CADOU!

impreuna cu acest numar, prima tavita speciala in care sa va etalati si sa va protejati colectia de minerale!

APARITIE SAPTAMANALA 9,99 LEI/33,90 MDL

g=m-= ";:=-=

Ochiul-de-tigru

PEnmi a euita nstui ^ufrKsni uu ^irangulaiil. Toatedrepturilerezeivate Fotografll: DeA Picture Library. et. . Nu esleojuarie. nr 38. sect. Oaia ejantiimiil esle inghi|il. 1.llaly © 2010 De Agoilini Hellas ^ OT DE '. ADRESA: Str. TIMPELIS 1MPORTAT0H-D1STRIBUIT0R: Media Seivice Zawada S.COMORILE Cuprins PIETRE (SEMI)PRETIOASE Ochiul-de-tigru Demantoidul KAIMCDAI C COMORILE P A M A N T U L U I O COLECTIE UNICA DE MINERALE. Novara .L / CONSULTANT: Prof.deagostini. SORIN SILVIJIDUBAJA.99 L B / W * M D L PretuI incepand cu al doi»ca n t a a i r S m LEI'33. majfli de urgenlS la meddi. © 1997 De Agostini EdUore SpA.ro ORARDE 5EI*ViaU U m i . Rom. df (aire De Agostini Editore SpA.R.sfoliou MANAGER DE RfDAOlE 5I PRODUqiE: Virginia Koultoubas GROUP PRODUa MANAGER: MeropiPapadaki BUSINESS PEVEIOPMENT MANAGER: Dimirris Pa^akalidis SENIOR EDITOR: Tama Skandaiakl JUNIOR EDITOR: Msru Papadimiiriou COORDONATOR DE PRODUqiE: ^la Kotoupa MANAGER DISTRIBUTIE:EviBoza CONTROLLER DISTRiBUTIE:'vianniiVougioutas ^ - I Numarul 2 SENIOR COORDONATOR LOGISTICA: Antonis Lioumis Publicar pentiii prima data In Italia.i f i n e r i . P e n t r u 0 Itiai buna de&ervire.99 LEI/45 MDL De Agostini va anunta dotele de publicare a bibliorafturilor in seria deieviste. ArgintuI DZ:>CO?r. 5. ET Archive. De Agostini W Ltd. Cifill Jl pistiati in peimansini ateslp Inlonnalil. Prcdui nefeeoraandal l^ dodJ in piezEnIa unei p^rsDan? adulle. vefi mineralelor fi p i e l i r i u i lipi pe cutiuf ele i p e d i l e in 1 pentru a avea o colecbe l>e|Hiiiie Eoeimtniil 5-6 ACTIVITATE PRACTICA Planificarea muncii de teren • Ejantioane furnizate cu acest n u m j r 1-2 ATENpI! l i M protkis nufite destinalaoimstii reofativeaiopiilor.R. Universitalea Bucurejri DTP: MEDIA SERVICE ZAWADAS. tare poi pFov«a aitldentarei. ^ub tirfui IL MKICOMUDODI mmiE& ® im OEMME. 10:00-18:00 Pe langa pretu! revisletor comardate. Brilish Museum. BR(j. PretuI publicaiiei Preiul p r i m u l u i numar: 4. v piew asanite.L. Stoalell pcodusut din ambala). E^ntioantlf 'it voi pd^Trs In Tctvi^s de pla^lK. Dr.'AA •• ' AR TIPARIRE Jl LEGARE: IRIS PRINTING SA DIHEGOR DE PRODUqtE TIPOGRAf IE: K. GHEORGHEUDIBA^A. Penmi once 1 y tfBOnVHV^i^vflwe SSI Q v n 0 i £ i Aomania: (021) 4 0 1 0 SBfl Moldova: 1022) 93 07 42 Vizitaft site-ul nostru la adresa: www. Praduiul lonllne plesf mici.ro E-mail: mfo@deagostini. RomSnia Country Manager: Mariana Milial{an Marketing Manager Adina Bojica Itedaclo:: Gabnela Munrean Distributior Manager Dan Iwdadie / Sistemele de cristalizare 7-8 ARTAjCOLECTIONARULgi De ce sa colectionezi pietre semipretioase & minerale? Muzee $i colectii 3-4 BIBLIORAFT Nu ratati bibliorafturile speciale.90 MDL La fie<^re 20 de n u m o c «ia Hrifc i K i ^ k H l cu numarul 21. tare potfi Ingerate uu infijlale. in limba it^liana. ipalati-va pe mJini (ij mulls spj.I. Bucurejti. anincali anibalajul la gunoi. fviUp cmtactui cu uetiii )i guia. Louis Pasteur. in iMuiile (petial amenaiale penlru pi jslK. i a p a r i t i i l e u r m S t o a i e . M C 3I Acad. ISSN: 1793-1449 ADAPTARE PENTHU LIMBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWAOA 5. i e i de a c u m p i r a .R. s o l i c i t a f i Incotdaauna pubMca^ia d e la acala^i ~ p u n c t de v a n z a i e ^1 i n f o r m a t i v a n z a t o r u l a i u p r a m t e n . in care puteti coleaiona seria COMORILE PAMANTULUI! BiCJiotafrunle sunt diiponibile la chioictiiile de ziare.166 73 Arena EOirOR: Pelros Kapnistos MANAGER «ONOMK:Fol. ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE Aparifie saptamanala EDITURA: D e A G 0 5 T I N I HELLAS SRL ADRtSA: Voiiliagtneuls 44-46. Oupa alin^re. Conf Dr. la pretulde 9. Mary him Picture Libiarv. ua trebui sa achilaji ramburs ^i conlravaloiirGii tdxebr po^tdl^f.

cunoscut pentru structura lui fibroasa. > Doud pietrc ochi-dc-tigru tSlateln cabo^on. in procesu! de descompunere a crocidolitului se poate forma oxidul de fier. cu structura fibroasa vizibila . galben-rnaro Urma: albl Luciu: sticlos spre maiasos Lumintscenta: absents .^f„„.. o varietate a mineralului riebeckit. care formeaza cuartul. ce descrie efectul optic de „ochi-de-piska". Structura fibroasa deiicata a crocidolitului este copiata FI5A DE CARACTERIZARE OCHI-DE-TIGRU Clasa: oxizi Siitem de cristaiizare: trigonal Formula chimica. Ochiul-de-tigru este o varielate de cuar^ sclipilor (chatoyant).^. Este o pjatra semipre^ioasa deosebit de apreciata. care este o forma de cuar(. format din cuvintele chat („pisica") ^i ceil („ochi"). SiOi Duritate: 7 Densitate: 2. Prezinta pete de oxid de fier. ^ tin ochi-de-tigru cu taietura rotunda. Chatoyance este un termen in limba franceza. pemru a evidentia efectul optic „och!-de-pisica". sta la baza forinarii ochiului-de-tigru. Insa m cazul ochiului-de-tigru. T Un ochi-de-tigru brut (netaiat). Este un silicat de fier ^i sodiu.h„ "< ^ Ochiul-de-tigru a' Hit 3 "5' n o' tn Qfc n O O Ochiul-de-tigru este o forma rara de cuart negru. absent Spartura: ajchioasa sau concoidala Culoare. carora li se datoreaza aspeclul specific al pielrei a^a-numitele . care da pietrei cuioarea maronie. folosita $i in scop decorativ.PIETRE (SEMI)PRETIOASE " < " " • ' •. De cele mai multe ori. dungiie galbene ^i maro-aurii se datoreaza incluxiunilor de oxid de fier.i^. de culoare galbena ^i maro-aurie. cu dungi galbene $i maro-aurii. acest efect este general de incluziunile fibroase din cristalele aiiumitor minerale.i suprafete paraleje (Africa de Sud). chiui-de-tigru este o piatra semipretioasa cu structura fibroasa.dungi de tigru". Lichidele care circula prin scoar^a terestra dizolva adeaea crocidolitul.65 Clivaj. ce iniocuie^te fibrele de crocidoht. Crocidolitul isau azbestui albastru). Aceleaji lichide aduc cu eie diverse elemente chimice ^i depun siliciu ^i oxigen.

t i g r u este d e t e r m i n a t de o x i d u l de fier ce apare in cursul descompunerii c r o c i d o l i t u l u i . (La r i n d u l sau. India .d e .t i g r u . Din ochi-de-tigru se pot confectiona insa ^i obiecte mai mari.t i g r u se datoreaza c r o c i d o l i t u l u i . China. Compozitia chimica a o c h i u l u i . dar culoarea albastru-gri sau albastru-verde a crocidolituliii initial ramane vizibila la produsui final. de culoare galbena.d e . i Sri Lanka.t i g r u se poate provoca o reac{ie chimica in particulele de l i m o n i t . ^lefuirea . cu incrustatii.unul d i n t r e cele mai raspandite minetale t e formeaza toci. ochiul-de-tigru nu prezintS clivaj. Brazilia. dar ?i rotunda. trasand un model in forma de scolcS (numit spartura concoidala). Pietrele astfel taiate §\ ^lefuite sunt folosite la numeroase tipuri de o r n a m e n t e 5! la bro^e de tip camee.d e . 4 O vaza din ochi-de-tigru confectionata la Canton. vizibil mai ales in benzi alternante paralele. ale carui fibre sunt dispuse astfel incat reflecta lumina. un silicat complex. pe suprafata pietrei. creand efectui de „ochi-de-tigru" (chatoyance). Prin incalzirea o c h i u l u i . atunci cand este frecat de porjelan neemailat. care le t r a n s f o r m ! in hematit rojiatic. ca sa ajunga la filoane. In Africa de Sud. iar aceasta a c f i u n e a creat p i e t r e cu un spectru d e culori interesant. in f o r m a j i u n i n u m i t e i n t r u z i u n i magmatice. foarte bogata in z a c l m i n t e de o c h i .m mm E{SEMI)PRETIPASE iar taierea se efectueaza in general in stilul cabo^on. dar ^i nuante de ro^u sau de portocaliu-piersica. Alte surse i m p o i t a n t e se afia i n Australia de Vest. ochiul-de-tigru este una d i n t r e t e l e mai rare astfel de varietati.Se formeaza p f i n alterarea crocid o l i t u l u i . este un a x i d al e l e m e n t u l u i nemetalic slliciu. . Asemenea cuartului. Myanmar. Ochiul-de-tigru apare cu precadere in mineralele bogate in fier n u m i t e amfiboM.7 % d i n masa scoarjei terestre. j i lasa o urma albS. Siliciul . Acesta se formeaza cand crocidolitul se combina cu cuarful in modul descris mai sus.1 are un luciu matasos uimitor. ColorituI o c h i u l u i . Crocidolitul provirte d i n materia t o p i t a care s-a cristalizat sub scoar^a terestra. cum sunt cupele ^i vazele. ce t o n t i n e elementul metalic fier ^i apartine grupei a m f i b o l i l o r ] .d e .siliciul reprezentand 27. ORIGINI si R A S P A N D I R E Ochiul-de-tigru e. i oxigenul sunt doua d i n t r e ce'e mai raspandite elemente chimice de pe PSmant . Cele mai i m p o r t a n t e z a c l m i n t e de ochi-de-tigru se gSsesc in Africa de Sud. Este o formS de cuart 51. asemenea t u t g r o r varietatilor acestui mineral. la vest de Kimberley. spre suprafaja. Structura fibroasa speciftca a o c h i u l u i . minerii spargeau straturile de r o c ! folosind focul. incluzand n b i ^ n u i t u l auriu-ro^iatic. care Hi la baza formarll acestuia. Aceste efecte pot fi evidentiate prin diverse tipuri de ^lefuire ^i taiere. T o t u j i .se face intotcieauna de-a lungul liniilor de culoare paralele. crocidolitul este o varietate a m i n e r a l u l u i riebeckit. £[ se deplaseaza apoi in sus. intocmai de cuart.t i g r u este aceeaji cu cea a c u a r t u l u i . CARACTERISTICI Ochiul-de-tigru face parte d i n clasa oxizilor.te o varietate de cuai\ .d e . cunoscut j i ca azbest albastru. in special in forma ovala. O alta varietate de cuart sclipitor este ochiul-de-^oim. Cabo^onul Ochiitl-de-tign. se despica. Compusul chimic rezullat este l i m o n i t u l .

care cuprinde diamanteie. Au o stralucire naturala chiar mai putemica decat cea a diamantelor. cu nuante intre verde • Cristale de demantoid din Italia. ^i melanit. andraditui. Demantoidul este o piatra foarte rara ^i deosebil de pretuita de colec^ionari. folosita pentru masurarea durita^ii. cu reflexe galbui sau albastrui. prezinta ^i alte dotia varietati: topazolit. care este galben-verzui.i verde-smarald. ca instrumente de taiere sau ^ Cristale de andradit (demar\toidul este o varletate de andradit) din Muntii Ural. Cele mai valoroase mostre de demantoid se gasesc in Muntii Ural din Rusia. acesta este folosit. folosite 5i la confectionarea bijutetiitor. care le dau culoarea verde specifica. Culoarea lui este data de micile cantitati de crom ce se gasesc in interiorul cristalului . pana la verde-smarald. CARACTERISTICI Demantoidele sunt minerale din grupa silicatilcr. ci si ca instrumenle industriale de laiere. Un mineral rar. Culoarea verde Bpecifica se datoreaza urmelor de crom pe care le contin aceste minerale. de. Demantoidele sunt cele mai valoroase minerale din familia granatilor. demantoidele nu sunt induse in „elita" pietrelor pre^ioase. rubinele ^i safirele. Pe langa demantoid. Datorita acestor caracteristici. Ele contin urme de cram. ^lefuire.PIETRE (SEMI)PRETIOASE Demantoidul r •'" Demantoidul este un mineral din familia granatilor. Nil sunt suficient de dure pentru a ti atiiizate in Industrie. emantoidele se niimara printre cele mai tiiimoase §i pretioase minerale din familia granatilor.7 pe scara Mohs. de nuanla ierbii. sniaraldele.cromul este melalul care da ^i smaraldului culoarea specifica. u. de?i granatul poate fi folosit pe post de abra^iv. D Foarte pretioase Demantoidul este predominant verde.or galbui . demantoidele sunt adesea asemuile diamantelor. Demantoidele reflecta lumina mai bine decSt diamanteie. numit uneofi„granat negru". diamanteie nu sunt folosite doar ca ornamente. din familia granatilor. in timp ce kmantoidele sunt irea moi pentru a fi utilizale industrial. Valoarea acesteia este de 6 V? . spre deosebire de diamante . demantoidele ou pot fi folosite in industrie. fiind supranumite „Smaraldele Uraiilor". la avand culoarea verde-lucios. insa utilizarea lor in alte domenii este impiedicata de duritatea relativ scazuta. datorita frumuse^ii lui. Data fiind duritatea lor scazuta. Aceasta inseamna ca. confectionarea bijuteriilor. care pel varia coloristic de ia verde-pal. Rusia. . Demantoidele sunt minerale din grupa silicatilor. Totu^i.i efectele vizuale pe care le produc sunt uneori partial disimulate de propriile cristale.i rubine.

8 Clivaj. Unul dintre cele mai mari cristale netaiate a fost gasit in Rusia. SUA.. Printre cele care le seamana. absent SparturJ: concoidala Culoare: verde Urmci: slba Luciu: subadamantin/sliclos Lumine5cen(a: absents d e m a n t o i d d e pot fi insotite de alte minerale. ItaEia. reprezentand cristale de diferite forme . in vestui Muntilor Ural din Rusia. A Demantoid taiat se poate observa efectui de „coada de cal". parand sa aiba in interior un manunchi de luminite colorate. Nestemate celebre In general. Italia. pfinse de o roc^ serpentinicS. determinal de ptezenta urmelor de azbest in mineral. . aceste detalii pot create valoarea pietrei prefioase. . prin actiunea c^ldurii . Putine pietre pretioase se pot compara cu demantoidele la stralucirea culorii. precum crisolit ^i tremolit 1 ^ k '1 Duritatea ceva mai scazuta este moti\'ul pentru care ele iiu sunt !a fel de valoroase ca diamantele. 7 Densitate: 3. A Alte demantoide dtn Lombardia. care pun in evidenta acest „efect de flacara" sau „de foe".i A 0 imagine merits a unui cristal de demantoid provenind din rocile verzi ale Lombardiei. Acesta cantiire^te 10.acele roci care s-au format cu mult t i m p in urm3. a presiunij . safirele ?i smaraldele. Uneori. Kenya ^i Zair. acestea fiind cele mai de pre^ nestemate de pe Pamant. cristalele de demantoid taiate cantaresc mai putin de I carat.sau in nisipuri care pot contine ^i urme de aur.buchete" de azbest. EfectuI de flacara Una dintre principalele atracjii ale demantoidelor este modul in care ele reflecta lumina. rubinele. totu^i. stralucitoare. se nuinara olivinele. demantoidele confin ^i firicele sau .i marimi. fn forma de coadS de cal. Alte 7acaminte au fost descoperite in nordul Italiei. FI$A DE CARACTERIZARE DEMANTOID Grupa:silicati Sistem de crijtaiizare: cubic Fofftiuia chimica: Ca3Fej(Si04)j Duritale: 6 ' / .4 carate ^i este expus la Smithsonian Institution din Washington DC.PIETRE (SEMI)PRETIOASE ORIGINI Demantoidele au fbst descaperite in a doua jumatate a secolului aj XlX-lea. Demantoidele se gSsesc cu precadere i n r o d metamorfice . Elvetia. turmalinele verzi ^i unele varietati de spinel. Taietorii de pietre pretioase exploateaza aceasta trasatura prin folosirea unor tehnici de taiere speciale. ij'Atunci cand se gasesc in roci.

reprezentand un element esential in multe domenii. precum argentitul. la antiseptice medicaie ^i astringenti. se folose^te la bijuterii ^i in procesul de placare cu argint. precum ?i la emulsii tbtografice. datand din secolulal XVIII-lea. De asemenea. dar foarte greu . Aliajele de argini pot fi utilizate la captu^irea ^evilor ji a pistoanelor de motor.. au fost elaborate tehnici de extragere a acestui metal din alt e miner ale. Are o rezistenta mare la eoroziune.din CatedralaSan Gen n a to. • Obiect decoratjv din argint.. ^ A r g i n t naturaldin regiunea Sarrabus.in 1594. Acest metal este ^i eel mai bun conducator natural de caidura ^i electric it ate. fiind mai moale decat cuprul.^i mai dur decat acesta. bornitul ^i minereul de cupru. este utilizat pentru plombe ji alte lucrari stomatologice. Sardinia.. bine jlefuita de argint reflecia mai muJt de 90% d i n lumina pe care o prime^te. lucru ce4 face util in multe aplicatii.ti. Crtjtalele de argint sunt rare. Argintul este un element nativ.argin^i". ozon sau hidrogen sulfurat. fiind in general i^cute din aliaj cupru-nichel.Ji.i In panglid sau fire curbale . Este un conducator electric ideal. aurul §i argintul reprezentau 95% din comer^u! transadantic al Spaniei. Pana la aparitia fotografiei digitale. din 1588. in granule fine. Sardinia. Dintre metale^ poate fi eel mai u. la fabricarea contactelor electrice ^i in electronica.'i Argintul Argintul este unul dintre cele mai valoroase metale de pe Pamant. detinand ^i importante zacaminte de aur . Napoli. . De^i in secolele trecute se putea vorbi despre . pre^uit nu doar pentru frumusetea lui. Argintul este rnoale.1 tentimetru t u b cantarejte aptojiimativ 10.cea mai rara -. El devine mat a t u n d Ccind este expus la aer. in aliaje cii aJte metale. Mai este ^i un reflector puternic . monedele argintii la care facem astazi referire nu contin aeest metal. acoperindu-se cu o pelkulS neagra. J' " "iii. nu ar fi fost posibila tara argintul din America Latina . ci j i pentru diferitele intrebuin^ari industriale. CARACTERISTICI Argintul are culoatea alba $i luciu metalic.5 grame. in pISct in forma de frunza .o suprafa(ii netedii. cakopirita. Pentru ca pe Pamant exista cantitati mici de argint pur. Metalul segase^te. de obicei. i r^sucite (vezi fotografia de mai sus). argintul era folosit la confectionarea bijuteriiior in multe civilizatii antice. Mexicul este de multa vreme principalul producator de argint. necombinat cu aite elemente. folosit pe icara larga. Irebuie manevrat cu gnja. aproape o treime din cantitatea de argint era tolosita la procesarea fotografica. Ofensiva Armadei impotriva Angliei.. adica poate fi gasit in natura in stare pura . ft) m 3 3 01 C A O mostra de argint natural djn regiunsa Sarrabus. Este metalul eel mai ductil dupa aur . Atunci cand este aliat cu alte metale. Un metal versatil Argintul are o mare varietate de utilizari. datorita rezisten^ei la eoroziune. Totu^i.ceea ce justifica faplul ca aceasta tara a fost o colonie spaniola importama.or tras in fire ^i pretax in foi plate. unoscut 5i pretuit din cele mai vechi timpuri.MINERALE • • ^••'•i.'!ii.

a fost descoperit la inceput in forms pura.tii medievalii I . 2 parti sol d i n Insula Chios. necombinat t u un alt mineral. Pepitele mici surrt un exemplu. in forma de ramura. prin combinarea urmStoarelor elemente. rezulta doar cupru acoperit cu cositor. • A Argint combinat cu caicit. mai ales in Mexic. pe mineralul calclt. •4 Mostra de fibre de argint natural. Grecia. cantarind sute de kilograme. De fapt. principala sursa era mina Kongsberg din Norvegia. pretinde ca transformarea este posibila.dinaur poleit cu argint. Ele au fost descoperite de civilizatiile timpurii din America Centrala ^i de Sud. precum fonta sparta) Culoare: gri-albrcios < Mostra de argint natural fire de argint petalcit. in t i m p . au mai rSmas disporiibile canlitati limrtatedeargint pur. • Topiti cositorul. o bucata de cupru solid.3 Densitate: 10. dar s-au gasit f i btocuri mari de minereu de argint. neregulate. precum cuprul. Candva. * „Diana la uanatoare". E FI$A DE CARACTERIZARE ARGINT Clasa: elemente native Sistem de cristalizare. impreufia cu mineralul negru argentit. ArgintuI se combina cu alte minerale sub mutte forme.n c C Valoarea argintuUil este cunoscut5 din vechime. tnoliv penlru care este considerat element nativ. Cele mai bogate mine de argint cunoscute se gasesc pe continentui american. daraceasta s-a inchism 1956. cubic Habitus: de obicei sarmos. o mare parte din argintul comercializat azi este un produs caiateral al extragerii miniere a plumbului. De^i inca exista multe mine de argint functionale.l-lr. lucratura germana din secolul alXVii-lea. • 2 parti cositor. RETETA DE ARGINT A ALCHIMISTULUI Poatefi cuprul transformat in argint? AceastS reteta a unui alchimist din secolul al ill-lea d. care seamana putin cu a r g i n t u l . 4 p3rti mercur.s u f i c i e n t cat s H convingS pealchimi. Intindeti amestecul pe cuptu ^i puneti-l in cuptor. din Canada. s-au elaborat t e h n i d de extragere a argintuiui combinat cu alte minerals. Asemenea aurului.5 Clivaj: absent Spartura: colturoasa (cu suprafeje crestate. In zijele noastre. apoi adauga^i solul f i mercurul. acicular Formula chimica: Ag Durilate: 2Vi .

Exista cristale §i pe Luna. multe cristale avand fete paralele pe par|ile opuse. cele mai frumoase mostre aparand in medii geologice in care evolutia lor nu este iinpiedicata. Cristalele se formeazi in mod nalural. atunci se spune despre cristal ca are o axa dubla de simetrie.categoric de forma" §i confinand cristale asemanatoare ca simetrie ^i regularitate. de asemenea. cresc in magma topita. solid 51 tridimensional.. Axe $i plane Formele cristalelor an tost clasiticate in ^apte sisteme de cristalizare. El poate fi tSiat in plane de simetrie paralele in raporC cu toate fe^ele. ca doua imagini in oglinda. wi' ^+ m 3 n a n n in 5L N' CD C ristalul este un corp omogen. T Cristale ortDrombice de celestina. Daca aceea^i imagine a crislalului apare de doua ori. insa daca exista crapaturi ^i goluri in scoarta terestra. toate aflate in unghi drept fafa de fe^ele vecine. Cristalele care apar in roci. Exista axe duble. Un plan de simetrie este o suprafa^a imaginara care taie cristalul in jumatafi identice. Ele akatuiesc rocile $j sunt prezente. in crapaturile care brazdeaza scoarta terestra. Sistemul cubic are eel mai mare grad de simetrie. triple ^i sextuple. In functie de aceste axe ^i plane de simetrie. fr- . Simetria uniii cristal poate fl detemiinata rotindu-lln jurul unei axe imaginare (o linie dreapta care strabate cristalul). fiecare dintre acestea fiind numit . orice cristal poate fi incadrat in sistemul de cristalizare corespunzator. precum feitispatul in granii. Un cub are ?ase fete simetrice. Axele de simetrie alese sa defineasca sistemul de cristalizare sunt numite axe cristalogratice. aflata in proces de transtbrmare in roca solida. in spatiul disponibil se pot dezvolta cristale perfecle. A Un crista^ de cuart. Un cristal este alcatuil din suprafete numite fete.z ^) ^ Sistemele de cristalizare Cristalele de minerale se gasesc pretutindeni. In astfel de locori s-aii descoperit cristale de mari dimeusiuni. ^i in meteoriti.

dupa cum arata aceste douS modele din secolul al XVIM-lea. ^ ^ Un model de cristal tetragonal prismatic. Iar trigonalul. Turmalrna. MONOCLINIC Un sistem des intalnit. . hexagonal j .'. j> -^i. care formeaza doua piramide. Sistemul se caracieiizeaza prin trei axe duble de simetrie.. formeaza cristale in acest sistem. o singura axa triplS. i Nu le ajtepta ca mostrele pe care leaduni in cursul expedi. ou se va aseinana evident cu niduna dintre formele demaisui. multe minerals. fiecare dint: i. Alti termeni care descriu tipurile de habitus sunt: prismatic {cu o sectiune transversals). cuar. Oricum. de exemplu. mica ji . gipsul. TRICLIMC Unul dintre cele mai rare sisteme de cristalizare. ^ A Cristale octaedrtce de caslterit (Ruanda). Cristaleie au o simetrie tedusa. tabular (plat ^i subtire) ^i acicular (in forma de ac). Habitusul poate fi cubic. Daca rotim cubul in jurul oricarei axe. mai multe forme de cristalizare prezinta aceasta simetrie ?i sunt. T ^ in srstemul cubic sunt posibile diverse habftusurt. Ambele sisteme conjinfrecvent prisme | i piramide cu jasefete. ca ^i in cazul celorklte sisteme de cristalizare. labulare sau reptezint^ prisme subjiri. Opietridca rotunda sau o Ofchie de cuorf.j j j 'sau piramidal. Cristaleie au adesea Tnaltimea mai mare decat la^imea. Sistemul hexagonal are o axl sextupla. feldspatui. J SISTEME DE CRISTALIZARE Mineralogii folosesc sapte sisteme de cristalizare. ce poate fi definit prin trei axe cvadruple de simetrie. printte care hornblenda. Sistemul are o axS dubla de simetrie.i piiita. ORTOROMBIC Baritina. galena.ul fi caldtui sunt clasificate in sistemul trigonal.finit prin propria simetrie. Cubii sunt frecventi. compus din opt fete triunghiulare. i7i A Cristale ::ubice striate de pirita (Soria.ii^ iKiv^ U.iilor tale sd prezinte mereu forme de aiitaiizare ufar de identificot. In fiecare sistem exisia o mare varietate de forme (habitusuri de cristalel. octaedric. fluorina . ApatituI fi berilul cristalizeaza in sistemul hexagonal. N "(5 u (U T3 (U E <u 4-1 Habitusuri de cristale Forma cristalului repre2inta habitusul acestuia. fiind aseminatoare ca forma unei cutii de chibrituri (paralelipiped apiatizat). fara axa cristalograficS. prin urmare. HEXAGONAL §1 TRIGONAL Aceste doua sisteme apar de obicei grupate. simetria lor fiind foarte similar!. CUBIC Anumlte mineraledesintcilnite. ob^inem aceea^i imagine de patru ori. plasate in sistemul cubic. Formele cristalelor sunt plate. iar formeiecristalelor suntadesea plate jitabulare. Acestea includ octaedrul. Sistemul este definit de o axa cristalografica cvadrupia. precum halltul.D^::>co?^^iA Axele de simetrie alese tree prin mijlocui tetelor ^i se intalnesc in centrul cristalului. plagioclaiul }i axinitui sunt incluse in acest sistem. la fel }i octaed'il sau combinalille dintre cele doua. formeaza cristale monodinlce. ale caror baze patrate sunt suprapuse. TETRAGONAL Mineraleie zircon | i Idocraz formeaza cristale in acest sistem. Spanial. enstatitui |i hemimorfitui apartin acesEui sistem de cristalizare.

Uneori. bineinteles. vor fi abordate in numerele viitoare din Comorile Pamdntului. aminte^te-li ca multe dintre mostrele pe care le admiri au fost candva in colec^ia particulars a unui pasionat ca tine. i Cum te injtjezi? Cand id Incepi propria colectie de minerale. Cand prive^ti uluitoarele exponate din muzee. orice mostre pe care le gase^ti chiar tu vor imbogati 51 vor da o nota personala gamei diverse de minerale ?i pietre semipretioase pe care ^i-o ofera Co?norile Pamantutui. vei descoperj o lume plina de frumusete. de istorie ^i de aventurl.ARTA COLECTIONARULUI 1 n n fl> (/I flic De ce sa colectionezi pietre semipretioase & minerale? Facandu-ti propria colec^ie de minerale. dar aminte^te-^i ca. In timp.de la cuburi simple. precum. Dar. Ce fel de echipament imi este necesar? De unde ^tiu ce tip de mineral am gasit? Cum pot pastra ^i expune eel mai bine mostrele? Acestea ). daca nu poti vinde o anumita piesa. alegand pietrele cu forme ciudate.^i un motiv de mandrie personala. 5i. iar mineralul iti va reaminti de experienta ca^tigata. care va ridica multe intrebari. §i nu facuta de mana omului. vei privi aceste prime descoperiri cu afectiune 51 nostalgie.i alte subiecle importante Formele deosebite Mineralele pot fi obiecte foarte frumoase. acest lucru nu itiseamiia ca mineralul respectiv este lipsit de valoare. In cazul unui mineral pe care 1-ai gaslt chiar tu. pentru moment. Exista minerale ?! pietre pre^ioase de toate culorile. pentru colec^ionar. Aceste inceputuri modeste starnesc adesea interesul pentru minerale .^i sunt punctul de plecare pentru ceea ce va deveni o colectie bogata ^i interesanta. de valoare. intri intr-o lume necunoscuta. sa trecem in revista cateva motive bune de a incepe o colectie de minerale. Multi eniuzia^ti i^i incep cautarile la tarmul marii sau pe malul unui rau din vecinatate. Numeroase tipuri de minerale valoreaza foarte pu^in in bani. pare incredibil faptul c& asemenea frumusete a fost creata de natura. marimile ^i formele . cand vei dobandi mai multe cuno^tin^e. 3 tu inceputuri modeste O coleclie de minerale nu trebuie sa aiba mare valoare frnanciara ca sa fie un obiect de interes pentru cercetatori . ineralek si pietrele (semi)preticase sunt frumoase ^i se pot dovedi o investitie promitaioare. poate ca ai invatal multe lucruri in zona unde 1-ai gasil. la figuri . care i-a fascinat pe colectionari timp de multe secole. n n n "^ O 3 n N •D n' n> n> 3 n 5* at M IP 3 A T MIneralogii au fost intotdeauna m^ndri si-^i expuna colectiile.

vrajitoare. In plus.cu multa imagina^ie a colec^ie de minerale. pregatire §i aiigajament ^ A Pelfknga c o l e c t i t l e c l a s k e d e e ^ n t l o a n e n a t u r a i e . ei urea dealuri. iar gasirea lor presupune un efort considerabil. Vom analiza. prezinta marile descoperiri ale oameniior de ?tiinta. Utilizari $i avantaje Mineralele sunt utile ^i importante. sa faca intr-o zi o descoperire care sa ne schimbe viziunea despre lume. pentru a reusi. perfect rotunde..ARTA COLECTIONARULUI multifa^etate ^i aspect de trandafir. colinda plaje. intrebuin^arile date acestora in Industrie §1 medicina. prezicatori. Varietatea lor a fascinat omul din cele mai vechi tinipuri. j i mai bine. iar cautatorii au nevoie de multa hotarare. Bucuria descoperirii O mare atrac^ie a activitatii de colec^ionar este faptul ca mostrele de minerale se afla adesea ascunse in locuri greu accesibile. care merge in expeditii doar in weekend ^i in vacante. inlalnesc vechi a^ezari sau mine parasite. ^. Nu este nicio exagerare sa spunem ca istoria lumii iji a civilizatiei umane se reflects clar in studiul mineralelor ^i al pietrelor prefioase. in care este expusa . se pot face ^ i c o l e c t i i d e minerale $lefuite. drumuri de tara ^i poteci uitate. de la sfatfitui secolului al XlX-lea. insS grav deteriorate. unde natura esie neatinsa. Colectionarii de minerale trebuie sa fie ^i oameni de ^tiinta. de asemenea. cerceteaza campuri. de azi sau din vechime. Cu toate acestea. sa descopere . bineinteles. din minerale se ob(in multe substante deosebit de valoroase pentru Industrie ^i medicina. Nu este imposibil ca ^i eel mai modest colec^ionar amator. semnifica^ia acestora ca simboluri in folclor ^i literatura ^i puterile care 11 s-au atribuit de catre vraci. Italia. privind mineralele §i pietrele prefioase. $i. ci ^i pentru informaiiile pe care ni le pot oferi despre evenimentele care au modelat pianeta. alchimi^ti ^i diferiti excentrici. oamenii de ^tiinta au reu^it pentru prima oara sa determine formele elementare din natura. cit forma perfecta. nu doar in sine.sau. ^i exploratori . mergand pana la eel mai mic atom. de cruce sail de planta.1L.ite ale mineralelor comune. dintr-un mineral rar.O mostr3 mineral! spectaculoasS. in tot acest timp profitand de aerul proaspat ?! admirSnd peisajul superb. ca de 0 platra pretloasS rarS.iar in aceasta calitate. "jpl • " w ^ ^ jjjJtB""' PV. majoritatea colectionarilor recunosc ca se bucura la fel de m u l t d e mostrele reu. de-a lungul timpului.precum aceste bile din marmura.un e^antion exotic. d e l a Muzeul de Istotle Natural! din Mtlano. Vechi intrebujnfari Comorile Pamantului vS. ii 0 frumoasa cutie de epoca. vom descrie supersti^iile n5scute de anumite minerale. Acest lucru face ca obtinerea mineralelor sa devina o provocare. . Prin mineralogie ^i geologic.. fCELE MAI RARE MINERALE Toti colectionarii i j i dotesc sa achizifioneze .

fondatoral British Museum •. antichita^i ?i curiozitaji artificiale. . preeum regele Ptolemeu al Egiptului. Cam in aceea^i perioada. ^ Sir Hans Sloane.laca^ul muzelor". sa puna in vaJoare ^i sa popularizeze comorile pe care le gazduiesc. Cum au aparut muzeete In istorie." . carji ^i ^ U ^ ^ ^ '•-. a cSrui colectie particular! a pus bazele celui mai vechi muzeu britanie . aceasta colectie a constituit punctui de plecare al Muzeului Ashmolean din Oxford. Dupa moartea sa. Italia. Baza lui a reprezentat-o colectia lui Sir Hans Sloane de „plante. a fost primui muzeu public din lume care nu era dedicat artei religioase. minerale. fondat in 1753.ARTA COLECTIONAEMJLUI 3 c N n n o_ n Muzee §i colectii Muzeele pot fi foarte diferite prin continut. in secolul al XVI-!ea. care inseamna ..primui muzeu laic din lume deschis marelui public. Acesia a adus statui ^i alte opere de arta din Italia.a expus intr-o gakrie speciala din locuinta sa.•!-. tiparituri.. Multi dintre ace^ti oameni erau foarte bogati.. dar toate au acela^i scop: sa conserve. T ermenul „niuzeu" provine de la cuvantui grecesc mouseion. John Tradescant a inceput sa colectioneze obiecte de interes ^tiinfific. conlele de Arundel s-a numarat printre primii colecSionari. a deschis un muzeu in palatul sau din Alexandria. Primui muzeu aniic atestat dateaza din anul 280 LHr. e^antioane anatomice ^i patologice. care. In Anglia. marime $i funqie. Coleciia paniculara a bogatei familii de Medici a pus bazele Muzeului de Arta ^i ale Galeriei Uffizi din Floren^a.: wr' '^HK ^^^^^m W-^ J? "^ai^W n^^ ^' iV:-.3 '^Bka A ^ John Tradescant. iar apoi k . unde calatorise in 1614. cele noua zeite ale artelor. in anul 280 i. eel mai vechi muzeu deschis astazi in Mare a Britanie.Muzeul Ashmolean din Oxford. inclusiv oase de animale ^i diverse plante.. muzeele au aparut sub forma colectiilor detinute de persoane private. British Museum din Londra.Hr. desene ^i monede. fosile.

construit in jurul anului 400 LKr. In cursul secolului al XlX-lea. Ele au fost aduse tn Anglia de catre Lordul Elgin. Dupa nioartea Regelui George al Ill-lea. faimosui templu din Atena. au fost deschise peste 100 de muzee.exponatele puteau fi admirate pentru intervale mai lungi ^i in conditii de vizibilitate mai bune. printre alfi factori. pe de aita parte. Gretia. precum alexandrilul din Muntii Ural din Rusia. Grecii. apoi se extind prin dona^ii caritabile ^1 mo^teniri. Argumentul muzeului a fost Cci. care la acea data era in ruinS.. Aceasta colec^ie de sculpturi antice a fost luata de la Atena intre 1802 ^i 1812. In plus. In 1848.din colectii particulare. Este important sa existe un organism de supraveghere pentru administrarea patrimoniului international. In 1756 au fost donate primele exponate egtptene. Unele minerale. pentru suma de 35 000 de lire. prin eforturile Meiinei Mercouri. Acestea sunt adesea fondate pe o fintiniimmuiiuutihtmtiuu tut L L ITSCANDALUL MARMURELOR ELGIN Aja-numitele Marmure Elgin decorau odinioarl varfiil Parthenonului.printre care se numara Evangheliile Lindisfarne ^i Magna Carta in original . concluzionand ca sculpturile reprezinta proprietate furata. ambasadorul britanic in Grecia la acea data. iar unele muzee Strang bani prin taxele de intrare. ei pretind cS sustragerea frizelor a dus ta prabtjjirea altor pSrti din Parthenon. sustin d Lordul Elgin a mituit oficiatii locali pentru a obtine permisiunea de a lua sculpturile. de catre Lordul Elgin. Stramutarea operelor de arta a starnit un val de proteste. chiar i^i schimba culoarea la lumina artiticiala. Acesta a vandut ulterior operele catie British Museum. raraanand o controversa nerezolvata pana astazi. cartile acestuia au fost donate muzeului. deoarece pot aparea contrqverse. pe care curatorii 51 proprietarii au dorit sa le exploreze . Disputa dintre Anglia ?i Grecia in privinta Marmurelor Elgin (vezi caseta de mai jos) este un exemplu celebru de confruntare intre state. Solutionarea disputelor Marile muzee i^i trimit angajalii peste tot in lume. pentru a adaposti biblioteca. Argumentele grecilor au beneficiat de multS promovare in ultimii ani ai secolului al XX-lea. guvernele acorda sprijin financiar prin cedarea de fonduri. 56 dintre magnificele scutptuti in marmutS au fost luate de pe Parthenon. Multe personalitati lasa mo^tenire muzeelor averea sau propriile colectii. In plus. British Museum a achizitionat manuscrise medievale ilustrate . s-au ivit mulle posibilitati noi. guveinul Greciei a cerut ca Marmurele Elgin sS fie returnate (arii de otigine. insa British Museum a refuzat ii le predea. Doar in Anglia. Cooperarea intre guvernele nationale in domeniul achizitiilor muzeistice este asigurata de Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie. rn cazul in care operele ar fi fost lasate la Atena. unde sunt expuse ^i astazi (doua dintre ele sunt fotografiate mai jos). Astazi. in mod sigur ar fi fost distruse de poluarea atmosferica notorie din capitala Greciei. expertii in marketing incearca sa incurajeze oamenii care dispun de venituri mari sa faca donalii in bani ^i sa incheie acorduri cu diferite muzee. British Museum s-a mutat la adresa actuala din cartierul londonez Bloomsbury. care a fost achizitionata ^i pusa la dispozi^ia intregii natiuni cu fonduri stranse printr-o loterie publica. ambasadorul britanic in Crecia. Stiin^a ^i Cultura (UNESCO). o faimoasa actrita de cinema. iar in 1816 au fost cuinparate Marmurele Elgin din Greda. British Museum gazduie^te una dintre cele mai mari. In 1983. manuscrise". care a devenit Ministrul Culturiiin Grecia. Mai tarziu. In cautare de noi obiecte valoroase ce pot fi achizitionate. ^i dedlcat zeifei Atena. ^i o noua cladire a fost proiectata. muzeul pretinde ca. alunci cand doua tari nu sunt de acord in legatura cu dreptul de proprietate asupra unui obiect sau cu locul potrivit pentru expunerea acestuia. in 1822. acestea apar^in acum de drept Marii Britanii. iar felul in care s-a dezvoltat este tipic pentru muzeele mari 51 mici din intreaga lume.T MT&ju^m^tmmf colecjie individuala. intre anii 1870 51 1880. sustinand neobosit cauza readucerii Marmurelor Elgin in tara de origrne. . mai bogate ^i mai variate colectii din lume. de vreme ce grecii i-au acordat Lordului Elgin permisiunea scrisa de a stramuta sculpturile. Perioada de varf Mijlocul secolului al XlX-lea marcheaza o explozie a numarului de muzee din Europa. Odata cu aparitia gazului 51 electricitatii.

Trebuie respectate ?i panoiirile de avi nevoie de imbracaminte contortabiia: pa material rezistent.lanifict luncii • • ineie abancJonate. bogate in resturi miniere. cizme robuste sau boc antivant 51 o pelerina de ploaie. ir necesara permi^iunea proprietarilor. care poa pereche de manual subjiri din piele iji o ] .

ACTIVITATE PRACTICA indepartat. spune unei persoane responsabile incotro le indrepti ^i la ce ora crezi ca le vei intoarce din expeditie. este mai bine sa ramai pe loc ?! sa te acoperi cu vesta antivant ^i cu pelerina. m ^ ^ — . seria de harji Ordnance Survey Landranger. Nu uita. prajituri cu menta sau tablete de glucoza). de exemplu. ca rapele ?i ^anturile. Arunca obiectele metalice departe de tine. vei avea nevoie de cele mai bune harti . Nu uita sa-ti iei la tine alimente energtzante (batoane de ciocolata. Ciocanul va fi a^ezat in rucsac cu manerul in sus. cum ar fi prabu^irea stancilor sau alunecarile de teren.ingur. din Marea Britanie. se pot termina bateriile sau po^i ramane fara semnal . poti fi in pericol sau poti intampina o serie de probleme (din fericire. Descarcarile electrice Daca e^ti prins de o furtuna cu descarcari electrice. In grup.imagineaza-fi ce-ar insemna sa fii departe de ajutoare ji sa ai o entorsa care te impiedica sa mergi. Aceste harfi sunt foarte detaliate. evita locuriie potential periculoase. e important sa te asiguri ca locul spre care te indrepti nu are niciun fel de restricfii . Ciocanul ^i daltile trebuie puse intr-un suport de pielc moale sau invelite flecare intr-un material rezistent. dar. pentru ca se va intuneca la scurta vreme dupa iosirea ta. cercetarea terenurilordificile sau muntoase poate fl chiar placuta. nu incalci legea si nu-ti pui via?a in pericol. dar evita copacii. Siguranta. in niciun caz sa nu fugi: ri^ti sS alimeci $i sa te rane^ti. Fii atent ^i la pantele inverzite . Daca vrei sa cercetezi un teren unde se fac teste militare. la scara 1 . acesta trebuie impachetat cu grija ^i pus intr-un rucsac. O sticla de apa este un alt element indispensabil. Un bagaj organizat Cand ti-ai adunat tot echipamentul. oriunde ai merge. este perfecta pentru investigafia geologica. Cand impachetezi restul echipamentului. Cand iti stabile^ti traseul. nu vei putea inainta prea repede. inainte de toate Nu te aventura singur in zone muntoase sau indepartate. care pot fi loviti de fulger. Daca nu exista niciun adapost prin apropiere. cu o scara de 2 cm la 1 km (sau 1:50000). mergand acolo. prezinta diverse pericoie. A 0 regula de baza a cautarii mineraielor e5te sa nu pieci niciodata . cele mai complexe harti geologice ale Romaniei sunt cele editate de InstitutuI Geologic ai Romaniei din Bucure^ti.par sigure. incearca sa asezi obiectele echilibrat in rucsac. Cauta un adapost prin preajma. Alte lucruri utile pentru orlentare sunt o busola ^i un binoclu performant §i u^or.spre exemplu. Inainte de a p o m i la drum. daca sunt abrupte. mai bine renunta ^i intoarce-te. • Echipament de protec^ie pentru eercetari in zone stancoase . mai ales pe cei izolati.adica.i lanterna. La nivel international. Chiar ^i in epoca telefoanelor mobile. In munca de tereii. daca nu ai pe nimeni care sa te ajute. Cu o greutate dezechilibrata in spate. ceea ce poate parea un mic inconvenient in impreiurari normale se poate transforma intr-un dezastru.50000. Nu-ti supraevalua rezisten^a. la intotdeauna o masa u^oara. m d n u j i sub^iri din piele . aceste zone sunt marcate clar pe harjile complexe).ochelarly casca. Inainte de a pleca. Daca ai probleme. decat sa continui pana la epuizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful