„Pacea nu este absenta razboiului” „Sufletul, cand isi da seama de neputinta sa, prin chiar aceasta se intristeaza” „Mangaierea celor

nenorociti este sa aiba tovarasi de suferinta”

Benedict de Spinoza (1632 – 1677) se inscrie printre cei mai importanti filosofi post-Cartezieni. Fondatorul Spinozismului, a adus o importanta contributie in dezvoltarea filosofiei, iar lucrarile sale dezvolta idei care isi au originile in cele mai diverse surse: Stoicismul, Rationalismul iudaic, opera lui Machiavelli si Thomas Hobbes, René Descartes, precum si opiniile unor ginditori religiosi eterodocsi contemporani epocii. Din aceste motive, este dificil de a-l atribui la o anumita categorie de filosofi, frecvent, insa, este alturat lui Descartes si Leibniz ca unul dintre cei 3 mari Rationalisti. Aceasta eventuala clasificare este justificata de ideea spinozista care neaga cunostintele parvenite prin simturi, considerind ca cunostintele adecvate sunt acumulate numai prin intermediul intuitiv sau rational, cunoasterea luind un aspect pur intelectual, iar geometria devenind instrument primordial de exprimare si argumentare a acesteia. Printre filosofi, Baruch Spinoza este recunoscut pentru lucrarea sa „Etica”, care dezvolta ideea monista a identitatii Naturii cu Dumnezeu. Marcat prin pozitii si idei distincte, dar si provocatoare, Spinoza este una dintre cele mai controversate personalitati ale filosofiei. Pentru unii el este prevestitorul modernitatii iluministe care se pronunta pentru existenta ghidata de ratiune. Pentru altii, el este un inamic al traditiei. Viata lui Benedict de Spinoza este in intregime identificata cu activitatea sa intelectuala si filosofica. Spinoza se naste la 24 noiembrie 1632, la Amsterdam si moare la Haye, la 21 februarie 1677. Specificul situatiei lui Baruch Spinoza consta in faptul ca el se naste intr-o familie de evrei, apartinind comunitatii „portugheze” din Amsterdam, aceasta comunitate ebraica, sefarda, descindea din iudeii represati initial in Spania, in 1492 de Inchizitie, ulterior si in Portugalia, in 1536. Tatal lui Spinoza era un comerciant de succes si un membru respectat al comunitatii. Mama, Hanna, a doua sotie, din cele trei, moare in 1638, cu putin inainte ca Baruch sa implineasca 6 ani. Tinarul Spinoza a studiat in academia parohiei, unde primeste tipul de educatie acceptat de comunitate ca necesar unui adept al iudaismului. Acesta consta, in mare parte din instruirea religioasa, in ebraica, liturghia, un invatamint aprofundat al legii – Thora (sau Pentateuticul) si al Talmudului (comentarii multiple si detaliate ale Thorei). Baruch demonstra abilitati in cunoasterea limbilor si vorbea cu usurinta spaniola, portugheza, olandeza, ebraica, latina, greaca si germana. Desi, fara indoiala, Spinoza excela in aceste domenii, el nu avansa in studiu, astfel, din necesitate sau dorinta, el abandoneaza scoala in favoarea serviciului in afacerea tatalui, pe care, impreuna cu fratele vitreg Gabriel, o preiau. Comunitatea ebraica din Amsterdam nu reprezenta sub nicio forma un sistem inchis, insa relatiile comerciale intretinute de Spinoza, i-au oferit posibilitatea de a comunica cu reprezentanti ai diverse curente, ideile carora pina acum nu ii erau necunoscute. Cea mai
1

Spinoza este declarat eretic si acuzat de „actiuni monstruoase”. era in permanenta la curent cu toate inovatiile stiintei. Spinoza incepe o alta lucrare „Tratat cu privire la Dumnezeu. Acestea din urma iau o forma tensionata. Fara a prezenta detalii. puneau in pericol relatiile sale cu comunitatea. ulterior. In scurt timp. Ideile sale nonconformiste traditiei. Acesta s-a dovedit a fi profesorul perfect pentru Benedict. Baruch Spinoza isi sustine primele idei. Deoarece ii era imposibil de a mai practica activitatea comerciala. profeseaza medicina. Este cunoscut. care ulterior va circula clandestin printre rindurile prientenilor autorului. unde. om si fericirea sa”. Spinoza se ocupa de slefuitul lentilelor. Franciscus Van den Enden era un adept pasionat al idealurilor politice democratice. Aceasta lucrare anticipeaza multe dintre ideile expuse in opera sa de maturitate „Etica”. care mentineau un interes viu si in limite largi atit pentru sursele religioase. de a intretine relatii comerciale sau de afaceri de orice alta natura sau de a-i citi lucrarile. exista surse care sustin ca Spinoza ar fi urmat anumite sudii formale in filosofia Carteziana si ca ar fi fost cunoscut cu lucrarile cartezienilor olandezi.semnificativa dintre interactiuni. Spinoza anexeaza si un 2 . interzise de conducere. teze in gindirea Carteziana. Spinoza ia numele latinizat de Benedictus. Desi Benedict nu metioneaza numele lui Franciscus in nici una din lucrarile sau scrisorile sale. amebele avind semnificatia de „Binecuvintat”. Spinoza citeste lucrarile lui René Descartes si asista la intrunirile organizate de protestanti (prima jumatate a anilor 1650 ). pentru formarea pozitiei ginditorului fiind cea cu protestantii. Reorientarea intelectuala a lui Spinoza devenea evidenta. In 1661. se stabileste linga Leiden. Benedict: 'Renati Descartes principiorum philosophiae mori geometrico demonstrata'. interzicind membrilor comunitatii de a comunica cu acesta. In 1663. superiorii de la Sinagoga iau hotarirea de a-l exclude din comunitatea evreiasca. in apropiere de Haga. In aceeasi perioada Spinoza isi incepe activitatatea sa literara. necesare perfectiunii acesteia. echivalentul ebraicului Baruch. Desi Spinoza incearca de multiple ori de a completa lucrarea. la Rijnsburg. Colaborator al editiei devine unul dintre prietenii sai – Lodewijk Meyer. si este foarte probabil ca anume in una din aceste intruniri. prevenid cititorul ca tratatul de fata este o expunere a pozitiilor lui Descartes si ca autorul nu sustine toate concluziile savantului cartezian. Van den Enden – latinist faimos. Rezultatul este unica lucrare publicata sub numele sau. Ea contine. dar si o anumita nepasare fata de Legile ebraice. care infiintase recent la Amsterdam o scoala Latina. care scrie prefata lucrarii. Benedict de Spinoza merge la Voorburg. este o incercare de a genera o metoda filosofica care ar permite ratiunii sa formuleze idei clare si distincte. La solicitarile prietenilor. astfel incit. prin ritul excomunicarii – cherem. In aceasta perioada el se afla sub tutela unui fost iezuit – Franciscus Van den Enden – cartezian si ateu. Spinoza a lucrat ca profesor timp de 4 ani. ca calatorea periodic la Leiden pentru a studia la universitate. Dupa ritul cheremului. aceasta ramiine nefinisata din anumite motive necunoscute. acum latinizat. in 1656. in plus. Remarcat pentru ideile sale. reflectii asupra metodelor de cunoastere precum si o analiza a naturii si a cauzelor dubiilor. Prima sa lucrare „Tratat asupra progresului intelegerii”. Notabila este prezenta conceptiei despre identitatea lui Dumnezeu cu Natura. de asemenea. cit si pentru cele mai recente evolutii ale filosofiei si stiintei. ereticii Calvinismului. Spinoza incepe pregatirile pentru a publica o serie de lectii despre principiile filosofice ale lui Descartes. predate unui student din Leiden. De asemenea.

Spinoza nu ar fi vrut sa fie abordat ca un cartezian. insa manuscrisele si lucrarile nepublicate: „Tratatul asupra progresului intelegerii”. Spinoza considera ca amenintare. „Gramatica ebraica” si „Tratatul Politic”. In 1678. din cauza ascensiunii calvinistilor Spinoza isi continua lucrul. precum si admitind o varietate mai mare a interpretarilor. Devastat de o boala respiratorie. precum nu recunoaste nici potentialul filosofic speculativ al Scripturilor. insa din cauza instabilitatii situatiei politice. iar autorul fiind acuzat de intentii abjecte. Benedict de Spinoza merge la Haga. fara indoiala. Aceasta este „Tratatul Teologico. „Etica”. Unii se intreba de ce anume o astfel forma de prezentare a fost aleasa de 3 . pe care il acuza de manipulare. bazindu-se pe frica si superstitiile induse in constiinta maselor. Cum si era de asteptat. In pofida faptului ca se afla intr-o situatie defavorizata.D. „Etica” se distinge in special prin tehnica de lansare a mesajului. Tratatul despre principiile filosofice ale lui Descartes denota interesul fata de metoda geometrica integrata in filosofie. Opus Posthuma. Clerul. Spinoza moare in camera sa inchiriata de la Haga. chiar pina la limita de a concentra activitatea religioasa in miinile Suveranului. intentiile filosofului erau de a argumenta ca orice guvern. in 1677. la libertatea de a filozofa. pentru asi mentine suprematia. in ultimii ani de viata.apendice „Idei/Ginduri metafizice”. bazata pe o evaluare a fiintei umane. unde isi petrece urmatorii si ultimii 7 ani din viata. tiparite ca B. precum si superioritatea democratiei asupra altor forme de organizare politica. afirmatii si alte elemente proprii aparatului formal al geometriei. care in 1675 este finisata.S. independent de opinia oficiala a institutiilor religioase (Biserica sau Sinagoga). de aceasta data asupra unei gramatici ebraice si isi reia activitatea asupra „Eticii”. Benedict incepe sa schiteze ceea ce mai tirziu devine „Etica” de la inceputul anului 1660 si pina in 1665. ulterior. Spinoza se dedica lucrului asupra Tratatului Politic. El alege sa fie prudent. Rezultatul a fost recunoasterea lui Spinoza ca ateu. Benedict nu accepta nici traditia premergatoare si nici vocea divina sa intervina in cadrul unei reflectii teologicopolitice. Lucrarea este scrisa similar unui tratat de geometrie. facind aluzie. condamnat ca lucrare diavoliceasca. Benedict Spinoza opta pentru o pozitie non-utopica. In 1670. favorizata de libertatea gindirii. aceasta este tiparita postmortem. avind o serie de tangente cu „Elementele” lui Euclid. Tratatul Teologico-Politic a fost intimpinat cu multiple critici. precum si corespondenta sa au fost gasite la masa de lucru. asigurind concurenta libera a adeptilor diferitor confesiuni.Politic”. Dupa cum este exprimat explicit in text. In pofida admiratiei pentru Descartes. Solutia sa era de a priva autoritatile clericale de puterea politica. In Tratatul Teologico-Politic Spinoza argumenteaza ca stabilitatea si securitatea societatii nu este subminata. axiome. finisat si publicat anonim in 1670. ceea ce el a suportat cu dificultate. suspendind lucrul sau asupra tratatului si incepe imediat o noua lucrare care avea ca scop sa formeze un public receptiv la ulterioara „Etica”. Spinoza ezita sa le completeze. Acestea au fost imediat expediate la Amsterdam pentru a fi publicate si apar. ci mai degraba. aceste lucrari sunt interzise pe tot teritoriul Olandei. Spinoza decide ca lucrarea sa nu fie publicata. Nu lasa testament. structurindu-se in baza unor definitii. poate fi imbunatatit. indiferent de natura sa. in conformitate cu realitatea si cu particularitatile psihologice descrise anterior in „Etica”. primara a libertatii in gindire. Filosoful considera ca Suveranul ar trebui sa extinda libertatile fundamentale in sfera religioasa. Urmind convingerile lui Machiavelli si Hobbes. desi ramas neterminat. Filozoful se teme de superstitiile maselor mai mult decit de erorile unei inteligente educate la scoala scepticismului. Spinoza proclama dreptul fiecarei individualitati la opinie. in care isi expune propriile pozitii.

dar omul. In timp ce alte lucruri pot exista ca caracteristici ale substantei. 2. Spre deosebire de Descartes care considera ca mintea si trupul sunt doua identitati distincte. ca si la Parmenide. mentioneaza Spinoza. care ar putea sa parcurga continutul lucrarii. ca reprezentind esenta sa. as constituting its essence. ca totul in Univers este Unul. Ideea centrala este. isi este propria cauza si se defineste prin sine. de fapt. iar opera.) Atributul nu este doar o proprietate a substantei. fiind accesibila numai celor mai devotati dintre cititori. substanta nu exista ca caracteristica a oricarui altceva. na mai ramiine loc pentru actiuni cauzale independente. sa inteleaga succesiunea cauzala care inlantuie toate lucrurile intr-un tot unitar.Spinoza: efortul se presupune ca ar fi fost enorm. that whose concept does not require the concept of another thing. Aceasa Substanta are un numar infinite de atribute. Substanta este atit ontologic. Ceea ce inseamna ca ideea substantei nu implica ideea oricarui alt lucru. este conceputa prin sine. din care trebuie format. inteleasa ca Dumnezeu sau Natura. (By substance I understand what is in itself and is conceived through itself. el trebuie. Spinoza ajunge la concluzia: „Experienta ne arata clar ca oamenii se considera liberi doar pentru ca sunt constienti de actiunile lor. este ceea a carui concept nu necesita conceptul unui alt lucru. (By attribute I understand what the intellect perceives of a substance. cit cvasiindividul este condus de sentimentele sale. Totusi in timp ce Meditatiile lui Descartes sunt analitice. pentru