UNITATILE MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Nr. crt 1 Denumirea unitatii de relief Carpatii Orientali Mode de fomare Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină Erupţii vulcanice în Neogen Alcatuire geologica 3 tipuri de roci (paralelismul culmilor): -r.vulcanice in V, cel mai lung lanţ vulcanic din Europa; -şisturi cristaline în centru; -r.sedimentare (fliş) in E;Grupa sudica a C.Or. este alcatuită numai din roci sedimentare Tipuri de relief -rel vulcanic (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu, Harghita) -rel glaciar: Rodnei, Caliman, Maramures -rel ruiniform: Ciucaş, Ceahlău Altitudinea maxima 2303m in Munţii Rodnei – Gr.Nordica; 2100m in M Calimani-Gr Centrala; 1954m în M Ciucas- Gr Sudica Alte caracteristici -este cea mai extinsă ramură a Carpaţilor (peste 50% din suprafaţa acestora) -prezintă cea mai mare lăţime 130140 Km în N şi 80 km în zona de curbură -sunt lipsiţi de masivitate datorită numeroaselor depresiuni (ex. Depres Brasv, Ciuc, Gheorgieni, Maramures) şi culoare de vale transversale (parţial: Mureş, Moldova) şi longitudinale (Bistriţa, Trotuş, Olt) -culmile orientate pe direcţie NVSE (excepţie Carpaţii de Curbură orientaţi invers, pe direcţie NESV, alcătuiţi numai din roci sedimentare(flis); -numiţi şi Alpii Transilvaniei -sunt cei mai masivi şi mai unitari morfologic şi structural -prezintă cea mai redusă suprafaţă (21%) şi lăţime -prezintă puţine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru), depresiuni mari (Petrosani, Lovistei sau Brezoi-Vidra, Hateg- Calan) -Prezinta pasuri de mare altitudine ex Pasul URDELE din S M.Parang -2141m , Pasul Giuvala, Pasul Lainici pe Jiu, Paul Cozia pe Olt -au altitudinea medie de 650 m lipsa reliefului glaciar, sporadic în M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de îngheţ-dezgheţ) -reprezintă sectorul cel mai fragmentat din Carpaţi prezentând numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri şi trecătoriaspect

2

Carpatii Meridionali

Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină

-sisturi cristaline cu intruziuni de granite iar in sud apar calcare

-rel glaciar ,carstic (Bucegi- pest Ialomitei), Parang- pest Muierii si Polovragi), Sureanu- pest Sura Mare), pe conglomerate (BucegiBabele si Sfinxul), al suprafeţelor de eroziune: la peste 2000 m – Borăscu intre 1200- 1600 m – Râu-Ses la peste 1000 m – Gornoviţa (Predeal)

2544m in M Fagaras-vf. Moldoveanu; 2505m in M Bucegi-Vf Omu; 2519 m in M Parang-vf. Parangul Mare; 2509 m in M Retezat –vf. Peleaga

3

Carpatii Occidentali

Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină

-prezintă o mare complexitate litologică şi structurală, fiind formaţi dintr-un adevărat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare şi metamorfice (şisturi cristaline) in M Apuseni, iar Banat si Poiana Rusca sunt alc. din sisturi cristaline si calcare (ex. Muntii Aninei)

-relieful carstic este extins şi apare sub forme diferite atât exocarstice cât şi endocarstice:  platouri carstice cu lapiezuri şi doline: PadişCetăţile Ponorului, Vaşcău, Cărbunari  văi de tip chei: Râmeţi, Întregalde  depresiuni carstice în care

1849 m M.Bihor-vf Bihor 1374m M Poiana Rusca 1446 m M Banat- vf Semenic

Pădurea Craiului). Tarnavelor si Cp.Depres. Scărişoara (Bihor). Focul Viu (cu gheţari) . prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile discontinuu -câmpia pătrunde adânc în interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip „golf”: 1.sedimentare partea centrală . Meziad (Pădurea Craiului). Şiclodului 1 028 m . calcare si conglomerate -rel carstic pe sare -structural predomina strcutura cutata reprez. Urşilor (Bihor). c. -produc a alunecari de teren -prezintă două aliniamente de depresiuni şi dealuri subcarpatice. iar în V şi S din culoare largi şi depresiuni de contact -911m Culmea Plesu -996m Magura Odobesti 6 Subcarpatii Getici Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină Sedimentare (argile.încretirea zonei marginale situată pe latura de E SEDIMENTARE -Dl.pe Crisul Alb -formaţi dintr-un singur şir de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic -produc alunecari de teren -sunt complecsi datorita: a. este formată în E din două aliniamente de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic (numita si Subcarpatii Transilvaniei). Dl.produc alunecari de teren si procese de versant .împărţiţi în două zone: Zona marginală– situată pe laturile de E. Ivăneţu. cutata pe margini – se exploateaza sare. Beius. S şi V ale depresiunii.pe Crisul Repede 2. prezentei unor fenomene naturale: Focurile Vii si vulcanii noroiosi d. Zarand. producerii seismelor.Dpres.Depres. Gurahonţ. Firţuş 1 060 m. b. orientate pe direcţie E-V . Vărăşoaia  peşteri: Vântului (cea mai lungă din ţară. ridicată şi exondată la începutul Cuaternarului . patrunderii unor pinteni de origine montana: P. calcare si conglomerate) 5 Subcarpatii Curburii Sedimentare (argile. Dl.Transilvaniei -rel pe argile si marne -rel de terase si lunci -Dl.45 km. alcatuirii din doua siruri de depresiuni si doua de dealuri. Chiciora 1218 m şi Măgura Măţău 1018 m 7 Depresiunea colinară a Transilvaniei . monoclinala – pod. gaz metan) – Pod. domuri (se expl.relieful pe şisturi cristaline şi pe roci vulcanice -relief carstic pe sare -structural predomină strcutura cutată reprez.format pe un fundament carpatic acoperit cu o pătură grasă de sedimente. marne. Becheci 1 080 m.Somesan c. Vad-Borod. calcare si conglomerate) s-au instalat lacurile carstice: Ighiu.4 Subcarpaţii Moldovei Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină Incretirea scoarţei terestre în orogeneza alpină Sedimentare (argile. marne. marne. b. prin sinclinale şi anticlinale -rel pe marne si argile -rel carstic pe sare -structural – predomina strcutura cutata reprez.altitudini medii de 425 m .pe Crişul Negru 3. prin sinclinale si anticlinale -rel pe marne si argile -trei tipuri de structuri: a.

sedimentare : calcare. 9 Podisul Getic Sedimentare Sedimentare: nisip.cutate sisturile verzi .Zona centrală. o regiune tipică de podiş formată din mai multe subdiviziuni: a.altitudini medii de 200-300 m. Istriei c).format din curgeri de lavă Pod.structura monoclinala . calcare. DOBROGEA DE SUDaltitudini coborâte 150-200 m. Greci (Ţuţuiatu) din M-ţii Măcin . Cupr:Pod Oltinei. nisipuri. iar maxima 467 m în Vf. peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri. Podişul Someşan b.rel carstic . Câmpia Transilvaniei c. argile . şi de la E spre V 10 Podişul Dobrogei -apartine unităţii de orogen in N (orogeneza Baikaliana.apare sub forma unui piemont puternic fragmentat de ape . Casimcei. numite „pietrişuri de Cândeşti” .DOBROGEA CENTRALĂ altitudini de 350 m . şisturi verzi. loess.format pe un fundament de vs PRECAMBRIANA. peste care sau depus sedimente aduse de raurile cu izvoarele în zona montană . conglomerate .orientat pe directia NV-SE . nisip in partea sudica.rel de terase si lunci . prezentând un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii şi loess. DOBROGEA DE NORD M-ţii Măcin Pod.rel monoclinal . Podişul Târnavelor 8 Podişul Moldovei Sedimentare sedimentare argile. Babadag-calcare Dealurile Tulcei şi Depresiunea Nălbant b). pietrişuri.Munţii Măcin) şi unităţii de platformă in S . argile .numită şi Podişul Transilvaniei. argile) . orog.cea mai complexa unitate geologica si geomorfologica a Romaniei a).Hercinică – granitele . fiind alcătuită din şisturi verzi.se produc alunecari de teren si curgeri de noroi . Niculiţel.rel pe argile -altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) . Cuprinde: Pod.Pod. fiind o zonă caracteristică de platformă. Casimcei şi Pod. pietris.rel pe argile si marne -688 m Dl Ciungi – Pod Sucevei .rel eolian .fundamentul este de tip carpatic.la contactul cu Subcarpaţii Getici apare o cuvertură de pietrişuri. calcare şi gresii) şi recente în S (pietrişuri. iar in Nord : granite.

eroziunea este intensă . -dpdv genetic 3 tipuri de campii: piemontane(Vingai. Mg. pietrisuri -structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess -rel eolian -cp carei . S Cp. acătuite din roci cristaline sau Prisnel-651 m vulcanice (Mg. Culmea Codrului. etc). sohodoluri. argile.structura faliata reprez prin horsturi si grabene . găvane şi padine) -rel eolian . acoperit cu roci sedimentare. gresii. Ramnicului).are o lungime maximă V-E de 600 km şi o lăţime N-S 5m– de 130-140 km -trei tipuri genetice de câmpii: piemontane (Cp. -este o unitate de podiş unică în România deoarece se aseamănă cu Carpaţi după geneză. Negru-Voda. Şimleu. -se asemana cu unitatile de podis datorită altitudinilor medii de 500-600 m . Prisnel -au aspectul unui piemont fragmentat de numeroase văi şi pătrunderile câmpiei sub formă de depresiuni de tip „golf” -altitudinile scad de la E (140-150 -s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de m) la V (mai mici de 100 m) origine tectonică) cu sedimente aduse de râuri . . Alpina - este alcătuit din calcare. Olteniei Pod. sisturi cristaline. nisipuri. loess. Titu). Pitesti.dune de nisip 14 Campia Romana sedimentare Sedimentare: nisipuri. fiind exondată la începutul Cuaternarului. argile -structura tabulara -rel de terase si lunci -rel dezv pe loess (apar crovuri. tabulare (Cp. peste care s-au depus depozite groase de sedimente. Siretului Buzăului.11 Podisul Mehedinti Incretire orog. Dl.Cp Bărăgan.individualizată printro cuvertură groasă de loess şi dune 320 m de nisip (Cp Pitesti) la . Carei) si subsidenta(Somesului. marne - relieful carstic apare sub forma unor platouri extinse şi culmi înalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale. 400 m -fundamentul este carpatic . evoluţie şi alcătuire geologică. Inferior Bărăganului) 500/600 m . Timisului) altitudinile -este cea mai extinsă zonă de câmpie scad de la . tabulare(Aradului. loess. Crisurilor. de subsidenţă Cp. unitatea fiind intens fragmentată de văi adânci .rel de terase si lunci 13 Campia de Vest sedimentare -roci sedimentare: nisipi.altitudinile medii sunt de 200-o regiune discontinuă. chei peşteri. pietrisuri. Şimleu-597 m. Câmpia Ploiesti. depunere sedim.Siretului Inferior. Olteniei. din loc în loc apar măguri Culmea Codrului-588 m. Dl.s-a format pe un fundament calcaros. pietrişuri . -este formată pe un fundament alcătuit din blocuri cristaline.Gavanu-Burdea.max. etc 12 Dealurile De Vest sedimentare -roci sedimentare recente: argile. zona litorală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful