VENTILAŢIA MECANICĂ

Ventilaţia mecanică introduce şi scoate aerul din plămânii pacientului.

asistenta va trebui să aibă pregătite circuitele pentru ventilator şi să ştie să le monteze în caz de urgenţă

acestuia pentru a-i reduce anxietatea pornire al terapiei

se adaugă umidificatorul -i-se mişcările pieptului mecanice pentru a vedea dacă aceasta este eficientă sau trebuie modificată -a format condens pe tubulatură se va decupla rapid ventilatorul şi se va scutura tubulatura într-un recipient pentru a îndepărta apa formată deoarece poate fi aspirată de pacient. Condensul nu se va goli niciodată în umidificator, deoarece el poate fi deja contaminat cu secreţiile pacientului peratura aerului adminstrat pacientului este apropiată de cea a corpului său -72 de ore sau şi mai des dacă este nevoie reptată a pacientului de ventilator Când pacientul este mutată sau se schimbă tubulatura se va avea grijă ca să nu ajungă în plămânii săi condensul format pe tubulatura ventilatorului eventualele semne de scădere a debitului cardiac trate împreună doarece curarizantele nu afectează nivelul de conştienţă a pacientului), deci, cu atât mai mult trebuie atent supravegheat pentru a-i suplini nevoile pe care nu le poate exprima  trusa de urgenţă trebuie întotdeauna să fie întotdeauna la îndemană în cazul unui pacient curarizat pentru a putea interveni rapid în caz de detubare accidentală

1

Pentru ei s-au dezvoltat strategii de desprindere şi au fost analizate cauzele de potenţial insucces. din nefericire.0. fără însă a modifica durata globală a spitalizării sau mortalitatea. sevrarea de ventilator şi extubarea sunt simple după o scurtă perioadă de respiraţie pe tub în T şi bineînţeles. randomizate dezvoltate în această direcţie. La două treimi din pacienţi. dacă sunt stabili hemodinamic şi în aceste condiţii pregatiţi pentru un test de respiraţie spontană. la ceea ce se consideră suportul minim.4 -8cmH2O traheală 2 . se prelungeşte durata ventilaţiei mecanice. Aceasta evaluare zilnică a funcţiei respiratorii asociată stării generale a pacientului. Rămân 30% din pacienţii care au avut nevoie de intubaţie şi suport ventilator mai mult de 24 de ore. precum gazele sanguine şi imaginile radiologice pulmonare. O astfel de aproximativ 2 zile. întreaga atenţie trebuie îndreptată spre desprinderea de ventilator cât se poate de repede.4-0. Modalităţi de sevrare de ventilator: -10 min de mai multe ori pe zi până ce clinicianul consideră că sunt apţi a fi detubaţi până se ajunge în ore sau cel mai adesea zile. parametrii clinici sunt supuşi subiectivităţii. care nu pot tolera tentativele iniţiale de a respira fără suportul aparatului. trebuie să cuprindă: -300 la FiO2=0. reducând în final şi durata globală a ventilaţiei mecanice şi costul spitalizării în terapie intensivă.5 sau PaO2>60mmHg la FiO2 max. trepte a suportului.ca pacientul să se poată odihni (oboseala poate întârzia momentul desprinderii de ventilator şi recăpătării respiraţiei spontane Sevrarea de ventilator : i ce a dus la instituirea ventilaţiei mecanice. marea majoritate a pacienţilor nu au însă nevoie de acest abord prin care. De cele mai multe ori evaluarea la care sunt supuşi pacienţii este o combinaţie de elemente subiective cu măsurători obiective. nu există studii prospective. care să permită instituirea testului de respiraţie spontană. după ce cauza pentru care au fost puşi pe ventilator a fost rezolvată. Problema recunoaşterii momentului în care disfuncţia pulmonară nu mai are nevoie de protezare este extrem de dificilă. Standardizarea nu este posibilă. după care pacienţii pot fi detubaţi lui o singură dată în zi şi supunerea lui unui test de respiraţie spontană în urma căruia dacă îl tolerează va putea fi detubat care să evalueze dacă cauza pentru care au fost ventilaţi s-a remis.

ventilaţia mecanică poate fi prompt restabilită. după aspectul piesei ce se foloseşte. el va putea beneficia de toate sistemele de monitorizare şi alarme pe care le oferă ventilatorul (volum curent. media descrisă de diferiţi autori 3 . Cei ce nu tolerează un test de respiraţie spontană o fac destul de repede după instituirea acestuia. Durata testului de respiraţie spontană variază. absenţa sedativelor în perfuzie continuă sau întreruperea lor din timp 7. Nu este necesar nici un echipament adiţional. Generaţia nouă de ventilatoare răspunde foarte usor la solicitările pacientului. Există mai multe avantaje în a face testul în această modalitate. FiO2 etc. iar dacă pacientul are dificultăţi.25 -10g/dl anume efectuarea testului de respiraţie spontană. în special cele ale căror valve sunt declanşate de modificările de flux. frecvenţă respiratorie. nefiind stabilit un timp anume şi fără a desprinde bolnavul de ventilator. În plus. În forma sa tradiţională. Testul de respiraţie spontană : ontană este cea mai veche modalitate de sevrare de ventilator. Această modalitate poartă denumirea de sevraj pe tub în T. bolnavul este decuplat de la ventilator şi primeşte un supliment de oxigen umidificat. minut/volum. ceea ce va duce la identificarea rapidă a acelor bolnavi care nu pot respira spontan mai mult de 48 de ore.).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful