Razboiul cel Mare, Razboiul Na?

iunilor, re-numit, în timpul celui de Al Doilea Raz boi Mondial, Primul Razboi Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mon diale. Cronologic, evenimentele s-au desfa?urat astfel: în 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia (în 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei - considerata responsab ila pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914); în 30 iulie 1914, Rusia, sus?inând Serbia, decreteaza mobilizarea generala; în replica, Germania, aliata Aust ro-Ungariei, declara, la 1 august 1914, razboi Rusiei ?i, apoi, o zi mai târziu, l a 3 august 1914, Fran?ei; la 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia ?i dominioanele sale au declarat razboi Germaniei (5 august 1914) ; la rândul sau , Austro-Ungaria declara razboi Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei (6 august 1914); Fran?a declara razboi Austro-Ungariei (11 august 1914), urmata de Anglia (12 august 1914); la 23 august 1914, Japonia declara razboi Germaniei (p rin acest act, conflictul european devine mondial); Turcia declara, la 12 noiemb rie 1914, razboi Triplei În?elegeri; în 23 mai 1915, Italia declara razboi Austro-Un gariei; în 16 august 1916, România a intrat în razboi alaturi de Tripla În?elegere (Anta nta), iar la 6 martie 1917 ?i Statele Unite ale Americii intra în razboi împotriva P uterilor Centrale. În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armisti? iu ?i, astfel, la ora 11.00 diminea?a, razboiul a luat sfâr?it. Combatan?ii razboi ului au fost Antanta ?i Puterile Centrale. Nici un conflict anterior nu a implic at un numar atât de mare de militari ?i nu a implicat atâtea par?i pe câmpul de lupta. În final, acest razboi a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sângeroase c onflicte notate de istorie (dupa Rebeliunea de la Taiping). Douazeci de ani mai târziu, însa, cel de-al Doilea Razboi Mondial va face ?i mai multe victime. Toate statele care au intrat în Primul Razboi Mondial au avut fiecare interesele lo r, fara sa se gândeasca la consecin?e, care s-au soldat cu 10.000.000 de mor?i. Ge neralul Lyautey, rezident general al Fran?ei în Maroc declara: "Sunt complet nebun i! Un razboi între europeni înseamna un razboi civil, cea mai monumentala tâmpenie pe care lumea a facut-o vreodata". ("Larousse", "Istoria lumii de la origini pâna în anul 2000", ed.Olimp.Bucure?ti, 20 00, p. 499) O caracteristica a Primului Razboi Mondial este folosirea strategica pe scara la rga a tran?eelor ca linii de aparare pe Frontul de Vest, acestea întinzându-se de la Marea Nordului pâna la grani?a cu Elve?ia. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de lupta ale razboiului iar, pe lânga acestea, mai mul?i ?iau pierdut via?a în spatele liniilor frontului, datorita lipsei resurselor de baza - mâncare, caldura sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea a rmatelor - ?i a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor razboaie civile ?i conflicte interne (de exemplu, genocidul armean). Progresul tehnologic care s-a produs odata cu revolu?ia industriala a secolului XIX-lea se traduce în cre?terea puterii distructive a armelor ?i în diversificarea m odalita?ilor de atac aflate la dispozi?ia generalilor din acea epoca. Astfel, în P rimul Razboi Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, iar în jur de 5% din totalul victimelor de razboi au fost civili, în timp ce în Al Doilea Razbo i Mondial procentul acestora va fi de 50%. Primul Razboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptura decisiva cu vechea ordine mondi ala, marcând încetarea finala a absolutismului monarhic în Europa. Patru imperii au fo st doborâte: German, Austro-Ungar, Otoman ?i Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hoh enzollern, Habsburg, Otoman ?i Romanov, care au avut radacini ale puterii înca din timpul cruciadelor, au cazut dupa razboi. E?ecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascenden?a fascismului în I talia, a nazismului în Germania ?i la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial . Razboiul a catalizat Revolu?ia bol?evica, cea care avea sa inspire ulterior re volu?ii comuniste în diferite ?ari, precum China sau Cuba. În est, caderea Imperiulu i Otoman a pavat calea spre democra?ia moderna ?i laicizarea statului succesor, Turcia. În Europa Centrala au fost înfiin?ate state noi, precum Cehoslovacia sau Iug oslavia, iar Polonia a fost redefinita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful