MODUL

:

TEHNOLOGIA CREŞTERII IEPURILOR ŞI ANIMALELOR DE BLANĂ

2010

CUPRINS
Rase de iepuri de casă: - rase mari de blană; - rase mijlocii de blană-carne; - rase mici de blană-carne; - rase de păr şi carne Reproducţia iepurilor: - tehnologia reproducţiei; - monta, gestaţia, fătarea; - condiţii de igienă şi microclimat Creşterea puilor, a tineretului cunicul şi a iepurilor adulţi: - alăptarea puilor de iepure; - hănirea suplimentară a puilor de iepure; - îngrijirea şi înţărcarea puilor de iepure; - hrănirea tineretului cunicul – furaje recomandate şi tehnica hrănirii; - tipuri de cuşti; - hrănirea şi adăparea iepurilor adulţi; - conditii de igiena şi de microclimat LECTURI SUPLIMENTARE - Bolile iepurilor de casa ; - Valorificarea iepurilor ; - Sacrificarea iepurilor. Tehnologia creşterii animalelor de blană - nutria, nurca, vulpea argintie: - caractere morfofiziologice; - tehnologia reproducţiei; - tehnica alimentaţiei; - particularitătile construcţiilor pentru animalele de blană; - conditii de igienă şi de microclimat CUVINT INAINTE In decursul vietii profesionale, am avut sansa de a lucra intr-o “ citadela a zootehniei romanesti “, intr-o ferma de elita, in mijlocul unui colectiv de elita, de specialisti adevarati, din cadrul Avicola Bacau. Am invatat de la ei, tot ceea ce foarte putini, din Romania, stiau pe atunci : tehnologia cresterii si selectiei iepurilor de casa . A fost o ramura noua, care a luat fiinta pe linga intreprinderile avicole din unele judete, si, ca in orice activitate, de pionierat, a fost foarte greu, cu multe probleme dar si cu multe satisfactii. As putea sa dau si numele colegilor mei (cu care ma mindresc ori de cite ori am ocazia ) dar, de emotie, sa nu omit pe cineva,(pentru ca nu mi-as putea ierta niciodata acest lucru), nu am s-o fac. Motivatia lucrari este, ca iubitorii acestei specii sa aprofundeze cunostintele teoretice si practice pe care le detin si de ce nu sa, treaca de la hoby la afacere.Din pacate, ideia nu este noua si nici originala. In multe tari ca Franta, Italia, Germania, Ungaria etc. afacerea functioneaza de mult timp si cu profit. Si in Romania a fost pina in 1989 dar din diverse motive nu a mai mers.

Da, cresterea iepurilor de casa poate fi o afacere dar crescuti in sistem industrial.Lecturind paginile urmatoare, sper sa gasiti, singuri, motivatia acestei afirmatii. Pe parcursul lucrarii, m-am straduit sa prezint cit mai pe scurt problemele teoretice, deja cunoscute din numeroasele carti, reviste si pliante elaborate de reputati autori si publicate deja in Romania,si am descris, mai pe larg, experienta proprie, informatii cu caracter de noutate, aflate de la diversele simpozioane, conferinte, expozitii si tirguri la care am participat in ultimii ani. Subliniez ca totusi, datele oferite in aceasta lucrare nu isi propun si nici nu cred ca ar reusi, sa ofere solutii “ unice “, “concluzive “ si” categorice” la multitudinea de probleme ridicate de cresterea iepurilor de casa. Sunt gata sa recunosc orice alta opinie care modifica sau completeaza ideile mele, daca argumentatia este convingatoare. In acest fel toti avem de cistigat. Ma vad obligat sa va spun ca aceasta lucrare nu ofera solutii de “ imbogatire peste noapte “. Aceasta afacere presupune cunoasterea multor elemente dar este nevoie si de bani. Cu alte cuvinte, banii sunt necesari dar nu si suficienti, trebuie sa cunoaste-ti “secretele tehnologiei “iar pe unele ma voi stradui sa vi le impartasesc chiar eu. In final, mi-ar face o deosebita placere sa constat ca, dupa parcurgerea acestei lucrari, un numar cit mai mare de cititori vor identifica informatii utile, care sa le fie folositoare nu numai pentru inbogatirea bagajului de cunostinte in acest domeniu, cit si pentru a alege sa-si faureasca viitorul lor, si a familiei lor, pe aceasta afacere. Accesarea Fondurilor Europene fiind un motiv in plus ca aceasta afacere sa devina realitate, urez succes tuturor celor care au curajul de a fi …primii. AUTORUL Importanta cresterii iepurilor de casa Din totdeauna haituit si vinat pentru carnea lui gustoasa si pielea fina si calduroasa, iepurele, a fugit mereu de oameni . Din acest motiv, iepurii au fost printre ultimile animale domesticite.Inca de la prima privire, aruncata pe furis intr-o cusca cu iepuri, te face sa-i adori, sa nu poti rezista tentatiei de a-i atinge si de –ai mingiia.Sunt convins ca atunci, imediat, a-ti simtit fiorul “dragostei la prima vedere”.Nu stiu daca mai exista un alt animal pe care sa nu-l poti uri, chiar daca te-a zgiriat,precum iepurele. Dar ce a-ti spune daca, pe linga bucuria sufleteasca de a-i privi si ingriji, zi de zi, ve-ti avea si o bucurie materiala - baneasca ? Sa va dau citeva elemente de reflectie : - iepurii au un ciclu scurt de reproducere si o prolificitate ridicata (proverbiala); - au o viteza mare de crestere (la 70 de zile au 2.5 – 2.6 kg ); - carnea de iepure este dietetica si nu are restrictii de intrebuintare ca de pilda carnea de porc ; - grasimea de iepure este o materie prima pretioasa in industria farmaceutica; - iepurii consuma hrana care nu intra in alimentatia oamenilor, in acest fel au o baza furajera sigura; - de la iepuri se obtin si blanite excelente, care prin vopsire, pot rivaliza, ca aspect, cu blanurile cele mai scumpe; - gunoiul de grajd, dupa fermentare, se constituie intru-n excelent fertilizator biologic ; - daca de la o femela, intru-n an, se pot obtine,in sistem intensiv, 7 fatari x 7 pui /fatare si se intarca 6, in total 42 pui/an x 2.5 kg/cap la 70 zile, se obtin aprox. 100 kg. carne x 2 euro/ kg = 200 euro x un nr. X de femele = ???;

-

Mai departe va las sa socotiti dumneavoastra. Sa nu uitati insa ca sunt si cheltuieli, dar, dupa scadere, tot ramine ...destul; la iepuri nu evolueaza boli grave ca cele de la bovine (sindromul vacii nebune),ovine (scrapia) sau porcine (pesta) iar cele care sunt, se pot preveni, iepurii fiind crescuti in mediu controlat; si in sfarsit, daca avem in vedere ca Romania a aderat la UE si perspectiva livrarii carnii de iepure, pentru export , catre tari mari consumatoare cum ar fi: Franta, Ialia, Germania,etc.poate fi o realitate, avem tot atatea motive sa credem ca, in Romania, cresterea industriala a iepurilor de casa va fi o ramura a zootehniei, deosebit de rentabila in viitorul foarte apropiat si careia ( sper ) i se va acorda importanta pe care o merita.

Despre iepuri "Iepuri" este denumirea generica data unor animale din familia Leporide. Se disting 3 grupuri principale de iepuri:
1.

iepuri propriu-zisi :iepurele comun sau iepurele de camp, iepurele alb, iepurele de Manciuria si iepurele tolai; iepuri de vizuina; iepuri cu blana aspra (sunt fara valoare economica).

2.

3.

1. Iepurele de camp

Iepurele de camp este Raspândit în toata Europa pâna în Asia iar la noi in tara exista doua subspecii : - Subspecia Lepus europaeus (subspecia iepurelui comun), raspândita în intreaga Europa; - Subspecia Lepus europaeus Transsilvanicus, ceea ce inseamna ca iepurele de camp de la noi este o subspecie de sine statatoare. Este un mamifer de talie mica, cu lungimea de 55-70 cm si greutate medie de 3,8 - 4,0 kg ( maxima 6,5 kg).

abdomenul se prezinta lucios. ii aduc acasa crezind ca ii salveaza. putindu – se vedea iepuri cenusii .)? Atentie ! Adesea copiii sau cei virstnici . Firele de par sunt cenusii la baza.iepurele de vizuina . este originar din sud vestul Europei si este singura specie de iepure domesticita. roscati sau cenusiu .albe sau cenusii. Stiati ca : Aproximativ 64% din iepurii de camp. pe care-i alapteaza cu grija.inchis spre negru.6 pui. Culoarea parului este variata: de obicei este cenusie bruna. gasind pui de iepure.deschis. iar pleoapele ochilor nu sunt lipite? Dupa 6-7 zile de alaptare. Ajunge la maturitate sexuala la 6 luni. albe . intemperiile. cum ar fi : aplicarea in mod nechibzuit a pesticidelor in agricultura. puii salbatici pier. din primavara.femela fata de 5-8 ori pe an . 2. avand de fiecare data 5 .iar urechile sunt negre pe margini si cenusii brune la varf. dar si altor factori.dar pieptul si laturile sunt galbui. puii pot parasi culcusul si-si cauta singuri hrana? Mortalitatea ridicata a tineretului se datoreaza in principal numerosilor sai dusmani din lantul trofic . mixomatoza. precum si bolile specifice (coccidioza . mor inainte de a implini virsta de un an? Femela fata de obicei de 3. Picioarele dinainte sunt puternice si conformate pentru sapatul galeriilor.3-2 kg greutate. Iepurele de vizuina Denumirea stiintifica este Lepus Oryctolagus Cuniculus Europaeus . s. Este de talie mult mai mica decat iepurele de camp : 41-42cm lungime totala si 1. care afecteaza prima generatie.picioarele dinapoi fiind insa mai scurte decat la iepurele de camp.Blana iepurelui de camp prezinta o variatie destul de mare sub raportul culorii . stramosul a peste 100 de rase de iepuri de casa. . insa.a.cate 3-7 pui si care au deja par crescut. braconajul .4 ori pe an . in conditiile casnice. Denumit popular si lapin .galbui la mijloc si negre la varf.

de unde. mixte.Puii sunt fatati fara par. . de blana. Stiati ca : Iepurii de vizuina nu dau hibrizi la imperecherea cu iepurele de camp? Iepurele de casa ( domestic ) Originea : Iepurele de casa a fost obtinut in jurul anului 1000 î. Rase de iepuri de casă: Sunt catalogate in prezent peste 100 de rase de iepuri care se clasifica astfel : - in functie de greutatea corporala : mari. s-au raspandit in Asia si restul Europei.4 saptamani. in functie de lungimea firului de par : cu par scurt si cu par lung. mici si pitice. mai intii in Spania. devenind independenti dupa 3. odata cu expansiunea imperiului roman. au pleoapele lipite (cam 10 zile).e. mijlocii. in functie de productia principala : de carne.n. prin domesticirea iepurelui de vizuina. Vestigiile arheologice confirma domesticirea iepurilor.

urechile lungi 17-20 cm chiar si 22. Cu par mediu.Mixte.De carne. Albastru vienez. MICI . dar exista exemplare ce depasesc 10 kg.sub 2 kg :Poloneza. Neozeelandeza .Cu par scurt (Rex). Prolificitatea medie (nr. In functie de lungimea firului de par: . bruna.Cu par lung (Angora ) in functie de productia principala . Uriasul francez . cu varful rotunjit si purtate in ''V'' Culori : agouti(salbatica) dar poate fi si neagra. Capul este masiv. . cenusiu inchis (cangur ). negru.peste 5 kg :Uriasul Belgian . chinchilla.3-5 kg :Chinchila mare.2-3 kg :Havana . Berbecul englez .De blana. Rase mari de blană. MIJLOCII . Olandeza . . PITICE . Limita de greutate este in general de 7 kg . Uriasul German. de produsi la o fatare) 5-6 pui. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii.MARI . Uriasul Alb sau Termond . . Argintiul Francez. altii cred ca este rezultatul unei mutatii genetice. Californiana. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. . Puii cantaresc la nastere 6070g. Uriasul Belgian Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. Masculii ating maturitatea sexuala la 9 luni iar femelele la 8 luni. Chinchila mica.

. scurt si matasos. voluminos si bine legat.gatul la masculi este fara salba . .Uriasul German Alb Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. -corpul cilindric. Aspect exterior : . la femele insa se poate intalni o usoara salba. ochii de culoare roz (pupila rubiniu inchis iar irisul mai deschis). Greutatea la fatare a puilor este de 55g. iar pielea nu prezinta pigment. . Uriasul German Pestrit ( Fluture German ) .greutatea de 6-9 kg. prolificitatea medie este de 5-7 pui pe fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. greutatea medie fiind de 6-7 kg. Iepuroaicele fata de 2-3 ori pe an. blana de culoare alb stralucitor. cu varfurile rotunjite.urechile au o lungime de cca 18-20 cm. -culoarea blanii este alba cu par des.are o constitutie robusta.urechile avand lungimea de 15-18 cm purtate in ''V''.

Pestritul german este ceva mai masiv decat Fluturele urias francez. musculoas si bine proportionat. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. in anul 1910. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. fiind insa ceva mai fina. sunt crescuti in intreaga lume pentru carne si blani de un colorit remarcabil.A fost format in Germania la inceputul secolului XIX in urma selectiei Fluturelui urias francez cu care se aseamana foarte mult. mai delicata.0 kg. Rase mijlocii de blană-carne.5 kg iar la maturitate media este de 4. formand "cercuri" mai deschise la culoare decat restul corpului. desenul fluturelui. Trunchiul este relativ cilindric. dar avind inelele din jurul ochilor. Rasa Neozeelandez Rosu Rasa s-a format in America de Nord.0 kg. Ating maturitatea sexuala la cca 8-9 luni.iar limita superioara nu exista.3 kg. Culoarea blanii este totdeauna roscata cu luciu intens . . alb-albastru Greutatea normala este de 6. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. In prezent. La varsta de 3 luni au deja 1. Lungimea urechilor este de 16-17 cm. Intrucat selectia s-a facut in directia productiei de carne. Culori: alb-negru . Dimensiunile rasei sunt peste media raselor mijlocii. Uriasul alb German i-a transmis o serie de particularitati specifice. fapt ce-i confera un aspect placut. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. Prolificitatea medie este de 5-8 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 910 luni. provenind dintr-o incrucisare fericita intre rasele Urias Belgian si Roscat de Bourbogne. In jurul ochilor blana este un pic mai subtire.Limita inferioara este de 5. prezentind petele de culoare specifice rasei. fara a avea desenul specific al capului.

armonios dezvoltate si cu musculatura bine exprimata . Membrele sunt scurte . Iepuroaicele fata de 4 – 5 ori pe an . . Linia spinarii este dreapta . avand cam 8 – 10 pui pe fatare. Are un trunchi lung de 47-51 cm .Rasa Neozeelandez Alb Este o rasa foarte populara in intreaga lume fiind folosita adesea drept animale de companie. cu limite intre 3. nicidecum in Noua Zeelanda? Culoarea blanii este alb curat iar a ochilor este roz. STIATI CA ? Denumirea rasei este oarecum eronata intrucIt rasa a fost obtinuta initial in America de Nord. Greutatea corpului este in medie de 4 kg . Spatele si trenul posterior sunt largi . Au un spor natural rapid ceea ce a condus la utilizarea lor intensiva pentru productia de carne si blana .5 si 5 kg . puternice si musculoase . In Romania sunt utilizati mai ales pentru productia de carne. larg si cu o musculatura puternica . Rasa Californian Are corpul lung . foarte larg si cu o musculatura bine dezvoltata .5 kg. La varsta de 3 luni ating 2. Perimetrul toracic masoara 32-36 cm .2 kg iar la 6 luni greutatea ajunge la 4-4. Membrele sunt scurte si bine imbracate in musculatura . Maturitatea sexuala apare la varsta de 4 – 5 luni.

5 kg iar la varsta de 3 luni atinge 2. iar la varsta de 3 luni cantareste deja 1. Au o precocitate accentuata . Greutatea corporala medie a rasei este de 4 . membre si coada ). cilindric si bine proportionat . Membrele sunt puternice si musculoase . Ochii sunt de culoare maro inchis. Greutatea medie a adultilor este de 4. in jurul ochilor.7 -2 kg. Rasa Chinchilla Poseda un trunchi alungit .2 kg . maturitatea sexuala instalandu-se la 4-5 luni. Membrele sunt musculoase si puternice. iar tineretul cunicul . urechi. membre . cu exceptia zonelor cu par mai scurt (bot.coada) negre. atinge la varsta de 3 luni la circa 2 .Greutatea corpului la adulti este de 4 kg . Culoarea corpului este alba cu extremitatile (bot . STIATI CA ? Rasa Californiana impreuna cu Neozeelandezul Alb este folosita la producerea de hibrizi industriali pentru productia de carne? Rasa Argintiu Francez Are trunchiul relativ alungit . urechi.5 kg . Culoarea blanii este argintie pe aproape tot corpul. unde este mai inchisa .2. cilindric . Are un aspect elegant ce aminteste de forma iepurelui de padure . Maturitatea sexuala se instaleaza la 5-6 luni . zvelt si bine proportionat . Rasa Iepure Olandez .2 Culoarea blanii este gri-deschisa albastruie cu o umbrire neagra . Ochii sunt de culoare rosie.