Spinoza. Substanta sau Natura Naturans la Benedict de Spinoza Printre cele opt defintii formulate in contextul primei carti din Etica. Spinoza afirma ca acestea sunt doar modalitati diferite de a concepe aceeasi realitate. Etica este o lucrare scopul final al careia este de a servi ca indiciu in atingerea fericirii. dar nu si de cauzele ce determina aceste actiuni []”. Explicatia poate fi ca secolul XVII este recunoscut ca perioada in care obiectul geometriei era coplesit de interesul intelectualitatii. a deveni liber nu de cauzalitate. Pentru a se elibera. extrem de dificil.) Aceasta definitie are doua componente. Corelarea dintre atribut si substanta este atit de strinsa. incit Spinoza neaga diferenta intre aceste 4 . from which it must be formed. afirmind: „Fiecare individ este o concentrare restrinsa a atributelor realitatii. el nu este liber si poate dobindi doar o intelegere limitata. Prin substanta inteleg ceea ce este in sine si este conceput prin sine. A doua – substanta este conceputa prin sine. Aceasta gindire panteista. prin intermediul gindirii rationale. cit si conceptual independenta. pune in valoare identitatea efemera a libertatii omului. A deveni constient de unitatea Universului insemna. Exista o singura substanta si noi o putem concepe ca fiind Dumnezeu sau Natura. exista in sine. caracterizat de finalitate. „Etica” poate fi privita ca o abordare carteziana. care este gasita in iubirea intelectuala pentru Dumnezeu. Daca fiintele umane fac parte din realitatea divina. inteleg ceea ce intelectul percepe ca substanta. poate percepe doar doua dintre ele: gindirea si spiritul. ci de ignoranta asupra propriei naturi autentice. din moment ce singura entitate individuala adevarata este universul in totalitatea sa”. Din acest punct de vedere. mai exact. Atit timp. urmatoarele 4 sunt cele mai importante in prezentarea ideii despre sbstanta unica la Spinoza: 1. Prima – substanta este ceea ce exista in sine. ci insasi estenta sa. un cvasiindivid. Totusi Spinoza identifica un tip de libertate. Etica lui Spinoza este sintetica. Prin atribut. un alt aspect este ca opera lui Spinoza a fost puternic influentata de pozitiile lui Descartes – fondatorul geometriei analitice. Aceasta realitate. Totul in Univers face parte din Dumnezeu si tot ceea ce se intimpla este in mod necesar parte a expresiei naturii divine. that is.

fiecare dintre ele. Spinoza mentioneza miscarea nu ca un atribut. Aceste notiuni sunt preferate altora din doua aspecte: Prezenta termenului „Natura” in ambele dintre cele doua formule induce ideea unitatii ontologice a sistemului de moduri cu Dumnezeu. dezvoltarea sa nu are nicio atitudine fata de timp. El identifica 3 pasiuni primare: bucuria. Desi bucuria. in masura in care ratiunea este constienta de acest fapt. admite Spinoza ca sunt infinite. Dragostea si ura. afectiunile substantei. de fapt. sau altceva prin care aceasta poate fi. adica substanta constituita de o infinitate de atribute. Pasiunile. Spinoza prezinta lumea ca o modificare a substantei. Prin mod. este definita in raport cu lupta constiintei pentru perseverenta. inteleg. ele insusi fiind varietati a ideilor adecvate. Afectele care se afla in relatie cu constiinta posesoare de idei adecvate sunt numite active. Doua dintre afectele active mentionate de Spinoza sunt: bucuria activa si dorinta activa. afecte pasive. ci un mod vesnic a existentei naturii. insa. sunt infinite. conceputa. In consecinta. Acestea sunt. tristetea si dorinta. In acest mod. Atributele. tristetea si dorinta sunt fundamentale. astfel. spre exemplu. Prin Dumnezeu inteleg o fiinta absolut infinita. Modul este ontologic si conceptual dependent. efectiv. de asemenea. este dorinta cuplata cu amintirea obiectului rivnit si constientizarea absentei lui.” Afectele si Pasiunile in conceptia lui Spinoza Spinoza numeste pasiuni afectele care exercita o actiune exterioara asupra constiintei umane. 3. el exista ca o modificare sau ca un afect al substantei si nu poate fi conceput decit in contextul substantei. 4. restul fiind derivate prin combinarea acestora. pentru a identifica modurile – lumea lucrurilor materiale. Specific. tratate ca derivate. atit timp cit persista ideile inadecvate. ca si substanta. Dorinta este lupta pentru insasi perseverenta. Modurile. Bucuria este sentimentul prin care constiinta trece la o perfectiune mai mare perceputa ca o putere de a lupta ascendenta.doua notiuni. contrar substantei). sunt bucurie si tristete asociate cu constientizarea cauzelor lor respective. sunt definite numai prin intermediul luptei ratiunii.) Modul – natura naturata – este ceea ce exista prin altceva si este conceput prin altceva (si nu prin sine. iar gindirea substantei spirituale. care include in sine o serie de atribute. Spinoza utilizeaza termenii de Natura Naturans pentru a identifica atributele prin Dumnezeu si Natura Naturata. pasiunile sunt insasi varietati ale ideilor inadecvate. Miscarea este caracteristica lucrurilor concrete in timp ce substanta nu cunoaste miscarea. substantele lui Descartes: intinderea corespunde substantei materiale. or that which is in another through which it is also conceived. Libertatea si fericirea umana 5 . Dorul. celelalte afecte fiind. ideea monista despre Univers. (By mode I understand the affections of a substance. dintre care fiecare exprima o esenta eterna si infinita. si numai doua dintre acestea pot fi acceptate si intelese de ratiunea umana: intinderea si gindirea. prezentind. Aspectul „Naturans” determina relatia de cauzalitate – Dumnezeu devine cauza tuturor modurilor – forta activa care le produce si le sustine. Tristetea este pasiunea prin care ratiunea trece la o perfectiune inferioara inteleasa ca o forta de lupta in decadere. fac parte din natura naturata – creata. contrar acestea. dupa mecanismul anterior. Spinoza identifica substanta primordiala cu Dumnezeu. „Timpul nu este o calitate a lucrurilor. ci numai un mod de a gindi. Modurile sunt concepute ca stari ale atributelor si dependente de acestea.

se afla intr-o constanta relatie cauzala.answers.ideiindialog. O alta perspectiva importanta este faptul ca Spinoza considera binecuvintat omul care poseda iubirea intelectuala fata de Dumnezeu. pe atit de rare. ea poate fi gasita.iep.com 6 . In concluzie: Fericirea depinde de iubirea fata de Dumnezeu. Libertatea omului depinde de starea cugetului. http://www. http://www.Pentru Spinoza.utm. Daca mintuirea ar fi fost la indemina fiecaruia. a fericirii. este neconditionata. Si desigur. ceea ce poate fi gasit atit de rar. rezultate din cunoasterea senzoriala. Benedict de Spinoza isi inchie faimoasa sa Ethica prin cuvintele: „Daca calea pe care am aratat-o spre atingerea acestor lucruri [cunoasterea intuitiva. niciun lucru nu este independent. Virtutea suprema poate fi atinsa prin cunoasterea intiutiva „beatitudinea fiind nu pretul vitrutii noastre. prin urmare. Lucrurile.ro 2. de aceea. http://www. astfel. numai cauza primara. iar libertatea de cunoasterea lumii lui. Din acest aspect. toate lucrurile care exceleza sunt pe cit de dificile. adica Divinitatea. ideile adecvate. si virtutea insasi”. aceasta fiind atinsa numai prin intermediul cunoasterii intuitive.” Bibliografie: 1. http://plato. Benedict de Spinoza afirma ferm: „Cunoasterea lui Dumnezeu este cel mai mare bine al ratiunii: cea mai mare virtute.ro 4. Daca cugetul reflecta starea lucrurilor adecvat. proces realizat prin intermediul cunoasterii rationale si intuitive. Omul face parte din acest sistem. in timp ce ratiunea reprezinta baza virtutii. oricum. este sa-l cunosti pe Dumnezeu” (Knowledge of God is the mind's greatest good: its greatest virtue is to know God).edu [Intenet Encyclopedia of Fhilosophy] 3. Prin urmare. cum se poate ca aproape fiecare s-o neglijeze? Insa.romlit.stanford. au existenta aleatorie. aceasta cunoastere intelectuala este cauza primordial a libertatii si. sau ar putut fi gasita fara mari eforturi. lucrurile conditia carora este determinata extern. trebuie sa fie si greu. libertatea este intelegerea necesitatii. filosofia lui Spinoza isi are geneza inca in ideile Stoicilor si in cele din urma. libertatea. Inteligenta este definita ca virtutea suprema a sufletului. in conceptiile lui Socrate. http://www. sustine filosoful. Iluzia libertatii este conditionata de ignoranta sau de acumularea ideilor inadecvate. libertatea umana este numai o iluzie.edu [Stanford Encyclopedia of Fhilosophy] 5. fericirea] pare foarte grea. omul devine liber.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful