Andrei Plesu - Jurnalul de La Tescani

jurnalul de la tescani

1993

humanitas

Pagina de titlu

Andrei Ple¸u s
Pagina 1 din 81

TEXT
´ equivalences humanitas 2001

ˆ Inapoi

ˆ Intregul ecran

ˆ Inchide

Ie¸ire s

humanitas
original edition: Donca Teodorescu (ed.) Andrei Plesu Jurnalul de la Tescani ¸
(graphics: Mai multe desene din caietele lui horia bernea)

Pagina de titlu

humanitas Bucure¸ti 1993 [ex libris] s c 1993 humanitas (Bucharest, Romania) [isbn 973-28-0426-2] present edition: Adrian Rezus (ed.) ¸ c 2001 Andrei Plesu & humanitas [text] ¸ A ´ c 2001 equivalences [pdfL TEX – pdfscreen] c 2001 humanitas Humanitas [logo] typeset by romanianTEX c 1994–2001 Adrian Rezus ¸ printed in the netherlands – September 23, 2001

Pagina 2 din 81 ˆ Inapoi

ˆ Intregul ecran

ˆ Inchide

Ie¸ire s

´quivalences e

humanitas

Pagina de titlu

Andrei Ple¸u s Jurnalul de la Tescani 2001

Pagina 3 din 81 ˆ Inapoi

ˆ Intregul ecran

ˆ Inchide

Ie¸ire s

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 4 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

a dori s˘ te plimbi pe o paji¸te ˆ a, f˘r˘ a c˘lca nici a s ınflorit˘ a a a
o floare. E utopia exangu˘ a celor care folosesc prea des a cuvˆ ıntul spirit.

humanitas

Pagina de titlu

crˆ ˆ peisaj, sur le vif. Unii, rapizi, ˆ ınd ın ıntreprinz˘tori, cu a aerul de a exercita f˘r˘ emotie un me¸te¸ug bine st˘pˆ aa ¸ s s a ınit. Altii, c˘utˆ ¸ a ınd motivul“, privind ˆ ındelung, cu capul l˘sat a ” ˆ ıntr-o parte ¸i cu ochii strˆ s ımtati, pomul sau paji¸tea din ¸ s fat˘: putin afectati, umblˆ printre lucruri ca ni¸te spe¸a ¸ ¸ ınd s ” ciali¸ti“ ai v˘zului, capabili s˘ identifice tabloul ˆ imens a a ın sitatea oric˘rei priveli¸ti. Altii, concentrati, asudati, aba s ¸ ¸ ¸ sorbiti ˆ ¸ ıntr-o trans˘ ritmic˘, lacom˘ s˘ surprind˘ palpitul a a a a a unui loc. Toti din ce ˆ ce mai inactuali: singurii oameni ¸ ın ai spiritului care mai muncesc, azi, ˆ natur˘ ¸i care mai ın as

de cˆ¸iva ani v˘d, ˆ preajma Tescanilor, pictori luıt a ın

Pagina 5 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

au simtul pur al imediatului. Miraculo¸i ˆ nevoia lor de a ¸ s ın capta aerul unui loc. Aerul. O achizitie f˘r˘ corp, un abur, ˆ care s˘ se simt˘ ¸ aa ın a a mirosul lui Dumnezeu.
humanitas

se¸te ceva de spus. Bunul amplasament ˆ ridic˘ la nivelul s ıl a lui. Dimpotriv˘, spiritul cel mai ˆ a ınzestrat ¸i mai exersat s sfˆ se¸te – dac˘ e prost plasat – prin a nu avea de spus ır¸ s a nimic: e subtil ˆ accidental ¸i stupid sau inexpresiv ˆ ın s ın cele esentiale. ¸ u e¸ti ˆ apele tale“ – ˆ spune un prieten. Ai mes ın ımi ” ” reu ceva de obiectat.“ E adev˘rat. Cˆ e¸ti prost dispus a ınd s devii, brusc, obiectiv“. Vezi lucrurile ¸i oamenii ˆ lumina s ın ” lor adev˘rat˘“, adic˘ insuficient˘: vezi penumbrele lumii, a a a a ” stˆ ırnit de propria ta penumbr˘. Dimpotriv˘, cˆ e¸ti bine a a ınd s dispus, totul ¸i se pare tolerabil. Ierti. Iertarea e un chip al t ¸ bunei dispozitii. Trebuie s˘ nu uit˘m asta cˆ vorbim de ¸ a a ınd

plasat ˆ cˆ credintei, spiritul mediocru ˆ a g˘ın ımpul ¸ ınc˘ a

Pagina de titlu

Pagina 6 din 81

n

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

iertare ˆ perimetrul cre¸tin˘t˘¸ii. A obtine starea interiın s a at ¸ oar˘ din care s˘ emane, f˘r˘ efort schimonositor, iertarea, a a aa e a obtine o egal˘ ¸i iradiant˘ bun˘ dispozitie. Cre¸tinul ¸ as a a ¸ s adev˘rat e bine dispus. Credinta ˆ a¸i e o form˘ de bun˘ a ¸ ıns˘s a a dispozitie. Numai buna dispozitie salveaz˘ iertarea de la ¸ ¸ a mereu posibila ei alunecare ˆ strict˘ condescendent˘, ˆ ın a ¸a ın bonomie ipocrit˘, ˆ ilustrare mieroas˘ a unei simple idea ın a ologii. Dar cˆ e¸ti bine dispus? Cˆ e¸ti ˆ agostit. Sau ınd s ınd s ındr˘ cˆ tocmai ai r˘spuns unei ˆ ınd a ıntreb˘ri grele. A fi tot timpul a ca unul care e ˆ agostit ¸i care a ˆ ¸eles. . . Aceasta ar ındr˘ s ınt putea fi cheia bunei dispozitii. Si a credintei. ¸ ¸ ¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 7 din 81 ˆ Inapoi

vagul.

muzica: o imens˘ cheltuial˘ de precizie pentru a obtine a a ¸

ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

compunerii putride. Miresmele nu devin miasme. Moartea

ˆn regnul vegetal, moartea pare scutit˘ de mizeria desı a

Ie¸ire s

nu cade niciodat˘ ˆ pestilential. P˘lire, uscare, dezagrea ın ¸ a gare, toate p˘streaz˘ ceva curat ¸i firesc, f˘r˘ duhoare ¸i a a s aa s f˘r˘ ˆ a a ınnoroire. Se trece doar dintr-o gam˘ cromatic˘ ˆ a a ıntralta, dintr-un registru de parfumuri ˆ ıntr-altul. Ceea ce se percepe nu e putrefactie, ci stingere ¸i deshidratare. Or¸ s ganicul vegetal tinde, murind, spre sec, ˆ contrast cu orın ganicul animal care b˘lte¸te, ca ˆ a s ıntr-o implozie de zemuri. Tandretea cadavrului vegetal ˆ contrast cu r˘coarea nop¸ ın a tatec˘ a cadavrului animal; fˆ a ınul fat˘ de piatr˘; floarea ¸a a uscat˘ fat˘ de hoit. a ¸a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 8 din 81

speriat dintr-o tuf˘ ¸i se ˆ as ındep˘rteaz˘ vertiginos. Ca, zilele a a trecute, c˘prioara gonit˘ de cˆ a a ıini. Am senzatia c˘ sˆ ¸ a ıntem ˆ centrul unui univers ˆ regim de expansiune: e destul ın ın s˘ apari pentru ca s˘lb˘ticiunile din preajm˘ s˘ goneasc˘ a a a a a a centrifugal, l˘sˆ a ındu-te singur, ˆ ıntr-o situatie de prestigiu ¸ vid. Omul – ca centru – resimte dublul t˘i¸ al centralit˘¸ii as at sale: el e important ¸i solitar. Marginalizeaz˘ tot ce nu e s a

la cˆ¸iva metri de mine, pe cˆ un iepure ¸ˆsne¸te ıt ımp, tı¸ s

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

umanitate ¸i r˘mˆ p˘r˘sit ˆ pustiul exceptiei pe care o s a ıne a a ın ¸ ˆ ıntruchipeaz˘. a

fect˘. Ce risip˘ de virtuozitate ˆ trebuie omului pentru a a a ıi p˘rea mai putin decˆ este! a ¸ ıt

cˆ secvente cu Michael Jackson. O marionet˘ perıteva ¸ a

humanitas

Pagina de titlu

re nu tr˘ie¸te ˆ locul acela. Localnicul resimte peisajul a s ın ca destin, ca stihie b˘rb˘teasc˘, de obicei tragic˘, ˆ orice a a a a ın caz str˘in˘ de decorativism. Numai str˘inul e degust˘tor. a a a a C˘ci el nu leag˘ ceea ce vede de nici o experient˘, de nici a a ¸a o necesitate, de nici un trecut. Sˆ suspecti, prin urmare, ınt ¸ romˆnii care vorbesc de Romˆnia pitoreasc˘“. Romˆnia a a a a ” pitoreasc˘ e o fictiune turistic˘: produsul unei mentalit˘¸i a ¸ a at de romˆn sezonier, care ˆsi petrece timpul ˆ str˘in˘tate, a ı¸ ın a a sau ˆ ˆ ın ınstr˘inarea citadin˘ ¸i plonjeaz˘, din cˆ ˆ cˆ a as a ınd ın ınd,

nu poate gusta ”pitorescul“ unui loc decˆ cineva caıt

Pagina 9 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

semiadormit, ˆ sˆ ın ınul naturii“, pentru a-¸i m˘guli patris a ” otismul. A vorbi, ca str˘in, de pitorescul romˆnesc e legia a tim, dup˘ cum e legitim a vorbi, ca romˆn, de pitorescul a a p˘durilor bavareze. Dar a vorbi, ca romˆn, de Romˆnia a a a ” pitoreasc˘“ e semn de inaderent˘ la tragicul romˆnesc, la a ¸a a patosul ¸˘rii ¸i al oamenilor. ta s

humanitas

Pagina de titlu

rasc˘ a abandona postura seductiei, pentru a o obtine pe a ¸ ¸ aceea a comunic˘rii. Rareori ele merg ˆ a ımpreun˘. Seductia a ¸ e o manevr˘ de asalt, ˆ care abilitatea primeaz˘ asupra a ın a corectitudinii. Seductia vrea efectul, fie ¸i inautentic. Co¸ s municarea vrea autenticitatea, fie ¸i nespectaculoas˘. ˆ s a In cazul ˆ ıi, tr˘ie¸ti voluptatea echivocului. ˆ cazul al doiıntˆ a s In lea, pe aceea a limpezimii. M˘ decid, a¸adar, pentru coa s municare. Dar, dintr-o dat˘, femeia din fata mea surˆ ¸i a ¸ ıde s simt, dezolat, c˘ efortul meu de a comunica se converte¸te, a s pentru ea, ˆ valoare de seductie. . . ın ¸

exist˘ un moment cˆ b˘rbatul trebuie s˘ se hot˘a ınd a a a

Pagina 10 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

stele – cerul e o rece nedeterminare, o abstractiune. Dar, ¸ cu navigatia lor lent˘, norii ˆ transform˘ ˆ ¸ a ıl a ıntr-o vietate: ˆ dau relief ¸i biografie, dup˘ cum dau relief ¸i biograıi s a s fie p˘mˆ a ıntului, modelˆ lumina care vine de sus. Norii ınd aduc cerul ˆ ıntr-un spatiu al proximit˘¸ii. Sˆ astfel, ˆ ¸ at ınt, ıntro perfect˘ analogie cu textele revelate care, ¸i ele, aduc a s pe Dumnezeu mai aproape, ˆ ˆ ıl ıntrupeaz˘“ ¸i ˆ pun ˆ a s ıl ın ” ” mi¸care“. Marile texte revelate sˆ ˆ s ınt ıntre Dumnezeu ¸i oas meni ceea ce sˆ norii ˆ ınt ıntre cer ¸i p˘mˆ s a ınt: voaluri care apropie, accidente d˘t˘toare de personalitate, determin˘ri aa a mediatoare. A citi Biblia, sau Coranul, e a contempla norii care alunec˘, ˆ a ıncet, peste chipul lui Dumnezeu.

norii sˆ carnatia cerului. F˘r˘ ei – ¸i, noaptea, f˘r˘ ınt ¸ aa s aa
humanitas

Pagina de titlu

Pagina 11 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

a ` la mani`re de No¨ e ıca, c˘ exist˘, f˘r˘ s˘-l fi a a aa a urm˘rit, un anumit legato“ al publicatiilor mele de pˆ a a ¸ ın˘ ” acum, altul decˆ cel stilistic, sau al cˆ ıt ıtorva obsesii mai mult sau mai putin evidente. Las la o parte cele dou˘ vo¸ a lume de eseuri (¸i pe cel de-al treilea, ˆ a nepublicat), s ınc˘

simt,

Ie¸ire s

n˘scute la comand˘“ ˆ cea mai mare parte. Sˆ a a ın ınt oca” ” zionale“, ˆ ele m-am implicat, fire¸te, dar reprezint˘ mai ın s a curˆ prestatia mea social˘, r˘spunsul meu la ceea ce ınd ¸ a a altii au a¸teptat, sau au cerut, de la mine. Pornite dintr-o ¸ s exigent˘ interioar˘ sˆ deocamdat˘, numai celelalte dou˘ ¸a a ınt, a a c˘rti: Pitoresc ¸i melancolie ¸i Minima Moralia. Le v˘d, a¸ s s a acum, ca tentative de a l˘sa ˆ urm˘ dou˘ domenii ˆ caa ın a a ın re, dac˘ a¸ persista, a¸ sfˆ si ˆ a s s ır¸ ıntr-o competent˘ anchiloz˘: a a estetica ¸i filosofia culturii pe de o parte, etica pe de alta. s Ele trebuiau s˘ fie parcurse ¸i dep˘¸ite, ca stadiile“ lui Kia s as ” erkegaard. Legato“-ul meu e, a¸adar, al unor desp˘rtiri“ s a¸ ” ” treptate, dup˘ care ar urma, probabil, un efort de dincolo a de c˘rti. a¸ ˆ este tot mai limpede, ˆ orice caz, c˘ rostul ˆ si Imi ın a ınsu¸ al scrierii de c˘rti e l˘sarea lor ˆ urm˘, nu ca pe lucruri a¸ a ın a inutile, dar ca pe ni¸te Nebenph¨nomene, ca pe ni¸te rezis a s duuri centrifugale ale unui centru galactic care, el singur, conteaz˘: el singur d˘ m˘sura unei vieti ¸i prestigiul unui a a a ¸ s bilant final. Cartea ca urm˘ – iat˘ igiena scrisului. La¸i ur¸ a a s me: copii, iubiri, drame, amintiri, scˆ ırbe, c˘rti. Dar a pune a¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 12 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

cartea ca scop ¸i continut de viat˘ e tot atˆ de ridicol cu s ¸ ¸a ıt a lua drept ¸el oricare din performantele contingente ale t ¸ unei existente. Cˆ nu-ti resimti c˘rtile drept reziduuri, ¸ ınd ¸ ¸ a¸ cˆ le idolatrizezi (¸i te idolatrizezi pe tine ˆ ele), ele ınd s ın devin, pe nesimtite, c˘rti-evaziune, c˘rti-camuflaj (pentru ¸ a¸ a¸ infinite demisii ¸i turpitudini), c˘rti-scuz˘, c˘rti-ornament, s a¸ a a¸ c˘rti-carier˘, sau biete c˘rti-salahorie, morminte ale unei a¸ a a¸ h˘rnicii inertiale, ˆ care sufletele se ˆ a ¸ ın ıngroap˘ (uneori cana did) ˆ ıntr-o vinovat˘ uitare de sine. C˘rturarul“, c˘rtua a a ” rarul ˆ sine, nu e decˆ hipertrofia unei urme, dilatarea ın ıt nelegitim˘ a unei functiuni secundare a spiritului. A tr˘i a ¸ a pentru a scrie c˘rti e totuna cu a tr˘i halucinat de propria a¸ a ta umbr˘. E fatal s˘ la¸i o umbr˘, cˆ stai ˆ soare. Dar a a s a ınd ın decisiv, esential, obligatoriu este faptul de a sta ˆ soare, ¸ ın de a te mi¸ca liber ˆ lumina lui. s ın

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 13 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

a c˘rei copil˘rie candid˘ poetul ˆsi aminte¸te fermecat, e a a a ı¸ s reg˘sit˘, ˆ anii maturit˘¸ii, ˆ postura femeii de lume care a a ın at ın

dintr-o satir˘ (Luxita) de Iacob Negruzzi: Luxita, de a ¸ ¸

ˆ Inchide

Ie¸ire s

a schimbat deja un prim b˘rbat cu altul (mult mai r˘u, a a dup˘ spusa ei, decˆ cel dintˆ a ıt ıi):
Eu am ales ˆ grab˘ un ¸i mai r˘u st˘pˆ ın a s a a ın. Tot anul sta la ¸ar˘, vorbea numai de fˆ t a ın, De vite, grˆ ¸i pluguri, cˆ zioa e de mare. ıu s ıt ˆ ıt de la o vreme simtii o disperare Incˆ ¸ ˆ suflet ¸i m˘ dusei. . . In s a

humanitas

Pagina de titlu

Prin urmare, Sa¸a Com˘ne¸teanu era deja inactual˘ ˆ s a s a ın propria ei lume. Ar trebui, poate, cercetat rolul mondenit˘¸ii feminine ˆ demitizarea agrarului, a pastoralit˘¸ii at ın at romˆne¸ti. a s
Pagina 14 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

plin de fructe ro¸ii. S˘ culegi unul ¸i s˘ mu¸ti. S˘ simti s a s a s a ¸ gustul splendorii: carne vegetal˘, sucuri ¸i miresme. S˘ a s a reg˘se¸ti ˆ tine bucuria preistoric˘ a celui dintˆ culeg˘tor: a s ın a ıi a stupoarea ¸i apoi desf˘tarea lui f˘r˘ margini. ˆ definitiv, s a aa In aflˆ ındu-se fat˘-n fat˘ cu o femeie care ¸inea ˆ mˆ a un ¸a ¸a t ın ın˘ fruct, Adam a poftit fructul. . .

s˘ mergi printr-o livad˘. S˘-ti apar˘ dinainte un pom a a a¸ a

Ie¸ire s

gurant˘ ¸i ˆ ¸a s ımpietrire; momente de staz˘ absolut˘, urmate a a de ¸ˆsniri rapide, de nev˘zut; punct-virgul˘, punct-virgul˘, tı¸ a a a punct-virgul˘. . . a
humanitas

mi¸carea veveritelor: o succesiune uimitoasre de fuls ¸

uria¸˘ monocultur˘. Dar poti prefera cosmicitatea gr˘dinii sa a ¸ a – s˘ ai ˆ ograda ta de toate: ¸i plantatii utile ¸i ornamena ın s ¸ s tic˘ ¸i gazon pur. Vianu face monocultur˘. C˘linescu – a s a a gr˘din˘rit. C. N. ˆ si e mai gr˘dinar“ decˆ pare ¸i decˆ a a ınsu¸ a ıt s ıt ” vrea. Sarea lui e pitorescul care ˆ coloreaz˘ plantatiile, ıi a ¸ parcul englez care st˘ mereu s˘-i ˆ a a ınghit˘ geometriile. Iar a gr˘dinarul absolut, cel pe care nu degeaba C. N. ˆ pretuia a ıl ¸ atˆ e Goethe. ıt,

noica, cu teoria ”legato“-ului, ˆsi gˆ opera ca pe o ı¸ ındea

Pagina de titlu

Pagina 15 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

trat˘m drept oglinzi, sau ferestre: s˘ ne r˘sfrˆ a a a ıngem, analitic, ˆ ele, sau s˘ vedem prin ele zarea care le transcende. ın a Dar nu numai obstacolele sˆ ziduri. Totul poate deveni ınt

toate obstacolele ne par ca ziduri. Problema e s˘ le a

ˆ Inchide

Ie¸ire s

zid, dac˘ functioneaz˘ ca blocaj: ¸ansa cea bun˘, reu¸itele, a ¸ a s a s fericirea ˆ a¸i. Binele ¸i r˘ul sˆ nediferentiat, ziduri laıns˘s s a ınt, ¸ tente. Trebuie s˘ le ¸lefuie¸ti pˆ a la reflex ¸i transparent˘. a s s ın˘ s ¸a

cerul e ca o ap˘ ˆ a ınghetat˘ ˆ substanta c˘reia s-a amestecat ¸ a ın ¸ a sˆ ınge cu lapte.

cel mai frumos amurg pe care l-am v˘zut vreodat˘: a a un flaut, un clarinet, un oboi. Mai mult ca ceilalti in¸

humanitas

Pagina de titlu

strumenti¸ti, sufl˘torii au o afinitate cu plastica; dac˘ am s a a vedea sunetul, am asista la un spectacol miraculos: din fiecare instrument s-ar desprinde un ˆ ıntreg muzeu de sculp” turi ˆ aer“, un popor, translucid, de nimfe. Echivalentul ın plastic al sufl˘torului: me¸terul sticlar. a s

Pagina 16 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

dat˘, realizez alc˘tuirea incredibil˘ a p˘mˆ a a a a ıntului, a p˘mˆ a ıntului nud. E substanta cea mai lipsit˘ de determin˘ri din ¸ a a cˆ exist˘: culoare incert˘, form˘ inexistent˘, constitutie ıte a a a a ¸

privesc brazdele proasp˘t ˆ a ıntoarse de plug ¸i, ca nicios

ˆ Inchide

Ie¸ire s

indescriptibil˘ altfel decˆ prin analogie cu neantul. Cˆ a ıt ınd spui materie“, nu-ti poti reprezenta o mai adecvat˘ cores¸ ¸ a ” pondent˘ sensibil˘ decˆ p˘mˆ ¸a a ıt a ıntul. A fi f˘cut din p˘mˆ a a ınt e a avea ca temei informul, inertul, nimicul ˆ si. Si toınsu¸ ¸ tu¸i, ce antinomie – reziduu ¸i mediu germinativ deopos s triv˘. Alc˘tuit din de¸eu organic, un fel de moarte infia a s nit distilat˘, dar plin de seminalitate“, de puseu vital. a ” E substanta constitutiv˘ a planetei ¸i a noastr˘: ca ata¸ a s a ˆ chip ciudat ˆ a, vechimea lui re – originarul ˆ si. In ınsu¸ ıns˘ nu are aspectul unei uria¸e acumul˘ri, ci al unei macer˘ri s a a duse la limita ei: p˘mˆ a ıntul pare produsul sec al unei geologice digestii; e trecut pur, e ceea ce r˘mˆ din real a ıne dup˘ experienta supremei transmutatii. P˘mˆ a ¸ ¸ a ıntul – pentru simtul comun, simbolul ˆ si al imediatului – e, mai ¸ ınsu¸ degrab˘, polul opus al consistentei, al prezentului, al reaa ¸ lului. A c˘lca pe p˘mˆ e o ie¸ire din timp echivalent˘ cu a a ınt s a a privi stelele.

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 17 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

complexul lor de inferioritate fat˘ de lumea culturii“. Toti ¸a ¸ ”

diletantismul literar (sau ¸tiintific) al teologilor de azi: s ¸

Ie¸ire s

par a se str˘dui s˘ p˘trund˘ ˆ aceast˘ lume, ca ¸i cˆ a a a a ın a s ınd lumea din care vin ei e insuficient˘ ¸i marginal˘. Or, teoloas a gia trebuie s˘ se reverse peste cultur˘, nu s˘ aspire la ea, a a a cum aspir˘ provincialul la certificatul de intelectualitaa ” te“ al metropolei. O intelectualitate care ˆ ıntoarce spatele Bisericii ¸i o Biseric˘ timid˘, care nu-¸i onoreaz˘ autoritas a a s a tea (crezˆ de cuviint˘ s-o ˆ ınd ¸a ımpart˘ ba cu cultura“, ba a ” cu ¸tiinta“ modern˘, ba cu puterea secular˘) – iat˘ criza s ¸ a a a ” prin care trecem.

humanitas

Pagina de titlu

n˘ s˘ fii privit. a a

cine n-a pozat niciodat˘ unui artist, nu ¸tie ce ˆ a s ınseamniciodat˘ verdele nu e mai plin de sperant˘ decˆ toama ¸a ıt

Pagina 18 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

na. Verdele grˆ ıului abia r˘s˘rit, la sfˆ sit de octombrie: aa ır¸ str˘in ˆ a ıntr-un ocean de brunuri uscate, fragil, proasp˘t, a cu o tent˘ sticloas˘, ˆ arcat de promisiunea invaziei posa a ınc˘ thibernale. A¸a trebuie s˘ fi ap˘rut Ioan Botez˘torul ˆ s a a a ın

Ie¸ire s

pustie: o pat˘ de verde ireal, profetic, ca verdele grˆ a ıului abia r˘s˘rit, ˆ octombrie. aa ın

humanitas

atˆ de frumos ˆ locul acesta, ˆ momentul acesıt ın ın ” ta, ˆ ıt nu-mi mai vine s˘ plec!“ – o fraz˘ care ˆ¸i vine ıncˆ a a ıt adeseori ˆ minte cˆ te plimbi; o fraz˘ candid˘, dar, ˆ ın ınd a a ın fond, absurd˘. E, ˆ ea, o l˘comie copil˘reasc˘, hr˘nit˘ de a ın a a a a a convingerea c˘ o emotie se poate dilata la nesfˆ sit, c˘ ea a ¸ ır¸ a are ceva de cˆstigat prin expansiune cantitativ˘. E totuna ı¸ a cu a schimba ascuti¸ul unui punct cu desf˘¸urarea egal˘ ¸s as a a liniei. Toate nefericirile vin din incapacitatea noastr˘ de a a savura punctualitatea“ unei situatii date, din pofta de ¸ ” linearitate. Teama de moarte e, ¸i ea, rezultatul dorintei s ¸ perpetue de linearitate. N-a¸ mai pleca. . .“ Dar, oricum, s ” peisajul de dinaintea ta pleac˘: lumina i se schimb˘ infinia a tezimal de la o clip˘ la alta; o adiere, un zgomot, asociatia a ¸ unui gˆ nea¸teptat ˆ modific˘ ireversibil. Nu poti p˘stra ınd s ıl a ¸ a

e

Pagina de titlu

Pagina 19 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

momentul frumusetii decˆ p˘r˘sindu-l. Dac˘ vrei s˘-l de¸ ıt a a a a pozitezi, s˘-l ai definitiv, el ˆsi pierde contururile, se stina ı¸ ge, cade ˆ vid. Simti, deci, dintr-o dat˘, c˘ ˆ locul acesta ın ¸ a a ın ¸i ˆ ceasul acesta e frumos, sfˆsietor de frumos? Atunci, s ın ı¸ pleac˘! Ti s-a f˘cut un dar, pe care nu-l iei cu tine decˆ a ¸ a ıt ˆ ıntorcˆ ındu-i spatele.

humanitas

Pagina de titlu

coace, strugurii au nevoie nu numai de soare, ci ¸i de ceat˘. s ¸a E o perfect˘ definitie a ambiguit˘¸ii dionisiace. Iradiant ¸i a ¸ at s nebulos, estival ¸i tomnatec, dionisiacul nu e, propriu-zis, s opus apolinicului: e apolinic tulburat, halucinatoriu sau, invers, betie exaltat˘ solar. Betia comun˘ nu are nimic de¸ a ¸ a a face cu dionisiacul: ea nu are acces la soarele din vin: ˆ ıi bea numai ceata. ¸

aflu de la un ¸˘ran (tˆ arul Bˆrlea) c˘, pentru a se ta ın˘ a a

Pagina 20 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

re pe care le-a p˘strat, din copil˘rie, toat˘ viata: p˘mˆ a a a ¸ a ıntul

enescu, ˆ convorbirile cu Gavoty, nume¸te dou˘ repeın s a

Ie¸ire s

¸i religia. Blaga ar fi exultat: ce splendid˘ ilustrare a spis a ritului r˘s˘ritean, a sofianicului care coboar˘“! Nu cerul aa a ” ” ˆ ınstelat“ ¸i legea moral˘“ (a doua nefiind decˆ expresia s a ıt ” abstract˘ a primului), ci cerul ¸i p˘mˆ a s a ıntul, iat˘ o polaritate a adev˘rat˘, polaritatea ˆ a¸i: materia ¸i forma, balastul ¸i a a ıns˘s s s aspiratia. Cu precizarea c˘, aici, materia“ ¸i balastul“ nu ¸ a s ” ” sˆ termeni peiorativi, ci datele obiective ale umanit˘¸ii, ınt at imediatul ei. Singur imediatul acesta d˘ pret (¸i trup) a ¸ s ¸intei. C˘ci, f˘r˘ trup, f˘r˘ p˘mˆ t a aa a a a ıntul nostru constitutiv, religia n-ar fi decˆ Schw¨rmerei, cochet˘rie r˘sf˘¸at˘, un ıt a a a at a soi de hobby sublim, c˘ruia nimic nu i se opune. Trebuie a s˘ fii ˆ a ınger pentru ca religia destrupat˘ s˘ aib˘ sens. Pena a a tru om, religia e locul unei neˆ ıntrerupte agonii“, al unui ” r˘zboi: r˘zboiul dintre bun˘tatea p˘mˆ a a a a ıntului ¸i bun˘tatea s a lui Dumnezeu. F˘r˘ bun˘tatea p˘mˆ aa a a ıntului din el, omul se pierde ˆ rozuri. Doar ˆ ın ıngerul rezist˘, pentru c˘ r˘mˆ a a a ıne lupt˘tor, chiar ¸i ˆ conditia spiritului. Si ˆ a s ın ¸ ¸ ıngerul are dou˘ a repere constante, acelea¸i: p˘mˆ s a ıntul ¸i religia“. Doar c˘, s a ” la el, sˆ prin decret divin, r˘sturnate. P˘mˆ ınt, a a ıntul e ce” rul“ lui. El st˘ al˘turi de omul p˘mˆ a a a ıntesc, ˆ ıncearc˘ s˘ se a a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 21 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

integreze, s˘ se insinueze ordinii lui, pentru a-l absorbi. A a locui ˆ ceruri ¸i a avea p˘mˆ ın s a ıntul ca treab˘ zilnic˘, acesta e a a destinul ˆ ıngerului. Semnificativ˘, oricum, intuitia lui Enea ¸ scu: muzica e, ˆ ıntre toate, arta cea mai lipsit˘ de trup: ca a un ˆ ınger care lucreaz˘ asupra p˘mˆ a a ıntului din noi, asupra a ceea ce, ˆ noi, e p˘mˆ arabil. ın a ınt

humanitas

Pagina de titlu

lumea poate fi gˆ ındit˘. Aceasta ¸i este tema speculatiei a s ¸ elene: ceea ce poate fi gˆ ındit: das Denkbare. Cu Evul Mediu, dup˘ evenimentul ˆ a Intrup˘rii, tema speculativ˘ prin a a excelent˘ e das Undenkbare, de-ne-gˆ ¸a ınditul. Cˆ ınd, dup˘ a Descartes, se recade ˆ ceea ce poate fi gˆ ın ındit“, intelectul ” a pierdut inocenta greceasc˘: das Denkbare devine echiva¸ a lent cu das Vorstellbare, cu das bloß Denkbare, cu stricta plauzibilitate. Nu mai poate fi adev˘rat decˆ ceea ce un a ıt intelect care a pierdut exercitiul confrunt˘rii cu de-ne¸ a ” gˆ ınditul“ socote¸te a fi admisibil“. s ”

inocenta gˆ ¸ ındirii grece¸ti: bucuria de a descoperi c˘ s a
Pagina 22 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

ca atare ˆ orice ˆ ın ıntruchipare a lumii: ˆ pomul acesta, ˆ ın ın curba acestui deal, ˆ forma norilor. E ˆ a insuficient a ın ıns˘ vorbi – ˆ aceste cazuri – de un spirit“ generic, prezent ın ” – ca un temei abstract – ˆ toate. Pentru a fi eficace, el ın trebuie s˘ lucreze diferentiat de la un lucru la altul, s˘ a ¸ a fie ˆ adecvare cu fiecare obiect sau fiint˘ a vizibilului. ın ¸a Trebuie, cu alte cuvinte, s˘ ne reprezent˘m spiritul ca pe a a ceva specific, iar nu generic. E un fel de a ˆ ¸elege mai bine ınt problema unui Dumnezeu personal. . .

dac˘ spiritul are realitate, atunci el trebuie recunoscut a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 23 din 81

nordic al aleii cu plopi. Stiam c˘ Horia Bernea lucreaz˘ ¸ a a acolo ¸i urma s˘-l iau spre cas˘. O paradigm˘ a gestului s a a a critic, mi-am spus: criticul vine, la sfˆ situl zilei, ˆ preajma ır¸ ın artistului ¸i decreteaz˘ c˘ e bine“: e un demiurg ˆ s a a ınju” m˘t˘¸it, capabil numai de comentariu ¸i, mai ales, expus a at s gre¸elii. La rˆ s ındul lui, artistul e un demiurg ˆ ınjum˘t˘¸it. a at Poate gre¸i ¸i nu se poate ˆ s s ıntoarce asupra faptei sale cu

ieri, spre sear˘, am urcat pˆ a la ”pˆ de la cap˘tul a ın˘ ılnia“ a

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

o competent˘ obiectiv˘. Despicarea Creatorului ˆ dou˘ ¸a a ın a jum˘tati distincte e, ˆ art˘, p˘catul originar. a ¸ ın a a

humanitas

peisaj ¸i a lumii create ˆ general, trebuie s˘ te opre¸ti – s ın a s cu oarecare uimire – la cuvˆ ıntul libertate: el exprim˘ ˆ a ın chipul cel mai potrivit calitatea naturii de a fi perfect˘“, a ” f˘r˘ a fi sistematic˘“. Libertatea e materia prim˘ a lumii aa a a ” ¸i efectul global al spectacolului ei. s

pentru a descrie, cu un singur cuvˆ ordinea unui ınt,

Pagina de titlu

Pagina 24 din 81 ˆ Inapoi

pas heureux n’a point de patrie; il n’aime rien; si vous voulez fonder une r´publique, vous devez vous occuper de e tirer le peuple d’un ´tat d’incertitude et de mis`re qui le e e corrompt. Si vous voulez fonder une r´publique, faites en e sorte que le peuple ait le courage d’ˆtre vertueux.“ e

saint-Just, 29 noiembrie 1792: ”Un peuple qui n’est

ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

un deal ˆ adurit, toamna, cˆ totul intr˘ ˆ marea deımp˘ ınd a ın riv˘ a brunurilor. Prim˘vara e a jubilatiei, vara, a unei a a ¸ omogene deplin˘t˘¸i, iarna – a ascezei cathare. Dar splena at doarea, splendoarea adev˘rat˘ nu e de ˆ ılnit decˆ toama a ıntˆ ıt na, ˆ octombrie, pe o zi ˆ ın ınsorit˘. Moartea vegetal˘ dea a buteaz˘ cu o cutremur˘toare s˘rb˘toare. Si e de ˆ ¸eles a a a a ¸ ınt c˘ anul bisericesc ˆ a ıncepe tocmai cu anotimpul acesta, ˆ ın care sfˆ situl ¸i slava se ˆ ır¸ s ıntrep˘trund. ˆ a Intregul mister al credintei ˆ pare a porni de aici: de la intuitia mortii ca ¸ ımi ¸ ¸ glorie. Si ca prag al unei nesfˆ site diferentieri. Toamna, ¸ ır¸ ¸ fiecare specie ˆ ıncheie altfel ¸i fiecare individ vegetal se sins gularizeaz˘ ˆ a ıntr-o culoare proprie. ˆ aceast˘ diversificare In a extatic˘ a particularului st˘ splendoarea spectacolului aua a tumnal ¸i, poate, a destinelor noastre postume. . . ( Stiu, s ¸ ” vom muri, dar cˆ a splendoare!“) ıt˘

nimic nu ilustreaz˘ mai bine atributul splendorii decˆ a ıt

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 25 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

noa¸terii decˆ soarele estival, care poate duce c˘ldura pˆ a s ıt a ın˘

soarele de toamn˘ e o metafor˘ mai adecvat˘ a cua a a

Ie¸ire s

la fierbinteal˘ ¸i disolutie. C˘ldura“ spiritului nu trebu¸ as ¸ a ” ie nici s˘ topeasc˘, nici s˘ exalte lucrurile: trebuie s˘ le a a a a mˆ ıie. ıngˆ

neverosimil˘ de flori policrome: o oaz˘ v˘ratec˘, ˆ mija a a a ın locul unei toamne deja de¸ertice. M˘ apropii ¸i constat, s a s siderat, c˘ am dinainte un spectaculos trucaj: e vorba de a un uria¸ buchet de plante uscate. Dar ce diferentiere a s ¸ usc˘ciunii! La unele ˆ a subzist˘ flori pergamentoase, cia ınc˘ a ulini vinetii, pufuri cu nuante albastre. Tot fastul de-acum ¸ ¸ cˆ ıteva luni e prezent, dar ˆ ıntr-o variant˘ muzeal˘: o colectie a a ¸ de figuri de cear˘“, care nu sˆ a ınt, totu¸i, artificiale. Nu s ” trupuri contraf˘cute, ca la Madame Tussaud, ci trupuri a conservate, supravietuind stins, sub o friabil˘ pojghit˘ de ¸ a ¸a atemporalitate.

de departe, pe locul vechiului conac, v˘d o aglomeratie a ¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 26 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

a lungul ˆ ılnirilor noastre, era c˘ actul gˆ ıntˆ a ındirii trebuie

ceea ce dl Dragomir ˆ ıncerca s˘ ne spun˘, ˆ fond, dea a ın

Ie¸ire s

s˘ ˆ a ınceap˘ prin a lua ˆ serios o platitudine. Nici o platia ın tudine nu e platitudine ˆ ea ˆ a¸i, ci e platitudine prin ın ıns˘s pasivitatea noastr˘ mental˘, prin somnolenta noastr˘. A a a ¸ a ˆ ıncepe de la o platitudine e totuna cu a ˆ ıncepe f˘r˘ o idee aa proprie. Cei care au prea repede, de la bun ˆ ınceput, idei, nu ajung, mai niciodat˘, s˘ gˆ a a ındeasc˘. Cheia demarajului a speculativ optim: a nu avea idei. A le obtine. ¸

humanitas

Pagina de titlu

departe, peste dealurile de la apus) am, ˆ ıntr-un anumit punct, sentimentul c˘ merg pe un hotar foarte subtire. a ¸ ˆ Intr-adev˘r, spre dreapta v˘d, la orizont, un peisaj de a a iarn˘ caracteristic, bruegelian, decupat ˆ a ıntr-o translucid˘ a ˆ stˆ r˘ceal˘. In ınga, spre Scorteni, orizontul e, dimpotriv˘, a a ¸ a ar˘miu, senin, ca un crepuscul autumnal. Tulbur˘toare e a a simultaneitatea celor dou˘ priveli¸ti, din punctul ˆ caa s ın re m˘ aflu. A¸a trebuie s˘ se vad˘ lumea, cu frigul ¸i cu a s a a s

pe drumul care urc˘ dinspre sat spre costi¸˘ (¸i, mai a sa s

Pagina 27 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

c˘ldura ei, cu binele ¸i cu r˘ul ei, din perspectiva Creaa s a torului. Pentru a o ˆ ¸elege, trebuie s˘ cauti aceea¸i perınt a ¸ s spectiv˘: s˘ te instalezi ˆ punctul simultaneit˘¸ii, adic˘ a a ın at a ˆ loja lui Dumnezeu. ın
humanitas

pisici albe, zvˆ a fulger˘tor ˆ aer. ırlit˘ a ın

ieri, prima ninsoare, scurt˘, ineficace, ca gheara unei a
Pagina de titlu

ni¸te brazde enorme, barbare, preistorice), se v˘d nenus a m˘rate fire de p˘ianjen: un n˘vod diafan, pretios, care ˆsi a a a ¸ ı¸ decoreaz˘ prada, ˆ a ınainte de a o capta. Contrastul dintre spinarea solzoas˘ a p˘mˆ a a ıntului ¸i inefabilul p˘ienjeni¸ului s a s e ametitor: ca o dantel˘ aruncat˘ peste un dinozaur. ¸ a a

ˆn contre-jour, deasupra terenului proasp˘t arat (cu ı a
Pagina 28 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

Noica. Am fost, fire¸te, la P˘ltini¸ ¸i vara (ultima var˘, cu s a ss a sprint-ul nebunesc spre Gura Rˆ ıului ¸i ˆ s ınapoi). Dar constat acum, retrospectiv, c˘ figura“, modelul ˆ ılnirilor a ıntˆ ”

mirosul iernii se asociaz˘, adesea, ˆ sufletul meu, cu dl a ın

ˆ Inchide

Ie¸ire s

p˘ltini¸ene e ceea ce eman˘ dintr-un peisaj de munte, iara s a na, sub un soare rece, dar cordial. Poate c˘, totu¸i, iarna a s am fost mai des acolo decˆ vara. Dar, ¸i dac˘ n-ar fi a¸a, ıt s a s ˆ ıntreg ritualul de care ˆ amintesc e unul hibernal, cu palımi toane, bocanci, ¸uici fierte, foc de lemne (dublat de radiat toare clandestine), ceaiuri ¸i plimb˘ri prin ger: prin gerul s a umbros al drumului c˘tre schit, sau prin cel ˆ a ınsorit al urcu¸ului de la schit spre derivatia Santei. Iarna am urcat, pe s ¸ ¸ ˆ ıntuneric, cu Gabriel, ¸inˆ t ındu-ne de mˆ a, ca s˘ nu ne pierın˘ a dem, povˆ sul dinspre prima caban˘ a dlui Noica, unde el ırni¸ a ne a¸tepta cu o lumˆ s ınare aprins˘ (c˘ci se ˆ a a ıntrerupsese curentul) ¸i cu o mie de solutii de cazare“. Iarna ne-am dat s ¸ ” drumul, cu s˘niile, pe pˆ a ırtia de lˆ a u¸a lui, sub privirea ıng˘ s lui multumit˘ ¸i protectoare. Iarna m-am refugiat, cˆ ˆ ¸ as ınd ın camera dlui Nicolae, cˆ ˆ cea din cabana vecin˘ cu a dlui ınd ın a Noica, pentru a-mi tr˘i delirul de la mijlocul vietii, asistat a ¸ de surˆ lui plin de tact. Iarna i-am dus lemne sus, cu ısul Trabantul, iarna am citit ¸i comentat, la ˆ s ındemnul lui, Deuteronomul, Leviticul ¸i Numerii. Si iarna l-am ˆ s ¸ ıngropat, lˆ a schit, dup˘ ce tot iarna c˘zuse ˆ camer˘, el, care ıng˘ a a ın a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 29 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

¸tia s˘ nu cad˘ pe gheata din p˘dure, mergˆ cu o gratie s a a ¸ a ınd ¸ stˆ ıngace, cu mˆ ıinile ˆ ındep˘rtate de corp, ca pe sˆ a. Iara ırm˘ na filosofiei? Iarna sufletului lui dornic de geometrie? Iarna ˆ ımprejur˘rilor? Poate. Dar ¸i iarna r˘gazului l˘untric, a coa s a a muniunii ¸i a tehnicii de a supravietui, activ ¸i ad˘postit, s ¸ s a pˆ a la desprim˘v˘rare. Iarna dlui Noica. A vietii lui ¸i a ın˘ a a ¸ s mortii lui. Iarna mereu mˆ ıietoare a dialogului cu el ¸i ¸ ıngˆ s iarna, nemˆ ıiat˘, a absentei lui. ıngˆ a ¸

humanitas

Pagina de titlu

tastrofat socialmente. Si – ca ¸i prima dat˘ – sˆ euforic. ¸ s a ınt
Pagina 30 din 81

pentru a doua oar˘, la interval de ¸apte ani, sˆ caa s ınt

tetii de a ˆ atrˆ ( Ce face timpul din noi!“, Cum ¸ ımb˘ ıni ” ” eram ¸i cum am ajuns!“ etc.), nu realiz˘m o catastrof˘ s a a existential˘ infinit mai dramatic˘: trecerea de la copil˘rie ¸ a a a la vˆ ırsta adult˘. Maturizarea, ˆ aparenta ei deplin˘tate, a ın a nu e decˆ o instrumentalizare a fiintei, o solidificare caıt ¸ re ˆ ıncearc˘ s˘ obtin˘ eficacitatea. Tot ce e posibil pur ˆ a a ¸ a ın

confiscati de frazeologia (aproape ritualizat˘) a tris¸ a

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

copil˘rie se ˆ a ınchide ˆ putin˘tatea realului; o imens˘ plasın ¸ a a ticitate se schematizeaz˘ pentru a deveni functional˘. Fat˘ a ¸ a ¸a de acest exces de adaptare, ˆ atrˆ ımb˘ ınirea e mai curˆ reınd cuperatoare: lucreaz˘ ˆ ea dizolvantul misterios al mortii a ın ¸ care se apropie, presentimentul teribil al unei nout˘¸i. . . at ˆ privesc copiii ¸i m˘ ˆ Imi s a ıntristez de cre¸terea lor. M˘ s a simt descrescˆ ¸i exult. ınd s

humanitas

Pagina de titlu

cu voci ml˘¸tinoase, de ˆ as ınjunghiati. Nevestele manevreaz˘ ¸ a oale ¸i fleici, copiii chiuie prin b˘l˘rii, sc˘pati de sub cons aa a ¸ trol. Se aude l˘tratul unor cˆ ˆ arˆ ¸i, incapabili s˘ mai a ıini ınt˘ ıtat a disting˘ ˆ a ıntre mirosul de gr˘tar ¸i mirosul de transpiratie. a s ¸ Dac˘ toate astea exist˘, eu – cu problemele ultimelor a a luni – nu exist. Toate astea, bineˆ ¸eles, exist˘. ınt a

un grup de cheflii cˆ a, ˆ cabana din fundul curtii, ınt˘ ın ¸

Pagina 31 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

cˆstigat. . . ı¸

ceasul – foarte periculos – cˆ o femeie simte c˘ a ınd a

Ie¸ire s

unic anotimp l˘untric. a

ecvanimitate: a traversa cele patru anotimpuri cu un
humanitas

ridicati deasupra virtutilor dumneavoastr˘, deasupra con¸ ¸ a secventei, deasupra exigentelor ve¸nic neadormite, deasu¸ ¸ s pra a tot ceea ce a fost, pˆ a acum, continutul dumneaın˘ ¸ voastr˘ de viat˘: ˆ sine, virtutile pot sustine un suflet, dar a ¸a ın ¸ ¸ ˆ pot ¸i bloca. Drama zilnic˘ nu e f˘cut˘ din virtuti ¸i vicii, ıl s a a a ¸ s ci dintr-o substant˘ promiscu˘, ˆ cuprinsul c˘reia binele ¸a a ın a poate ucide ¸i r˘ul poate mˆ s a ıntui. Virtutea – dac˘ exist˘ a a – e una singur˘: plasticitatea. Nu versatilitatea, nu incona sistenta, nu oportunismul, dar plasticitatea: adic˘ puterea ¸ a de a reactiona infinit diferentiat la infinita diferentiere a ¸ ¸ ¸ ˆ ımprejur˘rilor, puterea de a tr˘i nu aplicˆ criterii gataa a ınd f˘cute, ci descoperind criterii. Cu alte cuvinte, puterea a de a fi nou clip˘ de clip˘. F˘r˘ plasticitate, vietile noasa a aa ¸ tre devin un simplu prilej de a tezauriza e¸ecuri. E¸ecul s s

din scrisoarea c˘tre doamna G. C.: ”V˘ doresc s˘ v˘ a a a a

Pagina de titlu

Pagina 32 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

nu trebuie tezaurizat; el nu trebuie l˘sat s˘ ˆ a a ınghete ˆ ¸ ıntrun stop-cadru“ destr˘m˘tor. Nu clip˘, opre¸te-te!“, ci a a a s ” ” clip˘, treci, ca s˘ o pot lua de la cap˘t!“ – iat˘ regula a a a a ” dup˘ care cred c˘ vom fi judecati. ˆ a a ¸ Intr-o poveste oriental˘ a se vorbe¸te despre un bog˘ta¸ avar care a fost pedepsit s a s s˘ nu mai poat˘ sc˘pa niciodat˘ de ˆ alt˘rile sale rupte, a a a a ınc˘ ¸a pentru c˘ nu le-a aruncat la timp. Trebuie s˘ ne schimb˘m, a a a la timp, ˆ alt˘rile, s˘ nu ne ata¸˘m, cu ˆ ap˘¸ˆ ınc˘ ¸a a sa ınc˘ atınare, de ceea ce, uneori, pare proprietatea noastr˘ cea mai intim˘, a a dac˘ nu chiar ˆ si destinul nostru. a ınsu¸ Tot ˆ Orient, ˆ Extremul-Orient, se spune c˘ semın ın a nul ˆ ¸elepciunii e capacitatea de a c˘l˘ri un tigru, de ınt aa a domina, a¸adar, s˘lb˘ticia sortii. Dar la noi, de Flos a a ¸ rii, ˆ ¸elepciunea are un chip mai umil: ea e puterea de ınt a c˘l˘ri un m˘gar. Poti intra pe calea regal˘ instalat pe aa a ¸ a tot ce e mai precar, mai prost“, mai ignobil. V˘zduhul a ” poate c˘l˘ri pe lut. . . aa

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 33 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

urm˘ri s˘ str˘luciti prin cinste.“ (Spre ¸inere de minte, cea a a ¸ t

din scrierile lui Tadeu Hˆjdeu: ”Fiti cinstiti f˘r˘ a a ¸ ¸ aa

Ie¸ire s

lor trei fii ai mei.) E un avertisment ˆ ımpotriva ostentatiei, ¸ dar e mai mult decˆ atˆ un segment de etic˘ oriental˘“ ıt ıt: a a ” – a obtine f˘r˘ s˘ dore¸ti, a ¸inti f˘r˘ s˘ oche¸ti, a g˘si ¸ aa a s t aa a s a f˘r˘ s˘ fi c˘utat cu ˆ ırjire. ˆ limitele acestei etici, ciaa a a ındˆ In ne urm˘re¸te s˘ str˘luceasc˘ prin cinste e necinstit. Alt a s a a a Indepliniti-v˘ ˆ ¸ a ındatoririle cu fidelitate ¸i zel, dar s pasaj: ˆ ” totodat˘ cu moderatie. Orice exagerare d˘uneaz˘, chiar a ¸ a a dac˘ e ˆ bine“. Sau, ˆ acela¸i spirit: Nu v˘ ˆ a ın ın s a ındep˘rtati a ¸ ” cˆ si de putin de litera legii, dar s˘ nu uitati c˘ pˆ a ¸i cea ıtu¸ ¸ a ¸ a ın˘ s mai corect˘ pedeaps˘ i se pare injust˘ celui asupra c˘ruia a a a a este aplicat˘.“ Orice rigori normative, oricˆ de elaborate, a ıt oricˆ de nobile, sˆ sub nivelul eticii lui Tadeu. ıt ınt

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 34 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

¸i am o jubilatie a instabilit˘¸ii. Am mereu norocul s˘ fiu s ¸ at a dislocat, ori de cˆ ori sˆ ˆ pragul unei instal˘ri“. Dac˘ ıte ınt ın a a ” n-ar fi vorba de un noroc, de ce a¸ jubila atˆ de prompt s ıt ¸i de plin? s

privesc ˆ jur, ˆ camera mea din spatele atelierului, ın ın

Ie¸ire s

simt, trebuie s˘-l ˆ ¸ a ıntemeieze.

subtilitatea nu trebuie niciodat˘ s˘ ˆ a a ınlocuiasc˘ bunula
humanitas

care ar˘ pe dealul de dincolo de plopi. Oricˆ a¸ vrea s˘ nu a ıt s a cad ˆ p˘¸unism, simt artificiul ¸i monstruozitatea ma¸inii: ın as s s e urˆ a, fenomenal de urˆ a! Tractorul mai cu seam˘ e ıt˘ ıt˘ a o aparitie ˆ aimˆ atoare. Nici un design nu l-a putut ¸ ınsp˘ ınt˘ ˆ ınzi, nici un peisaj nu-l poate asimila. La fel – suımblˆ netul motorului, de o regularitate grobian˘, terorizant˘. a a Aratul are un aspect de executie. Tractoarele ˆ siruite la ¸ ın¸ orizont par trupe de ocupatie ˆ mar¸. Plugarul: efort su¸ ın s prem ˆ ıntr-o des˘vˆ sit˘ lini¸te. Tractoristul: efort minim a ır¸ a s ˆ ıntr-un vacarm. Recolta pare obtinut˘ prin rechizitionare. ¸ a ¸ P˘mˆ a ıntul e exploatat la propriu, ca o slug˘ inert˘. Si ˆ a a a ¸ ınc˘ o dat˘: ceea ce se vede ¸i ceea ce se aude e urˆ ˆ a s ıt, ıngrozitor de urˆ jignitor de urˆ ıt, ıt!

plimbarea de azi e compromis˘ de tapajul tractoarelor a

Pagina de titlu

Pagina 35 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

Dar e limpede c˘ nu-l putem gˆ a ındi pˆ a la cap˘t. Exist˘ ın˘ a a o disproportie uria¸˘ ˆ ¸ sa ıntre ˆ ınzestrarea noastr˘ curent˘ ¸i a as anvergura acestui gˆ ınd. Miraculos e pˆ a ¸i faptul c˘ reın˘ s a aliz˘m aceast˘ disproportie. A¸a stˆ lucrurile, ˆ pot a a ¸ s ınd ımi imagina patru solutii posibile ˆ relatia noastr˘ (mental˘) ¸ ın ¸ a a cu Dumnezeu: Iˆ Intrucˆ Dumnezeu nu ˆ e dat ca atare de experient˘ ıt ımi ¸a ¸i scap˘, ˆ egal˘ m˘sur˘, cuprinderii mele intelectuale, e s a ın a a a inutil s˘-l iau ˆ discutie. Fac, deci, abstractie de ipoteza a ın ¸ ¸ existentei lui, ca de o ipotez˘ cu care nu pot lucra. Refuz ¸ a s˘ manipulez imponderabile ¸i s˘ construiesc pe inefabil. a s a Corect este s˘ m˘ ocup strict de ceea ce cade sub incidenta a a ¸ puterilor mele reale. Solutia aceasta nu e, propriu-zis, atee. Ea nu exclu¸ de existenta lui Dumnezeu. Se multume¸te doar s˘ nu ¸ ¸ s a o includ˘, invocˆ a ınd onestitatea“, bunul-simt“, simtul ¸ ¸ ” ” ” m˘surii“, pe scurt, un soi de umilitate rationalist˘, care a ¸ a nu aspir˘ la performante imposibile. E solutia intelectuaa ¸ ¸ lului luminat“, a filozofului realist“, care ˆsi cunoa¸te ı¸ s ” ” ”

gˆ suprem pe care-l putem gˆ e Dumnezeu. ındul ındi

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 36 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

limitele“ ¸i nu ˆ ¸elege s˘ ¸i le dep˘¸easc˘. s ınt as as a II ˆ Intrucˆ Dumnezeu se refuz˘ facult˘¸ilor mele cogniıt a at tive, consimt s˘ m˘ raportez la el numai ¸i numai pe calea a a s credintei. La ce bun s˘ atac mental o tem˘ care transcen¸ a a de mentalul? M˘ resemnez ˆ postura credinciosului care a ın r˘spunde tuturor ˆ a ıntreb˘rilor printr-un citat din textele rea velate. Nu analizez, nu interpretez; ˆ definitiv, nu gˆ ın ındesc. C˘ci risc s˘ gre¸esc ori de cˆ ori abordez cu puterile mele a a s ıte m˘rginite un domeniu prin definitie nem˘rginit. a ¸ a E solutia pietismului curent, care ¸i-a inventat maxima: ¸ s Crede ¸i nu cerceta!“. ˆ ¸eleas˘ ˆ acest context, credinta s Int a ın ¸ ” e pur˘ pasivitate, abdicare de la inteligent˘, livrare de sine a ¸a dinaintea unui adev˘r resimtit ca prestigios tocmai ˆ a ¸ ıntrucˆ ıt e nedemonstrabil. III Inaccesibilitatea lui Dumnezeu e o prejudecat˘ lea ne¸˘, dac˘ nu o declaratie de prostie. Dumnezeu e, ˆ sa a ¸ ıntradev˘r, gˆ a ındul cel mai greu de gˆ ındit, dar El nu e de negˆ ındit. Dac˘ sˆ alc˘tuit dup˘ chipul ¸i asem˘narea a ınt a a s a ” Lui“, atunci trebuie s˘ dispun de capacitatea de a-L cua noa¸te. Dac˘ pot s˘-L concep, trebuie s˘-L ¸i ˆ ¸eleg. Ins a a a s ınt

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 37 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

telectul e un dar dumnezeiesc care, bine antrenat, poate lumina orice mister, chiar ¸i misterul suprem. De fapt, nu s exist˘ mister, ci doar secret, teritoriu camuflat, ˆ a nea ınc˘ dezv˘luit, dac˘ nu chiar ascuns ˆ mod intentionat, pena a ın ¸ tru a nu sminti mintile ¸ubrede. Continutul credintei poate ¸ s ¸ ¸ ˆ a deveni continut al unei ¸tiinte“, fie la sfˆ situl unui ıns˘ ¸ s ¸ ır¸ ” intens efort individual, fie, m˘car, la sfˆ situl unui efort a ır¸ treptat, colectiv, care se acumuleaz˘ ˆ traditie“. a ın ¸ ” Aceasta este, ˆ ıntr-o variant˘ schematic˘, fire¸te, solutia a a s ¸ tuturor ezoterismelor, de la cele de rang inferior (teosofia modern˘) la cele subtile (tip Gu´non). Ele etaleaz˘, cu a e a nuante felurite, un tenace optimism gnoseologic, o nesfˆ ¸ ır¸it˘, luciferic˘, ˆ s a a ıncredere ˆ capacit˘¸ile aparatului nostru ın at de cunoa¸tere ¸i, nu ˆ ultimul rˆ s s ın ınd, un impetuos (chiar dac˘ disimulat) orgoliu. Paradoxul ezoterismului const˘, a a ˆ ındeob¸te, ˆ faptul c˘, vorbind mereu despre adev˘ruri s ın a a ” ascunse“ (distincte de cele exoterice“), el culmineaz˘ ˆ a ıntr” un amplu efort de divulgare, de aducere a ascunsului“ ˆ ın ” vileag“. ” IV Creatorul e, ˆ ıntr-adev˘r, o m˘rime f˘r˘ comun˘ m˘a a aa a a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 38 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

sur˘ cu creatura. Nu pot spera s˘ acop˘r integral sfera a a a Fiintei supreme. Dar e tot atˆ de evident c˘ nu ¸tiu a priori ¸ ıt a s cˆ de departe pot merge ˆ ˆ ıt ın ıncercarea mea de a m˘ aproa pia de Ea. Desigur, numai Dumnezeu se poate cunoa¸te pe s Sine. Dar dac˘ am, in intimo meo, o s˘mˆ ¸˘ de divinitate, a a ınta Dumnezeu se poate reflecta ˆ ea, cunoscˆ ın ındu-Se astfel pe Sine, ˆ propria Sa oglindire. Dumnezeu nu ni se comunic˘ ın a pentru a r˘mˆ inabordabil. El e, prin definitie, o instant˘ a ıne ¸ ¸a solicitant˘, provocatoare, absorbant˘. Iar inteligenta nu e a a ¸ o facultate mai putin nobil˘ decˆ afectul, sau smerenia, ¸ a ıt sau decˆ oricare alte facult˘¸i omene¸ti. Tensiunea activ˘ ıt at s a spre Dumnezeu ¸ine de statutul ontologic al creaturii. Mi t se cere, deci, s˘ nu uit c˘ am de a face cu un dat infinit a a (¸i, ca atare, de neposedat), dar s˘ m˘ situez fat˘ de el s a a ¸a ˆ postura efortului plin de sperant˘: s˘-mi valorific maın ¸a a ximal capacit˘¸ile, pentru a m˘ apropia de Dumnezeu cˆ at a ıt mai mult cu putint˘. Pe scurt, e vorba a lua imposibilul ca ¸a ¸int˘, ¸tiind c˘ e imposibil: a gˆ t a s a ındi la limita puterilor tale de gˆ ındire, a ˆ ıncerca s˘ pricepi la limita puterilor tale de a pricepere. A fi ˆ ıntr-o harnic˘ ofensiv˘, f˘r˘ iluzii, dar plin a a aa

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 39 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

de ˆ ıncredere. Efortul ¸i ˆ azneala sˆ comportamentul s ındr˘ ınt cel mai adecvat dinaintea lui Dumnezeu. Ambele, dublate de con¸tiinta perpetu˘ a transcendentei Sale. Efort ¸i s ¸ a ¸ s ˆ azneal˘, f˘r˘ con¸tiinta transcendentei divine – duc la ındr˘ a aa s ¸ ¸ suficient˘ gnoseologic˘, sau la juvenile exalt˘ri prometeice. ¸a a a Con¸tiinta transcendentei divine, f˘r˘ exigenta efortului ¸i s ¸ ¸ aa ¸ s a ˆ aznelii – duce la agnosticism sumbru, la pietism obsındr˘ curantist. ˆ fond, problema se pune la fel ˆ plan ascetic ¸i etic: In ın s Dumnezeu ˆ cere mereu o performant˘ care m˘ dep˘ımi ¸a a a ¸e¸te (vezi predica de pe munte). Orice credincios ¸tie c˘ s s s a nu va fi niciodat˘ – ˆ planul virtutii – la nivelul cerut. a ın ¸ Dar nimeni nu se gˆ ste s˘ abdice de la efortul ascetic, ınde¸ a sub cuvˆ c˘, oricum, el e de neˆ ınt a ımplinit. Aspir ofensiv la des˘vˆ sire, ¸tiind bine c˘ n-o voi dobˆ a ır¸ s a ındi. La fel, trebuie s˘ a aspir ofensiv la cunoa¸tere, ¸tiind bine c˘ n-o pot detine. s s a ¸ Vom fi m˘surati cu m˘sura aspiratiei noastre ¸i nu cu aceea a ¸ a ¸ s a realiz˘rii ei. Dac˘ n-ar fi a¸a, nimeni dintre noi nu s-ar a a s mˆ ıntui. Si, de altfel, nu const˘ credinta tocmai ˆ miza pe impo¸ a ¸ ın

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 40 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

sibil ¸i ˆ ˆ s ın ıncredintarea c˘ nu faci nimic neasistat? C˘, prin ¸ a a urmare, dat fiind ajutorul neˆ ıntrerupt care ¸i se acord˘, t a poti avea o ¸ans˘ pˆ a ¸i ˆ cele mai utopice ˆ ¸ s a ın˘ s ın ıntreprinderi? Dintre cele patru solutii, cea mai trist˘ e prima. Ea e un ¸ a mod de a opta pentru accesoriu, de team˘ c˘ pentru cele a a esentiale n-ai instrumentar. Nenum˘rate pierderi de ener¸ a gie intelectual˘ se datoreaz˘ difuziunii, ˆ ultimele veacuri, a a ın a unei mentalit˘¸i de abandon cognitiv, de prudent˘ vulat ¸a gar˘ care ˆsi ia, pe deasupra, aerele inteligentei eficiente. a ı¸ ¸ Teama de risc, sau de ridicol, adormirea simtului metafi¸ zic, sleirea intelectului ¸i mediocritatea vietii sˆ toate, s ¸ ınt, fenomene colaterale ale acestei mentalit˘¸i. at Solutia a doua e, ˆ chip explicabil, solutia preferat˘ ¸ ın ¸ a de Biseric˘, de teama solutiei a treia. Ea pare potrivit˘ a ¸ a cu masa credincio¸ilor care trebuie ferit˘ mai curˆ de s a ınd excesul orgoliului, decˆ de acela al umilit˘¸ii. Nu e mai ıt at putin adev˘rat c˘ solutia a doua e responsabil˘, mai ales ¸ a a ¸ a ˆ zona ortodox˘, de o anumit˘ del˘sare intelectual˘, de ın a a a a stereotipia r˘spunsurilor, de blocarea angaj˘rii cognitive a a ˆ favoarea tr˘irilor“ vagi, incapabile s˘ se exprime ¸i s˘ ın a a s a ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 41 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

iradieze. Solutia a treia e primejdia latent˘ a spiritului apusean, ¸ a pe linia scolastic˘, de la Anselm de Canterbury la Teilhard a de Chardin. (Nu ˆ ımpl˘tor Gu´non citeaz˘ abundent din ıntˆ a e a scolastici.) Cea mai adecvat˘ ˆ apare solutia a patra, cu conditia a ımi ¸ ¸ s˘ se g˘seasc˘, ast˘zi, destui intelectuali credincio¸i ¸i ˆ a a a a s s ındr˘zneti care s˘-¸i asume pariul ei. a ¸ as

humanitas

Pagina de titlu

Tesutul plantei devine cornos, ies la suprafat˘ structurile ¸ ¸a osoase, de substrat, ale p˘durii, culorile imit˘ gama piea a trelor pretioase: o pregustare a Ierusalimului cristalin din ¸ Apocalips˘? a

toamna – un episod de mineralitate al lumii vegetale.
Pagina 42 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

camer˘, nu prive¸te ˆ jur decˆ constrˆ ¸i plictisit. Bun a s ın ıt ıns s ” – ˆ¸i spui – n-are sentimentul naturii. E, probabil, o fire ıt livresc˘.“ Dar ˆ¸i intr˘ ˆ camer˘ ¸i n-are nici cea mai mic˘ a ıt a ın as a

scriitorul de azi, la Tescani: nu iese decˆ cu greu din ıt

ˆ Inchide

Ie¸ire s

pornire s˘-ti r˘sfoiasc˘ prin c˘rti. Intri la el ˆ camer˘ ¸i a¸ a a a¸ ın as nu vezi nici o carte. Doar hˆ ırtie de scris ¸i pixuri. A¸adar, s s nici natur˘, nici c˘rti. Ce atunci? Experienta ora¸ului ¸i a a¸ ¸ s s tribulatiile Eului propriu. Autoscopie ¸i anecdotic˘. Cita¸ s a dinism ¸i intimism. Ambele, ˆ variant˘ minor˘, f˘r˘ pros ın a a aa blematic˘, f˘r˘ abis. O exhibitie de st˘ri“ ¸i metafore. a aa ¸ a s ”

humanitas

Pagina de titlu

primul, pe lista mo¸tenitorilor. . . s

a-ti l˘sa, la moarte, sufletul lui Dumnezeu. A-L trece, ¸ a
Pagina 43 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

zderie de ciuperci ˆ ınalte, cu p˘l˘rie ampl˘, plin˘ de pete aa a a dispuse concentric. La atingere, dezv˘luie o carnatie elasa ¸ tic˘, spongioas˘, din speta cauciucului: un amestec straniu a a ¸ de suplete ¸i geometrie. E sigur c˘ sˆ otr˘vitoare. Spre ¸ s a ınt a deosebire de cele comestibile, se v˘d de departe, drepte, a atr˘g˘toare, aproape impozante. Cˆ trepte posibile ale a a ıte comentariului pot deriva din aburul toxinei lor?

ˆn p˘dure, printre frunzele uscate de sub pomi – o puı a

Ie¸ire s

Iat˘, mai ˆ ıi, comentariul de prim˘ instant˘, alegoric a ıntˆ a ¸a ¸i moralizator: ciupercile otr˘vite se v˘d mai u¸or, sˆ s a a s ınt mai spectaculoase decˆ cele utile. Tot astfel, viciul e mai ıt atr˘g˘tor decˆ virtutea. Prezenta viciului e orgolioas˘, a a a ıt ¸ a virtutii – smerit˘. R˘ul e agresiv, la vedere, la ˆ ¸ a a ındemˆ a: ın˘ sare ˆ ochi. Binele e ascuns, discret, ˆ¸i las˘ libertatea de ın ıt a a alege. Un mic pas mai departe: r˘ul e la suprafat˘, e a ¸a suprafat˘; binele e de adˆ ¸a ıncime, de substrat: temeiul care nu se vede, fat˘ de accidentele care se v˘d. Mai depar¸a a te: exist˘ un dozaj cosmologic al calit˘¸ilor: comestibilul a at e adumbrit prin umilitatea aspectului, veninosul e compensat prin frumusete. O existent˘ individual˘ nu poate ¸ ¸a a cumula toate virtutile. Nimic din ceea ce este creat nu ¸ poate fi perfect ˆ mod omogen. Des˘vˆ sirea formei e miın a ır¸ nat˘ de pecabilitatea substantei. Invers, impecabilitatea a ¸ substantei e adumbrit˘ de precaritatea formei. ¸ a Din unghi cre¸tin: Dumnezeu ˆ aduie chiar ¸i otr˘vii s ıng˘ s a s˘ se integreze armonic ˆ lumea vizibil˘. (Tolereaz˘ El mai a ın a a u¸or r˘ul decˆ urˆ s a ıt ıtul?) Scandalul otr˘vii e astˆ arat prin a ımp˘ gratia ˆ a¸i¸˘rii. ˆ lumea lui Dumnezeu, r˘ul e camuflat, ¸ ınf˘t sa In a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 44 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

integrat unor ansambluri care ˆ voaleaz˘. De aici – pe ıl a de alt˘ parte – aspectul de capcan˘ al r˘ului. La prima a a a vedere, ceea ce ˆ distinge e cordialitatea (ˆ contrast cu ıl ın paloarea neangajant˘ a binelui). a Mai departe: ¸i ciupercile comestibile ¸i cele otr˘vitoare s s a sˆ ciuperci; apartin aceleia¸i specii. Cu alte cuvinte, ˆ ınt ¸ s ıntre ele nu e diferent˘ de natur˘. Cresc ˆ ˆ ¸a a ın ıntuneric ¸i umezeal˘ s a (sˆ ınt lunare“ ar zice Rudolf Steiner), apar dup˘ ploaie ¸i a s ” se ˆ ınscriu, toate, ˆ aceea¸i schem˘ morfologic˘. Congeneın s a a ritatea binelui ¸i r˘ului. Exist˘ un fond adˆ ˆ teritoriul s a a ınc, ın c˘ruia ele comunic˘: sˆ derivatii ale aceleia¸i energii. Hea a ınt ¸ s gel ar vorbi despre omogenitatea rational˘ a lumii. Cei ¸ a vechi, despre coincidentia oppositorum. Poezia ¸i o anus mit˘ metafizic˘ ar exalta continuitatea dintre moarte ¸i a a s frumusete. ¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 45 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

ofturi“ la Tescani: ” – Semeni cu Balzac. – M˘ simt Honor´. a e

m

ˆ Inchide

Ie¸ire s

clip˘, c˘ peisajul poate fi inexpresiv: o simpl˘ desf˘¸urare a a a as de griuri. Verdele suculent al verii s-a stins, brunurile exaltate ale toamnei n-au ap˘rut ˆ a; e ca un moment de paa ınc˘ uz˘ ˆ a ıntre dou˘ serb˘ri. Si totu¸i, dac˘ te uiti atent, pauza a a ¸ s a ¸ aceasta e plin˘ de solemnitate: un violet de substrat st˘ a a sub fiecare ton gri, f˘cˆ a ındu-l s˘ sune grav, neptunian, misa ˆ terios. Inainte de a exploda policrom, paji¸tea traverseaz˘ s a un scurt episod de ˆ ıntuneric: opera la negru“, cu care ” ˆ ıncepe c˘utarea pietrei filosofale. a

ieri, la amiaz˘, pe o vreme cenu¸ie, mi s-a p˘rut, o a s a
humanitas

Pagina de titlu

Pagina 46 din 81

otr˘vitoare e complicat, sofisticat, imprevizibil. Al celei coa mestibile e mai curˆ banal. O anumit˘ bun˘-dispozitie ınd a a ¸ au amˆ ındou˘: mefistofelic˘, subtire, ˆ cazul primei, boa a ¸ ın nom˘, rural˘, ˆ cazul celei de a doua. R˘ul e pestrit, laa a ın a ¸ birintic, laborios. Opusul lui e simplitatea. Binele e lin, e gloria firescului ˆ si. Teoriile sˆ laborioase, realit˘¸ile ınsu¸ ınt at

exercitiul ciupercilor (continuare). Aspectul ciupercii ¸

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

sˆ simple. . . (Jocul devine riscant dac˘ alunec˘ ˆ dihoınt a a ın tomii. Exist˘, totu¸i, ¸i simplit˘¸i veninoase. . . ) a s s at

Si mai educat de el ca niciodat˘. Maestrul adev˘rat se re¸ a a comand˘ prin continuitatea oficiului s˘u. El te modeleaz˘ a a a ¸i dup˘ moarte ¸i, uneori, mai ales atunci. s a s

m˘ simt mai strˆ legat de dl Noica ca oricˆ ˆ a ıns ınd ınainte.

humanitas

Pagina de titlu

separ˘ credinta de cunoa¸tere poate fi necesar pentru resa ¸ s taurarea nebuniei“ credintei, periclitat˘, ˆ scandalul ei ¸ a ın ” constitutiv, de necesitarianismul“ grec (expresia lui Gil” son). Pe de alt˘ parte, odat˘ acceptat punctul lui de vedea a re, e inevitabil˘ o anumit˘ paralizie. Admiti c˘ a crede“ a a ¸ a ” e a miza pe imposibil, pe alteritatea absolut˘ a lui Duma nezeu. Pofta de cunoa¸tere e de la demon. Abandonezi, s deci, orice efort de cunoa¸tere. A-ti adˆ s ¸ ınci credinta e, de ¸ asemenea, imposibil, c˘ci odat˘ ce te-ai livrat ei, restul a a e har dumnezeiesc. Si atunci cum se tr˘ie¸te o viat˘ de ¸ a s ¸a

demersul vehement, aproape isteric, prin care Sestov ¸
Pagina 47 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

credincios? ˆ stupoare? ˆ delir? Gˆ In In ındirea lui Sestov fun¸ damenteaz˘ un ¸ip˘t, dup˘ care nu mai urmeaz˘ nimic. a t a a a

juifs, sinon les antis´mites.“ e

p.-J. Toulet: ”Il n’y a rien de plus d´testable que les e

humanitas

Pagina de titlu

ciupercile au, dincolo de primul lor chip (mai curˆ joviınd al), o component˘ nelini¸titoare: e fibra lor puhav˘, ala s a bicioas˘, de ˆ a ınecat. Dup˘ Cernobˆ se zvonise c˘ – din a ıl, a tot ce cre¸te – ciupercile asimileaz˘ ¸i retin cel mai bine s as ¸ substantele radioactive; sˆ un mediu bun pentru delirul ¸ ınt materiei, un bun receptacol al infectiei. ˆ acest caz, ciu¸ In perca neotr˘vitoare e, dintr-o dat˘, mai perfid˘ decˆ cea a a a ıt otr˘vitoare: c˘ci o culegi ¸i o m˘nˆ a a s a ınci lini¸tit, cu tot des pozitul ei de toxine. ˆ Intre ciuperci ¸i moarte se stabile¸te, s s a¸adar, un raport mereu confirmat. Pˆ a ¸i de morfologia s ın˘ s exploziei atomice: ciuperca de la Hiroshima. . .

exercitiul ciupercilor (continuare). Otr˘vitoare sau nu, ¸ a

Pagina 48 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

ofturi“ la Tescani: ” – Cum o cheam˘ pe libr˘reasa de la P˘ltini¸? a a a s – Norica. – Aha! Ca pe eroina lui Ibsenel.
humanitas

m

undeva, ˆ Germania, Napoleon face distinctia ˆ ın ¸ ıntre les hommes d’honneur ¸i les hommes de conscience. ˆ prefer˘ pe s Ii a cei dintˆ ca fiind ˆ ıi, ıntotdeauna previzibili, ˆ orice conditii ın ¸ ar fi pu¸i. Ceilalti – oamenii de con¸tiint˘“ – actioneaz˘ s ¸ s ¸a ¸ a ” ˆ functie de imaginea pe care ¸i-o fac despre ˆ ın ¸ s ımprejur˘rile a cu care se confrunt˘ ¸i sˆ prin urmare, determinati (ˆ a s ınt, ¸ ın spet˘ limitati) de anvergura specific˘ a inteligentei lor. ¸a ¸ a ¸ Conduita unor asemenea oameni nu e o problem˘ de prina cipii, ci una de rationament. Cu titlu de ilustrare, Napo¸ leon ˆ pune pe Marmont ˆ fata unei dileme: S˘ zicem ıl ın ¸ a ” c˘ te afli pe colina Montmartre, dinaintea unor armate a str˘ine, care amenint˘ Parisul. Ai trupe insuficiente, iar a ¸a cet˘¸enii Parisului te conjur˘ s˘ capitulezi. Ce faci?“ Nu at a a ”

marmont, M´moires: ˆ discutie din 1813, purtat˘ e Intr-o ¸ a

Pagina de titlu

Pagina 49 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

¸tiu – r˘spunde Marmont – trebuie s˘ reflectez.“ Napos a a leon: E¸ti un om de con¸tiint˘, Marmont, nu un om de s s ¸a ” ˆ onoare. Intr-o zi, ai s˘ m˘ tr˘dezi!“ a a a

teaz˘ pe sine decˆ din c˘rti. a ıt a¸

spiritul trebuie s˘ se ˆ a ıngrijoreze cˆ nu se mai recolınd cultur˘ sau politic˘? Nu ¸tiu. Dar, dac˘ se poate, nu a a s a

humanitas

Pagina de titlu

cultur˘ cu orice pret ¸i nu politic˘ cu orice pret. Nici a a ¸ s a ¸ fi cuminte, nici a te r˘zvr˘ti n-au sens, dac˘ trebuie s˘ le a a a a obtii pierzˆ ¸ ındu-ti sufletul. ¸

Pagina 50 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

finit diversificate ale trunchiurilor de copaci. E limpede c˘ a specia ¸i genul nu decid nimic. ˆ auntrul aceleia¸i cates In˘ s gorii am v˘zut miracole de originalitate“. Nici c˘utarea a a ” luminii nu explic˘ mare lucru. Cum s˘ explici atˆ risip˘ a a ıta a de imprevizibil? Si nu vorbesc atˆ de dispersia ramurilor, ¸ ıt cˆ de ˆ si desenul tulpinei: noduros sau lin, gratios sau ıt ınsu¸ ¸

a¸ ˆ s ıntreba un botanist cum se explic˘ traiectoriile ina

Ie¸ire s

aspru, elegant ca o reverent˘, r˘sucit ca un co¸mar, se¸a a s ver sau ademenitor, ocolit ca un eufemism, resemnˆ ındu-se brusc s˘ coboare spre r˘d˘cin˘ ¸i apoi relansˆ a a a as ındu-se lateral sau pe vertical˘, baroc la culme, plin de volute ¸i etal˘ri a s a mu¸chiulare, a¸a ˆ ıt fiecare copac are un portret incons s ıncˆ fundabil. Aceast˘ dezl˘ntuire a individualului ˆ a a ¸ ıntr-un domeniu unde ne-am obi¸nuit s˘ credem numai ˆ familii, s a ın clase, categorii largi, mi se pare uimitoare. E uimitoare ¸i s pentru botanist?

humanitas

Pagina de titlu

cii ale ˆ ındoielii. Deosebirea este c˘, ˆ vreme ce necredina ın ciosul pune la ˆ ındoial˘ existenta lui Dumnezeu, credincioa ¸ sul pune la ˆ ındoial˘ inexistenta Lui. a ¸

pˆ a la un punct, credinta ¸i necredinta sˆ dou˘ speın˘ ¸ s ¸ ınt a

Pagina 51 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

terzis s˘ fie. a

ˆn generatia noastr˘, fiecare e suma a ceea ce i s-a inı ¸ a

Ie¸ire s

ˆ apare a fi fragmentul. Pentru c˘ fragmentul singur, ımi a numai el, respect˘ procedura intim˘ a gˆ a a ındirii. Gˆ ındim intermitent: intermitent la propriu, dat˘ fiind incapacia tatea noastr˘ structural˘ de a p˘stra ˆ act reflexivitaa a a ın tea (pe o unic˘ tem˘) dincolo de intervalul cˆ a a ıtorva ceasuri. (Iar produsul pozitiv, consemnabil, al acestui interval e, de cele mai multe ori, fulgurant: exist˘ clipe ale a ˆ ¸elegerii, ˆ ınt ınconjurate de un zumzet tatonant care nu e decˆ a¸teptarea activ˘ a acelor clipe.) Dar gˆ ıt s a ındim intermitent ¸i ˆ alt sens: gˆ s ın ındim cu un aparat finit infinitatea fiec˘rui gˆ a ınd. A fi creatur˘ ˆ a ınseamn˘ a fi fragment. Noi a nu sˆ ıntem Logos-ul ˆ si (aci, ¸i cu sensul de discurs“): ınsu¸ s ” sˆ ıntem particule de Logos, s˘la¸uri temporare ale lui. De a s aceea, pˆ a ¸i ˆ ¸elepciunea, cˆ ne e dat˘, ne e dat˘ nu ın˘ s ınt ınd a a sub forma continu˘ a discursului, ci sub aceea momentan˘, a a a revelatiei. Iluminarea este – peste tot unde se vorbe¸te ¸ s de ea – un apogeu al instantaneit˘¸ii, un plonjeu scurt ˆ at ın ozonul unei lumi ˆ care, dac˘ am z˘bovi mai mult, ne-am ın a a sufoca. Intermitenta nu e, a¸adar, numai conditia gˆ ¸ s ¸ ındirii,

cea mai adecvat˘ expresie scris˘ a efortului spiritual a a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 52 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

dar ¸i igiena ei, ritmul ei real ˆ planul omenescului. s ın Transformarea sondajelor noastre instantanee ˆ disın cursivitate sistematic˘ e o prezumtie ¸i un artificiu. O a ¸ s prezumtie, c˘ci pretinde a acoperi ˆ ¸ a ıntregul printr-o metod˘ progresiv˘, printr-o desf˘¸urare logic˘ de natur˘ s˘ a a as a a a falsifice felul de a fi al ˆ ıntregului. ˆ Intregul e trans-logic ¸i nesistematic: nu e o ma¸in˘rie cu repetitie, ci o vietas s a ¸ te imprevizibil˘. Coerenta lumii (v˘zute ¸i nev˘zute) e de a ¸ a s a alt˘ natur˘ decˆ coerenta unui sistem. Prezumtia noasa a ıt ¸ ¸ tr˘ e, spuneam, dublat˘ de artificiu: a scrie un text lung, a a articulat, construit, demonstrativ, e a da gˆ ındului o amplitudine pe care, originar, ˆ mediul na¸terii lui, nu o are. ın s Oricine a scris o carte normal˘“ ¸tie – ¸i dac˘ e sincer o a s s a ” m˘rturise¸te – de cˆ ori a fost silit s˘ inventeze simetrii, a s ıte a ¸ s secvente logice, consecvente“, numai ¸i numai pentru a ¸ ” da edificiului o stabilitate formal˘, f˘r˘ acoperire deplin˘ a aa a ˆ adev˘r. H˘rnicia ¸i simtul arhitectonic sˆ desigur, caın a a s ¸ ınt, lit˘¸i importante ale unui scriitor. Dar ele implic˘ ¸i riscul at as de a dezechilibra proportia just˘ dintre ceea ce e gˆ ¸ a ındit ¸i s ceea ce e scris. Scrisul sfˆ se¸te prin a fi o punere ˆ scen˘ a ır¸ s ın a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 53 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

gˆ ındului: ˆ dilat˘, ˆ ornamenteaz˘, ˆ exploateaz˘ ca pe o ıl a ıl a ıl a materie prim˘: fraza prolifereaz˘, obez˘, peste un continut a a a ¸ de gˆ ındire care, redus la el ˆ si, s-ar l˘sa comprimat ˆ ınsu¸ a ın cˆ ıteva paragrafe. ˆ definitiv, toate marile c˘rti, toate maIn a¸ rile constructii speculative sˆ rezumabile, reductibile la ¸ ınt fragment.

humanitas

Pagina de titlu

insul˘ de discurs pe apa f˘r˘ margini a t˘cerii dumnezea aa a ie¸ti. s

discursul teologic nu se sustine decˆ ca fragment, ca ¸ ıt
Pagina 54 din 81

moment dat, se spune ˆ tine f˘r˘ adaosul superfetatoriu ın aa al ingeniozit˘¸ii proprii. Fragmentul e onestitatea suprem˘ at a a discursului. Fragmentul e sortit s˘ deconstruiasc˘“ superstitia c˘ra a ¸ a ” ¸ii, a C˘rtii de autor, a lucr˘rii“ care se elaboreaz˘ luˆ t a¸ a a ındu” se pe sine ca ¸el, ˆ uitarea treptat˘ a ˆ t ın a ıntreb˘rii vii din care a s-a n˘scut. A C˘rtii care ˆsi inhib˘, la ˆ a a¸ ı¸ a ınceput, autorul prin

fragmentul nu ˆ¸i ˆ aduie s˘ spui decˆ ceea ce, la un ıt ıng˘ a ıt

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

prestigiul ei academic, pentru a-¸i inhiba, cˆ e ˆ s ınd ıncheiat˘, a cititorul, prin aerul ei sibilinic, atletic, muzeal. Fragmentele nu se nasc pentru a constitui o oper˘“, ci pentru a a ” ˆ alui concentric o obsesie. ınv˘
humanitas

mentari¸ti“: de la Marc Aureliu la morali¸tii francezi, de s s la Montaigne la Novalis (¸i, ˆ genere, la romanticii gers ın mani), de la siha¸trii autori de capete“ edificatoare, la s ” E. M. Cioran (Cioran fiind, totu¸i, un caz special; el nu s pare a gˆ ındi, ci, mai degrab˘, a exprima circular o idee a ˆ ascut˘. E monoton ¸i, ˆ definitiv, sistematic. Reg˘se¸te ınn˘ a s ın a s peste tot acela¸i sunet.) Stilistica fragmentului e mai putin s ¸ previzibil˘: ea amˆ a pˆ a la suspensie orice tez˘ ¸i evit˘ a ın˘ ın˘ as a consecventa doctrinar˘ ca pe cel mai tipic simptom al co¸ a mei intelectuale. omnul dogmatic“ al clerului nostru pare s˘ fi ˆ a ınceput ” de mult ¸i chiar ˆ perimetrul propriei lui competente. s ın ¸

de reconstituit – pe texte – o istorie a marilor ”frag-

Pagina de titlu

Pagina 55 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

s

Ie¸ire s

Cˆ ˆ 1923, Teodor Popescu, paroh al Bisericii Sf. Stefan ınd, ın ¸ ( Cuibu-cu-barz˘“) d˘ semne de alunecare spre protestana a ” tism, reactia teologilor ˆ exaspereaz˘ pe Gala Galaction, ¸ ıl a care noteaz˘, ˆ jurnalul s˘u (11/24 decembrie 1923): Cu a ın a ” acest prilej, am constatat c˘ teologia noastr˘ ortodox˘ e a a a ˆ pragul falimentului. Afar˘ de arhimandritul Scriban, ın a care a luptat lˆ a mine, afar˘ de profesorul Nazarie (caıng˘ a re n-a putut uita c˘ este ucenicul lui Melchisedec) ¸i de a s profesorul Boroianu, directorul cancelariei metropolitane, mai toti ceilalti p˘rinti ¸i frati au fost lipsiti de grai. Mi¸ ¸ a ¸ s ¸ ¸ am dat seama c˘ sˆ a ıntem aproape de pieire. Seminariile ¸i s Facultatea noastr˘ teologic˘ au umplut ¸ara romˆneasc˘ a a t a a de f˘¸arnici ¸i de atei. S˘rmanul Teodor Popescu nu puat s a tea s˘ ias˘ decˆ preot eretic, fiindc˘, ˆ pustiul pe caa a ıt a ın re i l-a l˘sat ˆ inim˘ ¸coala oficial˘, s-a ivit amicul s˘u a ın a s a a Cornilescu. . .“ Alt˘ ˆ a ınsemnare, dup˘ o conferint˘ ¸inut˘ a ¸a t a la Cˆmpulung: . . . o cavalcad˘ dogmatic˘ prin infinitele a a a ” cˆ ımpii ale ignorantei ¸i ale stupefactiunei colegilor mei de ¸ s ¸ preotie. . .“ ¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 56 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

tˆ ar este s˘ fie lipsit de capacitatea de a admira. ın˘ a

lucrul cel mai grav care i se poate ˆ ımpla unui om ıntˆ
humanitas

ce are acoperire ˆ ıntr-o acut˘ poft˘ de a face. Biologia se a a rezolv˘, igienic, ˆ a ıntr-o simpl˘ cur˘¸enie a poftei. A nu te a at screme!

secretul vitalit˘¸ii (dup˘ J. R.): a nu face decˆ ceea at a ıt

Pagina de titlu

bind de institutii mai mult decˆ de persoane. Cultura e ¸ ıt atentie la persoan˘, fascinatie a unicatului. Cum poate, de ¸ a ¸ pild˘, un critic literar s˘ pretind˘ c˘ salveaz˘ (sau face poa a a a a sibil˘) institutia“ literaturii, dac˘ un scriitor, unul singur, a ¸ a ” e martirizat sub ochii lui? Cum s˘ salvezi literatura, dac˘ a a Eminescu e interzis? Literatura e suma unor combatanti ¸ singuratici ¸i de neˆ s ınlocuit, nu o armat˘ ˆ mar¸ cu soldati a ın s ¸ inter¸anjabili. Nu lupti“ pentru cultur˘“, ci pentru cus ¸ a ” ” tare om de cultur˘. Nu pentru poezie“, ci pentru un poet a ” anume. Nu pentru valori“, ci pentru o valoare individual˘ a ”

nimic nu e mai trist decˆ s˘ vezi un om de cultur˘ vorıt a a

Pagina 57 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

dat˘. Dac˘ e¸ti eficace la nivelul cazului, se va ˆ a a s ınviora ¸i s institutia. Dac˘ nu, ea va deveni o abstractiune, un con¸ a ¸ cept uscat, la ad˘postul c˘ruia poti vegeta solemn, ˆ ¸it a a ¸ ınsot de oricˆ demisii. . . ıte
humanitas

foarte vechi, care se manifest˘ ca ceva foarte a proasp˘t: iat˘ gloria oric˘rei priveli¸ti! a a a s

ceva

Pagina de titlu

Pornind de la sistemul temperat al lui Bach, Sch¨nberg o ” l-a aplicat celor dou˘sprezece semitonuri. Era cam la fel a cu idealul nostru democratic de egalitate ˆ fata legii. El ın ¸ a hot˘rˆ c˘ toate aceste note trebuiau s˘ se poat˘ ˆ a ıt a a a ınlocui unele cu altele, libere, s˘ fie aranjate ˆ orice form˘ ar dori, a ın a f˘r˘ a mai ¸ine seama de sunetele armonice precedente ¸i aa t s leg˘turile ˆ a ıntre tonalit˘¸i (. . . ). Totul pare a fi un joc prosat tesc. ˆ cele din urm˘, compozitii ˆ In a ¸ ıntregi pot fi construite dintr-o singur˘ serie, prima construit˘ ˆ acest fel fiind a a ın Suita pentru pian op. 25 a lui Sch¨nberg, scris˘ ˆ 1924. o a ın

yehudi Menuhin (Muzica omului, 1984, pp. 150–151):

Pagina 58 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

S-ar putea presupune c˘ aceast˘ notiune se baza pe ideea a a ¸ c˘ fiecare not˘ are dreptul s˘ urm˘reasc˘ dobˆ a a a a a ındirea fericirii, c˘ ˆ a ıntreg controlul armonic era respins. Democratia ¸ pur˘ nu implic˘ nici o structur˘, ci mai curˆ o anarhie a a a ınd benign˘, unde se ˆ ¸elege de la sine c˘ fiecare lucru ˆsi va a ınt a ı¸ g˘si nivelul propriu ¸i egal. Dar trebuie s˘ avem grij˘ s˘ a s a a a nu confund˘m vocabularul libert˘¸ii cu cel al notelor. Ar fi a at mai bine dac˘ am compara notele cu alfabetul. Pare extraa ordinar ca omul s˘ fi reu¸it s˘ exprime atˆ de mult cu cele a s a ıt dou˘zeci ¸i ¸ase de litere (mai multe ˆ limbile asiatice). a s s ın Dar nici poetul nu a ridicat alfabetul la nivelul limbii ¸i s nici nu a hot˘rˆ ca fiecare liter˘ s˘ aib˘ o folosire egal˘.“ a ıt a a a a E¸ecul democratiei la toate nivelele. . . Si, pe de alt˘ pars ¸ ¸ a te, legitima nelini¸te a lui Roland Barthes (tip˘rit˘ poss a a tum, ˆ Incidents, Seuil, 1987): . . . mereu acela¸i gˆ ın s ınd: ¸i s ” dac˘ modernii se ˆ sal˘? Dac˘ totu¸i n-au pic de talent?“ a ın¸ a a s Tot Menuhin, p. 111: Interactiunea dreapta-stˆ ¸ ınga es” te foarte special˘ pentru instrumentul meu. Mˆ dreapt˘ a ına a pune arcu¸ul ˆ contact cu coardele ¸i aceasta este asemes ın s nea respiratiei ¸i presiunii pl˘mˆ ¸ s a ınilor pentru un cˆ aret. ınt˘ ¸

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 59 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

Si tot aici apare analiza ¸i ˆ ¸elesul, c˘ci mi¸carea fizic˘ ¸ s ınt a s a a acestei mˆ ¸i a bratului este controlat˘ de jum˘tatea ıini s ¸ a a stˆ a a creierului. Arcu¸ul marcheaz˘ intensitatea, coloriıng˘ s a tul, atacul ¸i relaxarea. Guverneaz˘ ˆ s a ıntreaga linie ¸i form˘ s a a frazei, ˆ ıntocmai dup˘ cum un poet alege cuvintele pena tru a exprima sentimente. ˆ plus, violonistul este total In dependent de un echilibru, ˆ fiecare parte a trupului s˘u, ın a relatia cu verticala ¸i gravitatea: pozitia capului trebuie s˘ ¸ s ¸ a fie vertical˘, totu¸i nu ¸eap˘n˘. Sˆ p˘truns de credinta c˘ a s t a a ınt a ¸ a puterea special˘ a viorii se datore¸te, ˆ parte, felului ˆ caa s ın ın re ˆ ımpreuneaz˘ inima ¸i gˆ a s ındirea, sentimentele ¸i ratiunea. s ¸ Aceste functii separate de dreapta ¸i stˆ ¸ s ınga contribuie la dificultatea inerent˘ de a cˆ a ınta bine la vioar˘. Este ca ¸i a s cum ai ˆ ıncerca s˘ te love¸ti u¸urel cu mˆ pe stomac ¸i a s s ına s s˘ te freci pe cap ˆ acela¸i timp. Corpul nefiind total elia ın s berat, are tendinta de a dori ca amˆ ¸ ındou˘ jum˘t˘¸ile s˘ a a at a ˆ ındeplineasc˘ acela¸i lucru simultan.“ a s Dou˘ tipuri de malformatie ritmic˘: dizarmonia dintre a ¸ a dreapta ¸i stˆ s ınga (cele dou˘ nu comunic˘ ˆ a a ıntre ele) ¸i exces sul simetric ˆ ıntre dreapta ¸i stˆ s ınga (cele dou˘ ˆ a ındeplinesc ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 60 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

acela¸i lucru simultan“). Transferate ˆ ordinea echilibrus ın lui individual: scindarea personalit˘¸ii ˆ straturi reciproc at ın opace sau omogenitatea functional˘ dintre registrele dis¸ a tincte ale fiintei. Solutia: cele dou˘ jum˘t˘¸i s˘ fie ˆ ¸ ¸ a a at a ımpreun˘-diferite. a ofturi“ la Tescani: ” – Femeia e un drog. – Da. E stupefiant˘. (Mircea I.: Nu degeaba ˆ spune a ıi ” frantuzul: la femme!“) ¸ ista Otto“ (septembrie 1940, retip˘rit˘, cu complea a ” t˘ri, ˆ 1942): c˘rtile retrase din vˆ a ın a¸ ınzare de editorii francezi ˆ preambul“, motivatia: edi– ˆ anii ocupatiei germane. In ın ¸ ¸ ” torii sˆ ınt dornici s˘ contribuie la crearea unei atmosfere a ” mai s˘n˘toase“ ¸i a conditiilor necesare unei aprecieri mai a a s ¸ ” juste ¸i mai obiective a problemelor europene“. E vorba de s c˘rti care otr˘vesc opinia public˘ prin spiritul lor mina¸ a a ” cinos ¸i tendentios“. Otr˘vitorii“ sˆ refugiatii politici s ¸ a ınt ¸ ”

humanitas

m

Pagina de titlu

Pagina 61 din 81

l

ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

¸i scriitorii evrei. Lista cuprinde: a) traduceri din autorii s englezi (exceptie: lucr˘rile clasice) ¸i polonezi; b) c˘rtile ¸ a s a¸ autorilor evrei (exceptie: lucr˘rile ¸tiintifice); c) biografiile ¸ a s ¸ consacrate unor evrei (chiar dac˘ sˆ scrise de arieni). a ınt Din autorii interzi¸i: L´on Blum, L´on Daudet (!), Louis s e e R´au (Autriche), Henri Berr, Maurice Dekobra (!), Nostrae damus, Pierre Loti, Hitler (Mein Kampf !!), Charles Maurras, Freud, Georges Duhamel, Panait Istrati, Einstein, Jules Verne (!), Karl Barth, H. G. Wells, Chesterton, Claudel, Gide, Denis de Rougemont, Jean Rostand, Simion Mehedinti (Le pays et le peuple roumain), Seton-Watson ¸ (Histoire des Roumains). C. G. Jung, C. Kerneiz (Astrologie, Hatha Yoga etc.!) etc. Ce dezordine ˆ efortul sistematizator“ al cenzurii! ın ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 62 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran

frunze. Tot ce era ve¸mˆ a c˘zut, a devenit covor. Res ınt a zultatul nu e lipsit de un anumit erotism morbid: p˘durea a

la marginea p˘durii, aproape nici un pom nu mai are a

ˆ Inchide

Ie¸ire s

pare o colectie de nuduri spectrale a¸ezate pe purpur˘. Ici¸ s a colo cˆ ıteva exceptii: arbori care ¸i-au conservat fragmente ¸ s de frunzi¸ verde, sub un fel de etole de puf de¸irate. Au o s s cochet˘rie fanat˘, u¸or fantasmagoric˘. A¸ vrea s˘ le ¸tiu a a s a s a s numele ¸i nu e prima dat˘ cˆ ˆ regret lacunele botas a ınd ımi nice. Nu e vorba numai de faptul c˘, f˘r˘ nume, nu pot a aa identifica ¸i cataloga. Dar, ˆ s ıntr-un fel, nu pot ˆ ¸elege ¸i ınt s nu m˘ pot bucura deplin de ceea ce v˘d. Nu poti intra ˆ a a ¸ ın dialog cu un obiect f˘r˘ nume. aa Comentariul e ¸i el un fel de a numi. Si ˆ dau seama s ¸ ımi c˘, oricˆ de frumoase au fost lucrurile pe care le-am v˘zut a ıt a aici ˆ lunile din urm˘, numai faptul de a le fi comentat ın a le asigur˘, ˆ sufletul meu, statutul unor bucurii ˆ a ın ıntregi. Rostul omului creat nu e s˘ aib˘ – ˆ mijlocul lumii – a a ın senzatii mute, emotii informe, ci s˘ dea nume lucrurilor, ¸ ¸ a adic˘ s˘ reg˘seasc˘, ˆ ele, stratul Cuvˆ a a a a ın ıntului.

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 63 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

cu suprafata lunii: pete, cratere, crevase. Ca ¸i cˆ o lun˘ ¸ s ınd a

sˆ momente cˆ suprafata cerului ˆ ınt ınd ¸ ınnorat seam˘n˘ a a

Ie¸ire s

imens˘ ar trece pe deasupra cre¸tetului nostru, ˆ a s ıncet ¸i s periculos de aproape. . .

humanitas

Pagina de titlu

str˘mo¸esc de tema cunoa¸terii. P˘catul e pofta de a ¸ti, a s s a s forma cea mai vinovat˘ a concupiscentei. Dac˘ vei mu¸ca a ¸ a s ” din fructul acestui pom, vei muri“ – spune Domnul. Dim” potriv˘, vei fi ca un Dumnezeu“, spune ¸arpele. A¸adar, a s s din punctul de vedere al lui Dumnezeu, cunoa¸terea ˆ s ınseamn˘ moarte. Numai c˘ ceea ce Sestov nume¸te ˆ ¸elepa a ¸ s ınt ciune de tip atenian“ pare s˘ prefere punctul de vedere a ” al ¸arpelui. Ca ¸i cum nu ¸arpele ar fi marele ˆ sel˘tor, ci s s s ın¸ a Dumnezeu. Scolastica, filosofia modern˘, ¸tiintele repet˘, a s ¸ a dup˘ Sestov, gestul p˘c˘tos al lui Adam: toate cultiv˘ eua¸ a a a foria cunoa¸terii. s

¸estov, ˆ Ath`ne et Jerusalem, leag˘ direct p˘catul s ın e a a

Pagina 64 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

ˆ litera sa, textul biblic (cel din Genez˘) pare s˘-i dea In a a dreptate lui Sestov. Dar avem dreptul s˘ fim atˆ de li¸ a ıt terali¸ti? Avem dreptul s˘ anatemiz˘m cunoa¸terea ¸i fas a a s s cult˘¸ile noastre de cunoa¸tere pˆ a a le socoti manipuat s ın˘ late ab initio ¸i integral de demon? Poate Atot¸tiutorul s s s˘ urasc˘ ¸tiinta? Si poate Logosul s˘ blesteme ratiunea? a as ¸ ¸ a ¸ (Sestov dispretuie¸te, ˆ ¸ ¸ s ıntre altele, obsesia atenian˘“ a prina ” cipiului contradictiei. Dar nu recurge Isus cu str˘lucire la ¸ a el ˆ episodul relatat ˆ Evanghelia dup˘ Matei, capitolul ın ın a XII, versetele 25–28?) ˆ realitate nu de cunoa¸tere ˆ genere e vorba ˆ textul In s ın ın biblic ¸i nici de vinov˘¸ia ei de principiu. Ceea ce rezult˘ s at a din pasajul ˆ discutie este mai curˆ c˘ singurul lucru ın ¸ ınd a riscant din Paradis este cunoa¸terea. Din toti pomii poti s ¸ ¸ gusta f˘r˘ grij˘, numai din cel al cunoa¸terii nu. Pentru aa a s a gusta, f˘r˘ pericol, din acesta din urm˘, trebuie s˘ ai aa a a ˆ aduinta lui Dumnezeu, controlul lui. Cˆ a vreme nu ai ıng˘ ¸ ıt˘ acordul divin, contactul cu fructul cunoa¸terii e uciga¸. s s Cu alte cuvinte, cunoa¸terea nu e legitim˘, decˆ dac˘ ¸ine s a ıt at cont de Dumnezeu. Dimpotriv˘, cunoa¸terea autonom˘, a s a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 65 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

liber˘“, profan˘ e vinovat˘ ¸i, ca atare, mortal˘. Nu exist˘ a a as a a ” cunoa¸tere valabil˘ f˘r˘ Dumnezeu – asta afl˘m din Ges a aa a nez˘. P˘catul e tentativa creaturii de a cultiva cunoa¸terea a a s independent de autoritatea Creatorului. De aceea, acest p˘cat nici nu poate fi r˘scump˘rat decˆ prin gestul, de o a a a ıt divin˘ vehement˘, al ˆ a ¸a Intrup˘rii. C˘ci ˆ ˆ a a ın ıntrupare Dumnezeu ¸terge intervalul dintre cunoa¸tere ¸i propria Sa fiint˘. s s s ¸a Spre a ar˘ta cˆ de intim˘ e leg˘tura dintre cunoa¸tere ¸i a ıt a a s s prezenta Sa, pedagogul suprem se arat˘ lumii ca ˆ a¸i ¸ a ıns˘s fiinta cunoa¸terii. Cunoa¸terea devine o persoan˘. Si Per¸ s s a ¸ soana aceasta spune, pentru surzii ¸i smintitii de tot soiul: s ¸ Eu sˆ calea, Eu sˆ adev˘rul, Eu sˆ viata. Numai prin ınt ınt a ınt ¸ mine accesul la cunoa¸tere e r˘spl˘tit prin adev˘r ¸i viat˘. s a a a s ¸a F˘r˘ de mine cunoa¸terea duce la eroare ¸i moarte. Voi aa s s muri, prin Fiul meu, moartea voastr˘, ca voi s˘ nu mai a a muriti de ea. Iar cine nu va pricepe nici acum c˘ nu exist˘ ¸ a a adev˘r ˆ afara Mea, cine, v˘zˆ cu ochii trupe¸ti c˘ Eu a ın a ınd s a ¸i Adev˘rul sˆ s a ıntem una, va continua s˘ umble dup˘ o cua a noa¸tere goal˘ de mine ( sˆ gol!“ – descoperise Adam s a ınt ” prin cunoa¸terea sa liber˘“), acela nu mai poate fi iertat: s a ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 66 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

p˘c˘tuie¸te ˆ a a s ımpotriva Duhului Sfˆ ¸i nu se poate a¸tepta ınt s s decˆ la plˆ ıt ıngerea ¸i scrˆsnirea dintilor“, ˆ ˆ s ı¸ ¸ ın ıntunericul ” ” cel mai dinafar˘“. Eucharistia, ca ˆ art˘¸ire cu trupul lui a ımp˘ as Dumnezeu, e singurul fel potrivit de a mu¸ca din Adev˘r s a ¸i de a r˘scump˘ra astfel mu¸c˘tura gre¸it˘ a p˘catului s a a s a s a a originar. Sestov nu are, prin urmare, dreptate: nu e vinovat fap¸ tul ˆ sine de a dori s˘ cuno¸ti, ci faptul de a separa cuın a s noa¸terea de Dumnezeu. P˘catul originar const˘ ˆ a-ti s a a ın ¸ ˆ ınchipui c˘ poti ¸ti de unul singur, c˘ poti afla adev˘rul a ¸ s a ¸ a pe cont propriu.

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 67 din 81 ˆ Inapoi

deajuns de cantitatea lui. Si simt c˘ un loc nu-ti apartine ¸ a ¸ ¸ pˆ a nu-i detii proportiile. Am ˆ ın˘ ¸ ¸ ınceput, prin urmare, s˘-mi a num˘r pa¸ii ¸i abia asta m-a f˘cut s˘ tr˘iesc robinsonaa s s a a a da unei explor˘ri reale. Am putut constata – cu ajutorul a marcajului dintre ¸oseaua principal˘ ¸i cea care duce spre s as

absorbit de calitatea acestui loc, nu m-am ocupat ˆ ın-

ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

conac – c˘ 1 600 de pa¸i ai mei fac 1 km. Din poarta coa s nacului pˆ a la po¸t˘ sˆ cam 2 600 de pa¸i. Pˆ a putin ın˘ s a ınt s ın˘ ¸ dincolo de intersectia Flore¸ti – S˘nduleni: 3 000 de pa¸i. ¸ s a s Dus-ˆ ıntors, cca 3,7 km. Pe drumul spre Romˆne¸ti, pˆ a la cotul unde ˆ ˆ a s ın˘ ımi ıntrerup mar¸ul“ (cˆ v˘d, ˆ zare, o biseric˘) sˆ cca 3 s ınd a ın a ınt ” 400 de pa¸i. Dus-ˆ s ıntors, cca 6 800, adic˘ aproximativ 4 a km. Cea mai lung˘ plimbare pe care o fac: plopii de jos a + urcu¸ prin p˘dure + ocolul colinei de sus (pe marginea s a g˘letii“) + drumul spre costi¸˘ de-a lungul marginii de a ¸ sa ” p˘dure + drumul ˆ a ınapoi prin sat, totul ˆ ımpreun˘ nu fac a ˆ ia cam o or˘, o mai mult de 4,5 km (7 300 de pa¸i). Imi s a or˘ ¸i dou˘zeci de minute (cu pauze). as a Subˆ artiri: drumul cu plopi de jos (ˆ ımp˘ ¸ ıncepˆ din poarınd t˘): cca 900 de pa¸i (cam 550 m). Din poart˘, prin sat (pe a s a lˆ a coana Florica) ¸i apoi, pe drum, pˆ a la pomul din ıng˘ s ın˘ zare (de lˆ a care o iau spre costi¸˘): 2 300 de pa¸i (deci ıng˘ sa s aproape 1,5 km). Din poart˘, pe traseul clasic“: 4 000 de a ” pa¸i pˆ a la costi¸˘ (3 200 pˆ a la vˆ s ın˘ sa ın˘ ırful de lˆ a fosta vie, ıng˘ de unde m˘ pot ˆ a ıntoarce, pe sub linia de ˆ ınalt˘ tensiune, a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 68 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

la aleea cu plopi de sus). Plimbarea serpentinat˘ din parc a (pornind din pragul atelierului): 700–730 de pa¸i. Dou˘ tus a ˆ genere, merg re + urcatul pe dˆ ımb abia dac˘ fac 1 km. In a pe jos, ˆ fiecare zi, ˆ ın ıntre patru ¸i cinci kilometri. s eri ningea des, sub un cer pˆ ıclos, aproape mort. Un non-peisaj. Pˆ a ¸i verdele, care ˆ a se percepea sub straın˘ s ınc˘ tul subtire de z˘pad˘, p˘rea murd˘rit de alb, sufocat, mut. ¸ a a a a Cˆ ıteva ultime ˆ ap˘¸ˆ ari de ro¸u aprins: m˘ce¸ii necule¸i ınc˘ atın˘ s a s s de la marginea g˘letii“ ¸i a costi¸ei“. a ¸ s s ” ”

i

humanitas

Pagina de titlu

Mestecˆ cu grij˘ mˆ ınd a ıncarea ajuti societatea“, Cauza ¸ ” ” ajutor˘rii ˆ a ınecatilor este o cauz˘ a ˆ ¸ a ınecatilor ˆ si¸i“, Vin¸ ın¸ s ” dem bere numai sindicali¸tilor“, Arat˘ ce poti, nordus a ¸ ” le!“ (pe un ¸antier feroviar), Salut Ligii Timpului ¸i ˆ s s ın” temeietorului ei, scumpul tovar˘¸ Kerjentev!“, Jos rutina as ¸ ” de pe scena operei!“ N˘dragi lipse¸te“, S˘ reorganiz˘m a s a a ” ” viata textili¸tilor!“. Firme ¸i asociatii: Cooperativa Plu¸ s s ¸ ” gul ¸i ciocanul“ (care fabric˘ s˘pun), Artel de covrigi s a a ”

inventar al lumii ilf-petroviene. Lozinci ¸i inscriptii: s ¸

Pagina 69 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

din Odessa: La covrigii de Moscova“ (firm˘ la Stargoa rod!), Zakavtopromtorg“, Pompe funebre: Bine ati ve¸ ” ” nit!“, Organizatia conspirativ˘ Sabia ¸i plugul“, Artelul ¸ a s ” me¸te¸ug˘resc Pegasul ¸i Parnasul“, Restaurantul veges s a s ” tarian S˘ nu furi!“, Atelierele de tˆ a ımpl˘rie Baltazar“, ale a ” ” Fortenbrasului de pe lˆ a Umslopogas, Tutun Capetownıng˘ ” ul nostru“, T˘ietorul de lemne din sud“, Restaurantul coa ” operativei Fostul prieten al stomacului“, Intensivnik“, ” ” Combinatul alimentar didactic-model al ¸colii de producs ” ¸ie de pe lˆ a Academia de arte spatiale din Cernomorsk“. t ıng˘ ¸ Nume: ¸eful pompierilor Tulumbov, v˘duva Gritatueva, s a ¸ ¸ poetul Ser¸elafamov, sergentul Semion Vasilievici Nebaba, ¸ s medicul-¸ef Titanu¸kin, Seriojenka Kastraki, profesoara de s s francez˘ Ernestina Iosifovna Poincar´, Lintia Frantevna a e ¸ ¸ Pferd, Ghighieni¸vili ( care le pricepe pe toate“). Obiecte s ” fundamentale: Primusul Juvel nr. 1“, Somiera, Camionul. ” Reviste: Revista lunar˘ a vˆ atorilor Gherasim ¸i Mumu“, a ın˘ s ” Flautul cooperator“. Str˘zi: O lu˘ pe strada Sovietskaia, a a ” ” ie¸i ˆ Krasnoarmeiskaia (fost˘ Bol¸aia Pu¸kinskaia), tras ın a s s vers˘ Kooperativnaia ¸i ajunse din nou pe Sovietskaia (ˆ a s ın

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 70 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

ora¸ existau dou˘ str˘zi cu numele Sovietskaia). Dup˘ ce s a a a se minun˘ de acest lucru, tˆ arul se pomeni pe strada Evea ın˘ nimentele de pe Lena (fost˘ Denisovskaia).“ Bulevardul a ” tinerelor talente“. Situatii: Un autocamion pe care era ¸ ” instalat˘ o locomotiv˘ verde din placaj, de tip S, d˘dea a a a mereu cu spatele peste muzicanti ¸i, ˆ acela¸i timp, din ¸ s ın s pˆ ıntecul locomotivei ie¸eau ¸ipete. . .“. La defilarea de 1 s t Mai: Ca s˘ le mai treac˘ timpul, cˆ se opreau, oamea a ınd ” nii s˘ltau ˆ sus pe b˘trˆ ¸i pe activi¸ti. B˘trˆ a ın a ıni s s a ıneii ¸ipau t cu glasuri muiere¸ti. Activi¸tii zburau t˘cuti, cu fete gras s a ¸ ¸ ve.“ C˘l˘torii ˆsi procuraser˘ bro¸urica Magistrale de aa ı¸ a s ” r˘s˘rit pe a c˘rei copert˘ se vedea o c˘mil˘ care mirosea aa a a a a o ¸in˘.“ M-am n˘scut ˆ s a a ıntre ciocan ¸i nicoval˘ – zise el s a ” – vrˆ prin asta s˘ arate c˘ p˘rintii lui fuseser˘ fierari“, ınd a a a ¸ a Prusis, fost proletar ˆ cˆ ın ımpul muncii intelectuale, iar ˆ ın ” prezent tejghetar“, Printr-o decizie special˘ a fost decrea ” tat arm˘sar, de¸i toat˘ viata fusese considerat iap˘“ (sina s a ¸ a gurul cal r˘mas dup˘ mecanizarea transporturilor la Vaa a siuki, care se va dezvolta ˆ ıntr-atˆ ˆ ıt i se va spune New ıt, ıncˆ Moscova, ˆ vreme ce Moscova va deveni Old Vasiuki), La ın ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 71 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

spectacolul Proorocul Samuil r˘spunde la ˆ a ıntreb˘rile pua blicului se pun ve¸nic dou˘ ˆ s a ıntreb˘ri: De ce nu se g˘se¸te a a s unt la b˘c˘nie? sau Dumneata e¸ti evreu? “. Nu exist˘ a a s a ” Dumnezeu? Nu exist˘, r˘spunde Ostap. A¸adar nu exist˘? a a s a Atunci, noroc!“, Un pluton de osta¸i ro¸ii, cu c˘ciuli, tras s a ” versa o b˘ltoac˘, care ˆ a a ıncepea lˆ a un magazin al Uniunii ıng˘ cooperativelor din Stargorod ¸i se ˆ s ıntindea pˆ a la cl˘direa ın˘ a Directiei guberniale a planific˘rii, al c˘rei fronton era deco¸ a a rat cu tigri, victorii ¸i cobre de ipsos.“ Mirosuri: Dinspre s ” lada de gunoi venea un miros de violete ¸i de ciorb˘ ` s a a la paysanne“, Un compatriot se recunoa¸te dup˘ miros a ” sul ˆ ınnebunitor de galo¸i pe care-l r˘spˆ s a ındea mantaua lui, confectionat˘ de Trustul cauciucului.“ Produse: balona¸ul ¸ a s cu ¸ignal Dor de duc˘“ (pe care e desenat˘ caricatura t a a ” lui Chamberlain), taburetovka (rachiu de taburet), iepure artificial, crenvur¸ti vegetarieni, chiftele de t˘itei. Arti¸ti: s a¸ s un scriitor din grupul Ugerul de otel“, grupul de arti¸ti ¸ s ” Portretistul dialectic“ (din care face parte pictorul Feofan ” Muhin, specialist ˆ portrete din ov˘z, p˘r ¸i piulite). Forın a a s ¸ mule: titanul gˆ ındirii“, un trˆ ıntor vulcanic“. Prezente ¸ ” ”

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 72 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

romˆne¸ti: Ostap poart˘ un fular de m˘tase artificial˘, a s a a a cu motive romˆne¸ti“, Gavrilin, care se ˆ ac˘rase, rosti a s ınfl˘ a ” cˆ ıteva vorbe tari la adresa boierilor romˆni, iar apoi trecu a la Mussolini“, lei romˆne¸ti, opinci moldovene¸ti, gr˘niceri a s s a romˆni. a

humanitas

tur, f˘r˘ trufie. C˘ci numai un om credincios ¸tie c˘ nu e aa a s a niciodat˘ singur ˆ ˆ a ın ıntreprinderea sa.

numai un om credincios poate avea curaj ˆ chip maın

Pagina de titlu

ment.

h. Bazin: Qui aime bien, c’est connu, n’aime pas vraila Bruy`re: Ne pourroit-on point d´couvrir l’art de se e e rug˘ciunea unui intelectual: Sf. Anselm, Proslogion, a

Pagina 73 din 81 ˆ Inapoi

faire aimer de sa femme?

ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Cap. I: Acum ˆ a, biet muritor, p˘r˘se¸te-ti, pentru un ıns˘ aa s ¸ ” timp, treburile ¸i las˘-ti, o clip˘, gˆ s a¸ a ındurile cele neodihnite.

Ie¸ire s

ˆ Indep˘rteaz˘ grijile care te apas˘ ¸i uit˘ de trudnicele tale a a as a ocupatii. Ocup˘-te, un pic, de Dumnezeu ¸i odihne¸te-te ¸ a s s ˆ El. Intr˘ ˆ chilia duhului t˘u, alungˆ din ea totul ˆ ın a ın a ınd ın afar˘ de Dumnezeu ¸i de ceea ce te-ar putea ajuta s˘-L a s a cauti; ¸i dup˘ ce ai ˆ ¸ s a ınchis u¸a, caut˘-L! s a Si vorbe¸te acum, o, inim˘ a mea, vorbe¸te cu fiinta ¸ s a s ¸ ta ˆ ıntreag˘ c˘tre Domnul: Chipul t˘u ˆ caut, Dumnezea a a ıl ule, caut chipul t˘u (Ps. XXVI, 8). De-aceea, Doamne, a Dumnezeul meu, d˘ inimii mele ˆ a¸˘tur˘ unde ¸i cum a ınv˘ta a s trebuie s˘ Te caute, unde ¸i cum s˘ Te g˘seasc˘. Dac˘ nu a s a a a a e¸ti aici, Doamne, unde oare s˘ Te reg˘sesc? Iar dac˘ e¸ti s a a a s peste tot, cum de nu Te v˘d ca pe o Prezent˘? Locuie¸ti, a ¸a s fire¸te, ˆ s ıntr-o lumin˘ de neatins. Dar lumina aceasta unde a este ¸i cum s˘ ajung pˆ a la ea? Cine m˘ va c˘l˘uzi ¸i m˘ s a ın˘ a aa s a va aduce ˆ auntrul ei, acolo unde s˘ Te pot vedea? Sub ınl˘ a ce ˆ a¸i¸˘ri, sub ce chip Te voi c˘uta? Nu Te-am v˘zut ınf˘t sa a a niciodat˘, Doamne, Dumnezeul meu, ¸i nu ¸tiu Fata Ta. a s s ¸ Ce va face atunci, Doamne prea-ˆ ınalte, ce va face acest surghiunit care sˆ surghiunit ˆ imediata Ta apropiere? ınt; ın Ce va face slujitorul T˘u, ars de iubirea Ta ¸i alungat dea s

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 74 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

parte de Fata Ta? El dore¸te atˆ de mult s˘ Te vad˘, iar ¸ s ıt a a chipul T˘u e atˆ de ˆ a ıt ındep˘rtat! El vrea s˘ se apropie de a a Tine, iar l˘ca¸ul T˘u e de neatins! Vrea s˘ Te g˘seasc˘ ¸i a s a a a as nu ¸tie unde e¸ti. Vrea s˘ Te caute ¸i nu ¸tie cum ar˘¸i. s s a s s at Doamne, Tu e¸ti Dumnezeul ¸i st˘pˆ s s a ınul meu, dar nu Team v˘zut niciodat˘. Tu m-ai f˘cut; toate ale mele, Tu mi a a a le-ai dat – iar eu ˆ a nu Te cunosc! Am fost f˘cut pentru ınc˘ a a Te vedea ¸i iat˘ c˘ n-am ˆ s a a ımplinit ˆ a lucrul pentru care ınc˘ am fost f˘cut. Nenorocit˘ soart˘ i-a fost dat˘ omului, s˘ a a a a a piard˘ tocmai lucrul pentru care a fost f˘cut. O, aspr˘ ¸i a a as nemiloas˘ c˘dere! Vai! Ce am pierdut ¸i ce am g˘sit? Ce a a a s a pierit ¸i ce a r˘mas? A pierit fericirea pentru care am fost s a f˘cuti ¸i a r˘mas chinul pentru care n-am fost f˘cuti. S-a a ¸ s a a ¸ dep˘rtat de noi ceea ce, lipsind, ne neferice¸te ¸i a r˘mas a s s a ceea ce nu ne poate face decˆ vrednici de mil˘. Cˆ ıt a ındva, omul mˆ ınca aceea¸i pˆ s ıine cu ˆ ıngerii ¸i ˆ a ˆ e foame de s ınc˘ ıi pˆ ıinea aceea; acum ˆ a el m˘nˆ a din pˆ ıns˘ a ınc˘ ıinea durerii de care, atunci, nu ¸tia. Vai! Doliu f˘r˘ margini al oamenilor, s aa ˆ ıntristare a tuturor fiilor lui Adam, cel care era s˘tul, ˆ a ın vreme ce noi gemem ˆ ınfometati. El tr˘ia ˆ ˆ ¸ a ın ındestulare ¸i s

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 75 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

noi cer¸im. El era avut ˆ s ıntru bucurie ¸i a p˘r˘sit ˆ chip s a a ın jalnic ceea ce avea; iar noi, noi tr˘im ˆ nenoroc ¸i ˆ a ın s ıntr-o zadarnic˘ dorint˘. De ce nu ne-a pus de-o parte – cˆ pua ¸a ınd tea s-o fac˘ atˆ de u¸or – de ce nu ne-a pus de-o parte ceea a ıt s ce acum ne lipse¸te amarnic? De ce ne-a lipsit de Lumin˘, s a pentru a ne ˆ ınveli ˆ ˆ ın ıntuneric? De ce ne-a luat Viata pen¸ tru a ne da mortii? Nefericiti ce sˆ ¸ ¸ ıntem, de unde am fost alungati ¸i unde am fost azvˆ ¸i? De unde am c˘zut ¸i un¸ s ırlit a s de sˆ ıntem ˆ ıngropati? Din ¸ara de ba¸tin˘ ˆ surghiun; de ¸ t s a ın la vederea lui Dumnezeu, ˆ orbire; de la bucuria nemuririi ın la am˘r˘ciunea ¸i groaza mortii. Necrut˘toare schimbare aa s ¸ ¸a a unui Bine atˆ de mare ˆ ıt ıntr-un atˆ de mare r˘u! Grea ıt a pagub˘, grea pedeaps˘, grea ˆ a a ıntre toate! Ci eu, vai eu, unul din nefericitii, de Dumnezeu ˆ ¸ ındep˘rtatii, fii ai Evei, ce-am a ¸ pus la cale? Ce-am f˘cut? C˘tre ce m-am str˘duit ¸i undea a a s am ajuns? Ce mi-am dorit ¸i acum, iat˘, suspin ˆ mijlocul s a ın relelor! Am c˘utat fericirea ¸i sˆ ˆ necaz. Am tˆ a s ınt ın ınjit c˘tre a Domnul ¸i am rec˘zut ˆ mine ˆ s a ın ınsumi. Am c˘utat odihna a ˆ ascunsul fiintei mele ¸i am g˘sit acolo durerea ¸i chinul. ın ¸ s a s Vroiam s˘ rˆ ˆ a ıd ıntru bucuria duhului meu ¸i am ajuns s˘ s a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 76 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

m˘ jeluiesc, cu geam˘tul inimii mele. Cˆ bucuria tocmai a a ınd ap˘rea, au venit suspinele ¸i au ˆ a s ınecat-o. Iar Tu, Doamne, pˆ a cˆ ın˘ ınd? Pˆ a cˆ ın˘ ınd, Doamne, ne vei uita? Pˆ a cˆ ˆ¸i vei ˆ ın˘ ınd It ıntoarce Fata de la noi? Cˆ Te vei ¸ ınd uita la noi ¸i cˆ ne vei mˆ s ınd ıntui? Cˆ vei lumina lumina ınd ochilor no¸tri ¸i cˆ ne vei ar˘ta chipul T˘u? Cˆ Te s s ınd a a ınd vei d˘rui iar˘¸i nou˘? Prive¸te-ne, Doamne! Ascult˘-ne, a as a s a l˘mure¸te-ne, arat˘-Te nou˘! D˘-ni-Te nou˘, ˆ a s a a a a ıntru fericirea noastr˘, Tu, f˘r˘ de care sˆ a aa ıntem atˆ de nefericiti! Ai ıt ¸ mil˘ de ˆ a ıncerc˘rile noastre ¸i de str˘daniile noastre c˘tre a s a a Tine, c˘ci f˘r˘ de Tine nu putem nimica. Tu ne chemi, a aa dar ajut˘-ne! Te rog, Doamne, f˘ ca n˘dejdea s˘ nu se a a a a sleiasc˘, ci s˘ tr˘iesc din ea. Te rog, Doamne: inima mea a a a s-a am˘rˆ de atˆ suferint˘; ˆ a ıt ıta ¸a ındulce¸te-o cu mˆ ıierea s ıngˆ Ta. Te rog, Doamne; foamea m-a ˆ ımpins s˘ ˆ a ıncep a Te cˆ ınta; nu m˘ l˘sa fl˘mˆ a a a ınd; m-am apropiat ˆ ınfometat, nu m˘ alunga nes˘tul. S˘rac, am venit c˘tre Cel bogat; nea a a a norocit, am venit c˘tre Cel plin de milostenie. Nu m˘ l˘sa a a a s˘ plec pustiit ¸i ˆ arcat de dispretul T˘u. Si dac˘ suspin a s ınc˘ ¸ a ¸ a ˆ ınainte de a fi mˆ ıncat, d˘-mi m˘car s˘ m˘nˆ dup˘ ce voi a a a a ınc a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 77 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

fi suspinat. Doamne, nu pot, ˆ ıncovoiat cum sˆ s˘ privesc ˆ sus; ınt, a ın ˆ ındreapt˘-m˘, ca s˘ pot s˘-mi ˆ a a a a ındrept privirea spre Tine. P˘catele mele s-au adunat asupra cre¸tetului meu; m˘ a s a ˆ aluie ¸i m˘ apas˘ ca un jug greu. U¸ureaz˘-m˘! Desınv˘ s a a s a a carc˘-m˘ de povar˘, pentru ca abisul ei s˘ nu-¸i ˆ a a a a s ınchid˘ a gura asupra mea. ˆ aduie-mi s˘ v˘d lumina Ta, fie ¸i de Ing˘ a a s ˆ ¸˘-m˘ s˘ Te caut; departe, fie ¸i din fundul pr˘pastiei! Invata a a s a arat˘-Te celui care Te caut˘, c˘ci nu Te pot c˘uta, dac˘ nu a a a a a m˘ ˆ ¸i, nici nu Te pot g˘si, dac˘ nu Te ar˘¸i. F˘ astfel a ınvet a a at a ˆ ıt s˘ Te caut dorindu-Te, s˘ Te doresc c˘utˆ ıncˆ a a a ındu-Te, s˘ a Te g˘sesc iubindu-Te ¸i s˘ Te iubesc g˘sindu-Te. a s a a Doamne, e adev˘rat c˘ Tu e¸ti Cel ce ai creat ˆ mia a s ın ne imaginea Ta, pentru ca amintindu-mi de Tine s˘ m˘ a a gˆ ındesc la Tine ¸i s˘ Te iubesc. E adev˘rat ¸i ˆ¸i multumesc. s a a s ıt ¸ Dar imaginea aceasta e atˆ de tremurat˘ de hˆ seala p˘ıt a ır¸ a catelor, atˆ de adumbrit˘ de fumul gre¸elii, ˆ ıt nu-¸i mai ıt a s ıncˆ s poate ˆ ımplini rostul decˆ dac˘ o reˆ ıt a ınnoie¸ti ¸i o rea¸ezi. s s s Nu voi ˆ ıncerca, Doamne, s˘ p˘trund ˆ adˆ a a ın ıncul ˆ altimii In˘ ¸ Tale c˘ci nu e asem˘nare ˆ a a ıntre Tine ¸i ˆ ¸elegerea mea; s ınt

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 78 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

doresc totu¸i s˘ pricep atˆ cˆ se poate Adev˘rul ˆ care s a ıt ıt a ın inima mea crede ¸i pe care ea ˆ iube¸te. C˘ci nu caut s˘ s ıl s a a ˆ ¸eleg pentru a ajunge s˘ cred: ci cred pentru a ˆ ¸elege; ¸i ınt a ınt s cred c˘ dac˘ n-a¸ crede, n-a¸ ˆ ¸elege. (. . . )“ Cap. XXVI: a a s s ınt M˘ rog Tie, Dumnezeul meu, f˘-m˘ s˘ Te cunosc ¸i s˘ Te a ¸ a a a s a ” iubesc, ca s˘ pot sta ˆ Bucuria Ta. Si dac˘ aceasta nu e cu a ın ¸ a putint˘ pe de-a ˆ ¸a ıntregul ˆ aceast˘ viat˘, ajut˘-m˘ m˘car ın a ¸a a a a s˘ ˆ a ınaintez pˆ a-ntr-atˆ ˆ ıt Bucuria Ta s˘ m˘ cuprind˘ ın˘ ıt ıncˆ a a a cu totul, altcˆ ındva; fie ca ce ¸tiu despre Tine aici s˘ creasc˘ s a a atˆ cˆ s˘ ajung˘ la ˆ ıt ıt a a ımplinire dincolo; fie ca Iubirea de Tine s˘ creasc˘ aici, pentru a fi total˘ dincolo; fie ca bucuria a a a mea de-acum s˘ fie uria¸˘ ˆ sperant˘, pentru ca dincolo a sa ın ¸a ea s˘ fie total˘ ˆ fapt! a a ın Doamne, Tu porunce¸ti ¸i ˆ s s ındemni prin Fiul T˘u s˘ cea a rem ¸i promiti c˘ vom primi ca bucuria noastr˘ s˘ fie des ¸ a a a plin˘ . Ei bine, Doamne, iat˘ c˘ cer, a¸a cum m˘ ˆ a a a s a ındemni prin minunatul T˘u sf˘tuitor, s˘ primesc ceea ce ai proa a a mis prin Adev˘rul T˘u ca bucuria mea s˘ fie deplin˘ . a a a a Dumnezeul ˆ ıncrederii mele, cer s˘ primesc ca bucuria mea a ” s˘ fie deplin˘“. Dar pˆ a atunci, fie ca spiritul meu s˘ rea a ın˘ a

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 79 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

flecteze la ea, limba mea s˘ vorbeasc˘ de ea, inima mea a a s-o iubeasc˘, gura mea s-o propov˘duiasc˘, sufletul meu a a a s˘ fie ˆ a ınfometat de ea, trupul meu ˆ ınsetat de ea; ¸i toat˘ s a fiinta mea s-o doreasc˘ pˆ a cˆ m˘ voi cufunda ˆ Bu¸ a ın˘ ınd a ın curia Domnului, care este un Dumnezeu ˆ ıntreit ¸i unu, s binecuvˆ ıntat ˆ vecii vecilor. Amin.“ ın

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 80 din 81 ˆ Inapoi ˆ Intregul ecran ˆ Inchide

Ie¸ire s

Cuprins
Jurnalul

humanitas

Pagina de titlu

Pagina 81 din 81 ˆ Inapoi

ˆ Intregul ecran

ˆ Inchide

Ie¸ire s

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful