Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Energetica Ingineria mediului in energetica

Starea actuala a calitatii aerului in ROMANIA

Masterand: Hornet(Talinga) Rodica

1.ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA AERULUI

Poluarea mediului este o problema deosebit de importanta datorita evolutiei rapide a unor factori determinanti precum industrializarea ,urbanizarea,chimizarea,densitatea populatiei. Efectele poluarii aerului sunt resimtite in mod direct si indirect de catre om si celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potential una din cele mai grave probleme de mediu ,cu efecte pe termen scurt,mediu si lung. Pe termen scurt si mediu poluarea atmosferei are efecte negative de natura sa puna in pericol confortul si sanatatea oamenilor,sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor,sa provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea atmosferei produce efecte la scara regionala si globala cum sunt efectul de sera si schimbarile climatice,distrugerea stratului de ozon din stratosfera,ploile acide. Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si totodata cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor si avand in vedere ca consecintele poluarii aerului se manifesta nu doar la nivel local ci si regional,national si global,este imperios necesar ca prevenirea si reducerea poluarii aerului sa devina preocupari prioritare de interes public in cadrul politicilor locale,nationale si internationale. Poluarea atmosferei poate fi definita ca orice schimbare în compozitia acesteia cauzată de prezenta unei cantităti suficiente de substante chimice care poate altera compozitia normală a atmosferei. Potential, poluarea atmosferică este una dintre cele mai grave probleme ale societătii actuale, atât din punct de vedere temporal -are efecte atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, dar şi spatial – mobilitatea şi suprafetele afectate sunt mari. Poluarea atmosferei afectează direct sănătatea umană, fondul agricol şi forestier în functie de tipul de poluanti, concentratiile acestora, durata şi frecventa expunerii. În prezent, cei mai importanti indicatori privind poluarea aerului sunt: • • • • • • Emisii de substante acidifiante (SO2, NOx, NH3); Emisii de precursori ai ozonului; Emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5); Depăşiri ale valorilor limită în arealele urbane; Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare şi ozon; Productia şi consumul de substante care depreciază stratul de ozon.

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt determinati pe baza datelor din sistemul de monitorizare a calitătii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situatiilor concrete, comparativ cu tintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare. La nivelul anului 2006, monitorizarea calitătii aerului la nivel national s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât şi în cadrul sistemului automat. S-a monitorizat atât poluarea de fond cât şi cea de impact. Statiile pentru monitorizarea poluării de fond sunt amplasate în zone conentionale curate, situate la altitudini cuprinse între 1.000-1.500 m şi la distante de minimum 20 km fată de centrele populate, drumuri, căi ferate, obiective industriale etc. În aceste statii sunt realizate măsurători continue ale ozonului de la nivelul solului, dioxidului de azot, dioxidului de carbon şi ale pH-ului precipitatiilor. Sistemul automat pentru monitorizarea calitătii aerului, functional în anul 2006, a cuprins

Sistemul comun de monitorizare a calitătii aerului în localitătile de la granita româno-bulgară, de-a lungul Dunării de Jos şi Sistemul automat de monitorizare a calitătii aerului în aglomerările Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj. Sistemul comun de monitorizare a calitătii aerului în localitătile de la granita româno-bulgară, dea lungul Dunării de Jos este alcătuit din şapte sisteme automate de monitorizare a calitătii aerului (14 statii) de tip DOAS (Differential Optical Absorption System), acoperind patru zone (o raşe perechi), amplasate de-a lungul celor două maluri ale Dunării. Fiecare din cele patru zone are în componentă câte un oraş din România – riveran Dunării, şi corespondent, oraşul din Bulgaria, amplasat pe celălalt mal al Dunării. Cele 4 zone în oglindă sunt: Giurgiu – Ruse, Turnu Măgurele – Nicopole, Zimnicea – Svistov şi Călăraşi – Silistra. DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metodă optică de analiză, care se bazează pe absorbtia radiatiei luminoase de către poluantii din aer. În functie de compozitia chimică a poluantilor, absorbtia acestora are loc la diferite lungimi de undă. Spectrul de poluanti analizati este foarte larg, cuprinzând: CO, NO2, SO2, O3, C6H6, PM10, NO, H2S, CS2, Cl2, HCl, NH3, C6H5OH, stiren, toluen şi xilen. Totodată statiile sunt dotate cu senzori meteorologici care dau informatii privind temperatura, umiditatea relativă, radiatia solară, directia şi viteza vântului. Datele din oraşele „gemene” sunt verificate automat şi prezentate publicului pe un ecran amplasat în centru fiecărui oraş. Sistemul automat de monitorizare a calitătii aerului în aglomerarile Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Cluj functionează de la începutul anului 2004 (Bucureşti) şi din 2005 în celelalte aglomerări. Datele referitoare la calitatea aerului (SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizat în timp real – inclusiv publicului. Prin Contractul nr. 84-2005 – “Prevenirea catastrofelor naturale şi a poluării aerului-Componenta II-Monitorizarea calitătii aerului” .Reteaua Natională va deveni functională în anul 2008 şi va cuprinde 94 statii automate de monitorizare. Cunoaşterea valorilor emisiilor de poluanti atmosferici la nivel national, reprezintă un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi creează baza necesară pentru formularea politicilor de protectie a mediului Datele care evidentiază emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare, prezentate în “Atmospheric Emission Inventory Guidebook -2006“ – ultimul ghid CORINAIR apărut. Inventarul national de emisii de poluanti atmosferici se realizează cu doi ani în urma anului curent. În raport sunt prezentate datele din anul 2005, raportate către secretariatul CLRTAP şi către AEM în data de 15 februarie 2007 respectând cerintele Conventiei privind poluarea atmosferică transfrontieră pe distante lungi, din anul 1979, adoptată în România prin Legea 271/2003. 2.ACIDIFIEREA.EMISII DE DIOXID DE SULF,OXIZI DE AZOT SI DE AMONIAC(SO2,NOX,NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediii ca urmare a prezentei unor compusi chimici alogeni, ce determina reactii chimice in atmosfera, in cantitati depasind anumite concentratii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitatiilor, solului, apelor, cu potential de afectare a ecosistemelor terestre sau acvatice.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf si oxizii de azot . Aceste gaze, care rezulta in principal din arderea combustibililor fosili, dar si din transporturi, diferite activitati industriale, sunt gaze care pot persista de la cateva ore pana la cateva zile in atmosfera, putand fi transportate la sute de kilometri distanta de locul producerii. Sursele antropice pentru acesti poluanti sunt reprezentate de instalatiile de ardere a combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgica si unele procese din industria chimica. Acesti compusi sunt prezenti in toata troposfera, deoarece dispersia lor si a produsilor lor de transformare se produce cu extindere atat pe verticala cat si pe orizontala, sub actiunea vantului si a miscarilor verticale ale aerului. In atmosfera, in prezenta luminii, dioxidul de sulf se oxideaza fotochimic la trioxid de sulf care, in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea de aerosoli de acid sulfuric si sulfati. Oxizii de azot, ai caror surse principale de emisie o reprezinta arderea combustibililor fosili si sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformari fotochimice in prezenta altor poluanti (ozonul, hidrocarburile) si in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea acidului azotic. Prin urmare, procesele de transformare pe care le sufera dioxidul de sulf si oxizii de azot in atmosfera pot conduce, atunci cand concentratia acestora depaseste anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la caderea de precipitatii acide , cu efecte negative asupra calitatii celorlalti factori de mediu abiotici (apa, sol), ca si asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanti în atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă formează compuşi acizi. În timpul precipitatiilor, compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafată şi chiar în cea subterană. Depunerile acide afectează apa de suprafată, freatică şi solul, prejudicii importan te suferind lacurile şi fauna piscicolă, pădurile, agricultura şi animalele.

2.1. EMISII ANUALE DE DIOXID DE SULF (SO2) 2.1.1.CARACTERISTICI GENERALE Sulful este un element comun. Dioxidul de sulf este produs prin arderea sulfului. Utilizarea lui ca şi conservant este asociată cu istoria veche; a fost utilizat în mare măsură în vechiul Egipt şi în imperiul Roman. Este un gaz incolor, utilizat drept conservant. Previne degradările enzimatice şi de natură bacteriană ale produselor. Dioxidul de sulf de dizolvă în faza apoasă a produsului; forma acidă rezultată din această reacţie este agentul activ. Astfel este mult mai activ în produsele acide şi uşor acide. Este ineficient la pH neutru. De asemenea acţionează ca agent oxidant, cu efect de albire.. Este utilizat ca agent de albire în cazul făinii; în orice caz el oxidează culoarea (naturală) alimentelor, fapt care îi restrânge utilizarea. În fine, el stabilizează vitamina C în produse şi previne decolorarea vinului. Încălzirea elimină dioxidul de sulf din produs sub formă de gaz. Dioxidul de sulf poate fi folosit într-o gamă foarte mare de produse acide. Doza zilnică acceptabilă: până la 0,7 mg/kg corp.

2.1. poate reduce conţinutul de vitamine în produse. Datorită efectului său oxidant.1. În atmosferă.3. pe o perioada scurta de timp. cu miros înăbuşitor şi pătrunzător. pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. 2. Pagubele cele mai importante provocate de SO2 plantelor se petrec ziua. frasinul alb. proces ce se desfăşoară numai în prezenţa luminii .5. Acesta este transportat la distante mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.6. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul. legumele . industria celulozei si hartiei si.2. ghindele rosii si negre. Sunt afectate in special persoanele cu astm. oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. murele. fitoplanctonul marin.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.4. când activitatea fotosintetică este maximă. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf. EFECTE ASUPRA MEDIULUI Dioxidul de sulf este un gaz incolor. centralele termoelectrice. fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase. În concentraţii crescute (peste cele utilizate în mod normal în alimente) poate provoca probleme gastrointestinale la unele persoane. procesele industriale (siderurgie. emisiile provenite de la motoarele diesel. producerea acidului sulfuric).1. copiii. 2. în reactie cu vaporii . lucerna . acţiunea fitotoxică a SO2 constând în distrugerea clorofilei Prin expunerea unor plante la o atmosferă artificială de SO2 s-a constatat că în urma absorbţiei unui gaz se elimină H2S. 2. rafinarie.1. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf. Este redus în ficat la sulfaţi inofensivi şi excretat in urină. varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. in masura mai mica.SURSE ANTROPICE -(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan.1.EFECTE ASUPRA PLANTELOR Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante. poate provoca dificultati respiratorii severe.2 SURSE NATURALE -eruptiile vulcanice.

1.Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2 tone/an) .2. La plante. dioxidul de sulf induce în sistemul foliar. Prezenta dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor. cu uşoare creşteri în anii 2001 şi 2003 (figura 2. care reduc fotosinteza. contribuie la acidifierea precipitatiilor. animalelor şi omului.7. zidaria.Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa de ploaie. Fig. De asemenea. cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.1.).NORME Emisiile de SO2 au înregistrat în general o continuă scădere în perioada 1995-2005. hartia . din cauza formarii acizilor. plantele si omoara pestii si alte organisme active. leziuni locale. Carbuni. care conferă caracterul acid al ploilor. petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului.de apă formează acid sulfuric sau sulfuros. dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor si a proceselor enzimatice. In atmosfera. 2.Prin aredera acestora se formeaza dioxid de sulf. producand astm.Oxizii de sulf pot eroda: piatra .1. La om şi animale.se formeaza ploile acide. fibrele.care afecteaza constructiile.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor. în concentratii reduse produce iritarea aparatului respirator.Acest gaz ataca plamanii. vopselurile . iar în concentratii mai mari provoacă spasm bronşic. pielea si componentele electrice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenta pulberilor.

La nivelul anului 2005.2. La acestea se alătură arderile din industria de prelucrare şi instalatiile din zonele rezidentiale. pe sectoare de activitate : . Ponderea fiecărui sector de activitate este prezentată în figura 2. Fig. arderile din sectorul energetic constituie principala sursă de poluare cu SO2.2. Emisii de dioxid de sulf SO2.2 .

2.introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea poluanţilor la sursă.FORMAREA SO2 SI SO3 Combustibilii solizi care se mai numesc şi “cărbuni” conţin ca elemente principale: carbon. elemente ce formează masa organică.gestionarea resursei de aer. frecvenţa măsurătorilor şi altele.1. inclusiv pentru substanţele ce afectează stratul de ozon. oxigen. Legea Protecţiei Mediului nr. . elaborează normele tehnice. sulf. 137/1995 are ca obiectiv reglementarea protecţiei mediului pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.modernizarea şi perfecţionarea sistemului naţional de monitorizare integrată a calităţii aerului. alături de substanţe minerale şi apă ce alcătuiesc masa anorganică. precum şi condiţiile de restricţie sau de interdicţie pentru utilizare. cu consultarea ministerelor competente. fundamentând principiile şi acţiunile specifice. în sensul asigurării calităţii corespunzătoare securităţii sănătăţii umane. sănătăţii umane şi a bunurilor materiale. .LEGISLATIA PRIVIND NORMELE DE EMISII DE NOXE În România.calitatea combustibililor şi carburanţilor precum şi reglementările privind vânzarea – cumpărarea şi transportul acestora. . Articolul 40 – Prin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea.2. în sensul reducerii emisiilor de poluanţi până la realizarea celor mai scăzute niveluri şi care să nu depăşească capacitatea de regenerare a atmosferei.8.ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI.gestionarea resursei de aer. . limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului. Politica naţională de protecţie a atmosferei constă în principal în următoarele: .1. Articolul 42 – Autoritatea centrală pentru protecţia mediului. standardele şi regulamentele de aplicare privind: .supravegherea calităţii aerului. amplasarea punctelor şi instrumentelor pentru probare şi analiză. .emisiile de poluanţi atmosferici pentru surse fixe şi mobile. . atât la nivel naţional cât şi local. azot.9.Secţiunea a doua a acestei legi priveşte protecţia atmosferei. proceduri de prelevare şi analiză.calitatea aerului în funcţie de factorii poluanţi din atmosferă. Articolul 41 – Autoritatea centrală pentru protecţia mediului promovează politicile regionale şi globale. . privind protecţia atmosferei.

Pentru păcurile cu conţinut ridicat de sulf s-au utilizat diverse metode de îndepărtare a sulfului în vederea obţinerii emisiilor reduse de oxizi de sulf.aditivitatea păcurii.1. urmată de solidificarea produsului şi diferite procedee de gazeificare a cărbunelui. . Cantitatea de SO3 format în procesele de ardere depinde de condiţiile de reacţie. Cel mai periculos din punct de vedere ecologic este SO3 responsabil de formare ploilor acide. Printre acestea se numără: . în special de temperatură.Sulful total conţinut de cărbuni este alcătuit din sulf organic. . sulf piritic şi sulf sulfatic.transformarea chimică a sulfului din cărbune în compuşi solubili sau volatili. SO2 se formează într-o cantitate mai mare.pretratarea chimică urmată de îndepărtarea mecanică a sulfului conţinut ca impuritate în pirită (sulful organic nu poate fi îndepărtat). . variind de la 0. Conţinutul total de sulf din cărbune variază în limite largi pentru diferite zăcăminte în funcţie de condiţiile de formare ale acestora.3 pentru antracitul de la Schila până la 8% pentru huila de Cozia 2.PRELUCRAREA COMBUSTIBILILOR PENTRU REDUCEREA CONTINUTULUI DE SULF Procedeele de desulfurare a cărbunilor se clasifică în: . prin folosirea aditivilor de combustie care au rolul de a reacţiona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere şi de a forma produse slab active sub raport corosiv. În timpul procesului de combustie se transformă în dioxid de sulf şi în mai mică măsură în trioxid de sulf.desulfurarea prin desulfurare – lichefiere. Chiar în exces mare de aer. .10. Reducerea sulfului piritic se face în proporţie de 90%. Cărbunii româneşti au un conţinut mediu de sulf de 2-3%. Un mecanism simplificat pentru formarea acestor doi oxizi poate fi reprezentat prin ecuaţiile: S + O2  SO2 2SO2 + O2  SO3 Cantitatea relativă a fiecăruia din compuşi nu depinde într-o măsură apreciabilă de cantitatea de oxigen prezentă.metoda petrochimică de a îndepărta compuşii cu sulf prin rafinare.

activitatilor industriale. sau din procese biologice. disfunctii ale plamanilor. la plante. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor. 2. în concentratii mici provoacă iritarea severă a aparatului respirator. Dintre oxizii azotului rezultă în cantităti mai mari monoxidul de azot -gaz incolor.2. În concentratii mari. animalelor şi plantelor.2.CARACTERISTICI GENERALE Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse stationare şi mobile.EFECTE ASUPRA PLANTELOR SI ANIMALELOR Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor.1. Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). reducerea ritmului de crestere a acestora. oxizii de azot produc la nivel celular o umflare a tilacoidelor din cloroplaste.SURSE ANTROPICE Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte. în reactie cu vaporii de apă se formează acid azotic sau azotos. diverse afectiuni în functie de concentratie. producerii energiei electrice. convulsii şi blocarea respirati ei. La concentratii mari apar simptome severe de asfixiere. tuse violentă însotită de expectoratie de culoare galbenă.3. dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier.2. . În mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorată în special traficului rutier.4. reducerea vizibilitatii in zonele urbane .2. diminuând fotosinteza. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului. rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. deteriorarea calitatii apei. efectului de sera. În atmosferă.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI Oxizii de azot provoacă oamenilor.2.2.EMISII ANUALE DE MONOXID SI DIOXID DE AZOT 2. In prezenta luminii solare. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii.2. 2. La om şi animale.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. iritatii ale cailor respiratorii. iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. rezultat din combinarea directă a azotului cu oxigenul la temperaturi înalte şi dioxidul de azot – gaz de culoare brună. Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala. a ploilor acide. 2. cu arsuri şi sufocări. iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. care conferă ploilor caracterul acid. oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. care seamana cu emfizemul pulmonal. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.

emisiile de NOx (figura 2. Pânăîn anul 1999.2.2. 2.5.ALTE EFECTE Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea.Emisii anuale de oxizi de azot (tone/an) . degradarea metalelor.3. Fig.2.) au scăzut de la valori de aproximativ 407 mii tone în anul 1995.1. la aproximativ 262 mii tone în 1999. Perioada anilor 1999-2002 a fost marcată de o creştere a emisiilor de NOx.6. pe fondul creşterii consumului de combustibil (conform datelor primite de la Institutul National de Statistică). poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor.2.2.NORME În anul 2004 şi 2005 emisiile de NOx au înregistrat o creştere fată de anul 2003.

la fabricarea îngrăşămintelor. Se foloseşte la rafinarea petrolului.Emisiile de NOx provin îndeosebi din industria energetică. cu greutatea moleculară 17.3. coloranţilor etc. amoniacul pătrunde în adâncul lor. În mediul înconjurător amoniacul se depistează pe sectoarele în care se descompun reziduurile.Emisii de oxizi de azot NOx.orbirea. mai uşor decât aerul.EMISII ANUALE DE AMONIAC Este un gaz incolor. În procesele de producere amoniacul se formează la distilarea cărbunelui. Fig.4.pe sectoare de activitate 2. precum şi din procesele de productie. este forma curentă de întrebuinţare. acidului azotic. Aflarea de mai multe ori sub influenţa unor concentraţii care nu au acţiune acută iritantă nu provoacă efecte cronice. amoniacul pătrunde în căile respiratorii inferioare şi poate conduce la edem pulmonar. concentraţiile mari de amoniac pot afecta grav mucoasele. Soluţia de 28% în apă. solubil în apă. Este foarte iritant pentru căile respiratorii şi pentru conjunctivă. În cazul unui contact îndelungat. Aflat în concentraţii mari.2. emisiile de amoniac având actiune . însoţit de modificări evidente ale circulaţiei sanguine şi de respiraţie. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi.4. transport. Ponderea fiecărui sector de activitate este prezentatăîn figura 2. Nimerind în ochi. ulceraţii ale corneei.03. La acţiunea asupra ochilor apare conjunctivită.provocând. numită hidroxid de amoniu. Sfârşitul letal poate surveni într-un interval de timp scurt-de la câteva minute până la câteva ore. cheratită. cu miros înţepător. Amoniacul are o acţiune puternic iritantă asupra mucoaselor. arderi în industria de prelucrare. Concentraţiile mari pot provoca oprirea reflexă a respiraţiei.

instalatiile de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale. Actiunea locala se manifesta la nivelul mucoaselor respiratorii si oculare prin lacrimari intense.locala si / sau generala.se observa scaderi ale emisiilor de NH3 si crestere a emisiilor de NOx si SOx in anul 2004 comparativ cu anul 2003.6.5. cheratite.Emisii anuale de amoniac(tone/an) . traheobronsite. de 2% provoacă iritarea pronunţată. conjunctivite.6.1. datorita dejectiilor produse. iar concentraţia de 3% dă o combustie. este arătată evolutia emisiilor de amoniac în perioada 1995-2005. a acidului azotic. în urma căreia se formează vezicule. Amoniacul în formă gazoasă produce leziuni cutanate.EMISII DE AMONIAC Sursele de amoniac sunt: zootehnia intensiva.).a acidului azotic . bronhopneumonii si reducerea schimbului gazos pulmonar. Din reprezentarea grafica a emisiilor anuale ale acidifiantilor.Emisii de gaze cu efect acidifiant 2.2. chiar în cazul unui contact de numai câteva minute.sau sinteza catalitica). Fig.azotatului de amoniu si ureei. Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura. Fig.(vezi figura 2. Concentraţia de 1% are o acţiune uşor iritantă asupra pielii umede. datorită dejectiilor animaliere şi instalatiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitică).3.2. Actiunea generala se manifesta prin interferarea sintezei hemoglobinei si reducerea reactiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. iar din cadrul acesteia se detaşează ramura zootehnică de tip intensiv. În figura 2. azotatului de amoniu şi ureei.5.

2.28% (23777t) tratarea şi depozitarea deşeurilor (8.7. Celelalte surse sunt procesele de productie cu o pondere de 12. Ponderea fiecărui sector de activitate este prezentată în figura 2.19% reprezentând 15865t). Fig.Emisii de amoniac NH3. ambele surse având o contributie de 0.pe sectoare de activitate .7. Cantităti mici sunt generate de instalatiile de ardere neindustriale şi arderi în industria de prelucrare. cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultură(79% ceea ce reprezintă153000t).52% la totalul national de emisii de amoniac.În anul 2005.

1. 893/2005. fabricarea celulozei şi hârtiei. fabricarea berii. modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solventilor organici in anumite activităti si instalatii. • instalatiile care intră sub incidenta directivei 94/63/CE (COV din benzină) transpusă prin Hotărârea de Guvern 568/2001. Fig. dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse în inventar din lipsa de date complete referitoare la parcul national auto. • alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate.3. 1902/2004. arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice şi termice. 699/2003. inclusiv din păşuni/fânete. EMISIILE DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI NEMETANICI (NMCOV) Principalele surse de emisii a COV sunt: • instalatiile care intră sub incidenta directivei 1999/13/CE (COV). agricultură. fabricarea pâinii. completată şi modificată prin Hotărârea de Guvern nr.3. încărcarea. •sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt o altă categorie importantă de surse de emisie a COV. transpusă prin Hotărârea de Guvern nr. descărcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzină. privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultati din depozitarea. •emisiile foliare ale pădurilor.Emisii anuale de compusi organici volatili nemetanici(tone/an) .

PLUMB.Analizând datele de emisii prezentate în figura 3.2. având timp îndelungat de remanenta în mediu.PLUMB) Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradati pe cale naturală. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici NMVOC. pe sectoare de activitate la nivelul anului 2005. Metalele grele pot proveni de la surse stationare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor. sunt prezentate emisiile de compuşi organici volatili nemetanici. Fig. pe sectoare de activitate 4. iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lantul trofic.2.POLUAREA CU METALE GRELE (MERCUR.1 se constată ca la nivelul anului 2005.3. EMISII DE METALE GRELE(MERCUR .CADMIU.1. procese . emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au scăzut cu 7% fată de anul precedent În figura 3.CADMIU) SI POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI(POPs) 4.

4. după care a urmat o variatie în limita unor .Cr.in anul 2004.CO2. digestive.SOx) .culturile.1.Cu.Hg.1.dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate.Cd.Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare. Metalele grele pot provoca afectiuni musculare.Expunerea indirecta poate surveni.Pb.Cd. -gaze cu efect de sera (CO. împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei. Acesti poluanti au ca sursa principala diferite procese industriale.Dioxina).Ni. Incepand cu anul 2000 Serviciul Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu in cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Prahova elaboreaza inventarul anual de emisii ale poluantilor atmosferici conform metodologiei in vigoare .animalele si pestii consumati de populatie.tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier.pentru plumb adaugandu-se si poluarea produsa de gazele de esapament provenite de la motoare cu ardere interna cu aprindere cu scanteie.afectand apa potabila.) se observa cresteri ale emisiilor de Pb. 4.Zn) .CH4) . Substantele chimice aeropurtate(mercur. cu exceptia plumbului.comparative cu anul 2003.Emisii de metale grele Din datele rezultate din inventarul national de emisii se constată că emisiile de mercur şi cadmiu au înregistrat o scădere din 1998 până la nivelul anului 2003. -poluanti organici persistenti (PAH.ele pot fi gasite uneori la distante mari de locul emisiei in atmosfera.fier. Din reprezentarea grafica a emisiilor anuale ale metalelor grele (fig. respiratiei sau transpiratiei.Au fost inventariate urmatoarele emisii : -acidifianti (NH3. -percursori ai ozonului .NOx.cadmiu.Hg.zinc.Se. nervoase.PCB.Fara a fi foarte raspanditi. -metale grele (As.plumb. stări generale de apatie. Fig.cupru) sunt antrenate usor de vant. pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor.se caracterizeaza printr-o toxicitate ridicata.

Emisii de metale grele(kg/an) Fig. Fig.3. Cea mai mare cantitate de emisii de mercur provine din industria energetică.2.valori mici (figura 4.3.).2.4. Emisii de cadmiu şi mercur (kg/sectoare de activitate) . 4. Ponderea fiecărui sector de activitate este prezentată în figura 4. iar procesele de productie sunt cele care au cea mai mare pondere î n generarea emisiilor de cadmiu. Din 2003 până în 2004 se observă o uşoară creştere a emisiilor anuale de mercur cu aproximativ 550 kg iar în 2005 o scădere de 150 kg.

pe sectoare de activitate .4.5). 4.5. cu 64 tone fata de 2004 şi cu doar 5 tone fata de 2003 (figura 4. Emisii de Pb.Emisiile de plumb au înregistrat o scădere în anul 2005. Fig.Emisii de plumb(tone/an) Fig.4. Sectorul care generează cele mai multe emisii de plumb este transportul (figura 4.4). fata de anii precedenti.

cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului şi a mediului înconjurător. Pentru emisiile de PCB. heptaclor.4. DDT. endrin.2.6. subproduse: dioxine.7. se constată o usoară creştere. furani). înregistrându-se valori de 98.4. clordan.7. dieldrin.560 g în 2005.4. EMISII DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI (POPs) Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile.8 g fata de 46. în cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001). Emisiile şi ponderea fiecărui sector de activitate în emisiile de poluanti organici persistenti este prezentată în figurile 4. o evolutie ascendentă pentru dioxine în anul 2005.Emisiile de PCD (grame/an) Fig. în general. Emisiile de poluanti organici persistenti cunosc.6.Emisiile de poluanti organici persistenti (grame/an) . Fig. Programul Natiunilor Unite pentru Mediu a adoptat. toxafen. de la 1.550 g în 2004 la 1. În vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurător. care se pot acumula în lanturile trofice biologice. Principalele surse de emisie de poluanti persistenti sunt reprezentate de arderea deşeurilor şi procesele de productie.1 g în anul 2004. un program vizând controlul şi eliminarea a 12 POP (pesticide: aldrin. industriali: hexaclorbenzen HCB. bifeniliclorurati PCB. mirex. si 4.

ingrasaminte agricole. regional si transfrontalier. in ficat. lemnului. aduce o contributie esentiala la ridicarea standardului de viata al societatii umane. Pe plan mondial se duce o campanie ecologica sustinuta pentru interzicerea si distrugerea a 12 poluanti organici persistenti. bifenilpolicloratii. deseuri spitalicesti. s-au constatat cresteri in anul 2004. rinichi si in miocard in aceste organe determina disfunctionalitati ale sistemelor enzimatice si ale biochimismului celular.4. Aceste substante nefiind solubile in apa. prin lapte (inclusiv cel matern.Industria chimica. Efectele letale ale poluantilor organici persistenti se produc in timp lung. Produsele chimice ca substante energetice. aduc insa si mari prejudicii mediului inconjurator si sanatatii oamenilor. a sistemului imunitar si sunt cancerigene. in plastice. animale si au fost identificate pe calota glaciala si in sangele ursilor polari. conservanti alimentari si multe altele. pesticidele. Ele ataca tot ce este viu: oameni. sunt transportate de vant si in apele curgatoare. carne. patrunzand in corpul uman in special prin lantul alimentar contaminat. in care sunt inmagazinate in cantitati foarte mici. de reproducere. Datorita proprietatilor lipotropice se fixeaza in sistemul nervos central. hidrocarburile clorurate folosite ca aditivi la vopsele. rezultate din arderea carbunelui. dioxinele. Actioneaza asupra organelor vitale. In urma elaborarii inventarului anual de emisii de catre Serviciul de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu . pasari. cele mai toxice chimicale de pe Terra. comparativ cu anul 2003. fungicidele. din punct de vedere al emisiilor de poluanti organici persistenti .8. prin produsele pe care le fabrica. pe langa efectul benefic. turbei. Poluantii organici persistenti au efecte majore asupra populatiilor. peste frontierele nationale. fiind un subiect de protectie a mediului local. . insecticidele. fig. fructe. peste. etc). Acesti produsi au o tendinta marcata de a penetra membrana celulara si de a se stoca in tesutul adipos. hexaclorbenzenul. pesti. prin mari si oceane. Acestia sunt DDT-urile.

Emisii de poluanti organici persistenti Fig.9.pe sectoare de activitate .8.4.Fig.4.Emisii de PCBs.

5.05µg/m şi Copşa Mică-Spital – 53. 4.C.87µg/m ) fată de anul 2004 (21. pe sectoare de activitate 5.10. 592/2002. depăşind valoarea limită anuală pentru protectia ecosistemelor. CONCENTRATII ALE DIOXIDULUI DE SULF Concentratiile medii anuale de SO2 s-au situat în unele zone din tară peste valoarea limită zilnică pentru protectia sănătătii umane (125 µg/m ) sau cea anuală pentru protectia ecosistemelor (20 µg/m ) prevăzute în Ordinul Ministerului Apelor şi Protectiei Mediului nr.1.1.). 3 3 3 3 3 3 3 Fig. Concentratia medie anuală a depăşit valoarea limită pentru protectia ecosistemelor în aproape toate punctele de monitorizare din judetul Argeş(figura 5.5 µg/m ) şi 2006 (Copşa Mică– Observator – 30. Sometra Copşa Mică.Fig. Datorită poluării istorice şi a celei prezente produsă de S.Concentratiile dioxidului de sulf ( µg/m ) in judetul Arges in anul 2006 . CALITATEA AERULUI AMBIENTAL 5.1. Se constată o creştere a concentratiei medii anuale de SO2 în anul 2005 (21. Emisii de dioxine.05 µg/m ). Principalele activităti care generează concentratii mari de SO2 sunt prelucrarea produselor petroliere (Arpechim Piteşti) şi procesele de prelucrare-productia cimentului (HOLCIM Câmpulung). zona Copşa Mică– Mediaş rămâne o zonă critică în ceea ce priveşte concentratia de SO2 în aer.

În figura 5.5.Concentratiile dioxidului de sulf ( µg/m )in Iasi.2. 3 Fig. Cluj-Napoca şi Bucureşti.Cluj-Napoca.2. în cursul anului 2006. arată că.Prin proiectul PHARE 2002 “Îmbunătătirea retelei nationale de monitorizare a calitătii aerului” s-au dotat cu statii automate patru aglomerări: Iaşi.Bucuresti in anul 2006 5. valorile medii anuale se situează sub valoarea limită anuală pentru protectia sănătătii umane plus . sunt prezentate mediile anuale ale dioxidului de sulf înregistrate cu ajutorul acestor retele.2. Craiova.CONCENTRATII ALE DIOXIDULUI DE AZOT Datele rezultate din monitorizarea concentratiilor de dioxid de azot (NO2).Craiova.

Concentratiile medii obtinute se raportează la STAS 1257487 „Aer din zonele protejate” în care concentratiile maxime admisibile sunt 0.5.3.3. la statiile de trafic Cercul Militar şi Mihai Bravu şi cu 0.1 mg/m3 pentru media zilnică. exceptie facând municipiul Bucureşti.Cluj-Napoca si Bucuresti in anul 2006 5. CONCENTRATII ALE AMONIACULUI În ceea ce priveşte calitatea aerului ambiental.marja de tolerantă(care a fost 53. raportarea v alorilor măsurate se face la standardul comun negociat cu partea vecina.Concentratiile dioxidului de azot ( µg/m ) in Iasi.66 µg/mc la statia de tip industrial Titan.Craiova. respectiv 0. la nivelul întregii tări au fost făcute 28225 de determinări ale indicatorului amoniac (prelevări orare sau la 30 minute). Pentru amoniac.3 mg/m3 pentru media de 30 de minute. Pentru statiile automate din sistemul de monitorizare a calitătii aerului la granita dintre România şi Bulgaria. Aici concentratia medie anuală depăşeşte cu mult valoarea limită plus marja de tolerantă.34 µg/mc în anul 2006) dar şi sub valoarea limită anuală pentru protectia ecosistemelor (30 µg/mc) stabilite prin Ordinul Ministerului 592/2002. concentratia maximă admisibilă negociată cu partea bulgară– probe medii zilnice – este aceeaşi cu concentratia maximă admisibilă conform STAS 12574/8 . 3 Fig.

4.5.În anul 2006.Frecventa depasirii concentratiei maxime admisibile pentru amoniac (NH3) . au fost înregistrate depăşiri ale concentratiei maxime admisibile în zece localităti. Fig. frecventa depăşirilor fiind redata în graficul din figura 5.4.

a sanatatii si productivitatii plantelor. iar artificial ca urmare a reactiilor unor substante nocive. monoxidul de carbon în prezenta razele solare.1. Satu Mare. sunt prezentate localitătile în care s-au înregistrat depăşiri ale valorii tintă pentru acest poluant: .4. iar cea de oxid de azot minima. provoaca congestii nazale. Ozonul sta la baza formarii smogului (pe cale fotochimica) si are implicatii grave asupra starii de sanatate a oamenilor. Caraş-Severin. provenite din sursele depoluare terestra.PRODUCEREA OZONULUI TROPOSFERIC (POLUAREA FOTOCHIMICA) 5. Atomii de oxigen reactioneaza cu oxigenul molecular si formeaza ozonul. Ozonul format în partea inferioara a troposferei este principalul poluant în orasele industrializate. Iaşi şi Dolj. Teleorman. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic. se poate forma pe cale naturala în urma descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare. Argeş. Dâmbovita. Ozonul troposferic se formeaza din oxizii de azot (in special dioxidul de azot ). Arad. având molecula formata din trei atomi. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic În anul 2006. În acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara determina descompunerea sa în oxid de azot si atomi de oxigen. Giurgiu.1. reducerea functiilor plamânilor si astm). În atmosfera. Cluj. ca sursa de energie a reactiilor chimice. În tabelul 5. reduce rezistenta la infectii etc. compusii organici volatili – COV. Ozonul este principalul component al smogului fotochimic În timpul orelor de vârf în zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanti – afecteaza aparatul respirator (dificultate respiratorie. de formare a frunzelor si de dezvoltare a plantelor. de culoare albastruie si foarte toxic. Pe masura ce se apropie mijlocul zilei.POLUAREA AERULUI AMBIENTAL CU OZON Ozonul este forma alotropica a oxigenului. prin afectarea mecanismului de fotosinteza.4. Călăraşi. Timişoara.5. concentratia de ozon devine maxima. determinări ale ozonului troposferic au fost făcute în Bucureşti şi în judetele Suceava. irita ochii.

Tabel. prin procese fotochimice. iritarea mucoasei ochilor si a aparatului respirator. incriminat pentru participarea indirecta la formarea ploilor acide. Principalii poluanti primari care determina formarea. acolo unde concentratia ozonului scade si anume in stratosfera. apar situatii de stres chimic. astfel incat. a ozonului si a altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot. este dorita cresterea sa. oxizii de sulf si compusii organici volatili proveniti din surse antropice. Aparent paradoxal. Cele mai importante activitati umane care conduc la evacuarea in atmosfera a acestor poluanti primari sunt: 3 3 . asupra starii fiziologice normale a vegetatiei. cefalee). afectarea functiei respiratorii. asupra fiabilitatii materialelor (cauciucul natural si artificial sunt distruse rapid. etc. Localitătile în care s-au înregistrat depăşiri ale valorii tintă pentru ozon Analiza statistică a rezultatelor obtinute în anul 2006 indică faptul că nici o concentratie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă(180 µg/m şi respectiv 240 µg/m ) stabilite prin Ordinul Ministerului Apelor şi Protectiei Mediului nr. iar in zonele unde concentratia sa creste.1. de asemenea. Este de remarcat faptul ca ozonul are.). Ozonul troposferic provine in proportie de circa 20% din stratosfera. iar in proportie de circa 80% ca urmare a activitatilor antropice. efect sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul de sulf. adica in troposfera si in special in straturile joase ale acesteia. chiar la nivele reduse ale acestor trei poluanti. colorantii organici se degradeaza. se lupta pentru scaderea ei. 592/2002. asupra vegetatiei. In troposfera cresterea concentratie de ozon are urmari nefaste asupra sanatatii umane (stari de disconfort. 5. Ozonul este.

a produselor farmaceutice. procese industriale) si mobile (trafic rutier. poliuretanice rigide. Pentru prevenirea distrugerii stratului de ozon. realizarea mediului de sterilizare (sterilizarea aparaturii medicale). produse petroliere) in surse fixe (centrale electrice si termice. ratificate si de tara noastra prin care sunt stabilite obligatiile partilor semnatare: .extractia si distributia gazelor naturale. instalatii de racit). naval si aerian). recuperarii. incalzirea rezidentiala proprie. solventi organici (utilizarea ca solventi in industria pesticidelor. De remarcat ca din procesele de ardere se evacueaza si protoxid de azot (N2O). gaz care este incriminat pentru actiunea sa directa de distrugerea ozonului stratosferic.utilizarea solventilor organici.eliminarea productiei si consumului de substante care afecteaza stratul de ozon. . gaze naturale. a lacurilor si vopselelor). au fost semnate Conventia de la Viena si Protocolul de la Montreal.arderea combustibililor fosili (carbune. a termostatelor. .aspectele economice implicate de aplicarea masurilor de control asupra substantelor responsabile de afectarea stratului de ozon si asupra produselor la fabricarea carora se folosesc aceste substante. a sticlariei de laborator). Principalele domenii de utilizare ale substantelor ce distrug stratul de ozon sunt: industria frigului (agenti frigorifici. . pompe de caldura (pentru incalzirea birourilor sau a incintelor industriale). poliolefinice). etalonarea aparaturii (verificarea etanseitatii. . industria materialelor de constructie expandate (expandarea spumelor: poliuretanice flexibile. . polistirenice. reciclarii sau distrugerii substantelor ce afecteaza stratul de ozon. transportul feroviar.extractia.aplicarea celor mai bune tehnologii de imbunatatire a retinerii. prelucrarea si distributia petrolului si a produselor petroliere. producerea aerosolilor (agenti propulsanti in spray-uri). produselor ce contin astfel de substante sau a produselor care au fost realizate cu ajutorul acestor substante. etalonarea termometrelor. fenolice pentru izolatie. adezivi (termofuzibili si solizi). agenti de curatire (in industria electronica si in decaparea si degresarea suprafetelor metalice). instalatii de climatizare (sisteme de racire cu aer pentru utilizatori casnici si comerciale de mici dimensiuni).. .promovarea unor alternative pentru inlocuirea substantelor ce afecteaza stratul de ozon. stingerea incendiilor (realizarea de stingatoare portabile si a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor). .

. 5.SURSE NATURALE -eruptii vulcanice. eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului.P.5.5.5.2.Emisii de precursori ai ozonului 5. centralele termoelectrice.CO in anul 2004 comparativ cu anul 2003.M.SURSE ANTROPICE -activitatea industriala.din punct de vedere al emisiilor de poluanti-precursori ai ozonului troposferic si oxidanti fotochimici.5.PULBERI N SUSPENSIE (PM10 SI PM2.5. juridic.s-au constatat cresteri la poluantii NOx.5.CH4.1. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat .5. Prahova masoara concentratia ozonului troposferic in punctul APM sediu. Concentratia de ozon masurata a variat intre: 0.173 mg/mc In urma elaborarii inventarului anual de emisii de catre Serviciul de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu. Incepand din anul 2003 A.cooperarea in domeniile: stiintific.5) 5.3.fig. sistemul de incalzire a populatiei. Fig. economic si informational.00475 – 0.CARACTERISTICI GENERALE Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid.5. 5.

• pulberi. după ce sunt emise în atmosferă se depun. sau antropice: procesele de productie (industria metalurgică.5. • suspensii cu diametru 10 µm – 0.pulberile în suspensie: • suspensii cu diametru > 10 µm. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii. alături de gaze şi vapori toxici. care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. cu diametru mai mare de 20 µm.4. si in consecinta mai multi poluanti.1 µm. iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil.5.NORME În atmosferă. dureri in piept si dificultati respiratorii. îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura. ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafata solului de către vânt.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. 5. haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale. varstnicii si astmaticii. În functie de dimensiunile şi comportarea în atmosferă pulberile se clasifică astfel: . respectiv tuse.1 µm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai mare în aer. Poluarea cu pulberi a atmosferei poate avea surse naturale. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri.si datorita arderilor incomplete. Sunt in mod special vulnerabili .5. • suspensii cu diametru < 0. copiii. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului. deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati. au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer. arderile din sectorul energetic. ocolind practic filtrul natural din nas. 5. sisteme de încălzire individuale. se găsesc pulberi în suspensie şi pulberi. şantierele de constructii şi transportul rutier. stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosferă este foarte mare. . industria chimică etc).

Arad (64. Pulberile au stabilitate mică şi se depun uşor. iar actiunea specifică este legată de compozitia lor chimică.7 se observă că cea mai mare frecventă a depăşirii CMA pentr u pulberi în suspensie se înregistrează la Astra Vagoane. de tip urban. Puterea de difuzie este redusă. influentând negativ fotosinteza la plante. dereglând respiratia.5. şi PCB. În general pulberile au o actiune iritantă a căilor respiratorii. industrial. Concentratiile mari de pulberi în suspensie se datorează traficului. concentratiile medii la pulberile totale în suspensie (TSP) în timp de 24 ore . Se observă că valorile concentratiilor medii anuale depăşesc valoarea limită plus marja de tolerantă(50 µg/mc) la toate statiile de trafic şi la cele de tip industrial. Astfel. deci nu sunt periculoase pentru om. sulfati. Se constată de asemenea o uşoară depăşire la statia de fond urban “Lacul Morii”. motorină. Craiova şi Bucureşti). mangan etc.Cluj-Napoca si Bucuresti in anul 2006 În figura 5. urmată de Uzina Electrică Arad. obturează ostiolele.Natura acestor pulberi este extrem de diversă. la statiile de trafic. activitătii de constructii. Plantele nu se dezvoltă suficient.Concentratiile medii anuale de PM10 in Iasi. dar şi alte noxe toxice.Craiova. etc. Cluj.). iar masa biologică scade În figura 5. sunt prezentate concentratiile medii anuale de PM 10 în cele 4 aglomerări (Iaşi. sistemelor de încălzire proprie a locuintelor cu lemne. metale grele (plumb. nu pătrund în alveolele pulmonare. din Bucureşti şi la cea de fond suburban de la Măgurele( de1 µg/mc).6. ele pot contine particule de carbon (funingine). crom. adsorbite pe suprafata particulelor de aerosoli solizi). cadmiu. unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluantilor organici persistenti PAH. carbuni. regional şi suburban.6. oxizi de fier. Au actiune însă asupra florei. În Târgovişte.73%). Fig.

Mechel S. S. Valoarea concentratiei medii anuale la pulberile respirabile (PM10) a depăşit CMA anual (46.au depăşit CMA pe 24 ore (0.stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari. în cele două puncte de prelevare (Micro XII şi sediu APM)..in chimb sedimenteaza usor.5. şi traficul rutier. S.C.Frecventa depasirii concentratie imaxime admisibile pentru pulberi in suspensie Suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa. Principalele surse incriminate. UPET S.capacitate mai redusa de a se dilua in aer.099 mg/mc)..Pulberi aspirabile-concentratii medii anuale .Din graficul anexat se observa ca in toate punctele monitorizate concentratiile medii anuale sunt mai mari decat concentratia medie anuala.in raport cu gazele.5.075 mg/mc) conform STAS 12574/87.A.C.5 g/mc în punctul de prelevare amplasat la sediul APM. în această zonă sunt: S.Au deci.A. Fig. în cele două puncte de prelevare şi global în zona Târgovişte (0. Valorile concentratiilor medii anuale la pulberile totale în suspensie (TSP) au depăşit CMA anual (0.A.C. Nemo S.15 mg/mc) conform STAS 12574/87. Fig.8.7.7 g/mc) conform Ordinului 592/2002 având valoarea 75.

9.02 µg/m ) (conform STAS 12574/1987). cât şi a valorii limite anuale de Pb din fractiunea PM10 (0. Sometra S.10) Fig.5. Valorile concentratiilor de Pb din fractiunea PM10 sunt evidentiate în figura 5. şi în zona Baia Mare (Fig.C.7µg/m ) şi Cd (0. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL METALE GRELE Prin măsurătorile sistematice ale poluantilor în zona Sibiu -Copşa Mică şi Baia Mare se evidentiază depăşirea atât a concentratiei maxime admisibile de Pb (0.6. 592/2002).9.Concentratii de Pb din fractiunea PM10 determinate in anul 2006 3 3 3 .834 µg/m ) (conform Ordinului Ministerului Apelor Pădurilor şi Mediului nr. pentru diferite localităti de pe teritoriul României Continutul de Cd din TSP este mai ridicat în zona Copşa Mică datorită emisiilor de poluanti de pe platforma industriala S.A.5.5.

5.in mediu inconjurator sunt eliminate diferite substante toxice care pot avea o influenta negative asupra biotei.Zn – fig. In afara industriei.Cd.Continutul mediu al elementelor chimice in in depunerile de pulberi sedimentabile variaza in functie de complexitatea proceselor industriale. Din reprezentarea grafica a metalelor grele Pb. –in anul 2004 se constata .Fig. Din punct de vedere al imisiilor laboratorul Serviciului de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu din Agentia de Protectie a Mediului Ploiesti a determinat si analizat metalele din pulberile aspirabile in patru puncte de monitorizare.Concentratii de Cd din TSP in Baia Mare si Copsa Mica in anul 2006 Ca rezultat al activitatii umane. Unii dintre cei mai periculosi poluanti sunt metalele grele si de aceea studierea poluarii cu acestia este foarte actuala.sursa de poluare cu metale grele a orasului o mai constitue traficul auto si conditiile meteo defavorabile.10.5.11.

DEPRECIEREA STRATULUI DE OZON STRATOSFERIC În stare naturală. cât şi asupra sistemului climatic au condus la necesitatea adoptării unor decizii importante la nivel mondial şi ca urmare. 6. Concentratia ozonului stratosferic este afectată de o varietate mare de procese interne.Pulberi aspirabile. Stratul de ozon stratosferic este definit de Conventia de la Viena ca fiind “Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. acvatice. în anul 1985. Fig.11.concentratii mai8 mari in punctele cu traffic intens.variatia indicatorilor Cd. în pricipal sub formă de clorofluorcarboni (CFCs). cum ar fi distrugerea chimică de către halogeni.Pb. urmată de Protocolul de la Montreal cu privire la substantele care distrug stratul de ozon.04 ppm. . Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de mediu luate în discutie şi prezentate publicului larg din Comunitatea Europeană. Consecintele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre. Halogenii eliberati de la sol. elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP).Zn – valori medii anuale 2004 . Scăderea observată a ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice.5. ozonul se găseşte în stratosferă în concentratie de 0. de exemplu variatiile radiatiei solare (în particular ale radiatiei UV). exercită un impact direct asupra climatului. a sănătătii populatiei. dinamice şi chimice a stratosferei şi troposferei şi deci. prin reducerea fluxului radiativ descendent. Ozonul stratosferic are un rol activ în determinarea structurii termice. cu un maxim între 20 şi 35 km. au fost stabilite principiile colaborării internationale prvind protectia stratului de ozon în cadrul Conventiei de la Viena. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima cauză a răcirii stratosferei inferioare. la circa 1050 km altitudine. ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. sau externe. care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989.

Alta problema.3 kg/cap de locuitor.Substantele care depreciază stratul de ozon vor fi tratate în capitolul 8 „Deşeuri. iar pe de alta parte la contactul dintre gaze cu raze ultraviolete cand. Ozonul este un constituent natural al atmosferei fiind prezent la o altitudine situata intre 15-40 km si realizand un invelis protector pentru pamant. Reactiile chimice se produc intre gazele mentionate mai sus si cristalele de gheata acoperite cu acizi. clorul. Cantitătile de clor şi alte produse chimice care distrug ozonul au atins maximul în anii 1997-1998. în ultimii ani. Scaderea concentratiei ozonului cu 1 % duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %. Cantitatea de ozon cauzeaza doua probleme ecologice separate. in aceste conditii. hidrogen (H2 si H2O).hidrocloro-fluorcarboni (HCFCs) şi hidrocarburi de brom sunt convertiti în forme active. vopsele. Degradarea stratului de ozon se datoreaza interventiei unor gaze nocive. hidrocarburi (fara CH4). provenite de pe pamant si ajunse in atmosfera. reducerea culturilor si implicit a cantitatii de hrana. respectiv bromul. clor (freoni). din gaze sunt eliberati si . distrugerea vietii marine. CH4). pe de o parte. Cea mai mare cantitate de ozon. Una tine de cresterea cantitatii de ozon in troposfera (ozonul din troposfera este un component cheie in smogul fotochimic) si constituie o problema comuna a multor orase din lume. aproximativ 90% se afla in stratul cuprins intre 8 –18 km. ca şi tărilor care au un consum anual de substante reglementate înscrise în Anexa A. ca urmare a micsorarii frunzelor la plante. CO2. Scăderea preconizată a cantitătilor de clor şi brom stratosferic în următorii 50 de ani prin implementarea totalăa măsurilor prevăzute în Protocolul de la Montreal şi Amendamentele ulterioare. deşi există deosebiri în proiectiile furnizate de diferite modele globale. protejeaza toate formele de viata de pe pamant. dar nu este încă posibilă cuantificarea exactă a influentelor antropice sau naturale. paragraful 1 şi i s-a acordat o perioadă de gratie de 10 ani de la aplicarea măsurilor de eliminare prevăzute la Articolul 2 al Protocolului. dar valorile măsurate sunt departe de cele anterioare anului 1980. care au rol vital in fotochimia tropo .România este clasificată ca tară care actionează în baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal. Aceste gaze au in continutul lor: carbon (CO. la valori ridicate în stratosferă. mai mic de 0. O mare parte din diferentele interanuale recente se pot explica prin variabilitatea meteorologică. distrugând ozonul. declinul ozonului total a fost mai lent. dar se mentin. etc. biologic nociva care se indreapta spre suprafata Terrei. Acest filtru foarte fin retine aproape in totalitate radiatia ultravioleta. Substante şi preparate chimice periculoase”. a planctonului – plante si animale microscopice care traiesc in suspensie aproape de suprafata apei cu care se hranesc animalele marine si implicit afecteaza hrana omului prin reducerea cantitatii de peste comestibil. NO2 in principal). în stratosfera medie şi superioară unde contribuie la creşterea nivelelor naturale de clor. La latitudinile medii ale emisferei nordice scăderea ozonului total este de aproximativ 24% pe decadă. regleaza temperatura din stratosfera cu implicatii deosebite in conditionarea circulatiei atmosferice si a climei globului terestru. brom (haloni). va conduce la creşterea cantităiii globale de ozon. tine de epuizarea ozonului din stratosfera. Aceasta duce la scaderea eficacitatii sistemului imunitar. totuşi. Degradarea straturilor de ozon. azot (NOX. degradarea unui numar important de materiale plastice utilizate in constructii. arsuri grave in zonele expuse la soare. este efectul unor reactii chimice.si stratosferei.

C2F3Cl3 joaca un rol major in fotochimia ozonului. CFCl3. joaca un rol important in procesele fotochimice din troposfera. CHF2Cl. influentand intreg echilibrul vietii pe pamant. . CH3 – CCl3. CF2Cl2. Reducerea stratului de ozon are efecte negative nu numai asupra ecosistemelor acvatice si terestre. dioxidul de carbon. alti oxizi ai azotului proveniti din surse antropice. alte hidrocarburi provenite din surse naturale sau antropice si care influenteaza fotochimia stratosferei. care provine atat din surse antropice cat si naturale si care influenteaza reactiile din troposfera. Degradarea stratului de ozon. CH3Br). Substante halogenate: derivati clorurati si clorofluoroderivati ai metanului si etanului (CCl4. in special la mare altitudine. metanul. provine in special din surse antropice si influenteaza structura termica a atmosferei. provine din surse naturale si antropice si afecteaza atat ozonul stratosferic cat si pe cel troposferic. alcani partiali halogenati (CH3Cl. dar si asupra materialelor. CHFCl2). alcani bromurati ( CF3Br. Substante cu continut de azot: protoxidul de azot provenit in special din surse naturale si care are rol vital pentru controlul concentratiei ozonului stratosferic. deci afecteaza stratul de ozon. fragmentandu-le in oxigen molecular (O2). asupra proceselor chimice din atmosfera. si anume: Substante cu continut de carbon: monoxidul de carbon. in aceste conditii.degradeaza moleculele de ozon. Conventia de la Viena a precizat o serie de substante de origine antropica si naturala considerate a avea capacitatea de a modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon. este efectul unor reactii chimice care au loc la mari altitudini si temperaturi scazute (-800 C). fiind surse de oxizi ai clorului.

În evolutia sa omul s-a adaptat la mediul aerian aflat si el în continua evolutie. el asigurând respiratia oamenilor. Ca urmare a negocierii Protocolului de la Kyoto. se produc procesele de termoreglare a organismului etc. Aerul asigura organismele vii cu oxigen. plantelor. fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. s-au stabilit masuri concrete pentru implementarea prevederilor. . Au fost luate masuri care sa asigure îmbunatatirea capacitatii de implementare a tuturor factorilor implicati. Fara aer viata ar fi imposibila. Astfel. o Întarirea capacitatii institutionale a institutiilor responsabile în gestionarea calitatii aerului atmosferic. De mediul aerian al pamântului sunt strâns legate diverse procese geologice. insa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre.CONCLUZII Mediul aerian este unul dintre factorii vitali absolut indispensabili. germeni patogeni. Modificarile drastice ale proprietatilor fizice sau ale compozitiei chimice ale aerului se reflecta negativ asupra sanatatii. pulberi. care au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. este tot atat de eronata. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. pe cat este si de grava. Mediul aerian are o mare importanta în activitatea profesionala a oamenilor. care prezinta un anumit pericol pentru sanatate. hidrolitice si energetice. sunt: o Dezvoltarea cadrului legislativ national. Progresele importante care au fost realizate în ultimii ani în domeniul protectiei atmosferei. A fost asigurat cadrul legal pentru implementarea si dezvoltarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale. el fiind o sursa de poluanti chimici. Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii. prin aer se înlatura produsele catabolice. Ocrotirea planetei este o problema mondiala. tocmai de aceea. cauzeaza aparitia diverselor boli. o Masurile stabilite agentilor economici si institutiilor responsabile în urma negocierii capitolului 22 Mediu. animalelor. au fost intensificate actiunile de informare si constientizare a populatiei asupra fenomenului de schimbari climatice. si.

Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator. prin dezvoltarea sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului. o Elaborarea si aplicarea actiunilor prevazute în Strategia si Planul National pentru Protectia Atmosferei.o Intensificarea actiunilor de constientizare si implicare tot mai activa a factorilor responsabili. în abordarea aspectelor privind poluarea atmosferei. Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei comune. agentilor economici si populatiei. Lupta impotriva poluarii intregii planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat. cand distrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. o Implementarea masurilor de management a calitatii aerului. îmbunatatirea bazelor de date si a inventarelor de emisii. sanatos si nepoluat. nationala si internationala. . reprezinta o realitate trista in zilele noastre. conduc spre consideratia ca urmatorii ani vor aduce îmbunatatiri semnificative în domeniul calitatii aerului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful