Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Alimentaţie şi Turism Specializare: Dezvoltarea şi Optimizarea Sistemelor Tehnice şi Tehnologice Agroalimentare şi turistice

AMENAJAREA UNUI BAR DE ZI

Cadru didactic: dr. ing. Masterand: Ambruş Alexandru Mihai Grupa: 16321 An: I MASTER

2013

Braşov

2

CUPRINS

Universitatea Transilvania din Braşov..............................................................1
Facultatea de Alimentaţie şi Turism........................................................................................1

INTRODUCERE.................................................................................................5 CAPITOLUL I.....................................................................................................7 CONCEPTE IN AMENAJARE BARULUI DE ZI..........................................7
1.1 AMENAJAREA SPATIULUI..........................................................................................7 1.2 USTENSILE ŞI OBIECTE DE INVENTAR ................................................................12 1.3 ALEGEREA FURNIZORILOR .....................................................................................17 1.4 MATERIALE PUBLICITARE.......................................................................................19
Materiale publicitare..................................................................................... 19

CAPITOLUL II.................................................................................................21 CRITERII DE DESFASURARE A ACTIVITATII......................................21
2.1 PREPARAREA BĂUTURILOR ÎN AMESTEC .........................................................21 2.2 PREPARAREA ŞI SERVIREA BĂUTURILOR CALDE AROMATE .......................26 2.3 DEGUSTAREA VINURILOR ......................................................................................27 2.4 ÎNTOCMIREA NOTEI DE PLATĂ ..............................................................................31 2.5 CALCULUL COSTULUI FINAL AL BĂUTURILOR ................................................32 2.6 PREŢUL CU AMĂNUNTUL ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ....................................32 Aplicarea sistemelor de control în bar ..................................................................................33 2.7 LISTA DE PREŢURI .....................................................................................................36

CAPITOLUL III................................................................................................38 STUDIU DE CAZ..............................................................................................38
3.1 INFIINTAREA FIRMEI.................................................................................................38 3.2 SPATIUL PENTRU CONSTRUIREA BARULUI DE ZI.............................................39

3

3.3 AMENAJAREA BARULUI DE ZI................................................................................40 3.4 RECRUTARE PERSONAL...........................................................................................40

4

care imbinau bucutaria romaneasca cu cea internationala. Pe langa aceste localuri se gaseau numeroase cafenele. Clientii serveau bauturile in picioare. si clienti. restaurante. precum gin. alaturi de o gama larga de bauturi. Caraibe sau Asia Orientala. fiind formate numai dintr-o tejghea. Aceasta reprezenta o bariera intre barman (carciumar). specializarea barurilor a atins un nivel foarte ridicat. cand in Bucuresti functionau cateva localuri celebre. Un alt tip de bar foarte interesant este cel tropical. barurile au devenit parte componenta a hotelurilor. iar la sfarsitul secolului XIX aceasta forma de bar a patruns si in Europa. In anii 1920 . Cuba. Bauturile servite in astfel de localuri sunt bazate pe combinatii exotice intre rom. de unde si termenul de "bar". Barul american este un punct de atractie pentru scaunele inalte si atmosfera intima. Acesta era un loc de intalnirea al enoriasilor si comerciantilor colonisti.INTRODUCERE Primele baruri au aparut in SUA la jumatatea secolului XIX. La inceput se servea numai vin si bere. In aceste prime localuri aparute. baruri de noapte. Primul cocktail-bar a fost deschis la Londra la inceputul secolului XX. dupa descoperirea metodei distilarii. apoi. cabarete. carciumi si bodegi. Sursa: http://andrewstegmeyer. acestea functionand sub diverse forme si denumiri. inceputul secolului XX.com/galleries/places/ 5 . Aparitia barului a permis dezvoltarea unor noi forme de comert si comunicare. altele mai selecte. In prezent. nu exitau scaune sau mese. gradini de teatru. adresata unei clientele selecte. rom sau whisky. prevazuta cu o bara care sa tina clientii la distanta. cumparau tutun si plecau repede. amenajat pe plajele din Brazila. tequila si sucuri de fructe tropicale.1930 in marile orase americane. in baruri au inceput sa fie vandute si alte sortimente de baturi. In Romania barurile si bauturile in amestec s-au dezvoltat la sfarsitul secolului XIX. unele cu profil traditional.

Cadrul ambiental este completat cu program artistic. bufet bar. bar de zi. discoteci. casete video.Barul este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau de noapte. etc. În continuare sunt descrise principalele tipuri de bar. Programul de functionare a barului de zi poate fi cuprins intreorele 09-21. cafe-bar (cafenea). audiţii muzicale. Barul este o unitate clasica care functioneaza de regula fie ca sectie in cadrul restaurantului. pub. club. aperitive si digestive. se ofera consumatorilor un sortiment bogat de bauturi alcoolice si nealcoolice simple si superioare. fie ca unitate independenta in circuitul unitatilor de alimentatie. bar american. espresso-bar. si posibilitati deconectante (muzica de diferite genuri. Prin profilul unitatii. Pe langa sortimentul de bauturi unitatea ofera si un sortiment de mici aperitive culinare si sortimente de cafea simpla sau combinata. sau cafe-baruri. precum si amestecuri de bauturi (cocktail-uri). Barul poate fi: bar de noapte. în care se serveşte un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse culinare. disco-bar. jocuri mecanice sialte posibilitati deconectante). inghetata si tigari. TV. piano-bar. video. 6 . teliviziune. Barul trebuie să corespundă categoriei sau numărului de stele al unităţii şi mai ales cerinţelor consumatorilor.

Un concept unitar. spune Robert Marin. "In general. trebuie sa tinem cont de specificul barului. indiferent de specificul barului. afara diversitatea este mai bine infipta ca niciodata. Exista o serie de dotari care nu trebuie sa lipsesca. taburete si vitrine de prezentare. pentru care arhitectii si designerii inventeaza povesti de sine statatoare. dar nici prea inalta. concepte integrale pentru spatiile publice"1. dar si de gradul de confort pe care isi doreste sa il ofere. devine principalul atribut al unui spatiu public si o cheie a succesului. Raftul barului este amenajat pe perete. Inaltimea recomandata este de 110 cm. Tejgheaua nu trebuie sa fie foarte larga. societatea contemporana cunoaste anumite confuzii de identitate. arhitect care s-a acupat de amenajarea mai multor locatii. congelatoare. primul pas catre success. gandit de specialisti. care pot fi fixe sau mobile. in strainatate.ro/actualitatea/108-amenajarea-primul-pas-catre-success accesat in 14. are in mod normal incorporate o serie de utilitati cum ar fi: spalator de pahare. Totusi. la stiluri foarte formale.1 AMENAJAREA SPATIULUI Robert Marin (Square One). printre care clubul Embryo si cafeneaua Black Cafe (Unirea Shopping Center). masina pentru fabricarea cuburilor de gheata. care poate firealizat in etape sau este rezultatul unei "istorii" mai complicate. articol online publicat in data de 18 August 2006 http://www. arata ca. din piese asamblate. sectorul spatiilor publice destinate locatiilor horeca se caracterizeaza prin coexistenta a numeroase formule de amenajare: "Stilistic vorbind. Fiecare dintre ele are in spate un concept bine gandit. Atunci cand organizam spatiul unui bar. etc. exista o constanta la toate spatiile publice care se respecta: grija deosebita cu care s-au amenajat aceste spatii.foodandbar.06. importanta acordata tuturor detaliilor. scaune. Mobilierul dintr-un bar este compus in general din tejgheaua propriu zisa. Intalnesti de la stiluri minimaliste.2013 7 . iar in fata tejghelei se aseaza scaunele de bar ("caii de bar"). Amenajarea. In exterior se vor monta doua bare metalice pentru sprijinirea mainilor si a picioarelor. acest spectru al amenajarilor este extraordinar de larg". Aceasta trebuie acoperita cu un material rezistent si usor de curatat. aparate de tras berea. rafturi. Tejgheaua barului.CAPITOLUL I CONCEPTE IN AMENAJARE BARULUI DE ZI 1. foarte riguros calculate si foarte abstracte. 1 Mihai FULGER. realizate pe baza unor asocieri aproape copilaresti. astfel incat sa scoata in evidenta prezentarea bauturilor.

esspresoare.Lungimea barului depinde in special de numarul de barmani. deorece acestia trebuie sa aibe spatiu suficient sa nu se loveasca intre ei. Dulapurile sunt necesare pentru pastrarea documentelor barului. dar daca acest lucru nu se poate. Este indicat ca toate barurile sa aibe doua chiuvete. Cand barmanii au la dispozitie o camara. Sub tejghea trebuie amenajata o suprafata plana pentru prepararea bauturilor si taierea fructelor. barul trebuie sa aiba numeroase legaturi electrice.06. Pentru realizarea unei bune serviri se impune să se asigure o dotare a unităţilor publice de alimentaţie cu o gamă cât mai variată de obiecte.ro/cursuri-online/amenajarea-barului. servirea şi consumarea preparatelor culinare. precum si un dispozitiv fix de deschidere a sticlelor (de obicei sub chiuveta). editie online f. Masa folosita de barman trebuie sa fie suficient de mare pentru ustensilele sale: shaker. blender. pentru a le avea mereu la indemana. zona de spalat paharele trebuie sa fie separata de bar. Frigiderul si congelatorul sunt elemente esentiale intr-un bar. Raftul cu bauturi trebuie plasat intr-un loc accesibil. de mijloace. prezentarea. a băuturilor nealcoolice şi alcoolice. Fiind foarte multe aparaturi electrice ca. de numărul de stele şi de cerinţele clienţilor. blendere. o sursa de apa rece si calda trebuie sa fie obligatoriu la dispozitia barmanului. masini de gheata.2013 8 . acestea vor fi depozitate acolo si nu in bar. Trebuie sa pastram in bar bauturile care sunt cel mai des folosite. Indiferent de cat de atent este un barman. In mod normal intr-un bar. Una pentru gheata. Lectia 2. la care sa se poata ajunge cu usurinta.a http://www.html accesata in 14. prevazuta cu filtre de scurgere prin care se indeparteaza gheata topita si una pentru vase. Toate chiuvetle trebuie sa fie din inox. iar aceste trebuie montate departe de sursele de apa. a formularelor de aprovizionare etc.ecursuri. Cel mai bun material pentru podea este unul care poate fi sters usor si care previne alunecarile. pentru a castiga spatiu. 2 *** Curs de Barman. pahare si decoratii. care să fie folosite la transportul. scurgerea unor lichide pe podea ramane inevitabila. case de marcat etc. In fiecare bar ar trebui sa existe in spatiu pentru depozitarea sticlelor deschise. De asemenea un vas cu gheata trebuie sa fie in permanenta la dispozitia barmanului.2 Dotarea barurilor trebuie să fie în atenţia managerilor unităţilor de alimentaţie publică şi trebuie să ţină seama de clasificarea unităţii respective.

indicatoare) constituie un mijloc eficace pentru a atrage şi a reţine atenţia clienţilor. Inscripţiile luminoase (firme. partea cea mai importantă a unei investiţii. unităţile de alimentaţie publică. în funcţie de categoria şi profilul unităţii. Stabilirea culorilor depinde de atmosfera pe care vrem să o creăm folosind culori calde sau reci. Inscripţiile luminoase că mijloc de reclamă trebuie să se integreze şi în ansamblul arhitectural al unităţilor. fapt ce presupune stabilirea unui plan general de construcţie care să corespundă cerinţelor actuale şi de perspectivă din punct de vedere al arhitecturii. ridicarea permanentă a opţiunilor pieţei şi a gradului de civilizaţie au condus la sporirea exigenţei clienţilor în ce priveşte forma. Lumina artificială permite desfăşurarea activităţii în timpul nopţii sau pe parcursul zilei în spaţiile fără lumină naturală. al confortului şi al funcţionalităţii specifice. pereţi. panouri. Numărul obiectelor de servire şi tipul acestora diferă de la o unitate la alta. baruri. trebuie să dispună de instalaţiile tehnice necesare precum şi de o dotare corespunzătoare. modul şi cuantumul timpului în care li se oferă să consume preparate culinare şi băuturi. unităţi cu servire rapidă etc. Amplasarea celor exterioare necesită 9 . lumina este dirijată către plafon. în general şi barul în particular. La alegerea tipului de iluminare artificială într-o unitate de alimentaţie publică se va ţine seama de culorile din interiorul încăperii respective. Construcţia (clădirea). căruia îi revin atribuţii în acest domeniu de activitate. pardoseală etc. Pentru a asigura condiţii optime de funcţionare. de unde se reflectă în restul încăperii.. de structura preparatelor şi băuturilor. Modul de iluminare a unei unităţi de alimentaţie publică poate fi direct sau indirect.. prize sau alte utilaje în toate spaţiile destinate amplasării lor. de complexitatea serviciilor prestate. cunoaşterea caracteristicilor şi a modului de manire a acestor obiecte constituie alfabetul fiecărui lucrător. care se oferă şi se consumă. La executarea lucrărilor se vor respecta normele tehnologice de profil. diversificarea pofilelor şi serviciilor în restaurante. Pentru folosirea obiectelor de servire şi aplicare corectă a regulilor tehnicii servirii în unităţile publice de alimentaţie. suportă mai greu modificări ulterioare sau transformări. Lumina poate fi apreciată că fiind caldă – cu nuanţă spre galben-roşu sau rece – lumina cu nuanţă verde-albastru. pentru a se evita electrocutările sau sursele de incendii. Aceasta presupune asigurarea locurilor pentru lămpi.Creşterea continuă a reţelei de unităţi. Instalaţia electrică serveşte pentru alimentarea cu energie electrică a corpurilor de iluminat şi a unor utilaje.

Necesarul de apă caldă este apreciată. estetică şi uşor de întreţinut. robinetăria trebuie să fie rezistentă. în medie. lichizi sau gazoşi poate avea. Încălzirea intermitentă este folosită în unităţile cu caracter sezonier. grupuri sanitare. radiatoare electrice cu ventilatoare cu aer cald etc. spălătoare. simplă. Instalaţiile sanitare diferă în funcţie de criteriile de confort după care se clasifică unităţile.aprobarea organelor de resort. Distribuirea apei calde este bine să se facă prin conducte galvanizate. că fiind 10 litri de apă la temperatura de 65ºC pentru un loc în unitate. Instalaţiile pentru alimentarea cu apă rece şi caldă trebuie mascate sau integrate decorului spaţiilor prin care trec. în demisezon sau sursă suplimentară de căldură. sau folosind mijloace prin care se realizează încălzirea intermitentă. încăperile trebuie să aibă izolaţie termică. cu echipamente conectate la reţeaua electrică. Încălzirea cu ajutorul centralelor şi sobelor alimentate cu combustibili solizi. precum şi alte dotaţii. diversitate şi calitate. spălătoare diverse cu două bacuri şi baterii pentru amestec. grupurile sanitare înzestrate cu spălătoare cu baterii de amestec al apei calde şi reci. panouri cu infraroşii. Instalaţii pentru apă caldă este obligatorie. utilizarea permanentă sau intermitentă. conform reglementărilor sanitare în vigoare. cu centrale şi sobe alimentate cu diverşi combustibili. poate fi intermitentă sau permanentă. Indiferent de tipul de încălzire folosit.-uri cu pişoare. la temperatură economică. în oficii trebuie să se găsească în permanenţă: maşini pentru spălat veselă-pahare. cât şi cele pentru apă rece. Încălzirea permanentă poate fi realizată prin aparatură independentă. iar utilizarea se face numai în conformitate cu reglementările privind normele de folosire a energiei electrice. etc. prevăzută cu termostate pentru reglarea în funcţie de temperatura mediului ambient. Într-o unitate de alimentaţie publică. pentru a se evita pierderile de căldură. instalate cât mai aproape de principalul loc de consum. apa caldă poate fi asigurată printr-un sistem încorporat în instalaţia de încălzire centrală sau prin generatoare independente. W. Încălzirea locală poate fi realizată de la reţeaua de termoficare a localităţii. cu vase şi rezervoare. Ea se asigură prin radiatoare electrice. Încălzirea electrică. În funcţie de această se asigură instalaţii sanitare corespunzătoare că număr. că şi încălzirea electrică. Conductele. în bar. trebuie să aibă dimensiuni şi caracteristici capabile să asigure debitul de apă corespunzătoare. 10 . atât cele pentru apă caldă. foarte costisitoare.C.

Instalaţiile de canalizare pentru evacuarea apelor menajere va fi confecţionată din fontă sau PVC şi montată astfel încât să fie uşor accesibilă în caz de intervenţii. condiţionarea unui local presupune creşterea scăderea temperaturii. Existenţa ei este o necesitate în toate unităţile de alimentaţie publică. evitându-se aşezarea ei în zonele cu circulaţie mare sau în spaţiile de producţie şi depozitare. pereţilor şi pardoselilor. Spaţiile unei unităţi de alimentaţie publică sunt normalizate în funcţie de destinaţia lor. spre deosebire de cele de categorie superioară. care beneficiază de holul confortabil. şi umiditate relativă. normalizarea umidităţii. Instalaţia telefonică. Atunci când este posibil boxele trebuie instalate de jur-împrejurul încăperii. Intrarea îndeplineşte în principal două funcţii: asigură intrarea şi ieşirea din unitate şi constituie loc de întâlnire sau aşteptare pentru clienţi. întreţinerea simplă şi nivel sonor redus. decoraţii interioare. În localurile de alimentaţie publică. temperatura economică. Din punct de vedere funcţional. Constituind o cerinţă de primă importanţă pentru oricare unitate de alimentaţie publică. posibilitate de întrerupere. La unităţile de categorie superioară. De buna ei funcţionare depinde rezolvarea unor probleme operative ale unităţii şi ale clienţilor. 11 . materializată prin temperatură. o exploatare uşoară. în jur de 18oC. filtrarea aerului. generate de muzica folosită pentru a crea fondul sonor al barului. Instalaţiile de ventilaţie – condiţionare constituie un element indispensabil în localurile publice. Unităţile mai mici au doar simple vestibule. O bună instalaţie de climatizare presupune funcţionarea reglarea automată. în cazul unităţilor situate în incinta acestuia. capacitate suficientă. asigură condiţii corespunzătoare. între 30 şi 70 %. realizarea ei impune găsirea modalităţi de atenuare a zgomotelor prin soluţii constructive. intrarea din stradă se face se face prin holul dotate cu spaţii pentru aşteptare. indiferent de profil. Intrarea diferă de la unitate la unitate. garderobă şi grupuri sanitare pentru clienţi. în aşa fel încât toţi clienţii să beneficieze de acelaşi fundal sonor şi aceiaşi intensitate. în funcţie de categoria acestora. Acustica unui bar trebuie să sigure o ambianţă sonoră care să favorizeze conversaţiile. introducerea de aer curat şi eliminarea celui viciat. Accesul într-o unitate poate fi direct din stradă şi din holul hotelului. umiditate constantă şi aer purificat (filtrat). ea dând senzaţia de confort. “tratarea” tavanului. Instalaţia de sonorizare este foarte importantă pentru crearea unei atmosfere specifice.

pe lângă preocuparea pentru îmbunătăţirea tehnologiei de servire. până la înălţimea de cel puţin 1. cele destinate clienţilor trebuie să fie separate de ale personalului. Să aibă aerisire sau ventilaţie suficientă şi temperatură în jur de 18oC. Toaletele trebuie dimensionate şi realizate conform reglementărilor existente pe linie de proiectare şi construcţii şi să îndeplinească următoarele cerinţe: Dimensionarea lor să fie corespunzătoare numărului maxim de clienţi. Să fie confecţionate din materiale rezistente. uscătoare de mâini port-prosoape. condiţii pentru aranjarea ţinutei (garderobă şi grupuri sanitare).Este recomandabil că holurile să asigure. precum şi vânzarea ţigărilor. pisoare. recipiente pentru colectarea hârtiei uzate.ro/2008/04/barul.1 Bar de zi Sursa: http://barmani-ospatari.2 USTENSILE ŞI OBIECTE DE INVENTAR 12 . Să aibă compartimente cu cabine separate pentru bărbaţi şi femei. pentru a economisi spaţiul şi a uşura întreţinerea pardoselilor. cu aspect. etajere-suporturi. O atenţie deosebită este acordată grupurilor sanitare. în afară spaţiilor de aşteptare. Iluminatul va fi de nuanţe reci la cabinele pentru bărbaţi şi mai calde la cele pentru femei. Pardoseala şi pereţii.blogspot. Echipamentul minim din dotare: scaune WC. oglinzi. Instalaţii şi recipiente fixate de pereţi. a suvenirurilor. să fie din materiale neporoase şi lavabile. uşor de întreţinut. chiuvete. Menţinerea lor într-o stare de curăţenie ireproşabilă asigură o bună impresie despre gospodărirea unităţii respective. posibilitatea servirii unor băuturi aperitive.50 m. Fig 1. utilaje şi inventar de serviciu. distribuitoare de săpun etc.html 1. o dotare corespunzătoare cu mobilier. informarea clienţilor asupra specialităţilor ce pot fi servite. suporturi pentru hârtie igienică. Creşterea nivelului de servire în unităţile de alimentaţie publică presupune.

de felul în care managerul unităţii a înţeles că o activitate de calitate. 13 . casă de marcat. servicii de nivel superior şi reacţii pozitive din partea clienţilor.Calitatea activităţii în bar este influenţată în mod direct de dotările de care acesta dispune. Dotările specifice barului sunt cele fără de care activitatea nu s-ar putea desfăşura corespunzător: maşină de cafea. aparate manuale şi electrice pentru stoarcerea fructelor (centrifuge). maşină pentru fulgi de gheaţă. calculator. maşină de gheaţă. etc . presupun îmbunătăţirea continuă a echipamentelor şi a ustensilelor folosite de lucrătorii din bar. mixer.

etc. paharul pentru amestecuri. dopuri picurătoare. cilindri. linguri şi linguriţe diverse. cleşte pentru desfăcut şampania.2 Grup prelucrare fructe în bar Fig 1. separator de ouă. linguriţa cu coada lunga. cleşti pentru zahăr. şervete şi şerveţele. turmix. strecurătoare. cuţit pentru citrice. pipete. boston. ciocan pentru spart gheaţa. sită de bar cu arc.Fig 1. răzătoare pentru nucşoară sau ciocolată. 14 . chei tirbuşoane. cleşti pentru gheaţă.3 Răcitor pahare Ustensilele pentru bar sunt foarte variate şi multe dintre ele au utilizare strict în bar: shaker. diverse recipiente de sticlă. palete pentru dulciuri.

la servirea şi consumarea băuturilor nealcoolice. faianţă. 15 . lapte) şi la servirea cafelei. în funcţie de destinaţia lor: .5 Staţie bar Ceştile sunt folosite în baruri.ceşti pentru servirea cafelei cu lapte.ceşti pentru servirea băuturilor aperitiv sau a băuturilor alcoolice calde de 50-150 ml confecţionate din ceramică. de 200-500 ml: .ceşti pentru servirea cafelei. Sunt confecţionate din porţelan. Sunt de mai multe feluri şi de capacităţi diferite.Fig 1.ceşti pentru servirea ceaiului. de 200-300 ml . ceramică sau sticlă.4 Sticle dozatoare şi dopuri picurătoare Fig 1. calde (ceai. de 100-200 ml: .

Paharele sunt utilizate în număr foarte mare. 50. cu capacitatea de 25. . . realizate cu pereţi mai groşi cu capacitatea de 200 sau 300 ml.pahare pentru pregătirea şi consumarea amestecurilor de băuturi.sonde pentru consumarea berii. 1/5 şi 1/4 dintr-un litru. Sunt confecţionate din sticlă. cristal sau semicristal.pahare pentru consumarea vinurilor. . . paharele sunt de mai multe feluri: .pahare pentru consumarea apei minerale. 100 ml. având diferite forme şi capacităţi. respectiv 1/6.pahare pentru consumarea amestecurilor de băuturi (cockteiluri) cu capacitatea de 125 ml. Fig 1. cu capacitate de 150. 200 ml şi 230 ml. După destinaţia. cu capacitatea de 300 sau 500 ml. cu capacitatea de 100. cu capacitatea de 230-300 ml. Se folosesc la transportarea. apei gazoase sau şpriţului.baloane pentru consumarea coniacului cu capacitatea de 100-300 ml . pot fi simple sau decorate. cu sau fără picior. . . . forma şi capacitatea lor.6 Tipuri de pahare 16 .sonde pentru consumarea băuturilor răcoritoare.cupe pentru consumarea şampaniei cu capacitatea de 150-200 ml . . 200 şi 250 ml. servirea şi consumarea băuturilor alcoolice şi nealcoolice.pahare pentru consumarea băuturilor aperitiv şi lichiorurilor. 125 ml.

4.3 ALEGEREA FURNIZORILOR Alegerea furnizorului este una dintre cele mai importante operaţii. de ţintă (target). Furnizorii permanenţi se aleg în funcţie de: raportul calitate/preţ al mărfurilor condiţiile de producere. categoria şi necesarul unităţii. Pahar de lichior. 9. 6. 8. Pahar de Sherry . Pahar de vin alb . Pahar de vin roşu . în bar se folosesc şi o multitudine de pahare speciale. 1.7 Pahare 1. Pahar de şampanie (cupa) . specificul. Pahar de şampanie (flûte). 2. pentru a aduce în unitate produse pe care nu le găsim la furnizorii permanenţi. 17 . 5. Pahar de coniac. discounturi. transport şi mod de plată al mărfurilor alte pretenţii contractuale cum ar fi: exclusivitatea pe un anumit produs sau servicii. 10.Fig 1. La furnizorii ocazionali se apelează în cazuri speciale (mese festive) sau mese cu un anumit specific. Pahar de bere . se aleg furnizorii permanenţi sau ocazionali. Şi în acest caz primează raportul calitate – preţ. 11. Se stabileşte în concordanţă cu categoria unităţii. Pahar de ţuică . Aceasta se face în funcţie de meniuri. îndeosebi pentru prepararea şi servirea băuturilor în amestec. depozitare.Pahar de apa . 7. Targetul (ţinta) unităţii reprezintă publicul ţintă căruia i se adresează produsele şi serviciile acesteia. Pahar de whisky (tumbler) Alături de paharele clasice. 3. În funcţie de meniurile unităţii.

furnizorii vor fi aleşi în consecinţă. În restaurantele cu specific pescăresc datorită meniului bogat în preparate din peşte la care se vor asocia băuturi specifice (ex. 18 . Alegerea celui mai potrivit furnizor se face şi în funcţie de capacitatea de desfacere a unităţii.). păstrare şi stocare a băuturilor. etc. Este bine să mergem însoţiţi de persoane de specialitate de la care putem primi informaţii utile. somelierul. este bine să vedem cu proprii ochi condiţiile de producere. alături de care pot veni şi bucătarul şef şi directorul economic. căpşuni proaspete. Este de mare efect invitarea în această delegaţie a unuia dintre clienţii fideli ai restaurantului. vinuri albe seci şi demiseci) şi. băuturi spirtoase de calitate superioară. Atunci când se fac comenzi importante. şeful de restaurant. Specificul unităţii – influenţează mult alegerea furnizorilor.Dacă unitatea se adresează segmentului de populaţie cu venituri peste medie şi mari. măsline de calitate superioară. aprovizionarea se face cu mărfuri din care se pot obţine produse finite care se adresează aceluiaşi segment de populaţie. se recomandă organizarea unei vizite la care să participe patronul. originale (Whisky Chivas Royal 12 years old. se va achiziţiona şampanie. Coniac Fetească regală de Jidvei. De exemplu. care va face o bună reclamă localului. drept urmare. Furnizorul trebuie să fie capabil să ofere: • • • • calitatea dorită cantitatea necesară să aibă posibilitatea de a ţine cont de nevoile specifice ale cumpărătorului să poată pune la dispoziţie transport profesional. responsabilul cu aprovizionarea. vodcă Finlandia. siropuri. să participăm la prezentarea produselor şi la degustare. Champagne Dom Perignon. Unii producători oferă transport gratuit al mărfurilor. datorită meniurilor specifice. Cabernet Sauvignon de Dealul Mare. sucuri naturale de fructe şi diverse ingrediente de cea mai bună calitate. Înainte de a cumpăra. lămâi verzi etc. diferite de cele ale restaurantelor clasice. cireşe confiate. vinuri de colecţie. fructe de ananas.