60x60 cm fiindu-le suficient. Iepurasul Arlechin Alte denumiri : iepurele japonez sau iepurasul cotofana.Ceea ce l-a facut in timp foarte popular printre crescatorii de iepuri consta in coloritul caracteristic.7 kg. Acestia au pleoapele inchise si incep sa vada abia pe la varsta de 14 zile. fata in medie 5-6 pui. iepurasul olandez nu este crescut pentru productia de carne. In pofida popularitatii sale. in anul 1830. Iepurii din aceasta rasa au o talie sub media raselor mijlocii.5 si 2. Stiati ca ? Aceasta rasa este recomandata mai ales persoanelor incepatoare in cunicultura intrucat nu este prea pretentioasa si are o rezistenta peste medie la boli? La maturitate.7 ani Varsta ideala pentru reproducere : 5. Datorita taliei sale. exemplarele cantaresc intre 2. insa blana sa fina si scurta (parul are in lungime de doar 2 cm) este foarte cautata pentru confectia de haine si alte sortimente diverse de imbracaminte. dupa o gestatie de 28-32 de zile. Desi numele ii sugereaza provenienta olandeza. usor de remarcat. De acolo s-a raspandit intai in Olanda (fiind primit cu entuziasm de crescatori) si apoi pe intreg teritoriul lumii. adevarul e ca rasa a luat nastere in Anglia. Iepuroaicele. in prezent existand doar 6 varietati coloristice recunoscute de asociatiile internationale de cunicultura. prin urmare nu necesita custi cu dimensiuni mari. adica dupa implinirea varstei de 6 luni. Rase mici de blană-carne. Durata medie de viata : 5 . iepurasul olandez nu s-a prea schimbat de-a lungul anilor. STIATI CA ? .6 luni.

bruna sau galben inchis ). ca unul din ei avea parul foarte scurt si catifelat. In rest. Urechile sunt colorate diferit. Rex Chinchilla Stiti cum au aparut rasele de tip REX ? Un crescator francez de iepuri ( acum vreo 100 de ani) a observat intr-un cuib de iepurasi. Rex Dalmatian ( fondul culorii este alb pe care se su prapun pete de culoare neagra.ciocolatiu ). avand ca linie mediana in mijlocul fetei. este paleta coloristica a celor doua varietati cunoscute: Varietati : 1. fatati de vreo 3 .Prima fatare trebuie sa aiba loc obligatoriu inainte de implinirea varstei de un an? Motivul : dupa implinirea varstei de un an. Rex Lutru (negru ca smoala). Rex Tricolor . Rex Lynx ( este bej . marcajele de pe cap sunt de asemenea impartite in cele doua culori. Varianta cotofana : La aceasta varietate culorile sunt : alb si negru. 2. Cele mai cunoscute rase de iepuri cu par scurt sunt : Castor Rex ( tonalitatea culorii poate varia de la brun .6 kg. Ceea ce il recomanda insa. oasele pelvine incep sa se sudeze (fuzioneaza) iar iepuroaica nu mai poate fata natural ( aspect mortal).roz cu reflexe argintii) .roscat inchis pana la brun . albastra . Impartirea lor pe trup este similara cu cea a variantei japoneze.7 . cealalta va fi obligatoriu roscata. Greutatea medie a iepurasului arlechin este de 2. Daca o ureche este neagra. Varietatea japoneza : Este uimitoare prin marcajele sale coloristice : negru cu roscat . forma trupului e similara cu a celorlalte rase. In orice caz. Aspect corporal: este un iepure mic .3.4 saptamani. Femela fata cam 3-5 pui ( dar a existat si un caz deosebit : 9 pui) . pentru a evita situatiile neplacute. Perioada de gestatie este intre 29-31 de zile. exemplarele femele nu mai trebuie date la monta dupa implinirea varstei de 3 ani. . Cu picioarele si spatele se intampla acelasi lucru.

neagra. roscat. agouti ) . Culoarea blanii poate fi albastra. matasos. Adultii ating in medie o greutate de 3 kg. Crescatorul nostru s-a gandit sa pastreze aceasta calitate a parului si . Greutatea medie a rasei este de 3. Vulpe Aceasta rasa are parul de pe trunchi cu o lungime uniforma de 5-6 cm iar cel de pe cap . Rase de păr şi carne Iepurii din aceste rase au par lung. fapt pentru care. Un pui avea parul scurt si foarte placut la atingere. iar productia de lana de circa 1 kg pe an . neagra. pe obraji ("favoriti") si la varful urechilor ("clopotei"). invelisul lor pilos este cunoscut si sub denumirea de "lana". Astfel s-a raspandit in intreaga lume aceasta rasa deosebita si mult pretuita pentru blana ei.5 kg . Cele mai reprezentative rase cu par lung sunt : ANGORA Aceasta rasa are parul mai lung. Membrele sunt bine acoperite cu lana ("papuci"). i . in jur de 6 cm . albastra.Peste cateva luni.cum cei doi pui erau de sex opus. etc. galben. alba.a incrucisat. Parul care le acopera capul este mai dezvoltat pe frunte ("mot") . Culoarea parului poate fi alba sau de alte varietati (gri. Havana. elastic. ATENTIE ! . cenusie. aceiasi iepuroaica fata un nou rand de pui si situatia s-a repetat. chinchilla. moale. urechi si membre cu o lungime specifica raselor cu par normal . rosie.

In mod obligatoriu. Schimbarea brusca poate avea consecinte neplacute ducand pana la moartea animalelor . .inseamna succes. Este necesara procurarea de la ferma de unde cumparati iepurii si a hranei necesare in vederea trecerii treptate de la un mod de furajare la altul. se va indarji. dar a fost prost hranit. Parul lipit pe partile interioare ale labutelor dinainte . Masculii cu deformari de constitutie.un simptom evident ca iepurele este bolnav (rinita infectioasa. Sfaturi practice : In nici un caz nu cumparati iepuri cu botul umed sau jilav. Cand cumparati iepurele. Daca este sanatos. cu murdarie sub coada cu riie sau capuse in urechi. Cumparati iepuri cu ochi senini. perfecteaza acte de vanzare . iar daca a slabit din cauza hranei insuficiente. acest iepure nu poate oferi pui de calitate. . . Iepurele sanatos are mereu pofta de mancare. aplicarea exacta a tehnologiei . Alegerea reproducatorilor Cel mai bine e sa procurati reproducatorii de la fermele specializate sau de la fermele inregistrate si controlate sanitar veterinar.Alegerea rasei . Nu cumparati iepuri slabi. sa fiti atenti la starea organelor sexuale si incredintati-va ca nu au probleme.respiratie normala dupa doua imepecheri cu un interval de 5 minute. Intersati-va despre productivitatea rasei alese la ferma de iepuri. pleoapele sa nu fi umflate. . respecta tehnologiile. .Constitutia.parul iepurelui.la femele-dezvoltarea organelor de alaptare. vioi. la blanuri.cumparare si poarta raspundere pentru iepurii vanduti. ridicati-l de spate. atunci trebuie efectuate unele cercetari de piata pentru a afla pretul la carnea de iepure. care au un efectiv destul de mare. Nu cumparati reproducatori de la piata sau de la oameni necunoscuti ! Caractersticele principalelor rase sunt descrise destul de amplu in numeroase lucrari despre iepuri dar si in aceasta.dorinta de imperechere peste 2-3 minute.respiratie normala pana dupa imperechere. la lina etc. despre productivitatea parintilor iepurilor alesi. Criteriile la alegerea reproducatorilor . Indicii masculilor buni reproducatori : . nu va lasati convinsi ca iepurele este de rasa.aspectul exterior. cumpararea reproducatorilor buni. va fi ca un arc. iar cel bolnav va atarna moale. . . Alegerea corecta a rasei. sau guturai). numai cu un testicul si cei la care unii dintre pui s-au nascut morti.la masculi-densitatea corpului si caracterul. sunt inlaturati de la reproductie.o atentie deosebita Daca scopul este cresterea iepurilor pentru a avea un venit bun si nu pentru hoby.

8 6. Maturitatea sexuala. Si atunci ??? UM kg luni kg luni RASE mari 3.5 2. aparatul genital intra in functiune mai tarziu decat alte aparate si sisteme ale organismuluil. la fel de grave. a numarului de fatari planificate. iar la masculi. se soldeaza. cu distocii (fatari grele ). momentul aparitiei maturitatii sexuale este determinat genetic.Virsta si greutatea optima reiese din tabelul urmator: Specificare Greutatea minima pentru reproducere a iepuroaicelor Varsta iepuroaicelor pentru reproducere daca au greutatea minima Greutatea minima pentru reproducere a iepuroilor Varsta iepuroilor pentru reproducere daca au greutatea minima ATENTIE ! Admiterea tineretului cunicul la reproductie inainte de varsta si dezvoltarea corporala optima. Greutatea corporala pe care o are reproducatorul in momentul montei este mult mai importanta decat varsta.8 5. prin reformarea unor indivizi valorosi din punct de vedere genetic.5 1. Cu toate ca maturitatea sexuala la iepuri se instaleaza la varsta de 4-5 luni . Bazele teoretice Dupa cum se stie la mamifere. ei pot fi folositi la reproductie doar cand ating varsta optima si foarte important . etc. microclimat (temperatura. fiind relativ apropiat la femele si masculi si influentat de alimentatie. determina pierderi. de la fiecare iepuroaica. ci coincide cu stadiul in care aparatul genital este capabil sa elaboreze celule sexuale mature. La iepurele de casa. dar si consecinte.Reproducţia iepurilor: Reproductie = organizarea in cele mai bune conditii a procesului de inmultire. Este o greseala si sa se monteze iepurii. Acest fapt. incep sa .70-75% din greutatea corporala a individului adult din rasa respectiva. nu corespunde cu momentul in care indivizii de sex opus. deoarece. productie mica de lapte. la female. precocitatea rasei .si manifeste dorinta de impreunare.5 4 7.5 5.5 mijlocii 2. Tehnologia reproducţiei. indiferent de gradul lor de dezvoltare corporala. la iepurii de casa.7 4. pentru obtinerea. cu obtinerea unei sperme necorespunzatoare calitativ si epuizarea fizica si sexuala rapida.5 . lumina).avorturi . apte pentru a fi fecundate. in fiecare an. la o varsta prea frageda .5 6. economic. aparatul genital se dezvolta mai incet decit restul organismului. intarzieri de crestere.5 mici 1.

pe ovare.Atentie la corelatiile din tabelul de mai sus.se trantesc pe o parte si nu accepta masculul ( uneori il musca de bursele testiculare.femelele sunt nelinistite. estimată prin numărul de pui înţărcaţi pe cuşcă şi pe an. secreta hormoni si care raman activi circa o luna. Semnele caracteristice perioadei de calduri sunt urmatoarele: . care. Spre deosebire de cazul anterior .Ritmul de reproducere intensiv se bazează pe realizarea a 4 fătări pe an şi obţinerea a 30-35 pui înţărcaţi/femelă. Atunci cand dupa imperechere.Ritmul de reproducere semiintensiv constă în realizarea a 3 fătări pe an.Ritmul de reproducere extensiv. la 912 zile si la 28-30 de zile? Momentul efectuarii montelor la iepuri este determinat de cel al depistarii femelelor in calduri.fug si tin coada lipita de corp. STIATI CA ? Cele mai intense calduri la iepuroaica se manifesta dupa fatare la 1. . exista intotdeauna foliculi pe cale de maturare.au organele genitale externe de culoare rosie-aprins. nu are loc fecundatia ovulelor expulzate.iepuroaica introdusa in cusca mascului .i-si smulg parul de pe abdomen si . Cele două cicluri de reproducere însumează 180 zile pe an şi se derulează între 1 martie-15 septembrie. Durata unui ciclu de reproducţie este de 75 . Productivitatea iepuroaicelor dintr-o fermă. depinde de intervalul între două fătări succesive. de numărul de pui la fătare şi de procentul de supravieţuire a puilor până la înţărcare. in locul acestora. Cele trei cicluri de reproducere însumează 325 zile. accepta monta. trebuie să ţinem cont de condiţiile de creştere asigurate (hrănire şi adăpostire) în cadrul acesteia. în urma cărora se înţarcă 26-28 pui/femelă. este caracteristic crescătorilor care dispun de condiţii de hrănire şi adăpare precare şi se bazează pe realizarea a două fătări pe an. Un ciclu de reproducere este alcătuit din 30 zile de gestaţie şi 60 zile de alăptare. castrandu-l). .se agita in cusca si rascolesc asternutul. în urma cărora se obţin 12-18 pui înţărcaţi pe femelă. .si fac cuib. Ritmul de reproducere Pentru stabilirea ritmului de reproducere a iepurilor de casă într-o crescătorie. iepuroaicele care nu sunt in calduri dar sunt introduse la mascul au alte semne caracteristice si anume : . Ovulatia este provocata de actul montei. . In ovarele iepuroaicei. . După intervalul de timp între două fătări succesive. .3 zile. Intervalul între două fătări succesive este de 75 zile (30 zile de gestaţie şi 45 zile de alăptare). interval de timp in care caldurile dispar. corpii galbeni . apar niste cicatrici de culoare galbena. ritmul de reproducere poate fi: . .

zile. constă în obţinerea a 6 . gestaţia. executa miscarea caracteristica a trenului posterior. pana cand femela. iar femela este în activitate 360 zile/an. Iepuroaica se transporta spre cusca mascului astfel : se tine cu o mana de pielea din regiunea spinarii. Fătările au loc la interval de 60 de zile (30 zile de gestaţie şi 30 zile de alăptare). . dimineata sau seara. miscare ce sugereaza excitatia si dorinta de imperechere. Monta. Momentul incetarii impreunarii este pus in evidenta de faptul ca masculul scoate u n sunet specific si cade in lateral. ATENTIE ! NU se va introduce niciodata masculul in cusca femelei pentru ca cesta. va fi preocupat de acomodarea cu noul mediu si nu va acorda nici o atentie femelei. Este recomandabil ca monta sa se realizeze pe timp racoros . Dupa introducerea femelei in cusca masculului.Ritmul de reproducţie foarte intensiv sau superintensiv. va fi verificata starea de sanatate a celor doi reproducatori si a organelor genitale externe.7 fătări/an/femelă şi a 36-48 pui înţărcaţi/an/femelă. iar cu cealalta se sustine greutatea intregului corp prin plasarea miinii in regiunea fesiera. fătarea. . Sa nu uitam ca la aceasta specie exista posibilitatea simultaneiratii gestatiei cu alaptarea si reducerea intervalului intre generatii. actul montei are loc rapid. Se recomanda ca. Inainte de realizarea imperecherii. aceasta. sa se realizeze un usor masaj al zonei sexuale externe. iar femela este în activitate 300 zile/an. cat mai aproape de gat . durand doar cateva secunde. inainte de introducerea femelei in cusca masculului. Acelasi lucru se va face si daca se foloseste insamintarea artificiala a iepuroaicelor. devenind agresiva.

sunt mai reci. care a fatat odata sau cit mai apropiat cu femela pe care o inlocuieste dar are un numar mai mic de pui. aceasta se introduce intr-o “cusca de asteptare”. La 24 de ore de la fatare. iepuroaica va fi readusa in cusca din care a fost luata si se opereaza data montei in fisa individuala si in registrul reproductiei sau direct in calculator. ea se considera gestanta si se scoate rapid din cusca acestuia. dar mai putin lapte. Gestatia dureaza intre 29 – 31 de zile cu o medie de 30 zile. puii sanatosi. se iau puii. Pentru a-i proteja termic. prezinta miscari vioaie si tendinta permanenta de a se hrani pe cand. controlam cuibul si se numara puii. Dupa 10-12 zile de la monta se poate proceda la palparea transabdominala a trompelor uterine pentru diagnosticarea starii de gestatie.daca apar modificari de miros. cind un astfel de program exista (cea mai indicata evidenta ) Femelele in calduri care refuza actul sexual. ATENTIE ! La controlul cuibului. Totodata se observa viabilitatea acestora si se inlatura puii morti. Aceasta precautie este obligatorie intrucat iepuroaica isi recunoaste puii dupa miros si .Dupa realizarea a doua monte consecutive. cu mobilitate slaba si pielea usor cutata. Daca femela ataca masculul si emite sunete tipice. STIATI CA: Daca o iepuroaica are mai multi iepuri. si se pun in cuibul alteia. (caz in care iepuroaica va fi indepartata de la reproductie) si mai poate fi determinat de carente alimentare in perioada de gestatie precum si de absenta apei imediat dupa fatare. de la o femela.5 zile inainte de fatare se va efectua pregatirea cuibului prin introducerea de paie curate si uscate sau fan. Iepuroaica fata usor si dureaza cam15-25 de minute. caz in care se vor remedia deficientele urgent. O alta metoda prin care se poate efectua controlul instalarii gestatiei este prin reintroducerea femelei in cusca masculului. Aceasta pornire canibala a iepurelui de casa este o reminescenta a instinctului de conservare mostenit de la forma salbatica a speciei. cei cu probleme. vor fi introduse in cusca altui mascul. sunt calzi. Puii fatati au ochii inchisi si fara par si cantaresc fiecare intre 50-70 de grame. exista posibilitatea sa refuze sa ii mai alapteze sau chiar sa-i manince ( canibalism ). ATENTIE ! Controlul cuibului se va efectua numai dupa ce ne vom spala pe maini cu un sapun fara miros sau cu o solutie de cloramina ( sau alt produs pe baza de clor) dar cu care iepuroaica este obisnuita si numai dupa ce scoatem iepuroaica din cusca.Daca nici de aceasta data nu accepta masculul. este necesara efectuarea adoptiei prin asa numitului sistem “cuc”? Aceasta inseamna ca. . sau daca a murit. Fatarea are loc de obicei noaptea si este semnalata de iepuroaica prin smulgerea parului de pe abdomen si amenajarea cuibului.iepuroaica ii acopera cu parul smuls de pe abdomen. Cu 4 .

astazi. Temperatura are o influenta majora asupra efectivelor de animale din crescatorii. Condiţii de igienă şi microclimat Se vor respecta conditii stricte de curatenie si igiena permanenta. La temperaturi sub 12 °C si peste 20 °C se reduce considerabil dorinta de imperechere.10 – 0.56 m2 suprafata totala 0. sa se asigure o liniste perfecta.starii de sanatate a iepurilor .Atunci cand puii nou-fatati.ingrasare.40 m/ secunda la limitele superioare ale confortului termic. Viteza curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0. . iar cele cu mirosuri persistente. Aceasta influenta se reflecta asupra : . ori le este foame.15 m/ secunda la limitele inferioare de confort termic. Este absolut necesar ca in crescatorie sa se impiedice accesul rozatoarelor in vecinatatea iepurilor. scancesc tare si se misca in permanenta . si care estompeaza alte zgomote accidentale. .consumului zilnic de furaje . cu o intensitate medie. situatie in care trebuie intervenit rapid asupra factorilor deficitari. Densitatea minima a efectivului va respecta urmatoarele valori: Crestere in custi Iepuroaica cu pui pana la 5 saptamani Iepuroaica cu pui pana la 8 saptamani Suprafata minima 0. inseamna ca ori le este frig. Umiditatea aerului nu reprezinta o problema in tara noastra dar trebuie avut in vedere ca in halele de crestere sa fie intre 60 – 80 %. trebuie sa se asigure un fond muzical. Contrar tehnologiei vechi din Romania. cu care iepurii se obisnuiesc treptat. Flambarea se va folosii ori de cite ori se aduna puf pe custi sau ocolo unde au murit iepuri. putind creste pina la 0. Domeniul de temperatura recomandat pentru cresterea iepurilor este de 10 °C – 20 °C dar optim este 18 – 20 la reproductie si 15 – 18 in sectorul de crestere .functiei de reproducere. numai dupa obisnuirea treptata a iepurilor cu ele. ( latratul ciinilor constituia un factor important de stress) in toate tarile crescatoare de iepuri.74 m2 suprafata totala . cind se impunea ca in crescatoriile de iepuri de casa. Se vor folosi pentru dezinfectie numai solutiile avizate sanitar.35 – 0. pentru a se preintampina consumarea puilor de catre mama.

atunci acestia sunt rotunjori si sunt linistiti. la iepuroaica. apoi se va administra furaj combinat special pentru tineret. STITI CUM SE CALCULEAZA « CAPACITATEA DE ALAPTARE » A IEPUROAICEI ? Seara se izoleaza intrarea iepuroaicei spre cuib cu un paravan. iar puii incep sa consume din hrana mamei. si este cantitatea totala de lapte produs de iepuroaica ( nu uitati sa scadeti greutatea cosului). un furaj combinat granulat. cantitate care va creste pina la 30 – 35 g / cap / zi. Cu cit aceasta cantitate este mai mare. este capacitatea de alaptare. nu vor veni in contact direct cu animalele deja existente in crescatorie (daca exista) timp de cel putin 30 de zile. iar incepand cu ziua 16-20 ies din cuib si incep sa guste mancarea mamei. ochii se deschid la varsta de 10 zile. Se vor face vaccinarile (daca nu s-au facut). tratate preventiv cu un antibiotic de spectru larg (atentie deoarece anumite antibiotice sunt toxice la iepuri) si se vor urmari comportamental. Ingrijirea şi înţărcarea puilor de iepure . productia de lapte scade. Apoi se lasa sa suga. si se cintaresc din nou.18 m2 per exemplar 0. Hănirea suplimentară a puilor de iepure Dupa 21 de zile. macar in aceasta perioada. La fatare.animalele achizitionate. in general dimineata si dureaza 4 – 5 min. pentru a evita stresul. a tineretului cunicul şi a iepurilor adulţi Alaptarea iepurilor Alaptarea se efectuiaza o data pe zi. Capacitatea de alaptare se calculeaza la 7 – 14 si 21 de zile si are rol in selectia efectivului matca.Iepurii intre 5 – 12 saptamani Iepurii peste 12 saptamani Iepuroaice si iepurii pentru reproductie 0. iepurasii au greutatea de 50-70gr. timp in care se vor urmari cu multa atentie. Creşterea puilor. Diferenta de greutate. La ipeurasi. si iepurasii ei vor avea o viteza mai mare de crestere si o greutate mai mare la intarcare.56 m2 per exemplar Carantina . dar dupa acomodare.07 m2 per exemplar 0. In timpul suptului puii primesc 6 -8 g / cap in primele zile. complet din care vor minca si iepurasii pina la intarcare si inca 4 – 5 zile dupa aceasta. la virsta de 18 – 20 zile. Daca femela are lapte destul. vitaminizate. Mai intii vor fi deparazitate. Este bine sa se administreze iepuroaicei. iar dimineata se pun intr-un cos ( cintarit in prealabil ) toti iepurasii si se cintaresc. Iepurasii cresc rapid si la o luna au greutatea de 400-700gr.

sub actiunea unei bogate flore bacteriene. determinind de cele mai multe ori moartea iepurasilor.Intrucit flora baceriena este foarte sensibila la antibiotice. Stomacul la iepuri este de tip monogastric ( unicompartimentat ) si are un volum ce variaza de la 50 – 200 ml . Cei de pe arcada superioara sunt reprezentati prin doi incisivi foarte dezvoltati.la fatari intensive intarcarea se face la 28-29 zile. proprii sau a altor iepuri. dispusi pe arcadele maxilarelor dupa urmatoarea formula: I = 4 / 2 . Fata de alte specii de mamifere. care nu permite animalului sa vomite. In procesul de digestie. indica o tulburare metabolica. fenomen prin care iepurele de casa este capabil sa utilizeze substantele nutritive elaborate de microflora din cecum. O alta particularitate ar fi ca.Iepurii se intarca la varste diferite. dintii cresc continuu. punind la dispozitia organismului substante nutritive usor asimilabile ( acizi grasi. tratamentele medicamentoase trebuiesc facute cu mult discernamint. incadrati de doi incisivi mai mici si asezati mai inapoi. mor intru-n timp foarte scurt. 1m si capacitatea de 6 – 12 ori mai mare ca a stomacului. se va face prin scoaterea iepuroaicei din cusca si Nu prin scoaterea iepurasilor. La aceasta specie. este interzisa hranirea iepurilor cu furaje alterate sau toxice. sub forma unui jet subtire iar in lipsa furajelor se acumuleaza in stomac si duc la aparitia tulburarilor digestive (diaree). datorita procesului de tocire ce are loc in timpul cind iepurii consuma nutreturile solide (fie crengute de copaci fie furaje concentrate sau granulate). sufera importante transformari. M = 6 / 6 = 28 Incisivii ( I ) au aspect de prisma patrulatera curbata. Ca urmare. in functie de metoda de crestere: . Din punct de vedere fiziologic. La acest nivel. pentru evitarea stresului de intarcare. proteine. Ei se pastreaza in limite normale. Acestia vor ramine in cusca in care au fost fatati pina la livrare. vitamine ). iar medical reprezinta simptomele clinice ale unor boli nervoase. o particularitate deosebit de importanta o constituie cecotrofia. determinata de lipsa sau excesul unor vitamine sau saruri minerale si se manifesta clinic prin consumul crotinelor dure. coprofagia. neputindu-le voma.la semiintensive la 35-45 zile. tot timpul vietii. Dentitia este compusa din 28 dinti. stomacul si intestinul gros. . In 24 de ore pot consuma 70 – 80 de tainuri. C = 0 / 0 . deoarece. Intestinul gros prezinta particularitatea morfologica a unui cecum foarte dezvoltat cu lungimea de cca. Pm = 6 / 4 . Hrănirea tineretului cunicul – furaje recomandate şi tehnica hrănirii Particularitatile morfo fiziologice la iepuri Iepurii de casa sunt animale rozatoare ierbivore. La nivelul orificiului cardia are un sfincter foatre puternic. geletinoase si pe care iepurele le consuma cu placere mai ales in timpul noptii. care produc tulburari gastrice. iepurele prezinta unele particularitati morfologice privind dentitia. Atentie ! Intarcarea.Trebuie facuta neaparat mentiunea ca in trecut “unii specialisti”. celuloza din furaje. glandele salivare produc saliva in mod continuu . O alta particularitate legata tot de stomac este ca iepurele se hraneste in permanenta cu mici pauze. Foarte importanta este observarea permanenta a fiecarei custi pentru descoperirea precoce a tulburarilor digestive ( diareei ). au pus semnul egal intre cecotrofie si coprofagie. Cecotrofia .eliminate sub aspectul unor crotine moi.

De asemenea .este o manifestare fiziologica.transparent.) Hranirea cu nutreturi din gospodarie se completeaza in cazul sistemului semiintensiv de crestere cu supliment furajer concentrat. provocand o mare risipa.ude cu roua . graunte de cereale si furaje suculente (morcov.50 %. normala la aceasta specie. strabat in scurt timp traiectul tubului digestiv pina la cecum. Aici sunt stocate 6 ore si transformate in cocoloase cu umiditatea de 70 – 80 % numite crotine moi cu aspect. care le inghite fara sa le mestece. unde se deshidrateaza pina la umiditatea de 45 – 50 % si apoi sunt eliminate prin anus sub forma de crotine dure.100 % din hrana iepurilor . Atentie ! In nici un caz. dupa ce strabat celelalte segmente ale intastinului gros. Furajele grosiere . etc. urmata de asimilatia intestinala. Explicatia fenomenului de cecotrofie ar fi ca. . daca sunt : . asemanator unui ciorchine de strugure miniatural. Furajele verzi nu se ofera proaspete. HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE FAMILIALE In cadrul sistemului familial de crestere a iepurilor (extensiv). nutreturile ingerate. de unde sunt preluate cu gura de iepure. Crotinele moi inghitite. unde are loc a doua digestie. fanurile pot constitui singura sursa de hrana pentru toata durata sezonului rece. fanurile pot avea o pondere in ratia zilnica de 40 . dupa un timp.sunt impurificate cu pamant .sunt prafuite . imprastiind furajele. trifoi si graminee Acestea sunt destul de bogate in substante nutritive si au calitatea de a asigura volum mare ratiei si suficienta celuloza pentru desfasurarea normala a digestiei. De aici ele sunt impinse in intestinul gros. Acestea. fara sa treaca prin cecum. Este preferabil sa utilizam mai mult fanul de trifoi . ci la o zi dupa ce au fost cosite ( acestea nu vor fi lasate la uscat la soare ci la umbra ). ajung la anus. gelatinos. Furajele verzi Sunt ierburi provenite de pe pajisti de buna calitate . nu vom oferi ca hrana iepurilor furaje verzi . trec in intestinul subtire. . ajung in stomac si. deoarece in cazul celui de lucerna iepurii au tendinta de a consuma doar frunzele.contin plante posibil toxice . Fanurile de lucerna.sfecla. mere. altfel iepurii vor face risipa de hrana . amestecate cu lucerna si trifoi si pot reprezenta cam 50 . In afara acestei perioade. nu vom recolta niciodata furaje verzi de pe terenuri fertilizate excesiv cu ingrasaminte azotate sau de pe terenuri unde s-a efectuat tratamente cu substante chimice (ex. pesticide ). . Pentru iepurii adulti si chiar pentru tineret. Furajele vor fi oferite in hranitori speciale. vom folosi pentru furajare: fan. fara conotatii de anormalitate.

Stiati ca ? Iepurii tineri hraniti astfel realizeaza 1 kg de spor in greutate pentru fiecare 2. Frunzele de sfecla furajera vor fi administrate iepurilor in cantitati foarte mici . dulce. secara.reteta ideala pentru productie intensiva . Morcovul Reprezinta nutretul preferat al iepurilor. raportul intre continutul in celuloza si proteina avind un rol esential in obtinerea productiilor dorite si pastrarea sanatatii animalelor dupa cum se poate vedea si din tabelul urmator: Proteina bruta Sub 16 % Intre 16 si 18 % Celuloza Sub 12 % Intre 12 si 15 % Intre 12 si 15 % Efecte risc de diaree mare securitate pentru diaree dar productie mica .temperatura din timpul compactarii imbunatateste starea sanitara a furajelor. Sfecla furajera Poate fi administrata in cantitati moderate. porumb ) se pot administra intregi sau doar aplatizate (strivite).se evita consumul preferential al furajelor (iepurii nu mai pot alege). grau. Grauntele de cereale Grauntele (ovaz. datorita gustului sau placut. . HRANIREA IEPURILOR IN CRESCATORIILE INTENSIVE In cadrul fermelor specializate in cunicultura. iepurii consuma furaje bogate in celuloza. . intrucat contin oxalati (substante ce provoaca diaree si intoxicatii). Paiele au un efect favorabil asupra starii de sanatate a efectivelor de iepuri in randul carora exista cazuri de enterita (diaree). deoarece are efect laxativ.creste digestibilitatea si randamentul de valorificare al hranei. . . orz.5 3.timpul de conservare a furajelor creste. Tarata (care este un produs secundar al macinarii graului) poate fi folosita numai in cantitati mici .5 kg de furaj granulat consumat ? Spre deosebire de porci si pasari.se previne aparitia unor afectiuni a cailor respiratorii.Furajele grosiere . vor fi introduse in hrana iepurilor doar pentru a corecta ingestia de substanta uscata si celuloza ( adica in cazul in care le-am oferit anterior prea multe furaje suculente). cel mai performant sistem de preparare din acest punct de vedere este granularea ( este vorba de compactarea mecanica a sortimentelor furajere maruntite ). paiele. Prin granulare se obtin cateva avantaje majore : .

3/4. cu 4 – 5 zileinainte de a se termina lotul vechi. 1/2. CUSTI SI ACCESORII PENTRU IEPURII DE APARTAMENT . incepind cu 1/4. Daca dupa 5 – 6 zile. Pentru testarea furajului. animalele sunt vioaie si nu prezinta balonari sau diaree inseamna ca furajul este bun si se va administra si celorlalti iepuri.Pentru inceput se va da in amestec cu furajul din lotul vechi. se poate folosi un lot martor (de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu noul furaj si se vor observa reactia lor. totdeauna se va face testarea acestuia.Peste 18 % Intre 12 si 15 % Sub 12 % risc de diaree diaree in majoritatea cazurilor La schimbarea lotului de furaje. Tipuri de cuşti 1. granulat sau negranulat.

CUSTI PENTRU IEPURII DE CURTE In functie de densitatea animalelor pe unitatea de suprafata. El solicita un volum mic de munca. In afara de iarba care creste in interiorul tarcului. ritmul de reproductie.2. Sistemul de intretinere extensiv (semilibertate) Acest sistem este unul de tip familial. se procedeaza la hranirea suplimentara cu fibroase si suculente . Cresterea extensiva se realizeaza in 2 modalitati : Cresterea in tarcuri Iepurii cresc intr-un tarc (confectionat din plasa sau scanduri) in sprafata de 50 . grajduri) sau pur si simplu sub cerul liber. Dezavantajul este ca acest gen de crestere expune efectivul la intemperii (ploaie. etc. iepurii mai primesc si suplimente de masa verde.pe care le doreste crescatorul sau imaginat diverse sisteme de intretinere a iepurilor de casa. coceni. In acest sistem. pentru perioada rece. Putem creste in acest mod un efectiv de pana la 50 de capete. CUSTI PENTRU TRANSPORTUL IEPURILOR 3.ninsoare. pe care iepurii le pasc direct iar. fan. vint) iar prevenirea si controlul bolilor se face foarte greu. este foarte vechi. (pentru fiecare sistem folosindu-se diverselor tipuri de custi) si care pot fi diferentiate si clasificate astfel: 1. motiv pentru care nu este recomandabil pentru cresterea de efective mari. si au posibilitatea de a se adaposti intr-un sopron. tipul de hranire. iepurii sunt crescuti in adaposturi simple (soproane. Acest sistem foloseste cu un randament mic suprafete intinse de teren. tipul de adapost. deoarece hranirea animalelor se face cu resursele vegetale din flora spontana. paie.60 mp. Reproducerea lor nu este dirijata in nici un fel. suculente si concentrate. si a fost practicat din timpuri stravechi. Cresterea la sol .

Sistemul de intretinere intensiv (microfermele) Spre deosebire de primele doua sisteme. iepurele de casa s-a transformat in iepure de ferma. intensiv de crestere. 2. In astfel de ferme iepuroaicele trec prin 5 – 7 gestatii anuale. umplerea congelatorului familiei cu carne. consta in cresterea iepurilor in custi individuale. adica microclimat dirijat. puii se obisnuiesc repede cu hrana folosita de adulti.evacuarea dejectiilor se fac automatizat. 4. se adreseaza iubitorilor de iepuri care urmaresc si obtinerea de profituri banesti de pe urma cresterii iepurilor. Sistemul. cu tehnologie riguroasa. 3.Se realizeaza in grajduri sau soproane cu pardoseala din pamant si compartimentate.50 de kg masa vie. lunar. In fiecare compartiment vom caza cate 7 . existente in curtea gospodariei. Dupa iesirea din cuibul subteran. care aveau ca scop exclusiv. pentru a fi rentabil. In aceste conditii . Intensivizarea cresterii iepurilor nu presupune neaparat. cresterea intensiva inseamna.adaparea cu apa.Sistemul de intretinere superintensiv (cunicultura industriala) Acest sistem de intretinere este intalnit exclusiv la cresterea industriala a iepurilor in ferme de mari dimensiuni. Sistemul de intretinere semiintensiv Acest sistem de intretinere este tot un sistem de tip familial. De fapt. ci obtinerea unei productii ridicate de carne / mp de spatiu. obtinerea unui profit financiar.amplasate separat sau grupate in "baterii" dispuse pe unul sau mai multe nivele. Mai simplu spus. Hranirea cu furaje. oamenii lucrand mai mult cu utilajele si mai putin cu iepurii. Acest sistem. furaj granulat. presupune insa. in soproane sau in alte genuri de adaposturi. fiind folosit pe o scara larga in tara noastra. iepuroaicele gestante isi sapa cuiburi subterane in care vor fata si -si vor creste puii. ceea ce conduce la epuizarea lor rapida. 40 . sub copertine. acest sistem.9 iepuroaice si un iepuroi (sistem"harem"). cu mii de capete.vom obtine anual de la fiecare iepuroaica urmasi care cantaresc in total aprox. Custile pot fi amplasate direct sub cerul liber. in aceste locuri. existenta unor adaposturi tip hala. marirea dimensiunilor adaposturilor. In cadrul acestui gen de crestere .reproducatori de valoare si altele. . Pentru fiecare iepuroaica si puii ei va trebui sa repartizam cam 10-15 mp.

sa fie usor de curatat si dezinfectat). trebuie sa fie universale.sa asigure suficient spatiu atit pe verticala. zapezi. fibrocement. Acestea cuprind o paleta larga de forme si dimensiuni si pot fi confectionate din lemn.sa nu permita accesul altor animale in cusca (pasari. . vanturi. cartonul asfaltat. prin simpla scoatere a cuiburilor. mase plastice sau combinatii ale acestor materiale iar pentru acoperire se folosesc. tabla s. . plasa de sarma.custile. Pe fata custii mai putem fixa accesorii precum : jgheabul pentru fibroase si suculente. ca adancimea acestora. Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o cusca : . sa devina cusca pentru cresterea si ingrasarea tineretului . pentru ridicarea pe picioarele inferioare dar si pe orizontala. diverse animale de prada ). . .sa fie construite din materiale ieftine. La construirea custilor.a.sa asigure un loc confortabil de odihna ( evitarea materialelor reci) . .CUSTILE De-a lungul timpului. rozatoare. tabla. Pardoseala . in caz contrar. . vom intimpina dificultati in prinderea iepurelui sau curatarea custii. iar la intarcare.m. absolut necesare pentru furajare si adapare si evacuarea dejectiilor.sa nu permita evadarea iepurilor din cusca (inclusiv a puilor).d. foi de azbociment . . sa poata fi introduse cuiburi de fatare. Partile componente ale unei custi folosita in sistemul extensiv: Fata custii Aceasta este reprezentata de un perete format dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care este fixata plasa de sarma sau vergele metalice la care vom fixa in balamale o usa de acces ( o portita).sa protejeze iepurii impotriva intemperiilor (ploi. .sa fie prevazute cu utilajele. durabile si usor de procurat. (distanta de la portita de acces pana la peretele din spate) sa nu depaseasca 50 cm. adica atunci cind avem iepuroaice gestante. pentru miscarea iepurilor . hranitorul pentru concentrate si o adapatoare pentru apa.sa asigure conditii optime de zooigiena (sa nu se imbibe cu urina. trebuie sa avem in vedere. frig ). tigla.crescatorii de iepuri au creat si perfectionat o mare varietate de custi.

impiedicand patrunderea precipitatiilor si a razelor solare intense. La acest tip de pardoseala iepurele se va odihni pe suprafata compacta (40-50 % din suprafata custii) si isi va face necesitatile in cealalta parte. rezistente la umezeala si va avea o panta de 40-45 de grade spre partea din spate (pentru scurgerea precipitatiilor).i asiguram un asternut din paie.tabla sau material plastic) pentru a impiedica producerea curentilor de aer . d) metalica. Spatele custii Va fi confectionat totdeauna din perete plin (lemn. tabla) si pot avea diverse accesorii pt. Marginea plafonului va depasi cu 10-20 de cm marginile custii. motiv pentru care este si cea mai calduroasa) dar ca dezavantaj. pe un perete lateral dar la loc vizibil. avand distanta de 2 cm intre ele pentru a facilita scurgerea dejectiilor) c) mixta ( o combinatie intre cele doua prezentate anterior). plafonul poate fi confectionat din orice material avem la indemana. Plafonul custii Daca tinem cusca in spatiile inchise. Accesorii folosite la custi: Cuibul de fatare Are aspectul unei ladite. putandu-se imbolnavi cu usurinta. si dupa un timp putrezeste.rumegus sau talas. trebuie sa .Pardoseala poate fi : a) compacta (confectionata din lemn de esenta moale. plafonul va fi confectionat din materiale pline. hranire si adapare. se imbiba cu urina. Acest tip de pardoseala poate fi realizata din plasa de sarma sudata prin puncte ( avand ochiuri de 20 x 20 mm ) sau din vergele metalice dispuse la 20-25 mm intre ele. b) tip gratar ( din sipci din lemn dispuse paralel. Iepurii sunt foarte sensibili la curentii de aer. Pentru a putea sa asiguram curatenia. In cazul cresterii iepurilor in custi dispuse in curte . sub cerul liber. Trebuie aplasat in interiorul custii. . Peretii laterali Pot fi confectionati din diverse materiale (lemn. plasa de sarma.

Hranitorul pentru nutreturi concentrate sau granulate Asa cum ii spune si denumirea.5 zile inainte de fatare. Adapatorile Servesc la administrarea apei si pot fi confectionate din materiale precum tabla. . dar poate fi pus si in interior. Jgheabul pentru nutreturi de volum Serveste la administrarea economica si igienica a fanului si furajului verde. Cuibul de fatare se introduce in cusca iepuroaicei gestante cam cu 4 . serveste la administrarea economica a hranei granulate punand iepurele in imposibilitate de a imprastia hrana prin scurmare cu labutele din fata.Este construit . Acest jgheab este atasat de obicei in partea exterioara a custii. din lemn si are un orificiu circular sau patrat in care intra si iese iepuroaica pentru a alapta puii. sticla.cand puii vor implini 21 de zile de la fatare si vor incepe sa consume hrana solida ). ceramica. In acest scop. vom introduce in interior un strat de paie gros de 5 cm care va fi scos ulterior. In acest mod. (vezi imaginea alaturata) Gura sticlei va fi fixata la aproximativ 2-3 centimetrii distanta de fundul recipientului. Plafonul cuibului de fatare este mobil (o usa de vizitare fixata cu 2 balamale) ceea ce permite crescatorului verificarea zilnica a evolutiei cresterii puilor. apa din sticla se va goli pe masura ce iepurele bea apa din tavita. O adapatoare des utilizata poate fi o sticla plina cu apa pe care o fixam cu gura in jos intr-un recipient din tabla. in general.

Custile sunt pozitionate cu ajutorul unor suporti metalici peste fose de adancime. Rezervorul central este prevazut si cu un "plutitor" care va permite ( la fel ca la vasul de expansiune intalnit in orice toaleta) intrarea apei proaspete in rezervor pe masura ce iepurii consuma apa. Custi etajate ( acestea sunt folosite mai rar) Custile etajate reprezinta baterii la care custile individuale sunt dispuse pe 2 nivele (uneori chiar 3). Aceste custi sunt confectionate din panouri de sarma zincata (sudate prin puncte. .5 m.operatiunile de hranire. lat de 1. adanc de aproximativ 1 . ceea ce va conduce la existenta in permanenta a apei in fiecare vas de adapare (principiul vaselor comunicante intalnit in scoala la lectiile de fizica fluidelor). in care se colectioneaza de-a lungul unui an toate dejectiile rezultate. Rezervorul central si vasele de adapare vor fi dispuse la acelasi nivel.2 m si intins pe toata lungimea adapostului. b. acestea fiind asamblate intre ele prin cleme din tabla care se inchid cu un cleste special.evacuare dejectii necesita un efort minim. fosa = un sant betonat.adapare.1. Custi folosite la cresterea intensiva a iepurilor a.folosirea spatiului mai putin eficienta. cu ochiuri de 20x20 mm). Fiecare cusca are sistem separat de hrana si adapare. Custi pe un singur nivel (flat-deck) Utilizarea lor este considerata la ora actuala cea mai profitabila.crescatorul poate observa cu usurinta efectivele.Adaparea cu nivel constant (folosita in microferme si cresterea industriala) consta in faptul ca de la un rezervor central de apa vor fi duse conducte de alimentare spre vasele de adapare din fiecare cusca. Dezavantaje .iluminat uniform in fiecare cusca. . . Avantajele custilor pe un singur nivel: .5 .

iepuroaicele gestante.observarea iepurilor se face cu dificultate mai ales a celor de la nivelul superior. Avantaje: .iluminatul fiecarei custi nu este uniform. In cazul ochiurilor de plasa patrate.iepuroii de prasila. . iar pentru ochiurile de plasa rectangulare dimensiunea nu va depasi 75 mm x 12. Hranirea si adaparea iepurilor se poate face semiautomat sau automat.custi comune (in care se vor caza cate 6-8 sau 3-5 exemplare tinere/cusca in functie de varsta.exemplarele aflate in carantina. dimensiunea acestora nu va depasi 19 mm x19 mm. Indiferent daca folosim custi etajate sau nu. . .exista o suprafata mare de evaporare a urinei pe multiplele tavite de colectare.032 mm. . intrucat acestia vor incepe sa se bata si se pot castra intre ei. Atentie ! In nici un caz nu vom tine impreuna masculii dupa implinirea a 90 de zile. ceea ce conduce la o umiditate mare in adapost si care favorizeaza imbolnavirile. in orice crescatorie vor exista si custi individuale pentru: . datorita etajarii. . Dezavantaje : . sex si volum corporal) pentru inlocuirea celor care mor sau sunt reformate . . Diametrul sarmei utilizate la confectionarea plasei nu va fi mai mic de 2.5 mm.spatiul disponibil in adapost este folosit la maxim. marimea ochiurilor acesteia trebuie sa fie corespunzatoare dimensiunilor animalelor. Cerinte suplimentare privind protectia si bunastarea iepurilor In cazul cresterii in adaposturi unde podeaua este construita din plasa.Sub fiecare nivel exista tavite de colectare a dejectiilor.

56 m2 suprafata totala 0. Cand este necesar ca. toate proeminentele rezultate in urma procesului de fabricatie vor fi indepartate. pentru ca iepurii sa aiba acces facil la acestea. fie uscate sau preparate ca amestecuri diferite de nutreţuri naturale. Domeniul de temperatura recomandat pentru cresterea iepurilor este de 10 °C – 20 °C. cuprinse într-un volum mic. medie=4 kg) în repaus în în sexual gestaţie lactaţie 800 80015001000 1800 300 200 300400 100 100-150 100200 Tineret în vârstă de 2-3 luni 3-4 luni 4-5 luni 350450 50-75 500700 100150 75-100 7001000 150-200 100-125 . cum sunt grăunţele cerealelor sau unele derivate ale acestora. sau sa aiba o valoare care sa permita iepurilor sa stea in pozitie verticala.08 m2. Când produsele se folosesc sub forma lor naturală se numesc generic. Densitatea minima a efectivului va respecta urmatoarele valori: Crestere in custi Iepuroaica cu pui pana la 5 saptamani Iepuroaica cu pui pana la 8 saptamani Iepuri intre 5 – 12 saptamani Iepuri peste 12 saptamani Iepuroaice si iepuri pentru reproductie Suprafata minima 0.74 m2 suprafata totala 0. din cauza greutatii.07 m2 per exemplar 0.18 m2 per exemplar 0. Cantităţi maxime (gr. prevederi specifice speciilor de animale prevazute la articolul 2. iepurii sa fie crescuti pe podele pline. Cuibul va avea o lungime minima de 30 cm. furaje naturale şi sunt consumate fie verzi. ) de nutrienţi /sortiment/ zi / iepure de casă Furajul nutreţ verde siloz rămurele cu frunze Iepuri adulţi ( greut. Adapatoarele cu suzeta trebuie situate la aproximativ 25 cm fata de podeaua custii. cu urechile ciulite. Se numesc concentrate nutreţurile cu conţinut bogat în substanţe nutritive.Plasa va fi neteda. se va asigura un asternut curat.56 m2 per exemplar Adaposturile pentru iepurii de peste 12 saptamani nu vor avea mai putin de 45 cm inaltime.( ANEXA la Norma sanitara veterinara privind cerintele suplimentare de protectie si bunastare a animalelor crescute pentru scopuri de ferma) Hrănirea şi adăparea iepurilor adulţi Iepurele de casă este un animal ierbivor care foloseşte în alimentaţia sa produse vegetale. si o suprafata libera de minimum 0.

soia: 5. tărâţe de grâu: 34. .5. drojdie de bere: 1. faină de carne: 7. tărâţe de grâu: 37. şrot floarea soarelui: 10. tărâţe de grâu: 34.5. sare 0. sare 0. ovăz uruit: 24. orz uruit: 30.5. şrot floarea soarelui: 5. lucernă (fân) măcinată:14.5. lucernă (fân ) măcinată: 15. mangal:2. bostănoase varză deşeuri zarzavat fân 200-300 300 300 400 200 150 200-250 300-400 200-300 400-500 200-250 100-150 50-100 50-100 10-15 50-60 30-40 50 8-10 grăunţe cereale 50 boabe leguminoase seminţe oleaginoase tărâţe şroturi lapte făină de carne 40 10 50 30 5 300400 400600 300400 500600 250300 250300 100140 75-100 15-20 75-100 50-70 100 13-20 75-200 200300 75-100 100150 50-75 50-75 50-60 20-30 5-6 10-15 5-10 50 3-5 100200 300400 100200 200300 75-100 75-100 65-75 30-40 6-8 20-30 10-15 5-7 200-300 400-500 200-300 300-400 100-150 100-200 75-100 40-60 8-10 30-50 15-20 7-10 În continuare se vor prezenta diferite reţete furajere de nutreţuri combinate care se folosesc în alimentaţia iepurelui de casa în diferite stadii fiziologice: Starea fiziologică femelă gestantă femelă în lactaţie tineret înţărcat Reţeta furajeră (gr/zi/cap) ovăz uruit: 50.5. adult la îngrăşat Pentru a asigura un necesar optim de substanţe nutritive pe lângă aceste nutreţuri concentrate trebuie administrate şi alte tipuri de nutreţuri. faină de carne: 7. rezultând astfel un amestec de nutreţuri ce alcătuiesc o raţie. ovăz:35. sare 0. ovăz uruit: 40. In continuare se arată ca model unele raţii furajere ce se folosesc în alimentaţia iepurelui de casă. mazăre furajeră: 10.5. mangal:2.5. faină de carne: 7.cartofi morcovi sfeclă. mangal: 2.5. tărâţe de grâu: 35.

Iarna . celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) . astfel: Vara . rădăcinoase (ora 13). proteina bruta(PB). argina.verde+1/2 concentrate (ora 7).1/3 m.½ fân +1/3 concentrate (ora 8). dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete. verde (ora 15). Dupa cum s-a vazut. 1/3 m.Raţii pentru iepurii adulţi de 3-4 kg (gr/cap/zi) Starea fiziologică masculi şi femele în repaus femele gestante şi masculi perioada de montă femele în lactaţie Vara Nutreţuri Concentrate 70 Iarna Nutreţuri concentrate 50 100 Verzi 1000 800 Fân 150 150 Rădăcinoase 200 200 80-100 1500 100-150 200 250-400 Raţii pentru tineretul în creştere (gr/cap/zi) Vârsta (luni) 1-2 2-3 3-4 4-7 Vara Nutreţuri Concentrate 30 40 50 60 Iarna Nutreţuri concentrate 50 60 70 80 Verzi 300 450 600 800 Fân 70 100 120 150 Rădăcinoase 150 200 250 300 Raţii pentru îngrăşare (gr/cap/zi) Vârsta (zile) 1-10 11-20 21-30 Vara Nutreţuri Concentrate 60 90 120 Iarna Nutreţuri concentrate 80 110 130 Verzi 700 500 200 Fân 150 100 100 Rădăcinoase 300 300 300 Raţiile se vor administra în 3 tainuri. metionina. iepurii valorifica destul de bine o gama larga de furaje. cerintele in energie metabolizanta(EM). cistina. verde +2/3 concentrate + lăstari de arbori (ora 17). aminoacizi (lizina. verde +1/2 concentrate + ramuri de arbori (ora 19).in general. 1/3 m. 1/3 m. triptofan).

Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : . GB 3%. argina 0.CB 14%. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. precum pasteureloza. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate . PB 15%. argina 0. impedimentul major reprezentand printre altele si praful. deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.18% metionina+cistina 0.reprezinta reteta ideala pentru productie intensiva.9%.6%. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. nu o folositi si cereti sfatul medicului veterinar in aceasta problema.7%. Se pot face si furaje negranulate. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.2% metionina+cistina 0.22% metionina+cistina 0. dar sunt destul de greu de realizat. In cazul cind nu sinteti sigur daca o anumita planta este buna.EM 2400 kcal/kg. -femele gestante si reproducatori.CB 14%. Atentie ! Nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru iepuri.lizina 0. argina 0.8%.ar fi : -tineret 4-12 saptamani .CB 14%. Mai jos va propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri.EM 2400 kcal/kg. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.18% metionina+cistina 0. argina 0.75%. PB 15%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB (celuloza bruta ) si PB( proteina bruta). lizina 0.6%.CB 12%. saptamini sau chiar luni.. bacteriana.6%.triptofan 0. -femele in lactatie.triptofan 0.EM 2400 kcal/kg.. GB 3%.6%. cit si cele toxice. Plantele cu efect pozitiv .. PB 18%. O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara.triptofan 0.lizina 0. Atentie! Furajul cu PB cuprinsa intre 16-18% si CB 12-15%. PB 17%.GB 5%.triptofan 0. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea.9%. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la a g r a v a r e a u n o r b o l i ( d a c a s u n t purtatori).EM 2600 kcal/kg.9%.5%. sau infectioasa. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. GB 3%. respectand parametrii furajului.lizina 0.5%.

cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. Poate fi crescuta in gradina si o puteti recolta de 4-5 ori la sezon. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. Podbalul. de obicei ca nutret combinat. Mai puteti face fan din iarba cosita vara. maninca mai linistit in timpul serii. . Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Plantele cu efecte negative Tineti minte: · Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna.Sfecla rosie. de exemplu). iepurii.diaree. · Dati iepurilor o mincare variata si echilibrata.Poate fi data in cantitati nelimitate. · Dati hrana principala seara. data urmatoare le dati mai putin. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Se mai recomanda sa dati iepurilor si un amestec de plante. De obicei. in adapatori. ATENTIE · Iepurii trebuie sa aiba apa potabila in permanenta. dar numai de doua ori pe saptamina. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. moarte. Unde nu avem posibilitate de apa curenta de la robinet. Mai puteti hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Vetrice. trebuie sa experimentati. cind nu este masa verde. diaree Pentru a sti cita hrana sa dati iepurilor. Suplimentar la aceste plante. alba si rosie) · Trifoiul rosu · Conopida Balonare. Morcovul. trebuie schimbata in fiecare zi.Poate fi dat uscat. · Varza (verde. · Cartofii cruzi · Frunza de cartofi · Resturi de planta de rosii · Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. · Plantele conifere · Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. Astfel ve-ti afla de ce cantitate au ei nevoie. · Ceapa · Sparanghelul · Arpagicul · Prazul Boli gastrointestinale. pentru a hrani iepurii in timp de iarna.Lucerna. Va impiedica aparitia balonarii. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru iepuri.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina. porumb si orz.Este o planta bogata in proteina si calciu. Daca ei nu termina toata mincarea pe care le-ati dat-o. voma.

In cazul in care efectuam curatenia intr-o cusca in care stim sau banuim ca a locuit un iepure bolnav. 2. Astfel simplele schimbari de temperatura.dupa raclarea dejectiilor. E adevarat: iepurele este un animal foarte curat si acorda o atentie deosebita impartirii spatiului in: spatiu de odihna si spatiu pentru efectuarea necesitatilor si el nu va amesteca niciodata rolurile celor doua spatii atat timp cat este sanatos. acest animal mai are citeva reminescente ale comportamentului animalelor salbatice reactionind rapid si exagerat la stimulii noi din mediu. urmate de clatire si depozitarea acestora in spatii curate timp de cel putin 24 de ore. in permanenta? Pentru custile din alte materiale decit cele din plasa de sirma: . Pentru custile din plasa de sirma. se v-a face mai intii flambarea apoi spalarea cu solutii de detergenti si dezinfectanti. se difuzeaza muzica diversa. Evacuarea dejectiilor Evacuarea dejectiilor din custi si adaposturi trebuie efectuata macar o data la 3 zile.000 de ani ) . la intensitati medii. umiditate sau ventilatie in adapost sunt interpretate de iepuri ca un factor de stress si poate declansa cu usurinta diverse boli. inainte de a stropi cu solutia de var este necesar sa flambam interiorul custii pentru a elimina termic majoritatea microbilor (metoda termica cu lampa de benzina sau arzator cu butelie). pentru a elimina microbii ( metoda chimica la care vom utiliza o solutie de 3-5 %). in mai toate fermele de iepuri din afara tarii.ar fi foarte bine ca macar o data la doua saptamani sa stropim pardoseala si peretii custii cu var proaspat stins. vom matura toata cusca iar la sfarsit vom imprastia un strat subtire de rumegus peste zona dejectiilor. Ventilatia .Conditii de igiena şi de microclimat Igiena adaposturilor pentru iepuri Datorita faptului ca iepurele de casa este o specie domesticita relativ recent in istoria omenirii (adica doar de vreo 3. Dupa trecerea acestei perioade. zgomotele care apar brusc. se flambeaza din nou si apoi se aseaza in locul custii care a fost luata pentru dezinfectare.atentie marita la factorii de microclimat. 1. Zgomotele efectuate de crescator pentru curatirea custii nu constituie factor de stress pentru iepuri (iepurii se obisnuiesc repede cu ingrijitorul). . Asadar . De asemenea. . provoaca adevarate drame in metabolismul animalului. STIAT CA ! Pentru diminuarea stresului cauzat de zgomote.

ventilatia nu este o problema. 3. La iepurii de casa crescuti in sistem extensiv (tarcuri) sau semiintensiv (custi plasate in curtea gospodariei). Distanta dintre fantele de ventilatie si iepuri.1 m/sec si cea maxima de 0. Pe de alta parte.2 – 1. Pentru ca circularea artificiala a aerului in adapost sa aiba randamentul asteptat. ea realizandu-se pe cai naturale.cat are rol de evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat. admisia si evacuarea aerului au loc prin orificiile de ventilatie existente in structura cladirii ( fante sau prize de admisie si de evacuare).Ventilatia este importanta intru . este recomandat ca intre orificiul de admisie si cel de evacuare sa nu exista o distanta mai mica de 1.5 m. in cazurile susmentionate este bine sa fim atenti la modul cum construim custile pentru a nu realiza o ventilatie prea mare in interior (iepurii fiind foarte sensibili la curentii de aer care depasesc 0. Temperatura . In acest mod vor fi eliminate gazele nocive care se formeaza in adapost (gaz metan. trebuie sa fie de minim 1.4 m/ sec. Viteza de circulare a aerului trebuie sa fie reglabila ( ventilator cu mai multe trepte de viteza sau cu turatie variabila ) si sa se incadreze intre limita minima de 0. adica in cladiri avand destinatie cunicula . amoniac.5 m. In plus are si o influenta decisiva asupra temperaturii si umiditatii.4 metri / secunda La iepurii crescuti in sistem semiintensiv (microferme) sau in cel intensiv . Neventilarea corecta a adapostului se va concretiza in aparitia rapida a bolilor. dioxid de carbon si hidrogen sulfurat).

in maternitate. Dupa unii autori. .18 grade pentru intervalul 6 -14 saptamani . fiecare grad suplimentar va diminua ritmul de crestere al iepurelui si pofta sa de a consuma nutreturi. temperatura critica minima este mult sub 5 grade Celsius (cunosc cazuri cand iepurii adulti au suportat fara probleme geruri de minus 25 de grade ) . de influenta temperaturii asupra iepurelui de ferma.consumului zilnic de furaje . Aceasta influenta se reflecta asupra : . peste 20 grade Celsius.functiei de reproducere. 20 .Temperatura are o influenta majora asupra efectivelor de animale din crescatorii.Cresterea temperaturii. diminueaza capacitatea de reproductie si contribuie la cresterea consumului de nutreturi (animalul incercand astfel sa-si patreze temperatura corpului in limite normale ). . In ceea ce priveste iepurii de casa crescuti in custi amplasate in curte. trebuie sa avem grija ca temperatura din interior sa nu sufere variatii mai mari de 2-4 grade pe parcursul a 24 de ore. duce la scaderea drastica a productiei de lapte a iepuroaicelor. . In adaposturile pentru iepuri adulti .22 de grade pentru varsta de 4 . Temperatura optima in maternitate este de 17 . De la temperatura de 20 de grade Celsius. desigur.19 grade ( in cuibul de fatare se asigura astfel cele 30 .starii de sanatate a iepurilor . Temperaturile de sub 10 grade Celsius constituie factori favorizatori ai bolilor digestive si respiratorii . temperatura optima este de 14 . iar cea maxima 30 de grade. temperatura critica minima pentru iepuri ar fi 5 grade . Pentru a obtine rezultate bune in crescatorii. Este vorba.32 de grade necesare puilor). e adevarat : . In compartimentul crescatoriei destinat tineretului cunicul sunt necesare : 22-23 de grade in primele 2-3 zile dupa intarcare.atat iepurii de casa cat si cei de ferma rezista cu greu caldurii verilor toride. 16 .16 grade Celsius.6 saptamani . In privinta temperaturii critice maxime.

trebuie sa fim foarte atenti in privinta adapatorilor : apa proaspata sa nu lipseasca. bine aerisit si linistit. ve-ti introduce si mai mult aer incalzit de afara ( avind uneori peste 32 – 35 grade Celsius )si mariti si viteza curentilor de aer din adapost. Ventilatia sa fie pornita doar pentru a se asigura oxigenul necesar iepurilor dar si pentru a se elimina excesul de umiditate. Aceste boli vor aparea ulterior. umezeala pronuntata in jurul gurii. Facind astfel. Programul de lumina Lumina are o influenta puternica asupra functiei de reproductie la iepuri. Cel mai bine e sa avem in crescatorie un sistem de climatizare automatizat. curenti care sunt raspunzatori de aparitia diverselor boli la iepuri. Nivele ale umiditatii relative sub 55 % si peste 85 % sunt considerate praguri critice pentru viata iepurilor.Iepurele va fi transportat rapid intr-un loc racoros. .Singura solutie pentru custile amplasate afara este sa stropim cu apa atat custile cat si animalele. . .La tineretul pentru carne. asigura confortul biologic al iepurelui. ce pot duce la moartea animalelor.La tineret reproductie 29-98 zile se asigura 8 ore lumina / zi cu 1-2 w/ mp. 5. ATENTIE ! Daca iepurii supraincalziti se afla in adaposturi inchise. blocajul digestiv cauzat de parul inghitit de animale (cu ocazia efectuarii toaletei pilozitatii) .La femelele de reproductie 16 ore / zi cu o intensitate de 3 – 4 w/mp. NU porniti la putere maxima sistemul de ventilare .mici hemoragii in zona narilor ) trebuie actionat astfel : .5 w / mp.La masculi 10 ore / zi cu o intensitate de 2 w / mp. RECOMANDAM ca atit in interiorul adaposturilor. Umiditatea constituie un factor de microclimat important cu implicatii directe in echilibrul fiziologic al iepurelui. . O umiditate relative cuprinsa intre 65 – 80 %. Frecvent intilnite la iepurii crescuti in captivitate mai sunt si boli precum pietrele la vezica urinara. LECTURI SUPLIMENTARE PRINCIPALELE BOLI IN FERMELE DE IEPURI Generalitati: Iepurii crescuti in captivitate sunt mult mai sensibili decit cei din salbaticie. cu pierderi materiale si economice inseminate. ATENTIE ! In cazul in care observati ca iepurii dau semne de supraincalzire ( adica : agitatie extrema in prima faza. In acest fel (prin evaporarea apei) vom obtine o scadere artificiala a temperaturii cu 7 . . motiv pentru care este necesar sa li se acorde o grija deosebita. 2 – 3 ore / zi cu o intensitate de 0. provocindu-le diverse afectiuni respiratorii. Ei sunt foarte sensibili la schimbarile de temperature. apoi respiratii sacadate si foarte rapide. .Tocmai de aceea. in jurul acestora dar si pe acoperis sa stropiti cu apa rece. 4.8 grade.

Boli netransmisibile Bolile digestive Balonarea si diareea sunt cele clasice si sunt cauzate . 1. Cand iepurii bolnavi sunt luati din cusca de carantina. virala ori parazitara. bacterii sau paraziti. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin miinile crescatorului. Daca stiti ca unul dintre iepuri este bolnav sau credeti ca este bolnav. dupa care le veti administra vaccinurile corespunzatoare. Diareea afecteaza toate rasele de iepuri si toate categoriile de varsta. Consultatia lui este mai ieftina decit cumpararea altor iepuri. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi.Bolile se manifesta in general prin scaderea poftei de mancare. format dintr-o flora microbiana „ buna ” rezidenta permanent la acest nivel si o alta flora formata din elemente de natura patogena compusa din virusi. Nu neglijati sa verificati daca iepurii au consumat sau nu. ca sa fiti siguri ca sunt sanatosi si nu bolnavi. Cusca pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte ( indicat ar fi sa fie situate in alte adaposturi). mancare buna si sunt intretinuti in incaperi curate. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. trebuie sa-l izolati pentru a-i proteja pe ceilalti. . urmatorii iepuri. izolati imediat animalele ce va trezesc suspiciuni si anuntati medical veterinar. Retineti: Iepurii care primesc apa curata . Daca observati ca ceva nu este in ordine. nasul si organele genitale. Diareea este o inflamare a intestinelor. ii veti pune in cusca de carantina pentru o perioada de minim 30 de zile. se pot imbolnavi cu usurinta . fie din cauza maririi actiunii elementelor patogene de natura bacteriana. Cand mecanismele locale defensive se dezechilibreaza. Aceasta cusca particulara trebuie sa fie curatata obligatoriu de doua ori pe saptamana prin flambare si dezinfectata. se recomanda sa-i examinati atent cit mai des. excremente mai putine sau mai mici si de consistenta diferita. Examinati foarte bine ochii. are cauze extrem de variate . In intestinul oricarui mamifer exista un ecosistem extrem de fragil. Toamna e un anotimp cu anumite particularitati si predispune specia iepureasca la contractarea unor forme de diaree. Ca sa fiti siguri ca veti descoperi bolile la timp. vor fi niste iepuri sanatosi. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca rapid si sa-i molipseasca si pe ceilalti. pusi in aceeasi incapere. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. unele chiar foarte grave. furajele administrate. in caz contrar. Cand cumparati iepuri. aruncati toata mancarea care a ramas. in toate anotimpurile ( dar cu precadere toamna). de hrana nepotrivita. urechile. Actiunea acestor elemente patogene la nivelul mucoasei este temperata de sistemul de aparare local. va veti spala si dezinfecta bine mainile.in general. fie din cauza actiunii unor factori exteriori ( de exemplu alimente alterate) se instaleaza o inflamatie la nivelul intestinului care se exprima clinic prin diaree.

Pentru a preveni aceasta maladie. Aceasta maladie are drept cauza insuficienta calciului si a vitaminei D (ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Avitaminoza A Aceasta maladie apare cind dieta iepurilor este saraca in vitamina A . iar frigul. Putem evita cu usurinta aceasta situatie adaugand in dieta animalelor alimente bogate in provitamina A ( ex: sfecla rosie si morcovi). incercati sa nu exagerati cu adaosuri de calciu in dieta iepurilor. factori predispozanti pentru instalarea enteritelor grave. nu au pofta de mancare si sunt deshidratate ( din cauza deselor descarcari diareice) . nervos. Primele simptome ale diareei la iepuri nu sunt greu de observat Fecalele au consistenta diferita. dati-le mai putine plante bogate in calciu (ex: lucerna si orz). Boala se caracterizeaza printr-o cadere exagerata a parului. 2. sau ambele). zilele incep a fi tot mai reci. Hipercalcemia Hipercalcemia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. lumina solara. sunt un factor predispozant pentru instalarea diareilor prin faptul ca obliga organismul sa se adapteze.). favorizand patrunderea si instalarea unor germeni infectiosi la nivelul mucoasei intestinale.RHD . De asemenea. Caracteristica: forma naturala a corpului iepurelui se schimba treptat si miscarile ii devin greoaie . izolati imediat exemplarele si contactati imediat medicul veterinar pentru a stabili urgent tratamentul. Consistenta oaselor devine fragila si friabile. Toamnele ploioase predispun de asemenea furajele la mucegaire. de la moale la lichida. fiind o boala grava.alteori nu . iar toamna este bogata in astfel de furaje (de exemplu : fanuri invechite. putand aparea foarte usor fracturi ale membrelor . Osteoperoza si Rahitismul (maladii ale oaselor) Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere progresiva a oaselor. Frecvent. Boli infectioase Boala hemoragica a iepurilor sau Septicemia virala . endocrin. Uneori apare si febra. Rahitismul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Diareea este mai usor de prevenit decat de combatut. Animalele nu consuma furaje. diareea este insotita si de balonari mortale. Daca observati simptomele. iar culoarea difera in functie de bacilul contractat si de cat de avansata este boala. coceni de porumb etc. de asemenea. mai ales frigul umed. Acest efort de adaptare influenteaza sistemul circulator. rigide. Alti factori favorizatori sunt furajele intarite (lignificate). iar mucegaiurile sunt.In acest anotimp se fac simtite fluctuatii mari de temperatura.

dar ( dupa controlul si avizul sanitar . virulenta germenului. jetaj bilateral purulent. Boala evolueaza enzootic (grupuri limitate) sau chiar epizootic ( pe o scara larga) . fiind una dintre cele mai pagubitoare boli ale iepurilor. lacrimare. Animalele mor de obicei in 5-8 zile. supraaglomerarea sau alimentatia deficitara. sinuzita si depresie. Germenul este un cocobacil de dimensiune redusa. evolueaza sub forma supraacuta. stranut. gram negativ. chiar luni de zile. Clinic. De obicei sunt afectate animalele tinere. inclusiv la om. uneori pleuropneumonie. Virusul este originar din America de Sud unde a produs o pierdere majora printre iepurii salbatici. un virus care apartine aceleiasi familii ca si virusul ce produce variola. In forma supraacuta apare brusc hipertermia (42 grade Celsius) In forma acuta. pe langa semnele descrise mai sus apar si tulburari respiratorii: dispnee. Agentul cauzal este cel mai frecvent este bacteria Pasteurella Multocida care actioneaza pe fondul unor factori favorizanti: frigul. varsta. gasindu-se la absolut toate speciile de animale. nesporulat. Se caracterizeaza prin febra moderata si semne in functie de localizare. dar poate afecta si animalele adulte. Cele sanatoase din aceiasi crescatorie vor fi sacrificate de asemenea . raluri si matitate pulmonara. conditiile de mediu. timp in care animalele slabesc si mor prin epuizare. stranut. in ganglioni etc. . stranut. jetaj. care prin deschidere lasa sa se scurga un puroi albicios cremos. Boala mai este denumita si “ Guturai contagios” al iepurilor. Simptome : abatere.Pasteureloza Pasteureloza este o boala infecto-contagioasa produsa de germeni din genul Pasteurella (acesta cuprinde mai multe specii). Boala se poate exprima si prin formare de abcese reci solitare sau multiple de marimi diferite cu localizare subcutanata. infectiile recurente. dispnee si conjunctivite mucopurulente si cheratite. Animalele infectate vor fi obligatoriu eutanasiate si incinerate. Pasteureloza este un flagel care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta forma are evolutie lenta. dispnee si uneori moarte fulgeratoare in maxim 24 de ore. De cele mai multe ori semnele predominante sunt cele respiratorii: tuse.veterinar ) pot fi consumate. Forma cronica apare de obicei la adulti. Mixomatoza Agent etiologic: Boala este cauzata de virusul Myxoma (genul Leporipoxvirus). In localizarea nazala (coriza) apare prurit nazal. acuta si cronica. raluri. fiind un comensal al tractului respirator superior. Aparitia bolii depinde de mai multi factori incluzand specia. intermusculara. congestie.

purici s. Simptome Primele simptome apar la 4 .5 zile dupa ce iepurele a fost infectat. toti cei atinsi de el au decedat. in unele cazuri boala devenind cronica. imunitatea lor fiind foarte scazuta. Tratamentul Mixomatoza este o boala declarabila si supusa masurilor de carantina. In faza cronica a bolii apar tumori dupa 10-15 zile de la infectarea cu virusul. aparitia MIXOAMELOR (umflaturi) in primul rand in zona genitala si apoi in zona capului( urechi.lasand in urma lor suprafete singerinde. iepurii si-au dezvoltat imunitatea la acest virus. uneori excrescentele se resorb lasand doar niste urme care dispar si ele cu timpul. dar (indiferent de sex) devin sterile. . urmatoarea zona afectata sunt ochii (conjuctivita seroasa).bot .pleoape). din cercetari s-a constatat ca abia in ultimele 2 saptamani de viata iepurele isi pierde pofta de mancare. cale digestiva) cat si indirect (prin intepaturile insectelor hematofage: tantar. Iepurii slabesc brusc. fiind mai frecventa in zonele joase si mlastinoase. Acestea sunt febra .100 % iar media de viata din momentul infectarii cu virusul este de 7-14 de zile.a. Mortalitatea in forma cronica a Mixomatozei este de 95 . piele .). Virusul se raspandeste atat la iepurii de casa cat si la cei salbatici. rinita .friabile si rupandu-se usor. Mixoamele cresc rapid in volum devenind moi. ATENTIE ! Spre sfarsitul epizootiei .Cand iepuri provenind din Europa au fost importati inAmerica nici unul nu a rezistat acestui virus. virusul a fost adus si in Europa si numarul iepurilor existenti a scazut drastic. La fel s-a intamplat si in cazul iepurilor importati din Europa in Australia. Cu timpul. desi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele zile de viata. Boala are un caracter sezonier . nasului si al labelor. Aceste excrescente apar la nivelul urechilor. atat prin contact direct (mucoasa. Dintr-un accident. animalele dobandesc un oarecare grad de rezistenta.

Desi gazda finala este pisica. Deci. Boli parazitare TOXOPLASMOZA IEPURELUI Toxoplasma gondii . In cazul iepurilor. TRICHINELOZA . Aparitia bolii poate fi prevenita prin indepartarea pisicilor din crescatorie si prin montarea de plasa de sarma cu ochiuri mici la ferestrele adaposturilor de iepuri (pt a restrictiona accesul mustelor). plamani. plamani si ochi. Din pacate tratamentul in cazul Myxomatozei este de cele mai multe ori ineficient. Animalele dobandesc imunitatea cam la 3-7 zile dupa administrare. . vaccinarea este obligatorie (va fi administrat subcutanat un vaccin heterolog). el poate exista si pe gazde intermediare cum ar fi iepurele sau omul. mustele si gandacii de bucatarie. ficat etc). putem observa urmatoarele simptome : indiferenta. ameteala. oricat de mult ne-am stradui. Gazdele de transport sunt ramele. 2. muschi. acuta sau cronica iar pierderile in randul efectivelor sunt importante (prin morbiditate.La iepurii care nu mor. paralizia trenului posterior. Cum impiedicam raspandirii bolii ? Trei lucruri sunt foarte importante pentru a impiedica raspandirea bolii: 1. 4. varianta scurta : in urma infestarii. Splina este marita iar ficatul presarat de focare mici de culoare oranj. mortalitate si avort). Mortalitatea iepurilor infestati ajunge la 35-50 %. exterminarea mustelor si tantarilor (dezinsectie) Prevenire Pentru ca nu exista un tratament propriu-zis pentru Mixomatoza .eutanasierea tuturor iepurilor contaminati. dar nu numai. 3. La necropsie sunt gasite granuloame necrotice (puncte de culoare inchisa) in toate organele interne (splina. Afecteaza predominant aparatul respirator si sistemul neuro-muscular. gazda preferata a acestui parazit este tineretul cunicul.este un protozor parazit intracelular care poate fi gasit in peste 300 de specii de animale (in general paraziteaza animalele cu sange cald). epuizare fizica. Caracteristicile bolii si evolutia ei sunt prea complexe pentru a face obiectul acestei prezentari succinte. Boala poate fi supraacuta. Toxoplasmele (rezultatul toxic al activitatii parazitului) pot fi gasite prin analize de laborator specifice in mai toate organele interne ale animalului bolnav. de aceea este mai bine sa fie eutanasiat in momentul in care diagnosticul este pus de catre medicul veterinar. in organismul iepurelui apar chisturi in creier. Atat animalele domestice cat si omul se infesteaza in general de la o sursa principala : pisica din gospodarie. dezinfectarea locului in care iepurii au locuit dupa ce au fost infectati . La iepurii vii. trecerea prin boala este urmata de o imunitate puternica si de durata.ca si pentru celelalte boli virale. complicatiile respiratorii (pneumonia)sunt inevitabile si iepurele nu mai poate fi salvat.

Daca totusi omul bolnav nu moare (mai sunt cazuri) . la om se schimba datele problemei. . dar supravietuiesc doar cele care ajung in tesutul muscular (mai ales in diafragma. In cazul iepurilor de ferma exista situatii de canibalism sau de atacare a soarecilor si sobolanilor. Astfel. chistii sunt supusi actiunii acizilor gastrici si elibereaza din interiorul lor larva. dupa care femela moare. crampe abdominale.hemoragii gastrice. Ajunsi in stomacul animalului. Aceste simptome dureaza aproximativ 5-7 zile. deci boala exista si la iepuri. muschii oculari). paralizie. Apar febra (pana la 40 de grade). Spre deosebire de om.Este o boala provocata de viermele nematod Trichinella Spiralis si vizeaza aparatul digestiv si musculatura. la om. vom spune doar ca omul infestat are o stare de rau general.la final. tremuraturi. Dupa moartea acestor larve. Are loc si imperecherea (cam la 30-35 de ore de la infestare). Boala poate afecta foarte multe specii de mamifere (peste 100) atat domestice cat si salbatice si. (plus inca vreo 6-7 simptome pe care nu are rost sa le descriem aici). Urmeaza o alta faza care consta in probleme respiratorii.transpiratie abundenta si . miscarile globilor oculari devin dificile si dureroase. pierderi in greutate si diaree. voma. ameteli. O noua faza a bolii sunt durerile de inima. In muschi. Daca la animale. oboseala. boala debuteaza in maxim 10-20 de zile. limba. la animale boala evolueaza aproape fara simptome vizibile. Viermele cu pricina este un nematod mic si subtire avand doar 1.larvele naparlesc si ajung in stadiul de chisti. dureri de ceafa si ochi. omul. greata. moartea (cam la 24-48 de ore de la debutul durerilor). Larva migreaza in intestin si in 26 de ore naparleste de 4 ori ajungand la stadiul de adult. conjuctivita. tulburari nervoase.6 mm lungime. la care boala are o evolutie grava. Dupa 4-6 zile incepe sa depuna larve.durata de viata a larvei este de maxim 25 de ani. chistii se calcifiaza .boala evolueaza cu simptome usoare. desigur. constipatie. Aceasta « productie » dureaza cam 4-6 saptamani ( in functie de specia careia apartine gazda). Dupa ce este fertilizata.4-1. Larvele migreaza prin vasele de sange in intreg organismul. Inflamatia atinge pragul maxim cam la 5-6 saptamani dupa infestare. dureri de burta . apar umflaturi la nivelul fetei . O femela poate produce peste 1500 de larve zilnic. La om . Concluzionand . dupa ingestia de carne neprelucrata prin fierbere corespunzator. devenind duri. Acesti paraziti se localizeaza in aparatul digestiv ( adultii) sau musculatura (larvele). femela trece prin mucoasa gastrica si ajunge in nodulii limfatici. limba. Se intalnesc de asemenea (dar mai rar) pierderea poftei de mancare. gat si ochi. mancarimi insuportabile si eruptii ale mucoaselor. Durata de viata a unei larve cuibarita in muschi este egala cu durata de viata a gazdei. Infestarea se produce prin consumul de carne care contine chisti trichinelici.

reducerea ratei de crestere.) Un exemplu : Oamenii care se infecteaza cu Sarcocystis suihominis (agent sarcoptic specific porcului) prezinta diaree intensa si severa si pot ajunge pana la probleme circulatorii fatale dupa consumul a doar100 grame de carne de porc infestata.sau prin fierberea ei (s-a demonstrat prin teste in laborator ca sarcochistii nu rezista la o temperatura de peste 60-65 grade Celsius). Chistii formati in interiorul corpului animalului sunt foarte rezistenti la orice forma de tratament. esofag sau din sistemul nervos central).caprine.rozatoare si alte specii) constituie o gazda intermediara . gazde finale fiind pisica. Forma clinica poate fi : acuta. Tocmai de aceea este recomandat sa nu consumam nici un fel de carne inainte de a o prelucra termic (indiferent de specia de la care provine carnea. Chiar daca un om urmeaza un tratament impotriva acestei boli. Iepurele ( alaturi de bovine. trebuie sa amintesc ca. .ovine . In formele cronice ale bolii. SARCOSPORODIOZA IEPURELUI DE CASA Agentul care produce boala este un organism microscopic ce face parte din familia Sarcosporide. problema e ca si rezolvata. Agentul care produce boala actioneaza chiar in interiorul celulelor organismului ( celulele din muschii striati. sarcochistii pot creste chiar si timp de un an. Ca sa nu va sperii . sau cronica fiind afectate indeosebi animalele tinere. in general infestarea omului cu acest parazit are ca punct de plecare carnea de porc si nu cea de iepure. Rata redusa a metabolismului ii face practic invulnerabili la medicamente. Boala este incidenta indeosebi in perioada iunie-noiembrie. rezultatul final fiind uneori dobandirea imunitatii si adeseori decesul. Sarcosporidiile sunt raspandite pe tot globul (mai putin zona antarctica) si afecteaza numeroase specii de animale. e clar ca animalul era bolnav). este bine sa supunem carnea animalelor sacrificate unui examen trichineloscopic (de laborator). reptilele si omul. totdeauna ramanand cu boli de inima . Ca sa nu se ajunga insa la aceasta situatie.Diagnosticul efectivelor de iepuri va fi pus in stransa legatura cu aparitia bolii la om ( daca boala apare la un grup restrans de oameni care au mancat din carnea aceluiasi animal. producand niste chisti ce devin vizibili cu ochiul liber la disectie (au diametrul de 15 mm). Prepararea carnii in cuptoarele cu microunde nu ucide toti parazitii. el nu se va vindeca niciodata 100 %. daca fierbeti carnea. nu trebuie sa ne ingrijoram cu privire la carnea pe care o obtinem de la iepuri . intrucat sarcosporidele si sarcochistii pot fi distrusi prin prelucrarea termica a carnii : . cainii. pierderi in greutate (forma cronica a bolii nu are simptome vizibile). Simptomele la iepure pot fi : avort. Oricum. CUM PREVENIM aparitia bolii in crescatorie ? Deratizarea impotriva soarecilor si a sobolanilor este salutara. Totusi .prin congelarea carnii de iepure timp de o saptamana la cel putin –20 grade Celsius .suine. pasarile de prada. In corpul animalului se duce insa o lupta permanenta. tulburari ale sistemului nervos.

Agentul etiologic paraziteaza gazdele prin oochisti de dimensiuni microscopice. O iepuroaica bolnava va transmite pe cale placentara boala urmasilor sai. curca.cainele. orbirea. vulpile si omul. La iepuri incidenta bolii ajunge pana la 15-76 % din efectivele tinere ( intre 0 si 16 saptamani). Oricum…pana la ora actuala. Incinerati exemplarele moarte. paun . Ele pot fi intalnite insa si in plamani si ficat (mici focare de 2-4 mm de culoare gri. izolati exemplarele suspecte de boala. pisica. Parazitul (care mai poarta si denumirea de Nosema cuniculi) e un parazit intracelular ce se localizeaza predilect in creier si rinichi. debilitanta. Boala a fost prima oara descrisa la specia umana in 1959. Tratament si prevenire : Cloroquin fosfatul are cea mai mare eficacitate. miel. soarece. acestia putand fi gasiti in tot aparatul digestiv. Leziunile principale vor aparea in sistemul nervos central al iepurelui si in rinichi. Boala are o incidenta mai mare vara si se caracterizeaza prin enterocolite acute sau cronice si are caracter de zoonoza deoarece este transmisibila la om. cea mai sigura metoda de diagnosticare sigura a bolii este cea .post-mortem. Criptosporodioza apare in toate sistemele de crestere si produce mari pierderi economice prin diareea neonatala pe care agentul etiologic (un organism unicelular denumit Criptosporidium) o provoaca. cobai. miscari in cerc si convulsii . porumbeii. purcel. Structura sporilor parazitului poate fi observabila doar la microscopul electronic.ied . Manifestari : tulburari cerebrale precum paralizia. Afecteaza tineretul mai multor specii de animale : iepurele de casa. Caile de difuzare a parazitului de la un organism la altul nu au fost inca deplin elucidate de oamenii de stiinta.fecalele . gasca. calea transplacentara sau (dupa alte opinii) doar pisica. . Cand o celula este distrusa de parazit. Luati legatura cu medicul veterinar in cazul in care suspicionati aparitia bolii in crescatorie. CRIPTOSPORODIOZA Este o protozooza enteropatogena (digestiva si pulmonara) ce evolueaza singura sau in asociere cu Escherichia coli.incepand cu faringele si terminand cu rectul. manz . Slaba consolare pentru iepure. Oamenii de stiinta au descoperit ca sporul nu rezista mai mult de o saptamana la temperatura de 4 grade Celsius si mai mult de 4 saptamani la 22 de grade. tulburari digestive ce constau in reducerea apetitului si diaree. S-ar parea ca sunt implicate urina. cu marginile zimtate). vitel. Mortalitatea atinge 50 % . In orice caz. uneori fatala caracterizata prin encefalita si vasculita provocata de parazitul microscopic Encephalitozoon cuniculi ce afecteaza in general iepurii. gaina. se sparge iar sporii invadeaza celula vecina.ZOONOZA ENCEFALITICA INFECTIOASA Este o boala cronica.

Dupa 3-5 zile se instaleaza diareea si animalul bolnav devine la randul sau transmitator prin fecalele sale contaminate. Tratamentul in sine si dozajul acestuia poate fi stabilit numai de catre medicul veterinar in urma unui examen de laborator. Boala este supusa regulilor carantinei. Aproape ca nu exista iepure care sa nu aiba oochisti.Criptosporodioza este o boala foarte contagioasa. . intrucat retine urina. Coccidiozele Agent etiologic: Iepurii de casa sunt parazitati de zece tipuri distincte de coccidii (genul Eimeria). Din punct de vedere clinic.cat si la animalele de apartament. Odata aparuta boala .zgomote puternice.suprapopulare in crescatorii. putem interpreta criptosporodioza ca fiind o boala profesionala pentru crescatorii. . Un diagnostic precis poate fi stabilit numai in conditiile unui examen de laborator a fecalelor exemplarului suspect . Factorii de mai sus sunt agresivi si determina o slabire a reactivitatii generale . fiind foarte frecventa la tineret si destul de rara la exemplarele adulte. favorizand aparitia bolilor).sporochistii se dechisteaza si elibereaza sporozoizi. membrana externa a acestora lipindu-se de vilozitatile intestinale si formand asa numitele « organite de hranire ». . Dat fiind faptul ca boala poate trece de la animal la om si invers. . Dupa infectare. Un iepure poate trai sanatos toata viata lui.hranirea necorespunzatoare. Diagnosticul este dificil de dat de un necunoscator (diareea fiind un simptom al mai multor boli).stagnarea dejectiilor si temperaturi de peste 22 grade in adapost. aceasta trece de la un animal la altul prin oochistii din excremente . . . acestia patrunzand si dezvoltandu-se in epiteliul intestinal (in general) sau in canalele hepatice. hepatica si otorinofaringiana. ingrijitorii si detinatorii de animale de ferma si / apartament.lotizari (repartizarea unui iepure bolnav intr-un lot sanatos). Poate fi intalnita atat la animalele de ferma .daca li se ofera urmatoarele cauze favorizante : .asternut umed ( de aceea mentionam la pagina despre custi ca nu este recomandata podeaua compacta.microclimat necorespunzator (curenti de aer.fara ca boala sa apara (desi agentul etiologic exista in corpul sau). Contaminarea se face prin inghitirea oochistilor aflati in hrana sau apa infestata cu fecalele altor animale.acestia infestand furajele si apa de baut.ceea ce conduce la o inmultire masiva a coccidiilor din organismul animalului.coccidiozele evolueaza sub trei forme : intestinala. Coccidiozele izbucnesc in randul efectivelor.lipsa ventilatiei in adapusturile inchise. Mortalitatile ce intervin in randul tineretului cunicul sunt mari. In interiorul organismului parazitii se ataseaza de interiorul membranei intestinului.deficitara. Cum se manifesta boala ? .

Scabia si Dermatomicoza Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. . Infestarea cu insecte parazite (purici. simtomele si tratamentul in cazul infestarii iepurilor cu insecte parazite hematofage (care se hranesc cu sange) sunt identice cu cele din cazul celorlalte animale domestice. D si E. Valorificarea iepurilor Daca privesti iepurele doar ca pe un companion.paduchi).subproduse. atunci trebuie sa studiezi un pic urmatoarele pagini care se refera la valorificarea pentru : . jucaus si foarte simpatic. cu aspect mucos si sunt eliminate mai frecvent. Abdomenul este permanent balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte repede . La aceasta forma animalele se pot vindeca spontan. Daca este cazul. prin tratament. . ai aflat deja ca acesta poate fi un animal de casa incantator pentru ca este inteligent. Se manifesta prin urinari frecvente. Pentru tratament trebuie luata legatura cu medical veterinar. 4.devenind casectici (scheletici). D sau E. VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU PRODUCTIA DE CARNE . Bolile. Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide. iepurii de casa ar mai putea fi valorificati si prin vanzarea lor catre laboratoarele de cercetari medicale. Moartea survine dupa 9-10 zile de la infestare. De asemenea. In forma acuta exista aceleasi simptome. iepurele ne ofera produse foarte diversificate si ca nimic (sau aproape nimic) nu ramane nefolosit ( vorbim asadar despre o valorificare de aproape 100% ).blanite si piei.dar mai atenuate.carne. Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni si este mai putin grava. Furnizati animalelor hrana bogata in vitamina A. Daca interesul tau fata de iepuri vizeaza cresterea si inmultirea lor sistematica. Boala evolueaza mai lent (14-15 zile). precum si obtinerea de castiguri financiare. . . adresati-va direct medicului veterinar pentru combaterea agentului etiologic.lina. Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism. Dupa cum puteti vedea. Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase. Aveti grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea custilor solutia de inalbitor. dermatomicoza poate fi favorizata de lipsa vitaminei A. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. Atentie !!! Dupa unii autori.reproductie.Boala apare de obicei la tineretul cunicul (cam in perioada intarcarii) si este consecinta unei infestari interne masive cu oochisti. o usoara diaree si uneori chiar constipatie.

etc. In fiecare cusca standard incap cate 12 . . Exista trei clase principale de calitate in care iepurii vii destinati sacrificarii pot fi incadrati la achizitionare : Calitatea I II III Greutatea minima a iepurilor vii ( kg ) 2. Transportatorii nu administreaza furaje verzi. stare de intretinere. Desi aprecierea calitatii iepurilor "in viu" se bazeaza pe criterii obiective ( greutate. pe baza rezultatelor de abator privind randamentul la taiere si calitatea carcasei.30 nov. TRANSPORTUL IEPURILOR RECEPTIONATI DE ACHIZITOR Iepurii vor fi transportati in custi din plastic.Majoritatea iepurilor de casa sunt valorificati pentru productia de carne. nu sunt receptionati de cel care efectueaza achizitia in vederea sacrificarii. precum si iepurii de casa adulti reformati de la reproductie. 1 apr. fibroase si suculente. In sezonul de vara este de dorit ca transportul sa se efectueze pe timp de noapte.31 mart.2 Perioada de livrare 1 dec. Iepurii necorespunzatori ca stare de intretinere. Aprecierea exacta a calitatii iepurilor se poate realiza numai dupa sacrificare.18 iepuri.2 2.5 2. 1 apr. sezonul livrarii. intrucat acestea pot produce intr-un timp rapid enterite ( deranjamente digestive ) urmate de deshidratari puternice si pierderi rapide in greutate. varsta. iepuroii necastrati se transporta in custi compartimentate. In acest scop se sacrifica tineretul crescut in mod special. In procesul de valorificare a carnii de iepure se parcurg mai multe etape : APRECIEREA IEPURILOR VII DESTINATI SACRIFICARII Aceasta etapa are scopul de a stabili calitatea iepurilor care urmeaza a fi achizitionati de la producator si este necesara pentru stabilirea pretului de achizitie.5 2. . intr-un timp cat mai scurt. Transportul se realizeaza pe calea ferata sau cu mijloace auto. chiar daca au greutatea minima ceruta. Pe timpul transportului iepurii sunt furajati cu ratii de intretinere . Datorita agresivitatii lor. 1 dec. compuse din furaje concentrate. .31 mart. . PREGATIREA IEPURILOR PENTRU SACRIFICARE .) ea are un grad destul de ridicat de subiectivitate. conformatie corporala.30 nov.

Odata ajunsi la abatoare. iepuroaicele aflate in primele 10 zile dupa fatare. ATENTIE : Nu sunt admise pentru sacrificare urmatoarele exemplare : iepuroaicele depistate gestante. ocazie cu care sunt examinati din punct de vedere sanitar veterinar si ca stare de intretinere. stare febrila. Iepurii adusi de la distante mari vor fi lasati sa se odihneasca inaintea sacrificarii cel putin 6 ore ( iarna ) sau 12 ore (vara ). iepurii vor fi receptionati numeric si cantariti. . animalele bolnave sau suspecte de boli. rani. exemplarele cu afectiuni gastro-intestinale. mamite. animalele cu stare de intretinere slaba. Apoi sunt introdusi in custi din material plastic dezinfectate si transportati in apropierea salii de sacrificare.

Dupa jupuire. Vor fi indepartate anusul si rectul. traheea. plamanii si rinichii. cat timp acesta este inca cald. Odata ajunsi la jgheab. Raman atasate la carcasa : inima. . Transportorul se deplaseaza cu o viteza constanta de 3.5 metri / minut catre jgheabul de sangerare. iepurii sunt suspendati de membrele posterioare pe suportii transportorului mecanic ( acestia sunt dispusi la 40 de centimetrii unul de altul ). va fi efectuata eviscerarea printr-o incizie de la anus pana la stern. ficatul.SACRIFICAREA IEPURILOR Sacrificarea efectivelor achizitionate se face in abatoare mecanizate care dispun de o linie special amenajata pentru iepuri. se realizeaza jupuirea " in burduf". esofagul. se scoate din carcasa masa gastro-intestinala. Dupa sangerarea completa si moartea reala a iepurelui. fierea si organele genitale. splina. Dupa eviscerare. sangerarea este realizata prin sectionarea gatului sub maxilarul inferior. Dupa asomare. se indeparteaza picioarele de la genunhi si jaret in jos.

3 kg / bucata Carcase MIJLOCII (grupa B ) = 2.3 . sortare. a culorii carnii si a starii de ingrasare.3 . La examenul bacteriologic se admit maxim 3 .24 de ore la o temperatura de .4 coci / mm / camp microscopic. Aprecierea obiectiva Aprecierea obiectiva se realizeaza dupa greutatea si calitatea carnii.3.Carcasele sunt spalate cu dus de apa rece.4. Starea de ingrasare se estimeaza dupa stratul de grasime ce acopera carcasa ( o pelicula continua ce acopera carcasa. urme de sange sau continut intestinal. Carcasa nu are voie sa prezinte la exterior rupturi de tesuturi pe suprafata de jupuire. PREZENTAREA PENTRU COMERCIALIZARE A CARCASELOR DE IEPURE . refrigerare ( sunt tinute 12 . Regiunile cu musculatura valoroasa ( pulpele si spatele ) trebuie sa fie bine imbracate cu muschi si dezvoltate.1. La controlul chimic. fire de par.3 . Dupa aceasta carcasele urmeaza urmatoarele etape: racire. Din punct de vedere al greutatii. un pic mai groasa pe regiunile superioare si flancuri ) . Aprecierea subiectiva Aprecierea subiectiva a carcaselor se realizeaza pe baza aspectului lor exterior. dupa cum urmeaza : Carcase MARI (grupa A ) = 3.9 . continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca 32 mg la 100 de grame de carne.3 kg / bucata Calitatea carnii se apreciaza prin examen chimic si bacteriologic. se fasoneaza si se lasa la zvantat ( adica sunt tinute pe carucioare cu rasteluri timp de 30-60 de minute la o temperatura de 6 10 grade Celsius ).2.4 grade ) congelare ( sunt pastrate pana la livrarea catre clienti la o temperatura constanta de 15 grade si o umiditate de 60 .3 kg / bucata Carcase FOARTE MICI (grupa D) = 0. 2.3 kg / bucata Carcase MICI (grupa C ) = 1. ambalare ( in pungi de polietilena care se muleaza pe carcasa prin vidare ). carcasele fara cap se clasifica in Romania in patru grupe principale ( denumite si "calibraje").70 % ). Culoarea carnii de iepure trebuie sa fie roz-pal ( cu nuante un pic mai inchise la exemplarele adulte ). APRECIEREA CARCASELOR IEPURILOR ABATORIZATI 1.

carne transata conform cererii firmei.Pentru comercializare. tara de provenienta . initialele calibrajelor ( A . Pe fiecare cutie se aplica o eticheta similara cu cea de pe pungi . lana de iepure se prelucreaza in amestec cu lana de la alte animale. B . Carnea de iepure se transporta de la abator la beneficiar numai in vagoane sau autodube frigorifice. motiv pentru care este foarte cautata. La livrare. deseuri de matase naturala. carne semipreparata. iepurii preambalati in pungi se pun in cutii de carton ondulat. Datorita pretului ei destul de ridicat. bumbac si fibre sintetice. carnea de iepure poate fi prezentata in diverse sortimente : iepure de casa cu cap. Sortimentele de mai sus sunt livrate sub forma proaspata sau congelata. C sau D ) . iepure de casa fara cap. iar apoi se pun sabloane referitoare la : greutatea bruta . . conserve de carne . numarul de carcase continute si data producerii. Aceasta lana este de cateva ori mai calduroasa decat lana de oaie. greutatea neta . VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU PRODUCTIA DE LANA Lana de iepure ( rasele Angora si Vulpe ) reprezinta o importanta materie prima pentru industria textila.

Incepand cu saptamana a 7-a dupa tundere fiecare iepure trebuie pieptanat si periat de 2 ori pe saptamana ( timp de 2-3 minute) pentru a preveni impaslirea si innodarea lanii. motiv pentru care.La iepurii crescuti special pentru acest tip de productie stratul de par ce acopera trupul este format din 4 categorii de fire de par : jar (par de directie) tilotriche spic puf (75-95 % din cantitatea totala) Un iepure de Angora are pe un centimetru patrat de piele 80-90 fire de jar. . crescatorii efectueaza zilnic masajul fiecarui iepure pentru a intensifica cresterea parului.000-7. 250300 fire de spic si 6. in primele 3-4 zile dupa tundere. Lana se obtine prin tunderea iepurelui ( fiind deci un caz fericit de valorificare fara sacrificare). S-a stabilit ca ritmul de crestere al lanii iepurelui este in stransa legatura cu circulatia sangvina de sub piele.000 fire de puf.

Pe o scara de 100 de puncte rezistenta blanii de iepure este cotata cam la 20 de puncte. VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU BLANITE SI PIEI Blanitele obtinute in urma sacrificarii iepurilor se valorifica in conformitate cu calitatea lor. in unele zone stagnandu-si cresterea mai repede ( cap. poroasa iar rezistenta este destul de scazuta.2 kg de la fiecare exemplar. cele mai valoroase se folosesc in industria de blanuri.5. . urechi. parul creste 6 saptamani si apoi stagneaza.000-1. La o singura tunsoare aplicata unui Angora de 4-5 kg greutate vom obtine aproximativ 1. iar de la celelalte se foloseste doar pielea ( cu par sau depilata ) care va fi utilizata in marochinarie. labe). La iepurii obisnuiti. sezon si de conditiile de crestere asigurate de crescator. Nu este rentabil totusi sa asteptam mai mult de 13 saptamani intrucat parul nu creste cu aceiasi viteza pe intreaga suprafata a corpului animalului . La rasa Angora parul creste cu o viteza medie lunara de 2 cm timp de 3-4 luni. varsta. mai groase si mai grele comparativ cu cele obtinute de la femele si tineret. Intr-un an vom obtine deci 4 . Pielea de iepure este moale.300 grame de lana. De la masculi sunt obtinute piei mai mari.Lungimea firelor de par la rasa Angora (65-85 mm) se datoreaza unei mutatii de bun augur efectuata de-a lungul timpului de crescatori prin imperecheri dirijate. sex . Astfel. care nu poseda aceasta mutatie. Calitatea blanurilor si a pieilor este influentata de rasa.

blanurile se scot de pe sanuri. piepile pot fi conservate prin sararea fetei carnoase. Prelucrare chimica a pieilor si blanitelor . Imediat dupa jupuire. dupa care se pun in incaperi spatioase .4 luni. Uscarea se face la 18 . Animalele cu o slaba intretinere alimentara si cele extenuate de boala vor avea o piele subtire. O noua naparlire are loc in lunile septembrie si octombrie. uneori in combinatie cu neofalina.55 %. dupa care se sectioneaza in linie dreapta in regiunea abdominala.6 zile . Dupa 5 . piei pentru articole de marochinarie ( ex : portochelari . Blanurile degresate se intind pe sanuri ( metalice sau din lemn ) cu blana in interior . Prelucrarea primara a blanurilor Aceasta operatiune consta in : decarnare . Varsta minima pentru o astfel de sacrificare este de 3 . uscat si maruntit ). se verifica daca sunt bine uscate si daca nu prezinta cute .Varsta determina diferente mari in structura blanurilor. portmonee. bine ventilate . Degresarea blanurilor ( adica absorbtia resturilor de grasime si a umiditatii in exces din piele ) se efectueaza in tobe de degresare ( laitare ) si consta in 3 faze : degresarea cu pielea in afara. La iepurii adulti naparlirea incepe in martie si contribuie la mentinerea rara a parului pe tot parcursul sezonului cald. intindere pe san . blanurile se decarneaza prin raclare tesuturilor care au aderat la piele cu un cutit bont( sau cu freze de cauciuc ). se leaga in pachete de cate zece bucati si se livreaza beneficiarului ( exemplu : tabacariilor ). scuturarea blanurilor. degresare . se intind pe masa de sortare unde vor fi clasate pe categorii . Conditiile de crestere influenteaza in mod deosebit calitatea blanurilor de iepure. piei simis ( imita pielea de caprioara) destinate stergerii ochelarilor. Inca din primele zile ale lunii noiembrie incepe sa se formeze o blana deasa de iarna pe care iepurele o va pastra pana in luna martie. piei pentru confectionarea manusilor . uscare . degresarea cu parul in afara. Raclarea nu se va efectua profund deoarece exista riscul de a afecta radacina parului sau de a deteriora pielea prin taiere. Dispunerea blanurilor in pachete se face asezandu-le fata in fata. Agentul de degresare este de regula rumegusul de foioase (curatat. Sezonul sacrificarii joaca un rol major din punct de vedere al calitatii blanurilor. fete pentru papuci de casa ) .20 de grade Celsius si o umiditate de 50 . la adapost de lumina directa a a soarelui. conservare si depozitare pana la valorificare. In perioadele cu temperaturi ridicate. Din pieile de iepure tabacite se pot obtine piei pentru captuseli. fiind preferabila sacrificarea exemplarelor adulte. neuniforma si o textura slaba.

Dupa uscare Hala de uscare .

Croitorie piei si blanuri Diverse produse finite .

Subprodusele de abator sunt : capul cu partile sale componente ( creier.ochi.organe sexuale.plamani. alaturi de carne.VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU SUBPRODUSE Ce sunt subprodusele cunicule ? Din sacrificarea iepurilor de casa in abatoare rezulta.rinichi.tendoane.urechi.blana si lana si unele produse secundare . denumite subproduse precum si deseuri de abator. . Deseuri de abator cuprind: carnurile confiscate.organele necomestibile.ficat.limba. oase si muschi cranieni) organele (inima .splina) picioarele (de la genunchi in jos) coada tubul digestiv oasele ghearele sangele mici bucati de piele par Dupa scopul in care sunt folosite aceste subproduse se impart in alimentare (comestibile) si industriale (sau tehnice). curatitura de pe piei si continutul stomacului.glande endocrine .

. rezulta cantitati apreciabile de fibre groase si rigide ( denumit par de directie ). din oase. Aceasta crestere este eficienta numai in masura in care sunt valorificate cat mai multe produse si subproduse. pasla = produs textil compact obtinut prin baterea in piua a lanei sau a parului netors al unor animale . incaltaminte calduroasa. Aceste deseuri sunt utilizate pentru fabricarea unor tipuri de pasla .) De asemenea. Datorita calitatilor sale.Gunoiul de iepure de casa este de asemenea un subprodus cunicul. avand diferite intrebuintari ( confectionarea de palarii. Din procesul de fabricatie a palariilor de fetru. fiind un ingrasamant natural foarte valoros pentru culturile agricole. Parul se obtine fie prin tunderea lui de pe pielicelele improprii prelucrarii. fie prin smulgererea directa de pe iepuri vii (numai in perioadele de naparlire. parul de iepure de casa este folosit pe o scara larga in industria textila la confectionarea palariilor de fetru si a paslei. nu se pierde aproape nimic de pe urma cresterii iepurilor.a.tendoane se obtine prin fierbere o substanta numita colagen .bucati din piele. Dupa cum observi . dar pot fi folosite si in industria de artizanat pentru confectionarea de obiecte estetice. material izolant s. cand se desprinde usor).

Daca . Important Nu va fi efectuata sacrificarea urmatoarelor categorii de iepuri : . reprezinta cea mai rentabila afacere pentru ca. SACRIFICAREA IEPURILOR SACRIFICAREA IEPURILOR IN GOSPODARII In functie de locul si sistemul de cresterea iepurilor. In cazul urmarim exclusiv obtinerea de carne. . VALORIFICAREA IEPURILOR PENTRU REPRODUCERE Valorificarea iepurilor pentru reproductie.femelele gestante si cele aflate in lactatie. atunci vom efectua aceasta activitate in sezonul in care naparlirea iepurilor s-a finalizat (vara sau iarna).animalele bolnave sau suspectate a fi bolnave. . acestia vor fi sacrificati in curtea gospodariei sau in abatoarele aferente fermelor cunicule. un produs adeziv larg utilizat in arta picturii ( inca din evul mediu).Prin prelucrarea colagenului obtinem cleiul de iepure . un iepure este valorificat cu de 2 – 3 ori mai multi bani decit daca ar fi vindut pentru productia de carne. In cadrul sistemelor de tip familial (de crestere extensiva si semiintensiva) sacrificarea iepurilor este relativ simpla si nu ridica probleme deosebite. suntem interesati si de blanurile obtinute. aceasta activitate poate fi efectuata in oricare perioada a anului. pe langa carne.tineretul care nu a implinit minim 3 luni. .

vom pregati din timp urmatoarele Ustensile necesare: un cutit cu lama lunga de minim 20 cm si foarte bine ascutita (pentru taierea efectiva) un cutit cu lama lunga de 10-15 cm ( pentru jupuirea blanii) un lighean plin cu apa (pentru depozitarea temporara a carcasei transate) o farfurie adanca pentru a depozita separat organele interne ale animalului (ficat . Inaintea inceperii sacrificarii. stare febrila. etc. vecin. fie singur.exemplarele care prezinta rani..etc) o galeata pentru depozitarea temporara a subproduselor ( sange. etc) un suport metalic pentru atarnarea si efectuarea jupuirii iepurelui (de catre o singura persoana) o sursa de apa curenta pentru spalarea carcasei de par sau alte impuritati . cap. aspect exterior casectic (slabe) Crescatorul amator de iepuri va efectua aceasta activitate in curtea personala. fie ajutat de un membru al familiei.plamani.

Imobilizarea poate fi obtinuta prin fixarea picioarelor din spate a iepurelui in suportul metalic de agatare (daca efectuam sacrificarea de unul singur) . am observat cu atentie comportamentul animalelor. Asomarea (inducerea inconstientei) . 3. Cu ocazia sacrificarilor efectuate. Animalul ales pentru consum va fi scos din cusca si trasportat in asa fel incat sa se evite la maxim stresarea sau agitarea sa in mod inutil. Daca sacrificarea este efectuata de 2 persoane . Imobilizarea Imobilizarea reprezinta aplicarea unui procedeu de limitare a miscarilor animalului in scopul usurarii operatiunii de asomare saude sacrificare.vaz si auz foarte dezoltate este recomandabil ca intre aplasamentul custilor si locul unde vom efectua sacrificarea sa existe o distanta de minim 20 de metrii.Etapele sacrificarii iepurilor de casa in gospodariile de tip familial sunt: Transportul animalului de la cusca la locul de sacrificare Imobilizarea Asomarea (inducerea inconstientei) Sacrificarea propriu-zisa Jupuirea Eviscerarea Igienizarea carcasei Transarea Depozitarea temporara a produselor si subproduselor obtinute 1. una va tine iepurele iar cealalta va desfasura restul activitatilor. Transportul animalului de la cusca la locul de sacrificare Intrucat iepurii sunt animale inteligente si au un miros . 2. par sa intuiasca exact motivul scoaterii din adapost. iepurele va fi oricum stresat intrucat simpla lui scoatere din cusca reprezinta de fiecare data un eveniment deosebit. Chiar si asa. De cele mai multe ori.

folosind toata lungimea lamei si apasand pe masura ce taietura se adanceste.rasucirea capului la 360 de grade (rezultand fracturarea instantanee a coloanei vertebrale si sectionarea maduvei spinarii in zona cervicala) . 4. continua cu arterele carotide (provocand o sangerare abundenta) si se finalizeaza cu laringelele si traheea. in acelasi fel in care scoatem de pe mana o manusa intorcand-o pe dos.asomare = orice procedeu care. decat sub indrumarea unui crescator profesionist experimentat. Sacrificarea propriu-zisa Prin sacrificare intelegem cauzarea mortii animalului (dupa imobilizare si asomare) prin sangerare. Exista mai multe procedee de asomare a iepurilor ( descrise sumar in cartile de specialitate ) : . cu cat iepurele este mai in varsta. Aceasta operativitate se explica prin aceea ca jupuirea se face mult mai usor "la cald" si devine tot mai dificila pe masura ce corpul incepe sa se raceasca. De asemenea. Jupuirea Dupa aproximativ 1-2 minute de la sacrificare se poate trece la operatiunea de jupuire. cu atat efectuarea jupuirii va fi mai dificila (pielea aderand mai puternic la trup). atunci cand este aplicat unui animal. Aceasta operatiune se executa in conditii optime folosind un cutit lung de minim 20 de cm si foarte bine ascutit. Imediat dupa decapitare gatul animalului va fi dirijat spre galeata aflata la indemana (pentru recoltarea jetului sangvin).electrocutarea ( cu pistolul electric de asomare) Atentie !!! Nestapanirea corespunzatoare a tehnicilor de asomare descrise mai sus poate provoca animalelor dureri intense (manifestate prin tipete pe care nu le veti uita prea usor). Sectionarea totala a gatului se realizeaza printr-o miscare rapida. fiind deci un mijloc de evitare a suferintele inutile. Aceasta stare trebuie sa dureze pana la survenirea mortii. In acest mod animalul va fi decapitat repede (dureaza 1-2 secunde) si aproape fara durere (cel putin asa sper). . Nu sfatuiesc pe nimeni sa implementeze practici noi in crescatoria sa. 5. Pe plan longitudinal sectiunea incepe obligatoriu cu coloana vertebrala (paralizand in totalitate iepurele).lovirea puternica cu un obiect contondent la baza osului occipital (la ceafa) . induce o starede inconstienta.tensionarea corpului (smucirea brusca a capului si trupului in directii opuse) . Blana iepurelui se jupoaie dinspre membrele posterioare spre gat dintr-o singura miscare .

iar carcasa obtinuta va fi spalata cu atentie timp de 1-2 minute pentru a indeparta orice fir de par sau alte impuritati. taiate in 2 si asezate in farfurie. rani interne. ulterior . Rinichii . Important : Cu ocazia eviscerarii trebuie sa analizam cu atentie organele interne ale iepurelui pentru a depista eventualele afectiuni gastrointestinale ce ar putea sa faca carnea improprie consumului ( ex: intestine inchise la culoare si umflate cu gaze.dupa prelucrarea termica . iepurelui i se vor sectiona picioarele (de la articulatia genunchilor ).vor fi depozitate in galeata si . In mod obligatoriu de pe ficat va fi indepartata vezica biliara (colecistul) intrucat contine un lichid foarte amar numit bila ( o veti recunoaste imediat dupa culoarea verde). ficat infestat cu coccidii de culoare alba.vor putea constitui hrana cainilor din gospodarie. Igienizarea carcasei Dupa eviscerare .plamanii si inima vor fi spalate . In cazul in care suspectam existenta vreunei boli. Carcasa va fi analizata cu atentie pe exterior si interior pentru a depista eventualele boli ale sistemului osos sau muscular. Dupa scoatere. Eviscerarea Dupa jupuire. . Indepartarea intestinelor se face foarte usor. etc).5. abdomenul iepurelui va fi sectionat median . folosind cutitul de 10 cm. e mai bine sa renuntam imediat la folosirea produselor pentru consum si sa incineram toate produsele si subprodusele provinite de la animalul in cauza. dinspre membrele posterioare spre torace. ficatul . 6.

9. Fiecare exemplar va necesita atentia noastra aproximativ 20-25 de minute ( ceea ce inseamna ca o echipa de doua persoane poate sacrifica in cinci ore aproximativ 12-15 iepuri). cu o tenta mai inchisa la exemplarele adulte). incepem de la capat procesul cu iepurele urmator. acestea vor fi scoase din apa. Blanitele vor fi puse la uscat. Dupa finalizarea transarii .m. ruperea articulatiilor sau a oaselor intrucat riscam sa ne accidentam prin taiere sau intepare. depistarea deficientelor de nutritie.) In nici un caz nu vom amesteca carnea cu organele interne si in nici un caz nu vom pastra pentru consum produse care nu arata sanatos ( carnea iepurelui trebuie sa fie alba-roz. Nu vom incerca fortarea . costite la costite.asa cum vom vedea cand vom ajunge la capitolul despre " Valorificarea productiei de carne". Dupa scurgerea sangelui din bucatile de carne.spalate din nou si lasate sa se zvante 10-15 minute dupa care urmeaza sa fie refrigerate si congelate .a. toate produsele obtinute vor fi sortate pe categorii . 8. Dupa taierea tendoanele din jurul articulatiilor.Informatiile de acest gen sunt necesare pentru a invata din mers si a trage concluzii despre hranirea si dezvoltarea animalelor din gospodaria noastra (ex: depistarea bolilor. dar nu vor fi asezate direct sub razele soarelui ci la umbra. s. . acestea se pot rasuci.etc). in vase cu apa (organe la organe. Depozitarea temporara a produselor si subproduselor obtinute Dupa terminarea activitatii.d. Transarea Este o operatiune simpla si se efectueaza asa cum se vede mai jos.

pentru producerea carnii pentru consum sau pentru alte motive. Pasul 1 Pasul 2 . SACRIFICAREA IEPURILOR IN ABATOARE abator = orice instalatie sau local aflat sub control sanitar veterinar. sa vedem cateva poze referitoare la modalitatile de sacrificare a iepurilor in abatoare.Si acum. destinat sacrificarii profesionale a animalelor.

Pasul 3 Pasul 4 .

Pasul 5

Pasul 6

Tehnologia creşterii animalelor de blană: nutria, nurca, vulpea argintie

Nurca
Nurca este un animal salbatic apartinand familiei Mustelidae, care este crescut in captivitate, in special pentru productia de blanuri. Primii pui de nurca nascuti in captivitate au fost obtinuti in 1936, in Statele Unite. In libertate, se intalnesc doua subspecii de nurca: - nurca americana (Mustela vison) sau vizonul; - nurca europeana (Mustela lutreola). In captivitatea, se creste, in special, nurca americana. Extinderea cresterii nurcilor se datoreaza adaptabilitatii animalelor la conditiile de mediu oferite de crescator si calitatilor deosebite ale blanurilor.

Aspectul exterior si dimensiunile
Nurca este un animalut de talie mica. Capul mic si lat, cu fruntea tesita este prevazut cu urechi mici, rotunjite. Botul este lat. Buza superioara, anterior si toata buza inferioara sunt de culoare alba. Corpul este alungit, cu picioare scurte. Degetele de la

nivelul membrelor posterioare sunt unite printr-o membrana interdigitala, acoperita cu par, ceea ce il face un bun inotator. Nurca prezinta glande perianale. Blana lor este deasa, lucioasa, usor aspra. In urma cresterii in captivitate din nurca salbatica ce prezinta varietatea de culoare maro inchis, au aparut in mod spontan mai multe mutatii care s-au stabilizat ca varietati de culoare. Se cunosc 27 varietati de culoare dintre care 19 sunt determinate de gene recesive si 8 de gene dominante. Astazi, se intalneste o gama larga de culori, ca: negru, maro, gri, albastru, violet, alb. Blana este mai inchisa in partea dorsala a corpului, mai ales pe ceafa si catre membrele din spate. Fata ventrala a corpului are o nuanta mai deschisa, sur-cafenie. Pe gat, caracteristic, se poate sesiza o pata mica, galbena sau albicioasa. Lungimea corpului variaza intre 28-45 cm, iar cea a cozii este de 11-18 cm. Masa corporala este de 1-5 kg la mascul si de 0,5-1 kg la femela.

Comportamentul
Nurcile sunt mamifere carnivore semiacvatice. Nurcile sunt animale extrem de sensibile la stres, femelele purtand avorta spontan, in aceste circumstante. Nurca duce o viata monogama, sapandu-si galerii pe malul apelor. Inoata si se scufunda bine. Este un vanator crunt, chiar daca agresorul este mai puternic. Este un animal carnivor, hranindu-se cu peste, insecte, mormoloci de broasca, soareci.

Habitatul
Nutria este raspandita in cea mai mare parte a Nordului Europei, precum si in aproape toata America (nurca americana), Asia de Nord-Vest, Caucaz si Siberia de Vest. La noi, este destul de raspandita fiind intalnita cu predilectie in jurul apelor statatoare si curgatoare, atat in regiunile de campie, cat si in cele de deal si de munte. Populeaza, in general, locurile parasite de prin luncile paduroase din vaile raurilor, din zona lacurilor, baltilor, deltelor. In Moldova, se intalneste in regiunea cursului inferior al Nistrului. In salbaticie, nutria traieste, de obicei, in scorburi de copaci, in vizuini sau in galerii. Nurcile crescute in captivitate, in crescatorii, trebuie sa beneficieze de anumite conditii de viata. Toata crescatoria trebuie sa fie betonata si prevazuta cu un sistem de canalizare. Custiile individuale montate pe un cadru metalic, fiecare la un metru inaltime de la platforma de beton sunt acoperite cu o copertina. Custile prezinta o dimensiune standard (Lxlxh = 100x36x31 cm). La unul dintre capetele custii se amenajeaza un cuib ce comunica cu padocul printr-un orificiu circular. Custile sunt formate din plasa de sarma. In partea opusa cuibului este prezenta o adapatoare din aluminiu pentru furajare. Intreaga crescatorie este imprejmuita de un gard din plasa, cu o inaltime de 2 metri, 30 de centimetri intrand in beton.

Hranirea
Alimentatia nurcilor este alcatuita in proportie de 60-80% din furaje de origine animala si restul din furaje de origine vegetala. Furajele de origine animala sunt reprezentate de confiscate de abator, organe (de ovine si taurine), peste, lapte si derivati din lapte, oua, pui in varsta de o zi, confiscate de pasari de la abator. Acest sortiment se toaca marunt (circa 5 mm). Furajele de origine vegetala sunt reprezentate de paine neagra (bogata in complex B), rosii, cartofi fierti, frunze de

salata, de spanac tocate marunt (circa 1 mm). In hrana nurcilor se vor introduce, de asemenea, minerale, sare fosfocalcica si carbune de lemn. Toate aceste alimente se amesteca in malaxoare speciale si se administreaza circa 300 g/zi/nurca adulta. Nu se pregateste hrana decat pentru ziua respectiva. In timpul sezonului rece, hrana se administreaza in timpul pranzului, iar in sezonul cald, la sfarsitul zilei.

Reproductia nurcilor
nurcile se reproduc o singura data pe an, intre 5-25 martie. Raportul intre sexe este 1:3. In perioada de calduri, maturarea ovulului se face in 2-3 serii, la un interval de 6-8 luni; Ovulatia este provocata de actul sexual si are loc la 48 de ore dupa imperechere; In urma fecundarii, incepe diviziunea celulara ducand la aparitia zigotului. Acesta coboara in uter, dar nu se implanteaza, hranindu-se prin difuziune si osmoza cu embriotrop (lapte uterin); Nu se formeaza placenta ca la restul mamiferelor. Daca se folosesc doi masculi se obtin semifrati sau semisurori (frati vitregi), dar de obicei, se foloseste acelasi mascul. Gestatia dureaza intre 38-78 de zile, cu o medie de 52 de zile. Fatarea se desfasoara eutocic (fara probleme), in cuibul de fatare, femela dand nastere, in medie, la 4-6 pui (cu o lungime de 5-7 cm si o greutate de circa 7-9 grame). Puii prezinta canalul auditiv infundat, sunt lipsiti de par, iar ochii sunt lipiti, deschizandu-se in jurul varstei de 30 de zile. La 50 de zile, parul de vara este complet dezvoltat. Intarcarea se realizeaza la 50-60 de zile (circa 2 luni), hranirea suplimentara a puilor facandu-se dupa primele 3 saptamani de viata cu un amestec format din ficat si splina de vita si oua fierte.

Boli si afectiuni curente
Majoritatea variatiilor de culoare ale blanii prezinta unul sau mai multe defecte, in comparatie cu tipul salbatic. Aceste defecte au aparut ca o consecinta a efectelor pleiotropice a genelor mutante, incat bolile ereditare sunt foarte frecvente la aceasta specie. Astfel, nurca Aleutina, care are culoarea albastra-violet, prezinta o debilitate constitutionala si o sensibilitate crescuta la boli. Nurca mutanta Pastel Royal prezinta o anomalie congenitala a gatului numita (torticolis). Nurcile albe Hedlund sunt caracterizate printr-o predispozitie crescuta la surditate, iar majoritatea masculilor prezinta azoospermie (sunt sterili).

CRESTEREA NUTRIILOR
Cresterea nutriilor ar fi o afacere de familie profitabila pentru fermieri daca se tine cont de urmatoarele avantaje: Nu cere investitii considerabile, iar profitul poate fi obtinut chiar din primul an; In comparatie cu iepurii, nutria este foarte rezistenta la boli, asa ca pierderile sunt practic excluse si cheltuielile pentru vaccinuri nule; Totodata animalul nu e pretentios la hrana, consumand resturi vegetale, ierburi etc. Nutria este un animal rozator, semiacvatic, intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase din America de Sud. Animalul adult cantareste la varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata autohtona, pretul unui kg de carne de nutrie, ajunge pana la 40 de

si usor inclinat. in medie. Totodata de la nutrii sunt utile si blanurile. Pentru infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele si un mascul. aproape de sursa de apa potabila si de reteaua electrica. cu ochiul de 25/25 mm. Chisinau din Republica Modova. masculii si femelele. Nutria standart. Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie cazat in aceeasi cusca. Perioada de gestatie este in medie de 132 zile. 4-6 pui viabili la o fatare. o pielicica costand circa 150 de lei.5-4 kg. Terenul Expertii afirma ca terenul pe care se organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie permeabil. Caldurile dureaza circa 36 de ore si se repeta la intervalele de 24-30 de zile. sunt cazate individual iar puii. fiindca sunt economisiti bani din amplasarea custilor suspendate si a bazinului. inclusiv cele cu pui. situat pe latimea custii. desi speciile Nutria neagra. Causeni. insa prolificitatea. care se face din scandura rezistenta. Animalele adulte de reproductie. in cazul compartimentelor situate la sol. acest gen de produs lipsind practic de pe piata. totodata din cauza zgomotului (latratul cainelui. care provoaca aparitia mucozitatilor. Bazinul se confectioneaza din tabla galvanizata. Pe de alta parte. La celalalt capat al custii se ataseaza cuibul. in general. 40-55 cm din lungimea acesteia. iar masculii la 7-8 luni. Nutriile sunt foarte sensibile la curentii de aer. dupa intarcare. cu ochiuri de maximum 30/30 mm. ferit de curenti si de zgomote neobisnuite.5-2 m. La prima imperechere animale trebuie sa aiba masa corporala de cel putin 3. Nutria lemon pot fi gasite la membrii Societatii "Myocastor-lepus" din Donduseni. dupa fatare. scade accentuat. Femelele produc. Adapostirea se face in custi suspendate (la minimum 3545 cm deasupra solului) sau in compartimente situate la sol. care ar avea sub 4 kg ar fi de 200-250 lei. femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni. pierzand astfel din greutate. 80-90 cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime. Pretul unui animal matur de 4-5 luni. In tara noastra practic nu exista crescatorii care sa ofere fermierilor masculi si femele pur sange. Fiecare cusca este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul din capete cu un bazin de scaldat.lei. zincata. muzica la volum ridicat etc. Metoda cresterii la podea este mai avantajoasa. Grigoropol. protejata din interior contra roderii cu plasa din sarma. de la 100-110 cm lungime si 65-70 cm latime pana la 200 cm lungime. o familie de 11 membri poate fi amplasata pe 4-5 metri patrati. Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de sarma zincata. insa se recomanda ca femela mama sa fie data la monta in urmatorul ciclu. . Acestea se confectioneaza din sarma groasa. Problema principala cu care se confrunta crescatorii de nutrii este achizitionarea materialului genetic corespunzator.) animalele pot pierde pofta de mancare. inalt de 1. Inmultirea Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului. in grup. apar la 1-3 zile. Custile suspendate pot avea diferite marimi. La nutrii durata vietii este de 6-8 ani. Primele calduri. dupa varsta de 3-4 ani. in conditiile cresterii in captivitate.

Dupa degresare blanurile sunt imbracate simetric pe sanuri in vederea uscarii. stiut fiind ca intr-un grup format nu se mai pot introduce alte animale. Apararea sanatatii nutriilor . grasimi si hidratii de carbon). avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 1. nu este inferioara carnii de iepure de casa si de bovine. Desi face parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu dificultate celuloza si aceasta inrautateste calitatea celorlalte furaje: fiecare procent suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2% digestibilitatea substantelor nutritive calorigene (proteine. Monta la mana se practica de obicei in cazul femelelor dupa fatare. 1. de la un mascul la o femela.5-2 m de sursa de caldura. in varsta de 6-8 luni. 1/15. In cazul in care nu se realizeaza monta. Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem). recoltarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire. in cazul cresterii in perechi. animalele cu greu suportand murdaria. Are un continut deosebit de ridicat de hemoglobina musculara: 800-1000 mg % (fata de 150-200 mg % la iepure de casa). Din punctul de vedere al continutului in substante nutritive. femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. Puii se intarca in jurul varstei de 24 de zile si se transfera. Totodata este foarte important ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi.Raportul poligamic este variabil. Expertii recomanda ca hrana sa se dea sub forma de amestec umectat de sfecla si de fan sau masa verde tocata. Uscarea se face intr-o incapere incalzita la temperatura de 25-30 de grade. indiferent de sezon. cu exceptia masculilor in haremul femelelor. in compartimente de cazare colective. incercarile se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare.6-2 kg. Expertii recomanda crescatorilor incepatori un raport de cel putin 1/10. grupati pe sexe. Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau dimineata devreme. cand parul secundar este dezvoltat si cel intermediar este naparlit. iar monta in harem. in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproductie. Productia de carne Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2. Carnea de nutrie este un aliment valoros. pana la 1/10.5-3 kg carne iar de la un tineret. Alimentatia nutriilor Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200-250 de grame de furaj concentrat. in care se pune accentul pe ferirea animalelor de lumina solara directa si pe marirea frecventei imbaierilor cu apa proaspata. In scopul obtinerii unei calitati corespunzatoare. furaje concentrate bine maruntite si saruri minerale. Productia de blanuri Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9 luni a tineretului de productie. Pentru obtinerea imperecherii individuale.

fermentate. macrisuri. cotetele pentru pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu nutrii.Intoxicatii cu plante otravitoare. . .Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii (incinta. septicemia hemoragica. prezenta sau absenta mucegaiurilor. sanatatea animalelor fiind atestata prin certificat veterinar.Procurarea animalelor se va face din zone si din crescatorii indemne de boli specifice nutriilor. Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca.Intoxicatii cu compusi chimici. rapita. galbeaza si trichineloza. . miros. primavara si toamna.Nutriile sunt in general rezistente la boli. . cum sunt pesticidele. cartofii cruzi incoltiti (atentie la loboda. cum sunt: paratifoza. . Totodata este necesar sa tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea verde si invers se face lent. CITEVA SFATURI La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei. Totusi. respectiv a plantelor toxice din masa verde. de asemenea la preintampinarea formarii nitratilor in bulbo-radacinoaselor preparate). sarea de bucatarie in exces.( evacuarea frecventa a gunoiului si apei murdare. mijloacele de cazare. volbura. lacuri si vopselele care contin plumb ( folosite pentru vopsirea custilor).Mentinerea in permanenta a curateniei uneltelor si a adaposturilor. preintampina inmultirea mustelor). sorgul. Nu in ultimul rand. mai frecvent cu nutreturi incinse. care contin acid oxalic). pot fi afectate de unele maladii contagioase. inventar. pentru a evita aparitia unor probleme digestive la nutrii. cand animalele sunt mai susceptibile la imbolnaviri.Intoxicatii cu furaje alterate. mustarul. Din categoria bolilor necontagioase. la nutrii pot aparea: . printre care. mucegaite (atentie la furajele inghetate. tricofitia. timp de 7-10 zile. . plantele supraingrasate cu azot. colibacterioaza. Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii crescatorii trebuie sa aiba in vedere recomandarile specialistilor: . varza in exces.Apa trebuie sa fie potabila si cat mai proaspata. controlul zilnic al nutreturilor dupa aspect.Hranirea rationala a animalelor. apa clocotita si lesia de cenusa precum si substante dezinfectante omologate. Dintre mijloacele de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa de benzina. fiindca acestia au o boala comuna care poate fi transmisa de la gaini la nutrii. . haine de lucru). frunze de sfecla si stir. atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici inmultirea animalelor.

La Codlea sa infiintat prima ferma de crestere a vulpilor argintii in 1924. femela fata 3-5 pui acoperiti cu par si cu ochii inchisi. cu un profil al capului dreptunghiular. are doua varietati bine definite ca aspect fenotipic: varietatea standard cu blana fina si matasoasa. Dupa o gestatie de 52 -54 de zile. Galati. cu constitutie fina spre robusta. Blana este deasa. Constanta. In stare salbatica este raspandita in partea de nord al Statelor Unite si in Canada. vulpea argintie. Intarcarea se face la 45 de zile. La 15 zile deschid ochi si la 30 de zile trec la furajarea suplimentara cu pasta carnata. varietate Alaska inalta cu blana brun roscata. Raportul intre sexe este de un mascul la trei femele. Capul. VULPEA ARGINTIE Vulpea argintie este un animal carnivor care face parte din familia canidelor. Bucuresti. genul Canis. In prezent se cresc vulpi argintii la Tg.5-6 kg iar la femele de 4-4. . Greutatea corporala la masculi este de circa 5.5 kg. In SUA. Sistemul de monta este dirijat in care se face potrivirea perechilor in functie de caracterele fizice si estetice pe care le dorim. pufoasa. cu irisul inchis la culoare la varietatea argintie si deschis la cea platinata. Mures si Bacau. specia (Vulpes fulva). Satu Mare. Lungimea corpului este de 65 cm la masculi si de 60 cm la femele. situati frontal.circa 150 lei Hranirea unei nutrii timp de un an . Dimorfismul sexual este putin exprimat. in crescatorii de profil. Membrele sunt relativ lungi si fine. Vulpea argintie este de talie mijlocie. care debuteaza in 15-20 ianuarie si dureaza aproximativ 3 luni. iar in restul lumii se gaseste in captivitate. Specialistii considera ca daca femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci rentabilitatea afacerii este asigurata.Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii) Procurarea materialului genetic 11 x 250 = 2750 lei Constructia adapostului . Aceasta specie este originara din America de Nord unde a aparut ca o mutatie spontana din vulpea rosie de padure (Vulpes vulpes). matasoasa si elastica Coama este prezenta la masculi si este alcatuita din fire de spic groase si relativ lungi. botul si urechile sunt ascutite.circa 75 lei NOTA BENE. iar la Tg Mures s-au facut primele populari cu vulpii argintii in 1950. cu ochi rotunzi. Vulpile argintii sunt cu reproductie sezoniera. cu o granulatie mai fina decat la animalele adulte. Neamt. Pana in 1990 au existat 18 ferme in care s-au crescut vulpile argintii in Timis.

Intotdeauna coada este neagra. Vulpes chama este o vulpe mica. La statiunea din Tg Mures exista 4 varietati: varietatea argintie (gri inchis cu nuante de bleu). Pakistan. in districtul Mustang din nordul Nepalului. Vulpes corsac Aceasta vulpe se intilneste in regiunile de semi – desert din zona centrala a Africii si in tari ca Afganistan.Se cazeaza in custi de 0. Vulpes zerda (Fennecus zerda) este o vulpe mica in comparatie cu ceilalti membrii ai familiei ca lupi. Este recomandat ca intarcarea sa se faca pe grupe de frati si sexe cu o densitate de 2 pui la metru patrat. Aceasta provine din zona nordica a Canadei.6 si 5 kg. Aria de raspindire Vulpea rosie se gaseste in aproape toata Europa si in Nordul Americii. Manciuria. tundra. Algeria. Prefera zonele inalte. India si Banglades. Ea prefera regiuni cu o bogata diversitate a vegetatiei. Se intilneste in nordul Africii. Are intre 45 – 61 cm lungime. Prefera regiunile uscate. ce pe spate are culoarea neagra sau gri – argintiu iar pe lateral si abdomen este galbena deschis. preria si in ferme. Prefera regiunile aride dar se poate intilni si in regiunile impadurite. in N – V Indiei. Citeva grupurii au fost duse in Australia in secolul XIX. Prefera zonele deschise ale savanei si regiunile semi – aride din sudul Africii. Libia. vara isi schimba blana si este gri cenusie. Vulpes cana Este intilnita in Afganistan. La 12 luni se instaleaza maturitatea sexuala. cu precipitatii reduse. Cintareste intre 3. Egipt. Vulpes pallida Aceasta vulpe se intilneste in centrul Africii si in sudul Saharei. Dar se mai intilneste si in tari ca Senegal. arida a Statelor Unite. Mai este intilnita in tari ca maroc.80 metri cubi. Vulpes ferrilata (Vulpea tibetana) Aceasta vulpe este intilnita in Tibet. Dupa varsta de trei luni se vor caza individual pentru a evita conflictele. fara a socoti coada care are 30 – 40 cm. Somalia si Sudan. Vulpes velox Aceasta vulpe este intilnita in zona sudica. Vulpes rueppelli Aceasta vulpe este intilnita in Desertul Sahara in nordul Africii si in deserurile peninsulei Arabiei. Habitat Vulpea rosie are ca habitat locuri salbatice care includ padurile. picioare scurte dar puternice. Sunt totusi si citeva populatii in Nordul Africii. Nepal. iar varsta productiva este de 5-6 ani. Insa s-a observat ca numarul lor este in crestere in zonele suburbane. sacalii si ciini domestici. Iran. Sacrificarea vulpilor pentru blana se face in lunile noiembrie decembrie. Pakistan si Israel. Afganistan. Aceasta se intilneste in sudul Africii din Zimbabue pina in Angola. . Are botul ascutit.In sezonul cald. urechi lungi si o coada lunga si stufoasa. de desert chiar. Tunisia. Vulpea polara Vulpea Alopex lagopus Iarna este de culoare alba. Mongolia si sudul Rusiei. Tipuri de vulpi Vulpes bengalensis se gaseste in Himalaia. Arabia Saudita si Iran.

intinse lung ca intr-un zimbet siret. ca si premolarii si molarii. UNELE POZE SI CHIAR UNELE COMENTARII SUNT PRELUATE DE PE INTERNET. apelati imediat la un medic veterinar specializat. Ca si celelalte carnivore. impachetate impermeabil. deci vulpea nu macina hrana. ascutit. Picioarele vulpii sunt scurte. caninii sunt foarte ascutiti. . falca de jos nu poate face miscari laterale. cu taietura ploapelor ingusta. cu urechi miscatoare – toate acestea dau impresia unui animal deosebit de viclean. ci doar conservate la rece. din care singura coada are 30 – 40 cm. Se mai adauga culoare rosiatica a ochilor cu pupila contractata care nu e circulara ca cea a lupilor. cele din fata avind cite cinci degete.Aspect exterior Vulpea are botul lung. buzele subtiri. Ele nu trebuie congelate. in scop de diagnostic. Expedierea probelor Crescatorii trebuie sa expedieze daca este posibil toate animalele moarte la laborator. ochii asezati oblic. Vulpea poate ajunge pina la 9 – 10 Kg. Formula dentara este asemanatoare cu aceea a lupului. iar cele dinapoi cite patru. transportate de un delegat. foarte putin ovala. oasele. Ca deosebire este dezvoltat premolarul IV de pe maxilarul superior si primul molar de pe cel de jos care se imbina ca un cleste care sfarima hrana tare. MENTIONTIUNE: PENTRU USURINTA REDACTARII ACESTUI MATERIAL. ci o imbucatateste. si prin cel mai rapid mijloc de transport. ci aproape in linie dreapta. impodobit cu mustatii stufoase. ci numai in sus si in jos. Lungimea corpului este intre 110 si 130 cm. Bolile vulpilor In cazul suspicionarii sau aparitiei unor boli infecto – contagioase. Incisivii de pe margine sunt putin mai lungi. Expedierea probelor trebuie sa se faca cit mai repede. sfisiind-o in clestele maselelor ascutite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful