Filosofia-neodihnita cugetare

“Cand ai sa fii in ordinea ta, omule?Cand ai sa faci din fiecare ceas un pas si din pasii zilei tale un mers,si nu o impleticire”-C.Noica
“Adevarata dezamagire pe care ar trebui sa o dea celui ce o cerceteaza, filosofia si istoria ei e mai putin de a nu putea desprinde ceva sigur din ea:e de a nu putea pastra totul”.Daca ar exista o intrebare la care toate filosofiile sa raspunda,istoria filosofiei ar fi desigur una.Cum o asemenea intrebare nu exista, istoria folosofiei o cauta pe cea care sa o aproximeze cel mai mult.In filosofia contemporana tendinta omului este de a regasi in tot si toate realitatea, insasi esenta ,spiritul.Insa o astfel de tendinta nu este intemeiata daca ea nu se intersecteaza cu cautarea spiritului in viata insasi.Poate pentru ca nu au fost astfel tratate lucrurile si deseori ganditorii s-au multumit cu jumatati de masura,s-a ajuns la formele acestea de idealism de tip matematic care au parut nesatisfacatoare pentru cautarea filosofica. Mult timp s-a incercat urmarirea a ceea ce se numeste “philosophia perennis1”, insa de fapt ceea ce se gaseste pretutindeni este un “ingenium perenne 2” care cauta lumina subterana a filosofiei.Problema fundamentala “Cum e cu putinta ca spiritual sa nu fie la nesfarsit tautologic 3 , ce anume il insufleteste, in ce masura devine, cu alte cuvinte cum se innoieste neincetat” sta, chiar atunci cand nu e limpede pusa,in inima oricarei filosofii viabile.Cu o asemenea modalitate de gandire Constantin Noica reuseste sa creeze o opera a carei profunzime depaseste cu mult sfera unei singure tipologii filosofice.In schimb in niciuna din creatiile sale C.Noica nu a dat o definite clara a filosofiei.El trateaza cu un adevarat spirit al responasbilitatii tema istoriei filosofiei de la politeismul cunoasterii aristotelice pana la empirismul4 lui David Hume si John Locke, intrand si in sfera literaturii, analizand modalitatea de creatie a geniului eminescian.Cert este ca in urma creatiilor sale ramane “ bucuria de a gandi, farmecul originar al ideii, jucandu-se cu fragmentele lumii”(A.Plesu). De o reala distinctie si importanta, Constantin Noica (nascult la 12 iulie 1909, la Vitanesti,jud.Teleorman si decedat la 4 decembrei 1987 la Paltinis,judetul Prahova) a

1 2

Filosofie durabila Spirit nepieritor. 3 Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm 4 Doctrină care consideră experiența senzorială ca primă sursă a cunoașterii și a cunoștințelor 1

În perioada 1949 . cu aceeasi termeni insa ideile pot fi generalizate si privite dincolo de aparenta.de pilda. Începe gimnaziul în București. fiind eliberat în august 1964. iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica".C. anchetat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi.fost un filosof. provenit dintr-o familie cu vechi radacini aromane. Aparuta in 1940 Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou subliniaza identitatea filosofiei si relatia acesteia cu istoria universala. Despartirea de Goethe. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor. Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu. locuința lui devenind loc de pelerinaj si de dialog de tip socratic pentru admiratorii si discipolii săi (vezi Jurnalul de la Păltiniș de Gabriel Liiceanu).Ideea ca noi.Jurnal Filosofic. fie ele influentate de gandirea unuia sau altuia. După 1989. oamenii. Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. poet.Dar oare problemele lui Kant trec dincolo de propria subiectivitate? Sunt aceste sisteme filosofice perfect ermetice fara posibilitatea comunicarii? Intr-adevar aceste nelinisti nu pot fi formulate si adresate altuia sub aceeasi forma. sa le adresam intrebarile noastre despre filosofie. lui Kant sau Aquinatului depaseste sfera 5 Cunoscut ca Toma d’Aquino(Aquinatul) 2 . Aici. publicist. Ion Barbu.Noica isi pune urmatoarea intrebare “Daca istoria filosofiei te ajuta. Printre principalele sale se numara: Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca. În 1958 Noica este arestat.1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Gabriel Liiceanu s -a ocupat de reeditarea integrală a cărților lui Noica. Ultimii ani din viață începând cu anul 1975. Alături de el vor fi aresta ți toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung. nu oare la fel de adevarat ca Locke si Kant te ajuta sa intelegi istoria filosofiei?”In opinia autorului este imposibil si putin absurd sa intelegi un filosof prin intermediul altuia. Vlăsta rul. în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret". sa intelegi pe Locke si Kant. Execută la Jilava 6 din cei 25 de ani de închisoare. în 1927.Ceea ce Noica vrea sa sublinieze este faptul ca filosofia ajuta prin complexitatea ei in intelegerea tuturor valorilor nefructificate ale constiintei. apoi bacalaureatul în 1928. Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou.Noica reliefeaza aberanta chestionarii Aquinatului 5 in legatura cu framantarile kantiene.eseist si scriitor roman. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează ca licean în revista liceului. Noica si-a căpătat ideea filosofică și totodată si-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu.

nu numai cunoscatoare dar si morale. solicitand aportul critic asupra acesteia.”Atata timp cat o filosofie nu e una a subiectului.Hume stie sa faca trecerea de la indoiala cu privire la temeinicia cunostintelor de pana atunci la indoiala asupra facultatilor noastre de cunoastere . au mai mult sau mai putin legatura cu natura omeneasca. ea pare ca nu poate fi si una a realului. bogata in nelamuriri .Viata spiritului. dar in acelasi timp este greu sa il privim altfel. in opinia lui Noica. natura care trebuie cunoscuta si cercetata minutios in cazul in care se doreste capatarea masurii constiintei noastre.scrie Hume.Este deci firesc si absolut necesar sa parasim metodele de pana acum si sa cercetam in vederea cautarii unui sistem just al stiintelor-firea noastra insasi.Este firesc sa il privim pe Hume in lumina evolutiei filozofice pe care a determinat-o.Prin aceste idei se evidentiaza din nou ca filosofia este o arta .El isi aduce aportul in intelegerea individului si anume a limitelor sale trasate de ingradirea intelectuala de care da dovada.El reuseste sa adanceasca criza constiintei de la acea vreme incercand sa arate insuficientele psihologismului si neputinta metafizica. pentru ca omul este un taram al contradictiilor. la revenirea la adevaratul contact cu fiinta.Noica este de parere ca adancirea in propriile intrebari este de fapt gasirea cailor altora si ca filosofia nu este altceva decat “meditatia interioara a unui cuget care a inteles ca nu e singur”. Datorita dezvoltarii unei filosofii lipsite de valorile intrinsece.Putea oare Hume sa intreprinda o asemenea analiza daca nu era constient de abilitatile sale in gasirea sursei filosofiei insasi?Se pare ca geneza acestora este gasita de Hume in natura spiritului omenesc. posesorul unei capacitati de care nu constientizeaza si anume cugetarea.Hazard sau nu. Hume acorda o reala distinctie filosofiei tocmai datorita puterii profunde a criticului.Hume isi are fundamentul operei sale intr-o criza si anume cea filosofiei asa cum si ceilalti ganditori de pana atunci isi aveau sorgintele.Autorul nu incearca sa treaca in revista modul de gandire al filosofilor ci semnificatiile orientarilor acestora. insa acest contact se realizeaza numai in interiorul individului.De fapt cel mai probabil este sa nu fie vorba despre adancirea analizei critice asupra filosofiei ci de intelegerea sa in adevaratele ei profunzimi. insa criza adancita de el este una speciala . se asista. 3 .Sau cum rosteste el in “Incercari” trebuie realizata o “geografie mintala ori delimtare a partilor deosebite si a facultatilor spiritului” 6 Nevoia unei “egologii” in filosofia husserliana ilustreaza poate cele de mai sus. a carei doctrina prezinta o semnificatie importanta in criticismul de mai tarziu. arta de a gandi si de a intelege ceea ce nu poate fi definit usor prin cuvinte asa cum este singuratatea. tema recurenta in filosofie. al incercarilor .ilogicului.Toate stiintele.6 Unul dintre reprezentantii empirismului filosofic este David Hume. ceea ce poate face orice scepticism. existent incepand cu subiectivitatea. se afla pe cele mai inalte culmi tocmai in constiinta individuala.

le pierzi intre statii.una peste alta. scos din rost. nicaieri de singur. O creatie deoseibit de importanta o reprezinta “Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca” aparuta in 1987. In Jurnal filosofic.Se pare astfel ca empirismul are acea trasatura a spiritului englez.De un real efect ramane totusi urmatoarea secventa de descriere a singuratatii absolute prin care se detaseaza sentimentul apasator al angoasei naturii omului: “Singuratatea absoluta?O concep cateodata cam asa: in tren.”Un cuvant potrivit asaza lumea cum trebuie. insa atata vreme cat se vorbesc limbile popoarelor iar tehnica nu a reusit sa acapareze orice domeniu care dezvaluie sufletul omului. de mare anvergura carora sa li se aduca solutii mult prea simple. obiective. intre o statie si alta. pe un culoar ticsit. Constantin Noica doreste sa reliefeze partinitor esenta gandirii sale. prin multitudinea ideilor transmise referitoare la principalele probleme ale existentei noastre anodine.sa gaseasca de cuviinta a invata limba noastra?” este o intrebare asupra careia Noica cugeta indelung evidentiind fondul de cuvinte bogat al limbii romane precum si multitudinea semanticii cuvintelor.stand pe geamantan.”Se observa astfel profunzimea de care da dovada autorul in expunerea vastitatii acestui sentiment.este vorba de uitarea noastra si ea devine propria noastra amintire. gonind peste lume. Noica dezvaluind importanta dar in acelasi timp puterea incontestabila a cuvantului.Omul traieste prin cuvant. mai singur. exterioare. rup t de ceva.aceea de a ridica probleme adanci .suntem datori sa credem ca s-ar putea ivi unul. creand o dimensiune atipica pentru pragmatismul vietii contemporane. 4 .In aceasta creatie Noica patrunde in “uitarea” romaneasca. scos din timp.la randul lor. a carui limita depaseste puterea unei priviri superficiale . purtat de tren. golind lumea.iar unul nepotrivit te poate imbolnavi” spune C.fara ca si acestia .”De ce oare numai noi sa invatam limbile altora. aratand nelinistea cugetului omului contemporan in pastrarea valorilor limbii romane si a constiintei evolutive de care omul da dovada prin noutate. dand viata ideilor sub diferite forme. singur.in drum spre altceva. cu oameni.el trezeste interesul pentru viata constiintei raspunzand intr-o oarecare masura idealului gandirii sintetice. acesta fiind actul de cultura: sa inveti noutatea ca si cum s-ar ivi din tine. purtand dupa tine un al tren. le uiti in spatii. situatii. Cu asemenea cuvinte se pare ca omul nu stie ce sa faca:un Eminescu al gandirii romanesti nu a aparut inca.Noica considera ca numai in cuvintele propriei limbi se intampla sa intelegi lucruri pe care nu le-ai invatat niciodata deoarece “orice cuvant este o uitare si in aproape oricare s-au ingropat intelesuri de care nu mai stii”.din nefericire. in vagoane pe care le lasi in statii. tratand in profunzime problema limbii romane si a semnificatiei cuvintelor dezvaluindu-se prin intermediul lor insusi sufletul comunitatii.Dar daca in o rice cuvant exista o parte de uitare. marfuri si idei.[…]Esti undeva.

1990 http://ro. C.Bucuresti. 5 . 1997 Jurnal filosofic – Editura Humanitas.org/wiki/Constantin_Noica 7 Potrivit legendei. 1995 Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca –Editura Humantas. asemanand-o cu aerul care ne inconjoara.Noica dezvaluie insasi rolul moralizator al filosofiei prin dezvoltarea chestionarii interioare a fiecarui individ.Bucuresti.Evidentiind importanta limbii romane . comparandu-l cu destinul potrivnic al lui Narcis7. un blestem al nimfei Echo. Bibliografie: Schita pentru istoria Cume e cu putinta ceva nou .Narcis a fost tanarul care s-a indragostit de propria sa imagine oglindita in apa.wikipedia.Bucuresti.Editura Humanitas.Bucuresti. sau dezbatand constructia sufletului omului de rand. 1996 Dictionarul operelor filozofice romanesti – Editura Humanitas. reuseste sa redea prin operele sale importanta spiritului si a relatiei acestuia cu filosofia incercand sub o forma alegorica sa transforme trivialul in esenta dand omului capacitatea de a vedea dincolo de concretetea lucrurilor.In consecinta Constantin Noica. unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai folosofiei romane.