CUPRINS

1. Turcia - scurt istoric și date generale / pagina 2 2. Istoricul relațiilor dintre Turcia și UE în perspectiva aderării / pagina 3 3. Evoluția negocierilor de aderare / pagina 4 4. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste / pagina 6 5. Turcia începe cu stângul prin încetinirea negocierilor / pagina 6 6. Turcia provoacă dispute între statele membre UE / pagina 7 6. 1. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute în Franța / pagina 8 6.2. Integrarea Turciei stârnește controverse în Bulgaria / pagina 9 6. 3. Noua președinție portugheză a UE sustine aderarea Turciei / pagina 10 6. 4. Londra se pronunță ferm pentru aderarea Turciei la UE / pagina 10 7. Argumente pro aderării Turciei la UE / pagina 10 8. Argumente contra aderării Turciei la UE / pagina 11 9. De ce România ar trebui să spună NU / pagina 11 10. Turcia o provocare identitară pentru UE 11. Concluzii / pagina 13 12. Bibliografie / pagina 2

procesul de extindere va continua cel mult pana la Turcia și Ucraina.6% (Media UE 8.4 miliarde PIB pe cap de locuitor: € 3. 2 . 73 de ani (femei) Principalele produse exportate: fructe și legume. Fiecare provincie este împarțită în subprovincii. Este continuatoarea statului istoric numit Imperiul Otoman. Turcia a devenit membru al tuturor instituțiilor europene importante (al ONU. Cu aceste caracteristici. economic și cultural al țării.329 (Media UE € 20. Nu va fi posibil ca UE sa avanseze în Asia și Africa fara a. Istoricul relațiilor dintre Turcia și UE în perspectiva aderării Istoria Uniunii Europene este o extindere continuă a democrației. apoi la 25 de state în 2004 și 27 în 2007. considerată subprovincia centrală. OIC şi Consiliul Europei).452 kilometri pătrați. NATO. apoi la 15. Împărțirea administrativă Turcia este împărțită în 81 de provincii. Provincia poarta de obicei acelasi nume cu capitala acesteia. textile și haine.550) Şomaj: 6.1. a carei populație este majoritar musulmană. laică. În mod evident. OECD.și pierde identitatea sau a-și risca ieșirea de pe scena politică. Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923. care deja depasesc limitele geografice ale continentului european. Istanbul rămâne centrul financiar. Turcia. a demonstrat că democrația și islamul pot coexista.2%) Exporturi către UE: 52% din total export. dintre care aproximativ 97% în Asia și 3% în Europa Limba predominantă: turca Religia predominantă: Islamul Moneda nationala: lira turceasca Speranta de viata: 68 de ani (barbati). în care sunt respectate drepturile omului. Este țara democratică.scurt istoric și date generale Turcia este o ţară în sud-estul Europei şi Peninsula Anatolia din Asia. Turcia . care a adoptat principiile statului de drept. Orașele Capitala Turciei este orașul Ankara. Populatia: 73. 2. oțel PIB: € 217.3 milioane Capitala: Ankara Suprafata: 779. De la primele șase state democrate postbelice din vestul Europei s-a ajuns la 12. dar capitala istorică este Istanbul. OSCE. Aproximativ 68% din populația Turciei locuiește în centre urbane.

În 1987 Turcia a făcut oficial cerere de aderare. Turcia trebuie să facă eforturi serioase pentru a îndeplini cerinţele de aderare la Uniunea Europeană. 3. cand Turcia a semnat un acord de asociere cu UE. Teoretic.Turcia este un candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană. a adoptat amendamente constituționale privind libertatea cuvântului. Turcia a implementat reforme permanente în privinţa drepturilor omului. dar negocierile de aderare nu au început pentru că ea nu îndeplinea criteriile politice. dar după 10 ani a fost respinsă din cauza situaţiei drepturilor omului. Germania. nu a așteptat atât de mult la rând la Bruxelles. Evolutia negocierilor de aderare De la acordarea statutului de ţară candidată. Turcia nici nu poate adera inainte de data amintita pentru ca acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 – 2013. Turcia este diferită de toate celelalte state. Dacă se vor remarca rămâneri în urmă. dar după lovitura de stat militară Uniunea Europeană a îngheţat relaţiile. Refuzul Ankarei de a recunoaste Republica Cipru nu este în spiritul atitudinii ce se a șteaptă de la un candidat la Uniunea Europeana. Consiliul European de la Bruxelles din 15 decembrie 2004 a luat o hotărâre istorică prin decizia începerii negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape procesul de aderare a Turciei. 3 . însă mai are încă multe etape de parcurs pană cand va ajunge să îndeplinească toate cerințele impuse pentru aderare. în final s-ar putea ca nici să nu fie admisa. iar negocierile foarte lungi si dificile pot fi suspendate la cea mai mică abatere de la cerinţele UE. În 1999 la reuniunea la nivel înalt a Uniunii Europene de la Helsinki a obținut statutul de țară candidata la UE. În ultimii ani. Dupa o așteptare de 41 de ani. Condiţiile sunt însă foarte dure. acestea vor fi sancţionate prompt. care este deja elaborat. în special Franţa. Nici un alt stat. datorită numărului mare de reforme economice şi sociale care trebuie întreprinse si că perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste. pe deasupra și membru al NATO. Turcia se loveşte de o opoziţie puternică din partea guvernelor conservatoare şi religioase ale statelor membre. totodata. Acceptarea Turciei ca posibil membru va împinge granițele Uniunii până în Caucaz și Orientul Mijlociu. Austria. incluzând adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaţie europeană. care a intrat in vigoare un an mai tarziu. și. Olanda şi Slovenia. şi a avansat în rezolvarea diferendului cipriot. Ambiţiile europene ale Turciei datează de la Acordurile de la Ankara din 1963. Analiştii consideră ca această ţară nu va adera mai devreme de 2015. Grecia. însî pană în prezent nici o candidaturî nu a fost respinsî de catre Comisia Europeana. cea mai diferita din punct de vedere cultural. Datorită diferenţelor religioase şi culturale în relaţie cu Europa. a oferit drepturi culturale minorităţii kurde. Cipru. Este cea mai mare și cea mai saracă țară care a fost invitată pentru începerea negocierilor. Turcia s-a transformat profund. a abolit pedeapsa cu moartea.

Turcia îsi explica atitudinea prin faptul ca UE nu si-a îndeplinit promisiunea de a deschide comertul cu Ciprul de Nord. junta militara care conducea. pe teritoriul RTCN. care menține 40. astfel încât exista speranta reconcilierii in vederea unei evolutii pozitive. fără să asigure mai întâi un acord de pace. Turcia acuza UE de dublu standard pentru ca nu poate intelege de ce partea greaca a insulei mediteraneene a fost acceptata in UE in ciuda faptului ca a respins propunerea ONU de unificare in 2004 si consideră că UE s-a înşelat când a acceptat aderarea Ciprului sub administraţie elenă. solicitand in schimb deschiderea traficului international in portul Famagusta si aeroportul Ercan. În 2004. Oferta Ankarei a fost făcuta pentru aplanarea tensiunilor dintre Turcia şi Uniunea Europeană si vine la scurt timp dupa ce Comisia Europeana a recomandat statelor membre inghetarea partiala a negocierilor pentru aderarea Turciei la 4 . Propunerea a fost considerata insuficienta sau prea neclară de către majoritatea statelor membre. ambele aflate in partea de nord a insulei. Ciprul a ramas divizat pana azi între sudul recunoscut de comunitatea internaţională și Republica Turca a Ciprului de Nord . acceptat la nivel internaţional. În decembrie 2004. a aderat singură la UE în calitate de „Republica Cipru” ca stat unitar. la vremea respectiva.Ciprul este divizat pe axa est-vest încă din 1974.000 de militari în zona. Nicosia se opune scoaterii RTCN din izolarea internațională. chiar daca Guvernul de la Nicosia nu are nici un control asupra nordului insulei. dar și aderării Turciei la UE. ca reac ție la o lovitura de stat. Este cunoscut faptul ca ciprioții turci au acceptat planul ONU privind unificarea celor doua par ți ale insulei. cand Ankara a invadat militar partea de nord a insulei. Grecia. Cu toate ca problema conflictului cipriot nu poate fi soluţionata prin şantaj sau stabilirea de termene. diplomaţiilor europene nu vor ţine cont de ea Cipru a respins categoric oferta turca si a cerut deschiderea fara conditii a tuturor porturilor si aeroporturilor Turciei pentru cipriotii greci . În prezent. deși Ciprul ar fi putut sa-si exprime opozitia în cadrul discutiilor legate de începerea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005. susținută de Regimul Coloneilor (1967-1974). Ciprioții greci au respins însa planul si continua sa alimenteze decizia UE de a nu sprijini cipriotii turci.RTCN. Turcia este presată de UE să deschidă traficul aerian şi maritim pentru Cipru. in decembrie 2006 guvernul de la Ankara a acceptat deschiderea "temporara" pe perioada unui an a tuturor porturilor si a unui aeroport pentru navele cipriote-grecesti. în speranta ca Ankara va accepta sa faca mai multe concesii Ciprului. recunoscuta numai de Ankara. aflat sub dominatia sa. iar şefii de UE. Aderarea a avut loc dupa ce locuitorii ei au respins prin referendum un plan ONU privind reunificarea insulei inaintea integrării în blocul comunitar. nu a facut-o. şi să recunoască guvernul cipriot grec. partea sudica entitate izolata internațional. dar guvernul turc nu se grăbeşte să se conformeze solicitărilor UE în ceea ce priveşte Ciprul. Ciprul deţine drept de veto privind aderarea Turciei la UE.

Turcia a facut "progrese limitate" in domeniul reformelor. Turcia începe cu stângul prin incetinirea negocierilor Divergenţele dintre UE şi Turcia există în două domenii. negocierile privind aderarea sa la UE riscă să fie suspendate. Raportul de monitorizare pentru Turcia a accentuat şi mersul lent al reformelor politice din această ţară. dar şi relaţiile Turciei cu Ciprul. oficialitatile turce au formulat. Sondajele de opinie arata ca turcii cred ca UE nu va accepta Turcia. Chiar in ziua semnarii protocolului. iar 58% o considera folositoare. Pe de alta parte. semnat in iulie 2005 care stabileste termenii de negociere ai accesului Turciei în UE. UE a criticat rolul armatei în politică. Se poate spune că articolul respectiv a devenit un important reper pentru UE prin care organizaţia judecă dacă Turcia a realizat reforma politică conform standardelor europene. punând sub semnul întrebării eforturile Turciei pentru aderarea la UE. Comisia Europeana a publicat un raport care arata ca din momentul inceperii procesului de aderare la UE. dar şi influenţa în creştere a armatei asupra instituţiilor politice.UE. Un sondaj recent arata ca 63% dintre turci sprijina aderarea. 4. Raportul publicat de Comisia Europeană face uz de cuvinte dure. ca raspuns la refuzul Turciei de a respecta Protocolul Adiţional al Acordului pentru Uniunea Vamală de la Protocolul de la Ankara. chiar daca vor fi respectate toate criteriile de aderare. Sunt necesare eforturi suplimentare. 5 . raportul avertizează că dacă Turcia nu va putea să depună în 2007 eforturi decisive pentru îmbunătăţirea stării actuale. inclusiv Cipru (nerecunoscut de Ankara). Referirile se fac la articolul 301 al Codului penal al acestei ţări. in octombrie 2005. Liderii europeni sunt ingrijorati in legatura cu diminuarea vizibila a ritmului reformelor. Turcia intampina probleme serioase. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste Deşi abia a reuşit prima victorie pe lungul drum spre un statut european. mai ales in domeniul libertatii de exprimare. al controlului civil asupra armatei si al drepturilor comunitatii religioase nemusulmane. In Raportul de evaluare a progreselor facute de Turcia. lipsa reformelor şi încălcarea drepturilor minorităţilor kurde. În primul rând este vorba de reforma politică a Turciei. 50% dintre turci cred ca intentia Uniunii Europene este divizarea Turciei. Se consideră că articolul respectiv limitează grav libertarea cuvântului şi UE insistă ca Turcia să-l modifice sau să-l anuleze. 5. o declaratie prin care precizau ca semnarea protocolului nu echivaleaza cu recunoasterea oficiala a Ciprului. în termeni unilaterali. Prin Ankara Turcia aplica acordul vamal semnat cu UE si in cazul celor zece state care au intrat in 2004. În acest context.

Înainte ca UE să suspende negocierile. de o întrerupere a discuţiilor cu Ankara. “Cei 27” au revenit la masa negocierilor si au relansat negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute. Miniştrii au decis. Un prim pas spre aderarea Turciei la UE este recunoasterea de catre Comisia Europeana a statutului de „economie de piata functionala”. ca nu accepta coborirea stachetei. Demnitarii europeni au precizat că nu este vorba. cel referitor la ştiinţă şi cercetare. Multe state membre contestă însă aceste propuneri. De asemenea. în timp ce negocierile la restul de până la 35 de capitole ar putea să continue. a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii. Deschiderea capitolelor de negociere a inceput cu stabilirea parcursului. nu se va mai închide niciun dosar atâta timp cât Turcia nu respectă pe deplin obligaţiile de uniune vamală cu Cipru. deschise în octombrie 2005 şi prevăzute să dureze 10-15 ani. Suedia. transporturi. Marea Britanie. cazul va fi repus în discuţie. Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului. Cele opt capitole se refera la libera circulatie a bunurilor. Spania. în unanimitate. Estonia şi Portugalia ar dori suspendarea unui număr cât mai mic de capitole. 6 . fapt pentru care Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat. Turcia are de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. în vederea unei eventuale redeschideri a negocierilor la aceste capitole. În 2009. agricultura si pescuit. in cazul Romåniei si Bulgariei. iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate. Bruxelles-ul a demonstrat. să blocheze opt dintre cele 35 de capitole de negocieri pentru aderarea la UE. Confirmarea functionarii economiei de piata este una dintre conditiile cerute membrilor UE. Revizuirea bugetului european si reforma institutionala sint prioritare si trebuie sa fie incheie inainte ca UE sa accepte noi membri. aflate într-un punct mort din luna iunie 2006. Ţările care sustin aderarea Turciei. similar cu procesul pe care aproape l-a incheiat. Miniştrii de Externe ai Uniunii Europene au convenit să sanctioneze Turcia prin incetinirea aderarii la forumul comunitar si prin suspendarea negocierilor de aderare la UE.In al doilea rand este pusa in discutie recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului si genocidul armenilor. Deschiderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia este condiţionată de implementarea de către Turcia a obligaţiilor sale contractuale. dând “undă verde” deschiderii celui de-al doilea capitol dintr-un total de 35 de capitole tematice ale negocierilor. factori-cheie care asigură desfăşurarea în condiţii bune sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei la organizaţia europeană. Turcia a închis un singur capitol. uniunea vamala. Oficialii de la Bruxelles sunt nemulţumiţi de refuzul autorităţilor turce de a-şi deschide porturile şi aeroporturile pentru ciprioţii greci. In mod special. totuşi. UE a recomandat ca nici un capitol de negociere cu Turcia sa nu fie inchis provizoriu pana cand Ankara nu-si va indeplini deplin obligatiile asumate prin Protocol. Italia. ca sa elimine orice fel de discriminare. avand de investit miliarde de euro.

o Europa cu aproape 90 de milioane de musulmani. Sondajele de opinie indica opozitia majoritatii covarsitoare a cetatenilor europeni fata de preconizata aderare. cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani. în ceea ce priveşte aderarea Turciei la UE. va avea ca rezultat. Olanda. vor exista 100 de deputati turci.6. Cipru. Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: „Nu pentru o uniune «sans fronti”res»“. vor aparea trei consecinte negative majore: 1) milioane de turci saraci vor navali in Europa tintind sujbe si avantajele programelor de protectie sociala. cei mai multi sceptici provenind din Austria. printre altele. De asemenea Germania a susţinut mai degrabă ideea unui ‘parteneriat privilegiat’ cu Turcia pe ‘termen neprecizat’ decât calitatea de membru deplin al Uniunii. Austria insistă ca Turciei să îi fie oferit un statut de ‘parteneriat special’ cu Uniunea Europeană. într-o anumita masura. Rezultatul negativ al acestui referendum a afectat. 2) miliarde de euro din bani comunitari vor pleca spre Turcia. desi la sfarsitul anului 2002 situatia era alta: Franta si Germania aveau o pozitie comuna in aceasta privinta: intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa. Diferenţe de opinie au apărut. daca Turcia este admisa in organism. Pe europeni nu ii incinta perspectiva integrarii in UE a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni. Cancelarul german Angela Merkel a explicat. ca alternativă la cel de membru cu drepturi depline. in Parlamentul European. Acestea au scos la iveala faptul ca majoritatea populatiei . cum e şi firesc în cadrul societăţilor democratice. Procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata. in cifre. Cetatenii Uniunii stiu ca. Numai 30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. care se va finaliza probabil peste zece ani. Turcia a precizat că se va retrage imediat de la discuţii dacă nu i se oferă la finalul celor 10 ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte ţări comunitare. Franta si Germania. Procesul aderarii. cu o populatie majoritar musulmana. dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. Candidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute. multi temindu-se de perspectiva aderarii europene a unei tari sarace. aratind ca. 7 . Opozitia fata de aderarea Turciei a fost principalul motiv al esecului referendumurilor asupra Euroconstitutiei in Franta si Olanda in 2005. Turcia provoacă dispute între statele membre UE Viitorul procesului de extindere a devenit o chestiune din ce in ce mai nepopulara si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii Europei Occidentale.se declara împotriva aderarii la UE. ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei institutiilor europene. dar si teama fata de o extindere necontrolata a Uniunii Europene.55% . 3) populatia musulmana va creste dramatic. Grecia.

securitate. dar nu se va opune deschiderii negocierilor UE-Turcia. reafirmând. Grupul ar forma un consiliu ca cel al Uniunii Europene. totuşi. La scurt timp după alegerea sa ca preşedinte al Franţei. Totul a inceput de la o declaratie a lui Nicolas Sarkozy care a spus ca inainte ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana ar fi nevoie de un referendum. Ideea infiintarii unei “Uniuni Mediteraneene” ca alternativa la tentativa tarii de a se integra in Uniunea Europeana a starnit critici dure la Ankara pentru ca Turcia este o tara meditaraneana. sunt favorabile unei suspendări totale a negocierilor lansate în octombrie 2005. că ar prefera o „asociere” între UE şi Ankara. 1. Turcia ar putea fi “vioara intai” a acestui club. Fiecare extindere a Uniunii Europene trebuie aprobată prin referendum în Franţa şi nu a exclus în acest context apariţia unor probleme. Aceasta uniune ar lega si mai strans relatiile din Israelul si tarile arabe. iar cooperarea in interiorul Europei este alt lucru. un grup de 16 state ar putea forma o uniune. In opinia lui. anti-terorism. imigratie si comert. în frunte cu Ciprul. Sarkozy nu susţine aderarea Turciei la UE. Preşedintele francez a evocat posibilitatea relansării negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Unele state. atât timp cât obiectivul ar fi mai degrabă oferta de asociere decât cea de integrare. Orientul Mijlociu si Africa de Nord care au deschidere la Marea Mediteraneana ce nu sunt membre ale UE. mai ales. Ankara a tinut sa sublinieze faptul ca nici o Uniune Mediteraneana nu va fi o alternativa acceptabila la efortul depus timp 44 de ani de a deveni membru UE. cu presedentie prin rotatie si s-ar ocupa cu probleme legate de energie. respingând ideea unei aderări a Turciei la UE. dar altele pledează pentru o suspendare parţială. În schimb. dar cooperarea in zona mediteraneana e un lucru. deci şi Turcia. 6. care sa reuneasca tarile din Europa. dar nu doreşte divizarea blocului comunitar din cauza acestei probleme. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului. dacă Ankara refuză în continuare să accepte pe teritoriul său nave şi avioane cipriote elene. precum cea europeana. 8 . preşedintele francez a propus crearea unei ‘Uniuni Mediteraneene’. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana isca dispute in Franta Apropierea Turciei de Uniunea Europeana a iscat un val de reactii la Paris care pun sub semn dubidativ aderarea acestei tari. Sarkozy s-a pronunţat pentru un ‘parteneriat strategic’ între UE şi Ankara. Propunerea a devenit subiect de dezbateri aprinse in Europa si in lume. dar a precizat că este vorba despre un proces de durată. prin intermediul caruia cetatenii francezi sa aiba posibilitatea sa-si exprime acordul sau nu al venirii in randul comunitatii al unei tari relativ sarace si.O "pauză" în relaţiile UE-Turcia ar fi un lucru "înţelept". islamice. in loc sa-i protejeze. Mai mult chiar.

6. Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UE sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. incheierea procesului de extindere. 3. Motivatiile strategice au predominat. 2. practic. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. 6. dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. Potrivit lui Blair. indicand posibilitatea aparitiilor unor controverse. a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. 4. Un reprezentant al Bulgariei a afirmat faptul ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o uniune cu o tara musulmana situata in afara Europei. Noua presedintie portugheza a UE sustine aderarea Turciei Portugalia sustine ca obiectivul negocierilor cu Turcia este obtinerea statutului de membru al blocului european si nu o optiune limitata de parteneriat. si nu de o extindere reala a granitelor Europei. Principalii candidati la aderare ramân Croatia si Turcia. Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si sustinatorii fermi ai extinderii UE. interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins.6. nu este obligatorie recunoasterea Republicii Cipru de catre Ankara. Dar aceasta pozitie trebuie sustinuta de toti cei 27 de membri ai Uniunii. avand ca aliat Statele Unite. Afirmatia sa a venit la doar câteva zile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca procesul de extindere va fi încetinit. Tony Blair subliniaza importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene. faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO. in actualul stadiu al negocierilor. Motivatiile strategice au predominat. Pozitia oficiala a fost de sustinere generala a eforturilor Turciei de aderare la Uniunea Europeana si de ajutor in procesul de pregatire. ci are o importanta fundamentala pentru viitorul Europei. din toata aceasta ecuatie. Marea Britanie. la 1 ianuarie 2007. eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine. Aceasta ar fi insemnat. Londra se pronunta ferm pentru aderarea Turciei la UE Marea Britanie considera ca. Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite. de indata ce toate criteriile vor fi indeplinite. Toate negocierile pentru aderare au doar un singur obiectiv: aderarea. motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana este faptul ca primirea Turciei în Uniune nu este importanta doar pentru Turcia. 9 . Portile Uniunii vor ramâne mai multa vreme închise dupa aderarea României si Bulgariei. interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. Nu trebuie omis.

2. Coruptia face ravagii. gratie reformelor structurale impuse de FMI si Banca Mondiala si politicilor liberale promovate de puterea de la Ankara. recunoaşterea de către europeni a idendităţii Turciei este o piedică ce stă de timp îndelungat în calea aderării Turciei la UE. apoi costul primirii Turciei in UE si. dar integrarea sa va fi mai dificila pentru ca este mai saraca si mai rurala. Este de subliniat rolul important al Turciei privind eforturile de stabilizare a situatiei din Orientul Mijlociu. Argumente pro aderarii Turciei la UE Argument pro: in ultimii doi ani. Analiştii politici consideră că indiferent dacă problema Ciprului va fi rezolvată. Neprimirea Turciei va duce la agravarea actualului conflict dintre Vest şi fundamentaliştii islamici şi va submina securitatea Europei. Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cauza inflatiei galopante. economie ralativ înapoiată şi concepţii culturale şi valori diferite. nivelul economic. 5. 8.7. Turcia are o pozitie strategica importanta. 3. In ceea ce priveste populatia. Structura bancara turca este inca fragila. si reprezinta un zid de aparare in fata "socului civilizatiilor”. Multi europeni considera ca Turcia este o tara saraca. care alimenteaza impotrivirea fata de perspectiva aderarii Turciei. faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO. Mai mult de jumatate din femei sint analfabete. Ar mai fi de luat in considerare si problema eventualei migratii a fortei de munca din Turcia. Acestea sunt chestiuni foarte delicate. Nu trebuie omis. Argumente contra: 1. Negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean. 4. chiar neeuropeana. in special spre statele din Europa de Vest. din toata aceasta ecuatie. Multi se opun la intrarea Ankarei in Uniune pentru diferite motive este un stat islamic. potrivit statisticilor. 10 . economia s-a stabilizat in jurul valorii de 10%. care reprezinta. Cu o populaţie numeroasă. dileme ale identitatii culturale. Turcia are tot atatia locuitori cat cele zece tari care au aderat anterior. intre 40-60% din PIB. dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. aplicarea drepturilor omului. la urma. Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni membră a UE. Argumente contra aderarii Turciei la UE Un argument contra aderarii Turciei la UE: chestiunea practicarii torturii. are o populatie uriasa. fiind plasata intre Europa si Asia. avem explicatia pentru care procesul de negocieri a fost definit drept unul cu “final deschis”. Ingrijoratoare este economia subterana. Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice. Daca adaugam si parerile potrivit carora Turcia este o tara mult prea diferita.

Problemele bugetare din Uniunea Europeana nu vor permite aducerea catre Turcia a unor fonduri de pre-aderare similare cu cele oferite statelor care au aderat in cel de-al cincilea val al extinderii. Ankara va fi nu un furnizor. fapt pentru care Turcia va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. În primul rând. Nu este în interesul României integrarea Turciei în UE. PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana.dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei . finalmente. 9. Turcia ar putea deveni . Turcia nu sta mai prost decit Romånia si Bulgaria. Turcia urmând a se alatura României ca tara agricola subdezvoltata. perspectiva roza a perioadei postaderare putând fi însa influentata negativ în termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia. perioada de preaderare (mai ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit România într-o pozitie dificila. se contureaza însa o dilema de securitate pentru România: intrarea Turciei în Uniunea Europeana nu aduce beneficii Bucurestiului sau dimpotriva ? Romania trebuie sa se opuna candidaturii Turciei sau sa încerce cel putin întârzierea la maximum a intrarii Ankarei în UE. cel putin de patru ori mai mult ca Bucurestiul si în defavoarea acestuia din urma. anul prezumat al intrarii Croatiei) sau din esecul negocierilor de aderare ale Ankarei. iar un astfel de efect ar submina eforturile de aliniere la acquis-ul comunitar.Având în vedere prognozele demografice la momentul în care negocierile de aderare vor fi fost încheiate (adica peste 10-15 ani). aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta în perspectiva un mar al discordiei. întrucât nimeni nu poate garanta României un tratament preferential. având în vedere în primul rând beneficiile pe care statul român le-ar avea din stoparea procesului de extindere (din 2009. dar care reprezinta insa doar o treime din PIB-ul mediu european. Oricare ar fi însa soarta candidaturii Turciei.cel mai mare decident în UE. 11 . Din punct de vedere economic. cât si din noua planificare bugetara comunitara întinsa pâna în 2013) prin intermediul unor fonduri (cele de coeziune si ajustare structurala) mult mai mari decât precedentele specifice programelor de preaderare PHARE. ar fi vorba de banii concreti pe care România urmeaza sa-i primeasca in anul 2007 (primul an atât al integrarii. avind un Produs Intern Brut comparabil. ISPA si SAPARD. Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene (în termeni de preaderare). ci tot un consumator de finante. De ce România ar trebui sa spuna NU Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor. Politica agricola comuna (PAC. care implica riscuri mari din punct de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate cu Ankara. Esecul potential al statului turc de satisfacere a rigorilor acquis-ului comunitar nu poate fi decât în favoarea României care ar ramâne astfel prioritara pe lista urgentelor de aliniere economica în clubul UE. Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid imperativului optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare.

anume Iran si Siria.societăţii şi a devenirii însăşi a finite umane.obiceiuri şi instituţii. în urma mai multor studii că “civilizaţia este un grup de oameni cu cele mai înalte trăsături culturale si cel mai răspândit nivel al identităţii culturale pe care oamenii îl au şi pe care îl distinge de alte specii. Intr-adevar nu putem explica relatia dintre Uniunea Europeana si Turcia. tari ce detin un potential economic si politic asemanator. fara sa discutam despre acest factor.Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei şi Turcia. cât si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu doar cu Irakul si cu doua state înca apartinând Axei Raului.Serbia.când facem referire la cultură vorbim şi despre datini şi obiceiuri.Turcia o provocare identitară pentru UE „Dimensiunea civilizatiilor proiectului european . despre evolutia lor de-a lungul mileniilor.. Kosovo.cât şi interrelaţia dintre aceste noţiuni. chiar dacă aceasta nu poate fi considerata principalul constituent.În relaţiile Uniunii Europene cu Turcia. Potenţialele state candidate sunt :Albania. iar civilizaţia ca un factor de unificare a societăţilor. această dimensiune a identităţii europene vine la suprafaţă şi joacă un rol determinant.cel mai important este ceea ce întelegem prin cultura şi civilizaţie. aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta geopolitica si geostrategica a României. Procesul de extinderea a Uniunii 12 a generat interminabile controverse în ultima suta de ani. “Cultura . Ceea ce este semnificativ este faptul că creştinismul este o componentă cheie a identităţii europene. “Raportul dintre cultură şi civilizaţie naţionale.” (Ziya Öniş) Delimitari conceptuale Pentru a întelege problematica propusă.credinţe şi practici religioase. având în vedere atât extinderea UE pe continentul asiatic.Cultura a fost văzută ca un indicator al specificacităţii .istorie. Samuel Huntington susţinea .în genere. 10.Bosnia şi Hertegovina. Cand vorbim despre civilizaţie facem referire la elementele comune ca :limba. vorbindu-se despre o nouă largire. succesiv cu cel de extindere.Dintr-un alt punct de vedere. apare în definirea de sine a Europei cu privire la Islam şi Orientul Mijlociu. iar ţările candidate sunt : Croaţia .” De asemenea. religie.se defineşte ca fiind totalitatea valorilor spiritual create de omenire în decursul practicii sale social-istorice şi care reprezintă progresele realizate în cunoaşterea naturii.Islanda.. Fapte şi date Uniunea Europeana a desfăşurat un process de aprofundare. frontierele acesteia fiind astăzi nedefinite. în prezent ajungându-se la 27 de membri.

deoarece aceasta mai are multe de făcut până a deveni membru cu drepturi depline. a desfiinţat școlile şi colegiile religioase separate. democrat și secular. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana poate fi remarcată drept un proces sinuos datorită situaţiei interne a Turciei . în 1999. Consiliul European de la Helsinki a recunoscut statutul de stat candidat a Turciei. fiind folosite în acest scop mijloace precum înființarea întreprinderilor și băncilor de stat. Aceste reforme au fost aplicate sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk. Mișcarea reformatoare a început cu modernizarea constituției. juridice. De asemenea. OIC și Consiliul Europei.Din punct de vedere geografic este o țară întinsă pe două continente. Problema aderării până în anii 90` a fost tratată cu superficialitate. Stabilitatea şi durabilitatea în ambele tărâmuri .membru al NATO. Esența acestor reforme era credința conform căreia societatea turcă trebuie să se occidentalizeze atât din punct de vedere politic. și a continuat cu promulgarea unor legi de inspirație europeană. ca Turcia. presupune a ajuta Turcia să-şi 13 . OECD.“Moştnitoarea unui imperiu . adaptate la nevoile noii republici. Negocierile propriu-zise s-au deschis din 17 decembrie 2005. aderarea Turciei nu este garantată.Reformele iniţiate de Mustafa Ataturk la începutul secolului XX au creat premisele pentru dezbaterea care are loc astazi despre caracterul <european> al Turciei moderne.Imperiu Otoman fiind considerat mereu o ameninţare la adresa statelor europene. Armenia și Azerbaidjan la nord-est.Europene este foarte complicat. .a eliminat tribunalele religioase ce aplicau dreptul Islamic fiind înlocuite cu un nou sistem de drept ce se baza pe Codul Civil Elvetian. Turcia are granițe cu opt țări: Grecia și Bulgaria la nord-vest. aceasta fiind singura șansă pentru modernizare. În consecință. cât și din punct de vedere cultural. Turcia a fost mereu considerată un catalizator în definirea identitatii europene. Georgia.Turcia este una dintre primele ţări care au semnat în 1963 un acord de asociere („acordul de la Ankara”)cu Comunitatea Europeană şi statele sale membre(intră în vigoare pe 29 decembrie 1964) şi singura ţară care este legată de UE printr-o Uniune Vamala(intrată în vigoare pe 1 ianuarie 1996).UE recunoscand progresele Turciei în mai multe domenii. 97% din suprafața țării se află în Asia (Anatolia) și 3% Europa (peninsula Balcanică). ocupând o poziţie geostrategică crucială. Ca parte a reformelor a fost promovată dezvoltarea industriei. în conformitate cu ideologia care îi poartă numele. cât şi datorită unor anumite dificultăţi de asimilare la nivelul Uniunii Europene. Iran (Persia) la est. Atatürk a a iniţiat o serie de reforme punând capăt educaţiei traditionale şi a ministerelor religioase. sociale și economice care au avut ca scop modernizarea noi Republici Turce și transformarea ei într-un stat național. Reformele lui Atatürk au fost reprezentate de o serie de măsuri politice. prin promulgarea noii legi fundamentale în 1924. și Irak și Siria la sud. Turcia este un stat membru al ONU. culturale. deoarece nici un alt candidat nu a creat un aşa impact asupra membrilor Uniunii. OSCE. Prerogativele economice şi politice sunt principalele obstacole în fata aderarii la UE. cât şi o cresterea durabilă a domeniului economic. Turcia trebuie să continue procesul de democratizare a domeniului politic.

proximitatea geografică a Turciei faţă de tările din Orientul Mijlociu.gustul toleranţei. chiar daca nu poate fi considerat un constituent principal sau superior.criteriile religioase. ea nu poate fi considerată ca o entitate neschimbătoare.precum oscilarea în a defini Turcia ca fiind un stat european . Astfel. dar unită de o moştenire culturală comună şi valori comune. cu scopul de a preîntampina cerinţele UE. justitia sociala si respectul pentru drepturile omului.O data început procesul de aderare . Diversitatea civilizaţiei noastre constituie bogaţia sa:de la antichitatea grecească am mostenit raţionalitatea. căt şi asupra normelor şi regulilor de organizare.relaţia speciala a Turciei cu SUA şi nu în cele din urmă.problema migratiei. prin urmare. traditii şi istoria comună. dar şi de chestiuni subiective.credintele şi practicile constitutive ale comunităţii.precum capacitatea instituţionalp şi financiara a UE de asimilare a unui stat de dimensiunile Turciei. aceasta a fost motivată în mod consecvent de chestiuni obiective. Europa este o regiunea geografică ce a dat naştere unei anumite civilizaţii. aşa cum o ştim astăzi. un exemplu fiind chiar numele regiunilor :Europa reprezentând lumea civilizată şi otomanii reprezentaţi de lumea barbară. Europa poate însemna o varietate de lucruri diferite pentru diferite ţări şi popoare în momente diferite.Aceasta trebuie să fie o societate care masoara pana la nevoile individuale ale reprezentative. Mai mult.”In ceea ce priveşte poziţia Uniunii Europene. Prin urmare. A fi european nu înseamna numai faptul de a face parte dintr-o regiune anume a Europei.Europa este un continent relativ unitar. statul de drept.datorita elementelor comune provenite din originile culturale iudeo-greco-romane. Diferenţele dintre insiders si outsiders încep să apară. se poate considera faptul că Europa este divizată de graniţe lingvistice. pe tot parcursul întregului proces de aderare.Factorii identitari şi culturali joacă un rol foarte important în aderarea Turciei.identitatea si factorii religiosi vin inevitabil in prim plan.găsească locul său în arena internaţională. O componentă cheie a identitatii europene este crestinismul.de la Renastere si Iluminism . sunt factorii ce complică aderarea Turciei la UE.de la Roma o anumită viziune a organizării politice şi a dreptului. Identificarea cu continentul European a fost mereu legată de istoria acestuia.De cele mai multe ori diferenţele religioase sunt sursa sau pretextul conflicte. rădăcinile identităţii europene. 14 unor democraţiei . Ambiguitatea în ceea ce priveşte identitatea Turciei şi definirea identitatii Europei. geografia şi cultura sa. ci se referă şi la participarea la norme . pe identitatea colectiva. De asemenea. dar de curând acestora li s-au adăugat state din sud-estul Europei. al inovarii şi descoperirii.Nu este o surpriză faptul că statul turc trebuie să treacă printr-un profund proces de transformare radicală.În consecinţă. pot fi urmărite în aspectele politice şi juridice ale acesteia. alinierea Turciei la criteriile de la Copenhaga. Este cunoscut că extinderea Europei a fost fundamentată în zona culturală a Europei de Vest. religioase şi politice. valori. politica de extindere se concentrează in mod inevitabil . elementele fundamentale ale identităţii europene sunt declarate în documentele privind identitatea europeană . cât şi religiei comune-crestinismului. care facilitează integrarea şi crearea unor instituţii comune eficiente.

marea diversitate lingvistică . ideile despre personalitate.fără însă a conferi un rol politic organizaţiilor religioase.condamnând razboaiele şi sustinând egalitatea indivizilor şi a popoarelor.Problema culturală pare să fie purtătoarea unui grad mai ridicat de complexitate şi pentru că.În procesul de integrare europeană. există factori care o favorizeaza şi alţii care o blochează sau întârzie procesul. De asemenea. a avut un caracter universalist. aceasta din urmă fiind considerat un factor cultural comun ţărilor europene. dreptate şi egalitate socială. diversitatea este privită ca una din punctele forte ale Europei contemporane.Creştinismul .Aceste rădacini comune au facilitat transmiterea şi preluarea produselor culturale dezvoltate în cadre naţionale. în cazul nostru fiind vorba despre piaţa comună.Acest mesaj profund al creştinismului se poate constitui într-un factor important în procesul construcţiei europene. ceea ce demonstrează existenţa unor anumite valori pe care cetăţenii Europei le preţuiesc şi le respectă.Printre factorii care favorizează integrarea sunt cultura comuna iudeo-greco-romana ce „constituie principalul element de ordin istoric care constitue fundamentul identitatii europene.insituţiile europene şi religia sunt factori ce favorizează integrarea. În ceea ce priveşte integrarea europeană.invazia minoritatilor. Identitatea europeană este din ce în ce mai mult identificată cu capacitatea de a tolera gradul semnificativ de diversitate culturală.. în acelaşi timp moneda reprezintă un simbol al identităţii naţionale (semn al suveranităţii statale) .are la bază un set comun de norme şi valori. Religia are un rol inportant ca element identitar. Pe lângă diferenţierele de nivel de dezvoltare economică.afirmând buna întelegere dintre popoare. Existenţa unei piete continentale reprezintă de asemenea un asemenea factor.”cel puţin în forma sa originară. Afirmarea identităţii europene.”Faptul ca religia nu se manifesta în Europa ca un factor de coeziune politică sau de actiune economică este un element pozitiv. pe de o parte. cât şi integrarea europeană sunt procese larg acceptate. religia este un factor ce reprezintă un obstacol în progresul integrarii europene..religiile şi confesiunile sunt considerate ca făcând parte din patrimoniul cultural european. democraţie.problemele nesoluţionate în trecut. 15 . libertate şi drepturile omului fiind bine definite.

Va fi interesant de constatat modul în care Turcia. Trebuie demonstrat ca un proiect politic care se bazeaza pe niste principii care nu au legatura cu religia participantilor este posibil. sustinerea fata de aderarea la UE a scazut de la peste 70% in 2005 la 33%. religie. este una din provocarile pe care Uniunea le are de depasit astazi. pe de o parte. zona în care UE a jucat totusi un rol modest în privinta eforturilor de solutionare a conflictului israeliano-palestinian. Aderarea Turciei. Turcia trebuie să-şi relanseze reformele politice. prin comparatie. ca putem trai in pace si prosperitate impreuna. in care produsul intern brut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii. uzantele la cele ale Uniunii Europene. si fata de UE. va face ca mai multe regiuni din cele zece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la subsidii. Erdogan nu a mai vizitat capitala europeana din 2009. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficienta a UE. Finalizarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana va avea o mare influenta pe calea realizarii concilierii dintre civilizatii. în politica de securitate si aparare a UE.Insa este evident ca acestea trebuie sa progreseze si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata. Franta si Germania s-au aratat deschise la repornirea procesului de aderare a Turciei. Concluzii Daca UE vrea cu adevarat sa devina un factor de stabilitate are nevoie de o Turcie in UE. Este de notat ca. Turcia a facut un efort considerabil pentru a-si alinia legislatia. într-adevar. în eventualitatea în care va deveni membru al Uniunii. indiferent de cultura. Aderarea Turciei ar contribui cu certitudine si la modificarea prioritatilor Uniunii în ceea ce priveste politicile fata de Mediterana. Aderarea Turciei la UE este unul dintre subiectele cele mai controversate aflate acum pe agenda convorbirilor la nivelul UE. Turcia s-a confruntat cu optiuni deloc confortabile.10. Turcia a cautat sa mentina un oarecare echilibru în politica sa fata de SUA. metodele. în special cele legate de libertăţile fundamentale. Recent. va întelege sa promoveze. În ultimul timp. Cu toate ca aderarea Turciei pune o gramada de probleme. prea bogate pentru acordarea acestora. limba și geografie. In Turcia. influenta Turciei ar putea fi extrem de benefica. Chestiunea aderarii Turciei la UE este. tocmai din acest motiv. în ultimul deceniu. precum şi să-şi reînnoiască eforturile de a îşi îndeplini obligaţiile internaţionale. în conditiile în care SUA si UE s-au distantat din punct de vedere al viziunii lor strategice. caci vor deveni. pe de alta parte. În particular cu privire la Orientul Mijlociu. viziunea atlantista sau ambitiile europene. Comisia aşteaptă să se realizeze progrese în negocierile de aderare cu Turcia în cursul anului viitor. o provocare speciala. Sustinatorii procesului spun ca ar creste influenta UE in Orientul Mijlociu si ar imbunatati securitatea 16 . este un “os mai greu de inghitit”. Negocierile cu UE s-au blocat in 2010 din cauza unui veto din partea Ciprului si a ostilitatii manifestate de Franta si Germania. În prezent. Orientul Mijlociu si Asia Centrala. care alaturi de demersurile SUA ar aduce valoare adaugata procesului de pace. însa.

17 . criticii arata ca Turcia mai are de facut progrese in domeniul drepturilor omului si ca regiunile sale sarace vor atrage miliarde de euro din fondurile de coeziune. conectand Europa de zona caspica.energetica. In schimb.

www. www. Garat Christophe.cotidianul. Coord. București.ro 12.eu. 2010 2. București . Banciu Angela. Badescu Ilie . Articole din ziare electronice: 10. București.Bucuresti.2009 5. Dinu Mihai.bizwords. www. 1997 6. www. Editura Diogene.wikipedia. Bibliografie: 1.ro 17. Identitate europeană.Cultura. 9. 2005 8. http://europa.ro 16. Marile probleme europene. 2006.1999 7.euractiv.int 18 . Editura Universitații din București.ro 14. Ediția a III-a. Cultură şi Civilizaţie Europeană. Editura Lumina Lex. Radulescu Mugurel. Daziano Sebastien. Enciclopedia Uniunii Europene.hotnews.București. Editura Tritonic. www. Huntington SamuelCiocnirea Civilizatiilor și Refacerea Ordinii Mondiale. Tartler Grete . Editura Institutul European. www.Geopolitica integrarii europene. București.ro 13. Europa în mișcare.revistabilant.11. Rolul religiei ăn construcția viitoarei Europe. Editura Universității Naționale de Aparare “Carol I” .ro 11.2002 4. Georgiu Grigore – Națiune.Editura Antet. 2011. Editura: Cartea Românească. Bucuresti: Editura Meronia.bbc.: Luciana-Alexandra Ghica.Identitate. Bucureşti 2003 3. www. Alomar Bruno.ro 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful