You are on page 1of 6

FEAA

Student: Rîşitariu Florentina-Alina Specializare: Administrație Publică Grupa: 2.2. Anul: III

ROLUL JURISPRUDENȚEI ÎN SISTEMUL DE DREPT EUROPEAN

invocându-se principiul separaţiei puterilor în stat. oarecum. Profesorul Mircea Djuvara relevă că “o interpretare care duce la nedreptate nu este o interpretare bună. totuşi deciziile judiciare şi ale instanţelor constituţionale erau considerate izvor de drept. însă. 2002 . cutuma sau doctrina. în doctrină. nu se recunoaşte însă că precedentul judiciar este izvor de drept. “Aceasta este o operaţiune de ştiinţă de o extraordinaă greutate. fără a avea prestigiul sau forţa unui principiu.Totuşi precedentului judiciar i se recunoaşte forţa unui principiu în 1 Tofan. după cum o lege care duce la nedreptăţi nu este o lege bună. în atâtea şi atâtea cazuri. . după revoluţiile din secolele 17 şi 18. I. În acest sens. rolul şi forţa sa ca izvor principal al dreptului. legile sunt supuse cerinţelor de adaptare la condiţile mereu schimbătoare ale existenţei. judecătorul îndeplinind funcţia de autoritate ce stabileşte regulile.. ceea ce a redus. realizează dreptul de multe ori altfel de cât îl arată litera strictă a legii.Jurisprudenţa – izvor de drept în sistemul român în Analele Universităţii „Al. deşi au fost adoptate coduri şi legi importante. Atunci el trebuie să constate mai întâi faptele. astfel înţeleasă. aprecierile juridice din conştiinţa societăţii respective. că “practica judiciară fiind cazuistică nu are capacitatea ridicării la regula generală. Ne putem da sema de ce cultură enormă trebuie şi pentru judecător şi pentru jurisconcult în general ca să poată să constate în mod exact. iar precedentul judiciar slujeşte model în speţele care se succed.Cuza”.jurisprudenţa. în timpul în care sunt în vigoare. precum şi toate curentele de gândire din societatea respectivă. dar.. În sistemul anglo saxon.Se arată. să le constate cu toată rigoarea ştiinţifică şi nu în mod arbitrar”.. de adecvare a legilor cu împrejurările noi. comentatori ai Coranului şi practicieni. se poate spune că ea este izvorul formal al dreptului pozitiv”. împrejurările sociale. În doctrină s-a subliniat că însăşi dreptul islamic “rezidă în operele unor mari jurişti. ci se extinde şi la misiunea de a găsi o modalitate simplă. iar hotărârea judecătorească constituie un precent obligatoriu pentru viitor.După Vlahide.2 Rolul jurisprudentei în sistemul de drept european În tările continentale. M. opera de adaptare ce se realizează în retorica tribunalelor. ca şi la noi. jurisprudenţa şi-a păstrat. judecătorul nu mai întâlneşte o expresie clară a legii. ale căror jurisprudenţe s-au impus cu timpul”.1 În sistemul de drept continental. rolul şi funcţiile jurisprudenţei. create de mersul societăţii”.. al căror rol nu se rezumă la o schematică aplicare a textelor la procesele pe care sunt chemate să le judece. tot timpul.. cu câtă rigoare şi cu ajutorul ştiinţei de astăzi toate împrejurările de fapt.

având ca temă elaborarea şi redactarea deciziei judiciare. Principiul responsabilitatii extracontactuale a statului pentru incalacarea dreptului european.case law”..J. Bucureşti. la care au participat magistraţi. dar nu creaza norme juridice noi. Editura Allbeck. hotararile judecatoresti neavand efect erga omnes2. finalizată cu un colocviu.E.E.3 sistemul anglo saxon.Astfel Curtea este cea care elaboreaza reglementari in urmatoarele directii: Principiile structurale ale ordinii juridice comunitare (care sunt efectul direct si prioritatea dreptului european asupra dreptului intern). 2 Augustin Fuerea – „Drept comunitar european. Franţa şi Italia.J. Se observa asfel preponderenta metodei sistematice (se are in vedere contextul general al reglementarilor in domeniul respectiv) si teologice (se analizeaza obiectul si scopul prevederi legale).E nu reprezinta un izvor de drept european in sensul cunoscut de drept common law .asigurarea respectarii drepturilui in interpretarea si aplicarea prezentului Tratat’’ Cu privire la metoda de interpretare utilizata de Curtea de la Luxemburg. ca un drept in buna parte pretorian. Tratatele prevad pentru C. Partea generală‖. Germania.E.. care este in mare parte rezultatul jurisprudentei Curtii. trebuie recunoscut faptul ca interpretarea si aplicarea conforma cu tratalele a dreptului comunitar sunt posibile numai prin intermediul jurisprudentei C. Competenta internationala a C. Influenta jurisprudentei asupra dreptului comunitar este considerabila datorita faptului ca judecatorul comunitar se confrunta cu un sistem de drept in formare. desi putem spune ca dreptul european este un . INTEGRAREA JURIDICĂ EUROPEANĂ ŞI EFECTUL DIRECT AL JURISPRUDENŢEI CEDO Institutul de drept comparat al Universităţii Paris II – Sorbona a efectuat timp de trei ani. în anul 1998. In acelasi timp avand rolul de a veghea respectarea dreptului jurisprudenta C. care nu poate fi considerat că încalcă separaţia puterilor în stat.C.C. deseori la principile generale de drept. . aceasta este una dinamica si recurge. Dreptul comunitar se prezinta asadar.C. avocaţi şi profesori de drept din patru sisteme de drept – Anglia. Solutiile date de Curtea de Justitie de la Luxemburg sunt obligatorii doar in cea ce priveste modul in care interpreteaza dispozitiile dreptului european. in raport cu interpretarea literala. o cercetare asupra jurisprudenţei în dreptul comparat. 2004 . principiu fondat pe prioritatea dreptului european.J. Asadar. ca rol principal.

care se aplică direct în statele membre ale Consiliului Europei. şi a dreptului internaţional. este un actor principal (dar discret şi uneori ignorat) al integrării juridice europene şi internaţionale şi al aplicării convenţiilor internaţionale. Se poate spune. pune în evidenţă enormele diferenţe care există între diversele sisteme juridice şi. condusă de prof. un drept jurisprudenţial. ale jurisprudenţei sau ale practicii. inclusiv România. După 45 de ani de existenţă. impunându-se “prin eficacitatea şi autoritatea lor juridică şi morală. “ea adoptă un caracter finalist. M. în cadrul aceluiaşi sistem. căci înţelege să facă o aplicare progresistă. ea joacă un rol important în viaţa juridică a statelor europene. permanent în inima dreptului intern. în domeniul procedurii judiciare şi a libertăţilor publice”. este. este. se prezintă ca un factor deosebit de valoros în dezvoltarea principiilor dreptului. . caracter efectiv. ca membră a ONU a recunoscut jurisdicţia Curţi Internaţionale de Justiţie de la Haga. responsabilitate. de asemenea. într-adevăr interpreta supemă a Convenţiei. ca membră a Consiliului Europei ratificând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este ţinută de jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strabourg. proporţionalitate. deseori. de regulă. mai ales. În condiţiile internaţionalizării dreptului şi a ratificării de ţara noastră a numeroase convenţii internaţionale. teologic. În timp ce dreptul englez este. esenţialmente. în urma ratificării Convenţiei Dreptului Mării şi intrării în funcţiune a Tribunalului Mării de la Hamburg. Ea examinează regulile de drept şi substanţa acestora. prima jurisdicţie internaţională de acest fel. Pornind de la cazurile particulare care îi sunt supuse. România. dar. deci. Curtea de la Strasbourg. nediscriminare şi. legată de jurisprudenţa acestuia. jurisprudenţa creată în aplicarea acestora în dreptul intern. în baza legii. Curtea (CEDO) îşi sprijină deciziile pe un anumit număr de norme: securitate juridică. neîncremenită la starea drepturilor şi obiceiurilor din 1950. “importanţa precedentelor în elaborarea decizilor Curţii. judecătorul elaborează hotărârea. că judecătorul naţional care se află. director la Şcoala Naţională de Magistratură din Franţa. chiar. referitoare la regulile şi practicile privind elaborarea şi redactarea deciziei judiciare. cât şi în cea corectivă”. În vederea interpretării. ţinând cont de marile orientări juridice contemporane”. Lecrudier.4 Cercetarea. Autorul mai relevă că. schimbări ale legislaţiei. evolutivă. atât în formă preventivă. încredere legitimă. mai ales. în celelalte ţări continentale. iar. de către instanţele internaţionale. “hotărârile sale generând. îndeosebi. este primordială”.

stimulează principiul subsidiarităţii şi protecţiei dreptului material şi procedural. Evident că judecătorul. El este. acordându-i-se forţa şi calitatea de izvor de drept. date de regulile procedurale interne şi de organizare judiciară naţională. Apelul la această jurisprudenţă internaţională arată că judecătorii nu pun în pericol identitatea naţională şi democraţia. în scurte consideraţii. în acord cu particularităţile de ordin naţional. dar şi de a se revitaliza şi accentua concepţia şi preocuparea pentru acest act de creaţie al judecătorului. curţile de Strasbourg şi Luxemburg. însă. eficient şi constituţionalist. încurajat de doctrina şi jurisprudenţa instanţelor internaţionale să-şi asume “deplin rolul naţional de interpret al dreptului european şi de depozitar al execuţiei sale judiciare. căci nu se poate deroga de obligaţia sa de a aplica dreptul european justiţiabililor care-l invocă”. dificultatea pentru judecătorul naţional constă în a putea realiza. de aplicare a dreptului internaţional. ceea ce presupune o anumită profesionalizare specială în materie şi conştiinţa responsabilităţii sale de “misionar” în integrarea juridică internaţională. mai ales. numai puţin de optimizare a dreptului intern. are rolul de interpret şi de autoritate publică. câteva din elementele şi virtuţile jurisprudenţei. precum şi de a se sublinia natura şi eficacitatea sa. dimpotrivă. În mod evident. o sinteză între exigenţele dreptului internaţional şi constrângerile. în anumite privinţe şi perioade inhibatoare. în general şi ale celei comunitare. de mare actualitate. în special. .5 Drept consecinţă jurisprudenţa naţională şi. la care contribuie şi ceilalţi participanţi la înfăptuirea justiţiei. cea internaţională constituie un “agent eficient şi dinamizator” al procedurilor diverse de armonizare legislativă. ceea ce constituie o exigenţă fundamentală a ordinii juridice comunitare” şi “o virtute unificatoare a ordinii juridice autentic comune”. cerând judecătorului naţional un rol activ într-un cadru procedural naţional adaptat exigenţelor dreptului european şi internaţional. şi. Subliniind. am dorit să atragem atenţia asupra necesităţii. de a i se da impotanţa majoră cuvenită. de asimilare şi implementare a drepturlui internaţional. în mod esenţial. căci. El este deplin “responsabil de aplicarea uniformă internaţional .

2002 . Augustin Fuerea – „Drept comunitar european. 2004 2. Partea generală.6 Bibliografie 1.Jurisprudenţa – izvor de drept în sistemul român în Analele Universităţii „Al. Bucureşti.Cuza”. Editura Allbeck. . I. M. Tofan.