Reumatologie ARTROZELE Artorzele fac parte din clasa reumatismului degenerativ si reumatismul artrozic.

Artroza este un proces articular de uzura, provocand suferinte la articulatii, spre deosebire de artrite, unde este vorba de inflamatie. Deci sunt artropatii cronice neinflamatorii dureroase, uneori deformante, caracterizate prin alterarea cartilagiului articular si prin leziuni hipertrofice ale osului epifizar care intra in componenta articulatiei. Ele pot fi localizate la o singura articulatie (monoarticulare) sau la mai multe articulatii (poliarticulare). In general cuprinde articulatiile care au de suportat greutatea corpului (genunchi-gonartroza, sold-coxartroza) si articulatiile coloanei vertebrale, in special zona lombara. Factorii implicatii in producerea artrozelor : 1.factori traumatici (cand traumatismele afecteaza o anumita articulatie, aparitia artrozei in timp este relativ frecventa); 2.factori mecanici (suprasolicitarea articulara, greutatile duc la tasari); 3.imbatranirea (miscarea redusa, vasele de sange aterosclerotice cu diametru scazut ne mai ajungand substante nutritive la os si cartilagiu); 4.factori inflamatori cronici si infectiile (TBC osteoarticular, dezorganizeaza si inlocuieste tesutul cartilaginos cu unul cicatriceal ducand la alterari osoase); 5.factori endocrini; 6.factori meteorologici (frigul, umiditatea) 7.factori metabolici (obezitatea prin ponderea corporala crescuta peste greutatea ideala supun articulatiile la un efort crescut, exercitand o presiune continua si o microtraumatizare permanenta; de asemenea guta prin precipitarea acidului uric la nivelul articulatiilor favorizeaza deteriorarea acestora) Toti acesti factori contribuie la constituirea proceselor de degenerescenta articulara, in special a articulatiilor de suport. Artrozele vertebrale intereseaza vertebra si discul intervertebral. Examenul radiologic arata osteofitoza, osteoporoza sau osteoscleroza, modificari la nivelul vertebrei. Discul intervertebral este format din nucleul pulpos (zona centrala), ce functioneaza ca o bila deplasandu-se in functie de miscarea corpului si inelul fibros (zona periferica). Discul intervertebral poate suferi o involutie incepand cu 30 de ani. Modificarile degenerative se accentueaza, nucleul pulpos se retracta, devine friabil, iar inelul fibros se poate necroza. Cand nucleul se bombeaza are loc hernierea. Spondiloza cervicala. Simptomatologia este data de durerea cervicala, redoare a cefei, cracmente la miscari si fenomene iritative ale radacinilor nervoase putandu-se produce nevralgii cervicobrahiale, periartrite scapulohumerale, torticolisul, nevralgia Arnold. De evitat pozitiile indelungate cu capul flexat ( profesia, odihna), pacientul sa nu doarma sprijinindu-se cu perne inalte, sa execute zilnic miscari de gimnastica, de extesie, de flexie, rotatie a capului pana la disparitia durerilor musculare. Pentru ca simptomatologia este data in special de modificarile tonusului musculaturii cervicale, masajul terapeutic poate indeparta simptomele nefacute din spondiloza. Aparitia spondilozei poate fi prevenita daca se combat zilnic pozitiile vicioase ale coloanei inca din copilarie. Tratamentul medicamentos este doar ajutator in simptomatologia suparatoare in fazele evolutive ale bolii. Spondiloza toracala este mai rara si se manifesta prin nevralgii intercostale. Spondiloza lobmara este cea mai frecventa deoarece coloana vertebrala lombara suporta sarcina cea mai mare. De cele mai multe ori se manifesta prin lumbago cu dureri vii dimineata, mai ales la miscari sau catre seara dupa oboseala zilei. Aceste manifestari algice iradiaza de obicei spre regiunile fesiere si sacru, iar alteori in membrul inferior sub forma unei sciatici. Indicatii generale in boala artrozica -sa nu stea prea mult in picioare, sa meraga mult sau sa urce scari; -se recomanda la serviciu pacientii sa aiba 20-30 min pentru a se putea relaxa in pozitii favorabile si sa micsoreze solicitarea articulatiilor bolnave; -in cazul obezilor dieta hipocalorica este importanta pentru ca scaderea greutatii se reduce solicitarea 1 articulatiilor;

Analizele de laborator : VSH si celelalte teste inflamatorii sunt normale. datorita modificarilor proliferativ ale osului si ale cartilagiului. ICVB este legata de sindromul Barre-Lieou prin faptul ca iritatia simpaticului poate accentua tulburarile circulatorii prin 2 . Daca este afectata radacina C6 durerea iradiaza pe fata antero-laterala a bratului si antebratului. contracturi musculare cervicale occipitale. tulburari de vedere. sindromul Barre-Lieou. Prin comprimarea arterei vertebrale de catre osteofite posterioare. Artroza disco-vertebrala intereseaza mai ales articulatiile C5C6. depresie). insuficienta vertebro-bazilara. spondiloza cervicala poate determina si o insuficienta circulatorie vertebro-bazilara prin ischemia tranzitorie a formatiunilor nervoase. Artroza coloanei vertebrale poate afecta articulatiile disco-vertebrale dar si articulatiile interapofizare. sau poate afecta si formatiunile nervoase sau maduva spinarii. Spondiloza cervicala In majoritatea cazurilor evolutia este asimptomatica si este descoperita intamplator sau cu ocazia radiografiei. torticolis. iradiaza in partile laterale ale gatului si in regiunea interscapulovertebrala. irigate de arterele vertebro-bazilare (trunchiul bazilar). se mai poate observa osteoporoza. Nevralgia cervico-brahiala este determinata de iritatia unei radacini nervoase la nivelul gaurii de conjugare datorita osteofitozelor. Daca este afectata radacina C7 durerea iradiaza pe fata posterioara a bratului si antebratului. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza durerii. lacrimare. care poate dura in jur de 15 min. iar artroza interapofizara intereseaza mai ales articulatiile C2C3 si C3C4. cefalee occipitala. spondiloza cervicala poate avea multe forme de manifestare si poate produce foarte multe complicatii: nevralgia Arnold. iradiaza in membrul superior dupa un traiect care depinde de radacina nervoasa afectata. Durerea este unilaterala. In artroza interapofizara se poate produce o usoara alunecare anterioara a corpilor vertebrali ducand la spondilo listezis. care apar de cele mai multe ori dupa efort fizic si cedeaza la repaus. La examenul fizic se poate constata o articulatie marita de volum. Manifestari clinice ale bolii artrozice Debuteaza de obicei lent cu dureri articulare. Daca este afectata radacina C5 durerea iradiaza pe fata externa a bratului. maririi volumului articulatiei. nevralgia cervico-brahiala. muschi) prin leziuni degenerative si/sau inflamatorii. Cand se manifesta durerile sunt surde. datorat o data legaturilor articulatiilor scapulohumerale cu zona cervicala si pe de alta parte structurilor articulare si periarticulare (ligamente. Durerile pot fi si nocturne. roseata. -tratamentul medicamentos nu vindeca artroza ci trateaza simptomatologia. Mobilizarea articulara poate produce cracmente. La examenul clinic se poate observa o contractura musculara si redoare a cefei. Durerile pot fi insotite de ameteli. mobilitatea coloanei vertebrale este deci limitata si dureroasa. hipoacuzie. depresie. parastezii ale membrelor superioare si nu in ultimul rand tulburari psihonevrotice (astenie. anxietate. Daca este afectata radacina C8 durerea iradiaza pe fata interna a bratului si antebratului.Reumatologie -de aseamenea este importanta ca terapie pe langa cea medicamentoasa kinetoterapia sau cure balneare in statiunile cu profil. capsule. de asemenea poate exista si redoare articulara (limitare insotita de durere a miscrilor articulare la nivelul articulatiei respective). senzatia de ureche infundata. care determina in timp fixarea in flexie a degetelor). Manifestari clinice: anxietate. tendoane. zgomote in urechi (sub forma de tinitus). Complicatii: Datorita diversitatii formatiunilor neurovasculare si musculare care pot fi afectate de procesele degenerative ale coloanei cervicale. periartrita scapulohumerala (PSH). Insuficienta vertebro-bazilara(ICVB). boala Dupuytren (ingustarea fasciei palmare si retractia tendoanelor palmare. Periartrita scapulohumerala (PSH) este un sindrom clinic dureros. fotofobie. Investigatii paraclinice. absenta procesului inflamator paraclinic si prezenta modificarilor radiologice caracteristice. Sindromul Barre-Lieou este determinat de iritatia simpaticului cervical datorita modificarilor de osteofitoza la acest nivel. Radiologioc se poate evidentia ingustarea spatiului articular sau osteofite.

miorelaxante. trunchiul fiind inclinat catre partea sanatoasa. se accentueaza in ortostatism. Poate aparea atat de brusc incat daca bolnavul se afla in ortostatism aplecat poate ramane blocat in flexie si nu se mai poate indrepta. Examenul radiologic este nromal la nivelul coloanei. antialgice. antiinflamatoare. dupa un efort fizic. Durerea lombara este vie cu iradiere in membrul inferior dupa un traiect care depinde de radacina nervului sciatic. caracterizata prin durere lombara cu iradiere in membrul inferior. masaj.Reumatologie adaugarea spasmului arterial. Se recomanda repaus la pat. cu tendinta de iradiere spre ceafa si spre umeri. tulburari de motilitate. pensare de discuri intervertebrale. Se poate constata o pozitie antalgica. se accentueaza la miscari sau la urcatul scarilor. Radiologic se pot constata modificari degenerative. Se poate observa o crestere in volum a articulatiei si o sensibilitate crescuta la palpare. Lumbago acut reprezinta unul din cele mai frecvente forme de manifestare a durerilor lombare. Poate apare la toate categoriile de varsta. hidrocortizon. Se poate observa contractura musculaturii paravertebrale si limitarea coloanei lombare. Se poate manifesta cu deformari de corp vertebral. insa vertijul este cel mai frecvent intalnit. traumatisme. eforturi. dupa o miscare brusca a coloanei lombare. L5. etc. de asemenea o mobilitate scazuta a coloanei lombare. Se pot percepe cracmente 3 la mobilizarea genunchiului. Durerea este brusca. Semnul Lasegue este pozitiv. favorizata de eforturi fizice intense. Artroza genunchiului (gonartroza) Apare de obicei la varstnici. care imobilizeaza pacientul la pat si care se exacerbeaza la cel mai mic efort. desi acestea pot lipsi. . pareze sau hemipareze. Sindromul radicular de tip L4 se manifesta prin dureri pe fata anterioara a coapsei cu abolirea refluxului rotulian. care e prinsa in procesul patologic. accentuata la eforturi si calmata in repaus. vie. Spondiloza toracala (boala Scheuermann) Este mai putin frecventa. In formele severe se pot face infiltratii cu xilina. expunere la frig. poate aparea si la tineri. Durerile sunt localizate in special pe fata anterioara a genunchiului. osteofite si alte modificari degenerative. chiar si la tuse si stranut. turtirea corpilor vertebrali. Poate avea manifestari clinice variate. insa durerea poate fi produsa si instalata treptat. Durerea apare brusc. expunerea la frig. Durerea cedeaza numai in clinostatism. o contractura a muschilor paravertebrali. expuneri la frig. Localizarea este lombara sau lombaro-sacrata si nu iradiaza. tulburari de vedere. Tratamentul este la fel ca si in Lumbago: antiinflamatoare. Sindromul radicular de tip S1 se manifesta clinic prin dureri pe fata posterioara a coapsei si gambei si pe fata plantara a piciorului. antialgice. caldura locala. Dorsalgia benigna este o durere continua in regiunea interscapulovertebrala. data de suprasolicitari profesionale. fizioterapie. In functie de localizarea leziunilor putem avea de a face cu 3 tipuri de sindroame radiculare : sindrom radicular de tip S1. Lombosciatica este foarte frecvent intalnita in practica medicala. Bolnavul mai poate acuza parestezii ale membrelor inferioare. lombar se insotesc de dureri localizate sau iradiate. asociat cu cefalee occipitala. cu dificultatea de a merge pe calcaie. obezi sau dupa traumatisme cu leziuni de menisc. Cauza cea mai frecventa este alterarea discului intervertebral. Sindromul radicular de tip L5 se manifesta prin dureri pe fata laterala a coapsei si gambei. Radiologic se evidentiaza platouri vertebrale neregulate. L4. dupa un efort fizic sau treptat pe fondul unei lombalgii cronice. Se poate constata o pozitie antalgica a pacientului. Spondiloza lombara Leziunile de disc artrozic. cu abolirea refluxului ahilean.

vorbit. Aparitia unor miscari bruste. trohanteriana cu iradiere pe fata exterioara a coapsei. cresterea VSH-ului. In formele grave se administreaza prednison 1-2 mg/kg corp 2-3 luni cu scadere progresiva a dozelor si continuare cu aspirina. Se administreaza antialgice. evitarea efortului fizic. umezeala. Auscultator se poate pune diagnosticul de cardita reumatismala prin afectarea valvelor mitrale. dureroase. Debutul este brusc cu febra. Diagnosticul pozitiv este pus de febra. dispnee. aspirina 100mg/kg corp in 4 prize /zi. prin suflul de insuficienta mitrala si aortica. proteina C reactiva.cardita 2. articulatiile. ramanand astfel forme mai atenuate. fibrilatii arteriale. De asemenea determinarea anticorpilor ASLO (antistreptolizina O). Investigatii: dovada referitoare la existenta infectiei cu streptococ betahemolitic de grupa A pein exudat faringian. EKG-ul tulburari de ritm determinate de cardita. aortice. Se caracterizeaza prin dureri in regiunea fesiera cu iradiere pe fata posterioara a coapsei sau dureri in regiunea laterala. corticoizi. fizioterapie. tegument eritematos. care continua sa determine consecinte cardiace.Reumatologie Artroza soldului (coxartroza) Apare la varstnici. antecedente de reumatism articular acut. pumnul. determinarea sindromului inflamator prin VSH crescut.eritemul marginal si noduli subcutanati 3. pacienti agitati. Artrita apare la 1-5 saptamani de la infectia streptococica. de asemenea si ecocardiografia este importanta. eforturi mari. este fugace. Radiografia cardio-pulmonara ne poate arata dimensiunile cordului. Obiectivele tratamentului sunt combaterea obezitatii. De asemenea tahicardie. cu centrul pal. REUMATISMUL ARTICULAR ACUT (RAA) Reumatismul articular acut este produs de o infectie faringiana cu streptococ betahemolitic de grup A (faringita streptococica acuta). Fiecare noua prindere articulara este insotita de cresterea temperaturii. mobil. scaderea temperaturii.coreea Sydenham 4. ilogice. dificultati la scris. Pot fi afectate una sau mai multe articulatii. fatigabilitate. unguente. Coreea Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos central. poliartralgii fara fenomene de inflamatie. La examenul obiectiv se observa mers schiopatand. spontan si la mobilizare. eritem marginal. dureri toracice in regiunea precordiala. Artrita are durata scurta de cateva zile . endocardul cat si pericardul. grimase necontrolate. Durerile se accentueaza la mers spre sfarsitul zilei si se amelioreaza la repaus. 4 . Prezenta a 2 criterii majore sau un criteriu major cu un criteriu minor plus dovada infectiei streptococice ne pune un diagnostic de reumatism articular acut. afectand articulatiile mari care sunt tumefiate. Criterii majore: 1. Exista criterii minore si majore de diagnostic. localizat pe trunchi si la radacina membrului. infiltratii. antiinflamatoare. miscari spasmodice in orice parte a corpului fara nici o simetrie. cotul si mai rar umarul si soldul. calde. Nodulii subcutanati pot aparea mai rar si sunt palpabili pe fetele de extensie a membrelor. fugace. Tratament: Masuri generale de repaus la pat. antibiotice. Medicamentos: antiinflamatoare. In prezent datorita antibioticelor formele grave de reumatism articular acut au disparut. noduli reumatoizi. cel maifrecvent genunchiul.artrita Criteriile minore sunt reprezentate de prezenta febrei. modificari EKG. frig. Eritemul marginal este roz la periferie. migratorie de la o articulatie la alta. palpitatii. a conditiilor nefavorabile. sistemul nervos si tesutul subcutanat. Cardita conditioneaza prognosticul putand fi interesate atat miocardul. glezna. altralgii. aritmii asistolice. evitarea traumatismelor. fibrinogen crescut. neregulate. care se exagereaza la oboseala. fara simetrie. Infectiile determinate de acest streptococ sunt expresia clinica a unui conflict imunologic care afecteaza cordul.

stabilizarea bolii. Profilaxia secundara: benzatin penicilina de asemenea 1.Reumatologie Profilaxia primara : tratamentul eficient al anginei streptococice se face cu penicilina per os 500mg de 3 ori/zi timp de 10 zile sau benzatin penicilina (moldamin) 1. macrolide sau cefalosporine. piroxicam. Redoarea matinala este intovarasita de fenomene inflamatorii nu foarte accentuate cu modificari paraclinice minime.redoare matinala minim o ora. Puseurile accentueaza insa tulburarile anterioare. apoi articulatiile cotului. redoare matinala a articulatiilor mici ale mainilor. deformari articulare. Se manifesta cu tumefactii. umerilor si mai rar articulatiile coxofemurale. fibrinogenemia. fibrinogen crescut. caracterizata prin aparitia mai multor tipuri de anticorpi (cei mai importanti anticorpii IgG). modificari radiologice. nestoridiene. sarurui de aur. radiologic eroziuni ale capetelor epifizare.afectarea simetrica a articulatiilor. Se mai poate efectua punctia articulara cu examenul lichidului sinovial. leflunomid. Simetric degetele capata aspect fuziform. sudarea fibroasa a articulatiilor sau chiar osificarea lor. 6. Poliartrita reumatoida are o evolutie indelungata cu puseuri si remisiuni. genunchilor. subluxatie). aparand mana reumatoida (mana in „gat de lebada” sau de „ciocan”) cu deviatie ulnara. dureri articulare si limitarea miscarilor. poliartralgii. mialgii. algocalmin. simetrice prinzand mai ales articulatiile mici ale mainilor. Asadar se folosesc: paracetamol. Radiologic deformari articulare. ciclosporina. Obiectivele tratamentului: combatereea durerilor. cel putin 6 saptamani. Paraclinic creste VSH-ul. Sunt prinse intai articulatiile mainilor. indometacin. Procesele inflamatorii din stadiile initiale sunt inlocuite cu procese de fibroza.000 ui in doza unica. 2. Se foloseste de asemenea si . 2. evolutive. Paraclinic VSH crescut.prezenta nodulilor reumatoizi. In caz de alergie la penicilina se administreaza antibiotice.200.200. inflamatiei. hemoleucogramna. Poliartrita reumatoida a fost impartita in 4 stadii evolutive: 1.stadiul algic manifestat prin dureri articulare. proteina C reactiva. antimalarice. Pentru sindromul inflamator VSH crescut. dintre antimalarice: clorocin. Stadializarea bolii.stadiul inflamator caracterizat prin inflamatia articulatiilor interfalangiene proximale si metacarpofalangiene. Diagnosticul pozitiv: exista asa numitele criterii ARA in numar de 7: 1. 4. antiinflamatoare. saruri de aur: 5 tauredon. Paraclinic VSH crescut. care intereseaza sinoviala articulatiilor si se manifesta clinic prin inflamatii articulare persistente.stadiul deformant caracterizat prin aparitia procesului de fibroza. anchiloza si deformare articulara. prednisolon.stadiul de anchiloza caracterizat de afectarea mobilitatii articulare. iar in reumatismul articular acut fara cardita se face tratament 5 ani. 5. 3. factor reumatoid prezent. determinarea factorului reumatoid.000 ui la 3-4 saptamani.prezenta factorului reumatoid. 3. proteina C reactiva. Investigatii: Examenul radiologic ne da informatii referitoare la articulatii. reprezinta de fapt asa numitul factor reumatoid. pastrarea functiei articulare. Este o boala autoimuna. imunosupresive: metotrexat. Aceiasi anticorpi IgG sunt secretati de limfocitele din sinoviala articulara. mana capata o forma de „gheara”. Intereseaza in special articulatiile interfalangiene proximale. factor reumatoid prezent. imunosupresoare. 4. azatioprina.modificari radiologice tipice (mana reumatoida in forma de „gheara” sau in forma de „Z”. prevenirea deformarilor. iar la picior articulatiile metatarsofalangiene. POLIARTRITA REUMATOIDA Poliartrita reumatoida este o boala inflamatorie cronica. Tratament: medicamentos: antialgice. Reactia autoimuna se pare ca survine pe un teren imunogenetic sustinut de agregarea familiala. Manifestari clinice: Debutul este de obicei insidios cu oboseala. In reumatismul articular acut cu cardita si leziuni valvulare se face tratament chiar 10 ani.tumefierea articulatiilor interesate. redoare matinala. prezenta factorului reumatoid. Bolnavul dimineata nu poate deschide sau inchide pumnul. diclofenac. prednison. scadere in greutate. steroidiene.

Spondiloza anchilozanta severa. Se pot efectua exercitii pasive ale formatiunilor afectate.Reumatologie terapia localacu antiinflamatoare. Tratamentul este doar adjuvant. Paraclinic: radiografia de coloana vertebrala si pelvis. De cele mai multe ori hiperuricemiile sunt dezvoltate datorita alimentatiei bogate in proteine. dar factorii de mediu si infectiile declanseaza boala. datorita obezitatii. cervico dorso lombare sau alte articulatii mari. care sunt o parte din alimentatie. alcoolului in exces. familiale. rigiditate cu limitarea miscarilor la nivelul coloanei vertebrale. daca inflamatia continua se ajunge la fibroza si cicatrizari permanente. roseata. exercitiile fizice de mentinere si intretinere pentru mobilitatea coloanei vertebrale. dar exista si o anormalitate genetica in gestionarea acidului uric. Articulatia este fierbinte. sulfasalazina). SPONDILOZA ANCHILOZANTA Spondiloza anchilozanta este o forna de artrita cronica ce afecteaza coloana vertebrala in special. Complicatiile cele mai importante sunt reprezentate de inflamatia irisului (irita) sau complicatii respiratorii datorita deformarii toracelui. Guta la nivelul articulatiilor supraincarcate de acid uric da o inflamatie de intensitate crescuta. ecografie si RMN. Unii pacienti pot dezvolta doar niveluri crescute de acid uric (hiperuricemie) fara artrita sau litiaza. sensibilitate crescuta a articulatiilor interesate (in special articulatia degetului mare de la picior datorita cresterii acidului uric in sange). curbarea coloanei vertebrale catre anterior. alimentatie scazuta in proteine. astfel incat chiar greutatea unui cearceaf este de nesuportat. Paraclinic: markeri ai inflamatiei usor crescuti. Fibrozarea coloanei vertebraleproduce unirea vertebrelor. edem. Cristalele de acid uric se depun si in caile urinare formand litiaza renala urica. teste genetice. Debuteaza cu inflamatia articulatiilor vertebrale si/sau irita si/sau inflamatia articulatiilor coxofemurale care duc la cicatrizari si leziuni permanente. Spondiloza anchilozanta usoara sau de debut este cu o durere surda si o rigiditate a spatelui. antialgice. Tratament: aport adecvat de lichide. Exercitiile fizice amelioreaza si incetineste evolutia. Tratamentul fizio-terapic poate fi util pentru combaterea spasmului muscular. scadere in greutate. rigiditate si imposibilitatea mobilizarii coloanei vertebrale in special a gatului. Aceasta simptomatologie poate indica un atac acut de artrita gutoasa. Termenul de guta folosindu-se in atacuri de artrita. markeri inflamatori. dar frecventa se egalizeaza dupa menopauza. Acidul uric este un produs de descompunere a urinelor. lucioasa. Este o boala care rezulta din cristalele de acid uric depuse in articulatii sau in alte tesuturi (tofi gutosi retroauriculari si cot). fizioterapia pentru mentinerea unei posturi corecte a corpului. antiinflamatoare si tratament cu allopurinol. iar tratamentul balnear este recomandaty numai in perioadele de acalmie si cand VSH-ul nu depaseste 30 mmm/h. Ca si cauze de cunosc prevalente genetice. fuzionarea lor. endometacina. GUTA Guta este una din cele mai frecvente boli articulare. scaderea consumului de alcool. posibile fracturi. antiinflamatoare care scad durerea si inflamatia (aspirina. umflata. 6 . treptate. Poate produce durere. Este mai frecventa la barbati decat la femei. Este o forma de artrita caracterizata prin accese de durere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful