You are on page 1of 28

stat la baza identificării în premieră a castrelor de pământ de mari
dimensiuni de la Chitid şi Boşorod-Vâlcele de unde va porni atacul asupra cetăţilor
de la Costeşti şi Blidaru. Un alt castru de mici dimensiuni, dar foarte bine conturat,
am identificat în faţa barajului militar de la Ponorici.
Al doilea principiu de ordin logic şi strategic constă în aceea că în zona
montană înaltă între două castre aflate la distanţă foarte mare unul de altul trebuie
să mai existe încă un castru intermediar. În urma deducţiilor şi a nenumăratelor
cercetări la faţa locului am identificat în premieră castrul din şaua Parângului, de la
Coasta lui Rus Mică, amplasat la 1902 m altitudine, copia fidelă a castrului de sub
Vf. lui Pătru. Pe un alt traseu, estic, am găsit castrul intermediar, amplasat în
Poienile Tăii, ce făcea legătura dintre castrele de la Jigorul Mare şi Comărnicelculme. Al treilea postulat folosit în identificarea de noi castre rezidă în aceea că
armatele romane au încercat să evite pe cât a fost posibil punctele obligatorii de
trecere fortificate de daci. Este cazul trecătorii de la Porţile de Fier ale Transilvaniei
pe care dacii au blocat-o cu uriaşul baraj militar despre care am vorbit. Deşi
romanii au forţat chiar şi formal trecătoarea spre a ţine armatele dacice ocupate
aici, o alta trupă romană diversionistă a ocolit Porţile de Fier, înaintând pe un plai
paralel cu trecătoarea. Urmele concrete ale acestei diversiuni constau în valurile şi
şanţurile ce alcătuiesc castrul roman inedit de pe Dealul Floruşu. Despre toate
aceste castre romane noi, dar şi despre cele ştiute, vom discuta pe larg în contextul
analizelor detaliate ce vor urma.
Vieţile celor zece împăraţi – Antonio de Guevara
Antonio de Guevara este istoricul şi cronicarul de la curtea lui Charles al V-lea.
Devine apoi episcop. Cartea sa principală este publicată în anul 1529 sub titlul
Reloj de Principes devenind un adevărat manual pentru suveranii moderni.
Modelul ideal de prinţ oferit în această lucrare este Marcus Aurelius. Ulterior, în
anul 1539, va apare după modelul cărţilor lui Plutarh şi Suetonius Vieţile celor zece
împăraţi (Una década de Césares, republicată în Obras Completas de Fray
Antonio de Guevara, tomul 1, pp. 335-904, Madrid, 1994). Prima viaţă povestită va
fi cea a lui Traian, adică va continua tocmai de acolo de unde s-a oprit Suetonius,
iar cea de-a zecea biografie cuprinsă în acest volum va fi a lui Alexander Severus.
Importanţa acestei cărţi scrise de Guevara constă în faptul că citează surse antice
astăzi pierdute şi foloseşte multe informaţii inedite pentru a ilustra viaţa şi faptele
lui Traian. Chiar în capitolul doi al lucrării sunt amintite cărţile: Viaţa lui Traian
scrisă de Plutarh, Academia lui Philon şi Viaţa lui Apollonius aparţinând lui
Philostratus. Dintre toate aceste trei cărţi pe baza cărora episcopul spaniol a
întocmit istoria lui Traian doar ultima s-a mai păstrat până astăzi. Flavius
Philostratus s-a născut pe vremea lui Nero şi a scris o carte în care sunt istorisite
peregrinările lui Apollonius din Tyana, un profesor carismatic, adept al
învăţămintelor lui Pitagora. Apollonius ar fi călătorit în India unde a intrat în
contact cu religia lui Budha, apoi în Asia Mică, după care va reveni în Italia unde-i
va întâlni pe câţiva din împăraţii romani. În cărţile 7 şi 8 sunt relatate întâmplările
(pagina 39)

Strabon şi Iordanes nu se contrazic câtuşi de puţin. Deceneus i-a învăţat pe geţi filosofia.. etica. semnele zodiacului şi teologia (Getica.) Supunerea populaţiilor din sudul şi din vestul Daciei însemna asumarea unui vast proiect de politică externă. Întemeierea Sarmizegetusei (anul 65 î. Iată cum înfăţişează Strabon Muntele Sfânt: „Muntele unde se afla peştera a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. Strabon leagă Muntele Sfânt de peştera lui Zalmoxis şi nu de activităţile spirituale ce se desfăşurau aici pentru perioada regatului. Pentru ca acest proiect să reziste trebuia consolidată puterea în interiorul Daciei. după ce planul de formare a marelui regat a fost pus în aplicare.. În opinia lui Iordanes. Dacă înainte de Deceneus şi de Burebista. iar celălalt descrie opera de învăţător al dacilor pe care o înfăptuia Deceneus. fiindcă vedea că oamenii ajunseseră mult mai ascultători decât înainte. 3. Locul de unde Marele Preot afla poruncile divine şi le trimitea regelui era Muntele Sfânt unde exista o peşteră. iar marele preot de la Muntele Sfânt se retrage în peşteră pentru a afla voinţa divină. de aceea descrierea muntelui şi a numelui său trebuie să fie specifice pentru perioada anterioară momentului în care Burebista şi Deceneus au început săşi pună în aplicare planul de politică internă. Această postură ascetică a marelui preot contrastează puternic cu ceea ce afirma gotul Iordanes despre Deceneus. adică pentru a-i iniţia în ritualurile nemuririi. ca despre un învăţător al neamului.. pentru a le dovedi geţilor că sunt nemuritori. 7. În cele din urmă l-a convins pe rege să-l facă părtaş la domnie. Muntele Sfânt avea mai mult o funcţie oraculară. Căci supuşii credeau că regele dă porunca sfătuit de zei” (Geografia. 69-71). Strabon surprinde foarte bine colaborarea dintre rege şi marele preot atât pentru perioada lui Burebista-Deceneus. cu excepţia regelui şi apropiaţilor acestuia”. de filosofie ori de teologie conduse de marele preot. Acest factor de unitate pandacică îl constituia Muntele Sfânt şi religia practicată aici. Coeziunea internă nu putea porni decât de la un pol de putere unanim acceptat.întemeiat pe semnele cereşti el făcea prorociri. astronomia. mergând până la Zalmoxis: „. Ritualurile desfăşurate la Muntele Sfânt descrise de Strabon se aseamănă foarte mult cu cele relatate de Herodot pentru Zalmoxis câteva secole înainte.Regele lucra în înţelegere cu el... Zalmoxis se retrăgea în locuinţa lui subterană pe care unii o numeau peşteră. 5). Unul vorbeşte despre preoţii de la Muntele Sfânt înainte de momentul în care Burebista şi Deceneus şi-au reunit eforturile pentru constituirea regatului. De aceea imaginea marelui preot la Strabon este aceea a unui pustnic care: „. Această imagine a Muntelui Sfânt corespunde perioadei în care Burebista şi (pagina 67) . spunândui că este în stare să-i vestească voinţa zeilor. după constituirea regatului condus de cei doi la Muntele Sfânt vor fi şcoli de astronomie. Strabon descrie mai curând o tradiţie anterioară lui Deceneus decât ceea ce se petrecea efectiv în momentul întemeierii regatului. idem).rar se întâlnea cu cei din afară.. dar şi pentru veacurile anterioare.Ch.5) Muntele Sfânt. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el” (Geografia.

Situaţa politică şi militară din nord-vestul peninsulei Balcanice avea să se schimbe complet după încheierea triumviratului la sfârşitul anului 33 î.Ch s-au adăugat şi efectele bătăliei de la Actium. ce apare pe placă. De asemenea. dintre Octavianus. dominată de luptele din senat dintre adepţii lui Antonius şi cei ai lui Octavianus. În cazul în care traducerea plăcii cu nr.Barbura. mai multe legiuni au fost desfiinţate.Ch. aliat cu Antonius.. La această situaţie politică şi administrativă neclară. de lângă Băiţa. iar Macedonia. 7)„Stăpânirea” regelui dac Cotiso în teritoriile mysilor. Până la urmă s-a mulţumit să pacifice doar ţinuturile din apropierea Mării Adriatice şi să înainteze până la Segestica (Sisak din Croaţia) unde a creat o bază militară pentru un eventual război împotriva dacilor şi a bastarnilor. 22). când Antonius nu a mai fost reales triumvir.Ch. din prima zi a anului 32 î..Ch. apoi la Dobârca. fie lăsaţi la vatră.Ch. de lângă Miercurea Sibiului. situaţia posesiunilor romane devenea cât se poate de neclară. În toamna şi în iarna lui 31 î. tribalilor şi dardanilor (32-29 î. Un alt asemenea denar provine de la Alba Iulia şi încă patru de la Ulpia Traiana. atunci există o mare probabilitate ca aceşti mercenari din Transilvania să fi fost conduşi de căpetenia Demaro. la care se adaugă repartiţia geografică a denarilor acordaţi mercenarilor.Ch. aşa cum scria Appianus..Ch. ne îndeamnă să presupunem că pe lângă trimişii regelui Dicomes au mai existat la Actium şi alţi soldaţi. În perioada 37-33 î. Astfel dacă tezaurele din jurul cetăţii dacice de pe Bâtca Doamnei conţin 285 de monede emise de Marcus Antonius. în anul 35 î. Dacă până la 31 decembrie 33 î. puterea politică şi administrativă se va muta de la (pagina 158) . Illiria îi aparţinuse lui Octavianus. alţi 83. de la cele grupate în sud-vestul Transilvaniei avem un număr de 325 de monede similare. Regele nord-dunărean pentru perioada funcţionării celui de-al doilea triumvirat.Ch. În perioada 32-29 î. 91 este corectă şi dacă numele lui Antigonius. Nepotrivirile din scrierile lui Plutarh şi Dio Cassius în care la primul armata aliată lui Antonius aştepta în Tracia sau în Macedonia şi era formată din geţi.Ch. nu s-a mai făcut o redistribuire a provinciilor romane şi a regatelor supuse Romei. În anul 32 î. nu a atacat teritoriile din Illiria cuprinse de furia revoltei în anii 34-33 î.) Octavianus. 37. fie legiunile lor au fost mutate în alte provincii. dorea să-şi extindă campania militară în teritoriile dacilor şi bastarnilor (Illirica. Lepidus şi Antonius. reînnoit în anul 37 î.Ch.Ch. în toamna anului 31 î. soldaţii legiunilor care au luptat la Actium alături de Antonius după ce au trecut de partea lui Octavianus au fost. întărite de argumentul indicat de placa de plumb după care ar fi existat şi Demaro. este cel al lui Antonius.Ch. teritoriile din Balcani au fost clar delimitate între Antonius şi Octavianus. Grecia şi Tracia erau deţinute de Antonius. Acest război însă nu avea să-l poarte Octavianus în anii următori datorită înţelegerii pe care a avut-o cu regele dac Cotiso. iar la al doilea prinşii de război după bătălia de la Actium sunt numeroşi şi sunt daci.

n. uitând de cearta lor. despre perioada de patru decenii a domniei lui Scorilo şi cea adusă în discuţie de Frontinus. Getica. iar în plan militar Macedonia îşi va pierde statutul de provincie puternic militarizată. Traian şi-a propus încă de la început să reglementeze poziţia de rege aliat a lui Decebalus şi elimine aceste subsidii. adică un interval de 43 de ani.foştii triumviri la guvernatorii de provincii. primind în plus şi meşteri dintre cei mai diverşi. ce a trăit şi a scris pe vremea împăraţilor Domiţian şi Traian. care a domnit peste poporul său în Dacia timp de 40 de ani” (Getica. Iordanes. ştiind că poporul său era dezbinat din pricina războaielor civile şi socotind că nu-i nimerit să-i atace (pe romani. Prin această pildă i-a oprit pe daci de la un atac care ar fi adus foloase romanilor” (Stratagemele.Ch. În acestă perioadă putem întegra fără nici o dificultate domnia regelui Scorilo. 1. şi anul 69 d. Corelând informaţia din Getica. comandantul dacilor. Plasarea lui Scorilo în intervalul dintre Comosicus şi Decebalus (sub numele de Diurpaneus) este o informaţie foarte importantă. Din punct de vedere cronologic singura perioadă lungă de timp în care nu sunt cunoscute războaie între daci şi romani este cea dintre anul 26 d. a pus în faţa concetăţenilor săi doi câini şi pe când se luptau între ei cu îndârjire. fără să fi făcut nimic memorabil. 73). le-a arătat un lup.Ch. Totuşi un rege al păcii nu putea să stăpânească o perioada atât de lungă un popor al războiului.Ch. Al doilea autor antic care îl aminteşte pe regele Scorilo este Frontinus. dar a reuşit să le şi majoreze. fiind unicul „strateg” din lumea dacică amintit de autorul roman: „Scorylo.Ch. regele Decebalus nu numai că i-a obligat pe romani să păstreze plăţile.Ch. Prin pacea din anul 89 d.Ch. Mai întâi. Următorul împărat. 10. Imediat câinii s-au aruncat asupra acestuia. Prestigiul său în lumea dacică nu se datorează păcii cu romanii. când Domiţian a intenţionat să reducă subsidiile ce reveneau regilor din nordul Dunării.n. În culegerea sa de fapte memorabile despre diverşi comandanţi ai antichităţii este inclus şi regele Scorilo. Uriaşul său renume printre daci a fost câştigat ca urmare a campaniei victorioase din Moesia din iarna anilor 25-26 d.) deoarece unui război cu un duşman din afară s-ar putea restabili înţelegerea între cetăţeni. ci mai degrabă unei victorii pe care a obţinut-o împotriva acestora. este referirea istoricului got. putem trage concluzia că regele dac a fost un promotor al păcii în raport cu imperiul roman.Ch. Bătălia de la iarna dintre anii 85-86 d. la fel ca şi împăratul Augustus. a acceptat scaunul de rege al goţilor Coryllus. integrată în cadrul unei opere unitare. aşa cum erau dacii. despre care istoricii antici nu (pagina 267) . Acesta îl aşează pe Coryllus (Scorilo) în lista regilor care au domnit peste daci după moartea lui Burebista.. din secolul 6 d. Scorilo nu putea să domnescă 40 de ani.. potrivit căreia regele s-a împotrivit războiului cu romanii.) la cele omeneşti. 10)Regele Scorilo (25-69 d. 4). n. la fel ca precizarea faptului că durata acestei domnii s-a întins pe o perioadă de patru decenii: „Plecând şi acesta (Comosicus n.) Despre regele Scorilo avem trei informaţii provenite din surse foarte diferite...

împăratul în loc să-şi scoată săgeata din suflet a adâncit-o şi mai mult. atunci face pace cu el. Mesajul trimis prin această solie şi-a făcut efectul. dar nu o pace în bătaie de joc. noi am văzut culmea sclaviei.. Domiţian fiind lipsit de orice pregătire militară şi de orice calităţi războinice era considerat de către Decebalus un împărat care nu putea să riposteze la atacurile dacilor. ca şi când aceasta nu ar fi avut nici trupe. În 85-86 d. dar nici pe iazigi. 3)Caracterul regelui Decebalus (86-106) Regele Decebalus cunoştea foarte bine caracterul lui Domiţian şi modul său dictatorial de a conduce imperiul roman.. Caracterul tiranic al lui Domiţian. atunci va porni cu război şi le va pricinui mari necazuri” (Excerpta.Ch. Decizia lui Decebalus de a ataca Moesia în iarna 8586 d. Ştiind că Fuscus este cu armatele în drum spre Dacia. l-a făcut de nesuportat chiar şi pentru apropiaţii săi. fiindu-ne răpită din cauza iscodirii oamenilor. 3). Deşi împăratul conducea imperiul de patru ani. Decebalus îi propune pacea. nici conducere. Decebalus a ştiut exact unde să ţintească pentru a-l înfrânge pe Domiţian. dacii au atacat Moesia. a şefului gărzilor pretoriene şi a soţiei Domitia. Decebalus îi expediază lui Domiţian un mesaj prin care dorea să-l irite pentru a comite greşeli: „Decebalus a trimis din nou o solie la el pentru a-i spune în bătaie de joc că dacă primeşte ca fiecare roman să-i plătească anual regelui dac câte doi oboli. numai că atunci provincia suddunăreană era complet lipsită de legiuni. În aceşti ani dacii au repetat atacul din 69 d. A reuşit să-i rănească orgoliul împăratului care în mod sigur i-a ordonat lui Fuscus să grăbească mersul operaţiunilor. Decebalus ştia foarte bine că armatele (pagina 311) .Domiţian ilustrează orice dictatură: „După cum vremea înaintaşilor noştri a văzut culmea libertăţii.. chiar putinţa de vorbi între noi şi de a-i asculta pe alţii” (Agricola... Cum romanii şi-au retras armatele din Britannia şi cum nu reuşeau să-i învingă nici pe suebi. 2. a fost luată în baza neputinţei lui Domiţian de a reacţiona adecvat. manifestat mai cu seamă după anul 90 d. ci cu orgoliul nemăsurat al lui Domiţian.După dezastrul lui Fuscus. Solia dacilor a lovit ca o săgeată în împărat. A fost ucis cu directa complicitate a secretarului personal.Ch. Bătălia principală nu s-a dat la nord de Dunăre. Alinarea lui Domiţian i-a fost oferită tot de Decebalus.Ch. Campania lui Fuscus fiind insuficient pregătită şi fără implicarea unor armate care să atace din mai multe direcţii a fost un dezastru militar. A doua dovadă clară că regele Decebalus cunoştea slăbiciunile adversarului său şi se folosea din plin de ele constă în mărturia lui despre o solie pe care regele dac a trimis-o împăratului Domiţian. ci una din care dacii să obţină avantaje. 3). în Moesia erau cel puţin patru legiuni însă imperiul era condus de Domiţian. iar de nu primeşte.Ch. Ştia că nu are în faţă un comandant militar redutabil şi de asemenea mai cunoştea că se poate baza pe slăbiciunile lui Domiţian pentru a obţine ceea ce dorea. care nu era în stare să organizeze o expediţie de amploare în nordul Dunării.

Mai mult chiar este una dintre bătăliile la care nu a fost nevoie de intervenţia în luptă a trupelor legionare. Tot aici sunt singurele denumiri dacice care conţin prefixul Tib (Tibiscum pentru cetatea de la Obreja-Vitezul Mic şi Tibiscus pentru râul Timiş). care şi-au denumit cele mai multe dealuri Tilva şi Talva.cuvântul Talva (Ursului. Atitudinea acestui călugăr creştin faţă de miracole este cât se poate de relevantă atunci când descrie „ploaia miraculoasă” din anul 172. cel care a rezumat cărţile lui Dio Cassius. cea în care apare reprezentată bătălia de la Tapae. Tibiscum. Lupului.4 km est de Tapae în semn de mulţumire pentru ajutorul oferit de Iupiter Tonans la câştigarea bătăliei cu dacii. Fortificaţiile dacice de la Porţile de Fier ale Transilvaniei nu vor mai fi utilizate de romani pe durata provinciei Dacia. Sârbului. Fondată în umbra vechii Tapae. Din manuscrisele medievale lipseşte în întregime descrierea înaintării coloanelor romane spre munţi. Relatarea lui Dio Cassius despre primul război dintre daci şi romani nu este reprodusă însă în întregime de călugărul bizantin. Capitala Daciei romane a fost plasată de Traian la doar 9. Din războiul purtat de daci împreună cu aliaţii sarmaţi şi bastarni în sudul Dunării este înfăţişată doar lupta de la Adamclisi. În scena 24. Berzovia sau Ad Media.). dar şi bătălia de la Tapae. Ca urmare a acestor alăturări forţate. Din relatarea episodului despre o ploaie torenţială însoţită de tunete şi fulgere ce a schimbat soarta războiului dintre romani şi germanici putem totuşi să decelăm intervenţia (pagina 432) .a. Operaţiunile militare de cucerire a munţilor de către romani din anul 102 sunt rezumate într-o singură frază. Agnavie. Vechea Tapae şi-a pierdut utilitatea în epoca romană. aminteşte faptul că împăratul Traian şi armatele sale au ajuns la Tapae şi au atacat tabăra dacilor. Columna Traiană înfăţişează mai multe episoade războinice decât apar în rezumatele cărţii lui Dio Cassius. Trupele romane de legionari şi de auxiliari se apărau în castre situate pe văile râurilor aşa cum sunt cele de la Ulpia Traiana. Călugărul Xiphilinus a considerat că nu merită menţionată intervenţia zeului păgân Iupiter Tonans în bătălia de la Tapae. Amintirea Tapaei va rămâne însă în memoria locuitorilor de pe Valea Timişului. Pogării. Un râu şi un sat păstrează şi astăzi forma uşor forma uşor alterată a vechii denumiri: Tapia. în cadrul războaielor lui Marcus Aurelius împotriva marcomanilor. dar şi 16 toponime Tilva. drept pentru care a eliminat întregul paragraf despre această luptă. de aceea ea nu mai este menţionată pe nici una din hărţile imperiului. ş. unde Traian a fost nevoit să-şi rupă hainele pentru a lega rănile soldaţilor săi. din zona Caransebeş-Lugoj. Sunt copiate fragmente fără nici o legătură unele cu altele şi apoi aşezate împreună în text. bătălia de la Tapae poate fi confundată cu cea de la Adamclisi. noua capitală îi va obliga pe cartografii antici să şteargă de pe hărţi locul confruntării dintre armatele dacice şi romane din 101. 8) Bătălia de la Tapae Călugărul bizantin Ioannes Xiphilinus. din secolul 11. nu este redat nici un soldat roman rănit.

În partea nordică barajul se sfârşeşte deasupra unui perete de stâncă vertical înalt de circa 150 m. În cazul în care dacii ar fi coborât în vale pentru a ataca acest mic castellum. la Ponorici zidurile puteau fi construite chiar pe culmea muntelui fără prea multe urcuşuri şi coborâşuri. Funcţiile sistemului de apărare Fortificaţia dacică este amplasată pe cea de a treia culme muntosă ce brăzdează transversal platoul calcaros de la Ponorici. Manevra romană era mai mult o diversiune. 3) Barajul militar dacic de la Ponorici. unităţile de pe Colina Cornăţel. Al treilea avantaj a acestei locaţii este constituit de valea adâncă situată în faţa dealului.6 km.castellum-ul roman inedit de la Ponorici (releveu topografic) În timp ce săgeţile dacilor nu-i puteau atinge pe soldaţii romani din mica fortificaţie. dotaţi cu maşini de război. aceştia.82 . alcătuit dintr-un zid principal şi din alte valuri secundare. Pantele ce trebuiau urcate de armatele adverse sunt mai înclinate decât în orice zonă a platoului. Prin urmare. În momentul în care dacii iniţiau contraatacul asupra flancului armatei romane. puteau lansa suliţe şi proiectile asupra barajului dacic. în faţa şi în spatele dealului pe care a fost ridicat barajul militar curg două pâraie cu un debit relativ constant pe toată perioada anului. Construirea de către regele Decebalus a celui mai mare ansamblu militar din Dacia pe această culme le conferea dacilor mai multe avantaje tehnice şi strategice. soldaţii romani s-ar fi retras cu mare rapiditate. Prin acest atac roman de pe flanc. lansau atacul decisiv asupra barajului militar. Toate celelalte culmi muntoase ale platoului sunt fragmentate datorită eroziunii produse de-a lungul timpului. nu prezintă discontiunităţi pe o lungime de 1. Noutatea structurilor arhitectonice. care se găseau în poziţie centrală. armata dacică era atrasă spre marginea fortificaţiei slăbindu-se astfel posibilităţile de apărare din partea centrală a barajului. Dealul pe care a fost plasat acest baraj.i. Din acest motiv fortificaţia nu putea (pagina 571) . Din acest motiv aici nu a fost plasată decât o centurie romană. În al doilea rând.

l-am identificat a fi cel de la Pleşa-Bumbeşti (vezi cap. sare şi fier aparţinea regelui dac care urma să plătească tribut romanilor în schimbul recunoşterii suveranităţii.n. O a doua solie de pace formată din doi comati apare în scena 52. Câtă vreme regele Decebalus deţinea bogăţiile tării şi avea aliaţi puternici în exterior putea trata pacea cu romanii chiar dacă fusese învins în sudul Dunării. la fel cum Agri Decumates erau prelungiri ale Germaniei Superior. Traian nu putea pătrunde mai mult în interiorul Transilvaniei atâta timp cât vecinii dacilor din est şi din vest erau ostili romanilor. respectiv Munţii Carpaţi în Dacia. Aceste teritorii erau extensii ale provinciilor Moesia Inferior şi Moesia Superior. VI. după ce romanii au trecut munţii ajungând în Valea Jiului. autorul antic aminteşte că regele Decebalus: „. în toamna anului 101. 3)Tratatul de pace din anul 102 Războiul din 102 s-a încheiat ca urmare a tratativelor de pace. Prin urmare. Întreaga Transilvanie cu bogăţiile sale de aur.. Oltenia. Pe Columnă prima solie a pileati-lor care se prezintă în faţa lui Traian apare în scena 61. Pentru încheierea păcii au existat mai multe rânduri de întâlniri între reprezentanţii regelui dac şi trimişii lui Traian. 9). 68. dar şi pe fronturile din Dacia.. Regele Decebalus a hotărât să se „supună” romanilor în condiţiile în care Sarmizegetusa Regia nu fusese cucerită. înainte ca Traian să urce cu armatele în munţii din sudul Sarmizegetusei Regia..” (Istoria romană. în faţa căruia au loc preparativele diplomatice este situat într-o zonă montană înaltă.. Scena nu este confirmată de fragmentele păstrate din opera lui Dio Cassius.împăratului Domiţian. lângă care are loc primirea solilor. VI. Limita superioară ale celor două zone tampon erau Munţii Taunus în Germania. Episodul are loc după ce romanii au ajuns cu armatele lor în apropierea cetăţilor dacice de la Costeşti şi Blidaru.trimisese la romani reprezentanţi ai comati-lor ca soli” (idem. când Traian se pregătea să traverseze munţii după ce revenise din Moesia Inferior. D.. Aşadar cea de-a doua solie de pace a fost trimisă de regele Decebalus la începutul verii 102. Castrul din scena 53.înainte de a fi învins a trimis la împăratul roman o solie alcătuită din pileati” (idem. Traian nu putea aplica un alt model administrativ decât cel din nordul Rhinului. 9).) şi acceptă să dea înapoi armele. Banatul. 1). 68. 9). a. D) (pagina 660) . fără a fi colonizate. 68. argint. În schimb. Reprezentările din această scenă sunt confirmate de Dio Cassius.. Dio Cassius precizează cât se poate de clar că pacea din 102 a fost realizată ca urmare a tratativelor de pace şi că nu a fost o capitulare necondiţionată: „. fiind primul castru construit de romani după cucerirea cetăţii de la Băniţa (scena 58) (vezi cap. În scena 28 de pe columnă putem observa un grup de cinci comati care se prezintă în faţa împăratului pentru a-i cere să înceteze ostilităţile asupra populaţiei civile. Muntenia şi sudul Munteniei au fost ocupate de armata romană. Castrul din scena 61. care afirmă că Decebalus: „. În teritoriile desprinse de romani în vara anului 102 din regatul lui Decebalus.. Legiunile au fost păstrate şi într-un caz şi în celălalt pe linia fluviilor.începu tratativele împotriva voinţei lui (Decebalus n..

era alcătuită din patru cohorte auxiliare.. dar şi în afara sa. 68. 286. Toţi sceşti soldaţi sunt infanterişti. Cartea lui Apollodor este astăzi dispărută. În scena 94 de pe columnă. În subcapitolul anterior am analizat înţelesul acestui cuvânt grecesc din perspectiva episodului cu Longinus. To stratopedon nu poate fi tradus prin legiune fiindcă Traian a procedat cu teritoriile cucerite din regatul lui Decebalus la fel ca şi Domiţian cu Agri Decumates. După încheierea păcii din anul 102 Dio Cassius precizează că Traian: „. aşa cum l-au tradus numeroşi autori moderni.Ch. Cohortele reprezentate printr-un singur scut sunt cel mai probabil de tipul quingenaria. Putem estima aşadar că „armata” lui Longinus de la Sarmizegetusa era compusă din 2560 soldaţi auxiliari. Două dintre scuturi sunt redate de două ori ceea ce înseamnă că aceste cohorte pot fi milliaria. Traian a impus acelaşi model de stăpânire la nord de Dunăre: a extins graniţele Moesiei Superior şi Inferior până pe linia Carpaţilor şi a plasat pe limesul nordic. când împăratul Constantin cel Mare va edifica între Oescus şi Sucidava un pod asemănător. (pagina 696) . cu 480 de soldaţi. fiecare având 800 de soldaţi.122). Înseamnă că „armata” lui Longinus. apar soldaţi auxiliari purtând patru scuturi diferite. cea mai importantă bază legionară fiind la Mogontiacum (Mainz). 2)Fortificaţiile Sarmizegetusei Regia în perioada 65 î. după ce presără garnizoane în tot ţinutul. Termenul stratopedon utilizat în cazul trupelor plasate de împărat în teritoriile cucerite este identic cu cel care descrie armata condusă de Longinus în perioada 102-104: „Longinus care comanda to stratopedon. dar şi în apropierea drumurilor importante. fiind redaţi abia în scena 96. 12). legiunile au fost păstrate la sud de Rhin. iar garnizoanele din restul ţinuturilor aveau misiunea să impună regulile stăpânirii romane. Aşadar în ambele cazuri Dio Cassius se referă la armata comandată de Longinus în calitatea sa de guvernator al Moesiei Superior. Soldaţii legionari nu sunt figuraţi în acest castru atacat şi nici în preajma sa. garnizoane auxiliare. Pentru a se asigura că regele dac îşi respectă promisiunile. Ei apar târziu în această bătălie.adversar de temut pentru Decebalus” (idem. în interiorul castrului asediat.Arhitectul Apollodor din Damasc a scris după terminarea construirii podului o carte dedicată acestui subiect (cf.. 68.Ch. aflată la Sarmizegetusa.a lăsat to stratopedon la Sarmizegetusa. Traian nu putea să trimită în regatul său doar o cohortă.. însă pe parcursul secolului 4 ea era disponibilă arhitecţilor vremii. 9). To stratopedon are şi în cel de-al doilea paragraf al lui Dio Cassius acelaşi înţeles de „armată” şi nu de „legiune”. Armata lăsată de Traian la Sarmizegetusa trebuia să urmărească dacă regele Decebalus respectă condiţiile păcii din 102. p. A trimis aşadar o armată (to stratopedon) alcătuită din mai multe trupe auxiliare. ce redă atacul dacilor asupra trupelor comandate de Longinus. se întoarse în Italia” (Istoria romană.. Deşi generalii lui Domiţian i-au învins pe chatti şi apoi au extins frontiera romană până la Munţii Taunus.-104 d. Principiile arhitecturale şi constructive puse în aplicare de Apollodor la podul său vor fi reluate la începutul secolului 4.

Suprafaţa incintei nr. Aşezarea civilă dacică se întindea şi dincolo de triplul baraj.Vom explicita de fiecare dată acţiunile armatei romane prin intermediul descrierilor lui Iosephus Flavius. dar şi fortificaţia alăturată nu pot fi identificate pe Dealul Grădiştii decât în zona „La Porţi” unde se găsesc valurile de pământ foarte vizibile a două fortificaţii ovale.135) se poate observa cu uşurinţă că trupele romane atacă un sector al Sarmizegetusei Regia apărat de murus gallicus şi de două turnuri cu etaj. Din dreptul porţii acestui castru porneşte oblic o fortificaţie lineară ce barează culmea dealului. a turnurilor T1. În faţa acestei aripi a castrului se găsesc doi soldaţi auxiliari ce nu participă la lupte. Din dreptul fortificaţiei nr. în direcţia de atac a armatei romane. spre est. în faţa capitalei dacice. Săpăturile viitoare de „La Porţi” ar putea stabili cronologia construirii şi distrugerii acestor două fortificaţii. 1. Suprafaţa tuturor teraselor din această zonă este de 15. este de 0. După refacerea în perioada 104106 a triplului baraj. suprafaţa de 22. Misiunea acestor două cohorte era aceea de a păzi capătul vestic al Dealului Grădiştii pentru ca armata dacică să nu poată solicita ajutoare dinspre Valea Orăştiei. 113. T2. 15) Asediul capitalei dacice. Atacul asupra triplului baraj şi a zidurilor din partea de vest şi sud-vest a Sarmizegetusei Scena care redă această primă fază a atacului roman este cea cu nr. T10. Dincolo de această fortificaţie. Cele două fortificaţii nu au fost reperate până acum de echipele de arheologi care au săpart de-a lungul timpului la Sarmizegetusa.873 ha. Ar fi posibil de asemenea să se identifice urmele trupelor romane care au staţionat aici în perioada 102-104 şi mai apoi în vara anului 106.296 ha. 2) are 0. Tablourile sculptate de pe columnă le vom compara cu situaţia de la faţa locului.863 ha. În scena 113 (i. dar şi zonele alese de armata lui Decebalus pentru contraatac. Castrul mic şi oval. (pagina 772) . fiind o arie intra muros.987 ha. de pe Dealul Grădiştii. Majoritatea trupelor romane au fost plasate între „La Porţi” şi triplul baraj. 2 situată „La Porţi” şi până în faţa triplului baraj de pe Dealul Grădiştii. pentru a identifica zidurile şi turnurile atacate de romani. În partea stângă a scenei se zăreşte un castru roman de mici dimensiuni. iar cea situată spre Valea Godeanu (nr. T9 şi T8 şi după construirea zidului de tip gallic pe o lungime de 1. pe timpul desfăşurării celui de-al doilea război.1 km nu mai există nici o altă fortificaţie care ar putea fi identificată cu acel castru din scena 113. dinspre Valea Albă. Cele două signum-uri indică faptul că pe Dealul Grădiştii. pe terasele fostei aşezări civile a Sarmizegetusei.873 ha va aparţine cetăţii dacice. Etapa întâi.6 km. după numerotarea lui Conrad Cichorius. pe o suprafaţă de 22. dar la exteriorul castrului. se află doi stegari ai trupelor pretoriene. din aval. se găseau două din cele trei cohorte pretoriene care l-au însoţit pe împărat în acest război. pe o distanţă de 1.

Beneventum: 31-33. 75 Ariovistus (rege german): 49. 583. guvernator): 248-254 Aelius Catus (general. 208-210. 111. 2)sub Burebista: 82-83. 591-592 Baliste dacice: 539. 774. 825-826. 619. 226. 319. podul roman. 283. 366-367 Arminius (căpetenie germană): 204. 729-730. guvernator. 580. 579-582 Bastarnii (aliaţi ai dacilor): 1)înainte de Burebista: 80-81. 485 . 234-236 Asediul Alesiei: 90. 625. 781-782. 606-608. guvernator): 201-214 Agnavie-Zăvoi (castrul roman): 419. 218. 149. guvernator): 308. 632-634. 597-600 Asediul Ierusalimului: 768-771. 784. 496. 144-147. 785. 549. 118-120. 132-134. 457 Augusta Traiana (Stara Zagora): 455-456.Index (nume antice şi teme frecvente) Acidava (cetate dacică): 763-64. 431. 759-760 Arcaşii sirieni: 97. 211 Alae I Asturum: 290. 207-208. 754-760. 75. 377 Apollonia (oraş grecesc în Macedonia): 59-63. 285. 872 Arabia (regat. 788 Asediul Sarmizegetusei: 768-783 Athena: 48. 4) sub Decebalus: 457-469. 206. 63. 816. 66. 229-230. 766 Acornion (ambasadorul lui Burebista): 53-54. 194-196. 755. 423-424. consul): 145-147. 626 Baliste romane: 548-549. provincie romană): 715. 642. 185-187. 840. 283 Appianus (autor): 110-113. 549. 777 Arcaşii daci: 604-609. 251. 131. 479. portul roman): 807-812. 433 Agri Decumates (teritoriu din nordul Rhinului): 688-690 Agrippa (general. 472. 577-579. 207. 612. 751-752 Batavii (trib germanic): 278. 569-570. 258. 110-113. 794. 833 Antonius Saturninus (general. 576. 473 Axa Lumii (axa de înclinare a pământului faţă de ecliptică): 106-107. 117-122. 797 Asediul Masadei: 541. 733. 877 Ardeu (cetate dacică): 589. 146 Armenia (regat): 144-147. 153-158 Aegyssus (Tulcea): 204-205. 105. 76. 614-615. 417. 480-487. 262 Actium (bătălia): 129. 546. 210. 823 Anarţi (trib dacic): 192. 310. 317-319. 877-878 Apulum (castre romane. 573-574 Arcul de Triumf . 473 Aelianus Silvanus (general. 794. 321. 842-843 Argedava (cetate dacică): 53-55. 464. 240-252. 51. 836 Apollonia Pontica (oraş grecesc la Marea Neagră): 76. 92. 159. 154-155. 858 Alexandria din Egipt (şcolile şi Biblioteca): 256-258 Ampelum (Zlatna): 821. 3)sub Cotiso: 159-170. 391-392.

93. 859-861 Castrele romane inedite (bază militară) de la Boşorod-Vâlcele: 621-623 Castrul roman inedit de la Chitid: 619-621 Castrul roman inedit de la Coasta lui Rus Mică: 512-515 Castrul roman inedit de la Meleia: 532-533 Castrul roman inedit de la Poienile Tăii: 506-507 Castrul roman inedit de la Ponorici: 570-571 Castrul roman inedit de pe Dealul Floruşu: 439-440 Castrul roman inedit de la Ocolişul Mic: 623-625 Căpâlna (cetate dacică): 34. 289. 529. 287. 757. 387-388. 558. sistemul de apărare: 600-609 Boii: trib celtic. 785 Canalul Sip: 328. 114. provincie romană): 47. 142. 486. 276-277. 589. 503. 473 Callidromus (trimisul regelui Decebalus în Parţia): 463. 609. 871-872. 860 Brundisium (oraş în Italia): 732-733. 863 Câmpul lui Traian (toponim pe Valea Ampoiului): 819. 875 Cetăţile dacilor (tehnici constructive. 116. general. 169. 576. 761-762 Burii (aliaţi ai dacilor): 388. 76-79. suprafeţe. 768 Buzdugane: 55. 676. 244-245. 95. 702 Castrele romane (de etapă. 173. 138. 631 Carthagena (oraş antic din Africa): 454. 66. 739-740. guvernator): 202. 399. 741. 247 Britannia: 269-270. 821-823. 108-126 Caius Antonius Hybrida (general. 527-529 Bâtca Doamnei (cetate dacică): 157-158. 66. 593 Berzovia (castru roman): 358-359. 736. 523. 309. 705. 548. 392. 511. 755. 54-55. 455. 137. 173-174 Caius Licinius Mucianus (general. 400. 677-678. 735 Brutus Marcus (ucigaşul lui Caesar): 121. 845. 94. 264. 140 Bumbeşti-Gară (castrul roman): 511-520 Bumbeşti-Vârtop (castrul roman): 507-510 Burebista (Mare Rege al Daciei): 44-126 Buridava: cetate dacică. 241. 767. 79. 347. 856859. 473. 657-659. 499. 685. 755. 405-408 Betonul hidraulic de la cisterna Blidaru: 372 Blesteme pentru apărarea tezaurelor: 796-797 Blidaru (cetate dacică): turnurile. 691-692. triumvir. cazematele. 145. orientare şi proporţii): 36-39. 62-63. 177. 758-759 Carrobaliste (baliste montate pe un car cu două roţi): 483-484. amplasare): 33-36. aşezare romană. 508. 321. dictator): 23-25. 807 Cătunele (castrul roman): 415-418. 95-97. 143. guvernator): 74-77. 83-91 . 757. 442-443. 339. 693 Cappadocia (regat. 847. 89. 376. 90-94. 285. 448-449. 106. 518. 451. 82. „deşertul boilor”. 578 Caesar Iulius (autor. 318 Callatis: 57. 74.Baton (conducător dalmat): 169-201 Băniţa (cetate dacică): 502-506. 249-251. 132.

94: 96-97. 181-182.21: 72. 643. 871. 438. 97. 244. 147. 716. 589 Cucuiş (cetate dacică): 89. aliaţi ai romanilor: 389. 685. 289. 261. 644. 705. 529. placa nr. fondatorul şcolii de la Sarmizegetusa Regia: 256-258 Deldon (rege bastarn): 160-162. 66. 211. placa placa nr. 190. placa nr. 646. 120. activităţi constructive: 366-372. arhitectură sacră: 590-594. 200-201. 796 Dapyx (rege get): 169-177.65: 855: placa nr. 848. 318-319.62: 44. 578-579. 3)castrul roman octogonal: 542-543 Comete (semnificaţii politice şi religioase): 297-303. descendenţă: 271-273.95: 96. 739 Cugir (cetate dacică): 589-590. placa nr. placa nr. placa nr. placa nr. 168.Ch: 712-823. 269-270. 828.120: 66. placa nr. placa nr. 315. 792 Decebalus: nume: 352. 247. 258-260. 661. 62-64 Claudius (împărat): 212-213. 329-332 Comosicus (rege şi mare preot dac): 101. 50-51. 105. 228 . 259. împrejurările morţii: 841-858 Deceneus: principalul colaborator al lui Burebista: 61-63. medic grec): 293-294. 754. placa nr. 181. placa nr. 806.9: 95. caracter: 311-317. 709. 593. continuatorul politicii lui Burebista în Balcani: 158-165. 151. 180-184 Dardani (trib din nordul Macedoniei): 56-60. 832 Criton (autor. 177. 713.7: 61. 375. 588-590. 739 Damnatio memoriae: 237. 700-705. 456 Dealul Anineşului (importantă aşezare civilă a dacilor): 614-615 Decebalus per Scorilo (inscripţia dacică): 271. 260. 64. războiul din 101-102d. 816. placa nr. placa nr.91: 157. placa nr. 614. 755 Cotiso (fiul regelui): 163-165 Cotiso (regele).Chattii (trib germanic): 308-312. războiul din 105106d. 258-259. 279. 68-72. 880 Cotinii (trib celtic). încheie pace cu Octavianus: 148-152. războiul din iarna 85-86d. 745. 333.42: 190-191.79: 55. 688690 China (stat antic): 297-298. 718. 144-145. 368. 177. 313. 65. 875-884.11: 176. 494495 Cleopatra (regină a Egiptului): 116. 691. mare preot: 98108. sistemul defensiv: 595-600 Costoboci (trib dacic din nord): 54. 240-242. 265. placa nr. 181-182. 758-760 Cimbri (trib nordic): 45. 254-255. 659. 670. 833. 183.121: 367. placa nr. 451.28: 96. 154-155. 590. 2)castrul roman de pe culme: 543-544. 853 Cohors I Hispanorum: 618. 355-356.Ch: 391-644. 684-686. 702 Costeşti (cetate dacică).40: 247-248. 641-643. 228. 809. 135. aliaţi ai dacilor: 449-450. 267. 750. 875 Columna lui Traian: 26-28. 824-825 Cronica getă pe plăci de plumb: placa nr. 49. 113. 689. 297.614.20: 83.25: 79. 217. 456-457. 651. placa nr.39: 99. 789. 164. 560. 336-337. 851. 791. 158-167. 764 Cohors I Brittonum milliaria: 681. 755. 181. 181-182. placa nr. 249-250.22: 670. 242-245.69: 163-164. 671. 81.Ch: 322-329. intră în conflict cu Crassus: 165-170 Critasiros (rege învins de Burebista): 62. 363. 612. 184. 657-658. 668. familie: 106. 226. 385. 265. 391-858 Comărnicel: 1)castrul roman dublu de pe vârf: 539-542.

164. 188-189. 323. 464. passim Dio Chrysostomos (autor): 76. 501. 798. 162. rege în perioada 6986d. 97-98. 278. 252. 876 Evrei: războaie şi revolte antiromane: 19. 658. 460. 152-158. 793-796 Demaro (rege dac): 157-158. 478. 353-361 Draconul (stindard de luptă dacic): 55. 392-393. 56. 393-396. 675. 478. 160. 458. 399. 493. 148. luptători evrei la Sarmizegetusa Regia: 783-786 Falxul roxolan de două mâini: 469-470 Faţa Cetei (aşezare civilă „ascunsă” a aristocraţiei dacice): 615-618. 145.Ch: 271. 499. mare preot: 294. 264. 701. 301. 790 Fiii regelui Decebalus capturaţi de romani (anul 106): 876-877 Fiul cel mic al regelui Decebalus ajuns ostatic la Roma (anul 102): 670-671. 797. 318. navigaţie: 164. 255. 490. războaiele cu dacii: 333-348. 835. 141. 284. fiul lui Scorilo: 272-273.a doua ca importanţă după Sarmizegetusa Regia): 553. 66. 203-205. 265-266. 844-845. 646. 219. 732-733. 690. 883 Drava (râu): 51. 665. 549. 63. 597. 717719 Florus (autor): 49. 125. 147. 59-60. 190 Denari: 70. 365-367. 716-717. 310. 335. 347 Domiţian (împărat): caracterul: 306-311. 473 Diurpaneus (numele de prinţ al regelui Decebalus): 348-353 Divici (cetate dacică): 164. 834-837 Deusara (râu în Apuseni): 855 Dicomes (rege get): 115.Ch: 291-296. 113. 163. 551-552. tatăl lui Diurpaneus (Decebalus): 272273. 557. îl supraveghează pe Longinus (anul 105): 293-294. 339. 836 Egipt: 103. 141-142. 173. 692-695 Duras (rege dac): atacă Moesia în toamna anului 69d. 116. 219.Demantelare: 650-653. 296. 73. 64. 171. 337. 793. 472. 289 Dunărea: traversare: 59. 214. 262-263. 312. 291-292.Ch: 313. 188. 858 Dyrrhachium (oraş grecesc în Macedonia): 112-114. 691 . 259-261. 332. 209. ratifică pacea din 102d. 678. 287-290. 460. 134. 714. participă la bătălia de la Tapae (anul 102): 295-296. 645. vicerege: 475-476. 378. 679. 152. 157-158. preot: 367. îl trădează pe regele Decebalus: 713-714.Ch: 670-671. 396. 399. 812 Eutropius (autor): 56. 231 Drobeta (castru roman): 394-395 Dromio (rege dac): 190-191. 629. 477. 60. 391 Dionysopolis (Balcic): 110. 200-201. 754 Durostorum (bază legionară): 325-326. 265. 266 Diegis (fratele regelui Decebalus): încheie pacea din 89d. 208. 855 Dio Cassius (autor): istoriografie: 15-17. 396. 304-305 Eufrat (fluviu): 380. 456-457. 852 Fonteius Agrippa (general. 839 Erupţia Vezuviului: 302. poduri: 335-337. 386. 351. 640-644 Feţele Albe (incintă sacră . 134-135. guvernator): 202. 649-655. 256-258. 730-732. 705. 321. 386. 196-197. 395-396. 326. 472 . 98.

455. 746-747. 227. 793. 282. 398. 473. 804. 82. 676. 154. 87. 542. 174. 303. 715. 437-438. 137. 774. 338. 79. 741. 579-581. 301. 197-203. 456 Laberius Maximus (general. 712. 327. guvernator. 853 Heraclea Lyncestis (localitate în Macedonia): 110-111. 254-271. 113. 882-883 Hannibal (general): 360-361. 659. 286. 689 Geţi (50000) mutaţi în Moesia: 210-213 Grecia: 74. 375. 95. 701 Germania: 205-207. 82. 163. 431. consul): 452. 314-316. 228-229. 379. 562. 638. 205. 590. 318. 795. 135. 185-188. 465 Jigorul Mare (castrul roman): 528-532 Karsidava (cetate dacică): 716-717. 730. 262 Hipparchus (astronom din Alexandria): 257 Histria: 76-79. 142 Kotys al VI-lea (rege trac supus de Burebista): 58. 772 Galba (împărat): 274-277 Gallia: 73. 487. 592 Iosephus Flavius (autor): 17-20. 116. 318. 305. 93. 599-600 Illiria: 56-62. 109. 98-107. 445. 628-633. 217. 781. 146. 432-434. 723. 353-355. 829 Koson Drouies (monedă de argint): 139. 137. 143. 183. 292. 655-656. 332-336. 365. 193. 402-403 . 280-281. 792-797. 676. 124-125. 433. 377. 670-671. 850-853. 875-876. 381. 384-385. 711. 832-833. 667-669. 169. 354. 317. 641-643. 453-455. 307-309. 878 Incendii la Roma: 302. 668. 216218. 754-756. 876. 839. 213-214. 348-351. 472. 289. 397-398. 342. 294. 500-501. 477 Guevara (de Antonio) (autor. 168. 230. incintele „La Porţi”: 708-709. 576. 168. 380. 672. 158-159. 144. 884 Hadrian (împărat): 336. 728-729. 684. 310 Iordanes (autor): 45. 389.Fortificaţia dacică inedită de la Tapae: 429 Fortificaţia dacică inedită de pe Culmea Drugu: 535-536 Fortificaţia dacică inedită de pe Dealul Făeragului (Blidaru): 602-603 Fortificaţiile dacice inedite de pe Culmea Muchiei: 565 Fortificaţiile dacice inedite de pe Culmea Şureanu: 523-524 Fortificaţiile dacice inedite de pe Dealul Carnavela (la N-V de Ulpia Traiana): 440441 Fortificaţiile dacice inedite de pe Dealul Negru: 545-548 Fortificaţiile dacice inedite din Poiana Omului: 283-286 Fortificaţiile dacice inedite de pe Dealul Grădiştii (Sarmizegetusa Regia): triplul baraj: 703. episcop): 39-42. 327. 173-178. 757 Lederata (localitate în Moesia Superior): 60. 717-719. 164-165 Iupiter Tonans (zeul tunetelor): 296. 284. 284. 228. 858. 860 Iulia (fiica lui Octavianus): 151-152. 332. 740-741. 61-68. 851 Genucla (cetate getică): 55. 494. 312. 525-526. 828. 743. 395. 769. 625. 826. 350. 208. 138-142. 882-883 Keiras (peşteră): 172-174 Koson (monedă de aur): 136-144. 111. 84-85. 357. 469. 880. 358. 115.

346-347. 813. 561. 290. 816. 582 Legiunea II Adiutrix: 324. 761. 89 Meleia (comunităţi monastice dacice): 528-529. 815. 771. 485. 383-384. 259. 341. 615. 811. 763. 134. 270. 162. 320. 761. 383. 208-209. 561. 341. 822. 496. 629. 688. 479. 721-722. 632. guvernator): 128-129. 250-251. 343. 344-345. 868. 208. 636. 341. 265 Licinius Crassus (general. 681. 326. 87 Meşteri romani: în Armenia: 366. 473. 479. 552. 276-277. 347. 629. 208. 323. 495. 51. 759 Legiunea V Alaudae: 202. prinţ. 318. 618. 639. 629. 388. 118-120. 212214. 636 Marcus Antonius (general. 460. 328. 321. 769. 871 . guvernator. 642. 485. 798. prizonier al dacilor): 743-754 Lusius Quietus (general. 399. 199. 802-804 Legiunea IV Scyhtica: 199. 284. 682. 383. 292. 793. 804. 471. 201. 328. 157-184. 141-143. 241. 364. 239. 135. 341. 219. 361. 203-205. 779. 687. 341. 687. 798-800. 457.Legiunea I Adiutrix: 244. 383-384. 290. 229-230. 383. 229. 362. 155-158. 457. 284. 692 Legiunea XI Claudia: 325. 333. 79. 207-208. general): 46. 305. 70. 367-368 Mauri: 551-560 Măgura Călanului (cariera dacică de calcar): 35. 288-289. 84. consul): 129. 247. 479. 383. 574 Maroboduus (rege germanic): 129. 356. 247. 347. 282-282. 798. 658. 214-217 Longinus (general. 656. triumvir): 148-159. 108-109. 687. 687-688. 365. 137. 233. 347. 368 Micia (castru roman): 555. 222-228 Marcus Vinicius (general): 192-196 Marius Caius (lider politic. 197-198. 341. 511. 561. 460. 559. 858 Legiunea XIII Gemina: 233. 80. 805-806. 759. 288-290. 357358. 326. (general. 313. 810-813 Legiunea I Italica: 202. 822. 710-712. în Dacia: 312. 235. 498. 761. 638. 817. 632-633. 668. 283. 690. 759. 533-536 Mesembria (oraş grecesc din Tracia): 75-78. 373. 656. 455-457. 578. 596-597. 681682. 623. 341. 710-712. 221-223. 341. 320 Marţial (autor): 192. 314. 445. 288. 281-284. 328. 856 Legiunea XV Apollinaris: 231. 479. 645. 476-479 Marcianopolis (oraş din Tracia): 455-457. 232. 383. 325. 680. 368. 635. 343-344. 328. 324. 779. 383. 90. 808. 324. 801-804 Legiunea VII Claudia: 276. 608 Legiunea V Macedonica: 167-168. 496. 763 Legiunea I Minervia: 382. 816 Legiunea VI Ferrata: 202. 710. 281-282. 645. guvernator. 802-803 Legiunea III Gallica: 276. 759 Legiunea IV Flavia Felix: 289. 320. 234. 383. 763. 318. 197. 798. 345-347. 286-287. 230. 347. 328. 128. 727. 687. 406. senator): 551-560 Lysimach (monedă de aur): 78. 207. 456. 334. 771. 756. 277. 829 Macedonia (provincie romană): 81-84. 476 Marcomani (trib germanic): 63. 286-288. 287-288. 276-277. 326-328. 363. 499. 352. 373. 811 Lentulus Cornelius Cn.

59-60. 744 Orăştioara de Sus-Bucium (castrul roman): 600. 252. 350-351. 709. 833 Novae (bază legionară): 288.Ch: 361374. 473 Oltul (Valea): 335-336. 328. 479 Olbia (oraş grecesc la Marea Neagră): 76. 288-289. 411. guvernator): 290. 275-277. guvernator): 347-348 Noreia (oraş în provincia Noricum): 50. 638 Octavianus Augustus (primul împărat al Romei). 109. 497. 654. 348. 613 Murus gallicus: 699. aliat şi prieten al romanilor: 178. 612-613. organizează complotul împotriva lui Burebista: 119. 77. 205. 723-727. 473 Oescus (bază legionară): 167-168. 182. 851 Pace între daci şi romani: anterioară anului 89d. 705. castrul): 461-468 Nicopolis ad Nestum (bătălia): 477-478 Nigrinus (general. 333. 558-559. 768 Pasul Republikata (în Munţii Haemus): 464-465. rege după moartea lui Burebista: 170. 479 Muntele Sfânt Kogaionon: 61. 763-764. 351. 284. 286. 761. 734-735. 476-477 . politica externă: 215-230 Odessos (Varna): 57. 348-349. 766 Oppius Sabinus (general. aliaţi ai dacilor: 443. 383. 743 Nero (împărat): 365-367. 234. 527. 645. anul 89d. 183 Orosius (autor): 207. aliaţi ai romanilor: 389. 485 Otho (general. 178. 479-480. 146. 327. 269-283 Nerva (împărat): 373-377 Nicopolis ad Istrum (bătălia. 289-299 Ovidius (poet): 207-209.Ch: 660-679 Pacorus al II-lea (conducătorul Parţiei): 714-715. 526. 78-80. 631642. 803 Oroles. 482. 450.Ch: 261-266. 788 Naissus (Nis): 161-162. 328. 292. 140. 170. 165.Mithridates VI Eupator (rege pontic): 47-48. împărat): 202. 493. 716. 739. 649. 699. 73-74. 415. 855 Mureşul (ipotetica expediţie a lui Vinicius): 192-196 Murus dacicus: 87-88. 772. 181. 334-335. 368. 180-182. 297. 594 Muntele Vulcan: 846-847. 757-760 Pannonia (crearea provinciei): 185-192 Papirusul lui Hunt: 656-658. 623-626. 69. 338. 299. 224. 451. 283. 328. 67-71. 684-691 Parţia (războiul lui Traian dincolo de Eufrat): 378-379. 330-331. 90. 159-165. 242-243. 76. 397. 327. 334. 345. 713-714. 759. anul 102d. 552 Osii (trib germanic). 185. 380. căpetenie a lui Burebista: 176-177. 82. 479-480. 618-619. 755. 52. 775. 852 Moesia (crearea provinciei): 210-215 Moesia Inferior (extinsă după anul 102): 684-687 Moesia Superior (extinsă după anul 102): 679-684 Morava (râu): 720 Morava Mare (râu): 57. 265. 632 Numerus Germanicianorum: 634-636.

guvernator): 479. 678. 692. 500. 356. 328. 499. 144. a se vedea Guevara Podul lui Apollodor: 339. 849 Plotinopolis (oraş în Tracia): 455-456. 677 Ranisstorum (castru roman): 807. 831. 394. 199. 477 Plutarh (autor): pentru Viaţa lui Traian. 265. 444. 265 Ponorici (barajul militar dacic): 571-576 Popeşti (cetate dacică): 53. podul lui Caesar: 393 Roşia Montană (minele de aur dacice): 830-832 Rudele (comunitate monastică dacică): 489-490. 464. 415. 833. 774-775. 354. 132. 145. 857 Piatra Roşie (cetate dacică): 34. 342-346. 786 Prisaca (fortificaţie dacică): 610-612 Ptolemaios (matematician. 379. castru roman): 185. 476 Pax Romana: 220-225 Pedites singulares Britannici: 637 Pharsalum (bătălie): 113. 374-376. viceguvernator): 238-241. 478. 363. 728. 731. 721. 710.Ch: 322-329.strănepotul regelui Decebalus): 876. 805. 700 Piroboridava (cetate dacică): 176. 759. 720. guvernator): 316-317. geograf. 450. 386. 247-250.Ch: 452-486 Reformele religioase ale lui Deceneus: 98-108 Regalianus (împărat roman. 815. 692 Polemokratia (regină din Tracia): 58. 140. 184 Porolissum: cetate dacică: 33. 81. 511 Plinius cel Bătrân (autor): 80. 697. 275. 225. 867. 532. 528. 166. 233-235. 542. 262-264 Philipopolis (Plovdiv): 58. 225 Piatra Craivii (cetate dacică): 658. 652 Quadratus Bassus (general. 874. 77. 689-690. 720. 654. 657-659. 505. 94. 361. 525. 326. 562. 347. 579-580. 205. 851 Plinius cel Tânăr (autor. castru roman: 805. 842-843. 380-381. 555. 716. 243-244. 142. 833. 765. 730. astonom): 54. 229. 614 Polybios (autor): 64. 715 Pomponius Labeo (comandant de legiune. 878 Regii clienţi: 225-230 Rhin (fluviu). 383. iarna 101-102d. 121. 152. graniţă: 230. 614. 643. 503. 874 Prăştiaşii din Baleare: 549. 686-687 Război dacic în Moesia: iarna 85-86d. 686. 535. 417-418. 464. 648. 819. 326. 762 Piscul Crăsani (cetate dacică): 184 Pleşa-Bumbeşti (castrul roman): 417-419. 880-881 Quazi (trib germanic): 230. 871-872 Ratiaria (bază legionară): 167. 277. 140. 503-504 Pautalia (oraş în nordul Macedoniei): 455. 419. 766 . 135. 288-289. 140-141 Polovragi (cetate dacică): 89. 666 Rytonul şi phiala regelui Decebalus: 397. 716. 636. 809. 440. 270. 838-841 Sacidava (cetate getică. 853-859. 477 Philippi (bătălie): 131-135.Pasul Vâlcan (posibila Boute): 437-438. 585. 501. 880 Pui (castrul roman necercetat): 563-564 Pustiosu (sanctuar dacic): 489-490.

778 Scuturi dacice regale: 474. 864 Suebii (trib germanic): 49. 290.Ch.Ch: 793-797. 140 Sadalas I (rege trac): 58 Sanctuar dacic Panteon: 103.Ch: 696-705. 489-492. distrugerea fortificaţiilor de romani în 106d. 703. 714-715. 641. provincie romană): 276-277. 786 Scuturi romane de tip clipeus: 343-347 Segestica (oraş lângă râul Sava): 148-152 Serdica (Sofia): 59. garnizoana romană după anul 106d. 163-164 Schela Cladovei (castru pentru două legiuni. 691-692. 560 Scuturi bastarne: 461-462. 60. 371. viceregale: 475. 257. guvernator. consul): 56-57.Ch.Ch: 709-712.Ch: 705-709.Ch: 803-804.Sadalas al II-lea (prinţ. 790. 198. 803. castru roman): 185. 221-223 . 648 Sub Cununi (altare romane): 636-638. 106. 102. 827-828. 880-883 Seuthopolis (capitala regatului Traciei): 58-59. 457. 265.Valea Godeanu): 68. 167. ale garnizoanei Sarmizegetusa Regia: 369-370 Scuturi romane (auxiliare şi legionare): 749-750. 654. 758-759 Sirmium (oraş din Pannonia): 189-191. 734. 211. 773. 532. 476 Setidava (cetate dacică): 716-717. 463. 857 Sucidava (cetate getică. 485 Sora regelui Decebalus: 450. 813. 577. 621. 686. 113-115. 863 Susagus (rege roxolan): 321. 641-642. 143. 776-777. 81. 41. încercările de recucerire ale dacilor nordici: 636-638 Sava (râu): 148-150. 700-701. 794 Sanctuare dacice: 71-73. 156-157. 63. data întemeierii: 67-72. 192-197 Strei (râu): 447. 757 Sylla (lider politic. 212. 449 Suovetaurilia (sacrificii romane de purificare a armatei): 398-400. 455. 324. 629. 849 Siria (regat. 527-529. 478-479. 505. 113-114. 443. 700-701. 498. 64. locul dezastrului armatei lui Fuscus): 337-339. fortificaţii distruse de daci în 102d. 121. 562-566. 528. 751.Ch: 797-803. 753-754. 800. 828 Sarmaţii iazigi (mutarea lor în centrul Europei): 242-248 Sarmaţii roxolani (aliaţii dacilor în 101-102): 469-474 Sarmizegetusa Regia: denumire: 697-698. rege trac): 58. 90. 287. 116-118. 358 Scordisci (trib celtic): 56-60. 123. 197. fortificaţii din perioada 86-102d. 662 Strabon (autor): 50-68. ale cetăţii Tilişca: 767. 855 Sardabo (Valea Albă): 790. castrul roman construit în 106d. 786. 135.): 267-273 Scribonius Curio (general. 25-69 d. general): 45-49. fortificaţii refăcute în perioada 104-106d. 751 Scuturi bure: 442. 763 Surducul Mare (castrul roman): 405-406. incinta sacră: 71-73.-86d. 794 Sargeţia („Sar Gieto” . fortificaţii din perioada 65î. 132. 76. 456 Sica (sabie dacică încovoiată de o mână): 96-97. 464. 533-534. 187 Scorilo (rege dac. 120. 320.Ch: 723-728.

169. 412-414 Tettius Iulianus (comandant de legiune. încercarea de asasinare pusă la cale de regele dac: 740-742. edificiile construite de împărat la Roma şi în imperiu: 837-838. 769. 446. bază legionară: 325. viciile împăratului: 740-741. 720-722 Tisa (taxus baccata): 851-852 Titus (general.Ch: 747-754. capitala noii provincii: 698 Ulpiana (localitate întemeiată de Traian în Moesia Superior): 733-735 Uscudama (Hadrianopolis-Adrianopole-Edirne): 455. 762-763. 370. 192. 764 Traianopolis (oraş din Tracia): 455-456. 415. 410. 581. 825. 559. ofrandele dacice puse pe Muntele Kasios: 838-841. 236-247 Tiberius Claudius Maximus (soldat roman): 807. 593. 645. 408. castre romane: 404-405 Vârtoape (platou cu peşteri): 828-829 Vârţ (cetate dacică şi castru roman): 417 Vercingetorix (conducător gall): 24. 826. 219. 839 Titus Livius (autor): 81. monumentul triumfal: 487-493 Ulpia (oraşe romane cu acest nume adăugat de Traian): 455. 186.Tabula Peutingeriana (hartă romană): 37. itinerariul spre Dacia: 730-735. 197-200. 832-834 Târsa (castru roman): 618-625. 771. 631-633 Teleac (cetate refolosită de daci): 812-814 Teregova (castrul roman): 37. 734. 90. 313. 460. 758 Tisa (râu): 242-245. 859 Tracia (regat supus lui Burebista. bătălia dintre avangarda armatelor lui Traian şi Decebalus: 432-443 Tauriscii (teuriscii): 62-65. 658 Tropaeum Traiani: castrul roman: 480-482. 668-669. 159. 740-741 Translederata (castru roman): 359. 409. 90. împărat): 304-309. 477 Varus (dezastrul din Pădurea Teutoburgică): 206-207 Vărădia: posibilă cetate dacică: 404. castru atacat de daci în anul 105d. 464. 121 .Ch: 382-386. 853. castre romane: 395-396. bătălia: 482-486. regat supus romanilor): 55-58. 812 Tilişca (cetate dacică): 558. 132. 766 Tacitus (autor): 20-22. 238 Traian: acţiunile sale din perioada 98-100d. 849-850. 477 Transdanubieni (100000) mutaţi în Moesia: 248-253 Transfugi romani: 662-663. 676. 477 Ulpia Traiana Sarmizegetusa: castru construit după bătălia de la Tapae: 438. 162. 276-291 Tapae (Porţile de Fier ale Transilvaniei): barajul militar dacic: 426-432. 402-404 Troesmis: fortificaţie romană: 208-209. 755. 155. 473. 395. castru cu porta quintana: 749-750. 419-423 Tigru (fluviu): 396. 83. 407-415. 765-767 Tiridates (rege part al Armeniei): 366-367. 856-858 Tibiscum: cetate dacică: 422-423. 785. 135. 229-239. 476. comandant al armatelor romane): 353-361 Teutoni (trib din nordul Europei): 49-51 Tiberius (împărat): 186-189.

............. 55.....................115 13) Concluzii.....55 4) Campania din Illiria (70-67 î.... 69. 360................Ch........ 181-183 CUPRINS: Introducere.......................... 396.............. 363.......... 287-290 Vezinas (general al lui Decebalus): 357-358............................. Principii de filosofie aplicată..... 367............73 7) A existat o campanie împotriva bastarnilor?............. 284.........................Ch..... 811 Vitellius (împărat): 275-278......................)........... 680...83 9) Armata lui Burebista..1 Cronologia evenimentelor............Ch............................................. 326-328............4 I...98 11) Războiul civil dintre Caesar şi Pompeius................136 ................................... 298 Xenofon (autor): 23-25..... 288..). 848 Zargedava (presupusă cetate dacică): 53-54 Zyraxes (rege get): 173-178................... 561......... 67....SURSE CONSACRATE ŞI APOCRIFE......).............. lui Hulpe (presupusă cetate dacică): 613-614 Vf............................................................ 293................ lui Pătru (castrul roman de lângă vârf): 520-522 Viminacium (bază legionară): 163..... 100-102..................52 3) Campania din Tracia şi Macedonia (76-74 î..................................108 12) Ultimii ani de viaţă ai lui Burebista....................................................... EPOCA MICILOR REGATE 1) Introducere………………………………………………………………...............Vespasian (general...........127 2) Situaţia politică şi militară din zona balcano-danubiană după moartea lui Caesar până la bătălia de la Philippi (44-42 î... 525............67 6) Campania pontică (60-55 î...... DESTRĂMAREA REGATULUI LUI BUREBISTA............. 687 Vindobona (Viena): 63...... Implicarea marelui rege Burebista.............................Ch........ semizeu): 45.................................................................................... împărat): 276-278..................................).......130 3) A existat regele Koson?..... 87.........Ch).... 431 Vf..............80 8) Arhitectura militară..........61 5) Muntele Sfânt.......................14 II............................................................122 III.. 402........................... Centura de cetăţi din jurul Sarmizegetusei Regia............................................ 576 Zalmoxis (reformator religios.................................................... MARELE REGAT AL LUI BUREBISTA 1) Situaţia politică externă din perioada în care Burebista era prinţ…………44 2) Originile lui Burebista.................................. Întemeierea Sarmizegetusei (anul 65 î.91 10) Reformele morale şi religioase ale lui Deceneus......... 383......................... 283........

...............).............158 8) Expediţiile lui Licinius Crassus împotriva bastarnilor.................................Ch)...)....)........Ch...............................Ch.........Ch..................)....).Ch.....................).....)....230 5) „devastarea Moesiei de către daci şi sarmaţi” (25-26 d....).Ch)....Ch....................................... „Agitaţia dacică (11 d...............................Ch................220 Regii aliaţi de la frontierele imperiului.......254 9) Acordurile politice dintre regii daci şi conducătorii romani (perioada 48 î............................-69 d..................Ch).........................4) Situaţia politică şi militară din Italia........................................... Istoria unei confuzii........Ch.........170 10) Regele Oroles..............248 8) Regii Sarmizegetusei de la Deceneus la Scorilo....................................................Ch..........Ch..............................165 9) Regatele getice ale lui Dapyx şi Zyraxes....Ch................................ „aliat şi prieten” al romanilor (anul 27 î. Cucerirea cetăţilor Aegyssus (12 d.............. Constituirea provinciei romane Moesia..261 10) Regele Scorilo (25-69 d....?...............)....................)........................).........................242 7) Transferarea a 100000 de „transdanubieni” în Moesia (63 d.............................................) şi Troesmis (13 d......... tribalilor şi dardanilor (32-29 î.. Primul atac dacic asupra imperiului roman (10 î...............................................Ch...........Ch.. geţilor şi tracilor (2928 î..................144 5) Războiul illiric al lui Octavianus (35-33 î... Peninsula Balcanică şi din Orient între bătăliile de la Philippi şi Actium (42-31 î...........)........... Vinicius pe Valea Mureşului...........................Ch)............................148 6) Implicarea regelui get Dicomes în conflictul dintre Marcus Antonius şi Octavianus (anul 31 î........178 11) Războiul roman împotriva pannonilor (13-10 î...............................210 IV.............215 Pacea lui Augustus...............Ch.........................196 14) Campaniile militare din nordul Dunării împotriva dacilor şi sarmaţilor întreprinse de generalul Cn................225 Pasivitatea dacilor în timpul revoltei legiunilor din Pannonia şi Germania (14 d.........................)......................................................)......... PACEA LUI AUGUSTUS 1) 2) 3) 4) Extinderea frontierelor romane până la Rhin şi Dunăre........Ch...............................Ch..192 13) Războiul batonian (6-9 d..236 6) Transferarea sarmaţilor iazigi pe teritoriul dintre Dunăre şi Tisa......Ch...................................................................Ch...........205 16) Mutarea a 50000 de geţi în sudul Dunării (4 d...)...........185 12) Expediţia generalului M.. S-a întâlnit regele dac Cotiso cu Octavianus la Segestica în anul 35 î....152 7) „Stăpânirea” regelui dac Cotiso în teritoriile mysilor.)..............Ch........... Localizarea cetăţii Genucla..............Ch............ Atacul dacic şi sarmatic asupra provinciei romane Moesia (7 d.....................................................201 15) Înfrângerea lui Varus în Germania (9 d..267 ............. Cornelius Lentulus (7-8 d.............

...................Ch........353 10) Pacea din anul 89 d........Ch.............................................................311 4) Ascendentul militar al batavilor.....Ch.Ch.............278 3) Atacul dacilor în Moesia (toamna 69 d.......................Ch.........)………………………………................)................................... iazigilor...382 4) Pregătirile de război în tabăra dacică............................. iarna 68-69 d............................................ Armatele romane trec Dunărea......................................Ch......................306 3) Caracterul regelui Decebalus (86-106)..........273 2) Atacurile sarmaţilor roxolani în Moesia (iarna 67-68 d.V..........Ch...........361 B) PERIOADA 96-101 d...........)..................402 Înaintarea celei de-a doua coloane romane prin Banat....322 6) Cometa Halley în timpul războiului dacic din iarna anului 85 d.)........................387 1) 2) 3) 4) C) PRIMUL RĂZBOI DACIC: OPERAŢIUNILE DIN ANUL 101...................................................Ch............Ch........ Expediţia militară condusă de Cornelius Fuscus (vara 86 d..................... roxolanilor şi parţilor faţă de daci în anul 85 d....... EPOCA REGELUI DECEBALUS A) PERIOADA 63-96 d.............................................. SITUAŢIA POLITICĂ ŞI MILITARĂ DIN ANII 68-69 d....................373 2) Scopul şi cauzele războiului roman din anii 101-102....................................284 4) Regele Duras (69-86 d........)....377 3) Pregătirile de război în tabăra romană..............302 2) Caracterul împăratului Domiţian (81-96 d............ Solia burilor......Ch.297 VI.Ch.................317 5) Războiul dacic din Moesia (iarna 85-86 d..................... între Translederata şi Tibiscum.......)...................................... suebilor.......... chattilor.397 Înaintarea primei coloane romane prin Banat........329 7) Primul război dacic al lui Domiţian...............391 Superstiţiile lui Traian............... iarna 69-70 d.291 5) Cometa din anul 69 d....................... între Dierna şi Tibiscum...)....Ch...... DIN IARNA 101-102 ŞI DIN PRIMĂVARA 102 Declanşarea războiului........................Ch.............................. Anularea tratatului cu dacii şi încetarea stipendiilor............................. şi consecinţele ei...... Damnatio memoriae..... 1) Criza politică şi militară din imperiul roman...............................409 .......................................................Ch..... Expediţia militară condusă de Tettius Iulianus (vara-toamna 88 d....................333 8) Prinţul Diurpaneus devine regele Decebalus (vara anului 86 d....................)........... 1) „semnele sfârşitului” pentru imperiul roman......................................Ch.....................).......................................................................Ch..................................Ch.....................................348 9) Al doilea război dacic al lui Domiţian................... 1) Uciderea lui Domiţian (96 d..Ch..............

............................... OPERAŢIUNILE DIN VARA ANULUI 102: ÎNCERCUIREA SARMIZEGETUSEI REGIA a) Frontul sudic (Bumbeşti-Comărnicel)............................................................................ bastarne şi roxolane spre Dunăre.....................5) Înaintarea celei de-a treia coloane prin nord-vestul Olteniei................................................419 7) Fortificaţiile dacice de la Porţile de Fier ale Transilvaniei-Tapae.... Atacul asupra cetăţii de la Băniţa..................458 12) Înaintarea armatei roxolane prin estul Moesiei Inferior şi Traciei.. Principala bătălie de pe frontul sudic.......511 4) Parcursul coloanei romane din Valea Streiului la Comărnicel......502 2) Înaintarea unităţii militare din castrul de la Bumbeşti-Vârtop pe plaiurile din stânga Jiului................................444 10) Războiul din Moesia Inferior şi Tracia purtat de coaliţia daco-bastarnoroxolană (iarna 101-102)............................ Bătălia de la Nicopolis ad Istrum.....493 D) PRIMUL RĂZBOI DACIC....................... Barajele militare dacice recent descoperite de pe Culmea Şureanu........ Înaintarea armatei bastarne prin centrul Traciei................................................... lui Pătru......................................479 15) Semnificaţia monumentului triumfal de la Adamclisi...414 6) Reunirea primelor două coloane la Tibiscum.......................... Înaintarea spre Vf.........452 11) Trecerea Dunării. Înaintarea spre Porţile de Fier ale Transilvaniei................. Comărnicel prin Poienile Tăii.................................426 8) Bătălia de la Tapae..................... între Drobeta şi Pleşa (Bumbeşti)...................... Castrul roman inedit de la Meleia. Tabăra militară şi fortificaţiile dacice inedite de la Dealul Negru................ Comărnicel.................. Zidul dacic inedit de pe Culmea Drugu............................... Parcursul spre Vf...527 5) Tabăra militară romană de la Comărnicel....... Drumul dintre cetatea dacică de la Băniţa şi Sarmizegetusa Regia.......................508 3) Înaintarea unităţii militare din castrul de la Bumbeşti-Gară prin Munţii Parâng..................................................................................................................432 9) Acţiunile militare şi diplomatice din toamna anului 101................. Castrul recent descoperit de la Poienile Tăii............................487 16) Revenirea armatelor romane în Dacia (primăvara-vara anului 102)............... Bătălia de la Nicopolis ad Nestum........................ Castrul inedit de la Coasta lui Rus Mică.. Atacul asupra cetăţii de la Băniţa................ Castrul de la Jigorul Mare........ Comărnicel pe la castrul de sub Vf.469 13) Înaintarea armatei dacice în sudul Traciei.....500 1) Înaintarea unităţii militare din castrul de la Pleşa-Bumbeşti prin Pasul Vâlcan...........474 14) Retragerea armatelor dacice.... Bătălia de la Tropaeum Traiani..................................................................................................................... Înaintarea spre Vf.......................................537 ....................

...629 7) Operaţiunile militare de pe flancul stâng.........634 E) PACEA DIN ANUL 102 1) Poziţiile ocupate de trupele romane în jurul Sarmizegetusei Regia în vara anului 102...... Capturarea surorii lui Decebalus...590 2) Cetatea Blidaru........................ Elemente de arhitectură sacră.................................587 1) Cetatea de la Costeşti.........576 5) Barajul militar dacic din Poiana Omului............ Noutatea structurilor arhitectonice.........................565 3) Barajul militar dacic de la Ponorici................................................563 2) Fortificaţiile dacice şi romane cunoscute/inedite de pe Dealul Feţii...... Triplul sistem de fortificaţii al cetăţii.....................................................618 5) Atacul principal al trupelor de pe frontul nordic....................... Castrele romane inedite de la Chitid.............................. Presupusa cetate de la Vf.......................................600 3) Fortificaţia dacică de la Prisaca... Fortificaţii inedite.. Presupusa aşezare civilă de la Comărnicelul Cetei..571 4) Bătăliile de la Dealul Robului şi de la Ponorici................................................................................................................................... lui Hulpe... Noutatea structurilor arhitectonice... Boşorod-Vâlcele şi Ocolişul Mic............... Federi şi Fizeşti...............................................................660 .................655 3) Tratatul de pace din anul 102................................ Aşezările civile de la Dealul Anineşului şi Faţa Cetei.......................................................... Dealul Robului şi Colina Cornăţel........................................... Atacul asupra fortificaţiei de la Prisaca şi a aşezării civile de la Faţa Cetei................ Valea OrăştieiPrisaca şi Faţa Cetei)....... Atacul asupra cetăţii de la Blidaru............. Funcţiile sistemului de apărare..............................560 1) Fortificaţiile dacice şi romane cunoscute/inedite de la Pui........................... Bătălia de pe Dealul Rotunda................... Identitatea unităţii militare din castrul de pământ de la Orăştioara de Sus........................................................................................583 c) Frontul nordic (Valea Luncanilor-Costeşti şi Blidaru. Asedierea şi cucerirea cetăţii de la Costeşti..............................644 2) Poziţiile ocupate de trupele romane în celelalte regiuni ale regatului dacic în vara anului 102.............................................................................................................................................................. Totalul efectivelor romane pe frontul nordic............... Dealul Măgulici.610 4) Castrele romane de la Orăştioara de Sus şi Târsa............ Funcţiile sistemului de apărare..625 6) Operaţiunile militare de pe flancul drept..6) Atacul cavaleriei maure conduse de Lusius Quietus...........551 b) Frontul vestic (Valea Streiului-Ponorici-Poiana Omului)................................. Identitatea unităţii militare din castrele de la Chitid şi Târsa...................

............................................................................780 18) Au participat refugiaţi evrei la luptele pentru apărarea Sarmizegetusei Regia?..................747 12) Alianţele regelui Decebalus cu bastarnii şi burii..... Pompeius Longinus......723 6) Declararea stării de război de către senatul roman. guvernatorul provinciei Moesia Superior...Ch.............. Dacii părăsesc Sarmizegetusa........... apoi demantelează sanctuarele............ Atacul asupra zidurilor din partea de sud a Sarmizegetusei.................... Încercarea de alianţă cu parţii...............768 15) Asediul capitalei dacice...........................797 22) Deplasarea frontului pe Valea Mureşului.................679 2) Fortificaţiile Sarmizegetusei Regia în perioada 65 î..................................................................Ch..........................................715 3) Motivul nerespectării tratatului de pace din anul 102 de către regele Decebalus…………………………………………………………………717 4) Atacul lui Decebalus asupra sarmaţilor iazigi din Câmpia Tisei…………719 5) Refacerea fortificaţiilor Sarmizegetusei Regia (iunie 104-iulie 106)............................................735 9) Încercarea de asasinare a împăratului Traian.................................................-104 d.....................................786 20) Romanii demolează complet clădirile Regiei şi zidul cetăţii...........................................775 17) Asediul capitalei dacice...... Etapa a treia................772 16) Asediul capitalei dacice.....783 19) Soarta apărătorilor Sarmizegetusei Regia..................818 ..............................696 G) AL DOILEA RĂZBOI DACIC (anii 105-106) 1) Strategia militară a împăratului Traian……………………………………712 2) Strategia militară a regelui Decebalus…………………………………….......................... Etapa a doua.........................814 24) Ultimul contraatac al regelui Decebalus...........................................................................................740 10) Capturarea lui Cn.........793 21) Romanii construiesc un castru pe locul Regiei şi în interiorul fostei cetăţi dacice.....................................................760 14) Asediul Sarmizegetusei Regia (prima jumătate a lunii iulie 106)....804 23) Retragerea regelui Decebalus şi a armatei sale în Munţii Apuseni.........................................................728 7) Itinerariul lui Traian până la Dunăre..........................................................F) PERIOADA DINTRE RĂZBOAIE (anii 102-104) 1) Statutul teritoriilor dintre Dunăre şi Carpaţi cucerite de romani.................................................................. Atacul asupra triplului baraj şi a zidurilor din partea de vest şi sud-vest a Sarmizegetusei....................730 8) Regele Decebalus convoacă mobilizarea armatei....... Etapa întâi............754 13) Itinerariul lui Traian între Drobeta şi Sarmizegetusa Regia............................................ Romanii construiesc un agger în partea de vest a cetăţii..............................743 11) Atacul dacic asupra garnizoanei romane de la Ulpia Traiana şi a barajelor militare de la Porţile de Fier ale Transilvaniei.............................................

.............859 28) Copiii şi urmaşii regelui Decebalus………………………………………...................................824 26) Sfârşitul regelui Decebalus..................................................................875 Bibliografie...25) Tezaurul regilor daci...............886 Index……………………………………………………………………................................................................................841 27) Orientarea castrelor din Transilvania şi etapele războiului din anul 106....................................909 ................................