Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia Centrul de Cercetări Sociologice

Studiul calitativ şi constituirea planului de marketing al Cetăţii istorice
raport final

Martie 2008 –Martie 2009

BENEFICIAR: Consiliul Local Alba Iulia

Studiu efectuat în baza Contractului nr. 6575/18.02.08 şi a Ofertei anexă la contract. Contractul a fost încheiat între Consiliul Local Alba Iulia, în calitate de achizitor şi Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia în calitate de prestator.

Prestator Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia Rector, Prof. univ. dr. Moise Ioan Achim Director de proiect Conf.univ.dr. Lucian Marina

Echipa de proiect şi de redactare a raportului - pe domenii de expertiză- a fost formată din: Conf. univ. dr. Lucian Marina –Director proiect, metodologia cercetării Prof. univ. dr. Mihai Pascaru –sociologia dezvoltării şi a comunităţilor Lect. univ. dr. Andreea Muntean (Bolog)-marketing turistic Lect. univ. dr. Vlad Millea –sociologia modului de trai Lect. univ. dr. Călina Buţiu –dezvoltare comunitară Lect. univ. drd. Claudia Moisă –marketing turistic Lect. univ. drd. Mălina Cordoş-management turistic Lect. univ. drd. Dobra Iulian –finanţe Sociolog David Popescu, coordonator culegere şi introducere date La proiect au mai participat în calitate de operatori de anchetă şi operatori de calculator, având un aport semnificativ în toate fazele proiectului peste 30 de studenţi ai Specializărilor de Sociologie, Asistenţă socială şi Marketing.

CUPRINS
Capitolul I. Justificarea potenţialului turistic al obiectivului de patrimoniu Capitolul II. Metodologia 1. Scopul 2. Metodele 3. Obiectivele Capitolul III. Opţiunile locuitorilor 1. Metoda anchetei sociologice şi de marketing 2. Interesul locuitorilor faţă de promovarea turistică a Cetăţii 3. Gradul de vizitare a obiectivelor turistice 4. Priorităţi de promovare 5. Nivelul de informare şi comunicare cu privire la Cetatea istorică 6. Ce măsuri de promovare propun locuitorii 7. Care este gradul de atractivitate a ofertelor turistice potenţiale 8. Care ar trebui să fie strategia turistică 9. Concluzii asupra opţiunilor locuitorilor Capitolul IV. Cetatea istorică: opţiunile turistice 1. Obiective turistice în Cetatea istorică 2. Oferta şi cererea turistică 3. Dinamica fluxurilor turistice 4. Dimensiunile pieţei turistice a Cetăţii Alba Iulia 5. Concluzii Capitolul V. Validarea opţiunii locuitorilor Capitolul VI. Planul de marketing al Cetăţii istorice 1. Sinteza planului de marketing 2. Analiza SWOT a Cetăţii istorice 3. Obiectivele generale de marketing 4. Strategia de produs turistic-oferta turistică 5. Plan de acţiune pentru implementarea strategiilor de marketing 6. Bugetul planului 9. Rezultate preconizate Capitolul VII. Probleme şi proiecte ale dezvoltării turistice a Cetăţii istorice Aneza 1.Chestionar şi rezultate studiu sociologic şi de marketing Anexa 2.Corelaţii statistice în cadrul pieţei turistice a cetăţii istorice Alba-Iulia Anexa 3. Un interviu cu un stakeholder Anexa 4.Concepte de marketing pentru dezvoltarea cetăţii 3 5 5 5 5 7 7 8 9 10 11 15 16 18 20 22 22 24 26 30 32 34 37 37 38 39 40 77 81 84 85

În cazul cetăţii Vauban din Alba Iulia. Într-un timp foarte scurt produsul turistic al Traseului celor trei fortificaţii. resurse naturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice în scopul conservării. 3 |Raport final . avea ca metodă de lucru preluarea părţilor „. promovării şi gestionării acestor resurse ce nu pot fi înlocuite. Vauban este un brand cu circulaţie internaţională şi în acest sens prin Strategia de dezvoltare a oraşului Alba Iulia sunt propuse măsuri de integrare a Cetăţii medievale în Reţeaua Europeană a Cetăţilor Vauban. cât şi prezentul lor. Această istorie a fortificaţiilor bimilenare a fost deja testată cu mult succes în cadrul unui produs turistic original: Traseul celor trei fortificaţii. a reuşit să fie cel mai bine vândut produs turistic al Cetăţii. a cărui operă practică a fondat una dintre cele mai renumite şcoli europene de fortificaţii militare.. dar şi de aderenţa mare a localnicilor la valorile turismului cultural (peste 80% dintre ei sunt de acord că principala direcţie de valorificare a situluii Cetăţii istorice trebuie să fie cea a turismului cultural istoric de excepţie). atât în ceea ce priveşte trecutul. 1992). de aspectul monumental şi cu valoare urbanistică ridicată a fortificaţiilor Vauban (ce pot fi valorificate în produse turistice cu iz de „RETRĂIRE A TRECUTULUI”). dintr-o fortificaţie mai veche cu valoare structurală şi defensivă pe care o integra apoi în noua lucrare de tip bastionar (vechi bastioane transformate în reduituri pentru noul bastion adecvat tipului de fortificaţie abordat)”. Această valoare trebuie păstrată şi făcută cât mai larg cunoscută şi din această cauză trebuie promovată prin intermediul turismului cultural. care valorifică doar o mică parte a spaţiului şi atracţiilor Obiectivului turistic al Cetăţii. Turismul cultural are ca scop vizitarea acelor locuri şi activităţi ce definesc istoria şi oamenii. cercetările arheologice au scos la lumină ruine ale vechilor aşezări din perioada medievală. dar mai ales vestigii din perioada Imperiului roman. Programele din domeniul patrimoniului cultural care se bucură de succes realizează legături între activitatea turistică.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 CAPITOLUL I JUSTIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL OBIECTIVULUI DE PATRIMONIU Caracterul specific al Cetăţii Alba Iulia rezultă din valoarea sa ca element de patrimoniu istoric şi cultural. istorice şi naturale (National Trust for Historic Preservation’s Heritage Tourism Program. conservarea patrimoniului istoric. arte.. În acest scop organizarea de evenimente medievale este agreată de majoritatea populaţiei oraşului. Vauban. În acest moment reţeaua constituită a Cetăţilor Vauban este formată din Cetăţi franceze care au depus un dosar de Candidatură la UNESCO. Aceasta include resursele culturale. În acest fel foarte multe fortificaţii Vauban din Europa sunt privite atât ca valori în sine cu foarte mare atracţie turistică prin rezistenţa în timp a construcţiilor bastionare. Turistul fortificaţiilor Vauban intră într-un spaţiu monumental bastionar diversificat (menit a-l stimula plurisenzorial şi cognitiv) plin de istorii locale şi de vestigii cumulate adesea pe parcursul mai multor secole de existenţă. inginer militar de geniu. îmbunătăţirii. O colaborare pe linia extinderii acestei reţele trebuie să aibă deci un nou obiectiv şi să fie susţinută de măsuri concrete în această direcţie. dar şi ca VALORI CULTURALE PLURISIMBOL care incorporează vechile simboluri şi utilităţi în altele noi. Valoarea ridicată a potenţialului turistic a Patrimoniului istoric este dată de densitatea mare şi varietatea simbolurilor cultural-istorice. muzee. Obiectivul poate fi organizarea unui circuit european al festivalurilor Vauban.

5. Depozitara sarcofagului primului mare lupător creştin transilvănean de origine română. 4. Capitală simbol a României prin faptul că în cuprinsul sitului istoric s-a consumat actul Marii Uniri (SALA UNIRII. 7. privind protejarea monumentelor istorice Cetatea Alba Iulia poate fi încadrată în grupa A. 6. a unor centre de informare şi promovare turistică. 422/2001. Primul Muzeu al Marii Uniri a Românilor de la 1918 şi unul din cele mai cunoscute muzee din România. Iancu de Hunedoara (CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ). amenajarea unor puncte de belvedere pentru fortificaţiile ce le cuprinde. PALATUL APOR). Prin caracterul său specific Cetatea Alba Iulia se înscrie ca o valoare importantă a patrimoniului cultural local.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 1. Potrivit legii nr. naţional. Prima capitală a tuturor românilor (prin actul lui Mihai Viteazul la 1600: PORTILE CETATII. din care fac parte monumentele istorice de valoare naţională şi universală. CAPITALA REÎNTREGIRII). Dezvoltarea turismului în Alba Iulia va contribui la creşterea economică în oraş şi în împrejurimile acestuia. Cea mai mare Cetate Vauban din România (alături de cea de la Arad) şi una din cele mai bine conservate. CAPITOLUL II METODOLOGIA 1. fiind respectate principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului. SCOPUL 4 |Raport final . 2. Inestimabilă valoare culturală (BIBLIOTECA BATHYANEUM. Amplasarea în spaţiu a Cetăţii Alba Iulia şi suprafaţa mare pe care se extinde permite amenajarea unor spaţii de parcare. 3. Argumentele care justifică valoarea Cetăţii Vauban în forma sa actuală sunt: Prima capitală a Principatului transilvan autonom (simbol: PALATUL PRINCIPILOR). STATUIA LUI MIHAI VITEAZUL). dar şi internaţional.

Ce bugetare din partea comunităţii ar trebui să existe pentru dezvoltarea obiectivelor turistice din Cetate şi promovarea lor? 9. Care este starea de fapt a produsului turistic al Cetăţii istorice şi care sunt căile de urmat pentru dezvoltarea lui ? 5 |Raport final . Care este competitivitatea relativă a obiectivelor componente ale produsului istoric (vizitare. de unde obţine informaţii turistice despre Cetatea istorică.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Scopul studiului este constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice prin valorificarea unui studiu precedent asupra opţiunii locuitorilor. valorizare) ? 3. Constituirea Planului de marketing de către experţi 3. cetăţeanul din municipiul Alba Iulia şi cât de atractive au fost aceste informaţii după tipul de sursă ? 5. METODELE Metodologia studiului cuprinde următoarele metode: 1. Care ar fi opţiunile majore ale populaţiei în ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare a Cetăţii Alba Iulia? Metoda utilizată a fost ancheta pe 1200 de locuitori din municipiul Alba Iulia (1200 care şi-au manifestat interesul completând un chestionar). OBIECTIVELE Analiza opţiunilor locuitorilor a avut următoarele obiective (întrebările cercetării): 1. Analiza opţiunii locuitorilor 2. preferinţă de promovare. analiza diagnostic a pieţei turistice şi validarea opţiunilor de dezvoltare de către lideri locali. Analiza diagnostic a avut următorul obiectiv (întrebare a cercetării): 1. 2. Care ar fi gradul potenţial de implicare a publicului în cadrul unor oferte turistice interactive caracteristice turismului cultural-istoric actual? 8. Ce acţiuni majore ar fi necesare pentru strategia de promovare turistică şi cine ar trebui să urmărească promovarea Cetăţii? 7. Cât de informat. Validarea opţiunii locuitorilor de către lideri locali 4. Care este gradul de interes şi de posibilă implicare a cetăţenilor municipiului în dezvoltarea produsului turistic al Cetăţii istorice ? 2. Cât de prioritar trebuie să fie promovată Cetatea şi obiectivele conexe de pe teritoriul ei în cadrul promovării obiectivelor turistice majore din oraş? 4. Ce fel de mesaje ar trebui folosite în promovarea turistică a Cetăţii ? 6. Analiza diagnostic a pieţei turistice 3.

A fost întreprinsă şi o analiză asupra tendinţelor de dezvoltare de pe piaţa turistică mondială. dar şi de la obiectivele turistice majore. METODA ANCHETEI SOCIOLOGICE ŞI DE MARKETING 6 |Raport final . Care opţiuni ale locuitorilor de dezvoltare a cetăţii sunt realiste şi care nu pot fi puse în practică? Ca metodă s-a utilizat interviul directiv şi interviul nondirectiv cu centrare pe restituirea rezultatelor şi evaluări ale proiectelor de dezvoltare. SAGE PUBLICATIONS. Constituirea Planului de Marketing a fost realizată prin integrarea tuturor componentelor de cercetare prealabile. analiza lor de către experţi şi stabilirea direcţiilor de dezvoltare turistică. prin inspectarea uneia din cele mai prestigioase baze de date electronice. precum şi a unui set de proiecte. Validarea opţiunilor locuitorilor de către lideri locali a avut drept obiectiv (întrebare a cercetării): 1. CAPITOLUL III OPŢIUNILE LOCUITORILOR 1.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Pentru analiza diagnostic s-au cules date despre fluxurile turistice de la principalele servicii de cazare.

Putem evalua astfel că 85% din populaţia oraşului peste 14 ani.8% (+/-) la un nivel de probabilitate de 95%. Ancheta sociologică a presupus culegerea de date pe bază de chestionar aplicat la domiciliu de la 1200 de persoane din Alba Iulia şi periferii. Marja de eroare a eşantionului a fost calculată la 2. calculată la 75% oferă o informaţie şi despre cei care nu au răspuns. c. de elementele strategiei de promovare (93. Pe locul 2 ca obiect mare de interes al cetăţenilor avem analiza câştigului oraşului de pe urma promovării şi valorificării Cetăţii istorice (88.7% se interesează de acest aspect) 7 |Raport final . aproximativ 15% sunt persoane care şi-au declarat dezinteresul total faţă de tema promovării Cetăţii. Piramida vârstelor pe eşantionul de 1200 de persoane chestionate 2.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 a. b.6% sunt interesaţi mai mult sau mai puţin). INTERESUL LOCUITORILOR FAŢĂ DE PROMOVAREA TURISTICĂ A CETĂŢII Cei mai mulţi cetăţeni ai muncipiului Alba Iulia sunt interesaţi de ceea ce se promovează în cadrul unor campanii în acest sens. Graficul 1. Perioada de culegere a datelor a fost de 2 săptămâni (25 noiembrie-10 decembrie 2007). reprezintă baza de receptare a campaniei de promovare şi valorificare a Cetăţii istorice. A fost principala metodă a studiului opţiunilor grupului ţintă principal actual format din cetăţenii de peste 14 ani din muncipiul Alba Iulia. Rata de nonrăspunsuri. Din cele 25% (din 1600) persoane care nu au răspuns.

dar totuşi cu o pondere ridicată pe ansamblu.Grade de interes pentru pentru promovarea Cetăţii istorice 3. Graficul 2.2% se declară interesaţi).2% ). respective ce poate câştiga fiecare din promovarea Cetăţii istorice şi respectiv cât de mult este interesat fiecare să participle la acţiunile de promovare.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Pe locul 3 în ierarhia interesului public avem modul în care se face promovarea (86. GRADUL DE VIZITARE A OBIECTIVELOR TURISTICE În ultimul deceniu. Pe locul 4 ca sferă de interes avem instituţiile şi persoanele care realizează promovarea (76. de a creşte numărul vizitatorilor în 8 |Raport final . sunt interesele să le numim personale ale cetăţenilor. Aproape o treime dintre cetăţenii interesaţi în general de promovarea cetăţii se declară neinteresaţi de potenţialul lor câştig sau de posibila lor implicare. Pe ultimile locuri ca şi interes public în chestiunea promovării comparativ cu domeniile anterioare. cercetările în turism au arătat o creştere a numărului de iniţiative care arată nevoia de a monitoriza competitivitatea destinaţiilor turistice. Ce înseamnă o destinaţie competitivă ne spun Ritchie and Crouch (2003): „Ceea ce face o destinaţie turistică cu adevărat competitivă este abilitatea sa de a creşte cheltuielile turiştilor.

deţinătorul actual al spaţiului.. Dacă în cazul bibliotecii. au redus atractivitatea. Locuri de joacă vizitate de aproximativ 50-60% din totalul persoanelor cu interese turistice F. 4. Obiective vizitate de aproximativ 40-50% din totalul persoanelor cu interese turistice Tabelul 1. şi a face aceasta într-un mod profitabil.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 timp ce li se oferă acestora o experienţă satisfăcătoare şi memorabilă. Prin analiza cluster am grupat Obiectivele după măsura în care sunt cel mai mult vizitate de persoanele de peste 14 ani din muncipiu. Gruparea obiectivelor turistice din Cetatea istorică (şi conex) după gradul de vizitare de către persoanele de peste 14 ani din Alba Iulia (anchetă) Categoria A Grad de vizitare: 90% Catedrala Reîntregirii Obeliscul „Horia. [. Obiective vizitate de aproximativ 90% din totalul persoanelor cu interese turistice din Alba Iulia C. în cazul Palatului Apor starea clădirii. Locuri de divertisment. Au rezultat 5 categorii de obiective: B. percepţia şi afluxul turistic să se îmbunătăţească. Obiective vizitate de aproximativ 70-75% din totalul persoanelor cu interese turistice D. vizitate de aproximativ 50-60% din totalul persoanelor cu interese turistice E.  Porţile Cetăţii  Zidurile Cetăţii Medievale  Statuia lui Mihai Viteazul  Muzeul Unirii F â n t â n a arteziană (*) Categoria B Grad de vizitare: 70% -Universitatea „1 Decembrie 1918” (exterior) -Catedrala Romano-Catolic ă -Monumentul Custozza -„Traseul celor 3 fortificaţii” Categoria C Grad de vizitare: 60% -Restaurantul PUB 13 -Restaurantul „Underground” Categoria D Grad de vizitare: 50% Parcul de joacă pentru copii de lângă şanţurile Cetăţii -Parcul de joacă de lângă PUB 13 Categoria E Grad de vizitare: 40% -Biblioteca Batthyaneum -Palatul Apor Cele mai nevizitate obiective din seria celor despre care s-a solicitat evaluarea sunt Palatul Apor şi Biblioteca Battyaneum.] cu păstrarea capitalului natural al destinaţiei pentru generaţiile viitoare”.. PRIORITĂŢI DE PROMOVARE 9 |Raport final . Cloşca şi Crişan”. restricţiile de intrare au redus numărul cetăţenilor din oraş care au vizitat-o vreodată. până de curând o ruină. Este de aşteptat însă ca odată cu restaurarea masivă recentă şi ţinând cont de strategia Universităţii „1 Decembrie 1918”.

cu ocupaţie de nivel mai înalt şi „activi” (aşa vom numi în text persoanele care doresc să fie consultate atunci când se iau decizii referitoare la Cetate) Susţinătorii „Zilei Naţionale” sunt în mai mare măsură persoane de religie ortodoxă şi în mai mare măsură susţinători fie ai „Zilelor oraşului”. cu 46% manifestările Zilele muncipiului şi pe ultimul loc clădirile şi spaţiile moderne din oraş.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cvasi-majoritatea locuitorilor susţin că Cetatea istorică trebuie promovată mai mult decât se face la ora actuală.7% dintre opţiuni manifestările Zilei Naţionale. fie ai promovării mai intense a clădirilor şi spaţiilor moderne din oraş. „Ce credeţi că ar trebui promovat mai mult în Alba Iulia ca obiectiv turistic ?” Cei care susţin opţiunea „Cetatea istorică şi monumentele de pe teritoriul ei” (de departe cei mai numeroşi) sunt în mai mare măsură persoane cu studii mai ridicate. Graficul 3. 10 |Raport final . Urmează cu 61.

etc. cele mai bine percepute obiective turistice din Cetate (în toată complexitatea lor: valoare cultural-istorică. Analiza datelor ne indică care sunt opţiunile majore ale populaţiei. Ce obiective turistice ar trebui promovate cu prioritate pentru turiştii români sau străini în cadrul Cetăţii istorice? (4 alegeri) Dacă vrem să urmărim cum aleg grupat subiecţii obiectivele de promovat cu prioritate vom detecta câteva cupluri de promovare turistică (simbolistică. sunt mai mulţi din rândul „activilor” şi apreciază în acelaşi timp şi că trebuie promovate mai mult decât în prezent manifestările. Alte obiective nu întrunesc adeziuni semnificative. Obeliscul „Horia.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Susţinătorii „Zilelor municipiului” sunt în mai mare măsură persoane cu venituri mai reduse. Cloşca şi Crişan” -Biblioteca Batthyaneum. Palatul Apor. valoare pe piaţa turistică şi semnificaţie psiho-socială): Traseul celor trei fortificaţii. Biblioteca Batthyaneum. relevant pentru ceea ce apreciază subiecţii ca priorităţi de promovare (vezi figura următoare). Catedrala Reîntregirii. Cu ajutorul acestor întrebări s-a construit un sigur indicator. în ordine. Locuitorii au fost solicitaţi să numească 2 obiective care ar trebui promovate cel mai mult pentru turiştii români şi 2 cel mai mult pentru turiştii străini. fie Zilele municipiului. vizuală. Dintre ei o mare pondere susţin şi promovarea Cetăţii istorice.Cetatea Vauban -Catedrala Reîntregirii . fie cele de Ziua Naţională.Muzeul Unirii – Obeliscul “Horia. Fântana arteziană. Vom avea. Cei care susţin „clădirile şi spaţiile moderne din oraş provin în mod uniform din toate categoriile sociale. Muzeul Unirii. Porţile Cetăţii. Cloşca şi Crişan”.Palatul Apor-Catedrala romano-catolică şi -Porţile Cetăţii-Monumentul Custozza-Statuia lui Mihai Viteazul 11 |Raport final . de vecinătate. arhitecturală. Graficul 4. de religie ortodoxă şi de sex masculin.) -Traseul celor trei fortificaţii . Cetatea Vauban.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 5.8% declară că sunt bine şi foarte bine informaţi cu privire la CETATE în ansamblul ei. elemente de ornament)  redarea Porţii a IV-a circuitului turistic b) Dezvoltarea de servicii. În afara întrebărilor cu variante de răspuns. Comunicarea Comunicarea cu românii:  38. 21.3% dintre cei fără loc de muncă.3% declară că au discutat foarte mult şi mult. Din observaţiile interlocutorilor români relatate de respondenţii noştri. facilităţi şi de noi amenajări.  apropierea faţă de Cetate nu pare să fie un factor determinant în autoevaluarea nivelului de informare: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 42.2% dintre cei aflaţi la depărtare. 2008-2009 NIVELUL DE INFORMARE ŞI COMUNICARE CU PRIVIRE LA CETATEA ISTORICĂ La acest punct analiza a vizat modul în care subiecţii îşi autoevaluează nivelul de informare.  sexul induce diferenţe remarcabile: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 49% dintre bărbaţi şi 38. S-a procedat apoi la o analiză de conţinut pentru a sintetiza problemele ridicate de cunoscuţii subiecţilor. cunoscuţi din România despre valorificarea şi promovarea Cetăţii. Informarea: Cu privire la CETATE în ansamblul ei:  ceva mai mult de o treime dintre subiecţi (36.1% dintre cei aflaţi mai departe.  barbaţii declară că declară că au discutat foarte mult şi mult în proporţie de 25. cunoscuţi despre problematica Cetăţii.  dintre cei care au locul de muncă în cartierul Cetate 19.7% dintre cei din proximitate şi 20. subiecţii au fost invitaţi să exprime liber ceea ce au discutat cu cunoscuţii vis-a-vis de subiectul promovării Cetăţii. restaurante. declară acelaşi lucru 17. dar şi dacă comunică cu alte persoane. în acord cu noile cerinţe ale consumatorului de turism  localuri publice (Pub-uri.  în ceea ce priveşte locul de muncă acesta pare să nu aibă de asemenea o importanţă deosebită în autoevaluare: declară că sunt foarte bine şi bine informaţi 44. turnuri.  cinematograf  chioşcuri 12 |Raport final . declară acest lucru 19.2%) declară că sunt foarte bine şi bine informaţi cu privire la cetate în ansamblul ei. credem că sunt de reţinut următoarele aspecte vis-a-vis de acţiunile generice şi punctuale care trebuie să stea pe agenda autorităţii de management: a) Conservarea / restaurarea cu scopul reconstituirii „atmosferei medievale”  fortificaţiilor (ziduri. iar femeile 16.4%.7% declară că au discutat foarte mult şi mult iar dintre cei care au locul de muncă în afara cartierului amintit.5% dintre respondenţi declară că au discutat foarte mult şi mult cu rude.  în raport de distanţa faţă de Cetate.9% dintre locuitorii din proximitate şi 42.8%.3% dintre femei.4% dintre cei cu locul de muncă în cartierul CETATE şi 44% dintre cei cu locul de muncă în afara cartierului CETATE. Dintre cei care nu au un loc de muncă 39.

6%. iar femeile 8. 9. Reţinem însă şi câteva aspecte particulare.). cu care respondenţii spun ca au discutat. monumente lăsate în paragină sunt probleme de management. lipsa toaletelor publice.9% declară că au discutat foarte mult şi mult. implicit moduri diverse de valorificare şi promovare a obiectivelor turistice cu caracter istoric: a) Conservarea / restaurarea cu scopul reconstituirii „atmosferei medievale”  clădirile istorice să fie valorificate şi altfel decât ca “muzee moarte” 13 |Raport final .6% dintre cei fără loc de muncă.1%.  în raport de distanţa faţă de Cetate. coincid cu cele ale celor din România. menţionat ca atare sau prin dimensiuni cum ar fi interesul cetăţenilor pentru bunurile şi valorile comune şi păstrarea curăţeniei. slaba organizare a evenimentelor derulate în Cetate. plasează sursa problemelor în comportamentul cetăţenilor şi/sau turiştilor – vizitatori ai Cetăţii. care pot să se constituie în sursă de idei generate de cei care au contacte cu alte culturi şi. În mare parte. declară acelaşi lucru 9. carnavaluri)  amplasarea de panouri publicitare  elaborarea şi distribuirea de broşuri şi pliante. durata prea mare a lucrărilor de restaurare a Porţii a III-a.4% dintre respondenţi declară că au discutat foarte mult şi mult cu rude. a materialelor de promovare.  barbaţii declară că declară că au discutat foarte mult şi mult în proporţie de 14. nivelul crescut de zgomot.  realizarea unei pagini web  publicitate prin agenţiile de turism  realizarea de filme documentare  acţiuni în cooperare cu alte localităţi din străinătate  acţiuni în şcoli Sunt sesizate problemele care ar putea împiedica valorificarea Cetăţii. iluminat deficitar.5% dintre cei din proximitate şi 12% dintre cei aflaţi mai departe. insuficienţa spaţiilor verzi. În schimb lipsa/ insuficienţa traseelor turistice. băncuţe etc. dintre care unele fac referiri exprese la actorii responsabili şi pot să sugereze eventuale intervenţii pentru modificarea comportamentelor acestora. Spiritul civic. cunoscuţi din România despre valorificarea şi promovarea Cetăţii. prin urmare îi vizează direct pe managerii diverselor elemente ale complexului obiectiv turistic „Cetatea Alba Iulia”. Comunicarea cu străinii  21.  dintre cei care au locul de muncă în cartierul Cetate 13.9% declară că au discutat foarte mult şi mult. declară acest lucru 9.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009  parcări publice  drumuri şi alei pavate  construirea unui amfiteatru în aer liber  servicii de ghidaj turistic  centre de informare c) Promovarea prin mijloace diverse  organizarea de evenimente şi manifestări socio-culturale (festivaluri medievale. a amenajărilor (parcări. spectacole. observaţiile şi propunerile celor din străinătate. iar dintre cei care au locul de muncă în afara cartierului amintit.

Şi sigur acestea sunt declaraţiile subiecţilor. Sursele informării turistice şi atractivitatea acestora Sunt două categorii de surse majore de unde subiecţii se informează: -surse informale: cunoscuţi. Pe de altă parte. “de prin şcoală” şi de la faţa locului.o sursă 14 |Raport final . moteluri.  Manifestările nu sunt organizate „civilizat”. -surse formale: mass-media. Lipseşte o informare sistematică pentru o pondere importantă dintre subiecţi: 43. pensiuni) c) Promovarea prin mijloace diverse  Distribuirea de pliante şi broşuri prin hoteluri şi restaurante de lux  Distribuirea unui material promoţional pe format electronic (CD)  Organizarea de expoziţii cu arme.  Pedepse aspre pentru cei care săvârşesc acte de vandalism. panouri. internet.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice  2008-2009 concesionarea spaţiilor insuficient exploatate turistic unor organizaţii neguvernamentale care au capacitatea de a realiza lucrări de restaurare şi de a administra spaţiile istorice b) Dezvoltarea de servicii. cărţi. trăsuri şi costume de epocă  Difuzarea de materiale documentare prin posturi de televiziune internaţionale  Materialele promoţionale să fie editate bilingv  Realizarea unui album foto cu Cetatea  Construirea unui turn de belvedere Subiecţii au făcut referire şi la problemele de dezvoltare turistică menţionate de interlocutorii străni:  Se găsesc mai multe informaţii pe site-urile străine decât pe cele din România. anunţuri.8% nu au citit niciodată o carte sau un document detaliat desre Cetate.2% declară că au citit mai mult de o dată o carte de acest fel. role.  Lipsa ghidajului turistic. Indicatorii utilizaţi în cercetare ne permit să afirmăm că sursele informale reprezintă o cale prin care mulţi cetăţeni din Alba Iulia obţin informaţii despre Cetate (aproximativ 30% dintre ei au ca unică sursă „cunoscuţii”).  În Muzeul Unirii să fie păstrat specificul etnic. ATV-uri  Construirea unui turn de belvedere  Postarea de manechine îmbrăcate în port popular  Realizarea de holograme cu scene istorice pe traseul turistic  Construirea de spaţii de cazare (hoteluri. facilităţi şi de noi amenajări.  Circulaţia maşinilor în incinta Cetăţii ar trebui restricţionată. în acord cu noile cerinţe ale consumatorului de turism  Posibilitatea de a închiria biciclete. pliante. dat fiind faptul că doar 24. afişe.  Nu e suficient valorizată Cetatea în ansamblul său. Internetul .  La evenimentele şi manifestările din incinta Cetăţii să se interzică tarabele şi comercianţii care nu au legătură cu evenimentul.  Lipsa siguranţei publice. fiind posibil ca procentul să fie semnificativ mai mare.

iar pe locul trei ca opţiuni se plasează panourile semnalizatoare (15. „să fie mai complexe”. Predomină însă aprecierile la cei care frecventează aceste pagini.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 interactivă. ziarul local Unirea. informarea are numeroase aspecte emoţionale). „Cât de necesare apreciaţi că sunt următoarele măsuri pentru îmbunătăţirea promovării Cetăţii ?” Măsurile au fost grupate pe trei categorii (în ordinea opţiunii cetăţenilor): 15 |Raport final . -surse percepute ca atractive de mai puţin de 40% dintre subiecţi (în ordine): cărţile şi paginile Internet. -au o expunere care nu favorizeaă cititul şi după unii nu au un format atractiv. Faptul că paginile Internet referitoare la Cetate nu sunt atractive pentru un număr mare de subiecţi are două cauze.8 % dintre subiecţi se informează lunar prin panourile semnalizatoare din Cetate). „sunt prost structurate”. ele fiind: „informative”. panourile semnalizatoare. broşurile turistice. care pot fi luate în considerare pentru o eventuală îmbunătăţire a lor: -nu sunt semnalizate luminos. Consiliul Local şi alte instituţii şi un parteneriat public privat. „au un design plăcut”.8%). -“sunt prea pompoase” reclamă altcineva sau “se laudă prea mult” (atenţie deci. Pe locul doi sunt emisiunile radio şi cele de televiziune. -marketing direct multidirecţional: broşuri numeroase distribuite intern şi internaţional. „nu e toată istoria adevărată”. În privinţa atractivităţii surselor de informare. un site pe Internet dedicat doar promovării turistice a Cetăţii istorice şi crearea unui mijloc de a vedea de sus Cetatea. unii respondenţi spunând că paginile Internet referitoare la Cetate: „sunt prea evazive”. puncte de informare cu orar zilnic. conferinţe şi bannere stradale de dimensiuni mari. „conţin prezentări bune”. Sursa principală de informare formală lunară este presa scrisă (19. „nu sunt clare şi sugestive pozele”. -management corporatist: un parteneriat public între Primărie.4% se informează lunar despre Cetate prin articole din ziare) şi urmărind şi ce ziare citesc respondenţii noştri este probabil ca acesta să fie. Simplul fapt de avea acces la Internet nu înseamnă că este şi utilizat în informare. simpozioane. Prima se referă la faptul că gradul de accesare a Internetului nu este aşa de mare în municipiu. este accesat lunar pentru informare despre Cetate de un procent mic de subiecţi (11. Graficul 5. emisiunile de televiziune şi emsiunile radio. avem două categorii: -surse foarte atractive în percepţia a peste 50% dintre subiecţi (în ordinea atractivităţii): articolele din presa scrisă. în multe situaţii. 6. Referitor la panourile publicitare se reclamă şi câteva aspect problematice. Cea de-a doua cauză este de natură subiectivă. după declaraţiile subiecţilor. CE MĂSURI DE PROMOVARE PROPUN LOCUITORII -marketing de mare impact (cea mai agreată): campanie de promovare mediatică.

6% dintre cetăţeni susţin ca „Primăria prin serviciile specializate trebuie să urmărească promovarea Cetăţii”.3%.8%. Graficul 6. Din sfera privată şi a societăţii civile cel mai mult agreat în management este „un ONG constituit în vederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric” (36. „Cine ar trebui să urmărească (să supravegheze) promovarea Cetăţii?” Dintre instituţii. 7.7%).1% este „un operator economic sau o agenţie de turism”.7% susţin foma de ONG. alte propuneri neîntrunind 5% dintre opţiuni).1% este „un grup de personalităţi culturale din municipiu”. respectiv 45. pe locul doi cu 26. Primăria este de departe creditată cu cea mai mare susţinere (82.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 În privinţa autorităţii care să supervizeze promovarea cetăţii s-a constatat că că opţiunile cetăţenilor creditează sfera instituţională cu mai multă încredere (toate instituţiile despre care s-a cerut părerea au primit mai multe opţiuni decât cea mai populară formulă privată de management). CARE ESTE GRADUL DE ATRACTIVITATE A OFERTELOR TURISTICE POTENŢIALE 16 |Raport final . iar pentru „Consiliul Local” optează 56. „Consiliul Judeţean” şi „Prefectura” întrunesc 48. pe locul 3 cu 26.

organizarea unui festival de artă medievală. la plantarea de flori şi copaci şi. care să sporească atractivitatea turistică a acesteia. S-a propus.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Privitor la utilitatea organizării unor spaţii pentru plimbare. Atunci când subiecţii au răspuns liber la întrebarea vizând alte modalităţi prin care s-ar putea face mai atractive evenimentele organizate în aer liber în ambianţa şi pe teritoriul Cetăţii. În privinţa organizării de evenimente în spaţiile existente din Cetate. dotarea punctelor de maximă atracţie turistică cu bănci. în perimetrul Cetăţii. Cel mai rar indicate sunt activităţile de vânzare a jucăriilor care imită obiectele de epocă (locul 6) respectiv închiriere a unor articole sportive / foto / video (locul 7). ca mijloc de creştere a atractivităţii obiectivelor existente. expoziţiile de icoane pe sticlă. punerea în scenă a unor momente istorice petrecute în Cetate. cel mai frecvent au fost indicate concertele de colinzi. vânzarea suvenirurilor se află pe primul loc. Pe ante-penultimul loc sunt indicate simpozioanele pe teme legate de Castrul Roman. CD-urilor care prezintă specificul Cetăţii. relaxare în perimetrul Cetăţii peste două treimi dintre locuitori s-au arătat interesaţi de (în ordinea preferinţelor): 1. armuri. cu o pondere sensibil mai mică. muzeele şi programul evenimentelor organizate. urmată de prezenţa persoanelor în costume de epocă şi utilizarea proiectoarelor pentru punerea în valoare a monumentelor istorice. concursuri de dansuri populare. Pe ultimul loc s-au clasat terasele. pe primul loc a fost indicat amfteatrul în aer liber după modelul roman şi turnul panoramic cu specific medieval. spectacole de teatru clasic sau cu subiect istoric. aceştia s-au referit la organizarea unor focuri de artificii. expoziţii filatelice şi de artă 17 |Raport final . pe locul al doilea se situează organizarea unui carnaval cu costume de epocă iar pe al treilea. Privitor la activităţile comerciale care s-ar putea organiza în spaţiul Cetăţii. Vizitarea Cetăţii într-un cadru care să reconstituie atmosfera veche istorică este aleasă cel mai frecvent de locuitorii municipiului. Locul 4 este ocupat de vânzarea pliantelor. expoziţiile de vestimentaţie şi de obiecte de artă medievală. la punerea la dispoziţia turiştilor a unui telescop sau lunetă. la mai buna iluminare a obiectivelor turistice şi a traseelor. crearea unor alei cu trasee pitoreşti 2. Urmează proiectarea de imagini legate de specificul evenimentului şi. pe al cincilea. iar pe al cincilea loc se situează închirierea unor sisteme audio (multilingve) de prezentare a Cetăţii. pe penultimul lansarea de carte cu subiect istoric iar pe ultimul. Prezenţa obiectelor specifice evului mediu se află pe primul loc. în plus. În ceea ce priveşte oportunitatea amenajării de clădiri. pe penultimul un concurs de grafică având ca temă monumentele din Cetate iar pe ultimul. utilizarea jocurilor de lumini. un parc de distracţii pentru copii sub forma Cetăţii în miniatură. amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii respectiv a unor piste pentru biciclişti. o cinematecă unde să se prezinte filme de artă străine. În răspunsurile la întrebarea deschisă vizând alte aspecte care s-ar putea organiza în sălile clădirilor din Cetate. spaţiile comerciale (cu specific medieval). Pe antepenultimul loc se situează amenajarea unei grădini zoologice. subiecţii au menţionat concursuri de cultură generală pe teme de istorie. chioşcuri de ziare 3. recitalurile de poezie. pe locul 4 au fost alese expoziţiile de arme. urmată de comercializarea obiectelor care le imită pe cele de epocă şi de oferirea băuturilor şi produselor culinare într-un cadru specific medieval. la o mai bună finisare a aleilor. Pe locul al doilea avem hanul cu specific medieval iar pe al treilea.

Graficul 7. O propunere inedită: „cunoaşterea şi lecturarea noutăţilor editoriale într-un mediu ambiant. dezvoltarea şi promovarea Cetăţii. tip librăria «Cărtureşti»”. De menţionat că locuitorii au răspuns la întrebări ipotetice şi. CARE AR TREBUI SĂ FIE STRATEGIA TURISTICĂ Opţiuni în privinţa bugetării locale a obiectivelor turistice din Cetate Locuitorii investigaţi (prin gradul de reprezentativitate a eşantionului putem vorbi şi de cetăţenii oraşului) consideră ca o prioritate bugetară. ca atare. comportamentul lor într-o situaţie reală ar putea fi diferit. Din acest punct de vedere putem aprecia că peste 3 pătrimi dintre cetăţeni ar aproba alocări importante de fonduri în această direcţie (17% spun că ar trebui alocată cea mai mare parte din bugetul oraşului şi 67% susţin alocarea unori sume importante alături de alte priorităţi). Apreciem totuşi că pentru selectarea anumitor genuri de activităţi / evenimente sau modalităţi de organizare a spaţiului din Cetate este oportună folosirea ierarhiilor care s-au obţinut din analiza datelor şi care au fost prezentate mai sus.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 meşteşugărească. Opţiuni în privinţa părţii din bugetul local care ar trebui alocată promovării Cetăţii 18 |Raport final . 9.

 Cei care aleg Biblioteca Batthyaneum ca obiectiv turistic care să fie promovat cu prioritate. Astfel cei care optează pentru o bugetare maximală sunt în mai mare măsură dintre:  Cei care aleg ca axă de promovare marketingul de mare impact („campanie publicitară masivă”. una medie („alături de alte priorităţi”) şi una minimală („o mică parte.  Bugetarea maximală este în mai mare măsură aleasă de persoanele de religie ortodoxă şi catolică decât de cultele neoprotestante.  Cu cât vârsta subiectului este mai mare cu atât el înclină spre o bugetare mai moderată. Graficul 8. Cei care susţin o bugetare maximală provin în mare măsură dintre cei care propun măsuri. ca obiectiv turistic care să fie promovat cu prioritate. care doresc să fie consultate periodic în privinţa promovării Cetăţii este mai mare procentul celor care doresc o bugetare maximală. altele sunt priorităţile”). axe de dezvoltare şi promovare ce necesită investiţii masive. Opţiuni în privinţa direcţiilor de dezvoltare a Cetăţii Alba Iulia Subiecţii au fost puşi să opteze pentru 9 direcţii de dezvoltare ale Cetăţii istorice. mai pot fi determinate.  Cei care aleg Palatul Apor. următoarele:  Printre cei care aleg ca prioritate de promovare Muzeul Unirii este mai mare procentul celor care optează pentru o bugetare moderată sau minimală.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 În continuare să vedem şi din ce categorii socio-demografice provin cei care susţin o bugetare maximală („Cea mai mare parte”). În afara acestor relaţii directe între măsurile propuse şi alocarea bugetară dorită. „crearea unui mijloc de a vedea de sus Cetatea”). Ponderea opţiunilor pentru direcţiile de dezvoltare (răspunsul „în mare măsură”) 19 |Raport final .  Cei care aleg ca axă de promovare marketingul direct multidrecţional („simpozioane. tot prin analiza statistică a corelaţiilor datelor de anchetă. conferinţe” sau „puncte de informare cu orar zilnic”) .  Printre persoanele active.

„zonă în care să fie restricţionată circulaţia maşinilor”. 82.2% ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale” şi doar 24. exponatelor şi clădirilor istorice”.)” şi 12% ca „zonă cu numeroase birouri. -o dezvoltare pe linia transformării moderne a spaţiului Cetăţii incluzând direcţiile: „zonă în care să fie organizate manifestări sportive”. turism de afaceri”.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Prin analiza factorială s-au grupat opţiunile pentru direcţiile de dezvoltare în două axe: -o dezvoltare pe linia turismului cultural şi istoric cuprinzând direcţiile: „zonă destinată vizitării monumentelor. „zonă în care să fie organizate evenimente de afaceri. exponatelor şi clădirilor istorice”. 20 |Raport final . prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală”.. buticuri)”. „zonă de atracţie zilnică pentru turişti. imobiliar. „zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare. buticuri.2 % ca „zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare.8% dintre cetăţeni optează pentru dezvoltarea ca „zonă destinată vizitării monumentelor. „zonă cu numeroase birouri de tip notarial. „zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale”. Axa strategică dorită de cetăţenii oraşului pentru evoluţiile din Cetatea istorică este cea a dezvoltării de excepţie a turismului cultural şi istoric şi nu a dezvoltării obişnuite.. etc.5% ca „zonă de atracţie zilnică pentru turişti. 74. etc. „50. „zonă în care să fie amplasată Primăria şi unele instituţii locale” . prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală”.”.”.

iii. Standardele turismului durabil şi competitiv afirmă în egală măsură că acesta nu se poate realiza fără o atenţie sporită pentru calitatea vieţii rezidenţilor şi a populaţiei turistice. sunt embleme ale oraşului care trebuie să definească destinaţia turistică: Cetatea istorică Alba Iulia. Dintre obiectivele mai puţin vizitate din cauza unor restricţii.6% dintre cele 1200 de persoane investigate apreciază ca este necesară o mai bună promovare a Cetăţii istorice şi a monumentelor de pe teritoriul ei. la care adăugăm Porţile Cetăţii plasat pe locul 6 ca prioritate de promovare. inedit. trei. patru ca obiective ce trebuie promovate sunt menţionate Zidurile Cetăţii Medievale. diversitate de atracţii.8% deci procentul rămâne semnificativ oricum).6% dintre cetăţeni susţin ca „Primăria prin serviciile specializate 21 |Raport final . dar care totuşi sunt apreciate ca demne de promovare cu prioritate trebuie menţionată Biblioteca Batthyaneum care are toate atributele unei atracţii culturale de interes universal. 92 % apreciază „curăţenia locului” b. Catedrala Reîntregirii şi Muzeul Unirii. 76-83% apreciază „existenţa unor ghizi bine pregătiţi”. i. 65% apreciază „organizarea de evenimente neobişnuite” j. 76% apreciază „calitatea serviciilor de cazare” h.Este necesară o îmbunătăţire a modalităţilor de valorificare a Cetăţii istorice. Din acest punct de vedere cetăţenii susţin şi propun ca: 1.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 10. Dintre instituţii. 70% apreciază „preţul” i.2. Îmbunătăţirea actualelor condiţii de cazare şi primire şi a mediului ambiental. 85% apreciază „existenţa unor locuri de promenadă bine întreţinute” f. 65% recomandă cunoscuţilor „locurile care le-au plăcut” 2. Populaţia oraşului aderă la valorile turismului durabil şi competitiv (au fost chestionaţi asupra a ceea ce apreciază mult şi foarte mult la o destinaţie turistică): a. Pe locurile doi. 87% apreciază „spaţiul verde” d. „existenţa a numeroase puncte de informare” şi a unor „broşuri numeroase” g. Primăria este de departe creditată cu cea mai mare susţinere (82. spectaculozitate. consideră 89. singurul de fapt care este amenajat după standardele de calitate ale turismului cultural-istoric: personalitate de brand. 86% apreciază „valoarea istorică” e. 85. 90% apreciază „peisajul natural” c. ii.8% dintre cetăţenii municipiului (ancheta are marja de eroare de +/. Toate cele 5 obiective. Managementul promovării Cetăţii agreat de cetăţenii oraşului a vizat două componente: instituţională şi privată. Cel mai reprezentativ obiectiv care trebuie promovat cu prioritate este „Traseul celor trei fortificaţii”. în general a infrastructurii turistice este o condiţie sine-qua-non pentru dezvoltarea şi promovarea Cetăţii istorice. CONCLUZII ASUPRA OPŢIUNII LOCUITORILOR 2008-2009 Implementarea unui produs cultural-istoric la cele mai înalte standarde are o susţinere largă din partea cetăţenilor.

în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind din transferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. Cele mai importante viziuni sunt atmosfera medievală (cu caleşti. alei şi trasee bine semnalizate. cei care acceptă ca direcţii de dezvoltare şi comerţul de alt tip fiind în minoritate. 3. dar cu evenimente muzicale contemporane) şi amenajările istorice monumentale ale spaţiului Cetăţii (gen turn panoramic medieval.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 trebuie să urmărească promovarea Cetăţii”. Opţiunea pentru comerţ vizează comerţul cultural-istoric. costume. iar pentru „Consiliul Local” optează 56.1% este „un grup de personalităţi culturale din municipiu”. Nu este foarte acceptată de asemenea o dezvoltare imobiliară pe direcţie modernă a Cetăţii (amplasarea de birouri sau de sedii a unor instituţii locale). dezvoltarea şi promovarea Cetăţii. CAPITOLUL IV CETATEA ISTORICĂ: OPŢIUNILE TURISTICE 1. oferă potenţialilor turişti posibilitatea de a vizita şi cunoaşte următoarele monumente istorice. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinând la acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice. Aici părerile sunt împărţite şi depind de statusul subiecţilor.7%). În perioada interbelică.1% este „un operator economic sau o agenţie de turism”. se remarcă prin bogăţia deosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. Din acest punct de vedere putem aprecia că peste 3 pătrimi dintre cetăţeni ar aproba alocări importante de fonduri în această direcţie (17% spun că ar trebui alocată cea mai mare parte din bugetul oraşului şi 67% susţin alocarea uneri sume importante alături de alte priorităţi). Cetăţenii oraşului consideră ca o prioritate şi bugetară.3%. respectiv 45. monede şi cărţi. adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale 22 |Raport final . precum şi restricţionarea circulaţiei maşinilor în zonă. Astfel Cetatea istorică.7% susţin foma de ONG. amfiteatru roman sau han medieval). „Consiliul Judeţean” şi „Prefectura” întrunesc 48. Din sfera privată şi a societăţii civile cel mai mult agreat în management este „un ONG constituit în vederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric” (36. Scrisorile şi obiectele personale ale lui Avram Iancu.OBIECTIVE TURISTICE ÎN CETATEA ISTORICĂ Cetatea istorică a oraşului Alba Iulia este deţinătoarea unor monumente istorice şi arhitectonice de importanţă naţională şi internaţională şi poate reprezenta o destinaţie turistică cu un potenţial semnificativ pentru turismul cultural. de artă şi de arhitectură (selectiv): I) Muzeul Unirii – găzduit într-o clădire monument de arhitectură. Cetăţenii reclamă ca şi condiţii necesare pentru dezvoltarea turistică curăţenia spaţiului verde. Opţiunea cetăţenilor este clar în favoarea unui turism cultural-istoric modern cu crearea de evenimente numeroase în ambianţa istorică şi prin amenajări de spaţii în stil monumental care să atragă turişti de pe plan intern şi internaţional. pe locul doi cu 26. 4. pe locul 3 cu 26. alte propuneri neîntrunind 5% dintre opţiuni).8%.

iar în cel următor se aduc înfrumuseţări în stil baroc. căzuţi în bătălia de la Custozza. Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice. a suferit modificări importante care i-au sporit valoarea artistică. bazilica romană. împreună cu originalul cuvântării lui Vasile Goldiş vor forma nucleul viitoarei secţii a unităţii naţionale. evului mediu. Într-un fluent circuit cronologic. II) Sala Unirii. VII) Catedrala Reîntregirii – reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantului aşezământ a lui Mihai Viteazul. a avut loc o restaurare generală a construcţiei. Marile aniversări istorice aveau să definească profilul actual al muzeului. sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive. iar în anul 1512 capela Lazo. dintre care patru sunt decorate cu statui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de Johhan Kőning. în amintirea eroilor. unde. civilizaţiei geto-dacice. Textul plăcilor de bază. actuala cetate (1715 – 1738) este cea mai reprezentativă fortificaţie bationară de tip Vauban din ţara noastră. pe baza unor contribuţii publice şi de stat. catedrala ortodoxă. civilizaţiei romane din Dacia. precum şi epocii moderne a istoriei României. la scurt timp după împlinirea unui secol şi jumătate de la răscoală. constituie expresia 23 |Raport final . imperiului habsburgic. la 1 Decembrie 1918. reginei Isabella. sub conducerea generalului Ştefan de Steinville. evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Documentelor Unirii. Construită după planul arhitectului Giovanii Morando Visconti. Intrarea se face prin şase porţi. se află situată în clădirea fostului cazinou militar din cetate. menţionează numele celor ucişi. Cloşca şi Crişan). construită în anii 1912 – 1922. În secolul al XVIII-lea se reface turnul sud-vestic. în războiul austro – italian din 1866. pricipelui Ioan Sigismund). IV) Obeliscul „Horia. Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă un obiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României. Cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastică figuratică barocă din Transilvania. procesului etnogenezei româneşti. V) Catedrala Romano – Catolică – succedând unor edificii ecleziastice mai vechi. cetatea este alcătuită din şapte bastioane şi prezintă toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului. marii răscoale conduse de Horia. VI) Monumentul Custozza – monumentul cu înfăţişare de obelisc a fost ridicat în anul 1906 de către corpul ofiţeresc al regimentului 50 infanterie Alba Iulia. Marea Adunare Naţională a Românilor din Transilvania a hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român. În prima jumătate a secolului al XIV-lea a fost ridicat corul gotic. construită între anii 1246 – 1291. III) Cetatea Bastionară de la Alba Iulia – Edificată la scurt timp după instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania. Cloşca şi Crişan” – este închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784 şi a fost edificat prin iniţiativa şi eforturile asociaţiei culturale ASTRA. organizate după principiul flancării reciproce şi al apărării la distanţă. fiind inaugurat la 14 octombrie 1937. Catedrala Romano – Catolică adăposeşte monumente funerare din epoca goticului. Reprezentând unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Transilvania. În anul 1968. primul edificiu al Renaşterii din Transilvania. maghiară şi germană. comandant al trupelor imperiale din Principat. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuite semnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitectural şi plastic chemate să-i sporească valoarea artistică. fiind inclusă în circuitul de vizitare a Muzeului Unirii împreună cu expoziţia de etnografie inaugurată în anul 1999. soldaţi români şi ofiţeri austreci. redactat în limbile română. renaşterii şi barocului (sarcofagele familiei de Hunedoara.

se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut. a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIV. cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare. Cetatea Alba Iulia oferă posibilităţi de valorificare a potenţialului său turistic pe tor parcursul anului. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a Ţărilor Române. Tot aici a fost înfiinţat şi primul Observator astronomic din România. Cetatea Alba Iulia reprezintă o componentă importantă a patrimoniului naţional şi cultural. actuala clădire a fost transformată în anul 1792 în bibilotecă din iniţiativa episcopului Ignatius Batthyani. OFERTA ŞI CEREREA TURISTICĂ Oferta turistică Oraşul Alba Iulia şi Cetatea existentă pe teritoriul său reprezintă o destinaţie turistică cunoscută în ţară şi peste hotare mai ales datorită resurselor sale antropice.Valoroase colecţii de carte veche şi de artă ale instituţiei ce poartă numele fondatorului sunt găzduite în biserica dezafectată a fostei mănăstiri trinitariene construită în anul 1719. numismatice. VIII) Palatul Princiar – amplasat pe locul vechiului Palat Episcopal şi înglobând elemente ale acestuia. alături de alte vestigii. amenajat în spaţioasa sală construită la partea superioară a edificiului. de artă religioasă. Mărturie a transformărilor edilitare prin care a trecut oraşul în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. IX) Biblioteca Batthyaneum . precum şi unei structuri relativ diversificate a ofertei turistice. urmate de structurile de servire a mesei şi de mijloacele de agrement. reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană. 24 |Raport final . realizată la 1 Decembrie 1918. moteluri). a României şi a Transilvaniei. fiind înzestrată cu monumente istorice şi de artă medievală. 2. vile. ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi. În secolul următor. Din acest punct de vedere se impune elaborarea unei strategii clare de poziţionare a acesteia pe piaţa turistică naţională şi implicit organizarea unei campanii de promovare corespunzătoare. După cum a fost prezentată anterior.catolice. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice. Al treilea element cultural important este prezenţa unei colecţii muzeale impresionante alcătuite din piese preistorice. În cadrul pieţei turistice naţionale. Cetatea istorică Alba Iulia dispune de un bogat patrimoniu cultural.lea. inspirată de biserica domnească din Târgovişte. Sub Imperiul Habsburgic. pensiuni. urme din istoria Europei centrale. a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. precum şi a unei valoroase galerii de portrete cu personalităţi politice sau ecleziastice. Palatul Principilor Transilvaniei. Structurile turistice cu o mare însemnătate sunt structurile de primire (hoteluri. iar cea de vest. clădirile primesc destinaţii diferite.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 artistică a unităţii naţionale a românilor. reşedinţa episcopiei romano. partea de est devine cazarmă. antice. Punerea în valoare a elementelor ofertei turistce existente se realizează prin intermediul bazei tehnico-materiale a turismului. Arhitectura sa.

25 |Raport final . Cererea turistică Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii. Numărul de camere şi locuri de cazare pe fiecare tip de unitate de cazare Unitatea de cazare Număr de: HOTELURI MOTELURI VILE PENSIUNI 242 7 18 22 CAMERE 464 16 36 49 LOCURI Cele mai multe locuri de cazare sunt oferite de hotelurile din oraş. în incinta acestuia existând amenajat şi un mini-muzeu etnografic. Structura numărului de locuri de cazare pe fiecare tip de unitate de cazare În oraşul Alba Iulia. vile şi cel mai puţin de moteluri. respectiv 82. Motivaţia turistică cuprinde. de vile (6. între care mediul geografic. impulsuri. Graficul 9. pe aceste tipuri de unităţi. apoi de pensiuni. pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de detinaţie. în esenţă. La nivelul oraşului Alba Iulia. Hotel Transilvania (2**). Structura numărului de camere şi locuri de cazare pe fiecare tip de unitate de cazare se prezintă astfel: Tabelul 2. Hotel Hermes (3***). scopul conştient ca răspuns pragmatic la trebuinţe.67%). restul fiind deţinute de pensiuni (8.  1 motel  1 vilă: Vila Elisabeta (3 ***)  2 pensiuni (pensiunea MA şi pensiunea Casa Traiana). hotelurile deţin cea mai mare parte. influenţate de o mulţime de factori. Activităţile turistice specifice. atitudinile faţă de acesta şi faţă de propria persoană. valenţe şi tendinţe specifice având caracter personal. trebuinţe. Doar restaurantul – bar „Pub 13” oferă preparate tradiţionale româneşti. Hotel Parc (4****). structura principalelor capacităţi de cazare în anul 2007 se prezintă astfel:  5 hoteluri: Hotel Cetate (2**). evenimentele organizate sunt foarte reduse şi acoperă doar câteva luni din an.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Formele de cazare ar trebui să corespundă în multitudinea lor cu necesităţile diferite ale turiştilor. circuitele turistice. din totalul locurilor de cazare. oferta este limitată.83%). Hotel Tara (2**). intenţii.37%) şi de moteluri (2. În ceea ce priveşte serviciile de alimentaţie publică (servire a mesei) în zona Cetăţii.21% din total.

în afara reşedinţei permanente. simpozioane. . turişti sosiţi în interes de afaceri – participă de regulă la diferite congrese. Turiştii provin în cea mai mare parte din România. Această categorie de turişti dispun de un nivel ridicat de cunoaştere a valorii culturale şi istorice reprezentate de Cetate. comunitate culturală). spre artă. expoziţii care să le motiveze „reîntoarcerea” în Cetate. seminarii. istorie. . obiceiuri. spre peisaje inedite. festivaluri. de adeziune. Cererea lor se manifestă înspre servcii de cazare şi alimentaţie oferite la preţuri mai reduse (vile. de a se integra în acest grup. studenţi – care pot fi sau nu înscrişi în cadrul unor programe educaţionate de istorie sau de istoria artei. agrement şi recreere. . identificare cu alţii. dar şi din ţări din Europa. apartenenţă la grup. pensiuni. oferte variate privind serviciile de alimentaţie publică şi de restaurant etc. grupuri de copii. meşteluguri.  turism de afaceri şi de congrese – se referă la călătoriile oficiale sau de interes de afaceri. reprezentând fluxurile turistice 26 |Raport final . training-uri organizate în Alba Iulia. Principalele categorii de resurse turistice ale oraşului Alba Iulia generează forme de turism precum:  turism de studiu cultural – vizează turiştii ce urmăresc în principal formarea lor culturală. satisfăcută printr-un complex de condiţii şi mijloace. Conform datelor furnizate de la Direcţia Naţională de Statistică.motivaţia cognitivă (de cunoaştere.motivaţia de repaos şi reconfortare.motivaţia socială (de afiliaţie. se identifică în nevoia omului de a căuta grupul. civilizaţie. tabere). America de Nord şi Asia. exprimă tendinţa spre frumos. Sunt mai puţin informaţi privind valoarea culturală şi istorică a Cetăţii şi sunt interesaţi îndeosebi de servicii de alimentaţie publică. şi reprezintă o piaţă potenţială importantă pentru Cetatea Alba Iulia. iar aşteptările lor viitoare sunt îndreptate spre posibilitatea organizării unor evenimente. Principalele categorii de turişti care au vizitat oraşul şi Cetatea Alba Iulia sunt următoarele:  vizitatori români şi străini – interesaţi în turismul cultural. descoperire) se identifică în nevoia de a cunoaşte tradiţii. vizitatori ocazionali – care participă la evenimente şi manifestări ocazionate de sărbătorirea Zilei Naţionale a României (1 Decembrie 1918) sau de organizarea Zilelor oraşului. DINAMICA FLUXURILOR TURISTICE Analiza dinamicii fluxurilor turistice în oraşul Alba Iulia pune în evidenţă o serie de aspecte. istorie şi patrimoniu şi îndeosebi de patrimoniul cultural al oraşului Alba Iulia.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Motivaţia turistului poate fi structurată astfel: . cultură şi civilizaţie. elevi. Turiştii din această categorie sunt cel mai adesea bine informaţi şi dispuşi să îmbine activităţile de afaceri cu alte activităţi culturale pe care le presupune vizitarea vestigiilor istorice ale oraşului.    3.motivaţia estetică. ca şi destinaţie turistică. recreere şi distracţie. Cererea lor se manifestă îndeosebi înspre facilităţi legate de săli de conferinţe la standarde înalte. Nivelul de informare al acestora privind potenţialul cultural al Cetăţii şi al oraşului Alba Iulia variază de la scăzut la ridicat şi de regulă sunt foarte interesaţi în vizitarea unor locaţii cu valoare culturală şi istorică. precum şi înspre posibilităţi variate de agrement. înţelegere.

2007 La Hotel Cetate.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 înregistrate la două dintre cele mai importante hoteluri din oraş. iar cele mai reduse în lunile ianuarie. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Cetate (categoria 2 stele) în perioada 2003 . cele mai mari fluxuri de turişti s-au înregistrat în lunile de vară.2007 27 |Raport final . se constată pe ansamblu o reducere a numărului de turişti în anul 2007 faţă de anul 2003. Graficul 10. aproximativ dublul turiştilor străini. februarie şi decembrie. Cei mai multi turişti sunt rezidenţi români. în perioada 2003 . Graficul 11. Structura turiştilor după provenienţă la Hotel Cetate.

Pornind de la acest indicator se poate determina durata medie a sejurului ca raport între numărul total zile turist şi numărul de turişti. Cei mai mulţi turişti străini sosiţi la Hotel Cetate provin din Italia. perioada maximă luată în calcul fiind de un an [1]. Evoluţia numărului total zile turist pe an la Hotel Cetate în perioada 2003 – 2007 28 |Raport final . comparativ cu anul 2003. Germania si Spania. Un indicator important al circulaţiei turistice este reprezentat de numărul total de zile turist pe an. în perioada 2003-2007 a fost următoarea: Graficul 12. Evoluţia acestor indicatori la hotelul Cetate din Alba Iulia.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Se poate observa o tendinţă de scădere treptată a numărului de turişti. determinat ca sumă a produsului între numărul de turişti şi durata activităţii turistice exprimată în zile. atât a celor rezidenţi cât şi a celor străini în anul 2007.

urmate fiind de lunile de vară şi de lunile septembrie şi octombrie ale aceluiaşi an. în anii următori s-a înregistrat o scădere treptată a valorii acestui indicator. Graficul 13. datorată în cea mai mare parte reducerii numărului de turişti cazaţi în unitatea respectivă. Cele mai mari fluxuri de turişti la Hotelul Parc (categoria 2 **) s-au înregistrat în primele doua luni ale anului 2006. cel mai redus nivel al indicatorului înregistrandu-se în anul 2003 (1. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Parc (categoria 2 stele) în anul 2006 29 |Raport final .25 zile).Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Dacă în anul 2004 a fost înregistrată o creştere a numărului total zile turist faţă de anul 2003. Graficul 14. Evoluţia duratei medii a sejurului exprimată în zile la Hotel Cetate în perioada 2003 – 2007 Pe toată perioada analizată durata medie a sejurului este de aproximativ 2 zile.62 zile) şi cel mai ridicat în anul 2004 (2.

35 turişti/lună) Franţa (10. Graficul 15. dimensiunea fluxului de turisti a fost relativ constantă pe parcursul anului 2006. Republica Moldova.31 turişti/lună) Austria (10. 2 turişti/lună)            Ungaria (41. Suedia. Turcia.45 turişti/lună) Germania ( 31. etc.U.07 turişti/lună) Polonia (19.38 turişti/lună) Elveţia (5. excepţie făcând lunile ianuarie. septembrie şi decembrie ale acestui an. Cehia. foarte relevant pentru profilul turistic al Cetăţii este media lunară a turiştilor străini.A.87 turişti/lună) Japonia (7. Canada. Analiza circulaţiei turistice la Hotel Parc (categoria 4 stele) în anul 2006 Dincolo de fluctuaţiile sezoniere.16 turişti/lună) iar restul din ţări precum Olanda. (7.8 turişti/lună) Israel ( 7.45 turişti/lună) Spania (7. Slovenia.27 turişti/lună) S.82 turişti/lună) Regatul Unit (10. august.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 In cazul Hotelului Parc (categoria 4 ****). Slovacia. 30 |Raport final . Grecia. Pe ansamblul celor 5 ani analizaţi (2003-2007) la Hotel Cetate cei mai mulţi turişti au provenit din:  Italia (56. Bulgaria.

Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii în perioada 2000 – 2006 31 |Raport final . Ungaria 2.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 La Hotelul Parc. urmată fiind apoi de o creştere a acestuia pe parcursul anilor 2004.22% Austria 19% Ungaria 2.67% Regatul Unit 2. DIMENSIUNILE PIEŢEI TURISTICE A CETĂŢII ALBA IULIA Capacitatea efectivă a pieţei turistice a Cetăţii Alba Iulia este desemnată prin numărul efectiv de turişti care au vizitat obiectivele turistice cuprinse în cadrul acesteia. 2005 şi 2006. Grecia. cei mai mulţi dintre turiştii străini sosiţi în anul 2006 (în număr de 1233 persoane) au provenit din:  Italia 31. Pe ansamblu se poate observa o reducere a numărului de persoane care au vizitat Muzeul Unirii în anul 2003 faţă de anii anteriori.7% Ungaria 2.14%          Germania 19. Graficul 16. 4.43% Olanda 1.67% iar restul din Statele Unite ale Americii. Spania.67% Franţa 9% Spania 3%.  Sala Unirii şi  Traseul celor Trei Fortificatii. Printre cele mai importante obiective turistice se numară:  Muzeul Unirii. Irlanda etc. În anul 2006 a fost înregistrat cel mai mare număr de persoane care au vizitat Muzeul Unirii în perioada analizată. categoria 4***.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 În perioada 10-22 februarie 2007. fibule. monede medievale şi bancnote. Graficul 17. Datorită importanţei şi semnificaţiei pieselor expuse. În urma unei cercetări sociologice realizate de Departamentul de Relaţii Publice şi Marketing Cultural al Muzeului s-au desprins concluzii potrivit cărora cei mai mulţi subiecţi investigaţi au aflat despre expoziţie de la televizor şi din presa scrisă. expoziţia a atras pe durata celor 12 zile. au vizitat expoziţia deoarece erau interesaţi. opaiţe. au considerat expoziţia ca fiind interesantă. vase din bronz şi lut. cărţi medievale. alături de o serie de monede dacice şi romane. monede dacice din aur tip KOSON. aproape 40% dintre aceştia au provenit din alte localităţi decât oraşul Alba Iulia. inspirate din opere celebre precum Don Quijote. în cadrul căreia au fost expuse publicului cele cinci brăţări dacice recuperate. peste 5000 de vizitatori. cât şi din alte localităţi şi zone ale ţării. Expoziţia a atras o serie de vizitatori atât din oraşul Alba Iulia. O altă expoziţie importantă intitulată „Cucerirea iraţionalului” a fost găzduită de Muzeul Unirii din Alba Iulia în perioada 19 aprilie – 2 mai 2007 şi în cadrul căreia au fost prezentate publicului 129 de litografii ale lui Salvador Dali. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Sala Unirii în perioada 2000 – 2006 32 |Raport final . Muzeul Unirii din Alba Iulia a găzduit expoziţia „Comori prădate – Comori recuperate”. Divina Comedie a lui Dante sau Decameronul lui Boccacio.

971 Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii în lunile anului 2006 este redată în graficul 3. în anul 2006 cel mai mare număr de turişti din perioada 2000 – 2006 şi anume peste 20.106 28.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Sala Unirii.187 Sala Unirii 13.524 18. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat muzeul Unirii în lunile anului 2006 33 |Raport final .512 32.3.810 19.520 13.060 17. al cărei nume este legat de evenimentul istoric petrecut la 1 Decembrie 1918. a atras.000 de persoane.Mii turişti ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Muzeul Unirii 26.226 17.443 20. Graficul 18.097 22.654 23.824 22. Evoluţia numărului de turişti care au vizitat Muzeul Unirii şi Sala Unirii în perioada 2000 – 2006 . la rândul său. Tabelul 3.884 19.

CONCLUZII Din analiza diagnostic a Cetăţii Alba Iulia pot fi desprinse următoarele concluzii: (1) Cetatea Alba Iulia este deţinătoarea unor monumente istorice şi arhitectonice de importanţă naţională şi internaţională şi poate reprezenta o destinaţie turistică cu un potenţial semnificativ pentru turismul cultural. numărul maxim fiind în luna decembrie a anului 2006. Cetatea Medievală a Bălgradului şi Cetatea Vauban. precum Sibiu. Sighişoara. nici din punct de vedere al diversităţii. oferind peste 400 de locuri de cazare în hoteluri (clasificate la 4****. 3**** sau 2**). structurile de servire a mesei şi mijloacele de agrement nu sunt suficient de bine dezvoltate. Oradea sau Braşov. 5. Având în vedere fluctuaţia relativ 34 |Raport final . mai. principala sursă a cererii pentru serviciile de cazare provine din partea sectorului de afaceri sau de conferinţe. pensiuni şi moteluri. În prezent. Activităţile de promovare a acestui traseu sunt totuşi reduse ca amploare (şi cu buget restrâns) şi nu există o strategie de colaborare în acest sens cu alte localităţi din zonă. Din acest punct de vedere se impune crearea unui brand corespunzător Cetăţii şi poziţionarea acestuia pe piata naţională şi internaţională a turismului cultural.a Gemina. În schimb. Acest circuit pune în valoare cele trei fortificaţii militare existente şi anume castrul legiunii a XIII. (2) Structurile de primire corespund unor nevoi diferite ale turiştilor.000 de turişti români şi străini (în medie 4500 de turişti pe lună) este „Traseul celor trei fortificaţii”. Cel mai reprezentativ circuit turistic organizat în zonă şi care a atras numai în anul 2007 peste 27.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cei mai multi turişti au vizitat Muzeul Unirii în lunile ianuarie. nici din punct de vedere al numărului. iunie. vile.

N. precum şi nivelul unor indicatori ai circulaţiei turistice (număul total zile turist şi durata medie a sejurului) înregistrează uşoare tendinţe de scădere faţă de anii anteriori. Deşi numărul turiştilor sosiţi la hotelurile Cetate şi Parc din oraş. pentru a putea satisface cele mai pretenţioase gusturi (meniuri speciale pentru turiştii din Italia. 1987 ii. numărul vizitatorilor unor obiective turistice precum Muzeul Unirii sau sala Unirii au înregistrat uşoare tendinte de creştere în anii 2005 şi 2006 faţă de anii anteriori. 2002 vi. Editura Unirea. 1999 v. Cetatea Alba Iulia.Monumente istorice şi de artă. Se impune conceperea unor produse turistice complete care să se adreseze turiştilor diferenţiat. Editura Sport Turism. Germania şi din ţările asiatice). Cea mai mare parte a turiştilor sosiţi în Alba Iulia şi cazaţi la principalele hoteluri din oraş (hotel Cetate şi Hotel Parc) sunt români. Pliant publicitar. Referinţe analiza diagnostic: i. Gh. Petcu. circuitele turistice. (4) Principalele categorii de resurse turistice ale oraşului Alba Iulia generează forme de turism precum turismul cultural şi turismul de afaceri şi de congrese.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 diversă a turiştilor străini în oraş se impune asigurarea unui personal de înaltă calificare atât în hoteluri. în funcţie de ansamblul de elemente de ordin social şi motivaţional care îi caracterizează. Fleşer. Cluj Napoca. Bucuresti. Statistica in turism. Gh.. Pliant publicitar editat de Muzeul naţional al Unirii Alba Iulia. Anghel. 2006 iv. Anchetă statistică lunară 35 |Raport final . Alba Iulia. Editura Albastra... cat şi în restaurante. îndeosebi în alimentaţia publică. *** Directia Judeţeană de Statistică Alba. dar şi ponderea celor straini este semnificativă. (3) Activităţile turistice specifice. *** Muzeul National al Unirii Alba Iulia. Edificii istorice şi amenajări urbanistice. *** Cetatea Alba Iulia . 2000 iii. evenimentele organizate sunt aproape inexistente. Editura Altip.

Porţile Cetăţii) privind produsul final în care nu este delimitat ce este renovat de ce s-a conservat ca atare. Ca şi concluzii generale se poate spune că marea majoritate a opţiunilor populaţiei au fost validate. unele lecţii de istorie. spoturi prezentate atât la radio cât şi la televiziunea locală. cu viziuni şi interese car par a fi mai degrabă diferite decât comune. dar şi din şcolile judeţului să se desfăşoare la obiectivele din interiorul Cetăţii.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 CAPITOLUL V VALIDAREA OPŢIUNILOR LOCUITORILOR METODOLOGIA CALITATIVĂ  Au fost realizate interviuri cu lideri locali pentru a fi obţinute validări ale rezultatelor desprinse din ancheta sociologică şi de marketing a opţiunilor locuitorilor din Alba Iulia faţă de regenerarea urbană (revitalizarea) zonei Cetăţii Vauban. cu elevi din municipiu. documentare. Se explică prin aceea că sunt expuse riscului de degradare rapidă sau vandalizare (se dau ca exemple cazurile de vandalism asupra panourilor informative realizate prin proiectele implementate în ultima decadă)   36 |Raport final . altele au fost amendate şi puţine la număr au fost respinse argumentat. Printre activităţile de promovare propuse de cei intervievaţi se menţionează:       publicitate prin partenerii media locali. diferite evenimente. remarcându-se acţiunile punctuale şi derulate de actori diferiţi. fapt reieşit din anchetă şi pe care l-au agreat toţi cei intervievaţi. vizitatorilor de materiale sub forma unor ilustrate. turistilor. Nu se depun suficiente eforturi conjugate în sensul valorizării acestuia. Unul dintre ghidurile de interviu utilizate este prezentat în anexă.  În urma interviurilor de restituire a rezultatelor anchetei realizate cu reprezentanţi ai instituţiilor cele mai interesate de valorificarea patrimoniului reprezentat de cetate (ca deţinători de patrimoniu în Cetatea istorică) s-au desprins următoarele idei ce pot servi ca bază proiectelor de dezvoltare a produsului turistic “Cetatea Alba Iulia”:   Cetatea istorică este cel mai important şi valoros produs turistic al comunităţii. site-ul care promovează Cetatea să fie actualizat. Infochioşcurile şi diaporamele sunt modalităţi moderne dar pentru care clienţii nu sunt suficient de pregătiţi să le utilizeze civilizat. Se recunoaşte meritul unor proiecte de restaurare şi valorificare a vestigiilor istorice care au stopat degradarea acestora dar sunt obiecţii (e. pliante.g. punerea la dispozitia cetăţenilor. materiale multimedia – care să cuprindă imaginii.

E nevoie de dezvoltarea de evenimente culturale în aer liber şi în acest sens pare viabilă ideea unei amenajări a unui amfiteatru în aer liber în arealul Cetăţii (respectând legislaţia în domeniu şi opţiunile deţinătorilor de patrimoniu) Deşi caracteristica Cetăţilor Vauban este ştiinţa valorificării teritoriului (aşa numitul concept de „inteligenţă teritorială” care semnifică emergenţa şi strânsa legătură a modului de valorificare a spaţiului cu toate resursele teritoriului). Faptul că se află la distanţă de câţiva metri două catedrale a două confesiuni creştine cu maximă incidenţă în Europa.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009  Principalul produs turistic. spaţiile de recreere (cafenele. localuri pentru servirea mesei). cu minime amenajări. sunt încă bariere pentru mulţi dintre potenţialii turişti. Spaţiul Cetăţii. Se precizează că sunt suficiente edificii istorice care. se aduc obiecţii serioase. Nu sunt suficiente eforturi de a asigura toalete publice care să corespundă standardelor de igienă. Muzeul Unirii nici nu ar mai avea valoare turistică în lipsa evenimentelor culturale care se derulează ocazional aici. Se dau ca exemple edificiile medievale (Şanţurile Cetăţii. spaţiile verzi. amenajărilor şi comodităţilor este încă evidentă. Se identifică în lipsa acestui aspect elementar în serviciile turistice una din cauzele şederii de scurtă durată a turiştilor în Cetate. Eco-toaletele plasate în apropierea obiectivelor turistice sunt un act salutar dar sunt prost întreţinute. La opţiunea respondenţilor de a se construi un turn de belvedere în incinta cetăţii. ca locuri de belvedere pentru vizitatori. Biblioteca Batthyaneum). iluminatul public. prin construcţie oferă perspective asupra întregului complex istoric al Cetăţii (Turnurile celor două Catedrale sau Mansarda Bibliotecii Batthyaneum) şi acestea pot fi utilizate. cu amenajări minimale. Nici unele proiecte recente nu diminuează clivajul: zona de şanţuri este astfel o zonă în mare parte inaccesibilă publicului (şi când       37 |Raport final . e-informaţii. ceea ce semnifică o irosire de resurse din ambele părţi: furnizor şi client. Palatul Apor şi Palatul Episcopal. cele două Catedrale. Este nevoie de un turism „viu”. Traseul celor trei fortificaţii. Indicatoarele. Acest lucru este datorat efectului pervers (în sensul de efect de ansamblu nedorit. interactiv. Lipsa infrastructurii. pentru Cetatea Alba Iulia se remarcă un efect de ruptură între cele două componente teritoriale (zona monumentelor istorice şi zona de şanţuri). să capete aceeaşi funcţie de atracţie pentru clienţi. Valorile care ar trebui să stea la baza promovării produsului turistic “Cetatea Alba Iulia” sunt în primul rand cele de ordin spiritual şi multicultural. catolicismul şi ortodoxia. fapt neglijat de majoritatea proiectelor de până acum. aleile pietonale. Media unei vizite a turistului este estimată la mai puţin de o oră. deşi judecăţile punctuale au fost corecte) dat de proiectele arhitecturale şi administrative succesive în ordine istorică. este bine să fie principalul obiectiv promovat pentru că este expresia modernă a produsului turistic istoric însă se consideră că sunt multe alte valori care pot. este un aspect nevalorificat încă. e-guvernare. în special zona de şanţuri necesită reabilitări numeroase de infrastructură printre care cele mai menţionate fiind cele legate de mobilierul urban.

a facilităţilor. un studiu de piaţă cât mai exact. care să reflecte caracteristicile socio-demografice ale turiştilor şi preferinţele acestora în privinţa obiectivelor turistice. dorinţele celor care vizitează Cetatea fie ca turişti. Impresiile. asumarea de responsabilităţi pentru punerea în circuitul turistic a acestora care se pot realiza în cadrul unor mese rotunde şi dezbateri. absolut necesare cum ar fi: inventarul cât mai exact al obiectivelor turistice valorificate dar şi cu potenţial de valorificare. propunerile venite de la cei intervievaţi vizează aspecte legate de acţiuni concrete.  Nu există propriu-zis un management al produsului turistic “Cetatea Alba Iulia. bibliotecile şi chiar Universitatea). În ideea unui managemnt integrat al Cetăţii. catedralele. bazată pe evenimente. fie pur şi simplu ca vizitatori sau „promenadieri” nu tinde a conduce la un „background” unitar . iar în partea cealaltă avem o destinaţie predominant sobră. lipsită de divertisment de masă (muzeul. Mass-media locală nici nu are în aceste condiţii posibilitatea de a realiza o promovare activă. Aceasta. 38 |Raport final . dotărilor şi infrastructurii.prima fază de implementare a unui BRAND al Cetăţii. experienţa trăită. palatele. în principal pentru că lipseşte o viziune şi o strategie comună de valorificare. Sunt mai mulţi proprietari ai acestui “produs” şi aceştia nu reuşesc să iniţieze un dialog suficient de constructiv.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 este deschisă devine o destinaţie mai mult comercială şi de divertisment de masă). singurele momente de mare efervescenţă reflectate de altfel şi în presă fiind Ziua Naţională sau Zilele municipiului.

compusă din produse şi trasee turistice.  promovarea prin suporturi grafice (19.  promovarea către intermediarii pieţei turistice (43. care vizezază utilizarea unor tehnici de promovare (publicitate. suporturi grafice. au fost formulate principalele obiective de marketing ce urmează a fi atinse şi au fost elaborate strategiile de marketing corespunzătoare.  promovarea prin suporturi audio-vizuale (9. Monitorizarea rezultatelor acţiunilor pe care le presupune implementarea planului de marketing se va realiza prin determinarea unor indicatori cantitativi şi calitativi referitori la :  urmărirea evoluţiei numărului de turişti români şi străini care au vizitat Cetatea Alba Iulia în perioada de timp vizată  măsurarea gradului de informare al turiştilor privind Cetatea Alba Iulia  determinarea notorietăţii mărcii Cetăţii Alba Iulia şi a vizibilităţii acesteia în cadrul pieţelor ţintă 39 |Raport final .  merchandising (8. suporturi multimedia. destinată atât pieţei locale (formată din locuitorii oraşului). Pe capitole bugetul aferent Planului de marketing este distribuit astfel (cheltuieli fără TVA):  crearea noii identităţi turistice (9. O componentă importantă a strategiei de marketing o reprezintă strategia de promovare a ofertei turistice. participări la târguri de turism) corespunzătoare tuturor categoriilor de turişti avute în vedere. spoturi TV) şi desfăşurării acţiunilor de Relaţii Publice.048 €).  generarea de apariţii în presă (24. precum şi participării la Târgul Naţional de Turism Bucureşti şi la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin. Astfel.000 €).600 €). Strategia de produs are în vedere crearea unei oferte turistice. cât şi pieţei naţionale şi celei internaţionale. Bugetul necesar desfăşurării acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing cuprinde în principal cheltuielile aferente elaborării materialelor promoţionale (marcă.535 €). Principalele recomandări ale Planului de marketing vizează strategia de produs şi strategia de promovare a ofertei turistice.400 €).Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 CAPITOLUL VI PLANUL DE MARKETING AL CETĂŢII ISTORICE 1. relaţii publice.700 €). SINTEZA PLANULUI DE MARKETING În elaborarea planului de marketing al Cetăţii Alba Iulia s-a pornit de la o analiză detaliată a pieţei turistice corespunzătoare realizată printr-o cercetare sociologică şi de marketing de mare amploare (cantitativă şi calitativă).

 Existenţa în oraş a unui număr mare de intermediari ai pieţei turistice (agenţii de turism) care pot contribui la vânzarea şi promovarea unor produse turistice care fac referire la Cetatea Alba Iulia.). câr şi a celor referitoare la oraş.  Lipsa unui mecanism durabil de finanţare pe termen lung a turismului din zonă. ANALIZA SWOT A CETĂŢII ISTORICE Analiza SWOT a turismului din zonă presupune evidenţierea punctelor tari. cât şi la nivel naţional şi internaţional. a oportunităţilor şi a ameninţărilor pentru turismul în Cetatea Alba Iulia şi în împrejurimile acesteia.  Calitatea redusă a serviciilor turistice (inclusiv a personalului angajat în domeniu) care face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice   2. cât şi pentru turiştii români şi / sau străini aflaţi în oraş.  Numărul redus al materialelor promoţionale.  Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare amplasate la intrarea în oraş. Oportunităţi: 40 |Raport final . pensiunile şi vilele existente în oraşul Alba Iulia.  Infrastructura deficitară în cadrul Cetăţii Alba Iulia (lipsa unor alei pietonale. la preţuri comparabile.  Accesul greu la principalele obiective turistice ale Cetăţii.  Numărul relativ mic şi lipsa de diversitate a unităţilor de alimentaţie publică existente în perimetrul Cetăţii sau în imediata vecinătate a acestuia. a unor corpuri de iluminat. bănci etc. hărţilor.  Numărul relativ mare al locurilor de cazare oferite de hotelurile. 2008-2009 măsurarea nivelului de satisfacţie a turiştilor şi atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din partea turiştilor analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor.  Lipsa unor Centre de Informare turistică şi a unor puncte de vânzare a suvenirurilor. ghidurilor turistice etc. Puncte tari:  Existenţa unor monumente istorice.  Lipsa evenimentelor care să pună în evidenţa specificul istoric şi cultural al zonei.  Cadrul natural atractiv – Cetatea Alba Iulia oferă numeroase posibilităţi de promenadă şi recreere într-un cadru natural. atât a celor referitoare la Cetatea Alba Iulia. de artă şi culturale de mare valoare în perimetrul Cetăţii Alba Iulia care pot constitui un factor favorizant al dezvoltării turismului cultural în zonă. beneficiază de servicii superioare.  Amplasamentul Central al Cetăţii şi varietatea spaţiilor din cadrul acesteia. a punctelor slabe. atât pentru locuitorii oraşului. Puncte slabe:  Promovarea insuficientă a Cetăţii Alba Iulia atât la nivel local.

de la potenţialul turistic oferit de Cetate.  Dificultatea implicării întregului sector turistic în sprijinul unui program de marketing turistic care vizează întreaga comunitate. OBIECTIVELE GENERALE DE MARKETING Obiectivele de marketing şi elaborarea strategiilor de marketing pentru realizarea acestora se află sunt influenţa unui mănunchi de variabile care se modifică in timp. 6. Din acest motiv. necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională. Pentru Cetatea Alba Iulia. atât prin creşterea numărului de turişti. Sporirea vizibilităţii Cetăţii Alba Iulia în interiorul României şi pe plan internaţional. 3. cât şi prin creşterea volumului investiţiilor. 3. 2. au fost definite următoarele obiective de marketing turistic: 1.  Colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic. 5. Ameninţări:  În ceea ce priveşte piaţa ţintă internaţională o ameninţare o poate reprezenta imaginea nefavorabilă a României peste hotare.5) această imagine poate fi exprimată în următoarea manieră: 41 |Raport final . Sporirea nivelului de satisfacţie a turiştilor care vizitează Cetatea Alba Iulia. precum şi de la propunerile studiului calitativ (cap. trebuie mai întâi definită imaginea turistică a Cetăţii Alba Iulia în rândul turiştilor potenţiali. aceste obiective sunt formulate pe termen scurt şi mediu (2-5 ani). Dezvoltarea diferitelor forme de turism. 4. Crearea. Pornind de la concluziile formulate în cadrul studiului privind opţiunile locuitorilor din Alba Iulia de promovare turistică a Cetăţii istorice Alba Iulia. Creşterea numărului de turişti care vizitează Cetatea Alba Iulia şi dinamizarea circulaţiei turistice în această zonă. Sporirea gradului de informare în ceea ce priveşte Cetatea Alba Iulia a turiştilor potenţiali din România şi din străinătate. a turismului cultural – academic. STRATEGII ŞI MĂSURI DE MARKETING Formularea strategiilor de marketing turistic exprimă cele mai importante decizii care vor fi luate în scopul realizării obiectivelor de marketing mai sus menţionate.  Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local. istoric. Valorificarea superioară a potenţialului turistic al Cetăţii Alba Iulia. 4.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice    2008-2009 Dezvoltarea economică a oraşului Alba Iulia oferă premisa dezvoltării turismului în localitate. dezvoltarea şi promovarea unui brand al Cetăţii Alba Iulia. îndeosebi a turismului de afaceri. Pentru elaborarea acestor strategii.  Dificultatea demarării unui proces masiv de ridicare a standardelor de cazare. amenajarea unor zone de agrement în cadrul acesteia reprezintă oportunităţi care pot contribui la dezvoltarea turismului local. Creşterea nivelului de pregătire şi profesionalism a personalului din turism – mediul universitar oferă personal de o înaltă calificare şi servicii de consultanţă profesională. religios.

Italia. viaţa cultural-artistică. Fortificaţia Vauban 2. etc. În acest sens.. inspirate din evenimente istorice.grupuri de copii sau studenţi care vin pentru lecţii de istorie sau de artă sau pentru evenimente speciale . Germania.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009    U n aspe c t fund  ame ntal al strategiilor de marketing turistic îl reprezintă definirea pieţelor ţintă. participanţi la târguri. practicând forme de turism precum turism de afaceri.turişti naţionali doritori să îşi petreacă o scurtă vacanţă într-un mediu interesant.) . Identificarea itinerariilor turistice existente şi a celor viabile Trasee turistice propuse în incinta Cetăţii: 1. Statuia Ecvestra Mihai Viteazul şi Basorelieful închinat lui Mihai Viteazul.  piaţa internaţională – formată din principalele ţări emiţătoare de turişti la nivel mondial (Germania. trebuie ţinut cont în primul rând de diversitatea pieţelor emiţătoare de turişti şi anume:  piaţa locală – formată din totalitatea persoanelor din Alba Iulia care ar putea şi ar fi dispuse să viziteze Cetatea fie în scop de recreere (plimbare. Franţa. turism de week-end sau doar aflându-se în tranzit prin oraş. Japonia. Suedia.turiştii „de afaceri”. STRATEGIA DE PRODUS TURISTIC . Poarta a III-a. Biserica Memorială Mihai Viteazul 3. 5. istorie şi patrimoniu (grupuri de specialişti în domeniul artei. Această categorie de public poate fi la rândul său clasificată în: .OFERTA TURISTICĂ (TRASEELE ŞI PRODUSELE TURISTICE) Strategia de produs turistic: cererea turistică manifestă în perioada actuală un interes crescând pentru produsele turistice cu temă. Franţa. fenomenele naturale. conferinţe. Poarta a IV-a) Cetatea Alba Iulia – valoare culturală şi istorică Cetatea Alba Iulia –cetate medievală a fortificaţiilor şi cetate a Marii Uniri Cetatea Alba Iulia – spaţiu ideal pentru promenadă datorită „spaţiului verde” şi „peisajului natural” Cetatea Alba Iulia – spaţiu ideal pentru organizarea unor 42 |Raport final .). istorie şi patrimoniu -Turişti străini care vizitează România. arhitecturii. etnografie şi folclor.  piaţa naţională – formată din totalitatea persoanelor care ar putea vizita Cetatea Alba Iulia. turism cultural. astfel de produse constituind una dintre modalităţile de diversificare a ofertei turistice şi de punere în valoare a unor locuri originale capabile să atragă cererea turistică. Marea Britanie. Traseul Unirii: Muzeul Unirii. Fortificaţia Medievală. Regatul Unit etc.Vizitatori străini interesaţi de turismul cultural. Austria. Traseul Porţilor Cetăţii (Poarta I. Sala Unirii. patrimoniului etc. Această categorie de public cuprinde: .vizitatori naţionali interesaţi de turismul cultural. promenadă). programe de instruire . Traseul celor trei fortificaţii: Castrul Roman. Palatul Princiar. Danemarca. precum şi din ţările cărora aparţin cei mai mulţi turişti care au vizitat oraşul în ultimi ani (Italia. Spania. fie în scop de cunoaştere (cum ar fi grupuri organizate de elevi de la instituţiile de învăţământ ale oraşului). Elveţia). istoriei. Polonia. Ungaria. care fac o pauză în Alba Iulia şi în împrejurimi.

Geneve. Alba Iulia 4. Alba Iulia 7. Traseul Cetăţilor dacice (patrimoniul UNESCO): Băniţa . Biserica Reformată – Cetatea de Baltă. Mănăstirea minorită şi Biserica Reformată -Aiud. Rimetea. Arad . Biertan – Sibiu. Cricău. Milano.Sibiu. Sebeş. Sebeş. Aiud. Budapesta. Cetatea Sighişoara. Buru. Alba Iulia. Ruinele vechii mănăstiri catolice a călugărilor augustinieni. Dintre cele mai reprezentative putem menţiona: 1. Monumentul Custozza. Monumentul Tăvălugul Istoriei. Mediaş. Biserica Reformată şi Biserica Greco-Catolică . Palatul Princiar. Sibiu. Cetăţi de tip Vauban din Europa: Alba Iulia. Pecs. Cetatea Târgu Mureş. Palatul Apor. Circuitul Cetăţilor Medievale din România: Cetatea Oradea. Szeged. Biserica Romano-Catolică Abrud. Cioclovina. Cetatea Arad. Mestre. Cetatea de Baltă 8. Colţeşti. Besançon. Lausanne. Ocnele Sibiului .Teiuş. Rimetea – Alba 6. Castelul Teleky . Poşaga Mănăstirea de la Lupşa. Luxembourg. 9.Sânmiclăuş. Obeliscul „Horea. Cetatea Timişoara. Drumul sării: Salina de la Turda – Cluj. Expoziţia arheologică – Universitate. cuprinzând atât produse turistice organizate la nivel local sau regional cât şi la nivel naţional sau internaţional. Valea Viilor – Sibiu. Deva. Linz. Saschiz – Mureş. Costeşti Hunedoara. Catedrala Greco-Catolică din Blaj. Abrud. Simeria. Traseul aurului în Munţii Apuseni: Alba Iulia. Traseul „Imperial” ( Traseul Castelelor şi Palatelor din judeţul Alba): Sebeş.Sebeş.Alba Iulia. Cetatea Alba Iulia. Briançon. Căpâlna – Sebeş. Sebeş. Muzeul Unirii. Cîlnic. Traseul celor trei fortificaţii 4. Alessandria. Viena.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 4. Viscri – Braşov. Alba Iulia. Oradea 2. Biserica Evanghelică . Biserica Ortodoxă . Aiud. Mănăstirea de la Râmeţ. Traseul Unirii 5. Biserica romanică – Sântimbru. Ighiu. Martinuzzi – Vinţul de Jos. Sarmizegetusa Regia. Verona. Traseul „urmelor trecutului”: Biblioteca Batthyaneum. Târnăveni. Salina Praid – Harghita. 5. Zagreb. Cetăţi Medievale din România 2. Trieste. Ocnele de sare – Ocna Mureş. Făgăraş. Ljubljana. Câlnic – Alba. Sala Unirii. Monumentul de pe Dealul Furcilor. Traseul Porţilor Cetăţii 43 |Raport final . Zlatna. Muzeul Mineritului şi Galeriile Miniere din Roşia Montană. Cetăţi de tip Vauban din Europa 3. Craiva – Cricău Propuneri de produse şi trasee turistice Oferta de produse turistice prin intermediul căreia putem valorifica potenţialul cetăţii Alba Iulia este foarte diversificată. Castelul Bethlen-Blaj. Strasbourg. Castelul Bethlen. Oradea. Cetatea Bistriţa. Traseul Drumul Vinului: Gârbova. Traseul siturilor săteşti din patrimoniul UNESCO: Prejmer – Braşov. Metz. Muzeul Aurului din Brad. Traseul edificiilor religioase: Catedrala Ortodoxă a Reîntregirii şi Catedrala Romano-Catolică Alba Iulia. Jidvei. Alba Iulia.Petroşani.Zlatna.Ocna Mureş. Palatul Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Circuite şi trasee turistice care includ Cetatea Alba Iulia 1. Cloşca şi Crişan”. Munchen. Luncani – Hunedoara. Traseul „Suferinţei”: Dealul Furcilor. Alba Iulia 3. Longwy. Celula lui Horea. Luduş. 5. Cetatea Medievală Cluj. Castelul „Bethlen”-Cetatea de Baltă. Palatul Apor şi Palatul Princiar .

În cele 9 secole de existenţă construcţiile care s-au înălţat pe această suprafaţă de 150 000 mp au avut o istorie zbuciumată. Traseul edificiilor religioase 11. Drumul vinului 12.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 6. între anii 1247-1569 s-a înălţat o cetate circulară de piatră. perioadă în care cetatea a devenit un important centru religios. Traseul „Suferinţei” 7. şi cultural. Până în 1241 a fost o cetate cu val de pământ şi palisadă de lemn. Între anii 1092-1557 a servit ca reşediţă a Episcopiei romano-catolice de Oradea.120 km + 100 km tururi oraşe + 30 km rezervă deplasări neprevăzute = 1. Dincolo de pereţii cetăţii funcţiona o 44 |Raport final .Întocmirea analizei de preţ .pentagonală. cu bastioane pe colţuri şi şanţ cu apă .a fost înălţată între anii 1570-1618 de arhitecţi italieni.Conceperea programului turistic .250 km Prezentarea obiectivelor turistice vizitate Oradea Cetatea medievală (Varadinum). Traseul „urmelor trecutului” Traseul 1: Cetăţi Medievale din România 2008-2009 Realizarea acestui produs turistic presupune parcurgerea următoarelor etape: . Traseul sit-urilor săteşti din patrimoniul UNESCO 10.15 km Alba Iulia – 77 km Deva – 162 km Timişoara – 51 km Arad – 116 km Oradea Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 1. rămânând cea mai bine păstrată cetate în stil renascist italian din Europa centrală.Promovarea produsului Conceperea programului:  Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Circuitul turistic: Oradea – 156 km Cluj Napoca – 76 km Dej – 65 km Bistriţa – 95 km Târgu Mureş – 66 km Mediaş –36 km Şighişoara – 68 km Făgăraş – 77 km Sibiu – 60 km Sebeş . Traseul aurului în Munţii Apuseni 8. Traseul cetăţilor dacice din Patrimoniul UNESCO 14. Cetatea Oradea. Traseul “Imperial” (Castele şi Palate din Judeţul Alba) 13.secolul XII-XVIII. în felul în care se prezintă şi astăzi .Condiţii de comercializare a produsului turistic . Drumul sării 9.

a fost o cetate militară. Biserica romano catolică Sf. important din punct de vedere comercial şi cultural. datorate unei restaurări. Cele trei obiective formează împreună cel mai important complex baroc din România. un observator astronomic. Casa Matei Corvin. cea mai veche locuintă păstrată la Cluj. Turnul Dogarilor . Complexul Sugalete. precum şi unul din cele mai reprezentative ale Europei.I Biserica Evanghelică -construită în stilul gotic târziu. edificiu baroc. ea fiind la origine un edificiu gotic. dar şi cea mai reprezentativă pentru stilul gotic. Palatul Banffy (1774-1785). Palatul Baroc (1770). construit în jurul unei curţi rectangulare. Maria şi Şirul Canonicilor. prezintă caracterele Renaşterii tranşilvănene. este opera arhitectului sibian Eberhardt Blaumann. Palatul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea. Cluj-Napoca Cetatea Medievală (secolul XV). Mihail (1349-1450). făcând parte din vechiul zid de apărare al oraşului. cunoscut şi ca Palatul Baroc din Oradea. o tiparniţă şi o şcoală. Nucleul vechiului oraş. este unul din cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe teritoriul României. Particularitatea înfăţişării sale este dată de aspectul faţadei principale. menţionată în documente sub denumirea “castrum Clus”. palatul a fost ridicat în a doua jumătate a secolului XVIII. cea mai veche construcţie. La fel ca şi Bazilica Sf.ansamblu arhitectural gotic construit între secolele XV – XV. 45 |Raport final .Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 bibliotecă. Cetatea fortificată aşa cum se vede şi astăzi nu a fost cucerită decât de două ori. Din anul 1557 rolul cetăţii devine strict militar. are un turn de 75 m şi în interior se găseşte cea mai veche sculptură ecvestră din Transilvania. în interior se găseşte un muzeu original de măşti şi păpuşi.edificiu care datează din a doua jumătate a sec XV. Bistriţa Cetatea medievală.(secolul XV).

birt şi berărie. Complexul Arhitectural Franciscan.Clădire situată pe latura nord estică a pieţei centrale. fiind una din porţile de intrare în oraşul Mediaş. este una din cele mai reprezentative clădiri ale localităţii. Biserica Sfânta Margareta.construită în anii 1602-1653 pe locul uneia din secolul 15.este o clădire în stil baroc cu elemente neoclasice. cu o centură de ziduri din cărămidă.construit în anii 1759-1762. Bernady Gyory şi proiectat de arhitecţiiKomor Marcell şi Jakab Deszo conform şcolii lechneriene. Dar. Palatul "Teleki" . Unul din cele mai vizitate obiective turistice din Mediaş este Complexul Arhitectural Franciscan care cuprinde biserica şi mănăstirea franciscana.care adăposteşte azi biblioteca "Teleki" . situat în centrul oraşului Târgu Mureş. în stil baroc cu elemente roccoco. Casa Schuller . Mediaş Ruinele Cetăţii medievale (secolul XIV-XV). Turnul Pietrarilor se impune şi delimitează teritoriul de altădată al oraşului. se impune atât prin decoraţia interioară. fiind una din porţile de bază ale vechiului Mediaş. dar şi prin cea exterioară. care a fost construit între anii1911-1913 de edilul oraşului. Casa Schuller este atestată documentar în anul 1588. În incinta cetăţii se află o biserică reformată a cărei construcţie a fost terminată în 1442.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Târgu Mureş Cetatea medievală a oraşului (secolul XV-XVII) . Complexul cetăţii are o suprafaţă de 4. în vechile cronici este pomenită cu mult timp înainte de anul 1588. A fost folosit de-a lungul timpului ca muzeu. purtând numele vechilor bresle. A fost construit în jurul anului 1450. În urma marii invazii turceşti din anul 1438. În inima centrului medieval al oraşului se afla o biserica evanghelica cu hramul Sf. deşi oraşul a suferit multe schimbări şi modificări. Palatul Culturii (1913)-. Acest complex de fortificaţii s-a păstrat până în zilele noastre. străjuind ca un ostaş la apărarea graniţelor. a fost întărită în jurul bisericii cu un zid dublu precum şi cu mai multe turnuri de apărare. A fost construit în anul 1507. străjuită de 7 bastioane de circa 10 m înălţime. care a afectat profund şi oraşul Mediaş. În cadrul cetăţii se găseşte Biserica Reformată şi Clădirea Manutanţei. Palatul. Turnul Forkesch este o construcţie în formă de prismă rectangulară terminată cu un acoperiş piramidal. În interiorul turnului şi-au desfăşurat altădată activitatea breasla pietrarilor şi a zidarilor. ca fiind proprietatea lui Johannes Schuller.3 ha şi este format dintr-o incintă fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri. Cetatea medievală se află în apropierea centrului Târgu Mureşului. probabil existenta. în lungime de 900 m. 46 |Raport final . Margareta. este una din cele mai importante construcţii în stilul Renaşterii din Transilvania. fortificaţia de apărare. De-a lungul timpului Casa Schuller a fost folosită ca han. primarul Mediaşului la acea vreme. îşi păstrează şi azi aspectul şi importanta ca edificiu monumental. Palatul "Tholodagi" . După aproape cinci secole Turnul Pietrarilor îşi păstrează stilul. Este situat în partea sudică a vechiului oraş.

Turnul cu ceas .refăcut după un incendiu de meşteri austrieci în spiritul barocului din această ţară şi înzestrat cu un mecanism de ceas (1648) care pune în mişcare figurinele de lemn policrom reprezentând zilele săptămânii. in 1539 cetatea este reconstruită parţial. Dintre edificiile importante din interiorul cetăţii. Casele din vechiul burg sunt şi acum locuite. devenit celebru ca Vlad Ţepes). ceea ce dă o notă de autenticitate acestei mari rezervaţii de arhitectură. iar ulterior. Ulterior pe timpul lui Majláth István. dar a suferit mai multe refaceri. sau turnul Sfatului. în 1650 cetatea este renovată în stil renascentist cu forme specifice şi turnuri poligonale la colţuri. Nucleul oraşului medieval se situa pe dealul Cetăţii. Mai târziu Rákoczi György a întărit acest sistem de fortificaţii şi a dispus lărgirea şanţului care înconjoară cetatea.numită aşa datorită ferestrelor terminate în arc frânt trilobat. În perioada în care a aparţinut domnitorului Mihai Viteazul. Mihai Viteazul. facilita şi scurta accesul spre biserica din deal şi spre vecinatăţile ei (şcoala şi cimitir). ultimele importante fiind din secolul al XVII-lea. Bethlen Gábor. Casa Veneţiană . suprapunând o criptă romanică.în care a locuit Vlad Dracul înainte de a deveni domnitor al Ţării Româneşti (este posibil ca aici să se fi născut fiul sau. Făgăraş Cetatea medievală (secolul XV-XVII). Biserica mănăstirii. Cetatea Făgăraşului a fost construită iniţal ca şi cetate de lemn de catre László Kán. Cel din urma este cel care da forma actuală cetăţii prin construirea unui sistem de fortificaţii. precum şi turnul cu ceas.construcţie gotică de tip hală. Csáki István. pe sub care se află principala intrare în cetate. aproape de turnul cu ceas. Casa Vlad Dracul . unde şi astăzi se păstrează zidul de incinta şi 9 din cele 14 turnuri aflate în grija diverselor bresle. Biserica din deal (1345-1515) . a fost construită iniţial în secolul al XIII-lea. cetatea a adăpostit familia domnitorului 47 |Raport final . amintind de arhitectura Veneţiei. După reconstrucţie cetatea are mai mulţi proprietari dintre care îi amintim pe cei mai importanţi: Baltazar Báthori.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Sighişoara 2008-2009 Cetatea medievală (secolul XII-XIV).Scara acoperită. se disting: Pasajul scărilor (1642) . În secolul 18 este întărit cu un zid de cărămidă în sistem Vauban.

Sibiu Cetatea medievală (sec XIV-XVII) . După 1965 cetatea este renovată şi amenajată ca şi muzeu. Biserica Evenghelică . De asemenea pe vremea lui Apafi Mihály aici a funcţionat Dieta Transilvaniei . Pasajul Scărilor . XIII. era locul de întâlnire.construită în stil baroc în anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi. Clopotniţa modestă până atunci a fost ridicată cu încăa două etaje. Aici se dădeau mese mari: boi. XVII şi restaurat în 1963. Zidul a fost construit în sec al XIV -lea. sculpturi din secolul XV-XIX realizate de: Nicolae Grigorescu ("Cap de ţigancă"). de serbări. pe locul unde se aflau "bălţile" aurarilor şi farmacia oraşului. berbeci şi miei întregi se frigeau în piaţă şi vinul se bea din uriaşe boloboace. până la sfârşitul secolului XVIII. în sec. I se mai spune şi "Zidul cu ace".construit pe baza unui plan de un arhitect vienez în jurul anilor 1781 1785 în stil baroc târziu. Portalul din piatră masivă este împodobit deasupra intrării cu stema lui Samuel Brukenthal. Construcţia a fost terminată în anul 1588. lucrări de grafică." Ringul cel mare" cum i se spunea odinioară. construit în sec XV. Biserica Catolică ( Piaţa Mare) . Breslaşii şi ucenicii lor înfăţişau atunci jocuri populare cu tâlcuri simbolice. devenit mai târziu "Turnul pânzarilor". Întărit. Odată cu trecerea timpului însă cetatea s-a degradat şi a ajuns să fie folosită pe post de penitenciar (între 1948-1960). Tot aici mulţimea privea înmărmurită decapitări. Iosif Iser. apoi s-au adăugat turnuleţul cu scările de acces spre clopotniţa şi galeriile unde se fac prezente elemente ale Renaşterii. Theodor Pallady. Festivităţi pitoreşti s-au desfăşurat aici cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. Memorabilă a rămas serbarea de la 14 februarie 1582. aici fiind încarceraţi mai ales deţinuţi politici. Prin renovarea din 1824 i s-a redat aspectul de azi.Zidul cetăţii şi turnurile de apărare ( str. se prelungeşte spre nord. spânzurări şi chiar arderi pe rug. Nicolae Tonitza ("Portret de fată"). Turnul Sfatului .construită pe ruinele unei bazilici romane la mijlocul sec. Muzeul "Bruckental " . Locul cel mai pitoresc şi caracteristic Sibiului vechi. Povestea turnului n-a fost lipsită de momente dramatice. Coridorul de la intrare este susţinut de coloane puternice de piatră.amenajat în ultimul timp. La începutul sec. deschizând drumul spre oraşul de jos. ca loc de manevră şi de amplasare a apărătorilor în timpul luptelor. XV a suferit o serie de tranformări. în prezent fiind posibilă vizitarea muzeului şi a cetăţii. Cetăţii). sprijinit de puternice arcuri butane. Două bolţi îl pătrund. Muzeul a fost deschis prima dată pentru public în 1817. Galeria de artă cuprinde picturi. 48 |Raport final . Prăbuşindu-se în 1586 a îngropat sub lespezi pe pictorul Iohan David care încerca să-i împodobească bolta.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 în timpul luptelor din 1599-1600. XIV şi terminată în 1520. La reclădire i s-a adăugat în jurul vârfului patru mici turnuleţe. ca a treia centură de fortificaţii. Piaţa Mare . Ion Andreescu. În sec. pe o fundaţie octogonală. XVI au fost realizate două pridvoare de intrare.Theodor Aman. acoperită de o boltă şi susţinută de arcuri largi ce se sprijină pe puternice coloane. Zidul celui de-al treilea cordon de apărare. Construit în sec. În interior turnul dispune de două drumuri de rond. Aici oamenii se întâlneau şi se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte. pentru cetate. Realizată în forma unei biserici-sală.este aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică.un indicator al importanţei acestei cetăţi. Turnul archebuzierilor. Ştefan Luchian ("Garoafe").

se remarcă prin bogăţia deosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. valorificând moştenirea istorico-artistică a oraşului şi judeţului Alba. Sf. Carol. Între secolele XVIII-XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei şi de depozit general pentru armament. construit în 1678. Ştefan. Scrisorile şi obiectele personale ale lui Avram Iancu. Cetatea bastionară din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738. în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind din transferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. Sebeşul este primul dintre oraşele Transilvaniei în care printr-un document din 1387 regele le acorda locuitorilor lui dreptul de a-şi construi o fortificaţie a oraşului. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri. fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. astfel sec. Sf. Fortificaţia a fost denumită în proiectul lui Weiss "Fortificaţia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei". Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeului din Alba Iulia ca o instituţie reprezentativă la nivel naţional. dedicat împăratului. vatra de locuire din sec. completată apoi de generalul Weiss. Sf. din care au mai rămas patru. Au existat opt turnuri.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Sebeş Cetatea medievală (secolul XI-XIII).XIII-XIV. XIV –lea . Cetatea este alcatuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia. adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale Documentelor Unirii. decorate cu statui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de Johhan Konig. Biserica Evanghelică. Lucrările de împrejmuire au fost de lungă durată. monede şi cărţi. În vest este Turnul Porţii. situat pe latura de nord a cetăţii. XVI-XVII s-au modernizat unele turnuri. Perimetrul cetăţii era de 1700 metri. Trinitatea. Pe latura de nord se află Turnul porţii de nord şi Turnul cizmarilor. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinând la acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice. acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec. Alba Iulia Cetatea medievală (secolul XVIII). Găzduit într-o clădire monument de arhitectură. În perioada interbelică. cu ziduri de piatră de 7 metri înălţime şi groase de 1. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti. Intrarea se face prin şase porţi. Mihail. Elisabeta) configurându-i imaginea stelată caracteristică cetăţilor de acest tip. Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715. împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleul viitoarei secţii a unităţii naţionale. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea şi marea unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918. Fortificaţia era înconjurată cu un şanţ plin cu apă. În colţul de nord –est este un turn poligonal puternic. sub conducerea generalului Stefan de Steinville. când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol. Marile aniversări istorice aveau să definească 49 |Raport final . Sf. Capistrano. Muzeul Unirii. A fost renovată ulterior în stilul Renaşterii. Sf.5 metri. În colţul de sud-est s-a păstrat Turnul Croitorulor sau al studentului.

evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române. ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi. reuşind să taie legătura castelului cu oraşul şi îngenunchind apărarea. construit în secolul XVI cu aspect de bastion şi modificat în secolul XVIII în stilul baroc. procesului etnogenezei româneşti. precum şi epocii moderne a istoriei României. catedrala ortodoxă. În anul 1968. constituie expresia artistică a unităţii noastre naţionale. Turnul de apă era un important obiectiv strategic. Catedrala Romano – Catolică adăposteşte monumente funerare din epoca goticului. Catedrala Încoronării (1921 . iat în anul 1512 capela Lazo.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 profilul actual al muzeului. Astăzi. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia. În prima jumătate a secolului XIV a fost ridicat corul gotic. Reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantului aşezământ a lui Mihai Viteazul. se aduc înfrumuseţări în stil baroc. Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice. pe care turcii l-au cucerit primul atunci când au asediat cetatea. Arhitectura sa. Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni. marii răscoale conduse de Horia. Timişoara Cetatea medievală. Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă un obiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României. pricipelui Ioan Sigismund). evului mediu. la 1 Decembrie 1918. se află situată în clădirea fostului cazinou militar din cetate. fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia de etnografie inaugurată în anul 1999. Oraşul era înconjurat de un zid cu palisade înalte. Catedrala Romano–Catolică. Suburbiile erau la rândul lor împărţite în „Oraşul rascian” (rascian era numele dat de habsburgi ortodocşilor) şi „Insula”. Într-un fluent circuit cronologic. Timişoara era împărţită în trei părţi: cetatea. Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania au hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român. Succedând unor edificii ecleziastice mai vechi. Reprezentând unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Transilvania. a suferit modificări importante care i-ai sporit valoarea artistică. primul edificiu al Renaşterii din Transilvania. civilizaţiei geto-dacice. Sala Unirii. civilizaţiei romane din Dacia. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuite semnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitectural şi plastic chemate să-i sporească valoarea artistică. care găzduia caimacanul sau guvernatorul turc. În anul 1748. după care 50 |Raport final . Aici. realizată la 1 Decembrie 1918. construită în anii 1912 – 1922. cu patru turnuri de apărare şi unit de cetate printr-un zid. Cloşca şi Crişan). în timpul răscoalei lui Horea. În secolul XVIII se reface turnul sud-vestic. inspirată de biserica domnească din Târgovişte. Deva Cetatea Devei datează din anul 1269. Cetatea Devei este în prezent o ruină. sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive. se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut. În faţa castelului se afla turnul de apă. din împletitură de nuiele cu lut.1922). construită între anii 1246 – 1291. iar în cel următor. În centru se afla castelul. oraşul şi suburbiile. În timpul ocupaţiei turceşti. bazilica romană. reginei Isabella. imperiului habsburgic. a avut loc o restaurare generală a construcţiei. Renaşterii şi barocului (sarcofagele familiei de Hunedoara. în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice

2008-2009

urma un rând de şanţuri adânci, alimentate de apa Timişului. Cele mai înalte edificii erau moscheile, în număr de opt, atât în oraş cât şi în suburbii. Doar otomanii trăiau în oraş. Catolicii şi rascienii (ortodocşii) trăiau în suburbii, unde aveau bisericile proprii. În mijlocul oraşului se găsea Bazarul, centru al comerţului. A doua cetate a Timişoarei, modernă, mult mai mare s-a construit între anii 1723-1765, după cucerirea cetăţii de către armata imperială austriacă. Piatra fundamentală s-a aşezat în 25 aprilie 1723 în prezenţa personalităţilor oraşului sub conducerea Guvernatorului Mercy. Mai târziu, un nou rând de fortificaţii de tip Vauban, vin să întărească apărarea cetăţii. Castelul Hunianzilor (secolul XIV-XIX) - situat în centrul orasului, ce adăposteşte azi Muzeul Banatului (ridicat în secolul XIV de către Iancu de Hunedoara ); chiar în faţa castelului a fost instalat primul felinar ce vestea Europei că Timişoara este primul oraă cu iluminat public electric. Domul Catolic - situat în Piaţa Unirii nu departe de castel. Construit în anul 1774 în stil baroc, are nouă altare pictate de maeştri vienezi. Domul cu acustica sa desăvârşită, atrage în fiecare an numeroşi melomani pasionaţi de concertele de orgă. În fata Domului se găseşte o fântână cu apă minerală tămăduitoare. Catedrala Rasciană - construită între anii 1745 - 1748 şi declarată în 1964 monument istoric. Clădirea, care la începutul secolului al XVIII-lea era doar o mică biserică de lemn, a fost transformată de către comunitatea sârbă într-o catedrală în stil baroc, din 1865 numindu-se Catedrala Ortodoxă Sârbă. Arad Cetatea medievală (secolul XVIII). Cetatea Aradului a fost construită pe malul stâng la Mureşului a fost ridicată la cererea împărătesei Maria Tereza. Proiectată de Ferdinand Philipp Harsch în stil Vauban-Tenaille, are formă de stea cu şase colţuri, era prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane şi mai multe rânduri de şanţuri, care puteau fi inundate. Lucrarea a durat 20 de ani (1763-1783) şi a fost executată de mii de deţinuţi. Poarta principală şi clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetăţii exista o biserică catolică şi în clădirile din jur au fost găzduiţi călugării franciscani. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale imperiului austro-ungar. În timpul revoluţiei 1848-1849 Sub armatei republicană maghiară a asediat cetatea, iar garnizoana din cetate a bombardat oraşul zilnic, timp de nouă luni. În vara anului 1849 armata revoluţionară maghiară a ocupat garnizoana, dar după 46 de zile, armatele ruseşti şi austriece i-au obligat să se predea. 500 de ofiţeri ai armatei revoluţionare, au fost închis în cetate, majoritatea fiind condamnaţi la moarte. În iulie 1919 armata română a preluat cetatea. In perspectivă cetatea va deveni complex muzeistic. Teatrul Vechi (1817). Prima clădire cu destinaţia teatru permanent, a fost ridicată în 1816-1817 în stil baroc din iniţiativa şi pe cheltuiala comerciantul Iacob Hirschl, de origine vieneză. Construcţia este unicat în ţară prin podul de frânghie. La început au jucau asociaţii teatrale nemţeşti şi maghiare. Pe scena acestui teatru a urcat şi personajul legendar al teatrului maghiar Déryné Széppataki Róza (1793-1872). Din păcate placa de marmură care amintea de perioada glorioasă a acestei clădiri a dispărut. Din 1874 teatrul vechi a devenit depozitul teatrului nou, iar din 1907 aici s-a deschis cinematograful Urania, care a funcţionat până în anul 1967.  Elemente de prezentare generală a produsului turistic Număr de turişti: 17 Număr de ghizi: 1 Număr de şoferi:1

51 |Raport final

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Număr de zile: 5 Număr de kilometri parcurşi: 1.250 km Mijlocul de transport folosit: Iveco Daily 19 locuri Preţul informativ:1.550 lei/turist Perioada de desfăşurare: 01-06 mai 2009 

2008-2009

Descrierea traseului pe zile/Programul circuitului Ziua 1 Oradea - preluarea turiştilor de la Aeroportul Internaţional Oradea de către ghidul însoţitor al grupului - tur de oraş cu vizitarea următoarelor obiective turistice: Cetatea medievală Oradea(sec.XII-XVII), Palatul Baroc (1770) - parcurgerea traseului Oradea-Cluj Napoca Cluj Napoca – servirea dejunului - tur de oraş cu vizitarea următoarelor obiective turistice: Cetatea medievală Cluj (sec.XV), Casa Matei Corvin, Palatul Banffy, Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail (1349-1450) - deplasare Cluj Napoca – Dej – Bistriţa Bistriţa - cazare la Hotel Coroana de Aur*** - cina la restaurantul hotelului Coroana de Aur Ziua 2 Bistriţa - mic dejun - vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Bistriţa: vestigiile cetăţii medievale (sec.XV), monumente de arhitectură medievală (sec.XIII-XVI), Complexul Sugalete-clădiri din vechiul ansamblu comercial (sec.XVI), Turnul Dogarilor (sec.XV), Biserica Evanghelică - deplasare pe traseul Bistriţa-Reghin-Târgu Mureş Târgu Mureş - servirea mesei de prânz - turul oraşului Târgu Mureş cu vizitarea Cetăţii medievale a oraşului (sec.XV-XVII), Biblioteca Teleki (1804), Palatul Culturii (1913), Palatul Tholodagi (1759-1762) - deplasare Târgu Mureş – Târnăveni - Mediaş Mediaş - vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Mediaş: ruinele cetăţii medievale (sec.XIV-XV), clădiri în stilul renaşterii – Casa Schuller (sec.XVI), Complexul arhitectural franciscan, Biserica Sf. Margareta (1438) - deplasare pe traseul Mediaş-Sighişoara - cazare şi cină la Hotel Casa cu Cerb*** din Sighişoara Ziua 3 Sighişoara - mic dejun - vizitarea cetăţii medievale Sighişoara (sec.XII-XVI)- complex de arhitectură medievală unic în ţară, pasajul scărilor (1642), Turnul cu ceas(1648), Biserica din deal (1345-1515), Casa Vlad Dracul, Casa Veneţiană - deplasare pe traseul Sighişoara-Rupea-Făgăraş

52 |Raport final

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice

2008-2009

Făgăraş - vizitarea castelului-cetate medievală Făgăraş (sec.XV-XVII) care a găzduit şi familia lui Mihai Viteazul - servirea dejunului - deplasare pe traseul Făgăraş-Sibiu Sibiu - vizitarea obiectivelor turistice din oraşul Sibiu: Cetatea medievală (sec.XIV-XVII), Piaţa Mare, Turnul Sfatului, Muzeul Brukental, Biserica evanghelică (sec.XIV), Biserica catolică (1726-1728), Pasajul Scărilor Sebeş - Cetatea medievală (sec.XVII), Biserica evanghelică Alba Iulia - cazare şi cină la Hotel Medieval**** Ziua 4 - mic dejun - Cetatea medievală Alba Iulia (sec.XVII), Muzeul Unirii, Sala Unirii, Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică - traseul Alba Iulia-Deva Deva a. vizitarea Cetăţii Deva (sec.XIII), Muzeul Magna Curia (sec.XVI) b. parcurgerea traseului Deva-Lugoj-Timişoara c. servirea mesei de prânz d. vizitarea obiectivelor turistice: Cetatea medievală, Castelul Huniazilor (sec.XIV-XIX), Domul Catolic (1774), Catedrala Rasciană (1745-1748) e. cazare şi cină la Casa Rosa*** Ziua 5 Timişoara - mic dejun Arad - Cetatea medievală (sec.XVIII), Teatrul vechi (1817) - parcurgerea traseului Arad-Oradea - servirea prânzului - plecarea grupului de turişti de pe Aeroportul Internaţional Oradea ANALIZA DE PREŢ Denumirea acţiunii turistice: Cetăţi medievale din România Perioada de desfăşurare 01-06 mai 2008 Grup: 17 turişti plătitori, 1 ghid turistic, 1 şofer Calculaţia preţului de vânzare (P.V.) Nr. Articole de Elemente de cheltuieli crt. calculaţie 1. 2. Cheltuieli directe cheltuieli cu cazarea (inclusiv mic dejun) cheltuieli cu alimentaţia

Valoarea (ron) Pe turist Totală 507,5 300 8.627,5 5.100

53 |Raport final

) (19%comision) (9+10+11+12) 220. 9.750 lei Cheltuieli cu cazarea: Bistriţa – Hotel Coroana de Aur*** (220 ron/dublă. Condiţii de comercializare a produsului turistic: Segmentul de turişti căruia i se adresează acest produs turistic sunt turiştii străini din ţările europene şi nu numai. prin comercializarea produsului către agenţiile de turism detailiste atât din România cât şi din străinătate.38 247.= 200 ron/turist . = 100 ron/turist Preţul de vânzare al produsului turistic „Cetăţi medievale din România” rezultat din analiza de preţ de mai sus este de 1. Promovarea produsului turistic: În vederea promovării produsului turistic „Cetăţi medievale din România” se va întocmi o hartă turistică a traseului. 11. Asigurare Comision TVA Total costuri 210. 4. cheltuieli cu transportul cheltuieli culturale cheltuieli organizatorice cheltuieli cu ghidul (cazare single+masă) cheltuieli cu şoferul (cazare dublă+masă) alte cheltuieli (1+. 7. 180 ron/single cu MD).35 47. 13. 12. 5.D.209 799. Alba Iulia – Hotel Medieval**** (350 ron/dublă.190 510 1. Rotunjire (±) 15.57 47.) (20% x C. în sensul că acestea vor promova şi comercializa produsul direct turiştilor străini sau unul indirect.544.5 21. Traseul 2: Cetăţi de tip Vauban din Europa 54 |Raport final .8 5 12. iar canalul de distribuţie poate fi unul direct..71 26.045 2008-2009 Total C.D. 200/single cu MD) Cheltuieli cu masa: micul dejun este inclus în tariful de cazare . 250 ron/single cu MD)/ Hotel Cetate** (195 ron/dublă.. 6. 158 ron/single cu MD).+8) (1% x C. Timişoara – Casa Rosa*** (240 ron/dublă.264. (14±15) Cheltuieli cu transportul 1.8 4 +5. Sighişoara – Hotel Casa cu Cerb*** (185 ron/dublă.237.350 14.5 70 30 62.550 ron/turist (420 Euro/turist). care sunt interesaţi de turismul cultural-istoric.V. Producătorul unui astfel de produs turistic pot fi agenţiile de turism tour-operatoare din oraşul Alba Iulia. 130 ron/single cu MD).16 1.060 807.45 4.04 1.250 km x 3lei/km = 3.16 +85.4 mese de cină x 25 ron/pers.5 mese de prânz x 40 ron/pers.550 3. 8. Total P.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 3.750 1.84 26.D.5 1. un pliant publicitar cu text şi elemente fotografice reprezentative care vor fi difuzate în cadrul centrelor de informare turistică şi al agenţiilor de turism care vor comercializa produsul. 10.

355 km Descrierea obiectivelor turistice vizitate România: Alba Iulia. apoi fortificată de către Vauban şi Choisy. Arad (vezi la Traseul 1): Franţa: Logwy – Besançon – Briançon Longwy După multe ocupaţii şi asedii. arsenal de război. unsprezece corpuri de cazarme.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Circuitul turistic: Alba Iulia 263 km Oradea 252 km Budapesta 260 km Viena 176 km Linz 180 km Munchen 253km Stuttgart 116 km Strasbourg 246 km Luxembourg 30 km Longwy 70 km Metz 308 km Besançon 143 km Lausanne 42 km Geneve 137 km Grenoble 107 km Briançon 170 km Alessandria 75 km Milano 135 km Verona 119 km Mestre 131 km Trieste 100 km Ljubljana 93 km Zagreb 256 km Pecs 105 km Szeged 105 km Arad 233 km Alba Iulia Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 4. În oraş se intră prin două porţi: poarta Bourgogne şi Poarta Franţei construite simetric în nord şi în sud în raport cu locul armelor care ocupau centru hexagonului.105 km + 200 km tururi oraşe + 50 km rezervă deplasări neprevăzute = 4. Besançon 55 |Raport final . în anul 1678.: o Biserică. Oradea. Fortăreaţa a fost construită în plan hexagonal şi a fost echipată cu toate dotările pentru război. O mare parte din aceste aşezăminte s-au conservat. Longwy a fost integrată definitiv în regatul Franţei.

maestru în fortificaţii. reprezintă o variantă îmbunătăţită de apărare naturală specifică Cetăţilor tip Vauban. la intersecţia a cinci râuri dispuse în stea. Fortificaţia Medievală. după 20 de ani de muncă.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Besançon prin turnurile bastionare şi Turnul Griffon. Briançon Proiectul Vauban pentru Briançon. pe râul Tanaro. Proiectul nu a fost început decât în 1713. Italia: Alessandria Ignazio Giuseppe Bertola Roveda. Ansamblul consituie o adaptare extraordinară la terenul pe care a fost construit. Fortificaţia Vauban) 56 |Raport final . Construcţia fortificaţiilor a fost finalizată în 1693. Preţ informativ produs turistic 2: 1. a fost solicitat să construiască în 1728 Cetatea hexagonală de la Alessandria. Aceasta reprezenta cea mai puternică apărare estică a regatului. încât trezorierul regelui Louis al XIV-lea a întrebat dacă a fost cumva construită din aur. avea drept scop ocuparea cu forturi înălţimile care dominau valea. Construcţia a costat atât de mult.150 Euro Traseul 3 Alba Iulia: Traseul celor trei fortificaţii (Castrul Roman.

este considerat în perioada următoare centrul politic al unor căpetenii locale sau zonale. Ajungând în partea superioară a pasarelei peste zidul Castrului Roman. în jurul anilor 271-275 d. flancată de cele două turnuri a căror fundaţie se poate vedea. amenajate pe zidurile Cetăţii “Alba-Carolina” (de tip Vauban). Poarta Monetăriei. mult mai uşor de apărat. Din Castru se mai pot reconstitui în prezent latura de sud a zidului. Incursiunea pe “Traseul celor Trei Fortificaţii” începe de la poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei. Din anul 1714 locul vechii monetării este luat de Monetăria Imperială. După desfiinţarea mănăstirii benedictine. în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porţii de Sud (Principalis Dextra) a CASTRULUI ROMAN şi o parte din zidul fortificaţiei romane. Ca urmare a creştinării regelui Ştefan prin încoronarea sa de către Papa Silvestru al II-lea.Poarta de Sud a Castrului Roman . Astfel. construită începând cu anul 106 d. stabilindu-se în zonă şi ţinând piept popoarelor migratoare. se deschide o frumoasă privelişte spre zona exterioară a traseului.Tabăra Militară Locurile de belvedere . dislocată tocmai din Vindobona (actualul ora^m Viena) şi care avea aici rolul de a păzi ţinutul aurifer şi drumul de transport al aurului către Roma. unde hangii zdraveni şi hangiţe frumoase. cu reşedinţa la Alba Iulia. pe frontiera naturală de la Dunăre. atestate documentar din anul 1294. de unde se poate admira dimensiunile impresionante ale zidurilor şi ale şanţurilor de apărare. După intrarea pe traseu. aceasta desfiinţându-se în 1893. Populaţia autohtonă a convieţuit în continuare cu veteranii legiunilor. În anul 1000 a fost înfiinţat regatul maghiar de către Ştefan I al Ungariei (Sfântul Ştefan. în costume de epocă. Poarta de Sud a Castrului Roman. care făcea parte din Cetatea Episcopului Catolic de Alba Iulia şi a Capitolului (canonicilor). Castrul de formă patrulateră. care au primit pământ.Tunelul de acces către platforma de artilerie . în maghiară Szent István). Construirea Castrului este determinată de cantonarea.. în zonă se află şi închisoarea oraşului. se înfiinţează în regatul maghiar.Ch.Ch. Traseul cuprinde câteva puncte de belvedere.Platforma de artilerie Camera de gardă (Sala armelor) .2m şi Poarta “PRINCIPALIS DEXTRA”. Începutul migraţiilor în valuri succesive au determinat retragerea armatelor romane.Cetatea “Alba Carolina”. în care s-au bătut monede începând din primii ani ai secolului al XVII-lea. în această importantă zonă.Bastionul “Bethlem” . În partea de vest a “Traseului celor Trei Fortificaţii” se află zidul construit în secolul al XIV-lea. construită pe locul unde au existat o biserică şi o mănăstire închinate Sfantului Duh. Locurile de belvedere. având şi o imagine panoramică deosebită spre 57 |Raport final . stau la dispoziţia tursitului. Tabăra Militară. Tot în secolul al XIX-lea. ambele aparţinând călugăriţelor benedictine. Tabăra militară este amenajată ca o zonă de agrement. locul acesteia este luat de Monetăria Principatului. Clădirea monetăriei a fost ulterior transformată în tribunal. a cărui grosime variază între 1. având o suprafaţă de aproximativ 37 ha (750 x 500 m) era prevăzut cu câte o poartă pe fiecare latură. mai multe episcopii printre care şi Episcopia Transilvaniei.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Indicarea traseului: Poarta Monetăriei .5m . Alba Iulia (vechiul Apulum). a Legiunii XIII Gemina. timp de aproape 180 de ani.

când un fulger a distrus un turn cu pulbere şi construcţiile învecinate. După amenajarea integrală a Sălii Armelor. Mihai Viteazul. se constituie arsenalul şi cazarma de artilerie. printre care şi Mitropolia Ortodoxă – ctitorie din 1595-1601 a voievodului Mihai Viteazul. XVI. Bastionul “Bethlem”. învăluiri. Cuptoarele au funcţionat pană la începutul sec. prima informaţie despre ele datând din anul 1580.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 împrejurimi: oraşul de jos. în timpul principilor Rákoczi. ultimul principe al Transilvaniei. retrageri. înglobează între zidurile sale toate celelalte fortificaţii. În timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602) s-a construit cel mai mare tun fabricat vreodată în atelierele de la Alba Iulia. funcţionale. printre care şi bastionul de sud-est al Cetăţii Medievale. în fiecare sâmbătă. În timpul domniei principelui Gabriel Bethlem (1613-1629). murind în anul 1690.. pentru transportul căruia la Sibiu au fost folosite 80 de perechi de boi. dar urmele lor nu se mai văd azi. unde a fost reconstituit decorul de epocă. Odată cu începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina (1715). cu centrul administrativ. în ateliere lucrau peste 1500 de muncitori. începând cu prima jumătate a sec. numit “Lupus”. al XVIII-lea. Valea Mureşului pe care se află străvechiul Tarmis (vatra dacică a Alba Iuliei). Construirea ei este justificată de conjunctura istorică. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea. folosind tehnica începutului de secol XVIII. din pricina asediilor şi distrugerilor pe care le-a suferit. la începutul sec. care făceau legătura dintre platformele de artilerie şi partea superioară a zidurilor fortificaţiei. Mihai Apafi I. restauratorul şi administratorul acestui obiectiv unic. Cetatea “Alba Carolina”. iar cele două cuptoare imense ce funcţionau aici produceau pâinea necesară pentru toţi locuitorii cetăţii. în uniforme din perioada respectivă. Eugeniu. pe care sunt dispuse trei tunuri de epocă. bastion care-i poartă numele. Necunoscător al tunelurilor. orice inamic rămânea surprins de apariţia sau dispariţia bruscă a trupelor asediate. oraşul a fost consemnat în unele documente oficiale. din Tabăra Militară. cât şi cu aceea de 58 |Raport final . arborat pe zidul Cetăţii “Alba Carolina”. Dealul Furcilor (vechiul loc de execuţie a condamnaţilor din perioada Imperiului Austro-Ungar). la Alba Iulia s-a aflat în permanenţă o fortificaţie îmbunătăţită succesiv după mijloacele fiecărei epoci. Pentru a face loc noii cetăţi au fost distruse mai multe construcţii. Defilarea Gărzii. Camera de gardă . a fost construită în stil Vauban. actualmente Sala Armelor. fiind finalizată în 1625. GRUP CORINT S. Cetatea “Alba Carolina”. Una dintre atracţiile “Traseului celor Trei Fortificaţii” este platforma de artilerie. XVII etc. Acestea au fost înfiinţate în sec. tatăl şi fiul. Astăzi pe acest bastion flutură drapelul cu sigla S. se realizează mai multe construcţii. Cetatea “Alba Carolina”. În Alba Iulia. Astfel peste cetatea din sec. Având ca bază Zidurile Castrului Roman. treptat. din partea de sud-est a “Traseului celor Trei Fortificaţii”. Camera de Gardă a fost transformată în brutărie. cea mai impresionantă şi cea mai vizibilă pentru turişti. la ora 12:00. Acestea pot fi văzute executând o salvă de onor în cinstea drapelului municipiului Alba Iulia. Tunelul de acces către platforma de artilerie. Accesul spre platforma de artilerie se face prin unul dintre “tunelurile de fugă” (de retragere) ale Bastionului Sf. În perioada construirii cetăţii. extinsă pe 70 ha. XX. Tunurile ce funcţionau pe platformele de artilerie erau fabricate chiar în atelierele cetăţii. pe locul fostului palat princiar şi pe terenurile. Platforma de artilerie. după defilare. Salva este executată de Garda Traseului celor Trei Fortificaţii. Aceste tuneluri permiteau manevre surprinzătoare ale asediaţilor: atacuri. După asediul Vienei şi înfrângerea turcilor din anul 1683. între anii 1715-1738. respectiv construcţiile. La baza Bastionului Bethlem se afla una dintre camerele de gardă ale Cetăţii Medievale. Atelierele erau amplasate în zona de sud-est a traseului. atât cu denumirea de Karlsburg (după numele împăratului Carol VI de Habsburg).A. IX-X începe în 1516 construirea Cetăţii Medievale. începe la ora 11:00. Transilvania este ocupată de trupele austriece.Sala armelor (Clubul restauratorilor). biserica ridicată de domnitorul unificator al Principatelor Romane. care la rândul ei este modificată şi întărită în mai multe rânduri. în această încăpere va funcţiona Clubul Restauratorilor.C.

basorelieful a fost realizat de către Horia Flamandu (1975) şi-l reprezintă pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei ţări române unite. Sala Unirii Aici. Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania au hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român. a avut loc o restaurare generală a construcţiei. precum şi epocii moderne a istoriei României. Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeului din Alba Iulia ca o instituţie reprezentivă la nivel naţional. a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIV.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Alba Carolina. în spatele statuii ecvestre. împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleul viitoarei secţii a unităţii naţionale. cu momente de pauză datorate războaielor şi ciumei. se află situată în clădirea fostului cazinou militar din cetate. civilizaţiei geto-dacice. civilizaţiei romane din Dacia. Palatul Princiar Amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente ale acestuia. Statuia Ecvestra Mihai Viteazul şi Basorelieful închinat lui Mihai Viteazul. procesului etnogenezei româneşti. monede şi cărţi. Construcţia cetăţii. fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia de etnografie inaugurată în anul 1999. În anul 1968. Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă un obiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României. statuia lui Mihai Viteazul a fost realizată în bronz de către sculptorul Oscar Han (1968). Palatul Princiar. imperiului habsburgic. Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice. Într-un fluent circuit cronologic. Preţ informativ traseu: 15-20 RON/turist Traseul 4: Traseul Unirii Indicarea traseului: Muzeul Unirii. adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale Documentelor Unirii.lea. Amplasat în fata Palatului princiar. evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuite semnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitecturaal şi plastic chemate să-i sporească valoarea artistică. la 1 Decembrie 1918. evului mediu. valorificând moştenirea istorico-artistică a oraşului şi judeţului Alba. Sala Unirii. Cloşca şi Crişan). În 59 |Raport final . Scrisorile şi obiectele personale ale lui Avram Iancu. Biserica Memorială Mihai Viteazul Prezentarea obiectivelor turistice vizitate: Muzeul Unirii Găzduit într-o clădire monument de arhitectură. sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive. este finalizată în anul 1738. palatul principilor Transilvaniei. Statuia Ecvestră Mihai Viteazul şi Basorelieful închinat lui Mihai Viteazul Amplasată în faţa Palatului Princiar. Marile aniversări istorice aveau să definească profilul actual al muzeului. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinând la acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice. în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind din transferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. se remarcă prin bogăţia deosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. marii răscoale conduse de Horia. În perioada interbelică.

începând cu anul 1988 până în 1992 se reconstruieşte noua bisericuţă pe acelaşi loc. cât şi prin frumuseţea celor şase porţi ale fortificaţiei. reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană. se află statuile lui Venus şi Marte flancate. din anul 1597. de reprezentările a două bombarde în poziţia de tragere. Cloşca şi Crişan. care sunt unice în toata arhitectura militară europeană. Sub imperiul Habsburgic. Pe locul actualei bisericuţe de lemn s-a aflat vechea ctitorie. a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. Faţadele sunt decorate cu reliefuri înspirate de mitologia antică: Eneea salvându-şi tatăl. la rândul lor. Perseu cu capul Meduzei şi Hercule în lupta cu leul din Nemeea.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 secolul următor. Deasupra arhitravei. a voievodului unificator Mihai Viteazul. încadrând stema Casei de Austria. pe Anchise. Ea nu s-a păstrat. Însă. Poarta a III-a 60 |Raport final . la 500 m de Obeliscul închinat eroilor martiri Horea. fiind dărâmată în totalitate de regimul habsburgic în anul 1714. din flăcările Troiei. şi lupta lui Hercule cu Anteu la exterior. la interior. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice. iar din poarta II se mai păstrează doar stâlpii laterali. Se află la baza cetăţii şi a fost construită din piatră cioplită sub forma unui arc de triumf cu trei intrări. cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare. Preţ informativ: 25-30 RON/turist Traseul 5: Traseul Porţilor Cetăţii Indicarea traseului: Poarta I a Cetăţii . Faţadele interioare sunt decorate cu basoreliefuri inspirate din mitologia antică. reprezentându-l pe eroul legendar Hercule în lupta cu leul din Nemeea şi pe Perseu ţinând în mână capul tăiat al Meduzei. partea de est devine cazarmă. iar cea de vest. poarta este clădită în forma unui arc de triumf prevăzut cu trei deschideri. Poarta I. Centru al Mitropoliei Ardealului din veacul al XVII. III şi IV. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române. În centrul porţii se află sculptată stema Austriei (vulturul bicefal cu sabia şi sceptrul) încadrată de statuia zeului Marte şi a zeitei Venus. Din cele 6 porţi s-au mai păstrat până în zilele noastre doar 3 în forma iniţială. reşedinţa episcopiei romano. Biserica Memorială Mihai Viteazul Biserica memorială "Mihai Viteazul" se află în vecinătatea zidurilor cetăţii.Poarta a III-a a Cetăţii – Poarta a IV-a a Cetăţii Cetatea este impresionantă atât prin elementele decorative. Poarta I a Cetăţii Situată la extremitatea estică a ansamblului.catolice. clădirile primesc destinaţii diferite.

Edificiul prismatic poartă un bogat decor figurativ. neînduplecat. Poarta a IV-a Construită în stil baroc. redaţi în aceeaşi manieră ca şi la poarta a III-a. având 4 piloni şi 8 pilaştri care susţin bolţile şi arcadele celor trei intrări.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cea mai importantă şi mai impunătoare dintre cetăţii. Ea este aşezată în mijlocul cortinei formate de bastioanele Sf. Clădirea este simplă şi probabil adăpostea corpul de gardă. poarta principală de intrare în fort reprezintă cel mai important ansamblu sculptural al cetăţii. Pe cornişă apare reprezentată stema Austriei vulturul bicefal având pe piept stema Transilvaniei. la interior sunt inspirate de ambianţa politico-militară a epocii în care s-a construit cetatea. ea se află în apropierea celor două catedrale. steaguri. Poarta a III-a. blazoane. în timpul căruia s-a construit cetatea. Bogat ornamentată. principalul conducător al marii răscoale din 1785-1785. care asigură întrarea în fortăreaţa propriu-zisa. antropomorf. Basoreliefurile din stânga reprezintă alegoria întoarcerii generalului biruitor asupra turcilor primind macheta cetăţii Alba Iulia. Monumentală. 27 decembrie 1784-28 februarie 1785". În soclul statuii lui Carol al VI-lea se află o mică încăpere în care a fost întemniţat la 2 ianuarie 1785 Horea. poarta este încoronată de statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea. Şarja cavaleriei creştine şi Atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane. volumul trupurilor tensionate ale Atlanţilor. Zeiţa Victoria predă lui Eugeniu de Savoia macheta cetăţii. mascheron şi care îmbracă antablamente şi câmpuri. Înţelepciunea. cu credinţă tare în destinul neamului românesc. Soclul statuii este încadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad îngroziţi sub copitele calului împăratului triumfător. Capistrano. zoomorf şi vegetal alcătuit din scene de luptă. trofee. În anul 1937 a fost aşezată aici o placă care are următoarea inscripţie: "Aici a suferit dârz. Cele patru panouri principale înfăţişând: Învestirea lui Eugeniu de Savoia comandant al oştirii. ea conţine o boltă semicilindrică susţinută se doi atlanţi. precum şi basoreliefuri reprezentând diferite trofee. arme. stema Austriei simplificată. la exterior. şi este una dintre porţile care asigurau ieşirea spre Platoul Romanilor. Eugen şi Sf. subliniind prin relieful plat al redărilor. fanioane şi steaguri cu însemnele lui Carol al VI-lea Preţ informativ: acces gratuit Traseul 6: Traseul „Suferinţei” 61 |Raport final . Spre est. Cumpătarea şi Forţa. ea este considerată ca reprezentativă pentru sculptura barocă din Transilvania. Pe faţada interioară sunt prezente 4 statui simbolizând marile virtuţi: Abundenţa.

identitară şi turistică a uneia din comunităţile vechi.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Indicarea traseului: Monumentul de pe Dealul Furcilor . Obeliscul „Horea. cu credinţa tare în destinul neamului românesc.30 km Deva – 12 km Simeria . 27 decembrie 1784 28 februarie 1785". un obelisc din piatră. ceea ce exprimă omagiul adus celor trei martiri. fiind considertă cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din ţara 62 |Raport final . Pe soclul obeliscului apare inscripţia: "Smerita închinare lui Horea. monumentul. Cloşca şi Crişan. principalul conducător al marii răscoale din 1785-1785. În anul 1937 a fost aşezată aici o placă care are următoarea inscripţie: "Aici a suferit dârz. Mihălţan şi sculptorul Negrulea. din iniţiativa "Astrei" şi cu contribuţia populaţiei.Cetatea medievală (secolul XVIII) Cetatea bastionară din Alba Iulia a fost ridicată între anii 1714-1738. Cloşca şi Crişan.Monumentul Tăvălugul Istoriei Celula lui Horea .65 km Alba Iulia Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 235 km + 15 km tururi oraşe + 20 km rezervă deplasări neprevăzute = 270 km Prezentarea obiectivelor turistice vizitate: Alba Iulia . Cloşca şi Crişan". Preţ informativ: acces gratuit Traseul 7: Traseul aurului în Munţii Apuseni Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Circuitul turistic: Alba Iulia – 36 km Zlatna – 30 km Abrud – 10 km Roşia Montană. Horea. marchează locul unde au fost traşi pe roata Horea şi Cloşca. Cloşca şi Crişan” În faţa porţii a III-a a cetăţii a fost ridicat în anul 1937. tradiţionale ale Transilvaniei şi ale Europei. El a fost realizat din granit de către arhitectul E. Cimitirul evreiesc Amplasat în afara Cetăţii. cimitirul este unul dintre cele mai vechi şi ilustrative cimitire urbane evreieşti cunoscute. în partea de est o Victorie Înaripată ţinând în mână o cunună de lauri. evreii. La bază se află o celulă simbolică. Comunitatea evreiască din Alba Iulia se înscrie între comunităţile istorice importante evreieşti din Europa şi se intentţionează reincluderea localităţii şi a zonei pe harta culturală. un frumos obelisc închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785. neînduplecat.Obeliscul „Horea. Înţelepciunea.52 km Brad. Cumpătarea şi Forţa. Cloşca şi Crişan” Prezentarea obiectivelor turistice vizitate: Monumentul de pe Dealul Furcilor Ridicat în cinstea martirilor răscoalei de la 1784-1785. Pe faţada interioară sunt prezente 4 statui simbolizând marile virtuţi : Abundenţa. Celula lui Horea În soclul statuii lui Carol al VI-lea de lângă Poarta a III-a a Cetăţii se află o mică încăpere în care a fost întemniţat la 2 ianuarie 1785 Horea. iar în partea de vest un basorelief reprezentându-i de Horea.

în anul 1747 finalizându-se construcţia unei uzine pentru topirea minereurilor neferoase. Între secolele XVIII-XIX cetatea a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei şi de depozit general pentru armament. Mineritul ia amploare în zona în secolul al XVIII-lea. situat in partea de vest a judeţului Alba. astăzi fiind considerată printre puţinele zone de 63 |Raport final . la 36 km de Alba-Iulia. când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol. Sf. desigur. Galeriile Romane de la Roşia Montană Alburnus Maior – Roşia Montană. dedicat împăratului. Sf. Planul cetăţii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti. Zlatna Oraşul. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri. Carol. Între zidurile ei s-au desfăşurat evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea şi marea unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 noastră. Intrarea se face prin şase porţi. acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. finanţate de coroana imperială de la Viena. materialul arheologic şi cel ilustrativ ne prezintă felul în care oamenii acestor locuri si-au trăit viaţa trudind din greu pentru extragerea aurului. dornic de a cunoaşte felul în care strămoşii noştri exploatau zăcămintele aurifere. Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715.Muzeul are două secţii: una în aer liber şi cealaltă într-o clădire special amenajatã. în jurul căreia a devenit şi reşedinţa administraţiei exploatărilor aurifere ale Daciei. Aici a fost filmată o celebră peliculă a regizorului Sergiu Nicolaescu. Muzeul mineritului de la Roşia Montană Înfiinţarea Muzeului Mineritului vine sã întâmpine curiozitatea turistului sau specialistului autohton sau străin. Sf. instalaţiile uzinei. Galeriile. castel care a adăpostit cândva. completată apoi de generalul Weiss. Se afla la o distanta de aproximativ 45 de km de Alba Iulia cu acces prin Zlatna fără taxa de vizitare. Fortificaţia a fost denumită în proiectul lui Weiss "Fortificaţia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei". În timpul Revoluţiei de la 1848. Ştefan. instalaţiile mai simple sau mai complexe. Dovezi de necontestat au fost cu grijã adunate si păstrate pentru a demonstra tradiţia multimilenarã a acestui meşteşug. Castelul de la Izvorul Ampoiului Castelul a fost construit prin anii ‘30 de către un arhitect italian sub poala muntelui. în special aurifere. a reprezentat principalul centru al exploatărilor aurifere din Dacia romană. Sf. Mihail. situat pe latura de nord a cetăţii. Cetatea este alcătuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia. localitatea datează din anul 158. sub conducerea generalului Stefan de Steinville. Capistrano. Sf. Denumită de romani ""Ampellum"". decorate cu statui şi reliefuri de către o echipă de sculptori condusă de Johhan Konig. sediul unei societăţi aurifere. Trinitatea. au fost distruse de muncitorii care s-au alăturat revoluţionarilor lui Avram Iancu. Elisabeta) configurându-i imaginea stelată caracteristică cetăţilor de acest tip. După filmările la filmul „Noi cei din linia întâi” castelul a fost incendiat.

ajungând la o adâncime de peste 160 m. sau chiar harta României. Muntele Vulcan (1254 m) se impune spectaculos în peisaj. şi este una dintre cele mai importante colecţii din lume. adevărate monumente ale civilizaţiei romane. care păstrează aproape intacte instalaţii de extracţie a aurului. Exponate au forme spectaculoase. Rezervaţia „Muntele Vâlcan” Situat la cumpăna izvoarelor Crişului Alb şi Arieşului. Din anul 1979.. în Munţii Apuseni. liber sau concrescent cu alte minerale. galerii romane. în ceea ce priveşte situaţia de la Alburnus Maior. caracteristice pentru fauna de corali. apare sub diverse forme: fin dispersat. străjuind spre sud Ţara Moţilor Crişeni. Galeriile încadrate cronologic secolelor II-III p. Colecţia de aur nativ. Pe platoul de pe vârf s-au format câteva doline. reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. care a generat straturi uriaşe în marile calde ale erei mezozoice. Cu o suprafaţa de peste 5 ha. cu o lungime de peste 400 m. cercetările arheologice au evidenţiat existenţa unor puţuri – putea. tun. are la baza o trenă de grohotişuri. Cunoscut în toponimia locală sub denumirea de "Vâlcan". sugerează imaginea unei plante. acest masiv izolat. provine din minele din Munţii Metaliferi. iar o vitrinã prezintă câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oarã în lume în zăcăminte din România. care se evidenţiază prin forma caracteristica de pâlnie. respectiv 30 m) şi izbucul Fântânuta. monumente arhitecturale şi vestigii funerare unice. Masa de calcar a muntelui se înalţă de la baza cu aproximativ 300 m. animale. putei – şi a galeriilor – cuniculi. abrupt. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile. situaţi în sudul Munţilor Bihor. În total. aici au fost inventariate 435 de specii de plante. în timp ce versantul sudic. constituit din calcare jurasice albe. Versantul nord-vestic are o pantă domoală. Aurul în minereu. de peste 500 m. Muzeul prezintă şi unele obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Criscior care dovedesc existenta omului pe aceste meleaguri în urmã cu 5000 de ani si a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. dacice şi carpatice. În acest masiv există 18 specii de plante alpine şi montane. Muntele Vulcan este o parte componentă a Munţilor Abrudului. care coboară spre izvoarele Crişului Alb. o înălţime de 1254 m şi o diferenţă de nivel. Muzeul Aurului de la Brad Fondat de mai bine de 100 de ani. 11 specii endemice. sunt unice în lume alături de cele din Spania. 64 |Raport final . Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea si prelucrarea minereului aurifer. si rare combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul. Platoul muntelui este acoperit parţial cu soluri de pădure. Colecţie mineralogicã. Hr. La aceste galerii se adaugă exploataţia romană de suprafaţă. a adunat peste 2000 de exponate din ţările lumii. faţă de Pasul Buceş. are peste 800 exponate provenind din toată lumea. versantul dinspre Pasul Buceş fiind extrem de abrupt. Muntele Vulcan a fost declarat rezervaţie geologică. Localitatea – Alburnus Maior – este situată în inima Transilvaniei şi a Exploatarea aurului în antichitatea romană se realiza prin mai multe metode.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 interes arheologic mondial. Pe pârâul Dragobaldului se dezvoltă doua cascade (de 8.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Cetatea Devei

2008-2009

Cetatea Devei datează din anul 1269. În anul 1748, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor şi minerilor din Munţii Apuseni. Aceasta este aşezată pe dealul la poalele căruia se întinde oraşul Deva. Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia, construit în secolul XVI cu aspect de bastion şi modificat în secolul XVIII în stilul baroc. Astăzi, Cetatea Devei este în prezent o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de puşcă a fortăreţei. Parcul Dendrologic Simeria Pe la începutul secolului al XVIII-lea începe să prindă contur, pe malul stâng al Râului Mureş, ceea ce astăzi este considerat de specialiştii consacraţi "un monument naţional în arta parcurilor" şi totodată cea mai veche şi mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice şi autohtone din România, ARBORETUMUL SIMERIA. Rezervaţie dendrologică şi peisageră cu valoare de unicat pentru patrimoniul naţional, Arboretumul Simeria a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea prin amenajarea zăvoaielor naturale din lunca Mureşului, în stil peisager (englezesc, romantic). Preţ informativ: 265 ron/turist Traseul 8: Drumul sării Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Traseul turistic: Salina de la Turda – Cluj, Ocnele de sare – Ocna Mureş, Alba Iulia, Ocnele Sibiului - Sibiu, Salina Praid – Harghita. Descrierea obiectivelor turistice vizitate: Salina de la Turda

Zăcămintele de sare din Transilvania s-au format cu 13,5 milioane de ani in urmă, într-o mare cu adâncime redusă si sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău in camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lăţime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat şi masivul de sare învecinat de la Băile Romane (în zona ştrandului actual).

65 |Raport final

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice

2008-2009

Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut şi a concurenţei altor saline ardelene. Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) şi este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf. Demne de văzut sunt şi utilajele medievale bine conservate din mină (unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul şi moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) şi Scara Bogaţilor (o scară lucrată filigranat in lemn). Salina Turda este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004. Microclimatul salinei este caracterizat de variaţii anuale ale temperaturii cuprinse în limitele 11-12 C, umiditatea relativă de aproximativ 80%, presiunea aerului situată între 747-752 mmHg şi viteza de mişcare a aerului în limitele 0,02-0,70m/sec. Aceşti factori, o ionizare a aerului la nivele moderate precum şi lipsa bacteriilor patogene contribuie, ca şi în celelalte saline din ţară, la efectul curativ binecunoscut iîn afecţtiuni ale aparatului respirator. Ocnele de sare de la Ocna Mureş Ocna Mureş, staţiune balneoclimaterică (la 258 m altitudine), pe stânga Mureşului, dispune de lacuri saline şi un climat continental-moderat; temperatura medie anuală fiind de 90 C (în iulie peste 200C, în ianuarie sub -40 C). Dintre instalaţiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajări pentru aeroterapie şi helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, instalaţ ii pentru băi calde, instalaţii cu apă minerală sărată concentrată.

Ocnele Sibiului -Sibiu Depunerile de sare de pe ţărmul mărilor şi masivele de sare care străpungeau scoarţa terestră până la suprafaţă au captat atenţia omului din cele mai vechi timpuri. Începutul exploatării sării la Ocna Sibiului rămâne un fapt incert dar cert este că sciţii şi grecii făceau comerţ cu sarea extrasă de traci şi de daci. Gropile primitive ale dacilor au fost preluate şi modernizate de către romani, în limita tehnologiei disponibile la acea vreme, intensificând producţia.Originea localităţii Ocna Sibiului se pierde în negura timpului. Zăcămintele de sare şi cadrul natural au facilitat apariţia aşezărilor umane chiar din timpurile preistorice. Mărturie stau topoarele de piatră găsite pe raza localităţii ce datează din paleoliticul mijlociu (cca. 100.000 - 40.000 Î.Hr.). Salina Praid – Harghita Prin exploatări masive de sare au rămas goluri subterane de mari dimensiuni, unde s-a individualizat un microclimat de salină, cu temperaturi relativ constante, între 14-16 C, umiditate scăzută 66-70% şi presiune mai mare decât la suprafaţa în medie de 735-738 mmHg. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient în tratarea afecţiunilor respiratorii. Aici s-au amenajat sanatorii subterane, tratamentul subteran, a inceput prin anii 1960, in mina Gh. Doja. Traseul 9: Traseul sit-urilor săteşti din patrimoniul UNESCO Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate

66 |Raport final

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice

2008-2009

Traseul turistic: Prejmer – Braşov, Viscri – Braşov, Saschiz – Mureş, Valea Viilor – Sibiu, Biertan – Sibiu, Câlnic – Alba, Rimetea – Alba Descrierea obiectivelor turistice vizitate: Prejmer – Braşov

Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică gotic timpurie, edificată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Constituie cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei. Dedicată hramului "Sfânta Cruce", biserica a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Initial, clădirea era compusă din patru braţe egale dispuse în jurul unui careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braţ era compus din câte două travee, una pătrată şi alta poligonală (3/5), corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare. Înrudirea evidentă cu spiritul şi formele utilizate pe şantierul bisericii mănăstirii cisterciene Cârţa, iar, pe de altă parte, cu cele prezente la biserica evanghelică din Bartolomeu-Braşov, ambele ridicate după mijlocul secolului al XIII-lea permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime a secolului al XIII-lea şi încadrarea sa în aceaşi ambianţă stilistică. În jurul bisericii a fost construită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de refugiu. Preluată pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO. Viscri – Braşov

Cetatea săsească din Viscri este cea mai veche şi mai bine conservată dintre cetăţile ţărăneşti din Transilvania. Ansamblul fortificat se află pe un mic deal din sat, ascuns la prima vedere de păduricea înconjurătoare. Poziţia înaltă îi conferă avantajul dominaţiei asupra zonei. Zidurile cetăţii protejează în interior biserica-sala romanică construită în sec. XIII. Din acea perioadă s-au păstrat 4 capiteluri romanice, unul dintre ele servind drept cristelniţă. Fortificaţia ovală din jurul bisericii este construită din piatrăa de râu şi de câmp la bază şi din lemn în partea superioară. Ansamblul cuprinde 2 centuri de ziduri de apărare şi 4 turnuri. Intrarea se face pe latura de sud-est, turnul de poartă având 4 niveluri.

67 |Raport final

Pe o piatră a cetăţii este dăltuit anul 1343. În anul 1677 a fost supraînălţat turnul principal. localitatea Saschiz (Keisd) a primit de la provincia Sibiu. În interiorul bisericii s-au păstrat resturi de sculptură romanică (cristelniţa. dar pitorească a străbatut ultimele două secole fără modificări. este mărginită la est de un cor iniţial semicircular. în Saschiz mai existau alte şase biserici. ocazie cu care s-au topit şi cele trei clopote ale turnului cu ceas. În 1496 a fost terminat corul bisericii. Ea reprezintă unul dintre exemplele cele mai lămuritoare despre modul în care. iar după 1990 a intrat in patrimoniul mondial UNESCO. construite în secolele 14 şi 15. se alcătuia o zonă de supravieţuire pentru comunitatea ameninţată din afară. Mica biserica-sală datează din sec. şi le-au fost confiscate averile. al XIV-lea. în anul 1493 a început contruirea unei biserici. Cu această ocazie au fost arestaţi toţi locuitorii localităţii care se opuneau construirii bisericii. Biserica-cetate relativ mică. Mai există astăzi urme a patru din ele. portal). În aprilie 1714. Legenda spune că din fundul fântânii ar fi pornit un tunel ce duce până în centrul comunei. În afară de biserica fortificată Sf. Saschiz – Mureş Din ordinul voievodului Transilvaniei Bartolomeu Dragfi. contribuţie pentru construirea Bisericii fortificate. Biserica evanghelică fortificată din Saschiz face parte din patrimoniul mondial UNESCO. cam cu un secol înaintea bisericii. motiv pentru care oraşul mai era cunoscut sub denumirea neoficială de Siebenkirchen (şapte biserici). în 1521 încă 16 guldeni şi. reconstruindu-se coridorul de apărare al bastionului de est. se găsesc ruinele unei cetăţi ţărăneşti. apoi în 1497sume de 25 guldeni.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cetatea se află pe o înălţime deasupra satului. în onoarea regelui Ştefan I al Ungariei. Cetatea a avut şase bastioane şi o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-12 m). Ştefan. în spaţiul cel mai restrâns. spre S-V. membră a celor 7 Scaune săseşti. nişa. suma de 50 de guldeni. arc triumfal. care a luat ca model Turnul cu ceas din Sighişoara. Zidurile au înălţimea de 7-9 m. în 1525 alţi 15 guldeni. Pe un deal din apropierea localităţii. un incendiu devastator a distrus cea mai mare parte a clădirilor din Saschiz. Valea Viilor – Sibiu 68 |Raport final . de un maistru constructor tirolez. iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. În 1970-1971 cetatea a fost temeinic restaurată. iar la vest de un turn masiv. în sfârşit. În 1494.

a fost construită în secolul XV pe locul unei biserici romanice. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea fortificaţia a fost adaptată noilor cerinţe. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate şi centrul istoric sunt monumente protejate înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Câlnic – Alba În secolul al XIV-lea au început o serie de procese de partaj ale posesiunilor greavilor. într-un document privind impozitele cerute de Capitalul Catolic din Alba Iulia preoţilor catolici din comunităţile săseşti. iar donjonul este înălţat cu încă un etaj. şi cetatea intră în posesiunea familiei greavilor de Vingard. Prima atestare a numelui său datează din 1283.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Ansamblul bisericii fortificate din Valea Viilor este caracteristic pentru tipul de fortificare a unei biserici preexistente şi a localităţilor de colonizare săsească din Transilvania. În 1430 cetatea este vândută de către Johann Geréb de Vingrad comunităţii săseşti. odată cu decăderea rolului lor politic. ultimul moştenitor pe linie bărbătească. moştenitorii pe parte feminină.Preluată pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO. deasupra căreia se înalţă o impunătoare biserică-cetate. şi se înalţă prima curtina primară. Biserica gotică este menţionată documentar în 1414. Rimetea – Alba 69 |Raport final . care o cumpără. o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă. Ca orice aşezare săsească. o dată cu demontarea parţială a drumului de strajă. Biertan – Sibiu Biertanul face parte dintre primele aşezări germane din Transilvania fiind cuprins în cele două "Scaune" (Mediaş şi Seica) în Diploma Andreeană din 1224. În 1388 moare greavul Ioan. au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. Între sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI. Tot atunci se ridică barbacana şi turnul-bastion în formă de potcoavă. avea organizare urbanistică. biserica a fost fortificată. în escarpa vechiului şanţ. În acelaşi timp. remarcându-se stilul franconic al şirurilor de case în jurul unei pieţe centrale.

acestei consecinţe fiind apariţia unui port popular specific. În jurul anilor 1870. În anul 1716 funcţionau 16 cuptoare de topit minereu şi 16 ciocane hidraulice. distrusă în anul 1713 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege.). iar în 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja. odată cu cetatea lor. O perioadă scurtă tot aici s-a prelucrat şi aur în monezi. A fost ridicată cu premeditare pe vârful abrupt al unei klippe calcaroase. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thoroczkay). după un incendiu. Traseul 10: Traseul edificiilor religioase Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Circuitul turistic: Alba Iulia . la sfârşitul iernii. între timp zăcămintele de fier au fost epuizate). În acea perioadă uneltele agricole produse la Rimetea erau cele mai renumite în Transilvania. Pe turnul nordic. înalt de aproximativ 20 m. în urma invaziei tătare (mongole) din anul 1241. Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei şi cele două turnuri laterale. s-au construit cunoscutele case albe. Documentele menţionează în sec. se păstrează o inscripţie care menţionează ca familia Thoroczkay a construit castelul în secolul XIII. În anul 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. Localitatea Rimetea Încă din vremea romană (106-274 d. familia nobililor de Trascău (Thoroczkay) a fost eliminată de pe scena istoriei.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cetatea Colţeşti (Cetatea Trascăului.14 km Sebeş – 14 km Alba Iulia – 9 km Sântimbru – 7 km Teiuş – 18 km Râmeţ – 18 km Teiuş – 25 km Blaj – 25 km Teiuş – 11 km Aiud – 22 km Colţeşti – 3 70 |Raport final . În 1493 localitatea avea rangul de târg (oppidum). Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) in cadrul revoltei Curuţilor. Torockóvár). magh. zona era populată (s-au gasit monezi romane din timpul împăraţilor Antoninus Pius si Maximinus Thrax) datorită minelor de fier de aici (urmele câtorva mine s-au păstrat până astăzi. caracteristice zonei. dar scăderea rezervelor de minereu şi concurenţa topitoriilor din Hunedoara şi Resiţa au determinat decăderea totală a acestui meştesug. care au fost frumos întreţinute.000 maji (cca 1500 t). la o înălţime de 1120 m. Un spectacol original al comunei este şi asa-numitul „fărşang cu măşti”. iar în 1666 avea gradul de oraş. al XIII-lea au fost colonizaţi mineri de origine germană care apoi s-au contopit cu populaţia maghiară.C. când au fost produse pagube însemnate localităţilor Rimetea şi Colţeşti. al XIX-lea se produceau 10. Stilul arhitectonic al clădirilor sale a făcut ca o mare parte dintre acestea să fie declarate monumente de arhitectură incluse în Patrimoniul UNESCO. a fost construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay din Colţeşti. ca cetate locuibilă şi cetate de refugiu. al XV-lea existenţa unei fierării complete pentru unelte agricole care aparţinea unei familii nobiliare de Trascău. Totodată Torockó (Rimetea) era unul dintre centrele culturale importante ale Ardealului. iar la începutul sec. În sec.

De exemplu. fiecare remarcabile prin cultura şi tradiţiile sale. de unde se mai parcurg încă 8 km până la lac. cetatea domină împrejurimile şi atrage turiştii. Ciumbrud. Cricău. care datează din secolul XIII. Alba Iulia. traversând zece comune. Cricău. Blaj. În satul Cricău.Aiud. prin comuna Galda de Jos (16 km).Alba Iulia. Cetatea de Baltă. Fiecare localitate se evidenţiază cu specificul ei. Cetatea de Baltă. Alba şi Blaj. Ighiel. turiştii vor putea admira şi obiective istorice. Via Magna. Deşi nu mai păstrează arhitectura iniţiala intactă. Piatra Secuiului şi Colţii Trăscăului. Iezerul Ighiel. Ciumbrud.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 km Rimetea – 20 km Buru – 24 km Poşaga – 28 km Lupşa – 15 km Câmpeni – 12 km Abrud – 29 km Zlatna – 36 km Alba Iulia Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 330 km + 10 km tururi oraşe + 20 km rezervă deplasări neprevăzute = 360 km Preţ informativ: 380 lei/turist Traseul 11: Drumul vinului Traseul turistic: Cîlnic. Crăciunelu de Jos. Ultimul sat de pe traseu este Ighiu. Şard. Teiuş. cele trei municipii străbătute de drumul vinului. Descrierea obiectivelor turistice vizitate: Traseul are circa 200 de km şi străbate trei municipii . de la cea daco-romană până la cea română. Şard. Ţelna. Ighiu. Ighiu. Tibru. maghiară şi germană. cu elemente de civilizaţie diferite. Blaj. Acesta străbate localităţile Cîlnic. Crăciunelu de Jos. pe traseul Aiud . Acesta este situat în partea de sud a munţilor Trascăului. De aici se pot observa împrejurimile munţilor si se poate pleca in diferite trasee montane. în apropiere de satul Ighiu. Alba Iulia. Ţelna. se află un minunat lac de baraj natural. Tibru. Gîrbova. iar pe lângă tradiţiile legate de producerea vinului. Lacul s-a format în mod natural prin bararea unui pârâu. îmbinând reperele istorice. Aiud. Traseul începe de la poalele Munţilor Apuseni şi parcurge o zonă de o frumuseţe rară. Toamna pădurea de fag şi stejar din împrejurimi capătă o culoare auriu-roşcata. Bărăbanţ. Legenda spune că aceasta ar fi fost ridicată pe ruinele unei bazilici romane. Alt obiectiv este Cetatea Trăscăului. iar obiectivele turistice sunt nenumărate şi de o importanţă şi frumuseţe neasemuite. Gîrbova. Jidvei. urmând paşii străbunilor pe vechiul drum roman al vinului. poate fi vizitată biserica construită în stil gotic. datorită frumuseţii sale. Ighiel. Traseul 12: Traseul „Imperial” – castele şi palate din judeţul Alba Martinuzzi 71 |Raport final . Bărăbanţ. se deschide o splendidă panoramă asupra munţilor Trascău. De aici. Teiuş. Jidvei. Aiud. iar lacul se transforma intr-o pata de culoare verde-smarald. culturale cu distracţia. oferă turiştilor un cadru ideal. naturale şi de cult. Aceasta a fost in proprietatea familiei maghiare Thoroczkai şi a fost distrusă parţial în 1704 de trupele austriece. Alba si Blaj. Acesta este un spaţiu încărcat de istorie. Aiud.

Corpul principal păstreaza frumoase ancadramente de stil italian. Sebeşul a fost atestat ca centru al aşezărilor din depresiunea Apoldului. Castelul 'Bethlen'-Cetatea de Balta. precum si un spatiu expozitional dedicat expunerii descoperirilor arheologice si restaurarii obiectelor. tot acum clădirii fiindu-i aduse adăugiri. excelente portaluri interioare decorate in stil baroc (1711-1736). Palatul Apor cuprinde fragmente din curtina vechii cetati si din cladirile adosate ei (posibile vestigii de secol XVI). Acestea au fost realizate intr-o perioadă in care fosta capitală a principatului era pe cale să devină principala place d'armes a noii stăpaniri. sediul Legiunii de Jandarmi. Sebeşul a fost primul oraş din Transilvania care a primit dreptul să-şi construiască o cetate. prin ancadramentele ferestrelor rezalitelor laterale. Viena si Praga. Palatul Apor şi Palatul Princiar . care a desfăsurat in perioada 2003-2007 ample lucrari de consolidare. aceleasi ca la mai vechea casă Bethlen de care este alipit. Palatul Apor şi Palatul Princiar . Aşezare de meşteşugari şi negustori pricepuţi care întreţineau relaţii cu Ţara Româneasca. iar apoi. Castelul Bethlen-Blaj. Sebeşul era o mică aşezare la o încrucişare de drumuri comerciale importante. In aceasta noua destinatie. Palatul devine sediul generalului comandant al garnizoanei militare de la Alba Iulia.15 km Cetatea de Baltă . Astăzi. În secolele XII-XIII s-a dezvoltat oraşul medieval. atribuite lui Domenico da Bologna. Devastat de tătari în 1241. comandantul trupelor austriece. Martinuzzi – Vinţul de Jos Castelul renascentist al lui Gheorghe Martinuzzi.Sânmiclăuş. La inceputul secolului al XVIII-lea si-a avut aici resedinta contele de Steinville. oglindind receptarea motivelor barocului ce pătrundea masiv in Transilvania odată cu Habsburgii. Prin intermediul austriecilor. laboratoare de invatamant si cercetare moderne. Clădirea este legată de numele lui Stefan Apor. 72 |Raport final . Deşi ruinat şi afectat de refaceri. Palatul se află in apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a fost ridicat in a doua jumătate a secolului al XVII-lea.Alba Iulia. conservare si restaurare a monumentului. săli de conferinte. Castelul Bethlen. Ilustrand faza finală a stilului Renasterii asa cum s-a manifestat el in arhitectura Transilvaniei. resedinta nobiliară dobandea o destinatie militară. el a fost refăcut rapid. nota de miscare introdusă de rezalitul central. clădirea a dobandit o nouă fatadă in primele decenii ale secolului al XVIII-lea. accentul pus pe structura si decorul scarii de onoare. pentru ca ulterior (1900) sa devina sediul Kaiserlich und Koniglich Kleine Infanterie. lucrari ce au pastrat elementele originale ale constructiei si i-au asigurat functionalitatea pentru noua sa destinatie. castelul.Ocna Mureş Traseul turistic: Sebeş -10 km Vinţul de Jos – 13 km Alba Iulia – 43 km Blaj. Faţadele au un aspect simplu. membru ai unei vechi familii nobiliare transilvănene.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Vinţul de Jos. clădirea este in proprietatea Universitatii "1 Decembrie 1918" din Alba lulia. construit de cardinalul Gheorghe (György) Martinuzzi către 1551. La începutul secolului XIV. edificiul găzduieste cabinetele Rectoratului Universitatii si ale unor departamente importante.Alba Iulia Palatul Apor este cea mai reprezentativă constructie de arhitectură civilă medievală păstrată in Alba lulia.15 km– 40 km Ocna Mureş – 22 km Aiud – 38 km Alba Iulia – 14 km Sebeş Cetatea Sebeş În timpul romanilor. in 1939. sever. este unul dintre edificiile reprezentative ale Renaşterii ardelene. detalii ornamentale de inspiratie militara. După 1918 este preluat de armata romană. devine Cazarma Cuza Vodă. Castelul Teleky .15 km Sânmiclăuş .

pricipelui Ioan Sigismund). catedrala ortodoxă. Cetatea Aiud În mijlocul oraşului Aiud se păstrează una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec. cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare. Renaşterii şi barocului (sarcofagele familiei de Hunedoara.lea. clădirile primesc destinaţii diferite. În secolul următor. a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIV. deosebit de expresivă. Conacul are un plan patrulater. constituie expresia artistică a unităţii noastre naţionale.XIII-XVI). se aduc înfrumuseşări în stil baroc. dezvoltat pe 2 nivele. a fost construit între 1668-1683.15 km Târnăveni -30 km Luduş – 40 km Ocna Mureş – 22 km Aiud – 38 km Alba Iulia – 14 km Sebeş Total kilometri parcurşi: itinerariu turistic 255 km + 10 km tururi oraşe + 20 km rezervă deplasări neprevăzute = 285 km Prezentarea obiectivelor turistice vizitate: Catedrala Romano–Catolică Succedând unor edificii ecleziastice mai vechi. reşedinţa episcopiei romano. Traseul “Imperial” (castele şi palate din judeţul Alba ) Indicarea traseului turistic cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor turistice vizitate Circuitul turistic: Sebeş – 10 km Vinţul de Jos – 13 km Alba Iulia – 43 km Blaj.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Palatul princiar – amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente ale acestuia. construită între anii 1246 – 1291. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice. Castelul 'Bethlen'-Cetatea de Baltă Castelul Bethlen-Haller este construit în stilul Renaşterii franceze din secolul XVII. construită în anii 1912 – 1922. partea de est devine cazarmă. Catedrala Romano – Catolică adăposeşte monumente funerare din epoca goticului. bazilica romană.15 km Sânmiclăuş . În secolul XVIII se reface turnul sud-vestic. reginei Isabella. inspirată de biserica domnească din Târgovişte.catolice. Catedrala Încoronării (1921 . 73 |Raport final . Reprezentând unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Transilvania.15 km Cetatea de Baltă . primul edificiu al Renaşterii din Transilvania.1922) Reînnoind firul existenţei la Alba Iulia a importantului aşezământ a lui Mihai Viteazul. În prima jumătate a secolului XIV a fost ridicat corul gotic. Faţada sudică este tratată ca o dublă loggie etajată. a suferit modificări importante care i-ai sporit valoarea artistică. Sub imperiul Habsburgic. a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană. Traseul 13. Castelul Bethlen. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române.Sânmiclăuş Conacul Alexius şi Georgius Bethlen. edificiu reprezentativ pentru Renaşterea târzie din Transilvania. realizată la 1 Decembrie 1918. iar în cel următor. iat în anul 1512 capela Lazo. cetatea Aiudului. după planurile lui Miklos Bethlen (care a studiat arhitectura în Olanda la Utrecht si Leyden). iar cea de vest. palatul principilor Transilvaniei. Arhitectura sa.

Biserica Evanghelică – Sebeş (sec. precum şi a preocupărilor culturale. A fost terminată în anul 1379.XIII. Biserica a fost restaurată în 1729. datând din sec. Decoraţiile interioare sunt din secolul al XVIII-lea. XIII. Biserica greco-catolică a fost construită în secolul al XVII-lea. Mănăstirea minorită (1724 . alături de scene aparţinând iconografiei apusene 74 |Raport final . XIII . Călugării duceau viaţă sihastră în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova. Altarul său este decorat cu picturi şi sculpturi în relief realizate în perioada 1518-1528. în care erau prezente. Este o biserică-sală. Biserica Romano-Catolică Abrud (1270) Fosta Biserică Romano-Catolică. Dacă biserica veche. XIII) Vechea biserică. portal romanic. Biserica Reformată şi Biserica Greco-Catolică – Teiuş Biserica reformată construită în stil romanic. Turnul bisericii are 64 m înălţime şi este prevăzut cu metereze. cu elemente de gotic timpuriu. decorat cu motive amintind crestăturile îin lemn. de unde aduceau cărţi de slujbă. La interior se păstrează fragmente de picturi murale (sec. Mănăstirea de la Râmeţ (1240) Mânăstirea Râmeţ este unul dintre cele mai vechi aşezăminte călugăreşti din Transilvania. era înzestrată cu picturi murale datând din secolele XIV-XV.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 se înscrie în curentul romantic iniţiat în arta românească în ultimele decenii ale secolului trecut. construită în stil gotic transilvănean pe locul unei bazilici romanice care data din anul 1200. Biserica a fost incendiată în 1601 de trupele austriece comandate de generalul Basta şi apoi în 1704 tot de armatele austiece. iar pustnici sau "eremili" (de unde şi numele localităţii şi mânăstirii Râmeţ) încă cu mult mai devreme. distrusă în 1848. 1735 şi în anii 1965-1966. ce şi-a propus valorificarea creaţiei artistice medievale de la sud de Carpaţi. XV) În interiorul cetăţii Aiud se află o biserica datând de la sfârşitul secolului 15 şi începutul secolului 16 (astăzi biserică reformată). Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere. Biserica romanică – Sântimbru (sec. Mănăstirea de la Lupşa (1421) Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului. Pe faţada sudică. În 1961 turnul-clopotniţă a fost lovit de trăznet şi refăcut ulterior. XII. Profesorul Botezatu analizând osemintele găsite în mormintele de călugări descoperite cu prilejul restaurării bisericii. stă mărturie a vieţii duhovniceşti intense ce se desfăşura aici.1736) şi Biserica Reformată -Aiud(sec.XIV) Biserica evanghelică din Sebeş a cărei construcţie a fost începută înainte de 1241 a fost terminată în 1382 şi reprezintă un interesant amestec al stilului romanic şi cel gotic. trage concluzia că lavra mănăstirească de la Râmeţ exista şi în veacurile XI.XV-XVI). prin grija lui Iancu de Hunedoara. important monument de arhitectură românească din veacul al XIV-lea sau chiar mai dinainte. a fost distrusă cu ocazia bătăliei cu turcii (1442) şi a fost înlocuită cu actualul edificiu. cercetările arheologice ne duc mult mai departe în timp. cu arhitectură gotică (turnul vestic a fost adăugat ulterior).

Cetatea Piatra Roşie de la Luncani – Hunedoara Cetatea Piatra Roşie a reprezentat un bastion pentru apărarea Sarmizegetusei. din valea Streiului. cu laturile lungi de 102 m şi cele scurte de 45 m.C.I î.Petroşani. Preţ informativ: 270 lei/turist Traseul 14: Traseul cetăţilor dacice din Patrimoniul UNESCO Traseul turistic: Băniţa . în stil "murus dacicus". Luncani – Hunedoara. cu rol militar de apărare. Sarcina cetăţii era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia. dovedind participarea unui zugrav român. dar şi depozite de provizii şi arme. Cetatea Băniţa a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. La cele patru colţuri ale incintei se află câte un turn. Fortificaţiile cuprind construcţii cu scop militar: ziduri de incintă. de mari dimensiuni. Cetatea de la Piatra Roşie era legată de o serie de alte aşezări. Numele este în mod sigur unul dacic. Sarmizegetusa Regia Sarmizegetusa Regia (= cea regească).Sarmizegetusa. Interiorul bisericii este decorat cu picturi murale realizate în secolele 15 şi 18. cu o suprafaţa de 3. desfăşurate pe o întindere destul de mare. Cetatea are forma unui patrulater. Cetatea Piatra Roşie a făcut parte din sistemul exterior de fortificaţii a vechii capitale a Daciei . Erasmus“). Costeşti Hunedoara 75 |Raport final . Craiva – Cricău Descrierea obiectivelor turistice vizitate: Băniţa – Petroşani Cetatea geto-dacică Băniţa (sec. refăcuta sub regele Decebal şi distrusă în timpul războaielor daco-romane.C. care înlesnea o observaţie satisfăcătoare a zonei. platforme de luptă. Al cincilea turn se găsea în mijlocul peretelui de est. Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. În incinta cetăţii a fost construit un turn de veghe. datează din timpul lui Burebista. Denumirea de Sarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii din acea vreme şi sub alte forme cum ar fi: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege. . iar modificările datează din 1696 şi 1744 când biserica primeşte unele elemente baroce şi un altar nou. Sarmizegetusa Regia. Rolul său era de a împiedica înaintarea inamicului dinspre vest şi sud-vest.Zlatna Biserica ortodoxă ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în stil gotic în anul 1424 de către Stanislav Hraboru.). val de apărare. a fost capitala Daciei preromane. scene comentate cu inscripţii chirilice. Biserica Ortodoxă .106 d. Costeşti Hunedoara. toate grupate în Munţii Orăştiei. dinspre sud. dar care a fost păstrat în forme fonetice variate ale limbilor freacă şi latină.745 mp. Au fost descoperite două ziduri. turnuri. Căpâlna – Sebeş.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 („Martiriul Sf.

Majoritatea artefactelor ceramice provin din colecţia arheologică cu caracter didactico-ştiinţific a Universităţii din Alba Iulia. Arheologii au mai descoperit locuinţe cu pavimente. cu stâlpi centrali de susţinere. (incintă de piatră şi sanctuare).C. studenţi etc.Blidaru este una dintre cele 6 fortăreţe dace din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Ruinele vechii mănăstiri catolice a călugărilor augustinieni. Palatul Princiar.C.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Cetatea dacică Costeşti .106 d. Palatul Apor Palatul se află în apropierea Bibliotecii Bathyaneum şi a aparţinut contelui Apor. expoziţie valoroasă la fel ca şi cea de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia sau Muzeul Municipal “Ioan Raica” din Sebeş.. cu scop de protecţie împotriva cuceririi romane. La începutul secolului al XVIII-lea şi-a avut aici reşedinţa contele de Steinville. Expoziţia arheologică–Universitate.C. relicve ale perioadei medievale – în rândul publicului larg şi în special al tinerilor (elevi. Cetatea a fost construită însecolul I î.II î.Valoroase colecţii de carte veche şi de artă ale instituţiei ce poartă numele fondatorului sunt găzduite în biserica dezafectată a fostei mănăstiri trinitariene construită în anul 1719. Căpâlna – Sebeş Cetatea dacică Căpâlna (sec. biserica după desacralizare. Au fost descoperite anexele vechii mănăstiri catolice a călugărilor augustinieni. Vechiul complex monahal datează de acum 1. locuitorii orasului medieval au refolosit castrul ridicat de romani. un bordei de mari dimensiuni.I d. Practic. inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. tot acum clădirii fiindu-i aduse adăugiri. Monumentul Custozza. Obiectiv important al lucrărilor edilitare prin care a trecut oraşul în primele decenii ale secolului XVIII-lea. Muzeul Unirii. comandantul trupelor austriece. a servit un timp ca spital militar. Ruinele vechii mănăstiri catolice a călugărilor augustinieni Ruinele vechii cetăţi medievale a Balgradului au fost scoase la lumină chiar în curtea Universităţii 1 Decembrie 1918. dar şi obiecte care arată viaţa de zi cu zi a localnicilor.).C. excelente portaluri interioare decorate în stil baroc. Traseul 15: Traseul urmelor trecutului Traseul turistic: Biblioteca Batthyaneum. Sala Unirii. şi a fost ridicat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. 76 |Raport final . Craiva – Cricău Pe locul numit Piatra Craivii se găsesc vestigiile unei cetăţi şi ale unei aşezări a dacilor din secolele II î. ceramica neolitică. Palatul Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Descrierea obiectivelor turistice vizitate: Biblioteca Batthyaneum .). Palatul Apor.Hr. fiind transformată în anul 1972 în bibilotecă din iniţiativa episcopului Ignaţiu Batthyai.000 de ani. El se ridica chiar pe locul în care acum se înalţă universitatea. Expoziţia arheologică–Universitate Expoziţia arheologică realizată în cadrul Universităţii “1 Decembrie 1918”. . finanţată de Uniunea Europeană prin Programul “Cultura 2000” are ca obiectiv principal promovarea patrimoniului cultural al oraşului Alba Iulia – vechi artefacte arheologice ale omenirii.

reşedinţa episcopiei romano. Edificiul care păstrează numeroase detalii arhitectonice. a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au vizitat. iar cea de vest. Muzeul a fost fondat în anul 1887 deţinând la acea vreme o colecţie modestă de câteva sute de piese arheologice. civilizaţiei romane din Dacia. a fost construit în etape succesive începând cu secolul al XIVlea. În perioada interbelică. redactat în limbile română. observate prin sobrietatea construcţiilor. în războiul austro – italian din 1866.monumentul cu înfăţişare de obelisc a fost ridicat în anul 1906 de către corpul ofiţeresc al regimentului 50 infanterie Alba Iulia. În secolul următor. Palatul Princiar amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi îngobând elemente ale acestuia. Sub imperiul Habsburgic. la 1 Decembrie 1918. căzuţi în bătălia de la Custozza. fiind inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului Unirii împreună cu expoziţia de etnografie inaugurată în anul 1999. reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană. Scrisorile şi obiectele personale ale lui Avram Iancu. A fost reşedinţa lui Mihai Viteazul în perioada primei Uniri a ţărilor române. procesului etnogenezei româneşti. Muzeul Unirii– găzduit într-o clădire monument de arhitectură. precum şi epocii moderne a istoriei României. a avut loc o restaurare generală a construcţiei. menţionează numele celor ucişi. soldaţi români şi ofiţeri austreci. partea de est devine cazarmă. Într-un fluent circuit cronologic. împreună cu originalul cuvântării lui Vaşile Goldiş vor forma nucleul viitoarei secţii a unităţii naţionale. marii răscoale conduse de Horia. Palatul Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice Palatul arhiepiscopiei romano-catolice se află în partea de sud-vest a cetăţii şi a fost construit între secolele XVII-XIX. Anii de după eliberare au marcat treptele afirmării muzeului din Alba Iulia ca o instituţie reprezentivă la nivel naţional. Clădirea îmbină armonios elemente ale stilului renascentist târziu cu cele baroce. Marile aniversări istorice aveau să definească profilul actual al muzeului. imperiului habsburgic. se află situată în clădirea fostului cazinou militar din cetate. palatul principilor Transilvaniei. evenimentelor istorice din secolele XV-XVIII (primei uniri politice a ţărilor române. monede şi cărţi. Muzeul Unirii din Alba Iulia reprezintă un obiectiv turistic deosebit de interesant pentru toţi ce interesaţi de istoria României. suferind numeroase modificări în decursul timpului. sălile muzeului sunt dedicate comunei primitive. Marele eveniment ce a conferit unei clădiri obişnuite semnificaţia momentului istoric a atras după sine modificări succesive de ordin arhitecturaal şi plastic chemate să-i sporească valoarea artistică. maghiară şi germană. se remarcă prin bogăţia deosebită a vestigiilor trecutului aflate în colecţia sa. Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania au hotărât unirea provinciei cu România şi constituirea statului naţional român. Cloşca şi Crişan). valorificând moştenirea istorico-artistică a oraşului şi judeţului Alba. evului mediu. clădirile primesc destinaţii diferite. în patrimoniul muzeului va intra şi fondul documentar de aur provenind din transferurile ASTREI şi casei memoriale Avram Iancu. adeziunile la mişcarea memorandistă şi mai ales cele şase volume ale Documentelor Unirii. 77 |Raport final . Prin expoziţiile permanente şi prin cele periodice. În anul 1968.catolice. Textul plăcilor de bază. Sala Unirii unde. cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Monumentul Custozza . civilizaţiei geto-dacice. în amintirea eroilor.

Făgăraş. Cîlnic. Catedrala Romano-Catolică (Palatul Catolic). Apulum (Alba Iulia). Ampelum – Zlatna. putem menţiona şi altele. Viscri. Sibiu. Ocnele de sare – Ocna Mureş.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Pe lângă produse şi trasee turistice detaliate anterior care valorifică patrimoniul turistic. Avram Iancu.Circuitul Cetăţilor Transilvănene: Braşov. Cetatea Romană şi Galeriile Romane – Roşia Montană. Şighişoara. Vestigiile aşezării romane de la Brucla – Aiud. Laz. Biserica Memorială Mihai Viteazul . Rupea. Braşov .Traseul Vestigiilor Romane: Porolissum – Sălaj. Căpâlna. Napoca (Cluj Napoca). . Alba Iulia. printre care: . Şugag Priorităţile de acţiune Având în vedere oferta turistică (traseele şi produsele turistice) precum şi pieţele vizate. Bucium.Traseul etnografie şi folclor: Vidra. pot fi definite priorităţile de acţiune astfel (importanţa acordată este marcată prin numărul de buline): Oferta turistică Cetăţi medievale din Transilvania Cetăţi de tip Vauban din Europa Traseul celor trei fortificaţii Traseul Unirii Traseul Porţilor Cetăţii Traseul „Suferinţei” Traseul aurului în Munţii Apuseni Drumul sării Traseul sit-urilor săteşti din patrimoniul UNESCO Traseul edificiilor religioase Drumul Vinului Traseul „Imperial” Traseul Cetăţilor dacice din Patrimoniul UNESCO Traseul „Urmelor Trecutului” Piaţa locală • • ••• ••• ••• ••• •• •• •• •• •• •• • ••• Piaţa vizată Piaţa naţională ••• •• •• ••• ••• •• •• •• •• •• ••• ••• ••• •• •• • •• ••• ••• • Piaţa internaţională ••• ••• • • • • 78 |Raport final . Săsciori. Biertan.Traseul Credinţei: Catedrala Reîntregirii. Alba Iulia.

 culorile – nuanţe de maro. Travel and Living)  publicitatea prin broşuri. nuanţe de verde. ocru care să inducă sentimentul de vechi. medieval.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Strategia de promovare Elementul cheie al strategiei de promovare îl reprezintă elaborarea mesajului comunicaţional.  publicitatea outdoor – 2 bannere publicitare amplasate la cele două intrări în oraş pentru cu scopul de a atrage turişti aflaţi în tranzit prin oraş. In designul mărcii trebuie avute în vedere următoarele elemente:  caracterele utilizate – pot fi utilizate caractere latine. Tehnicile de promovare a Cetăţii Alba Iulia propuse spre a fi utilizate sunt: (a) PUBLICITATEA  publicitatea prin Internet – realizarea unui site web al Cetăţii în cadrul căruia să se regăsească întreaga ofertă turistică pusă la dispoziţia turiştilor. Aceasta trebuie să fie prezentă în cadrul tuturor acţiunilor de promovare a Cetăţii Alba Iulia. albastru – care să inducă faptul că este un spaţiu liniştit. pliante care să fie difuzate în cadrul agenţiilor de turism. Mesajul permanent – reprezintă „sloganul” care sintetizează factorii motivaţionali şi valorile specifice Cetăţii Alba Iulia ca punct de atracţie turistică şi ar putea fi formulat în felul următor: Cetatea Alba Iulia – „Respiră aerul istoriei!” („Breath the Air of History”) Marca – reprezintă un element grafic care asigură identitatea şi diferenţierea pe piaţă.  publicitatea TV – conceperea şi difuzarea unui spot TV care să fie difuzat la nivel naţional (se poate avea în vedere difuzarea spotului pe canale informative şi de cultură precum Discovery.forma hexagonală a Cetăţii. una dintre cele mai bine păstrate din România şi din Europa până în zilele noastre. de tip Vauban. medievale sau fonturi „book antiqua” . touroperatorilor şi a centrelor de informare turistică. Decalogul” – este reprezentat de acel ansamblu de factori motivaţionali şi de valori care determină decizia turistului potenţial de a vizita Cetatea Alba Iulia şi reprezintă elementul central al mesajului global. mesajul permanent şi marca. deoarece în spaţiul acesteia s-a realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 Cetatea Alba Iulia – Fortificaţie Medievală. „decalogul” propus poate fi următorul: Cetatea Alba Iulia – Cetate a Marii Unirii. . Din punct de vedere tehnic mesajul este constituit din trei componente: „decalogul”.  simbolul . 79 |Raport final . În cazul Cetăţii Alba Iulia. recreere sau petrecere a timpului liber. Histrory Channel. ideal pentru plimbare.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 (b) PARTICIPAREA LA TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII  proiectarea şi construirea unui stand de participare care să fie utilizat la târguri de turism (Târgul Naţional de Turism organizat bianual la Bucureşti.Proiect iniţiat de Uniunea Europeană). Toate aceste elemente trebuie să demonstreze valoarea istorică şi culturală a Cetăţii.2010. Etapa 1: se va desfăşura în cel de-al doilea semestru al anului 2008 şi pe parcursul anului 2009 şi constă în:  definitivarea şi stabilirea tuturor detaliilor ofertei turistice (atât a traseelor. Cultura 2000 .includerea Cetăţii Alba Iulia în cadrul unor trasee turistice europene şi internaţionale (Itinerarii culturale – proiect creat de Consiliul Europei. în perioada 2009 .promovarea prin intermediul touroperatorilor şi a agenţiilor de turism de pe piaţa turistică europeană şi internaţională. Târgul Internaţional de Turism de la Berlin) (c) RELAŢII PUBLICE  organizarea unor evenimente cu specific medieval sau care să recreeze atmosfera Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918  (d) INCLUDEREA CETĂŢII ALBA IULIA ÎN CADRUL UNOR REŢELE INTERNAŢIONALE DE PROMOVARE TURISTICĂ . Etapa 2: implementarea practică a tuturor acţiunilor avute în vedere pentru realizarea strategiilor de marketing propuse.  elaborarea şi pregătirea materialelor promoţionale aferente ofertei propuse şi pieţei ţintă. PLAN DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING Planul operaţional cuprinde calendarul acţiunilor prin care vor fi realizate strategiile de marketing propuse anterior: resursele financiare şi materiale implicate şi intervalul de timp aferent fiecărei acţiuni.  crearea noii identităţi turistice a Cetăţii Alba Iulia. . Acţiunea 1: Crearea identităţii turistice a Cetăţii CREAREA IDENTITĂŢII TURISTICE A CETĂŢII ALBA IULIA Proiect Noua identitate turistică Acţiune Marca turistică Scurtă descriere Designul mărcii şi elaborarea unui manual de identitate pentru gestiunea acesteia 80 |Raport final . 5. cât şi a produselor turistice) propuse anterior.

decalogul şi oferta turistică concepută şi propusă anterior Realizarea unei prezentări multimedia destinate seminariilor organizate în rândul reprezentanţilor organizaţiilor din domeniul turismului.business cât şi turiştilor Mape Conceperea şi producerea unor mape care să conţină broşurile şi CD-urile de prezentare. cât şi descrierea produselor şi circuitelor turistice oferite. destinate mediului business – to – business şi consumatorului final Proiect Suporturi grafice 81 |Raport final . harta şi itinerariile sugerate şi sunt utilizate în mediul de afaceri Broşuri generale Cuprind atât informaţii generale. care să prezinte întreaga ofertă turistică propusă şi creată anterior Producerea unor materiale video promoţionale care să încorporeze marca.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Baza de imagini Centru de informare turistică Site web Spoturi video Suporturi audio-vizuale 2008-2009 P r e z e n t a r e multimedia Crearea şi producerea unei baze de imagini care să reprezinte imaginea turistică a Cetăţii Alba Iulia Crearea şi amplasarea unor Centre de informare turistică în cadrul Cetăţii (unul în apropierea Pieţei tricolorului şi unul în apropierea Porţii I a Cetăţii) Crearea unui site web al Cetăţii Alba Iulia. sunt destinate atât mediului business –to-business. Centrelor de Informare Turistică. cuprind harta şi sunt destinate atât mediului business – to . participării la Târguri de Turism. cât şi consumatorului final Broşuri tematice Sunt elaborate separat pentru fiecare produs sau circuit turistic. Acţiunea 2: Crearea materialelor suport CREAREA MATERIALELOR SUPORT Acţiune Scurtă descriere Broşuri „business” Cuprind informaţii generale despre Cetatea Alba Iulia. sunt destinate mediului business – to – business Postere Design – ul şi producţia unor postere cu imagini semnificative.

Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Plase 2008-2009 Tricouri Merchandising Pixuri Block notes –uri Cărţi poştale Brelocuri Machete în miniatură a Cetăţii Crearea şi producerea unor plase din material textil sau din hârtie reciclabilă pentru livrarea materialelor promoţionale către parteneri sau către consumatorii finali Crearea şi producerea de tricouri imprimate cu marca corespunzătoare Cetăţii care să fie oferite partenerilor aflaţi în vizite de familiarizare Crearea şi producerea de pixuri imprimate cu marca Cetăţii care să fie distribuite tuturor categoriilor de public Crearea şi producerea de block notes-uri pe care se aplică marca Cetăţii şi care să fie folosite în cadrul Centrului de Informare Turistică Crearea şi producerea de cărţi poştale cu imagini din Cetate care să fie distribuite tuturor categoriilor de public Crearea şi producerea de brelocuri cu imagini din Cetate care să fie distribuite tuturor categoriilor de public Crearea şi producerea de machete în miniatură a Cetăţii care să fie distribuite tuturor categoriilor de turişti Acţiunea 3: Programul de promovare PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE PRESĂ Proiect Acţiune Scurtă descriere Vizite de familiarizare Organizarea unor vizite de familiarizare pentru reprezentanţii unor publicaţii din domeniul turismului (Vacanţe şi Călătorii.) în presă Buletin de ştiri Elaborarea şi expedierea unui buletin de ştiri către bazele de date ale mediilor de presă din cadrul pieţelor vizate PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE INTERMEDIARI Proiect Acţiune Scurtă descriere Promovarea către Organizarea de Organizarea unor seminarii cu intermediarii pieţei seminarii participarea reprezentanţilor agenţiilor turistice de turism din judeţ şi din ţară Vizite de familiarizare Organizarea unor vizite de familiarizare în rândul operatorilor principali din cadrul pieţelor selecţionate 82 |Raport final . România Generarea de apariţii Turistică etc. Clever Travel.

Calendarul acţiunilor propuse a fi realizate este următorul: CRONOGRAMA 2008 – 2010 PROIECTE C R E A NOUA IDENTITATE R E TURISTICĂ A CETĂŢII A IDE NTI SUPORTURI T Ă AUDIO-VIZUALE ŢII T U RIS TIC E ACŢIUNI Marca turistică Baza de imagini Centru de informare turistică Site web Spoturi video P r e z e n t a r e multimedia 2008 2009 2010 83 |Raport final . studenţi) pentru susţinerea şi desfăşurarea unor campanii publicitare ţintite către consumatorii finali aparţinând pieţelor selecţionate Informarea „in-situ” Centrul de Informare Amenajarea şi amplasarea a două Turistică Centre de Informare turistică permanente în cadrul Cetăţii.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Participarea la târguri internaţionale Participarea la târguri naţionale 2008-2009 Participarea cu un stand propriu la Târguri Internaţionale de turism Participarea cu un stand propriu la Târgul Naţional de Turism de la Bucureşti organizat bianual PROMOVAREA ŢINTITĂ CĂTRE CONSUMATOR Proiect Acţiune Scurtă descriere Târguri internaţionale Participarea cu un stand propriu la Târguri internaţionale de turism Târguri naţionale Participarea cu un stand propriu la Târgul Naţional de Turism de la Bucureşti organizat bianual Ghiduri turistice Includerea Cetăţii în cadrul principalelor ghiduri turistice naţionale Promovarea către şi internaţionale consumatorul final Campanii publicitare Realizarea unor parteneriate cu sectorul privat şi mediul universitar (cadre didactice.

aplicatii Baza de imagini 25 € + tva / foto. cu prelucrare Centru de 1. reguli de aplicare.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice C R E A R E A MA T E RIA L E L O R S U P O RT Broşuri „business” Broşuri tematice Broşuri individuale Mape Postere Plase Tricouri Pixuri Block notes –uri Cărţi poştale Brelocuri Machete miniaturale Vizite de familiarizare Buletin de ştiri Organizarea de seminarii Vizite de familiarizare Participarea la t â r g u r i internaţionale Participarea la târguri naţionale Târguri internaţionale Târguri naţionale Ghiduri turistice Campanii publicitare Centrul de informare turistică 2008-2009 SUPORTURI GRAFICE MERCHANDISING GENERAREA DE APARIŢII ÎN PRESĂ PRO GRA MUL DE PRO MOV ARE PROMOVAREA CĂTRE INTERMEDIARII PIEŢEI TURISTICE PROMOVAREA CĂTRE CONSUMATORUL FINAL PROMOVAREA „IN SITU” 6. sistem pop-up (3x2 m) 1 200 2 2000 5000 2600 84 |Raport final .BUGETUL PLANULUI Bugetul aferent acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing ACŢIUNE PREŢ UNITAR CANTITATE PREŢ TOTAL 1. NOUA IDENTITATE TURISTICĂ Marca turistică 2000 € + tva – sigla.300 € + tva informare turistică stand.

000 buc. 32 pag.4 € + tva format 50x70 cm.000 buc.1 euro X 1000 buc.000 buc.95 euro X 1000 buc. format finit A5.. 16 pag.500 € + tva – site static sau dinamic.500 € + tva / conceptie. p o l i c r o m i e fata/verso. la un tiraj de 1.8 euro x 1000 buc 800 Postere 0.X 2 tiraje 5000 Broşuri individuale 16 pagini 1.000 € + tva – spot 30 sec.X 2 tiraje 4200 Broşuri tematice 32 pagini 2. policromie o fata. 1. format finit A5.X 2 tiraje 3900 Mape 0.1 € + tva / buc.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 Total 9.600 +tva 2.000 buc.SUPORTURI GRAFICE Broşuri „business” 20 pagini 2. filmat 1. 1 2 1500 6000 Spoturi video P r e z e n t a r e multimedia (CD-uri) 1 2200 Total 9. la un tiraj de 1. la un tiraj de 1. p o l i c r o m i e fata/verso.5 euro X 1000 buc.5 € + tva / buc.8 € + tva / buc. – mapa A4.000 buc. pt un tiraj de 2. SUPORTURI AUDIO-VIZUALE Site web 1. ... 2.. meniu si submeniuri 3. 0.format finit A5. 2.700 +tva 3. cu buzunar. la un tiraj de 1. in functie de complexitate 700 € + tva. la un tiraj de 1.4 euro x 1000 buc 400 85 |Raport final . 20 pag.000 buc.95 € + tva / buc. 0. p o l i c r o m i e fata/verso.

5 euro x 1000 buc 2500 Tricouri 2.5 € + tva / buc. fata. la un tiraj de 250 buc.000 buc. 1. imprimare o culoare / o fata. MERCHANDISING Pixuri 1 € + tva / buc. GENERAREA DE APARIŢII ÎN PRESĂ Vizite de 200 Euro / familiarizare persoană / vizită +tva 30 pers x 2 vizite x 2 ani x 200 euro 24000 86 |Raport final .08 € + tva / buc.000 buc. la un tiraj de 1.000 buc 160 Brelocuri Machete miniaturale ale Cetății 2.5 euro x 250 buc.0 eurox 2000 buc 4000 Total 8. material textil. 50 pag.format atipic. 0. policromie fata/1 culoare verso. .6 euro x 100 2600 Total 19. x 8 modele 1. la un tiraj de 1.la un tiraj de 1.535 +tva 5.0 € + tva / buc. max. personalizat o culoare.0 euro+tva / buc 2000 2.0 eurox2. 375 Cărţi poştale 0.6 € + tva – tricou alb. 1 euro x 2000 buc 2000 Block notes –uri 1.. 10 cm 2008-2009 2.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Plase 2. (pix plastic personalizat o culoare) 1. s p i r a l a t . policromie coperta si o culoare interior.000 buc. format finit A5..400 +tva 4. 2.08 euro x 2000 buc. format atipic.5 € + tva / buc.

prin îmbunătăţirea şi diversificarea ofertei turistice şi a modalităţilor de promovare. 87 |Raport final . E. Îmbunătăţirea imaginii oraşului Alba Iulia în ţară şi în străinătate. În acest sens se propune constituirea unui Birou de Specialitate la nivelul Administraţiei locale şi implicarea Universităţii (inclusiv cooptarea studenţilor de la specializările Marketing şi Sociologie ca şi voluntari în implementarea Planului de marketing). REZULTATE PRECONIZATE În urma implementării acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing sunt preconizate a fi obţinute următoarele rezultate: A.048 +tva 6. C.283 + tva Bugetul a fost construit pe baza unor oferte orientative de preţ puse la dispoziţie de agenţiile de publicitate din localitate şi din alte judeţe. Creşterea numărului de turişti care vizitează Cetatea Alba Iulia şi creşterea duratei de sejur turistic. D. Sporirea vizibilităţii Cetăţii Alba Iulia în România şi în străinătate. B.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice Buletin de ştiri 2 Euro / buletin –costuri de elaborare şi expediere + tva 2008-2009 12 luni x 2 ani x 2 Euro 48 Total 24. Creşterea notorietăţii mărcii Cetăţii Alba Iulia. Trebuie menţionat că bugetul nu prevede cheltuielile cu resursele umane ce urmează a fi implicate în derularea acţiunilor prevăzute în cadrul planului de marketing. Dezvoltarea economică a întregului judeţ Alba (în condiţiile poziţionării oraşului Alba Iulia ca pol de dezvoltare socio-economică a judeţului şi ca factor de atracţie demografică) prin dezvoltarea industriei turistice şi ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor. PROMOVAREA CĂTRE INTERMEDIARII PIEŢEI TURISTICE Organizarea de 2500 euro +tva 2 ani x 1 seminarii seminar x 5000 2500 euro Vizite de 200 Euro / 30 pers x 2 familiarizare persoană / vizită vizite x 2 ani 24000 +tva x 200 euro Participarea la Participarea 1 participare târguri Târgul internaţionale Internaţional de x 2 ani x 8000 Turism de la Berlin 4000 +tva Participarea la Participarea la târguri naţionale Târgul Naţional de 2 Târguri x 2 Turism cu stand ani x 1500 6000 amenajat – 1500 Euro Euro +tva Total 43.000 +tva TOTAL BUGET PLAN DE MARKETING 114. 7.

dar şi a soluţiilor identificate de locuitori. Indicatorii de evaluare a rezultatelor implementării planului de marketing al Cetăţii Alba Iulia sunt: I. pe ţări de origine şi zone geografice. Crearea de locuri de muncă în turism şi industrii orizontale şi verticale la nivelul unei arii teritoriale vaste cuprinzând pentru primii 3 ani aria judeţului Alba şi a Regiunii Centru şi în următorii 10 ani arii teritoriale interregionale. indicele sosirilor vizitatorilor străini.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice 2008-2009 F.. X. Ponderea cererii interne / externe în totalul cererii turistice anuale. Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare. PROBLEMA: Existenţa unor situri istorice suprapuse şi slaba corelaţie arhitecturală a acestora. Fluxurile turistice. numărul de turişti care vizitează obiectivele turistice ale Cetăţii Alba Iulia. Numărul de turişti români / străini care apelează la serviciile turistice oferite de infrastructura turistică specifică. lideri locali şi experţi din proiect. IV. VIII. 1. IX. factorii motivaţionali etc. Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţa regională a cererii turistice interne. cererea turistică. PROIECTE propuse:    Protejarea. III. dar şi culturale şi de vizitare a Palatului Principilor 88 |Raport final . Sezonalitatea cererii turistice. Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi. semnalizarea şi punerea în valoare a tuturor siturilor arheologice Reconstruire şi punere în valoare a accesului în Cetate dinspre latura de vest Reabilitatea şi reconversia cu funcţiuni administrative. indicele modificării în timp a cererii turistice interne / externe. Eficienţa campaniei promoţionale desfăşurate. număr de sosiri / înnoptări pe tipuri de structuri de primire turistică. II. Gradul de ocupare a unităţilor de cazare. VII. CAPITOLUL VII PROBLEME ŞI PROIECTE ALE DEZVOLTĂRII TURISTICE A CETĂŢII ISTORICE În acest capitol final am realizat o sinteză a principalelor probleme. V. pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi. VI. Gradul de satisfacere a turiştilor.

Zilele tradiţiei evreieşti. Zilele maghiarimii. Zilele teatrului medieval.) Conceperea. existent în cazul celor mai multe Cetăţi Vauban din Franţa (ilustrativ este astfel cazul Cetăţii de la Besancon. Zilele ortodoxiei. PROBLEMĂ: Lipsa unui traseu de vizitare cu intrare unic. Înfiinţarea/reconstrucţia unui teatru de vară în şanţurile Cetăţii Amenajarea unui Amfiteatru în zona şanţurilor interioare ale Cetăţii Înfiinţarea unui Muzeu în aer liber Înfiinţarea unui parc botanic. multiplicarea şi diseminarea constantă a unor produse de informare şi promovare turistică Promovarea obiectivelor Cetăţii la nivelul tour-operatorilor majori din ţară şi străinătate   89 |Raport final . etc. PROIECTE propuse:   Elaborarea unei strategii turistice a municipiului Alba Iulia pe termen mediu şi lung Elaborarea programului de evenimente tursitice şi organizarea în fiecare lună a câte unui festival major (Zilele unităţii naţionale. Zilele Austriei. Zilele Italiei. dar şi turnul Catedralei ortodoxe şi a altor clădiri înalte din zonă. PROBLEMĂ: Lipsa unei BRAND UNITAR care să permită promovarea. Franta. vizitată de unele dintre persoanele intervievate). Zilele catolicismului. după modelul Grădinii Botanice din Cluj Harta electronică a oraşului şi a siturilor turistice 3. dezvoltarea şi valorificarea bogăţiilor turistice şi de divertisment ale Cetăţii. Zilele cărţii religioase.Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice   2008-2009 Punerea în valoare şi dobândrea de funcţiuni turistice pentru Biblioteca Batthyaneum Deschiderea pentru public a Observatorului astronomic 2. Zilele tradiţiilor locale. editarea multilingvă. PROIECTE propuse:        Înfiinţarea de puncte de informare turistică locală Amenjarea unui traseu de promenadă care să includă zidurile Cetăţii.

PROIECTE PROPUSE:  a fost testat în cadrul interviurilor înfiinţarea unei GUVERNANŢE a Cetăţii. prin proiectul iniţial integrat spaţial. Ideile expuse în casetă au fost acceptate ca punct de plecare pentru fundamentarea formei unice de administrare. D. chirii pentru spaţiile cu care a fost înzestrată de către parteneri. C. Birourile vor avea atât suport de acces. investitori. Guvernanţa va fi un parteneriat public privat. Muzeul Unirii. GUVERNANŢA CETĂŢII ISTORICE ALBA IULIA Schiţă de proiect A. iar factorul constitutiv ar putea fi administraţia publică locală alături de care să participe organizaţiile implicate în gestiunea patrimoniului cultural-istoric al Cetăţii (Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. cu spaţii expoziţionale sau de comerţ cultural-istoric fără a prima asupra funcţiei lor de orientare. dar şi din alte surse cum ar fi: concesionarea unor spaţii pentru amenajarea de atracţii turistice în conformitate cu Strategia de promovare şi dezvoltare a Cetăţii. E. orientare şi promovare clasică (bilete clasice. etc. În afara funcţiei de orientare. orientare şi monitorizare informatică (cartele unice de intrare la toate obiectivele din Cetatea istorică înzestrate cu posibilitatea de a accesa toate infochioşcurile de pe cuprinsul Cetăţii). precum şi instituţii publice sau organizaţii private cu interese majore în spaţiul Cetăţii (Consiliul judeţean. etc.). B. administraţia locală ca fondator şi partenerii săi vor angaja acţiuni corespunzătoare. materiale audio-video şi în scris). istoric. Guvernanţa va fi înzestrată de parteneri cu spaţii. Prefectura. PROBLEMĂ: Dificultatea gestionării teritoriale a Cetăţii în condiţiile lipsei unei administraţii unice. Arhiepiscopia ortodoxă. În spaţiul Guvernanţei aceasta ar putea avea capacitatea de a colecta fondurile de la birourile de orientare turistică. birourile pot fi dotate.. aparat administrativ. cât şi mijloace de acces. având capacitatea organizaţională de a colecta şi gestiona fonduri din managementul autonom al spaţiului bine delimitat teritorial al Cetăţii istorice. ONG-uri. Episcopia romano-catolică. tehnic şi financiar. alte forme stabilite prin statutul de înfiinţare 90 |Raport final . Se vor putea amenaja 3 birouri de orientare turistică. fie ea sub forma unei asociaţii cetăţeneşti sau private. Biblioteca Batthyaneum şi alte organizaţii publice sau private cu gestiuni majore în cadrul patrimoniului).Studiul calitativ şi constituirea Planului de Marketing al Cetăţii istorice  Participarea la târguri interne şi externe de turism 2008-2009 4. În scopul delimitării teritoriale a Guvernanţei.

Manifestările prilejuite de Zilele oraşului 85.8 2.9 39.9 3.3 21.3 i| .1 T2.7 5.5 24.6 31.2 6. Mă interesează să particip şi eu la unele acţiuni de promovare 23.6 20.4 75.8 14.4 Deloc 6. Mă interesează cum se face promovarea 4. fără cei care nu răspund) INTERES PENTRU PROMOVAREA CETĂŢII I1. Da 43.0 Promovare prin organizarea unor evenimente neobişnuite (gen carnavaluri.5 Nu ştiu 3.7 42.1 29.3 14.8 35.0 13. broşuri)? Da 71. În ce măsură sunteţi interesat în promovarea turistică a Cetăţii (ca sumă de monumente şi fortificaţii istorice) din Alba Iulia ? Foarte mult 1.8 8.2 14.4 2.0 3.9 2.8 29. Nu 45.8 8.8 Nu 12.3 Aşa şi aşa 27.2 3. 9 2.9 15.5 Puţin 13.5 T3. concerte.6 2.8 11.Dv.6 Mult 24. muzee în aer liber.0 5.8 66.6 47.6 0. Mă interesează ce câştigă oraşul de pe urma promovării Cetăţii 5.4 9. etc.3 21.2 4.)? Da Nu 76.0 70.9 1.7 20.Anexa 1 REZULTATE FINALE ANCHETĂ 1200 DE CAZURI (cifrele reprezintă procente din total.Manifestările legate de sărbătoarea Zilei Naţionale 3. Ma interesează cine realizează promovarea 2. Clădirile şi spaţiile moderne din oraş 4.9 18.7 44.6 61.Cetatea istorică şi monumentele de pe teritoriul ei 2.5 12. Mă interesează ce se promovează 3. În opinia dv.6 1. Mă interesează ce aş putea câştiga eu de urma promovării Cetăţii 6. ce credeţi că ar trebui promovat mai mult în Alba Iulia ca obiectiv turistic? Mai mult decât se face acum Cât e acum e suficient Mai puţin decât se face acum Promovare prin ceva obişnuit (presă.1 63.6 16.3 22.7 46.5 21. Nu 50. Da 11.Aţi auzit că Cetatea Alba Iulia a fost votată de cititorii unui ziar din România drept una din cele 7 Minuni turistice ale României? 1.3 10.5 12.8 INTERES TURISTIC T1. personal aţi votat la acest concurs (top) ? 1.2 46.4 3.9 13.0 30.5 59.1 40.3 40.

9 18.0 17.T4.5 6.6 4.6 90.1 5.3 24.4 Nu 2.5 29.7 4.0 7.5 13.9 8.5 8.0 27.7 12.1 10.3 86.7 0.8 10.7 4.6 86.8 24.8 42.4 0.4 13.9 T5.1 91.4 60.5 65.4 42.2 5.7 88.6 3. Viteazul (contemplare de aproape) 13.2 19.7 79.8 17.4 88.3 30.6 O dată sau de 2 ori până acum 11. dar intenţionez 1. Cloşca şi Crişan” 8.4 44.5 60.7 44.8 Credeţi că este atractivă pentru turistul străin ? Da 89.7 42.9 2.7 12.6 0.6 15.7 10.3 8.2 6.4 25.5 17.9 13.1 41.7 2.5 15.7 0.8 1.3 12.2 90.3 27. de a vă relaxa? Cel puţin o dată pe săptămână De 1-2 ori pe lună De câteva ori pe an O dată sau de 2 ori până acum Nu am vizitat .4 10.4 22.1 3.Biblioteca Batthyaneum (în interior) 15.5 25.0 20.9 77.4 0.1 9.Catedrala Reîntregirii (curte) 2.2 2.5 28.8 21.Catedrala Reîntregirii (interior) 3.8 23.0 11. În ce măsură aţi vizitat următoarele locuri în scopul de a admira.4 1.2 64.3 25. cu figuri istorice) 7.3 26.5 9.Palatul Apor (în curte) 20.6 88.6 9.4 13.0 10.7 88.5 10.7 85.8 11.Zidurile Cetăţii Medievale (şanţuri) 9.5 75.2 33.3 87.9 2.4 21.8 97.2 Nu am vizitat deloc şi nu intenţi -onez 1.2 3. Fântâna arteziană (contemplare de aproape) 17.1 0.6 4.8 1.8 4.8 24.2 16.2 15.7 Credeţi că este atractivă pentru turistul român ? Da Nu 93.5 29.0 29.0 3.7 87.0 4.Muzeul Unirii (exterior.6 6.0 5.8 13.8 23. contempla? Cel puţin o dată pe săptămână De 1-2 ori pe lună De câteva ori pe an 38.8 Poate fi un loc de relaxare pentru turistul român ? Poate fi un loc de relaxare pentru turistul străin ? 16.5 7.8 40.8 19.3 18.1 19.8 4.1 Nu am vizitat deloc şi nu intenţionez 0.2 2.8 3.1 15.1 3. Statuia lui M.2 ii | .4 22.4 1.8 88.9 19.3 56.0 17. „Traseul celor 3 fortificaţii” 10.8 8.2 36.9 86.7 85. Catedrala romano-catolică (din interior) 14.1 62.1 90.1 14.4 75.8 88.4 5. Porţile Cetăţii (contemplare de aproape) 11.4 12. Restaurantul „Underground” (când era deschis) 43.3 3.0 80.9 32.9 27.1 9.3 85.4 3.0 38.4 4.6 4.3 0. În ce măsură aţi vizitat următoarele locuri în scopul de vă simţi bine.9 Nu am vizitat .0 2.8 4.9 13.3 78.Exponate din Universitatea „1 Decembrie 1918” (interior) 5.3 4.Universitatea „1 Decembrie 1918” (faţada) 4.8 4. dar intenţ i-onez 0.2 90.4 48.3 7.6 28.8 7.6 19. Monumentul Custozza (contemplare de aproape) 12.8 8.Obeliscul „Horia.Muzeul Unirii (interior) 6.3 5.

4 2.Restaurantul „PUB 13” 19.2 8.Biblioteca Batthyaneum (în interior) 15.9 0.3 1.3 8.1 4.2 2 2.4 14.3 5.7 1+2 11.Obeliscul „Horia.3 5.9 0. Cloşca şi Crişan” 8.6 0.5 1.3 0.7 2.1 18.Exponate din Universitatea „1 Decembrie 1918” (interior) 5.Restaurantul „PUB 13” 19.9 0. Parcul de joacă de lângă Pub 13 7.5 1.7 75.2 4.Universitatea „1 Decembrie 1918” (faţada) 4.5 58.2 67.1 17.1 2.7 16.6 14.3 7.6 1.6 8.4 1.5 5.6 13.0 3.7 1.5 28. Restaurantul „Underground” (când era deschis) 18.9 6.6 6.2 7.18.3 5.0 9.5 1.1 2 2.7 4.3 4. Statuia lui M.8 11.4 4.7 1.3 21. cu figuri istorice) 7. „Traseul celor 3 fortificaţii” 10.0 3.6 5.7 4.6 3.7 4.5 3.1 8.0 1. Fântâna arteziană (contemplare de aproape) 17.7 3.1 58.7 3.9 2.4 9.2 0.Zidurile Cetăţii Medievale (şanţuri) 9.8 1.2 1.3 1.2 5.9 7.6 11.8 16.5 18.4 23.3 0.3 0.9 30.8 16. Porţile Cetăţii (contemplare de aproape) 11.3 2.7 2.9 2.1 2.7 16.2 0.2 11.6 15.8 12.3 0.8 9.2 5.4 21.1 18.6 2.4 3.3 20.2 1.5 2.8 T6-T5. Catedrala romano-catolică (din interior) 14.0 2.o 19.5 1.6 1.Palatul Apor (în curte) 10.2 0.9 3.2 0.3 24.1 5.0 0.3 0. Care locuri ar trebui sa fie promovate cu prioritate Promovare pentru turisti romani (prioritati %) 1 2 2.4 7.9 7.9 1.0 18. Viteazul (contemplare de aproape) 13.0 8.3 14.3 10.3 12.3 6.1 2.4 0.6 4.4 13.8 31.9 7.Catedrala Reîntregirii (curte) 2.7 11.Muzeul Unirii (interior) 6.3 22.5 0.1 Total Promovare pentru turisti straini (prioritati %) 1 8.2 17.8 12.1 24.Catedrala Reîntregirii (interior) 3.9 13.6 19.0 6. Parcul de joacă de lângă şanţurile Cetăţii 20.4 3.2 4.6 24.6 16. Parcul de joacă de lângă şanţurile Cetăţii 20.5 10.5 12.3 4.2 69.8 7.3 4.8 21.1 Total 1+2 13.8 70. Parcul de joacă de lângă Pub 13 3.3 13.2 1.3 14. Monumentul Custozza (contemplare de aproape) 12.4 iii | .Muzeul Unirii (exterior.

3 12. Foarte important 2.1 60..8 46. Cărţi 7.Emisiuni radio 5.4 51. Nu 42.) 3. Aţi auzit. Pagini Internet 15. Deloc important 9.5 60.1 54.Destul de important 3.? De câteva ori pe lună De câteva ori pe an 30. Da 89.Altceva.3 16.1 23.T8.2 35. urmărit.3 13.3 16.4 O dată sau de 2 ori până acum 27.2 17.6 Cei care spun Nu vor sări direct la întrebările din secţiunea Promovare turistică (P1-)..4 17. Da 50.4 19.8 24.2 V-au plăcut ? Niciodată Da 21.5 T10. etc.8 26.Amenajarea unor piste pentru biciclişti 5. Panouri semnalizatoare 2.6 1. Amenajarea unor spaţii de joacă pentru copii 4. Broşuri turistice.9 11. Apreciaţi că este necesară o mai bună valorificare turistică a Cetăţii Alba Iulia (incluzând toate monumentele de pe teritoriul delimitat de zidurile Cetăţii) ? 1. canal..7 T9.4 57.3 27.4 14. citit despre proiectul de îmbunătăţire a infrastructurii din Cetate (apă.8 80.1 17. ghiduri 3.2 25. V2.3 40.8 8.8 Nu 13.0 6. NS/NR 44.)? 1.1 19.Amenajarea unor alei pentru plimbare ale căror trasee să fie cât mai pitoreşti 2.8 VALORIFICARE TURISTICĂ V1.7 0.3 27. vizionat şi cât de des despre Cetate şi monumentele de pe teritoriul ei.9 11.Emisiuni de televiziune 6.4 10.Valorificarea punctelor de maximă atracţie turistică prin oferirea unor facilităţi de relaxare (bănci.0 iv | .3 28.8 27.3 13.4 11. Care din următoarele forme de organizare a unor spaţii pentru plimbare.2 33.. relaxare realizate pe teritoriul Cetăţii istorice ar fi atractive pentru dv.Articole în presa scrisă 4. chioşcuri cu ziare.2 27.1 43.3 15.8 1.Cât de important credeţi că este proiectul de îmbunătăţire a infrastructurii din Cetate pentru creşterea valorii ei turistice? 1.2 27. Aţi citit. ? Da Nu 3.1 39.8 74. Nu prea important 4. Cei care spun Da vor răspunde la întrebările din această secţiune.9 35.8 2.0 Ce v-a plăcut sau nu v-a plăcut la ele? 1. Ce anume ? 88.8 10.9 55. Nu 6.8 2.8 26.

.Pentru un turist din străinătate Da 85..0 Dacă Da.Organizarea unui carnaval cu costume de epocă 10.0 29.. mobilierul şi vestimentaţia celor care servesc să aibă specific medieval 3.V3..Pentru un turist din România 2...9 8. ? 1....4 18...8 v| ...3 82..0 6.3 Dacă Da..7 Nu 13.Expoziţii de sculptură 5.6 14.7 62.6 14..4 65.....2 23.3 48.Amenjarea unui parc de distracţii pentru copii sub forma Cetăţii în miniatură 6.. simpozioane..2 14.6 17..Vizitarea Cetăţii într-un cadru care să reconstituie atmosfera veche istorică Da 73...7 75...Târg de flori 15......Proiectarea unor (secvenţe de) filme cu subiect istoric având legătură cu Cetatea 12. muzică.3 7.Recitaluri (recitare) de poezie 6..5 27. Consideraţi că organizarea unor spaţii pentru plimbare.1 76... etc.. arbaleta (eventual cu imitaţii ale unor arme de epocă) 16.5 18........ Amenajarea de terase (ceainării).......Spectacole de artă medievală 9.. ar putea fi atractivă.......Amenajarea unui turn (cu specific medieval) care să permită o imagine de ansamblu a Cetăţii 2.3 68..Altceva..) 3.) 2....8 75..Spectacole de dans (ce gen? 1.? 1. Ce? V5.. 5.2..3 78..6 13.Expoziţii de pictură 4..9 64.5 71.Spectacole de teatru cu actori profesionişti 7.Concursuri pentru copii îmbinând probe sportive şi de cunoştinţe istorice legate de Cetate 11. ne puteţi spune şi care ar fi cea mai atractivă Da 77.Spectacole de teatru cu actori amatori.8 8..3 V6.9 68.. relaxare în spaţiul existent din Cetate. ar putea fi atractivă...Punerea în scenă a unor momente istorice petrecute în Cetate 17..2..Amenjarea unui amfiteatru în aer liber după modelul celor romane pentru spectacole de teatru..6 21..8 23.5 76..8 71..6 Nu 13. ne puteţi spune şi care ar fi cel mai atractiv V4.. spaţii comerciale sau pentru expoziţii care să respecte arhitectura medievală 4.8 82..Pentru un turist din străinătate Da 83..4 Nu 5..Spectacole de muzică (ce gen? 1.0 83.8 18.Pentru un turist din România 2. eventual elevi sau studenţi 8.9 20.. de genul celor de mai sus.5 81...1 58...8 66.Concurs / demonstraţie de tir cu arcul..9 39.8 23.6 74. Care din următoarele evenimente organizate în aer liber în ambianţa şi pe teritoriul Cetăţii v-ar atrage ? 1.....Târguri de artă populară 13....1 Nu 5...Târguri de vin cu degustare 14....1 60.... Care din următoarele amenajări de clădiri în scop turistic v-ar atrage în spaţiul istoric al Cetăţii ? 1...4 22.1 13......1 70... Amenajarea unor clădiri sub formele de mai sus...... Amenajarea unui han în care arhitectura...

Vizitarea Cetăţii într-un trenuleţ electric 19.8 79.8 71. arme. scene legate de specificul evenimentului care are loc 4.7 11. eventual realizarea unui Muzeu al veteranilor 23. vase 3.4 58.) 6.Vânzarea unor obiecte care le imită pe cele de epocă: . truse de birou cu imagini sau forme ale obiectivelor turistice din Cetate) 4. Organizarea unor evenimente în aer liber. a unor persoane în costume de epocă 5.Utilizarea.3 38.1 30.3 5. agende. armuri.2 Dacă Da.8 34. pe timp de noapte.1 69. Care activităţi comerciale ar fi atractive pentru dv. machete ale cetăţii.8 Nu 4. programul evenimentelor organizate 2. a proiectoarelor pentru a pune în valoare monumentele istorice 2.costumaţie (eventual pentru carnaval).6 67.Organizarea unui revelion în aer liber în perimetrul Cetăţii 21.2 68. a unor obiecte specifice evului mediu (trăsuri.3 53. costume istorice) 18.2 35.8 14. etc.8 82.3 58.Prezenţa.Oferirea de mâncăruri şi băuturi tradiţionale într-un cadru care respectă specificul medieval 5. trăsură..6 22.Vânzarea de pliante.Vânzarea unor suveniruri: monede cu imagini istorice. bijuterii. arme.4 34.3 75.Organizarea unui concurs de grafică având ca temă monumentele din Cetate 20.3 Nu 14.(cai. ne puteţi spune şi care ar fi cel mai atractiv 1.? Da 86.Parc botanic 55.Prezenţa. în cadrul evenimentului. ar putea fi atractivă. caleşti.Proiectarea pe panouri sau pe zidurile Cetăţii a unor imagini.Pentru un turist din străinătate V8.9 vi | .Vânzarea de jucării care imită obiectele de epocă 64. de genul celor de mai sus.6 22.Utilizarea. dacă se vor realiza în spaţiul Cetăţii? Da 1. în ambianţa şi pe teritoriul Cetăţii.7 71.3 19.6 V7.O grădină zoologică 24. Care din următoarele lucruri ar creşte interesul dumneavoastră pentru evenimentele organizate în aer liber ? 1.1 9.2 31.6 17. CD-uri care prezintă specificul Cetăţii.2 38.8 Nu 25.8 84.. a unor jocuri de lumină şi culoare care să dinamizeze atmosfera 3.7 50.Pentru un turist din România 2. bisericilor (eventual obiecte cu utilitate: pixuri.Întâlniri cu veterani de război. Altceva. muzeele existente.Demonstraţii de lupte între cavalerii medievali 22.7 54. în timpul evenimentului.8 52.3 V9. pe timp de noapte. Ce? Da 75.5 20.

Expoziţii de arme.? 1.4 73.Expoziţii de pictură medievală 2. 9 8 Da 56.0 32. etc. 16.. Ce? 47. Tip pagini internet 1.Simpozion pe teme legate de Castrul Roman 9. actualmente.Expoziţie de vestimentaţie medievală 5. 18. 11.Oferirea spre închiriere a unor sisteme audio (multilingve) de prezentare itinerantă a Cetăţii 8.Altceva. 2 61. 4 79. Unirea 42% Pro Tv 30% Radio 21 22% a.? A. Slab F.Oferirea spre închiriere de: biciclete.4 24. posturile de radio şi televiziune şi tipul de pagini Internet pe care le urmăriţi cel mai mult (în ordine) ? 1.1 57.4 78 71. triciclete pentru cei mici.Concert de colinzi 13. 7. camere foto.Cinematecă –filme de artă străine 32.Expoziţie de icoane pe sticlă 6. 8 9 25. 0 59.4 28. Dezvoltarea comerţului în Cetatea istorică apreciaţi că ar fi atractivă pentru. divertisment 2.Pentru un turist din străinătate Da 75. 2 53.6 2 0 .7 11.Expoziţii de carte veche 7. bijuterii. F. 5 8 10. 3 9 17.informaţii de specialitate P2. reclamei care se face. F.Pentru turiştii din C.Altceva.Simpozioane pe teme legate de istoria Cetăţii 8.6 13.informaţii generale 3. Care credeţi că este.7 Dacă Da. Pentru locuitorii B. video.8 28.Concert de muzică folk 15. armuri 4.6 78.Expoziţii ale unor pictori contemporani 1 7 .3 56.Expoziţii de obiecte de artă medievală (vase.. Posturi TV.Concert de muzică clasică 16. 3. role. 9 Nu 31...1 V10.8 76 Nu 14. 3 60.Cinematecă – proiecţii de filme cu subiect legat de Cetate Da 66. Nu F. Nu F. Ce? PROMOVARE TURISTICĂ P1. Unirea 5% Antena 1.Concursuri de interpretare muzicală 69. 14. Care sunt ziarele.9 63.Cinematecă –filme de artă româneşti 2 9 . Nu Slabă Bună Slabă Bună Bună slabă Bună ştiu slabă Bună ştiu slabă ă Bună ştiu vii | .4 32. Pentru turiştii din municipiului Alba Iulia România străinătate F. etc. Posturi radio 4. calitatea publicităţii.Lansare de carte cu subiect istoric 1 1 . Prima TV 6% Reatregirea 5. Care evenimente organizate în spaţiile din Cetate (în săli) ar fi atractive pentru dv. 2 59.9 27. Unirea 10% Pro Tv 15% Radio 21 10% b.? 1.6 40.Pentru un turist din România 2. 5 11.8 60.3 28.4 Nu 21. ne puteţi spune şi care ar fi cea mai atractivă V11.) 3.2% c.3 12.6. 8 63. Ziare 2.

0 Din Din pliante De pe Din ziare. că ar trebui să se regăsească într-o prezentare scurtă a Cetăţii adresată turiştilor (fie ei români sau străini) [încercuiţi cifra corespunzătoare] 1.4 49.1 29.Piaţă 5.0 36.0 2.Rude.2 7.6 61. 7 21.3 19.6 42.6 31.6 0.Ortodox 4.2 33.7 4.0 4.1 42. 4 29.2 49.3 Mult 15.Sky 65.Evenimentele în aer liber 38.8 6.4 21..1 38.0 36.8 81.Şanţuri 34.7 1.3 59.2 10.0 24.5 7.2 2.Evenimentele organizate în 31.3 1.7 Slab 10.5 7.5 Deloc 23.Transilvania 24.1 49. 9 44.Avion 44.7 34.4 41.2 37.5 0.Pensiune 64.9 35.Evenimentelor organizate în spaţiile (sălile) din Cetate P5.8 14.9 1.4 40.Fortificaţie 27.2 Aşa şi aşa 26.1 7.3 3.2 9.Bastion 42.Român 3.1 42.3 2.3 21.Roman 2.8 51.7 2.Cetatea.2 43. Cât de bine informat credeţi că sunteţi în ceea ce priveşte.Evenimentelor în aer liber organizate în Cetate 4. în ansamblul ei 2.Evenimentelor organizate în spaţiile (săli) din Cetate 16.5 0.2 Bine 36.5 22. în ansamblul ei 37.3 26.5 1.9 2.3 15.Afaceri 62.Spectacol 82.8 2.2 21. Monumentelor istorice existente în Cetate 3.1 P3. 7 30.9 spaţiile (sălile) din Cetate P4.3 1.3 11.Hotel 63.5 51.4 20.? Foarte bine 6.Dracula 25.2 50.7 14.9 24.7 15.7 2.3 organizate în Cetate 4.Rude.Unire 6.3 existente în Cetate 3.8 Aşa şi aşa 44.? De la TV.0 40.3 2.4 57.9 4.0 29.1 42.Monumentele istorice 33.Popular 84.9 Puţin 28.3 15.7 40.1 2.8 2.9 29.2 28.4 4.1 50.8 23.Catolic 5. 2 9. Actualmente.8 37.4 5. Sibiu 1.3 7.7 4. Evenimentelor în aer liber organizate în Cetate 4.dumneavoastră de unde deţineţi informaţii despre. în ansamblul ei 2.5 19.7 viii | ..1 18.9 13.9 18.4 9.Balon 43.8 3.9 0.8 12.Apuseni 66.9 16.Cetăţii.4 13.9 30. Alegeţi vă rugăm 10 cuvinte care credeţi dv.0 26.3 Foarte slab 1.8 51.0 25.Monumentele istorice existente în Cetate 3. cunoscuţi din străinătate P7.8 3. 2 27.1 49.4 8.7 14. DA NU De la Radio DA 39.0 39.0 21 22 54.8 1..Ardeal 23.Cetate. 9 41.Turn 45.1 3.Muzeu 22.0 42. În ce măsură aţi discutat cu alte persoane despre valorificarea şi promovarea Cetăţii ? Foarte mult 4.5 47.3 0. 1 7.1.4 1.8 18.3 1.0 1.9 13.2 32. Internet reviste şcoală” cunoscuţi” publicitare ghiduri NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU 44.7 47..Sport 85.3 2.9 0.4 33.Dac 46.3 1.8 52.0 25. „Din „De la panouri publicitare.Târg 83. 3 41.Înalt 8.9 11.3 59.Reformat 26.3 11.8 9.2 20.4 18.Lac 86.8 32. cunoscuţi din România 2.

3 35.5 36.3 21.9 3.7 2.Vechi 49.1 7.Armată 71.3 32.Caracterul izolat.2 P8.6 2. 7 7.9 1.5 9.6 20.8 14.4 32.Costume tradiţionale 11.Arme 58.Vechimea clădirilor Foarte mult 47.Artificii 93.3 1.Mihai Viteazul 38.4 18.3 13.9 15.8 3.7 33.Teatru 88.Stil 77. retras 10.1 23.4 10.3 67.4 4. 8 41.8 9.Simpozion 60.Evenimente în aer liber 6.Arheologic 79.1 1. 3 7. 4 11.Restaurant 98.Palat 9.2 38.Joacă 91.Obelisc 20. 3 25.Artă 59.6 27.Cavalerie 33.9 4.Europa 33.1 0. Ce vă atrage.7 3.8 25.Batalion 74.6 39. 6 12.1 3.Costum 57.8 4. 39.8 Mult 38.Mărimea unor clădiri 4.Sculptură 89.8 42.Parc 29.Avram Iancu 70.1 ix | .3 2.5 25. 3 4.Tun 18.Festival 52.4 4.3 40. 8 5.8 35. 3 8.3 9.Organizarea de evenimente neobişnuite 12. 4 21 21 15.Cal 19. 2 31.6 5.Biserică 12.8 Puţin 8.Catedrală 13.Epocă 56.Zoologic 53.Iancu de H.2 14.3 3.7 8.Cărţi 78.5 2.7.Exponatele 5.8 2.Castru 96. 8 2.Preţul 9.1 1.3 31. 6 26.0 3.Mare 48.8 19.7 33.Austriac 15.Medieval 50.8 87.Parcare 94. 1 2.Vin 55.8 33.Aeroport 69.0 9.3 Deloc 1.0 2.Maniu 13.Parcuri de distracţii pentru copii 13.Carnaval 2.Cloşca 36.Caleaşcă 1.2 3.Viu 30.3 1.Bere 92.Creştinătate 14.Fântână 28.8 3.4 2.7 29.7 2.Steag 72.3 47.1 2.Horia 35.Rock 90.8 5.4 43.3 5.3 8.Cluj 68.Monument 95.Mister 75.5 7.Vauban 10.Atractiv 31.8 19.8 5.Crişan 37.1 0.8 1.2 9. la o destinaţie (un obiectiv) turistic? 1.7 6.Suvenir 99.4 1.Maghiar 16.9 40.6 17.Cramă 54.Calitatea serviciilor de cazare 7.3 7.1 1.Valoarea istorică 2.0 29.Traseu 73.0 2.Zăpadă 100.6 3.Goldiş 40.8 2.1 2.4 9.1 19.3 4.9 25.4 34.Istorie 80. în general.9 2.1 16.3 2.Panoramă 76. 0 10.1 2.9 1.0 29.0 3.Formidabil 32.7 6.3 33.5 2.3 9.Misterul locului 3.8 18. 3 44.Muzică 51.3 2.0 Nu ştiu 0. 6 27.Statuie 17.3 37.Copii 3.5 15.Tenis 97.Locuri de parcare numeroase 8.Bibliotecă 11.8 28.8 2.8 29.Ziduri 8.România 34. 3 0.6 1.

.3 5.0 41.3 26..6 4..7 4.. obiectiv turistic.3 32.5 34.Altceva (ce?).5 6.3 9...0 3.Interzicerea circulaţiei maşinilor în zona turistică 22.8 0.3 7.1 56..3 33. Consiliul Local şi alte instituţii 42.3 4.9 4.8 3..Broşuri numeroase 29. apreciaţi a fi necesare următoarele.2 13.Curăţenia locului 21.9 31.9 14..8 13.Bannere stradale de dimensiuni mari 16.8 35.Magazine cu suveniruri 31.0 30...7 5. Referitor la un loc.6 4.8 9. Primăria prin serviciile specializate 2.5 1.3 P9..0 1.3 5.8 1.. plimbare 17.4 4.0 1.5 2.1 1.0 54.7 1..8 33.9 35.7 36...6 14..8 0..3 7.3 1.2 11..3 45.5 19. 49.Fântâni arteziene 18.Simpozioane.. deoarece gusturile pot fi diferite 3.. dumneavoastră cum procedaţi de regulă ? 1.7 0.Servicii de tratament medical 23.Gară în apropiere 24.0 21.3 10.7 4.Un site pe Internet dedicat doar promovării turistice a Cetăţii 16.6 1.7 1.8 7. reclamă numeroasă în mass-media 64....4 1. Locurile care v-au plăcut 2.4 34.3 75..8 36.1 21..1 8. conferinţe naţionale şi internaţionale 53.9 33.1 32.7 24..2 16.9 72.8 39.6 1. turn.8 0.1 31.8 19..Târguri de artizanat 30.2 23.Crearea unui mijloc de a vedea de sus Cetatea (balon..7 32.8 1.Aeroport în apropiere 25.Spaţiul verde 15.9 2. Prefectura Judeţului Alba 82.9 1. Publicitate..8 2.2 44. Consiliul Judeţean Alba 4.5 40...2 5..4 2.. etc.Un parteneriat public-privat 52.3 SOCIETATEA CIVILĂ 5.6 9.2 16.2 2..1 21.7 10. Un operator econimic/agenţie de turism x| .7 4.8 2.6 6.0 35..6 72.2 3..8 17.) 63. în privinţa îmbunătăţirii promovării Cetăţii ? În mare măsură În mică măsură Deloc 3.7 37..4 1.Puncte numeroase de informare 26. Recomandaţi cu prudenţă..Un parteneriat public între Primărie.Peisajul natural 16. Nu faceţi aproape niciodată recomandări turistice cunoscuţilor 64.3 75.1 19..8 8.2 34.5 31.3 Nu ştiu 4.Râuri 20.7 6....Broşuri numeroase distribuite în ţară şi străinătate prin agenţii de turism P11.4 23.Informaţii numeroase pe Internet 27.0 2. Recomandaţi întotdeauna cu căldură cunoscuţilor dv.1 3.0 27. Mai degrabă le spuneţi unde să nu meargă 4....9 5.4 2. Consiliul Local Alba Iulia 3.Lacuri 19..4 37.5 33. Un ONG constituit în vederea dezvoltării şi promovării Centrului istoric 6.Locuri de promenadă...9 6.8 45.8 0.1 34.Puncte de informare cu orar zilnic 46.3 1.6 56.9 3.7 3.Ghizi bine pregătiţi 28.7 3.7 36.1 3.8 48. Cine credeţi că ar trebui să urmărească („să supravegheze”) promovarea Cetăţii ? [se încercui mai multe răspunsuri] ? pot INSTITUŢII LOCALE 1.2 33.9 42.14..4 14.1 19.5 P10. În ce măsură.3 15..2 3.4 17.3 40.

19 ani 20 .8 28. O mică parte.8 74.Ca zonă cu numeroase birouri de tip notarial.5 32. Sexul: 1. liceu Superioare 11. Sunteţi de acord să fiţi consultat atunci când se iau decizii importante pe tema Cetăţii ? 1. Ce parte din bugetul Local apreciaţi că ar trebui alocată dezvoltării obiectivelor turistice din Cetate şi promovării lor ? 1.. Locul de muncă: 1.7 0.2 Deloc Nu ştiu P13.6 17.1 31. Altcineva (cine?. Nu stiu 26.1 P12.. întrucât altele sunt priorităţile 4.Ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale 5. 7.8 4. Da 52.7 E2.7 32.5 3.2 6.9 4..8 2. imobiliar.Ca zonă în care să fie amplasată Primăria şi unele instituţii locale 8.1 17.29 30 . turism de afaceri 6. Studii: 1.5 E4. Până la 10 clase 3. st.3 57. În afara Cartierului Cetate 3. 37. În Cartierul Cetate 2.49 50 – 59 14. O parte importantă. până la 8 clase 2...Ca zonă în care să fie restricţionată circulaţia maşinilor 9.) 4.7 1. buticuri.Ca zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare. masculin 2.8 1.3 12.Ca zonă în care să fie organizate evenimente de afaceri.4 2.4 4.8 22. prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală 3.3 10.3 5..8 53.Nu am loc de muncă 19.1 23. etc.1 16. alături de alte priorităţi 3.2 4.. Un grup de personalităţi culturale din municipiu 8.3 E5. Vârstă: 14 ..Ca zonă în care să fie realizate manifestări sportive 10.2 30.8 P14.7. Necăsătorit 3.7 40. etc.0 45.4 3.Ca zonă de atracţie zilnică pentru turişti.1 5. Concubin 54. exponatelor şi clădirilor istorice 2. Postliceala..5 DATE GENERALE E1.Ca zonă destinată vizitării monumentelor.9 33. Căsătorit 2.9 20.) 9..5 0.8 21. Văduv 5.0 26.4 15..7 6.1 18.5 2.39 40 ..1 23. Divorţat 4.4 39.9 12 18. Cea mai mare parte din bugetul destinat dezvoltării oraşului 16. Nu ştiu În mare măsură 64.6 57. Nu 46.9 11. În ce măsură optaţi pentru următoarele direcţii de dezvoltare a Cetăţii Alba Iulia ? 1.2 34.2 26.5 24.2 50.4 6. Feminin 42..4 xi | .3 5. Starea civilă: 60 şi peste 12.8 E3.Altceva (ce anume?) 82.3 1.5 În mică măsură 11.

048 0.084(**) -.089(**) -.072(*) -0.039 -0.042 pref_7 -.002 0.044 -.039 -.031 -0.020 -0.074(*) 0.010 -0.023 -0. exponate) pref_6: aleg Muzeul Unirii (exterior.006 0.014 -0.181(**) -.048 -0.013 -0.053 .039 pref_14 0.001 0.112(**) -0.005 0.025 -0.046 1 -0.074(*) -.042 -.322(**) 1 -.040 0.023 0.068(*) -.018 -0.023 .010 -0.070(*) -.020 0.041 .113(**) pref_15 0.069(*) -.006 1 .020 -.044 -.112(**) -.022 -.018 0.093(**) .091(**) 0.042 .074(*) -0.111(**) 0.023 .074(*) 0.074(*) -0.020 0.018 pref_5 -0.112(**) -0.029 .085(**) 0.060(*) 1 -0.027 -0.053 0.008 0.008 pref_6 -0.098(**) 1 pref_9 pref_2 pref_5 pref_8 pref_10 pref_13 pref_14 pref_15 pref_7 pref_3 pref_4 pref_6 pref_11 pref_12 Legendă: pref_2: aleg ca prioritate de promovare Catedrala Reîntregirii pref_4: aleg Universitatea „1 Decembrie 1918” (interior.031 -0.022 -0.026 pref_8 .029 .039 0.028 -0.028 0.126(**) 1 0.010 -0.021 -0.010 -.127(**) -.087(**) -.080(**) -.085(**) pref_13 -0.020 0.069(*) -0.042 -.111(**) -.027 0.070(*) -.126(**) -0.060(*) -0.025 -0.015 -.084(**) .297(**) -0.041 -.018 .038 0.001 0.085(**) 0.042 -0.074(*) -0.068(*) -0.026 -0.010 -0.123(**) 0.032 -0.084(**) .072(*) 0.007 -.014 0.005 -0.010 -.003 pref_4 -.003 -0. cu figuri istorice) pref_8: aleg Zidurile Cetăţii Medievale (şanţuri) pref_10: aleg Porţile Cetăţii pref_12: aleg Statuia lui Mihai Viteazul pref_14: aleg Biblioteca Bathyaneum pref_3: aleg Universiatea „1 Decembrie 1918” (faţada) pref_5: aleg Muzeul Unirii (interior) pref_7: aleg Obeliscul „Horia.045 -0.002 1 .068(*) -.010 .112(**) pref_2 -.027 0.087(**) -.045 -0.080(**) -0.030 -.068(*) -0.045 0.022 -.066(*) -.024 pref_11 -0.021 0.025 0.024 -0.026 -.073(*) -.066(*) 0.091(**) pref_3 -.074(*) -0.145(**) -0.040 -0.031 -.042 1 .024 -0.082(**) 0.297(**) 1 -0.072(*) -0.032 0.123(**) 1 .046 -0.010 -0.113(**) -0.031 -.093(**) pref_10 -0. Cloşca şi Crişan” pref_9: aleg „Traseul celor trei fortificaţii” pref_11: aleg Monumentul Custozza pref_13: aleg Catedrala romano-catolică pref_15: aleg Palatul Apor **corelaţii semnificative statistic la nivelul de probabilitate de 99% *corelaţii semnificative statistic la nivelul de probabilitate de 95% .014 0.098(**) pref_12 -.038 -.003 -0.085(**) 0.045 -0.032 -0.074(*) 0.082(**) -0.322(**) -.084(**) -0.127(**) 0.026 -.022 -0.181(**) 1 -.003 -0.Anexa 2: Corelaţii statistice (coeficienţi Pearson) între obiectivele cultural-istorice din Cetate pe care cetăţenii municipiului le doresc a fi promovate pref_9 1 -.025 -0.025 -0.089(**) -0.030 -0.145(**) -.013 -.014 -0.015 -.073(*) -.007 .020 0.032 -0.072(*) 1 .025 -.027 1 -0.024 .

Studiul realizat în lunile noiembrie-decembrie 2007 a arătat că în opinia locuitorilor municipiului. vizitatorul simte nevoia la un momet dat să se aşeze. concursuri şcolare de genul ”Să ne cunoaştem. blazoane. Rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru fundamentarea unei strategii de promovare turistică a acestui important obiectiv istoric şi de patrimoniu. cultural sau militar al Transilvaniei. care să spună ceva despre ziduri. Ma refer la câteva indicaţii scrise. turistilor. etc. dar care totuşi sunt apreciate ca demne de promovare cu prioritate trebuie menţionată Biblioteca Batthyaneum. politic. să se relaxeze.  Dvs. Vă asigurăm că informaţiile pe care ni le furnizaţi vor fi utilizate exclusiv cu scopul fundamentării strategiei de promovare turistică a Cetăţii. Dintre obiectivele mai puţin vizitate din cauza unor restricţii. in situ. chiar să consume ceva. Detalii asupra acestor clasamente găsim în harta de la pagina 6. Cetatea”. administrativ. vizitatorilor. materiale sub forma unor ilustrate. i . materiale multimedia – care să cuprindă imaginii. consideră 33% dintre cetăţenii chestionaţi. În acest sens 85. Punerea la dispozitia cetăţenilor. Este nevoie de o mai bună promovare. 2. imagini din timpul reabilitării.Anexa 3 Ghid de interviu Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia realizează o cercetare în rândul locuitorilor şi instituţiior reprezentative din Alba Iulia privind promovarea turistică a Cetăţii Alba Iulia. Cetatea istorică este cel mai important şi valoros produs.  Care ar trebui să fie acţiunile majore necesare pentru o mai bună promovare a Cetăţii istorice şi a monumentelor de pe teritoriul ei? Publicitate prin partenerii media locali. 2. Pe locurile doi. nu sunt de acord până în momentul în care au ce să ofere vizitatorului. vă rugă să ne răspundeţi la câteva întrebări. ceea ce precizaţi la ppt. 1. diferite evenimente. Să descoperim. spoturi prezentate atât la radio cât şi la televiziunea locală. pentru că aceasta zonă a fost ”scoasă din anonimat”. doar în unele locuri înglobează elemente care provin de la o fortificaţie medievală ).6% dintre cele 1200 de persoane investigate apreciază ca este necesară o mai bună promovare a Cetăţii istorice şi a monumentelor de pe teritoriul ei. dintre obiectivele turistice ale oraşului. Lecţii de istorie. etc. documentare.  Dumneavoastră sunteţi de acord cu acest clasament ? Sunt de acord cu promovarea „Traseului celor trei fortificaţii”. pliante. Cel mai reprezentativ obiectiv care trebuie promovat cu prioritate este „Traseul celor trei fortificaţii”. Site-ul care promovează Cetatea să fie actualizat. patru ca obiective ce trebuie promovate sunt menţionate Zidurile Cetăţii Medievale. sau în acelaşi timp rolul de centru: religios. Considerând că instituţia pe care o reprezentaţi poate avea opinii pertinente în acest sens. dar cu Zidurile Cetăţii Medievale (care nu sunt de fapt medievale ci moderne. Este foarte important de a valorifica zonele din interiorul fortificaţiilor. trei. Cetatea a îndeplinit succesiv. material de construcţie. sunteţi de acord cu această evaluare? Da. sunt de acord cu această evaluare. bastioane. cu anumite categorii de elevi să se desfăşoare la obiectivele din interiorul Cetăţii. Catedrala Reîntregirii şi Muzeul Unirii.

exponatelor şi clădirilor istorice”. 3. etc. reconstituiri.  Ce alte acţiuni de promovare credeţi ar fi utile pentru a valorifica pe deplin potenţialul turistic (şi nu numai) al instituţiei pe care o reprezentaţi ? Mă gândeam la proiecţii nocturne pe faţada turnului clopotniţă. Propun tabere de creaţie care să se desfăşoare în oraş. patrimoniul. ii  .. costume. şi care credeţi că nu sunt de interes sau chiar ar fi contrare ? Consider că orice acţiune de promovare este binevenită. dacă vorbim de o Capitală a fortificaţiilor. Seara este momentul primbărilor.”. etc. amfiteatru roman sau han medieval). specifice fiecărei culturi. Spoturi care să promoveze Cetatea.  Dar cu modalităţile de realizare propuse Modalităţile de realizare mi se par coerente. dar cu evenimente muzicale contemporane) şi amenajările istorice monumentale ale spaţiului Cetăţii (gen turn panoramic medieval. cu evenimente în care să prezinte pe lângă partea de istorie a fortificaţiei arta. care sunt acestea? O parte din zonele interioare ale fortificaţiilor cred că ar trebui destinate realizării unor expoziţii de artă. buticuri.  Aveţi şi alte idei / opţiuni privind direcţia strategică generală şi modalităţile de realizare? Dacă DA. cu/fără vânzare.8% dintre cetăţeni optează pentru dezvoltarea ca „zonă destinată vizitării monumentelor. acţiunile de realizat în spaţiul cultural istoric al Cetăţii care să contribuie la materializarea acestor opţiuni?[vă rugăm să descrieţi] Pentru accesul în zona de şanţuri trebuie realizat ceea ce propuneţi d-voastră la ppt. filme documentare.  Care ar trebui să fie proiectele.Care din acţiunile de promovare menţionate ar sprijini obiectivele de dezvoltare a instituţiei dvs. 1.)” şi 12% ca „zonă cu numeroase birouri. Studiul asupra opţiunilor cetăţenilor a arătat că aceştia sunt în favoarea unui turism cultural-istoric modern cu crearea de evenimente numeroase în ambianţa istorică şi prin amenajări de spaţii în stil monumental care să atragă turişti de pe plan intern şi internaţional. Pe viitor.2% ca zonă în care să fie organizate conferinţe şi evenimente culturale” şi doar 24. prioritatea este ceea ce se propune la ppt. 2. s-ar putea demara un proiect. cred că se vor lua în vedere şi spaţii unde vor rula diferite filme documentare realizate în Cetate. În aceste filme poate rula toată istoria cetăţii.5% ca „zonă de atracţie zilnică pentru turişti. prin organizarea de evenimente numeroase în aer liber în atmosfera de Cetate medievală”. la care a-şi adăuga panouri explicative ale elementelor fortificaţiei. 74. Apoi se vor derula acţiunile propuse la ppt. Filmele documentare le consider relevante. dar care să promoveze obiective din interiorul cetăţii. 50. Direcţia strategică dorită de cetăţenii oraşului pentru Cetate este cea a dezvoltării de excepţie a turismului cultural şi istoric şi nu a dezvoltării obişnuite. mai ales în parcul cu fântâna din faţa catedralei. 4. 1. Cele mai importante viziuni extrase din opţiunile cetăţenilor sunt atmosfera medievală (cu caleşti. film/foto. etc. spoturi şi imagini cu evenimente care se desfăşoară în oraş. imagini relevante cu referire la modul în care arăta Cetatea înainte de a fi reabilitată (paşii).. 3. muzica..2 % ca „zonă în care comerţul să fie prezent (alimentare. etc. de tip Vauban. în care să fie implicate oraşele care deţin astfel de fortificaţii.  Dumneavoastră sunteţi de acord cu direcţia strategică propusă de cetăţenii chestionaţi? Sunt de acord cu o dezvoltare care să îmbine primele două variante. 82. Nu găsesc nici o acţiune care nu ar fi de interes pentru instituţia noastră.

puteţi să ne spuneţi în ce condiţii ar putea fi implementată la obiectivul turistic (obiectivele turistice) o tehnologie informaţională care să crească atractivitatea elementelor turistice cele mai reprezentative? Consider atât de necesar un birou de informare turistică care să promoveze atât obiectivele locale cât şi cele din întreaga Eparhie (jud. consider necesar de a fi reabilitată şi pusă în valoare Cetatea de tip Vauban din Alba Iulia.  Ce probleme tehnice întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de idei? Nu văd. Cetăţenii reclamă ca şi condiţii necesare pentru dezvoltarea turistică curăţenia spaţiului verde.) poate fi o măsură cheie a Strategiei de promovare turistică a Cetăţii. dar şi spectacolele de sunet şi lumină nu a ar trebui neglijate. În urma studiului opţiunilor cetăţenilor şi pe baza investigării condiţiilor din teren echipa noastră propune 3 proiecte pentru reabilitarea şi valorficarea superioară a Centrului istoric al oraşului Alba Iulia (vedeţi Planşele 1-4 din documentul “concept. decât în situaţia în care s-ar restricţiona circulaţia maşinilor. Infochioşcurile sunt un mijloc din ce în ce mai utilizat în orientarea turistică la faţa locului. trasee şi de restricţionarea circulaţiei maşinilor? Sunt necesare realizarea unor alei. pe plan mondial şi chiar în unele destinaţii tursitice din România. alei şi trasee bine semnalizate. În acest mod Cetatea şi obiectivele turistice din interior vor fi conservate. asta în situaţia în care se permite circulaţia maşinilor sau a caleştilor. va exista un interes turistic ridicat. diaporame etc. Condiţiile în care ar putea fi implementată o tehnologie informaţională sunt cele de ordin fianciar. Vă rog să le examinaţi. nemulţumire din partea locuitorii care nu au alt acces decât prin zona Cetăţii. biserici Monument istoric. Mănăstiri.  Dumneavoastră sunteţi de acord cu o astfel de condiţionare a dezvoltării turistice de amenajarea unor alei. 5.  Concret. Nu cred că ar fi o problemă spaţiul şi factorii de decizie ar promova favorabil o astfel de idee. poate fi considerată o strategie de promovare. (Menţionăm că pentru primul proiect există deja un studiu de fezabilitate realizat şi că lucrul la proiect este în stadiu avansat de proiectare în vederea finanţării prin POR)  Dumneavoastră sunteţi de acord cu implementarea acestor proiecte? Sunt de acord cu implementarea acestor proiecte. va fi locul unde se vor consuma (probabil) multe evenimente culturale. 7. Dumneavoastră sunteţi de acord cu astfel de opţiuni ? Sunt de acord cu o atmosferă medievală.  Ce probleme tehnice sau alte bariere întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de idei? iii .  Ce bariere tehnice sau alte bariere întrevedeţi în calea punerii în practică a unor astfel de idei? Nu întrevăd nici o barieră. Alba şi Mureş). mă refer la Schituri. 6. materialul vizual a căştigat teren. Utilizarea noilor tehnologii informaţionale în valorizarea peisajului cetăţii şi în orientarea turiştilor (infochioşcuri.  În ceea ce priveşte obiectivul pe care îl reprezentaţi (sau obiectivele turistice a căror situaţie o cunoaşteţi) sunteţi de acord cu utilizarea unor astfel de tehnologii informaţionale? Sunt de acord şi consider că sunt necesare. precum şi restricţionarea circulaţiei maşinilor în zonă.ppt”).

Dacă ar fi să vă spuneţi un punct de vedere concluziv asupra produsului turistic “Cetatea Alba Iulia”. prin e-mail sau în cadrul unui nou interviu pe care îl putem planifica acum. Dacă îmi permiteţi am putea insista mai mult pe al treilea proiect. Vă dau şi un material suplimentar conceput de noi (vedeţi document “Guvernanţă”) şi v-aş ruga ca după ce îl examinaţi. peste un timp relativ scurt (2-3 zile). incluzând toate obiectivele turistice majore:  Care credeţi că sunt punctele lui tari? Punerea în valoare a Cetăţii.Fiind vorba de valorificarea zonelor interioare a fortificaţiilor. Observaţiile de detaliu ni le puteţi înmâna cum doriţi. referitor la proiect şi mai ales la probleme tehnice sau alte bariere în calea implementării lui. iv . 8. “Guvernanţa Cetăţii”.  Sunt evidente şi nişte puncte slabe ale acestui produs?  Dumneavoastră vedeţi oportunităţi oferite de mediul extern care ar trebui valorificate? Colaborări cu instituţii care sunt dispuse să-şi promoveze valorile în acest spaţiu. amenajările cultural turistice ale acestor spaţii să fie de calitate. în scris.  Riscuri în valorificare produsului întrevedeţi? Numărul de vizitatori să nu fie cel aşteptat. Înfrăţiri cu oraşe şi schimburi de valori. Biblioteca Batthyaneum să nu poată fi vizitată. atragerea turiştilor de pe plan naţional şi a turiştilor străini. să ne transmiteţi observaţiile dvs. 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful