Istoria artei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau secțiune arată ca o galerie de imagini. Politicile Wikipedia descurajează colecțiile ce conțin multe imagini diverse ale subiectului articolului; vă rugăm să modificați articolul sau să eliminați galeriile în consecință, mutând fișierele sub licență liberă la Wikimedia Commons dacă nu sunt deja acolo.

Istoria artei

[ extindere ]
Pe perioade

[ extindere ]
Arta preistorică

[ extindere ]
Artă antică

[ extindere ]
Artă medievală

[ extindere ]
Artă occidentală

[ extindere ]
Artă modernă

[ extindere ]
Artă contemporană

[ extindere ]
Domenii înrudite

Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor.
Istoria artei este o știință auxiliară a istoriei studiază evoluția artelor vizuale, adică a acelor produse ale activității umane destinate scopurilor estetice, deci care exprimă idei, sentimente, emoții. Un istoric de artă este o persoană care studiază istoria artei. De-a lungul timpului, înregistrăm mai multe modalități de clasificare a artei, de la distincția medievală dintre artele liberale și arte vulgare până la demarcația modernă dintre artele frumoase și artele aplicate. La acestea se pot adăuga diverse alte clasificări, care definesc arta ca o manifestare a creativității umane. În rândul artelor clasice se pot enumera: arhitectura, dansul, sculptura, muzica, pictura, literatura (care include ca genuri literare: poezia, teatrul, arta narativă),filmul, fotografia, banda desenată. La interferența dintre arte

plastice și arte vizuale, au apărut mai nou designul și artele grafice. La acestea se adaugă noi forme de expresie artistică precum: moda și gastronomia și noi modalități de expresie ca: video, arta digitală, artele scenice, publicitatea, animația, televiziunea șijocurile video. Pentru a putea realiza o examinare obiectivă a formelor artistice care aparțin diferitelor epoci, istoria artei este un domeniu multidisciplinar, realizând o clasificare a culturilor, periodizarea acestora și stabilirea particularităților creațiilor artistice și a influențelor reciproce. Studiul istoriei artei este realizat în mod sistematic începând cu perioada Renașterii, când domeniul de studiu se limita doar la civilizația Europei Occidentale. Cu timpul aria explorată se extinde și la celelalte continente elaborându-se noi concepte, precum cel al sincronizării culturale și al relativismului cultural. Astăzi, istoria artei deține un domeniu vast, incluzând aici și răspândirea și conservarea operelor de artă din întreaga istorie. Astfel, în secolul al XX-lea asistăm la o proliferare a instituțiilor, fundațiilor, muzeelor și galeriilor de artă, atât ca proprietate privată, cât și în spațiul public, dedicate analizei și catalogării fenomenelor artistice, dar și expunerii către publicul larg. De asemenea, apariția și dezvoltarea mass-media a jucat un rol crucial în popularizarea și studiul operelor de artă. Mari expoziții periodice, precum Whitney Biennial sau bienalele de la Veneția, São Paulo sau nu mai puțin faimoasa Documenta de la Kassel sunt manifestări expoziționale care contribuie decisiv la cunoașterea și afirmarea a noi stiluri și tendințe în domeniu. Distincții ca Premiul Turner (acordat de Tate Gallery), Premiul Wolf pentru Artă, Premiul Pritzker pentru arhitectură, Premiul Pulitzerpentru fotografie, sau Premiul Oscar pentru cinema, toate acestea nu fac decât să promoveze cele mai bune opere creatoare la un nivel internațional. Instituții precum UNESCO, care a întocmit acea listă de locuri din patrimoniul mondial, contribuie la conservarea celor mai valoroase monumente de artă ale planetei.

Cuprins
[ascunde]

1 Arta preistorică (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)

o o o 

1.1 Paleolitic 1.2 Neolitic 1.3 Epoca metalelor

2 Artă antică (3500 i.e.n.- 500 i.e.n.)

o o 

2.1 Mesopotamia 2.2 Egipt

3 Arta clasica( 500 i.e.n.-500 e.n.)

o o 

3.1 Grecia antică 3.2 Roma antică

4 Artă orientală

o o   

4.1 India 4.2 China

5 Arta Africana 6 Arta islamică 7 Arta medievală(500-1500)

o o o o o o o 

7.1 Arta paleocreștină 7.2 Arta germanică 7.3 Arta preromanică 7.4 Arta bizantină 7.5 Arta romanică 7.6 Arta gotică 7.7 Stilul curtenesc

8 Arta renascentistă (secolele XIV-XVII)

o

8.1 Renașterea europeana

 o o o

8.1.1 Manierismul

8.2 Barocul 8.3 Clasicismul 8.4 Rococo

9 Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)

o o o o o    

9.1 Neoclasicismul 9.2 Romantismul 9.3 Realismul 9.4 Impresionismul 9.5 Postimpresionism

10 Arta secolului XX 11 Vezi și 12 Bibliografie suplimentară 13 Legături externe

Arta preistorică (300 000 i.e.n.- mileniul IV i.e.n.)[modificare]
Articol principal: Arta preistorică.

Venus din Willendorf, statuetă cu trăsături feminine exagerate, simbol al fertilității

lemn sau . vopsirea unor zone ale corpului) au fost încercate de acele ființe hominide. Pictură rupestră din peștera Lascaux reprezentând animale Primele manifestări ale artei paleolitice au loc cam prin 25. În paleolitic (25..Activitatea artistica neintrerupta a omului Homo Sapiens a inceput in perioada Paleoticului Superior.Hr. Apogeul este atins în magdalenian (15. Siberia(lacul Baikal).) asistăm la apariția comunităților sedentare care înlocuiesc vânătoarea cu agricultura. Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice).000 .) asistăm la apariția primelor civilizații protoistorice.n.000 .000 î. grupul de combatanți intra într-un fel de transă.1000 î.). 3000 .) oamenii practicau vânătoarea și locuiau în peșteri. proces însoțit de evoluția diverselor societăți umane. Primele astfel de obiecte.Hr. astfel încât grupul social respectiv își ridica moralul. Paleolitic[modificare] Articol principal: Arta în paleolitic. au ajuns la un stadiu înalt de dezvoltare intectuală. După perioada de tranziție a mezoliticului (8.000 î.Hr. prin muzică și dans. fiind astfel capabil să reziste în fața agresiunii animale. în care identitatea individuală se integra în identitatea colectivă. perioadă în care datează primele picturi rupestre.000 . Arheologii au gasit bucati de oase din mamut datand de pe la 300 000 i. care.vechi de 75 000 de ani.8.3. prinselecție naturală. Este vorba de piatră cioplită (cremene.000 î.Primele produse artistice create de om datează încă din preistorie. când diverse forme de exprimare vizuală sau prin sunet (cântatul ritmic sau transformarea unor obiecte în instrumente de percuție. În Epoca Bronzului (c. zonaMediteranei.000 î.8. dansul.Hr.000 î.obsidian).Hr.Hr.6.000 . India și Australia. În acțiuni rituale care precedau vânătoarea.e.).acum 35 000 de ani.iar in Africa de Sud s-au descoperit cea mai veche bijuterie cunoscuta si obiecte gravate. ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii. a căror structură devine tot mai complexă și în cadrul cărora crește ponderea fenomenului religios. Primele mărturii ale preocupărilor artistice ale omului aparțin Epocii Pietrei. în neolitic (6.

fiind reprezentate mai ales animale. În ceea ce privește sculptura. un loc central îl ocupă figurile feminine de tip Venus. Trois Frères. Alături de picturi rupestre. Chauvet și Lascaux. Omul din Brno și Venus din Brassempouy. astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană.scule din oase.     . dintre care cele mai cunoscute sunt: Venus din Willendorf. tema predilectă a vânătorilor. probabil făcând parte din cultul fertilității. Picturile aveau atât o semnificație magico-religioasă cât și una descriptivă. pentru negru oxid de mangan iar pentru ocru se folosea argilă. Pentru a vopsi în roșu era utilizat oxid de fier. Un exemplu în acest sens îl constituie peșterile de la Altamira.

Apar materiale ca: cuarț. în care bărbatul are forma stilizată a unei cruci. Neolitic[modificare] Articol principal: Arta neolitică. Alpera și Minateda. care trec la agricultură și creșterea animalelor. Acesta datează în perioada dintre mezolitic și neolitic și se remarcă prin prezența a numeroase figuri antropomorfe. iar femeia a unui triunghi. Munții Atlas). dar cu ajutorul scoicilor au început să fie decoratăceramica. Această perioadă (care a debutat cam prin 8. Picturi rupestre la fel de remarcabile se află și în peșterile din regiunea râului Pinturas din Argentina. Un sit arheologic deosebit.000 în Orientul Apropiat) a însemnat o puternică schimbare pentru societățile umane. jasp. îl constituie ansamblul picturilor rupestre din zona Iberică a bazinului mediteran. deoarece s-au găsit multe imagini de mâini imprimate ale omului preistoric. . cea mai cunoscută fiind numită Cueva de la Manos (Peștera mâinilor). o dată cu aceasta asistăm și la o dezvoltare a fenomenului religios. dar și pe teritoriul actualului Zimbabwe. Tot prin imprimare. Localitățile în care se găsesc cele mai multe astfel de exemple sunt: El Cogul. Valltorta. inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. chihlimbar. Reprezentări similare s-au descoperit în nordul Africii(Sahara.

în Europa înfloresc două culturi de mare răspândire:  Halstatt. cu decorații geometrice și ornamente metalice. două pietre mari verticale peste care este așezată una orizontală. talayot. menhir. bronzul și fierul. model ce avea să se extindă în aproape tot vestul Europei. chiar și în insulele britanice.Çatalhöyük (Anatolia). Car solar din epoca bronzului (Muzeul Național din Danemarca) În Insulele Baleare apar complexe megalitice specifice. cromlech.Hr. Jarmo (Irak). cum ar fi cele de tip:    naveta. epoca metalelor. În epoca cuprului se ridică monumentele funerare de tip megalit. megalit care are forma unui turn. Tarxien și Ggantija. În sudul teritoriulSpaniei înflorește cultura Los Millares cu celebrele vase în formă de clopot și figuri umane cu ochii mari. care din nefericire nu au supraviețuit . se remarcă celebrul ansamblu Stonehenge.Ceramica era policromică. sulițe. În Malta. un mormânt uriaș de forma trunchi de piramidă. Epoca metalelor[modificare] În ultima perioadă preistorică. cu camera mortuară mult alungită. denumite dolmen. taula. lucru vizibil în așezări ca: Ierihon (Palestina). a cărui construcție a început prin 3000 î. Este prezentă o largă varietate de obiecte de fier. Ca exemplificare. care s-a dezvoltat în perioada dintre secolele al VII-lea și al V-lea î.  La Tène.Hr. apar cuprul. precum și alte structuri din piatră. În Epoca Fierului.și a caracterizat în special arta celtică. care a evoluat între secolele al V-lea și al IV-lea î. adesea înzestră cu un car cu patru roți.Hr și se caracterizează prin necropole cu morminte în formă de tumul cu camera mortuară din lemn de forma unei mici case. cum ar fi săbii. sunt remarcabile complexele de temple de la Mnajdra.Asistăm la apariția primelor elemente de sistematizare urbană.

Unele populatii asiatice pictau.n.samani ai tribului si scene de vanatoare. pune capăt perioadei epocii metalelor.iar uneltele si obiectele facute de ei erau bogat impodobite.in interiorul pesterilor.prelucratorii de metale au capatat importanta.Se crede ca erau totemuri sau obiecte de cult menite sa sporeasca fertilitatea solului sau sa stabileasca o cale de comunicare cu spiritele animalelor. Expansiunea Imperiului Roman care avea să cucerească o mare parte a Europei.. Artă antică (3500 i.Pe masura ce cuprul si bronzul au inlocuit piatra in arme si unelte.arta oamenilor din antichitate ne-a dat posibilitatea sa aflam cum traiau ei.de acum 25 000 de ani.palatele si constructiile monumentale au fost decorate cu sculpturi si picturi ce infatisau modul de viata al oamenilor.e.intacte.Sculptand zei sau simboluri sacre pe unelte si arme.imagini realiste infatisand animale.e.fibule este utilizat bronzul și avem aici două etape ale acestei culturi.O data cu dezvoltarea asezarilor si oraselor si atingerea prosperitatii statale. . etruscăși cea a sciților.modelau in lut mici figurine reprezentand zeitati si animale.)[modificare] Articol principal: Artă antică.500 i. Cand oamenii au inceput sa duca o viata mai stabilia s-au apucat sa faca obiecte de ceramica ornamentale si alte lucruri impodobite in China.n. O influență puternică o va exercita arta greacă.templele impresionante.De la frescele din Micene pana la sculpturile funerare din Egipt si de la sculpturile olmecilor pana la ceramica pictata in China.populatia Yang Shao avea oale cu modele geometrice. Primii europeni.Ei nu urmareau doar sa infrumuseteze obiectele. Ca decorații pentru scuturi.erau incredintati ca avestea vor fi mai eficiente.

Hr. Apar mari cetăți în regiunile unor fluvii ca: Nil. cea amorită.constand in imagini ce reprezentau idei sau obiecte. Astfel. Limba ebraică a fost una dintre primele limbi care a utilizat scrierea bazată pe alfabet. Mesopotamia[modificare] Articol principal: Arta mesopotamiană.Alfabetul grec și latin derivă din acesta. . Akkad.). apare în Mesopotamia scrirea cuneiformă.chiar si scrierea a fost o activitate artistica (in Mesopotamia si in Egipt). Marele eveniment al începutului acestei perioade este apariția scrisului la care protagoniștii sunt marile civilizații ale Orientului Mijlociu: Egiptul antic șiMesopotamia.Initial. Este vorba de sistemul de scriere abjad (1800 î.500 î. capodoperă a artei asiriene (Metropolitan Museum of Art. Scrisul permite evidențierea sistematică a activităților economice șicomerciale. Caldeea etc. sumerienii dezvoltă scrierea prin redarea silabelor. au evoluat mai multe culturi ca: Sumeria. care inițial era bazată pe pictograme și ideograme. În Egipt apare scrierea hieroglifică.) prin care fiecărui fonem este redat printr-un simbol. Poarta lui Nimrod. deci bazată pe fonologia și sintaxa specifice limbii sumeriene.Hr. New York) Arta mesopotamiană s-a dezvoltat în regiunea cuprinsă între fluviile Tigru și Eufrat (Irakul și Siria de astăzi). unde începând cu mileniul patru î. în jurul lui 3. Eufrat. Tigru.Hr. Fluviul Galben. eveniment prin care arta dobândește noi modalități de expresie. cea mai veche mărturie fiind Paleta lui Narmer (3100 î. Ulterior. Pictogramele din China antica simbolizau cuvinte intregi.Hr.

au fost realizate în număr mare statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung și barbă. turban și mâinile aduse la piept. Muzica se dezvoltă în acea regiune în mileniile al IV-lea și al III-lea î. unde preoții. fiind înfățișate figuri umane și animale. cu precădere în scene de vânătoare. Altă lucrare celebră a literaturii babiloniene este Enuma Eliș care descrie creația lumii.Hr. a arcului și a bolții.a.Arhitectura mesopotamiană avea drept caracteristic utilizarea cărămizii. O dată cu apariția și evoluția scrisului. apare și literatura ca o nouă formă de expresie a creativității umane. Acestea din urmă reprezintă în special scene militare și de vânătoare. Mormântul era de fapt un coridor. temple uriașe de forma unei piramide în trepte. așa cum apar de pildă în celebru Obelisc negru al regelui Salmanasar al III-lea. fie reale sau mitologice. și este utilizată în templele sumeriene. acordându-se o atenție deosebită grădinilor (exemplu: Grădinile Suspendate ale Semiramidei. Un exponat valoros din perioada babiloniană este stela lui Hammurabi. a lintoului. urmat de o cameră acoperită și un dom fals.Hr. În ceea ce privește sculptura. În ceea ce privește perioada amorită (sau neosumeriană) sunt remarcabile statuetele luiGudea (guvernatorul cetății Lagaș). adesea însoțiți de un cor. harpa ș. Multe asemenea exemple se pot găsi în Ur. Sunt remarcabileziguratele. Printreinstrumente muzicale se pot enumera: flautul. scrisă prin secolul al XVII-lea î. un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. Aici apar 30 de mituri despre cele mai importante divinități sumeriene și akkadiene. cântă imnuri și psalmi adresați zeilor. Sculptura asiriană are ca trăsături principale reprezentareaantropomorfă a animalelor și prezența figurilor umane înaripate. în care acesta este reprezentat cu mantie. Literatura sumeriană este reprezentată în primul rând Epopeea lui Ghilgameș.  . s-au construit palate cu ziduri de forma unui zigurat. toba. În perioada sumeriană. În schimb. sunt remarcabile lucrările în lemn cioplit și reliefurile utilizate ca ornament în construcții. de la care însă nu a supraviețuit timpului decât baza. De asemenea. considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii).

      Egipt[modificare] .

000 î. Sistemul artistic vast și complex impune existența unor meșteșugari specializați. . Sunt utilizate mari blocuri de piatră și coloane solide. în special a faraonuluicare era venerat asemeni unei divinități. Sfinxul și Marea Piramidă din Giza În Egipt înflorește una dintre cele mai mari civilizații antice care evoluează între 3. care poate fi în trepte (de exemplu: Piramida în trepte a lui Djoser din Saqqara) sau netedă (cum sunt celebrele piramide din Gizeh)  hipogeu. Influența artei egiptene se exercită asupra celei copte șibizantine. mormânt de formă dreptunghiulară piramidă. Altă categorie de construcții monumentale o constituie templele.Articol principal: Arta în Egiptul antic. mormânt subteran (cum sunt cele din Valea Regilor). De aici și existența unor mari opere monumentale.Hr. Acestea sunt precedate de o alee mărginită desfincși și obeliscuri. care are forma unui hipogeu și avem ca exemple templul de la Abu Simbel și Deir el-Bahri. Arhitectura în Egiptul antic se caracterizează prin monumentalitate. și până când are loc cucerirea de către Alexandru cel Mare. Cele trei mari tipuri de monumente funerare sunt:   mastaba. Alt tip de templu este cel cioplit în stâncă. Karnak. Urmează o pereche de ziduri trapezoidale susținute de piloni și sala hipostilă în care se aflăaltarul. Cele mai celebre sunt templele de la Luxor. Arta are valențe simbolistice și religioase și are ca temă centrală nemurirea. Philae și Edfu.

se realizau conform unor reguli stricte: proportiile fixe.Figurile masculine aveau o piele mai inchisa decat cele feminine.ci si zeii egipteni si asteptata viata de apoi.Pictura este cea care ofera detalii despre viata cotidiana egipteana. Figurile.Statutul social mai era atribuit si dupa imbracaminte si bijuterii.iar fundalul era doar sugerat.in pictura si in sculptura.Sculptura reda doar trasaturile principale ale persoanelor.    .Marimea figurii ilustrate direct proportionala cu importanta sociala a individului.impartirea picturii in fasii si linia de referinta ca baza.de la vederea din profil la una frontala.Dintre caracteristici lipseau perspectiva abrevianta si umbrele. Reprezentarea figurii umane s-a schimbat in permanenta.Picturile nu infatisau doar viata pamanteasca.potrivit regulii transmiterii clare si complete a imaginilor care evocau viata celor decedati.

cele mai frumoase opere de arta au fost create in perioada clasica. Hr.iar raspandirea budismului le-a purtat mai spre est.    Arta clasica( 500 i.in India au ajuns ideile grecesti referitoare la realismul in arta.a strazilor si a obiectelor de uz curent.n.al carui apogeu a fost atins prin secolele V-III i.pana in China.statuile si picturile grecilor si romanilor infatisau nemijlocit si amanuntit.)[modificare] Artele se dezvolta treptat ca expresie a creativitatii si pentru decorarea caselor.n.Japonia si in Asia de Sud- .O data cu campaniile lui Alexandru cel Mare.Averile acumulate de imperii si de negustorii din orase au fost intrebuintate pentru sponsorizarea si sustinerea artistilor.ceea ce a dus la progrese semnificative in creatia artistica.Realismul castiga teren.e.In Grecia.-500 e.oamenii si mediul in care acestia traiau.intr-un nou stil.

clasică: se dezvoltă artele plastice. Grecia antică[modificare] Articol principal: Arta în Grecia antică.orice cultura este caracterizata de forme de arta proprii: sculpturi din lemn sau din piatra. Primele stiluri ale artei grecesti au fost cele protogeometrice si geometrice. .reprezentand situatii inspirate din viata. arhaică: se trece la arhitectura în piatră și se afirmă sculptura.iar in epoca clasica s-au pus bazele multor stiluri. Chinezii confectionau obiecte din lemn lacuit si pictau in matase.Est. utilizarea măsurilor și a proporțiilor și o estetică inspirată din natură. Arta greacă antică evoluează de-a lungul a trei perioade principale:     homerică: apar primele elemente ale templului grec.statui.Intrucat.grecii au inventat teatrul.Vasele erau impodobite cu ornamente masurate cu precizie si.Hr.Hr. si 700 i.Ei au fost primii care au exprimat stari si emotii prin intermediul artei. elenistică. iar formele și proporțiile monumentelor ating perfecțiunea clasică.Prin arta au iesit la lumina idei noi.casele celor bogati erau decorate cu frize viu colorate.stilurile artistice s-au dezvoltat independent de restul lumii. creativitatea facea parte din natura umana.dar si in China existau stiluri proprii.In aceeasi perioada. arta Greciei antice constituie punctul de plecare pentru întreaga artă europeană de mai târziu. Debutul îl constituie culturile minoică și miceniană.Cladirile erau ornamentate cu sculpturi si picturi migaloase.Artistii romani au copiat deseori operele grecilor si au elaborat un stil realist propriu si socant.cu meandre si cu reprezentari statice de figuri umane si animale.nemaintalnite in alta parte.coaserea vesmintelor si a tapiseriilor sau turnarea metalelor. In Imperiile acestei perioade.basoleriefuri si mozaicuri.între 1050 i.ulterior.In Africa si pe continentele americane.dintre care unele se mentin si in zilele noastre.scrieri sau picturi pe papirus sau scoarta de copac. Caracterizată prin naturalism.

     .

dupa care s-au pastrat pana in zilele noastre numai copii) intruchipeaza omul in Grecia Antica si simbolizeaza democratia.Aceasta a fost urmata de tehnica pictarii in rosu.Hr. VI i.un zeu razboinic.ambele sunt infatisate schitand un zambet in coltul gurii..trasaturi definitorii pentru arta egipteana.au aparut doua tipuri de sculpturi monumentale: KOUROS si KORE.sugereaza deopotrica echilibru si armonie.Hr.precum si combinatia dintre miscare si calm.infasurata intr-o roba.Hr.cu o combinatie speciala de miscari corporale (contrapost) si o perspectiva abreviata..Hr.in perioada clasica.Folosite ca ofrande. .In cazul lui se respecta simetria. Ceea ce era doar sugerat in sculpturile kouros si-a gasit implinirea in sculpturile clasice ale sec..o tanara femeie stand in picioare.Ambele au atins un stil narativ. Tehnica pictarii in negru a figurilor pe vase s-a dezvoltat in secolul VI i.Statuile lui (printre care si Doriforul.in prima jumatate a sec. Kouros reprezenta un barbat gol. tanar si puternic.artistii au creat un stil sobru.Hr. In faza intermediara dintre arhaic si clasic.si frontalitatea.folosita incepand cu prima jumatate a secolului VI i. Pozitia de contrapost este atribuita sculptorului Policlet .Reprezentantii stilului bogat au incercat totodata sa surprinda expresia sufletului. In perioada arhaica de la jumatatea secolului VII i.Echivalentul feminin era Kore. V si IV i.realist.Piciorul de sprijin si cel in stare de repaos.emblematic pentru majoritatea sculpturilor egiptene.

ionic și corintic.În arhitectură au existat trei ordine de construcții: doric. La nivelul frontonului era pusă în evidență friza. în general bogat decorată cu sculpturi în relief. cu sau fără pridvor în față (amphiprostyl) și erau adesea folosite coloanele.Hr.intre secolele IV-I i. Un exemplu de referință îl constituie Acropola din Atena. și cele ionice: Erechteionul și templul zeiței Nike Apteros. Alte lucrări de valoare sunt: teatrul din Epidaur și monumentul lui Lysicrates. . Arta greaca s-a raspandit in timpul Imperiului lui Alexandru cel Mare. Edificiile erau construite în piatră pe un soclu (krepis). unde se remarcă geniul artistic al lui Hipodam din Milet. la care se remarcă templul doric Partenon. care adesea înconjurau întreaga clădire (peripteros).Formele statice au cedat locuri unor lucrari insufletite dramatic.Membrele si drapajele figurilor au devenit mult mai dinamice in perioada elenistica.

     .

      .

    Roma antică[modificare] Articol principal: Arta romană. .

.

soluțiile. La început. Arcul lui Constantin.reliefurile funerare. iar sculptura și elementele de artă decorativă decorează edificiile fastuoase.modele italice si elenistice. bazată pe talentul organizatoric. În domeniul sculpturii. noutățile.Hr. imperială: arta atinge deplina maturitate.Istoria artei romane se divide în două mari perioade:   republicană: aflată la început sub influența artei etrusce.specifica.Augustus. In timp ce.care s-a extins apoi in intregul imperiu. Forumul Roman.in Roma lua nastere o noua forma artistica distincta. care a supraviețuit de -a lungul istoriei. ca apoi să devină o artă originală. arta romană este dominată de influențe etrusce și grecești (încât unii o consideră chiar o copie a acestor arte). Având un caracter statal. Printre cele mai valoroase monumente arhitectonice sunt: Colosseumul. Panteonul.in portretistica a aparut stilul monumental. spiritul utilitar și simțul practic al romanilor.. printre lucrările mai valoroase se situează: bustul lui Nero.dezvoltandu-si imagistica proprie.statele elenistice intrau in declin.arcurile de triumf si columnele redau scenele de lupta si evenimentele istorice. pentru a se extinde apoi în toate provinciile. este o artă unitară. exercitând influențe asupra perioadelor ulterioare (Renașterea.cand au fost promovate stiintele si artele.in sculpturi si lucruri decorative. statuia lui Cezar .In timpul domniei primului imparat roman. neoclasicismul). arhitectura este corelată cu concepțiile urbanistice.Statuile conducatorilor.pana in 27 i. cu trăsături specifice. apoi a celei grecești.Romanii au imitat.in portrete si reliefuri.Busturile care reproduceau fidel subiectele erau populare gratie cultului strabunilor din perioada republicii..Hr.in secolul II i. De la Roma pornesc principiile.

Vila lui H adrian de la Tivoli. pictura romană s-a bucurat de un real prestigiu în decorarea edificiilor publice și a locuințelor. Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viața cotidiană. Anumite forme (cutele veșmintelor. Personajele sunt aplicate pe un fond de o singură culoare sau pe benzi paralele. Roma. Roma. mozaic: mozaicul pavimentar din Ostia. peisaje sau motive ornamentale geometrice. dar care se umezește în timpul aplicării. în care culoarea aplicată pe tencuiala proaspătă se întărește ca piatra. Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor și a templelor. figurative etc. Roma.  . Prima Porta. casa de aur a lui Nero de lângă Colosseum. Pompei. părți ale corpului omenesc) sunt desenate după niște formule de execuție specifice și. Casa Venerei. vila împărătesei Livia Augusta. Pictura romană.August de la Prima Porta. a împrumutat elemente și din arta populară. trăsăturile feței. naturi moarte. Tehnicile folosit sunt cele tradiționale: fresca. realizată pe mai multe straturi de tencuială uscată. personaje imperiale sau militare. bustul lui Caracalla. Casa Faunului. prin uscare. Măiestria artei picturii și a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității (trompe l'œil) Exemplificări:   pictura: Casa Misterelor. din acest motiv. De asemenea. pe lângă influențele bizantine. toate personajele par a fi gemene. pictura grecească. florale.

      Artă orientală[modificare] .

) perioada Imperiului Maurya (secolele III . India antică găzduiește manifestări artistice caracterizate prin puternice influențe religioase.IV d. Arta Indiei antice a evoluat de-a lungul a mai multor perioade:      cultura Indusului (2500 .Hr.    .III î.II î.) și cea pre-Maurya (secolele al VI .Hr. jainismului și budismului.) școlile Mathurā și Amarāvatī (secolele I .Hr.al VI-lea î. picturile murale reprezintă personaje pline de vitalitate.I d. Stilul budist al templelor influențează și arta regiunilor învecinate. printre edificiile reprezentative fiind: templul Angkor Wat.Hr. precum și multe altele din China.1200 î.Hr.Hr. India[modificare] Locul de naștere al hinduismului.) arta din Gandhara (secolele II î.).) perioada vedică (secolele al XIII-lea . iar lăcașele de cult erau supraetajate. imitau munții și erau bogat ornamentate cu sculpturi. Japonia și Tibet.Articol principal: Artă orientală. cele mai reprezentative fiind templele de la Mamallapuram și Ellura. cel din Borobudur. .Hr. Astfel sculpturile concurează în reprezentarea lui Buddha.

. bronzul etc.    China[modificare] Beneficiara unei tradiții îndelungate și mai puțin supuse influențelor exterioare.porțelanul. arta Chinei antice dezvoltă o gamă de culori și forme subtile și utilizează materiale deosebite cum ar fi: jadul.

   .  perioada Han (206 î. cu colțurile ridicate.Perioadele cele mai importante. perioada Ming (1368 . . picturi și olane multicolore. țesături.220 d.Hr.1279): edificiile au acoperișuri înalte. în care au evoluat diverse forme și stiluri artistice.): se manifestă realismul în sculptură.Hr. dec orate cu sculpturi. sunt corelate cu dinastiile conducătoare:  perioada Song (960 .   perioada Tang (618 . prelucrarea fildeșului.917): se dezvoltă pictura portretistică și peisagistică. se dezvoltă arhitectura parcurilor. ceramică.1644): restaurarea vechilor tradiții artistice.

Astfel. Matisse.Hr. devenind adevărați inovatori. arta reprezintă și o modalitate de a exprima diferențierile tribale și ne referim aici la bogăția cromatică a picturii corporale și la diversitatea măștilor utilizate în ceremoniile religioase. Pictori ca: Picasso. Considerată la început primitivă. O dată cu evoluția societăților.  . fiind desene pe stânci cu animale și vânători. arta africană avea să influențeze arta vest-europeană de la începutul secolului XX. fie în scopuri pur decorative. primele reprezentări artistice datează în 7000 î.   Arta Africana[modificare] Încă din epoca preistorică. Paul Gauguin și Modigliani vor utiliza astfel de teme și motive în lucrările lor. fie pentru ritualurile și ceremoniile tribale. Vincent van Gogh. în spațiul african au fost realizate o gamă largă de specimene artistice.

    Arta islamică[modificare] Articol principal: Artă islamică. .

fortărețe) au fost influențate de stilul bizantin (de exemplu: Moscheea Omar din Ierusalim). Ulterior s-a adoptat planul dreptunghiular al moscheilor.Smaltul a ajutat la dezvoltarea productiei de ceramica in orasul irakian Samarra.au intrat in tezaurul de forme ale artei islamice.capitala Selgiucizilor. încadrată de porticuri (de exemplu: moscheile Ibn-Tulun și Amru din Cairo). monumentele arhitectonice islamice (palate. a lemnului. Selgiucizii din Anatolia au produs manuscrise cu ilustratii extraordinare.Cele mai vechi covoare innodate erau tesute manual in Konya.decorata cu motive impletite si alte forme abstracte.motivele asiatice. ci manifestă preferință pentru ornamentul pur.animalele mitice si palcurile de nori. în general. arta decorativă islamică nu folosește. Artistii islamici din perioada dinastiei Omneiazilor s-au decantat de stilul si mostenirea bizantina clasica tarzie.dezvoltand forme diferite.precum si covoarele. ceramica.modelele geometrice impletite complex decorau amvoanele sculptate in lemn (mimbar).Dupa secolul X.sub dominatia Fatimizilor din Cairo au fost realizate primele sculpturi din fildes.stiintifice si istorice aveau ilustratii elaborate minutios. moschei. cu nesfârșitele lor colonade.au adus arta lor in Siria si in Egipt. cu o mare curte interioară.decoratiile bogate si caligrafia artistica (exemplu: arabescul). covoarelor). pictura de manuscris șicaligrafia. În secolele X .Operele literare. secolele VIII .decoratii impletite si intretesute. XII-XIII. secolele XIII . mausolee.ca viceregi ai Califatului Abbasid al Bagdadului.tesaturile.XIV).in Egipt si in Siria.au inflorit miniaturile in Irak. prelucrarea metalelor. Alături de arhitectură s-a dezvoltat și artele decorative (mozaicul. Supusă preceptelor religioase. Credinta in Coran interzicea reprezentarea artistica a fiintelor.XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar și El-Akmar din Cairo).dand obiectelor un luciu metalic.In interiorul moscheilor.Caligrafie islamică cu un celebru textreligios La început. Turcii tulunuzi.X.cum ar fi florile de lotus.Datorita mongolilor. Palatul Alhambra din Granada. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat in perioada mamelucilor.in special in arta persana. Remarcabile sunt monumetele arhitecturii mauredin Spania (Marea Moschee din Córdoba.Artistii se straduiau sa prezinte textul Coranului in cea mai frumoasa caligrafie.complexe.obiectele de ceramica si vasele de bronz. a pieilor.Stilul maur s-a impus in .reprezentand figuri umane. reprezentarea figurii omenești sau a animalelor.In sec.

In Imperiul Otoman a aparut stilul saz.     .un exemplu fiind Palatul Alhambra. Combinarea stilurilor islamic.Peninsula Iberica.Covoarele innodate.cu mai putine figuri geometrice.probeaza virtuozitatea impresionanta din perioada Safavizilor persani.persan si hindus in subcontinentul indian a produs un stil naturalist in timpul imparatilor moguli.cu scene de vanatoare. In Imperiul Otoman era folosita teracota de ceramica la ornarea suprafetelor de interior si exterior.

Monreale photo ru Sibeaster14 .  Arta medievală(500-1500)[modificare] Articol principal: Artă medievală.

moscheile si templele din toata lumea i-au atras pe cei mai buni artizani si muzicieni. .budistii pictau scene din viata lui Buddha.Fiecare cultura si-a dezvoltat stiluri artistice.Sentimentele religioase i-au stimulat sa creeze opere delicate si complexe.In Asia.Sub dinastiile Tang si Song. Templele.iar in multe regiuni ceremoniile religioase se desfasurau in limbi straine. Bisericile bizantine erau decorate cu mozaicuri murale si icoane.In manastirile europene.Marii artisti talentati erau instruiti de autoritatile religioase.calugarii petreceau multe ore copiind de mana cartile.Sperau si cautau sa arate ca Dumnezeu era de partea lor.se propovaduia pentru inaltare spirituala prin imagini.poeti si ganditori carora le asigurau fonduri.muzica.Musulmanii se specializasera in caligrafie si in ornamentarea cladirilor cu modele geometrice complicate.manuscrisele.de aceea au adus la curtile lor artisti.punlic si materialele necesare.mozaicuri si arhitectura.muzicieni.Bisericile.sculpturi.chinezii au pictat si au sculptat in stiluri noi de arta peisagistica si naturalista si fabricau obiecte din portelan fin.bisericile si moscheile erau bogate si se serveau de arta pentru a raspandi istorisiri si idei religioase.cruzi si aprigi aveau si ei parte de blandete si religiozitate.iar ei sunt trimisii divinitatii care aveau datoria de-a mentine controlul si ordinea asupra societatii.Religia le ofera oamenilor obisnuiti o cale de inaltare a cugetului si o speranta pentru vremuri mai bune sau pentru viata de apoi.sculpturile in piatra si picturile murale faceau parte din cotidian.In Mexic.muzicale si literare proprii.impodobind majusculele din texte si chenarele paginilor cu modele migaloase.Cum gradul de analfabetism era foare crescut in Europa medievala.Marii regi si imparati razboinici.

.In sec.Existau institutii mai importante.stilurile locale le-au inlocuit pe cele chinezesti.Cartile erau accesibile unui public mai larg.muzica. Arta islamica fusese modernizata de diversele scoli filosofice din Spania.literatura.Artele plastice si muzica medievala progresarera.bazate pe Biblie sau pe mituri traditionale.ca Biserica de pilda.precum si recitari ale unor poeme despre eroi. ca imparatul Carol cel Mare si regele Arthur. Toltecii si Aztecii din America Centrala au preluat si adaptat vechile stiluri de la Teotihuacan si de la mayasi.obiectele de lac si sculptura-au prosperat.iar numarul patronilor bogati.ca vitraliile.Toate formele artistice-ceramica.Chartres .unde operele erau necesare.care cumparau opere de arta si ii intretinea pe artisti-sporea.Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantica si despre oamenii de rand.In Europa aveau loc asa zisele reprezentatii de mistere.creativitatea artistica era in floare. XIV-XV. In Japonia.rosace nord Spre sfarsitul Evului Mediu.peisajele pictate si gradinaritul.Maroc.cea mai mare parte din creatia artistica si muzicala era destinata Bisericii.In Europa.deoarece incepusera sa fie scrise in limbile locale decat in latina.tapiseriile si muzica corala.au inceput sa picteze in stil realist.teatrul.cathédrale .lucrand in particular.iar stilurile si tehnicile deveneau tot mai rafinate.unii artisti.Egipt si Samarkand. Arta plastica din China dinastiilor Tang si Song au atins noi culmi in rafinamentu in perioadele Yuan si Ming.de import.

obiectele de sticlă. interpretată detrubaduri. vitraliile. a portativului. În cadrul Bisericii Catolice se dezvoltă muzica gregoriană ca are ca origine muzica primilor creștini din Imperiul Roman de Apus.   . miniaturile manuscriselor etc. truveri francezi și acei Minnesänger germani. Pictura medievală dobândește și dezvoltă modalități ca: fresca. icoanele. În paralel cu muzica religioasă. evoluează și cea laică.Codex Aureus Sankt Emmeram În Evul Mediu apar noi specii artistice: orfevrăria. Muzica începe să dobândească fundamentare teoretică prin apariția notelor muzicale.

Hr. Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus. porumbelul.  . crucea și alte simboluri ale credinței creștine: mielul. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. catacombe și primele biserici.V d.) este marcată de schimbări radicale în formele de expresie artistică. peștele etc.   Arta paleocreștină[modificare] Articol principal: Arta paleocreștină. imaginile dobândesc o semnificație narativă și educativă și sunt reprezentare o diversitate de teme biblice. Apar case particulare (pentru desfășurarea ritualurilor noului cult). păstorul. Apariția și răspândirea creștinismului (secolele I . Treptat.

     .

În ceea ce privește tehnica scupturii. se pot menționa basorelifurile și statuetele care ornează lăcașele de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). Cele mai multe edificii reprezentative se află în provinciile Palencia și Toledo. O creație reprezentantă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. iar decorațiile conțineau în special motive animale și vegetale. Stabiliți în nordul Spaniei de astăzi. Arta germanică[modificare] Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. vizigoții au dezvoltat un sistem arhitectural complex. Pictura se dezvoltă în special în domeniul ornamentelor miniaturale ale cărților religioase.    . capitel în stil corintic. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de semicerc ca până acum).

Arta preromanică[modificare] Formă de tranziție către arta romanică.   Arta bizantină[modificare] . acest tip de artă s-a dezvoltat cu precădere în regatul francilor și în spațiile învecinate și a evoluat în mai multe stiluri independente între ele:       arta carolingiană arta otoniană arta celtică arta vikingă arta asturiană arta mozarabă.

ceea ce va îngrădi creativitatea.Si-a dezvoltat un stil artistic propriu. arta bizantină este dedicată în primul rând cultului religios creștin. Bizantul a avut o influenta perena in arta religioasa a tariilor Europei de Est. Ca o continuatoare a artei Imperiului Roman de Răsărit. Accentul cade pe utilizareamozaicului.Mozaic Articol principal: Artă bizantină.care ii infatisau pe sfinti alaturi de suverani.Splendidele mozaicuri murale.unde crestinismul ortodox este predominant.Iconarii continuau sa picteze dupa vechine canoane.sunt o demonstratie impresionanta de arta bizantina. Se remarcă simplitatea formelor și stilizarea acestora.numite icoane. a picturii icoanelor și menținerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane).au fost realizate respectand un anumit canon de reguli.Aceste mozaicuri nu erau menite sa portretizeze cu exactitate persoanele.Picturile sacre ale sfintilor.Ele reprezentau maretia si caracterul sublim al personajelor avand un aer de parca erau in ceruri. .

     .

optand pentru figuri adosate la portalurile bisericesti in interiorul acestora.   Arta romanică[modificare] Articol principal: Artă romanică. Caracteristică perioadei feudalismului consolidat.  . În spațiul britanic stilul este adus de cucerirea normandă fiind deci cunoscut sub numele de stil normand. arta romanică reprezintă primul stil artistic cu caracter internațional din cadrul culturii vest-europene. Franțeiși nordului Spaniei. ca o continuare a stilului preromanic.lucrari menite sa transmita credinciosilor nestiutori principiile de baza ale crestinismului. Odata cu aparitia stilului romanic prin anii 1000. A evoluat în spațiul Germaniei. Italiei.sculptorii abandoneaza statuile in rondebosse.

marcand trecerea artistica de la arhaicul stil romanic la suplul si delicatul stil gotic. .Au aparut noi forme de sculptura. Stilul gotic apare în Europa Occidentală pe la începutul secolului al XII-lea.ca parte a arhitecturii. fiind contemporan cu stilul romanic.    Arta gotică[modificare] Articol principal: Gotic.

Moralia in Job MS dragonslayer Anterior. catedrala din Magdeburg. întunecoase.Alaturi de Judecata de Apoi si de intruparea lui Hristos. Catedrala Canterbury.De aceea s-au dezvoltat monumentalele ferestre cu vitralii. Domul din . zvelte.figura Maicii Domnului a devenit o tema centrala.cu exceptia coloanelor si boltilor.Portretele donatorilor si sculpturile funerare exprimau constiinta propriei valori. Bisericile gotice aveau putin spatiu pentru picturile murale.precursorii renasterii. Printre noile elemente introduse în arhitectură se situează: bolta pe ogive (nu pe arce semicirculare). Picturile pe lemn.care leau oferit lucrarilor lor mai multa naturalete si individualitate. cu interiorul bine iluminat.de la zugravirea vesmintelor si chipurilor la peisajele in locul fundalelor aurii traditionale. Spre deosebire de acesta.Din secolul XIV. Modelele bizantine au inspirat pictura pe lemn si frescele italiene si i-a influentat pe artistii secolului XIV.acum insa acestora li se adauga si elitele oraselor.numarul sculpturilor ronde-bosse a crescut. Incepand din secolul XII.ca Duccio di Buoninsegna si Giotto di Bondone.Ordinele calugarilor cersetori propovaduiau cultul Fecioarei Maria. catedrala din Chartres.Mozaicurile bizantine erau foarte raspandite. arcul butant și ornamentația inspirată din natură. ci înalte.doar monarhii si Biserica comandau lucrari de arta.elementele stilistice din arta bizantina si din traditia clasica au ajuns in centrul si sudul Europei.care s-au imbogatit din comert sau camatarie.in contrast cu cele murale.Catedrala Westminster. S-au remarcat frescele lui Giotto in Assisi si Florenta si picturile murale ale lui Pietro Lorenzetti in Palazzo Publico din Siena. domul din Köln. S-au realizat construcții impresionante ca: Notre-Dame de Paris. construcțiile nu mai sunt greoaie. SainteChapelle.in urma cruciadelor.in Venetia si in Sicilia.erau folosite mai ales la altare si la lucrarile devotionale.

Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov și multe altele Aceeași tendință spre verticalitate poate fi regăsită și în cadrul picturii și sculpturii: sunt reprezentate în special personaje religioase sau politice în atitudini dinamice. sunt celebre edificiile gotice din orașele Transilvaniei: Biserica Neagră. pline de viață și dramatism.Biserica Sfântul Mihail din Cluj.Milano.     . În România.

incantarea de a infatisa frumusetea naturii si satisfactia de a nota detalii precise. Fratii Limburg au ilustrat o carte de rugaciune pentru Ducele de Berry.Miniaturile din lucrarea Tres Riches Heures du Duc de Berry denota placerea de a povesti.ci si in ateliere orasenesti.s-au remarcat artistii precum Tilman Riemenschineider din Germania (Jelirea lui Hristos).Veit Stross din Transilvania (Moartea Fecioarei) care au creat sculpturi in lemn de o mare expresivitate sau prin naturalismul lor.curbata in forma de S si in vesminte largi.In perioada goticului tarziu.Franta si Burgundia flamanda debuteaza delicatul si elegantul stil curtenesc al goticului.erau impodobite tot mai multe manuscrise laice. Pe langa obisnuitele lucrari religioase.Subiectul predominant era Madona.activitate realizata nu numai in manastiri.in Boemia.prin naturalismul picturilor lor. Arta renascentistă (secolele XIV-XVII)[modificare] .   Stilul curtenesc[modificare] In anii 1400.pictorii ca Robert Campin si Jan van Eyxk anticipau deja stilurile care aveau sa apara odata cu Renasterea.in Alpi.

Pe continentele americane. .1512) de Michelangelo.acestea nemaifiind un apanaj al regelui si Bisericii. Capela Sixtină Desi cu radacini adanci in traditie.si in India mogulilor.Leonardo da Vinci.Dar in China si Japonia inovatiile au fost mai putine din cauza izolationismului crescand adoptat de conducatori.iar a fi patron al artelor devenise o chestiune modesta.care au conceput noi viziuni si modalitati realiste de a le reprezenta. Si-au desfasurat activitatea numerosi artisti: Tizian.european si tatar.sculptura.a contopit in biserici si cladiri stilurile bizantin.aztecii si incasii au creat podoabe de aur si argint in stiluri noi.tara abia formata.Durer.In Anglia a luat avant literatura si dramaturgia.incurajandui pe creatorii din Spania.muzica si arhitectura.Creaţia lui Adam (1508 .artele au evoluat cu alta imaginatie.In Africa.Botticelli si Michelangelo. Au creat noi forme arhitectonice.Renasterea a influentat puternic toate artele-pictura.turcii otomani au realizat o apropiere intre stilurile islamic si european.tulburatoare.musulman si hindus.Holbein cel Batran si Holbein cel Tanar.Noile clase de mijloc-negustorii si meseriasii-plateau sume importante pentru operele de arta.Artele au cunoscut o perioada de inflorire si in Persia safavida.teatrul.La granita dintre Europa si Asia.Totodata.in special datorita operelor lui William Shakespeare.Brueghel.Invatamantul si religia au cunoscut o perioada de inflorire.invatamanul se laiciza.Rusia.desi nu stiau sa produca unelte din metal.combinand si dezvoltand stilurile persan.Rafael.civilizatiile timpurii au inceput sa-si piarda impetuozitatea cand s-au vazut confruntate cu colonialismul european. Publicul a inceput sa aiba acces la arte si sa le aprecieze in mare masura.Italia si Egipt sa dezvolte o noua arhitectura si o noua literatura. si cu o vigoare crescanda.In Europa.

cultura de masa s-a extins datorita evolutiei tiparului.deoarece tara fusese modernizata.mode si obiceiuri care prin anul 1800 ajunsesera mai rigide si rupte de realitate.opere si oratorii.diferentele intre cultura oamenilor de rand si cea a claselor conducatoare s-au adancit.Ruisdael din Tarile de Jos.Sandro Botticelli . Artisti ca Rubens.teatrului si vietii citadine.Dinastia Qing. Autori ca Cervantes.Milton.europenii bogati au incurajat dezvoltarea unui nou stil.in care actorii din trupa isi creau replicile pe loc.lustruita si bogat impodobita.erau cautati pentru portretele pictate intr-un stil aproape fotografic.Salvator Rosa din Italia si Claude Lorraine din Franta erau pictorii peisagisti la moda.numit baroc. Otomanii s-au remarcat prin palatele.din Spania.si Velasquez.Pictorii.Rembrandt si Van Dyck.In Japonia dinastiei Tokugawa situatia era putin deosebita.Dintre instrumentele muzicale.a creat stiluri elaborate.moscheile si cladirile oficiale ornamentate migalos.Imperiul Otoman.sonate. .din China.dar exista o multime de informatii despre cultura de la marile curti din Asia.Compozitorii europeni au scris primele concerte pentru orchestra.sculptorii si arhitectii l-au folosit pentru a crea efecte de o maretie spectaculoasa.orgile si viorile ajunsesera destul de raspandite.numit commedia dell'arte.Se fabrica mobila tapitata.romane si forme noi de distractie.din Tarile de Jos.clavecinele.In Italia a aparut un nou tip de pantomima.Cultura asiaticilor de rand nu a fost pastrata in scris.izolata de viata chinezilor de rand.Aici au aparut teatrul Kabuki.Japonia si China.Pepys si Bunyan au scris carti de succes cu subiecte din viata de toate zilele.Naşterea lui Venus.Galleria degli Uffizi.lautele. Florenţa In Europa.Intre timp.In Europa insa.

Renașterea europeana[modificare] .

.

iar atenția nu mai este îndreptată către divinitate. numite. Renașterea reprezintă o eliberare de rigiditatea dogmatică a Evului Mediu prin care se deschid noi drumuri în istoria artei. David (1504) Articol principal: Renașterea. prin stilul său plastic. prima sculptură care. mai târziu. Donatello (1386-1466). ci către om. ca în timpurile antichității. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmoră Cantoria pentru Domul din Florența. a influențat și pictura. fără veșminte. de către Michelangelo "Porțile Paradisului".și realizează cupola Domului din Florența (1436). Apărută în Italia. cel mai însemnat constructor al Renașterii. Dezvoltarea artei în Renașterea italiană are loc la începutul secolului al XV-lea în Florența. . O altă sursă de inspirație o constituie natura.frescele din capela "Scrovegni" din Padova și din capela "Santa Croce" din Florența -. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David. prezintă din nou corpul omenesc gol. pot fi considerați ca precursori. descoperă perspectiva liniară caracteristică artei din această perioadă .Michelangelo. Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porților de bronz ale Baptisteriului din fața Domului. Filippo Brunelleschi(1377-1446). Cimabue (1240-1302) și elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) . Este redescoperită antichitatea clasică și sunt reînviate formele armonioase ale acesteia. În pictură.

Andrea Mantegna(1431-1506) . Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de menționat "Nașterea lui Venus" (La nascita di Vènere) (1482) și "Primăvara" (1474). Ciclul de fresce în "Cappella Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florența impresionează prin individualitatea și plasticitatea noului stil.în Padova. prin simțul nou al organizării spațiale. Aceștia din urmă au dat o orientare decisivă școlii venețiene.Capella Brancacci.în Veneția. care a scris și lucrări teoretice în domeniul matematicii și perspectivei. cu motivele sale naturaliste și aplicarea perspectivei în desen.Masaccio . "Il Condottiere Giovanni Acuto" . Printre aceștia se numără: Antonio Pollaiuolo (14321498)."Battaglia di San Romano".în Florența.1477-1510) . Giovanni Bellini (1430-1516) și Giorgione (ca. este socotit deschizătorul de drum în pictura din perioada timpurie a Renașterii. în contrast cu stilulflorentin. Florența Leonardo da Vinci .Cina cea de Taină . în care predomină desenul. compune rea minuțioasă a tablourilor. Domenico Ghirlandaio (1449-1494) . Andrea del Verrocchio(1435-1488). Milano Masaccio (1401-1428). Pictorii din generația următoare au contribuit la înnoirea redării în perspectivă a peisajelor. Alți maeștri din această perioadă sunt călugărul dominican Fra Angelico (1400-1455).Izgonirea dinEden . Piero della Francesca (1416-1492). Un loc aparte îl ocupă Sandro Botticelli(14451510). finețea redării figurilor. Jacopo Bellini (1400-1470). Și Paolo Uccello (1397-1475) . al luminii și culorii. care a lucrat pentru familia Medici din Florența și pentru Vatican.este fascinat de potențialul perspectivei în pictură. .Santa Maria delle Grazie.

Cracovia În anul 1500. care avea să devină semnul distinctiv al orașului Florența. În acest timp. Michelangelo (14751564) lucrează la statuia de marmură a lui "David". unde pictase frescaCina cea de Taină pentru biserica Santa Maria delle Grazie. . venind de la Milano. Leonardo da Vinci (1452-1519) se întoarce la Florența. Doamna cu hermina.Leonardo da Vinci. Muzeul Czartoryski.

printre alte motive. la curtea papei Iuliu al II-lea. Domul "Sfântul Petru" (San Pietro). care încurajează realizarea unor proiecte ambițioase înăuntrul și în afara Vaticanului.Centrul de greutate al artei se mută la Roma. este construit după planurile lui Donato Bramante (1444-1514). în "Capela Sixtină" Michelangelo pictează plafonul și fundalul ("Judecata de Apoi"). în care sunt figurați diverși filozofi ai antichității. Rafael Sanzio (1483-1520) decorează camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatulVaticanului . celebra "Școală din Atena". .

tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative. Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt:    Pontormo (1494-1556). prevalează arta manieristă cu diverse tendințe stilistice. al XVIII-lea. În pictură se descoperă perspectiva și reprezentarea în spațiu. care va influența arhitectura engleză din sec. realizează 56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Veneția). Un alt reprezentant de seamă al picturii din această perioadă a fost Correggio (1489-1534). Barocul[modificare] . unul din maeștrii școlii venețiene. Andrea Palladio (1508-1580).repertoriul formelor devine exagerat. realizează celebra sculptură în bronz "Perseu cu capul meduzei". anunțând ivirea stilului "baroc". El pictează și pentruCarol Quintul. A scris "Vite de' più eccellenti architetti.  Giorgio Vasari (1511-1576). scultori e pittori" (1550). care îl numește pictor oficial al curții regale spaniole. unde a realizat principalele sale opere (de exemplu. pictează palatul Fontainebleau din apropierea Parisului.Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai însemnat reprezentant al Renașterii în Veneția. pictor. frescele din biserica San Giovanni Evangelista). care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în Parma. în Florența. în care . cel mai important reprezentant al manierismului venețian. inițiază stilul palladianist. pictor și arhitect din Vicenza. care se găsește în Loggia dei Lanzi (Piazza della Signoria). Tintoretto (1518-1594). miniaturist și sculptor din Florența.în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente .   Paolo Veronese (1528-1588). Manierismul[modificare] Începând aprox. Rosso Fiorentino (1494-1540). arhitect și biograf. corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate (Figura serpentinata).  Benvenuto Cellini (1500-1571).cu anul 1590.

Imagine 8 . etc. Sunt realizate compoziții ample cu multe personaje și sunt valorificate situațiile dramatice.Peter Paul Rubens. strălucire și fast. Barocul a aparut ca o reflectare în artă a principiilor Bisericii Catolice. puternice contraste de lumină și întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur).Baroc. Pictura baroc a fost în floare în multe culturi europene între sfârșitul secolului al XVI-lea și prima jumătate asecolului al XVIII-lea. folosirea liniilor de compoziție de forme curbate. caracterizat de: dramatismul situației descrise. maroniu de diferite nuanțe) și. a diagonalelor repetate de . asemănătoare unor litere S multiple. De asemenea. auriu. Un tablou ce a fost pictat în clar stil baroc. ocru. puternicul contrast dintre lumină și întuneric (clarobscur). bineînțeles. considerat de multe ori chiar dezechilibru compozițional.. finețea detaliilor ne -echivoce. consolidate în urma Conciliului de la Trento. folosirea dinamică a ambelor diagonale ale imaginii. deFederico Barocci. o perioadă din istoria europeană caracterizată de bogăție. utilizarea expresivă a întreagii game de culori calde (alb. culori puternice. roșu. saturate și un echilibru compozițional mai degrabă dinamic decât static. Eneas scapă din Troia în flăcări. Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mișcării. Vânătoare de lei Articol principal: Baroc. galben. 1598.

de multe ori delimitând clar. nu au făcut altceva decât să continue tradiția clasică a personajelor ce umplu cadrul picturii având atitudini fie statuare. Fișier:David Bernini 1623." cel puțin în Italia. prezentat aici. Peter Paul Rubens. și găsindu-se în mijlocul unor peisaje ușor ireale ce amintesc mai degrabă de parcuri(desigur. considerat de mulți specialiști cel mai mare pictor european. dintre care trei pe cai. deși a realizat și picturi inspirate din cotidian. maestru incontestabil al barocului pictural. mai ales. Federico Barocci face dovada însușirii și aplicării cu brio a elementelor definitorii ale stilului baroc în pictură. mistice. Mai exact. este cunoscut îndeobște pentru realizarea de portrete minunate ale membrilor Curții Regale a Spaniei. a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie. În anul 1598. spaniolul Diego Velázquez. sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. înarmați cu 5 sulițe. aidoma lui Rubens. de către cei mai mulți. a pictat și sub influența barocului. folosirea accentuată a clar-obscurului. aidoma artiștilor ce foloseau tehnica numită sfumato. de către alții un pictormanierist. liniile de contur dintre personaje sau dintre personaje și fondul picturii.jpg . În Eneas scapă din Troia în flăcări.tip ascendent și descendentcomparativ cu liniile drepte. care urmează a fi străpunși fiecare de mai multe arme simultan. fie dinamic e. acestea erau deja clar cristalizate și "standardizate. în Vânătoarea de lei. Deși este considerat. mai ales în perioada italiană. compoziții pline de culoare. pictate din unghiuri diferite. artistul spaniol de origine greacă folosește culori saturate aplicate cu tușă groasă. 2 săbii și multiple pumnale în jurul a doi lei. Spre exemplu. baroc) decât de un peisaj real. folosite preponderent anterior. tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc. a folosit compoziții complexe cu personaje multiple. efectuând sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. exuberanță și realism. precum Nicolas Poussin și Claude Lorrain. viață. Tintoretto (pe numele său real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene. orizontale și/sau verticale. ce umplu cadrul picturii. a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întrega compoziție. și. artist neafiliat vreunei școli. dar alteori nedelimitând limpede. probabil ultimul mare pictor al Renașterii italiene și fără îndoială unul din primii pictori folosind o manieră baroc în pictură. reprezintă tot atâtea elemente baroc. grupând șapte vânători. În timp ce Rembrandt și alți maeștri olandezi ai barocului s-au aplecat în compozițiile lor mai ales asupra scenelor cotidiene. pictor care a excelat în a prezenta în pictura sa scene biblice și. În Cina cea de taină. artistul flamand a folosit la refuz spațiul existent. precum și a culorilor saturate. dar puternic individualizat ca pictor baroc. dar întotdeauna dramatice. anul realizării picturii. Pictorii francezi ai genului baroc. El Greco. un pictor reprezentativ al școlii spaniole.

Prometheus de Nicolas-Sébastien Adam.Imagine 10 .Acțiunea este surprinsă în momentul său relevant. în cele de tip baroc având mai multe ființe umane prezente. folosirea. există întotdeauna în aceste sculpturi un dinamism și o concentrare de energii ale formelor umane prezente. adresându-se direct simțurilor umane și componentei emoționale a privitorului. ce pare a fi pe punctul de a cădea.Baroc. sculptura realizată în acest stil este în primul rând destinată unei citiri directe. Imagine 11 . . de pildă. dând solemnitate momentului surprins. cum ar fi. relevant și/sau critic.Baroc.Un puternic echilibru dinamic al personajului. 1737 (expusă la Louvre) -. Ca atare. a elementelor extra sculpturale. Aidoma sculpturilor cu un singur personaj. Gian Lorenzo Bernini. Ca elemente determinante ale sculpturilor baroce se pot distinge omniprezenta spirală ce creează un fel "zid" în jurul unui gol central (un vortex) din care pare a emana acțiunea. tot pentru prima dată. emoția și tensiunea momentului surprins sunt elementele esențiale ale acestei sculpturi extraordinar de frumoase. apa (în fântâni). alături de alegoria. chiar dacă atitudinea personajului afișează pe lângă gravitatea momentului și o ușoară teatralitate. grupul afișează o anumită importanță sau gravitate. a unor unghiuri multiple de prezentare a personajelor implicate și prezența. (1623 – 1624) -. sculptura barocă este caracterizată printr-o dorință irezistibilă a artistului de a sugera mișcarea prin surprinderea unei acțiuni în timpul execuției sale. preferabil în momentul său cel mai important. aflate întotdeauna în mijlocul unei acțiuni comune. David. pentru prima dată. Precum întreaga mișcare artistică a barocului. De asemenea.

picturii și sculpturii unei întregi clădiri. Roma.Maestrul incontetabil al barocului vizual al anilor 1600 a fost. . Opera sa cea mai complexă și relevantă este Capela papei Alexandru VII. sculptor. de asemenea. un superb exemplu de lucrare complexă baroc. din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria. fără nici o îndoială. pictor. a fost la superlativ architect. dramaturg și regizor. este. comparabil ca forță și dimensiune a creației doar cu Michelangelo Buonarroti. Altar german în stil rococo Sculptura Extazul Sfântei Tereza (a cărei fotografie se poate vedea în introducere) de același Gian Lorenzo Bernini. exemplu edificator de concepție unitară a unui singur artist dar și de aplicare simultană a stilului baroc arhitecturii. realizată între anii1645 1652.italianul Gian Lorenzo Bernini (1598 – 1680). Acest artist remarcabil.

În cazul barocului din alte țări. cât și anexele sale. . grădina cu statui.Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. aflat în Woodstock. parcul. precum și al întregului peisaj. este Palatul Blenheim (Castelul Blenheim sau Domeniul Blenheim) și domeniul înconjurător aferent. operă complexă a arhitectului Sir John Vanbrugh. Construite între 1705 . atât palatul. spre exemplu în cazul barocului englez. s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. pădurea.1722. Clasicismul[modificare] Articol principal: Clasicism. Anglia. sculptural. pajiștea și lacul au fost create pe un loc unde înainte nu existase nimic din ceea ce astăzi constituie elemente aparte ale unuia din locurile cele mai vizitate și admirate din Anglia. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări profunde din punct de vedere arhitectural.

au creat un fel de tratare cu indulgență superioară a întregului curent în prima treime a secolului al XIX-lea. legați indisolubil de soarta statului. Neoclasicismul[modificare] Articol principal: Neoclasicism. clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârșite ca realizare artistică. sculptură. literatură) ale Antichității. curbele ornamentale infinit încolăcite folosite cu obstinație.   realismul: realitatea este explorată atent și prezentată fără deformări și se utilizează introspecția. ca o întreagă perioadă artistică marcantă. Arta moderna (secolul XVII-secolul XX)[modificare] Cele mai importante curente artistice ale secolului XIX sunt:  romantismul: apare la începutul secolului ca o reacție la clasicism și raționalismși este caracterizat prin emoție. Bogăția ornamentației vecină cu opulența. opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale. Stilul rococo evoluează în secolul al XVIII-lea și este succesorul barocului. Urmărind crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de înalte idealuri eroice și principii morale ferme.Pornind de la modelele artistice (arhitectură. Rococo[modificare] Articol principal: Rococo. respectiv accentuarea cu precădere a artelor decorative și a designului interior. relativ repede.  impresionismul: apare la sfârșitul secolului și marchează ruptura de academismul tradițional și începutul artei moderne. când rococo-ul atinsese apogeul său.Se inspiră din antichitate și Renaștere și respectă cu strictețe tratatele de artă și canoanele de reprezentare estetică. naturalismul: o ramură a realismului care explorează mai ales situațiile și personajele neobișnuite. Este prezent mai ales în pictură și caracterizează lucrările în aer liber și cu o cromatică luminoasă. înzestrați cu cele mai înalte virtuți morale și capabili de fapte eroice. considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumusețe și armonie.Clasicismul atinge apogeul în secolul al XVII-lea și este arta academică prin excelență. Este asociat cu regalitatea franceză și în special cu domnia lui Ludovic al XV-lea. termenul de rococo s-a impus în lumea criticii de artă a anilor 1850. nemaifiind privit peiorativ. . scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali. ca ceva vetust ci. caldă. așa cum o merita. subiectivism și manifestarea eului interior. Oricum. patologice.

are ca punct de interes personalitățile istorice.Psyche revived Louvre MR1777 Acest curent artistic evoluează cu precădere în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea ca o extensie a clasicismului. fiind numit și clasicism târziu. care să evoce anumite virtuți și calități și are ca obiectiv realizarea unor forme cât mai corespunzătoare modelelor canonice  . Folosind aceleași surse de inspirație (antichitatea și Renașterea).

     Romantismul[modificare] .

i -au inspirat pe anumiți artiști ai romantismului. romantismul va ajunge mult mai târziu la Academie. prin subiectivizarea lumii exterioare. Alții. prin idealizarea realității. prezintă o serie de emoții pentru spectatorul pe care îl face să se simtă nesigur și speriat. Tabloul său Libertatea conducând poporul reunește vigoarea și idealul romantic într -o operă care este compusă dintr-un vârtej de forme.Eugène Delacroix . paradisurile artificiale și naturalețea în aspectul său ru dimentar. romantismul și neoclasicismul sunt pur și simplu două fețe ale aceleași monede. lansarea în „aventuri” și îmbarcarea în nave cu destinația polilor. Cele două mișcări sun t legate. de neprimitor și de sălbatic va reprezenta o altă caracteristică fundamentală a romantismului. Primele manifestări romantice în pictură vor apărea când Francisco Goya începe să picteze la pierderea auzului. de exemplu. folosind . sub o formă obiectivă. deci.La liberté guidant le peuple Conform lui Giulio Carlo Argan în opera sa Artă modernă. Artistul se plasează metaforic ca un revoluționar din vârtej. Căutarea de exotic. deși vedea evenimentele cu o anumită rezervare (reflectând influența burgheză asupra romantismului). O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându -și fiii. Exprimarea senzațiilor extreme. Deși Goya a fost un pictor academic. de exemplu. Tema este dată de revoluționarii de la 1830 ghidați de spiritul Libertății (reprezentați aici de o femeie purtând drapelul francez). Pictorul englez William Turner a reflectat acest spirit în opere precum Furtună pe mare unde apariția unui fenomen natural este folosit pentru atingerea sentimentelor menționate mai sus. Aceasta este probabil opera romantică cea mai cunoscută. Francezul Eugène Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelență. romantismul face același lucru. Goya creează un joc de lumini și umbre care accentuează situația dramatică reprezentată. Pe când neoclasicimul caută idealul sublim.

care picta în maniera lui Claude Lorrain.figuri mai mici au ales pictura istorică. artist baroc târziu cu elemente romantice în picturi      Realismul[modificare] . cum ar fi Salvator Rosa.

Instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realității și reflectarea ei veridică. realismul capătă.Adolph Menzel .Google Art Project Realismul este o ideologie estetică. Autori celebri de r omane realiste sunt considerați a fi Honoré de Balzac. teoretizate de către artiști și de către critici și ilustrate prin numeroase creații. Realismul a avut un impact major în epică. pe plan european.Eisenwalzwerk . obiectivă în creație. În cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea. caracterul unui curent. în care se pune accentul pe relația dintre artă și realitate. Stendhal și Gustave Flaubert în Franța. Feodor Mihailovici Dostoievski și Ivan Sergheevici Turgheniev în Rusia. Elementele unui stil realist pot fi identificate în diferite culturi și epoci istorice. în special asupra romanului și în dramaturgie. Una dintre trăsăturile caracteristice ale acestuia este interesul acordat de către scriitori raporturilor dintre om și mediu. al unei orientări estetice.   . Charles Dickens și William Makepeace Thackeray în Anglia. Lev Nikolaevici Tolstoi. dintre individ și societate.

Frédéric Bazille. respinge însă pe Cézanne. 1863 În 1863. împreună cu Pissarro. Respinse de juriul Salonului Oficial. Berthe Morisot. pictura engleză cu William Turner și John Constable.  ] Impresionismul[modificare] Precursori ai impresionismului au fost pictorii spanioli Diego Velasquez și Francisco Goya . Fantin-Latour și alții în "Salonul refuzaților" (Le Salon des Refusés). ca Edgar De gas. Nu se vorbește încă de impresionism. care îl vor duce în aer liber să picteze faimoasele sale peisaje. Edouard . reprezentând -o pe zeița Venus în chip de curtezană. Manet își va expune picturile. Camille Pissarro. spre stupefacția publicului conservator și entuziasmul tinerilor pictori. care a provocat un scandal enorm.Olympia. care se vedeau confruntați cu problemele ce -i frământau. dar se pot deja întrevedea caracteristicile principale ale acestei mișcări. Salonul din [1866] acceptă lucrările unora din pictorii aparținând noii orientări. Renoir și din nou . Manet. Édouard Manet pictează tabloul intitulat Olympia. printre care celebra Le Déjeuner sur l'herbe. Jongkind. Claude Monet. precum și francezii Courbet. Ingres și reprezentanții Școlii de la Barbizon.

Totuși dificultățile făcute de reprezentanții oficiali ai artei nu au încetat. Impresie: Răsărit de soare"). Impression: Soleil levant" ("Puneți. în Suedia . Degas. o pictură reprezentând un peisaj marin din Le Havre. Monet adusese. din nou reuniți sub numele Société anonyme des peintres. ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului. în Italia. Cézanne și Berthe Morisot. reprezentanți ai impresionismului au fost Lovis Corinth și Max Liebermann.   . Vincent van Gogh și pentru mulți alți "postimpresioniști" din Franța și alte țări. Anders Zorn. Întrebat asupra titlului tabloului pentru alcătuirea catalogului. publicată în gazeta L'Évènement. grupați sub denumirea Macchiaioli ("Măzgălitorii" !). toată lumea era conștientă că această mișca re a reprezentat revoluția artistică cea mai importantă a secolului al XIX-lea și că pictorii ce i-au aparținut se numără printre cei mai mari creatori din istoria artelor plastice. compusă din Pissarro. maeștri ai neoimpresionismului. descoperind acolo pictura lui William Turner. intitulat Exposition des Impressionnistes ("Expoziția Impresioniștilor"). Războiul franco-german din 1870 îi risipește. sculptorilor și graficienilor"). Renoir. În ziua următoare. Monet. Sisley. Cézanne se retrage în provincie. des sculpteurs et des graveurs ("Societatea anonimă a pictorilor. pentru Paul Gauguin. răspunse: "Mettez. Când însă în 1903 . Simone Lega și alții. Pissarro. În Germania. Henri de Toulouse-Lautrec. în Danemarca.pe Manet. ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola într-o diatribă violentă la adresa oficialităților. patriarhul impresionismului. Impresionismul a fost punctul de plecare pentru Georges Seurat și Paul Signac. printre altele. Monet și Sisley se duc la Londra. organizează o expoziție colectivă în saloanele fotografului Felix Nadar. care va exercita o puternică influență asupra picturii lor ulterioare. Camille Pissarro. încetează din viață. În anul 1874. Peter Krojer. Giorgio Boldini. în revista Charivari apare articolul cronicarului de artă Louis Leroy. Un cuvânt destinat să facă carieră.

operele pictorilor impresioniști au contribuit la formarea unei concepții noi privind creația artistică. care nu se regăsesc în natura reală. se poate prevedea trecerea spre cubism. care se îndepărtează de reprezentarea obișnuită a corpurilor și obiectelor. Petele de culoare pot constitui suprafețe de lumină sau umbră. Tendința predominantă este realizarea unui tablou reprezentând o construcție de sine stătătoare. Pictura analitică a lui Cézanne transformă motivele într-un sistem de volume și obiecte și conduce. Tabloul este împărțit într-un eșafodaj de suprafețe și linii. un prim pas în direcția artei moderne. Postimpresioniștii au mers în continuare pe acest drum. în special în redarea peisjelor. dezvoltând însă mai departe spontaneitatea și virtuozitatea predecesorilor lor. cu scopul provocării unei emoții estetice și al transmiterii nemijlocite a sensibilității subiective a artistului. în așa fel încât. . la structuri cristaline. uneori se reduc la puncte de culoare crudă (pointilism).  Postimpresionism[modificare] VanGogh-starry night ballance1 Începând cu anul 1870. obiect al unei combinații pure între formă și culoare.

Van Gogh - Selbstbildnis mit verbundenem Ohr

Gauguin dezvoltă un stil decorativ cu tonuri de culoare violentă și forme simplificate, stil pe care el însuși îl caracterizează cu termenul "sintetism", o încercare de reunire sintetică a aparenței exterioare a lucrurilor cu sensibilitatea artistului. Toulouse-Lautrec, influențat de gravurile japoneze, realizează litografii în culori reprezentând viața de noapte din cartierul Montmartre. Creațiile lui Van Gogh din perioada 1886 -1890, în care culoarea ca mijloc de comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trăsăturile expresionismului de ma târziu. Georges Seurat accentuează deasemenea elementul cromatic, totuși fără exuberanța lui Van Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform cărora întrepătrunderea culorilor realizează un efect optic de o deosebită intensitate, el creează tablouri dintr-un mozaic de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism). Bazându-se pe concepții diferite, uneori divergente, pictorii postimpresioniști au deschis calea artei moderne. Trăsătura lor comună constă în faptul de a fi renunțat la imitarea naturii și de a fi creat opere cu existență de sine stătătoare.

Arta secolului XX[modificare]

Edvard Munch. Țipătul (1893). celebră lucrare aparținândexpresionismului .

'70. care se termină printr-o curbare bruscă.Persistența memoriei (detaliu). fiind considerat apropiat publicului larg și vieții cotidiene. ca o continuare a dadaismului. Din dadaism a evoluat suprarealismul. Se caracterizează prin întoarcerea la realitate.  dadaismul. Este explorată realitatea figurativă. de un ritm discontinuu. bazat pe hazard. . design și arhitectură. tehnica colajului și introducerea obiectelor de uz cotidian în opera de artă.  nouveau realisme: fondat în 1960 de Pierre Restany și Yves Klein.   simbolismul: operele de artă au un profund caracter semiotic. în care totul este ilogic. Culorile sunt țipătoare. iar imaginea tridimensională este readusă în spațiul bidimensional. în aparență mai mult un experiment decât o mișcare artistică. suprarealism și din expresionismul german. 1931 În secolul XX.      land art op-art minimalismul arta brută CoBrA. utilizează idei artistice venite din partea psihanalizei.Salvador Dalí .  futurism: apărut în Italia și devine precursor al diverselor mișcări de avangardă. proclamă supremația libertății în exprimarea artistică.  expresionismul abstract: inspirat din simbolism. Sunt respinse tradiția muzeelor și aacademismului.  pop art: apare în SUA și Regatul Unit și se dezvoltă prin anii '50 . Constituindu se ca o continuare a dadaismului și preluând estetica simbolistă. apare în SUA după cel de-al Doilea Război Mondial. liniile sunt frânte. art nouveau: evoluează la începutul secolului (la belle époque) în special în artele decorative. Este caracteristică linia asimetrică.  suprarealismul: inițiat de André Breton. cubismul: inițiat de Braque și Picasso. evitarea figurativului. în artă pătrund tot mai mult știința și tehnologia și apar o multitudine de stiluri și mijloace de expresie:  expresionismul: o reacție de revoltă la naturalism și realism. ce dă senzația de energie. ondulatorie. a însemnat un moment de revoluție în istoria picturii. contrastante.   neoimpresionismul: o prelungire a impresionismului din secolul al XIX-lea. Analizează societatea de consum și interferează cu domeniul publicității. astfel încât arta devine business.

 Realism socialist      .

     .

     .

    Vezi și .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful