You are on page 1of 28

In aceasta carte este vorba de proiectarea de asezari umane sustenabile, si pastrarea si extinderea de sistemel naturale.

Cartea acopera aspect de proiectare si mentinere a unei ecologii cultivate in orice climat: principiile proiectarii, metodele proiectarii, intelegerea sabloanelor in natura, factori climatici, apa, soluri, lucrari de terasament, tehnici si strategii in tipuri climatice diferite, acvacultura, si proiectarea sociala legala si economica a asezarii umane. Cartea analizeaza si chestioneaza nu numai metodele curente de agricultura, dar chiar si nevoia unei agriculturi formale daca terenurile abandonate si cultura excesiva a gazonului in orase ar fi devotate producerii hranei si a animalelor propice nevoilor locale. Lumea nu mai poate suporta daunele aduse de agricultura moderna, sistemele forestiere de monocultura si proiectarea fara gandire a asezarilor umane; in viitorul apropiat vom vedea sfarsitul energiei risipite, sau sfarsitul civ ilizatiei asa cum o stim datorata poluarii cauzate de om si schimbarilor climatice. Avem nevoie de strategii pentru schimbari necesare in politicile de investitie necesara si politici propriu zise orientate spre sustenanta locala, iar exemple de aceste strategii sunt date. Speram ca acest manual va deschide discutia globala care nu trebuie sa se termine niciodata, si astfel sa ghideze forma viitorului in care copiii nostrii au cel putin o sansa de existent rezonabila.

Nascut in 1928 intr-un mic satuc de pescari in Stanley, Tasmania, Bill Mollison s-a lasat de scoala la varsta de 15 ani, pentru a ajuta la afacerea familiei brutaria. La scurt timp a plecat pe mare ca un pescuitor de rechini si ca om al marii, aducand nave din perioada de dupa razboi in porturile din sud, iar pana in 1954 a avut mai multe meserii padurar, lucrator in moara, puitor de capcane, tractorist si naturalist. Bill s-a inscris in CSIRO (sectiunea de studiere a vietii salbatice) in 1954 si pentru urmatorii 9 ani a lucrat in multe locatii isolate ca biology, facand munca de teren cu iepuri, lacuste, muttonbirds, si problem de regenerare a padurilor cu marsupial. In 1963 a petrecut un an la Muzeul Tasmaniei cu treburi curatorial,

apoi s-a intors la munca de teren cu Comisia Pescarilor inland, cercetand macrofauna apelor si estuariilor inaldn, inregistrand lanturile trofice si conditiile apelor in toate raurile si lagunele din Tasmania. Intorcandu-se la studii in 1966, a trait din afaceri cu vite, lucrand ca gardian in localuri, pescuind rechini si predand cu jumatate de norma la o scoala pentru fete. Dupa ce a primit diploma in biologie, a fost angajat la Universitatea Tasmania unde mai tarziu a dezvoltat sectia de Psihologie a mediului. In perioada sa la universitate (care a durat 10 ani), Bill a cercetat si publicat independent un tratat de 3 volume pe tema istoriei si genealogiei descendentilor aborigenilor tasmanieni. In 1974, el si David Holmgren au dezvoltat conceptual de permaculture, care a dus la publicarea cartilor Permacultura Unu si Permacultura Doi. Dupa ce a parasit Universitatea in 1978, Bill si-a devotat toata energia in avansarea sistemului de permacultura, si popularizarea ideii si a principiilor in toata lumea. A predate la mii de student, contribuit la multe articole, programe, rapoarte si recomandari pentru proiecte de ferme, asezari urbane si oficialitati guvernamentale locale. In 1981, Bill Mollison a primit Premiul pentru un trai correct (numit de unii si Premiul Nobel alternative) pentru munca lui in proiectarea mediului. In anii recenti, a creat un Trust de ajutor pentru a ajuta profesorii de permaculture sa ajunga la grupuri nevoiase, in special in partile mai sarace ale lumii, cu scopul de a lasa un grup de profesori locali sa continue munca educationala corespunzatoare. Bill Mollison este directorul executive al Institutului de Permacultura, care a fost inceput in 1979 pentru a preda proiectarea practica a sistemelor de sol, apa, plante, legale si economice studentiilor de pretutindeni.

CUPRINS

- Capitolul 1 INTRODUCERE pg 1 o 1.1 Filozofia din spatele permaculturii pg 1 o 1.2 Etici pg 2 o 1.3 Permacultura in peisaj si societate pg 6 o 1.4 Referinte pg 9 - Capitolul 2 CONCEPTE SI TEME IN PROIECTARE pg 10 o 2.1 Introducere pg 10 o 2.2 Stiinta si cele 1000 de nume ale lui Dumenzeu pg 11 o 2.3 Aplicarea legilor si principilor in proiectare pg 12 o 2.4 Resurse pg 16 o 2.5 Recolte pg 18 o 2.6 Cicluri: o nisa in timp pg 23 o 2.7 Piramide, retele trofice, cresterea si vegetarianismul pg 28 o 2.8 Complexitate si conectiuni pg 30 o 2.9 Ordine sau haos pg 31 o 2.10 Functii premise sau fortate pg 31 o 2.11 Diversitate pg 32 o 2.12 Stabilitate pg 33 o 2.13 Timpul si recolta pg 33 o 2.14 Rezumatul principilor pg 34 o 2.15 Referinte pg 35 - Capitolul 3 METODE DE PROIECTARE pg 35 o 3.1 Introducere pg 36 o 3.2 Analiza: Proiectarea prin listarea caracteristicilor componentelor pg 37 o 3.3 Observatia: Proiectarea prin expanding observatilor directe asupra locului pg 43 o 3.4 Deductia din natura: Proiectarea prin adoptarea lectilor invatate din natura pg 44

o 3.5 Optiuni si decizii: Proiectarea ca o selectie de optiuni sau cai bazate pe decizii pg 47 o 3.6 Suprapunerea informatiei: Proiectarea prin harti suprapuse pg 47 o 3.7 Gruparea la intamplare: Proiectarea prin analizarea rezultatelor gruparii la intamplare pg 47 o 3.8 Diagrame flow: Proiectarea pentru locuri de munca pg 48 o 3.9 Analiza zonei si a sectorului: Proiectarea prin aplicarea unui sablon de baza pg 49 o 3.10 Zonarea informatiei si a eticilor pg 57 o 3.11 Proiectarea crescatoare pg 58 o 3.12 Sumar al metodelor de proiectare pg 58 o 3.13 Conceptelor comunitatilor in natura pg 59 o 3.14 Succesiunea: evolutia unui system pg 64 o 3.15 Stabilirea si mentenanta sistemelor pg 65 o 3.16 Proceduri practice generale in proiectarea proprietatii pg 68 o 3.17 Sumarul principiilor pg 69 - Capitolul 4 INTELEGEREA SABLOANELOR pg 70 o 4.1 Introducere pg 70 o 4.2 Un sablon general al modelelor de evenimente pg 71 o 4.3 Matrici si strategii de compactare si complexare a componentelor pg 72 o 4.4 Proprietatiile mediilor pg 75 o 4.5 Conditii de boundry pg 76 o 4.7 Armonica si geometria boundry pg 76 o 4.8 Timing and shaping of events pg 81 o 4.9 Spirale - pg 83 o 4.10 Flow over landscape and objects pg 83 o 4.11 Open flow and flow patterns - pg 87 o 4.12 Fenomene toroidale pg 88 o 4.13 Dimensiuni si potentiale pg 88 o 4.14 Modele inchise (sferice), accretion and expulsion pg 88 o 4.15 Branching and its effects; conduits pg 89

o 4.16 Ordine de marime in ramuri pg 91 o 4.17 Ordine si dimensiuni pg 92 o 4.18 Clasificarea evenimentelor pg 93 o 4.19 Timpul si relativitatea in model pg 93 o 4.20 Lumea in care traim ca o tessellation of events pg 94 o 4.21 Introducere in aplicarea sabloanelor pg 95 o 4.22 Folosirea tribal a sabloanelor pg 96 o 4.23 The mnemonics of meaning pg 99 o 4.24 Sabloane ale societatii pg 100 o 4.25 Arta in serviciul vietii pg 100 o 4.26 Alte aplicatii ale sabloanelor pg 101 o 4.27 Referinte si lectura propusa pg 102 o 4.28 Lista proiectantului pg 105 - Capitolul 5 FACTORI CLIMATICI pg 106 o 5.1 Introducere pg 106 o 5.2 Clasificarea in mare a zonelor climatice pg 107 o 5.3 Sabloane in sisteme globale de clima; motoarele atmosferei pg 107 o 5.4 Precipitatii pg 110 o 5.5 Radiatia pg 113 o 5.6 Vantul pg 121 o 5.7 Efectele peisajului pg 132 o 5.8 Efectele latitudinii pg 134 o 5.9 Referinte pg 134 o 5.10 Lista proiectantului pg 135 - Capitolul 6 ARBORII SI TRANZACTILE LOR ENERGETICE pg 137 o 6.1 Introducere pg 138 o 6.2 Biomasa unui arbore pg 138 o 6.3 Efectele vantului pg 139 o 6.4 Efectele temperaturii pg 142 o 6.5 Arborii si precipitatiile pg 142 o 6.6 Cum interactioneaza un arbore cu ploaia pg 147 o 6.7 Sumar

o 6.8 Referinte - Capitolul 7 APA o 7.1 Introducere o 7.2 Interventii regionale in circuitul apei o 7.3 Lucrari de terasament pentru conservarea si stocarea apei o 7.4 Reducerea apei folosite in sisteme de canalizare o 7.5 Purificarea apelor poluate o 7.6 Piscine natural o 7.7 Lista proiectantului o 7.8 Referinte - Capitolul 8 SOLURI o 8.1 Introducere o 8.2 Solul si sanatatea o 8.3 Clasificari traditionale si tribal o 8.4 Structura solurilor o 8.5 Solul si apa o 8.6 Nutrienti de baza pentru plante o 8.7 Distributia elementelor in sol o 8.8 pH-ul si solurile o 8.9 Compozitia solului o 8.10 Porii solului si structura de frimitura o 8.11 Continutul gazos si procesele din sol o 8.12 Soil biota o 8.13 Soluri dificile o 8.14 Analiza plantelor pentru deficient minerale cateva remedii o 8.15 Indicatori biologici ai solului si conditilor din sol o 8.16 Seed pelleting o 8.17 Eroziunea solului o 8.18 Reabilitarea solului o 8.19 Solul in fundatiile caselor o 8.20 Viata in pamant o 8.21 Respiratia pamantului o 8.22 Lista proiectantului

o 8.23 Referinte - Capitolul 9 EARTHWORKING AND EARTH RESOURCES o 9.1 Introducere o 9.2 Planificarea earthworks o 9.3 Plantarea dupa earthworks o 9.4 Masurarea pantei o 9.5 Nivele si nivelare o 9.6 Tipuri de earthworks o 9.7 Earth constructs o 9.8 Mutand pamantul o 9.9 Resurse ale pamantului o 9.10 Referinte - Capitolul 10 ZONELE TROPICALE UMEDE o 10.1 Introducere o 10.2 Tipuri climatice o 10.3 Soluri tropicale o 10.4 Earthshaping in zone tropicale o 10.5 Proiectarea casei o 10.6 Gradina casei in zona tropical o 10.7 Integrated land management o 10.8 Elemente ale unui complex de sate in zona tropical umeda o 10.9 Evolutia spre o policultura o 10.10 Analiza unei policulturi dominate de cocotieri sau palmieri o 10.11 Pionieratul o 10.12 Sisteme de tractoare animale o 10.13 Managementul pasunilor o 10.14 Humid tropical coast stabilization and shelterbelts o 10.15 Strategii pentru insule joase si coral cay o 10.16 Lista proiectantului o 10.17 Referinte - Capitolul 11 STRATEGII PENTRU ZONELE ARIDE o 11.1 Introducere o 11.2 Precipitatiile

o 11.3 Temperatura o 11.4 Solurile o 11.5 Caracteristici ale peisajului in deserturi o 11.6 Captarea apei in zone aride o 11.7 Casa din desert o 11.8 Gradina din desert o 11.9 Sisteme de irigatie a gradinii o 11.10 Strategii de baza ale asezarilor in desert o 11.11 Caracteristici ale plantarii in zone aride o 11.12 Sisteme de animale in zone aride o 11.13 Desertificarea si salting of soils o 11.14 Deserturi reci / montane o 11.15 Lista proiectantului o 11.16 Referinte - Capitolul 12 CLIMATE UMEDE SI RECI o 12.1 Introducere o 12.2 Caracteristicile unui climat umed rece o 12.3 Soluri o 12.4 Land form si conservarea apei o 12.5 Proiectarea settlementu si a casei o 12.6 Gradina casei o 12.7 Berry fruits o 12.8 Solarii o 12.8 Livezi o 12.10 Silvicultura fermei o 12.11 Sisteme furajere free range o 12.12 Gazonul o 12.13 Grasslands o 12.14 Rangelands o 12.15 Climate reci o 12.16 Focuri o 12.17 Lista proiectantului o 12.18 Referinte

- Capitolul 13 ACVACULTURA o 13.1 Introducere o 13.2 The case for aquaculture o 13.13 Factori care afecteaza totalitatea recoltelor folositoare o 13.14 Alegerea pestilor (varietati, hrana, sanatate) si factorii in recolta o 13.15 Configurarea iazului si furajele o 13.16 Folosirea invertebratelor ca furaj o 13.9 Aducerea recoltei o 13.10 Traditional new water polycultures o 13.11 Lista proiectantului o 13.14 Referinte - Capitolul 14 STRATEGIILE UNEI NATIUNI GLOBALE ALTERNATIVE o 14.1 Introducere o 14.2 Bazele etice ale unei natiuni alternative o 14.13 O noua ONU o 14.14 Alternative la sistemele politice o 14.5 Organizatii bioregionale o 14.6 Familii extinse o 14.7 Strategii legale si de trust o 14.8 Trusturid e proprietate si dezvoltare o 14.9 Dezvoltarea satelor o 14.10 Effective working groups and right livelihood o 14.11 Bani si finante o 14.12 Accesul la teren o 14.13 O miscare de investitie etica o 14.14 Effective aid o 14.15 Viitoruri o 14.16 Referinte si resurse Lista plantelor dupa numele comun Lista plantelor dupa numele specie

Glosar Resurse Referinte Index

Prefata

Pentru multi dintre noi care au trait the ferment din anii 1960, nu parea ca exista o un drum pozitiv inainte, desi aproape oricine putea sa defineasca acele aspect ale societatii care le respinsesera, acestea incluzand adventurismul military, bomba, exploatarea fara mila a pamantului, aroganta celor care poluau si o insensibilitate generala la problemele umane si ale mediului. Din 1972-74, am petrecut timp (mai recent impreuna cu David Holmgren) dezvoltand o stiinta interdisciplinara a pamantului cu un potential pentru extindere pozitiva integrate si globala. Abia in ianuarie 1981 conceptul de permaculture s-a maturizat destul pentru a fi predate ca un system de proiectare aplicata, cand primii 26 de student au absolvit un curs intensiv de lecture totalizand 140 de ore. Astazi, putem numara mii de oameni care au participat la cursuri de proiectare de permaculture, seminarii si lecture. Absolventii formeaza o retea globala, activand in multe tari. Miscarea de permaculture nu are o structura central, mai degraba un simt puternic de munca impartita. Toti sunt liberi sa se comparte ca un individ, sa formeze un grup mic sa sa lucreze in orice alta organizatie. Cooperam cu multe alte grupuri cu diverse practice si pareri, sistemul nostrum include bune practice din multe discipline si sisteme, si le ofera ca un total integrat. Mari schimbari au loc. Nu doar ca un rezultat al unui grup, dar ca rezultat a milioane de oameni definind una sau mai multe cai prin care pot sa conserve

energie, sa ajute sustenabilitatea locala sau sa provide for themselves. Toti recunoastem munca noastra ca fiind modesta; este totalitatea acestei munci modeste ceea ce este impresionant. Sunt atat de multe de facut, si niciodata nu vor fi indeajuns oameni sat ermine. Trebuie sa incercam sa ne imbunatatim aptitudinile, sa modelam experimente, sis a impartasim rezultatele. Daca un lucru nu este facut, putem sa formam un grup mic sis a-l ducem la capat (cand ii criticam pe altii, in general aratam cu degetul la noi insine!). Nu conteaza daca munca / lucrul pe care il facem poarta eticheta permacultura, ci doar faptul c ail facem. Din 1984, a devenit clar ca multe din sistemele care le propusesem cu un deceniu inainte, constituiau de fapt un system de grija fata de pamant sustenabil. Aproape tot ce am propus fusese testat si incercat, iar unde aptitudinile si capitalul au existat, oamenii au putut sa-si asigure existent din produse derivate din peisaje stabile, desi acesta nu este un scop principal al permaculturii, care incearca in primul rand sa stabilizeze sis a aibe grija de pamant, apoi sa serveasca nevoile locale, si abia apoi sa produca un surplus destinat vanzarii sau schimbului. In 1984, am gazduit prima conferinta international, si acordat aproximativ 50 de diplome celor care au indeplinit 2 ani de munca aplicata de la cursul de proiectare. Aceia dintre noi care apartin familiei permaculturii au motiv sa fie mandrii dar nu complacement. Munca abia a inceput, dar avem o echipa minunata de oameni care isi sporeste numerele in fiecare zi. A da putere celor care nu o au si a crea un million de sate care sa inlocuiasca natiunile-stat este singurul viitor sigur pentru prezervarea biosferei. Deci, sa lasam interdependenta si responsabilitatea personala sa fie scopurile noastre. Nota autorului acest volum a fost scris pentru profesori, studenti si proiectanti; vine ca o urmare si o completare a primelor 2 texte introductive Permacultura Unu (1978) si Permacultura Doi(1979), amandoua inca fiind cautate la un deceniu dupa publicare. Forte putin material din aceasta carte este reprodus din cele 2 texte.

Permacultura definita si folosul ei Permacultura este un termen inventat de catre autor. Copyright-ul este vested in Institutele de Permacultura si in Colegiul Absolventilor, si este pazit de ei in scopul unei educatii consistente. Permacultura (agricultura permanenta) este proiectarea gandita si mentenanta ecosistemelor productive agricol care au diversitatea, stabilitatea si rezilienta ecosistemelor naturale. Este integrarea armonioasa a peisajului si a oamenilor, oferindu-le hrana, energia, adapostul si avand grija de alte nevoi materiale si nemateriale intr-un mod sustenabil. Fra o agricultura permanenta nu este nici o posibilitate de ordine sociala stabila. Proiectarea de permacultura este un sistem de asamblare a elementelor conceptuale, materiale si strategice intr-un sablon care beneficiaza vietii in toate formele ei. FIlozofia din spatele permaculturii este una de lucru cu natura, fata de impotriva ei; protracted and thoughtful observation rather than protracted an thoughtless action; studierea sistemelor din punctul de vedere al tuturor functiilor lor, fata de a cere doar o recolta de la ele; permiterea sistemelor sa-si demonstreze propriile evolutii. Cuvantul permacultura poate fi folosit de oricine care adera la eticile si principiile mentionate. Singura restrictie de folosinta este aceea de predare, doar absolventii unui Institut de Permacultura pot preda permacultura, iar ei adera la o programa dezvoltata in comun acord de Colegiul Absolventilor si Institutele de Permacultura. Conventii folosite Referinte si abreviatii : Mici referinte sunt date in text, iar cele folositoare doar continutului unui capitol sunt localizate la sfarsitul acelui capitol. Referinte cheie se afla la sfarsitul cartii, are superscripted as numbers in the text. Sezoane si directii: Pentru ca textul si figurile sa fie folositoare si citibile in ambele emisfere, am folosit cuvintele partea insorita sau inspre soare si partea

umbrita si inspre pol in locul Nordului si Sudului, si am convertit lunile in sezoane dupa cum urmeaza: Vara Devreme In mijlocul Tarziu Devreme In mijlocul Tarziu Devreme In mijlocul Tarziu Devreme In mijlocul Tarziu Emisfera nordica Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Emisfera sudica Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie

Toamna

Iarna

Primavara

Acestea mai pot fi gasite si ca prima saptamana din.. Sper ca asa se vor prevenii problemele tuturor acelor nord americani plimbanduse pe partea de nord a dealului cautand soarele.

Accesul la informatie Materialul in aceasta lucrare poate fi accesat relativ usor in urmatoarele cai: continutul capitoleleor si sectiunilor sunt listate in cuprins. Subiectele principale sunt listate in Index. Exista o lista cu numele populare si latine ale plantelor folosite in text in Appendix. Tot in appendix exista un glosar de termeni folositi, cateva cuvinte sunt recent create sau (ca permacultura) sunt creatia autorului

Poveste de inceput Marele oval al proiectarii reprezinta oul vietii; acea cantitate de viata care nu poate fi creata sau distrusa, dar din care toate lucruruile care traiesc pot fi exprimate. In ou este infasurat sarpele curcubeu, Lucratorul Pamantului dupa populatiile aborigene australiene si americane. Avem o legenda care explica formarea dealurilor, a raurilor si a tuturor formelor pamantului. De fiecare data can ploua vad un curcubeu frumos si imi amintesc de legenda Sarpelui Curcubeu... La inceput pamantul a fost plat, o mare campie gri. In timp ce Sarpele Curcubeu si-a facut drum prin peisaj, miscarea corpului lui a ingramadit la un loc muntii si a sapat canale pentru rauri. Cu fiecare zvacnire a uriasului sau corp multicolor, o noua forma de relief a fost creata. La sfarsit, obosit de atat efort si de dat forma reliefului, s-a tarat intr-o groapa plina cu apa. Apa rece i-a spalat corpul masiv, racindu-l si soothing. De fiecare data cand animalele veneau la gaura cu apa, aveau grija sa nu deranjeze Sarpele Curcubeu, desi chiar daca nu-l vedeau, el era acolo. Pana cand intr-o zi, dupa o ploaie uriasa, l-au vazut. Imensul sau corp colorat se arcuia din apa, peste varfurile copacilor, printre nori, peste campie pana in alta gaura cu apa. Pana in zilele noastre aborigenii au grija sa nu deranjeze Sarpele Curcubeu, cand il vad ducandu-se pe cer dintr-o gaura cu apa intr-alta. (Din Povestile de adormit ale lui Gulpilil compilata de High Rule and Stuart Goodman, publicata de William Collins, Sydney, 1979) In corpulu Sarpelui crocodil se afla copacul vietii, care exprima sablonul general al formelor de viata, dupa cum va fi dezvoltat in capitolul despre sabloane in aceasta carte. Radacinile lui sunt in pamant, iar coroana in ploaie, soare si vant. Intregul ciclu si forma sunt dedicate, ca in aceasta carte, complexitatii vietii pe pamant.

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Filozofia proiectarii permaculturii

Desi aceasta carte este despre proiectare, este de asemenea despre valori si etici, si mai presus de toate despre un simt de raspundere personala pentru grija fata de pamant. Pe alocuri am scris la persoana intai, pentru a indica faptul ca acesta nu este un document detasat, impersonal sau neinfluentat. Orice carte sau publicatie are un autor, si ceea ce autorul alege sa scrie este subiectiv, pentru ca acea persoana determina subiectul, continutul si valorile exprimate sau omise. Nu sunt detasat de pamant, dimpotriva, am fost implicat cu pasiune, deci prezint o vaga viziune a ceea ce cred ca poate fi realizat de oricine. Realitatea trista este accea ca suntm in pericol de pieire din propria noastra stupiditate si lipsa unei responsabilitati personale a vietii. Daca vom pieri din factori pe care nu ii putem controla, macar putem muri mandri, dar sa cream o mizerie in care pierim din cauza propriei inactiuni nu se impaca deloc cu pretentiile noastre la constiinta si moralitate. Exista mult prea multe dovezi contemporane de dezastre ecologice care ma appals, si ar trebui sa va sperie si pe dumneavoastra. Stilul nostru de viata consumator ne-a condus foarte aproape de anihilare. Ne-am marit dreptul de a trai pe pamant la o cucerire a pamantului, si totusi, cuceritorii naturii pierd intotdeauna. Acumularea de averi, putere sau pamant care depasesc nevoile personale intr-o lume limitata este cu adevarat imoral, fie de catre un individ, o institutie, sau o natie-stat. Ceea ce am facut, putem sa desfacem. Nu mai este timp de pierdut sau nevoie sa acumulam dovezi ale dezastrelor, timpul actiunii este aici. Cred profund ca oamenii sunt singura resursa critica de care oamenii au nevoie. Daca ne organizam talentele (noi oamenii), suntem de ajuns pentru noi. Mai mult, ori vom supravietui impreuna, ori niciunul nu va supravietui. Sa ne luptam intre noi este stupid si risipitor, la fel cum este sa ne luptam in timpul dezastrelor naturale, cand cooperarea tuturor este vitala.

O persoana curajoasa in ziua de astazi este o persoana pasnica. Curajul de care avem nevoie este sa refuzam autoritatea si sa acceptam doar decizile personally responsive. Ca si razboiul, cresterea cu orice cost este un concept demodat si discreditat. Mai rau este ca lumea copiilor nostrii este distrusa. Prin urmare, singura decizie posibila este sa oprim orice suport pentru sistemele distructive si sa incetam sa ne investim vietile in propria anihilare. Prima directiva a permaculturii Singura decizie etica este sa ne asumam responsabilitatea pentru propria existenta si aceea a copiilor nostrii. Majoritatea oamenilor care gandesc ar fi de acord ca am ajuns la decizii finale si irevocabile care vor termina sau sustine viata pe acest pamant. Putem fie sa ignoram nebunia cresterii industriale necontrolate si a bugetului pentru aparare armata care cu pasi marunti, sau prin catastrofe majore distrug formele de viata in fiecare zi, sau sa alegem calea vietii si a supravietuirii. Informatia si umanitatea, stiinta si intelegerea sunt in tranzitie. Cu mult timp in urma, am inceput sa ne gandim in special la ce este cel mai departe; astrologia si astronomia au fost ocupatiile noastre stravechi. Am progresat, mileniu cu mileniu la a enumera minunile de pe pamant, la inceput prin numirea lorr, apoi prin categorisirea lor, si de curand, prin deciderea mecanismului de functionare (ce rol au inauntrul lor si in afara). Analiza aceasta a rezultat in dezvoltarea a diferite stiinte, discipline si tehnologii, o gama de nume si parti, o proliferare de specialisti, si o inabilitate de a prevede rezultate sau de a proiecta sisteme integrate. Marele accent contemporan se pune pe cum interactioneaza partile, cum lucreaza impreuna, cum disonanta sau armonia in sisteme vii este indeplinita. Viata este cooperativa fata de competitiva, si forme de viata cu calitati foarte diferite pot interactiona in mod benefic cu altele sau cu mediul lor inconjurator. Pana si bacteriile... traiesc prin colaborare, acomodare, schimb si troc (Lewis Thomas, 1974)

Principiul cooperarii Cooperare, nu competitia, este baza existentei sistemelor vii si a supravietuirii viitoare. Sunt multe oportunitati de a crea sisteme care lucreaza din/cu elementele si tehnologiile existente. Poate ar trebui sa nu facem nimic in urmatorul secol, in afara de a ne aplica cunostintele. Deja stim cum sa construim, mentinem si populam sisteme sustenabile. Fiecare problema esentiala este rezolvata, dar in viata de zi cu zi a oamenilor, acest lucru rar este aparent. Cel sclav salariului, taranul, proprietarul si industriasul sunt deprivati de relaxarea si spiritul vietii care sunt posibile intr-o societate cooperativa care isi aplica cunostintele. Si gardienii si prizonierii sunt captivi in societatea in care traiesc. Daca punem la intrebare de ce suntem aici si ce este viata, ajungem si la stiinta si la misticism, care se apropie cu cat stiinta se apropie de limitele sale conceptuale. Viata este cel mai deschis din sistemele deschise, capabila sa ia din resursele de energie in timp si sa se reexprime nu doar in timpul existentei sale, dar si ca un descendent si ca o evolutie. Lovelock (1979) a exprimat probabil cel mai bine filozofia care leaga stiinta si credintele tribale: el vede pamantul, si universul ca un sistem care se autoreguleaza, auto construieste si reactioneaza, creand si conservand conditile care fac viata posibila, si ajustandu-se activ pentru a regla deranjamentele. Dar umanitatea, in lipsa ei de judecata prezenta, ar putea fi singurul deranjament care pamantul nu-l poate tolera. Ipoteza Gaiei este pentru cei carora le place sa mearga, sau doar sa stea si sa se uite, sa-si puna intrebari in legatura cu pamantul si viata pe care o sustine, sa speculeze in legatura cu consecintele prezentei noastre aici. Este o alternativa la acea viziune pesimista care vede natura ca o forta primitiva care trebuie sa fie subjucata si cucerita. Este de asemenea o alternativa la acea imagine la fel de depresiva a planetei ca fiind o demented nava spatiala, mereu calatoare, fara sofer si fara scop, in jurul unui cerc soarele (J.E. Lovelock, 1979)

Pentru fiecare propozitie stiintifica despre energie, aborigenii tribali din Australia au o propozitie despre viata echivalenta. Viata, spun ei, este un total nici creat nici distrus. Ea poate fi imaginata ca un ou din care toate triburile (formele de viata) se nasc, si in care toate se intorc. Calea ideala de a-ti petrece viata este perfectiunea expresiei vietii, trairea unei vieti cat mai evoluate, si asistarea si sarbatorirea existentei altor forme de viata in afara de oameni, pentru ca toti venim din acelasi ou. Totalitatea acestei viziuni ne conduce la o existenta zilnica cu un scop, in care putem vedea fiecare farama de viata incercand etern sa perfectioneze o expresie spre viitor, si posibil, transcedental, perfectiunea. Este horific ca oamenii tribali, al caror scop a fost sa dezvolte o existenta conceptuala si spirituala, au intalnit o cruda cultura stiintifica si materiala, care nu numai ca nu si-a declarat scopul existentei, dar care se bazeaza pe sisteme tehnologice si pseudo-economice pentru a exista. Trairea lumii naturale si a legilor sale a fost aproape abandonata, in schimbul unor vietile inchise, artificiale, poate exprimate cel mai bine de visele celor care traiesc in sateliti din spatiu, abandonand un pamant pe moarte. Cred ca daca nu adoptam un sofisticat sistem de valori aboriginal si invatam respectul pentru toate formele de viata, ne vom pierde propria existenta, nu doar in cursul acestei vieti, dar si orice viitoare oportunitate de evolutie spre potentialul nostru. Adevarata intrebare care domina generatia prezenta este daca vom continua, fara o etica sau o filozofie, ca niste copii abandonati sau orfani, sau daca vom crea oportunitati sa atingem, maturitatea, echilibrul si armonia. Aceasta dezbatere nu trebuie sa inceteze niciodata. O studenta a venit la mine dupa un curs in care am vorbit despre diferitele concepte de dupa moarte, multitudinea de raiuri oferite de diferite grupari. Viziunea ei era: Raiul este aici. Asta este. Da-i ce ai mai bun

Nu as putea sa dau un sfat mai bun. Raiul sau iadul in care traim este creat de noi. O viata dupa moarte, daca exista, nu poate fi diferita pentru fiecare om in parte 1.2 Etici Mai demult, cativa dintre noi au cercetat eticile comunitatii, cum au fost adoptate de religii mai vechi si grupuri cooperative, cautand principii universale care sa ne ghideze actiunile. Desi multe din aceste trasaturi generale contineau pana la 18 principii, majoritatea pot fi incluse in urmatoarele 3 (si chiar al 2lea si al 3lea pot fi derivate din primul) Bazele etice ale Permaculturii 1. GRIJA FATA DE PAMANT Permiterea tuturor sistemelor vii sa continue si sa se multiplice 2. GRIJA FATA DE OAMENI Permiterea oamenilor sa acceseze acele resurse necesare existentei lor 3. Limitarea populatiei si a consumului Guvernandu-ne nevoile, putem pune resurse deoparte sa further the above principles. Aceste etici sunt niste propozitii foarte simple cu scopul de a ghida, si a ilumina comportamentul de zi cu zi. Pot fi cuplate cu o determinare sa ne cream singuri calea, sa nu fim nici angajati nici angajatori, nici proprietari nici chiriasi, dar sa fim self-reliant can indivizi si sa cooperam ca si grup. De dragul pamantului, am dezvoltat o filozofie apropiata de Taoism din experientele mele cu sistemele naturale. Cum am spus in Permacultura Doi, este o filozofie de lucru cu fata de impotriva naturii of protracted and thoughtful observation rather than protracted and thoughtless action; de privire la sisteme si oameni observand functiile lor, contrar cererii unei singure recolte de la ele, si permiterea sistemelor sa-si demonstreze propria evolutie. O intrebare de baza care poate fi pusa in 2 feluri este: Ce pot obtine de la acest teren, sau persoana? sau Ce poate aceasta persoana, sau teren, sa-mi dea daca cooperam?

Prima abordare conduce la razboi si risipa, a doua la pace si abundenta. Majoritatea conflictelor, am observat, constau in maniera in care aceste intrebari sunt puse, si nu in raspunsurile la intrebari. Sau, mai bine zis, cautam intrebarile potrivite, nu raspunsurile. Ar trebui sa fim atenti sa rescriem sau sa refuzam intrebarile gresite. A devenit evident ca unitatea oamenilor vine din o aderenta comuna la un set etic de principii, fiecare din noi urmandu-si propria cale, in ritmul nostru, si in limitele resurselor de care dispune, dar toate ducand la acelasi obiectiv, care, in cazul nostru, este un pamant viu, complex si sustenabil. Aceia care sunt de acord cu asemenea etici, filozifii si scopuri formeaza o natiune globala. Cum evolueaza oamenii la o etica, si de ce ne-am bate capul cu asta? Oamenii sunt fiinte care gandesc, cu memorii de termen lung, informatii orale si scrise, si cu abilitatea de a analiza un trecut indepartat aplicand o varietate de tehnici de la dendrocronologie la arheologie, de la analiza polenului la stinntele geologice. Este deci evident ca anumite comportamente in lumea naturala care le-am crezut propice la un anumit moment in timp, se dovedesc a fi mai daunatoare societatii pe termen lung (ex. Efectele combaterii daunatorilor cu biocide asupra solurilor si apei) Asadar, suntem condusi de informatie, reflectie si investigatie atenta sa moderam, abandonam sau interzicem anumite comportamente sau substante care pe termen lung ne ameninta supravietuirea; ne comportam pentru a supravietui. Rreguli conservative si cautios sunt evoluate. Este un proces rational si sensibil, responsabil de multe tabuuri in societatile tribale. Din multe case histories putem sa oferim cateva reguli de folosinta, de exemplu REGULA FOLOSINTEI DUPA NEVOIE lasam orice sistem naturala in pace pana avem o stricta necesitate de a-l folosi. Putem sa urmam cu

REGULILE FOLOSINTEI CONSERVATIVE dupa ce am gasit necesar sa folosim o resursa naturala, incercam sa Reducem deseurile, deci poluarea Inlocuim mineralele pierdute Facem o grijulie socoteala a energiei si Facem o evaluare pe termen lung, efecte negative, biosociale asupra societatii si incercam sa le amerioram sau sa le eliminam In practica, evoluam in timp catre forme care platesc pentru actiunile lor. Astfel de forme sunt sociale, de mediu, estetice sau energetice in natura, si toate sunt potrivite supravietuirii noastre. Considerarea acestor reguli de comportament necesar si conservativ ne poate duce, pas cu pas, catre realizarea interconectarii noastre cu natura; la faptul ca supravietuirea noastra depinde de sanatatea tuturor sistemelor. Asadar, idea de supravietuire umana (pe baza fostelor perioade de foamete sau dezastre de mediu) ajunge sa includa ideea de supravietuire a sistemelor naturale, si putem vedea, de exemplu, ca, daca pierdem specii de animale si plante din cauza actiunilor noastre, putem pierde multe oportunitati de supravietuire. Sortile noastre sunt legate. Acest proces este comun fiecarui grup de oameni care evolueaza catre o etcia de grija fata de pamant. Dupa ce am dezvoltat o etica a grijii fata de pamant dupa ce am analizat cea mai buna cale de supravietuire, ne concentram pe relatile cu altii. Aici observam o regula generala a naturii: aceea ca speciile cooperative si asocierile sau specile care se autosustin (ca micorizele pe radacinile copacilor) formeaza comunitati sanatoase. Asemenea lectii ne duc la cooperare si la luarea de roluri de suport in societate, pentru a intari o interdependenta care valorifica contributiile individuale nu opozitia si competitia. Desi initial putem vedea cum ajutand familia si prietenii ne pot ajuta in propria supravietuire, putem evolua spre o etica matura care vede intreaga specie umana ca o familie si toate formele de viata ca asocieri aliate.

Asadar, dezvoltam grija fata de oameni in grija fata de specii, pentru ca toate formele de viata au origini comune. Toate sunt familia noastra Putem deci observa cum un interes luminat fata de propria persoana ne duce la dezvoltarea unor etici de comportament sustenabil si sensibil. Acestea sunt eticile exprimate in permacultura. Dupa ce am dezvoltat etici bune, putem crea metode de aplicare a lor in vietile noastre, in economie, in gradini, in terenuri agricole si in natura. Despre aceasta este vorba in carte mecanismele unui comportament etic matur, sau cum sa ne comportam pentru a sustine pamantul (planeta). Exista mai multe cai de a ajunge la o permanenta si stabilitate a pamantului si a societatii. Abordarea taraneasca este descrisa de King(6) pentru China veche. Aici oamenii carau nutrientii din canale, cesspits, carari si paduri la culturile anuale(cereale). Putem descrie aceasta metoda ca fiind permanenta feudala in contextul metodelor, perioadei si a politicii. Oamenii erau legati de mediu, fiind in serviciul statului sau al proprietarului. Acest sistem evolueaza in timp la foamete si revolutie. O alta abordare este intalnita pe pasuni, in prerii sau in pampas, unde proprietati mari detinute de cativa oameni iau in arenda suprafete mari de pasunat, de obicei folosind o singura specie de animal. Acest sistem este descris cel mai bine ca fiind o permanenta baroniala, cu proprietati imense, luand cea mai mica recolta posibila din pamant (pasunea sau cropland este cel mai putin productiv mod in care putem folosi pamantul). Odata ce asemenea sisteme devin mecanizate, distrug intregul peisaj si solul. Ar putea fi numite deserte agriculturale. Padurile, care sunt vazut de catre industrias ca nimic altceva decat lemn, sunt alt fel de agricultura permanenta. Dar au nevoie de generatii de grija si cunostinte. Aceasta este, deci permanenta pe care multi dintre noi o cautam; sa putem sa plantam un pecan sau citrice cand suntem batrani, si sa stim ca nu va fi taiat de copii nostrii. Cu cat ne indepartam mai mult de o permanenta comuna, cu atat mai mare riscul de tiranie, feudalism si revolutie, si mai mult lucram pentru o recolta mai mica. Orice eroare sau orice deranj pot aduce deranjul, cum ar fi un an

secetos intr-o recolta de cereale sau o decizie politica distanta asupra preturilor. Adevaratul risc este ca nevoile oamenilor care muncesc pe teren, inhabitantii, sunt asupriti de nevoile (sau lacomiile) comertului si puterii centralizate; padurea este taiata pentru nave de razboi sau ziare, si noi suntem redusi la serfs intr-un peisaj gol de vegetatie. Aceasta a fost soarta taranilor din Europa, Irlanda si multe alte parti din lumea a 3a. Caracteristica tuturor agriculturilor permanente este ca nevoile energetice ale sistemului sunt indeplinite (provin din) sistem. Agricultura moderna este total dependenta de energii externe de aici si problema petrolului si poluarea asociata. Figura 1.1 este o ilustratie simpla dar suficienta a acestei situatii. Paduri selectate nu numai ca produc mai mult decat recoltele anuale, dar ofera si o resursa diversa de nutrienti si combustibil pentru asemenea reacolte. Fara o agricultura permanenta nu exista posibilitatea unei ordini sociale stabile. Deci, trecere de la sisteme productive permanent (unde pamantul este detinut la comun) la agricultura anuala, comerciala, unde pamantul este o comoditate, implica o trecere de la o societate care are nevoie de putina energie la una care are nevoie de multa, la folosirea pamantului intrun mod care il exploateaza, si la o nevoie de resurse energetice externe, in mare provenite din lumea a 3a. Oamenii cred ca sunt putin nebun cand le spun sa se duca acasa si sa gradinareasca, sau sa NU se implice in agricultura mecanizata pe scara larga, dar putina gandire si un pic de citit il vor convinge ca de fapt aceasta este solutia la multe din problemele lumii. O noua sinteza de sisteme de animale si plante este posibila, folosind o abordare a proiectarii post industriala sau chiar si computerizata, aplicand principiile miscarii energiei in intreg sistemul, cum a fost descris de Odum (1971) si principiile ecologiei descrise de Watt (13) si altii. Daca am fi predat aceasta abordare de la inceput, cu totii am fi intr-un peisaj stabil si functional, dar bunicii nostrii ne-au dezamagit (probabil din cauza lipsei de timp sau informatie) si au creat un prezent in care casele si orasele sunt proiectate prost. Conceptul de energie gratis bate ultimul cui

in sicriul comunitatii, si permite societatilor materialiste sa jefuiasca oameni aflati la distanta, nepasatori de ce va urma. 1.3 PERMACULTURE IN LANDSCAPE AND SOCIETY Cum baza permaculturii este proiectarea benefica, aceasta poate fi adaugata tuturor abilitatilor etice, si are potentialul de a functiona in toate comportamentele umane. In peisaje vaste, permacultura se concentreaza pe zone deja inhabitate si pe terenuri agricole. Apropae toate au nevoie de reabilitare drastica si de o re-gandire. Un rezultat sigur al folosirii abilitatilor noastre in integrarea sursei de hrana, in zone inhabitate, in captarea apei de pe acoperisuri si in amplasarea unei zone apropiate de padure pentru combustibil care primeste ceea ce aruncam din gospodarii si ne ofera energie, va fi eliberarea majoritatii globului pentru a isi reabilita sistemele naturale. Acestea nu trebuie privite la modul cum folosesc oamenilor, in afara de very broad sense of global health. Adevarata diferenta dintre un ecosistem proiectat si un sistem naturala este ca majoritatea speciilor (si a biomasei) in ecologia cultivata este folosita de catre oameni si animalele lor. Suntem doar o mica parte din ansamblul de specii naturale, si doar o mica parte din recolte/produse YIELDS ne sunt destinate. Dar in gradinile noastre, aproape fiecare planta este selectata sa ofere suport sau o recolta directa pentru oameni. Proiectarea casei se face in conformitate cu nevoile oamenilor; deci este centrata pe oameni (antropocentrica). Acesta este un scop valid pentru proiectarea asezarilor umane, dar avem nevoie de asemenea de o etica centrata pe natura pentru conservarea vietii salbatice. Nu putem face multe pentru natura daca nu avem grija de lacomia noastra si daca nu ne indeplinim nevoile din asezarile deja existente. Daca putem atinge acest scop, ne putem retrage din mare parte din peisajul agricol si putem lasa sistemele naturale sa se dezvolte. Reciclarea nutrientilor si a energiei in natura este o functie a mai multor specii. In gradini, este responsabilitatea noastra sa reintoarcem deseurile (wastes) in pamant si in plante (prin compost si mulci). Cream sol in mod activ in gradinile noastre, pe cand in natura multe alte specii indeplinesc aceasta

functie. In jurul caselor putem capta apa pentru folosirea ei in gradina, dar ne bazam pe zone impadurite natural sa condenseze apa (cu ajutorul frunzelor si norilor) si sa umple raurile cu apa curata, sa mentina atmosfera globala si sa faca poluantii gazosi inerti. Astfel, oamenii antropocentrici ar trebui sa fie atenti si sa asiste conservarea padurilor deja existente si reabilitarea zonelor degradate. Propria noastra supravietuire ne cere sa pastram toate specile existente si sa le lasam un loc sa traiasca. Am abuzant pamantul si am distrus sisteme care nu le-am fi distrus niciodata daca am fi avut grija de gradinile si asezarile noastre. Daca am stabili un set de etici asupra sistemelor naturale, atunci am avea: Opozitie implacabila si fara compromis la deranjarea padurilor existente, unde majoritatea speciilor inca sunt in echilibru Reabilitare viguroasa a sistemelor naturale degradate si intoarcerea lor la situatii stabile Stabilirea de sisteme de plante pentru folosul nostru pe cea mai mica suprafata de teren pe care putem Stabilirea de refugii pentru plante si animale pe cale de disparitie Permacultura este un sistem de proiectare care se ocupa mai ales cu al 3 lea punct, dar toti oamenii care se comporta responsabil se inscriu la primul si al 2lea. Acestea fiind zise, ar trebui sa folosim toate speciile de care avem nevoie sau care le putem gasi in proiectarea asezamantelor noastre, atata timp cat nu sunt invazive pe plan local. Daca suntem sau nu de acord cu acest lucru, lumea in jurul nostru este intr-o continua schimbare. Unii ar vrea ca totul sa ramana la fel, dar istoria, paleontologia si common sense ne spun ca totul s-a schimbat. Intr-o lume in care pierdem paduri, specii si intregi ecosisteme, exista 3 raspunsuri paralele la mediul inconjurator: + grija pentru sistemele naturale care inca supravietuiesc, lasand viata salbatica sa se vindece +reabilitarea terenului degradat sau afectat de eroziune folosind specii pionier complexe si colectii de plante de termen lung (arbori, arbusti, ground cover)

+crearea unui mediu de trai complex cu cat mai multe specii, de oriunde ar veni de pe pamant. Ne apropiem cu repeziciune punctul in care avem nevoie de refugii pentru toate formele de viata globale, dar si regionale, nationale sau parcuri pentru plante si animale indigene. Daca vedem flora si fauna locala ca fiind nativa, putem vedea toate formele de viata ca fiind native Pamantului. In timp ce incercam sa mentinem sisteme care inca sunt locale si diverse, ar trebui sa si construim unele noi sau ecologii combinate din resurse globale, in special pentru a stabiliza terenuri degradate. In gradina noastra, este probabil sa existe plante, animale si organisme in sol din fiecare continent si din multe insule. Zborul cu avionul doar a accelerat un proces deja bine stabilit prin miscarile placilor tectonice, migratia pasarilor, transportul facut de vant si apa. In timp, totul va deveni, fie extinct, fie se va imprastia peste tot, fie va evolua la noi forme. Fiecare din aceste procese se intampla, dar rata disparitiei si a schimbului se accelereaza. Nu specii, ci mai mult hibrizi adaptati apar, cum ar fi palmierii, iarba de mare, melcii, iar microorganisme de pe multe continente se intalnesc, se amesteca, si se acomodeaza diferit noilor loi medii. Chiar chimia aerului, solului si a apei este in miscare. Metale, chimicale, izotopi, gaze si plastice care nu au mai fost prezente sunt libere pe pamant, sau cel putin nu au fost prezente in forma asta sau cantitatea asta. Este parerea mea ca avem 2 responsabilitati de urmarit: 1 in primul rand sa ne ordonam casa si gradina ca sa ne intretina (support) 2 In al 2lea rand sa limitam populatia pe pamant, altfel noi vom deveni ciuma finala Amandoua aceste datorii sunt conectate intim, pentru ca regiuni stabile creeaza populatii stabile. Dca nu ne ordonam orasele, casele si gradinile, astfel incat sa ne hraneasca si adaposteasca, trebuie sa distrugem toate sistemele naturale. Asadar, conservationisti cu adevarat responsabili au gradini care le intretin nevoile mancarii, incearca sa-si reduca nevoile energetice la un consum modest, sau la

unul care poate fi indeplinit de resursele solare de vant, apa, padure sau soare. Putem lucra la producerea de bioasa pentru nevoile energetice esentiale la nivel de gospodarie si regional Este o ipocrizie sa ne prefacem ca salvam paduri, si sa cumparam ziare si mancare impachetata in fiecare zi, sa pastram plante native, in timp ce ne bazam pe productia agrochimica pentru mancare, si sa avem o dieta care ne cere productia de mancare pe scara larga. Gradinari filozofi sau fermieri-poeti sunt diferiti prin sense of wonder si adevaratele sentimente fata de mediu. Cand religiile se vor opi din a obliterate arbori pentru a construi temple si artefacte pentru oameni, si in loc de asta generalizeaza iubirea si respectul pentru toate sistemele vii ca un martor al potentialei creatii, si ele vor alatura multora dintre noi care apreciaza complexitatea si proprietatiile de autosustinere ale sistemelor naturale, de la universe intregi la simple molecule. Gradinarul, savantul, filozoful, poetul si omul religios pot conspira in admiratie si in reverinta pentru acest Pamant. Ne cream propriile conditii de viata, acum si pentru viitor. In permacultura, aceasta inseamna ca toti avem o parte in identificarea, suportarea, recomandarea, investitia sau crearea de habitate pentru viata salbatica si refugii pentru specii. Calea practica de a merge mai departe (in afara de gradina de acasa) este sa formam sau sa ne inscriem la institute sau organizatii ale caror scopuri din punct de vedere legal sunt sa duca mai departe activitati de conservare. In timp ce costurile sunt mici, efectele totale insumate sun tprofunde. Chiar si cele mai mici gradini pot sa-si rezerve cativa metri patrati pentru habitat pentru insecte, soparle, broaste sau fluturi, in timp ce gradini mai mari sau ferme pot imprejmui cu gard paduri sau mlastini/spatii umede ce au o valoare critica pentru speciile locale. Asemenea zone ar trebui sa existe doar pentru a conserva speciile locale. Permacultura ca un sistem de proiectare nu contine nimic nou. Ea aranjeaza ceea ce este dintotdeauna acolo intr-o cale diferita, astfel incat conserva energia sau genereaza mai multa energie decat consuma. What is novel and often overlooked

is that any system of total commonsense design for humna communities is revolutionary! Proiectarea este cuvantul cheie in aceasta carte: proiectarea sistemelor de peisaj, sociale si conceptuale, proiectarea in spatiu si timp. Am incercat sa abordez subiectul dificil al sabloanelor, de asemenea am incercat sa ordonez niste subiecte complexe pentru a le face mai accesibile. Textul este pozitiv, fara pretinsa inocenta sau parere ca totul va fi bine. Doar daca il facem noi, va fi bine. Cum va fi mai clar in alte capitole din carte, rezultatul final al adoptarii strategiilor de permacultura n orice tara sau regiune va reduce dramatic spatiul de culturi agricole de care casele si asezarile au nevoie, si sa elibereze mare parte din peisaj pentru folosirea acestuia de catre viata salbatica, si pentru reocupatia florei. Respectul pentru toate formele de viata este de baza, si de fapt, o etica esentiala pentru toti oamenii. 1.4 Referinte Lovelock, J.E., Gaia: O noua privire la viata pe pamant, Oxford University Press, 1979 Odum, Eugene, Fundamentele ecologiei, W.B. Saunders, Toronto, 1971 Thomas, Lewis, Vietile unei celule, The Viking Press Inc. 1974