Lucrarea nr.

3



LASERUL CU STICLÅ DOPATÅ CU NEODIM



1. Scopul lucrårii
Se studiazå laserul cu sticlå dopatå cu Nd în regim relaxat ¿i declan¿at
(“Q-switch”), eviden¡iindu-se câteva tehnici de înregistrare ¿i de måsurare a
impulsurilor în domeniul infraro¿u al spectrului.

2. Teoria lucrårii

2.1. Ecua¡iile ratelor pentru un sistem atomic cu patru nivele
Dezavantajul principal al laserilor cu trei nivele constå în faptul cå nivelul
inferior care participå la tranzi¡ia laser este nivelul fundamental, ceea ce face ca
inversia de popula¡ie så se ob¡inå greu. Acest neajuns este înlåturat în cazul
laserului cu patru nivele, unde prin emisie stimulatå atomii trec pe un nivel
intermediar, care este în general foarte pu¡in populat, astfel încât inversia de
popula¡ie se realizeazå mai u¿or.
Laserii cu patru nivele reprezentativi sunt laserul cu ioni de neodim
introdu¿i ca impuritå¡i în cristalul de
12 2 2
O Al Y ¿i laserul cu sticlå dopatå cu
neodim.
Diagrama nivelelor energetice pentru laserul cu patru nivele este
prezentatå schematic în figura 1.



Fig. 1. Diagrama nivelelor energetice ale unui laser cu patru nivele
Laserul cu sticlå dopatå cu neodim 34
Pe baza modelelor teoretice prezentate in lucrårile [1] - [3] ecua¡iile ratelor
pentru laserul cu patru nivele pot fi scrise sub forma:
( )
41
4
42
4
3 4
4
4 1
4
τ

τ

τ
− − =
N N N
N N W
dt
dN
p
(1)
( )
31
3
2 3
32
3
3 4
4 3
τ
− − −
τ

τ
=
N
N N W
N N
dt
dN
i
(2)
( )
42
4
21
2
32
2
2 3
2
τ

τ

τ
+ − =
N N N
N N W
dt
dN
i
(3)
( )
21
2
31
3
1 4
4
1 4
1
τ

τ
+
τ
+ − =
N N N
N N W
dt
dN
p
(4)
( )
c
E
i
E
N
K N N W
dt
d
τ
ρ

τ
+ − =
ρ
32
3
2 3
(5)
unde
i
N (i = 1, 4) reprezintå popula¡iile celor patru nivele,
p
W este rata de
pompaj de pe nivelul 1 pe nicvelul 4,
i
W este rata de emisie induså sau de
absorb¡ie (ambele fiind propor¡ionale cu numårul de fotoni),
ij
τ sunt constantele
de timp de relaxare spontanå între nivelele i ¿i j iar
E
ρ este densitatea de energie
din cavitatea Fabry-Pérot. Pierderile de energie din cavitatea Fabry-Pérot sunt
luate în considerare prin termenul
C
, τ
τ
ρ
C
E
reprezentând timpul de via¡å al
fotonului în cavitate. Termenul ) 1
8
(
2
3
3
3
〈〈
ν ∆ π
=
τ
V
c
K
N
K reprezintå energia
primitå de câmp prin flourescen¡å (K fiind frac¡iunea din radia¡ia de fluorescen¡å
emiså în mod coerent).
Se poate aråta cå timpii de relaxare
42
τ ¿i
31
τ se pot neglija. În plus se
admite cå nivelul laser fluorescent are timpul de via¡å mult mai mare în
compara¡ie cu celelalte nivele (este metastabil). În aceste condi¡ii, pe baza
modelului teoretic prezentat în lucrarea [1] ecua¡iile ratelor (1) - (5) se pot
transforma ¿i analiza conform celor corespunzåtoare laserului cu trei nivele.
Spre deosebire de laserul cu trei nivele, în condi¡ii de echilibru, regimul de
oscila¡ie al laserului cu patru nivele este determinat de o putere de pompaj mult
mmai micå, presupunând cå timpii de relaxare sunt egali. De asemenea, nivelul
laser inferior este ”aproape populat” pentru laserul cu trei nivele ¿i respectiv
“aproape nepopulat” în cazul celui cu patru nivele. Inversia de popula¡ie are un
nivel aproximativ constant în cazul laserului cu trei nivele ¿i este propor¡ionalå cu
puterea pentru laserul cu patru nivele.
Lucrarea nr. 3 35
Pentru a fi operative avantajele laserului cu patru nivele trebuie ca
popula¡ia N
2
a nivelului laser inferior så råmânå foarte micå, de unde rezultå
condi¡ia suplimentarå ca timpul de relaxare
21
τ så fie foarte scåzut. Totodatå este
necesarå condi¡ia de echilibru: 0
1
= dt dN . Cu aceste condi¡ii ecua¡iile ratelor
pentru laserul cu patru nivele capåtå forma:
( )
32
3
2 3
21
2 3
τ
− − −
τ
=
N
N N W
N
dt
dN
i
(6)
( )
32
3
2 3
21
2 2
τ
+ − +
τ
=
N
N N W
N
dt
dN
i
. (7)
Ecua¡iile (1) - (5) sunt identice cu ecua¡iile unui laser cu trei nivele dacå
21
1 τ =
p
W ¿i
32
τ = τ
s
.
Prin integrarea sistemului de ecua¡ii deferen¡iale (1) - (5) se pot calcula
valoarea minimå a ratei de pompaj (de pe nivelul fundamental 1 pe cel excitat
superior 4), valoarea maximå a densitå¡ii de energie din cavitatea Fabry-Pérot din
condi¡ia 0 =
ρ
dt
d
E
, (adicå ( )
p
N N ∆ = ∆ , unde N ∆ reprezintå diferen¡a de
popula¡ie iar
p
N) (∆ este valoarea de prag a inversiei de popula¡ie) ¿i puterea de
oscila¡ie totalå.
Utilizarea sticlei dopatå cu neodim ca mediu laser activ a fost propuså de
cåtre Switzer în anul 1961.
Diagrama nivelelor energetice ale unui laser de tip Nd:sticlå este
prezentatå în figura 2.
Tranzi¡ia laser cea mai importantå având m 06 , 1 µ = λ se produce între
subnivelele inferioare ale nivelelor
4
F
3/2
¿i
4
I
11/2
(lungimea de undå de aproximativ
1,06 µm este func¡ie de compozi¡ia sticlei). Întrucât la temperatura camerei
popula¡ia nivelului
4
I
11/2
este neglijabilå, inversia de popula]ie se realizeazå u¿or,
sistemul laser fiind tipic cu patru nivele.
Ionii excita¡i ca urmare a absorb¡iei în banda 0,5-0,8 µm se relaxeazå cu o
eficien¡å cuanticå ridicatå pe nivelul cu via¡å lungå
4
F
3/2
ob¡inându-se astfel
inversia de popula¡ie în raport cu nivelul
4
I
11/2
.
Utilizarea sticlelor ca “gazde” pentru realizarea mediilor laser active
prezintå numeroase avantaje: posibilitatea dopårii uniforme cu concentra¡ii
variabile, dimensiuni mari, pre¡ redus, rezisten¡å mecanicå etc.
Un dezavantaj al sticlelor îl constituie conductivitatea termicå scåzutå,
ceea ce limiteazå rata de repeti¡ie a impulsurilor ¿i diametrele maxime ale barelor
active de Nd: sticlå. Dintre sticlele utilizate (SiBaRb, Ba(PO
3
)
2
, LaBBa, SiPbK,
LaAlSi) silica¡ii sunt cei mai indica¡i spre a fi utiliza¡i ca gazde pentru ionii de
Nd
3+
.

Laserul cu sticlå dopatå cu neodim 36


Fig. 2. Diagrama nivelelor energetice ale ionului Nd
+ 3


Din punct de vedere constructiv, laserul Nd: sticlå ca ¿i al¡i laseri cu solid
este pompat optic. Astfel se utilizeazå diferite sisteme de concentrare a excita¡iei
optice furnizatå de un tub flash (fig. 3).



Fig. 3. Scheme de principiu a unui laser de tip Nd:sticlå

De exemplu, o cavitate sub forma unui cilindru eliptic are în focare bara
de sticlå dopatå cu Nd
3+
, respectiv tubul flash. Func¡ionarea în regim continuu pe
lungimea de undå de 1,06 µm a acestui tip de laser a fost observatå în anul 1963.
Lucrarea nr. 3 37
În prezent se realizeazå bare de Nd:sticlå având lungimi pânå la 2 m ¿i
diametre de câ¡iva cm. În regim relaxat s-au ob¡inut energii de 5000 J cu durata de
3ms încå din 1967.

2.2. Oscilatorul laser în regim declan¿at (“Q-switch”)
Cele mai des utilizate metode pentru controlul factorului de calitate al
cavitå¡ii în vederea ob¡inerii regimului de func¡ionare Q-switch, sunt: folosirea
elementelor modulatoare electrooptice ¿i acustooptice în cavitate, introducerea în
cavitate a unor absorban¡i saturabili, utilizarea unor comutatoare mecanice etc.
Metoda comutårii factorului de calitate Q al rezonatorului optic în vederea
ob¡inerii unor impulsuri gigant de luminå a fost propuså în anul 1961 de cåtre
Hellwarth, utilizând un modulator optic.
Din ecua¡iile ratelor pentru laseri (1) - (5) [1] - [3] se observå cå valoarea
maximå a diferen¡ei de popula¡ie care se poate ob¡ine prin pompaj este limitatå la
valori care nu pot depå¿i mult pragul de oscila¡ie. S-a constatat înså cå diferen¡a
de popula¡ie poate depå¿i semnificativ acest prag, dacå este împiedicatå oscila¡ia
laser, prin varierea controlatå a pierderilor rezonatorului.
Regimul de func¡ionare care se ob¡ine în acest fel, numit declan¿at (Q-
switch) este în impulsuri, fiind caracterizat de puteri de ie¿ire crescute cu mai
multe ordine de mårime în raport cu cele de regim sta¡ionar.
Dacå printr-o metodå oarecare se cresc pierderile rezonatorului la un
moment dat, pragul de oscila¡ie nu mai este atins ¿i diferen¡a de popul¡ie poate
atinge valori foarte mari. O reducere bruscå a pierderilor cavitå¡ii dupå ce este
atinså valoarea de echilibru N
e
, într-un interval de timp mult mai scurt decât
timpul de relaxare al stårilor initiale determinå ini¡ierea imediatå a oscila¡iei laser;
de fapt energia ridicatå determinå ini¡ierea imediatå a oscila¡iei laser. Deci energia
ridicatå înmagazinatå în mediul activ este cedatå în cea mai mare parte câmpului
din cavitate.
Analiza regimului de func¡ionare declan¿at se poate face în planul n
n
N
n
cu
ajutorul ecua¡iilor ratelor pentru densitatea de fotoni normalizatå n
n
¿i pentru
diferen¡a de popula¡ie normalizatå N
n
, ¡inând seama de condi¡iile ini¡iale [1].
Astfel, din ecua¡iile ratelor, se poate calcula raportul
n
n
dN
dn
, neglijându-se
termenul
1
T
N N
e
n n

în raport cu
n n
e
n
N n
T
N
1
1−
, datoritå condi¡iei 1 >>
n
n .
Rezultå ecua¡ia diferen¡ialå:

( )
n
n
n
e
n c
n
n
n
n
N
N
T
dN
dn
|
|
.
|

\
| −
− τ
− =
1
1
1
(8)
care se integreazå prin metoda separårii variabilelor ob¡inându-se rela¡ia:
Laserul cu sticlå dopatå cu neodim 38

( ) (
(
¸
(

¸

− +
− τ
=
n
e
n
e
n
n
e
n c
n
N N
N
N
N
T
n ln
1
1
(9)
cu condi¡ia ini¡ialå:

e
n n
N N = pentru 0 =
n
n . (10)
Dependen¡a ( )
n n
N n este prezentatå grafic calitativ în figura 4.

Fig. 4. Dependen¡a ( )
n n
N f n =

Pentru 2 =
e
n
N , de exemplu, amorsarea oscila¡iei prin cre¿terea bruscå a
factorului de calitate Q, determinå o cre¿tere însemnatå a densitå¡ii de fotoni din
cavitate. Dupå ce se atinge nivelul N
n
= 1, densitatea de fotoni începe så scadå
rapid cåtre zero. Energia cedatå câmpului cavitå¡ii se poate calcula cu ajutorul
relatiei:
( ) V N N N W
n n 0 min . max ,
2


=
h
, (11)
unde Ω este frecven¡a tranzi¡iei laser, V este volumul mediului activ iar
4 3 2 1 0
N N N N N + + + = .
ºinându-se seama de puterea maximå a impulsului emis care rezultå din
ecua¡ia (9) ¿i de energia câmpului cavitå¡ii care se ob¡ine din rela¡ia (11) se poate
estima durata impulsurilor emise.

3. Descrierea instala¡iei experimentale ¿i a aparaturii utilizate
Schema bloc a montajului experimental utilizat în aceastå lucrare este
prezentatå în figura 5.
Bara de Nd:sticlå are fe¡ele “panå”, iar alinierea s-a fåcut cu ajutorul unui
laser cu He-Ne pe axul barei (¿i nu folosind reflexiile la capete). Folosind un
Lucrarea nr. 3 39
astfel de montaj al barei de sticlå dopatå cu Nd în cavitatea rezonantå s-au ob¡inut
pulsuri laser având durata de aproximativ 200 µs ¿i modul de oscila¡ie TEM
00q
.


Fig. 5. Schema bloc a instala¡iei experimentale

În fig. 5 oglinda 1 este planå (R → ∞) ¿i are un coeficient de reflexie de 65
% iar oglinda 2 este concavå, având raza de curburå de 2,5 m ¿i un coeficient de
reflexie de 99 %.
Radia¡ia corespunzåtoare fundamentalei laserului este înregistratå cu
ajutorul unui monocromator (M) cuplat cu un fotomultiplicator ΦEY 17 (FM) ¿i
un osciloscop cu memorie (O). D
V
este o diafragmå variabilå.
Regimul declan¿at a fost ob¡inut cu ajutorul unei cuve cu absorbant
saturabil bis (4-dithoamino benzil) nichel montatå în interiorul cavitå¡ii, aceasta
permi¡ând ob¡inerea unor energii cu aproximativ 10-15 % mai mari decât în cazul
relaxat.
Un absorbant saturabil are o transmisie variabilå func¡ie de intensitatea
radia¡iei incidente pentru o lungime de undå datå. Sub o anumitå valoare a
intensitå¡ii (“criticå”) absorbantul nu transmite decât o micå parte din lumina
incidentå. Odatå cu cre¿terea intensitå¡ii, absorbantul se satureazå ¿i devine
transparent. Func¡ia de transmisie a absorbantului saturabil depinde de timpul de
relaxare al moleculelor din care este format.
În tabelul 1 sunt prezentate valorile måsurate ale energiei laserului (E) cu
Nd:sticlå in cele douå regimuri de func¡ionare, relaxat ¿i respectiv declan¿at
pentru diferite valori ale tensiunii sursei de alimentare.

4. Modul de lucru
Conectarea sursei de alimentare a laserului cu Nd:YAG se face cu ajutorul
întrerupåtoarelor "Re¡ea" ¿i "Încårcare" dupå ce în prealabil cordonul de
alimentare a fost introdus în prizå (220V). Declan¿area laserului se face cu
ajutorul unui întrerupåtor montat la capåtul unui cordon de legåturå cu sursa.
Tensiunea minimå necesarå obtinerii efectului laser este de 0.8kV ¿i este indicatå
de voltmetrul montat pe capacul sursei. Fotomultiplicatorul se alimenteazå de la
Laserul cu sticlå dopatå cu neodim 40
re¡ea printr-o surså de tensiune stabilizatå, reglabilå, tensiunea de lucru fiind de
400V.

Tabel 1
U (kV) 1,2 1,4 1,6 1,8 2
E (mj)
regim normal
110 325 575 950 1350
E (mj)
regim
declan¿at
125 360 630 1050 1450

Pentru laserul cu func¡ionare în regim relaxat se executå urmåtoarele
opera¡ii:
4. 1. se studiazå distribu¡ia energiei fasciculului laser în sec¡iune transversalå prin
înregistrarea pe film fotografic a pulsurilor laser pentru urmåtoarele valori
ale deschiderii diafragmei D
V
: 1, 2, 3, 4, 5 mm.
4. 2. se modificå tensiunea de alimentare a bateriei de condensatori ce se descarcå
pe tubul flash în trepte de 0,2 kV de la 0,8 kV la 2 kV, observând forma
impulsurilor fotodetectate pe osciloscopul O ¿i måsurând durata la
semiânål¡ime a acestora.
4.3. În cazul laserului în regim declan¿at se executå acelea¿i opera¡ii (4.1. ¿i
respectiv 4.2.) men¡ionate mai sus.

5. Indica¡ii pentru prelucrarea rezultatelor experimentale
5.1. Se fac observa¡ii asupra imaginilor ob¡inute pe filmul fotografic (punctul 4.1.
al lucrårii.
5.2. Se calculeazå puterea laserului în regim relaxat ¿i, respectiv, declan¿at pentru
diferite valori ale tensiunii de alimentare a sursei din tabelul 1, ¡inând seama
de valorile måsurate ale duratei impulsurilor.
5.3. Se reprezintå pe acela¿i grafic dependen¡a puterii ¿i duratei impulsurilor laser
de tensiunea aplicatå sursei de alimentare ¿i se fac observa¡ii comparative
asupra celor douå dependen¡e grafice.




6. Bibliografie:
[1]. Paul E. Sterian, Nicolae N. Pu¿ca¿, "Laseri ¿i procese multifotonice"; Editura tehnicå,
Bucure¿ti, 1988;
[2]. I. M. Popescu, "Fizica ¿i ingineria maserilor ¿i laserilor", Centrul, de litografiat cursuri I. P.
B.-1992;
[3]. Orazio Svelto, "Principles of Lasers", Plenum Press, New-York, 1976.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.