Investițiile strãine directe ȋn România În ceea ce priveşte situaţia economiei ţării la mijlocul secolului al XIX-lea, documentele contemporane

şi analizele făcute pe baza lor de diferiţi istorici şi economişti dovedesc starea precară a acesteia. Condiţiile favorabile pătrunderii capitalului străin în România erau create de particularităţile realizării acumulării primitive de capital şi de starea grea financiară a ţării.Totodată, politica de dominare economică şi politică dusă de ţările capitaliste dezvoltate asupra ţărilor slab dezvoltate a favorizat pătrunderea capitalului străin în ţara noastră ca şi consecinţele sale. Ţările mari deţinătoare de capital, cum erau Anglia şi Franţa, nu erau interesate în a face investiţii în economia românească, în industrie în primul rând, atâta timp cât pe piaţa românească produsele industriilor lor, exportate la noi, aveau, datorită tratatelor încheiate de ele cu Turcia, condiţii favorabile de desfacere. O astfel de situaţie s-a menţinut chiar până în jurul anului 1864. După 1864, interesul capitalului străin pentru ţara noastră începe să se facă simţit. El vine nu din partea capitalului francez, cum se aştepta, ci din partea capitalului englez. Explicaţia trebuie căutată în faptul că, pe de-o parte, pe piaţa engleză se crease un disponibil de capitaluri rămas nefolosit, iar pe de altă parte, capitalul englez avea interese majore în Imperiul Otoman, contribuind la crearea unor întreprinderi moderne în cadrul acestuia, bănci căi ferate, etc. din care multe erau apropiate sau legate de România. În plus, situaţia politică internă a României după 1864 primeşte nota de siguranţă necesară. Astfel, capitalul englez este primul capital străin care îşi face în mod sistematic simţită prezenţa în România. Mai târziu, alături de capitalul englez, o anumita activitate desfăşura şi capitalul francez. În special întreprinzători particulari francezi şi mai puţin băncile, sunt foarte activi, obţinând contracte de furnizare, cu drept de monopol, a unor mărfuri destinate în general înzestrării armatei.Celelalte capitaluri, inclusiv cel austro-ungar şi cel german aveau o prezenţă neînsemnată. Din 1866, când găsim anumite condiţii favorabile, economice şi politice, capitalul strain, în cea mai mare parte fiind capital german, devine una din componentele vieţii economice ale statului român. După 1886, prin detronarea lui Al.I.Cuza (11februarie 1866) şi alegerea ca domnitor al României (din1882 Regatul Român) a unui german, membru al familiei Hohenzollern, ai cărei reprezentanţi formau şi familia domnitoare a Germaniei, se creau implicit condiţii favorabile de plasare a capitalului străin. În special după anul 1900, în extracţia petrolieră din România îşi fac simţită prezenţa şi alte capitaluri, reprezentând tot atâţia concurenţi pentru cel german. Este vorba de capitalul american reprezentat de marele trust petrolier „Standard Oil of New Jersey” prin puternica sa filială – Societatea „Româno-Americană”; capitalul englez – primul care a pătruns în petrolul românesc – prin societăţile „Valachian Petroleum” şi „Brown & Co”. După primul război mondial, trecerea la lichidarea urmărilor războiului şi la procesul de refacere a prilejuit marilor puteri, învingătoare în război, extindereadominaţiei lor într-o măsură însemnată asupraeconomiei ţării noastre. După 1990, România intră oarecum în sfera de interes a investitorilor străini, care iau în considerare avantajele furnizate de zonă. România le oferă ocazia de a exploata numeroase oportunităţi, şi anume: cerere dinamică, costuri reduse ale forţei de muncă, disponibilităţi în resurse şi infrastructură, toate în contextul deschiderii faţă de investitorii străini. România intră oarecum în sfera de interes a investitorilor străini, care iau în considerare avantajele furnizate de zonă. România le oferă ocazia de a exploata numeroase oportunităţi, şi anume: cerere dinamică, costuri reduse ale forţei de muncă, disponibilităţi în resurse şi infrastructură, toate în contextul deschiderii faţă de investitorii străini.Ȋn ţările aflate în tranziţie,investiţiile străine se dezvoltă diferit de la o ţară la altă,interesul investitorilor fiind în funcţie de avantajele pe care le creează resursele economice,de condiţiile sociale interne şi de cadrul legislative atât intern,cât şi extern. Privită din punct de vedere al resurselor economice,România dispune de avantaje pentru investiţii straine.Astfel se poate spune că exploatarea resurselor existente(de baza şi generale) reprezintă cea mai importantă sursă a avantajului competitiv al produselor româneşti.Se au în vedere condiţiile şi resursele naturale,infrastructură,resursele umane,resursele de cunostiinte şi de capital.

creşterea gradului de specializare şi încurajarea concurenţei. • situarea din punct de vedere geoeconomic deosebit de favorabilă.membre fondatoare ale Uniunii Europene.amenajările portuare din Constanţa. • climă. • potenţialul valoros al resurselor umane cu grad de pregătire ridicat şi cost scăzut. de consumatori pe o rază de 1000 kilometri. • reţeaua cailor de transport(rutiere.având drept scop transformarea unei economii centralizate şi planificare într-o economie de piaţă concurenţială funcţional. De aici derivă o singură concluzie importantă: eforturile pe plan economic ale României nu trebuie să scadă.precum şi oportunităţile pentru noi cai de transport(autostrada transeuropeană.maritime şi aeriene).metalifere şi nemetalifere(fier.de comunicaţie.Diversitatea şi armonia bogăţiilor naturale permit menţinerea activă a producţiei şi atunci când în relaţii economice internaţionale intervin anumite sincope.solul fertil.că de exemplu:stabilitatea politică.ea dispunând de ţiţei.gaze natural. însă în postura de ultima venită. România a avut de străbătut şi continuă să străbată o perioada de încercări.plumb. salariul mediu din România sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.În acelaşi timp se urmăreşte diminuarea decalajelor faţă de ţările capitaliste dezvoltate şi integrarea în Uniunea Europeană. Un cadru legislative comun furnizat de Piaţă Unică va creşte eficientă generală a economiei româneşti prin îmbunătăţirea alocării resurselor.aceiaşi cu cea a patru ţări importante din Europa(Franţa. • România are o piaţă internă care priveşte circa 23 mil.cărbuni.de consumatori.caracterul unitar al statului.Italia.magistrala fluvial Rin-Main-Dunăre). productivitatea muncii. Aderarea la Uniunea Europeană a adus o îmbunătăţire a mediului de afaceri românesc.cu cele mai mari decalaje economice şi sociale faţă de ceilalţi europeni. Pe lângă avantajele ce decurg din înzestrarea cu resursele economice menţionate. România este deja o ţintă atractivă pentru investiţiile străine.fluviale.a două aă mărime în Europa Centrală.cupru.PIB-ul/locuitor. În prezent România este ţară membră a Uniunii Europene.feroviare.productivităţii şi calităţii produselor pentru a face faţă concurenţei pe piaţă internă şi externă. La această va contribui în continuare şi statutul de economie de piaţă funcţională obţinut de .Spania. ci dimpotrivă.cultură şi civilizaţia românească şi originea latină a limbii .îmbunătăţire care a început să se facă simţită în ceea ce priveşte un cadru legislativ mai stabil şi existenţa unor practice de afaceri mai transparente.ultimul ajungând până în China.mult sub media europeană. • structurile industriale diversificate fac posibilă o cooperare inter şi intraramuri şi pot da naştere unor oportunităţi pentru investiţii străine pe fondul unor restructurări care să contribuie la creşterea producţiei. să fie amplificate. Au fost deja eliminate barierele în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a mărfurilor.Portugalia).Printre avantajele determinate de resursele economice care prezintă interes pentru investitorii străini se pot aminti: • România are o gama variată de materii prime şi resurse naturale.în centrul unor cercuri concentrice din care primul permite accesul la o piaţă de circa 200 mil.interesul investiţional este alimentat indirect şi de alţi factori care nu sunt de natură economică.potenţialul turistic constituie surse deosebit de atractive pentru investitorii străini.minerale diverse. În condiţiile îmbunătăţirii mediului de afaceri.suprafeţe împădurite întinse.sare etc).reţeaua hidrografică. exportul. Nu există obiectiv mai important pentru România decât dezvoltarea economiei.etc.la intresecția unor drumuri comerciale tradiţionale.ceea ce s-a şi întâmplat. bazate pe valorificarea la maximum a oportunităţilor oferite de integrarea în Uniunea Europeană ce face din ea un adevărat “magnet”pentru investitorii străini.

fiind excluse . • utilizarea în România. . • conversia creanţelor rezultate din exporturile în România sau din credite acordate. precum şi cu aport în natură. dezvoltarea economică (prin fluxul financiar indus în • economie) şi crearea de noi locuri de muncă. • cumpărarea. • utilizarea în România. de părţi sociale deţinute de stat la societăţi comerciale privatizabile. în condiţiile legii. şi investitorii străini beneficiază de protecţia şi de garanţia oferită de Constituţia României. al uneia dintre filialele acesteia. în părţi sociale ale societăţilor comerciale debitoare sau în acţiuni emise de acestea. investitorii străini beneficiază de tratament egal. 31/1997 privind reglementarea investiţiilor străine în România şi Legea 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie) defineşte conţinutul investiţiilor străine în România. Concurenţă pe piaţă fondurilor financiare este deosebit de dura. a sumelor în lei reprezentând dividende rezultate din învestirea anterioară a unei sume în valută. la tehnologii moderne.România.să nu încalce normele de protecţie a mediului înconjurător. persoană juridică română. a sumelor în lei rezultate din comercializarea unor produse importate în condiţiile legii.să nu aducă atingere intereselor de securitate şi apărare naţională ale României. . de către un investitor străin. . situaţia economică a ţării influenţând într-o proporţie foarte mare capacitatea de acces la aceste pieţe. . indirect. o investiţie străină reprezintă investiţia care se poate realiza prin: • “participarea unui investitor străin.să fie realizată efectiv într-un termen de maxim 30 de luni de la dată înregistrării statistice la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. în scopul majorării capitalului social al investiţiei făcute şi/sau în scopul dezvoltării unei noi investiţii. . Atragerea unui volum mare de investiţii străine va asigura rapid şi direct accesul la management eficient. cu aport în numerar constând în valută liber convertibilă. prin investiţia realizată asigurânduse: • dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a României. Legislaţia românească (şi aici avem în vedere Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. precum şi la noi segmente de piaţă. precum şi participarea la majorarea capitalului social al unei asemenea societăţi comerciale sau.să fie realizată după intrarea în vigoare a acestei legi.să nu dăuneze sănătăţii. ordinii şi moralei publice. Astfel. Realizarea unei astfel de investiţii şi includerea unei investiţii străine sub incidenţa legii în domeniu presupun respectarea mai multor condiţii: . nr. de către un investitor străin.să îmbrace formă de capital lichid în lei sau valută liber convertibilă. în cadrul acestora punându-se accent deosebit pe investiţiile cu impact semnificativ în economie. Că orice investitor din România. în scopul efectuării unei investiţii(conform punctelor anterioare). de pe pieţele de capital sau de la FPS. Pentru a crea o motivaţie suficient de mare. de către un investitor străin. precum şi de acordurile bilaterale şi multilaterale vizând protejarea investiţiilor la care România este parte. de acţiuni emise de societăţile comerciale. În sensul Ordonanţei de Urgenţă 31/1997. la constituirea capitalului social al unei societăţi comerciale.” O investiţie străină directă este consid erată că având un impact semnificativ în economie dacă suma investită depăşeşte echivalentul a 1 milion de USD. economia românească trebuie să ofere investitorilor străini garanţii şi facilităţi efective şi competitive cu cele acordate de alte ţări.

dintre care putem reţine. mai ales dacă şi când acestea se alătură propriilor realizări ale investitorului străin în ţara de origine.posibilitatea înstrăinării drepturilor şi obligaţiilor contractuale către alţi investitori (români sau străini) prin acte juridice (încheiate numai pe teritoriul României). ca de altfel toate statele din centrul şi estul Europei.posibilitatea transferării integrale (exclusiv în valută în care s-a realizat investiţia). rechiziţionarea sau aplicarea altor măsuri cu efecte similare.posibilitatea transferării în străinătate a drepturilor de proprietate intelectuală. constituie. Produsele obţinute în cadrul unor participări străine la fabricaţie au acces mult mai uşor pe pieţele externe. poate contribui la sporirea finanţării investiţiilor din surse externe. România. de prim ordin. • Accesul la piaţa occidentală. în ţară de origine a investitorului sau în altă ţară: ~ a dividendelor sau profiturilor nete cuvenite din investiţia realizată. • Transferul de tehnologie şi de know-how este. a refacerii economice în urma restructurărilor impuse de tranziţia la un alt sistem economic. până acum. iar aceasta are nevoie de România. Este pentru oricine destul de clar că progresul tehnic atins de lumea dezvoltată trebuie atras în favoarea economiilor în tranziţie. ~ sumele aferente salariilor (pentru personalul propriu din străinătate). Au existat şi cazuri în care. România are nevoie de piaţa europeană. chiar dacă.exproprierea. Implementarea proprietăţii private ca formă preponderentă în economie devine o cerere. de asemenea. Trecerea la economia de piaţă presupune câteva mutaţii de esenţă în structurile economice. o însănătoşire a procesului de privatizare. . prin importanţa sa economică prezentă şi de perspectivă. cu pretenţiile sale ridicate. prin poziţia sa geopolitică. a sumelor aferente asistenţei de specialitate şi expertizărilor. următoarele: • Nevoia de capital în vederea retehnologizării. . una din marile motivaţii ale interesului faţă de capitalul străin. . crescând semnificativ ponderea acestuia în stocurile de investiţii şi. Putem spune că privatizarea în sectorul bancar a împins din spate fluxurile de ISD. mai ales. constituie o primă mare motivare a interesului de atragere de capital străin. a tranziţiei. firmele particulare locale au finanţat investiţiile. în acest sector. cel al economiei de piaţă. Interesele economice şi politice ale României se împletesc cu cele ale întregii Europe. de asemenea. o motivaţie serioasă a atragerii de investiţii străine directe.de multe ori-prin reinvestirea profiturilor. Când peste 50% din comerţul său exterior se desfăşoară în relaţia cu statele Europei occidentale. dacă nu se poate determina valoarea de piaţă). are la rândul său o serie de motivaţii obiective şi subiective ce stau la baza interesului faţă de ISD. aflându-se la întretăierea celor mai importante căi comerciale. Aceste garanţii vizează şi următoarele aspecte (strict legate de investiţiile străine): . ~ a sumelor rezultate din vânzarea titlurilor financiare deţinute legal. ~ a sumelor obţinute din vânzarea acţiunilor rezultate din realizarea investiţiei. excepţie făcând cazurile în care legea prevede altfel şi numai după ce s-a realizat plata despăgubirilor (corespunzătoare valorii de piaţă a investiţiei sau valorii stabilite prin hotărâre judecătorească. lipsa voinţei politice sau pur şi simplu inerţia politicienilor şi birocraţilor au frânat definitivarea altor proiecte de privatizare bancară (şi nu numai) în cazul unei societăţi grevate de însemnate împrumuturi neperformante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful