You are on page 1of 17

ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN" FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Conf. univ. dr. ing. Corneliu Moroianu

ABSOLVENT Butnaru Radu Mircea

CONSTANŢA 2011-2012

univ. dr.ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN" FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Conf. ing. Corneliu Moroianu ABSOLVENT Butnaru Radu Mircea CONSTANŢA 2011-2012 .

controlul și supravegherea în funcționare a generatorului de abur. COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Conf. Comanda. Corneliu Moroianu ABSOLVENT Butnaru Radu Mircea CONSTANŢA 2011-2012 . univ. ing. Calculul generatorului de abur principal al navei. dr.ACADEMIA NAVALĂ "MIRCEA CEL BĂTRÂN" FACULTATEA DE MARINĂ CIVILĂ PROIECT DE DIPLOMĂ TEMA: Navă tip tanc petrolier 155000 tdw.

Rezumat limba romană .

Rezumat limba engleză .

2. Destinația generatoarelor de abur navale 3. Enumerarea consumatorilor de abur la o navă tip petrolier de 155. Determinarea rezistenței la înaintare 3.3.4.1.1.Cuprins: 1.2. Bilanțul energetic al consumatorilor de abur 5. Introducere 1. Instalațiile specifice ale generatoarelor de abur 4.3. Caracteristicile generale ale unui tanc petrolier de 155. Instalațiile și sistemele specifice navelor petroliere 2.000 tdw 3. Comanda. Generatoarele de abur navale 3. Prezentarea generală a navelor de tip petrolier 1. Calculul generatorului de abur 6.000 tdw 1. Parametrii de funcționare 3. controlul și supravegherea în funcționare a generatorului de abur .

000 – 319. Descrierea generală a navelor de tip petrolier 1. s-au adoptat doi pereți longitudinali etanși având ca scop reducerea . Între anii 1869-1872. în evoluția cargotancurilor. Navele de tip petrolier se clasifică astfel: 1. pe toată lungimea cargotancului. Large Range Tankers 2 (LR2): 80.000 – 24. nava “Charles” de 800 tdw. Ulterior. Very Large Crude Carrier (VLCC) (tancuri foarte mari): 160. Prima măsură de reducere a efectului suprafețelor libere a fost introducerea în plan diametral a unui perete de separație.000 – 79.999 tdw 4.999 tdw 5. Descărcarea petrolului se facea manual. La început. petroliere care transportă cantități mari de țiței brut de la locul de extracție către rafinării și petroliere care transportă produse petrochimice către rețeaua de consumatori. Medium Range Tankers (tancuri de capacitate medie): 25. General Purpose Tankers (GPT) (tancuri petroliere generale): 10. Large Range Tankers 1 (LR1) (tancuri de capacitate mare): 45. menținând totodată peretele de separație.000 – 44.1. Acestea sunt construite și amenajate special pentru a transporta produsele petroliere direct în magaziile navei. Există doua tipuri de bază și anume. Introducere Navele petroliere sunt nave comerciale destinate transportului de produse petroliere în cantități foarte mari. operațiune foarte periculoasă și dificilă.999 tdw Primele nave care s-au ocupat cu transportul produselor petroliere au fost cargourile. fiecare recipient având o capacitate de transport de aproximativ 13 tone. Prima problemă care a apărut la cargourile transformate în tancuri. a efectuat transportul de petrol între Europa și America în aproximativ 60 de recipiente din oțel. Ultra Large Crude Carrier (ULCC) : 320.000 – 549.999 tdw 2. Apoi treptat acestea au fost înlocuite cu recipiente rectangulare din oțel. În anul 1920.000 tdw. au determinat o dezvoltare remarcabilă a acestui tip de navă. ajungânduse la capacități de încăcare de pană la 550.000 – 159. marfa era transportată în butoaie de lemn. A doua măsură a fost construirea puțului de expansiune în partea superioară a cargotancului.999 tdw 3. ce permiteau navelor sa-și mărească capacitatea de transport atunci când navigau la linia de încărcare de vară. a fost efectul negativ al suprafețelor libere ce compromitea stabilitatea transversală a navei. Creșterea consumului de combustibili lichizi la nivel mondial.1. de dimensiuni reduse.999 tdw 6. au fost introduse noi elemente și anume amenajarea în partea superioară a unor tancuri de vară.

efectului suprafețelor libere și mărirea capacității de transport. Deoarece înălțimea bordului liber este mai mică la petroliere decât la celelalte tipuri de nave. sunt concentrate în castelul pupa. la navigația în mare agitată. La marea majoritate a navelor petroliere. în construcția navelor petroliere s-a trecut de la sistemul de osatură transversală la sistemul de osatură longitudinală. Acesta este compus din pompe. Cele din urmă fiind cele mai utilizate din motive de siguranță. prin creșterea dimensiunilor navei. pentru propulsie și doar câteva au propulsie prin turbină cu abur sau dieselelectrică. lente sau semirapide. Între tancurile de marfă și restul compartimentelor sunt prevăzute coferdamuri verticale și orizontale. se evită producerea unor incendii provocate de scânteile ce ies din coșul de fum. de pe un tanc petrolier. asigurând o structură de rezistență mai bună. produsele petroliere cu grad ridicat de inflamabilitate sunt transportate în tancurile de marfă din prova. mecanisme de antrenare și țevi proiectate special pentru a permite tancului petrolier să descarce marfa într-un mod eficient și sigur. Sistemul de construcție al navelor petroliere de mare tonaj este sistemul de osatură Isherwood modificat. s-a modificat și sistemul de osatură. Astfel. suprastructurile. Pentru evacuarea rapidă a apei de pe punte. motoare electrice sau turbine cu abur. . Toate instalațiile auxiliare din zona tancurilor de marfă sunt acționate de mașini hidraulice sau cu abur. Compartimentul mașini este amplasat întotdeauna la pupa. Tot din acest motiv. este sistemul de încărcare și descărcare a mărfii. Odată cu modificarea sistemului de compartimentare a navelor petroliere. pe toată lungimea tancurilor de marfă și a elementelor specifice osaturii verticale. în borduri și extremități. puntea este des inundată de valuri. caracterizat prin folosirea elementelor de construcție specifice osaturii orizontale. unde sunt amenajate încaperi pentru echipaj și pentru navigație. pentru a evita riscul producerii unor incendii. Majoritatea navelor petroliere folosesc motoare cu aprindere prin compresie diesel. Acestea din urmă sunt folosite pentru transporturi speciale din Alaska către coasta de vest a Statelor Unite ale Americii. Pompele pot fi acționate prin mașini hidraulice. iar cele cu grad scăzut de inflamabilitate sunt transportate în tancurile de marfă din pupa Cel mai important sistem. parapetul a fost înlocuit de o balustradă. astfel.

40 m (lungimea maximă) LPP = 261.431.2.000 tdw Tonaj registru brut = 80.1 m3 . 5 p/s) .859. Caracteristicile generale ale unui tanc petrolier de 155.ejector: 1 x 500 m3/h .2 m3 Capacitățiile tancurilor de reziduuri (slop tanks): 3.1 m3 (Nr.50 m (lungimea la linia de plutire de plină încărcare) B = 46.de balast: 1 x 4.789.Segmentul 3: 56. 4 p/s.de golire (stripping pump): 1 x 300 m3/h .71 m (pescajul de construcție al navei) Dimensiuni principale: - Caracteristici transport: Deadweight = 155.de marfă: 3 x 4.3 m3 (Nr.6 m3 Pompe: . Slop p/s) .000 m3/h . 3 p/s.593 t Tonaj registru net = 49.940.000 m3/h .70 m (înălțimea de construcție) T = 17.1. 1 p/s.de motorină (incluzând tancul de serviciu): 255. 2 p/s.10 m (lungimea între perpendiculare) LDWL = 263.Segmentul 2: 58.de combustibil greu (incluzând tancurile de decantare și de serviciu): 3.Segmentul 1: 56.709.de apă dulce: 420.403 m3 .010 t Capacitățiile tancurilor de marfă (98%): .de balast: 52. 6 p/s) Capacitatea totală (fără tancurile de reziduuri): 168.4 m3 (Nr.5 m3 .000 tdw Tipul navei: navă petrolier cu carenă dublă Lmax = 272.6 m3 Capacitățiile tancurilor (100%): .55 m (lățimea navei) D = 24.926.

Caracteristici motor principal: Motor tip: MAN B&W 6S70MC-C8 Putere: 19.620 kW / 26.800 mm Diametrul pistonului: 700 mm Consumul specific de combustibil: 166 g/kWh Turație: 91 rpm Viteză: 15. Acest sistem menține o atmosferă inertă în tancurile de marfă. în urma cărora s-au stabilit bazele tancului petrolier modern. În continuare sunt prezentate sumar sistemele și instalațiile ce definesc un tanc petrolier modern: 1. industria tancurilor petroliere a trecut printr-o serie de modificări.300 CP Număr cilindrii: 6 Cursa pistonului: 2. Instalații și sisteme specifice navelor petroliere În ultimii 50 de ani. toate tancurile petroliere au obligația de a avea instalație de gaze inerte. gazele inerte sunt pompate în interiorul tancurilor . În timpul operațiilor de încărcare-descărcare.3. Instalația de gaz inert (Inert Gas System): Astăzi.5 Nd 1.

2. în orice zonă uscată a magaziei de mărfuri Excluderea posibilității de pătrundere a aerului în tancurile de marfă. Instalația de spălare a tancurilor de marfă (Cargo Tanks Cleaning System): Această instalație are rolul de evacua reziduurile de marfă după transportarea produselor petroliere grele. în timpul operațiunilor obișnuite Evacuarea vaporilor de hidrocarburi din tancurile de marfă goale Instalația de gaz inert este proiectată în așa fel. Sistemul de monitorizare a deversării de hidrocarburi (Oil Discharge Monitor System): Pentru prevenirea poluării mediului marin la debalastarea tancurilor. Astfel. trebuie să asigure evacuarea vaporilor de petrol din tancuri la creșterea excesivă a presiunii și trebuie să prevină formarea vacuumului permițând intrarea aerului în tancurile de marfă. acestea sunt produse de un generator de gaze inerte. 4. dispozitivul înregistrează cantitatea totală de hidrocarburi deversate și are posibilitatea de a opri descărcarea atunci când sunt depășite concentrațiile maxime admise. instalația pregătește tancurile de marfă pentru alimentarea cu apă de balast sau pentru reparații și vizite în interior. Deși sistemul de ventilație este simplu din punct de vedere constructiv și are un cost relativ scăzut. Spălarea se face cu mașini de spălat speciale. 3. Instalația de ventilare a tancurilor de marfă (Loading And Discharge Venting System): Instalația de ventilare are rolul de a controla presiunea din tancurile de marfă.24 bar a oricărui tanc de marfă. dar se pot folosi și gazele arse de la caldarine. în condiții normale de exploatare. Acest instrument măsoară și înregistrează concentrațiile de hidrocarburi în apa refulată peste bord.de marfă. pentru trecerea la produsele petroliere ușoare. la eliminarea apei din tancurile de slop sau a apei din santină. Deasemenea. De regulă. cu jeturi de apă la temperaturi de aproximativ 50 °C sau cu țiței brut. Drept urmare. încât să nu se depășească presiunea de 0. . Instalația de gaz inert trebuie să asigure: Menținerea atmosferei cu un conținut de oxigen de până la 8% din volum și a unei presiuni mai mare decât presiunea atmosferică. în orice zonă a tancului de mărfuri Menținerea atmosferei cu un conținut de oxigen de până la 14% din volum. sistemul este prevăzut cu un monitor de petrol deversat. Supapele de presiune și vacuum trebuie amplasate astfel încât să permită descărcarea vaporilor de petrol pe direcție verticală. există și un dezavantaj cum ar fi griparea supapelor din cauza corodării.

Instalația de balast: Sistemul este alcătuit din doua tancuri laterale dispuse la centrul navei. Pompele sunt acționate de mașini hidraulice. iar diversele tipuri de petrol brut se încălzesc până la 20-25 °C. 7. În general există două sisteme de tubulaturi adoptate de petroliere și anume: Sistemul circular: format dintr-o magistrală circulară pe fundul spațiului de încărcare. Sistem de poziționare globală prin satelit (Global Positioning Satellite Systems) 12. Sistem de identificare automată (Automatic Identification System) . Recircularea continuă implică în schimb un consum suplimentar de combustibil. Tancurile de marfă sunt prevăzute cu serpentine. Sistem de măsurare automată a cantității de marfă 6. Balastul de apă transportat în tancurile de marfă este considerat balast murdar și nu poate fi deversat în întregime peste bord. prin care marfa este recirculată. Instalația de încălzire a mărfii: Pentru a putea transfera produsele petroliere cu ajutorul pompelor de marfă. Un alt sistem de încălzire a mărfii. Sistemul direct: unde fiecare tronson este deservit de o singură magistrală conectată cu manifoldul și cu camera pompelor. întâlnit la navele cu pompe tip Framo. de obicei situat în prova compartimentului mașini. 11. 8. conectată la tubulaturi ce duc la compartimentul de pompe și la manifoldul de pe punte. Echipament electronic de navigație. Pompa de balast curat poate aspira prin fiecare priză de mare și poate refula balast curat în orice tanc. balastul murdar este transferat într-un tanc de slop. 9. motoare electrice sau turbine cu abur. prin care circulă abur saturat la o anumită presiune.5. Sistem de comunicații prin satelit. 10. Atunci când se transportă produse petroliere ușoare. cu temperaturi scăzute de inflamabilitate. acestea trebuiesc încălzite în prealabil. Instalația de încărcare-descărcare a mărfii: Pompele acestei instalații sunt dispuse într-un compartiment special amenajat. instalația de încălzire a mărfii se oprește. Temperatura de încălzire a petrolului trebuie să fie cu 15 °C sub punctul de inflamabilitate. Dupa deversarea apei curate. tancul forpic. este compus din încălzitoare cu abur. o pompă de balast și tubulatura specifică. astfel păcura se încălzește până la 60-70 °C. unde este lăsat o perioadă de timp pentru decantare.

Căldarea acvatubulară este o căldare cu volum mic de apă. dintr-o reacție nucleară sau prin efectul termic al curentului electric. este căldarea la care gazele obținute în procesul de ardere sunt dirijate în interiorul tuburilor sistemului fierbător. în energie termică prin procesul de ardere. este folosit: - . Cele mai utilizate căldari de la bordul navelor sunt următoarele: Căldarea ignitubulară.3. în căldarea navală are loc transformarea energiei chimice.1. Destinația generatoarelor de abur navale Căldările navale sunt generatoare de abur unde are loc încălzirea și vaporizarea apei sau supraîncălzirea aburului saturat. Acest tip de căldare are un volum mare de apă. Din punct de vedere energetic. Instalația de producere a aburului de la bordul navei trebuie sa satisfacă următoarele cerințe: Gabarit redus Utilizarea cât mai eficientă a căldurii obținute în focar Siguranța în funcționare pentru orice regim Posibilitate de punere în funcțiune rapidă Posibilitatea automatizării Preț de producție redus La instalațiile motoarelor principale de propulsie Pentru acționarea mașinilor auxiliare de pe punte Aburul produs în generatoarele de abur navale. cunoscută și sub denumirea de căldare tubulară. sau căldarea tubuloasă. Generatoarele de abur navale 3. Realizarea acestor cerințe se obține prin respectarea prevederilor legale privind construirea. datorită căldurii obținute prin arderea unui combustibil. suprafețele exterioare ale tuburilor fiind acoperite de apă. Căldările navale sunt destinate producerii aburului în scopuri tehnologice. montarea. conținută în combustibil. energetice și de încălzire. Acestea trebuie să producă aburul în condiții economice și siguranță deplină. exploatarea și verificarea acestor instalații. este căldarea la care apa circulă prin interiorul tuburilor sistemului fierbator. Căldarea acvatubulară. suprafețele exterioare ale tuburilor fiind acoperite de gazele obținute în procesul de ardere al combustibilului.

căldări cu circulație naturală . . în: . în: .căldări principale (aburul este folosit la mașinile principale de propulsie) . ce este menținută la o valoare constantă în timpul exploatării.căldări cu circulație forțată (prin utilizarea unei pompe de circulație) 6) Tirajul căldării. în: . Presiunea nominală Pn : este presiunea de lucru maximă admisibilă. Presiunea de utilizare Pu : este valoarea presiunii vaporilor la ieșirea din supraîncălzitor.2.căldări auxiliare (aburul este folosit pentru deservirea instalațiilor și mecanismelor auxiliare și ca abur de serviciu) 3) Presiunea aburului. în: .căldari acvatubulare (cu volum mic de apă) . Presiunea nominală de regim este cu aproximativ 5% mai mică decât presiunea nominală. în: .căldări de presiune medie pregim= 15 ~ 30 bar .căldări cu tiraj natural .căldări ignitubulare (cu volum mare de apă) 2) Destinație.- Pentru acționarea turbinelor cu abur La instalația de încălzire a apei menajere și a cabinelor navei La instalația de încălzire a tancurilor de combustibil Căldările navale se clasifică după: 1) Modul în care se face schimbul de căldură și volumul de apă. în: .căldări cu abur supraîncălzit 5) Circulația apei în căldare. Presiunea nominală de regim Pr : este presiunea maximă a aburului din căldare. ce este luată în considerare la proiectarea căldării. 3.căldări cu abur saturat . 2.căldări de înaltă presiune pregim > 30 bar 4) Calitatea aburului obținut. Parametrii de funcționare 1.căldări cu tiraj artificial (prin utilizarea unor ventilatoare) 3.căldări de joasă presiune pregim < 15 bar .

(3. Debitul specific al căldării navale ds : este raportul dintre debitul nominal al căldării și suprafața de încălzire. Randamentul căldării ηc : reprezintă raportul dintre cantitatea de căldură transmisă apei pentru a vaporiza la parametrii de lucru și cantitatea de căldură introdusă prin arderea combustibilului în focar. Capacitatea de vaporizare a combustibilului U : este cantitatea de abur obținută în căldare la arderea unui kilogram de combustibil.(3. (3.1) 4. Debitul normal Dnor : reprezintă aproximativ 80% din debitul nominal.4) U D Ch 12. Suprafața de încălzire A : reprezintă valoarea suprafeței măsurată pe partea gazelor de ardere a pereților căldării.ix este entalpia vaporilor saturați. 11. (3.Vf este volumul focarului. . (3. fără a suferii avarii.2) - .Ch este consumul orar de combustibil. .3) 9. unde: .Qu este cantitatea de căldură utilă acumulată de căldare. 8. 10. Temperatura nominală Tn : reprezintă valoarea temperaturii vaporilor supraîncălziți măsurată dupa regulatorul de temperatură sau la ieșirea din supraîncălzitor. ce revine fiecărui metru cub al volumului focarului.iaa este entalpia apei de alimentare. fiind corespunzător unei valori optime a randamentului căldării. . 5. 6. Debitul nominal al căldării D : este debitul maxim de vapori pe care căldarea trebuie să îl asigure pe timpul unei exploatări permanente. la debitul nominal al căldării. Tensiunea termică a focarului ρf : reprezintă cantitatea de căldură degajată prin arderea combustibilului în focarul căldării. 7. .4) . Debitul minim Dmin : reprezintă valoarea celui mai mic debit la care poate funcționa căldarea pe durată nedeterminată.

. [kJ/kg].(3. Pentru căldările cu supraîncălzitor.5) - .D este debitul de abur al căldării. .ie este entalpia aburului la ieșirea din supraîncălzitor .6) ( ) - . Enumerarea consumatorilor de abur la o navă tip petrolier de 155.iaa este entalpia apei de alimentare.000 tdw .ii este entalpia aburului la intrarea în supraîncălzitor 3. expresia randamentului căldării ηc este: (3. [kg/h].io este entalpia aburului la ieșirea din căldare.3. [kJ/kg].