Sloganul trebuie să fie uşor de reţinut. aici!” Materiale publicitare Pliantele prezintă oferta unei firme. Aceşti consumatori alcătuiesc publicul ţintă. emisiunea „X” de la televizor sau radio (eventual un anumit post de radio sau TV). din care unul reprezintă marca produsului sau a firmei.4 MATERIALE PUBLICITARE Publicitatea trebuie să ţină seama de caracteristicile diferitelor categorii de consumatori cărora li se adresează. sugestiv. într-un spaţiu cochet”. Axul promoţional: este ideea centrală a publicităţii. „EGO Cafe – cafea bună şi muzica plăcută. Este elementul care trebuie să convingă. pe o foaie publicitară cu mai multe feţe. „Night club BABES – neapărat împreună. Exemple de slogan: „White Horse – ideal pentru o ieşire cu prietenii”. Pentru a putea adapta publicitatea în funcţie de caracteristicile publicului ţintă trebuie cunoscute cele 5 componente ale publicităţii: Mediul de publicitate poate fi: • • • • • • Presa Televiziunea Radioul Cinematograful Internetul Suportul publicitar: este reprezentat de un anumit ziar sau revistă atunci când mediul publicitar ales este presa. În jurul axului promoţional se construieşte mesajul. care este cel mai important în planificarea şi gestionarea demersului publicitar. serviciul sau firma care se promovează. Are un rol psihologic foarte pronunţat. Mesajul publicitar: reprezintă ceea ce trebuie transmis. care se împătureşte. Oferă mai puţine informaţii şi sunt economice. Hârtia utilizată trebuie să fie de bună calitate.1. eventual ritmat. 19 . Sloganul: este o expresie alcătuită din maxim 8 cuvinte. Prin publicitate nu se poate spune totul despre produsul. un anumit site atunci când alegem internetul că mediu de publicitate.

precizând caracteristicile lor şi preţurile de vânzare. prezintă o ofertă limitată în timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansată. Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de firmă. pe parbrize. Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite. Rolul afişului este de a încerca să imprime o idee în subconştient sau s-o reamintească. În cazul afişului imaginea este cea mai importantă. Afişul joacă un rol important în publicitatea comercială. Fluturaşii cuprind mai puţine informaţii. Ea trebuie să fie reprezentativă pentru produsul sau serviciul promovat. acestea constituind oferta specială a firmei. În general. într-o broşură sunt prezentate produsele oferite de o firmă la un moment dat. Catalogul este o adevărată vitrină a producătorului sau prestatorului de servicii şi are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali.Pot fi distribuite la colţul străzii. 20 . reducerile de preţ. produsele noi. dar esenţiale pentru atragerea potenţialilor clienţi în unitatea comercială promovată. cu prilejul unor evenimente. Se folosesc îndeosebi pentru anunţarea unor evenimente şi au o viaţă scurtă. Sunt mai eficiente atunci când anunţă oferirea unui premiu. limitată în timp.

. . nucşoară etc. . diferenţiate prin elementele componente.linguriţe cu mâner lung (pentru mazagran). . sortimente. . .. Dotarea barului.aparat pentru preparat cuburi de gheaţă.vas pentru amestecul băuturilor (shaker). . pentru tăiat lămâi. . scorţişoară etc.vase pentru sare.pahare de diferite tipuri şi capacităţi.zaharniţe.cuţite din oţel inox. . 21 . .răzătoare pentru ras nuci de cocos.cleşte pentru zahăr cubic. .prese pentru stoarcerea lămâilor.CAPITOLUL II CRITERII DE DESFASURARE A ACTIVITATII 2. .suporturi pentru scobitori . . piper. .. Amestecurile de băuturi se pregătesc în secţia bar şi se servesc clienţilor la mese sau direct la bar unde sunt instalate scaune înalte. metodele de preparare şi formele de servire şi poartă denumirea generică de cocteiluri. boia. ascuţite.sticle şlefuite.tăvi din alpaca sau metal inox de diferite mărimi şi forme de preferinţă dreptunghiulare.vase pentru zahăr-pudră cu linguriţe (presărătoare) . pentru consumarea amestecurilor de băuturi. . portocalelor etc.1 PREPARAREA BĂUTURILOR ÎN AMESTEC Amestecurile de băuturi se realizează în unităţile de alimentaţie publică în variante. muştar etc.strecurătoare obişnuita sau eu spirale pentru strecurarea băuturilor. .vas cu pereţi groşi pentru amestecul băuturilor.râşniţe pentru piper. prevăzute cu dispozitiv pentru dozarea picăturilor (pipetă) de băuturi aromate. Pentru servirea amestecurilor de băuturi barul este dotat cu următoarele obiecte: ..cleşte pentru prinderea cuburilor de gheaţă. portocale. .

influenţează negativ calitatea amestecului. Amestecurile de băuturi se servesc consumatorilor în pahare speciale. O cantitate prea mare de gheaţă reduce tăria alcoolică sau concentraţia băuturii. tărie alcoolică. Cantitatea de gheaţă trebuie bine dozată. şampania sau băuturile cu acid carbonic. tăria alcoolică a amestecurilor ce se vor mai pregăti. mărind sau micşorând proporţia băuturilor bogate în alcool sau a băuturilor sărace în alcool.aparat espresso pentru cafea. iar pentru operativitate şi siguranţă în mânuire. transportate cu ajutorul tăvilor sau a farfuriilor întinse. de regulă. Timpul de amestecare este mai mare la băuturile spirtoase şi extrasele dulci şi mai mic la amestecurile realizate din vinuri. Metodele de preparare a cocteilurilor sunt : . care ar face să dispară conţinutul de acid carbonic al băuturii. Amestecurile se fac cu respectarea reţetelor respective. culoarea. Pentru că amestecurile să fie obţinute în cât mai bune condiţii. aşezându-se pe masă. trebuie să fie la îndemâna barmanului. se asigură o uniformitate a conţinutului amestecului din fiecare pahar. Vasul se agită. Se recomanda să se ţină seama de dorinţa unor consumatori de a li se pregăti amestecurile mai tari sau mai slabe. frişcă. pulpă de fructe sau când consumatorul doreşte băutura bine răcită în vas. în acest fel. sucuri. culoare. făcându-se mişcări uniforme. . apă minerală. pe partea dreaptă a consumatorilor şi pe farfurioara-suport. După pregătirea fiecărui amestec. pe orizontală şi pe verticală. fructe.. cacao. este necesar că buteliile cu băuturile respective să fie grupate după sortiment.tirbuşon şi chei pentru desfacerea capsulelor de la sticlele de bere. 2. iar o cantitate prea mică nu asigură gradul de răcire necesar. pentru că substanţele componente să se asocieze suficient şi pentru a se obţine o băutura omogenă. 22 .Metoda dresării – realizată direct în paharul clientului. Umplerea paharelor se efectuează astfel (de exemplu pentru cinci pahare): paharele 1. 3 şi 4 se umplu pe jumătate. aşezate pe blatul barului. vasul şi celelalte obiecte folosite se spală pentru a nu influenţa aroma. Vasul de amestec (shakerul) va fi folosit la acele băuturi care se prepară cu adaosuri de ouă. în caz contrar. sucuri din fructe etc. . nu se vor amesteca apa carbogazoasă sau minerală. să fie bine răcite.Metoda amestecului – realizată în pahare de amestec. paharul 5 în întregime şi apoi se revine la celelalte pahare pentru a fi umplute complet. Tehnica obţinerii amestecurilor de băuturi. deoarece.

se prepară prin combinarea unor băuturi alcoolice (vodcă.Metoda agitării în shaker sau turmix. Cobbler este o băutură slab alcoolizată în componenţa căreia intră vinurile dulci. vişine. 23 . până ce gura acestuia se umezeşte uniform pe o adâncime de 1 cm. băutură alcoolică (vodcă. Amestecurile seci şi demiseci se recomandă să se consume că aperitiv. pe farfurioare-suport. Se prepară în pahare în formă de cupă. iar cele dulci că desert sau între mesele principale. cu o capacitate de 250-300 ml. şampanie. care are un conţinut ridicat în alcool. consumându-se că aperitiv.seci (dry) . . zahăr etc. Servirea se face cu paharul respectiv însoţit de pai şi linguriţă. apă minerala sau carbogazoasă. din: cuburi de gheaţă. suc de lămâie. Servirea se face în pahare speciale (pentru cocteil). Băutura alcoolică poate fi: lichior. cocteilurile pot fi: . . Apoi se introduce gura paharului în zahăr pudră formându-se o pojghiţă uniformă. Se serveşte în paharul-balon respectiv însoţite de pai şi linguriţă. aşezate pe farfurioara-suport. boabe de struguri. aşezate pe farfurioara-suport.. congelată sau din compot. cireşe. coniac. în cantităţi mici. mari. gin. zahăr pudră şi arome. în felul următor: se toarnă gheaţa pisată în pahare peste care se aşează în mod uniform fructele. fructe şi gheaţă pisată.dulci (sweet). Că decor se introduce în băutură coajă de lămâie tăiată în formă de spirală sau o fructă (cireaşă. în stare proaspătă. După cantitatea de zahăr din conţinut. vinuri dulci sau licoroase. Cocteil. Aceste operaţiuni se efectuează prin răsucirea paharului într-o parte şi alta cu mişcări lente. Se prepară prin agitare în shaker. vişină etc. gin). Prin „jivrarea paharelor" se înţelege operaţiunea prin care se aplică o bordură de zahăr sau pudră de cacao pe marginea unui pahar sau se abureşte paharul cu ajutorul cuburilor de gheaţă. Jivrarea se mai poate face şi prin introducerea marginii paharului printr-o lămâie crestată sau prin suc de lămâie montat pe o farfurie. vermut. căpşuni. Se toarnă cu multă grijă pentru a nu modifica aranjamentul. Se recomandă să se consume după masa de seară. coniac. zmeură. Se toarnă în pahare-balon de 250-350 ml jivrate cu zahăr pudră umectat cu suc de lămâie. Crusta este o băutură cu tărie alcoolică mai mare.demiseci (medium) . şampanie) cu siropuri diferite. felii de pere sau mere. Acestea pot fi piersici.

Pentru realizarea eggnog-ului rece. Se decorează cu o felie de lămâie tăiată subţire. Se serveşte cu ajutorul farfurioarei-suport pe care a fost aşezat paharul-cupă însoţit de o linguriţă. Cruşon este o băutură cu tărie alcoolică redusă. că ajutorul unui tel mic sau furculiţă. Amestecul se face într-un vas special (tumbler). Flips are în componenţă vinuri licoroase. cireşe. ouă şi cuburi de gheaţă. zmeura. Se agită până la omogenizare şi răcirea dorită şi se toarnă întregul conţinut în pahare speciale. din fructe (caise. prin agitare. albuşul şi gălbenuşul unui ou. în 24 . în ordinea descrescândă a tăriei alcoolice. Eggnog-ul cald se obţine din aceleaşi componente cu deosebirea că laptele este cald şi nu se folosesc cuburi de gheaţă. băutura poartă denumirea de „golden" (aur). Se realizează prin turnarea direct în pahare pe marginea acestuia. Se recomandă că băutură aperitiv. zahăr pudră. şampanie şi pentru servire se iau cu luşul fructele macerate şi se toarnă în paharul-cupă peste care se adaugă băutura alcoolică respectivă. conţinutul shaker-ului se toarnă în pahare cu capacitatea de 200-250 ml. fragi. Se serveşte pe farfurioară-suport. albuş sau gălbenuş de ou şi băuturi alcoolice cu conţinut ridicat de alcool. ou. portocale) macerate în zahăr şi lichioruri. Eggnog-ul se prepară din: lapte. împreună cu pai. rom. căpşuni. lapte fiert răcit. Se îndepărtează cuburile de gheaţă şi se toarnă băutura respectivă. coniac. Este o băutură reconfortantă şi hrănitoare. După omogenizare. pere.Pentru răcirea paharului cu gheaţă (jivrarea) se introduc câteva cuburi de gheaţă într-un pahar gol şi se învârtesc rapid până ce pereţii acestuia se aburesc. din suc de lămâie. Se poate pregăti eggnog-ul şi fără alcool. băutura alcoolica. zahăr. coniac sau vodcă şi se serveşte în stare rece sau caldă. împreună cu pai. Când se foloseşte gălbenuşul de ouă. zahăr. sirop de zahăr. Fizz are un conţinut mai ridicat de alcool. zahăr pudră. Se serveşte cu ajutorul farfurioarei-suport. peste care se montează gheaţă pisată. amestecul făcându-se prin agitare în shaker. cunoscut sub denumirea de „flips curcubeu" (arc-en-ciel). Un sortiment deosebit că aspect şi gust îl constituie flip-ul realizat din băuturi alcoolice cu grade diferite de tărie alcoolică. lichior şi băutură alcoolică prevăzute în reţetă. după omogenizare se toarnă în pahare speciale cu capacitatea de 100-l50 ml. apă minerală sau carbogazoasă. a lichiorurilor de diferite culori şi tării alcoolice. Se prepară din suc de lămâie. Se prepară în pahare cu capacitatea de 200-250 ml. Se amestecă într-un vas special cu ajutorul linguriţei cu mâner lung. cu multă grijă. se introduc în shaker 2-3 cuburi de gheaţă. Băutura alcoolică se adaugă la sfârşitul operaţiunii de omogenizare. peste care se mai adaugă apă minerală sau carbogazoasă şi se decorează cu felii de lămâie subţiri. Fizz se prepară în shaker.

Julep este considerat că unul dintre cele mai vechi amestecuri de băuturi. din apă. servindu-se apoi în pahare încălzite în prealabil. Conţinutul se toarnă în shaker în care se introduc în prealabil cuburi de gheaţă. la rece. Se trece conţinutul în bolul de sticlă special pentru punci. se obţine prin dizolvarea zahărului pudră în apă rece la care se adaugă suc de fructe sau sirop. Se serveşte în pahare cu capacitatea de 250 ml decorate cu fructe (cireşe. foarte bine răcite. direct în pahar sau în boluri de sticlă. câteva ore. lăsându-se la rece circa o oră. foarte caldă. 25 . peste care se adaugă câteva cuburi de gheaţă. gin) lăsându-se în continuare. Se adaugă rom sau altă băutură alcoolică. miere sau zahăr. alcool. punci-ul se prepară în boluri din sticlă. apă şi arome. din cinci ingrediente: sirop. apă minerală sau carbogazoasă. de regulă. În stare rece. decorându-se cu frunze de mentă sau diferite fructe. vişine etc. Grog este o băutură reconfortantă şi stimulatoare. Se serveşte în pahare de 250 ml cu un suport metalic pentru a evita frigerea degetelor.).aşa fel încât acestea se prezintă sub forma de straturi suprapuse. consumându-se. Se amestecă totul cu ajutorul unui luş care va fi folosit şi la porţionarea în paharele din care se consumă. Punci se prepară. astfel: într-un vas se pun fructele curăţate de coajă şi sâmburi şi zahăr pudră. de regulă. Se servesc în pahare speciale pe farfurie-suport. Se prepară astfel: într-un vas se dizolvă zahăr în apă sau apă carbogazoasă. fructe. Se adaugă suc de lămâie şi băuturile alcoolice (rom. vin spumant. infuzie de ceai sau apă fierbinte. Se serveşte cu ajutorul farfurioarei-suport. suc de lămâie şi băutură alcoolică care se fierb. în timpul iernii. se prepară într-un ibric. coniac. Pentru servirea mai multor persoane. băutura alcoolică şi gheaţă pisată. zahăr pudră. Servirea se face cu ajutorul farfurioarei-suport. Se prepară din rom sau vinars. În stare caldă. însoţită de pai şi linguriţă. Se agită până se aburesc pereţii shaker-ului şi apoi se toarnă în pahare speciale. peste care se adaugă crenguţe de mentă ce se zdrobesc cu linguriţa (sau lichior de mentă). atât în stare rece cât şi caldă. împreună cu pai. însoţită de linguriţă şi pai.

lapte condensat. Ceaiul se serveşte diferenţiat. Mazagranul se serveşte în cupe speciale. celelalte cu zahărul separat şi cu linguriţa pentru cafea (mocca).2 PREPARAREA ŞI SERVIREA BĂUTURILOR CALDE AROMATE Cafeaua se serveşte întotdeauna fierbinte. Clientul îşi adaugă produsele de însoţire. produsele de însoţire (zahăr. asigurarea produselor de însoţire – zahăr. produsele de însoţire şi se toarnă ceaiul în ceaşcă . care se toarnă în ceaşcă la masa clientului. Se mai pot oferi lapte concentrat. Pregătirea la cafetarie (secţie) se face în cazul utilizării ceaiului la vrac.2. având grijă că în prealabil să se pună în ceaşcă pliculeţul de ceai . prin dreapta clientului. cu deosebirea că în loc de ceai pregătit se ia un ceainic cu apă fierbinte. iar la unele specialităţi – frişcă bătută şi ciocolată rasa . lapte concentrat. preluându-se de la secţie filtrul curat. în funcţie de locul unde se pregăteşte – la bar sau la masa clientului. şi linguriţa pentru zahărul tos. iar în lipsa acestora în pahare sondă . Serviciul se efectuează că şi în cazul precedent. Se ia ceainicul pe suport cu şervet. pregătirea cafelei se face direct de către client sau de ospătar la masa clientului sau la gheridon . de regulă în ceşti mici cu suport. În acest caz. se duce la masa clientului unde. se pune pe masă ceaşca pentru ceai cu suport. Pregătirea la masa clientului se face atunci când se utilizează ceai preambalat la pliculeţe. frişcă lichidă în „pic”. risca). în ultimul caz oferindu-se zaharniţa cu cleşte. rondea de lămâie sau portocală. Serviciul constă în asigurarea obiectelor de inventar necesare clientului . 26 . apă fiartă într-un ceainic şi separat. cafeaua necesară. Zahărul poate fi preambalat sau în vrac. pentru zahărul cubic. Servirea cafelei filtru se poate face la serviciu. Cafeaua turcească se serveşte îndulcită. La servirea cafelelor se vor recomanda clienţilor băuturi digestive – coniacuri pentru bărbaţi şi lichioruri pentru femei . după gust .ceaşca fierbinte de ceai cu suport şi linguriţă .

3 DEGUSTAREA VINURILOR Termenul ”degustare” provine de la cuvântul latinesc “gustus”. relaţia dintre senzaţiile oferite de vin şi cuvintele folosite pentru a le exprima şi care atrag atenţia asupra acelor caractere. după cum cunoaşterea compoziţiei vopselelor cu care e pictat un tablou nu ne dă posibilitatea să apreciem valoarea artistică a acestui tablou. A “degusta un vin” înseamnă a-l gusta cu atenţie pentru a-i aprecia calităţile sau a-i depista neajunsurile. consistenţa şi efectul său fiziologic. din contra. nu trebuie apreciat numai după proporţiile sau raporturile dintre constituenţii săi. Degustarea este cea care defineşte culoarea vinului şi nuanţele ei. ea supune degustătorul la mari şi neprevăzute dificultăţi. ci trebuie să aibă şi un aspect plăcut. Degustarea. prin anumite cuvinte reliefând caracterele vinului (calităţi sau defecte). o operaţiune uşoară. Analiza organoleptică (degustarea) este cea care permite să se observe falsificarea şi să se distingă uşor vinurile de consum curent de cele de calitate superioară. astfel spus. Degustarea nu este. Prin această noţiune se înţelege aprecierea produselor alimentare cu ajutorul exclusiv al simţurilor. uneori nedozabili pe cale analitică. Cunoaşterea compoziţiei chimice nu ne pune la îndemână criterii pentru a face această apreciere. Nu trebuie să fie numai gustat sau să i se aprecieze numai efectul fiziologic. care înseamnă gust. care cunosc cu exactitate care este raportul. integritatea lor. un studiu. este. o educare specială a simţurilor ce se realizează prin exerciţii repetate făcute pe lângă degustători consacraţi. fără a se apela la aparatură ajutătoare. dar care influenţează în mod hotărât gustul. necesita o obişnuinţă. Degustătorul exprimă senzaţiile pe care i le provoacă vinul când este gustat. că metoda de apreciere a vinurilor.2. Aceasta demonstrează că degustarea este o metoda sintetică. el trebuie caracterizat mai ales în funcţie de însuşirile gustative de care dispune. se mai adaugă şi aspectul lui. Vinul. 27 . că produs alimentar. o analiză. cu cât unii constituenţi sunt prezenţi în proporţii reduse. aroma. O condiţie esenţială este starea de sănătate a organelor de simţ cu ajutorul cărora se face degustarea. caractere care pot fi denumite “organoleptice”. complexă de apreciere a vinurilor. buchetul şi caracterele sale generale. La condiţiile de gust care trebuie să le îndeplinească vinul. aceasta cu atât mai mult. deci.

după culoare: alb. simţul tactil şi chiar auzul. chiar înainte de a fi gustat. pentru că degustarea vinurilor să fie cât mai lipsită de subiectivism.Prin degustare se constată starea din acel moment a vinului dar pe baza experienţei căpătate degustătorul poate să-ţi explice. culoarea. Examinarea vizuală a vinului se face chiar de la turnarea lui în pahar într-o cantitate care să nu depăşească o treime din volumul acestuia. este necesar a i se asigura anumite premise. dar mai ales după. 28 . provoacă o serie de senzaţii receptate cu ajutorul organelor de simt. respectarea cu rigoare a unor condiţii şi a unei tehnici de apreciere a vinurilor.. toţi factorii care au contribuit la starea de fapt a vinului. despre caracterele şi însuşirile sale. Vinul trebuie să fie limpede. pe de-o alta parte. mirosul. în acest fel se apreciază limpiditatea lui prin transparenţă. raportate permanent la compoziţia să chimică. iar pe de alta parte. care concură la aprecierea vinurilor. În felul acesta. Văzul: prin văz se stabileşte aspectul vinului care anticipează numeroase informaţii referitoare la starea de sănătate. Analizele fizico-chimice şi microbiologice reprezintă numai metode auxiliare de apreciere a vinurilor care vin în sprijinul examinării senzoriale a acestora. Cu ajutorul ochiului se analizează următoarele elemente: limpiditatea . În primul rând ne dăm seama din ce categorie face parte vinul. cum ar fi: • • • • • cunoştinţe multiple despre vin. degajarea dioxidului de carbon (efervescenţa) şi o serie de semne ale unor boli sau defecte. degustarea vinurilor a devenit o metoda ştiinţifică şi ea poate fi denumită analiză senzorială. roz sau roşu. Vinul. folosirea corectă a termenilor utilizaţi în descrierea caracterelor şi însuşirilor vinurilor. tipul de vin etc. practicarea metodelor de degustare a vinurilor ce s-au impus prin simplitate şi un grad înalt de obiectivitate. Prin degustare apreciem vinul (că de altfel şi alte produse alimentare) cu ajutorul organelor de simţ: văzul. Se ia apoi paharul (care trebuie să fie dintr-o sticlă incoloră) prinzându-l de picior cu degetul mare şi arătător şi se ridică la nivelul ochilor. îndreptându-l spre o sursă de lumină. gradul de evoluţie. cunoaşterea capacităţilor analitice ale organelor noastre de simţ. îi prevede cu suficienta precizie viitorul. fără particule în suspensie sau sub formă de depozit. Desigur.

în cazul celor roşii. La punerea în consum a vinurilor. strălucirea şi lipsa sedimentelor făcându-l mai atractiv. depozitul aderă pe pereţii sticlei formând “cămaşa vinului”. aceste calităţi anunţă senzaţii olfactive şi gustative plăcute. Acestea sunt asemănătoare cristalelor de zahăr la vinurile albe. eventuala degajare a dioxidului de carbon. În acest caz nu este afectată nici limpiditatea şi nici gustul şi aroma vinului. astfel încât pereţii să fie umeziţi. atenţia se concentrează asupra spumei formate şi asupra perlării care are loc după turnarea în pahar a acestora. este important că la degustare aceste depozite să rămână pe fundul sticlei. se înclină uşor paharul spre un fond alb. Culoarea este legata. de tipul şi vârsta vinului. Se spune despre vin că este strălucitor atunci când nu are nici un depozit sau particule în suspensie. zahar. limpede. cât şi nuanţa culorii. acestea trebuie să dispună de o limpiditate perfectă. Pentru descrierea limpidităţii unui vin se folosesc următorii termeni: strălucitor. etc. Aceste sedimente nu prejudiciază calitatea vinului. Un vin se consideră limpede atunci când limpiditatea lui este clară. În cazul vinurilor spumante. Aceste “lacrimi” care se scurg dau indicaţii asupra bogăţiei vinului în unele elemente – alcool . Un vin roşu învechit în sticle poate prezenta un sediment pulverulent. tulbure. prin procese fizico-chimice ce au loc în timpul învechirii polimerizează. Alteori. 29 . existând în acest domeniu o mare diversitate. limpiditatea lui este perfectă şi prezintă un luciu cristalin. un indiciu al faptului că vinul roşu este supus unei învechiri îndelungate. dar fără luciu particular. Nuanţa se percepe înclinând paharul până aproape de limita de vărsare şi privind zona unde vinul este în strat subţire. privindu-l de sus în jos. se observă o peliculă care se scurge pe pereţi formând o serie de picături la intervale regulate. Se apreciază atât intensitatea. slab opalescent. Apoi paharul în poziţie verticală se roteşte uşor. devenind insolubile. în general. sunt substanţe colorante (taninuri şi antociani) care. este vorba de substanţe colorante hidrolizate şi.Cu paharul în poziţie verticală se priveşte suprafaţa vinului de sus în jos pentru a-i aprecia strălucirea. Pentru aprecierea culorii vinului. Pe fundul unei sticle de vin alb pot fi observate mici cristale rezultate în urma precipitării tartraţilor. în primul rând. cea mai bună apreciere a culorii se obţine coborând paharul la nivelul centurii şi observând discul care se formează la suprafaţă. sau au o culoare purpurie. fapt ce înseamnă că vinul “a simţit frigul” .

“palidă”. galben-pai (Grasă de Cotnari. Învechirea vinurilor albe în butoaie conduce la obţinerea unor nuanţe gălbui. acestea din urmă fiind caracteristice vinurilor învechite. consistenţa vâscoasă este un indiciu al îmbolnăvirii vinului. difuză. care le conferă acestora un farmec deosebit. Culoarea roză este proprie unor vinuri elaborate după o tehnologie specifică aplicata strugurilor negri. în zahăr el devine mai dens. etc. la o lumină naturală. Culoarea vinului este influenţată de o multitudine de factori cum sunt: soiul. anul de recoltă. în acest caz culoarea devine palidă. taninuri. Feteasca regală). Muscat Ottonel). Vinul constituind o soluţie hidroalcoolică.Culoarea vinului este determinată de natura fenolică ( antociani. La un conţinut mai ridicat în alcool. învechire). Fluiditatea vinului se apreciază încă de la turnarea lui în pahar sau la o uşoară rotire a acestuia. condiţiile de sol. galben-portocaliu. precum şi persistenţa îndelungată. “strălucitoare”. mai vâscos. condiţiile de păstrare. la obţinerea unor nuanţe aurii. vârsta. multitudinea şi dimensiunile acestora. Adesea la caracterizarea culorii unui vin se folosesc şi alţi termeni: “vioaie”. Fineţea bulelor. 30 . La acestea. alcoolul îi conferă o fluiditate mai ridicată comparativ cu a apei. prin examinare vizuală se apreciază calitatea spumei (alcătuită din perle mici sau mari) şi persistenţa ei. culoarea poate fi: verde gălbui. etc. pH. ori din anumite soiuri. Grasa de Cotnari). sau la cea artificială (nu fluorescentă). rapiditatea apariţiei perlelor. roşu rubiniu. maturizare) Vinurile roşii prezintă şi ele o gamă largă de nuanţe :roşu închis. tehnologia de vinificaţie. starea lor de sănătate. La vinurile spumante se apreciază degajarea bulelor de dioxid de carbon – perlarea – şi formarea spumei. numărul mare al acestora. iar nuanţa – de combinarea diferitelor culori sau de modificările la care sunt supuse substanţele colorante sub acţiunea unor factori (aciditate. iar la cele învechite culorile devin mai intense: galben-auriu. chihlimbariu (Tămâioasa românească. Aprecierea limpidităţii şi a culorii vinului se face în mod obişnuit. cărămiziu. La vinurile albe noi. fineţea şi densitatea spumei constituie elemente de calitate pentru un vin spumant. mărimea producţiei. flavone). alcool. de peste 10 – 120 C (oxidare. Culoarea brun – gălbuie sau alb cenuşie pune în evidenţă semne de îmbolnăvire a vinului rezultate în urma contactului îndelungat cu aerul sau cu temperaturi ridicate. galben-verzui (Aligote. Vinurile roşii obţinute în zonele mai sudice cu resurse mari de lumină şi căldură sunt mai intens colorate. gradul de maturare a strugurilor. sau în amestec cu cei albi. Uneori. spre deosebire de cele din zonele cu resurse mai reduse. Culorile pot fi mai intense sau mai palide. în coloizi. iar aciditatea mai scăzută.

vor fi radiate datele înscrise în mod eronat sau se vor completa altele confirmate şi de clienţi. între faldurile unui şervet împăturit sub formă de plic. pentru a fi ataşată la nota de comandă. a valorii preparatelor şi a băuturilor consumate se procedează astfel: după ce clientul care a condus masa a pus banii pe farfurie pe blatul mesei. înainte de a se totaliza se va face o confruntare cu clienţii serviţi. se retrage un pas. După caz. pune în acelaşi loc diferenţa dintre suma încasată şi valoarea notei de plată. 31 . fără să fie decupată din carnet. Se decupează originalul din carnet şi se aşează pe o farfurie.4 ÎNTOCMIREA NOTEI DE PLATĂ Nota de plată se întocmeşte şi se întocmeşte la cererea clientului. se va ţine seama de însemnările făcute în blocnotes la primirea comenzii sau se vor consulta bonurile de marcaj. În situaţia în care sunt incertitudini în privinţa înregistrarea consumaţiei în nota de plată. stând cu faţa spre clienţii de la masa respectivă. precum şi personalul care a ajutat la servirea mesei respective. mulţumind clienţilor cu formula „Să vă fie de bine". Datele înscrise în nota trebuie să corespundă cu realitatea. „Mai poftiţi în unitatea noastră oricând doriţi" etc. În cazul în care consumaţia se achită pe bază de virament. până la masa servită. Prin partea stângă a clientului care a condus masa sau care a comandat servirea preparatelor şi băuturilor se va solicita permisiunea de a se face verificarea notei de plată. Chelnerul se retrage apoi pentru a definitiva calculele. scop se va merge cu nota de plată. Înscrierea în notă a unor preparate sau băuturi care nu au fost servite. persoana care urmează să încaseze banii se apropie cuviincios ridică banii. închiderea unităţii sau schimbarea turei şi se completează de către casă sau ospătar şi se prezintă clientului. folosirea unor preţuri ireale. În cazul în care au fost consumate un număr mare de preparate şi băuturi.2. În acest. se urmăreşte că nota de plată să fie semnată de clientul care a condus masa şi apoi predată şefului unităţii sau casierului. iar calculele să fie exacte şi să fie scrise citeţ. în aşa fel încât numai totalul general al notei de plată. „Vă mulţumesc". Pentru încasarea în numerar. dacă este cazul. în vederea întocmirii formelor de decontare dintre agentul economic în subordinea căreia se află unitatea şi cel care a comandat organizarea şi servirea mesei respective. citindu-se cât mai discret datele scrise. iar servirea sa făcut pe o durată mai mare de timp. precum şi greşelile de calcul sunt pedepsite atât administrativ cât şi penal. Chelnerul/barmanul numără discret banii şi.

În alimentaţie băuturile pot fi comercializate la butelii de 250. 500. Se aplică la produse care se desfac cu amănuntul în alimentaţie. la produse simplu preparate. etc. Preţurile de cumpărare de la furnizori sunt calculate şi consemnate de către furnizorii respectivi în documentele de livrare.). la preparate culinare. În toate cazurile. la care se aplică adaosul comercial stabilit în unitatea de alimentaţie. 700.2. indiferent de categoria unităţii (produse din tutun. numit şi preţ de facturare. produse şi băuturi. Adaosurile în alimentaţie variază în limite foarte largi.6 PREŢUL CU AMĂNUNTUL ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ Preţuri stabile – preţuri cu amănuntul. de regulă în facturi. indiferent de capacitatea de îmbuteliere a băuturilor. de consumurile implicate în păstrare şi preparare. 330. Calculul preţului de cumpărare. diferă în funcţie de provenienţa mărfurilor şi de căile de circulaţie a acestora. În cazul băuturilor comercializate la sticlă. 300. 2. putând depăşi 100%: 32 . preţul acestora se determină plecând de la preţul de livrare stabilit de furnizori. diferenţa fiind dată de adaosul comercial aplicat în unitate. Rolul lucrătorului din bar (barmanului) este să calculeze cât va costa cantitatea solicitată de către consumator. ţinându-se seama de valoarea materiilor prime folosite cât. zaharoase. la cererea consumatorilor se servesc şi băuturi porţionate începând de la 25 ml. Preţuri diferenţiate – preţuri pe tipuri şi categorii de unităţi. calculele economice cele mai frecvente se referă la stabilirea preţurilor pentru preparate. fixate în sumă absolută: Preţuri unice – sunt stabilite şi aplicate la acelaşi nivel. Preţurile formate sunt preţuri cu amănuntul calculate de către unităţile de alimentaţie potrivit normelor în vigoare. de valoarea muncii consumate în manipularea şi prepararea lor şi de adaosurile aplicate în unitatea de alimentaţie respectivă.5 CALCULUL COSTULUI FINAL AL BĂUTURILOR În alimentaţia publică. 750 şi 1000 ml.

de regulă pentru a rotunji valoarea băuturii. respectiv se calculează valoarea fiecărei cantităţi de băutură şi produs precizat în reţetă. se aplică următoarea formulă de calcul: P100 ml = (100 / 1000) x 64 = 6.Exemple de calcul: a. Exemplu de calcul: Cocteil Amalfi (100 ml): Vermut alb 50 ml. 750 ml 40 RON PVermut = (100 / 750) x 40 = 5. 33 . de capacitate 750 ml. rondelă 10 g. care de asemenea se achiziţionează în bar cu o anumită sumă. Aplicarea sistemelor de control în bar Controlul băuturilor se realizează mult mai uşor decât cel al mâncărurilor..2 = 7 RON Suma se poate rotunji la 8 sau 9 RON deoarece lămâia nu este sigur ca va mai putea fi folosită. se comercializează la preţul de 60 RON.Băuturile se cumpără îmbuteliate în ambalaje standard şi la calităţi precizate în STASuri. În această situaţie trebuie avut în vedere faptul că la prepararea cocteilurilor se utilizează şi adaosuri scumpe. Lamâie. preţul solicitat se va calcula astfel: P150 ml = (150 / 750) x 60 = 18 RON Aceiaşi regulă de calcul se aplică şi în cazul băuturilor în amestec (cocteiluri).5 + 0. Argumentele pentru această afirmaţie sunt următoarele: . 50 g 1 RON PLămîie = (10 / 50) x 1= 0. Vermut alb. Ţuică 50 ml. numărul sortimentelor şi mărcilor de băuturi este mai mic decât al preparatelor culinare.Într-o unitate de alimentaţie. iar la cocteil se poate adăuga şi gheaţă şi elemente de decor.3 + 1. O sticlă de coniac. Acesta este motivul pentru care la suma „brută” calculată iniţial se aplică un adaos. Dacă este solicitată o cantitate de 150 ml. Valoarea obţinută este pentru cantitatea dată în reţetă pentru cocteilul respectiv.5 RON Lămâie. .4 RON b.2 RON Total cocteil = 5. care de cele mai multe ori nu mai pot fi folosite ulterior. si consumatorul solicita 100 ml. Dacă o sticlă de lichior de 1000 ml se comercializează la 64 RON. 1000 ml 30 RON PŢuică = (50 / 1000) x 300 = 1.3 RON Ţuică. iar valorile obţinute se însumează.

un control strict în baruri sunt următoarele: • angajaţii pot comercializa prin bar băuturi procurate din alte surse pentru a-şi însuşi câştigul obţinut. se exclud sticlele începute. • la vânzarea băuturilor. Metodele de control aplicate depind de natura unităţii de alimentaţie. 34 .. .teoretic acest sistem promite că vânzările şi câştigurile să corespundă de la o zi la alta. dar foarte importante sunt procedurile de prevenire a aspectelor nedorite. • inventarul standard.se notează zilnic datele. iar potenţialele vânzări se bazează pe cantitatea care s-ar putea vinde într-o zi. de regulă. • controlul depozitării şi livrării mărfurilor. • planificarea producţiei. a. contribuind mai mult la obţinerea profitului în unitate. • controlul mărimii porţiilor. • controlul recepţionării. Din multitudinea de metode de control a băuturilor pot fi amintite câteva: • controlul achiziţiei. • băuturile sunt. totuşi. fie cantitatea de băutură. mult mai scumpe decât preparatele culinare.se iau în considerare numărul de sticle care pot fi consumate într-o zi aglomerată (stocul la începutul zilei). Sistemul garantează ca în scurt timp numărul de sticle începute se va menţine constant şi atunci nu va mai fi nevoie să se măsoare exact cantitatea rămasă în sticlele nesigilate. • controlul reţetelor standard.Băuturile nu sunt atât de perisabile cum sunt preparatele culinare şi produsele alimentare. • băuturile sunt mult mai tentante decât mâncarea pentru angajaţii unităţii de alimentaţie. decât preparatele culinare. . de managementul aplicat în unitate. Sistemul de control la sticlă – este o metodă simplă şi eficientă pentru unităţile mici şi se referă la: . barmanul poate să obţină câştiguri nemeritate viciind fie calitatea. Motivele care impun.

. din care trebuie scăzut. Verificarea stocurilor este foarte importantă.Sticlele întregi de spirtoase – valoarea potenţială de vânzare la o sticlă întreagă este stabilit printr-un management economic corect. care la sfârşit returnează băutura neconsumată. etc. Inventarul – este un sistem greu de operat şi se aplică atunci când există nevoia unei investigaţii. 35 . . se stabileşte numărul de porţii dintr-o sticlă. de regulă preţul le comercializarea sticlei întregi.Sucuri şi apă minerală – preţul depinde de politica de preţuri a unităţii: preţ fix la comercializarea individuală sau împreună cu altă băutură. preţ mai mic în amestecurile de băuturi. băuturile date la alte baruri organizate de unitate (pentru acţiuni de protocol). băuturile consemnate ca fiind consumate de către personal. primirii.Cocteiluri – se însumează preţurile băuturilor din reţetă iar la adaosurile scumpe sau mai greu de folosit în alte produse se adaugă suma produsului întreg (ou. 50 ml).Spirtoase vândute la pahar – se stabileşte valoarea unei porţii (25.b. iar preţul final se ajustează. d. Se calculează cantitatea din fiecare tip de băutură rămasă în stoc şi se compară cu stocul fizic efectuat în fiecare zi. dacă este cazul. .Control post-operaţional (după eveniment) – este o comparaţie între ce s-a realizat şi ce era înainte de eveniment.). Valoarea unei sticle se stabileşte în funcţie de câte porţii se pot servi dintr-o sticlă. pe feluri de băuturi şi modul de vânzare (la sticlă sau la pahar). e. . precum şi măsurile care se vor lua în caz de nevoie. cu responsabil de eveniment. vânzării. puţin mai mic dacă s-ar comercializa la porţie.Control operaţional – de zi cu zi al cumpărării. consumării şi producerii. decoruri. condimente. depozitării. c. Necesită o analiză bună şi detaliată a vânzărilor. Controlul bufetelor şi evenimentelor – este indicat că pentru fiecare eveniment să se organizeze un bar propriu al bufetului. Lista de control – se referă la două tipuri de control: . etc. se înmulţeşte preţul unei porţii cu numărul de porţii şi se stabileşte valoarea potenţială a sticlei. . Valoarea sistemului potenţial (standard) de vânzări – presupune să se controleze vânzările băuturilor şi implicit şi costurile acestora prin stabilirea unei valori de vânzare pentru fiecare sticlă de băutură din stoc. înmulţite cu preţul unei porţii.

care să mărescă vânzările şă să satisfaca cerinţele clienţilor.preparatele şi băuturile se trec în ordinea în care se servesc la masă. cu o mare varieteate de preparate. orarul de funcţionare. . atractiv.lista trebuie să fie curată fără ştersături sau corecturi. se defineşte că fiind “mai multe preparate care formeaza o masa şi prin extensie o lista de carton pe care sunt inscrise preparatele”. Tipuri de liste: . gramatica. preţurile şi alte informaţii trebuie să fie corecte. listele trebuie scrise cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională. şi aranjat pe hârtie.dimensiunea lor trebuie să permita o manevrare uşoară. în asa fel încât clientul să poata alege foarte uşor ceea ce doreşte.formatul trebuie să fie simplu.lista de preparate – cuprinde preparatele de bucătarie. denumirea preparatelor şi băuturilor.2.listele trebuie scrise pe hârtie de calitate. care să permita o lectură uşoară. care să fie rezistentă la pete. cofetarie – patiserie şi alte mărfuri alimentare pe care o unitate le pune la dispoziţia clienţilor.indiferent de marimea şi formatul literelor.stilul unei liste trebuie să fie simplu. aceasta trebuie scrisă intr-un stil clar. .lista de băuturi – cuprinde băuturile alcooloce şi nealcoolice oferite că atare sau în amestec. . .liste cu micul dejun – cuprinde grupele de preparate şi băuturi care se oferă la aceasta masă. compoziţia sumară a preparatelor înscrise şi să fie în măsură să dea relaţii clienţilor când aceştia le solicită.ortografia. de regulă. Şeful de sală şi chelnerii trebuie să cunoască conţinutul listei. din producţie interna sau din import. acestea trebuie să fie clare. la masă. . Acestea se trec în lista în ordinea în care se servesc. cu margini şi spatii adecvate.7 LISTA DE PREŢURI Meniul. adresa. În afară de limba română. lizibile. . pe care o unitate le pune la dispoziţia clienţilor. . . suficient de tare. Obiceiul de a stabili o listă de preparate datează din secolul al XVI-lea. Fie că este vorba de o simplă listă. . uşor de lecturat. Listele trebuie alcătuite astfel încât să constituie un instrument de promovare. sau de una complexă. Principiile de bază la întocmirea unei liste de preparate: . . 36 .lista trebuie să cuprindă denumirea unităţii.

. în general. ceaiuri. Gama sortimentală este selectată din listele existente în restaurantele respective. unitatea de măsură şi preţul real. deserturi şi fructe.lista de bar – cuprinde. . berea.Băuturile se trec cu denumirea lor corecta şi completa. Astfel se întâlnesc aperitivele. băuturi răcoritoare.lista de vinuri – cuprinde vinurile pe care unittea le pune la dispoziţia clienţilor. Pentru informarea completa a clientului fiecare vin va avea un numar. pe grupe. băuturi amestecuri de bar. băuturile digestive. În general. cafea. în special la barurile de noapte. acestă listă cuprinde grupele prezentate în cele doua liste anterioare. . de obicei acelasi cu cel din pivnita de vinuri. gustări.lista pentru serviciul la camera – cuprinde preparatele şi băuturile care se ofera la acest serviciu. aceleaşi grupe că lista de băuturi. Numerele care acompaniază vinurile pe listă. sortimentul şi podgoria. Acestea se trec în lista cu denumirea lor corecta şi completa. la momentul respectiv. la care se pot adăuga mai multe variante de amestecuri. vinurile. salvează uneori clientul de situaţia penibila cand nu poate pronunta corect numele acestuia.lista de preparate şi băuturi – cuprinde preparatele şi băuturile pe care unitatea respectiva le pune la dispoziţia clienţilor. . 37 . sortimentul de vin şi podgoria de provenienta.

1 INFIINTAREA FIRMEI Pentru a infiinta o firma exista 4 etape3 complexe ce trebuie urmate: Etapa 1: Realizarea dosarului de infiintare Etapa 2: Inregistrarea la Registrul Comertului (aceasta pagina) Etapa 3: Documentele obtinute dupa inregistrarea in Registrul Comertului Etapa 4: Activitati necesare dupa obtinerea documentelor ce atesta inmatricularea Alegerea obiectului de activitate al firmei. http://www. Obiectivul principal ar firmei este comercializarea de bauturi incadrat cu codul CAEN 5540. Acestea se elibereaza de Directia Generala a Finantelor Publice. Stabilirea capitalului social.2013 3 38 . Deschiderea contului in banca si depunerea capitalului social. Incheierea contractului de inchiriere. Se stabileste obiectivul principal al firmei si obiectele secundare. Cazierele fiscale ale viitorilor asociati. Capitalul social minim este de 200 lei pentru SRL. daca spatial unde se desfasoara activitatea nu este proprietate personala.html articol online accesat in data de 15.firme. Alegerea denumirii societatii (se aleg cel putin 3 denumiri).ro/infiintarea-unei-societati-comerciale-etapa-2. Dupa stabilirea acestor aspecte se urmeaza pasii: Declaratii ale asociatilor privind faptul ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi asociati si administrator. Intocmirea actului constitutiv.CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ 3.06. Depunere specimen de semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public. intreprindere mica sau mijlocie Contract de comodat (este necesara o copie a actului de proprietate/ de inchiriere al imobilului in care se defasoara sediu social). Stabilirea administratorului societatii Stabilirea tipului de societate: microintreprindere. potrivit CAEN. Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu.

de aviz muncii.Urmatoarea faza conduce la Oficiul Registrului Comertului. Cerere sau declaratie. Cerere sau declaratie. certificatul de inregistrare.1 Locatia Barului Sursa: http://newsbv.2 SPATIUL PENTRU CONSTRUIREA BARULUI DE ZI Locatia barului este in Brasov. Lacului. Autorizatie de Construire. de aviz sanitar. avizele colaterale. anexa cu avizele necesare. Fig 3. Certificat de Urbanism pentru Dare în Folosință. in aproximativ 3 saptamani.ro/2012/06/03/fotogalerie-lacul-din-noua-emblema-cartierului/ Pentru construirea acestuia vom avea nevoie de: • • • Certificat de Urbanism. incheierea de acordare a personalitatii juridice. pe Str. dupa caz. unde se depun urmatoarele documente: • • • • • • Cerere de inregistrare a societatii. 39 . de aviz mediu. dupa caz. Cerere sau declaratie. se primesc actele de infintare a societatii. Dupa depunerea acestor acte la Oficiul Registrului Comertului. chiar pe „insula” lacului. Fisa de prezentare a sediului social si a activitatii. dupa caz. dupa caz. 3. de aviz pompieri. Cerere sau declaratie.

4 RECRUTARE PERSONAL Personalul barului este format din 4 persoane ce vor lucra in echipe de cate 2 in doua schimburi.inteligente si cu simtul umorului.sociabile. 40 . minimalist ce va satisface gusturile turistilor din toata lumea. si inscriere la Direcția Fiscală. Aceasta locatie este revolutionara. vitrine de prezentare. Spatiul pentru fumatori: 5 mese.3 AMENAJAREA BARULUI DE ZI Spatiul va contine: o terasa. un spatiu pentru fumatori. Experienta de servire minim 12 luni. 24 scaune (4 scaune la fiecare masa). Terasa: 6 mese. Criteriile de selectare a personalului sunt: Sa detina calificare de ospatar si barman. 20 scaune. mobilat modern. 6 scaune inalte. un spatiu pentru nefumatori. unica in Brasov. poate deveni un loc de atragere a turistilor drep urmare a promovarii zonelor naturale din Brasov/Transilvania. 20 scaune. raftul.F. Barul: tejgheaua barului. Barul va avea un design de tip futurist.Dupa ce obtinem aceste documente urmatorii pasi de urmat sunt: inscriere în C. Sa cunoasca limba engleza la nivel mediu pentru a putea comunica si cu clientii de nationalitati diferite. 3. Spatiul pentru nefumatori: 5 mese. si un spatiu pentru amblasarea barului propriu-zis. Sa fie persoane amabile. 3.

..........4 Sticle dozatoare şi dopuri picurătoare...................LISTA FIGURILOR Fig 1..........................................................12 Fig 1...................7 Pahare......................6 Tipuri de pahare........15 Fig 1...............................................................................................1 Locatia Barului...........1 Bar de zi.........................................................................................................5 Staţie bar..................16 Fig 1....................................................................17 Fig 3...........................................................15 Fig 1.....39 41 ...................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful