M E M O R I U G E N E R A L

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 1

COLECTIV DE ELABORARE
Şef proiect: Dr. Arh. Radu Radoslav
URBANISM:
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA
Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav
COLECTIV:
Arh. Radu Botiş
Stud. Arh. Ana Maria Branea
Stud. Arh. Marius Stelian Găman
Stud. Arh. Tudor Morar
Stud. Arh. Corina Gligor
Stud. Arh. Sînziana Sătmărean
Stud. Arh. Andreia Duminică
Stud. Arh. Marko Braşovan
Stud. Arh. Alexandra Pal
Stud. Arh. Teodor Butnărescu
CADRU NATURAL & HAZARD:
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea Teritoriului
(Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale)
COLECTIV:
Lector Univ. Dr. Lucian Blaga
Conf. Univ. Dr. Dorina Camelia Ilieş
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT:
TRANSPORT RUTIER:
S.C. KEOPS URBAN PROIECT S.R.L., Deva
COORDONATOR: arh. Angela Kalauz
TRANSPORT FEROVIAR, COMBINAT, AERIAN, NAVAL:
COORDONATOR: Arh. Radu Botiş
M ME EM MO OR RI IU U G GE EN NE ER RA AL L
p pe en nt tr ru u

P PL LA AN NU UL L D DE E A AM ME EN NA AJ JA AR RE E A A T TE ER RI IT TO OR RI IU UL LU UI I J JU UD DE EŢ ŢE EA AN N
– – P PA AT TJ J H HU UN NE ED DO OA AR RA A

V VO OL L. . A A – – P Pi ie es se e s sc cr ri is se e
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 2
INFRASTRUCTURĂ EDILITARĂ:
S.C. KEOPS URBAN PROIECT S.R.L., Deva
COORDONATOR: arh. Angela Kalauz
REABILITAREA PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI:
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA
COORDONATOR: Stud. Arh. Ana Maria Branea
POTENŢIAL ECONOMIC:
S.C. QUANTUM LEAP S.A.
COORDONATOR: Ec. Radu Alexandru Hotnog, MBA, MIM
POPULAŢIE:
S.C. QUANTUM LEAP S.A.
COORDONATOR: Ec. Radu Alexandru Hotnog, MBA, MIM
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul de Geografie, Turism şi Amenajarea Teritoriului
(Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale)
Conf. Univ. Dr. Dorina Camelia Ilieş

BORDEROU
VOLUMUL A – PIESE SCRISE
1 INTRODUCERE
1.1 Date de recunoaştere
1.1.1 Denumirea lucrării
1.1.2 Beneficiar
1.1.3 Baza proiectării
1.1.4 Proiectant general
1.1.5 Data elaborării
1.2 Amenajarea teritoriului judeţean Hunedoara – context general
1.2.1 Amenajarea teritoriului – factor-cheie pentru tranziţia la o economie de piaţă
funcţională
1.2.2 Pericolele unei dezvoltări spaţiale urbane fără respectarea regulilor europene
de specific
1.3 Obiectul lucrării
1.4 Sursele principale de documentare
1.5 Documentele luate în considerare
2 STADIUL DE DEZVOLTARE AL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
2.1 General
2.1.1 Dezvoltarea spaţială în timp
2.1.1.1 Preistoria
2.1.1.2 Antichitatea
2.1.1.3 Evul mediu
2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.)
2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã
2.1.2 Date de sinteză
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 3
2.1.2.1 Bilanţul teritorial
2.1.2.2 Obiective pubice
2.2 Analiza situaţiei existente
2.2.1 Relaţiile în teritoriu – 2008
2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european
2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional
2.2.2 Cadrul natural 2008
2.2.2.1 Introducere
2.2.2.2 Cadrul geologic
2.2.2.3 Reţeaua hidrografică
2.2.2.4 Clima
2.2.2.5 Vânturile dominante
2.2.2.6 Vegetaţia naturală
2.2.2.7 Arealele naturale protejate
2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului
2.2.2.9 Seismicitate
2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic

2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice,
valori ale patrimoniului cultural
2.2.3 Accesibilitate
2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă
2.2.3.2 Accesibilitate rutieră
2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară
2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă
2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană
2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat
2.2.4 Potenţialul economic
2.2.4.1 Introducere
2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara
2.2.4.3 Descriere generală
2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale
2.2.4.5 Structura economiei locale
2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în judetul Hunedoara
2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale
2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere
2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara
2.2.4.10 Turismul
2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura
2.2.5 Potenţial uman 2008
2.2.5.1 Resurse umane
2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă
2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara
2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori
economici (Resurse)
2.2.6 Populaţia 2008
2.2.6.1 Densitatea populaţiei
2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă
2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei
2.2.7 Zonarea pe folosinţe a teritoriului existent 2007
2.2.8 Zone hazard 2008
2.2.8.1 Zone hazard natural
2.2.8.2 Zone hazard antropice
2.2.9 Echiparea edilitară 2008
2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor
2.2.9.2 Reţele electrice
2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică
2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 4
2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii
2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor
2.2.10 Probleme ale mediului înconjurător 2008
2.2.10.1 Aerul
2.2.10.2 Apa
2.2.10.3 Solul
3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1 General
3.1.1 Introducere
3.1.2 Relaţiile în teritoriu
3.1.3 Bilanţul teritorial
3.2 Cadrul natural
3.2.1 Introducere
3.2.2 Cadrul geologic
3.2.3 Principalele forme de relief
3.2.4 Reţeaua hidrografică
3.2.5 Clima
3.2.6 Vânturile dominante
3.2.7 Vegetaţia naturală
3.2.8 Arealele protejate
3.2.9 Resursele solului şi ale subsolului
3.2.10 Seismicitate
3.2.11 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive - Relieful antropic
3.2.12 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale
patrimoniului cultural
3.3 Accesibilitatea propunerii
3.3.1 Introducere
3.3.2 Accesibilitatea rutieră
3.3.3 Accesibilitatea feroviară
3.3.4 Accesibilitatea aeriană
3.3.5 Accesibilitatea navală
3.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat
3.4 Potenţialul economic
3.4.1 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a judeţului Hunedoara
3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde
europene
3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice
3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane
3.4.2 Servicii - turism
3.4.2.1 Turismul cultural
3.4.2.2 Ecoturismul
3.4.2.3 Turismul montan
3.4.3 Viziunea asupra turismului
3.4.4 Clustere economice
3.5 Potenţialul uman
3.5.1 Resursele de muncă şi populaţia activă – tipurile de activitate economico
socială
3.5.2 Nivelul de ocupare al forţei de muncă
3.5.3 Nivelul de instruire
3.6 Evoluţia populaţiei
3.6.1 Numărul populaţiei
3.6.2 Densitatea
3.6.3 Structura populaţiei pe sexe
3.6.4 Structura populaţiei pe grupe de vârstă
3.6.5 Mişcarea naturală a populaţiei
3.6.6 Mişcarea migratorie a populaţiei
3.7 Riscurile naturale
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 5
3.7.1 Alunecări de teren
3.7.2 Zone inundabile
3.7.3 Deşeuri menajere
3.8 Dezvoltarea echipării edilitare
3.8.1 Gospodărirea complexă a apelor
3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri
3.8.1.2 Canalizare – propuneri 238
3.8.2 Alimentarea cu energie electrică - Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
dezvoltarea durabilă a sectorului energetic - POS CCE
3.8.3 Alimentarea cu căldură
3.8.4 Gospodăria comunală – salubritate
3.8.5 Alimentarea cu gaz
3.8.6 Telecomunicaţii
3.9 Probleme ale mediului înconjurător - reducerea poluării
3.9.1 Areale protejate
3.9.2 Reducerea surselor de poluare a aerului
3.9.3 Reducerea surselor de poluare a apei
3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin:
3.9.3.2 Staţii de epurare
3.9.4 Eliminarea deşeurilor
3.9.5 Reducerea poluării sonore
3.9.6 Reducerea poluării industriale
3.10 Determinarea priorităţilor de intervenţie pentru prevenirea riscurilor naturale şi
antropice
4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI HUNEDOARA
4.1 Strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara – cadrul conceptual
4.1.1 Fundamentele dezvoltării economice
4.1.1.1 Consideraţii generale
4.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie,
Inovaţie
4.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic

4.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii
4.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice
agrementate de UE - strategii la nivel naţional si regional
4.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică
4.2 Recomandări privind strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara
4.2.1 Consideraţii generale
4.2.2 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a Judetului Hunedoara
4.2.3 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde
europene
4.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii
4.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru
municipiu/localităţi
4.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU
(management de proiect, economie/finanţe, supervizare)
4.2.4 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice
4.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice
4.2.5 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane
5 PROGRAM DE MĂSURI ÎN SCOPUL REALIZĂRII PROPUNERILOR DE AT JUDEŢEAN
5.1 Identificare măsuri
5.1.1 Zone turistice
5.1.2 Diferenţierea spaţiului rural
5.2 Eşalonare plan de măsuri

ANEXA 1 – LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (Ordin M.C.C. 2314/2004)
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 6
VOLUMUL B – PIESE DESENATE
ƒ CARTOGRAME
SITUAŢIA EXISTENTĂ

Cod Denumire
E 1 Aeroporturi UE
E 2 Coridorul IV
E 3 Culoar european
E 4 Culoare accesibilitate paneuropene
E 5 Transport modal DHS în UE
E 6 Accesibilitate feroviară DHS în UE
E 7 Accesibilitate feroviară DHS în UE centrală
E 8 Tehnologii feroviare exist UE
E 9 Accesibilitate feroviară gări DHS UE
E 10 Auto 65 UE
E 11 Auto 65 UE centrală
E 12 Accesibilitate camioane
E 13 Reţeaua urbană a euroregiuni
E 14 Policentri în euroregiunea DKMT
E 15 Încadrare în reg de dezv vest
E 16 Poli urbani România
E 17 Reţeaua localităţi rurale România exist 2.2.1.
E 18 România zone cu alunecări de teren
E 19 PATN secţiunea V zone de risc natural inundaţii
E 20 România tectonică şi riscurile seismice
E 21 PATN Secţiunea V zone de risc natural cutremure de pământ
E 22 Cutremure de pământ România
E 23 Alunecări de teren RO
E 24 Alunecări de teren RO
E 25 Inundaţii România
E 26 Inundaţii ii România
E 27 România utilizări ale teritoriului
E 28 România zone afectate de secetă
E 29 România poluarea aerului în aglomeraţiile urbane
E 30 România poluarea râurilor
E 31 România zone bioclimatice
E 32 România temperaturile, precipitaţiile şi inundaţiile
E 33 România tipurile de sol dominante
E 34 România polarizarea spaţiilor agricole
E 35 România tipuri de păduri
E 36 PATN secţiunea VI turism zone cu potenţial socio-economic şi turistic deosebit
E 37 PATN sectiunea VI turism zone cu potenţial turistic deosebit
E 38 România patrimoniul cultural şi natural
E 39 România centralitate carpatică şi urme ale istoriei
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 7
E 40 România parcuri cofinanţare externă parcuri finanţare internă
E 41 România ariile naturale
E 42 Zone protejate în RO
E 43 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice zone cu resurse naturale şi antropice
E 44 Latinitate şi interferenţe culturale
E 45 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura specific turistică şi tehnică
E 46 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura tehnică în zone cu resurse
naturale şi antropice mari şi foarte mari
E 47 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructură specific turistică în zone cu
resurse naturale şi antropice
E 48 România principalele zone turistice
E 49 Transport combinat RO
E 50 Transport navigabil DHS în RO
E 51 Poziţionarea nodului de cale ferată pe reţeaua naţională 2007
E 52 România reţeaua de canalizare
E 53 Apăa dulce RO
E 54 Apă pentru populaţie RO
E 55 Ape pentru industrie RO
E 56 Ape pentru irigaţii RO
E 57 Alimentarea cu apă potabilă
E 58 Poli naţionali Cluj şi Timişoara
E 59 Influenţe localităţi jud. HD
E 60 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998
E 61 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice extras din 1998
E 62 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998
E 63 Probleme şi priorităţi extras din PATJ 1998
E 64 Parcuri naţionale în judeţul hunedoara
E 65 PATN secţiunea VI zone turistice zone cu resurse turistice relaţia cu infrastructura specific
turistică şi tehnică
E 66 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructura specific turistică
E 67 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice antropice
E 68 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice naturale
E 69 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructură tehnică
E 70 Zone turistice extras din PATJ 1998
E 71 PATJ ape existent
E 72 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998
E 73 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998
E 74 Alimentarea cu energie electrică si telecomunicaţii extras din PATJ 1998
E 75 Zone de risc natural extras din PATJ 1998
E 76 Zone protejate naturale şi construite extras din PATJ 1998
E 77 România zone protejate Munţii Retezat
E 78 România zone protejate defileul Mureşului inferior Dealurile Lipovei
E 79 România zone protejate Domogled Valea Cernei
E 80 România zone protejate Grădiştea Muncelului Cioclovina


M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 8
SITUATIA PROPUSĂ

P 1 Zone de dezvoltare maximă
P 2 Programul marco polo II 2008
P 3 Accesibilitatea feroviară în EU
P 4 Accesibilitatea feroviară în Europa Centrală propunere 2035
P 5 Tehnologii propuse în reţeaua de căi ferate din 2035
P 6 Accesibilitatea rutieră cu o viteză medie de ccca 120 km/h pe teritoriul EU
P 7 Accesibilitatea rutieră propusă pe teritoriul Europei Centrale cu o viteză de 120 km/h
P 8 Accesibilitatea rutieră în TZI DHS
P 9 Euroregiunea DKMT
P 10 Plan de amenajare a teritorului naţional structurarea indicativă a polilor şi reţelelor
P 11 Legea 806/26.09.2006 PATN secţiunea I reţeaua de căi ferate
P 12 Legea 806/26.09.2006
P 13 Legea 806/26.09.2006 PATN reţeaua de aeroporturi
P 14 Legea 806/29.09.2006 PATN reţeaua de transport combinat
P 15 Raza de influenţă asupra localităţilor
P 16 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998
P 17 Zonificarea teritoriului şi dezvoltarea funcţiunilor economice extras din PATJ 1998
P 18 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998
P 19 Zone turistice extras din PATJ 1998
P 20 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998
P 21 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998
P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998
P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998
P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998
P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998

ƒ PLANŞE
SITUAŢIA EXISTENTĂ

Nr. Cod Denumire
1 1/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[situaţia existentă]
2 1/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[situaţia existentă]
3 1/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[situaţia existentă]
4 1/4 Harta utilizării terenurilor
5 1/4.1 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul altitudine
6 1/4.2 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu coeficientul de protecţie vegetală
7 1/4.3 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul densitatea fragmentării
reliefului
8 1/4.4 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul energia de relief
9 1/4.5 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul geodeclivitate
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 9
10 1/4.6 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu grosimea depozitelor superficiale
11 1/4.7 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu orientarea suprafeţelor
12 1/4.8 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu natura substratului
13 1/4.9 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu ponderea fracţiunii argiloase
14 1/5.1 Harta riscurilor la alunecări de teren
15 1/5.2 Harta riscurilor la inundaţii şi exces de umiditate
16 1/5.3 Harta riscurilor antropogene induse prin exploatarea la zi şi haldări
17 ZP 01 Zone protejate situaţia existentă
18 MO 01 Monumente situaţia existentă

DISFUNCŢIONALITĂŢI

19 2/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]
20 2/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]
21 2/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

PROPUNERI

22 3/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
23 3/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
24 3/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
25 3/4 Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului natural şi construit
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
26 ZP 02 Zone protejate situaţia propusă
27 MO 02 Monumente situaţia propusă

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 10
CUPRINS
Lista de tabele........................................................................................................................................................... 14
Lista de figuri .............................................................................................................................................................. 16
1 INTRODUCERE.................................................................................................................................................... 17
1.1 Date de recunoaştere....................................................................................................................... 17
1.1.1 Denumirea lucrării ......................................................................................................................17
1.1.2 Beneficiar .....................................................................................................................................17
1.1.3 Baza proiectării ...........................................................................................................................17
1.1.4 Proiectant general .....................................................................................................................17
1.1.5 Data elaborării............................................................................................................................17
1.2 Amenajarea teritoriului judeţean Hunedoara – context general................................................. 17
1.2.1 Amenajarea teritoriului – factor-cheie pentru tranziţia la o economie de piaţă
funcţională ................................................................................................................................................17
1.2.2 Pericolele unei dezvoltări spaţiale urbane fără respectarea regulilor europene de
specific 21
1.3 Obiectul lucrării ................................................................................................................................. 23
1.4 Sursele principale de documentare................................................................................................ 25
1.5 Documentele luate în considerare.................................................................................................. 26
2 STADIUL DE DEZVOLTARE AL TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI HUNEDOARA.............................. 28
2.1 General............................................................................................................................................... 28
2.1.1 Dezvoltarea spaţială în timp....................................................................................................28
2.1.1.1 Preistoria ......................................................................................................................28
2.1.1.2 Antichitatea................................................................................................................28
2.1.1.3 Evul mediu...................................................................................................................28
2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.) ....................................................29
2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã.........................................................................29
2.1.2 Date de sinteză ..........................................................................................................................30
2.1.2.1 Bilanţul teritorial ..........................................................................................................30
2.1.2.2 Obiective pubice.......................................................................................................30
2.2 Analiza situaţiei existente ................................................................................................................. 31
2.2.1 Relaţiile în teritoriu – 2008 ..........................................................................................................31
2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european ......................................................................31
2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional..........................................................................31
2.2.2 Cadrul natural 2008 ...................................................................................................................31
2.2.2.1 Introducere .................................................................................................................31
2.2.2.2 Cadrul geologic.........................................................................................................32
2.2.2.3 Reţeaua hidrografică ...............................................................................................37
2.2.2.4 Clima............................................................................................................................50
2.2.2.5 Vânturile dominante .................................................................................................51
2.2.2.6 Vegetaţia naturală....................................................................................................52
2.2.2.7 Arealele naturale protejate.....................................................................................53
2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului .................................................................................58
2.2.2.9 Seismicitate.................................................................................................................58
2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic..........58
2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale
patrimoniului cultural .................................................................................................................59
2.2.3 Accesibilitate ..............................................................................................................................61
2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă....................................................................61
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 11
2.2.3.2 Accesibilitate rutieră .................................................................................................63
2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară..........................................................................................71
2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă.............................................................................................72
2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană............................................................................................72
2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat ................................................................72
2.2.4 Potenţialul economic................................................................................................................72
2.2.4.1 Introducere .................................................................................................................72
2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara..............................................................73
2.2.4.3 Descriere generală....................................................................................................74
2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale.......................75
2.2.4.5 Structura economiei locale .....................................................................................75
2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în judetul Hunedoara.................80
2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale............................................80
2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere .......................................................................................92
2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara ....................95
2.2.4.10 Turismul.......................................................................................................................97
2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura........................................................................................101
2.2.5 Potenţial uman 2008................................................................................................................107
2.2.5.1 Resurse umane.........................................................................................................107
2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă...................................................107
2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara .......................................................................108
2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori economici
(Resurse) 110
2.2.6 Populaţia 2008 ..........................................................................................................................111
2.2.6.1 Densitatea populaţiei .............................................................................................113
2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă...........................................................................114
2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei ..............................................................................114
2.2.7 Zonarea pe folosinţe a teritoriului existent 2007.................................................................128
2.2.8 Zone hazard 2008.....................................................................................................................128
2.2.8.1 Zone hazard natural ................................................................................................128
2.2.8.2 Zone hazard antropice...........................................................................................133
2.2.9 Echiparea edilitară 2008.........................................................................................................148
2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor .......................................................................148
2.2.9.2 Reţele electrice........................................................................................................167
2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică ...................................................170
2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale .......................................................................170
2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii .....................................................................................170
2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor ............................170
2.2.10 Probleme ale mediului înconjurător 2008...........................................................................170
2.2.10.1 Aerul .........................................................................................................................170
2.2.10.2 Apa...........................................................................................................................171
2.2.10.3 Solul ..........................................................................................................................172
3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ................................................................................................... 174
3.1 General............................................................................................................................................. 174
3.1.1 Introducere................................................................................................................................174
3.1.2 Relaţiile în teritoriu ....................................................................................................................188
3.1.3 Bilanţul teritorial.........................................................................................................................189
3.2 Cadrul natural .................................................................................................................................. 191
3.2.1 Introducere................................................................................................................................191
3.2.2 Cadrul geologic .......................................................................................................................191
3.2.3 Principalele forme de relief ....................................................................................................191
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 12
3.2.4 Reţeaua hidrografică..............................................................................................................191
3.2.5 Clima ..........................................................................................................................................191
3.2.6 Vânturile dominante................................................................................................................191
3.2.7 Vegetaţia naturală..................................................................................................................191
3.2.8 Arealele protejate....................................................................................................................191
3.2.9 Resursele solului şi ale subsolului.............................................................................................191
3.2.10 Seismicitate ..............................................................................................................................191
3.2.11 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive - Relieful antropic.........................191
3.2.12 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale
patrimoniului cultural .............................................................................................................................191
3.3 Accesibilitatea propunerii .............................................................................................................. 199
3.3.1 Introducere................................................................................................................................199
3.3.2 Accesibilitatea rutieră.............................................................................................................202
3.3.3 Accesibilitatea feroviară ........................................................................................................207
3.3.4 Accesibilitatea aeriană ..........................................................................................................209
3.3.5 Accesibilitatea navală............................................................................................................211
3.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat ..............................................................................213
3.4 Potenţialul economic...................................................................................................................... 214
3.4.1 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a judeţului Hunedoara...................................214
3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde
europene...................................................................................................................................215
3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice .........................216
3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane........................................218
3.4.2 Servicii - turism...........................................................................................................................220
3.4.2.1 Turismul cultural ........................................................................................................221
3.4.2.2 Ecoturismul ................................................................................................................224
3.4.2.3 Turismul montan .......................................................................................................226
3.4.3 Viziunea asupra turismului.......................................................................................................228
3.4.4 Clustere economice................................................................................................................230
3.5 Potenţialul uman.............................................................................................................................. 230
3.5.1 Resursele de muncă şi populaţia activă – tipurile de activitate economico socială.230
3.5.2 Nivelul de ocupare al forţei de muncă ...............................................................................230
3.5.3 Nivelul de instruire.....................................................................................................................230
3.6 Evoluţia populaţiei ........................................................................................................................... 230
3.6.1 Numărul populaţiei ..................................................................................................................230
3.6.2 Densitatea.................................................................................................................................230
3.6.3 Structura populaţiei pe sexe..................................................................................................230
3.6.4 Structura populaţiei pe grupe de vârstă.............................................................................230
3.6.5 Mişcarea naturală a populaţiei .............................................................................................230
3.6.6 Mişcarea migratorie a populaţiei..........................................................................................230
3.7 Riscurile naturale ............................................................................................................................. 230
3.7.1 Alunecări de teren...................................................................................................................230
3.7.2 Zone inundabile........................................................................................................................230
3.7.3 Deşeuri menajere.....................................................................................................................231
3.8 Dezvoltarea echipării edilitare....................................................................................................... 231
3.8.1 Gospod[rirea complexă a apelor.........................................................................................231
3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri ..........................................................................232
3.8.1.2 Canalizare – propuneri ...........................................................................................238
3.8.2 Alimentarea cu energie electrică - Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea
durabilă a sectorului energetic - POS CCE........................................................................................240
3.8.3 Alimentarea cu căldură .........................................................................................................251
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 13
3.8.4 Gospodăria comunală – salubritate ....................................................................................251
3.8.5 Alimentarea cu gaz .................................................................................................................251
3.8.6 Telecomunicaţii ........................................................................................................................251
3.9 Probleme ale mediului înconjurător - reducerea poluării .......................................................... 251
3.9.1 Areale protejate...........................................................................................................................252
3.9.2 Reducerea surselor de poluare a aerului ............................................................................252
3.9.3 Reducerea surselor de poluare a apei ................................................................................253
3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin:.........................253
3.9.3.2 Staţii de epurare ......................................................................................................253
3.9.4 Eliminarea deşeurilor................................................................................................................253
3.9.5 Reducerea poluării sonore.....................................................................................................254
3.9.6 Reducerea poluării industriale...............................................................................................254
3.10 Determinarea priorităţilor de intervenţie pentru prevenirea riscurilor naturale şi antropice... 255
4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI HUNEDOARA............................................................................... 256
4.1 Strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara – cadrul conceptual.................. 256
4.1.1 Fundamentele dezvoltării economice.................................................................................256
4.1.1.1 Consideraţii generale .............................................................................................256
4.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie, Inovaţie
257
4.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic............262
4.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii.....267
4.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice agrementate de
UE - strategii la nivel naţional si regional ..............................................................................270
4.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică.................................................................272
4.2 Recomandări privind strategia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara................. 273
4.2.1 Consideraţii generale..............................................................................................................273
4.2.2 Factori-cheie în dezvoltarea sustenabilă a Judetului Hunedoara..................................274
4.2.3 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene.....274
4.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii ....................................................................274
4.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru
municipiu/localităţi ..................................................................................................................275
4.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management
de proiect, economie/finanţe, supervizare).......................................................................276
4.2.4 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice..........................................276
4.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice.........................276
4.2.5 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane........................................................278
5 PROGRAM DE MĂSURI ÎN SCOPUL REALIZĂRII PROPUNERILOR DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN
280
5.1 Identificare măsuri........................................................................................................................... 280
5.1.1 Zone turistice.............................................................................................................................280
5.1.2 Diferenţierea spaţiului rural .....................................................................................................283
5.2 Eşalonare plan de măsuri ............................................................................................................... 286
ANEXA 1 – LISTA MONUMENTELOR ISTORICE (Ordin M.C.C. 2314/2004) ............................................................ 287
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 14
L Li is st ta a d de e t ta ab be el le e
Tabelul 1-1: Împărţirea administrativă a teritoriului ...................................................................................................23
Tabelul 2-1: Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000 ................................................................30
Tabelul 2-2: Suprafaţa după modul de folosinţă La sfârşitul anului 2007..............................................................30
Tabelul 2-3: Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri......................................................................................................32
Tabelul 2-4: Terenuri grupate în funcţie de textura de profil ...................................................................................33
Tabelul 2-5: Terenuri afectate de eroziunea de suprafaţā, colmatare şi decopertate ....................................34
Tabelul 2-6: Terenuri afectate de eroziunea de adâncime....................................................................................34
Tabelul 2-7: Terenuri afectate de inundaţii.................................................................................................................34
Tabelul 2-8: Terenuri afectate de excesul de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale..............................34
Tabelul 2-9: Terenuri afectate de excesul de umiditate din pânza freaticā şi din izvoare de coastă............35
Tabelul 2-10: Terenuri cu soluri poluate .........................................................................................................................35
Tabelul 2-11: Reacţia solurilor ..........................................................................................................................................35
Tabelul 2-12: Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate............................................................................36
Tabelul 2-13: Râurile din bazinul hidrografic Mureş .....................................................................................................37
Tabelul 2-14: Râurile din bazinul hidrografic Crişul Alb ...............................................................................................38
Tabelul 2-15: Râurile din bazinul hidrografic Jiu...........................................................................................................38
Tabelul 2-16: Lacuri de acumulare.................................................................................................................................39
Tabelul 2-17: Bazinul hidrografic Mureş .........................................................................................................................43
Tabelul 2-18: Bazinul hidrografic Crişul Alb....................................................................................................................46
Tabelul 2-19: Bazinul hidrografic Jiu ...............................................................................................................................48
Tabelul 2-20: Transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara..................................................................................69
Tabelul 2-21: Activitatea economica in sectorul privat in Judetul Hunedoara.....................................................75
Tabelul 2-22: Indicatori economici in municipiul Brad................................................................................................78
Tabelul 2-23: Indicatori economici in municipiul Deva ..............................................................................................79
Tabelul 2-24: Indicatori economici in municipiul Hunedoara ...................................................................................79
Tabelul 2-25: Indicatori economici in Valea Jiului .......................................................................................................79
Tabelul 2-26: Nivelul de concentrare a instruirii în domeniul IMM în regiunile din România, 2003......................83
Tabelul 2-27: Gradul de conectivitate IT al firmelor din zona de proiect ...............................................................88
Tabelul 2-28: Sectoare inovatoare din România.........................................................................................................90
Tabelul 2-29: Nivelul de activitate economică raportată în Judetul Hunedoara.................................................93
Tabelul 2-30: Analiza SWOT pentru judeţul Hunedoara .............................................................................................95
Tabelul 2-31 Valori ale activităţilor agricole din judetul Hunedoara, in Euro .......................................................102
Tabelul 2-32 Producţia agricolă după tipul de cultură in Judetul Hunedoara....................................................103
Tabelul 2-33 Producţia zootehnică după tipuri de animale in Judetul Hunedoara...........................................104
Tabelul 2-34 Producţia de carne in Judetul Hunedoara..........................................................................................104
Tabelul 2-35 Valori ale activitatilor de procesare a produselor agricole si silvice din Judetul Hunedoara....105
Tabelul 2-36: Populaţia şi reţeaua de localităţi .........................................................................................................116
Tabelul 2-37: Zonarea pe folosinţe a teritoriul existent .............................................................................................128
Tabelul 2-38: Situaţia haldelor de steril, cenuşă şi zgură ale unităţilor economice din judeţul Hunedoara...134
Tabelul 2-39: Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara.............147
Tabelul 2-40: Tronsoane de râuri în clase de calitate...............................................................................................150
Tabelul 2-41: Secţiunile de control pe clase de calitate .........................................................................................150
Tabelul 2-42: Secţiunile de monitorizare în categorii de calitate...........................................................................151
Tabelul 2-43: Calitatea biologică a cursurilor de apă..............................................................................................151
Tabelul 2-44: Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş...............................................................................153
Tabelul 2-45: Analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva. ..................................................................154
Tabelul 2-46: Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006......................171
Tabelul 3-1: Suprafaţa după modul de folosinţă 2025 ...........................................................................................189
Tabelul 3-2: Propuneri de noi monumente...............................................................................................................195
Tabelul 3-3: Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti ...........................................................195
Tabelul 3-4: Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI
PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA..................................................................................................196
Tabelul 3-5: Arii urbane centrale ................................................................................................................................197
Tabelul 3-6: Infrastructura generală...........................................................................................................................223
Tabelul 3-7: Expansiunea Pensiunilor Rurale Înregistrate în România 2001-2006 ...............................................224
Tabelul 3-8: Ariile protejate – Dimensiune şi Unităţi de Cazare.............................................................................225
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 15
Tabelul 3-9: Ariile protejate – Centre de Informare şi Estimarea numărului de vizitatori pe judeţul
Hunedoara ...............................................................................................................................................225
Tabelul 3-10: Trasee montane în parcurile şi rezervaţiile naturale din judeţul Hunedoara................................227
Tabelul 3-11: Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea
problemelor ..............................................................................................................................................239
Tabelul 1-1 Topul produselor de export (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România).................................265
Tabelul 1-2 Indicele global de competitivitate (GCI) pe 2006 şi comparaţie cu 2005......................................268
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 16
L Li is st ta a d de e f fi ig gu ur ri i
Figura 2-1: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro..........................................................................76
Figura 2-2: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro..........................................................................77
Figura 2-3: Distribuţia firmelor cu C/A sub 10 milioane de Euro............................................................................77
Figura 2-4: Modelul Irlandez (NCC) de competitivitate.........................................................................................81
Figura 2-5: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea parametrilor pieţei libere...............................................81
Figura 2-6: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea zonei de intervenţie APC&L ..........................................85
Figura 2-7: Traseul coridorului 4 Pan-european în zona de proiect .....................................................................87
Figura 2-8: Ponderea valorica a activitatilor din agricultura si silvicultura........................................................101
Figura 2-9: Gradul de integrare al agriculturii cu industriile prelucratoare in Judetul Hunedoara ..............106
Figura 2-12: Nivelul de instruire al populaţiei din judetul Hunedoara..................................................................109
Figura 2-13 Nivelul de ocupare a forţei de muncă în Deva....................................................................................110
Figura 2-15 Evoluţia numerică a populaţiei pe total judeţ şi la nivel de medii în intervalul 1966-2008............112
Figura 2-16 Populaţia pe localităţi în judeţul Hunedoara actualizat în 2002 .......................................................113
Figura 2-18 Structura pe sexe a populaţiei distribuit pe localităţi în judeţul Hunedoaraa.................................115
Figura 2-19: Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara..................................................148
Figura 2-20: Calitate receptori naturali 2002............................................................................................................152
Figura 2-21: Calitate receptori naturali 2003............................................................................................................152
Figura 2-22: Calitate receptori naturali 2004............................................................................................................152
Figura 2-23: Calitate receptori naturali 2005............................................................................................................153
Figura 3-1: Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse, pe teritoriul României ...........................................248
Figura 3-2: Hartă Solară..............................................................................................................................................248
Figura 3-3: Hartă Energie Eoliană.............................................................................................................................249
Figura 3-4: Hartă Potenţial Energetic disponibil .....................................................................................................250
Figura 3-5: Estimările costurrilor de energie şi creşterea lor .................................................................................251
Figura 4-3 Transferurile de lichidităţi din ţările dezvoltate către ţările în curs de dezvoltare ............................263
Figura 4-5 Ponderea programelor de finanţare pentru România din fonduri UE în 2007-2013.........................272

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 17
1 1 I IN NT TR RO OD DU UC CE ER RE E
1 1. .1 1 D Da at te e d de e r re ec cu un no oa aş şt te er re e
1 1. .1 1. .1 1 D De en nu um mi ir re ea a l lu uc cr ră ăr ri ii i
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
1 1. .1 1. .2 2 B Be en ne ef fi ic ci ia ar r
Consiliul Judeţean Hunedoara
1 1. .1 1. .3 3 B Ba az za a p pr ro oi ie ec ct tă ăr ri ii i
− Legea nr. 50/1991, republicată cu modificări si completări ulterioare
− Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului
− Legea nr. 289/2006, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001, privind
amenajarea teritoriului şi urbanismului
− Ordinul nr. 27/2008, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001, privind
amenajarea teritoriului şi urbanismului
1 1. .1 1. .4 4 P Pr ro oi ie ec ct ta an nt t g ge en ne er ra al l
S.C. QUANTUM LEAP S.A., Bucureşti
1 1. .1 1. .5 5 D Da at ta a e el la ab bo or ră ăr ri ii i
decembrie 2008
1 1. .2 2 A Am me en na aj ja ar re ea a t te er ri it to or ri iu ul lu ui i j ju ud de eţ ţe ea an n H Hu un ne ed do oa ar ra a – – c co on nt te ex xt t g ge en ne er ra al l
1 1. .2 2. .1 1 A Am me en na aj ja ar re ea a t te er ri it to or ri iu ul lu ui i – – f fa ac ct to or r- -c ch he ei ie e p pe en nt tr ru u t tr ra an nz zi iţ ţi ia a l la a o o e ec co on no om mi ie e d de e p pi ia aţ ţă ă
f fu un nc cţ ţi io on na al lă ă
Transformările interioare ale localităţilor din România şi procesul de consumare de
suprafeţe agricole din extravilanul administrativ pentru noile dezvoltari imobiliare s-a
petrecut concomitent cu o scădere a populaţiei rezultată în principal printr-o emigrare
masivă în alte ţări a unei părţi semnificative din populaţia aptă de muncă, născută
între 1970 şi 1990, şi o natalitate scăzută în perioada de după 1990.
Paralel cu aceste extinderi nelimitate în exterior, în interiorul localităţilor s-a petrecut din
punct de vedere funcţional o reaşezare prin închiderea vechii industrii socialiste şi
reconversia acestor suprafeţe cu programele importante ale economiei de piaţă
precum comerţul, depozitarea, birourile şi mai ales locuirea.
Aceste restructurări funcţionale au fost însoţite şi de acapararea spaţiilor publice în
scopuri speculative, din care spaţiile verzii au fost cel mai afectate. Acest tip de
expansiune a avut un impact negativ asupra identităţii urbane care nu a ocolit nici
Judeţul Hunedoara.
Problemele economice au făcut ca în perioada industrializării din anii 1960 populaţia să
se mute în marile oraşe ale lumii. În ultimii 40 de ani, fenomenul s-a întărit şi mai mult.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 18
Exemplul Coreei este elocvent. În 1960 avea 80% populaţie rurală, pentru ca în 2000 să
aibă 20% populaţie rurală.
În România este de aşteptat ca procesul început în perioada comunistă să se
accelezere rapid în viitorii 10 ani prin integrarea noastră în UE. Astfel, populaţia urbană
a fost în 1948 de 22% din populaţia ţării, în 1965 de 29,8% din populaţia ţării iar în 1985
de 50,6% din populaţia ţării. Astăzi 2007 în România avem 49% populaţie urbană şi
unele previziuni duc această cifră la cca 70% în 2025.
Populaţia totală a judeţului Hunedoara în 2002 a fost de 485.712 locuitori, din care
urbană a fost de 379.005 locuitori şi rurală de 106.607 locuitori, faţă de 2007 când a fost
de 477.257 total din care urban de 367.106 şi rural de 110.153, adică o scădere a
populaţiei urbane şi o uşoară creştere a celei rurale, ceea ce dovedeşte un trend opus
tendinţei globale.
Dacă analizăm creşterea populaţiei marilor oraşe, datele sunt şi mai elocvente. Astfel,
în anul 2000 în Manila în fiecare minut se adaugă 60 locuitori, în Delhi 47, în Lagos 21. Ele
au devenit metropole, centrele de polarizare ale ţărilor respective.
Municipiile Deva, Hunedoara nu se ridică la acest ritm, ci ele au suferit o scădere de
populaţie în ultimii 20 de ani. Astfel în 1992 populaţia municipiilor Deva, Hunedoara era
de 98.438, respectiv de 81.337 pentru ca în 2005 ea să fie de 68.830, respectiv de
72.370. Această descreştere a urmat o creştere de populaţie între anii 1960-1990, care
se datorează faptului că în aceste oraşe s-au creat noi locuri de muncă, care au făcut
ca tot mai mulţi oameni să vină din mediul rural pentru a căuta noi locuri de muncă.
Prin crearea Teritoriului Interorăşenesc Deva Hunedoara Simeria (TZI Deva Hunedoara
Simeria) în urma aprobării Planul de Amenajare a Teritoriului Interorăşenesc Deva
Hunedoara Simeria, şi în acest judeţ se prefigurează o Zonă Metropolitană cu toate
bunele şi relele aferente. În jurul municipiului Deva şi Hunedoara s-au dezvoltat zone
rezidenţiale noi.
Dacă nu se iau măsuri de planificare spaţială COERENTE, treptat regiunea din jur marilor
municipii (TZI DHS) se deşertifică, dezechilibrul dintre oraş şi sat creşte, oraşul devine tot
mai bogat şi teritoriul din jur tot mai sărac, ca în cazul oraşelor citate anterior.
Oricum metropola produce imens din punct de vedere economic. Ca să putem
înţelege forţa acestui fenomen de bogăţie a metropolelor dăm cîteva exemple:
producţia metropolei New York este mai mare ca cea a întregii Brazilii, producţia
metropolei Los Angeles este jumătate ca cea a Chinei, producţia metropolei Londrei
este aproape ca cea a întregii Suedii, sau cea a Mexico-City este puţin mai mică ca
cea a a întregii Indii în anul 2000. Dezvoltarea oraşului metropolă atrage resurse, afaceri
şi forţă de muncă. Influenţa acestuia creşte în teritoriul înconjurător, astfel încât relaţiile
generate de interesele reciproce conduc de cele mai multe ori la presiuni privind
cererea şi oferta de bunuri şi servicii, încărcări în trafic, distorsiuni în cererea şi oferta de
terenuri în perimetrul construibil.
În toate cazurile zonelor metropolitane enumerate, vechile graniţele administrative
urbane nu au mai putut fi respectate. Atractivitatea oraşului-metropolă conduce la
procese mai mult sau mai puţin controlate în zonele adiacente: amplasarea de zone
de afaceri (producţie, depozitare, servicii), dezvoltarea de zone de locuinţe (unele de
lux, unele mahalale sărace), extinderea şi agravarea problemelor de mediu (ex.
distrugerea pădurilor).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 19
Creşterea populaţiei urbane mondiale a condus şi ea la explodarea oraşelor în
regiunea lor înconjurătoare. Astfel în Uniunea Europeană 75% din populaţia actuală
trăieşte în mediul urban şi se prefigurează ca pe plan mondial în 2050 să avem în 2/3
din populaţia globului să fie urbană. Dacă ne uităm pe Google pe orice imagine
satelitară actuală a unei aşezări urbane importante şi o comparăm cu o hartă de la
începutul anilor 1900 a oraşului tradiţional central, vom constata o extindere totală,
necontrolată a procesului de urbanizare, fenomen care conduce la creşterea poluării,
la degradarea calităţii vieţii în general, etc.
Acest fenomen a apărut pentru prima dată în toată amploarea sa în SUA după 1930,
când soluţia preconizată de preşedintele Roosevelt pentru ieşirea din criza economică
profundă a anilor 1927 a fost reîntoarcerea în masă a populaţiei urbane în zonele
rurale. Acest program cunoscut sub numele de New Deal presupunea furnizarea unei
case ieftine pentru fiecare, cu câteva sute de metri pătraţi teren aferent foarte ieftin,
bani şi unelte în teritoriul rural, pentru a descărca oraşele de problematica crizei.
Fenomenul de descentralizare în SUA s-a consolidat după cel de al doilea război
mondial, când, de teama conflictului nuclear al războiului rece, s-a lansat campania
de „dispersie defensivă urbană” ca măsură de apărare. Acest trend de amplasare a
populaţiei în suburbii a condus la starea actuală şi anume cea din 1995 cînd: 47% din
proprietarii de unităţi de locuit au fost în suburbii, 23% din proprietarii de unităţi de locuit
au fost în afara zonelor metropolitane şi doar 30% din proprietarii de unităţi de locuit să
fie în interiorul vechilor oraşe. În SUA acest fenomen a fost denumit „sprawl” ceea ce se
traduce prin împrăştiere şi reprezintă expansiune urbană cu o singură regulă şi anume
cea a profitului economic. Ca urmare a procesului de creştere urbană în prima
jumătate a secolului trecut populaţia urbană s-a dublat în SUA, în timp ce terenul
utilizat pentru această extindere a condus la utilizarea terenului de 4 ori mai mult. Au
fost Zone Metropolitane, precum Los Angeles, unde utilizarea terenului a crescut de 7
ori la o dublare a populaţiei.
În Europa fenomenul a apărut abia în perioada 1960-70. El s-a caracterizat printr-o
creştere a populaţiei în regiunea înconjurătoare şi nu în oraş, prin dezvoltarea unor
subunităţi de tip suburbie la distanţă faţă de centrul metropolitan, prin descentralizarea
industriei datorită schimbării sistemului de producţie şi a tehnologiei telecomunicaţiilor,
prin reamplasarea locuinţelor în teritoriul regional, procese care au determinat
creşterea deplasărilor de oameni şi de produse, respectiv la construirea de căi de
comunicaţii rutiere, autostrăzi.
Aceste fapte au condus fie la folosirea extensivă a teritoriului prin dispersie în regiune,
prin amplasarea servicilor de a lungul infrastructurii drumurilor de acces în oraş, fie la
folosirea intensivă a teritoriului prin concentrarea compactă în anumite locuri a locuirii,
a locurilor de muncă şi a serviciilor. Ca prim efect vizibil asupra regiunii, aceste
schimbări au condus la izolarea, la „insularizarea” spaţiilor naturale (a pădurilor, a
terenurilor agricole, a râurilor, a lacurilor, a mlaştinilor, etc) şi ca atare a mineralizării
fostului spaţiului natural.
Aceste metamorfoze ale spaţiului exterioar al oraşelor tradiţionale mari sau medii au
condus la slăbirea centrelelor istorice a acestora. Şi înainte de 1960 s-a petrecut în
Europa o creştere a populaţiei urbane dar aceasta s-a realizat prin mari concentrări ale
potenţialului economic şi de producţie doar în centrele marilor oraşe. Acest fenomen
nu se putea realiza decât prin crearea de densităţi mari şi prin crearea de oraşe
dormitor, adică prin concentrarea populaţiei în zone funcţionale fixe. Aceste
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 20
concentrări în zone depărtate între ele au condus la deplasări în masă ale populaţiei,
la interrelaţii materiale în teritoriu între oameni şi produse între aceste zone funcţionale,
concomitent cu concentrarea serviciilor de calitate în centrul oraşului.
Anterior acestui fenomen, acest tip de dezvoltare urbană a fost dominat de controlul
statului al dezvoltării regionale policentrice şi apoi după 1970 în urma exemplului
american, a fost părăsit pentru libera acţiune a economiei de piaţă, de la care s-a
sperat la o ieşire din criza economică provocată de criza petrolului şi de incapacitatea
de a se adapta la globalizare. Asimilarea mentalităţilor americane de mobilitate şi
libertate în a alege fără oprelişti a amplasamentelor pentru dezvoltare spaţială a distrus
acest control al statului şi autolimitarea spaţială rămasă cutumă de secole, apelându-
se la o dezvoltare descentralizată fără limite, ca operaţiuni eficiente ale economiei de
piaţă. Acest model a oferit un standard de viaţă tot mai ridicat ce îndeplinea visul
american al împlinirii triadei casă-curte-comunitate.
Acest vis asimilat şi de europeni a fost exprimat în procente la sfârşitul anilor 1970 după
cum urmează: de 51% din opţiuni pentru o fermă izolată de peste 4 ha, de 30% pentru
o casă mare cu peste 4 camere în suburbii, de 10,5 % pentru o casă într-un cartier de
lux şi de 8,5% pentru un apartament în centrul oraşului tradiţional. Aceleaşi procente s-
ar obţine azi şi la populaţia din zona studiată.
Această descentralizare a locuirii a condus la apariţia unui nou model revoluţionar de
creştere urbană şi anume cel fragmentat. Dacă de milenii totul se concentra în oraşe
pentru a subjuga ruralul, s-a ajuns astfel la urbanizarea teritoriului în orice punct al
regiunii. Pentru că automobilul a permis să se ajungă rapid oriunde s-a explodat oraşul
în fragmente amplasate pe întregul teritoriu regional. În această perioadă importanţa
nu mai este pe centralitatea vechilor oraşe, ci pe accesul în orice punct din teritoriu.
S-a ajuns astfel la apariţia unei noi ierarhii spaţiale europene, la apariţia unor noi zone
metropolitane cu o populaţie între 250.000 - 500.000 locuitori şi între 500.000 - 1.000.000
locuitori, care s-au adăugat celor care aveau deja peste 1.000.000 locuitori printr-o
dezvoltare policentrică haotică. Prin definitivarea graniţelor Uniunii Europene după
2007, TZI DHS poate deveni o zonă cu o populaţie între 150.000 şi 250.000 locuitori care
să sprijine ZM Timişoara şi ZM Cluj.
Pentru a înţelege mai corect amploarea fenomenului vom da câteva exemple din sud-
vestul Europei, care este mai apropiat de specificul fenomenului romănesc actual.
Astfel, oraşul Montpellier din Franţa avea 83.890 locuitori în 1954, 225.400 în 1999, pe
când zona metropolitană avea 328.210 în 1982 şi 459.916 în 1999. Exemplele pentru
zonele metropolitane mai mari ar fi oraşul Porto din Portugalia, care avea 306.424
locuitori în 1960, 263.940 locuitori în 2001, ajungând la o zonă metropolitană de
3.000.000 locuitori în 2001, oraşul Napoli din Italia care avea 1.226.594 locuitori în 1971 şi
1.000.470 locuitori în 2000, având zona metropolitană în 1971 cu 2.709.849 locuitori şi
3.099.888 locuitori în 2000.
Se poate constata că populaţia oraşelor propriu zise ori a scăzut ori a stagnat pe când
populaţia zonelor metropolitane a oraşelor respective a crescut semnificativ. Aceste
creşteri semnificative de populaţie au fost acompaniate de creşteri duble sau chiar
triple ale ocupării de terenuri. Această ocupare fără limite a terenurilor s-a făcut prin
maximizarea profitului proprietarilor de teren, care au permis astfel atingerea unor
densităţi reduse.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 21
Mecanismele care au condus la această metamorfoză urbană necunoscută până
acum s-au resimţit în modificările imense survenite în cele trei elemente esenţiale care
constituie o aşezare urbană şi anume în configuraţia locuirii, în cea a sectorului terţial al
serviciilor şi în cea a locului de muncă care s-au dezvoltat în suburbii. Acestea ne arată
direcţia spre care se va modifica urbanizarea teritoriului şi în judeţul Hunedoara.
1 1. .2 2. .2 2 P Pe er ri ic co ol le el le e u un ne ei i d de ez zv vo ol lt tă ăr ri i s sp pa aţ ţi ia al le e u ur rb ba an ne e f fă ăr ră ă r re es sp pe ec ct ta ar re ea a r re eg gu ul li il lo or r e eu ur ro op pe en ne e
d de e s sp pe ec ci if fi ic c
După cum am demonstrat că, deşi suburbiile au devenit motoare ale noii creşteri
economice prin aplicarea doar a regulilor economii de piaţă simplificate, ele au
produs în acelaşi timp şi efecte negative.
Din experienţa ţărilor din Uniunea Europeană amintim dintre aceste efecte negative
segregarea spaţială între bogaţi şi săraci, distanţa prea mare între locul de muncã şi
locul de locuire, inechitatea serviciilor publice, lipsa investiţiilor în interiorul centurilor
auto existente şi a suburbiilor vechi ale oraşului, pentru că acolo fie terenul este mai
scump decât la câţiva kilometri în afara centurii auto, fie sunt prea multe reglementări
urbanistice care impiedică aducerea unui profit substanţial.
Aceste cauze au provocat părăsirea oraşului tradiţional, congestia traficului, datorii
municipale incapabil de plătit de generaţiile viitoare pentru noile infrastructuri,
inechitate socialã şi mai ales distrugerea ecosistemelor naturale. Astfel, în judeţul
Hunedoara suprafaţa zonelor de locuit şi a altor funcţiuni urbane a cescut din anul 2000
pînă în 2007 de la 9.172 ha pînă la 54.125 ha, o creştere de peste 5 ori la scădere a
populaţiei.
Mecanismul acestui tip de creştere spaţială nu este din păcate autoreglant, aşadar nu
îşi poate permite autocorecţia. Acest tip de dezvoltare spaţială care se prefigurează şi
la noi a condus la numeroase critici în America dar şi în Europa. Dacă analizăm
cercetările specialiştilor occidentali putem constata că, prin acest tip de creştere
urbană, s-a pierdut angajamentul social şi simţul civic, ceea ce a condus la apariţia
crimelor, la o nouă generaţie de tineri cu comportament antisocial. Un alt efect
negativ al acestui fenomun este creşterea costurilor pentru sănătatea publică datorită
poluării, a obezităţii, a accidentelor de trafic. De asemenea, s-a creat o mare
inechitate în ceea ce priveşte infrastructura şcolară, pentru cã şcolile bune au rămas
doar în centru.
În România, în plus faţă de motivele din UE, aşadar şi în perimetrul judeţului Hunedoara,
aceste efectele negative ale acestui fenomen s-au datorat:
− lipsei politicilor coerente de dezvoltare urbană;
− lipsei culturii planificării;
− lipsei unor responsabilităţi clare a rolului principalilor actori care participă la
procesul de planificare şi proiectare urbană;
− lipsei unui control eficace la nivel central şi local bazat pe prevenţie şi nu
exclusiv punitiv;
− lipsei unei corelări între legislaţiile sectoriale;
− lipsei participării efective şi responsabile a populaţiei la luarea deciziilor în
dezvoltarea spaţială;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 22
− lipsei corelării dezvoltării marilor aglomerări urbane cu zona periurbană şi cu
zona metropolitană;
− lipsei limitării în timp a servituţiilor.
Prin lipsa controlului dezvoltării urbane, expansiunea majorităţii localităţilor şi în România
s-a făcut prin aplicarea principiului „greenfield development” Ca atare, astfel se
epuizează terenul ca suport de resurse naturale – păduri, păşuni, ochiuri de apă, cursuri
de apă - dar şi terenul agricol. Fenomenul de despădurire sau cel de „privatizare a
malurilor” apelor a condus la inundaţii, alunecări de teren şi alte concesinţe grave
asupra echilibrului teritoriului.
De asemenea, poluarea terenurilor, rezultată fie dintr-o utilizare industrială sau agricolă
dezastroasă necesită operaţiuni foarte costisitoare pentru reintroducere lui în circuitul
natural. Fără măsurile de depoluare, terenul se aduce în stare de vulnerabilitate.
Erorile acestei creşterii spaţiale fără o planificare stabilită în prealabil au condus la o
dezvoltare urbană necontrolată care a produs ori unde s-a petrecut:
− degradarea locurilor şi spaţiilor naturale periferice;
− îndepărtarea grupurilor sociale unele de altele;
− apariţia unor nevoi noi ce presupun o deplasare motorizată crescută, o
punerea în pericol bugetele colectivităţilor locale, o ruperea fizică şi socială
care se accentuează în sânul oraşelor şi al aglomeraţiilor urbane, o
supraconsumare a spaţiilor naturale şi rurale, o degradare a peisajelor şi o
irosire a resurselor naturale.
Acest mod de dezvoltare spaţială se poate evidenţia în primul rind printr - o expansiune
fără precedent necontrolată, bazată doar pe o piaţă funciară speculativă cu scopul
de a maximiza profitul dezvoltatorilor şi ulterior pe cheltuirea nesăbuită a banului public.
Această maximizare a profitul dezvoltatorilor a fost favorizată de o piaţă imobiliară
care a fost lipsită de instrumente de reglementare şi de control.
Cu această ocazie s-a redefinit astfel şi raportul dintre sectorul public şi cel privat;
graniţa dintre domeniul public şi cel privat devine tot mai neclar datorită faptului că
actorii privaţii sunt tot mai puternici financiar şi pot impune astfel direcţiile de dezvoltare
spaţiale. În această nouă ipostază sectorului public îi rămîne doar rolul să realizeze
parteneriate intercomunale în preajma Aglomerărilor Urbane sau să realizeze cooperări
bazate pe interese strategice referitoare la competenţe similare, care nu ţin cont de
distanţe.
După cum am mai arătat regulile acestui fenomen de împrăştiere s-au aplicat şi în
Europa de vest incepind cu anii 80 ai mileniului trecut ca urmare a descentralizarii
competentelor în domeniul planificarii urbane, şi s-a realizat şi aici prin reducerea
controlului de către stat a fenomenului. În schimb statul a preluat un nou rol şi anume
cel de încurajare a iniţiative private prin realizarea parteneriatului public privat (PPP) cu
cele bune şi rele.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 23
1 1. .3 3 O Ob bi ie ec ct tu ul l l lu uc cr ră ăr ri ii i
Obiectul lucrării este Planul de Amenajare Teritorial al Judeţului Hunedoara
Tabelul 1-1: Împărţirea administrativă a teritoriului
ÎMPĂRŢIREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI
Denumire 2003 2004 2005 2006
Suprafaţa totală (ha) 706267 706267 706267 706267
Numărul oraşelor şi municipiilor - total 14 14 14 14
din care municipii 7 7 7 7
Numărul comunelor 55 55 55 55
Numărul satelor 457 457 457 457
din care numărul satelor
care aparţin de oraşe sau municipii
42 42 42 42
Ca atare pe întreaga suprafaţă a judeţului trebuie respectată legislaţia europeană şi
cea românească în domeniu.
Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC/EDP) prevede reguli prin care toţi
membrii Uniunii Europene trebuie să întocmească şi să aplice politici de dezvoltare
spaţiale pe baza a trei obiective generale şi anume:
− Coeziunea economică şi socială;
− Protejarea mediului natural şi construit;
− Competivitatea echilibrată a întregului teritoriu european.
Aceste obiective generale cuprind obiective specifice referitoare explicit doar la
dezvoltarea spaţială care trebuie să urmărească:
− realizarea unui sistem urban policentric echilibrat care are la bază un nou tip
de parteneriat urban-rural;
− accesibilitatea echitabilă la infrastructură şi la cunoaştere;
− dezvoltarea durabilă ce presupune un management prudent al resurselor
naturale şi conduce astfel la protecţia mediului natural şi construit.
Agenda Teritorială a Uniunii Europene prevede o creştere a coeziunii teritoriale
concomitant cu o realizare a întăririi identităţii teritoriale, bazată pe o întărire a
diversităţii teritoriale. Aceasta presupune o prioritizare a dezvoltării teritoriale, din care
amintim:
− întărirea dezvoltării policentrice a Reţelei de Inovare a Regiunilor Oraşelor şi a
Oraşelor;
− noi forme de parteneriat şi o guvernare teritorială coerentă între ariile urbane
şi cele rurale;
− promovarea clusterelor regionale ale competitivităţii şi inovaţiei în Europa;
− susţinerea întăririi şi extinderii reţelei transeuropene;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 24
− întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale ca valoare adăugată
dezvoltării.
Parteneriatul urban-rural s-a conturat ca prioritate absolută şi prin urmare a apărut o
strategie a dezvoltării spaţiului rural. Această strategie susţine Strategia Lisabona/
Goteborg a Consiliului European privind creşterea competivităţii şi coeziunii şi a apărut
prin Agenda Teritorială a Uniunii Europene „Spre o mai competitivă şi durabilă a Europă
a regiunilor” fiind adoptată cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale privind
Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig din 2007. Aceste documente
prevăd:
− Întărirea Dezvoltării Policentrice şi inovării prin reţeaua de Regiuni/ aglomeraţii
Urbane şi Oraşe-inclusiv în sensul în care oraşele cu funcţiuni regionale, ca
parte a unui model policentric, ar trebui să coopereze cu alte oraşe din zone
rurale şi periferice;
− Necesitatea unor noi forme de parteneriat şi guvernanţă între Ariile Rurale şi
Urbane- pentru elaborarea în comun a strategiilor regionale şi subregionale de
dezvoltare, ţinînd seama de marea varietate a Regiunilor/Aglomeraţiilor
Urbane şi de diferitele lor interdependenţe cu centrele urbane mici şi mijlocii şi
cu ariile rurale din aria lor de influenţă directă;
− Promovarea în Europa a clusterelor regionale de competenţă şi inovare -
pentru Regiunile / Aglomeraţiile Urbane de diferite mărimi, oraşele mici şi
mijlocii ca şi ariile rurale, prin cooperare cu alte autorităţi, chiar din alte ţări, să
îşi întărească identitatea şi specializarea internaţională pentru a deveni mai
atractive pentru investiţii;
− Întărirea şi extinderea reţelei transeuropene - cu o atenţie specială acordată
accesului la informaţie, la tehnologiile de comunicaţie ca şi la serviciile de
interes general în ariile rurale şi periferice. Şi tot în ariile rurale se consideră că
există oportunităţi pentru dezvoltarea producţiei de energii neconvenţional,
descentralizate, sigure şi prietenoase faţă de mediu;
− Promovarea unui management transeuropean al riscurilor, incluzînd impactul
schimbărilor climaterice-prin dezvoltarea şi intensificarea politicii de coeziune
teritorielă, în special cu respectarea consecinţelor strategice de adaptare
diferenţiate;
− Întărirea structrilor ecologice şi resurselor culturale ca valoare adăugată
pentru dezvoltare – pentru conservarea diferitelor identităţi culturale, a
valorilor naturale şi a peisajelor culturale, în special în zonele rămase în urmă
sau care suportă schimbări structurale.
Documentaţia este conformă caietului de sarcini şi include:
PARTE SCRISĂ:
− CADRU NATURAL - trepte de relief, condiţii geotehnice, reţeaua hidrografică,
climă, resurse ale subsolului şi solului, terenuri degradate sau supuse unor forţe
distructive, bilanţul utilizării teritoriului.
− POTENŢIALUL ECONOMIC – agricol, silvic şi al activităţilor industriale, structura
suprafeţei agricole şi silvice şi ameliorarea structurilor, principalelor unităţi
agricole şi silvice, protecţia terenurilor agricole şi silvice, tipuri şi capacităţi
existente şi dezvoltări posibile ale activităţilor industriale, servicii, etc.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 25
− POPULAŢIA ŞI REŢEAUA DE LOCALITĂŢI – volumul şi structura potenţialului uman,
resursele de muncă, aspectele sociale privind mobilitatea populaţiei şi
ocuparea resurselor de muncă, repartiţia şi structura populaţiei în cadrul
reţelei de localităţi, profilul dominant şi ierarhizarea localităţilor, locuirea,
servicii publice cu rol teritorial, etc.
− INFRASTRUCTURA - căi de comunicaţie şi de transport în comun, gospodărirea
complexă a apelor, alimentarea cu apă, canalizarea, echipări energetice,
telecomunicaţii.
− REABILITAREA, PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI - identificarea şi
eliminarea surselor de poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor,
protecţia apei, aerului şi solului, protecţia monumentelor, siturilor şi
ansamblurilor istorice şi urbanistice, protecţia monumentelor naturii, zone de
risc natural şi antropic.
PARTE DESENATĂ
− 1/1, 2/1, 3/1 - situaţia existentă planşele
− 1/2, 2/2, 2/3 probleme conflictuale şi disfunctionalităţi existente cu
determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţlor
− 3 propuneri de etapizare a realizării de obiectivelor determinate, din domeniul
amenajării teritoriului şi localităţilor
− 1/1, 2/1, 3/1 - ZONIFICAREA TERITORIULUI şi FUNCŢIUNILE ECONOMICE -
elemente cadru natural, potenţial natural al solului şi subsol, activităţi de
valorificare a potenţialului din teritoriu şi alte activităţi economice, principalele
centre de producţie industrială şi agricolă, silvice şi balneoturistice, zone
afectate de fenomene de poluare, alte zone caracteristice 1/2, 2/2, 2/3 -
POPULAŢIA şi REŢEAUA DE LOCALITĂŢI - repartiţia în teritoriu a populaţiei şi
localităţilor, evoluţia demografică şi socioprofesională a populaţiei în ultimii 10-
20 ani, mişcarea naturală a populaţiei, mobilitatea populaţiei ocupate, gradul
de ocupare a resurselor de muncă, clasificarea localităţiilor după repartiţia
populaţiei, a locurilor de muncă, serviciilor publice şi echipărilor, gradul de
dotare a localităţiilor cu locuinţe, servicii şi echipări ediitare
− 1/3, 2/3, 3/3 - ECHIPAREA TEHNICĂ A TERITORIULUI - reţeaua de căi de
comunicaţii şi transport, gospodărirea complexă locală şi zonală a apelor,
alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor, echiparea energetică a
teritoriului şi potenţialul de energii neconvenţionale, reţeaua de echipamente
de telecomunicaţii.
1 1. .4 4 S Su ur rs se el le e p pr ri in nc ci ip pa al le e d de e d do oc cu um me en nt ta ar re e
− ESPON Study on Urban Function Final Report March 2007;
− PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL 1996, 2001, 2006;
− Analiza socio-economică a Regiunii 5 Vest 2007;
− Dezvoltarea spaţială durabilă în bazinul râului Tisa (TISARO) pr. AMTRANS 5A01
2006;
− PRAM Plan Regional de Acţiune pentru Regiunea Vest 2006;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 26
− Actualizare Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara – elaborat
de URBAN PROIECT BUCUREŞTI 1998;
− ANUARUL DE MEDIU pentru Judeţul Hunedoara – 2006;
− ANUARUL STATISTIC pentru municipiul DEVA cod 86.686 2007;
− Studiu de fundamentare privind zonele protejate naturale şi construite din
judeţ – elaborat UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA – FACULTATEA DE
ARHITECTURĂ;
− Studiu de fundamentare privind riscurile - elaborat SC QUANTUM LEAP SRL;
− Studiu de fundamentare privind reţelele de transport - elaborat UNIVERSITATEA
POLITEHNICĂ TIMIŞOARA – FACULTATEA DE ARHITECTURĂ;
− Studiu de fundamentare pentru condiţiile geotehnice şi hidrologice - elaborat
SC QUANTUM LEAP SA;
− Studiu socio-demografic şi economic pentru PATJ Hunedoara - elaborat SC
QUANTUM LEAP SA
1 1. .5 5 D Do oc cu um me en nt te el le e l lu ua at te e î în n c co on ns si id de er ra ar re e
La fundamentarea şi elaborarea acestui plan de amenajare teritorială au fost luate în
considerare următoarele documente:
− Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România – cu modificările şi completările ulterioare;
− Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 91/1991 pentru
aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului
documentaţiilor prevăzute de legea 50/1991 cu modificările apărute ulterior;
− Legea nr. 171/96 privind Planul de Amenajare al Teritoriului Naţional -
secţiunea a 2-a Apă, cu modificările ulterioare;
− Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional secţiunea a 3-a – Zone protejate;
− Legea nr. 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului cu
completările ulterioare;
− Legea nr. 422/24.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice cu
completările ulterioare;
− Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – secţiunea a 5-a – Zone de risc natural;
− Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – sectiunea a 4-a – Reţeaua de localităţi;
− Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional – secţiunea a 5-a – Zone de risc natural;
− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 382/02.04.2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru Zonele de Riscuri Naturale;
− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural
la alunecări de teren şi inundaţii;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 27
− Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea legii apelor nr.
107/1996;
− Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea listei
monumentelor istorice, actualizată şi a listei monumentelor istorice dispărute;
− Hotărârea Guvernului Romaniei nr. 1076/05.08.2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru proiecte şi programe;
− Legea nr. 806/26.09.2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – secţiunea 1 – Reţele de Transport;
− Legea nr. 289/07.2006, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001
privind amenajarea teritoriului şi urbanismului;
− Ordinul nr. 27/0.2008, pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismului.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 28
2 2 S ST TA AD DI IU UL L D DE E D DE EZ ZV VO OL LT TA AR RE E A AL L T TE ER RI IT TO OR RI IU UL LU UI I A AD DM MI IN NI IS ST TR RA AT TI IV V A AL L
J JU UD DE EŢ ŢU UL LU UI I H HU UN NE ED DO OA AR RA A
2 2. .1 1 G Ge en ne er ra al l
2 2. .1 1. .1 1 D De ez zv vo ol lt ta ar re ea a s sp pa aţ ţi ia al lă ă î în n t ti im mp p
2.1.1.1 Preistoria
Vestigii ale locuirii Paleolitice sunt continute de numeroasele peşteri în care s-au
refugiat primele comunitati umane din zona, dar şi la suprafaţa (situri bine protejate
natural) cele mai importante fiind în preajma localităţilor Deva (dealul Sanpetru),
Simeria (Uroi), Cioclovina, Nandru, Ohaba Ponor, Ribicioara, Basarabasa etc.
Neoliticul este extrem de bine reprezentat în zona. Se poate spune ca aici există printre
primele aşezări ale spatiului european din nordul Greciei actuale, contemporane cu
majoritatea culturilor neolitice zonale: Starcevo-CRIŞ, Vinca, Turdaş, Coţofeni, apoi
culturile Epocii Metalelor (Arama, Bronz şi Fier) şi perioadei de început a civilizatiei
dacice. Unele dintre situri sunt atât de importante incât au dat nume unor culturi cu o
intindere regională, în acest sens, cel mai bun exemplu fiind Turdaş.
Siturile Epocii Metalelor (în special culturile Wietenberg, Noua, Hallstatt, Latene) sunt,
deasemenea, foarte numeroase şi semnificâtive. Ele reprezinta fie continuari ale
locuirilor anterioare (în foarte numeroase cazuri), fie noi ansambluri (aşezări, puncte
fortificâte, necropole, exploatări de materii prime sau alte instalaţii industriale,
amenajări de cult).
2.1.1.2 Antichitatea
Acest interval de timp, care, în zona aceasta se deruleaza pe cca. 5 secole (în general
sec. III-II î.Hr.- sec. II d.Hr.) conţine două mari etape, definitorii pentru istoria şi cultura
spatiului românesc- dacică şi romană. Ambele sunt extraordinar de bine reprezentate,
în acest sens meritand sa subliniem faptul ca cele două capitale ale entitatilor statale
corespunzatoare perioadei (cea dacică şi cea romană) se gasesc aici.
Civilizatia Dacică îşi are aici centrul politic, economic, militar şi religios cel mai
important, concentrat în amenajarile din Muntii Orăştiei, culminând cu ansamblul de la
Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia).
Civilizatia Romană, ocupa (mai ales în primele etape ale organizării provinciei) atât o
buna parte dintre aşezările sau ansamblurile militare dacice (pe care le remaniaza şi le
adapteaza necesitatilor proprii) cât şi multe noi situri.
2.1.1.3 Evul mediu
Zona Hunedoarei a fost un spaţiu de contact dintre organizările premedievale şi
medievale din Banat, Arad şi Transilvania. Aici apar şi evoluează printre primele
organizări autohtone din spaţiul românesc, care, începând cu secolele XI-XII, sunt
dublate de organizările (religioase, politice şi militare) ale Regatului Maghiar. Dacă
primele reprezintă coagulari strict locale ale puterii (în general pe văile premontane ale
Retezatului), ultimele reprezinta mari domenii, între care cele mai importante sunt
Deva, Hunedoara şi Haţeg, centre ale organizării Voievodatului şi aparţinând unor mari
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 29
familii nobiliare (Corvinestii, Kendefy, Bethelen), primele două fiind de origine romană.
Organizările bisericeşti (câtolice şi ortodoxe) sunt deasemenea importante în economia
lucrării, ele generand şi dezvoltand numeroase edificari: mănăstiri, biserici episcopale
sau parohiale, capele de curte (ultimele intregrate ansamblurilor respective).
În afara acestor diferente de istorie locală sau zonală, către sfârşitul Evului Mediu,
pentru o lungă perioadă de timp, acestea au aparţinut unor imperii sau state diferite,
cum a fost cazul sec. XVI-XVIII, când Banatul şi Aradul erau incluse în Imperiul Otoman,
iar Hunedoara, parţial în Principatul Transilvaniei. Aceste realităţi au facut ca urmele
arheologice sau arhitecturile rămase sa fie extrem de diverse. La diversitate au
contribuit şi colonizarile medievale, care au adus în zona comunităţi maghiare sau
germane, fiecare generând arhitecturi şi amenjări specifice.
2.1.1.4 Etapele premoderne (Renaştere, Baroc, etc.)
Renaşterea este foarte puţin întalnită în acesta zona. Primează, în orice caz,
amenajările defensive. Înafara unor intervenţii la mai vechile cetăţi/castele
(Hunedoara, Deva, Colti, Malaiesti etc.), se edifica câteva resedinte noi (Rapoltu Mare,
Colti- curtea nobiliară, Magna Curia din Deva etc.), unele păstrate sub formă de ruine,
alte reedificate ulterior.
După integrarea zonei în Imperiul Habsburgic şi reorganizarea ei administrativa (inc.
sec. XVIII) apar în zona arhitecturile specifice perioadei (cu o intârziere de cca. un
secol-două fată de restul Europei) sau se reedifică cele existente. În aceeaşi perioada
încep edificări/ reedificări de mănăstiri şi biserici (câtolice, ortodoxe, protestante)
adoptand stilul baroc.
Exploatările miniere, carierele de piatră şi activităţile de prelucrare a materiilor prime
sunt puternic activate în această perioadă. Practic, se poate spune că bazele
economiei moderne se clădesc în sec. XVIII-XIX, perioadele ulterioare adăugând noi
elemente.
2.1.1.5 Etapa modernã Şi contemporanã
Secolele XIX şi XX au o contribuţie semnificativă la conturarea urbanistică şi a
arhitecturii aszărilor din zona Hunedoarei. Dacă sec. XIX şi începutul sec. XX (pană la
Primul Razboi Mondial) reprezintă integrarea acestui spatiu în atmosfera central-
Europeană, derulandu-se etapele şi stilurile specifice (inclusiv “Stilul ‘1900”), după
aceasta conflagratie, zona fiind integrată Regatului României, se parcurg etapele
evoluţiei intregii ţări.
Perioada interbelică nu aduce noutăţi majore. Se înnoiesc şi amplifică platformele
industriale şi anexele lor (în special Hunedoara şi Călan), se edifică o serie de arhitecturi
noi (cladiri comunitare civile, locuinţe, biserici). Ariile urbane se extind, apărând noi
cartiere.
Din timpul perioadei comuniste poate fi reţinută inserţia de centru nou (anii’60) la Deva
(cu caracteristici şi calitati conforme cu conceptele teoretice şi doctrinare
contemporane acelui moment), apoi amplificarile sau/si generarile de ample
platforme industriale. Ele sunt completate de noile arhitectruri majore comuniste
(amplasate în vechile centre sau având locaţii speciale) şi de cunoscutele cartiere de
locuinţe colective.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 30
După 1989, perioada se caracterizează prin multiplicarea actiunilor de interventie
asupra mediului construit existent (istoric sau nu) lipsite de coerenta şi finalitate corecta
din punct de vedere urbanistic şi al prezervării valorilor culturale şi istorice. Acest studiu
are rolul ca, evidenţiind aceste valori, să propuna metodele optime de conservare şi
protejare integrată (în conceptele generale de dezvoltare) a lor, propuneri ce
urmează a fi inserate şi detaliate prin viitoarele documenţatii urbanistice.
2 2. .1 1. .2 2 D Da at te e d de e s si in nt te ez ză ă
POPULAŢIE judeţ Hunedoara 477.259 locuitori din care urban 379.005 şi rural 106.607.
SUPRAFAŢA Judeţ Hunedoara 706.267 ha.
2.1.2.1 Bilanţul teritorial
Tabelul 2-1: Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000
Structura folosinţelor terenului în judeţul Hunedoara 2000 Ha %
Suprafaţa totală a judeţului, din care 706.267 100%
Suprafaţa agricolă 347.159 49,15
Arabil 88.894 12,58
Păşuni 154.152 21,82
Fâneţe 101.024 14,3
vii şi pepiniere viticole 173 0,02
livezi şi pepiniere pomicole 4.022 0,56
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 312.382 44,23
Ape şi bălţi 5.843 0,83
alte suprafeţe (din care şi suprafaţa locuită) 9.172
Tabelul 2-2: Suprafaţa după modul de folosinţă La sfârşitul anului 2007
SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2007
Suprafaţa totală a judeţului 706.267 ha
Suprafaţa agricolă ha 280346 1.9 32
- Arabilă ha 79629 0.8 41
- Păşuni ha 117008 3.5 8
- Fâneţe ha 82791 5.4 3
- Vii şi pepiniere viticole ha 7 x 40
- Livezi şi pepiniere pomicole ha 911 0.4 34
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 365978 5.4 3
Ape şi bălţi ha 5818 0.7 34
Alte suprafeţe ha 54125 3.6 4
2.1.2.2 Obiective pubice
Obiectivele publice cele mai importante din cadrul judeţului sunt căi de comunicaţie şi
de transport în comun, gospodărirea complexă a apelor, alimentarea cu apă,
canalizarea, echipări energetice, telecomunicaţii infrastructura de transport.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 31
2 2. .2 2 A An na al li iz za a s si it tu ua aţ ţi ie ei i e ex xi is st te en nt te e
2 2. .2 2. .1 1 R Re el la aţ ţi ii il le e î în n t te er ri it to or ri iu u – – 2 20 00 08 8
2.2.1.1 Relaţia în teritoriu la nivel european
Zona studiată se află în zona estică a Europei, la aproximativ aceiaşi latitudine cu
Parisul, la confluenţa zonelor de influenţă a două axe importante europene şi anume
cea din Europa Centrală şi cea din Balcani.
La nivelul Euroregiunii DKMT judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est.
Din punct de vedere al numărului de locuitori, Timişoara este polul central al acestei
euroregiuni cu o populaţie de cca. 350.000 locuitori, urmată de Szeged şi Novi Sad cu o
populaţie de cca. 200.000 locuitori, Aradul cu o populaţie de cca. 150.000 locuitori.
Deva, Hunedoara şi Petroşani cu o populaţie de peste 60.000 locuitori fiecare, se află în
această ierarhie referitoare la criteriul populaţiei pe nivelul trei neintrînd direct în relaţie
cu polul central Timişoara.
În urma aprobării, în 2008 a Planului de amenajare a teritoriului interorăşenesc Deva-
Hunedoara-Simeria se creează un pol urban ce balansează localităţile Szeged
(Ungaria) şi Novisad (Serbia), care au o populaţie între 150.000 şi 200.000 locuitori şi care
ar dezechilibra euroregiunea spre vest.
2.2.1.2 Relaţia în teritoriu la nivel naţional
Judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est a Regiunii de Dezvoltare 5
Vest, având legături directe cu Regiunea de Dezvoltare 7 - respectiv în imediata
apropiere a municipiul Alba Iulia şi Sibiu, cu Regiunea de Dezvoltare 6 - respectiv cu
municipiul Oradea şi cu Regiunea de Dezvoltare 4 - respectiv cu municipiul Târgu Jiu ,
echilibrând dezvoltarea policentrică naţională.
Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a ţării, pe cursul mijlociu al
Mureşului şi al principalului său afluent - Streiul şi în zona cursului superior al Jiului şi al
Crişului Alb şi este traversat de paralela de 46 grade latitudine nordică şi de meridianul
de 23 grade longitudine estică. Astfel, el este poziţionat la răspântia celor patru
drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin Defileul Jiului) şi al Ţării Crişurilor (peste
culme de munte în Valea Crişului Alb).
Judeţul are lungimea de 122,4 km şi lăţimea de 96 km, cu o suprafaţă de 7011 kmp
(2,9% din teritoriul ţării), se învecinează la sud cu judeţul Gorj, la vest cu Caraş-Severin şi
Timiş, la nord-vest cu Arad, la nord-est cu Alba, iar la sud-est cu Vâlcea.
Limitele sale administrative urmează, în cea mai mare parte, cumpăna apelor din
zonele înalte, munţii fiind de altfel, elementul principal al reliefului său.
2 2. .2 2. .2 2 C Ca ad dr ru ul l n na at tu ur ra al l 2 20 00 08 8
2.2.2.1 Introducere
Relieful judeţului Hunedoara este foarte variat, predominant muntos incluzând în
întregime Munţii Retezat, a căror înălţime maximă depăşeşte 2500 m, precum şi porţiuni
din Munţii Parâng, Tarcu, Poiana Ruscă, Godeanu, Metaliferi şi Zarandului. Varietatea
reliefului este dată de înălţimi ce coboară de la 2500 m în sud, (Munţii Retezat şi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 32
Parâng), la 200 m în Valea Mureşului. Între masivele din sud ale munţilor Retezat, Parâng
şi Şurianu şi cele din nord ale munţilor Poiana Ruscă şi Apuseni (Metalici) se găsesc
depresiuni cu şesuri şi terase înalte, iar de-a lungul Mureşului se află o zonă
depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase se găsesc două depresiuni:
cea înaltă, deluroasă a Petroşanilor (pe Valea Jiului), şi cea joasă a Haţegului.
În cuprinsul judeţului se deosebesc câteva categorii de unităţi de relief distincte: regiuni
muntoase, depresiuni intramontane şi culoare depresionare.
Depresiunile intramontane Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Simeria şi Brad, formează
treapta de relief cea mai joasă din judeţ, în care se resimte cea mai puternică
intervenţie antropică.
2.2.2.2 Cadrul geologic
2.2.2.2.1 Caracteristici generale
Datele următoare au fost preluate din Hotărîrea 127/2008 a Consiliului Judeţean
Hunedoara.
Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri (conform „Sistemului român de taxonomir a
solurilor”).
Tabelul 2-3: Suprafeţele solurilor pe clase şi tipuri
CLASA TIPUL DE SOL
Suprafaţa Denumirea Suprafaţa Denumirea
Ha % Ha %
Litosoluri 18729.4 6.74
Regosoluri 22167.0 7.98
Aluvisoluri 35281.1 12.70
Protisoluri 77125.1 27.76
Entriantrosoluri 947.6 0.34
Faeziomuri 5311.1 1.91 Cernisoluri 6478.5 22.33
Rendzine 1167.4 0.42
Umbisoluri 1000.4

0.36 Nigrisoluri 1000.4 0.36
Eutricambosoluri 21372.1 7.69 Cambisoluri 56281.5 20.26
Districambosoluri 34909.4 12.57
Preluvosoluri 23910.3 8.61
Luvosoluri 68393.2 24.63
Luvisoluri 92894.0 33.26
Planosoluri 59.0 0.02
Podzoluri 5701.6 2.05 Spodisoluri 6081.6 2.19
Criptopodzoluri 380.1 0.14
Pelisoluri 1619.1 0.58 Vertisol 1619.1 0.58
Stagnosoluri 5421.7 1.93 Hidrisoluri 12693.7 4.55
Gleiosoluri 7272.0 2.62
Erodisol 14040.0 5.05 Antrisoluri 15656.7 5.13
Androsoluri 212.7 0.08
Eroziune de Adâncime 7516.1 2.71 - - -
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 33
CLASA TIPUL DE SOL
Rocă la zi 1736,1 0.62 - - -
Mlaştini şi bălţi 580.2 0.21 - - -
Menţionām cā studiile pedologice se pot reface dupā o perioadā de minim 15 ani. În
cadrul oficiului nu existā un serviciu special de urmārire şi de întreţinere la zi a
degradārilor intervenite în soluri dupā data executārii studiilor pe teritorii cadastrale
comunale.
2.2.2.2.2 Textura – afecteazā gradul de tasare al solului şi regimul aerohidric
Conţinutul de argilā al solului determinā rezistenţa solului la eroziunea de suprafaţā şi de
adâncime precum şi permeabilitatea pentru apa din precipitaţii şi scurgeri laterale.
Gruparea terenurilor funcţie de texturā pe profil.
Tabelul 2-4: Terenuri grupate în funcţie de textura de profil
Suprafaţa Nr. crt Denumirea texturii
Ha %
SOLURI CU TEXTURĂ GROSIERĂ 11161 3.17
- texturā grosierā 1654 0.47
- texturā grosierā cu schelet 1619 0.46
1
- texturā grosierā mijlocie 7888 2.24
SOLURI CU TEXTURĂ MIJLOCIE 212282 60.16
- texturā mijlociu grosierā 158170 44.81
- texturā mijlociu grosierā cu schelet 129872 36.81
2
- texturā mijlocie 68261 19.35
SOLURI CU TEXTURĂ FINĂ 113200 32.07
- texturā mijlocie finā 42697 12.10
- texturā mijlociu finā cu schelet 69 0.02
- texturā finā 39078 11.08
- texturā finā cu schelet 1056 0.29
3
- texturā foarte finā 30369 8.60
SCHELET ŞI ROCĂ LA ZI 16257 4.60
- rocā durā 16124 4.57
4
- rocā moale 133 0.03
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 34
Tabelul 2-5: Terenuri afectate de eroziunea de suprafaţā, colmatare şi decopertate
EROZIUNEA DE SUPRAFAŢĂ
Moderată Puternică Foarte puternică Excesivă

Terenuri colmatate

Terenuri decopertate

Terenuri deranjate antropic
Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
52.771 19.0 22.420 8.07 287 1.03 2071 7.46 611 0.22 3.3 0.01 47 0.15
Tabelul 2-6: Terenuri afectate de eroziunea de adâncime
Din care :
Suprafaţa totalā afectatā de eroziunea de adâncime
Şiroiri rigole Ogaşe Torenţi şi ravene
Ha % Ha % Ha % Ha %
8.315 2.99 1.584 0.57 3.108 1.12 3.630 1.31
Tabelul 2-7: Terenuri afectate de inundaţii
Din care : Suprafaţa totalā afectatā
de eroziunea de adâncime
Inundabil mai rar decât odată la 5 ani Inundabil la 2 – 5 ani Inundabil o datā pe an şi mai des
Ha % Ha % Ha % Ha %
14.112 5.02 12.921 4.60 105 0.04 1.158 0.41
Tabelul 2-8: Terenuri afectate de excesul de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale
Din care cu intensitate de manifestare
Foarte slabā Slabā Moderatā Puternicā Foarte puternicā Excesivā
Total suprafaţă afectată
Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
75.207 24.916 8.97 26.871 9.68 12.806 4.61 6.404 2.31 4.022 1.48 1.88 0.07
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 35

Tabelul 2-9: Terenuri afectate de excesul de umiditate din pânza freaticā şi din izvoare de coastă
Din care cu intensitate de manifestare
Foarte slabā Slabā Moderatā Puternicā Foarte puternicā Excesivā Mlaştini şi bālţi
Total suprafaţă afectată
Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
3.475 5.672 2.04 8.427 3.03 5.743 2.07 6.008 2.16 3.199 1.15 2.225 0.80 536 0.19
Tabelul 2-10: Terenuri cu soluri poluate
Total
suprafaţă
afectată
Tipul de poluare :

Excavări
la
cariere +
balastiere
Steril
de
mină

Steril
de
prelucrare

Cenuşe
termocentrale

Zgură
de
furnal

Gunoi
menajer

Iazuri
de
decolmatare

Deşeuri
anorganice

Rumeguş

Poluare
dejecţii
păsări
Staţii pentru
epurarea
apelor
reziduale
orăşeneşti

Poluare cu
substanţe
purtate de
aer
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
10.860 428 112 5 225 55 59 273 3 10 6 37 9.650
Tabelul 2-11: Reacţia solurilor
CLASA DE REACŢIE
Puternic
acidā
pH 4,4-5,0
Moderat
acidā
pH 5,1 – 5,8

Slab acidā
pH 5,9 – 6,8

Neutrā
pH 6,9 – 7,2

Slab alcalinā
pH 7,3 – 8,4
Moderat
alcalinā
pH 8,5-9,0
Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
13.162 4.74 71.367 25.70 131.233 47.20 20.236 7.29 41.569 14.97 282 0.10

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 36
Tabelul 2-12: Repartiţia terenurilor agricole pe clase de calitate
Modul de folosinţă CLASE DE CALITATE
II III IV V Media
Ha Nota Ha Nota Ha Nota Ha Nota Ha Nota
ARABIL 6282 66 22001 49 40821 29 19647 16 IV 34
PĂŞUNE
FÂNEAŢĂ
1149 72 39167 48
113472 27 101765 15 IV 26
VIE - - 40 54 47 33 86 20 IV 31
LIVADĂ 127 76 829 55 2237 33 770 18 IV 36

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 37
2.2.2.3 Reţeaua hidrografică
2.2.2.3.1 Introducere
Structura geologică variată a reliefului judeţului determină condiţii variate de
zăcământ acvifer: de la straturi acvifere în cristalin la straturi acvifere sub sedimentar.
La marginea depresiunilor şi în văile largi sunt straturi acvifere în glacis, în formaţiuni de
terasă sau în depozite de luncă. O menţiune aparte trebuie acordată apelor de
infiltraţie şi cursurilor subterane în zonele calcaroase, precum şi apelor de adâncime din
zona manifestărilor postvulcanice, care sunt mineralizate (în sudul Munţilor Metaliferi -
de la Trestia până la Băcia şi Bozeş; în nord-vestul măgurilor vulcanice ale Devei - la
Veţel, Bretelin sau termale la Călan, Vaţa de Jos, Bobâlna Geogiu - Băi).
Ca urmare a varietăţii reliefului şi răspândirii inegale a precipitaţiilor, densitatea reţelei
hidrografice variază între 0,3 şi 0,5 km/km
2
în vestul Munţilor Şureanu, Munţii Zarand,
Metaliferi, Piemontul Orăştiei; 0,7-0,9 km/km
2
în Munţii Vulcan, Retezat, Şureanu, Parâng,
Poiana Ruscăi şi 0,9-0,11 km/km
2
în vestul depresiunilor Petroşani şi Haţeg.
După tipul de alimentare, reţeaua hidrografică a judeţului aparţine tipului nival
moderat din zăpadă scursă superficial (60%) şi alimentare subterană (S=10-35%) în
regiunea munţilor înalţi din sud; tipului pluvional-nival cu scurgere superficială (40-60%) şi
alimentare subterană moderată (S=10-35%) care cuprinde cea mai mare parte a
judeţului, mai puţin culoarul Orăştiei şi Ţara Haţegului, care aparţin tipului pluvial
moderat cu scurgerea superficială (30-40%) şi alimentare subterană moderată (S=10-
35%).
2.2.2.3.2 Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate
Din punct de vedere al gestionării resurselor de apă judeţul Hunedoara este împărţit pe
trei bazine hidrografice: Mureş, Criş Alb şi Jiu.
Tabelul 2-13: Râurile din bazinul hidrografic Mureş
Denumire Lungime în Jud.
Hunedoara
Debit mediu
multianual
Debit maxim/ anul
înregistrării
Debit minim/ anul
înregistrării
Mureş 114 km 149 mc/s 2612mc/s-1970 88,9 mc/s - 1986
Geoagiu 41 km 2,29 mc/s 188 mc/s - 1980 0,040 mc/s - 1994
Orăştie 51 km 5,24 mc/s 194 mc/s - 1979 0,300 mc/s - 1987
Sibişel 28 km 1,95 mc/s 89,6 mc/s - 1982 0,123 mc/s - 1986
Strei 93 km 26,4 mc/ 439 mc/s - 1978 0,560 mc/s - 1964
Râu Bărbat

30 km 1,66 mc/s 48,9 mc/s - 1984 ,019 mc/s - 1990
Văratec 7 km 0,182 mc/s 44,3 mc/s - 1997 0,003 mc/s - 1994
Râu Alb 22 km 1,08 mc/s 24,4 mc/s - 1999 0,082 mc/s - 1972
Râu Mare 64 km 3,86 mc/s 412 mc/s - 1999 0,234 mc/s - 1987
Zlata 8 km 1,06 mc/s 58,5 mc/s - 1999 0,016 mc/s - 1986
Râuşor 16 km 0,861 mc/s 38,4 mc/s - 1969 0,075 mc/s - 1964
Sibişel 29 km 1,66 mc/s 110 mc/s - 1999 0,003 mc/s - 1972
Galbena 35 km 3,11 mc/s 117 mc/s - 2006 0,100 mc/s - 1964
Luncanilor 27 km 1,10 mc/s 51,8 mc/s - 2001 0,016 mc/s - 2000
Cerna 73 km 3,10 mc/s 180 mc/s - 2000 0,100 mc/s în anul
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 38
Denumire Lungime în Jud.
Hunedoara
Debit mediu
multianual
Debit maxim/ anul
înregistrării
Debit minim/ anul
înregistrării
1986
Govăjdie 37 km 1,19 mc/s 32,8 mc/s - 2000 0,121 mc/s - 1990
Dobra 44 km 2,07 mc/s 112 mc/s - 2000 0,198 mc/s - 1991
Mureş 114 km 149 mc/s 2612mc/s-1970 88,9 mc/s - 1986
Geoagiu 41 km 2,29 mc/s 188 mc/s - 1980 0,040 mc/s - 1994
Orăştie 51 km 5,24 mc/s 194 mc/s - 1979 0,300 mc/s - 1987
Sibişel 28 km 1,95 mc/s 89,6 mc/s - 1982 0,123 mc/s - 1986
Galbena 35 km 3,11 mc/s 117 mc/s - 2006 0,100 mc/s - 1964
Luncanilor 27 km 1,10 mc/s 51,8 mc/s - 2001 0,016 mc/s - 2000
Cerna 73 km 3,10 mc/s 180 mc/s - 2000 0,100 mc/s în anul
1986
Govăjdie 37 km 1,19 mc/s 32,8 mc/s - 2000 0,121 mc/s - 1990
Dobra 44 km 2,07 mc/s 112 mc/s - 2000 0,198 mc/s - 1991
Tabelul 2-14: Râurile din bazinul hidrografic Crişul Alb
Denumire Lungime în Jud.
Hunedoara
Debit mediu
multianual
Debit maxim/ anul
înregistrării
Debit minim/ anul
înregistrării
Criş Alb 71 km 4,47 mc/s 316 mc/s - 1995 0,020 mc/s- 1993
Valea
Satului
18 km 1,20 mc/s 116 mc/s - 2000 0,010 mc/s - 2000
Bucureşci 17 km 0,444 mc/s 117 mc/s - 1982 Sec - 1992, 1993,
2000
Luncoiu 11 km 0,480 mc/s 31,6 mc/s - 1999 Sec - 1992, 1993,
2003
Vaţa 24 km 0,792 mc/s 41,0 mc/s - 1995 0,035 mc/s - 1993
Obârşa 23 km 0,577 mc/s 36,0 mc/s - 1995 0,007 mc/s - 1993
Tabelul 2-15: Râurile din bazinul hidrografic Jiu
Denumire Lungime în Jud.
Hunedoara
Debit mediu
multianual
Debit maxim/ anul
înregistrării
Debit minim/ anul
înregistrării
Jiu de Vest 54 km 5,74 mc/s 413 mc/s - 1972 0,154 mc/s - 1987
Jiu de Est 20 km 8,31mc/s 498 mc/s - 1964 0,580 mc/s - 1972
Buta 8 km 0,515 mc/s 32,0 mc/s - 1974 Sec - 1996, 1997,
2000, 2006
Lazăr 8 km 0,824 mc/s 18,6 mc/s - 1981 Sec - 2002, 2003,
2004, 2005,2006
Merişoara 9 km 0,328 mc/s 17,4 mc/s - 1970 0,001 mc/s - 1974
Valea de
Peşti
11 km 0,795 mc/s 44,9 mc/s - 2004 0,060 mc/s - 1987
Taia 21 km 1,72 mc/s 33,8 mc/s - 1972 0,029 mc/s - 1987
Jieţ 27 km 2,00 mc/s 241 mc/s - 1964 sec - 1972
Băniţa 17 km 1,42 mc/s 73,7 mc/s - 1978 0,101 mc/s - 1987
Jupâneasa 13 km 0,615 mc/s 11,8 mc/s - 1998 0,058 mc/s - 1986
Maleia 13 km 0,211 mc/s 7,87 mc/s - 1998 0,024 mc/s - 1987
Izvor 11 km 0,797 mc/s 41,5 mc/s - 1972 0,003 mc/s - 1987,
1988
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 39
Polatiştea 13 km 1,60 mc/s 84,4 mc/s - 1970 0,020 mc/s - 1972
2.2.2.3.3 Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare
Bazine hidrografice din judeţul Hunedoara:
− Bazinul hidrografic Mureş – coordonat de Direcţia Apelor Mureş - Tg. Mureş
suprafaţa bazinului hidrografic = 5260 kmp
− Bazinul hidrografic Criş Alb – coordonat de Direcţia Apelor Crişuri - Oradea
suprafaţa bazinului hidrografic = 987 kmp
− Bazinul hidrografic Jiu – coordonat de Direcţia Apelor Jiu - Craiova
suprafaţa bazinului hidrografic = 1106 kmp
Tabelul 2-16: Lacuri de acumulare
Deţinător
Denumire
Înălţime baraj Lungime coronament Volum total Suprafaţă
SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg
Gura Apelor
168 m 480 m 164,87 mil.mc 420 ha
SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg
Ostrovu Mic
28 m 29,5 m 11,92 mil.mc 89 ha
SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg
Păclişa
23 m 29,5 m 11,38 mil.mc 98 ha
SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Haţeg
28 m 29,5 m 16,46 mil.mc 107 ha
SC HIDROELECTRICA Sucursala Hidrocentrale Haţeg Subcetate
23 m 42 m 6,87 mil.mc 86 ha
AN Apele Române – Direcţia Apelor Mureş Tg.Mureş Cinciş
48 m 221 m 43,3 mil.mc 162 ha
SC Electrocentrale Deva Mintia
Mintia
17,4 m 130 m
AN Apele Române – Direcţia Apelor Jiu Craiova
Valea de Peşti
56 m 237,5 m 4,50 mil.mc 24 ha
2.2.2.3.4 Lacuri, iazuri
ƒ lacuri naturale:
- Bucura -suprafaţa = 10,50 ha;
-volumul = 0,487 mil.mc;
-adâncime = 15,7 m.

-Galeş -suprafaţa = 3,70 ha;
-volumul = 0,379 mil.mc;
-adâncime = 20,5 m.
-Gemenele -suprafaţa = 2,48 ha;
-volumul = 0,067 mil.mc.

-Zănoaga -suprafaţa = 9,00 ha;
-volumul = 0,954 mil.mc;
-adâncime = 29,0 m.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 40
-Peleaga -suprafaţa = 2,75 ha;

-Ana -suprafaţa = 3,13 ha;

-Tăul Custurii -suprafaţa = 2,78 ha.

ƒ Iazuri de decantare:

ƒ CNCAF MINVEST Filiala DEVAMIN SA
• iaz Valea Devei;
• localitatea Deva pe valea Devei – iaz activ;
• volum -10,1 mil.mc;
• suprafaţă – 40 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala DEVAMIN SA
• iaz de avarie Valea Devei;
• localitatea Deva pe valea Devei – iaz activ;
• volum - 0,73 mil.mc;
• suprafaţă – 5 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala DEVAMIN SA
• iaz Herepeia;
• localitatea Herepeia pe valea Herepeia - în conservare;
• volum -12,0 mil.mc;
• suprafaţă – 30 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala DEVAMIN SA
• iaz Lunca Mureşului;
• localitatea Deva -fără evacuare de apă pe râul Mureş – în conservare;
• suprafaţă – 21,9 ha;
• volum – 4 mil.mc;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala Poiana Ruscă Teliuc
• iaz nr. 1- Valea Cărbunelui –în conservare;
• localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Cărbunelui;
• volum – 5,2 mil.mc;
• suprafaţă – 35,5 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala Poiana Ruscă Teliuc
• iaz nr. 2- Valea Podului - în conservare;
• localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Podului;
• volum – 8,2 mil.mc;
• suprafaţă – 37,1 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala Poiana Ruscă Teliuc
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 41
• iaz nr. 3- Valea Podului – în conservare;
• localitatea Teliucu Inf, pe râul Valea Podului;
• volum – 7,6 mil.mc;
• suprafaţă – 18,5 ha;
ƒ CNCAF MINVEST Filiala ECOMIN SA - Boiţa Haţeg
• iaz Valea Luponii;
• localitatea Boiţa pe Valea Luponii – iaz ecologizat;
• volum - 0,6 mil.mc;
• suprafaţă – 2,7 ha;
ƒ SC ELECTROCENTRALE SA DEVA
• depozitul nr. 1 de zgură şi cenuşă pe râul Mureş - folosit în situaţie de avarii;
ƒ SC ELECTROCENTRALE SA DEVA
• depozitul nr. 2 pe Valea Bejan iaz activ;
• volum -23,3 mil.mc;
ƒ CNCAF MINVEST FILIALA CERTEJ SA
• iaz nr. 1 Valea Mireşului pe valea Mireşului – scos din funcţiune în anul 1992,
ecologizat;
• volum -3,5 mil.mc;
• suprafaţă –11,0 ha;
ƒ CNCAF MINVEST FILIALA CERTEJ SA
• iaz nr.2 Valea Mealu pe râul Certej;
• volum - 5,8 mil.mc;
• suprafaţă – 46,20 ha;
ƒ SC BRADMIN SA BRAD
• iaz Ribiţa;
• localitatea Ribiţa pe râul Crişul Alb;
• suprafaţa amenajată : 60,28 ha;
ƒ EPCVJ VULCAN-UPC Coroeşti
• iazul de decantare nr.1 Coroeşti;
• localitatea Vulcan , mal drept râul Jiul de Vest;
• volum apă (sau material acumulat): 3 milioane tone steril depozitat;
• suprafata : 14 ha;
ƒ EPCVJ VULCAN-UPC Coroeşti
• iazul de decantare nr.2 Coroeşti;
• localitatea Vulcan pe mal drept râul Jiul de Vest;
• volum apă (sau material acumulat) : 2 milioane tone steril depozitat;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 42
• suprafaţă: 11 ha;
ƒ SE PAROŞENI
• depozitul de zgură si cenuşă Valea Căprişoara compartimentul 1;
• localitatea Vulcan la 1,5 km de incinta SE Paroşeni şi 2 km de malul drept al
râului Jiul de Vest;
• volum apă (sau material acumulat) : 1,41 milioane mc zgură şi cenuşă
depozitată;
• capacitate disponibilă : 2,91 milioane mc;
• suprafaţa: 14,5 ha;
ƒ SE PAROŞENI
• depozitul de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara compartimentul 2;
• localitatea Vulcan la 1,5 km de incinta SE Paroşeni şi la 2 km de malul drept al
râului Jiul de Vest (depozitul de zgură şi cenuşă Valea Căprişoara este
amplasat pe valea pârâului Căprişoara şi a afluentului acestuia pârâul
Piscului; pentru ca aceste pârâuri să poată curge pe sub depozit s-au
construit galerii clopot pentru tranzitare din beton armat, galeria Piscului intră
în galeria principală Căprişoara în zona amonte a compartimentului 1);
• volum apă (sau material acumulat) : 0,38 millioane mc zgură şi cenuşă
depozitată;
• capacitate disponibilă: 0,62 milioane mc;
• suprafaţa: 12,1 ha;
ƒ SE PAROŞENI
• depozitul de zgură şi cenuşă de avarie – rezervă;
• localitatea Vulcan la 700m de malul drept al râului Jiul de Vest;
• volum apă (sau material acumulat) : 61.550mc zgură şi cenuşă depozitată;
• suprafaţa: 8 ha.
2.2.2.3.5 Acumulări piscicole
ƒ SC INTERMETACO SA - FERMA PISCICOLĂ ZEICANI- păstrăvărie
• localitatea Zeicani pe pârâul Cracului afluent al râului Zeicani;
• suprafaţa totală amenajată = 5 ha;
• volum apă captat anual = 250 000 mc;
ƒ PESCĂRIE ORĂŞTIE ( persoana fizică Părău Candin )
• localitatea Orăştie pe râul Orăştie;
• suprafaţa totală amenajată = 3,54 ha;
• volum apă captat anual = 24 000 mc;
ƒ AMENAJARE PISCICOLĂ FINTOAG
• localitatea Fintoag, pe râu Mureş ( 2 izvoare de coastă );
• suprafaţa amenajată = 1 ha din care 3440 mp luciu de apă;
ƒ AMENAJARE PISCICOLĂ BRĂNIŞCA
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 43
• localitatea Brănişca pe pârâul Hidicuţ afluent al râului Mureş;
• suprafaţă luciu apă = 94 600 mp;
• volum apă = 103 200 mc;
• adâncime medie apă = 1,1 m;
ƒ SC TURIST PREST SA – FERMA PISCICOLĂ AUREL VLAICU
• localitatea Aurel Vlaicu pe râul Mureş;
• volum apă captat pe an = 1 200 000 mc;
• suprafaţă amenajată = 15 ha;
ƒ SC CARPIO SA SPINI
• localitatea Spini pe râul Mureş;
• suprafaţa exploatată = 11,87 ha pentru pepiniera Simeria Veche;
• volum proiectat = 185 760 mc;
• suprafaţa proiectată = 51,74 ha pentru cele 2 bazine de creştere;
• volum proiectat= 310 444 mc;
ƒ SC TELECERNA SA - BAZA PISCICOLĂ RAPOLT
• localitatea Rapolt pe râul Mureş;
• volum apă captat pe an = 796 000 mc;
• suprafaţa amenajată = 7,95 ha;
ƒ SC HAWLE SRL – PĂSTRĂVĂRIA ROŞCANI
• localiatea Roşcani pe râul Dobra;
• suprafaţa totală amenajată = 0,361 ha;
ƒ OCOLUL SILVIC DOBRA – PĂSTRĂVĂRIA ROŞCANI
• localiatea Roşcani, subteran Izvorul Alb (râul Dobra);
• volum apă captat = 1 261 440 mc;
• suprafaţa totală amenajată = 0,295 ha;
• suprafaţa utilizată = 0,0645 ha;
ƒ AJVPS DEVA- PĂSTRĂVĂRIA BULZEŞTI
• localitatea Bulzeşti pe râul valea Bulz;
• suprafaţa amenajată = 0,1 ha;
• volum de apă = 0,266 mil. mc;
2.2.2.3.6 Amenajări hidrotehnice
Tabelul 2-17: Bazinul hidrografic Mureş
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
1. Mureş Indiguire mal stâng,
sat Aurel Vlaicu
S.G.A.Hunedoara 2,7 4,0 3,3 1:2,1:3 5
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 44
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
2. Mureş Indiguire mal stâng,
sat Gelmar
S.G.A.Hunedoara 3,1 4,0 3,3 1:2,1:3 5
3. Mureş Indiguire mal stâng,
SUINPROD
S.G.A.Hunedoara 2,1 4,0 3,3 1:2,1:3 5
4. Mureş Indiguire mal stâng,
Deva
S.G.A.Hunedoara 9,5 4,0 6,0 3:5,3:0 1
5. Mureş Indiguire mal stâng,
SC Electrocentrale
Mintia
F.E. Mintia 2,9 3,0 2,9 1:2,1:3 1
6. Mureş Indiguire mal drept,
SC Electrocentrale
Mintia
F.E. Mintia 2,4 6,0 3,5 1:2,1:3 1
7. Mureş Indiguire mal drept,
Ilia
S.G.A.Hunedoara 10,9 3,0 5,0 2:0,2:5 1
8. Mureş Indiguire mal stâng,
Brâznic
S.G.A.Hunedoara 1,3 2,2 3,0 1:2,1:3 1
9. Mureş Indiguire mal stâng,
Lăpuşnic
S.G.A.Hunedoara 6,5 3,0 1,8 2:5,2:0 5
10. Mureş Indiguire mal stâng,
Stretea
S.G.A.Hunedoara 4,6 3,0 3,3 1:0,1:5 5
11. Mureş Indiguire mal stâng,
Brănişca
S.G.A.Hunedoara 4,69 4,0 2,0 1:1,1:2 1
12. Mureş Indiguire mal stâng,
Sălciva
C.L.Sălciva 2,2 1,4 1,0 1:1,1:2 10
13. Săcămaş Indiguire mal stâng,
Săcămaş
S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 3,0 1:1,1:2 1
14. Săcămaş Indiguire mal drept,
Săcămaş
S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 3,0 2:0,2:5 1
15. Strei Indiguire mal drept,
Covragiu
S.G.A.Hunedoara 1,1 2,5 2,5 2:5,1:5 10
16. Strei Indiguire mal drept,
Batiz-Simeria
S.G.A.Hunedoara 7,5 2,5 3,0 1:5,2:0 5
17. Cerna Indiguire mal drept,
Sântandrei
S.G.A.Hunedoara 1,89 2,5 3,5 1:2,1:3 5
18. Galbena Indiguire mal drept,
Gen.Berthelot
C.L.Gen.Berthelot 6,5 1,5 2,0 1:2,1:3 5
19. Lăpugiu Indiguire mal drept,
Lăpugiu de Sus
S.G.A.Hunedoara 0,6 3,0 1,5 1:2,1:3 5
20. Mureş Indiguire mal stâng,
Folt
S.G.A.Hunedoara 1,84 4,0 3,0 1:2,1:3 1
21. Mureş Apărare de mal,
Folt
S.G.A.Hunedoara 1,5
22. Mureş Apărare de mal,
Gurasada
S.G.A.Hunedoara 0,8
23. Geoagiu Apărare de mal,
Geoagiu
S.G.A.Hunedoara 1,1
24. Strei Apărare de mal,
Bretea Română
S.G.A.Hunedoara 1,1
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 45
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
25. Bărbat Apărare de mal,
Pui
C.L. Pui 0,6
26. Geoagiu Regularizare albie,
Geoagiu
S.G.A.Hunedoara 4,6
27. Orăştie Regularizare albie,
Orăştie
S.G.A.Hunedoara 2,0
28. Sibişel Regularizare albie,
Orăştie
S.G.A.Hunedoara 6,5
29. Turdaş Regularizare albie,
Mărtineşti
C.L. Martinesti 8,0
30. Strei Regularizare albie,
Baru Mare
S.G.A.Hunedoara 0,8
31. Băruşor Regularizare albie,
Baru Mare
S.G.A.Hunedoara 0,2
32. Crivadia Regularizare albie,
Baru Mare
S.G.A.Hunedoara 0,6
33. Muncel Regularizare albie,
Baru Mare
S.G.A.Hunedoara 0,35
34. Nădăştie Regularizare albie,
Călan
Sidermet Calan 2,2
35. Sălaş Regularizare albie,
Ohaba de Piatră
S.G.A.Hunedoara 0,5
36. Sibişel Regularizare albie,
Sântămărie Orlea
S.G.A.Hunedoara 1,1
37. Galbena Regularizare albie,
Haţeg
S.G.A.Hunedoara 2,5
38. Galbena Regularizare albie,
Densuş
S.G.A.Hunedoara 3,0
39. Orăştie Regularizare albie,
Costeşti
S.G.A.Hunedoara 2,0
40. Orăştie Regularizare albie,
Ludeşti
S.G.A.Hunedoara 0,6
41. Orăştie Regularizare albie,
Orăştioara de Sus
S.G.A.Hunedoara 0,8
42. Orăştie Regularizare albie,
Bucium
S.G.A.Hunedoara 0,5
43. Orăştie Regularizare albie,
Orăştioara de Jos
S.G.A.Hunedoara 2,0
44. Orăştie Regularizare albie,
Sereca
S.G.A.Hunedoara 1,3
45. Orăştie Regularizare albie,
Beriu
S.G.A.Hunedoara 1,3
46. Orăştie Regularizare albie,
Căstău
S.G.A.Hunedoara 1,0
47. Vărmaga Regularizare albie,
Banpotoc
C.L. Hărău 2,1
48. Cerna Regularizare albie,
Hunedoara
SC.Siderurgica 5,1
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 46
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
49. Ursului Regularizare albie,
Bârcea
SC.Macon Deva 0,9
50. Certej Regularizare albie,
Certej-Bârsau
S.G.A.Hunedoara 14,0
51. Căian Regularizare albie,
Chişcădaga
SC Casial Deva 1,1
52. Sârbi Regularizare albie,
Valea Lungă
C.F.R. Deva 6,2
53. Lăpugiu Regularizare albie,
Lăpugiu de Sus
S.G.A.Hunedoara 4,5
54. Dobra Regularizare albie,
Dobra
S.G.A.Hunedoara 5,0
55. Abucea Regularizare albie,
Dobra
IELIF Deva 1,2
56. Dobra Regularizare albie,
Roşcani
S.G.A.Hunedoara 1,0
57. Cârlete Regularizare albie,
Toteşti
S.G.A.Hunedoara 4,8
Tabelul 2-18: Bazinul hidrografic Crişul Alb
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea
lucrării
Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
1. Criş Alb Indiguire mal
drept, sat Blăjeni
Sistem Hidrotehnic
Independent Criş
Alb – Chişineu Criş
0,500 3,0 2,0 1:2,
1:3
5
2. Criş Alb Indiguire mal
stâng, mun.Brad
S.H.I.Criş Alb 3,345 4,0 2,0 1:2,
1:3
5
3. Criş Alb Indiguire mal
drept, mun.Brad
S.H.I.Criş Alb 5,195 4,0 2,0 1:2,
1:3
5
4. Criş Alb Indiguire mal
stâng, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 1,000 3,0 1,5 1:2,
1:2
5
5. Criş Alb Indiguire mal
drept, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 1,000 2,0 1,5 1:2,
1:3
5
6. Criş Alb Indiguire mal
stâng, Cărăstău
S.H.I.Criş Alb 0,430 2,0 2,0 1:2,
1:3
5
7. Criş Alb Indiguire mal
drept, Cărăstău
S.H.I.Criş Alb 0,519 3,0 2,4 1:2,
1:3
5
8. Criş Alb Indiguire mal
stâng, Vaţa de
Jos
S.H.I.Criş Alb 0,200 2,0 3,0 1:2,
1:3
5
9. Criş Alb Apărare de
mal, Blăjeni
S.H.I.Criş Alb 0,062
10. Criş Alb Apărare de
mal, Blăjeni
S.H.I.Criş Alb 0,123
11. Criş Alb Apărare de
mal, Blăjeni
S.H.I.Criş Alb 0,060
12. Criş Alb Apărare de S.H.I.Criş Alb 0,180
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 47
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea
lucrării
Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
mal, Mihăileni
13. Criş Alb Apărare de
mal, Mihăileni
S.H.I.Criş Alb 0,347
14. Criş Alb Apărare de
mal, Zdrapţi
S.H.I.Criş Alb 0,275
15. Criş Alb Apărare de
mal, Zdrapţi
S.H.I.Criş Alb 0,185
16. Criş Alb Parapet de
beton, Crişcior
S.H.I.Criş Alb 0,277
17. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,096
18. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,140
19. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,200
20. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,183
21. Criş Alb Parapet de
beton, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,215
22. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,100
23. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,310
24. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,070
25. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,165
26. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,080
27. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,075
28. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,190
29. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,120
30. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,080
31. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,110
32. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,090
33. Criş Alb Apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,100
34. Criş Alb Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 0,173
35. Criş Alb Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 0,100
36. Criş Alb Apărare de S.H.I.Criş Alb 0,200
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 48
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea
lucrării
Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
mal, Ribiţa
37. Criş Alb Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 0,060
38. Criş Alb Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 0,210
39. Criş Alb Apărare de
mal, Cărăstău
S.H.I.Criş Alb 0,126
40. Bucureşci Parapet de
beton Crişcior
S.H.I.Criş Alb 0,120
41. Bucureşci Apărare de
mal, Bucureşci
S.H.I.Criş Alb 0,038
42. Bucureşci Apărare de
mal, Crişcior
S.H.I.Criş Alb 0,145
43. Luncoiu Regularizare şi
apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 1,600
44. Luncoiu Regularizare şi
apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 1,500
45. Brad Regularizare şi
apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 0,800
46. Tudorăneşti Regularizare şi
apărare de
mal, Brad
S.H.I.Criş Alb 1,200
47. Ribiţa Regularizare
albie, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 1,095
48. Ribiţa Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 1,095
49. Ribiţa Apărare de
mal, Ribiţa
S.H.I.Criş Alb 0,120
50. Crişan Apărare de
mal, Crişan
S.H.I.Criş Alb 0,664
51. Vaţa Apărare de
mal, Vaţa de
Jos
S.H.I.Criş Alb 0,095
52. Vaţa Apărare de
mal, Vaţa de
Jos
S.H.I.Criş Alb 0,100
53. Vaţa Apărare de
mal, Vaţa de
Jos
S.H.I.Criş Alb 0,141
Tabelul 2-19: Bazinul hidrografic Jiu
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
1. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng
Lupeni
S.H.
Petroşani
1,40 4,0 4,0 1:2, 1:2 1
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 49
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
2. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
Lupeni
S.H.
Petroşani
1,50 4,0 4,0 1:1, 1:1 1
3. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
ASVIL Lupeni
S.H.
Petroşani
1,50 4,0 4,5 1:2, 1:1 1
4. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
ASVIL Lupeni
S.H.
Petroşani
0,18 4,0 4,5 1:2, 1:1 1
5. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng
Lupeni
S.H.
Petroşani
0,50 4,0 3,0 1:2, 1:1 1
6. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
Lupeni
S.H.
Petroşani
1,60 4,0 3,0 1:1, 1:1 1
7. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
Vulcan
S.H.
Petroşani
2,20 2,0 3,0 1:1, 1:1 1
8. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng
Aninoasa-Iscroni
S.H.
Petroşani
0,90 3,0 3,0 1:1, 1:2 1
9. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
Aninoasa-Iscroni
S.H.
Petroşani
0,50 3,0 3,0 1:1, 1:2 1
10. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petrila, sect.9
S.H.
Petroşani
1,10 4,0 3,5 1:1, 1:2 0,1
11. Jiu de Est Îndiguire mal drept
Petrila, sect.9
S.H.
Petroşani
0,30 4,0 3,5 1:1, 1:3 0,1
12. Jiu de Est Îndiguire mal drept
Petrila, sect.8
S.H.
Petroşani
0,30 4,0 2,0 1:1, 1:1 0,1
13. Jiu de Est Îndiguire mal drept
Petrila, sect.7
S.H.
Petroşani
1,80 3,0 4,0 1:1, 1:3 0,1
14. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petrila, sect.7
S.H.
Petroşani
1,80 3,0 4,0 1:1, 1:3 0,1
15. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petrila, sect.8
IELIF
Petroşani
0,60 3,0 3,0 1:1, 1:3 1
16. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petroşani, sect.6
S.H.
Petroşani
0,82 4,0 3,0 1:2, 1:3 0,1
17. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petroşani, sect.4
S.H.
Petroşani
1,60 4,0 2,5 1:2, 1:3 0,1
18. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petroşani-Dâlja
S.H.
Petroşani
0,50 3,0 3,5 1:2, 1:3 0,1
19. Jiu de Est Îndiguire mal drept
Petroşani, sect.1
S.H.
Petroşani
1,34 4,0 3,0 1:2, 1:1 0,1
20. Jiu de Est Îndiguire mal stâng
Petroşani, sect.1
S.H.
Petroşani
0,91 4,0 3,5 1:2, 1:1 0,1
21. Jiu de Est Îndiguire mal drept
Petrila- Jieţ
S.H.
Petroşani
3,6 2,0 3,0 1:2, 1:1 0,1
22. Jiu de Vest Îndiguire mal drept
Uricani –Bucura
S.H.
Petroşani
1,5 3,0 3,5 1:2, 1:1 0,1
23. Jiu de Vest Îndiguire mal stâng
preparaţia Uricani
S.H.
Petroşani
2,0 3,0 3,0 1:2, 1:1 0,1
24. Jiu de Vest Regularizare şi apărare
de mal, Uricani
S.H.
Petroşani
1,5
25. Jiu de Vest Regularizare şi apărare
de mal, Uricani
S.H.
Petroşani
2,7
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 50
Nr.crt. Curs de
apă

Denumirea lucrării Beneficiar L(km) l.
cor(m)
h(m) Pantă
taluz
Asig.
%
26. Jiu de Vest Regularizare şi apărare
de mal, Lupeni
S.H.
Petroşani
1,4
27. Jiu de Vest Regularizare şi apărare
de mal, Lupeni
S.H.
Petroşani
1,1
28. Jiu de Vest Regularizare şi apărare
de mal, Lupeni
CL Lupeni 1,6
29. Braia Regularizare albie,
Lupeni
S.H.
Petroşani
1,1
30. Merişoara Regularizare albie,
Vulcan
S.H.
Petroşani
0,8
31. Crevedia Regularizare albie,
Vulcan
CL Vulcan 1,7
32. Jiu de Est Regularizare albie,
Petroşani
S.H.
Petroşani
1,8
33. Maleia Regularizare albie,
Petroşani
CL
Petroşani
0,6
34. Slătinioara Regularizare albie,
Petroşani
S.H.
Petroşani
1,1
35. Cetăţii Regularizare albie,
Petrila
S.H.
Petroşani
1,9
2.2.2.4 Clima
2.2.2.4.1 Regimul climatic, influenţe
Din punct de vedere climatic, judeţul Hunedoara se încadrează în două subdiviziuni
climatice ale ţării noastre şi anume:
ƒ ţinutul climei de munte cu versanţi expuşi vânturilor de vest în care intră toată
zona muntoasă;
ƒ ţinutul climei continental-moderate de deal (200-800 m altitudine), o notă
aparte în cadrul acestora formând depresiunile Haţeg si Brad.
2.2.2.4.2 Regimul precipitaţiilor
Regimul precipitaţiilor este, de asemenea, influenţat de etajarea altitudinală a
reliefului, de poziţia faţă de direcţia de deplasare a maselor de aer (care în judeţ este
predominant din sectorul vestic). În general, cantitatea medie anuală a precipitaţiilor
scade în lungul Mureşului de la vest (600,9 mm la Deva) spre est (540 mm la Geoagiu) şi
dinspre munţi spre depresiuni: de la 1400 mm pe munţii înalţi din sudul judeţului la 700
mm în depresiunile Petroşani şi Haţeg, de la 1200 mm pe Munţii Poiana Rusca si Găina -
aflaţi perpendicular pe direcţia dominantă de circulaţie a aerului - şi 1000 mm în Munţii
Zarand şi Metaliferi la 750-800 mm în Depresiunea Brad (deschisă spre vest) şi 600-550
mm pe Valea Mureşului. Numărul anual de zile cu ninsoare este de cca 80 pe munţii
înalţi şi de cca 20 în Valea Mureşului.
Cantităţile de precipitaţii căzute în timpul anului în judeţ se încadrează între 5,5 l/mp şi
214,5 l/mp. Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform fiind cuprinse între 530
mm în depresiuni şi 1000 – 1200 mm în zonele alpine înalte.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 51
Cantităţi mari de precipitaţii înregistrate în intervalul analizat, sunt cu prezenţă
episodică, astfel la Deva s-au înregistrat 45,8 mm în 24 de ore în august 2006 şi la Ţebea
au căzut 58,5 mm în 24 de ore în iulie 2005.
Debite medii, maxime şi minime anuale, după cum se poate constata:
Minim : l/mp maxim: l/mp
− luna ianuarie 13,2 37,9
− luna februarie 5,5 14,6
− luna martie 14,8 25,1
− luna aprilie 18,1 31,9
− luna mai 26,0 69,3
− luna iunie 30,2 63,7
− luna iulie 81,3 211,9
− luna august 71,6 214,5
− luna septembrie 62,0 132,6
− luna octombrie 36,1 60,8
− luna noiembrie 27,8 71,2
− luna decembrie 29.3 73,5
2.2.2.4.3 Regimul termic
Datorită etajării reliefului, între Lunca Mureşului, treapta cea mai joasă, unde media
anuală a temperaturii este de +10C, şi Munţii Retezat şi Parâng, unde temperatura
medie anuală este de -20C, se constată că amplitudinea valorică a temperaturii medii
anuale este de cca 120C. Durata medie a zilelor fără îngheţ este de 182 zile, primul
îngheţ producându-se în medie la 17 octombrie, iar ultimul la 18 aprilie.
Extremele absolute (maximă de +39,7 grade în 16.08.1952 la Deva; minimă -28,6 grade
în 31.01.1947 la Deva) marchează o amplitudine termică în jur de 70 grade.
Amplitudinea termică medie este în jur de 15 grade în regiunile montane înalte (-7
grade în ianuarie şi +8 grade în iulie),iar în zona depresionară centrală (Strei, Cerna şi
culoarul Orăştiei) de cca. 21 grade (-2 în ianuarie şi cca. 20 în iulie).
2.2.2.5 Vânturile dominante
Circulaţia maselor de aer este predominant vestică în regiunile centrale şi nordice şi
sud-vestică în regiunea sudică. Vântul Mare este semnalat primăvara pe versanţii
nordici ai Munţilor Retezat şi Şureanu. Rezultă efectul topirii bruşte a zăpezilor şi se
produce scurgere importantă de pe versanţi cu creştere bruscă a torentelor şi
producerea inundaţiilor.
Staţia Deva se caracterizează prin 3 luni reci şi umede, 8 luni temperate şi o lună aridă
(indice de ariditate 19), iar staţia Hunedoara prin 3 luni reci şi umede şi 9 luni temperate.
În categoria fenomenelor meteorologice periculoase pot fi menţionate: grindina,
vijelia, excesul de umiditate şi seceta.
Din analiza datelor din intervalul analizat 2002-2003, se constată prezenţa la DEVA a
fenomenului de vijelie în anii: 2002 (iunie, iulie), 2004 (octombrie), 2005 (iunie, iulie ) şi
2006 (martie, iunie). La staţia Meteo ŢEBEA au fost vijelii în anii 2004 (iunie) şi 2005 (iunie).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 52
Căderi de grindină s-au produs la Deva în anii: 2002 (aprilie, iunie), 2004 (august), 2005
(iulie, 2006 (iunie), iar la Ţebea în 2005 (iunie, iulie) şi 2006 (iunie).
Din datele de mai sus se constată că dacă în urmă cu 50-60 de ani fenomenele
meteorologice extreme erau prezente cu moderaţie, accidental la intervale mari de
timp, în ultimii ani acestea s-au intensificat manifestându-se la intervale mai mici, prin
alternarea anilor cu secetă şi a celor cu precipitaţii peste media obişnuită. Astfel la
intervale de 3-4 ani au loc fenomene mai puţin obişnuite zonei judeţului Hunedoara,
(temperaturi ridicate vara, peste 34 grade pe mai multe zile, precipitaţii lipsă pe
perioade de mai multe săptămâni, furtuni cu vânt de intensitate peste media obişnuită
şi perioade de iarnă cu îngheţ şi temperaturi scăzute tot sub media obişnuită).
Aceste fenomene sunt explicate de specialişti ca urmare a schimbărilor climaterice
globale şi a acţiunilor rezultate din procesele tehnologice necontrolate (exploatarea
necontrolată a fondului forestier prin tăieri masive, procese tehnologice
neperformante, poluări accidentale sau din lipsa unei tehnologii neadecvate).
În concluzie se poate spune că fenomenele meteorologice periculoase sunt tot mai
dese în ultimii ani, fiind caracterizate ca:
ƒ „de intensitate deosebită” şi
ƒ „mod atipic de manifestare” în raport cu caracteristicile geoclimaterice zonei
geografice de dispunere a judeţului. Nu se pot evidenţia ferm zone cu
vulnerabilitate crescută, practic tot teritoriul fiind pasibil de a fi afectat de
asemenea fenomene.
2.2.2.6 Vegetaţia naturală
Flora judeţului este specifică reliefului – de la vegetaţie de şes la floră alpină.
Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes
cinegetic, printre care: iepurele, vulpea, capra neagră, cerbul carpatin, mistreţul şi
gama păsărilor (cocoşul de munte, prepeliţa, sitarul, raţa sălbatică).
Apele de munte sunt bogate în păstrăvi şi lipani, iar râurile de şeş în mreană, somn,
crap, ştiucă, şalău, etc.
Unicitatea elementelor glaciare (cele peste 80 de lacuri glaciare din Masivul Retezat),
diversitatea speciilor faunistice, floristice şi existenţa unor specii rare au fost argumente
ce au determinat înfiinţarea în anul 1935 a Parcului Naţional Retezat (200 ha), cea mai
mare rezervaţie naturală din ţară.
Se poate menţiona, de asemenea, arboretumul de la Simeria (Parcul dendrologic),
întins pe 77 ha şi care adăposteşte specii de arbori rari, specifici climei subtropicale.
Demne de interes mai sunt: Dealul Cetăţii Deva, Muntele Vulcan – Buceş, peşterile
Cioclovina, Ponor, Tecuri (unde se găsesc urme ale paleoliticului). La Turdaş, lângă
Orăştie , se află cea mai importantă cultură neolitică.
În concluzie, putem spune că poziţia geografică favorabilă, resursele solului şi subsolului
şi forţa de muncă disponibilă au determinat desfăşurarea unei intense activităţi
economice pe teritoriul judeţului.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 53
Agricultura este mai puţin dezvoltată, datorită reliefului accidentat şi solurilor mai puţin
fertile.
Terenurile arabile ocupă numai 25,58 % din suprafaţa agricolă (347.180 ha), o pondere
mai importantă revenind păşunilor şi fâneţelor naturale (73,24 %).
Alături de grâu şi porumb se cultivă îndeosebi plante de nutreţ şi cartofi.
Livezile şi viile ocupă areale reduse, deţinând doar 1,16 % din terenurile agricole.
Principala ramură a agriculturii este creşterea animalelor, în anul 2001 existând 66700
bovine, 52200 porcine, 130700 ovine, 1,12 milioane păsări, etc.
La Geoagiu funcţionează o staţiune experimentală pomicolă, iar la Gurasada un
centru experimental pentru încercarea şi omologarea soiurilor de plante.
Căile de comunicaţie sunt reprezentate prin 1957 km de drumuri din care 928 km
modernizate şi 463 km căi ferate din care 158 km electrificaţi.
Economia are un pronunţat profil industrial în care predomină ramurile industriei grele,
mineritul şi siderurgia care au o dezvoltare mai accentuată în Valea Jiului şi zona
Hunedoara, la care se adaugă industria energiei electrice, lemnului, materialelor de
construcţii, uşoară şi alimentară.
Fondul forestier reprezintă 43,74 % din suprafaţă, judeţul Hunedoara ocupând locul III
pe ţară după extinderea pădurilor.
Zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de
Hunedoara” al Judeţului Hunedoara este caracterizată de suprafeţe împădurite întinse
(aproximativ 317.000 ha), cu zone foarte greu accesibile, dar locuite, în Munţii Poiana
Ruscă – zona Pădurenilor şi în Munţii Apuseni – zona Moţilor. Suprafaţa împădurită ce
revine pe cap de locuitor este de 0,57 ha, judeţul ocupând din acest punct de vedere
locul cinci pe ţară. Dacă la suprafaţa fondului forestier public, se adaugă suprafaţa
fondului forestier proprietate privată, procentul de ocupare cu păduri la nivelul
judeţului este de 44%.
Pădurile constituie una dintre resursele naturale de bază ale solului din judeţul
Hunedoara. În zonele mai joase cresc păduri de foioase (stejar, fag, gorun, cer, gîmiţă),
iar în cele mai înalte din sud – conifere (pin, brad, molid).Păşunile şi fâneţele naturale se
localizează mai ales pe zonele deluroase şi muntoase.
Reflectând în principal condiţiile climatice, compoziţia pădurilor este caracterizată
printr-un număr ridicat de specii. În prezent compoziţia pădurilor în judeţul Hunedoara
este în proporţie de 44% fag, 28 % răşinoase, 14 % stejar, 13 % diverse esenţe tari şi 1 %
diverse esenţe moi.
2.2.2.7 Arealele naturale protejate
2.2.2.7.1 Introducere
Pe teritoriul judeţului Hunedoara sunt 2 parcuri naţionale, 1 parc natural, 41 rezervaţii şi
monumente ale naturii (conform HRG nr 2151/2004 privind instituirea de arie protejată
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 54
pentru noi zone, HRG nr 1581/2005 privind instituirea de arie protejată pentru noi zone,
Legii Nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a - zone protejate) şi 21 de situri de importanţă comunitară ca parte a
reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România (Conf Ordinului Ministerului
MEDIULUI şi Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România ).
Datorită patrimoniului bogat în zone naturale şi construite, din punct de vedere istoric,
cultural, şi etnografic Hunedoara face parte dintre judeţele cu potenţial turistic de
interes naţional.
Acest potenţial turistic constituie una din cele mai importante rezerve de dezvoltare
economică şi socială a judeţului, cu condiţia unei amenajări responsabile a teritoriului,
principala preocupare în acest sens fiind protejarea, conservarea, reabilitarea şi
punerea corespunzătoare în valoare a mediului natural şi construit.
2.2.2.7.2 Zone naturale protejate
Judeţul Hunedoara se poate mândri cu un bogat patrimoniu natural: peisaje naturale
variate, forme geografice sau formaţiuni geologice importante, existenţa unor specii
rare sau unice în flora şi fauna regiunii, formaţiuni naturale însemnate din punct de
vedere ştiinţific, fond forestier (45,6%), izvoare minerale cu valoare recunoscută, cât şi
zone montane propice practicării sporturilor de iarnă, în total însumând o suprafaţă de
65.318 ha (circa 9,3% din suprafaţa judeţului).
În conformitate cu prevederile Legii Nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate publicatã în:
Monitorul Oficial Nr. 152 din 12 aprilie 2000 în judeţul Hunedoara sunt localizate
următoarele situri protejate:
I. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAŢIONAL ŞI MONUMENTE ALE NATURII
1.0. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale
______________________________________________________________
Poziţia Denumirea Suprafaţa(ha) Judeţul
______________________________________________________________
B Domogled-Valea Cernei 60.100,00 Caraş-Severin, Mehedinţi,
Gorj, Hunedoara
C Retezat 38.047,00 Hunedoara
N Grãdiştea Muncelului-Cioclovina 10.000,00 Hunedoara
______________________________________________________________
2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii
Judeţul Hunedoara
______________________________________________________________
Nr. crt. Denumirea Localizarea Suprafaţa (ha)
______________________________________________________________

2.494. Rezervaţia ştiinţificã Gemenele PN-C, Comuna Râu de Mori (1.629,40)
2.495. Peştera cu Corali PN-C Oraşul Uricani, satul Câmpu lui Neag (0,50)
2.496. Peştera Zeicului PN-C Oraşul Uricani, satul Câmpu lui Neag (1,00)
2.497. Complexul carstic Ponorici - Cioclovina PN-N, Comuna Boşorod (1,50)
2.498. Piatra Crinului, Municipiul Petroşani 0,50
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 55
2.499. Peştera Şura Mare, Comuna Pui 5,00
2.500. Peştera Tecuri Comuna Baru, satul Baru Mare 2,00
2.501. Locul fosilifer Lãpugiu de Sus, Comuna Lãpugiu de Jos 5,00
2.502. Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru, Comuna Sântãmãria-Orlea, satul
Sânpetru 5,00
2.503. Peştera Cizmei, Comuna Bulzeştii de Sus 1,00
2.504. Dealul Colţ şi Dealul Zãnoaga, Municipiul Deva 78,40
2.505. Fânaţele Pui, Comuna Pui 13,00
2.506. Fânaţele cu narcise Nucşoara, Comuna Sãlaşu de Sus 20,00
2.507. Mlaştina Peşteana Comuna Densuş, satul Peşteana 2,00
2.508. Calcarele de la Faţa Fetii, Comuna Râu de Mori 3,00
2.509. Vârful Poieni Comuna Sãlaşu de Sus, satul Ohaba de sub 0,80 Piatrã
2.510. Mãgurile Sãcãrâmbului, Comuna Certeju de Sus, satul Sãcãrâmb 13,00
2.511. Pãdurea Chizid, Municipiul Hunedoara 50,00
2.512. Pãdurea Bejan, Municipiul Deva 70,00
2.513. Locul fosilifer Ohaba - Ponor Comuna Pui, satele Ohaba şi Ponor 10,00
2.514. Muntele Vulcan, Comuna Buceş 5,00
2.515. Podul natural de la Grohot, Comuna Bulzeştii de Sus, satul Grohot 1,00
2.516. Pãdurea Slivuţ, Oraşul Haţeg 40,00
2.517. Calcarele din Dealul Mãgura, Comuna Bãiţa, satul Crãciuneşti 120,00
2.518. Dealul Cetãţii Deva, Municipiul Deva 30,00
2.519. Mãgura Uroiului, Oraşul Simeria 10,00
2.520. Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna, Comuna Rapoltu Mare 12,50
2.521. Cheile Madei, Comuna Balşa, satul Mada 10,00
2.522. Cheile Crivadiei, Comuna Bãniţa, satul Crivadia 10,00
2.523. Dealul şi Peştera Bolii, Comuna Bãniţa 10,00
2.524. Arboretumul Simeria, Oraşul Simeria 70,00
2.525. Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei, Comuna Bãtrâna 139,30
2.526. Pãdurea Pojoga, Comuna Zam, satul Pojoga 20,00
2.527. Calcarele de la Godineşti, Comuna Zam, satul Godineşti 6,00
2.528. Cheile Jieţului, Oraşul Petrila 10,00
2.529. Cheile Ribicioarei şi Uibãreştilor, Comuna Ribiţa 20,00
2.530. Cheile Cernei, Comuna Lunca Cernii de Jos 2,00
2.531. Cheile Taia, Oraşul Petrila 2,00
2.532. Apele mezotermale Geoagiu-Bãi, Comuna Geoagiu 8,00
2.533. Rezervaţia Boholt, Comuna Şoimuş, satul Boholt 1,00
2.534. Calcarele de la Boiul de Sus, Comuna Gurasada 50,00
2.535. Paleofauna reptilianã Tuştea, Comuna Unirea, satul Tuştea 0,50
Arealele protejate şi monumentele naturii din judeţul Hunedoara se încadrează în
următoarele 8 tipuri de rezervaţii: botanice, zoologice, geologice, speologice,
paleontologice, mixte şi peisagistice.
2.2.2.7.3 Reţeaua ecologică Natura 2000
Rețeaua ecologică Natura 2000 reprezintă cea mai importantă rețea de situri la nivel
european pentru protecția naturii, acoperind aproximativ 20% din teritoriul Uniunii
Europene şi aproximativ 17% din teritoriul României. România are un peisaj natural
extraordinar, fiind singurul stat membru din Uniunea Europeană cu cinci regiuni
biogeografice, dintre care două (cea stepică şi pontică) nu au fost prezente în
Uniunea Europeană până la momentul aderării României şi Bulgariei în 2007.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 56
Scopul său este de a conserva pe termen lung habitatele şi speciile de interes
comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. Reţeaua ecologică
Natura 2000 susţine şi promovează practicile tradiţionale, asigurând beneficii
economice şi sociale. Directiva Habitate promovează dezvoltarea durabilă la nivel
local şi regional prin asigurarea unor cerinţe economice, sociale şi culturale, permiţând
desfăşurarea activităţilor care nu afectează în sens negativ conservarea habitatului
sau speciilor pentru care a fost declarat situl.

Reţeaua Natura 2000 include două tipuri de situri:
Ariile Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor
ameninţate, enumerate în anexele Directivei Habitate.
Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică (SPAs) sunt clasificate în cadrul Directivei
Păsări pe baza faptului că sunt populate de un mare număr de specii de păsări pe
cale de dispariţie.
ORDIN Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România EMITENT: MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII
DURABILE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 98 din 7 februarie 2008
LISTA SITURILOR DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ
Denumirea sitului, suprafaţa unitătii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (in procente)
Jud. Hunedoara:
ƒ ROSCI0028 Cheile Cernei: Lunca Cernii de Jos (2%), Topliţa (3%);
ƒ ROSCI0029 Cheile Globului, Cibului si Măzii: Balşa (2%);
ƒ ROSCI0054 Dealul Cetăţii Deva: Deva (2%);
ƒ ROSCI0063 Defileul Jiului: Aninoasa (21%), Petroşani (2%), Vulcan (1%)
ƒ ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior: Burjuc (6%), Gurasada (24%), Lăpugiu de
Jos (14%), Zam (31%);
ƒ ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei: Râul de Mori (<1%);
ƒ ROSCI0085 Frumoasa: Beriu (<1%), Orăştioara de Sus (10%), Petrila (<1%),
Petroşani (<1%);
ƒ ROSCI0087 Grăşdiştea Muncelului-Cioclovina: Băniţa (62%),Baru (41%), Beriu
(<1%), Boşorod (42%), Orăştioara de Sus (59%), Petrila (2%), Petroşani (5%), Pui
(38%);
ƒ ROSCI0110 Măgurile Băiţei: Băiţa (2%);
ƒ ROSCI0121 Muntele Vulcan: Blăjeni (<1%), Buceş (<1%);
ƒ ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest: Uricani (3%), Vulcan (<1%);
ƒ ROSCI0136 Pădurea Bejan: Cârjiţi (<1%), Deva (1%);
ƒ ROSCI0188 Parâng: Petrila (18%), Voineasa (26%);
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 57
ƒ ROSCI0217 Retezat: Pui (1%), Râu de Mori (54%), Sălaju de Sus (40%), Uricani
(17%);
ƒ ROSCI0236 Strei-Haţeg: Baru (46%), Bretea Româna (<1%), Haţeg (33%), Lupeni
(<1%), Pui (33%), Sălajul de Sus (32%), Sântămărie-Orlea (4%), Unirea (9%);
ƒ ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor: Bătrâna (10%), Bunila (4%), Cebăl (6%), Lăpugiu
de Jos (<1%), Lunca Cernii de Jos (14%);
ƒ ROSCI0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna: Rapoltu Mare (<1%).
Hotărârea Guvernului României nr 1284/2007 privid declararea ariilor de protecţie
specifică avifaunistică, ca parte integrală a reţelei ecologice europene NATURA 2000
în România publicată în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 739/31.X.2007.
LISTA ARIILOR DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ
Denumirea sitului, suprafaţa unitătii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente)
Jud. Hunedoara:
ƒ ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei: Zam (2%);
ƒ ROSPA0035 Domoglod- Valea Cernei: Râul de Mori (<1%);
ƒ ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina: Băniţa (58%),Baru (41%), Beriu
(<1%), Boşorod (42%), Orăştioara de Sus (59%), Petroşani (<1%), Pui (38%);
ƒ ROSPA0084 Munţii Retezat: Pui (1%), Râu de Mor i(52%), Sălaşu de Sus (40%),
Uricani (17%).
Analiza situaţiei actuale din judeţul Hunedoara privind natura, calitatea şi cantitatea
bunurilor de patrimoniu natural a permis identificarea şi delimitarea unui număr de 6
areale cu o densitate mare de elemente naturale ocrotite prin lege, a căror
valorificare corespunzătoare prin respectarea normelor specifice de protecţie nu este
suficientă, ea necesitând şi o preocupare de punere în valoare prin măsuri specifice de
amenajare a teritoriului.
ƒ ZONA APUSENI - se desfăşoară în nordul judeţului, în zona Munţilor Bihorului şi a
depresiunii Brad;
ƒ ZONA MUREŞUL INFERIOR - cuprinde zona culoarul Mureşului
Inferior şi o zonă din munţii Metaliferi;
ƒ ZONA MUREŞULUI SUPERIOR - cuprinde zona Mureşului Superior şi
zonele limitrofe;
ƒ ZONA CERNA;
ƒ ZONA ORĂŞTIE-PARÂNG - cuprinde zona muntoasă a Munţilor
Şureanu şi Parâng, în sud-estul judeţului;
ƒ ZONA HAŢEG — RETEZAT - amplasată în sud-estul judeţului, cuprinde Valea
Cernei şi Masivul Retezat.
Zonele naturale protejate sunt un obiectiv de importanţă vitală pentru păstrarea
echilibrului ecologic din teritoriu. Rezervaţiile naturale create atât pentru frumuseţea
peisajului cât şi pentru însemnătatea lui ştiinţifică, constituie şi un potenţial valoros
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 58
pentru dezvoltarea turismului. Zonele cuprinzând valori de patrimoniu natural trebuie
conservate şi valorificate.
2.2.2.8 Resursele solului şi a subsolului
Resursele solului şi subsolului: zăcămintele de cărbune din bazinul Văii Jiului (Uricani,
Lupeni, Paroşeni, Bărbăteni, Vulcan, Livezeni, Petrila şi Lonea), cele de fier din Munţii
Poiana Ruscă (Ghelar, Teliuc şi Vadu Dobrii), de minereuri auro – argintifere din Munţii
Metaliferi (Musariu, Gura Barza, Băiţa, Certej şi Săcărâmb), de pirite cuprifere (Deva),
pirite (Boiţa), plumb şi zinc (Muncelu Mic, Runcu Mic şi Băiţa – Crăciuneşti), bauxită
(Ohaba Ponor), marmură (Alun şi Luncani), travertin (Banpotoc şi Cărpiniş), calcar
(Crăciuneşti, Ardeu, Roşcani, Lăpugiu, etc.), izvoarele minerale şi termale, întinsele
suprafeţe forestiere, pajiştile naturale, etc., constituie principalele bogăţii ale judeţului.
Dintre resursele naturale ale subsolului, pe primul loc se situează cărbunii, în bazinul din
Valea Jiului (huilă), şi în nordul judeţului, la Ţebea – Brad (cărbune brun).
Alte zăcăminte naturale care se exploatează:
ƒ minereu de fier în Munţii Poiana Ruscă ( Ghelari, Teliuc, Vadu Dobrii) şi în Munţii
Zarand ( Ciungani – Căzăneşti) ;
ƒ pirite cuprifere (Deva) ;
ƒ minereuri complexe neferoase în Munţii Metaliferi (Băiţa, Săcărâmb, Hondol,
Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă, Munţii Zarand;
ƒ minereuri auro-argintifere la Musariu, Băiţa, Brad, Gura Barza;
ƒ bauxită (Ohaba Ponor) ;
ƒ bentonită talc (Lelese, Cerişor) ;
ƒ nisipuri cuarţoase ( Baru Mare, Uricani) ;
ƒ travertin (Cărpiniş, Banpotoc, Geoagiu) ;
ƒ marmură (Aluniş şi Luncani) ;
ƒ bioxid de carbon (Ocolişu Mare, ape minerale (Boholt, Băcia) şi termale
(Geoagiu, Vaţa şi Călan).
2.2.2.9 Seismicitate
Cutremurele fac parte din categoria riscurilor geologice şi geomorfoloice care produc
modificarea componentelor mediului natural sau construit.
Potrivit hărţii de zonare seismică din normativul p.100-92, judeţul Hunedoara se află în
zona „F”, corespunzătoare gradului seismic minim 6. – nu sunt construcţii sau clădiri
încadrate în clase de risc seismic.
2.2.2.10 Terenuri degradabile şi supuse formelor distructive – relieful antropic
Intervenţia omului asupra reliefului se manifestă cel mai pregnant ca urmare a
activităţii industriale, fiind diferenţiat în funcţie de ramura respectivă, extractivă,
siderurgică a materialelor de construcţii şi a industriei energetice. Au apărut astfel
numerose halde de steril şi halde de cenuţă, cariere de piatră şi balastiere, precum şi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 59
lacuri de baraj (Lacul Cinciş). Aşadar formele rezultate din activitatea umană sunt
variate, fără a ocupa însă areale extinse (cariere, gropi de balastieră, şanturi, deblee,
ramblee, diguri de protecţie, suprafeţe de umplutură, agroterase, halde de steril etc.).
Acţiunile antropice cu impact important asupra mediului pe teritorul judeţului
Hunedoara sunt reprezentate în primul rând de activităţile miniere de suprafaţă sau
subteran din zonele Valea Jiului, Deva-Certej, Brad. Perimetrele miniere reprezintă zone
critice chiar în situaţia în care activitatea de extracţie este încheiată însă haldele de
steril, iazurile de decantare şi suprafaţa de teren afectată nu a fost încă ecologizată.
Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente
unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 9000 ha în
judeţul Hunedoara.
2.2.2.11 Monumentele istorice, siturile şi ansamblurile istorice şi urbanistice, valori ale
patrimoniului cultural
Scopul principal al studiului a fost să organizeze acest material vast (istoric, arheologic,
cartografic, arhitectural-urbanistic etc.) astfel încât să se obţină un tablou general
suficient de coerent pentru a evalua potenţialul judeţului din punct de vedere al
valorilor respective. De asemenea, el ajută să se facă propuneri referitoare la
modalităţile de proţectie şi de integrare a lor în strategiile de dezvoltare ale judeţului.
Pentru aceasta, gruparea acestor valori conform criteriului funcţional - cronologic (pe
clase de monumente, incluzând factorul cronologic), deja pus în evidenţă mai sus se
va corela cu criteriul teritorial (gruparea pe zone sau pe trasee). În felul acesta valorile
respective pot fi urmărite şi evaluate în felurite moduri si pot fi inserate în diverse
programe sau strategii de dezvoltare sau/şi protecţie. Se obţine, astfel, o zonificare a
teritoriului Judeţului conform acestor criterii, altfel spus, o definire a unor zone si trasee
conţinând valori de patrimoniu asemănătoare. Pentru o mai buna corelare, reluăm mai
jos criteriul funcţional –cronologic, urmat de cel teritorial.
Criteriul funcţional-cronologic, cu următoarele grupări:
ƒ situri preistorice (Paleolitic, Mezolitic, Neolitic, Epoca Metalelor), până în primul
mileniu î.Hr, reprezentând în general aşezări, fortificaţii şi necropole;
ƒ situri şi arhitecturi antice (Dacice, Romane şi Daco- Romane);
ƒ situri şi arhitecturi premedievale şi medievale:
- cetăţi şi curţi feudale;
- biserici cu diferite destinaţii (parohiale, mănăstireşti, capele etc.);
- biserici de lemn;
- alte arhitecturi sau amenajări (industriale/miniere, necropole etc.);
ƒ ansambluri de arhitectură şi arhitecturi urbane premoderne:
- civile;
- militare;
- bisericeşti;
- industriale;
ƒ ansambluri de arhitectură rurală şi arhitecturi rurale premoderne;
ƒ ansambluri de arhitectură şi arhitecturi urbane moderne:
- civile;
- militare;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 60
- bisericeşti;
- industriale;
ƒ ansambluri de arhitectură rurală şi arhitecturi rurale moderne.
Criteriul teritorial (incluzându-le şi pe celelalte două), pune în evidenţă următoarele
zone şi direcţii:
ƒ zona Munţilor Metaliferi (aria dintre satele Bulzeşti şi Crăciuneşti): situri
arheologice paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (extrem de
importante sunt peşterile locuite, pe lungi durate de timp, cum ar fi cele de la
Bulzeşti, Crăciuneşti, Balsa etc), coroborate cu localităţi rurale având
caracteristicle corespunzătoare habitatului montan şi premontan al Apusenilor
(dominate de bisericile de lemn); din acest punct de vedere, zona se extinde
către est (mai ales prin Depresiunea Hălmagiu şi către bazinul Begăi, Luncani),
făcând joncţiunea cu zonele asemănătoare din judeţele Arad şi Timiş; zona se
caracterizează şi prin exploatările şi prelucrările metalifere timpurii (antichitate
şi ev mediu), grupate mai ales în aria Baia de Criş- Brad- Criscior, localităţi care
conţin şi importante valori urbanistice şi arhitectonice medievale;
ƒ zona Munţilor Retezat - Parâng (depresiunea Petroşani): situri arheologice
paleolitice, neolitice şi de epoca metalelor (mai ales aria Uricani-Vulcan şi
Petroşani-Petrila), cu unele peşteri locuite (Bolii, Câmpu lui Neag etc.); zona se
caracterizează şi prin exploatările de miniere (unele cu antecedente antice)
exploatări formând un lanţ de oraşe miniere (Uricani - Petrila) care se dezvoltă
începând cu perioada premodernă şi modernă (secolul XVIII-XIX), etape de la
care se pastreză atât elemente importante de arhitectură industrială, cât şi de
arhitectură civilă, conturând centre având caracterul specific acestor
realităţi;
ƒ zona de vest a Munţilor Şureanu: o mare concentrare de situri paleolitice,
neolitice şi de epoca metalelor (unele adăpostite de peşteri (Cioclovina,
Federi, Ponor etc.);
ƒ zona de nord-vest a Munţilor Şureanu şi văii Orăştiei: situri arheologice
paleolitice, neolitice etc. (inclusiv peştera de la Gradiştea de Munte); zona
conţine cea mai mare concentrare de situri dacice (din aşa numiţii Munţi ai
Orăştiei, cu punctele Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Grădiştea de Munte etc.)
cu cetăţi, turnuri, aşezări civile, sanctuare şi anexe ale locului: zona, cu
componentele sale, sunt incluse în “Patrimoniul Universal”, validându-se astfel
importanţa cu totul deosebită a ei şi preconizându-se măsuri de protecţie
speciale; aceastea sunt suprapuse parţial de intervenţii romane, din etapele
timpurii ale ocupării teritoriului Daciei; Valea Orăştiei conţine un lanţ de sate
medievale (cu componentre de arhitectură de secol XVII-XIX) cu caracteristici
asemănătoare, relativ compacte, arie care se articulează la cele două
capete cu arealul oraşului Orăştie si, respectiv, cu aria cetăţilor dacice;
ƒ Depresiunea Haţegului, prelungită spre nord până la Călan: concentrare
impresionantă de ansambluri locuite, curţi cneziale, biserici (capele de curte),
mânăstiri şi cetăţi medievale, acoperind secolele XI-XVI, ale populaţiei
româneşti organizată conform dreptului autohton şi inclusă ca atare în
Regatul Maghiar; aceasta arie este organizată pe văi (Rachitova, Poieni, Râul
Mare, Râuşor, Sibisel, Râu de Mori, Paroş, Strei etc.) înaintând până la poalele
Munţilor Retezat; aria include orasul Haţeg, iar spre nord aria se extinde până
în zona oraşului Călan, ultimul conţinând câteva situri extrem de importante
(Strei, Streisângeorgiu); cele două oraşe (Haţeg şi Călan) au şi arhitecturi de
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 61
secol XVIII-XIX formând centre istorice, iar Călan conţine atât vestigii antice
(staţiunea romană Aquae), cât şi elemente de arhitectură industrială de secol
XIX; spre vest, aria se învecinează cu arealul fostei capitale de Daciei Romane
- Sarmizegetusa;
ƒ Zona Deva - Hunedoara - Simeria - Geoagiu - Orăştie: ampla arie liniară
structurată prin valea Mureşului şi articulând spre sud arealul Hunedoarei,
caracterizată prin concentrări de situri arheologice paleolitice, neolitice şi de
epoca metalelor (inclusiv conţinute de peşteri ca cele de la Nandru), cu un
vârf de importanţă în zona Turdaş (la vest de Orăştie); aria conţine şi situri
romane importante: Veţel (Micia), Geoagiu Băi (Germisara), Cigmău etc.
Zona este timpuriu organizată de Regatul Maghiar (făcând astfel legatura
spre est cu aria de colonizare săsească, din jurul Orăştiei), în jurul cetăţilor
regale Deva şi Hunedoara, cu proprietăţi ample de sate şi terenuri, cedate
familiei Hunedoreştilor în sec. XV, împreună cu imensele lor domenii; este o
zonă de interferenţă dintre culturile romanească, maghiară şi germană
(săsească); această zonă are în componenţă şi cele mai vechi aşezări
medievale cu statut urban (in special Deva, Hunedoara şi Orăştie), dintre care
ultima conţine cel mai important centru istoric medieval (cu arhitecturi
acoperind secolele XIII-XIX, centrat pe biserica fortificată de secol XII-XVI);
restul centrelor istorice conţin arii dezvoltate pe parcursul sec. XIV-XIX, cu
arhitecturi majoritar din sec. XVIII-XIX; există, apoi câteva concentrari de
exploatare şi prelucrare de metale (Ghelari, Teliuc, Hunedoara) cu vestigii ale
instalaţiilor industriale din sec. XIX- XX;
ƒ Zona de vest a văii Mureşului (Leşnic- Gurasada): este o continuare pe
această direcţie a ariei anterioare, caracterizată prin concentrare de sate cu
arhitecturi medievale importante (edificate de familiile cneziale locale); în
afara vechilor biserici de zid se întâlnesc şi numeroase biserici de lemn.
Lista monumentelor istorice, în conformitate cu Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr
2314/2004 este cuprinsă în anexa 1.
2 2. .2 2. .3 3 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te e
2.2.3.1 Introducere – accesibilitate existentă
Dacă ne referim la accesibilitatea echitabilă a unei infrastructurii de transport trebuie
să amintim că transportul este un factor cheie într-o dezvoltarea durabilă. Pentru o
lungă perioadă de timp Uniunea Europeană nu a putut să implementeze o politică
comună în domeniul transportului, aşa cum era prevăzut în Tratatul de la Roma.
Timp de 45 de ani nu au fost materializate propunerile Comisiei de acţiuni din cadrul
acelui tratat. Abia cu ocazia Tratatului de Maastricht în decembrie 2000 s-a introdus
conceptul de reţea transeuropeană ceea ce a făcut posibilă elaborarea unui plan
pentru infrastructura de transport la nivel European cu ajutorul finanţării comunitare.
Prima Chată Albă a Comisiei privind dezvoltarea viitoare a politicii commune de
transport a fost publicată în 1992. Principiul director al documentului a fost cel al cel al
deschiderii pieţii de transport. Primul avantaj pe care l-a adus politica unui transport
integrat a fost scăderea preţurilor consumatorilor, combinată cu o calitate mai ridicată
a serviciilor capabilă să aibă o arie mai largă de alegeri. Aceasta deoarece
mobilitatea personal a crescut de la 17 km/zi în 1970 la 35 km/zi în 1998. Al doilea
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 62
avantaj al aplicării prevederilor acestor documente a fost programul de
interoperativitate.
În România principalele probleme apărute din cauza neaplicării acestor principii de
interoperativitate sunt:
ƒ creşterea inegală a diferitelor moduri de transport. Aceasta idee reflectă
faptul că anumite moduri de transport s-au adaptat mai bine nevoilor
economiei de piaţă emergente din România. Această inegalitate reflectă şi
faptul că nu toate costurile externe au fost introduce în preţul de transport şi
că anumite reglementări sociale şi de siguranţă nu au fost respectate în
principal în domeniul transportului rutier. Transportul rutier în UE reprezintă astăzi
un procent de 44 % din piaţa de transoprt a bunurilor, în comparatie cu 41%
reprezentând piaţa de transport naval, 8% feroviar şi 4% transport aerian
intern. Predominanţa competiţiei rutiere este şi mai bine evidenţiată în cazul
transportului de persoane, domeniul rutier reprezentand 79% din piata, în timp
ce transportul aerian, cu 5% este pe punctul de a depăşi poziţia transportului
feroviar, care a atins procentului de 6%. Aceste date ne relevă
preponderenţa transportului rutier şi în România realizat pe un sistem rutier
total învechit;
ƒ blocaje pe drumurile naţionale şi pe rutele de căi ferate din oraşe şi din
aeroporturi;
ƒ efecte nocive asupra mediului;
ƒ un număr mare de accidente.
Aceste date din 1990 sunt când Uniunea Europeană a început să se confrunte cu
blocaje pe anumite rute, ceea ce a determinat ameninţarea competivităţii globale a
uniunii. Astfel EU este ameninţată de sugrumarea centrului şi paralizarea extremităţilor.
Dacă majoritatea blocajelor de trafic afectează în mod special zonele urbane, reţeau
de transport trans-europeană suferă de congestive cronică. Spre exemplu o reţea
rutieră de 7.500 km suferă de dificultăţi pe aprox 10% din ea. Un număr de 16.000 km de
reţea feroviară întîmpină congestii pe aprox 20% din lungimea ei. Un număr de 16
aeroporturi principale din EU a înregistrat întîrzieri mai mari de 15 minute la mai mult de
30% din zborurile lor. Aceste întărzieri cumulate consumă mai mult de 1,9 miliarde de litri
de conbustibil convenţional, ceea ce reprezintă cca 6% din totalul de combustibil.
Aceste costuri externe datorate blocajelor din traffic reprezintă 0,5% din PIB-ul Uniunii
Europene. Potrivit previziunilor dacă nu se vor lua măsuri adecvate, costurile datorate
congestilor vor creşte cu 142%, atingînd 80 miliarde euro/an ceea ce reprezintă cca 1%
din PIB ul Uniunii. Această stare de lucruri este agravată în ţările nou intrate în EU din
care face parte şi România. Astfel între 1990 şi 1998 transportul rutier a crescut cu 19,4%
în timp ce transportul feroviar a scăzut cu 43,5% .
Pe raza judeţului Hunedoara, în luna noiembrie 2007 s-a efectuat o cercetare, care
reliefeaza analiza şi diagnosticarea realizată şi raportată la momentul de faţă pe piaţa
transportatorilor, din care procentual rezultă următoarele:
ƒ necesitatea imediată de schimbare 65%;
ƒ 35 % nu necesită schimbarea, serviciile fiind de caliatate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 63
Chestionarul s-a desfasurat pe baza unui numar de 63 de agenti economici, care au
relatii contractuale de transport cu CFR Marfa, de pe raza judetului Hunedoara.
Concluzia studiului de piaţă impune managerilor din organizaţie să accelereze ritmul
schimbărilor, consecinţă a menţinerii ritmului cu mediul concurenţial şi manifestarea
managerilor unui grad de adaptabilitate la nou ridicat.
Teritoriul studiat (judeţul Hunedoara) se află aşezat pe Coridorul IV paneuropean -
Dresda/Nuremberg – Praga – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti –
Constanţa/Craiova – Sofia – Salonic/Plovdiv – Istanbul, actualmente concretizat prin
legătura rutieră pe E68/7, respectiv prin calea ferată Curtici-Bucureşti-Constanţa. Din
păcate incapacitatea de conectare la reţele de autostrăzi şi la reţele de căi ferate
moderne face ca teritoriul studiat să fie prost conectat atât pe căile rutiere cât şi pe
căile feroviare cu EU. (vezi CARTOGRAMA).
2.2.3.2 Accesibilitate rutieră
Din punct de vedere al accesibilităţii rutiere poziţia geopolitică a judeţului Hunedoara
este favorabilă (vezi CARTOGRAMA).
Atu-ul principal al acestei zone este aşezarea ei pe Coridorul IV paneuropean -
Dresda/Nuremberg – Praga – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti –
Constanţa/Craiova – Sofia – Salonic/Plovdiv – Istanbul, actualmente concretizat prin
rutier pe E68/7, respectiv prin calea ferată Curtici-Bucureşti-Constanţa.
A doua cale de comunicaţie majoră este E79/76, venind de la Oradea şi ducând prin
Defileul Jiului spre Călan-Craiova-Calafat-Sofia. Calea rutieră este dublată de cale
ferată.
Astfel, zona studiată devine intersecţie între două căi de comunicaţie – una principală,
coridorul IV paneuropean – şi cealaltă, secundară, Oradea-Craiova.
În viitor, o dată cu aderarea Republicii Serbia la Comunitatea Europeană, o nouă axă
de comunicare se poate deschide, între Belgrad şi Cluj, via Deva-Hunedoara-Simeria.
LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, apărută în
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006, Direcţii de dezvoltare
prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de
transport, A. Reţeaua de căi rutiere, pct. 1. Autostrăzi, subpunctele 1.01 ( Nadlac* –
Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu – Feteşti – Cernavodă
– Constanşa) şi 1.19 (Arad – Deva), stabileşte Coridorul de transport multimodal Pan-
European IV pe traseele descrise mai sus.
De asemenea, aceeaşi lege prevede la pct. 2. Drumuri expres sau cu 4 benzi,
subpunctul 2.18 modernizarea drumului E79/76 Oradea – Beiuş – Deva, respectiv
legarea conurbaţiei cu zona de nord-vest a României.
Traseul autostrăzii descrise mai sus, în zona de studiu, este preluat întocmai în
propunerile noastre.
Judeţul Hunedoara, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zonă de intersecţie a
două magistrale internaţionale de transport, care leagă atât nordul şi sudul Europei,
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 64
cât şi vestul şi estul acesteia. Reţeaua de transport asigură legătura cu toate reţelele
de transport ale regiunilor vecine dar şi cu cele din ţările Europei şi Asiei.
Comparativ cu Statele Membre ale UE şi cu unele ţări est-europene, sistemul de
transport românesc este insuficient dezvoltat şi de slabă calitate, consecinţă a
investiţiilor reduse în infrastructura de transport realizate în perioada de tranziţie. În
acest context, gradul de accesibilitate la reţeaua de transport a scăzut, constituind un
obstacol în dezvoltarea economică, ceea ce poate duce la pierderea avantajelor
oferite de poziţia geografică.
Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de importantă pentru
România, întrucât poate sprijini creşterea cererii de servicii de transport şi poate
accelera progresul economic al ţării.
2.2.3.2.1 Reţeaua de căi rutieră a judeţului Hunedoara – analiza situaţiei existente
Lungimea totală a reţelei drumurilor publice din judeţul Hunedoara este de 3224,622
km, distribuţia acestora fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul judeţului, cu excepţia
zonelor de munte şi a ariilor protejate. Din total, pe 8 trasee în lungime de 382,931 km
(11,875%) sunt drumuri naţionale, pe 72 trasee în lungime de 1425,691 km (44,212%) sunt
drumuri judeţene şi pe 303 trasee în lungime de 1416,00 km (43,912%) sunt drumuri
comunale.
Din punct de vedere al gradului de modernizare, conform Hotărârii nr. 92/2006 a
Consiliului Judeţean Hunedoara de încadrarea drumurilor publice din judeţul
Hunedoara, reţeaua rutieră publică de drumuri deţine:
ƒ drumuri naţionale - 232.645 km (60,75%) drumuri modernizate, 137,689 km
(35,96%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi
12,597 km (3,29%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ);
ƒ drumuri judeţene - 505,789 km (35,48%) drumuri modernizate, 239,355 km (16,79%)
drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi 680,547 km
(47,73%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ);
ƒ drumuri comunale – 134,508 km (9,50%) drumuri modernizate, 180,831 km
(12,77%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere care necesită reabilitarea şi
1100,661 km (77,73%) drumuri nemodernizate (pietruite sau din pământ).
Densitatea (km/100 km2) este de 45,66%, situându-se peste media pe ţară, care este
de 33.1, fapt datorat amplasării în anii precedenţi pe teritoriul judeţului a obiectivelor
industriale majore, cât şi dispersării zonelor funcţionale urbane în teritoriu.
Comparaţie de densităţi rutiere pe regiuni şi pe ţară km de drum / 1000 km
2
România
33.1, EU25 EU15 116.0 Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia 79.9 Slovacia.
Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005
Nu există conectare la reţeaua de autostrăzi a UE.
Drumurile naţionale 66 şi 68A sunt clasificate ca şi drumuri europene clasa B,
corespunzător pentru traficul internaţional, dar secţiuni lungi din aceste reţele nu sunt
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 65
compatibile cu cerinţele impuse de „Acordul European referitor la cele mai importante
artere de trafic internaţional (AGR)” (pe o lungime de 60,36 km).
Capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din oraşe sunt depăşite, lipsesc variantele
ocolitoare ale unor localităţi pentru traseele deschise traficului naţional şi internaţional.
Multe drumuri naţionale şi europene au o capacitate de circulaţie neadecvată, ceea
ce conduce la blocaje şi consecutiv la creşterea duratei de parcurs, costuri de operare
ale autovehiculelor, accidente şi poluarea mediului înconjurător.
Traficul rutier
În judeţul Hunedoara traficul rutier a crescut de la o medie AADT de 3200 în anul 1990
la 4500 în anul 2005. Imediat după anul 1990, restricţiile asupra proprietarilor de maşini
au fost ridicate, iar combustibilul a devenit mai accesibil. O scădere a traficului se
observă între anii 1995-2000, din motive care pot fi doar speculate. Procentul
vehiculelor grele a scazut de la 30% în anul 1990 la 23% în anul 2005, nivel care este
prevazut să ramana stabil. Traficul rutier de călători a crescut cu 2,3% pe an în medie
din anul 1990 şi cu 3,7% pe an din anul 2015. Este prevazută o rată de creştere similară
la 6796 vehicule în anul 2020.
Evoluţia şi previziunea traficului rutier pentru perioada 1990-2015 (AADT)
1990 1995 2000 2005 2010 2015 Total 3221 3857 3776 4531 6041 6796 Vehicule grele 994
889 765 1042 1390 1563 Sursa : CNADNR SA
Traficul de pasageri inter-urban cu autoturismul
Statisticile nu includ date referitoare la volumul pasagerilor transportaţi de autoturism.
Totuşi, analiza datelor din cele mai recente studii sugerează că traficul total de
pasageri inter-urban ar fi de 48,4 milioane vehicule-km pe zi sau aprox.122,4 milioane
pasageri-km pe zi. Aceasta constituie cca. 71% din totalul traficului de pasageri pe
modurile de transport terestru. Proprietatea autoturismelor este cea mai scăzută din
UE27, 136 autoturisme la 1000 locuitori. Aceasta în comparaţie cu 495 media celor 15
state UE şi cu 463 media celor 25 state UE. Proprietatea în fiecare din statele EU27 este
cel puţin dublul ratei înregistrate în România. Pentru următorii 10 ani se preconizează o
creştere rapidă a proprietarilor de autoturisme.
Comparaţie proprietari de autoturisme pe regiuni şi ţară, 2002
Ţara Autovehicule / 1000 locuitori România 136 EU25 463 14 EU15 495 Bulgaria 276 Cehia
357 Ungaria 259 Polonia 287 Slovacia 247 Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru
energie, transport şi mediu, ediţia 2005.
Traficul de pasageri inter-urban cu autobuzul
Peste 2,8 miliarde de călătorii au fost efectuate cu mijloacele de transport în comun în
al treilea trimestru al anului 2008, cu 6,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului
trecut, anunţă astfel APTA. Este cea mai mare creştere trimestrială a traficului în
transportul public din ultimii 25 de ani. În primul trimestru al anului, folosirea
transporturilor în comun a crescut cu 3,4%, iar în al doilea cu 5,2% din cauza creşterii
preţului benzinei. Pe tot anul 2008, 10,3 miliarde de călătorii s-au efectuat cu transportul
public, cifra care nu a mai fost atinsă în ultimii 50 de ani în Statele Unite.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 66
Situaţia parcului auto la nivelul judeţului Hunedoara în perioada 2005 - 2006 se prezintă
astfel: în anul 2005 parcul auto avea în componenţa sa un număr de 77 482
autovehicule, iar în anul 2006 – 81633 autovehicule.
Traficul de pasageri cu autobuzul a scăzut de la 780 milioane pasageri în anul 1990 la
217 milioane în anul 2004, o scădere cu 72%. În acelaşi timp, numărul de pasageri-km
transportaţi inter-urban cu autobuzul a scăzut cu 61%. Călătoria cu acest mijloc pare să
se fi stabilizat din anul 2000.
Evoluţia transportului de pasageri cu autobuzul în perioada 1990 – 2004
1990 1995 2000 2003 2004 Pasageri (mil.) 780,7 413,5 206,0 216,2 216,5 Pasageri-km (mil.)
24.007 12.343 7.700 9.443 9.438 Sursa: Anuarul Statistic 2004, Institutul Naţional de
Statistică 2005 Comparativ cu statele UE15, UE25 şi UE27, transportul pasager-km
interurban cu autobuzul pe locuitor pe an este cel mai scăzut în România. Media in UE
este în jur de 1000, comparativ cu doar 242 în România.
Comparaţie transport de pasageri cu autobuzul, pe regiune şi ţară, 2002
Ţara Pasager-km / Locuitor România 242 EU25 1070 EU15 1082 Bulgaria 2158 Cehia 947
Ungaria 1840 Polonia 762 Slovacia 1531 Sursa: Agenda Eurostat: Indicatori pentru
energie, transport şi mediu, ediţia 2005.
Aşa cum s-a menţionat, statisticile disponibile din România exclud, în acest moment,
date referitoare la volumul traficului auto de pasageri. Din această cauză, statisticile
cotelor modurilor de transport se aplică numai la transportul public de pasageri şi nu la
transportul de pasageri în general. Din totalul estimat de aproximativ 122,4 milioane
pasager-km pe zi, dacă este corect, pasager-km cu autobuzul ar constitui aproximativ
15% din traficul total de pasageri realizat prin modurile de transport terestre.
Traficul rutier de marfă
Metoda de evaluare şi înregistrare a traficului rutier de marfă s-a schimbat în anul 1998
şi datele din anii anteriori nu pot fi deci comparate cu cele din anii următori. Din anul
2000, traficul rutier de marfă a crescut de la 262.9 milioane tone la 294.2 milioane tone,
o creştere de 13%. În acelaşi timp, numărul de tonă-km a crescut de la 14.288 la 37.220,
o creştere de 160%. Aceasta sugerează o creştere a lungimii medii de transport de la 54
km la 126km. Transportul rutier reprezintă 69% din totalul transportului de marfă realizat
pe autostradă şi căi ferate, exprimat în tonă-km.
Evoluţia transportului rutier de marfă în perioada 1990-2004
1990 1995 2000 2003 2004 Tone (mil.) 1934,4 616,0 262,9a 275,6 294,2 Tonă-km (mil.)
28.993 19.748 14.288a 30.854 37.220 Sursa: Anuarul Statistic 2004, Institutul Naţional de
Statistică 2005 a Schimbare a metodologiei de acoperire şi evaluare.
În România, numărul de camioane şi tractoare rutiere la 1000 locuitori este de 20, mai
puţin decat o treime din numărul celor din UE25 şi semnificativ mai scăzut decât în
UE27. Este astfel prognozată o creştere rapidă a numărului de vehicule în următorii 10
ani.

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 67
Comparaţie a numărului de proprietari de vehicule comerciale, pe regiune şi ţară, 2002
Ţara Camioane şi tractoare rutiere / 1000 locuitori România 20 EU25 63a EU15 67a
Bulgaria 41 Cehia 34 Ungaria 39 Polonia 56 Slovacia 32 Sursa: Agenda Eurostat:
Indicatori pentru energie, transport şi mediu, ediţia 2005 (a 2001).
Totuşi, volumul de marfă transportat în România, exprimat în tonă-km pe unitate de PIB,
este ridicat, deşi acest lucru reflectă mai mult un PIB scăzut decât un volum ridicat de
marfă.
Comparaţie transport rutier de marfă, pe regiune şi pe ţară
Ţara 1000 tonă-km / PIB (MIL euro) România 898 EU25 193 EU15 176 Bulgaria 838 Cehia
923 Ungaria 422 Polonia 546 Slovacia 772 Sursa: Agenda Eurostat : Indicatori pentru
energie, transport şi mediu, ediţia 2005
Aproximativ 83% din operatorii de transport marfă şi pasageri înregistraţi provin din
mediul privat. În anul 2004, au fost transportate pe modul de transport rutier
următoarele volume de pasageri şi marfă:
ƒ 216,5 mil. pasageri din care 4,1 mil. au fost străini (trebuie verificat);
ƒ 294,2 mil. tone de marfă din care 12,5 mil. tone au fost pentru transportul
internaţional şi 0,34 mil. tone în tranzit. Acestea au generat:
ƒ 9,4 miliarde pasageri/km;
ƒ 37,2 miliarde tone/km (care este mai mică decât media UE de 50,2 miliarde
tone/km, trebuie verificat).
În ultimii ani calitatea şi cantitatea parcului de autovehicule s-a îmbunătăţit ca răspuns
la legile privind protecţia mediului înconjurător şi cerinţele de piaţă crescute.
În anul 2004 erau 3,2 milioane de autoturisme înregistrate în România, 0,4 milioane
autobuze şi microbuze şi 0,5 milioane camioane. 20 de camioane la 1.000 de locuitori,
dimensiunea parcului de camioane în România este încă foarte mică în comparaţie cu
media UE de 64 de camioane la 1.000 de locuitori. De asemenea, aceasta poate fi
comparată şi cu numărul de camioane din noile state membre de 31 camioane la
1.000 de locuitori în Cehia, 37 camioane la 1.000 locuitori în Ungaria, 51 camioane la
1.000 locuitori în Polonia şi 39 camioane la 1.000 locuitori în Bulgaria. Sursa Eurostat.
Totuşi rata de modernizare a camioanelor este mai ridicată cu 9,4% la camioanele
care au fost înregistrate pentru prima dată în anul 2000 comparativ cu 8,3% în UE. O
preocupare majoră în ceea priveşte transportul rutier este dezvoltarea durabilă şi
reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător cauzată de emisiile şi
noxele poluante.
Ca urmare, normele privind omologarea vehiculelor şi inspecţia tehnică periodică au
fost armonizate cu cele ale UE în domeniu. Calitatea precară a infrastructurii rutiere în
termeni de capacitate, riscul mare de accidente, impactul nefavorabil asupra
mediului ca şi lipsa reţelei de autostrăzi au ca rezultat o infrastructură rutieră care nu
poate să facă faţă creşterii rapide a cererii pentru traficul intern şi de tranzit şi nu este în
concordanţă cu cerinţele UE.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 68
Viitoarea reţea TEN-T din România aşa cum a fost asumată prin angajamentele de la
Capitolul 9 de negociere „Politica în domeniul transporturilor” arată că reabilitarea
reţelei rutiere de pe TEN-T trebuie să constituie o prioritate. Lucrările de reabilitare pe
această reţea trebuie să fie finalizate la 1 ianuarie 2007, de aceea vehiculele cu
greutăţile şi mărimile specificate de Directiva 96/53 (inclusiv limita de 11,5 tone/axă)
pot avea accesul stabilit.
În România, din totalul reţelei TEN-T, un număr de 4.604,6km (34,22%) au fost reabilitaţi
astfel încât să faciliteze deplasarea eficientă a vehiculelor şi lucrările continuă la ceilalţi
3.030,9 km rămaşi. Conceptul strategic anterior al reţelei rutiere din România era bazat
pe prevederea de legături rutiere între localităţi (în mod special prin îmbunătăţirea
drumurilor existente), consecinţa fiind că toate drumurile naţionale traversează un mare
număr de oraşe şi comune.
Datorită lipsei investiţiilor în drumurile secundare (în mod special în zonele rurale), au
continuat să se dezvolte sate lineare de-a lungul drumurilor naţionale (de-a lungul
ambelor părţi ale drumurilor), rezultând un conflict între traficul pe drumurile naţionale şi
viaţa cotidiană a comunităţii rurale.
În conformitate cu statisticile din România, numărul accidentelor rutiere grave a scăzut
de la circa 9.000 pe an la începutul anilor 1990 pănă la 6.600 în anul 2003.
Evoluţia accidentelor din traficul rutier în perioada 1991- 2004
1991a 1995 2000 2003 2004 Accidente grave 8.948 9.119 7.555 6.654 Accidente mortale
3.078 2.845 2.505 2.235 Vătămari grave 7.789 7.716 6.601 5.538 Sursa: Anuarul Statistic
2004, Institutul Naţional de Statistică 2005 a Nu există date disponibile pentru anul 1990.
La prima vedere, numărul de decese datorate accidentelor rutiere ar părea similar cu
cel din alte ţări, de 11 la 100.000 locuitori. Totuşi, dacă se ia în considerare nivelul scăzut
din România al numărului de proprietari de autovehicule şi al ratei de utilizare, se poate
presupune că rata accidentelor la un milion autovehicul-km este semnificativ mai mare
decât în alte ţări.
Concluzii ale analizei situaţiei existente, priorităţi
ƒ Localizarea Romăniei pe axele de tranzit nord-sud şi Europa-Asia accentuează
importanţa unei infrastructuri dezvoltate – pe teritoriul judeţului va traversa
coridorul paneuropean de transport multimodal IV -. Nădlac*) - Arad - Timişoara -
Lugoj - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Lehliu - Feteşti - Cernavodă – Constanţa.
ƒ Schimbări fundamentale în structura sectorului transporturi din România de la
planificarea cererii de transport la cererea de transport determinată de piaţă.
ƒ Declinul şi re-localizarea industriilor care erau cel mai probabil să utilizeze
transportul pe calea ferată.
ƒ Moştenirea unei infrastructuri inadecvate
ƒ Creşterea rapidă a numarului de proprietari de autovehicule
ƒ Deteriorarea infrastructurii rutiere şi feroviare datorită inundaţiilor numeroase
ƒ Transportul intern are o capacitate insuficientă pentru mărfuri şi pasageri, în
special în unele şi în anumite intervale de timp.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 69
ƒ Infrastructura de transport nu este suficient de dezvoltată şi necesită investiţii
importante pentru atingerea standardelor europene.
ƒ Creşterea nevoilor de construcţie de noi infrastructuri de transport.
ƒ Creşterea nevoilor de reconstrucţie şi de reabilitare a infrastructurilor de
transport.
ƒ O creştere rapidă a volumului de trafic rutier
Efectele negative de durată includ:
ƒ Creşterea blocajelor rutiere, costurilor de operare a autovehiculelor şi a timpilor
de parcurs;
ƒ Creşterea degradării mediului înconjurător.
Transporturile poluează atmosfera cu produşi de ardere a combustibililor: funingine,
oxid de carbon, hidrocarburi, plumb. Atât transportul de mărfuri cât şi de persoane
prezintă o ameninţare asupra mediului, în special în oraşele mari şi de-a lungul
principalelor artere rutiere. Datorită acestui fapt, traficul are o influenţă directă asupra
sănătăţii publice, aici fiind cuprinse toate bolile respiratorii, slăbirea sistemului imunitar şi
o incidenţă mai mare a cancerului. Influenţa negativa asupra calităţii vieţii include
vizibilitatea scăzută, niveluri ridicate ale zgomotului şi mirosul neplăcut.
Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul
mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanţe poluante evacuată. Traficul
urban se face răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de
azot, monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi ai
plumbului care constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în
funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi participă la o serie de reacţii
fotochimice care contribuie la producerea ozonului de atmosferă joasă.
Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006 se
prezintă în tabelul următor:
Tabelul 2-20: Transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara
Poluant Emisii în 2006
SO2 67,697692 Mg
NOx 193,6395022 Mg
NMVOC 87,95738482 Mg
CH4 1,627676 Mg
CO 579,5034668 Mg
CO2 24,015799 Gg
N2O 1,13352465 Mg
Cd 0,07545 Kg
Cr 0,377251 Kg
Cu 12,82653 Kg
Ni 0,528151 Kg
Pb 77,08092 Kg
Se 0,07545 Kg
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 70
Zn 7,54502 Kg
Pulberi 28,55099 Mg
Monitorizarea emisiilor de poluanţi rezultaţi din traficul urban, cu impact asupra
mediului şi în deosebi asupra factorului uman, nu se poate realiza din cauza distanţelor
mici dintre şosele şi locuinţe.
Dat fiind faptul că transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de poluare, se
impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în principal în
municipiile judeţului.
Transportul intermodal şi combinat
În conformitate cu Politica Europeană în domeniul Transporturilor de încurajare a
echilibrării modurilor de transport si de creştere a eficienţei transportului de mărfuri
door-to-door, folosind două sau mai multe moduri de transport într-un lanţ logistic
integrat.
Transportul naval are avantajul unor costuri reduse datorită capacităţii de a transporta
cantităţi foarte mari. Oricum, costurile de încărcare/descărcare şi porturile slab
echipate, unde lipsesc dotările necesare privind căile navigabile interioare, întârzie
dezvoltarea transportului intermodal. Ca tendinţă, lanţul logistic devine din ce în ce mai
complex, ca rezultat al creşterii semnificative a transportului rutier de marfă. Aceasta se
datorează în primul rând noii orientari economice şi serviciilor door-to-door furnizate de
operatorii rutieri.
Evoluţia transportului de marfă
Categoria de transport (milioane tone/km) 1990 1995 2000 2003 2004 Feroviar 57,253
27,179 17,982 15,039 17,022 Rutier 28,993 19,748 14,288 30,854 37,220 Fluvial 2,090 3,107
2,634 3,521 4,291 Total 88,336 50,034 34,904 49,414 58,533
Ponderea pe piaţă (% din total)
Feroviar 65% 54% 52% 30% 29% Rutier 33% 39% 41% 62% 64% Fluvial 2% 6% 8% 7% 7%
Bine stabilite şi competitive, serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri operează
multe locaţii principale.
General
Infrastructura nu a fost bine construită de la început şi datorită slabei întreţineri necesită
investiţii semnificative pentru recondiţionare. Lipsesc iniţiativele privind
intermodalitatea. Dezvoltare neuniformă a infrastructurii rutiere şi feroviare la nivel
judeţean (capacitatea insuficientă de absorbţie şi de administrare a fondurilor
comunitare).
Rutier
Bine stabilite şi competitive, serviciile private rutiere de mărfuri şi pasageri nu operează
multe locaţii rurale. Reţea rutieră subdezvoltată, densitate scăzută la nivel judeţean şi
slaba întreţinere generând potenţialul accidentelor (există multe secţiuni rutiere cu
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 71
puncte periculoase). Densitate scăzută a reţelei de autostrăzi, fără legături la UE,
regiuni de dezvoltare sau state vecine. Slaba aplicare şi consolidare a legislaţiei
guvernamentale în vigoare (care include testarea pentru permisul de conducere,
masa de încărcare şi greutatea pe axă, control la parametrii tehnici ai autovehiculelor
şi controlul mărfurilor periculoase) conduc la o scăzută siguranţă rutieră.
Situarea pe TEN-T şi pe Coridorul IX. Potenţial de dezvoltare al transportului de mărfuri şi
de agrement pe Dunăre. Potenţial de dezvoltare pentru transportul rutier, feroviar şi
aerian de mărfuri şi de călători. Potenţial de dezvoltare transportului multimodal şi
combinat pentru tranzit, trafic internaţional şi intern. Dezvoltarea călătoriilor de afaceri
şi turism în toate oraşele şi judeţele. Potenţial de crestere economică în toate regiunile.
Eventualitatea unei alinieri lente la cerinţele aderării conducând la pierderea
oportunităţii de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene. Insuficiente fonduri naţionale
pentru asigurarea co-finanţării.
Dacă serviciile feroviare nu se îmbunătăţesc, precum şi costurile şi eficienţa, se va
accentua declinul transportului feroviar în favoarea celui rutier.
2.2.3.3 Accesibilitatea feroviară
În ultimii 5 ani, se remarcă la nivel naţional o revigorare a transportului feroviar şi
perspective de dezvoltare în viitor.
Motivele care stau la baza acestor fapte sunt:
‰ revigorarea industriei;
‰ eficienţa energetică este mai bună pentru transportul feroviar având în vedere
că consumul de energie pe unitatea de transport este 10% faţă de consumul
pentru transportul rutier;
‰ Cauzează o poluare mai redusă a mediului înconjurător cu o cantitate a
poluanţilor aerieni de numai 10% faţă de transportul rutier;
‰ Pentru pasageri, calea ferată oferă un larg beneficiu social datorită acoperirii
extinse la nivel naţional şi este considerată mai sigură decât călătoria cu
autobuzele sau autoturismele;
‰ Accidentele feroviare sunt mai rare pe pasager-km şi tonă-km decât cele
rutiere.
Transportul feroviar necesită astăzi un consum de doar 15-20% din energia destinată
transporturilor, ceea ce înseamnă o eficienţă energetică de doua-trei ori mai mare
decât cea a transportului rutier. Dar, prin introducerea trenului de mare viteză atât în
Europa, cât şi în România, se va înregistra o economie de energie de circa 4%, la o
mobilitate şi o viteză ridicate, faţă de transportul rutier şi cel aerian, care în viitor vor
consuma pe călător/km de 2,5 şi, respectiv, de patru ori mai multă energie decât un
tren de mare viteză.
Din punctul de vedere al accesibilităţii feroviare poziţia geografică a jud. Hunedoara
devine principalul său atu. Situată pe coridorul IV Pan-European, ea poate deveni un
important centru feroviar între Curtici şi Constanţa (vezi CARTOGRAMA).
LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, apărută în
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006,
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 72
Direcţii de dezvoltare prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
– Sectiunea I – Reţele de transport B. Reţeaua de căi feroviare, pct. 1. Linii de cale
ferată conventionale cu viteza pîna la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: spct.
1.01 (Curtici* – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coslariu – Copşa Mică –
Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa) explicitează aşezarea
Simeriei, respectiv a TZI DHS pe Coridorul de transport multimodal Pan-European IV. La
subpunctul 1.18, se subliniază importanţa unei a doua direcţii, secundare (care se
regăseşte şi la nivelul transportului rutier) respectiv Simeria - Filiaşi (- Craiova - Sofia).
Pe lângă importanţa subliniată prin lege, nu trebuie să neglijăm existenţa infrastructurii
feroviare existente.
În cadrul viitorului TZI DHS nu trebuie uitată tradiţia bogată în domeniul transportului
feroviar pe care regiunea, prin oraşul Simeria, a avut-o în decursul istoriei. Oraş de
vamă pe vremea Imperiului Austriac şi important centru de schimb, devine apoi
principal nod feroviar, cu important rol economic şi strategic, sub administraţie
românească. (vezi CARTOGRAMA)
Din punct de vedere al tehnologiilor actuale ale reţelei de căi ferate trenurile rapide,
de marfă, suburbane şi interurbane de mare viteză utilizează acelaşi coridor spaţial
(vezi CARTOGRAMA).
2.2.3.4 Accesibilitatea pe apă
Din punctul de vedere al accesibilităţii pe apă, potenţialul râului Mureş nu este folosit
deşi este cuprins în planul naţional al reţelelor navigabile ( vezi CARTOGRAMA E59 –
LEGEA 806/- PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL – SECŢIUNEA I- CĂI
NAVIGABILE).
2.2.3.5 Accesibilitatea aeriană
Din punctul de vedere al accesibilităţii aeriene, în zonă nu există un aeroport la nivel
european (vezi CARTOGRAMA)
Pe de altă parte în jurul zonei la distanţe de cca 100-150km se află 3 aeroporturi
internaţionale şi anume Timişoara, Sibiu şi Cluj-Napoca.
2.2.3.6 Accesibilitatea la transportul combinat
Din punctul de vedere al accesibilităţii la transportului combinat, conexiunile favorabile
enunţate anterior nu sunt exploatate eficient (vezi CARTOGRAMA).
2 2. .2 2. .4 4 P Po ot te en nţ ţi ia al lu ul l e ec co on no om mi ic c
2.2.4.1 Introducere
Judetul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României, prezentând în
mod distinct trei zone in care, in functie de resursele naturale si umane existente, s-a
focalizat dezvoltarea economica: sectiunea de nord dominata de lanţul Munţilor
Metaliferi din Carpaţii Apuseni, avand ca nucleu urban municipiul Brad, in zona
centrala a judetului principalelele localitati, centrate in jurul conurbatiei Deva-
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 73
Hunedoara-Simeria, in lunca Mureşului, la confluenţa râurilor Mureş şi Cerna. In partea
de sud a judetului, zona miniera din Carpaţii Meridionali de-a lungul vaii Jiului, avand
ca nucelu urban municipiul Petrosani.
Această poziţie protejată natural dar în acelaşi timp situată de-a lungul unuia dintre
cele mai importante râuri transilvănene (Mureşul) a făcut ca JUDETUL HUNEDOARA să
se găsească la intersecţia unor mari rute comerciale, pe măsura apariţiei acestora (de
obicei de-a lungul râurior), est-vest, pe ruta Budapesta - Sibiu - Braşov sau Bucureşti şi
nord-sud, pe ruta Lvov - Cluj - Alba Iulia - Târgu Jiu - Craiova.
2.2.4.2 Tradiţii economice în judeţul Hunedoara
Datorită bogăţiilor sale teritoriul judeţului Hunedoaraa avut întotdeauna un rol
important în dezvoltarea economică şi socială a ţării. Resursele naturale existente:
cărbuni, minereu de fier, metale neferoase şi rare, materiale de construcţii, suprafeţele
întinse de păduri au favorizat dezvoltarea economică din cele mai vechi timpuri.
Meşteşugurile, în special cele legate de prelucrarea fierului şi extracţia aurului erau
cunoscute încă de pe vremea dacilor.
Secole de-a rândul, minele de aur de la Valea Arsului şi Musariu, din depresiunea
Zarandului dădeau cea mai mare cantitate de aur din Europa.
Exploatarea minereurilor de fier de la Ghelari şi Teliuc cunoaşte o însemnată dezvoltare
încă din secolul al XV-lea, iar la mijlocul secolului al XVIII-lea pe actualul teritoriu al
judeţului existau 11 ateliere de extras şi prelucrat fierul. În 1787 s-a construit primul furnal
înalt pentru extragerea fontei la Topliţa, iar în 1806 - al doilea, la Govăjdia, care
produceau împreună circa 53 000 chintale de fontă pe an.
În 1840 s-au deschis minele de cărbuni de la Petrila, Dolja şi Lonea, ceea ce a marcat
începutul exploatării industriale a huilei din Valea Jiului. Mineritul în acest bazin A
căpătat avânt abia în 1870, după construirea căii ferate Petroşani-Simeria.
După construirea furnalelor de la Călan (1869-1873) şi a Uzinei de fier de la Hunedoara
(în 1884 a fost pus în funcţiune aici primul furnal), s-a intensificat atât exploatarea
zăcămintelor de cărbuni, cât şi a celor de fier. S-a ajuns astfel ca, în 1938, cel mai
prosper an al economiei antebelice, în judeţ să se producă 1 953 100 tonede fier brut.
La nivelul judetului se pot delimita trei arealuri econommice cu caraCTER SPECIFIC,
prezentand un bun potential de clusterizare. Astfel, in sudul judetului, respectivin bazinul
vaii Jiului, este predominanta industria extractiva a huilei, in zona centrala a judetului,
respectiv in zona conurbatiei Deva-Hunedoara-Simeria, traditia industriala
predominanta era axata pe metalurgia feroasă, industria chimică, pielăria şi industria
alimentară, iar la nord, in zona Muntilor Apuseni, centrata in jurul municipiului Brad,
existqa o lunga traditieie a exploatarii minereurilor cuprifere, complexe şi auro-
argintifere.
Produsele traditionale ale judetului Hunedoara sunt strans corelate cu baza locala de
materii prime , respectiv construcţii civile şi industriale, prefabricate din beton, betonul
celular autoclavizat, polistirenul expandat, cărămizile dialit, vata minerală, cimentul
dalele mozaicate, produse prelucrate din mase plastice, strunguri, bere, maşini şi
utilajele siderurgice, maşini şi utilajele pentru industria minieră, ţesături din mătase,
încălţăminte, fonta, oţel, laminate, cărbune, cocs, minereuri de fier, cuprifere, minereuri
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 74
auro-argintifere, energia electrică, ciment, placaje din marmură, prefabricate din
beton, produse din mase plastice, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică şi
mineră, confecţii din blană, etc. o parte din unitatile producatoare ale acestor
categorii de peoduse s-au inchis dupa 1990, dar mane de luctru specializata si-a gasit
aria de aplicare in unitati noi; dupa cu ms e va vedea in analizqa structurala a
economiei judetului, prezentata mai jos.
Nivelul de analiză – sectoarele economice productive
Pentru scopurile prezentului studiu, respectiv întelegerea particularităţilor mecanismului
economic local în JUDETUL HUNEDOARA şi elaborarea, în baza acestora, de
recomandări privind o strategie de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, în
conjuncţie cu dezvoltarea spaţială a PATJ - Hunedoara, analiza economică a fost
realizată la nivelul sectoarelor economice productive. În condiţiile actuale ale zonei,
aceasta este aproximativ sinonim cu sectorul privat. Acest nivel de analiză a fost ales
deoarece zona economică productivă este motorul dinamic al creşterii economice;
pentru scopurile prezentei lucrări, efectul Keynsian al cheltuielilor efectuate de către
administraţiile publice şi de către guvern nu este relevant în dezvoltarea zonei.
2.2.4.3 Descriere generală
La nivelul judetului Hunedoara, fenomenul economic din ultimii ani nu este în mod
radicat diferit, ca structură şi evoluţie, de cel pe plan naţional.
Astfel, sectoarele în care Judetul Hunedoara contribuie peste medie la formarea cifrei
de afaceri naţionale sunt: comerţul, construcţiile şi, în mai mică masură, turismul. Dacă
în ce priveşte contribuţia peste medie a comerţului aceasta se poate explica prin
ponderea peste medie în cadrul structurii economice locale şi a locaţiei pe traseul unui
coridor major european, în ce priveşte construcţiile şi turismul acestea pot fi explicate
printr-o disponibilitate locală a resurselor naturale primare necesare acestor sectoare, a
unei tradiţii în domeniu şi a disponibilităţii mâinii de lucru provenind din alte sectoare
(metalurgic, minerit). În condiţiile unui potenţial existent apreciabil de dezvoltare al
acestor sectoare, se poate aprecia că acestea pot să devină sectoare emergente.
După cum se observă în Error! Reference source not found. de mai sus, comparat cu
structura economiei la nivel naţional, principalele sectoare din economia judetului
Hunedoara prezintă următoarele caracteristici:
ƒ Activităţile de comerţ şi similar reprezintă împreună aproape jumătate din PIB-
ul zonei – 46,2%, cu cca. 6,8% mai mult decât media pe plan naţional şi
regional. Aceasta reflectă volumul ridicat al tranzacţiilor comerciale, care a
crescut substanţial în ultimii 3 ani.
ƒ Industria prelucrătoare reprezintă cca. 25,6% din totalul activităţii economice
locale, faţă de cca 31% pe plan naţional.
ƒ Construcţiile reprezintă 9,5% din PIB-ul local, cu cca 50% mai mult decât nivelul
naţional. Aceasta reflectă pozitiv asupra dinamismului economiei locale,
indicând un nivel ridicat de investiţii şi de venituri, în special în municipiul Deva.
ƒ Turismul, care ar merita propria lui diviziune CAEN dar în prezent se regăseşte
numai ca „activităţi anexe de transport, turism” în CAEN 63, a reprezentat
doar cca. 2% din PIB-ul local în 2005, sub media pe plan naţional şi la mai puţin
de ½ din media europeană.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 75
Per ansamblu, economia Judetului Hunedoara reflectă un stadiu mediu în procesul de
evoluţie de la economia industrială la o economie de servicii, cu o componentă
manufacturieră medie şi cu accent pe activităţi comerciale.
2.2.4.4 Ordinul de mărime al activităţii economice productive locale
În anul 2007, valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse si prestate in sectoarele
productive ale economieie Judetului Hunedoara s-a ridicat la 3,015 miliarde de Euro.
Aceasta cifra include valoarea serviciilor de utilitati publice (societati comerciale si regii
autonome, precum si a serviciilor medicale si de invatamant prestate de sectorul
privat, dar nu include valoarea serviciilor prestate de sectorul public (administratii
publice, agentii descentralizate ale guvernului central, unitati medicale de stat, sistemul
de invatamant de stat, armata, pompieri, etc).
Tabelul 2-21: Activitatea economica in sectorul privat in Judetul Hunedoara
ACTIVITATEA IN SECTORUL PRIVAT IN JUDETUL HUNEDOARA
PARAMETRU UM 2005 2006 2007
Cursul valutar (media anuala BNR) RON/EUR 3.6234 3.5245 3.3373
Numar total de firme Nr. 9863 10078 10289
Numar de firme cu activitate economica
(CA>0) Nr. 7862 8688 8713
Numar de firme fara activitate (CA=0) Nr. 2001 1390 1576
Procent firme fara activitate economica din Nr.
total de firme % 20.3% 13.8% 15.3%
Valoare totala a activitatii economice in
sectoare productive MIL. EUR 1,997.5 2,456.2 3,015.2
Aceasta valoare de 3,015 miliarde de Euro a fost produsa de 8713 firme care isi
desfasoara activitatea in Judetul Hunedoara si care angajeaza un numar de 98.692
persoane, reprezentand 20.32%din populatia JUDETULUI, de 485.712 persoane.
Aceasta reprezinta cca 6207.8 Euro pe cap de locuitor al Judetului Hunedoara ;
ajustand pentru diferentele intre activităţile economice productive si componentele PIB
nominal, rezulta un PIB al Judetuui Hunedoara intre EUR 7385 si EUR 7.5000 in 2007, ceea
ce reprezinta intre 135% si 137% din PIB nominal la nivel national, care in 2007 a fost de
EUR 5.450
1
.
2.2.4.5 Structura economiei locale
Din numărul total de firme înregistrate legal în zona de proiect, procentul de firme fără
activitate variază între cca 23,5% în 2003 şi 19,5% în 2005.
După cum se observă în Tabelul 2-21 de mai sus, numărul total de firme cu activitate se
ridica la 8713 în 2007. Dintre acestea, cele 387 de firme

1
Comisia Nationala de Statistica, 2008
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 76
Umai 4 dintre firmee din judet au cifre de afaceri care depasesc 100 milioane de Euro;
la acestea se adauga 25 de firme cu cifre de afaceri intre 10 si 100 milioane Euro in
2007.
Această structură a economiei locale reflectă o pondere relativă de mică anvrgura a
sectorului IMM, respectiv o lipsa de dinamism antrepenorial ala cestui ssector; pentru
comparaTIE, ponderea relativa reflecta prezenta si robustetea firmelor relativ mari, a
căror cifra de afaceri a depăşit 1 milion Euro în 2007, reprezentând în total 3,76% din
numărul de firme din JUDETUL HUNEDOARA , au generat împreună 99.913% din venitul
total al sectoarelor economice productive în judet. Proportia aceasta, intr-o economie
de piata avansata, este mai aproape de ceea ce se numeste „legea Pareto” –
respectiv un raport intre ponderea IMM-urilor si a firmelor mari de 20/80.
Figura 2-1: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro

Cu toate acestea, după cum este ilustrat în Figura 2-1 de mai sus, sectorul
întreprinderilor mijlocii reflectă o creştere constantă şi robustă în perioada 2003 - 2005. În
această perioadă, numărrul firmelor cu cifra de afaceri de peste 10 milioane Euro a
crescut de la 7 la 11, cea a firmelor cu C/A de peste un milion de Euro (dar mai mică
de 10 milioane) s-a ridicat de la 88 la 124.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 77
Figura 2-2: Distribuţia firmelor cu C/A sub 100 milioane de Euro

De asemenea, numărul firmelor având o cifra de afaceri între 100 mii şi un milion de
Euro a crescut de la 565 la 750 pe parcursul perioadei studiate.
Figura 2-3: Distribuţia firmelor cu C/A sub 10 milioane de Euro

Un progres s-a înregistrat şi la nivelul firemlor mici, unde numărul de firme cu cifra de
afaceri sub 100 mii euro a scăzut de la 3725 în 2003 la 3500 în 2005, ceea ce refelecta
ca un numar de firme au depasit acest prag in perioada analizata.
2.2.4.5.1 Structura activităţii economice productive în Judetul Hunedoara
În perioada 2005 - 2007, valoarea totală a bunurilor şi serviciilor generate de sectorul
privat al economiei zonei de proiect a crescut cu 50.9% Majoritatea acestei creşteri s-a
înregistrat în 2006 (cca. 23.0% ), urmată fiind de o creştere anuala de 22.8% în 2007, rate
de creştere cu mult peste rata pe plan naţional.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 78
Salariul mediu în zona de proiect, deşi a înregistrat o creştere de 30,6%, s-a menţinut, pe
durata studiată, sub nivelul salriului mediu pe economie, care a crescut cu 58,5% în
acelaşi interval. Aceasta reflectă faptul că un număr de locuri de muncă nou-create
sunt în domeniul serviciilor, dar în acelaşi timp reprezintă un avantaj competitiv pentru
zona de proiect.
Presiunile competitive crescânde ale unei economii care începea să devină mai
dinamică s-au reflectat în intensificarea unei „zone de atriţie” în rândul companiilor
mici, firme care îşi menţin înregistrarea fără să aibă activitate şi firme cu activitate
minimă, care nu au angajaţi şi nu plătesc salarii. Este de aşteptat ca procesul de atriţie
a acestor jucători economici marginali să se intensifice.
În acelaşi timp, devine evidentă o zonă „de creştere”, constând din firme nou înfiinţate,
care prestează activităţi şi plătesc salarii în pregătirea începerii activităţilor economice.
Fenomenul acesta a crescut în ultimii trei ani şi este de aşteptat să se intensifice.
Per total, numarul de firme din JUDETUL HUNEDOARA a crescut, cu substantiala
majoritate a firmelor noi fiind infiintate in municipiul Deva. Numărul de firme cu
activitate din întreagul Judet Hunedoara a evoluat de asemenea, per ansamblu,
ascendent; numarul de firme fara activitate a scazut in zona centrala si a crescut in
Hunedoara si Petrosani.
După cum se vede în Error! Reference source not found. alaturat, pe ansmblul judetului
s-a inregistrat in perioada 2005 – 2007 o scădere a procentului de firme fără activitate
din numărul total de firme înregistrate legal de la 20,3% la 15,3%.
Nr. de angajaţi din sectoarele productive s-a menţinut aproape constant pe perioada
analizată, dar din nou în mod inegal în diferitele zone economice ale judetului (mai
mult in regiunea centrala, mai putin pe valea jiului.
2.2.4.5.2 Structura activităţii economice productive în municipiul Brad
Tabelul 2-22: Indicatori economici in municipiul Brad
MUNICIPIUL Brad
PARAMETRU U.M.
2005 2006 2007
Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.6234 3.5245 3.3373
Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 382 424 438
Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 121 79 65
Procent firme fără activitate economică
din nr. total de firme
%
24.1% 15.7% 12.9%
Valoare totală a activităţii economice
în sectoare productive
mil. EUR
95,4 134,6 197,04

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 79
2.2.4.5.3 Structura activităţii economice productive în municipiul Deva
Tabelul 2-23: Indicatori economici in municipiul Deva
MUNICIPIUL DEVA, LOC. SANTUHALM, SAT CRISTUR, SAT ARCHIA
PARAMETRU U.M.
2005 2006 2007
Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.6234 3.5245 3.3373
Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 2316 2582 2465
Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 852 586 703
Procent firme fără activitate economică
din nr. total de firme
%
26.9% 18.5% 22.2%
Valoare totală a activităţii economice
în sectoare productive
mil. EUR
550,6

697,2 865,4

2.2.4.5.4 Structura activităţii economice productive în Municipiul Hunedoara
Tabelul 2-24: Indicatori economici in municipiul Hunedoara
MUNICIPIUL HUNEDOARA, SAT GROS, SAT HASDAT, SAT PESTISUL MARE
PARAMETRU U.M. 2003 2004 2005
Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.7556 4.0532 3.6234
Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 1088 1259 1379
Număr de firme cu cifra de afaceri > 0,
fără cheltuieli cu salarii
nr.
223 198 170
Număr de angajaţi la firme cu cifra de afaceri > 0,
fără cheltuieli cu salarii
nr.
1217 1352 1276
Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 463 328 404
Procent firme fără activitate economică
din nr. total de firme
%
27.6% 19.5% 24.0%
Prin comparatie, firmele cu activitate raportata din municipiul Hunedoara, care
reprezinta 25,3% din totalul firmelor din JUDETUL HUNEDOARA , au generat impreuna
26,9% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice
productive ale JUDETUL HUNEDOARA si au avut ca salaritati 28.7% din forta de munca
angajata in aceste sectoare in JUDETUL HUNEDOARA.
2.2.4.5.5 Structura activităţii economice productive în Valea Jiului
Tabelul 2-25: Indicatori economici in Valea Jiului
VALEA JULUI, LOCALITATILE: ANINOASA, LUPENI, PETRILA, PETROSANI, URICANI
PARAMETRU U.M. 2003 2004 2005
Cursul valutar (media anuală BNR) RON/EUR 3.7556 4.0532 3.6234
Număr de firme cu activitate economică (CA > 0) nr. 1315 1464 1315
Număr de firme fără activitate (CA=0) nr. 525 376 525
Procent firme fără activitate economică
din nr. total de firme
%
28.5% 20.4% 28.5%
Valoare totală a activităţii economice
în sectoare productive
mil. EUR
357,2 445,4 536,01
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 80
In final, firmele cu activitate raportata din Valea Jiului, care reprezinta 7.8% din totalul
de firme din Judetul Hunedoara, a angajat 5.3% din forta de munca si au produs 3.7%
din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in sectoarele economice productive
ale Judetului Hunedoara.
2.2.4.6 Dinamica activităţii economice productive în JUDETUL HUNEDOARA
În toate trei zonele geografice din judet, valoarea bunurilor şi serviciilor produse local a
crescut cu 50% în perioada studiată.
2.2.4.7 Parametrii de competitivitate ai economiei locale
Noţiunea de competitivitate a unui spaţiu geografic poate fi privită fie în contextul
competiţiei acestuia cu alte spaţii geografice similare (competiţia între oraşe şi zone
metropolitane pentru a atrage investiţii, personal cu înaltă calificare, talent
antrepenorial, managerial, personalităţi publice care îi dau expunere), fie ca
poziţionare competitivă relativă a unui spaţiu urban pe un „segment particular” de
piaţă sau pe o „nişă” de piaţă specifică unei anumite industrii.
În ambele interpretări, competitivitatea unui spaţiu geografic depinde într-o bună
măsură de un număr de variabile-cheie, a căror estimare este incercată în paginile
următoare. Printre acestea:
ƒ înzestrarea relativă cu factori de producţie;
ƒ mărimea pieţelor locale care afectează condiţiile iniţiale de creştere;
ƒ prezenţa industriilor suport;
ƒ structura firmelor, strategiile la nivel de firme, modul de acţiune al
competitorilor, organizarea şi managementul firmelor;
ƒ investiţiile, transferul de resurse;
ƒ nivelul de „cunoştinţe” (know-how) la nivelul specialiştilor/forţei de muncă din
regiune – atât sub formă de patente sau drepturi de autor, cât şi la nivel
informal (unde de fapt este nivelul majoritar de valoare adăugată);
ƒ infrastructura de susţinere a inovaţiei;
ƒ atragerea de firme străine, pentru creşterea nivelului local de cunoştinţe.
În special în perspectiva planificării spaţiale, competitivitatea la nivelul unei zone de
dezvoltare reprezintă potenţialul oraşului/zonei respective de a menţine şi/sau atrage
acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării
economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti
factori de cunoaştere.
Un bun algoritm de analiză pentru a pune în evidenţă nivelul de competitivitate la nivel
naţional sau regional este modelul utilizat de Consiliul Naţional pentru Competitivitate
(Naţional Competitiveness Council) din Irlanda. Acesta este un organism consultativ,
din care fac parte lideri din sectorul economic, din cadrul reglementator şi din sistemul
academic, care promovează şi susţine politici de dezvoltare economică ale Republicii
Irlanda şi care a contribuit în măsură substanţială la succesul economic al acestei ţări
(Irlanda are una din cele mai dinamice economii din Europa; în urmă cu câţiva ani a
fost poreclită „tigrul Galic”, ca o referinţă la „Asian Tigers”, ţările de mare succes
economic din bazinul Pacificului).
Modelul NCC (Figura 2-1 de mai jos) prezintă, metaforic şi grafic, creşterea economică
sustenabilă ca fiind vârful unei piramide, un efort care are la bază două categorii de
condiţii:
Figura 2-1: Modelul Irlandez (NCC) de competitivitate

ƒ Parametrii de performanţă ai pieţei
ƒ Parametrii care constituie zona de intervenţie a guvernelor central şi local,
respectiv pârghiile prin definiţie indirecte cu care pot influenţa evoluţia
economiei.
Acest model prezintă un bun instrument de diagnostic care identifică factorii-cheie ai
unei economii, în cazul de faţă a celei din judetul Hunedoara, şi pârghiile de intervenţie
pentru a susţine dezvoltarea durabilă a acesteia.
2.2.4.7.1 Parametri ai pieţei
Figura 2-2: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea parametrilor pieţei libere

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 81
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 82
Calitatea şi disponibilitatea forţei de muncă
Calitatea şi disponibilitatea forţei de muncă constituie unul dintre factorii-cheie asupra
căruia sunt aţintite principalele măsuri ale prezentei strategii.
Structura şi disponibilitatea forţei de muncă
Bineînţeles cadrul de referinţă pentru statistici legate de forţa de muncă a devenit, cu
atât mai mult după aderare, spaţiul UE. Astfel, pentru 2005, conform datelor publicate
de Eurostat:
ƒ rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele din România cu vârsta între 15
şi 64 ani a fost de 57,7% (deci sub media europeană de 63,3%);
ƒ rata de ocupare a bărbaţilor a fost de 63,4%, în timp ce cea a femeilor a fost de
52,1%;
ƒ în UE, 194,5 milioane de persoane au fost angajate, înregistrându-se o rată a ocupării
de 70,9% pentru bărbaţi şi 55,7% pentru femei;
ƒ cea mai mare medie de ocupare a forţei de muncă de 73,1% (80,2% pentru bărbaţi şi
65,8% pentru femei) s-a înregistrat în Olanda, urmată de Suedia cu 72,1% (bărbaţi
73,6%, femei 70,5%);
ƒ cea mai slabă poziţie dintre Statele Membre UE au avut-o Polonia (51,7% pentru
bărbaţi şi 46,2% pentru femei) şi Malta, unde media ratei de ocupare a fost de 54,1%
(bărbaţi 75,2% şi femei 32,8;
ƒ în Bulgaria, rata medie de ocupare a forţei de muncă a fost de 54,2% (57,9% pentru
bărbaţi şi 31,4% pentru femei).
În România, piaţa muncii a suferit o transformare radicală; de unde la inceputul şi
mijlocul anilor ‘90 principala problemă (de natură în principal socială, dar şi cu
repercusiuni grave asupra economicului legate de impozitare şi re-distribuţie) a fost
şomajul ridicat, începând din 2004 se conturează problema exact opusa, aceea a unui
deficit de forţa de muncă. Aceasta se aplică în special la mâna de lucru calificată, cu
precădere în sectoare economice de înaltă competitivitate.
Fenomenul migraţiei forţei de muncă a început să ia amploare în 2002, odată cu
ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români în spaţiul Schengen, şi este de
aşteptat să continue până la momentul când diferenţele de salarii între România şi
spaţiul vest-european se vor micşora substanţial. Există încă o rată moderată a
şomajului (sub 6% în zona de proiect) dar acesta priveşte în principal acele elemente
ale forţei de lucru care sunt lipsite fie de o calificare fie de experienţă (tineri absolvenţi).
Rata şomajului în rândurile tinerilor sub 25 de ani şi a persoanelor trecute de 50 de ani
(în special de sex masculin) rămâne o persistentă problemă socială.
Din punctul de vedere al firmelor, competiţia pentru a atrage personal productiv va
duce la o accelerare a creşterii costurilor cu salariile în viitorii 2-3 ani, în sectorul privat.
Presupunând o creştere corespondentă – sau mai mare – în productivitate, aceasta
este de dorit atât din punct de vedere economic cât şi social.
Migraţia ocupaţională şi teritorială
În 2004, ţările cu cel mai mare aflux de emigranţi români erau: Ungaria (existând
elemente care încurajează acest flux, cum ar fi apropierea graniţei şi limba maghiară)
Germania, Turcia, Italia şi Spania. Conform Raportului Dezvoltării Umane UNDP pe 2004,
nici unul dintre judeţele regiunii de Vest nu era încadrat în categoria „zone tradiţionale
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 83
pentru emigrare”. Recent însă, conform aceluiaşi raport, în judeţul Hunedoara fluxurile
de emigranţi s-au intensificat începând cu anul 2002.
Majoritatea emigranţilor sunt muncitori cu contracte de muncă în străinătate, însă şi
proaspăt-absolvenţi de studii universitare. Din datele de la INS, procentul de absolvenţi
care au părăsit ţara s-a ridicat de la 6% în 1990 la 23% în 2000.
Instruirea şi perfecţionarea resurselor umane
În special în condiţiile în care piaţa internă nu reuşeşte să reţină unele din elementele
cele mai talentate şi dinamice ale forţei de muncă autohtone, formarea şi instruirea
continuă a forţei de lucru adulte devine o prioritate de cea mai mare importanţă.
Formarea profesională continuă
În România, rata participării adulţilor la studiu şi instruire (ca procent din populaţia cu
vârsta cuprinsă între 25-64 ani) a fost de 1,1% în 2002, faţă de 8,4% în UE în aceeaşi
perioadă.
Tabelul 2-1: Nivelul de concentrare a instruirii în domeniul IMM în regiunile din România, 2003
Nivelul
de concentrare
a instruirii
Nord-
Est
Sud-
Est
Sud
Muntenia
Sud-Vest
Oltenia
Vest
Nord-
Vest
Centru
Bucureşti-
Ilfov
[%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*] [%*]
Lipsă instruire 21,55 38,50 30,99 31,02 34,07 41,18 25,13 40,88
1-5 zile 37,93 31,00 35,21 31,02 39,56 32,35 39,49 33,53
6 mai multe zile 30,17 21,50 27,46 17,65 15,38 22,06 20,00 16,76
Nu se ştie 10,34 9,00 6,34 20,32 10,99 4,41 15,38 8,82
* exprimat ca procent din nr. total de IMM-uri
Ca un trend general, interesul managerilor din IMM-uri pentru împrospătarea
cunoştinţelor şi aptitudinilor lor prin cursuri de pregătire este foarte scăzut. Marea
majoritate a firmelor din ţară (70,2%) nu au avut nici un manager participant la cursuri
de instruire, în timp ce numai 16,8% dintre IMM-uri susţin că puţini dintre managerii lor au
fost cuprinşi în cursuri de instruire.
Pe sectoare de activitate, situaţia participării la cursuri de instruire a managerilor este şi
mai alarmantă. Astfel, în agricultură întâlnim cel mai mare număr de IMM-uri care nu au
avut nici un manager participant la cursuri de instruire (97,5%), sector îndeaproape
urmat de firmele din transporturi şi comunicaţii, cu un procent de 84,4% de IMM-uri ce
nu au avut nici un manager cursant. În schimb, o situaţie aparent mai bună întâlnim la
IMM-urile din sectorul „Alte servicii”, unde 29,9% din IMM-uri şi-au trimis puţini dintre
managerii lor la cursuri de formare continuă.
Întreprinderile din categoria mijlocie şi-au trimis managerii la cursuri într-o măsură mai
sporită decât au făcut-o celelalte categorii. Se observă o corelare pozitivă între
mărimea întreprinderii şi frecvenţa cu care îşi trimit managerii la cursuri de instruire.
Astfel, 71,8% dintre micro-întreprinderi au declarat că nu au avut nici un manager
cursant, în timp ce doar 43,5% dintre întreprinderile mijlocii s-au aflat în această situaţie.
În replică, întreprinderile din categoria mijlocii au reuşit într-o proporţie de 35,1% în
comparaţie cu cele mici (21,7%) şi cu mult mai mult decât micro-întreprinderile (15,8%)
să-şi trimită unii manageri la training.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 84
În ceea ce priveşte participarea angajaţilor la instruire, situaţia poate fi catalogată ca
fiind serioasă, devreme ce nici tabloul participării angajaţilor nu se deosebeşte esenţial
de participarea managerilor. La fel ca şi în analiza de mai sus întâlnim un procent
foarte mare de IMM-uri (68% în medie) ce nu au avut nici un angajat cuprins în
programe de instruire. Doar în 7,1% dintre firme toţi angajaţii au participat la cursuri de
instruire, iar 19,3% dintre IMM –uri spuneau că puţini dintre angajaţii lor au participat la
cursuri de instruire.
Cu toate acestea o situaţie ceva mai bună se identifică în sectorul „Alte servicii” unde
s-a înregistrat cel mai mare procent de firme ce au avut angajaţii cuprinşi în programe
de instruire (42,8% în mod cumulat). La polul opus, al experienţei negative, se află
firmele din transporturi şi comunicaţii. Acestora li se asociază cel mai mare procent de
firme ce nu au avut nici un cursant (80%) în programe de pregătire. Procentul firmelor
mijlocii care şi-au trimis angajaţii la cursuri de perfecţionare este de aproape 2 ori mai
mare decât cel al microîntreprinderilor sau al firmelor mici. Se păstrează corelaţia
semnalată în analiza anterioară, conform căreia în cazul micro-întreprinderilor (69,7%)
întâlnim mai multe firme fără nici un angajat cursant, decât în cele mici (60,2%) sau
mijlocii (36,3%).
Productivitate
Productivitatea muncii şi valoarea adăugată brută regională
În ceea ce priveşte productivitatea muncii, datele estimative la nivel regional pentru
productivitatea muncii pe persoană angajată evidenţiază faptul că Vestul, între
celelalte regiuni ale României, este pe locul 3 ca nivel al productivităţii muncii pe
persoană angajată, după Bucureşti-Ilfov şi Centru.
Analizând VABR din punct de vedere al participării regiunilor la formarea ei în corelaţie
cu numărul de salariaţi, constatăm că regiunea Vest realizează 11,65% din VABR cu
12,19% salariaţi din totalul naţional realizând o productivitate de 220 mil. lei/salariat,
care reprezintă doar 96,35% din media naţională. Cu toate acestea, regiunea se
situează a doua între regiunile rurale şi a treia la nivel naţional (după Bucureşti-Ilfov
realizează 21,37% din VABR cu 16,35% din total salariaţi, aceştia obţinând o
productivitate de 298,4 mil. lei/salariat, însemnând 130,7% din media naţională şi
regiunea Sud-Vest Oltenia).
Preţuri şi costuri
Integrarea în UE aduce două niveluri de presiune asupra costurilor şi preţurilor: pe de o
parte, eliminarea măsurilor protecţioniste şi sporirea competiţiei între furnizorii de bunuri
şi servicii, atât „business to business” cât şi „final sale”, va duce la o diversificare a
ofertei şi o scădere a preţurilor produselor şi serviciilor achiziţionate pe piaţa liberă. Pe
de altă parte, preţurile la acele bunuri şi servicii care beneficiau de intervenţii
guvernamentale (protecţie împotriva competiţiei, subsidii) vor creşte, pentru că, prin
eliminarea distorsiunilor create de politici guvernamentale, ele se vor alinia la preţurile
pieţei libere.
Evident, preţurile unei game largi de materii prime sunt influenţate de interacţiunea pe
plan global între cerere şi ofertă; astfel, materialele de construcţie au înregistrat în ultimii
doi ani creşteri substanţiale, în unele cazuri cu peste 30% pe an, datorită presiunii
exercitate asupra pieţei de ţări mari în curs de dezvoltare (China, India) a căror rate
rapide de creştere se reflectă într-un apetit sporit pentru materiale de construcţii de
bază (ciment, fier-beton, etc.).
Performanţa (eficienţa) agenţilor economici
Nivelul de performanţă al firmelor este măsurat prin rata lor de profit – eficienţa cu care
transformă capital în profit. Aceasta se exprimă prin rata ROI (return on investment) şi
multe din variaţiunile sale (ROA, ROE, ROC, etc). Aceşti indicatori de performanţă sunt
dificil de calculat la nivel local, fie din lipsă de date (în cazul IMM-urilor), fie datorită
faptului că marile companii raportează fiscal consolidat, la nivel naţional.
Ca măsura de aproximare („proxy”) pentru performanţa financiară şi operatională pot
fi folosite exporturile, net sau procentual din cifra de afaceri. Evident aceasta este o
estimare imprecisă; pe de altă parte, se observă un trend că exportatorii care practică
marje de profit relativ mici au în general timpi mai scurţi de rotire a capitalului rulant,
ducând la rezultate comparabile pe o baza anuală.
În topul sectoarelor specializate în exporturi se află confecţiile textile şi încălţămintea,
urmate de produsele de mobilier, ansamble metalice şi electrice. În ultimii ani analizaţi
creşteri semnificative ale exporturilor din JUDETUL HUNEDOARA au înregistrat sectoarele:
articolele de încălţăminte, produsele industriei chimice, dispozitivele mecanice şi
electrice, instrumente optice şi foto, mijloace şi materiale de transport.
2.2.4.7.2 Zona de intervenţie a APC&L în mediul de afaceri
Zona de intervenţie a administraţiei publice centrală şi locală în mediul de afaceri se
identifică în principal cu următoarele aspecte descrise în următoarele trei subcapitole
ce urmează.
Figura 2-3: Modelul Irlandez (NCC), cu evidenţierea zonei de intervenţie APC&L

Impozitare şi reglementare
În acest moment în România fiscalitatea la nivel naţional nu mai reprezintă nici pe
departe un impediment în funcţionarea sectorului privat; dimpotrivă, este una din cele
mai progresive din lume. La nivel local, taxele incep să se alinieze cu sistemul
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 85
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 86
european, dar acest proces este de abia la inceput; este de aşteptat ca şi taxele
locale să rămână competitive, cel puţin pentru Europa, pe termen scurt şi mediu.
Impozit pe clădiri şi terenuri
Actualmente, sistemul de impozitare la nivelul autorităţilor publice locale pe clădiri şi
terenuri nu tine cont de preţul de piaţă al locuinţei atunci când se calculează impozitul
pe clădiri, ceea ce este în majoritatea cazurilor în beneficiul celui impozitat.
Impozitarea se face după tipul de clădire pe care îl are societatea sau cetăţeanul şi
după zona în care se află aceasta.
Pentru clădirile cu pereţi sau cadre de beton armat, de cărămidă arsă, piatră naturală
sau alte materiale asemănătoare, baza de calcul a valorii impozabile pe anul 2006 a
fost de 6,6 milioane de lei vechi pe m.p., din care se calcula valoarea impozitului la
1,25% din bază. În 2007 procentul aplicat bazei de calcul se va dubla de la 1,25% la
2,5%.
Impozitul va ţine seama şi de zona în care se află locuinţa, situaţie în care zona A este
considerată cea mai scumpă, adică e evaluată ca zona centrală, în vreme ce zona D
reprezintă periferia oraşului. Valoarea impozabilă a clădirii se reduce cu 20% pentru
clădirea care are o vechime de peste 50 de ani şi cu 10 la suta pentru cea care are o
vechime de 30 de ani.
Impozit pe profit
Impozitul pe profit este în prezent extrem de favorabil atragerii investiţiilor, constituind
unul din motivele pentru care volumul de investiţii străine directe în 2005 şi 2006 a atins
13 miliarde de Euro, mai mult decât dublu faţă de perioada de doi ani anterioară.
Actualmente, impozitul pe profit se aplică ca şi cotă unică de impozitare astfel:
ƒ Pentru micro-întreprinderi (firme având un rulaj total anual mai mic de 100.000
Euro), cota este de 2% pe rulaj;
ƒ Pentru orice alte societăţi comerciale, inclusiv IMM-uri, cota unică de
impozitare este de 16% pe profit (calculată conform IAS din EBT, „earnings
before taxes”).
Acest lucru este extrem de favorabil investitorilor, care au de asemenea libertatea de a
repatria profitul în întregime. Comparat la nivelul UE, numai republica Irlanda are o
fiscalitate mai scazută (12,5%), majoritatea ţărilor atingând sau depăşind dublul cotei
actuale din România (Franta 33%, Germania 38%, etc.).
Alte taxe şi impozite plătibile de către angajator
Contribuţiile obligatorii la fondul de pensii de stat şi diverse asigurări obligatorii
însumează între cca. 31% şi maximum 35,5%.
ƒ CAS – 19,65%
ƒ Fond accidente – maximum 5%, depinde de sectorul de activitate
ƒ Şomaj – 2,5%
ƒ Sănătate – 7%
ƒ FNUASS – 0,85
ƒ Comision Camera de muncă 0,75%
Aceasta este comparabil, în partea superioară a marjei, cu celelalte ţări europene.
Infrastructura economică şi tehnologică
Prin aceasta se înţelege întreaga infrastructură urbană şi peri-urbană, necesară bunei
desfăşurări a activităţilor comunităţii.
Căi de comunicaţii şi transport în comun
ƒ Transportul rutier
Una dintre problemele cele mai stringente care ameninţă să limiteze substanţial
dezvoltarea judetului Hunedoara este lipsa de capacitate rutieră şi lipsa de
infrastructură (modernizări şi lărgiri de drumuri, drumuri noi, tuneluri, căi de acces în
regim de drum expres, etc.) care să îi susţină dezvoltarea. Motorizarea în Judetul
Hunedoara se apropie de 280 de vehicule/1000 de locuitori, nu există şosea de centură
practicabilă (ceea ce obligă tot traficul de tranzit să treacă prin oraş) iar activitatea
economică creşte constant.
Figura 2-4: Traseul coridorului 4 Pan-european în zona de proiect

La nivel regional, coridorul pan-european 4 în regim de autostradă, care va trece prin
Deva şi Simeria, va asigura accesul rapid pe axa est-vest, important printre altele
pentru punerea în valoare a potenţialului turistic al zonei de proiect.
Echipare energetică
JUDETUL HUNEDOARA este dotată cu reţele electrice permiţând cuplarea la 20.000V,
4.000V, 360V şi 220V. Reţeaua de gaz metan este de asemenea disponibilă.
Telecomunicaţii
Societatea informaţională este caracterizată prin creşterea explozivă a informaţiei
„digitale”, disponibilă prin intermediul produselor tehnologiei informaţiilor şi
comunicaţiilor. Parametrii acestei creşteri în JUDETUL HUNEDOARA sunt:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 87
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 88
ƒ creşterea numărului de abonaţi la serviciile de telefonie mobilă a crescut cu
38%, ajungând la 235 abonaţi la 1000 locuitori;
ƒ ponderea gospodăriilor care deţin PC în total gospodării a crescut de la 6% la
7,3%;
ƒ numărul salariaţilor angajaţi în teleworking, din sectorul economico-financiar a
crescut cu 66%.
La nivel naţional, între 1999 şi 2003 s-a înregistrat o rată de creştere a numărului de PC-
uri de 228%, cu o creştere anuală medie de 34,5% (8,3 PC-uri la 100 locuitori în 2004) iar
numărul utilizatorilor internet a crescut în aceeaşi perioadă cu 563%, cu o rată
spectaculoasă de creştere de 60% pe an (19,1 utilizatori internet la 100 locuitori în 2004).
În 2003, numărul computerelor la 1000 de locuitori era de 69,2 în România. Tot la nivel
naţional, statisticile indică apropierea de valorile din UE15, astfel: rata de penetrare a
internetului în administraţia publică a fost de 80% (media UE15 = 84,2%), în mediul de
afaceri 75% (media UE15 = 84,2%), cu diferenţe mari însă la capitolul utilizatori casnici,
unde rata de penetrare în România este de 12,2% faţă de 45,1% în UE15.
În anul 2004, 8,2% din totalul întreprinderilor din regiune erau conectate la internet şi
totalizează procentul de 48,4% din PC-urile aflate în dotarea firmelor din regiune.
Tabelul 2-2: Gradul de conectivitate IT al firmelor din zona de proiect
Regiunea
Ponderea nr. întreprinderilor
cu conexiune Internet în
total întreprinderi din
regiune
Număr de
PC la 100
salariaţi
Ponderea nr. de PC
conectate la Internet
din total PC în
regiune
Ponderea nr. de
specialişti ITC la
100 salariaţi
[%] [%] [%] [%]
Vest 8,2% 8,8% 48,4% 1,7%
Bucureşti 12,2% 13,6& 60,1% 2,5%
România 8,5% 9,7% 48,9% 1,7%
În acelaşi an, 2004, statisticile indică 8,8 PC-uri la 100 de angajaţi (a doua regiune după
Bucureşti-Ilfov cu un indice de 13,6) şi 1,7 specialişti ITC la 100 de angajaţi. În 2004, faţă
de 2003, numărul de specialişti ITC a sporit la nivel naţional cu 20%. Ponderea
specialiştilor IT&C se regăseşte în servicii şi mai puţin în industrie.
Statisticile la nivel naţional indică faptul că întreprinderile mari (peste 250 de angajaţi)
sunt cele care utilizează produsele ITC în cea mai mare masură, procentele în rândul
IMM-urilor fiind reduse în rândul tuturor indicatorilor: ponderea întreprinderilor ce deţin
PC-uri, ponderea numărului de salariaţi ce utilizează PC/Internet, ponderea
întreprinderilor care au un web-site propriu.
Vânzările prin internet sunt încă slab dezvoltate, atât la nivelul regiunii cât şi la nivel
naţional (in medie sub 2% din întreprinderi vând prin internet iar procentul celor care
cumpără prin internet este asemănător).
Antreprenoriat şi inovaţie
Cultura antrepenorială este un lucru de dată relativ recentă în mediul economic din
România. Deşi prezentă într-o oarecare măsură la toate grupele de vârstă, ea este mai
uşor de însuşit de către tineri. Ea face de asemenea obiectul multor programe de
suport şi îndrumare implementate de autorităţile publice centrale şi locale.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 89
Antreprenoriat
Deşi dinamică în comparaţie cu nivelul general din România, nivelul de activitate
antrepenorială din JUDETUL HUNEDOARA este cu mult în urma celui din UE.
Dinamica antrepenoriatului este mai pronunţată în Bucureşti şi în zone cu niveluri
crescute de ISD. În zona de proiect, acesta se manifestă cu precădere în municipiul
Deva. În general, nivelul de antrepenoriat este mai crescut acolo unde:

ƒ Există un nivel crescut al investiţiilor directe:
o străine
o interne
ƒ Factori speciali
o forţa de muncă specializată
o tradiţia în meşteşuguri şi comerţ
o potenţialul infrastructural
o influenţa migraţiei şi emigraţiei
o apropierea de surse de materii prime
o apropiere de pieţe de desfacere
ƒ interne
ƒ externe
ƒ existenţa zonelor defavorizate sau areale care beneficiază de programe
guvernamentale sau internaţionale
ƒ areale cu transfer de capital individual autohton, provenit din munca în
străinătate
Inovaţie
Ca şi antrepenoriatul, inovaţia este în condiţii normale un fenomen emergent: forţele
pieţei oferă condiţii şi motivaţie viitorilor inovatori. În condiţiile în care economia
(românească) îşi revine cu greu în urma a 50 de ani de comunism, sunt încă necesare
măsuri de susţinere a dezvoltării fenomenului.
Activitatea de inovare în întreprinderi
La nivel european, 51% dintre întreprinderile productive sunt tehnologic inovatoare. La
nivelul anului 2001, pentru care existã date statistice, numai 5,2% din întreprinderile din
industria prelucrãtoare au desfãşurat activitate de cercetare-dezvoltare, iar 2,4% au
fãcut exporturi, valoarea produselor lor noi şi îmbunãtãţite deţinând cca.10% din
exporturi.
Ponderea întreprinderilor inovative reprezintã 17% din întreprinderile active din
economie (cu cca. 16% din numãrul total de salariaţi). Cifra de afaceri a întreprinderilor
inovative are o pondere de 42% din cifra totalã de afaceri a întreprinderile active. În
2004, suma totală a cheltuielilor pentru activităţi de inovare s-a ridicat la 24.475.941
milioane ROL, dintre care 68% reprezintă cheluieli efectuate de firmele mari, 21% de
către firmele mijlocii şi 11% de către firmele mici.
La nivel naţional, structura întreprinderilor inovative are urmãtoarele caracteristici:
ƒ din punct de vedere al dimensiunii:
o 83,4% sunt IMM-uri (53,7% întreprinderi mici şi 29,7% mijlocii);
o 16,6% sunt întreprinderi mari.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 90
ƒ din punct de vedere al domeniului principal de activitate:
o 73% industrie;
o 27% servicii (12% comerţ, 10% tranzacţii imobiliare, 4,7% transporturi şi
comunicaţii).
Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv entitãtile specializate pentru
difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare-dezvoltare,
se aflã într-un proces de construcţie institutionalã.
În perioada 2000-2004, numai aprox. 17% din numărul total de firme au desfăşurat
activităţi inovative de succes, marea majoritate în sectoarele: industria prelucrătoare şi
servicii. Acest procent contrastează cu datele provenite din UE15, unde în anii 1998-
2000 44% dintre firme erau considerate ca fiind inovatoare. Se remarcă însă faptul că,
în România, întreprinderile mari se apropie de acest procent, cu 41%. Întreprinderile sub
49 de angajaţi au dezvoltat activităţi inovatoare doar în proporţie de 13%.
Sectoarele cele mai inovatoare în România sunt ilustrate în Tabelul 2-3 de mai jos:
Tabelul 2-3: Sectoare inovatoare din România
Nr. Activitatea
Procent din firmele
inovatoare
[denumire] [%]
1
Intrumente de precizie medicala, produse de optică medicala,
instrumente pentru fabricarea ceasurilor
45%
2 Produse şi substante chimice 44%
3 Mijoace de transport rutier 40%
4 Tranzacţii imobiliare 36%
5 Petrol, cocsificarea carbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 35%
6 Masini şi echipamente 35%
7 Metalurgie 34%
8 Masini şi aparate electrice 34%
9
Mobilă şi alte activităţi industriale ce nu se regăsesc în nici o altă
clasificare
29%
10 Echipamente de calcul şi birou 27%
Majoritatea inovaţiilor (75%) se referă la inovarea de produs şi inovarea de proces. Însă
marea majoritate a inovaţiilor tehnologice se referă la achiziţionarea de maşini şi
echipamente noi (58% pentru toate firmele şi până la 73% pentru firmele mici). IMM-
urile româneşti sunt mai puţin înclinate să facă schimbări de strategie sau de
organizare, ele fiind mai inovatoare în activităţi de marketing sau design.
Legat de participarea întreprinderilor în proiecte de cooperare pentru cercetare,
partnerii cei mai frecvenţi constau în firme româneşti şi doar într-o mică măsură din alte
ţări din UE. Posibilitatea angajării în activităţi de cooperare cu o firmă straină creşte
odată cu dimensiunea întreprinderii.
Cu toate acestea, având în vedere că doar 3% din întreprinderile mici şi 21% din cele
mijlocii sunt inovative, proporţia IMM-urilor care cooperează cu firme din străinătate în
C&D este sub 3% pentru firmele mici, de 4,6% pentru cele mijlocii şi de 16% pentru
firmele mari.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 91

Succesul activităţilor inovatoare poate fi evaluat prin:
ƒ lărgirea pieţei, ca urmare a introducerii unor produse noi sau îmbunătăţite
ƒ creşterea profitului datorită creşterii productivităţii ca urmare a îmbunătăţirii
proceselor
ƒ reducerea impactului negativ al activităţilor economice asupra mediului
înconjurător
ƒ introducerea standardelor de calitate
Cercetare-Dezvoltare
Dacă măsurile de susţinere a inovaţiei la nivelul sectorului privat sunt în general de
natură să genereze rezultate pozitive, sistemul de cercetare-dezvoltare este mai puţin
uşor de apreciat. Există voci critice care sunt de părere ca iniţiativa în cercetare-
dezvoltare ar trebui lăsată în întregime la latitudinea sectorului privat.
Există în România un sistem naţional de cercetare-dezvoltare; acesta cuprinde
următoarele categorii de unităţi:
A. Unităţi de drept public:
ƒ institute naţionale de cercetare-dezvoltare;
ƒ institute, centre sau staţiuni de cercetare ale Academiei Romane şi de
cercetare-dezvoltare ale academiilor de ramură;
ƒ institute de învăţământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
ƒ institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor
naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome de interes naţional.
În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare mai sunt sunt cuprinse, în afara unităţilor şi
instituţiilor de mai sus şi următoarele categorii de unităţi şi instituţii:
B. Unităţile şi instituţiile de drept public:
ƒ institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii
publice;
ƒ institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor
naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome sau ale administraţiei
publice centrale şi locale;
ƒ centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri
internaţionale;
ƒ alte instituţii publice sau structuri ale acestora, care au în obiectul de
activitate cercetarea-dezvoltarea.
C. Unităţile şi instituţiile de drept privat:
ƒ unităţi de cercetare-dezvoltare organizate ca societăţi comerciale;
ƒ societăţi comerciale, precum şi structurile acestora care au în obiectul de
activitate cercetarea-dezvoltarea;
ƒ instituţii de învăţământ superior private acreditate sau structuri ale acestora;
ƒ unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanţare şi
din fonduri publice sunt obligate să asigure urmărirea realizării transferului
tehnologic;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 92
ƒ sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare desfăşurată de unităţile şi
instituţiile din cadrul sistemului naţional de cercetare se constituie din:
o fonduri de la bugetul de stat;
o fonduri atrase de la agenţi economici;
o fonduri provenite din cooperări internaţionale;
Principalele instrumente prin care se asigură finanţarea cercetării sunt:
ƒ proiectele finanţate prin programele naţionale cuprinse în planul naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare al României;
ƒ proiectele finanţate prin programele sectoriale;
ƒ proiectele prioritare ale ministerelor de resort.
La nivel naţional, peste 60% din activităţile de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în
sectorul public.
Deşi întreaga construcţie instituţională dedicată cercetării şi dezvoltării poate fi descrisă
cu o sonoritate impresionantă, ea nu impresionează nici prin rezultate, nici prin cifrele
implicate. Granturile în domeniu sunt în general mici, iar rezultatele, dacă există, nu par
să fi făcut vreun impact notabil în piaţă.
În zona de proiect, ponderea activităţilor de cercetare/dezvoltare din PIB-ul TZIeste
neglijabil.
Este plauzibil ca şi criticii sistemului să aibă dreptate – ca cercetarea şi dezvoltarea să
aibă un efect pozitiv simţitor asupra economiei numai atunci când au loc din iniţiativa
privată, în cadrul unei activităţi generatoare de profit, cu caracter aplicat, rezultând în
inovaţie sau într-o sporire substanţială a productivităţii.
2.2.4.8 Potenţialul pentru clustere
În economiile avansate, stratul cel mai dinamic al economiilor regionale este compus
dintr-un amestec de „economic clusters”. „Clusters” sunt grupuri de companii şi instituţii
asociate activând într-un domeniu sau specialitate comună, situate în relativa
proximitate geografică, care includ atât producători / fabricanţi / prestatori de servicii,
cât şi prestatori de servicii conexe (bancheri şi societăţi de asigurare specializate, etc.),
furnizori, universităţi şi asociaţii profesionale. Astfel, exemple clasice de „clusters” sunt
industria electronică din Silicon Valley în California, industria ceasurilor din Elveţia, etc.
Un cluster acţionează ca o arie de competenţă, o rezervă de resurse în şi din care
toate firmele implicate contribuie şi se aprovizionează.
Majoritatea clusterelor care se cunosc s-au format în mod natural, spontan, prin libera
iniţiativă a participanţilor, în cursul unor perioade relativ îndelungate de timp.
Facilitarea apariţiei unui cluster solid care să prindă „rădăcini” şi să devină viabil este
una din cele mai mari provocări a planificatorului în dezvoltarea economică.
2.2.4.8.1 Volumul total de activitate economică
Volumul total de activitate economică raportat în Judetul Hunedoara a fost, după
cum este prezentat în Tabelul 2-4 de mai jos, de peste 880 milioane Euro în 2005
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 93
Tabelul 2-4: Nivelul de activitate economică raportată în Judetul Hunedoara
Zona geografică Activitate economică raportată
[in milioane Euro] 2003 2004 2005
Municipiul Deva 381.1 461.1 610.1
Municipiul Hunedoara 199.0 306.9 237.0
Oraşul Simeria 29.0 34.7 32.6
Total 2612.1 2806.7 2884.7
Fiecare sector al economiei locale care a generat acest volum de activitate prezintă
propria sa combinaţie de factori care îi susţn poziţia competitivă în piaţă.
2.2.4.8.2 Nivelul de intensitate a consumului de resurse
Această analiză, folosită partial şi la identificarea potenţialului pentru formarea de
clustere, este mai relevantă într-un context economic obişnuit; în situaţia în care
numărul de firme este relativ mic (Hunedoara şi Simeria) iar evoluţia economică este
influenţată de factori macro-economici puternici (rate de creştere la nivel naţional
etc.), identificarea sectoarelor cu potenţial de cluster trebuie bazată pe probe mai
detaliate. În acest sens, analiza prezintă situaţia în Municipiul Deva, ca fiind nu numai
cea mai relevantă, dar efectiv constitutind motorul dezvoltării intregii zone de proiect.
Astfel, în lista de mai jos sunt prezentate principalele sectoare ale economiei
municipiului Deva, grupate în funcţie de principalele lor surse de avantaj competitiv.
Natura acestor surse relevă poziţia competitivă a sectorului respectiv.
De la stânga la dreapta, aceste grupări sunt:
ƒ Sectoare cu un consum intensiv de mână de lucru:
o Agricultura şi silvicultura
o Servicii personale
o Textile, marochinărie, încălţăminte
o Construcţii
ƒ Sectoare cu un consum intensiv de resurse naturale:
o Industrii extractive
ƒ Sectoare care combină un consum intensiv de resurse naturale cu economii de scară:
o Fabricare ceramică, beton, piatră
o Produse alimentare şi băuturi
o Prelucrare şi fabricare din lemn
o Fabricare hârtie şi tipărire
o Utilităţi
ƒ Sectoare în care eficienţa derivă în principal din ordinul de mărime potrivit (de obicei
mare) al operaţiunii, respectiv economii de scară:
o Confecţii metalice
o Închirieri
o Mase plastice
o Transport şi logistică
ƒ Sectoare în care factorul determinant al avantajului competitiv este cunoaşterea –
sectoare bazate pe know-how:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 94
o Servicii financiare şi asigurări
o Servicii profesionale
o Imobiliare
ƒ Sectoare în care poziţia competitivă a firmelor depinde atât de ordinul de mărime
(economii de scară) cât şi de know-how:
o Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul
o Hoteluri şi restaurante
o Comunicaţii
o Produse manufacturiere
o Recuperarea deşeurilor
Natura surselor de avantaj competitiv care definesc un sector economic determină
modul în care firmele vor face competiţie între ele, marjele de profit ce se pot practica
de către firme şi sustenabilitatea acestora.
Există o strânsă legătură între natura serviciului sau a produsului finit şi natura avantajului
competitiv; aceasta se leagă de noţiunea economică de „comoditate” versus „produs
diferenţiat”.
Prin definiţie, o comoditate este un produs perfect ne-diferenţiat, ca de exemplu
petrolul, sau aurul (nimănui nu îi pasă care anume gram de aur ne-prelucrat, sau care
anume baril de petrol îl cumpără). Comodităţile sunt elastice la preţ (răspund imediat
la orice schimbare în balanţa dintre cerere şi ofertă a pieţei). La polul opus se află
produsele diferenţiate, cum ar fi obiecte de artă, bijuterii şi haine de marcă. Acestea
sunt relativ inelastice la preţ (cine vrea să cumpere un anumit tablou semnat de
Picasso va da, până la un anumit prag, oricât să îl achiziţioneze).
Astfel, dupa cum se poate urmari mai jos, sectoarele cuprinzând activităţi care se
bazează în principal pe un consum ridicat de mână de lucru sau de resurse naturale,
tind să genereze produse care au mai mult natura unei comodităţi; acestea permit
marje de profit mai limitate şi mai nesigure (în special într-o piaţă volatilă), şi dispar
atunci când sursa de avantaj competitiv se pierde – spre exemplu, în cazul mâinii de
lucru, fabricile de textile se mută în altă parte în momentul în care preţul mâinii de lucru
se ridică peste un anumit prag.
Fenomenul este exact opus în partea dreaptă a graficului, unde sursa de avantaj
competitiv este know-how, îmbinat – sau nu – cu economiile de scară. Acest tip de
avantaj competitiv tinde să fie durabil şi adaptabil la schimbările în piaţă.
2.2.4.8.3 Principalele sectoare cu potenţial de cluster
Sectoarele din partea dreaptă a graficului sunt mult mai probabil capabile de a forma
clustere. Dintre acestea, prin numărul şi evoluţia firmelor, dau semne de clustere
emergente următoarele sectoare:
ƒ Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
ƒ Intermedieri financiare şi activităţi auxiliare;
ƒ Servicii profesionale;
ƒ Recuperarea deseurilor;
ƒ Fabricarea de produse manifacturiere (OEM).

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 95
2.2.4.9 Analiza SWOT a potenţialului economic al judeţului Hunedoara
Tabelul 2-5: Analiza SWOT pentru judeţul Hunedoara
Puncte tari Puncte slabe
Structura activităţilor economice:
ƒ Capacitate antreprenorială în creştere;
ƒ Sector activ al pielăriei şi încălţămintei, care
oferă locuri de muncă şi atrag investiţii în toată
regiunea;
ƒ Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în
industria metalurgică (confecţii metalice)
dintre care unele au trecut de faza de
restructurare;
ƒ Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în
sectorul prelucrării lemnului;
ƒ Existenţa unor unităţi economice de tradiţie în
sectorul prelucrării carnii, laptelui şi a altor
produse agricole;
ƒ Potenţial turistic ridicat (cultural, montan,
agroturism, cinegetic) şi prezenţa unor resurse
turistice naturale şi antropice de mare valoare
în plan naţional şi internaţional;
ƒ Pozitia geografică favorabilă, de-a lungul unui
coridor major de transport / comunicare est -
vest;
ƒ Resurse naturale: produsele de carieră
(marmură, granit, bazalt, balast) şi minerit
(metale neferoase, feroase, cărbune), lemnul,
apele minerale şi termale, şi CO2 natural.
Structura activităţilor economice:
ƒ Nivel redus de productivitate, în special în industrie;
ƒ Eficienta energetica, în special în sectoarele de
producţie, este mai puţin de o treime din media
EU15;
ƒ Nivel scăzut al competitivităţii globale;
ƒ Productivitate şi rentabilitate redusă a IMM-urilor;
ƒ Procentul extrem de redus al investiţiilor IMM-urilor
în active intangibile;
ƒ Marketing slab performant la nivelul agenţilor
economici;
ƒ Insuficientă promovare a regiunii pentru investitori;
ƒ Ponderea redusă a sectorului serviciilor în cadrul
economiei regionale;
ƒ Ponderea redusă a forţei de muncă înalt
calificată;
ƒ Contribuţia redusă a IMM-urilor la crearea de noi
locuri de muncă;
ƒ Insuficienta dezvoltare a unor centre industriale
centralizate puternic pe industrii de vârf;
ƒ Insuficienţa tehnologiilor ecologice şi de
ecologizare în procesele de fabricaţie ale
agenţilor economici;
ƒ Capacitate managerială şi antreprenorială încă
scăzută în sectorul privat; cunostinţe slabe de
administrare a afacerilor;
ƒ Foarte puţine IMM-uri în mediul rural;
ƒ Foarte puţine servicii şi produse cu valoare
adăugată ridicată;
ƒ Infrastructura de comunicaţii foarte slabă în mediul
rural;
ƒ Exportul de produse cu valoare adăugată ridicată
aproape inexistent;
ƒ Procent ridicat al produselor cu valoare adăugată
mică;
ƒ Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi
din industrie este destul de redus;
ƒ Număr redus de IMM-uri/populaţie adultă;
ƒ Proporţia locurilor de muncă în industrii şi servicii de
înaltă tehnologie este foarte mică.
Inovaţie şi servicii de sprijinire a afacerilor:
ƒ Revoluţia comunicaţională declanşată într-un
ritm alert; potenţial de ofertă deosebită în
domeniul IT&C şi a serviciilor specializate
destinate întreprinderiilor;
ƒ Utilizarea Internetului în zonele urbane ca sursă
alternativă de informare;
ƒ Există preocupări pentru dezvoltarea de
incubatoare de afaceri;
ƒ Potenţial inovativ şi competitiv demonstrat al
sectoarelor: confecţii metalice, pielărie-
încălţăminte, prelucrarea lemnului şi industriei
alimentare.
Inovaţie şi servicii de sprijinire a afacerilor:
ƒ Migrarea forţei de muncă calificate către alte ţări
ƒ Participare scăzută a firmelor la societatea
informaţională;
ƒ Număr încă foarte redus de firme tehnologic
inovative;
ƒ Insuficiente parteneriate, funcţionale la parametri
ridicaţi, între universităţi, centre de cercetare şi
mediul economic;
ƒ Infrastructura suport pentru cercetare este
insuficientă;
ƒ Număr redus de firme în regiune care au certificări
în domeniul managementului calităţii şi al mediului
(ISO 9001; ISO 14001);
ƒ Cerere redusă din partea sectoarelor tradiţionale
pentru servicii specializate şi IT;
ƒ Numărul încă redus de utilizatori casnici conectaţi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 96
Puncte tari Puncte slabe
la internet;
ƒ Lipsa unor investiţii majore în domeniul hardware şi
software;
ƒ Cultura calităţii serviciilor deficitară; mentalităţi
tradiţionaliste, opuse inovării;
ƒ Nu există nici o firmă de tip spin-off;
ƒ Număr insuficient de parcuri tehnologice şi
ştiinţifice, incubatoare de afaceri inovante;
ƒ Insuficientă dezvoltare a serviciilor de asistenţă şi
consultanţă pentru sprijinirea afacerilor; ponderea
redusă a sectorului serviciilor pentru întreprinderi;
ƒ Întreprinderile cu capacitate proprie de cercetare
şi dezvoltare sunt aproape inexistente;
ƒ Creditele acordate IMM-urilor pentru cercetare,
dezvoltare şi inovaţie sunt extrem de reduse;
ƒ Ofertă limitată a consultanţilor în afaceri
specializaţi.
Sectorul turism:
ƒ Oferta structurilor de cazare;
ƒ Creşterea nr. de turişti în Regiune;
ƒ Diversificarea sectorială a ofertei turistice;
ƒ Indicii de ocupare turistică;
ƒ Segmentarea pieţei;
ƒ Dezvoltarea turismului ecologic în Regiunea
Vest;
ƒ Potenţial pentru turismul de nişă;
ƒ Regiunea este poarta de intrare dinspre
Uniunea Europeană.
Sectorul turism:
ƒ Slaba diversificare a infrastructurii de cazare pentru
turismul rural and youth tourism (agrotourism,
hostels and low cost structures);
ƒ Lipsa de produse turistice şi lipsa susţinerii
brandurilor;
ƒ Pondere scăzută a turismului la formarea PIB
Regional;
ƒ Lipsa turismului de nişă;
ƒ Lipsa surselor financiare pentru proiecte de investiţii
şi alocare a acestora pe priorităţi comunitare;
ƒ Structurile de promovare şi informare sunt puţine
sau absente;
ƒ Nivel scăzut de specializare a forţei de muncă din
turism;
ƒ Ocuparea forţei de muncă în turism;
ƒ Slaba calitate a infrastructurii de acces.
Educaţie:
ƒ Tradiţie în educaţia de calitate în disciplinele
tehnice/ştiinţifice;
ƒ Deva - Hunedoara - Simeria este un centru de
excelenţă în învăţământul superior;
ƒ Creşterea constantă şi susţinută a numărului
de studenţi în ultimul deceniu;
ƒ Rata ridicată de cuprindere în învăţământul
obligatoriu în zona de proiect;
ƒ Număr din ce în ce mai mare de elevi înscrişi la
liceu şi în şcolile profesionale şi tehnice;
ƒ Raport elevi/cadru didactic peste media
naţională;
ƒ Constituirea unor reţele parteneriale implicate
în planificarea ofertei educaţionale şi eforturi
pentru întărirea rolului lor;
ƒ Eforturi incipiente pentru descentralizarea
funcţională a învăţământului preuniversitar;
ƒ Includerea în programa şcolară a educaţiei în
spirit antreprenorial.
Educaţie:
ƒ Atât învăţământul superior cât şi cel vocaţional şi
profesional nu sunt corelate satisfăcător cu nevoile
sectorului privat şi în special cu cele ale firmelor din
sectoarele competitive ale economiei bazate pe
cunoaştere;
ƒ Dacă partea conceptuală fundamentală a
programelor de învăţământ (matematică, ştiinţe)
este în general la nivel european, partea aplicată
este mult deficitară. Multe universităţi şi şcoli
vocaţionale pregătesc studenţii pentru aptitudini
care nu se mai cer, în industrii care nu mai există;
ƒ Dotările instituţiilor de învăţământ sunt relativ
modeste, mult sub necesar.


Piaţa forţei de muncă:
ƒ Rata ridicată de includere a femeilor pe piaţa
muncii (peste media naţională);
ƒ Diversificarea economiei locale şi regionale
(dezvoltarea ramurilor economice productive)
ƒ Creşterea productivităţii muncii;
ƒ Distribuţie echilibrată a forţei de muncă în
Piaţa forţei de muncă:
ƒ Scăderea ratei de ocupare a populaţiei active;
ƒ Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor (grupa
de vârstă 15-24 ani);
ƒ Acces redus la piaţa muncii în mediul rural;
ƒ Migraţie internă redusă;
ƒ Nivel ridicat al ocupării în ramurile economice cu
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 97
Puncte tari Puncte slabe
principalele activităţi ale economiei naţionale;
ƒ Costurile forţei de muncă încă relativ reduse.

productivitate redusă;
ƒ Rata scazută de participare a adulţilor la educaţie
şi instruire (populaţia de 24-65 ani);
ƒ Nivel de calificare scăzut;
ƒ Nivel de ocupare ridicat în sectoare cu potenţial
de restucturare (industria textilă);
ƒ Rata scazută de activitate a femeilor faţă de
barbaţi;
ƒ Insuficiente locuri de muncă atractive (mai ales
pentru cei cu studii superioare sau post-
universitare);
ƒ Monopol regional ineficient în domeniul ocupării şi
formării profesionale;
ƒ Interpretări diferite ale datelor statistice sau date
statistice contradictorii cu privire la situaţia
ocupaţională;
ƒ Capacitate redusă a pieţei muncii de adaptare la
schimbare.
2.2.4.10 Turismul
2.2.4.10.1 Introducere
Judetul hunedoara dispune de un substantial potential turistic, cu predilectie montan,
cre include, in parte de nord a judetului, Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Metalici, iar la
sud, Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu. Printre principalele atractii in domeniul turismului
montan se numără Parcul Naţional (respectiv Rezervaţia Biosfera) Retezat şi vârfurile
Retezat (2.484 m deasupra nivelului mării) Peleagă (2.509 m) şi Păpuşa (2.502 m).
Numeroase trasee alpine includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Portii sau
crestele Stînisoara si Pintenul Slãveiului. Munţii Parâng şi Valcan (Straja) prezintă de
asemenea zone turistice interesante, dispunând de facilităţi moderne: hoteluri, moteluri,
cabane montane, teleskiuri şi telecabine.
În Munţii Orăştie (Masivul Şurianu), la Grădiştea Muncelului, se găseşte Sarmizegetusa
Regia, capitala regilor daci Burebista şi Decebal. În depresiunea Haţeg se găsesc
ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Un important potential turistic il reprezinta zonele turistice etno-folclorice, situate pe
acelasi radius: Tara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Gãina, Muntele Vulcan
(rezervatia naturalã), orasul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la Tebea (Gorunul lui
Horea si mormântul lui Avram Iancu), satele Crisan, Criscior, Ribita, Baia de Cris- toate
având biserici vechi, monumente istorice.
Obiective turistice de prim ordin se află şi în localităţile principale din judet: în municipiul
Hunedoara se găseşte impozantul castel al familiei Corvin, cea ma bine păstrată
clădire medievală din sud-estul Europei, iar în împrejurimile Hunedoarie se afla minele
de fier de la Teliucu Inferior (datând din antichitate), lacul de acumulare si baza de
agrement Cincis si atelierele de prelucrare a fierului de la Ghelar (exploatate din
perioada romanã, aici se fabricau sãbii si lãncii în vremea Huniazilor). În Municipiul
Deva, reşedinţa de judeţ, se găsesc Castelul Magna Curia, construit în secolul al XVI-
lea, astăzi Muzeul Civilizaţiei Daco-romane, şi Cetatea Devei (sec. XIII), situata pe un
mamelon vulcanic, la 371 m altitudine, care domina intreaga regiune. In Simeria se aflã
un renumit parc dendrologic care adãposteste colectii de arbori din toatã lumea.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 98
În Judeţul Hunedoara există resurse turistice antropice, naturale care au o infrastructură
specific turistică şi tehnică după cum urmează:
2.2.4.10.2 Resurse turistice antropice
− monumente istorice de valoare naţională şi universală (grupa A, conf. Legii
422/2001 şi Ordinului nr 2314/2004):
− monumente, ansambluri şi situri arheologice;
− monumente, ansambluri şi situri de arhitectură;
− monumente, ansambluri şi situri memoriale.
ƒ MUZEE ŞI COLECŢII PUBLICE
- Muzee;
- zona Brad, Deva, Simeria, Hunedoara, Petroşani, Geoagiu, Sarmizegetusa,
Ribiţa.
ƒ ARTĂ ŞI TRADIŢII POPULARE
- Festivaluri, târguri, obiceiuri, sărbători;
- zona Orăştie, Geoagiu, Muntele Găina, Teliucu Inferior, Sălaşu de Sus, Pui.
ƒ INSTITUŢII DE SPECTACOLE
- Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale/corale;
- Lipsa
ƒ PATRIMONIU UNESCO
2.2.4.10.3 Resurse turistice naturale
ƒ ARII NATURALE PROTEJATE
- ZONE DE CONSERVARE SPECIALĂ;
- REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII;
- PARCURI NAŢIONALE ŞI NATURALE;
- Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat,
Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului, Parcul Natural-Grădiştea Muncelului
- REZERVAŢII SUB 1 HA
ƒ FACTORI NATURALI TERAPEUTICI
- UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ CU FACTORI
NATURALI/TERAPEUTICI, CLIMATICI, BALNEARE, ETC
- zona Vaţa de Jos, Geoagiu
2.2.4.10.4 Infrastructură specific turistică
ƒ GRUPAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL
ACORDAT PENTRU CRITERIU CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCŢIUNE, PE TIPURI
DE STRUCTURI TURISTICE
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 99
- 0,00 - zona Tomeşti, Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Ribiţa, Criştior, Buceş, Bucureşci,
Baia de Criş, Vorţa, Luncoiu de Jos, Băiţa, Balşa, Certeju de Sus, Vălişoara,
Branişca, Burjuc, Şoimuş, Hărău, Rapolţu Mare, Lăpugiu de Jos, Bătrîna,
Veţel, Cârjiţi, Peştişu Mic, Romos, Mărtineşti, Lelese, Bunila, Lunca Cernii de
Jos, Topliţa, Răchitova, Densuş, General Berthelot, Toteşti, Sântămăria
Orlea, Bretea Română, Beriu, Boşorod, Pui, Băniţa, Petrila.
- 0,01-0,03 - zona Zam, Dobra, Cerbăl, Băcia, Turdaş, Orăştioara de Sus,
Baru, Sălaşu de Sus, Teliucu Inferior, Sarmizegetusa, Aninoasa.
- 0,04-0,09 - zona Vaţa de Jos, Brad, Orăştie, Petroşani.
- 0,10-0,98 - zona Geoagiu Băi, Deva, Hunedoara, Haţeg, Lupeni, Râu de
Mori.
ƒ INSTALAŢII DE TRATAMENT
ƒ UAT CU INSTALAŢII DE TRATAMENT
Zona Geoagiu Băi
ƒ PÂRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
- UAT CU PÂRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
Zona Uricani
ƒ INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE
- UAT CU INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI
EXPOZIŢIONALE
Zona Hunedoara
ƒ STAŢIUNI TURISTICE ATESTATE (conf. HG 876/2006)
- STAŢIUNI DE INTERES NAŢIONAL
Zona Geoagiu Băi
ƒ STAŢIUNI DE INTERES LOCAL
Zona Vaţa de Jos, Straja.
2.2.4.10.5 Infrastructura tehnică
ƒ GRUPAREA UAT DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU
INFRASTRUCTURA TEHNICĂ (ACCESIBILITATE LA REŢEAUA MAJORĂ DE
TRANSPORT, INFRASTRUCTURA EDILITARĂ ŞI TELECOMUNICAŢII)
- 0,00-5,00 - zona Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Buceş, Bucuresci, Balşa, Vorţa,
Harău, Cârjiţi, Peştişu Mare, Bătrâna, Cerbăl, Lelese, Bunila, Lunca Cernei
de Jos, Topliţa, Răchitova, General Berthelot, Mărtineşti, Orăştioara de Sus,
Boşorod,
- 5,01-11,00 - zona Ribiţa, Băiţa, Certeju de Sus, Rapoltu Mare, Branişca,
Ghelari, Beriu, Densuş, Toteşti, Sarmizegetusa, Râu de Mori.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA

pagina 100
- 11,01 – 20,00 - zona Tomeşti, Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brad, Crişcior,
Luncoiu de Jos, Vălişoara, Zam, Burjuc, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de Jos,
Dobra, Veţel, Şoimuş, Turdaş, Romos, Hunedoara, Teliucu Inferior, Bretea
Romană, Santamaria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Uricani, Lupeni, Vulcan,
Băniţa, Petrila.
- 20,01 – 30,00 - zona Geoagiu, Orăştie, Deva, Călan, Haţeg, Baru, Aninoasa,
Petroşani.
2.2.4.10.6 Zone cu resurse turistice, relaţia cu infrastructura specific turistică şi tehnică
CONCENTRAREA ÎN TERITORIU A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE
ƒ SCĂZUT
ƒ MEDIU
- zona Tomeşti,Bulzeştii de Sus, Ribiţa, Blăjeni, Buceş, Brad, Bucureşci, Crişcior,
Luncoiu de Jos, Vorţa, Vălişoara, Brănişca, Ilia, Burjuc, Dobra, Bătrâna,
Cârjiţi, Cerbăl, Peştişu Mic, Lelese, Ghelari, Teliucu Inferior, Lunca Cernii de
Jos, Bretea Română.
- zona Certeju de Sus, Hărău, Simeria, Băcia, Mărtineşti.
ƒ MARE
- zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada, Lăpugiu de Jos;
- zona Şoimuş, Veţel, Băiţa, Balşa, Rapolţu Mare;
- zona Hunedoara, Călan, Orăştioara de Sus, Romceşti, Orăştie, Bunila,
Topliţa, Răchitova, Densuş, Toteşti;
- zona Haţeg, Sântămăria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Baru, Uricani.
ƒ FOARTE MARE
- zona Sarmizegetusa;
- zona Deva;
- zona Geoagiu;
- zona Lăpugiu de Jos, Boşorod;
- zona Băniţa;
ƒ ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU
PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII SPECIFIC TURISTICE
- zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada, Lăpugiu de Jos, Ribiţa;
- zona Veţel, Şoimuş, Băiţa, Balşa, Rapoltu Mare;
- zona Orăştie, Beriu, Romoş, Orăştioara de Sus, Boşorod, Pui, Băniţa, Baru,
Uricani;
- Sălaşu de Sus, Râu de Mori, Sarmizegetusa Densuş, Toteşti, General
Berthelot, Răchitova, Topliţa, Bunila.
ƒ ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU
PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII TEHNICE
- zona Ribiţa;
- zona Băiţa, Balşa, Rapoltu Mare;
- zona Beriu, Orăştioara de Sus, Boşorod;
- zona Bunila, Topliţa, Răchitova, General Berthelot,Toteşti, Densuş,
Sarmizegetusa, Râu de Mori.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 101
2.2.4.11 Agricultura şi silvicultura
Desi la o prima vedere, in parte datorita vizibilitatii (i.e. a suprafetelor mari de teren
dedicate acestor activitati) agricultura si sivlicultura par a fi sectoare importante ale
economiei Judetului Hunedoara , in fapt, in ce priveste economia „la vedere”, ele
insumeaza mai putin de 4% din valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in
sectoarele economice productive ale Judetul Hunedoara .
Importanta lor reala este legata mai degraba de aspecte ale economiei mai putin
masurabile economic sau econometric, cum ar fi contributia agriculturii de subzistenta
la cosul zilnic al multor familii din judet, precum si potentialul integrarii productiei
agricole locale si proxime in lantul valoric al procesatorilor de produse agricole si silvice
cu sediul in Judetul Hunedoara.
Astfel, ca si pondere valorica, silvicultura si exploatarea forestiera au reprezentat, intre
2005 si 2007, cca. 50% din valoarea valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse in
sectoarele economice agricol si silvic.
Figura 2-1 Ponderea valorica a activitatilor din agricultura si silvicultura.

Dupa cum se vede in graficul din figura de mai sus, contributia agriculturii la produsul
economic al juetului abia a ajuns la cca 100 milioane de Euro in 2007
1
.

1
Pentru a intelege limitarile datelor prezentate, trebuie tinut cont de faptul ca, in absenta unor date
statistice detaliate la nivel de sector economic pe localitati, prezenta analiza se bazeaza pe raportarile
fiscale ale agentilor economici din zona. Spre deosebire de sectoarele productive si de majoritatea
serviciilor moderne, al caror nivel de sofisticare finanicar-contabila este in ultimii ani la nivel european,
datele financiare raportate fiscal au probabil tendinta de a sub-evalua activitatile din sectoarele
economice a caror functionare se bazeaza mai mult pe tranzactii in lichiditati, cum ar fi agentii economici
mici implicati in comertul cu amanuntul, etc. De vreme ce activitatile de mica anvergura din agricultura se
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 102
De asemenea, numarul de angajati (cu carte de munca, care primesc salarii si platesc
contributii la fondurile de pensii, asigurari medicale, etc.) este mic, ajungand la mai
putin de 2% din forta de munca a judetului. Dintre acestia, mai mult de jumatate
lucreaza in silvicultura, sector in care sunt active intreprinderi mai mari.
2.2.4.11.1 Agricultura - descriere generală
Activitatile in agricultura pe tritoriul administrativ al Judetului Hunedoara sunt, dupa
cum era de asteptat, de mica anvergura din punct de vedere economic.
Tabelul 2-1 Valori ale activităţilor agricole din judetul Hunedoara, in Euro
CPSA SUB-SECTOR 2005 2006 2007
111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a. 700,083 821,961 997,944
112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera 5,208,796 4,866,829 8,021,610
121 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii 75,113 37,514 39,316
124 Gradinarit peisagistic (arhitectura peisagera) 71,453 110,622 181,302
125 Cresterea animalelor 18,039,175 16,669,931 27,154,119
130 Activitati in ferme mixte 1,244,222 1,626,228 3,052,558
141 Activitati de servicii anexe agriculturii; 14,008,945 19,114,809 20,880,535
142 Silvicultura si exploatare forestiera 39,347,786 43,247,895 60,327,385
Total in milioane Euro 78,6 86,4 120,6
Astfel, activitatea cumulata din toate sub-sectoarele abia ajunge la 120 milioane de
Euro, reprezentand cca. 2% din activitatea economica productiva din Judetul
Hunedoara .
2.2.4.11.2 Agricultura în Judetul Hunedoara – evoluţia istorică
Suprafaţa agricolă
În conformitate cu datele statistice la nivelul Judetului Hunedoara, În principal
suprafaţa agricolă a judeţului este ocupată de păşuni şi fâneţe, pomi fructiferi, cereale
şi plante pentru nutreţ.
Suprafaţa judeţului (ha):
TOTAL 701600 100%
Arabil 96492 13,8%
Păşuni 145431 20,7%
Fâneţe 102646 14,6%
Vii 649 0,1%
Livezi 7650 1,1%
Sere 14
Fond forestier 315824 45%
Alte suprafeţe 32894 4,7%

fac aproape in mod exclusiv in cash, este de asteptat ca unele activitati din acest sector, asimilabile
„economiei gri”, sa fie sub-evaluate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 103
Ca evolutie viitoare, prin aplicarea legilor europene referitoare la agricultură şi prin
urbanizarea parcelelor din satele aparţinătoare judetului numărul gospodăriilor unde se
va face agricultură se va reduce simţitor.
suprafeţele agricole (aratate pe localităţi şi pe moduri de utilizare) au urmat un trend
descendent.
Majoritatea substantiala a reducerilor suprafetelor de teren cu utilizare agricola au avut
loc dupa 2002. Astfel, intre 1991 si 2002, reducerea terenurilor agricole a insumat 1.0%
din total. Intre 2002 si 2005, descresterea utilizarii agricole a terenurilor in Judetul
Hunedoara s-a ridicat la 13.3%.
Pe tipuri de utilizare, descresterea utilizarii suprafetei arabile a fost de 6.6%, livezile şi
pepinierele pomicole s-au redus cu 55.8%, suprafetele utilizate pentru pasunat s-au
redus cu 28.0% in timp ce terenurile utilizate ca fanete au crescut cu 2.6%. Aceste
evolutii se datoreaza schimbarii utilizarii in principal a terenurilor aflate in imediata
proximitate a oraselor ca urmare a extinderii ariilor locuite si a zonelor ICP (cu utilizare
industriala, comerciala si publica) si a reducerii utilizarilor agricole.
Se preconizeaza ca în urma aplicării prevederilor de urbanizare din Judetul Hunedoara
terenurile cu utilizare agricola se vor reduce in continuare, in total, cu cca 40% faţă de
2007 într-un viitor de cca 10-15 ani.
Producţia agricolă şi legumicolă în JUDETUL HUNEDOARA
In timp ce per ansamblu terenurile cu utilizare agricola au scazut, in perioada 1991 –
2002, terenurile arabile din Judetul Hunedoara de fapt au crescut 0.9%. In aceeasi
perioada, productia de grâu şi secară a scazut cu 28.3% iar cea de legume cu 47.0%.
Tot in perioada 1991- 2002, productia totala de porumb boabe a crescut cu 18.1% iar
cea de cartofi a crescut cu 40.4%.
Tabelul 2-2 Producţia agricolă după tipul de cultură in Judetul Hunedoara
Teritoriul Zonal Interorăşenesc 1991 1998 2002 2004 2005
Producţia totală de grâu şi secară -
tone
3496 3074 2508 - -
Producţia totală la porumb boabe
– tone
4879 9087 5761 - -
Producţia totală de cartofi - tone 4087 6350 5738 - -
Producţia totală de floarea soarelui
- tone
- 315 42 - -
Producţia totală la sfeclă de zahăr -
tone
3190 4010 - - -
Producţia totală la legume - tone 10453 6539 5542 - -
Producţia de struguri - total – tone 3 19 145 - -
De asemenea, intre 1991 si 2002 a aparut o noua cultura, cea de struguri, a carei
crestere in perioada respectiva, de la 3 tone in 1991 la 145 tone in 2002 reprezinta o
crestere de 4.733,3%.
Aceasta refelecta doua trenduri ale activitatii agricole din Judetul Hunedoara :
reducerea graduala a utilizarii agricole a terenurilor si tranzitia activitati agricole ramase
spre cultivarea de produse cu marje de valoare adugata, respectiv de profit, mai
ridicate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 104
Producţia zootehnică in Judetul Hunedoara
In domeniul producţiei zootehnice, trendul intre 1991 si 2002 este descrescator la toate
tipurile de animale.
Tabelul 2-3 Producţia zootehnică după tipuri de animale in Judetul Hunedoara
Teritoriul Zonal Interorăşenesc 1991 1998 2002 2004 2005
Bovine - total - la sfârşitul anului -
capete
5971 3032 2005 - -
Porcine - total - la sfârşitul anului -
capete
10325 9543 6244 - -
Ovine - total - la sfârşitul anului -
capete
13363 18765 7643 - -
Păsări - total - la sfârşitul anului -
capete
103572 110412 68473 - -
Astfel, in perioada prezentata, productia de bovine a scazut cu 66.4%, cea de porcine
a scazut cu 39.5%, cea de ovine a scazut cu 42.8% iar productia de pasari a scazut cu
33.9%.
Producţia de fructe în JUDETUL HUNEDOARA
Trendul de migrare a activitatii din agricultura spre cultivarea de produse cu marje de
valoare adugata mai ridicata se reflecta de asemenea si in productia de fructe din
Judetul Hunedoara .
Astfel, dupa cum se vede in Tabelul 2-4 de mai jos,
Tabelul 2-4 Producţia de carne in Judetul Hunedoara
Producţia de fructe - total - tone 1991 1998 2002 2004 2005
Municipiul Deva 625 255 477 - -
Municipiul Hunedoara 112 50 568 - -
Oraşul Simeria 167 440 282 - -
Total Teritoriul Zonal Interorăşenesc 904 745 1327 - -
productia de fructe din municipiul Deva a scazut in perioada 1991- 2002 cu 23,7%. Tot
in aceeasi perioada, productia de fructe din municipiul Hunedoara a crescut cu
407,1% iar cea din orasul Simeria a crescut cu 68,9%, rezultand intr-o rata total de
crestere a productiei de fructe in Judetul Hunedoara de 46.8%. Aceasta s- a petrecut in
conditiile in care in acelasi interval de timp, suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole a
scazut in municipiul Deva cu 14,7%, si cu 12,3% in orasul Simeria, iar in municipiul
Hunedoara a ramas perfect constanta la 74 hectare.
2.2.4.11.3 Agricultura în Judetul Hunedoara – perspective
Desi aparent activitatile din sectorul agricol reprezinta o fractiune minuscula a
economiei locale in municipiul Deva, atat ca valoari cat si ca numar de persoane
angajate, sectorul este important pentru subzistenta unui numar semnificativ de familii si
de asemena pentru potnetialul de a integra activitati actualmente ne- sau slab
remunerate in lantul valoric al procesatorilor de produse agricole bazati in Judetul
Hunedoara .
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 105
Data fiind evolutia prognozata a preturilor terenurilor in Municipiul Deva si in zonele peri-
urbane adiacente, utilizarea terenurilor in scopul practicarii agriculturii in perimetrul
municipiului si in imediata vecinatare nu pare sa fie o utilizare (economic) optima a
acestui factor.
Desigur aceasta nu preclude utilizarea capacitatilor de productie prezente in municipiu
pentru procesarea materiilor prime si materialelor provenite din agricultura, colectate
din spatiul rural pe un radius economic de transport (EOQ) in jurul JUDETUL
HUNEDOARA. Aceasta ar crea atat (dorita) retentie a mainii de lucru in spatiul rural, cat
si utilizarea capacitatilor de productie din spatiul urban.
2.2.4.11.4 Silvicultura în Judetul Hunedoara
Situatia se prezinta in mod diferit in silvicultura, unde cifrele de afaceri au variat in
perioada studiata intre cca 40 si cca 60 milioane Euro.
Activitatea din silvicultura reprezinta in cei trei ani analizati cca 50% din activitatea
combinata agricultura-silvicultura. Activitatea piscicola a aparut in 2005, cu o cifra de
afaceri de 600 mii euro, si este prestata de o singura firma. Este posibil ca aceasta sa se
dezvolte si sa apara si alte firme de acelasi profil.
2.2.4.11.5 Integrarea verticală locală a sectoarelor agricol şi silvic
In ce priveste capacitatea de procesare a produselor agricole si silvice existenta in
Judetul Hunedoara , aceasta este substantial mai mare decat orice productie similara
in judet.
Tabelul 2-5 Valori ale activitatilor de procesare a produselor agricole si silvice din Judetul Hunedoara
CPSA VALOARE TOTALA A CIFREI DE AFACERI, TOATE FIRMELE, IN MII EURO
SUB-SECTOR 2003 2004 2005
1511
Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante
n.c.a. 2,536,680 2,897,002 3,330,440
1512
Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500
1513
Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683
1532
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824
1533
Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete
de patiserie 66,179,215 72,136,262 81,969,032
1551
Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 18,534,600 24,460,657 30,894,734
1561
Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante
n.c.a. 2,536,680 2,897,002 3,330,440
1581
Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500
1584
Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683
1585
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824
1589
Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete
de patiserie 66,179,215 72,136,262 81,969,032
1591-1595
Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. 18,534,600 24,460,657 30,894,734
2010
Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante
n.c.a. 2,536,680 2,897,002 3,330,440
2030
Cresterea animalelor 65,622,049 59,143,060 91,226,500
2051
Productia si conservarea carnii si pestelui 133,774,337 162,536,659 186,298,683
2112-2121
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor 10,034,580 9,478,955 14,804,824
TOTAL INDUSTRII PRELUCRATOARE in milioane Euro
296,6 330,6 408,5
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 106
Figura 2-2 gradul de integrare al agriculturii cu industriile prelucratoare in Judetul Hunedoara

Astfel, in cei trei ani de activitate examinati, agricultura locala a produs (cumulat) intre
30% si 50% din valorile realizate de procesatorii locali.
Dupa cum se vede in Figura 2-2 de mai sus, productia producatorilor locali de carne
pare sa fie pozitiv corelată si proportională cu industria locala de procesare a carnii.
CU alte cuvinte, procesatorii prelucreaza (la valoare)mai mult decat dublul productiei
de materie prima din judet, cu cifre anuale de afaceri in marja 160 - 180 milioane de
Euro. Prin contrast, fabricarea painii si a produselor de panificatie este o industrie cu
vanzari de peste 80 milioane de Euro in 2007, al carui consum de materie prima
depaseste cu mult capacitatea producatorilor locali de materii prime.
Impreuna, activitatile de productie si conservare a carnii si prepararea produselor din
carne au avut vanzari de peste 25 milioane Euro in 2005. Prin contrast, cel mai mare
producator local de materie prima (pasari) a inregistrat vanzari de numai 650 mii Euro.
Un studiu econometric ar fi de dorit, in scopul de a evidentia arealul (din judet, judetele
invecinate, din import) de pe care se colecteaza materia prima petnru procesatori si
logistica colectarii materiilor prime si corelarea acestora cu livrarile de produse.
Spre deosebire de situatia din agricultura, industriile prelucratoare de materii prime din
silvicultura sunt in mod pozitiv corelate cu industria producatoare. Dupa cum se vede in
figura de mai sus, cifrele de vanzari (si logistica specifica domeniului) indica un procent
de approximativ 50% de aprovizionare pe plan local. De asemenea, este evidentiat un
trend pozitiv la procesarea altor produse agricole localecare pare sa indice un
segment in dezvoltare.
Rezultă că activităţile din domeniul silviculturii sunt bine integrate în lanţul valoric al
procesatorilor, cu posibilităţi de extindere.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 107
2.2.4.11.6 Perspective ale dezvoltării activităţilor din sectoarele agricol şi silvic în JUDETUL
HUNEDOARA
Unul dintre principalele obiective ale Planului National de Dezvoltare este relationarea
spatiului urban cu cel peri-urban, in scopul obtinerii unei mai bune coeziuni eocnomico-
sociale; in acest sens, sunt incurajate situatiile in care capacitatile de productie ale
spatiului urban atrag, proceseaza local si valorifica potentialul productiv al spatiilor
rurale apropiate.
O prima tinta a acestei politici o constitutie agricultura si silvicultura, pentru care sunt
alocate fonduri de dezvoltare rurala depasind 8 miliarde de Euro in perioada 2007 -
2013. Punerea in valoare a acestor surse de finantare ne-rambursabila si utilizarea lor in
dezvoltarea unor zone agricole in prozimitatea JUDETUL HUNEDOARA este
recomandata ca fiind un deziderat strategic important pentru dezvoltarea zonei.
Aceste zone agricole ar putea fi dezvoltate intensiv in luncile raurilor Mures si/sau
Cerna, in scopul de a integra verticat productia lor in lantul valoric al procesatorilor
bazati in JUDETUL HUNEDOARA .
Accesibilitatea de fonduri ne-rambursabile pentru dezvoltare rurala ar surmonta
dificultatea data de caracterul de comoditati al produselor agricole (comoditatile fiind
produse ne-diferentiate, aproape perfect elastice la pret si fluctuand in functie de
variatia cererii si a ofertei pe piata, nu permit in mod normal recupararea rapida a unor
investitii in productii cu valoare adaugata mica).
2 2. .2 2. .5 5 P Po ot te en nţ ţi ia al l u um ma an n 2 20 00 08 8
2.2.5.1 Resurse umane
Populaţia totală a zonei de
proiect este de cca. 158.000
locuitori, concentrata in principal
in cele trei orase ale zonei.
Aceasta reprezinta 32.4% din
populatia judetului Hunedoara
(de 487.115 locuitori), si reflecta si
caracterul preponderent urban al
zonei
Figura 2-3 alaturata arata faptul
ca judetul Hunedoara este cel
mai urbanizat din regiunea vest si
printre cele mai urbanizate din
Romania.
2.2.5.2 Profilul socio-economic pe tipuri de rezidenţă
În mod caracteristic pentru oraşele din România, blocurile cu apartamente sunt
răspândite pe toată suprafaţa celor două municipii mari din judet(Deva si Hunedoara);
ele sunt prezente în proporţie mai mică în oraşele mai mici Simeria, Orastie, Brad,
Petrosani. În Deva şi Hunedoara, majoritatea zonelor sunt ocupate de blocuri cu 5
nivele, iar în unele zone mai mici există blocuri cu şapte sau mai multe nivele. În Simeria,
Orastie, Brad, Petrosani blocurile sunt în majoritate cu 4 nivele. Densitatea medie a
Figura 2-3 Judetul Hunedoara ca nivel de urbanizare in Romania
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 108
populaţiei în zona blocurilor cu 5 nivele se ridică la 330 persoane/ha, în timp ce
densitatea medie a populaţiei în zona blocurilor cu 7 nivele se ridică la 441
persoane/ha; pentru blocurile cu 10 etaje densitatea ajunge la 600 persoane/ha.
Populaţia totală care locuieşte în aceste zone se ridică la 31.000 locuitori în Deva (45%
din totalul populaţiei), 26.000 locuitori în Hunedoara (35% din totalul populaţiei) şi la
cca. 15% - 25% din populatie în orasele mai mici Simeria, Orastie, Brad, Petrosani
De asemenea, un grup mare în cele trei oraşe îl reprezintă populaţia cu venituri medii,
care locuieşte în imobile cu unul sau două nivele. Populaţia totală din aceste zone se
ridică la 40% din totalul populaţiei (cca. 28.000 locuitori în Deva) şi 50% din totalul
populaţiei (cca. 37.000 locuitori în Hunedoara), şi cca. 68% -75% din populaţie in Simeria
Orastie, Brad, Petrosani. Densitatea medie a populaţiei este de aproximativ 160
persoane/ha.
În toate ariile urbane din judet, localizarea populaţiei cu venituri scăzute se află de
obicei la periferie. În Deva, acest grup de populaţie trăieşte în principal în locuinţe
(case mici); în Hunedoara si Peterosani zona clădirilor cu patru nivele a fost identificată
ca fiind o zonă în care trăieşte populaţia din acest grup, în timp ce în celelalte orase
grupul locuieşte preponderent în blocuri şi un număr de case mici la periferie.
2.2.5.3 Demografia Judetului Hunedoara
2.2.5.3.1 Demografia pe grupe de vârstă
Demografia zonei de proiect a suferit în perioada 1990-2006 acelaşi fenomen de
contracţie demografică întâlnit pe plan naţional. În 13 dintre cele 14 municipii şi oraşe
ale judeţului, numărul de locuitori a scăzut în mod continuu in ultimii 18 ani. Cea mai
seminificativă scădere de populaţie a fost înregistrată în municipiul Petroşani;singura
localitate urbaNA DIN JUDET NE-AFECTt de acest fenomen este Geoagiu. Elementele
caracteristice sunt identificabile în proporţiile prezentate în de mai jos.
Comparat cu
structura pe grupe
de vârstă pe plan
naţional, populaţia
din judetul
Hunedoara are un
procent ceva mai
scăzut din grupele
de vârstă tinere, de
până la 9 ani.
Aceasta se explică
printr-un număr mai
scăzut de copii pe
familie (în ultimii 10
ani) în mediul urban.
Adolescenţii şi tinerii
(10-14 ani) se
regăsesc în
proporţie aproape
identică cu media
naţională. Tinerii
Figura 2-4 Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă, urban vs. rural în TZI DHS
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 109
între 19 şi 29 ani prezintă cifre ceva mai mici decât media naţională, după care
populaţia de vârstă adultă prezintă proporţionalităţi foarte similare cu media pe plan
naţional. Excepţie face grupul între 30 - 34 ani, care depăşeşte cu mult media; acesta
este un fenomen comun în special în mediul urban din România, apărut ca rezultat al
cunoscutului decret 770 din octombrie 1966, în perioada dictaturii comuniste.
Populaţia de vârsta a treia este relativ mai puţin numeroasă în zona de proiect,
comparat cu media pe plan naţional. Aceasta reflectă realităţile economice în
JUDETUL HUNEDOARA şi, posibil, condiţiile – în trecut – grele de muncă din industria
siderurgică.
2.2.5.3.2 Demografia educaţională a zonei de proiect
Făcând o analiza e ansamblu a nivelului l de instruire al populaţiei din judetul
Hunedoara, profilul demografic din judet Hunedoaraeste comparaBIL CU cel national
la nivel de orase mici cu specific industgrial (Figura 2-5).

Figura 2-5 Nivelul de instruire al populaţiei din judetul Hunedoara

În judetul Hunedoara, procentul de persoane cu studii superioare este de cca. 6%,mai
scazut decat media pe plan antional. De asemenea sunt mai numeroase în judetul
Hunedoara persoanele cu o educaţie post-liceală (cu 1,2% din total) şi liceală (cu 3,5%
din total).
2.2.5.3.3 Demografia ocupaţională a zonei de proiect
Structura forţei de muncă din judetul Hunedoara este comparqabila cu mediile
specifice pe plan national.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 110
Figura 2-6 Nivelul de ocupare a forţei de muncă în Deva

Astfel, numărul de persoane angajate sau practicând ca liber-profesionişti reprezentau,
în 2002, 33,7% din persoanele de vârstă adultă.Diferenta pana la procentul totl al
populatiei de varsta activa o constituie
şomerii şi persoanele aflate în grija altor
persoane şi a statului/ONG-urilor.
2.2.5.3.4 Şomajul în JUDETUL HUNEDOARA
Judetul Hunedoara este, dupa cum se
vede in Figura 2-7 alăturat), unul din
judetele cu numarul cel mai mare de
someri pe plan national. Această
statistica reflecta insa mai mult realitatea
din zonele industriale (municipiul
Hunedoara) si miniere (Valea Jiului)
decat pe cea din municipiul Deva. In
municipiul Deva, fenomenul somajului a
cunoscut o scadere substantiala in anii
2001-2003, trend care s-a accentuat dupa 2003.
2.2.5.4 Locaţia geografică, căile de acces şi comunicaţii ca factori economici (Resurse)
Judetul Hunedoara se afla de-a lungul uneia din cele mai importante căi rutiere care
leagă România de Europa de vest, DN 7.
h În afară de DN7, care leagă Deva, Hunedoara şi Simeria de Sibiu-Pitesti-Bucureşti
către est şi de Arad - Nădlac - Budapesta către vest, principalelel centre urbane din
judet, municipiile Deva şi Hunedoara sunt conectate la următoarele căi rutiere:
Drumuri naţionale:
ƒ DN 76: Mintia - Brad - Beiuş - Oradea
Figura 2-7 Situaţia şomajului pe judeţe, în România
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 111
ƒ DN 66: Simeria - Călan - Haţeg - Petroşani - Tg. Jiu
ƒ DN 68A: Lugoj - Ilia (DN7)
ƒ DN 68B: Sântuhalm - Hunedoara
Drumuri judeţene şi comunale:
ƒ DC 125 Deva - Carjiti
ƒ DC 124 Deva - Archia
ƒ DC 127 Deva - Cozia
ƒ DC 128 Deva - DN7
ƒ DC 129 Deva - Harau
Principalele linii de cale ferată sunt Bucureşti - Braşov - Deva - Arad - Budapesta şi
Bucureşti - Craiova - Târgu Jiu - Deva - Budapesta. În plus, în partea de sud-est este şi o
linie secundară, Simeria - Hunedoara.
In ce priveste transportul aerian, desi zona de proiect nu deţine în prezent un aeroport,
ea este situata in relativa proximitate a unui numar de 5 aeroporturi locale si
internationale situate pe un radius de cca. doua ora cu masina.
Aeroporturile aflate in proximitatea Judetului Hunedoara planificate pentru
modernizare/extindere conform Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului –
Secţiunea I sunt: Arad (173 km ), Timisoara (157 km), Caransebes (110 km), Sibiu (99 km)
si Targu Mures (176 km).
Într-o perspectivă mai lungă, Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului – Secţiunea I
prevede construirea unui aeroport în zona Sebeş, alfalt la numai 50 km de JUDETUL
HUNEDOARA.
2 2. .2 2. .6 6 P Po op pu ul la aţ ţi ia a 2 20 00 08 8
Evoluţia numerică a populaţiei din judeţul Hunedoara se caracterizează în timp printr-o
serie de oscilaţii impuse de factorii sociali, politici, economici şi geografici. Dacă la
nivelul anului 1977 judeţul Huneoara avea o populaţie de 514 413 locuitori datorită unei
importante dezvoltări industriale şi implicit a unui spor migratoriu intern, populaţia a
ajuns în anul 1992 la un număr de 547 900 locuitori.
Procesul s-a înregistrat pe fondul unei decăderi a sistemului economic socialist, puternic
dezvoltat în anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, materializată prin
reducerea activităţii în secoarele miniere, siderurgice reprezentative la nivelul judeţului
populaţia a scăzut treptat de la 547 900 locuitori în 1992 la 485712 în 2002 şi respectiv
470 103 la nivelul anului 2008. Este un trend regresiv cu implicaţii profunde în definirea
structurală a resursei umane determinată şi de mobilitatea externă a populaţiei din
localităţile afectate de închiderea unităţilor economice reprezentative pentru
perioada dictaturii comuniste.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 112
Figura 2-8 Evoluţia numerică a populaţiei pe total judeţ şi la nivel de medii în intervalul 1966-2008
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
450000
500000
550000
600000
1966 1977 1992 2002 2008
Populaţia totală urban rural

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 113
Figura 2-9 Populaţia pe localităţi în judeţul Hunedoara actualizat în 2002

2.2.6.1 Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei a cunoscut, de asemenea, o scădere la nivelul judeţului, în
paralel cu scăderea numarului total al populaţiei -de la 75,5 loc/kmp în 1979 la 77,5
loc/kmp 1992, la 68,8 kmp în 2002 pentru a ajunge la 66,5 loc/kmp în 2008.
Concentrările cele mai mari la nivelul anului 2008 se înregistrează în zona municipiilor
Deva, Petroşani şi Hunedoara, care pe fondul unui regres demografic la nivelul
intregului judeţ au înregistat o uşoară creştere. Putem aprecia că există diferenţieri la
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 114
nivelul teritoriului judeţului identificându-se astfel o zonă cu densitate mare, suprapusaă
centrelor urbane, o zonă cu valoare medie- caracterizând partea centrală a judeţului
şi o zonă cu o densitate redusă în arelul montan al munţilor Apuseni şi Poiana Ruscă.
2.2.6.2 Demografia pe grupe de vârstă
Demografia zonei de proiect a suferit în perioada 1990-2006 acelaşi fenomen de
contracţie demografică întâlnit pe plan naţional. În 13 dintre cele 14 municipii şi oraşe
ale judeţului, numărul de locuitori a scăzut în mod continuu în ultimii 18 ani. Cea mai
seminificativă scădere de populaţie a fost înregistrată în municipiul Petroşani;singura
localitate urbaNA DIN JUDEŢ NE-AFECTt de acest fenomen este Geoagiu. Elementele
caracteristice sunt identificabile în proporţiile prezentate în de mai jos.
Comparat cu structura pe grupe de vârstă pe plan naţional, populaţia din judeţul
Hunedoara are un procent ceva mai scăzut din grupele de vârstă tinere, de până la 9
ani. Aceasta se explică printr-un număr mai scăzut de copii pe familie (în ultimii 10 ani)
în mediul urban.
Adolescenţii şi tinerii
(10-14 ani) se
regăsesc în proporţie
aproape identică cu
media naţională.
Tinerii între 19 şi 29
ani prezintă cifre
ceva mai mici decât
media naţională,
după care populaţia
de vârstă adultă
prezintă
proporţionalităţi
foarte similare cu
media pe plan
naţional. Excepţie
face grupul între 30 -
34 ani, care
depăşeşte cu mult
media; acesta este
un fenomen comun
în special în mediul urban din România, apărut ca rezultat al cunoscutului decret 770
din octombrie 1966, în perioada dictaturii comuniste.
Populaţia de vârsta a treia este relativ mai puţin numeroasă în zona de proiect,
comparat cu media pe plan naţional. Aceasta reflectă realităţile economice în
JUDEŢUL HUNEDOARA şi, posibil, condiţiile – în trecut – grele de muncă din industria
siderurgică.
2.2.6.3 Structura pe sexe a populaţiei
Structura populaţiei pe sexe, comparativ, între anii 2002 şi 2008 poate fi caracterizată
astfel: pe fondul unui regres demografic de 15 609 locuitori populaţia masculină a
Figura 2-10 Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă, urban vs. rural în judeţul
Hunedoaraq
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 115
înregistrat o scădere cu 7930 de persoane, comparativ cu cea de sex feminin care a
înregistrat o scădere cu doar 7679 persoane, rezultând, dupa cums e poate vedea în
Figura de mai jos, o diferenţă de 251 de persoane în defavoarea sexului masculin.
Figura 2-11 Structura pe sexe a populaţiei distribuit pe localităţi în judeţul Hunedoaraa

Judeţul Hunedoara este amplasat în partea cea mai de est a Regiunii de Dezvoltare 5
Vest, având legături directe cu Regiunea de Dezvoltare 7 - respectiv în imediata
apropiere a municipiul Alba Iulia şi Sibiu, cu Regiunea de Dezvoltare 6 - respectiv cu
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 116
municipiul Oradea şi cu Regiunea de Dezvoltare 4 - respectiv cu municipiul Târgu Jiu ,
echilibrând dezvoltarea policentrică naţională.
Judeţul Hunedoara este situat în partea central-vestică a ţării, pe cursul mijlociu al
Mureşului şi al principalului său afluent - Streiul şi în zona cursului superior al Jiului şi al
Crişului Alb şi este traversat de paralela de 46 grade latitudine nordică şi de meridianul
de 23 grade longitudine estică. Astfel, el este poziţionat la răspântia celor patru
drumuri: al Mureşului şi Banatului, al Olteniei (prin Defileul Jiului) şi al Ţării Crişurilor (peste
culme de munte în Valea Crişului Alb).
Judeţul are lungimea de 122,4 km şi lăţimea de 96 km, cu o suprafaţă de 7011 kmp
(2,9% din teritoriul ţării), se învecinează la sud cu judeţul Gorj, la vest cu Caraş-Severin şi
Timiş, la nord-vest cu Arad, la nord-est cu Alba, iar la sud-est cu Vâlcea.
Limitele sale administrative urmează, în cea mai mare parte, cumpăna apelor din
zonele înalte, munţii fiind de altfel, elementul principal al reliefului său.
Tabelul 2-6: Populaţia şi reţeaua de localităţi
Nr. crt. LOCALITATEA
Nr. loc.
ian. 2008
Statutul localităţii Rangul
JUD. HUNEDOARA 470103
1 MEDIU URBAN 360821
2 MUNICIPIUL DEVA 67095
Municipiu
Reşedinţă de judeţ
II
3 MUNICIPIUL VULCAN 28884 Municipiu III
4 MUNICIPIUL BRAD 16020 Municipiu II
5 MUNICIPIUL HUNEDOARA 70816 Municipiu II
6 MUNICIPIUL LUPENI 29536 Municipiu III
7 MUNICIPIUL ORĂŞTIE 21664 Municipiu II
8 MUNICIPIUL PETROŞANI 43783 Municipiu II
9 ORAŞ ANINOASA 4821 Oraş III
10 ORAŞ CĂLAN 12936 Oraş III
11 ORAŞ GEOAGIU 5725 Oraş III
12 ORAŞ HAŢEG 10937 Oraş III
13 ORAŞ PETRILA 25229 Oraş III
14 ORAŞ SIMERIA 13679 Oraş III
15 ORAŞ URICANI 9696 Oraş III
1 MEDIU RURAL 109282
2 BĂCIA 1845
3 Băcia Sat reşedinţă de comună V
4 Totia
5 Petreni
6 Tâmpa
7 BAIA DE CRIŞ 2855
8 Baia de Criş Sat reşedinţă de comună V
9 Baldovin
10 Căraci
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 117
11 Cărăstău
12 Lunca
13 Rişca
14 Rişculiţa
15 Ţebea
16 Văleni
17 BĂIŢA 3910
18 Barbura
19 Băiţa Sat reşedinţă de comună V
20 Căinelu de Sus
21 Crăciuneşti
22 Fizeş
23 Hărţăgani
24 Lunca
25 Ormindea
26 Peştera
27 Sălişte
28 Trestia
29 BALŞA 1014
30 Almaşu Mic de Munte
31 Ardeu
32 Balşa Sat reşedinţă de comună V
33 Buneşti
34 Galbina
35 Mada
36 Oprişeşti
37 Poiana
38 Poieniţa
39 Roşia
40 Stăuini
41 Techereu
42 Vălişoara
43 Voia
44 BĂNIŢA 1317
45 Băniţa Sat reşedinţă de comună V
46 Crivadia
47 Merişor
48 BARU 2923
49 Baru Sat reşedinţă de comună V
50 Livadia
51 Petros
52 Valea
53 Lupului
54 BĂTRÂNA 157
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 118
55 Bătrâna Sat reşedinţă de comună V
56 Faţa Roşie
57 Piatra
58 Răchiţaua
59 BERIU 3184
60 Beriu Sat reşedinţă de comună V
61 Căstău
62 Cucuiş
63 Măgureni
64 Orăştioara de Jos
65 Poieni
66 Sereca
67 Sibişel
68 BLĂJENI 1323
69 Blăjeni Sat reşedinţă de comună V
70 Blăjeni-Vulcan
71 Criş
72 Dragu-Brad
73 Groşuri
74 Plai
75 Reţ
76 Sălătruc
77 BOŞOROD 2041
78 Alunu 88
79 Bobaia 139
80 Boşorod 808 Sat reşedinţă de comună V
81 Chitid 558
82 Cioclovina 43
83 Luncani 77
84 Prihodiste 20
85 Tirsa 211
86 Ursici 97
87 BRĂNIŞCA 1760
88 Bărăştii
89 Iliei
90 Boz
91 Brănişca Sat reşedinţă de comună V
92 Căbeşti
93 Furcşoara
94 Gialacuta
95 Rovina
96 Târnava
97 Târnăviţa
98 BRETEA ROMÂNĂ 2922
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 119
99 Băţălar
100 Bercu
101 Bretea Română Sat reşedinţă de comună V
102 Bretea Streiului
103 Covragiu
104 Gânţaga
105 Măceu
106 Ocolişu Mare
107 Plopi
108 Ruşi
109 Vâlcele
110 Vâlcelele Bune
111 Vâlceluţa
112 BUCEŞ 2155
113 Buceş Sat reşedinţă de comună V
114 Buceş-Vulcan
115 Dupăpiatră
116 Grohoţele
117 Mihăileni
118 Stănija
119 Tarniţa
120 BUCUREŞCI 1728
121 Bucureşci Sat reşedinţă de comună V
122 Curechiu
123 Merişor
124 Rovina
125 Şesuri
126 BULZEŞTII DE ŞUS 318
127 Bulzeştii de Sus Sat reşedinţă de comună V
128 Bulzeştii de Jos
129 Giurgeşti
130 Grohot
131 Păuleşti
132 Ruseşti
133 Stănculeşti
134 Ticera
135 Tomnatec
136 BUNILA 365
137 Bunila Sat reşedinţă de comună V
138 Alun
139 Cernişoara Florese
140 Poieniţa Voinii
141 Vadu Dobrii
142 BURJUC 900
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 120
143 Brădăţel
144 Burjuc Sat reşedinţă de comună V
145 Glodghileşti
146 Petreşti
147 Tătărăşti
148 Tisa
149 CÂRJIŢI 701
150 Almaşu Sec
151 Cârjiţi Sat reşedinţă de comună V
152 Chergheş
153 Cozia
154 Popeşti
155 CERBĂL 538
156 Arănieş
157 Cerbăl Sat reşedinţă de comună V
158 Feregi
159 Merişoru de Munte
160 Poieniţa Tomii
161 Poiana Răchiţelii
162 Socet
163 Ulm
164 CERTEJU DE SUS 3283
165 Bocşa Mare
166 Bocşa Mică
167 Certeju de Sus Sat reşedinţă de comună V
168 Hondol
169 Măgura-Topliţa
170 Nojag
171 Săcărâmb
172 Topliţa Mureşului
173 Vărmaga
174 CRIŞCIOR 4161
175 Barza
176 Crişcior Sat reşedinţă de comună V
177 Valea Arsului
178 Zdrapţi
179 DENSUŞ 1613
180 Criva
181 Densuş Sat reşedinţă de comună V
182 Hăţăgel
183 Peşteana
184 Peşteniţa
185 Poieni
186 Ştei
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 121
187 DOBRA 3414
188 Abucea
189 Bujoru
190 Dobra
Sat reşedinţă de comună
de importanţă intercomunală
IV
191 Făgeţel
192 Lăpuşnic
193 Mihăileşti
194 Panc
195 Panc Sălişte
196 Răduleşti
197 Roşcani
198 Stânceşti
199 Stânceşti-Ohaba
200 Stretea
201 GENERAL BERTHELOT 991
202 Crăguiş
203 Fărcădin Sat reşedinţă de comună V
204 General Berthelot
205 Livezi
206 Tuştea
207 GHELARI 2214
208 Ghelari Sat reşedinţă de comună V
209 Govăjdia
210 Plop
211 Ruda
212 GURASADA 1616
213 Boiu de Jos
214 Boiu de Sus
215 Cărmăzăneşti
216 Câmpuri de Sus
217 Câmpuri-Surduc
218 Dănuleşti
219 Gothatea
220 Gurasada Sat reşedinţă de comună V
221 Runcşor
222 Ulieş
223 HĂRĂU 2046
224 Banpotoc
225 Bârsău
226 Chimindia
227 Hărău Sat reşedinţă de comună V
228 ILIA 3781
229 Bacea 321
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 122
230 Bretea Mureşană 563
231 Brâznic 219
232 Cuieş 87
233 Dumbrăviţa 382
234 Ilia 1559 Sat reşedinţă de comună V
235 Săcămaş 140
236 Sârbi 365
237 Valea Lungă 145
238 LĂPUGIU DE JOS 1606
239 Baştea
240 Coseşti
241 Fintoag
242 Grind
243 Holdea
244 Lăpugiu de Jos Sat reşedinţă de comună V
245 Lăpugiu de Sus
246 Lăsău
247 Ohaba
248 Teiu
249 LELESE 418
250 Cerişor
251 Lelese Sat reşedinţă de comună V
252 Runcu Mare
253 Sohodol
254 LUNCA CERNII DE JOS 927
255 Ciumiţa
256 Fântâna
257 Gura Bordului
258 Lunca Cernii de Jos
259 Lunca Cernii de Sus
260 Meria
261 Negoiu
262 Valea Babii Sat reşedinţă de comună V
263 LUNCOIU DE JOS 1935
264 Dudeşti
265 Luncoiu de Jos Sat reşedinţă de comună V
266 Luncoiu de Sus
267 Podele
268 Stejărel
269 MĂRTINEŞTI 1053
270 Dâncu Mare
271 Dâncu Mic
272 Jeledinţi
273 Măgura
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 123
274 Mărtineşti Sat reşedinţă de comună V
275 Tămăşasa
276 Turmaş
277 ORĂŞTIOARA DE SUS 2296
278 Bucium
279 Costeşti
280 Costeşti-Deal
281 Grădiştea de Munte
282 Ludeştii de Jos
283 Ludeştii de Sus
284 Ocolişu Mic
285 Orăştioara de Sus Sat reşedinţă de comună V
286 PESTIŞU MIC 1220
287 Almaşu Mic
288 Ciulpăz
289 Cutin
290 Dumbrava
291 Josani
292 Mănerău
293 Nandru
294 Pestişu Mic Sat reşedinţă de comună V
295 Valea Nandrului
296 PUI 4463
297 Băieşti
298 Federi
299 Fizeşti
300 Galaţi
301 Hobiţa
302 Ohaba-Ponor
303 Ponor
304 Pui
Sat reşedinţă de comună
de importanţă intercomunală
IV
305 Râu Bărbat
306 Ruşor
307 Şerel
308 Uric
309 RĂCHITOVA 1350
310 Boiţa
311 Ciula Mare
312 Ciula Mică
313 Goteşti
314 Mesteacăn
315 Răchitova Sat reşedinţă de comună V
316 Vălioara
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 124
317 RAPOLTU MARE 1938
318 Bobâlna
319 Boiu
320 Folt
321 Rapoltu Mare Sat reşedinţă de comună V
322 Rapolţel
323 RÂU DE MORI 3258
324 Brazi
325 Clopotiva
326 Ohaba-Sibişel
327 Ostrov
328 Ostrovel Sat reşedinţă de comună V
329 Ostrovu Mic
330 Râu de Mori
331 Sibişel
332 Suseni
333 Unciuc
334 Valea Dâljii
335 RIBIŢA 1503
336 Crişan
337 Dumbrava de Jos
338 Dumbrava de Sus
339 Ribicioara
340 Ribiţa Sat reşedinţă de comună V
341 Uibăreşti
342 ROMOS 2838
343 Ciungu Mare 153
344 Pişchinţi 212
345 Romos 1203 Sat reşedinţă de comună V
346 Romoşel 627
347 Vaidei 643
348 SĂLAŞU DE SUS 2497
349 Coroieşti
350 Mălăieşti
351 Nucşoara
352 Ohaba de sub Piatră
353 Paroş
354 Peştera
355 Râu Alb
356 Râu Mic
357 Sălaşu de Jos
358 Sălaşu de Sus Sat reşedinţă de comună V
359 Zăvoi
360 SÂNTĂMĂRIA-ORLEA 3302
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 125
361 Balomir
362 Bărăştii Haţegului
363 Bucium-Orlea
364 Ciopeia
365 Săcel
366 Sânpetru
367 Sântămăria-Orlea Sat reşedinţă de comună V
368 Subcetate
369 Vadu
370 SARMEZEGETUSA 1312
371 Breazova
372 Hobiţa-Grădişte
373 Păucineşti
374 Sarmizegetusa Sat reşedinţă de comună V
375 Zeicani
376 ŞOIMUŞ 3368
377 Bălata
378 Bejan
379 Bejan-Târnăviţa
380 Boholt
381 Căinelu de Jos
382 Chişcădaga
383 Fornădia
384 Păuliş
385 Sulighete
386 Şoimuş Sat reşedinţă de comună V
387 TELIUCU INFERIOR 2473
388 Cinciş-Cerna
389 Izvoarele
390 Teliucu Inferior Sat reşedinţă de comună V
391 Teliucu Superior
392 TOMEŞTI 1174
393 Dobroţ
394 Leauţ
395 Livada
396 Obârşa
397 Şteia
398 Tiuleşti
399 Tomeşti Sat reşedinţă de comună V
400 Valea Mare de Criş
401 TOPLIŢA 806
402 Curpenii Silvaşului
403 Dăbâca
404 Dealu Mic
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 126
405 Goleş
406 Hăşdău
407 Mosoru
408 Topliţa Sat reşedinţă de comună V
409 Vălari
410 TOTEŞTI 1873
411 Cârneşti
412 Copaci
413 Păclişa
414 Reea
415 Toteşti Sat reşedinţă de comună V
416 TURDAŞ 1963
417 Pricaz
418 Râpaş
419 Spini
420 Turdaş Sat reşedinţă de comună V
421 VĂLIŞOARA 1352
422 Dealu Mare 230 Sat reşedinţă de comună V
423 Săliştioara 230
424 Stoieneasa 81
425 Vălişoara 811
426 VAŢA DE JOS 3932
427 Basarabasa
428 Birtin
429 Brotuna
430 Căzăneşti
431 Ciungani
432 Ocişor
433 Ociu
434 Prăvăleni
435 Prihodişte
436 Tătărăştii de Criş
437 Târnava de Criş
438 Vaţa de Jos Sat reşedinţă de comună V
439 Vaţa de Sus
440 VEŢEL 2577
441 Boia Bârzii
442 Bretelin
443 Căoi
444 Herepeia
445 Leşnic
446 Mintia
447 Muncelu Mare
448 Muncelu Mic
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 127
449 Runcu Mic
450 Veţel Sat reşedinţă de comună V
451 VORŢA 994
452 Certeju de Jos
453 Coaja
454 Dumeşti
455 Luncşoara
456 Valea Poienii
457 Visca
458 Vorţa Sat reşedinţă de comună V
459 ZAM 1779
460 Almaş-Sălişte
461 Almăşel
462 Brăşeu
463 Cerbia
464 Deleni
465 Godineşti
466 Micăneşti
467 Pogăneşti
468 Pojoga
469 Sălciva
470 Tămăşeşti
471 Valea
472 Zam Sat reşedinţă de comună V

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 128
2 2. .2 2. .7 7 Z Zo on na ar re ea a p pe e f fo ol lo os si in nţ ţe e a a t te er ri it to or ri iu ul lu ui i e ex xi is st te en nt t 2 20 00 07 7
Tabelul 2-1: Zonarea pe folosinţe a teritoriul existent
SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI
Suprafaţa agricolă ha 280346 1.9 32
- Arabilă ha 79629 0.8 41
- Păşuni ha 117008 3.5 8
- Fâneţe ha 82791 5.4 3
- Vii şi pepiniere viticole ha 7 x 40
- Livezi şi pepiniere pomicole ha 911 0.4 34
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 365978 5.4 3
Ape şi bălţi ha 5818 0.7 34
Alte suprafeţe ha 54125 3.6 4
2 2. .2 2. .8 8 Z Zo on ne e h ha az za ar rd d 2 20 00 08 8
2.2.8.1 Zone hazard natural
2.2.8.1.1 Fenomene distructive de origine geologică
Alunecări de teren
Aceste fenomene produc modificări ale peisajului prin rezultatul interacţiunii mai multor
factori naturali sau antropici: geologici, climatici, hidrologici, seismic, cărora li se
adaugă cei socio-economoci. În judeţul Hunedoara, alunecările de teren se dezvoltă
pe fondul unui relif foarte fragmentat, a unei structuri geologice formate din roci moi şi
a unei structuri litologice care le favorizează: marne, argile, nisipuri, depozite aluvionare
şi loessoide, soluri gleice de versant sau lăcovişti a căror formare este determinată de
prezenţa izvoarelor de coastă.
Principalele cauze naturale care determină şi agravează instabilitatea versanţilor din
judeţul Hunedoara sunt:
ƒ acţiunea apelor subterane manifestată sub diferite forme generează cele mai
multe alunecări de teren sau taluze din judeţ;
ƒ precipitaţiile atmosferice – care datorită influenţei apei la patul de alunecare
conduc la reactivarea unor alunecări vechi şi la apariţia unor alunecări noi;
ƒ eroziunea apelor curgătoare – cu acţiune permanentă la baza versanţilor;
Dintre cauzele antropice amintim:
ƒ săpăturile executate pe versanţi sau la baza lor pentru construirea de drumuri,
case particulare etc.;
ƒ defrişarea abuzivă a plantaţiilor, lizierelor şi pădurilor care au dus la
declanşarea alunecărilor de teren;
ƒ arăturile transversale pe versanţi duc la producerea de văi torenţiale şi în final
la distrugerea dealurilor;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 129
Cele mai afectate zone în ultima perioadă – reactivări periodice – sunt:
Zona Deva
ƒ Deva : alunecare de teren în zona Cetăţii pe o distanţă de 30 mp în
apropierea unei gospodării, o conductă de gaz şi stâlpi de înaltă tensiune;
ƒ sat Cristur, alunecare de teren de 0.4 ha pe Dealul Nogyegy; blochează
drumul de acces şi afectează o gospodărie;
ƒ Comuna Brănişca – sat Târnava, reactivare alunecare de teren Dealul
Drăgoeştilor, de 2,5 ha; distruge drumul de acces spre 2 gospodării şi stâlpi de
joasă tensiunea; afectează 1,5 ha teren agricol, o gospodărie şi anexele
acesteia;
Zona Geoagiu
ƒ Afectat DC 32 la km 10-400 şi 2-200 pe o lungime de 0,03km respectiv 0,015km,
cu cădere de material pietros pe carosabil;
ƒ Satul Homorod: reactivare alunecare teren cu distrugerea a 3 anexe
gospodăreşti, avarierea a 2 locuinţe şi 0,2 ha teren agricol;
Zona Ilia
ƒ Comuna Dobra: alunecare de teren pe DC 132 la km 5-200 pe o lungime de
0,06km, căderi de arbori şi stânci pe carosabil;
Zona Haţeg
ƒ Comuna Denşuş - sat Peşteana: reactivare alunecare de teren pe un deal din
spatele a 2 gospodării pe 0,5 ha la o distanţa de 4 m respectiv 40 m;
ƒ Comuna Răchitova: DJ 687 pe o porţiune de 1,5 km
Zona Petrila
ƒ Petrila: reactivare alunecare de teren pe direcţia a 2 gospodării pe o porţiune
de 0,9 ha teren;
Zona Hunedoara
ƒ Comuna Teliucu Inferior – satul Cinciş Cerna: reactivare alunecare de teren pe
o porţiune de 3 ha cu afectare a 8 gospodării, cu falii de lungime între 15 - 50
m ,cu adâncimea de 20 cm până la 100 cm; sunt afectate 2 locuinţe cu 2
anexe şi 6 locuinţe sunt avariate;
ƒ Hunedoara la Halda de steril SC Mittal Steel - 12.aug. 2006, precipitaţii
abundente zona halda Buituri (80 mil mcubi tot) infiltraţii de apă favorizează
apariţia alunecării dealului de steril pe o suprafaţă de….. şi lungime 300m cu
volum 2 milioane de m3 zgură de furnal şi pământ spre albia râului Cerna la
cca 20 m. Afectează siguranţa unor aşezări de 12 persoane şi grădini. S-a
întocmit un set de măsuri pt oprirea alunecărilor şi evacuarea localnicilor din
locuinţele improvizate, evacuate 12 persoane;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 130
ƒ Comuna Ghelari: alunecări masive de teren în zonă împădurită;
Zona Lupeni
Un caz mai aparte de alunecare de teren s-a produs în anul 2003. În urma
precipitaţiilor abundente cu antrenarea scurgerilor de pe versanţi în LUPENI, a afectat
stabilitatea Haldei de steril din Victoria, Ştefanu, Carolina şi Ileana. În urma acestui
fenomen au existat drumuri şi locuinţe particulare afectate de alunecările terenului în
zonele Carolina şi Victoria. Nu au existat victime evacuându-se zona, s-a prăbuşit o
casă şi s-au deteriorat mai multe. S-au luat măsuri de consolidare şi împădurire cu
salcâm şi cătină a versanţilor.
Zona Brad
ƒ Comuna Luncoiude Jos: Dealul Muncelu: reactivare alunecare teren şi
afectează DN 76 Deva – Brad şi izolează 3 localităţi;
ƒ Comuna Buceş - Vulcan: reactivare alunecare teren ( cu repetare în fiecare
primăvară) pe zona DN 74 şi pe zona DC 13A, DC 14A, afectează aşezarea
gospodăriei aflată la 2,5 m sub carosabil, formată din 7 persoane;
ƒ Comuna Blăjeni: reactivare alunecare teren cu antrenare de arocamente şi
arbori, blochează DJ. Repetare în fiecare primăvară cu afectare terenului în
satul Blăjeni, în dreptul gospodăriei nr. 139, cu eroziune de mal al râului Crişul
Alb şi dr. judeţene cu denivelări pe 15-25 m + alunecare pe 30m la Km 9+200 /
DJ 742B la km 5+200;
ƒ Comuna Vaţa de Jos: precipitaţii abundente, reactivează alunecare teren în
zona Dealul Vulturului, str. Ponorului nr. 213, pe l = 60m şi afectat 0,8 ha;
ƒ Satul Valea Bradului: urmare a precipitaţiilor s-a reactivat o alunecare de
teren în dreptul casei nr. 118 (casă şi anexe de 45+50 mp cu 5 locatari);
ravene cu L=30m adâncimea 40 - 60 cm cu S=0,4 ha, pe un deal în spatele
locuinţei particulare - apariţia unui.
Alunecările de teren au influenţe importante asupra desfăşurării circulaţiei în
următoarele zone:
ƒ DJ 668 zona Dincu Mare –Tămăşasa;
ƒ DJ 668A zona Alun –Tirsa;
ƒ DJ 685 zona Baraj Retezat – Cabana Rotunda;
ƒ DJ 687D zona Lac Cinciş - Topliţa;
ƒ DJ 687K zona Silvaşu de Sus - Mănăstirea Prislop;
ƒ DJ 706A zona Ormindea;
ƒ DJ 707J zona Cabana Căprioara;
ƒ DJ 742B zona Criş - Grosuri şi Blăjeni;
ƒ DJ 762 zona Risculiţa.
Cutremure
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 131
Cutremurele fac parte din categoria riscurilor geologice şi geomorfoloice care produc
modificarea componentelor mediului natural sau construit.
Potrivit hărţii de zonare seismică din normativul p.100-92, judeţul Hunedoara se află în
zona „F”, corespunzătoare gradului seismic minim 6. – nu sunt construcţii sau clădiri
încadrate în clase de risc seismic.
2.2.8.1.2 Fenomene meteorologice periculoase
Principalele tipuri de riscuri naturale, generatoare de situaţii de urgenţă în judeţul
Hunedoara, rezultate din statisticile inspectoratului, sunt următoarele:
Inundaţii
Topire bruscă a stratului de zăpadă (depusă din ianuarie şi februarie în cantitate mare)
şi scurgeri de pe versanţi duce la creşterea bruscă a nivelurilor râurilor cu depăşiri ale
cotelor de apărare care are ca rezultat, de regulă în perioada aprilie - mai a anului,
fenomenul producerii inundaţiilor pe perioadă scurtă cu cantităţi mari de apă, pe
suprafeţele zonelor cu aşezări gospodăreşti din apropierea torenţilor, pâraielor şi râurilor
mici, în revărsarea lor spre Mureş. În această situaţie, aproape în fiecare primăvară, se
află localităţile aşezate în zonele celor trei bazine hidrografice MUREŞ, CRIŞURI şi JIU.
Localităţile cel mai des afectate din acest punct de vedere, în ultimii ani, au fost:
În zona Bazin Hidrografic MUREŞ: toate pâraiele de pe versanţi cu debite crescute ca
râul Sibişel care afectează în fiecare an Sibişelul şi Căstăul, Valea Orăştiei care se
revarsă pe aşezările şi vecinătăţile cu localităţile Orăştioara de Sus, Orăştioara de Jos,
Bucium, Beriu, Sereca. Canalul Streiul Mic pe suprafaţa localităţii Simeria şi toţi afluenţii
de pe versanţi în afectarea altor localităţi ca Sântămăria Orlea, Pui, Chimindia, Hărău,
Balşa, Teliucu Inferior, Hunedoara, Topliţa, Turdaş, Şoimuş, Brănuişca, Ilia, Gurasada,
Veţel, Dobra, Burjuc, Zam, Densuş, Râul de Mori, Ghelari, Lelese, Bretea Română.
În zona Bazinului Hidrografic JIU: cu revărsare a Jiului, Jiului de Vest şi afluenţilor lui şi
Jieţului care afectează Câmpul lui Neag, Iscroni, Strâmbuţa, Petrila, Aninoasa, Băniţa
(satele Costeşti, Arsuri, Merişor ).
În zona Bazinului Hidrografic CRIŞURI: cu repetare în fiecare primăvară, văile de pe
versanţi, afluenţi ai Crişului Alb ca Valea Luncoiului, Vălişoara, Birtin, Valea Mică cu
revărsare spre municipiul Brad. Alte localităţi afectate în această zonă de scurgeri de
pe versanţi prin cedare de apă din stratul de zăpadă combinat cu precipitaţii
puternice sunt: Baia de Criş, Vaţa de Jos, Buceş, Crişcior, Tomeşti, Blăjeni, Bucureşci.
Risc la inundaţii:
ƒ LEA 400kv Mintia – Sibiu; Arad-Mintia (zona traversării râului Mureş);
ƒ LEA 220 kv Mintia-Alba Iulia (zona traversării râurilor Cerna şi Strei);
ƒ LEA 220kv Timişoara – Mintia (zona traversării râului Bega);
ƒ LEA 220Kv Mintia- Hăşdad (zona traversării râului Cerna);
ƒ LEA 220kv Hăşdad – Oţelărie Hunedoara (zona traversării râului Cerna);
ƒ LEA 220kv Hăşdad – Baru Mare (zona traversării râului Râul Mare);
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 132
ƒ LEA 220 kv Baru Mare – Paroşeni (zona traversării Jiului de Vest );
ƒ LEA 220 Kv Hăşdad – Retezat (zona traversării râului Râul Mare şi Strei).

Furtuni (vânt puternic, precipitaţii masive, căderi grindină)
Vântul puternic a provocat la nivelul localităţilor pagube materiale prin dislocarea
acoperişurilor şi distrugerea unor bunuri materiale prin prăbuşirea acestora, distrugerea
reţelelor de alimentare cu energie electrică sau întreruperea legăturilor telefonice prin
distrugerea cablurilor acestora. Până în prezent nu a fost necesară evacuarea
populaţiei din cauza furtunilor.
Din analiza detelor din intervalul 2006 – 2006, se constantă prezenţa în judeţul
Hunedoara a fenomenului de vijelie în anii 2002 (iunie, iulie), 2004 (octombrie), 2005
(iunie, iulie) şi 2006 (martie, iulie).
Căderi de grindină s-a produs în judeţ în anii 2002 (aprilie, iunie), 2004 (august), 2005
(iunie, iulie), 2006 (iunie). Căderile de grindină au afectat în principal culturile agricole,
pomii şi viţa de vie.
Secetă
În judeţul Hunedoara au existat pârâuri care au secat în verile caniculare, dar secarea
acestora nu a afectat comunităţile locale.
În cazul instituirii fazelor de atenţie/ avertizare este necesară pregătirea şi respectiv
trecerea la aplicarea unor măsuri de raţionalizare în folosirea apelor cu asigurarea
cerinţelor de apă pentru funcţionarea folosinţelor la întreaga capacitate.
Ca măsuri ce trebuie avute în vedere de beneficiarii folosinţelor de apă în situaţii
premergătoare introducerii restricţiilor, pe lângă eliminarea risipei şi eliminarea
pierderilor de apă, precum şi asigurarea calităţii corespunzătoare a apelor evacuate,
este necesară punerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare de rezervă din apă
subterană sau din alte surse de apă, accentuarea reutilizării şi folosirii tuturor
posibilităţilor de compensare internă a cerinţelor de apă, organizarea eventualelor
revizii şi reparaţii.
Îngheţ (poduri şi baraje de gheaţă, căderi masive de zăpadă, chiciură, polei)
Din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii a avut loc formarea podurilor de
gheţă pe toate râurile din judeţ, dar aceste poduri de gheaţă nu au pus în pericol
obiective social-economice, poduri sau localităţi.
Zăpoarele sunt aglomerări de gheţuri care produc bararea cursului de apă, creşterea
nivelului apei amonte de acest baraj şi posibilitatea antrenării gheţii şi a apei la vale cu
afectatea obiectivelor din aval (inundaţii, distrugerea podurilor, etc.). Nu a fost
necesară evacuarea populaţiei sau a bunurilor aval de zăpoare.
Incendii de pădure (incendii la fondul forestier, vegetaţie uscată, culturi de cereale
păioase)
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 133
În perioada 2000 - 28.11.2006, pe raza judeţului Hunedoara s-au înregistrat 141 incendii
la pădure, zonele afectate fiind:
ƒ Zona Valea Jiului;
ƒ Valea Orăştiei;
ƒ Zona Râul Mare Retezat;
ƒ Zona Brad;
ƒ Zona Hunedoara.
2.2.8.1.3 Avalanşe
C. Avalanşe de zăpadă
Avalanşe de zăpadă se produc în special în zonele înalte de munte în lunile ianuarie -
februarie chiar şi martie la topirea stratului superior de zăpadă prin antrenarea straturilor
depuse în timpul precipitaţiilor mari. Astfel de zone sunt la Lupeni la Izvoarele Brăii şi
Negrele şi în staţiunile Straja şi Parâng.
D. Avalanşe de pietre, grohotiş
Avalanşele de pietre şi grohotiş sunt fenomene mai puţin întâlnite în trecut, dar în ultima
perioadă acest fenomen a început să se manifeste şi pe teritoriul judeţului sub forme şi
din diferite cauze. În urma unor ploi abundente pe o suprafaţă mică sub formă de
averse cu cantitate mare de apă, pe zone împădurite ( care apoi au suferit defrişări
haotice) sau în zone unde s-au făcut lucrări de drumuri, lărgiri - şi nu a fost suficient
stabilizată panta, cantitatea mare de apă produce dislocarea de pietre şi bolovani
care la rândul lor dislocă porţiuni de material lemnos, antrenându-l spre văi unde poate
produce calamităţi. Un fenomen de acest fel a produs dezastrul din Munţii Retezat din
1997, care a îngropat cu grohotiş, mâl şi material lemnos Colonia Râul Mare Retezat
unde s-au pierdut vieţi, au fost îngropate clădiri şi s-au produs importante pagube
materiale.
2.2.8.2 Zone hazard antropice
2.2.8.2.1 Halde
Activităţile industriale reprezintă o parte importantă a economiei noastre, însă în acelaşi
timp ele contribuie la poluarea mediului, la producerea de deşeuri şi consumă energie.
În pofida reducerii emisiilor care a avut loc în ultimele decenii, activităţile industriale
rămân o sursă majoră de poluare.
Acţiunile antropice cu impact important asupra mediului pe teritorul judeţului
Hunedoara sunt reprezentate în primul rând de activităţile miniere de suprafaţă sau
subteran din zonele Valea Jiului, Deva-Certej, Brad. Perimetrele miniere reprezintă zone
critice chiar în situaţia în care activitatea de extracţie este încheiată însă haldele de
steril, iazurile de decantare şi suprafaţa de teren afectată nu a fost încă ecologizată.
Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de decantare aferente
unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică), este de peste 9000 ha în
judeţul Hunedoara.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 134
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea
acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele
dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb,
Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a
minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).
Depozitele de steril de mină sau de steril rezultat de la procesarea minereurilor
(polimetalice sau de cărbune) reprezintă un pericol potenţial de producere a unor
incidente cu risc ecologic şi datorită posibilităţilor de destabilizare a taluzelor haldelor şi
de emisii necontrolate de poluanţi în mediul înconjurător, din cauza producerii unor
avarii la iazurile de decantare (sufozii, deficienţe geotehnice etc.) care pot genera
viituri cu material conţinut în iazuri, însoţite de urmări distructive.
În cazul iazurilor care au asigurat depozitarea şlamului de la uzinele de preparare
Deva, Certej, Brad, Boita (iazurile Valea Devei, iazul de avarii Valea Devei, iazul Lunca
Mureşului, iazul Ribita, iazul Valea Mealului, iazul Valea Mireşului, iazul Luponi - care
ocupă suprafeţe de peste 25 ha fiecare) se parcurge procedura de închidere care va
fi urmată de lucrări de ecologizare, refacere a taluzurilor, plantări, menţinerea stabilităţii
si urmărirea post închidere. O problemă majoră o constituie necesitatea stabilirii
condiţiilor în care se va asigura urmărirea comportării iazurilor de decantare şi
monitorizarea post-închidere, având în vedere că din aceste iazuri trebuie să se asigure
evacuarea apelor prin sonde inverse (fiind iazuri de vale) şi prin canale perimetrale.
Prepararea huilei se realizează în cadrul uzinei de preparaţie Coroieşti care deţine în
administrare 2 iazuri de decantare (iazul de decantare nr.1 cu 2 compartimente, pus în
funcţiune în anul 1964 şi iazul de decantare nr. 2, pus în funcţiune în anul 1968).
Suprafaţa celor 2 iazuri este de cca. 40 ha.
Tabelul 2-2: Situaţia haldelor de steril, cenuşă şi zgură ale unităţilor economice din judeţul Hunedoara
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
1. S.C. MITTAL
STEEL
HUNEDOARA
S.A.
Halda de
zgură
Buituri
70
80.000.0
00
Stabilă –
haldă în
exploatar
e
S.C. MITTAL
STEEL
HUNEDOAR
A S.A.
S.C. MITTAL
STEEL
HUNEDOARA
S.A.
2.
PRIMĂRIA
HUNEDOARA
Halda
veche de
pământ
Hunedoara
9,3 729.000
Stabila –
haldă în
curs de
exploatar
e
PRIMARIA
HUNEDOAR
A
PRIMARIA
HUNEDOARA
3.
FILIALA
BRADMIN
Haldă de
steril de
mină Valea
Blojului
15,5
4.650.00
0
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
4.
FILIALA
BRADMIN
Halda de
steril de
mină
Cireşată
11,08
4.758.00
0
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
5.
FILIALA
BRADMIN
Iazul de
decantare
Ribiţa –
Curteni
64
16.500.0
00
Stabil
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 135
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
(steril din
procesul de
preparare
a
minereurilor
)
6.
FILIALA
DEVAMIN
Iazul de
decantare
Valea
Devei (steril
din
procesul de
preparare
a
minereurilor
)
38,8
9.286.22
6
Stabil
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
7.
FILIALA
DEVAMIN
Iazul de
avarie
Valea
Devei (steril
din
procesul de
preparare
a
minereurilor
)
4,66 373.412
Stabil
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
8.
FILIALA
DEVAMIN
Iazul de
decantare
Valea
Herepeia
(steril din
procesul de
preparare
a
minereurilor
)
13,50
2.239.00
0
Stabil
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
9.
FILIALA
DEVAMIN
Iazul de
decantare
Valea
Mureşului
(steril din
procesul de
preparare
a
minereurilor
)
21,80
5.015.15
0
Stabil
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
10.
FILIALA
DEVAMIN
Haldă de
steril de
mină -
galeria 7
Noiembrie
1,5 57.500
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
11. FILIALA
DEVAMIN
Haldă de
steril de
1,23 16.800
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
CNCAF
MINVEST S.A.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 136
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
mină -
galeria
Decebal
S.A. DEVA DEVA
12.
FILIALA
DEVAMIN
Haldă de
steril de
mină -
Tunel
conducte
0,85 1.200
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
13.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină -
sector 1
Sacaramb
4,80 301.800
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
14.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină -
sector 2
Sacaramb
1,0 7.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
15.
FILIALA CERTEJ
Halda de
steril de
mină -
sector 3
Sacaramb
1,8 2.400
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
16.
FILIALA CERTEJ
Halda de
steril de
mină -
sector 4
Sacaramb
1,0 50.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
17.
FILIALA CERTEJ
Halda de
steril de
mină
Leopold
1,0 50.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
18.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină Maria
0,5 26.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
19.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină oriz.
650
0,5 30.000
Stabilaăin
activă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
20.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină -
sector
Baiaga
3,5 220.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
21.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril
Cariera
Coranda
13,3 935.382
Instabilă,
în
exploatar
e
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
22.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină Valea
16,1
1.789.57
4
Instabilă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 137
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
Baiaga
23.
FILIALA CERTEJ
Haldă de
steril de
mină Tina
Neagră
2,2 800
Stabilă, în
exploatar
e
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
24.
FILIALA CERTEJ
Iazul de
decantare
Valea
Mireşului
(steril de la
prepararea
minereurilor
)
12,33
1.420.00
0
Stabil, în
conservar
e
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
25.
FILIALA CERTEJ
Iazul de
decantare
Valea
Mealu
(steril de la
prepararea
minereurilor
)
46,2
4.500.00
0
Stabil, în
exploatar
e
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
26.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Haldă de
steril de
mină Dealu
Mare (mină
Teliuc)
8,128 186.755
Relativ
stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
27.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Haldă de
steril de
mină Valea
Podului
(mină
Teliuc)
4,73 874.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
28.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Haldă de
steril de
mină Valea
Nicholson
(mină
Teliuc)
7,000 435.000
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
29.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Haldă de
steril de
mină Front I
(mina
Teliuc)
2,080 241.200
Stabilă
inactivă
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
30.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Iazul de
decantare
nr. 1, Valea
Cărbunelui
(steril de la
prepararea
minereurilor
)
35,48
5.631.27
3
Stabil,
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
31. FILIALA Iazul de 37,13 5.356.11 Stabil, CNCAF CNCAF
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 138
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
POIANA
RUSCA TELIUC
decantare
nr. 2, Valea
Podului
(steril de la
prepararea
minereurilor
)
1 inactiv MINVEST
S.A. DEVA
MINVEST S.A.
DEVA
32.
FILIALA
POIANA
RUSCA TELIUC
Iazul de
decantare
nr. 3, Valea
Podului
(steril de la
prepararea
minereurilor
)
30
1.694.76
9
Stabil,
inactiv
CNCAF
MINVEST
S.A. DEVA
CNCAF
MINVEST S.A.
DEVA
33.
MINA PETRILA
SUD
Haldă de
steril de
mină Jieţ
Vest
7,53 1.772.00
0
Ecologizat
ă CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
34.
MINA PETRILA
SUD
Haldă de
steril de
mină Jieţ
Puţ 4
1,14 57.000 Ecologizat
ă CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
35
MINA CÂMPU
LUI NEAG
Haldă de
steril de
mină Frasin
8,6 900.000 Ecologizat
ă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
36
MINA CÂMPU
LUI NEAG
Haldă de
steril de
mină
Poiana
Mare
14,2 1.418.00
0
Ecologizat
ă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
37
MINA CÂMPU
LUI NEAG
Haldă de
steril de
mină Şesul
Şerbanilor
52,33 1.516.00
0
Ecologizat
ă CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
38
MINA CÂMPU
LUI NEAG
Haldă de
steril de
mină
Galbena
8,12 82.000 Ecologizat
ă CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
39
MINA LONEA
III
Haldă de
steril de
mină Defor
12,75
2.149.97
0
Inactivă
Consiliul
local Petrila
Consiliul local
Petrila
40
MINA TAIA Haldă
aferentă
incintei
3 8.400 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
41
MINA PETRILA
2
Haldă de
steril 2 EST
1,63 388.540 Inactivă
Consiliul
local Petrila
Consiliul local
Petrila
42 MINA DÂLJA
Haldă de
steril de
mină Puţ
auxiliar nr. 1
1,74 63.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 139
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
43 MINA DÂLJA
Haldă de
steril de
mină Plan
înclinat
1,74 280.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
44 MINA DÂLJA
Haldă de
steril de
mină Puţ
aux. 1+2
8,00
1.270.00
0
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
45 MINA DÂLJA
Haldă de
steril de
mină
Tericon PA
3
1,20 77.500 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
46
E.M LUPENI –
MINA
VICTORIA
Haldă
nouă
Victoria -
steril de
mină
3,18
2.879.27
2
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
47
E.M LUPENI –
MINA ILEANA
Haldă de
steril de
mină Bloc 0
0,92 18.400 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
48
E.M LUPENI –
MINA ILEANA
Halda de
steril de
mină 2 W
Funicular
Ileana
14,26
4.283.65
6
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
49
E.M LUPENI –
MINA ILEANA
Ramura
nouă
funicular
Ileana
4,09
1.929.45
8
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
50
E.M LUPENI –
MINA ILEANA
Ramura
veche 1 Est
9,41
1.420.20
0
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
51
E.M LUPENI –
MINA ILEANA
Ramura
veche 2 Est
1,45 42.875 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
52
MINA LUPENI
SUD
Haldă
aferentă
incintei
1,5 43.564 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
53
MINA
MESTEACĂN
VEST (Ţebea)
Haldă de
steril
Mesteacăn
4,10 215.000 Inactivă
Primaria
Municipiului
Brad
Primaria
Municipiului
Brad
54
MINA
MESTEACĂN
VEST (Ţebea)
Haldă de
steril
Dâmbuţ
18,30
1.150.00
0
Inactivă
Consiliul
local Baia
de Cris
Consiliul local
Baia de Cris
55
MINA
MESTEACĂN
VEST (Ţebea)
Haldă de
steril
Viezureni
2,60 470.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
56 E.M. ŢEBEA
Dâmbu
Mare
7,40
1.785.18
5
Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
57 MINA ŢEBEA
Haldă de
steril Ţebea
Vest
2,20 404.200 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 140
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
58
MINA
B’ALLOMAŞ
Haldă de
steril Puţ 7
Vest
(halda
veche)
8,4 588.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
59
MINA
B’ALLOMAŞ
Haldă de
steril de
mină Puţ 7
Vest
(tericoane)
3,3
1.056.00
0
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
60 MINA LONEA 1
Haldă de
steril de
mină Valea
lui Ciort
7,19 982.472 Inactivă
Consiliul
local Petrila
Consiliul local
Petrila
61
MINA
BĂRBĂTENI
VEST
Haldă de
steril de
mină
Mierleasa
2,16 125.567 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
62
MINA LIVEZENI
EST
Haldă de
steril de
mină - Puţ
auxiliar Est
Livezeni
1,09 143.997 Inactivă
Consiliul
municipal
Petrosani
Consiliul
municipal
Petrosani
63
MINA
ANINOASA
Haldă de
steril
Tericoane
Piscu
7,26
1.466.35
4
Inactivă –
parţial
ecologizat
ă
Consiliul
local
Aninoasa
Consiliul local
Aninoasa
64
MINA
ANINOASA
Haldă de
steril
Funicular
Sud
0,73 143.363 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
65
MINA VALEA
DE BRAZI
Haldă de
steril
Funicular
0,40 32.222 Inactivă
Primaria
Uricani
Primaria
Uricani
66
MINA VALEA
DE BRAZI
Haldă de
steril Puţ nr.
8
0,20 4.731 Inactivă
Primaria
Uricani
Primaria
Uricani
67
MINA LIVEZENI
SUD
Haldă de
steril Halda
aferentă
incintei
11,00 54.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
68
MINA VULCAN
II
Halda de
steril
Hypollit
0,5 2.500 Inactivă
Consiliul
local
Vulcan
Consiliul local
Vulcan
69
PREPARAŢIA
LUPENI
Haldă de
steril
Ramura I - II
13,4
4.690.00
0
Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
70
PREPARAŢIA
PETRILA
Haldă de
steril
Ramura I, II,
III, IV şi VI
30
5.105.00
0
Inactivă
Consiliul
local Petrila
Consiliul local
Petrila
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 141
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
71
PREPARAŢIA
PETRILA
Haldă de
steril
Ramura V
19,59
2.802.29
9
Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
72
MINA
BALOMIR
Haldă de
steril
Balomir
3,9 325.680 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
73
MINA
PAROŞENI SUD
Haldă de
steril
Tericon
cota 630
1,37 219.600
Inactivă -
înierbată
natural
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
74 E.M. LONEA
Haldă de
steril Lonea
I
2,10 350.000 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
75 E.M. LONEA
Haldă de
steril Jieţ
0,78 51.000 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
76 E.M.LIVEZENI
Haldă de
steril P.A nr.
2 - 3 incinta
Maleia
2,30 301.792 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
77 E.M.LIVEZENI
Haldă de
steril
U.P.Livezeni
2,38 427.057 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
78 E.M.VULCAN
Haldă de
steril Valea
Arsului
1,32 614.400 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
79 E.M. PAROŞENI
Haldă
Funicular
1,25 142.000 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
80 E.M. PAROŞENI
Haldă de
steril Valea
Lupului
3,80 658.890 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
81 E.M. LUPENI
Haldă
U.P.Lupeni
ram. III
23,56
8.500.00
0
Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
82
E.M.
BĂRBĂŢENI
Haldă de
steril
Mierlaşu
3,24 350.328 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
83
E.M.
BĂRBĂŢENI
Haldă de
steril
Galeria de
coastă
2,4 84.634 Inactivă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
84
E.M.
BĂRBĂŢENI
Haldă de
steril
Mierleasa
2,16 125.567 Inactiva
Primaria
Lupeni
Primaria
Lupeni
85 E.M.URICANI
Haldă de
steril
Funicular
Nou
2,90 467.153 Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
86 E.M.URICANI
Haldă de
steril
Funicular
11
1.000.00
0
Inactivă
Primaria
Uricani
Primaria
Uricani
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 142
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
Vechi
87
E.P.C.V.J.
VULCAN
Haldă de
steril
U.P.Coroieş
ti - ramura II
11,20
2.325.59
1
Activă
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
88
E.P.C.V.J.
VULCAN
Haldă de
steril
U.P.Coroieş
ti - ramura I
Funicular
12,60
3.150.00
0
Inactivă
Primaria
Municipiului
Vulcan
Primaria
Municipiului
Vulcan
89
E.P.C.V.J.
VULCAN
Iazul de
decantare
nr. II, U.P.
COROIESTI
(steril de la
prepararea
carbunelui)
10,8 1.500.00
0
Inactiv (in
conservar
e)
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
90
E.P.C.V.J.
VULCAN
Iazul de
decantare
nr. I, U.P.
COROIEŞTI
(steril de la
prepararea
carbunelui)
19,4 2.000.00
0
Activ
CNH
PETROSANI
CNH
PETROSANI
91
S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. –
Sucursala
Electrocentral
e Paroşeni
Depozitul/i
azul de
decantare
pentru
zgură şi
cenuşă
Valea
Căprişoara
(comparti
mentele
I+II)
46 1.790.00
0
Activ
S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. –
Sucursala
Electrocentr
ale Paroseni
S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. –
Sucursala
Electrocentral
e Paroseni

92
S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. Sucursala
Electrocentral
e Paroşeni
Depozitul/i
azul de
decantare
nou pentru
zgură şi
cenuşă
10 160.000 Activ S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. –
Sucursala
Electrocentr
ale Paroseni
S.C. TERMO
ELECTRICA
S.A. –
Sucursala
Electrocentral
e Paroseni
93
S.C.ELECTROC
ENTRALE DEVA
S.A.
Depozitul/i
azul de
decantare
Bejan
pentru
zgură şi
cenuşă
87 17.000.0
00
Activ
S.C.ELECTR
O
CENTRALE
DEVA S.A.
S.C.ELECTROC
ENTRALE DEVA
S.A.
94
S.C.
ELECTROCENT
RALE DEVA
S.A.
Depozitul/i
azul de
decantare
mal drept
50 5.500.00
0
Activ S.C.
ELECTROCE
NTRALE
DEVA S.A.
S.C. ELECTRO
CENTRALE
DEVA S.A.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 143
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
râul Mureş -
pentru
zgură şi
cenuşă
95
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA -
Cariera
Ohaba -
Ponor
Haldă de
steril din
cariera
Comarnic
2 30.000 Ecologizat
ă
Primaria
comunei
Pui
Primaria
comunei Pui
96
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA – mina
Boişa-Haţeg
Iazul de
decantare
Valea
Luponi
2,7 320.000 Ecologizat
C.N.C.A.F.
MINVEST
S.A. DEVA
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA –
Directia
pentru
Programul de
inchidere a
minelor
97
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VAŢA DE JOS –
cariera
Căzăneşti –
Valea
Ponorului
Haldă de
steril nr. 1
0,36 52.398 Ecologizat
ă
S.C. OMYA
CALCITA
S.A. VATA
DE JOS
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VATA DE JOS
98
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VAŢA DE JOS –
cariera
Căzăneşti –
Valea
Ponorului
Haldă de
steril nr. 2
0,43 127.272 Activă
S.C. OMYA
CALCITA
S.A. VATA
DE JOS
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VATA DE JOS
99
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VAŢA DE JOS –
cariera
Căzăneşti –
Valea
Ponorului
Haldă de
steril nr. 4
0,89 23.126 Activă
S.C. OMYA
CALCITA
S.A. VATA
DE JOS
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VATA DE JOS
100
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VAŢA DE JOS –
cariera
Căzăneşti –
Valea
Ponorului
Haldă de
steril nr. 6
0,20 7.157 Ecologizat
ă
S.C. OMYA
CALCITA
S.A. VATA
DE JOS
S.C. OMYA
CALCITA S.A.
VATA DE JOS
101 E.M. VEŢEL
Haldă puţ
de
extracţie
Veţel
2,95 - Inactivă,
stabilă
C.N.C.A.F.
MINVEST
S.A. DEVA
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA
102 E.M. VEŢEL
Haldă 1
Mai
0,019 - Inactivă,
stabilă
C.N.C.A.F.
MINVEST
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 144
Nr.
crt.
Unitatea
economică
Denumirea
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Volumul
haldei
(m
3
)
Starea
tehnică
Proprietar Administrator
S.A. DEVA DEVA
103 E.M. VEŢEL
Haldă
Filimon
Sârbu
0,12 - Inactivă,
stabilă
C.N.C.A.F.
MINVEST
S.A. DEVA
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA
104 E.M. VEŢEL
Haldă
Galeria IX
0,41 - Inactivă,
stabilă
C.N.C.A.F.
MINVEST
S.A. DEVA
C.N.C.A.F.
MINVEST S.A.
DEVA
105
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
Haldă
Lelese Vest
1,70 - Activă S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
106
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
Haldă
Cariera
Zlaşti
1,20 - Activă S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
107
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
Haldă
Teliuc III
1,80 - Activă S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
S.C. TALC
DOLOMITA
S.A. ZLAŞTI
108 Mina Ionaşcu Haldă Puţ X
1,70 30.000 Inactivă –
Supusă
procedurii
de
închidere
CNH –
Petroşani,
E.M. Vulcan
CNH –
Petroşani, E.M.
Vulcan
TOTAL 1166,523
Suprafaţa ocupată de halde în jud. Hunedoara este de 1166,523 ha.
2.2.8.2.2 Riscuri tehnologice
Riscuri industriale
În economia judeţului, ponderea o deţine industria din care, predominante sunt
ramurile industriei miniere şi metalurgice; o pondere importantă o deţin şi ramurile:
energie electrică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materialele de construcţii,
industria uşoară, industria alimentară, etc.
Principalele surse industriale de poluare din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice
(S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan), unităţile de producere a
energiei electrice şi termice (S.C. Electrocentrale S.A. Deva, S.E. Paroşeni şi S.C.
Acvacalor S.A. Brad - Uzina Electrică Gurabarza), unităţile de producere a materialelor
de construcţie (S.C. Carpatcement Holding S.A. Deva – Punct de lucru Chişcădaga,
S.C. Carmeuse Holding S.A. Braşov – Punct de lucru Chişcădaga, S.C. Macon S.A.
Deva, S.C. Refraceram S.A. Baru – Mare, S.C.Talc Dolomita S.A. Zlaşti, S.C. Omya Calcita
S.A. Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii din ţară C.N.H. Petroşani şi C.N.C.A.F.
Minvest Deva.
Exploatarea şi prepararea cărbunelui:
ƒ Exploatarea cărbunelui în unităţile CNH Petroşani (Valea de Brazi, Uricani,
Bărbăteni, Lupeni, Paroşeni, Vulcan, Livezeni, Petrila şi Lonea) - toate în Valea
Jiului - prezintă o ameninţare asupra mediului, în primul rând prin tratarea
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 145
necorespunzătoare a apelor reziduale. Suprafaţa afectată este de
aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;
ƒ Unităţile de preparare a cărbunelui sunt situate la Lupeni, Coroeşti şi Petrila.
Unităţile de la Petrila şi Lupeni sunt închise şi vor intra în procedură de
reconstrucţie ecologică a perimetrelor afectate. Datorită epurării
necorespunzătoare a apei folosită în procesele tehnologice, aceste unităţi
afectează în primul rând apa;
ƒ Impactul asupra calităţii vieţii include atât imposibilitatea de a folosi malurile
râurilor pentru agrement (acolo unde apele uzate sunt deversate), cât şi
impactul peisagistic ca rezultat al culorii apei;
ƒ Impactul asupra mediului natural include influenţa asupra florei şi faunei
acvatice din Valea Jiului.
Exploatarea minereurilor feroase şi neferoase:
ƒ Sucursala Minieră Brad cuprinde: Valea Arsului, Barza şi Dealul Fetii.
Ameninţarea asupra mediului este cauzată în primul rând de metalele grele şi
se resimte în aer, apă şi sol. Suprafaţa afectată este de aproximativ 5% din
suprafaţa judeţului. Principalii factori de stres sunt metalele grele ca: Pb, Zn,
Cu, Fe şi Mn;
ƒ Impactul asupra calităţii vieţii include imposibilitatea de a folosi în activităţile
agricole solul contaminat;
ƒ Impactul asupra mediului natural include contaminarea apelor subterane.
Exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii:
ƒ În judeţul Hunedoara sunt exploatate următoarele materiale de construcţii:
andezit, argilă, bazalt, bentonită, calcit, dolomit, gips, calcar, marmură, cuarţ,
talc, travertin, etc.;
ƒ Aproximativ 10% din suprafaţa judeţului Hunedoara este afectată de
exploatările mai sus amintite;
ƒ Impactul asupra calităţii vieţii include imposibilitatea de a folosi malurile
râurilor (cu apa poluată datorită activităţilor miniere) pentru agrement,
precum şi zgomotul şi vibraţiile;
ƒ Impactul asupra mediului natural include influenţa negativă asupra faunei şi
florei acvatice şi terestre (modificări ale ecosistemelor râurilor Certej şi
Geoagiu);
ƒ Fabrica de Ciment de la S.C. Carpatcement S.A. Deva, produsele refractare
de la S.C. Macon S.A. Deva şi S.C. Refraceram S.A. Baru Mare, producţia de
marmură de la S.C. Marmosim S.A. Simeria influenţează 10% din suprafaţa
judeţului Hunedoara. Ameninţarea asupra mediului constă în poluarea apei,
solului şi aerului.
Industria metalurgică:
ƒ Este reprezentată de două complexe: Hunedoara şi Călan (împărţită în mai
multe unităţi, parţial nefuncţionale). Prin poluarea apei, solului şi aerului,
acestea afectează o suprafaţă de cca. 10% din cea a judeţului Hunedoara
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 146
ƒ Impactul asupra mediului natural include degradarea solului, scăderea
calităţii apei subterane şi influenţa negativă asupra florei şi faunei acvatice.
Sectorul energetic - Centralele termice şi centralele de încălzire locale
ƒ În judeţul Hunedoara sunt prezente trei mari surse de poluare a aerului –
Termocentrala Paroşeni şi Termocentrala Mintia, care funcţionează pe bază
de cărbune brun şi CET Gurabarza care funcţionează pe baza de păcură;
ƒ De asemenea există două sisteme de încălzire locale, unul în Petrila (21 boilere
pentru locuinţe, pe bază de cărbuni) şi un altul la Aninoasa (3 boilere pentru
locuinţe, pe bază de cărbuni). Principalul factor de stres este dat de poluarea
aerului cauzată de combustii precum şi de praf. Suprafaţa afectată este de
aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;
ƒ Impactul asupra mediului natural include ploile acide.
Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 147
Tabelul 2-3: Emisiile în atmosferă de poluanţi gazoşi şi pulberi din industrie, în judeţul Hunedoara

Grupe de activitate Cantitate(t/an)

Arderi în
energetică şi
industrii de
transformare
Arderi în
industria de
prelucrare
Procese de
producţie
Extracţia şi
distribuţia
combustibiliori
fosili

SO2 40705,55 573,14 0,29 - 41278,98
NOx 11128,00 1475,05 35,77 - 12638,82
NMVOC 1234,89 108,32 33,37 5812,00 7188,58
CH4 36,43 2,89 1,38 96708,12 96748,82
CO 660,73 58,88 60,83 - 780,44
CO2 4332,32 498,09 - - 4830,41
N2O 580,58 5,40 - - 585,98
NH3 - 0,002 - - 0,002
Pulberi 17,33 - - - 17,33
As - 0,12 0,0008 - 0,1208
Cd - 0,059 0,002 - 0,0610
Cr - 0,51 0,53 - 1,04
Cu - 0,00002 0,01 - 0,01
Hg - 0,25 0,00008 - 0,25
Ni - 0,29 0,79 - 1,08
Pb - 2,89 0,40 - 3,29
Se - 1,87 - - 1,87
Zn - 2,14 4,41 - 6,55
TSP - 2767,02 1888,51 - 4655,53
DIOX - - 0,0000008 - 0,0000008
PAH - - 0,002 - 0,002
Datorită complexităţii construcţiilor, instalaţiilor şi proceselor tehnologice, a
caracteristicilor materiilor prime şi deşeurilor rezultate, a suprafeţelor ocupate,
termocentralele prezintă impacturi negative asupra tuturor factorilor de mediu: apă,
aer, sol.
Pulberile (cenuşa zburătoare) au efecte locale asupra mediului înconjurător, emisiile de
SO2 şi NOx contribuie la formarea “ploilor acide”, cu acţiune regională, în timp ce
emisiile de CO2 contribuie la creşterea “efectului de seră”. Emisiile de CO, CO2, N2O,
NOX afectează stratul de ozon.
Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea
termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale
din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a
emisarilor. Scăpările prin neetanşietăţi sau cele generate accidental din rezervoarele
de ulei şi păcura pot provoca impurificarea apelor de suprafaţă, a solului şi a pânzei
freatice.
Depozitele de cărbune şi mai ales cele de zgură şi cenuşă constituie surse potenţiale
de poluare a aerului şi solului (datorită spulberării de către vânt a particulelor), precum
şi a apelor, ele ocupând suprafeţe importante de teren.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 148
Amenajările hidroenergetice, deşi nu constituie surse de poluare, au impact complex
asupra mediului înconjurător. În cazul acumulărilor mari sunt ocupate importante
suprafeţe de teren din fondul agricol sau silvic şi sunt necesare strămutări care
afectează populaţia din zonă.
Totodată, apariţia unei amenajări hidroenergetice induce modificări în: morfologia
cursului de apă, regimul debitelor, transportul aluvionar, regimul freatic, influenţând
direct sau indirect flora, fauna sau chiar clima zonei. Lucrările de şantier, carierele,
balastierele, în lipsa unor măsuri corecte de exploatare şi de redare în circuitul natural,
au efecte nefavorabile asupra factorilor de mediu.
Deşi nu sunt surse de poluare (aşa cum sunt încadrate termocentralele) liniile şi staţiile
electrice prezintă totuşi impacturi negative asupra mediului înconjurător, ca de
exemplu:
ƒ asupra terenului afectat (defrişarea pădurilor pentru execuţie şi
amplasament), interdicţii pentru amplasarea în vecinătate a altor obiective,
potenţial de inducţie, posibilitate de contaminare a solului şi a apelor cu ulei
sau PCB;
ƒ asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în ”curenţi slabi”;
ƒ asupra urbanismului (impactul vizual).
Poluanţii rezultaţi din arderea combustibililor fosili conduc nu numai la deteriorarea
calităţii atmosferei ci şi a celorlalţi factori de mediu. Pentru o zonă urbană, al doilea
factor important care poate fi afectat de poluare îl reprezintă: materialele, construcţiile
şi instalaţiile.
Datele au fost extrase din “Hotărârea 125/2007 a Consiliului Judeţean Hunedoara”.
2.2.8.2.3 Deponii
La nivelul judeţului există în prezent un număr de 13 depozite neconforme clasa „b” în
zona urbană şi 9 depozite neconforme comunale. În fiecare comună din judeţul
Hunedoara există suprafeţe ocupate de rampe de depozitare neautorizate,
suprafeţele lor însumând cca 46 ha. Aceste depozite şi-au sistat depozitarea sau îşi vor
înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21
aprilie 2005, privind depozitarea deşeurilor, iar cele rurale vor sista depozitarea până la
16 iulie 2009.
Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara este prezentată în
tabelul următor:
Figura 2-1: Situaţia depozitelor neconforme urbane din judeţul Hunedoara
Sursa datelor Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Hunedoara
2008.
2 2. .2 2. .9 9 E Ec ch hi ip pa ar re ea a e ed di il li it ta ar ră ă 2 20 00 08 8
2.2.9.1 Gospodărirea complexă a apelor
2.2.9.1.1 Analiza situaţiei existente
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 149
Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din
partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului
Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.
Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea
Brad, intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din
judeţ are cca. 74 km, cu un bazin de peste 1.000 km2 şi un debit mediu Q=13,9 m3/s.
Mureşul are ca 109 km lungime, un bazin hidrografic de 6.591 km
2
în cuprinsul judeţului şi
un debit cuprins între 93 m3/s la intrarea în judeţ şi 142 m
3
/s în restul judeţului. Cei mai
importanţi afluenţi ai râului Mureş sunt: Geoagiu (41 km; 321 km2), Căian (20 km; 170
km2), Beriu (47 km; 408 km2), Strei (93 km; 1.926 km2; cu afluenţii: Râu Bărbat, Ruşor,
Şerel, Râu Alb, Râu Mare), Cerna (73 km; 738 km2).
Jiul se formează prin unirea la Iscroni a două râuri: Jiul de Vest (55 km; 534 km2;
Q=10,6 m3/s) şi Jiul de Est (28 km; 479 km2; Q=7.5 m3/s), afluentul cel mai lung fiind
Jieţul (25 km; 81,5 km2).
Resursele de apă, calitatea apei
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crişuri:
‰ resurse de apă teoretice: 3116,4 mil. mc;
‰ resurse de apă utilizabile: 744,734 mil. mc.
Prelevări de apă
Prelevările de apă la nivelul b. h. Crişuri:
‰ din subteran:
• alimentare cu apă de gospodărie comunală: 355,3 mii mc.;
• alimentarea cu apă în scop industrial: 200,2 mii mc.
‰ de suprafaţă :
• alimentare cu apă de gospodărie comunală: 729,1 mii mc.;
• alimentarea cu apă în scop industrial: 258,5 mii mc.;
• alimentare cu apă pentru piscicultură: 800 mii mc.
Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri:
‰ de gospodărie comunală: 1040,5 mii mc.;
‰ industrial: 267,6 mii mc., din care apă de mină 27,6 mii mc.;
‰ piscicultură: 800 mii mc.
Mecanismul economic în domeniul apelor
În judeţul Hunedoara, la nivel de b. h. Crişuri, sunt încheiate 12 contracte de livrări de
apă şi 7 contracte de prestări servicii. În cursul anului 2006, în judeţul Hunedoara, s-au
aplicat penalităţi în valoare de 45645,92 RON din care la:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 150
‰ S.C. Apa Prod S.A. Deva – 26506,5 RON;
‰ Filiala Bradmin S.A. ;
‰ Ape de suprafaţă;
‰ Starea râurilor interioare.
Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2006, s-a făcut
după Ordinul 161/2006, pentru concentraţii medii anuale ale indicatorilor determinaţi.
Situaţia tronsoanelor de râuri în clase de calitate, de pe teritoriul judeţului Hunedoara,
în anul 2006 se prezintă în tabelul următor:
Tabelul 2-4: Tronsoane de râuri în clase de calitate
Nr.
crt.
Cursul de apă Total km pt. jud.
Hunedoara
Clasa
I
Clasa
II
Clasa
III
Clasa
IV
Clasa
V
1. RÂUL MUREŞ 109 -- 109 -- -- --
2. RÂUL STREI 93 62 31 -- -- --
3. RÂULCERNA 73 63 10 -- -- --
4. RÂUL GEOAGIU 41 -- 41 -- -- --
5. RÂUL ARDEU 25 -- 25
6. RÂUL SIBIŞEL 28 28 -- -- -- --
7. RÂUL GALBENA 34 -- 34 -- -- --
8. RÂUL ORĂŞTIE 51 44 7 -- -- --
9. RÂUL ZLATA 18 18 -- -- -- --
10. RÂUL CERTEJ 18 -- -- -- -- 18
11. CANAL CÂRLETE 19 -- 19 -- -- --
12. RÂUL BREAZOVA 29 29 -- -- -- --
13. RÂUL RITIŞOARA 7 7 -- -- -- --
14. RÂUL PEŞTIŞ 22 22 -- -- -- --
15. RÂUL SÂRBI 24 -- 24 -- -- --
16. RÂUL CRIŞUL ALB (izvor
confluenţă V. Bucureşci)
30 -- 30 -- -- --
17. RÂUL CRIŞUL ALB (confluenţă
Bucureşci - limită jud. HD – AR)
44 -- 44 -- -- --
18. V. RIBIŢA (Izv. – Confluenţă Criş
Alb)
20 -- 20 -- -- --
TOTAL 685 273 394 -- -- 18
Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate, conform situaţiei globale evaluate
în anul 2006, se prezintă asfel:
Tabelul 2-5: Secţiunile de control pe clase de calitate
Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate
I II III IV V
Bazinul
hidrografic
Nr. total
secţiuni
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
CRIŞ 3 - - 3 100 - - - - - -
MUREŞ 20 8 40 11 55 - - - - 1 5
JIU
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 151
Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în anul 2006, s-a făcut
după Ordinul 161/2006 şi este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2-6: Secţiunile de monitorizare în categorii de calitate
Categoria de calitate Nr.
crt.
Cursul de apă Secţiunea de
control
RO Metale RN Salini-
tate
Caract.
globală
1. R. MUREŞ GELMAR II II II II II
2. R. MUREŞ BRĂNIŞCA II II II II II
3. R. STREI BARU MARE I I I I I
4. R. STREI PETRENI I I I I I
5. R. CERNA TOPLIŢA I I I I I
6. R. CERNA SÂNTUHALM II II II I II
7. R. GEOAGIU BALŞA I I I I II
8. R. GEOAGIU GEOAGIU I I I I II
9. R. ORĂŞTIE COSTEŞTI I I I I I
10. R. ORĂŞTIE AV. ORĂŞTIE II II II I II
11. R. GALBENA HAŢEG II II I I II
12. R. CERTEJ BÂRSĂU II V II III V
13. R. ARDEU BOZEŞ I III I II II
14. R. SIBIŞEL PRIZĂ ORĂŞTIE I I I I I
15. R. ZLATA GURA ZLATA I I I I I
16. CANAL CÂRLETE PRIZA HAŢEG I I I I II
17. R. BREAZOVA ZEICANI I I I I I
18. R. RITIŞOARA PRIZA GHELARI I I I I I
19. R. PEŞTIŞ NANDRU I I I I I
20. R. SÂRBI SÂRBI I I I I II
21. R.CRIŞUL ALB AM. DRAGU BRAD I III I I II
22. R.CRIŞUL ALB CRIŞCIOR I IV I I II
23. R.CRIŞUL ALB BAIA DE CRIŞ I IV I I II
24. R.CRIŞUL ALB –V.RIBIŢA AM. RIBIŢA I III I I II
Notă: RO – regim de oxigen;
RN – regim de nutrienţi
Informaţii privind calitatea biologică a cursurilor de apă au fost furnizate de către
Direcţia Apelor Târgu Mureş pentru apele din bazinul hidrografic Mureş, pentru apele
din bazinul hidrografic Jiu, după cum urmează:
Tabelul 2-7: Calitatea biologică a cursurilor de apă
Elemente de calitate biologică Râul Secţiunea
MZB FPL mFB Încadrare
biologică
Gelmar II II II II Mureş
Brănişca II II II II
Balşa II II II II Geoagiu
Geoagiu II II II II
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 152
Ardeu
Bozeş I II III II
Costeşti I II II I Oraştie
Av. Orăştie II II II II
Sibişel
Priză Orăştie I II II I
Baru Mare I I I I Strei
Petreni I II II II
Zlata Gura Zlata I I I I
Galbena Haţeg II II II II
Canal Cârlete Priză Haţeg II II II II
Breazova Zeicani I II II I
Topliţa I II II I Cerna
Sântuhalm II II II II
Ritişoara Priză Ghelari I II II I
Peştiş Nandru I II II I
Certej Bârsău PB III PB V
Sârbi Sârbi I II II II
Notă: MZB – macrozoobentos;
FPL – fitoplacton;
mFB – microfitobentos;
Încadrarea s-a efectuat conform Ordinului 1146/10 decembrie 2002, pentru
concentraţia echivalentă cu valoarea de 90 % percentile ale concentraţiilor regăsite în
campanile lunare.
Situaţia tronsoanelor de râuri, după valorile medii pentru toţi indicatorii de calitate, de
pe teritoriul judeţului Hunedoara se prezintă astfel (conf. Raport Anual de Mediu 2005 ):
În anul 2002, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 586 km, 367 km se încadrează
la categoria I de calitate, 187 km la categoria II de calitate, 32 km la categoria
degradate:
Figura 2-2: Calitate receptori naturali 2002
În anul 2003, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 586 km, 384 km se încadrează
la categoria I de calitate, 229 km la categoria II de calitate, 32 km la categoria
degradate:
Figura 2-3: Calitate receptori naturali 2003
În anul 2004, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 589 km, 358 km se încadrează
la categoria I de calitate, 213 km la categoria II de calitate, 18 km la categoria
degradate:
Figura 2-4: Calitate receptori naturali 2004
În anul 2005, din lungimea totală a cursurilor de râuri de 596 km, 113 km se încadrează
la categoria I de calitate, 339 km la categoria II de calitate, 126 km la categoria III de
calitate şi 18 km la categoria a V – a de calitate:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 153
Figura 2-5: Calitate receptori naturali 2005
Comparate, valorile medii obţinute în anul 2005 la indicatorii ce caracterizează
încărcarea organică, cu valori medii din anul anterior se constată că deşi există mici
diferenţe la concentraţiile oxigenului dizolvat, la CBO5 şi CCO - Mn, situaţia este
asemănătoare, respectiv 302 km se încadrează la categoria I de calitate, 235 km la
categoria II de calitate şi 59 km la categoria III de calitate.
Din totalul de 596 km cursuri de râuri urmărite calicativ, după regimul de mineralizare,
469 km fac parte din categoria I de calitate, 109 km din categoria II de calitate şi 18 km
se situează în categoria V de calitate.
După valorile medii ale indicatorilor de calitate din grupa nutrienţi, 157 km se
încadrează în categoria I de calitate, 295 km se încadrează în categoria a II de calitate
şi 144 km se situează în categoria a III –a de calitate.
Se menţine situaţia din anul precedent pentru cei 18 de km din râul Certej, care se
situează în afara categoriilor datorită concentraţiilor ionilor de metale grele: Mn (7+) şi
Zn (2+).
Starea lacurilor
Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş, în anul 2006, din punctul de vedere al
indicatorilor gradului de eutrofizare, se prezintă în tabelul următor:
Tabelul 2-8: Calitatea lacurilor din bazinul hidrografic Mureş
CRITERII (indicatori) PENTRU STABILIREA STĂRII TROFICE
Substanţe biogene
Nr.
crt.
Lacul

Clorofila „a”
(mg/l)
Azot mineral
(mgN/l)
Fosfor
total
(mgP/l)
Biomasa
fitoplanctonică
Maximă din zona
fotică/biomasă
medie anuală
(mg/l)



Încadrare
globală
1.
Gura
Apelor
5,45
mezotrof
0,458
mezotrof
0,0104
mezotrof
0,177 –
ultraoligotrof
0,064 - ultraoligotrof
oligotrof

2. Haţeg
3,88
mezotrof
0,564
mezotrof
0,0148
mezotrof
1,442 – oligotrof
0,327 - ultraoligotrof
oligotrof

3. Cinciş
9,82
eutrof
0,545
mezotrof
0,0245
mezotrof
3,577 – mezotrof
0,842 - ultraoligotrof
oligotrof
(cu uşoare
tendinţe
spre
mezotrof)
4. Subcetate
0,783
eutrof
0,783
eutrof
0,0235
mezotrof
0,577 –
ultraoligotrof
0,279 - ultraoligotrof
oligotrof

5. Bucura
0,174
ultraoligotrof
0,174
ultraoligotrof
0,0079 2,804 - oligotrof
0,993 - ultraoligotrof
ultraoligotrof
spre
oligotrof
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 154
ultraoligotrof
Apele subterane
În mediul rural se constată o afectare a calităţii apei provenită din sursele individuale
de profunzime. Cauzele sunt multiple: perimetre de protecţie sanitară a fântânilor
necorespunzătoare, surse de contaminare în vecinătate, provenite din gospodăriile
individuale, neigienizarea anuală a fântânilor, construcţie sau amplasament
necorespunzător.
În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-a monitorizat un singur foraj
– Baia de Criş F2, la care s-au analizat, prin laboratorul DA Crişuri Oradea un nr. de 7
indicatori dintre care, conform Legii 458/2002, nu s-au constatat depăşiri.
Din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele:
Tabelul 2-9: Analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva.
Nr.
crt.
Secţiune de prelevare Cod foraj Categoria de calitate
conform legii 311/2004
1. Orăştie F2 P
2. Geoagiu F1 P
3. Aurel Vlaicu F1 P - N
4. Călan F2 P - N
5. Călan F1 N
6. Şoimuş F1 N
7. Haţeg F2 P
Notă: N – nepotabil, P – potabil.
Calitatea cursurilor de apă depinde în mare măsură de capacităţile şi calitatea
epurării apei uzate rezultate din activităţtile umane.
La nivel naţional, în ceea ce priveşte starea fizică, chimică şi biologică a apelor de
suprafaţă din România şi pe baza a 781 de secţiuni de supraveghere, aproximativ
22.4% dintre acestea aparţineau, în 2005, categoriilor de apa IV şi V. Problemele legate
de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane provin în principal din apele
uzate neepurate deversate în cursurile de apă şi însumează 79% din totalul apei uzate
produse în România.
România a adoptat aquis-ul de mediu şi urmăreşte să colecteze, pănă în 2015, 60% din
apele deversate, ceea ce reprezintă o dublare a capacităţii disponibile la nivelul
anului 2004. Nevoile de investiţii din acest domeniu sunt o mare provocare pentru ţara
noastră din punct de vedere financiar, economic şi administrativ. În România, apele de
suprafaţă sunt utilizate ca surse de apa potabilă şi prin urmare calitatea apei potabile
depinde, în linii mari, de calitatea sursei şi a tratării corespunzătoare a acesteia.
2.2.9.1.2 Alimentarea cu apă
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 155
Judeţul Hunedoara, din punct de vedere administrativ, este sistematizat în 14 localităţi
urbane şi 55 de comune cu o populaţie totală de 487 115 locuitori. Din totalul
populaţiei un procent de 81,41% (396 585 locuitori) este racordată la reţeaua de apă
potabilă (conform Anuar 2006 al judeţulu Hunedoara).
Staţiile de tratare a apei tratează în vederea potabilizării apa provenind din
următoarele surse:
‰ de suprafaţă 16 staţii (54,2%);
‰ de profunzime 7 staţii (25%);
‰ surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 5 staţii (20,8%)).
Analizele efectuate în cursul anului 2006 la apa brută, în cadrul monitorizări de control
efectuată de către producătorii de apă, apă care provine din sursele de suprafaţă şi
este tratată în vederea potabilizării au relevat faptul că aceasta se încadrează în
condiţiile prevăzute de NTPA 013/2005 într-un procent de 100% din cazuri în condiţiile
prevăzute în categoria 1.
În judeţul Hunedoara sunt 28 de staţii de tratare a apei din care 16 (54,16%) sunt
autorizate sanitar (dintre care în cadrul programul Sapard care prevede alimentarea
cu apă a localităţilor rurale s-au amenajat 4 noi staţii în cursul anului 2004).
Date despre staţiile de tratare a apei, pentru anul 2006:
1. Staţia de tratare a apei Sântamărie Orlea:
‰ consumatori:103221; reprezentând populaţiile din localităţile: Deva, Simeria,
Haţeg, Călan şi parţial satele limitrofe: Comunele Sântămăria Orlea, Bretea,
Băcia, Simeria – distribuţie;
‰ sursa de apă de suprafaţă - baraj Orlea cu un debit de 43200 mc/zi, staţia
tratează 500 l/sec.;
‰ neasigurarea perimetrului de protecţie sanitară la captare conform HGR
930/2005;
‰ în cazul în care parametrii apei brute nu se încadrează în categoria AI de
folosinţă în staţie se reduce debitul de tratare până la aproximativ 250 – 300
l/sec.;
‰ eficienţa staţiei: în cazul unei ape brute care nu se încadrează în categoria A I
de folosinţă, se face preclorinare;
Probleme deosebite:
‰ ineficienţă pe treptele de tratare;
‰ nici până în prezent nu a fost montată o sursă de căldură la microsite, în
consecinţă este imposibilă efectuarea corectă a preclorinării în anotimpul rece;
‰ s-au finalizat lucrările la cel de al doilea decantor;
‰ nu s-a amenajat platforma de nisip cuarţos.
Trepte de tratare sunt: preclorinare, decantare cu coagulare (în caz de turbidităţi mari
ale apei brute), filtrare rapidă, clorinare finală.
Riscuri asupra sănătăţii populaţiei:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 156
‰ ineficienţă pe treptele de tratare în cazul în care apa brută are turbiditatea
crescută, ceea ce impune reducerea debitului tratat, sau chiar oprirea staţiei;
‰ necesitatea hiperclorinării apei distribuite deoarece reţeaua de distribuţie fiind
veche, s-au înregistrat multe avarii şi numai în acest mod se reuşeşte menţinerea
clorului rezidual liber de control la capete de reţea în localităţile urbane
aprovizionate.
- A.S.F. nr.744/1.03.2002 - cu program de conformare
2. Staţia de tratare a apei Batiz - este în conservare
3. Staţia de tratare aparţinând de S.C.Goscom Oraştie S.A.
‰ consumatori: 20700 - aparţine oraşului Orăştie;
‰ sursa de apă -de suprafaţă: râul Sibişel şi râul Râuşor; cu un debit de 11664
mc/zi;
‰ apa brută în cele mai multe cazuri s-a încadrat în categoria A I-a de folosinţă a
NTPA/2002;
‰ eficienţa: cea globală s-a încadrat în normele sanitare în anul 2005.
Probleme deosebite:
‰ zona de protecţie sanitară la staţie nu este asigurată complet, de aceea au fost
solicitate măsuri compensatorii dat fiind faptul că este teren viran neinclus în
circuitul agricol sau industrial;
‰ este necesară hiperclorinarea apei distribuite pentru a avea siguranţa
microbiologică a apei distribuite până la capăt de reţea şi aici reţeaua de
distribuţie este veche, astfel au loc frecvente avarii;
Trepte de tratare: decantare cu coagulare (în caz de turbidităţi mari ale apei brute),
filtrare rapidă, clorinare finală.
Riscuri asupra sănătăţii populaţiei:
‰ necesitatea hiperclorinării apei distribuite deoarece reţeaua de distribuţie fiind
veche, s-au înregistrat multe avarii şi numai în acest mod se reuşeşte menţinerea
clorului rezidual liber de control la capete de reţea în localităţile urbane
aprovizionate.
‰ A.S.F. nr.1283/25.06.2003.
4. Staţia de Repompare - Reclorinare Crişeni
‰ aprovizionează localitatea Călan - 13.000 locuitori, cu apã provenită din Staţia
de tratare Sântămărie- Orlea (staţie autorizată sanitar);
‰ problemele sunt asociate în special reţelei de distribuţie care este veche. Au
existat asociaţii de locatari care au fost blindate ca urmare a datoriilor existente.
Staţii de tratare noi, amenajate prin programul Sapard în anul 2004 şi 2005
1. Staţia de tratare Sibişelul Nou aparţinând de S.C.Activitatea Goscom S.A Orăştie
‰ Staţie oprită, în conservare.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 157
2. Staţia de tratare a apei Rişculiţa, aparţinând de Consiliul Local Baia de Criş
‰ Staţie oprită, în conservare.
3. Staţia de tratare a apei Boiu, aparţinând de Consiliul Local Rapoltu Mare.
‰ consumatori: 1677 locuitor, aparţin localităţilor Folt, Boiu, Bobâlna şi Rapoltul
Mare;
‰ sursa de apă: Izvor Boiu captat prin intermediul unui dren de 5m lungime,
prevăzut cu filtru invers, adiacent unei camere de captare cu trei
compartimente. Debit de 950,4 mc/zi;
‰ Trepte de tratare: dezinfecţie;
‰ Autorizată sanitar nr: 242/08.12.2004 cu program de conformare (care nu a fost
respectat în totalitate);
‰ realizarea perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever la captare şi staţia
de tratare conform H.G. 930/2005 cât şi stabilirea prin Consiliul Local al Primăriei
a unei hotărâri privind modul în care e admisă utilizarea suprafeţelor incluse în
zonele de protecţie sanitară conform HG 930/2005 şi marcarea cu plăcuţe
avertizoare a perimetrului cu regim sever;
‰ se determină clorul rezidual liber orar din întreaga reţea de distribuţie cu
ortotoluidină, comparând rezultatele cu o scală de clor şi se consemnează într-
un registru păstrat în sediul Primăriei;
‰ dotarea staţiei cu un aparat de clorinare de rezervă;
‰ analizarea tuturor parametrilor fizico-chimici şi microbiologici pentru apă
potabilă conform Legii 311/2004;
‰ realizarea unui plan de funcţionare a staţiei;
‰ Anunţarea oricăror defecţiuni apărute în funcţionarea staţiei precum şi a tuturor
avariilor apărute pe sistemul de distribuţie. Anunţarea imediată a abaterilor de la
normele de potabilitate a calităţii apei furnizate;
‰ având în vedere neîndeplinirea tuturor prevederilor din planul de conformare şi
a hiperclorinării nejustificate a apei furnizate, staţia nu este autorizată sanitar nici
în prezent;
‰ având în vedere că distribuţia se face prin cişmele stradale şi nu există reţea de
canalizare, populaţia care beneficiză de această apă va fi anunţată că nu se
foloseşte apă decât pentru băut, nu pentru spălarea la cişmea a hainelor,
animalelor, maşinilor, utilajelor agricole cu respectarea Acordului de mediu HD
1645/18.11.2004.
4. Staţia de tratare a apei Boşorod, aparţinând de Consiliul Local Boşorod
‰ consumatori: 1000 locuitori; localităţile: Boşorod, Chitid;
‰ sursa de apă – de suprafaţă : Pârâul Luncani, debit de 622,08 mc/zi;
‰ tratarea apei se face prin intermediul unei staţii de tratare -modul automat-
containerizată la fel ca cea de la Rişculiţa;
‰ Autorizată sanitar nr: 233/30.11.2004 cu program de conformare;
‰ realizarea perimetrului de protecţie sanitară cu regim sever la captare şi staţia
de tratare conform HG 930/2005 cât şi stabilirea prin Consiliul Local al primăriei a
unei hotărâri privind modul în care e admisă utilizarea suprafeţelor incluse în
zonele de protecţie sanitară conform HG 930/2005 şi marcarea cu plăcuţe
avertizoare a perimetrului cu regim sever;
‰ asigurarea pentru personalul care deserveşte staţia de tratare a unui laborator
pentru determinarea orară a clorului rezidual liber pentru apa tratată şi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 158
distribuiţă în reţea (inclusiv a dotării minime obligatorii), a unui vestiar, grup
sanitar cât şi instruirea corespunzătoare conform Ordinului M.S. nr. 40034/2004,
efectuarea examinărilor necesare la angajare şi periodice conform Ordinului
M.S. nr. 933/2004;
‰ până la amenajarea laboratorului se va determina clorul rezidual liber orar din
întreaga reţea de distribuţie cu ortotoluidină comparând rezultatele cu o scală
de clor şi se vor consemna într-un registru păstrat în sediul Primăriei;
‰ dotarea staţiei cu un aparat de clorinare de rezervă;
‰ analizarea calităţii (conform monitorizării de control) apei atât la ieşirea din
staţie cât şi în reţea pe toate localităţile săptamânal printr-un laborator abilitat;
‰ analizarea tuturor parametrilor fizico-chimici şi microbiologici pentru apa
potabilă conform Legii 311/2004;
‰ realizarea unui plan de funcţionare a staţiei şi a unui plan de monitorizare de
audit şi control al apei tratate şi distribuite în reţea;
‰ anunţarea oricăror defecţiuni apărute în funcţionarea staţiei precum şi a tuturor
avariilor apărute pe sistemul de distribuţie. Anunţarea imediată a abaterilor de la
normele de potabilitate a calităţii apei furnizate;
‰ având în vedere numărul insuficient de analize efectuat până în prezent se vor
menţine avertizările (aplicate pe cişmele) privitor la caracterul încă la risc al apei
furnizate populaţiei până când vor exista trei determinări consecutive ale apei
furnizate care să se încadreze în normele de potabilitate;
‰ având în vedere că distribuţia se face prin cişmele stradale şi nu există reţea de
canalizare, populaţia care beneficiză de această apă va fi anunţată că nu se
foloseşte apă decât pentru băut, nu pentru spălarea la cişmea a hainelor,
animalelor, maşinilor, utilajelor agricole cu respectarea Acordului de mediu HD
248/27.09.2002.
5. Staţia de tratare a apei Hobiţa (PUI), aparţinând de Consiliul Local Pui
‰ sursa de apă – de suprafaţă: Râul Bărbat, din conducta de aducţiune a Staţiei
Sânpetru de la Hunedoara;
‰ tratarea apei se face prin intermediul unei staţii de tratare - modul automat -
containerizată la fel ca cea de la Rişculiţa;
‰ S-a depus documentaţia de autorizare sanitară în luna decembrie 2006, staţia
fiind în curs de evaluare a condiţiilor igienico - sanitare de funcţionare şi de
evaluare a capacităţii de tratare concretizată prin distribuirea către populaţia
din comuna Pui, cu localităţile aferente, a unei ape tratate conform legislaţiei
sanitare în vigoare (legea 458/2002, completată cu Legea 311/2004 – cu privire
la calitatea apei potabile).
Sistemul centralizat de alimentare cu apă a Văii Jiului este deservit de:
6 staţii de tratare a apei potabile: Valea de Peşti, Taia, Jieţ, Zănoaga, Braia, Aninoasa.
În afară de acestea, în sistem se mai introduce apa din captările subterane avizate
pentru scopuri potabile: Drenuri Jieţ, Herşa, Morişoara, Toplişa, Pârâul Rece.
Parametrii la care funcţionează staţiile de tratare determină într-un grad mare
funcţionarea generală a sistemului atât din punct de vedere calitativ, dar şi din punct
de vedere al asigurării cu apă a consumatorilor la nivele corespunzătoare de presiune
şi debit, fiind determinanţi în asigurarea continuităţii programului de distribuire.
Asigurarea parametrilor optimi de funcţionare a staţiilor de tratare sunt determinaţi de:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 159
‰ funcţionarea instalaţiilor de clarificare, decantare, tratare cu reactivi;
‰ capacitatea de reţinere-filtrare a stratului filtrant;
‰ funcţionalitatea instalaţiilor de spălare a filtrelor;
‰ funcţionalitatea şi nivelul de siguranţă a instalaţiilor de dozare a clorului gazos, a
clorurii de var şi a depozitelor de clor;
‰ controlul şi menţinerea în limite optime a debitelor tratate corelat cu cerinţa
momentană;
‰ dotarea laboratorului, calitatea şi acurateţea metodelor de măsură;
‰ starea şi nivelul de siguranţă a clădirilor şi construcţiilor aferente;
‰ asigurarea protecţiei sanitare, a stării de igienă şi sănatatea personalului;
‰ asigurarea cu personal, nivelul de competenţă şi disciplină a acestuia.
1. Staţia de tratare Valea de Peşti – Uricani, are o capacitate totală de tratare de 1200
l/s, este constituită din două module, unul pus în funcţie în anul 1968, “staţia veche”,
proiectată la o capacitate de filtrare de 700 l/s şi al doilea pus în funcţie în anul 1994
“staţia nouă” cu o capacitate proiectată de 500 l/s. Volumul de apă produs şi distribuit
este de 34.674 mc/zi.
Prin capacităţile instalate, staţia de tratare Valea de Peşti este unitatea de bază a
sistemului de alimentare cu apă a Văii Jiului, reprezentând sursa principală de
alimentare a localităţilor: Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi parţial Petroşani.
Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare
şi dezinfecţie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când
turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea
de tratare a primelor două trepte.
2. Staţia de tratare Taia – Petrila, are capacitatea de tratare proiectată de 300 l/s.
Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii nordice a oraşului Petrila
(cartierul 8 Martie) şi a zonei nordice a municipiului Petroşani (cartierul Petroşani Nord şi
Colonie). A fost construită în două etape, ambele simetrice, identice ca tehnologie şi
debite amplasate în final în aceeaşi structură constructivă. Volumul de apă produs şi
distribuit este de 5.960 mc/zi.
Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare
şi dezinfecşie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când
turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea
de tratare a primelor două trepte.
3. Staţia de tratare Jieţ – Petrila, are capacitatea de tratare proiectată de 300 l/s.
Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii sudice a oraşului Petrila şi a
zonei centrale a municipiului Petroşani. A fost pusă în funcţie în anul 1987. Este foarte
bine întreţinută, atât din punct de vedere al instalaţiilor cât şi a construcţiilor, fiind
foarte aproape de îndeplinirea exigenţelor “excelentei operaţionale”. Volumul de apă
produs şi distribuit este de 5.960 mc/zi.
Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare
şi dezinfecţie. Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când
turbiditatea apei brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea
de tratare a primelor două trepte.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 160
4. Staţia de tratare a apei Zănoaga – Petroşani, are capacitatea de tratare proiectată
de 300 l/s. Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii de sud a oraşului
Petroşani (cartier Aeroport şi zona industrială Livezeni). Este identică din punct de
vedere tehnologic cu staţia Jieţ. A fost pusa în funcţie în anul 1994, fiind cea mai nouă
uzină de tratare din sistem. Volumul de apă produs şi distribuit este de 3.976 mc/zi.
Staţia de tratare a apei cuprinde patru trepte de tratare: decantare, filtrare, coagulare
şi dezinfecţie.
Treapta de coagulare se utilizează numai în situaţii speciale, când turbiditatea apei
brute este crescută (ploi torenţiale, etc) şi este depăşită capacitatea de tratare a
primelor două trepte.
5. Staţia de tratare Braia – Lupeni , are capacitatea de tratare proiectată de 120 l/s.
Reprezintă sursa principală de alimentare cu apă a părţii nordice a oraşului Lupeni.
Staţia se află într-o stare bună de întreţinere. Există totuşi unele neajunsuri în funcţionare
determinate în principal de amplasamentul captării şi soluţiile tehnologice constructive
existente pentru procesul de spălare a filtrelor, precum şi faptul că staţia nu este
prevazută cu linie tehnologică de decantare a suspensiilor, funcţionarea staţiei fiind
excesiv dependentă de nivelul de turbiditate a apei brute, aceasta fiind scoasă din
funcţie la creşterea turbidităţii peste 20 NTU. Volumul de apă produs şi distribuit este de
1.983 mc/zi.
Staţia de tratare a apei cuprinde două trepte de tratare: filtrare şi dezinfecţie.
6. Staţia de tratare Aninoasa, are capacitatea de tratare proiectată de cca. 30 l/s.
Reprezintă sursa principala de alimentare cu apă a parţii vestice a oraşului Aninoasa.
Este singura staţie de tratare cu filtre lente din sistem, fiind cea mai veche dintre staţiile
de tratare. Volumul de apă produs şi distribuit este de 153 mc/zi.
Staţia de tratare a apei cuprinde două trepte de tratare: filtrare cu patru filtre lente şi
dezinfecţie.
Sursele subterane. Reprezintă surse importante la nivel local de completare a
cantităţilor de apă necesare în sistem. În general constituie sursele de apă “ieftină”,
nefiind necesară tratarea apei, izvoarele captate fiind de bună calitate. Volumul de
apă captat şi distribuit este următorul:
‰ Drenuri Jieţ – Petrila – 1.186 mc/zi;
‰ Herţa – Vulcan – 388 mc/zi;
‰ Morişoara – Vulcan – 388 mc/zi ;
‰ Topliţa – Uricani – 153 mc/zi ;
‰ Pârâul Rece – Uricani – 480 mc/zi.
Alimentarea cu apă potabilă a localităţilor în Valea Jiului:
1. PETROŞANI – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă: Taia, Jieţ,
Zănoaga şi, dacă este cazul (avarii, turbidităţi crescute), Valea de Peşti, pentru cartierul
Aeroport.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 39,2 km şi o reţea de distribuţie de 85,53 km.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 161
În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe
reţelele acestora, avem următoarea distribuţie:
‰ Reţea Taia – cca 13.140 consumatori;
‰ Reţea Jieţ – cca 13.140 consumatori;
‰ Reţea Zănoaga – cca 11.250 consumatori;
‰ Reţea Valea de Peşti (dacă este cazul) înlocuieşte reţeaua Zănoaga.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 11.500 mc, realizată prin:
‰ Rezervoare 2 x 2.000 mc Dărăneşti;
‰ Rezervoare 2 x 500 mc zona Eroilor;
‰ Rezervoare 2 x 750 mc Bradeş (U.P.);
‰ Rezervoare 2 x 1.500 mc Hermes;
‰ Rezervoare 2 x 2.000 mc Zănoaga.
2. PETRILA – Este alimentată din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Taia şi Jieţ
precum şi din Drenuri Jieţ care furnizează apă de profunzime.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 23,1 km şi o reţea de distribuţie de 50,25 km.
În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe
reţelele acestora, avem următoarea distribuţie:
‰ Reţea Taia – cca 9.580 consumatori;
‰ Reţea Jieţ – cca 10.505 consumatori;
‰ Reţea Drenuri Jieţ – cca 1.210 consumatori.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 9.500 mc realizată prin:
‰ Rezervoare 2 x 250 mc Lonea;
‰ Rezervoare 2 x 1.500 mc cartie 8 Martie Petrila;
‰ Rezervoare 2 x 500 mc zona Cimitir Petrila;
‰ Rezervor 1 x 2.500 mc zona Cimitir Petrila.
3. VULCAN – Este alimentat din staţia de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti,
precum şi din sursele de profunzime Morişoara şi Herţa.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 10,1 km şi o reţea de distribuţie de 51,45 km.
În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe
reţelele acestora, avem următoarea distribuţie:
‰ Reţea Valea de Peşti – cca 22.950 consumatori;
‰ Reţea Morişoara – cca 1.790 consumatori;
‰ Reţea Herţa – cca 764 consumatori.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 6.200 mc, realizată prin:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 162
‰ Rezervoare 2 x 1.000 mc Morişoara;
‰ Rezervor 1 x 2.000 mc Brazi;
‰ Rezervoare 2 x 1.000 mc Musteţea;
‰ Rezervoare 2 x 200 mc Crividia.
4. LUPENI – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti şi
Braia.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 14,1 km şi o reţea de distribuţie de 66,10 km. În
reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe
reţelele acestora, avem următoarea distribuţie :
‰ Reţea Valea de Peşti – cca 13.670 consumatori;
‰ Reţea Braia – cca 11.180 consumatori.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 8.100 mc, realizată prin:
‰ Rezervoare 2 x 1.500 mc Braia;
‰ Rezevoare 2 x 2.000 mc Lupeni;
‰ Rezervor 1 x 500 mc Bărbăteni;
‰ Rezervoare 2 x 300 mc Colonia Ştefan.
5. URICANI – este alimentat din staţia de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti şi
din sursele de profunzime Topliţa şi Pârâul Rece.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 20,1 km şi o reţea de distribuţie de 17,94 km.
În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervorului şi a captărilor de profunzime, precum şi ponderea
consumatorilor pe aceste reţele, avem următoarea distribuţie:
‰ Reţea Valea de Peşti – cca 8.150 consumatori;
‰ Reţea Topliţa – cca 430 consumatori;
‰ Reţea Pârâul Rece – cca 116 consumatori.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 3.000 mc, realizată prin:
‰ Rezervoare 2 x 1.500 mc Uricani.
Captările Topliţa şi Pârâul Rece nu au înmagazinare în cadrul reţelei, apa furnizându-se
direct consumatorilor.
6. ANINOASA – Este alimentat din staţiile de tratare a apei de suprafaţă Valea de Peşti,
Aninoasa şi Zănoaga.
Oraşul are o reţea de aducţiune de 4,8 km şi o reţea de distribuţie de 17,49 km.
În reţea apa este distribuită în amestec pentru toată populaţia oraşului, iar având în
vedere amplasarea rezervoarelor de înmagazinare şi ponderea consumatorilor pe
reţelele acestora, avem următoarea distribuţie:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 163
‰ Reţea Valea de Peşti – cca 2.380 consumatori;
‰ Reţea Aninoasa – cca 1.400 consumatori;
‰ Reţea Zănoaga – cca 200 consumatori.
Capacitatea de înmagazinare a oraşului este de 1.200 mc, realizată prin:
‰ Rezervor 1 x 800 mc Aninoasa;
‰ Rezervoare 2 x 200 mc Aninoasa.
Apa din Valea de Peşti este distribuită parţial din rezervorul de 1 x 800 mc şi parţial
direct din conducta magistrală.
Apa din Zănoaga este distribuită în zona Iscroni, din reţeaua rezervoarelor 2 x 2.000 mc
Zănoaga, care se află pe teritoriul oraşului Petroşani .
Statia de tratare a apei Crişcior:
Staţia de tratare a apei Crişcior a fost pusă în funcţiune în anul 1961.
Sursa de apă este amplasată în nordul localităţii Crişcior pe o suprafaţă totală de
aproximativ 165.000 mp şi este o sursă mixtă.
Sursa de suprafaţă este râul Crişul Alb iar cea de profunzime 6 puţuri + dren.
Drenul este amplasat pe malul stâng al Crişului Alb între comuna Crişcior şi satul Zdrapţi.
Este compus din tuburi de beton circulare. La capătul din aval al drenului este
amplasat puţul colector. Canalul de aducţiune are două roluri: îmbunătăţirea debitului
la dren şi sursa pentru captarea de suprafaţă. Canalul este construit prin săpătura
deschisă fără protejarea malurilor pentru a lăsa liberă infiltrarea apei spre dren. Apa
captată din Crişul Alb este condusă în lacul de liniştire, apoi printr-un stăvilar trece în
canalul de aducţiune. Puţurile sunt construite din beton armat şi sunt protejate cu
capace metalice etanşe încuiate.
Este respectat perimetrul cu regim sever pentru sursa de suprafaţă şi dren, dar a fost
interzisă utilizarea apei din puţuri deoarece acestea nu au zonă de protecţie sanitară
cu regim sever.
Staţia de tratare este compusă din:
‰ bazine de amestec;
‰ 2 bazine de reacţie;
‰ 2 decantoare orizontale;
‰ 12 filtre rapide tip vertical;
‰ 1 staţie de reactivi coagulanţi;
‰ 1 staţie de clorinare.
Treptele de tratare a apei sunt :
‰ decantare cu coagulare (sulfat de aluminiu);
‰ filtrare;
‰ dezinfecţie cu clor gazos.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 164
Tratarea apei care provine din dren se efectuează prin dezinfecţia cu clor gazos.
Staţia de tratare a fost evaluată şi printr-un studiu de impact pe starea de sănătate a
populaţiei efectuat de Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj (2002), concluziile fiind
favorabile autorizării.
Lungimea conductei de aducţiune până la cele 2 rezervoare din Dealul Lia (1000 şi
2500 mc) este de 7 km de unde se face aprovizionarea consumatorilor din comuna
Crişcior, iar de la rezervoare prin cădere liberă ajunge la consumatorii municipiului
Brad.
Lungimea reţelei de distribuţie este de 39 km. Populaţia deservită prin racord al
imobilului este de 12464 locuitori şi deservită prin cişmea în curte la 850 locuitori.
Staţia de tratare este autorizată sanitar; există program de monitorizare al apei:
‰ monitorizarea de control este efectuată de către laboratoarele proprii pentru
parametrii chimici şi indicatori pentru care există dotare optimă; iar analizele
microbiologice sunt efectuate la laboratorul A.S.P. teritorial Brad;
‰ monitorizarea de audit este efectuată în laboratoarele A.S.P. Deva - Hunedoara.
Staţia de tratare a apei Sânpetru - Hunedoara, aparţinând de S.C. Apa Prod S.A.
Hunedoara, aprovizionează cu apă potabilă Municipiului Hunedoara. Populaţia totală
a municipiului este de 68.570 locuitori, din care racordaţi la reţeaua de apă potabilă
56.769 locuitori. Staţia este autorizată prin Declaraţia pe proprie răspundere depusă la
Registrul Comerţului, dar nu are formular de Autorizaţie Sanitară de Funcţionare
deoarece nu a solicitat la A.S.P. Hunedoara Biroul de avize şi autorizaţii eliberarea
Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu a depus documentaţia necesară conform
HGR 974/2004.
Staţia de tratare a apei Sânpetru (situată pe Dealul Pleşului în Municipiul Hunedoara)
are ca sursă principală de alimentare acumularea Hobiţa (sursa de suprafaţă – debit ≈
50.000 mc/zi). În caz de turbiditate crescută sau debit insuficient se folosesc ca surse
alternative Barajul Cinciş (sursa de suprafaţă) şi cele 5 foraje (din care 2 foraje
funcţionale dotate cu pompe - sursă de profunzime).
Staţia de tratare a apei Sânpetru are ca trepte de tratare filtrarea (sunt 5 filtre rapide) şi
dezinfecţia (există două puncte de clorinare cu clor gazos – unul pe conductă de Ø
800 mm şi unul pe conductă de Ø 350 mm). În cazul funcţionării pe sursa Cinciş sau la
turbidităţi crescute se efectuează şi preclorinarea apei cu soluţie clorură de var. De la
staţia de tratare apa pleacă pe conducta de Ø 800 mm spre bazinele de
înmagazinare Ciuperca (bazine de înmagazinare 2 x 5000 mc, 2 x 2500 mc, 2 x 1500
mc) şi MFA (bazine de înmagazinare 1 x 300 mc şi 1 x 100 mc). Din bazine apa este
pompată de cele 2 staţii de pompare (Ciuperca şi Severin) spre consumatori. Apa de
pe conductă de Ø 350 mm pleacă, prin cădere libera, spre consumatori. Lungimea
reţelei de distribuţie a apei potabile în Municipiul Hunedoara este de 120 km.
Staţia de tratare a apei Cinciş, aparţinând de Primăria Teliuc, aprovizionează cu apă
potabilă Comuna Teliuc. Populaţia totală a comunei este de 2.546 locuitori, din care
racordaţi la reţeaua de apă potabilă 2.271 locuitori (1.600 consumatori în Teliuc, 120
consumatori în Plosca şi 551 consumatori în Cinciş).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 165
Staţia nu este autorizată sanitar. Staţia de tratare a apei Cinciş (situată în satul Cinciş)
aprovizionează cu apă potabilă satul Cinciş, satul Plosca şi localitatea Teliuc. Sursa de
alimentare este acumularea Hobiţa (sursa de suprafaţă - debit ≈ 300 mc/zi). Staţia de
tratare are ca trepte de tratare decantarea (sunt 2 decantoare), filtrarea (3 filtre
rapide) şi dezinfecţia (cu clor gazos).
În caz de turbiditate crescută se efectuează şi preclorinarea apei cu soluţie clorură de
var. După tratare, apa pleacă spre bazinele de înmagazinare (1 bazin de 250 mc în
satul Cinciş, 1 bazin de 300 mc în localitatea Teliuc şi 1 bazin de 50 mc în satul Plosca).
Din bazinele de înmagazinare apa ajunge, prin cădere liberă, la consumatori.
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în Comuna Teliuc este de 33 km.
Staţia de tratare a apei Bos, aparţinând de S.C. Mittal Steel S.A. Hunedoara,
aprovizionează cu apă potabilă Combinatul Siderurgic Mittal Steel Hunedoara şi satul
Zlaşti. Populaţia deservită este de ≈ 2.000 consumatori ( ≈ 1.800 muncitori S.C. Mittal
Steel S.A. Hunedoara şi 200 locuitori din Zlaşti).
Staţia nu este autorizată sanitar deoarece nu a solicitat la A.S.P. Hunedoara- Biroul de
avize şi autorizaţii eliberarea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare şi nu a depus
documentaţia necesară conform HGR 974/2004. Staţia are ca sursă de alimentare 8
puţuri forate (sursa de profunzime – debitul este de 3200 mc/zi). Ca treaptă de tratare,
la staţia Bos, se foloseşte doar dezinfecţia apei (cu clor gazos). După dezinfecţie apa
pleacă spre consumatori, fără a mai trece prin bazinele de înmagazinare (există 2
bazine de înmagazinare de 800 mc fiecare – Bazine Gazometru, dar nu sunt folosite).
Lungimea reţelei de distribuţie este de 25 km.
Staţia de tratare a apei Retişoara, aparţinând de Primăria Ghelari, aprovizionează cu
apa potabilă Comuna Ghelari. Populaţia totală a comunei este de 2.388 locuitori, din
care racordaţi la reţeaua de apă potabilă 1.935 locuitoriă. Sursa de alimentare cu apă
este pârâul Nadrab (sursa de suprafaţă – debit 400 mc/zi).
Staţia nu este autorizată sanitar. Există propunere de suspendare a activităţii din anul
1999. Staţia Retişoara a fost construită la începutul secolului douăzeci (1920) de către
Exploatarea minieră Ghelari pentru a aproviziona cu apă potabilă minele aparţinând
de această societate. Nu se ştie când a fost făcută racordarea la Staţia Retişoara a
comunei Ghelari.
Staţia a fost exploatată de către Minele Ghelari, apoi de către RAIL Hunedoara şi apoi
a fost predată Primariei comunei Ghelari. Decantorul nu mai este utilizat. Filtrele (trei)
sunt colmatate. Clorinarea se face empiric cu clorură de var – aruncată cu lopata
direct în conducta căre aprovizioneaza comuna Ghelari. După dezinfecţie apa
pleacă spre bazinele de înmagazinare (bazine de înmagazinare 2 x 500 mc –
Mestecăneţ). Apa se furnizează consumatorilor după următorul program: în zilele de
marţi, joi şi sâmbătă între orele 12
00
– 18
00
.
Staţia de pompare a apei Crişeni, aparţinând de S.C. Apa Prod S.A. Călan,
aprovizionează cu apă potabilă Oraşul Călan şi satele aparţinătoare (Batiz, Calanul
Mic, Strei, Streisângiorgiu). Populaţia totală a oraşului este de 13.105 locuitori, din care
racordaţi la reţeaua de apă potabilă 11.140 locuitori.
Staţia este autorizată prin Declaraţia pe proprie răspundere depusă la Registrul
Comerţului, dar nu are formular de Autorizaţie Sanitară de Funcţionare deoarece nu a
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 166
solicitat la A.S.P. Hunedoara - Biroul de avize şi autorizaţii eliberarea Autorizaţiei Sanitare
de Funcţionare şi nu a depus documentaţia necesară conform HGR 974/2004. Sursa de
apă este Râul Strei. Staţia Crişeni pompează apa tratată de Staţia Sântămăria Orlea.
Există posibilitatea de hiperclorinare a apei în caz de nevoie. Lungimea reţelei de
distribuţie este de 48 km.
2.2.9.1.3 Apă menajeră
1. Sursa Izvor Baniu
‰ consumatori: 3200, aparţin localităţilor Dobra şi Ilia;
‰ sursa de apă: de profunzime- Izvor Baniu (staţia Roşcani), debitul este de 280
mc/zi. Nu au fost finalizate lucrările la aceasta staţie, apa brută se încadrează în
parametrii igienico-sanitari. Apa furnizată este declarată menajeră.
Probleme deosebite:
‰ finalizarea lucrărilor la sursă şi în localităţile care beneficiază de această apă;
‰ instituirea perimetrelor de protecţie sanitară;
‰ reţeaua de distribuţie este veche cu numeroase probleme tehnice;
‰ s-a impus necesitatea clorinării apei la ieşirea din staţia de tratare şi urmărirea
atentă a valorilor clorului rezidual liber pe întregul sistem;
‰ nu are ASF;
‰ monitorizarea calităţii apei distribuite se face de către S.C. Apa Prod S.A. Deva,
prin laboratorul propriu uzinal de la Staţia de tratare a apei Batiz, ce necesită
modernizare.
2. Staţia Folorât
‰ consumatori: 2699 în localitatea Geoagiu, totodată această sursă
aprovizionează staţiunea şi Sanatoriul TBC;
‰ sursa de apă: de profunzime; debitul este de 95mc/zi. Apa furnizată este
declarată menajeră.
Probleme deosebite:
‰ sursa este în zona inundabilă a râului Mureş, nu are perimetru de protecţie
sanitară;
‰ este insuficientă din punct de vedere al cantităţii de apă furnizată;
‰ se efectuează clorinarea apei furnizate; nu există posibilitatea reclorinării;
‰ se efectuează unele analize chimice ale apei tratate;
‰ debitul este insuficient în anii secetoşi, motiv pentru care s-a solicitat evaluarea
situaţiei;
‰ trepte de tratare: clorinare.
Toate sistemele de alimentare cu apă potabilă sunt monitorizate în conformitate cu
prevederile HG 974/2004.
Indicatorii pe care Autoritatea de Sănătate Publică Hunedoara a avut posibilitatea de
a-i analiza sunt: NTG, CT, CF, SF, substanţe organice, Amoniac, Nitriţi, Nitraţi, Cloruri,
Turbiditate, Plumb, Cupru, Aluminiu, Nichel, clor rezidual liber şi total, Duritate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 167
Probleme, priorităţi
Staţiile de tratare a apelor reziduale – R.A.A.V.J. Petroşani, Prestatorul Haţeg, R.A.I.L.
Hunedoara, Activitatea Orăştie, S.G.C.L. Geoagiu, General Simprest Simeria, Apaprod
Deva, Acvacalor Brad şi Hidrotermtrans Călan, sunt principalii operatori ai sistemului de
canalizare a apelor reziduale şi principalele staţii de tratare. Staţiile de tratare sunt
subdimensionate şi tratarea apei este insuficientă, fiind încarcată cu substanţe
organice, NH3 şi alţi poluanţi. Acest fapt duce la o calitate scăzută a apei de
suprafaţă. Populaţia afectată este de aproximativ 400.000 de locuitori.
În ceea ce priveşte calitatea vieţii, oamenii sunt descurajaţi în folosirea cursurilor de
apă respective pentru activităţi de agrement. De asemenea, ele prezintă un impact
negativ asupra florei şi faunei acvatice. Impactul asupra mediului natural include
degradarea solului, creşterea riscului producerii alunecărilor de teren şi influenţa
negativă asupra florei şi faunei acvatice.
2.2.9.2 Reţele electrice
2.2.9.2.1 Echiparea energetică a teritoriului şi potenţialul de energii neconvenţionale
SITUAŢIA EXISTENTĂ
Alimentarea cu energie electrică a judeţului Hunedoara se desfăşoară în prezent în
parametrii optimi. Pe întreg teritoriul judeţului există linii de transport de înaltă tensiune
(110kV, respectiv 220kV), şi linii de legătura în SEN de 400kV. Retelele electrice de
distribuţie (RED) sunt alcătuite din linii electrice aeriene LEA şi linii electrice subterane
LES, cu tensiune de linie nominală de 20kV, 10kV, respectiv 6kV. Ultimele două
standarde de tensiuni aparţin vechilor zone industriale din zona Deva, Hunedoara şi
Valea Jiului.
Distribuţia teritorială a reţelelor electrice de distribuţie acoperă în cea mai mare parte
alimentarea echilibrată a zonei în studiu.
Între statiile de sistem alimentarea cu energie electrică se asigură prin linii aeriene cu
tensiunea nominală de 110kV, simplu şi dublu circuit, şi prin statii de transformare locale,
amplasate de regulă la intrarea în oraşe, la limita terenului intravilan.
În zonele rurale, alimentarea cu energie electrică se face prin linii de medie tensiune
(Un=20kV), aeriene sau în cablu, şi prin posturi de transformare cu raportul de 20\0.4kV,
amplasate de regula pe terenul intravilan.
La limita nordică a râului Mureş există în funcţiune linia de înaltă tensiune de 400kV,
care leagă Termocentrala Mintia de staţiile de conexiune: Mintia – Arad – Ungaria,
respectiv Mintia – Sibiu. Traseul liniei nu afectează în prezent sau în perspectivă
dezvoltarea urbană a zonei, cu excepţia limitării zonei intravilane a localităţii
apărţinatoare de Simeria – Uroi, faţă de care culoarul de protecţie este de 50m.
Municipiul Deva este racordat la SEN prin intermediul a doua staţii de transformare:
staţia Decebal – 110\20kV – 2x25MVA şi staţia IRUM – 20\0.4kV – 2x16MVA. Suplimentar,
în Deva se mai află staţia de transformare CFR – 110\27kV, respectiv 110\20kV –
2x16MVA + 2x25MVA.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 168
Staţiile de transformare de înaltă tensiune sunt racordate la staţia de transformare de
400\220\110\20kV de la Mintia, pe barele colectoare a autotransformatoarelor de
220\110kV, cu putere de 2x200MVA.
Liniile de distributie de 110, respectiv 220kV aferente statiilor de transformare strabat
partial terenul intravilan a municipiului. Aceste linii sunt incluse în SEN (Sistemul Energetic
National ).
Staţiile de medie tensiune sunt în mare parte prevăzute cu sisteme de bare colectoare
secţionate, asigurând o siguranţă sporită în alimentare, prin asigurarea necesarului de
putere din alte staţii, prin reţele buclate.
Reţeaua de joasă tensiune (0.4kV) aste alcătuită din linii electrice aeriene şi subterane,
distribuite în mare parte în cablu subteran.
Instalaţiile electrice de iluminat public sunt prevazute pe majoritatea arterelor de
circulatie a localitatii.
Instalaţia de iluminat public este alcătuită în mare parte din corpuri de iluminat cu
descărcări de vapori de mercur sau de sodiu, montate pe stâlpi prefabricaţi de beton
sau de metal, cu alimentare în cablu subteran.
Reţelele de joasă tensiune au următoarele configuraţii:
‰ reţele complex buclate, având legaturile între posturile de transformare în buclă;
‰ reţele buclate cu funcţionare radială, în care posturile de transformare sunt
legate între ele prin legaturi multiple;
‰ reţele radiale care au legături simple între punctele de alimentare şi
consumatori;
Localităţile aflate în afara culoarelor urbane sunt alimentate prin reţelele de medie
tensiune, cu posturi de transformate aeriene (PTA), montate pe stâlpi, în marea
majoritate de putere aparenţă 160kVA.
Municipiul Hunedoara este racordat la SEN prin intermediul a 4 staţii de transformare de
110\20\6kV, şi anume : Staţia Oxigen, Staţia Hd SPC, Staţia Oraş şi Staţia Laminoare.
Aceste puncte de alimentare sunt racordate la SEN prin staţia Hăşdat (220\110kV).
Reţelele de distribuţie de MT sunt realizate în partea de intravilan cu cabluri subterane
de 20kV, şi cu posturi de transformare în anvelopă, amplasate în centrele de consum
de energie electrică. În zona rurală distribuţia se face prin linii aeriene, pe stâlpi de
beton şi de lemn, cu posturi de transforare tip PTA, montate pe stâlpi.
Reţelele de distribuţie urbane sunt realizate în buclă, iar cele rurale sunt de tip radial.
În oraşul Petroşani şi în Valea Jiului există numeroase staţii de transformare, care
asigurau alimentarea cu energie electrică pentru zona minieră.
Există staţiile de 110\20\10\0.6kV Uricani, Lupeni Sud, Srena Lupeni, Căprioara, Vulcan,
Aninoasa, Livezeni, CFR Petroşani, Petrila, Petroşani Sud, Livezeni.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 169
În zona industrială, liniile electrice sunt în mare parte aeriene, făcând parte din vechile
instituţii de minerit.
Oraşul Simeria este racordat la SEN prin staţia Simeria, cu nivel de tensiune de
110\20kV, amplasată în nord-vestul localităţii, în vecinătate cu SC MARMOSIM SA.
Distribuţia energiei electrice se face în linii aeriene şi în cablu, cu tensiuni de 20kV.
Reţelele de joasă tensiune sunt realizate prin linii aeriene, cu tensiunea nominală de
1kV, şi cu posturi de transformare de tip PTA, coboratoare, de 1\0.4kV.
Noile obiective se vor realiza etapizat, urmând o dezvoltare extindere a reţelelor de
alimentare, în special în cele 3 oraşe descrise mai sus.
În zonele de extindere a terenurilor intravilane care sunt străbătute de reţele de înaltă şi
medie tensiune se va ţine seama de zonele de protecţie impuse de către ANRE, care
apar în planşele edilitare. Pentru orice construcţie se va cere distribuitorului local de
energie – SC ENEL DISTRIBUŢIE SA aviz de amplasament.
DISFUNCTIONALITĂŢI, PRIORITĂŢI
Reţelele de înaltă tensiune aflate pe teritoriul studiat prezintă diferite grade de uzură, în
special la calitatea izolatorilor stâlpilor de înaltă tensiune.
Pe partea de medie tensiune, cele mai întâlnite probleme sunt legate de echiparea şi
gradul de uzură al posturilor de transformare, care funcţionează supraîncărcat, şi la
parametrii reduşi de tranzitare a energiei electrice, rezultând o fiabilitate scăzută a
instalaţiei.
S-au constatat probleme la asigurarea în parametrii corespunzători ai nivelul de
tensiune, datorită creşterii consumului de energie din ultimii ani, liniile şi posturile de
transformare rămânând aceleaşi.
Extinderea zonelor rezidenţiale ale oraşelor nu se realizează dupa asigurarea
infrastructurii energetice necesare, generând astfel disfuncţionalităţi.
Majoritatea echipamentelor necesită o intervenţie rapidă, iar o mare parte din
cablurile subterane pentru distribuţia energiei electrice trebuie înlocuite. De asemenea,
sunt necesare înlocuiri de linii electrice aeriene.
Este necesară modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei
electrice pentru reducerea pierderilor de energie electrică printr-un control strict al
calităţii energiei, un control mai bun, automatizat şi computerizat al transferului energiei
electrice către utilizatorii finali, o creştere a securitatii alimentării prin eliminarea
întreruperilor de tensiune, precum şi reducerea corespunzătoare a costurilor de
întreţinere şi cu personalul.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 170
2.2.9.3 Termoficare – alimentare cu energie termică
2.2.9.4 Reţele de transport gaze naturale
2.2.9.5 Reţele de telecomunicaţii
2.2.9.6 Gospodăria comunală – salubritate- eliminarea deşeurilor
2 2. .2 2. .1 10 0 P Pr ro ob bl le em me e a al le e m me ed di iu ul lu ui i î în nc co on nj ju ur ră ăt to or r 2 20 00 08 8
În perioada actuală protecţia mediului este una din problemele majore ale umanităţii.
Activitatea omului, îndreptată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat
întodeauna factori de mediu. Activităţiile sociale şi economice din judeţul Hunedoara
au dus la degradarea mediului înconjurător fiind un teritoriu cu un grad mare de
industrializare. Principalele surse generatoare de poluare provin din industria extractivă,
industria siderurgică, industria termoenergetică, industria materialelor de construcţii,
zootehnia şi RAGCL orăşenesc.
2.2.10.1 Aerul
Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi importante implicaţii
asupra sănătăţii omului. În reţeua de supraveghere a poluării de impact din judeţul
Hunedoara au fost efectuate în anul 2006 măsurători privind: dioxidul de sulf, dioxidul
de azot, amoniacul, acidul clorhidric, pulberile în suspensie pulberile sedimentare.
Potenţialele surse de poluare ale aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile
siderurgice, unităţile de producere a energiei electrice şi termice, unităţile de
producere a materialelor de construcţie etc.
Se detaşează două zone în care frecvenţa depăşirilor valorilor concentraţiilor maxime
admisă este mare, cu efect negativ asupra mediului şi sănatăţii oamenilor. Acestea
sunt: Deva-Hunedoara-Călan şi Petroşani.
Datele au fost extrase din “ANUARUL DE MEDIU” al judeţului Hunedoara pe 2006.
Transporturile rutiere poluează atmosfera cu produşi de ardere a combustibililor:
funingine, oxid de carbon, hidrocarburi, plumb. Atât transportul de mărfuri cât şi de
persoane prezintă o ameninţare asupra mediului, în special în oraşele mari şi de-a
lungul principalelor artere rutiere. Datorită acestui fapt, traficul are o influenţă directă
asupra sănătăţii publice, aici fiind cuprinse toate bolile respiratorii, slăbirea sistemului
imunitar şi o incidenţă mai mare a cancerului. Influenţa negativa asupra calităţii vieţii
include vizibilitatea scăzuta, niveluri ridicate ale zgomotului şi mirosul neplăcut.
Traficul constituie o importantă sursă de poluare a mediului urban, atât prin numărul
mare al autovehiculelor, cât şi prin cantitatea de substanţe poluante evacuată. Traficul
urban se face răspunzător de eliminarea în atmosferă a bioxidului de sulf, oxizilor de
azot, monoxidului de carbon, dioxidului de carbon, compuşilor organici volatili şi ai
plumbului care constituie un factor de poluare notabil. Odată ajunşi în atmosferă, în
funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi participă la o serie de reacţii
fotochimice care contribuie la producerea ozonului de atmosferă joasă.
Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006 se
prezintă în tabelul următor:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 171
Tabelul 2-10: Situaţia emisiilor din transportul rutier la nivelul judeţului Hunedoara în anul 2006
Poluant Emisii în 2006
SO2 67,697692 Mg
NOx 193,6395022 Mg
NMVOC 87,95738482 Mg
CH4 1,627676 Mg
CO 579,5034668 Mg
CO2 24,015799 Gg
N2O 1,13352465 Mg
Cd 0,07545 Kg
Cr 0,377251 Kg
Cu 12,82653 Kg
Ni 0,528151 Kg
Pb 77,08092 Kg
Se 0,07545 Kg
Zn 7,54502 Kg
Pulberi 28,55099 Mg
2.2.10.2 Apa
Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din
partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului
Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.
Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2006, s-a făcut
după Ordinul 161/2006, pentru concentraţii medii anuale ale indicatorilor determinaţi.
Referitor la sursele urbane şi rurale de poluare a apei, doar 13 localităţi sunt dotate cu
staţii de epurare (Deva, Hunedoara, Brad, Haţeg, Petroşani, Simeria, Orăştie, Călan
Oraş Nou Călan Oraş Vechi, Geoagiu Băi, Teliuc şi Baru). Dintre acestea, în localităţile
Deva, Brad, Haţeg, Călan Oraş Nou şi Baru, staţiile de epurare funcţionează
necorespunzător.
O altă sursă de poluare a apelor atăt supraterane cât şi cele subterane, conform
Hotărâri 125/2007, o constitue zonele industriale.
Exploatarea şi prepararea cărbunelui reprezintă o ameninţare asupra mediului, în
primul rând prin tratarea necorespunzătoare a apelor reziduale. Unităţile de preparare
a cărbunelui sunt situate la Lupeni, Coroeşti şi Petrila. Unităţile de la Petrila şi Lupeni sunt
închise şi vor intra în procedură de reconstrucţie ecologică a perimetrelor afectate.
Impactul asupra mediului natural include influenţa asupra florei şi faunei acvatice din
Valea Jiului. Impactul asupra calităţii vieţii include atât imposibilitatea de a folosi
malurile râurilor pentru agrement.
Exploatarea minereurilor feroase şi neferoase au un impact negativ asupra mediului în
primul rând prin metalele grele care se resimte în aer, apă şi sol. Impactul asupra
mediului natural include contaminarea apelor subterane. Sucursala Minieră Brad
cuprinde: Valea Arsului, Barza şi Dealul Fetii.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 172
Exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii are un impactul negativ asupra
calităţii vieţii prin imposibilitatea de a folosi malurile râurilor (cu apa poluată datorită
activităţilor miniere). Impactul asupra mediului natural include influenţa negativă
asupra faunei şi florei acvatice şi terestre (modificări ale ecosistemelor râurilor Certej şi
Geoagiu).
Industria metalurgică este reprezentată de două complexe: Hunedoara şi Călan
(împărţită în mai multe unităţi, parţial nefuncţionale). Prin poluarea apei, solului şi
aerului, acestea afectează o suprafaţă de cca. 10% din cea a judeţului Hunedoara.
Sectorul energetic - Centralele termice şi centralele de încălzire locale
Apele evacuate din instalaţiile de răcire ale termocentralelor pot contribui la poluarea
termică a râurilor, cu efecte negative asupra florei şi faunei acvatice. Apele reziduale
din circuitele epurărilor chimice ale termocentralelor pot provoca poluarea chimică a
emisarilor.
Depozitele orăşeneşti de deşeuri menajere funcţionează în multe cazuri fără autorizaţie
de mediu şi nu prezintă amenajări pentru protecţia factorilor de mediu, amplasamentul
lor fiind de multe ori necorespunzător. Pe lângă aceste depozite orăşeneşti, fiecare
localitate rurală posedă o suprafaţă, de obicei mică, de depozitare a gunoiului
menajere.
Suprafeţele acestor depozite clandestine nu au fost evaluate. Cu toate că suprafaţa
ocupată nu este prea mare, prin amplasarea lor de obicei pe malul apelor şi
acumularea gunoaielor în timp, ele au un efect negativ, datorită poluării apelor de
suprafaţă şi a stratului freatic.
2.2.10.3 Solul
Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic
etc.) în judeţul Hunedoara se prezintă astfel:
ƒ exploatarea cărbunelui afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;
ƒ exploatarea minereurilor feroase şi neferoase afectează aproximativ 5% din
suprafaţa judeţului;
ƒ exploatarea şi prelucrarea materialelor de construcţii afectează aproximativ
10% din suprafaţa judeţului;
ƒ industria metalurgică afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;
ƒ sectorul energetic afectează aproximativ 10% din suprafaţa judeţului;
ƒ factorul de mediu sol prezintă degradări de aproximativ 30% din suprafaţa
judeţului.
Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea
acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele
dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb,
Mn, Cd) - mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a
minereurilor polimetalice (Ex. Filiala DEVAMIN).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 173
Rezidurile cele mai toxice sunt reprezentate de deşeurile rezultate în urma desfăşurării
activităţilor de exploatare (deşeuri depuse în halde de steril) sau de prelucrare (deşeuri
depuse în iazuri de decantare) a resurselor minerale. Acestea afectează toate
componentele mediului înconjurător (apă, aer, sol) conducând la scoaterea unor mari
suprafeţe de teren din circuitul agricol sau silvic, la distrugerea habitatului natural
pentru fauna zonei sau la distrugerea solului fertil şi implicit a vegetaţiei de pe
suprafeţele ocupate.
Au fost demarate lucrări de ecologizare care au ca scop refacerea zonei cu impact
semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai
acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
O altă categorie de deşeuri depozitabile, cu posibil impact asupra solului, îl reprezintă
deşeurile menajere şi nămolul de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
Depozitele orăşeneşti funcţionează fără autorizaţie de mediu şi nu prezintă amenajări
pentru protecţia factorilor de mediu, amplasamentul lor fiind de multe ori
necorespunzător.
Efectul poluării prin depunerea substnţelor poluate pe sol, merge de la scoaterea
temporară sau definitivă a unor terenuri din circuitul productiv, pănă la diminuarea
cantitativă a producţiilor agricole şi deprecierea lor calitativă.

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 174
3 3 P PR RO OP PU UN NE ER RI I D DE E D DE EZ ZV VO OL LT TA AR RE E U UR RB BA AN NI IS ST TI IC CĂ Ă
3 3. .1 1 G Ge en ne er ra al l
3 3. .1 1. .1 1 I In nt tr ro od du uc ce er re e
În ultimul timp în Europa a apărut conceptul de CREŞTERE DURABILĂ, în SUA conceptul
de SMART GROWTH care încearcă să introducă un set de măsuri pentru
contrabalasarea efectelor negative ale creşterii urbane cu densităţi mici. Acest
concept propune măsurarea calităţii unui loc social pentru a determina vitalitatea
democratică şi prosperitatea economică a unei ţări. Complementar la conceptul „a
sta bine economic”, au apărut concepte alternative precum “calitatea vieţii”,
„dezvoltarea umană”, „sănătatea socială”, „dezvoltarea durabilă”, „capitalul social
sau coeziunea socială”.
Astfel, o anchetă din 2006 pe 178 ţări efectuată de New Economics Foundation a
arătat că: binele “de a fi” nu are nimic comun cu nivelul ridicat al consumismului al
unei naţiuni. Studiul a ţinut cont de 3 indicatori şi anume nevoia de resurse naturale,
satisfacţia personală şi speranţa de viaţă care servesc pentru a arăta eficacitatea prin
care o naţiune îşi foloseşte resursele naturale pentru a le transforma în stare de bine
trăită de locuitorii săi. Astfel Insula Vanuatu este pe primul loc. Malta, este prima ţară
europeană clasată pe locul 40, Luxembourg pe locul 74, Franţa pe 129, SUA pe 150.
Despre ce măsuri, care să creeze un mediu economic, social şi ecologic sănătos,
aşadar despre ce politici trebuiesc luate de comunitatea locală, de autorităţile
europene, naţionale, regionale, judeţene (în cazul nostru Hunedoara) pentru ca
prezenţa acesteia în zonelor metropolitane de importanţă europeană slabe să fie
întărită şi să nu fie doar o situaţie interimară conjuncturală vom discuta în curînd.
Aceasta se poate face numai prin indeplinirea cât mai bine a criteriilor de constituire a
unei zone metropolitane în cazul nostru a unui pol de importanţă euroregional şi
anume: numărul de locuitori, competivitatea acestora, gradul de instruire al locuitorilor
şi disparităţile dintre locuitori, dar şi anumite criterii ce privesc: transportul, turismul,
industria, cunoaşterea, şi administraţia locală.
Faţă de această situaţie deja existentă Uniunea Europeană aşadar şi România se
confruntă cu 3 noi provocări majore şi anume:
ƒ schimbările climatice ce reprezintă o dublă provocare: nevoie de adaptare şi
ameliorare a efectelor negative;
ƒ schimbările demografice ce reprezintă o populaţie îmbătrânită şi un posibil
declin demografic cu implicaţii sociale şi economice;
ƒ globalizalizarea ce se manifestă prin reducerea continuuă a distanţelor
relative, cu o importanţă crescută acordată amplasamentului localităţii.
Ca atare politică urbană europeană şi-a orientat agenda politică spre problemele
urbane specific de la nivel naţional la nivel european şi al unei comunităţi de 7000
locuitori (cartier).
Astfel politica urbană în EU se bazează pe decizii ministeriale imformale importante
precum ar fi: „Programul de acţiune de la Lille” (Lille, 2000) „Acquis-ul urban”
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 175
(Rotterdam, 2004), „Acordul de la Brisol” (Bristol, 2005), „ Charta de la Leipzig” (Leipzig,
2007) şi „ Referenţialul oraşului durabil” (Marseille,2008).
Obiectivul principal al Chartei de la Leipzig care este cel mai important dintre actele
europene este atragerea cetăţenilor, a activităţilor şi a investiţiilor în centrele oraşelor,
care sunt motoarele de cercetare, inovare şi dezvoltare economică a Europei şi de a
pune capăt fenomenului de extindere a oraşelor, ceea ce presupune creşterea
traficului urban, consum mare de enargie şi de utilizare a terenului.
În cadrul Chartei, Germania a realizat raportul „Dezvoltare urbană integrată, condiţie
pentru succesul dezvoltării durabile a oraşelor” şi studiile” “Strategii pentru
îmbunătăţirea mediului fizic în zonele defavorizate”, „Dezvoltarea economiei locale şi a
politicii legate de piaţa muncii în zone urbane defavorizate”, „Educaţie proactivă şi
politica de educaţie a copiilor şi tinerilor din zone urbane defavorizate” şi „Transportul
urban durabil în zonele urbane defavorizate”.
Prin acest act european se stabilesc obiectivele specifice şi anume PROSPERITATE
ECONOMICĂ, ECHILIBRU SOCIAL, MEDIU SĂNĂTOS. Problematica analizată s-a focalizat
pe problema demografică, pe inegalitate socială, pe excludere socială a unor grupuri
de populaţie, pe lipsă de locuinţe de calitate accesibile ca preţ, pe probleme de
mediu, etc. Responsabilitatea pentru coordonarea viitorul oraşelor noastre revine la
fiecare nivel de guvernare locală, regională, naţională şi europeană. Cu acestă ocazie
au fost făcute o serie de recomandări pe care trebuie să le preluăm şi noi în cazul
judeţului Hunedoara, ce se referă la următoarele domenii :
Folosirea mai frecventă a abordării integrate în dezvoltarea urbană prin „programe de
dezvoltare urbană integrată pentru oraş în întregimea sa” care :
ƒ să descrie punctele tari şi slabe ale oraşelor şi cartierelor bazate pe o analiză a
situaţiei actuale;
ƒ să definească obiective realiste de dezvoltare pentru zona urbană şi să
dezvolte o viziune asupra oraşului;
ƒ să coordoneze planuri şi politici tehnice şi sectoriale legate de diversele zone
ale oraşului şi să se asigure că investiţiile planificate vor ajuta la promovarea
unei dezvoltări echilibrate a oraşului şi a ariei din jurul acestuia;
ƒ să coordoneze şi să concerteze din punct de vedere spaţial folosirea
fondurilor de către actorii publici şi privaţi;
ƒ să fie coordonate la nivel local şi regional şi să implice cetăţenii şi alţi parteneri
care pot contribui substanţial la modelarea calitativă a viitorului economic,
sociual, cultural şi de mediu a fiecărei zone.
Crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate
Calitatea spaţiilor publice, peisajele urbane antropice, arhitectura şi dezvoltarea
urbană joacă un rol important în condiţiile de viaţă a cetăţenilor.
Sunt condiţii importante pentru atragerea afacerilor în domeniul industriei cunoaşterii, a
forţei de muncă creativă şi calificată şi a turiştilor. Aceasta se poate realiza prin
„BAUKULTUR” ce reprezintă o interacţiune între arhitectură, planificarea infrastructurii şi
planificarea urbană.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 176
Modernizarea reţelelor de Infrastructură şi creşterea eficienţei energetice ce se referă
la faptul că:
‰ furnizarea apei, reţeaua de canalizare etc, trebuie să fie îmbunătăţite şi
adaptate unor nevoi în schimbare, pentru cerinţele viitoare şi o locuire urbană
de calitate bună;
‰ Cerinţele cheie pentru durabilitatea serviciilor publice sunt eficienţa energetică,
utilizarea economică a resurselor naturale şi o eficienţa economică în operare:
eficientizarea energetică a clădirilor existente, asigurarea de tehnologii
sofisticate de informaţii şi comunicare în domeniul educaţiei, angajării forţei de
muncă în servicii sociale, sănătate, siguranţă.
Inovaţie proactivă şi politici educaţionale
ƒ oraşele sunt locuri de creere şi împrăştiere a cunoaşterii;
ƒ exploatarea la maximum a potenţialului de cunoaştere într-un oraş depinde de
calitatea educaţiei preşcolare şi şcolare, de transferul de oportunităţi oferite de
sistemele de educaţie şi pregătire, de reţelele sociale şi culturale, de oportunităţi
pentru pregătirea pe tot parcursul vieţii, de calitatea invăţămîntului universitar şi
institute de cercetare şi de reţeaua de transfer existentă între industrie, afaceri şi
comunitatea ştiinţifică;
ƒ dialogul social şi intercultural;
ƒ strategiile de dezvoltare urbană integrată, managementul urban participativ, o
bună guvernare conduc la o utilizare eficientă a potenţialului oraşelor europene,
în special în competivitate şi creştere.
Acordarea unei atenţii speciale pentru zonele defavorizate în contextul oraşului ca
un tot unitar
ƒ rată mare a şomajului, fenomene de excluziune;
ƒ diferenţe considerabile între zone ale oraşului în termenii de oportunităţi
economice şi sociale;
ƒ politică de integrare socială care să conducă la reducerea inegalităţilor şi
prevenirea excuziunilor sociale;
ƒ program durabil de investiţii publice şi private.
Consolidarea economiei locale şi a politicii locale legate de piaţa forţei de muncă
ƒ exploatarea forţelor economice endogene;
ƒ oferirea de pregătire adaptată cerinţelor pieţii muncii;
ƒ oportunităţi de angajare şi pregătire în economia etnică.
Politici de educaţie proactivă şi pregătire pentru copii şi tineri
ƒ îmbunătăţirea situaţiei educaţiei şi pregătirii în cadrul comunităţii locale în
concordanţă cu politicile pro-active concentrate asupra copiilor şi tinerilor;
ƒ adaptate condiţiilor sociale în care ei trăiesc.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 177
Promovarea unui transport urban eficient şi ieftin
ƒ dezvoltarea unui sistem eficient şi ieftin pentru toate cartierele pentru o
mobilitate şi acces egale;
ƒ reţele adecvate mersului pe jos sau cu biciclete.
Oraşele europene care au evoluat tot cursul istoriei, sunt „valorii economice, sociale şi
culturale” ceea ce presupune Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, bazată aşadar
pe „Programul de Acţiune de la Lille”, pe „Acquis-u Urban de la Rotterdam”, pe
„Acordul de la Bristol” şi pe iniţiativa JESSICA (Joint European Support for Sustainable
Investment în City Areas) prin care se întărea ideea că finanţarea operaţiunilor de
dezvoltare urbană trebuie să se facă prin programe operaţionale, care ţin cont de
politicile europene, deşi evident sunt de competenţa exclusiv naţională.
Aşadar, şi pe teritoriul nostru naţional, respectiv În judeţul Hunedoara ca urmare a
aderării la Uniunea Europeană, trebuie introduse conceptele comunitare după care se
conduc aceste operaţiuni, precum ar fi planificarea integrată, guvernarea locală,
coeziune teritorială, etc.
Pe lângă precizările din cele două acte menţionate anterior trebuie introduse în
practica noastră de dezvoltare urbană şi principiile jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului (CEDO), şi preocuparea pentru participarea populaţiei la luarea
deciziilor în acest domeniu atît de sensibil cît şi mai ales accesul populaţiei la justitie
pentru acest fenomen.
Se cere astfel ca membrii unei comunităţi să se afirme tot mai pregnant, prin
participarea tuturor vocilor, ce reflectă întreg mozaicul de subculturi (socioeconomic,
etnic, cultural, etc) la stabilirea regulilor jocului. Se atenţionează asupra rolului mass-
mediei care informează, dar care poate manipula sau pune presiune asupra
comunităţiilor.
Din aceste motive oraşul şi teritoriul trebuie să se concentreze pe gestionarea cât mai
eficientă a schimbărilor accelerate atât în domeniul economic, cât şi în cel de mediu şi
cel social. Această nouă preocupare necesită şi o altă abordare în ceea ce priveşte
modul de administrare a intravilanului cât şi a extravilanului unei localităţi, respectiv a
unui teritoriu mult mai larg decât până acum. Prin urmare Schema de Dezvoltare a
Spaţiului Comunitar (SDEC/EDP) prevede reguli prin care toţi membrii Uniunii Europene
trebuie să intocmească şi să aplice politici de dezvoltare spaţiale pe baza a trei
obiective generale şi anume:
ƒ Coeziunea economică şi socială;
ƒ Protejarea mediului natural şi construit;
ƒ Competivitatea echilibrată a întregului teritoriu european.
Aceste obiective generale cuprind obiective specifice referitoare explicit doar la
dezvoltarea spaţială care trebuie să urmărească:
ƒ realizarea unui sistem urban policentric echilibrat care are la bază un nou tip de
parteneriat urban-rural;
ƒ accesibilitatea echitabilă la infrastructură şi la cunoaştere;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 178
ƒ dezvoltarea durabilă ce presupune un management prudent al resurselor
naturale şi conduce astfel la protecţia mediului natural şi construit.
Agenda Teritorială a Uniunii Europene prevede o creştere a coeziunii teritoriale
concomitant cu o realizare a întăririi identităţii teritoriale, bazată pe o întărire a
diversităţii teritoriale. Aceasta presupune o prioritizare a dezvoltării teritoriale, din care
amintim:
ƒ întărirea dezvoltării policentrice a Reţelei de Inovare a Regiunilor Oraşelor şi a
Oraşelor;
ƒ noi forme de parteneriat şi o guvernare teritorială coerentă între ariile urbane şi
cele rurale;
ƒ promovarea clusterelor regionale ale competitivităţii şi inovaţiei în Europa;
ƒ susţinerea întăririi şi extinderii reţelei transeuropene;
ƒ întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale ca valoare adăugată
dezvoltării.
Parteneriatul urban-rural s-a conturat ca prioritate absolută şi prin urmare a apărut o
strategie a dezvoltării spaţiului rural. Această strategie susţine Strategia Lisabona/
Goteborg a Consiliului European privind creşterea competivităţii şi coeziunii şi a apărut
prin Agenda Teritorială a Uniunii Europene „Spre o mai competitivă şi durabilă a Europă
a regiunilor” fiind adoptată cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale privind
Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig din 2007. Aceste documente
prevăd:
ƒ Întărirea Dezvoltării Policentrice şi inovării prin reţeaua de Regiuni/ aglomeraţii
Urbane şi Oraşe-inclusiv în sensul în care oraşele cu funcţiuni regionale, ca parte
a unui model policentric, ar trebui să coopereze cu alte oraşe din zone rurale şi
periferice;
ƒ Necesitatea unor noi forme de parteneriat şi guvernanţă între Ariile Rurale şi
Urbane- pentru elaborarea în comun a strategiilor regionale şi subregionale de
dezvoltare, ţinînd seama de marea varietate a Regiunilor/Aglomeraţiilor Urbane
şi de diferitele lor interdependenţe cu centrele urbane mici şi mijlocii şi cu ariile
rurale din aria lor de influenţă directă;
ƒ Promovarea în Europa a clusterelor regionale de competenţă şi inovare - pentru
Regiunile / Aglomeraţiile Urbane de diferite mărimi, oraşele mici şi mijlocii ca şi
ariile rurale, prin cooperare cu alte autorităţi, chiar din alte ţări, să îşi întărească
identitatea şi specializarea internaţională pentru a deveni mai atractive pentru
investiţii;
ƒ Întărirea şi extinderea reţelei transeuropene - cu o atenţie specială acordată
accesului la informaţie, la tehnologiile de comunicaţie ca şi la serviciile de interes
general în ariile rurale şi periferice. Şi tot în ariile rurale se consideră că există
oportunităţi pentru dezvoltarea producţiei de energii neconvenţional,
descentralizate, sigure şi prietenoase faţă de mediu;
ƒ Promovarea unui management transeuropean al riscurilor, incluzînd impactul
schimbărilor climaterice-prin dezvoltarea şi intensificarea politicii de coeziune
teritorielă, în special cu respectarea consecinţelor strategice de adaptare
diferenţiate;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 179
ƒ Întărirea structrilor ecologice şi resurselor culturale ca valoare adăugată pentru
dezvoltare – pentru conservarea diferitelor identităţi culturale, a valorilor naturale
şi a peisajelor culturale, în special în zonele rămase în urmă sau care suportă
schimbări structurale.
Aceste recomandări pentru politici de dezvoltare urbană integrată a oraşului regiune
(Zonă Metropolitană) vizează necesitatea unui parteneriat egal între oraşe şi ariile
rurale, iar pe de altă parte, a trecerii politicilor de dezvoltare de la nivelul fiecărui oraş
privind în mod izolat, la cel al unui punct focal al unei Regiuni (Zonă
Metropolitană)/Aglomeraţii Urbane pentru a cărei dezvoltare trebuie să îşi asume
responsabilitatea coeziunii teritoriale.
Din cauza schimbărilor fundamentale din ultimii ani în existenţa localităţilor s-au generat
o serie de probleme noi care nu mai puteau fi rezolvate prin metodele tradiţionale.
Aceste schimbări fundamentale ţin cont de globalizarea şi formarea blocurilor
continentale, de trecerea la economia informaţională, de impactul tehnologiei de
transport, de impactul tehnologiei informaţiei asupra organizării spaţiale, de
promovarea urbană etc.
Poziţia oraşelor în ierarhia urbană europeană s-a transformat total funcţie de
înţelegerea şi metodele de reacţie la aceste dezvoltarii urbană fundamentale. Astfel a
apărut cu o forţă nemaiîntîlnită pînă acum competiţia urbană. Pentru a ajunge într-o
poziţie de frunte în ierarhia urbană, oraşele sunt obligate să atragă activităţi
economice de vârf, care implică locuitori cu venituri mari, care pot atrage turişti, etc.
Un oraş care nu este plăcut pentru a trăi în el, nu poate spera într-o viitoare creştere
economică viitoare.
Dar aceasta nu este suficient. Unele aşezări urbane simt nevoia să-şi unească forţele pe
anumite probleme pentru a face faţă competivităţii şi concurenţei acerbe din zona lor.
Competivitatea lucrează pe diferite scări spaţiale începînd cu cartierele care
concurează între ele, cu localităţile care concurează între ele, cu regiunile între ele, cu
euroregiunile între ele, cu blocurile continentale între ele, etc.
Există concurenţă între localităţile mici, între cele mici şi cele mari, între localităţile mari,
între regiuni, în funcţie de un anumit palier pus în discuţie, de exemplu de atragere a
investiţiilor, a turiştilor, a cercetări de vârf, a evenimentelor culturale sau sportive de top,
etc. Autorităţiile locale au o tot mai mare responsabilitate în această competivitate
datorită numărului tot mai mare de sarcini şi competenţe ce le revin.
Fiecare oraş îşi poate forma propria imagine funcţie de ce relevanţă regională,
naţională, europeană sau mondială au activităţile ce se desfăţoară pe teritoriul său.
Competiţia se desfăşoară pe diferite specializări de exemplu pe comerţ, pe turism, pe
afaceri, pe sport, pe cultură, pe medicină, pe învăţămînt care devin în fapt funcţiunile
urbane metropolitane.
Pachetul de activităţi minimale care transformă un oraş într-o metropolă sunt polii de
excelenţă, funcţiile superioare din care amintim universităţile, centrele medicale,
structurile de cercetare, întreprinderile cu înaltă tehnologie, marile infrastructuri
culturale, sportive, de agrement, expoziţionale, pieţele financiare, sediile de mari firme
europene şi internaţionale, un volum mare de schimburi economice şi financiare,
apartenenţă la mari reţele europene şi internaţionale prin accesibilitate europeană
(autostradă, aeroport, tren rapid).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 180
După ce s-a stabilit că aceste funcţiuni există, următorul pas este cel prin care se
stabileşte distribuţia aşezărilor umane în jurul metropolei. Ne interesează aceasta pentru
a realiza o armonie între rural, oraşe mici, medii şi metropolă - o adevărată reţea de
aşezări. Există două extreme de care trebuie să ne ferim şi anume: fie o mulţime de
aşezări mici, care nu poate rezista la presiunea concurenţei dintre marile metropole, fie
ca întreaga populaţie să fie concentrată într-o singură metropolă ca în cazul oraşelor
din Africa sau Mexic.
În acest ultim caz se produce o deşertizare a restului teritoriu. Societatea industrială a
preferat pentru eficientizare doar varianta a doua. Populaţia a părăsit satele şi micile
orăşele şi s-a mutat la oraş, încărcînd marile oraşe, care au oferit locuri de muncă tot
mai mult, educaţie tot mai bună, creştere economică tot mai mare şi - până la apariţia
tehnicilor IT - şi informaţie tot mai bună. În anii 50 existau doar două megalopolis-uri şi
anume New York şi Londra şi astăzi aven 22.
Această distribuţie ideală a aşezărilor, o distribuţie policentrică echilibrată, care poate
oferii armonie într-o regiune, se realizează prin două nivele şi anume prin distribuţia
spaţială şi prin cea statistică.
Aceasta presupune în mare că în interiorul unei regiuni oraşele de aceiaşi mărime sunt
echilibrat distribuite în teritoriu pe de o parte şi că există multe oraşe mici care sprijină
puţine oraşe mari pe de altă parte.
Sunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor: una
economică, care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce
la distribuţia populaţiei în teritoriu. În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de
dezvoltare a unei zone apar aceste două obiective şi anume obiectivul de creştere
economică şi cel de menţinere a echilibrului ecologic.
Pentru realizarea creşterii durabile s-a introdus de curînd un al treilea obiectiv şi anume
cel de echilibru social. Distribuţia ideală într-o regiune se realizează pe două paliere şi
anume populaţia dintr-o regiune este distribuită în oraşe de diferite mărimi ca de
exemplu un oraş de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de 100.000 locuitori, 100 oraşe de
10.000 locuitori şi 1.000 oraşe de 1.000 locuitori.
Oraşe de aceiaşi mărime sunt distribuite omogen în spaţiu pe întinsul întregii zone sau
regiuni. Această repartizare poate fi realizată prin politici regionale de planificare
spaţială, care sunt unul din scopurile regiunilor metropolitane. Din această distribuţie
rezultă distanţele optime pentru aşezări de aceiaşi mărime după cum urmează:
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de 1 milion este de cca 400 km (între un Bucureşti
şi Budapesta de 1.000.000 locuitori este cca 700 km şi ar trebui să se afle un pol
de 500.000 locuitori care ar putea fi şi ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca;
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 500.000 locuitori este de cca 300 km (
ZM Timişoara vs ZM Cluj Napoca );
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 200.000 locuitori este de cca 150 km (TZI
vs ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca );
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 10.000 locuitori este de cca 30 km (
Brad, Orăştie, Haţeg, Ilia vs TZI DHS);
ƒ distanţa optimă pentru oraşe de 1.000 locuitori este de cca 12km.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 181
Aceste date preliminarii susţin ideea că TZI DHS este o posibilă zonă funcţională de
importanţă euroregională, care are prefigurate toate funcţiunile principale ale
acesteia şi care trebuie să militeze pentru asociere pentru a ajuge şi la o populaţie
adecvată. Ea trebuie sprijinită prin politici de planificare spaţială de interconectare
adecvate de toate aşezările din zonă.
Astfel, trebuie întocmite Planuri de dezvoltare urbană care să cuprindă:
ƒ Programe multianuale integrate;
ƒ Analize SWOT la nivelul oraşelor;
ƒ Obiective de dezvoltare consistente;
ƒ Concentrarea teritorială a fondurilor publice şi private;
ƒ Consolidarea coordonării la nivel local şi regional;
ƒ Managementul bazat pe rezultate.
Dacă dorim creşterea competivităţii TZI DHS este nevoie de:
ƒ Un oraş DHS compact şi de un „baukultur”;
ƒ Dezvoltarea intraurbană între comunităţile de 7000 locuitori;
ƒ Îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi promovarea mobilităţii durabile;
ƒ Spaţiul public corent;
ƒ Clădiri eficiente energetice;
ƒ Combaterea efectelor schimbărilor climatice;
ƒ Concentrarea pe inovaţie şi educaţie;
ƒ Relaţia urban - rural (regiuni urbane);
ƒ Coeziunea teritoriului la nivelul reţelelor policentrice din EU.
Localităţile din judeţul Hunedoara trebuie să-şi bazeze dezvoltarea pe „Dezvoltarea
comunităţilor de cca 7.000 locuitori (posibile cartiere sau sate) printr-o abordare
integrată” ce presupune ameliorarea mediului construi în fiecare comunitate, o
consolidare a economiei locale şi a pieţei forţei de muncă, o educaţie şi formare
coerentă pentru copii şi tineri, un transport urban eficient şi accesibil, o
responsabilitatea naţională, implicarea locală şi resurse şi obţinerea de fonduri
structurale pentru completare.
Domeniile abordării integrate la nivel de comunitate de cca 7.000 locuitori presupune
locuirea, locul de muncă, integrarea etnică şi securitatea personală. Pentru fiecare din
aceste comunităţi este nevoie de aprobarea unor programe de acţiune cuprinse în
bugetul multianual al judeţului Hunedoara care să se adauge fonduri de completare
de la UE, guvern, judeţ, corporaţii.
Legătura indestructibilă echilibrată între urban şi rural presupune pentru spaţiul rural
românesc, aşadar şi pentru cel din judeţul Hunedoar următoarele:
ƒ Înnoirea definiţiei tradiţionale date spaţiului rural şi tratarea acestuia în corelaţie şi
nu în opoziţie cu sistemul urban, din dubla perspectiv, a calitaţilor structurale
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 182
caracteristicilor funcţionale (utilizarea cadrului fizic prin diferite forme de
producţie, consum şi comunicaţie);
ƒ Diferenţierea spaţiului rural în:
• Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane;
• Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate;
• Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile
urbane;
• Arii rurale izolate/periferice;
ƒ „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de
concentrare a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi
de cercetare/dezvoltare agro-industrială
În cazul judeţului Hunedoara putem astfel identifica:
ƒ Diferenţierea spaţiului rural în:
• Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane;
• Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate;
• Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile
urbane;
• Arii rurale izolate/periferice;
ƒ „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de
concentrare a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi
de cercetare/dezvoltare agro-industrială.
În cazul judeţului Hunedoara putem astfel identifica:
ƒ Tip A AGLOMERAŢIE URBANĂ
• TZI DHS - Deva, Archia, Săuleşti, Sântuhalm, Simeria, Cărpiniş, Uroi, Simeria
Veche, Bârcea Mare, Bârcea Mică, Cristur, Tâmpa, Totia, Băcia, Peştişu Mare,
Almaşu Mic, Peştişu Mic, Mănerău, Batiz, Petreni, Sîncrai, Sântămăria de
Piatră, Călanu Mic, Strei Săcel, Călan, Răcăştie, Boş, Zlaşti, Groş, Teliucu
Inferior, Nădăştia de Jos, Nădăştia de Sus, Strei, Ohaba Streiului,
Streisângeorgiu.
• TZI PETROŞANI – Răscoala, Petrila, Jieţ, Petroşani, Iscroni, Dealu Babii,
Aninoasa, Vulcan, Jiu Paroşeni, Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Câmpu lui
Neag.
ƒ Tip B CORIDOR URBAN
• Deva-Oradea DN 76 - Ocişor, Ociu, Basarabeanca, Prăvăleni, Vaţa de Jos,
Livada, Brotuna, Târnava de Criş, Prihodişte, Birtin, Tătăreştii de Criş, Şteia,
Văleni, Birtin, Cărăstău, Râşca, Baia de Criş, Lunca, Ţebea, Ribiţa, Crişan,
Brad, Mesteacăn, Luncoiu de Jos, Stejărel, Luncoiu de Sus, Ormindea,
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 183
Dudeşti, Podele, Vălişoara, Dealu Mare, Săliştioara, Sulighete, Stoieneasa,
Lunca, Fornădia, Câinelu de Jos, Chişcădaga, Păuliş, Bejan, Bejan Târnăviţa,
Mintia ( nu se află pe DN 76);
• Brad - DN 74 - Ţărăţel, Ruda Brad, Barza, Crişcior, Zdrapţi, Mihăileni, Buceş,
Buceş-Vulcan;
• Arad - Deva -Sibiu DN 7 - Zam, Tămăşeşti, Sălciva, Pojoga, Glodghileşti, Burjuc,
Tătăreşti, Tisa, Cîmpuri de Sus, Gurasada, Câmpuri Surduc, Stretea, Ulieş,
Gothatea, Cuieş, Ilia, Săcămaş, Bretea Mureşană, Dumbraviţa, Leşnic, Veţel,
Brănişca, Rovina, Herepeia, Mintia, Deva, Rapoltu Mare, Râpaş, Spini, Turmaş,
Mărtineşti, Turdaş, Orăştie, Pricaz, Căstău, Gelmar, Aurel Vlaicu;
• Lugoj - Deva DN 68A – Costeşti, Ohaba, Lăpugiu de Jos, Teiu, Grind, Lăsău,
Abucea, Dobra, Lăpuşnic, Brâznic;
• DN 66 – Ruşi, Băţălar, Ocolişu Mare, Măceu, Bretea Romănă, Bretea Streiului,
Plopi, Gînţaga, Covragiu, Bercu, Bucium, Balomir, Haţeg, Sântămăria Orlea,
Bărăştii Haţegului, Ciopeia, Ohaba de sub Piatră, Sălaşu de Jos, Băieşti, Ruşor,
Zăvoi, Rîul alb, Galaţi, Fizeşti, Federi, Pui, Ohaba Ponor, Ponor, Livadia, Râul
Bărbat, Valea Lupului, Baru, Petros, Crivadia, Merişor, Băniţa;
• DN 68 – Nălaţvad, Copaci, Vadu, Reea, Toteşti, Păclişa, Unciuc, Cârneşti,
Peşteana, Peşteniţa, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, Sarmizegetusa, Hobiţa
Grădişte, Zeicani.
ƒ Tip C - ARII INTERSTITIALE
• Ciungani, Vaţa de Sus, Căraci, Almăşel, Pogăneşti, Almaş-Sălişte, Micăneşti,
Cerbia, Godineşti, Boiu de Sus, Petreşti, Brădăţel, Runcşor,Vica, Boiu de Sus,
Boiu de Jos, Valea, Dănuleşti, Cărmăzăneşti, Bacea, Valea Lungă, Sîrbi, Boz,
Târnăviţa, Târnava, Căbeşti, Gialacuta, Furcşoara, Bărăştii Iliei, Căraci;
• Obârşa, Dobroţ, Leauţ, Tiuleşti, Tomeşti, Valea Mare de Criş, Baldovin,
Rîşculiţa, Uibăreşti, Ribicioara, Dumbrava de Jos, Potingani, Dumbrava de
Sus;
• Barza, Valea Arsului, Căinelu de sus, Hărţăgani, Balta, Sălişte, Crăciuneşti,
Trestia, Barbura, Bocşa Mare, Fizeşti, Hondol, Măgura Topliţa, Bocşa Mică,
Certeju de Sus, Săcărîmb, Topliţa Mureşului, Boholt, Nojag, Vărmaga, Benget,
Băcia, Boiu, Folt, Cigmău, Geoagiu Băi, Geoagiu, Homorod, Văleni, Bozeş;
• Lăpugiu de Sus, Panc- Sălişte, Panc, Mihăileşti, Roşcani, Făgeţel, Bujoru,
Răduleşti, Stînceşti, Stînceşti-Ohaba, Boia Bîrzii, Muncelu Mare, Runcu Mic,
Muncelu Mic, Bretelin;
• Govăjdia, Plop, Ghelari, Ruda, Topliţa, Teliucu Superior, Cinciş Cerna, Silvaşu
de Jos, Silvaşu de Sus, Mănăstirea Prislop;
• Criva, Poieni, Densuş, Haţăgel;
• Săcel, Sânpetru, Sălaşu de Sus, Valea Dîljii, Sibişel, Zăvoi, Ostrovel, Râu de
Mori, Râu Mic, Clopotiva, Brazi, Suseni, Ohaba Sibişel, Paroş, Mălăieşti,
Coroieşti, Şerel, Hobişa, Uric, Peştera, Nucşoara, Gurazlata, Clopotiva,
Cabana Rotunda, Cabana Râuşor.
ƒ Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSĂ
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 184
• Valea Poienii, Vîsca, Luncşoara, Vorţa, Certeju de Jos, Dumeşti, Coaja;
• Bulzeştii de Jos, Sălătruc, Blăjeni, Blăjeni Vulcan, Plai, Criş;
• După piatră, Grohoţele, Tarniţa, Stănija, Rovina, Merişor, Bucureşci, Şesuri,
Curechiu, Poieniţa, Poiana, Techereu, Oprişeşti, Buneşti, Almaşu Mic de
Munte, Vălişoara, Voia, Balşa, Galbina, Ardeu, Roşia, Stăuini, Mada;
• Bârsău, Hărău, Chimindia, Banpotoc
• Tămăşasa, Măgura, Dîncu Mic, Dîncu Mare, Bucium, Orăştioara de Sus,
Chitid, Ocolişu Mic, Bobaia, Boşorod, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun,
Prihodişte, Rârsa, Costeşti Deal, Grădiştea de Munte;
• Răchiţaua, Faţa Roşie, Piatra, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii, Arănieş,
Cutin, Chergheş, Almaşu Sec, Cîrjiţi, Popeşti, Josani, Valea Nandrului, Nandru,
Dumbrava, Ciulpăz, Ulm, Cerbăl, Socet, Bătrîna, Poiana Răchiţel, Runcu
Mare, Sohodol, Vadu Dobrii, Fîntîna, Lunca Cernii de Jos, Gura Bordului,
Valea Babii Negoi, Lunca Cernii de Sus, Goteşti, Răchitova, Ciula Mică, Ciula
Mare, Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, Crăguiş, Livezi, Boiţa, Mesteacan,
Dăbâca, Goleş, Topliţa, Ciuleni, Hăşdău, Văleni, Bunila.
ƒ Tip E – ARII RURALE IZOLATE
• E1 – Brăşeu, Deleni;
• E2 - Giurgeşti, Ruşeşti, Stănculeşti, Păuleşti, Bulzeştii de Sus;
• Dragu-Brad, Ticera;
• Reţ;
• Grosuri;
• E3 Mermezeu Văleni;
• E4 Măgureni;
• E5 Ludeştii de Jos;
• E6 Cerişor, Lelese, Alun, Poieniţa Voinii, Meria, Cernişoara Florese;
• Răchitaua, Fata Roşie, Piatra, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii, Aranieş,
Cutin, Chergheş, Cozia, Almaşu Sec, Cârjici, Popeşti, Josani, Valea Nandrului,
Nandru, Dumbrava, Ciuipaz, Ulm, Cerbal, Socet, Bătrâna, Poiana Răchiţel,
Rubcu Mare, Sohodol, Vadu Dobrii, Fântăna, Lunca Cernii de Jos, Gura
Bordului, Valea Babii Negoi, Lunca Cerni de Sus, Goteşti, Răchitova, Ciula
Mica, Ciula Mare, Tuştea, Fărcădin, Gen Berthelot, Crăguiş, Livezi, Boiţa,
Vălişoara, Mesteacăn, Dăbâca, Goleş, Topliţa, Ciuleni, Haşdău, Văleni,
Buzduiari, Bunila.
Pentru fiecare din aceste categorii trebuie aplicate strategii distincte cu planuri de
măsuri aferente.
Adoptarea modificarii criteriilor de diferentiere dintre urban şi rural, produse pe plan
fizic şi mental în ţările din Uniunea Europeană, datorate industrializarii, serviciilor, pieţei
imobiliare, îmbunătăţirii comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor şi utilizarea indicatorilor
şi metodologiilor EUROSTAT şi ESPON.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 185
Acceptarea faptului că, în paralel cu restructurarea sectorială, va avea loc o
accelerare a procesului de urbanizare în perspectiva atingerii de către România în
2025 a unei ponderi a populaţiei urbane de 66,9%, prin reducerea diferenţelor de statut
administrativ, răspândirea activităţilor neagricole, reducerea diferenţelor funcţionale
legate de piaţa forţei de muncă, creşterea mobilităţii, creşterea nivelului de educaţie
al locuitorilor şi modificarea stilului de viaţă din mediul rural.
Înţelegerea „urbanizării” ca un proces diferenţiat şi relaţionat cu evoluţia sistemului
urban, care va influenţa dezvoltarea teritorială şi urbană integrată, pe toate palierele,
de la cel naţional la cel local.
Acceptarea faptului că, dacă politicile de susţinere a unor modele diferenţiate de
urbanizare sunt limitate, acestea sunt strâns legate de policentricitate şi de fluxurile de
populaţie, capital, bunuri, informaţie şi tehnologie şi depind de capacitatea de
cooperare şi de valorificare creativă de către administraţie, actorii privaţi şi locuitori, a
potenţialului structural şi funcţional existent.
Promovarea unor forme moderne de asociere a comunelor rurale şi a parteneriatelor
dintre acestea şi Regiunile/Aglomerariile Urbane, oraşele mici şi mijlocii.
Conservarea diferitelor identităţi culturale, valori naturale şi peisaje culturale, în special
în zonele rurale care suportă schimbări structurale atât local, cât şi crearea unor parcuri
tematice subregionale (agrotuistice, ecoturistice).
Punerea în valoare a potenţialului rural de dezvoltare a producţiei de energii
neconvenţionale, descentralizate, sigre şi prietenoase faţă de mediu.
Protecţia teritoriului şi al localităţilor rurale de riscurile naturale şi de efectele negative
asupra mediului de viaţă al locuitorilor şi asupra biodiversităţii cauzate de urbanizare,
de marile lucrări de infrastructură şi de schimbările climatice.
Mecanismul după care s-a dezvoltat spaţial ZMO a fost doar de maximizare a profitului
proprietarilor de teren şi de încărcare a cheltuielilor publice pentru infrastructură şi
pentru menţinerea unui echilibru ecologic precar care astăzi se dovedeşte insuficient.
Aceste critici se îndreaptă spre trei domenii distincte şi anume folosirea iraţională a
terenului regional şi ca ţi consecinţă directă creşterea deplasărilor, la injustiţia socială şi
la apariţia unei culturi noi a vieţii care poate produce mari dereglări în viaţa
comunităţilor.
Aşadar, aceste schimbări au afectat toate scările fie globale, continentale, naţionale,
regionale, metropolitane, urbane, de cartier, etc. Dezvoltarea durabilă la nivel
mondial, conform raportului Bruntdland al Naţiunilor Unite, se realizează printr-o
dezvoltare spaţială echilibrată ce presupune o dezvoltare economică temperată,
însoţită de protecţia mediului înconjurător şi de protecţia socială.
La nivelul nostru aceasta presupune constituirea unei Uniuni Europene complexe, ce se
bazează pe o Uniune Economică realizată în parte déjà, calată pe o Uniune de Mediu
şi pe o Uniune Socială.
Această Uniune Complexă nu se poate realiza decât prin păstrarea şi întărirea
diversităţii regionale, aşadar şi a ZMO. În urma deciziei ca România să intre din
01.01.2007 în Uniunea Europeană putem vorbi fără teamă de a greşi că întreaga
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 186
dezvoltare economică, socială, teritorială şi locală se va desfăşura sub auspiciile
politicii generale europene definite de întregul din care facem parte.
Este imposibil să ne mai imaginăm ceva care să se petreaca pe teritoriul României,
aşadar şi pe teritoriul judeţului nostru, ca ceva rupt de restul Uniunii. Aceasta înseamnă
că orice creştere spaţială semnificativă locală este supusă rigorilor politicilor europene
generale.
Aşadar, în domeniul nostru de competenţă al planificării spaţiale este foarte important
să cunoaştem cele mai importante principii de dezvoltare spaţială după care se
conduce Uniunea Europeană, pentru a afla unde ne aflăm noi pozitionaţi în competiţia
acerbă între oraşe şi zonele lor adiacente care domină UE, cu Zona Metropolitană
Oradea.
În „Raportul Interimar privind Coeziunea Teritorială” al Direcţiei Generale pentru Politici
Regionale a Comisiei Europene, făcut public în 2004, se susţine că pe teritoriul Uniunii (în
care era inclusă şi România) sunt enorme dezechilibre teritoriale.
Coeziunea teritoriala face parte, alături de coeziunea economică şi de cea socială,
din triada după care se fac politicile de dezvoltare europene, în urma cărora apar
programele de dezvoltare aferente finaţate de UE. Dezechilibrele privesc atât bogăţia
locuitorilor, dar şi accesul lor la transport, la energie, la telecomunicaţii, capacitatea de
inovare a locuitorilor etc.
De asemenea, pe întreg teritoriu al Uniunii Europene este remarcat, de autorii acestui
raport, un mare dezechilibru între centru şi periferie. În ţările europene se încearcă
echilibrarea acestor presiuni de creştere dintr-o regiune într-un singur pol. Aceasta
deoarece oraşele europene parcurg o nouă etapă în dezvoltare, etapă în care, dupa
fenomenele de concentrare urbană şi structurare a suburbiilor petrecute până în anii
60, se extind fără limite antrenând zone întinse adiacente.
Aceste zone adiacente alcătuiesc entităţi socio-spaţiale care au fost denumite, după
mărimea lor, zone metropolitane sau regiuni metropolitane. Aceste zone cuprind
metropola, care generează procese de interdependenţă cu celelalte localităţi din
regiune. În Uniunea Europeană există declarate cca 80 de zone metropolitane.
Prin extinderea UE populaţia va fii de cca 480 de milioane de locuitori, împarţiţi în cca
400 regiuni. Din întreaga populaţie cca 240-290 de milioane (50-60%) trăiesc deja în
zone metropolitane faţă de cei 75% care locuiesc în mediu urban.
Aceste decalaje le putem obseva şi noi cu ochiul liber fără nici un studiu. Dar ce este
important în acest raport sunt criteriile de descriere a sistemului urban european pentru
putem afla în ce ape se scaldă TZI DHS.
Noţiunea după care se fac clasificări asupra mediului construit este „zona urbană
funcţională” (FUA- Functional Urban Areas). După aceste criterii sunt în Uniunea
Europeană 1595 de astfel de zone. Conform definiţiei date în Comunitatea Europeană,
FUA este o aglomerare de peste 50.000 locuitori care are un nucleu urban de peste
15.000 locuitori.
Din punct de vedere al importanţei acestor zone zone urbane funcţionale pentru
politicile de planificare strategice, spaţiale şi financiare, s-au stabilit trei categorii
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 187
ierarhice. Această ierarhie este stabilită în conformitate cu criterii ce analizează
populaţia, transportul, turismul, industria, cunoaşterea, administraţia etc. Cele trei
categorii sunt:
ƒ „Zonele metropolitane de importanţă europeană (MEGA)”;
ƒ „Zonele funcţionale urbane (FUA) de importanţă naţională sau transnaţională” şi
ƒ „Zone funcţionale urbane (FUA) de importanţă regională sau locală”.
Dacă privim harta Uniunii Europene propusă de acest raport cu privire la tipologia
zonelor urbane funcţionale putem constata o aglomerare a zonelor metropolitane de
importanţă europeană într-un pentagon care are vârfurile la Londra, Paris, Milano,
Frankfurt şi Hamburg şi în zona noastră doar Budapesta, Bucureştiul şi Sofia îndeplinesc
aceste criterii.
În România mai există zone funcţionale urbane de importanţă naţională sau
transnaţională precum Iaşi, Oradea, Cluj- Napoca, Braşov, Timişoara şi Constanţa şi o
serie de alte zone funcţionale urbane de importanţă regională sau locală. Zonele
metropolitane de importanţă europeană, cele din prima categorie, sunt considerate
motoarele de dezvoltare europene. Ele sunt polii de dezvoltare urbană la scară
europeană.
Aşadar, pe harta Uniunii Europene TZI DHS nu figurează şi ca atare trebuie concentrată
toată atenţia pentru ca ea să joace un rol de „Zona funcţională urbană (FUA) de
importanţă regională” prin sprijinirea ZM Timişoara şi ZM Cluj Napoca.
Această strategie realizează un sistem urban policentric echilibrat în care TZI DHS intră
în concordanţă cu sistemul policentric al euroregiunii şi al întregii Uniuni Europene.
PROPUNERI DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ INTEGRATĂ ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
METODOLOGIE OBIECTIVĂ PENTRU REZOLVAREA ECHILIBRULUI ECOLOGIC A UNUI MEDIU
SĂNĂTOS
ÎN EXTINDEREA ÎN TERITORIU SE REALIZEAZĂ PRINTR-O VIZIUNE HOLISTICĂ ÎN CARE ÎN
PRIMA ETAPĂ SE SCAD TERENURILE PE CARE NU TREBUIE CONSTRUIT PENTRU A SE OBŢINE:
ƒ PROSPERITATE ECONOMICĂ;
ƒ ECHILIBRU SOCIAL;
ƒ MEDIU SĂNĂTOS
Aceste terenuri unde se propune interdicţie de construire conţin zonele inundabile şi
mlăştinoase, cele cu alunecări de teren, zonele poluate (deponii, halde, staţii de
epurare, etc.) şi zonele de protectie aferente acestora, pădurile şi zonele de protecţie
a acestora, rezervaţiile naturale şi zonele de protecţie a acestora, infrastructura de
transport şi edilitară cu zonele lor de protecţie. Aceste zone sunt cuprinse în
cartogramele din documentaţie.
Astfel, se obţine o suprafaţă mult mai mare decât este previzibil necesar, pe care se
încearcă o ierarhie în timp a intervenţiilor prin minimizarea cheltuielilor banilor publici,
necesari realizării unei prosperităţi economice, a unui echilibru social şi a unui mediu
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 188
sănătos. Pentru aceasta este necesar realizarea unui program pentru fiecare comună,
funcţie de complexitatea ei, care să conţină următoarele obiective maximale:
ƒ finalizarea GIS ului;
ƒ infrastructura de transport şi edilitară;
ƒ locuire – zone urbane, -zone rurale
ƒ comerţ;
ƒ logistică şi industrie;
ƒ spaţii verzi şi albastre ( parcuri şi apă);
ƒ echitatea socialului;
ƒ echilibrul istoriei;
ƒ cultura;
ƒ universităţi.
3 3. .1 1. .2 2 R Re el la aţ ţi ii il le e î în n t te er ri it to or ri iu u
Din analiza situaţiei existente rezultă că nici una din cele trei localităţi singure nu fac
faţă poziţionării în categoria localităţilor de interes regional sau euroregional.
De asemeneaa, în conformitate cu ierarhia oraşelor europene distanţa între două
oraşe de importanţă de interes naţional (transnaţional), în cazul nostru CLUJ NAPOCA şi
TIMIŞOARA, este de prea mare fiind de cca 300 km. Aşadar este nevoie de un nou
centru de importanţă regională la jumătatea distanţei între ele respectiv la cca 150
km. Acest nou pol TZI DHS poate sprijini ambii poli naţionali mai sus amintiţi fiind la rîndul
lui sprijinit de localităţi mai mici.
Această distribuţie ideală a aşezărilor, o distribuţie policentrică echilibrată, care poate
oferii armonie într-o regiune, se realizează prin două nivele şi anume prin distribuţia
spaţială şi prin cea statistică.
Aceasta presupune în mare că în interiorul unei regiuni oraşele de aceiaşi mărime sunt
echilibrat distribuite în teritoriu pe de o parte şi că există multe oraşe mici care sprijină
puţine oraşe mari pe de altă parte.
Sunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor: una
economică, care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce
la distribuţia populaţiei în teritoriu.
În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de dezvoltare a unei zone apar aceste
două obiective şi anume obiectivul de creştere economică şi cel de menţinere a
echilibrului ecologic. Pentru realizarea creşterii durabile s-a introdus de curînd un al
treilea obiectiv şi anume cel de echilibru social. Distribuţia ideală într-o regiune se
realizează pe două paliere şi anume populaţia dintr-o regiune este distribuită în oraşe
de diferite mărimi ca de exemplu un oraş de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de 100.000
locuitori, 100 oraşe de 10.000 locuitori şi 1.000 oraşe de 1.000 locuitori. Oraşe de aceiaşi
mărime sunt distribuite omogen în spaţiu pe întinsul întregii zone sau regiuni. Această
repartizare poate fi realizată prin politici regionale de planificare spaţială, care sunt
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 189
unul din scopurile regiunilor metropolitane. Din această distribuţie rezultă distanţele
optime pentru aşezări de aceiaşi mărime după cum urmează:
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de 1 milion este de cca 400 km (între un
Bucureşti şi Budapesta de 1.000.000 locuitori este cca 700 km şi ar trebui să se
afle un pol de 500.000 locuitori care ar putea fi şi ZM Timişoara sau ZM Cluj
Napoca;
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 500.000 locuitori este de cca 300 km (
ZMTimişoara vs ZM Cluj Napoca );
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 200.000 locuitori este de cca 150 km
(TZI vs ZM Timişoara sau ZM Cluj Napoca );
ƒ distanţa optimă pentru oraşele de peste 10.000 locuitori este de cca 30 km (
Brad, Orăştie, Haţeg, Ilia vs TZI DHS);
ƒ distanţa optimă pentru oraşe de 1.000 locuitori este de cca 12km.
Aceste date preliminarii susţin ideea că TZI DHS şi TZI PETROŞANI este o posibilă zonă
funcţională de importanţă euroregională, care are prefigurate toate funcţiunile
principale ale acesteia şi care trebuie să militeze pentru asociere pentru a ajuge şi la o
populaţie adecvată. Ea trebuie sprijinită prin politici de planificare spaţială de
interconectare adecvate de toate aşezările din zonă.
3 3. .1 1. .3 3 B Bi il la an nţ ţu ul l t te er ri it to or ri ia al l
Tabelul 3-1: Suprafaţa după modul de folosinţă 2025
SUPRAFAŢA DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ 2025
Suprafaţa totală a judeţului
706.267 ha
Suprafaţă agricolă ha 300.065
- Arabilă ha 79629
- Păşuni ha 117008
- Fâneţe ha 82791
- Vii şi pepiniere viticole ha 7
- Livezi şi pepiniere pomicole ha 911
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ha 380.000
Ape şi bălţi ha 6.000
Alte suprafeţe ha 60.000
Se propune o mărire a suprafeţei la rubrica:
ƒ păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră cu 14.026 ha faţă de situaţia din
2007;
ƒ ape şi bălţi cu 182 ha faţă de situaţia din 2007;
ƒ alte suprafeţe ( urbanizate) cu 5.875 ha faţă de situaţia din 2007.
Se propune o micşorare la rubrica:
ƒ suprafeţe agricole cu 19.901 ha faţă de situaţia din 2007.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 190
ZONAREA PE FOLOSINŢE ÎN INTRAVILANELE NOU PROPUSE ALE PUG-URILOR
Suprafeţele nou introduse în intravilan sunt destinate următoarelor funcţiunii:
ƒ zone rezidenţiale (ZR):
™ (Ljp) cu înălţime joasă (P+1+M);
™ (Lmp) cu înălţime mică (P+2, P+3+M);
™ (Lîm) cu înălţime înaltă (>P+4);
ƒ zone pentru instituţii publice şi servicii (IS):
™ (ISp) propuse;
™ (ISr) reconversie;
ƒ zone mixte (ZM): servicii, unităţi productive nepoluante, unităţi comerciale
ƒ zone unităţi industriale (ZI):
(Ip) propuse;
ƒ zone unităţi agricole (ZA):
(Ap) propuse;
ƒ zone parcuri, complexe sportive, amenajări peisagere (ZP):
™ (Ppp) parcuri, grădini publice, scuaruri, spaţii verzi aliniamente propuse;
™ (Psp) dotări de sport, agrement propuse;
™ (Pfp) pădure propusă (forestier);
™ (P) plantaţii de protecţie propuse;
ƒ zone gospodărie comunală (ZGC):
(GCp) cimintire propuse;
ƒ zone pentru echipare tehnico edilitară (ZTE):
(Tep) propuse;
ƒ zone pentru căile de comunicaţii şi căile aferente (ZCC):
(CCmp) căi de comunicaţii rutieră propuneri;
(CCfp) căi de comunicaţii feroviare şi construcţii aferente propuse;
(Ccap) căi de comunicaţii aeriene propuse;
(CCmp) căi de comunicaţii navale propuse;
ƒ zone cu destinaţii speciale (S)
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 191
3 3. .2 2 C Ca ad dr ru ul l n na at tu ur ra al l
3 3. .2 2. .1 1 I In nt tr ro od du uc ce er re e
3 3. .2 2. .2 2 C Ca ad dr ru ul l g ge eo ol lo og gi ic c
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .3 3 P Pr ri in nc ci ip pa al le el le e f fo or rm me e d de e r re el li ie ef f
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .4 4 R Re eţ ţe ea au ua a h hi id dr ro og gr ra af fi ic că ă
Se modifică suprafaţa prin construirea de baraje şi lacuri cu cca 200ha.
3 3. .2 2. .5 5 C Cl li im ma a
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .6 6 V Vâ ân nt tu ur ri il le e d do om mi in na an nt te e
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .7 7 V Ve eg ge et ta aţ ţi ia a n na at tu ur ra al lă ă
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .8 8 A Ar re ea al le el le e p pr ro ot te ej ja at te e
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .9 9 R Re es su ur rs se el le e s so ol lu ul lu ui i ş şi i a al le e s su ub bs so ol lu ul lu ui i
3 3. .2 2. .1 10 0 S Se ei is sm mi ic ci it ta at te e
Rămâne identic cu situaţia existentă.
3 3. .2 2. .1 11 1 T Te er re en nu ur ri i d de eg gr ra ad da ab bi il le e ş şi i s su up pu us se e f fo or rm me el lo or r d di is st tr ru uc ct ti iv ve e - - R Re el li ie ef fu ul l a an nt tr ro op pi ic c
3 3. .2 2. .1 12 2 M Mo on nu um me en nt te el le e i is st to or ri ic ce e, , s si it tu ur ri il le e ş şi i a an ns sa am mb bl lu ur ri il le e i is st to or ri ic ce e ş şi i u ur rb ba an ni is st ti ic ce e, , v va al lo or ri i a al le e
p pa at tr ri im mo on ni iu ul lu ui i c cu ul lt tu ur ra al l
Propunere privind clasarea, protecţia şi integrarea valorilor urbanistice şi arhitecturale
ale judeţului Hunedoara.
O bună parte dintre aceste valori sunt clasate ca “Monumente istorice”, conform
listelor actuale ale monumentelor (cf. Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646
bis/16.iulie.2004 (lista Monumentelor Istorice) şi Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
996 bis/10.XI.2005 (completari la lista Monumentelor Istorice - dispărute, modificări,
completări), anexe ale Legii Monumentelor Istorice- 422). Această situaţie existentă se
regăseşte în planşa MO 01.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 192
Se observă că monumentele judeţului Hunedoara sunt de ambele câtegorii de
importanţă- A si B, proporţia fiind corespunzătoare valorii lor intrinseci şi relaţionate cu
cele ale contextului istoric sau urbanistic.
Dintre acestea o atenţie deosebită trebuie acordată monumentelor făcând parte din
“Patrimoniul Universal” (“World Heritage”), adică situl cetăţilor dacice din Munţii
Orăştiei (Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Băniţa, Căpâlna),
pentru care s-au realizat mai multe documentaţii privind definirea ariilor protejate si a
regulamentelor specifice.
Noile propuneri provin din următoarele surse:
ƒ Planului Zonei Metropolitane Deva – Hunedoara – Simeria;
ƒ P.U.G.-urile consultate pentru realizarea planului de amenajare teritorială
judeţeană;
ƒ Studiul S.C. Geosurvey S.R.L. Bucuresti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR
ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei
Dacice şi Romane Deva;
ƒ Conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE
ŞI PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA înregistrată la Consiliul Judeţean
Hunedoara cu nr. 6936/2008;
ƒ Propuneri în urma consultării documentaţiei de specialitate.
Propuneri conform Planului Zonei Metropolitane Deva – Hunedoara – Simeria
A. Pe teritoriul municipiului Deva majoritatea dintre siturile arheologice sunt sub zone
construite în intravilanul existent, cu excepţia celor două situri din pădurea Bejan şi a
celei din zona “La Deal” din dreptul Sântuhalmului.
Pe baza noilor cercetări istorice, arheologice şi cartografice, lista trebuie corectată.
Pentru aceasta propunem următoarele:
ƒ A - scoaterea din listă (declasarea) monumentului de arhitectură “Spitalul de
Pediatrie” din Municipiul Deva, Bvd. 1 Decembrie 1918 Nr. 61 ( cod HD–II-m–B–
03226, din Lista monumetelor istorice 2004 ), la cererea Consiliului Judeţean
Hunedoara, cf. Hotarârii CJ Hunedoara Nr. 29/2007;
ƒ B - extinderea ansamblului istoric HD-II-a-B-03218 (Centrul istoric al oraşului),
având drept reper “Ridicarea Josefină” şi planul de secol XIX anexate, după
cum urmează:
ƒ B1. În zona de nord, în jurul cetăţii, cu următorul contur: limita nord-vestică a
zonei împădurite a Dealului Cetăţii, limita sudică a străzii Horia, până la nr. 114,
unde cuprinde parcelele de pe partea nordică a străzii, până la nr. 96 inclusiv,
limita sudică a străzii Horia până la nr. 1 inclusiv, ocolind zona de blocuri, tăind
perpendicular str. Avram Iancu, incluzand clădirea primăriei, continuând pe
latura sudică a str. Andrei Şaguna până la intersecţia cu str. Magnoliei, partea
nordică a str. Magnoliei până la aleea de acces din b-dul. Iuliu Maniu;
ƒ B2. În zona centrului modern din anii ’60, cu următorul contur: începând de la
intersecţia dintre Al. Neptun cu b-dul Iuliu Maniu, mergând pe limita de
proprietate din spatele blocurilor, continuând cu cea a blocurilor de pe b-dul
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 193
1 Decembrie, terminând cu blocul de la intersecţia dintre b-dul 1 Decembrie şi
str. Mareşal Averescu, apoi urmărind limita de proprietate sudică a blocurilor
din partea sudică a Pieţei Victoriei, spre nord pe str. Mihai Eminescu , paralel
cu limita nord-estică a parcelelor de pe partea nordică a Aleii Brazilor, tăind
perpendicular Str. G-he. Bariţiu, urmărind partea nordică a Str. Sabin Drăgoi,
partea sudică a Str. Aurel Vlaicu până la intersecţia cu Str. B. Şt. Delavrancea,
intersectând str O. Iosif, urmărind apoi partea nordică a Str. Privighetorilor,
sudul limitei parcelelor caselor de pe Str. G-he Lazăr, şi unindu-se în nord cu
puctul de începere al limitei nordice.
- C - introducerea pe lista monumentelor a siturilor arheologice conform studiului S.C.
Geosurvey S.R.L. Bucuresti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud.
HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva:
ƒ Mănăstirea Franciscană, strada Progresului nr. 6;
ƒ Iuliu Maniu, de la blocul D-1 până la intersecţia Bd, Iuliu Maniu cu DN 7;
ƒ Taulas, la E de gară, actualele străzi M. Filipescu sau Drumul Hărăului şi str dr.
Ioan Mihu; Râul Mureş;
ƒ Mihail Kogalniceanu, de la blocul D-8 până la intersecţia str. Mihail
Kogălniceanu cu DN 7;
ƒ DN 7, pe DN 7 în dreptul Vămii şi a benzinariei OMV;
ƒ Canton C.F.R., lângă cantonul C.F.R., în locul numit « Dâmbul Popii »;
ƒ Staţia de transformare, în spatele Staţiei de tansformare cuprinzând şi calea
ferată;
ƒ Punct neprecizat;
ƒ Str. 22 Decembrie, intersectie str. 22 Decembrie cu str. Pietroasa;
ƒ Ciangăi, cartier Ciangăi, în pepiniera Serviciului Silvic, în extremitatea estică a
oraşului;
ƒ Cimitirul Ciangăilor, str. Mihai Eminescu, vis-a-vis de Biserică, cimitirul
Ciangailor;
ƒ Pietroasa, cariera de piatră, la 4 km S de oraş, înspre Almaşul Sec;
ƒ Bejan carieră, cariera de piatră, în apropiere de Pietroasa;
ƒ Scoala generală nr. 6, în spatele Şcolii generale nr. 6;
ƒ Intersecţia str. E. Văcărescu- Crişan, intersecţia str. E. Văcărescu cu str. Crişan;
ƒ La ogoare, sit din epoca romană, pe deal, în capătul str. Vulcan;
ƒ Cimitirul reformat, aşezare din epoca bronzului, Cimitirul reformat, str. M.
Eminescu, în spatele Casei de cultură, lângă Casa Mortuară;
ƒ Cimitirul ortodox, biserica medievală de la Deva, la intersecţia str. Cozia cu str.
Călugăreni;
ƒ Str. Piersicilor, Nucilor, Călugăreni, situl din epoca romană delimitat de str.
Piersicilor, Nucilor, Călugăreni;
ƒ Str. Viilor şi str. Parângului, situl dacic, delimitat de str. Parângului şi str. Viilor;
ƒ Str. Merilor, str. Izvorului, situl preistoric delimitat de str. Merilor şi str. Izvorului;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 194
ƒ Str. Crângului, aşezare preistorică, în vecinătatea proprietaţii cu nr. 8C;
ƒ Str. Aurel Vlaicu, cartierul Maghiaruţa, cuprinde strada Aurel Vlaicu în dreptul
proprietăţii 82, str. Ana Ipatescu, până în dreptul proprietăţii cu nr. 2 şi str.
Cetăţii;
ƒ Str. Aurel Vlaicu nr. 6. De la nr. 6, intersecţia străzii Aurel Vlaicu cu Bd. 1
Decembrie, cuprinzând şi Castelul Bethlen.
HUNEDOARA
ƒ menţinerea în listă a tuturor elementelor protejate existente (situri arheologice,
ansambluri de arhitectură, piese de arhitectură (cf. Listei anexate);
ƒ extinderea protecţiei ansamblului de arhitectură a Pieţei Libertăţii, printr-o arie
urbană care să se racordeze cu zona de protecţie a castelului; ea este
considerată ca având o vechime de cel puţin 230 de ani, fiind conţinută de
“Ridicarea Josefină”;
ƒ introducerea pe listă, ca monument industrial (sit industrial), a unei părţi din
zona fostului Combinat Siderurgic şi realizarea unui “Muzeu al Epocii
Industriale”.
SIMERIA
Simeria şi spaţiul înconjurător se dovedesc a adăposti numeroase mărturii istorice: situri
arheologice preistorice, antice şi medievale, ansambluri construite şi arhitecturi izolate.
O parte dintre ele sunt clasate ca “monumente istorice” şi apar în lista publicâtă
conform Legii 422 din 2001. Pe baza noilor cercetări istorice, arheologice şi
cartografice, lista trebuie corectată. Pentru aceasta propunem următoarele:
ƒ scoaterea din listă a monumentului istoric Casa memorială a generalului Bem,
din cauza imposibilităţii de localizare în momentul de faţă;
ƒ introducerea pe lista monumentelor protejate a Halelor de tip “seccession”
pentru reparaţii utilaje căi ferate din Simeria;
ƒ introducerea pe lista monumentelor a siturilor arheologice conform studiului
S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti IDENTIFICAREA ŞI MĂSURAREA SITURILOR
ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar Muzeul Civilizaţiei
Dacice şi Romane Deva:
Uroi
ƒ Cetatea Medievală, la ieşirea din satul Uroi spre Rapolt, pe partea stângă a
DJ 107;
ƒ Conac Medieval, la ieşirea din satul Uroi spre Rapolt, pe partea dreaptă a DJ
107;
ƒ Situl arheologic de la Uroi, pe terasele de la baza dealului, de jur-împrejur;
ƒ Dealul Uroi.
Sântuhalm
ƒ Santuhalm intersecţie, pe dealul din spatele bisericii.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 195
Simeria
ƒ Drumul roman;
ƒ Cimitir, în punctele La Vie şi în Coastă, la ieşirea din Simeria spre Săuleşti;
ƒ Biscaria, în cartierul Biscaria;
ƒ Albie Strei.
Hunedoara
ƒ Dealul Sânpetru, partea de sud-est a oraşului Hunedoara, la cca. 500 m
aerian faţă de Castelul Corvinilor. Pe malul drept al pârâului Zlăşti; pârâul Zlăşti,
râul Cerna.
Propuneri conform P.U.G.-urilor consultate pentru realizarea planului de amenajare
teritorială judeţeană
PUG-urile consultate, în afara faptului ca definesc cartografic zonele protejate sau
zonele de protecţie ale monumentelor clasate, conform listelor mai sus menţionate,
conţin o serie de propuneri de noi monumente, după cum urmează:
Tabelul 3-2: Propuneri de noi monumente
Localitatea Comuna Denumire sit
Blăjeni Blăjeni Cruce memorială
Crişan Ribiţa resturile arheologice ale mânăstirii Vaca
Mihăileni Buceş Vechea biserică
Chimindia Hărău Biserică reformată, monument sec. XVII
Nandru Peştişu Mic Peştera Spurcâtă
Zeicani Sarmizegetusa - Biserică de secol XV
- Sit dacic fortificaţii
Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti IDENTIFICAREA ŞI
MĂSURAREA SITURILOR ARHEOLOGICE jud. HUNEDOARA, octombrie 2005, beneficiar
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
Tabelul 3-3: Propuneri conform studiului S.C. Geosurvey S.R.L. Bucureşti
Localitatea Comuna Denumire sit
Loc. Şoimuş Şoimuş "CUCULEU"
Loc. Şoimuş Şoimuş "LA FERME"
Loc. Simeria Veche Simeria "ALBIE STREI"
Rapoltu Mare Rapoltu Mare Intersecţie
Rapoltu Mare Rapoltu Mare "La Vii"
Rapoltu Mare Rapoltu Mare Drumul roman
Rapoltu Mare Rapoltu Mare Fântâna din pârâu
Pricaz Turdaş Valea Siteşului
Mun. Orăştie Orăştie Puncte neprecizate
Mun. Orăştie Orăştie punct X8
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 196
Căstău Beriu Coasta Cremenii
Romoş Romos Făgădău
Romoş Romos Punct neprecizat
Ciucuş Beriu Manufactura de sticlă, Glăjărie
Loc. Aurel Vlaicu Geoagiu "IZVORUL RECE"
Geoagiu Geoagiu Izvorul Rece
Balşa Balşa Peştera Piatra Şincoşului
Balşa Balşa "Calea Mezii"
Loc. Turdaş Turdaş "LA GARĂ"
Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE
ŞI PATRIMONIU NAŢIONAL HUNEDOARA înregistrată la Consiliul Judeţean Hunedoara cu
nr. 6936/2008
Tabelul 3-4: Propuneri conform Adresei nr. 1696/2008 a DIRECŢIEI JUDEŢENE PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIU
NAŢIONAL HUNEDOARA
Localitatea Comuna Denumire sit
Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Casa Albă
Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Motel
Băniţa Băniţa Peştera Bolii
Silvaşu de Jos Haţeg Dealul Ţapului
Silvaşu de Jos Haţeg Între Ogăşi
Cinciş-Cerna Teliucu Inferior Casa Albă
Silvaşu de Jos Haţeg Sit 3
Silvaşu de Jos Haţeg La Cruce
Silvaşu de Jos Haţeg CAP
Mun. Orăştie Orăştie Punct X2
Mun. Orăştie Orăştie Necropola Coţofeni
Căstău Beriu Asezarea de la Căstău, Coasta Cremenii
Târsa Boşorod Dealul Voineagu
Târsa Boşorod Dealul Grosului
Târsa Boşorod Varful Secuiului
Târsa Boşorod Castru
Târsa Boşorod Şcoala
Târsa Boşorod Dealul Simuleştilor (La Suspendaţi)
Bucium Orăştioara de Sus Glemea
Bucium Orăştioara de Sus La Inuri
Ludeştii de Sus Orăştioara de Sus Vadu Rău
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Poiana Primarului
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Poiana Perţii
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus La Vămi - turn
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Sanctuare, Pietroasa lui Solomon
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turnuri, Poiana lui Mihu
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Val, Dealul Cărbunarea
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Grădina Făeragului
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Curmătura - turn
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 197
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turn, Poiana Popii 1
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Turn, Seşul Ciorii 1
Ocolişu Mic Orăştioara de Sus Muchia Chişetoarei, Cisterna
Propuneri în urma consultării documentaţiei de specialitate:
Analizând actualele liste şi modul în care funcţionează sistemul protecţiei
monumentelor, considerăm că lista este foarte cuprinzătoare în privinţa unor clase de
monumente: situri arheologice din diverse perioade ale Preistoriei şi Antichităţii (inclusiv
dacice şi romane), cetăţi, castele, curţi nobiliare, biserici. Sunt mai puţin prezente
ansamblurile civile urbane şi mai ales rurale (aşa numitele “centre istorice”).
Conform listelor actuale, sunt protejate sub aceasta formă (ansamblu de clădiri)
câteva arii urbane centrale (Deva, Hunedoara, Haţeg, Orăştie, Brad) şi câteva arii
rurale (Baia de Criş, Bunila, Dobra, Ilia, Pui, Rapoltu Mare, Clopotiva, Romos, Pricaz,
Turdaş, Căzaneşti, Ciungani, Birtin, Zam), conţinând între câteva şi câteva zeci de
ansambluri gospodăreşti din diferite zone ale judeţului. În afara acestora, unele clădiri
cu statut de monument istoric sunt protejate prin arii care includ şi arhitecturi civile
limitrofe, ele putând fi considerate sisteme de protecţie indirectă, necesitând
parcurgerea aceluiaşi tip de traseu al avizărilor şi aceeaşi rigoare legislativă.
Planul Zonei Metropolitane amplifică aceste arii pentru Deva şi Hundoara, articulându-
le ariilor de protecţie ale unor monumente clasate. La Deva se propune clasarea noului
centru din anii ’60, cu reale virtuţi urbanistice şi reprezentând un moment semnificâtiv
de urbanism modern, asemănător altor realizari contemporane europene.
Actualul studiu se concentrează în mod preponderent asupra acestor ansambluri,
datorită unui context care le defavorizează.
Conform graficului dezvoltărilor haotice şi a distrugerilor existente în acest moment în
România, considerăm că atenţia cea mai mare trebuie acordată mediului rural, lipsit
de foruri competente, legislaţie protectoare şi de reguli urbanistice clare. Astfel,
credem că un număr mult mai mare de astfel de aşezări merită să fie protejate ca
ansambluri şi nu doar prin monumentele pe care le conţin.
În aceasta fază a studiului propunem spre protecţie următoarele arii urbane centrale:
Tabelul 3-5: Arii urbane centrale
Localitatea Comuna
Bulzeştii de Jos Bulzeştii de Sus
Bulzeştii de Sus Bulzeştii de Sus
Obârşa Tomeşti
Rişculiţa Baia de Criş
Leaut Tomeşti
Dobroţ Tomeşti
Ribiţa Ribiţa
Vaţa de Jos Vaţa de Jos
Lăpugiu de Sus Lăpugiu de Jos
Ruseşti Buzuleştii de Sus
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 198
Tisa Beriu
Lăpuşic Romos
Bătrâna Romos
Muncelu Mare Beriu
Lelese Geoagiu
Ruda Geoagiu
Orăştioara de Jos Balşa
Orăştioara de Sus Balşa
Bucium Turdaş
Ludeştii de Jos Orăştioara de Sus
Silvaşu de Sus Haţeg
Ele pot fi mult mai numeroase şi o analiză multicriterială a acestor aşezări ar putea
furniza argumentele clasării unora dintre ele ca ansambluri protejate (centre istorice),
articulate, dupa caz, ariilor de protecţie ale unor monumente istorice. De asemenea,
ele pot forma grupări de aşezări cu caracteristici asemănătoare, portejabile ca
“peisaje culturale”, un exemplu fiind zona de nord a judeţului, corespunzătoare
Munţilor Bihorului şi Munţilor Metaliferi şi de sud, corespunzătoare munţilor Poiana Ruscă
şi Munţilor Şureanu.
Pentru o mai corectă şi lesnicioasă protecţie şi administrare, propunem ca ariile urbane
protejate sub titlul de “centre istorice” să fie cartate (conform metodologiei utilizate
pentru centrele istorice ale Timişoarei, de pildă, clădirile care le compun fiind clasate în
funcţie de valoarea lor istorică, artistică, contextuală şi de utilizare). Astfel, se poate
obţine un tablou cu permisivităţi diferite în ceea ce priveşte intervenţia asupra lor, în
concordanţă cu realităţile concrete ale zonelor respective, uşurând, în egală măsură,
acţiunile potenţialilor investitori şi ale forurilor chemate să le protejeze şi să le
administreze.
În ceea ce priveşte restul categoriilor de situri, ansambluri şi clădiri cu valoare istorică
sau arhitecturală, consideram că doar studii viitoare (corespunzatoare PUG-urilor) pot
să furnizeze datele necesare includerii unora dintre ele în listele de monumente istorice.
În ordine, avem în vedere: siturile arheologice (cu precizări privind locaţia şi imporţanta
lor), arhitecturile medievale (cu studii suplimentare privind momentul edificării şi
evoluţia lor ulterioară), arhitecturile premoderne şi moderne (cu evaluarea valorii lor
patrimoniale şi locului ocupat în clasa respectivă de clădiri).
Protecţia acestor situri, ansambluri şi clădiri (clasate sau în perspectivă de clasare) se
poate realiza doar prin respectarea legislaţiei în vigoare. Legi precum 50, 422, legea
urbanismului etc., conţin suficiente prevederi în acest sens. Li se adaugă prevederile
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism şi regulamentele aferente. În
acelaşi timp, se impune o serie de forme de educaţie civică, de responsabilizare a
locuitorilor, de schimbare a mentalităţilor. Avem în vedere, în primul rând, acele acţiuni
adresate preşcolarilor şi şcolarilor, dar şi informarea corectă a proprietarilor de imobile,
administratorilor lor sau potenţialilor investitori.
Aceste valori sunt integrabile conceptelor generale şi strategiilor de dezvoltare
regională şi locală, participând la activarea turismului, serviciilor, culturii şi artelor etc.
De fapt, în ceea ce priveşte turismul, de pildă (cultural, agricol/alternativ, de afaceri
etc.), ele constituie principalele ţinte şi principalele mijloace de activare. Ţinte sunt
siturile arheologice, ansamblurile urbane sau rurale istorice (centrele istorice), cetăţile şi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 199
castelele, curţile nobiliare, bisericile şi mânăstirile, iar mijloace pot fi clădirile istorice
transformate în hoteluri sau complexe de conferinţe, contacte de afaceri sau culturale,
iar gospodăriile orăşenesti sau săteşti transformate în pensiuni, baruri, cafenele,
restaurante, cluburi etc. Evident, avem în vedere şi menţinerea funcţiilor lor actuale.
Monumentele propuse se regăsesc în partea desenată în planşa MO 02. Acestea
amplasate cu caracter orientativ, în ideea de a crea o imagine de ansamblu a
judeţului şi de a defini zonele de interes. Acestea sunt grupate în trei tipuri de indicativi:
referitori la monumente construite izolate sau grupări de monumete, situri arheologice
izolate sau grupări învecinate de situri, şi centre rurale cu valoare culturală – toate
acestea au un corespunzător pentru situaţia existentă şi cea propusă. Zonele de interes
au fost create în funcţie de grupările specifice de monumente.
Evidenţierea zonelor sau traseelor bogate în vestigii istorice sau etnologice, gruparea lor
pe categorii de importanţă şi pe programe dominante, realizată prin studiul de faţă
reprezintă o bază pentru evaluarea, cel puţin, a potenţialului turistic al judeţului, dar şi a
altor componente ale conceptelor viitoare de dezvoltare regională (agricultură,
servicii, mica industrie etc).
3 3. .3 3 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a p pr ro op pu un ne er ri ii i
3 3. .3 3. .1 1 I In nt tr ro od du uc ce er re e
Planurile viitoare privind sectorul de transporturi trebuie să ţină cont de importanţa sa
economică. Cheltuielile privind sectorul de transporturi trebuie să ţină cont de
importanţa sa economica. Cheltuielile totale ating aproximativ 1000 miliarde Euro,
reprezentând mai mult de 10% din PNB (produsul national brut). în cadrul acestiu sector
sunt angajati mai mult de 10 milioane de oameni.
Ca atare a aparut imperativ necesitatea integrării transportului ca urmare a unei
politici commune. Intermodalitatea a fost declarată principala strategie pentru
rezolvare a acestei probleme. Cu o creştere de până acum în UE de 3 milioane de
automobile noi pe an este evident că reţeaua rutiera nu mai face faţă. Situaţia
economică actuală face ca să se estimeze o creştere cu 38% a transporturilor de
bunuri şi cu 24% pentru pasageri. Această creştere medie este mai puternică în zonele
transfrontariere.
Abordarea pe care se bazează Charta Albă cuprinde o serie de măsuri menite să
revitalizeze modurile alternative de transport şi investiţia în reţeaua de transport
transeuropeană. Astfel, se vor înregistra creşteri reduse la rutier de 38% în viitorii ani faţă
de 50% între 1998-2010 şi transportul cu maşini personale o creştere de 21% faţă de 43%
cât a fost în perioada 1998-2010.
Aceste date a făcut ca să fie aplicate o serie de noi politici la nivel naţional şi local,
respective al judeţului Hunedoara în privinţa accesibilităţii prin infrastructura de
transport după cum urmează:
ƒ politici economice ce sunt formulate luând în calcul anumiţi factori care
contribuie la cererea crescută pentru serviciile de transport, în special factorii
legaţi de modelul de producţie cu reînnoirea automată şi rotaţia stocurilor;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 200
ƒ politica de ocupare a zonelor urbane şi de folosire a trenurilor în scopul evitării
unor cresteri lipsite de necessitate pentru mobilitate, cauzate de lipsa de
planificare a distanţelor dintre locuire şi locul de muncă;
ƒ politica socială şi educativă, cu o mai bună organizare a modelelor de lucru
şi a orelor de curs, având ca scop evitarea aglomerărilor traseelor rutiere, şi o
reducere în perioada week-endului;
ƒ politica de transport urban în cadrul localitatilor din jud. Hunedoara;
ƒ politica competivităţii pentru a se asigura deschiderea pe piaţă, în special în
sectorul feroviar.
Construirea reţelei Trans - Europene de transport
Având în vedere saturarea anumitor artere importante şi a poluării constante, pentru
Uniunea Europeană este esenţial finalizarea proiectelor trans-europene deja stabilite.
Din acest motiv Comisia intenţionează să propună revizuirea liniilor directoare adoptate
de către Consiliul şi Parlamentul European, care vor fi limitate până la asigurarea
finanţării pentru proiectele actuale.
În concordanţă cu concluziile adoptate de către Consiliul European de la Gothenburg,
Comisia propune ca revizuirea linilor directoare ale Comunităţii să se axeze pe
eliminarea zonelor cu trafic îngreunat din reţeaua feroviară, pe finalizarea rutelor
identificate ca prioritate pentru absorbţia fluxurilor de trafic, generate de dezvoltarea
în special a regiunilor de frontieră, în îmbunătăţirea accesului la zonele izolate.
Dezvoltarea reţelei secundare va rămâne o prioritate a Fondului Structural pentru a
îmbunătăţii accesul la reţeaua de transport trans-europeană.
În acest context, lista celor 14 proiecte prioritare aprobate de către Consiliul European
de la Essen, incluse în decizia Parlamentului European şi a Consiliului din anul 1996, cu
privire la liniile directoare pentru reţeaua de transport transeuropeană, trebuie
amendată. A fost deja finalizat un număr de proiecte majore şi vor mai fi adăugate
şase noi proiecte (Galileo sau rute feroviare de înaltă capacitate prin Pirinei).
Pentru a garanta dezvoltarea cu succes a reţelei trans-europene de transport o
propunere de amendare a regulilor de finanţare va fi făcută în paralel, pentru a
permite Comunităţii să aibă o contribuţie maximă de până la 20% din costul total la
proiectele feroviare de trecere a frontierei prin traversarea barierelor naturale, dar
oferind o rambursare mică a valorii adăugate trans-europene, precum ruta Lyon-Turin
deja aprobată ca proiect prioritar de către Consiliul European Essen. Proiectele de
eliminare a zonelor cu trafic îngreunat în zonele de frontieră cu tarifele candidate pot
obţine 20%.
În 2004 Comisia va prezenta o revizuire mai extinsă a reţelei trans-europene de
transport axată în special pe introducerea termenului de „autostrăzi maritime”,
dezvoltarea capacitaţii aeroporturilor, conectarea mai eficientă a zonelor izolate la
continentul european şi conectarea reţelelor tarifelor candidate la reţelele Uniunii
Europene.
Dat fiind nivelul scăzut al finanţării de la bugetele naţionale şi posibilităţile limitate de
parteneriate publice/private, sunt necesare soluţii inovatoare bazate pe comasarea
veniturilor din taxele de drum. Pentru a finanţa o infrastructură noua înainte să se obţină
primele venituri din operarea ei, trebuie să fie posibilă constituirea unor fonduri
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 201
naţionale sau regionale din taxări sau taxele utilizatorilor colectate pe întreaga zonă
sau pe rutele concurente.
Regulile Comunităţii vor fi amendate pentru a se oferi posibilitatea de alocare a unei
părţi din veniturile din taxele de drum construirii infrastructurii celei mai favorabile
mediului. Finanţarea infrastructurii feroviare în Alpi din taxarea vagoanelor cu
încărcătură mare este un exemplu al acestei abordări, precum şi din taxele impuse de
Elveţia, în special pentru încărcăturile din comunitate, pentru finanţarea proiectelor
feroviare importante.
PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORMĂ 2007 – 2010 PRIVIND TRANSPORTURILE
Programul Naţional de Reformă 2007 – 2010 a fost elaborat în baza Programului de
Guvernare 2004 – 2008 care reprezintă cadrul naţional de implementare a politiciilor
sectoriale ce revin administraţiei centrale şi locale.
Totodată s-au avut în vedere strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul
Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, Cadrul Naţional de Referinţă 2007 – 2013 şi
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 precum şi Comunicarea Comisiei în
cadrul Consiliului European de Primăvară COM (2005) 24 din 02.02.2005 „Working
togeter for growth and jobs, a new start for the Lisabon Strategy” şi Recomandarile
integrate pentru creştere şi ocupare (2005 - 2008) – COM (2005) 141 final din 12.04.2005.
Planul Naţional de Reforme urmăreşte promovarea şi susţinerea reformelor structurale şi
instituţionale în sectoarele prioritare ale economiei şi în domeniul social, având ca
obiectiv îmbunătăţirea proceselor şi procedurilor şi asigurarea condiţiilor de mediu
astfel încât România să poată beneficia de oportunităţiile care îi sunt oferite (definirea
unei structuri instituţionale, economico-sociale mai eficientă şi mai flexibilă, care ar
facilita absorbirea Fondurilor Structurale şi de Coeziune, cu efect pozitiv în ceea ce
priveşte impactul acestora).
România va asigura coerenţa acţiunilor prevăzute în cadrul CSNR şi PNR, având în
vedere în primul rând faptul că ambele documente au la bază aceleaşi linii directoare
strategice (strategia Lisabona revizuită). Mai specific, acţiunile în domeniul dezvoltării
economice şi sociale prevăzute în PNR vor contribui la atingerea obiectivului general şi
priorităţiilor definite prin CSNR, precum şi la implementarea eficientă a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune. În mod egal, strategia CSNR va contribui la atingerea
obiectivelor definite în cadrul PNR, prin coerenţa obiectivelor acţiunilor prevazute.
Stabilitatea macroeconomică şi sustenalitatea finanţelor publice că obiective ale PNR,
vor crea condiţiile necesare pentru implementarea strategiei prevăzute prin CSNR. Pe
de altă parte, acţiunile prevăzute în CSNR în cadrul priorităţilor tematice „Consolidarea
unei Capacităţi Administrative Eficiente” vor contribui la atingerea obiectivului PNR de
îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice şi eficienţei administraţtiei. Acţtiunile din CSNR
cu privire la o mai bună utilizare a energiei vor contribui la realizarea priorităţii PNR de
asigurare a unei balanţe energetice echilibrate.
Acţiunile prevăzute în CSNR, creşterea competitivităţii în domeniul transportului şi
energiei contribuie la realizarea obiectivului PNR de îmbunătăţire a competitivităţii şi
procedurii economice.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 202
CSNR va contribui la atingerea obiectivelor PNR prin direcţionarea unor fonduri
importante prin care şi în domeniul transportului în special în domeniul reţelelor şi
coridoarelor TEN-T; energie (prin promovarea inter-conectivităţii cu reţelele europene şi
promovarea utilizării resurselor de energie regenerabile);
Fondurile Structurale vor aduce o contribuţie esenţială în următoarele domenii ale PNR.
Promovarea unui sistem de transport care să faciliteze siguranţa şi eficienţa circulaţiei
persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţtional este unul dintre pilonii
importanţi al PNR. Dezvoltarea infrastructurii de transport susţinută prin Programul
Operaţional Sectorial Transport contribuie le dezvoltarea economică şi socială a
României (alocări Lisabona 83.23%).
3 3. .3 3. .2 2 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a r ru ut ti ie er ră ă
Carta Albă propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la
nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni
extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu simulări şi verificări
intermediare, în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie
atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către
Comisie, se vor baza pe liniile directoare.
Cel mai mare avantaj al transportului rutier este capacitatea de a transporta bunuri pe
întreg teritoriul Europei, având parte de o flexibilitate şi de costuri reduse. Acest sector
este de neînlocuit, dar poziţia sa economică este mai instabilă ca niciodată. Zonele
mărginaşe din transportul rutier sunt în continuu declin ca urmare a fragmentării
teritoriale şi preţurilor diferenţiate practicate de industrie. Aceste tentative ale
companiilor rutiere de reducere a preţurilor s-au regăsit în efectele sociale.
Comisia va propune o legislaţie care să permită armonizarea unor clauze precise în
contractele sale, în scopul protejării unor contracte, astfel încât să nu se permită
revizuirea tarifelor în contextul creşterii costurilor combustibilului.
Schimbările vor cere de asemenea modernizări ale căilor, în care serviciile de transport
rutier sunt operative, simultan derulându-se armonizarea legislativă cu cea a drepturilor
muncitorilor din domeniu. Măsuri paralele vor fi necesare pentru a se armoniza şi
apropia procedurile de inspecţie, în scopul realizării unei competitivităţi corecte.
Pentru a menţine ritmul reformelor, România considera că îndeplinirea obiectivelor sale
de reformă este strâns legată de mai multe aspect printre care şi cel al rezolvării
deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor rutiere.
Ca urmare în atenţia Guvernului se află următoarele politici:
ƒ Continuarea modernizării reţelei rutiere naţionale şi a infrastructurii rutiere de-
a lungul reţelei TEN-T;
ƒ Asigurarea legăturilor cu reţeaua de autorizări din celelalte State Membre -
reţeaua naţională de autostrăzi este insuficient dezvoltată comparativ cu
cea din celelalte SM, fapt ce afectează calitatea, siguranţa şi timpul de
călătorie de la punctul de plecare la destinaţie, atât pentru persoane cât şi
pentru mărfuri. Măsura vizează construirea de noi autostrăzi şi de rute
ocolitoare, la profil de autostradă pentru oraşele amplasate pe reţeaua TEN-T
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 203
şi în afara acesteia şi beneficiază de finanţare din Fondul de Coeziune prin
POS Transport;
ƒ Modernizarea drumurilor naţionale. Sistemul de drumuri naţionale este
insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzatoare comparativ cu cel
din celelalte SM. Libera circulaţiei inter-regionale pe distanţe mari a
persoanelor şi mărfurilor este dezavantajată din cauza lipsei infrastructurii de
transport la standarde europene pe drumurile naţionale. Măsura are în
vedere modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de drumuri naţionale care
sunt amplasate pe şi în afara reţelei TEN-T ceea ce va conduce la
intensificarea traficului de persoane şi mărfuri, un grad ridicat de siguranţă,
creşterea calităţii serviciilor, cu finanţare naţională şi din FEDR;
ƒ Continuarea modernizării reţelei de cale ferată naţională şi a infrastructurii de
cale ferată TEN-T;
ƒ Creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată. Sistemul de transport feroviar
naţional este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzătoare
comparativ cu cel din celelalte State Membre, aceasta afectând calitatea,
siguranţa şi timpul de călătorie de la punctul de plecare la destinaţie pentru
persoane şi mărfuri. Măsura are în vedere în primul rând aducerea liniilor de
cale ferată aflate în exploatare în parametrii.
ƒ Simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia
trenurilor de călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de
călători, 120 km\h pentru trenurile de marfă), realizându-se astfel încadrarea
în parametrii tehnici solicitaţi prin acordurile internaţionale. Se are în vedere
cu prioritate reabilitarea/ modernizarea reţelei TEN-T Curtici – Constanţa.
Măsura beneficiază de o finanţare mixtă, bugetul de stat şi din Fondul de
Coeziune prin POS Transport;
ƒ Creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar serviciile române de
transport feroviar de persoane şi mărfuri sunt insuficient dezvoltate şi de o
calitate necorespunzatoare comparativ cu standardele UE, aceasta
afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura vitezei, realizarea
unor servicii mai diversificate, mai sigure şi de calitate mai bună la standarde
europene, inter-operabilitate mixtă, atât pentru bugetul de stat şi FEDR prin
POS Transport.
Obiectivul strategic al Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport)
Obiectivul strategic al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) pentru perioada
2007-2013 promovează competitivitatea, dezvoltarea infrastructurii esenţiale, formarea
şi uzul eficient al resurselor umane, în vederea reducerii disparităţilor de dezvoltare
economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene.
Obiectivul principal pentru sectorul transporturi în CNSR se concentrează pe principiile
unei dezvoltări adecvate a unei infrastructuri durabile, moderne, corespunzator
întreţinută, facilitând mobilitatea eficientă şi în condiţii de siguranţă pentru persoane şi
mărfuri la nivel naţional şi în cadrul Europei, contribuind pozitiv şi într-o manieră
semnificativă la dezvoltarea economică a României.
În cadrul CNSR, sectorul transporturi este pe deplin consecvent şi promovează
strategiile Lisabona şi Göteborg privind dezvoltarea durabilă, ocuparea forţei de
muncă şi creşterea economică.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 204
Din analiza situaţiei existente a rezultat că sistemul de transport din România este
insuficient dezvoltat şi de calitate slaba în comparatie cu statele membre ale Uniuni
Europene. Prin urmare, obiectivul general al Programului Operational Sectorial Transport
este formulat astfel: Obiectivele POR Transport sunt:
ƒ Promovarea în România a unui sistem de transport care va facilita
deplasarea eficientă, rapidă şi în condiţii de siguranţă a pasagerilor şi 35
mărfurilor cu servicii la standarde europene, la nivel naţional, între regiuni şi în
cadrul acestora precum şi la nivel european;
ƒ Promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pentru toate
modurile de transport inclusiv intermodalitate;
ƒ Minimizarea efectelor adverse ale activităţii de transport asupra mediului prin
promovarea politicilor durabile;
ƒ Realizarea obiectivelor din cadrul CNSR.
Prioritatea 1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene
Va fi în întregime finanţată din Fondul de Coeziune. Aceasta va asigura baza pentru
creşterea traficului de pasageri şi de mărfuri pe infrastructură de transport rutieră,
feroviarî, navală şi aeriană situată pe TEN-T, inclusiv activităţile intermodale. Prioritar
pentru POS-T va fi dezvoltarea autostrăzilor şi modernizarea infrastructurii feroviare,
pentru asigurarea inter-operabilităţii de-a lungul axei prioritare TEN-T-7 şi 22. Atenţie
specială va fi acordată transportului pe căile navigabile interioare pe TEN-T-18.2.
Această prioritate va întări coeziunea teritorială dintre România şi statele membre ale
Uniunii Europene, prin reducerea timpilor de călătorie către principalele destinaţii
interne şi internaţionale.
Va fi realizată prin dezvoltarea şi modernizarea autostrăzilor, a infrastructurii feroviare,
navale şi aeriene în vederea îmbunatăţirii calităţii, eficienţei şi vitezei serviciilor de
transport, door-to-door, cu volume mai ridicate ale traficului de mărfuri şi călători.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere trans-europene va urmări finalizarea
autostrăzilor aflate în construcţie, construirea de noi autostrăzi, drumuri expres şi alte
drumuri, construirea variantelor ocolitoare a oraşelor situate pe TEN-T sau adiacente,
precum şi modernizarea drumurilor şi podurilor situate pe TEN-T.
În conformitate cu angajamentele făcute de România pe durata procesului de
negociere pentru Capitolul 9 „Politica de transport”, în domeniul transportului,
implementării proiectelor pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
pe TEN-T-7 reprezintă o prioritate absolută.
Prioritatea 2: Modernizarea şi dezvoltarea secţiunilor de infrastructură de transport
terestru în vederea asigurării accesului la TEN-T
Această prioritate urmăreşte îmbunătăţirea accesibilităţii la TEN-T pentru traficul de
călători şi mărfuri de la nodurile generatoare de trafic localizate în afara TEN-T; de
asemenea, dezvoltarea şi modernizarea secţiunilor prioritare situate pe infrastructura
naţională de transport din afara TEN-T, care conectează nodurile generatoare de trafic
cu TEN-T.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 205
Modernizarea şi dezvoltarea secţiunilor de infrastructură de transport terestru în
vederea accesului la TEN-T.
Operaţiunea vizează modernizarea/dezvoltarea secţiunilor prioritare ale reţelei
naţionale de infrastructură de transport localizate în afara TEN-T, care conectează
nodurile generatoare de trafic ce includ populaţia şi centrele urbane şi industriale sau
de afaceri, aeroporturi, porturi etc. în TEN-T. Beneficiarii fondurilor financiare pentru
această operaţiune vor fi proprietarii de infrastructură.
Prioritatea 3: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naţionale
Obiectivul acestei priorităţi constă în îmbunătăţirea serviciilor pentru călătorii (rutiere şi
feroviare) şi mărfuri (rutiere, feroviare şi navale) pe secţiunile prioritare de infrastructură
de transport de pe TEN-T; precum şi cele de pe reţeaua naţională din afara TEN-T2.
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale
Operaţiunea se adresează modernizării şi dezvoltării secţiunilor prioritare de
infrastructură rutieră de pe TEN-T precum şi celor din afara TEN-T. Infrastructura rutieră
de interes naţional va fi dezvoltată şi modernizată, conducând la îmbunătăţirea
accesului la centrele urbane şi industriale şi în general la nodurile generatoare de trafic.
În acest scop, fluxurile de trafic existente precum şi cele prognozate pentru perioada
de programare 2007- 2013, vor fi avute în vedere. Această operaţiune va facilita
deplasarea proviziilor locale neprelucrate către regiunile industriale, precum şi
promovarea folosirii acestora. De asemenea, va fi facilitat accesul forţei de muncă
către aceste regiuni.
Prioritatea 5: Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi
Această prioritate se adresează dezvoltării durabile a sectorului transporturi în România,
precum şi pentru concluziile Consiliului European de la Cardiff (1998) şi Strategia
Europeană pentru Dezvoltarea Durabilă (Goteborg 2001). Va promova creşterea
nivelului de siguranţă, va minimaliza efectele adverse asupra mediului, va promova
transportul intermodal şi va pune în siguranţă infrastructurile de transport faţă de
dezastrele naturale.
Promovarea transportului intermodal
Această operaţiune promovează transportul intermodal şi va implementa proiectele
pentru facilitarea vitezei, siguranţei şi transpordării confortabile al persoanelor şi
mărfurilor de pe un mod de transport pe altul prin crearea centrelor logistice pentru
conexiunile intermodale: feroviar/rutier, feroviar/naval, feroviar/maritim, feroviar/
aerian, rutier/naval, rutier/maritim şi rutier/aerian.
Iniţiativele vor cuprinde noi platforme multimodale pentru mărfuri pe aeroporturile
internaţionale; de asemenea, vor fi iniţiative pentru promovarea Portului Deva Accentul
va fi pus pe proiectele intermodale care vor îmbunătăţi accesibilitatea zonelor turistice
şi a resorturilor sau a zonelor cu potenţial turistic.
Îmbunatăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 206
Această operaţiune vizează asigurarea implementării standardelor europene de
siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi pentru intermodalitate. Va fi
controlată de autorităţile de transport din subordinea MTCT. În cadrul acestei
Operaţiuni vor fi implementate o serie de iniţiative , dintre care:
ƒ Drumuri mai sigure
ƒ Implementarea programului meteo SIMIN ( INMH ) la nivel naţional (Secţiile şi
Districte de Drumuri );
ƒ Introducerea unei tehnologi moderne pentru folosirea unor procedee şi
materiale care să ducă la reducerea grosimii constructive a straturilor rutiere
şi creşterea duratei de viaţă a acestora, determinând astfel o creştere a
siguranţei şi confortului utilizatorilor;
ƒ Îmbunătăţirea intersecţiilor de nivel şi construcţia de noi pasaje denivelate
rutiere şi peste căile ferate;
ƒ Sistem de semnalizare orizontală şi verticală;
ƒ Programe complexe precum PMS (Sistemul de Management al Pavajelor),
BMS ( Sistemul de Management al Podurilor ) şi BCTDR (Banca Centrală de
Date Tehnice Rutiere ) pentru prioritizarea lucrărilor;
ƒ Indicatori de informarea şi orientarea traficului;
ƒ Instruirea unui personal în ceea ce priveşte implementarea noilor cerinţe,
pentru a se asigura că sunt îndeplinite standardele europene;
ƒ Implementarea unor sisteme de informaşii privind transporturile, cu scopul de
a îmbunatăţi siguranţa traficului, dar şi pentru a reduce timpul de călătorie şi
consumul de combustibil;
ƒ Implementarea unor servicii de telematice, a sistemului de navigaţie prin
satelit;
ƒ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea fizică a infrastructurii, prin adoptarea unor măsuri
preventive (semnalizare rutieră, localităţi lineare, campanii de presă, etc.).
Reducerea efectelor adverse ale lucrărilor si activităţilor de transport asupra mediului
înconjurător
Aceasta măsură presupune dezvoltarea infrastructurilor eficiente şi nepoluante
prietenoase cu mediul prin respectarea standardelor europene privind serviciile de
transport, inclusiv a celui intermodal, şi a Acordului de la Kyoto. Această operaţiune
poate include şi construcţia de bariere de zgomot de-a lungul infrastructurii de
transport adiacentă zonelor populate; prin reducerea ambuteiajelor se va reduce
poluarea în localităţile cheie. Vor beneficia de fondurile financiare alocate acestei
operaţiuni proprietarii infrastructurii de transport.
Punerea în siguranţă a infrastructurii de transport în faţa dezastrelor naturale
Recentele schimbări climaterice la nivel naţional şi regional au produs o serie de
deteriorări la nivelul infrastructurii de transport. Această măsură are drept obiectiv
asigurarea securităţii şi consolidării acelor sectoare aflate în zone de potenţial risc
natural. Iniţiativele vizează reabilitarea infrastructurii de transport şi a împrejurimilor prin
controlul inundaţiilor şi eliminarea punctelor periculoase (căderile de stânci şi
alunecările de teren), abordarea aspectelor privind reîmpădurirea, şi asigurarea
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 207
faptului ca extragerea de pietriş din râuri şi managementul acestora nu generează
probleme distructive pentru infrastructura de transport. Asemenea iniţiative vor fi
completate de codul rutier şi de implementarea restricţiilor de viteză.
3 3. .3 3. .3 3 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a f fe er ro ov vi ia ar ră ă
Carta Albă propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în considerare la
nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un program de acţiuni
extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu simulări şi verificări
intermediare, în cursul anului 2005, pentru a se verifica precizia obiectivelor ce trebuie
atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate, care vor trebui aprobate de către
Comisie, se vor baza pe liniile directoare.
Transportul feroviar este considerat un sector strategic, în cadrul căruia
intermodalitatea cu alte sisteme de transport depinde în mod particular de transportul
de bunuri. Revitalizarea acestui sector presupune competiţie între companiile de
transport feroviar. Crearea unei noi reţele de transport presupune o competiţie acerbă
în acest domeniu, care ar trebui să încurajeze restructurarea companiilor lipsite de
fiabilitate, luându-se în calcul şi aspectele sociale şi condiţiile de muncă. Prioritatea
este deschiderea pe piaţă, nu numai pentru serviciile internaţionale, aşa cum s-a decis
în decembrie 2000, dar şi pentru cabotajul pe pieţele naţionale (pentru a se evita
rularea unor trenuri goale) şi pentru serviciile de transport internaţionale. Această
deschidere pe piaţă trebuie să fie acompaniată de amortizarea viitoare din domeniul
inter-operabilităţii şi siguranţei.
Începând cu anul viitor, Comisia va propune un pachet de măsuri care să restaureze
credibilitatea, în termeni de regularizare şi punctualitate, în ceea ce priveşte operatorii
implicaţi şi traficul. Pas cu pas, o reţea feroviară trebuie să fie dedicată în exclusivitate
serviciilor de bunuri şi de mărfuri.
Pentru a menţne ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor
sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării
deficitului de infrastructură, respectiv al transporturilor feroviare. Ca urmare în atenţia
Guvernului Român se află următoarele politici:
Continuarea modernizării reţelei de cale ferată naţională şi a infrastructurii de cale
ferată TEN-T
Creşterea vitezei de circulaţie pe calea ferată sistemul de transport feroviar naţional
este insuficient dezvoltat şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu cel din
celelalte State Membre aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie de
la punctul de plecare la destinaţie pentru persoane şi mărfuri. Măsura are în vedere în
primul rând aducerea liniilor de cale ferată aflate în exploatare în parametrii proiectati.
Simultan se va trece la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia treburilor de
călători şi marfă cu viteze sporite (160 km/h pentru trenurile de călători, 120 km/h
pentru trenurile de marfă), realizându-se astfel încadrarea în parametrii tehnici solicitaţi
prin acordurile internaţionale AGC, AGTC, TER; se are în vedre cu prioritate reabilitarea/
modernizarea reţelei TEN-T Curtici – Constanţa. Măsura beneficiază de o finanţare
mixtă, bugetul de stat, FEDR şi din Fondul de Coeziune prin POS Transport.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 208
Creşterea calităţii serviciilor pentru transportul feroviar serviciile române de transport
feroviar de persoane şi mărfuri sunt insuficient dezvoltate şi de o calitate
necorespunzătoare comparativ cu standardele UE, aceasta afectând calitatea
siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura vitezei realizarea unor servicii mai diversificate
mai sigure şi de calitate mai bună la standarde europene interoperabilitate atât pentru
mixta bugetul de stat şi FEDR prin POS Transport.
Modernizarea mijloacelor de transport- serviciile române de transport feroviar de
persoane sunt insuficient dezvoltate şi de o calitate necorespunzătoare comparativ cu
standardele UE, aceasta afectând calitatea, siguranţa şi timpul de călătorie. Măsura
vizează modernizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în normele
europene; dotarea şi modernizarea materialului rulant motor pentru încadrarea în
normele europene; dotarea şi modernizarea vagoanelor de călătorii pentru a se
asigura condiţii de confort la standarde europene.
În consecinţă, managerii din calea ferată trebuie să ducă o politică de integrare a
noilor sisteme de transport compatibile cu cele din UE:
ƒ Implementarea reală a sistemului de transport RO-LA (“şosea pe calea
ferată”) sau MODALHOR (vag. platformă cu placă turnantă);
ƒ Trasarea unor noi rute de transport pentru traficul de containere UTI (unităţi
transport intermodal), pe coridoarele Pan-Europene, care traversează
România, combinatele şi cu traficul naval (ferry-boat), vezi proiectul Marco
Polo II pentru care propunem ca punct final, staţia de cale ferată Deva -
Simeria.
Se vor respecta următoarelor condiţii:
ƒ Pe terenurile rezervate dezvoltării căilor ferate, stabilite prin documentaţiile
de amenajare a teritoriului aprobate, se interzice autorizarea executării
construcţiilor definitive.
ƒ Pentru a elimina racordul din linia 200 magistrală, în dreptul localităţii Săuleşti,
conform planşa nr. 3/1 din studiul de fezabilitate, linia destinată trenului urban
inteorăşenesc între Deva şi Hunedoara se va realiza în sudul actualei căi
ferate, deoarece odată cu realizarea Culoarului IV creşterii vitezei de
circulaţie proiectate, între Simeria şi Deva nu este permisă amplasarea unui
schimbări de cale în linie curentă.
ƒ Pentru realizarea Centrului de Transport Combinat din Simeria, orice racord la
cale ferată va fi gândit din staţia Simeria.
ƒ După aprobarea P.A.T.J. Hunedoara, prevederile acestuia vor constitui
datele de tema pentru elaborarea şi actualizarea Planurilor de Urbanism şi de
Amenajarea Teritoriului pentru PUG-uri.
ƒ Amplasarea construcţiilor (industriale sau locuinţe), faţă de calea ferată, va
respecta norma de siguranţă şi zona de protecţie a infrastructurii feroviare
publice, aşa cum este detaliat în OUG nr. 12/1998 şi de Legea nr. 89/1999 de
aprobare a OUG nr.12/1998.
ƒ Se interzice încălcarea (ocuparea) zonei cadastrale CFR. Limita zonei
cadastrale este cea recunoscută de Primării prin semnarea Proceselor
Verbale de vecinătate între C.N.C.F. C.F.R-S.A şi Primării.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 209
3 3. .3 3. .4 4 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a a ae er ri ia an nă ă
Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în
considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un
program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul caii, cu
simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica
precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate,
care vor trebui aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de stabilire
a unui echilibru între creşterea transportului aerian şi protecţia mediului.
În zilele noastre, în contextul unei singure pieţe şi a unei singure monede, nu există încă
un singur aer al Europei. Uniunea Europeană suferă de suprafragmentarea spaţiului
aerian ca urmare a managementului său de trafic aerian, care conduce la întârzierea
zborurilor, la pierderi de combustibil, punând companiile aeriene europene într-o
competitivitate dezavantajoasă. Era aşadar imperativ să se implementeze până în anul
2004, o serie de propuneri specifice de stabilire a legislaţiei Comunităţii referitoare la
traficul aerian şi introducerea unei cooperari efective între autoritatile militare şi
Eurocontrol.
Reorganizarea spaţiului aerian european trebuie însoţită de o politică prin care să se
asigure extinderea capacităţii aeroporturilor în legatură cu noile regulamente pentru
reducerea zgomotului şi poluării cauzate de traficul aerian.
Pentru a menţine ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor
sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării
deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor aeriene. Ca urmare în atenţia
Guvernului Român se află următoarele politici de îmbunătăţirea infrastructurii şi
serviciilor în transportul aerian:
Modernizarea şi dezvoltarea aeroporturilor în contextul creşterii traficului de pasageri ca
urmare a aderarii la UE, sistemul de transport aerian este insuficient dezvoltat şi de o
calitate necorespunzătoare comparativ cu cel din statele member EU;
Pe unele aeroporturi se poate atinge limita capacităţii existente (congestia) şi în
consecinţă scăderea gradului de siguranţă a traficului. Măsura va aviza creşterea
eficienţei utilizării infrastructurii existente şi asigurarea în avans a capacităţii
aeroportuare necesare având în vedere prognozele de creştere a traficului odată cu
aderarea la UE. Măsura beneficiază de finanţare naţională şi din FEDR.
Modernizarea flotei companiei TAROM odată cu aderarea României la UE şi intrarea în
vigoare a regulilor privind accesul liber pe piaţa transportului aerian comunitar TAROM
va trebui să facă faţă unei concurente mult sporite atât pe plan intern cât şi
internaţional. Măsura are în vedere promovarea unui transport aerian eficient, sigur şi
de calitate.
Din strategia Uniunii Europene rezultă efortul de a dezvolta transportul feroviar de marfă
în detrimentul traficului rutier. Problema României este că viteza medie este de
65km/ora ori viteza existentă pentru UE este de 250 km/oră şi cea existentă în Ungaria şi
Slovenia este de 120 km/oră, ceea ce presupune o modificare a strategiei naţionale
de reabilitare a infrastructurii feroviare. ( vezi CARTOGRAME ).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 210
În noul context geopolitic, în urma aderării României la Comunitatea Europeană,
poziţia geografică a TZI DHS, respectiv a judeţul Hunedoara, devine principalul său atu.
Situat pe coridorul IV Pan-European, poate deveni un important centru feroviar între
Curtici şi Constanţa.
LEGEA privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, apărută în
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006,
Direcţii de dezvoltare prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional –
Secţiunea I – Reţele de transport B. Reţeaua de căi feroviare, pct. 1. Linii de cale ferată
convenţionale cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate: spct. 1.01
(Curtici* – Arad – Simeria – Vinţu de Jos – Alba Iulia – Coslariu – Copşa Mică – Braşov –
Ploieşti – Bucureşti – Feteşti – Medgidia –Constanţa) explicitează aşezarea TZI DHS pe
Coridorul de transport multimodal Pan-European IV.
La subpunctul 1.18, se subliniază importanţa unei a doua direcţii, secundare (care se
regăseşte şi la nivelul transportului rutier) respectiv Simeria - Filiaşi (- Craiova - Sofia).
Pe lângă importanţa subliniată prin lege, nu trebuie să neglijam situaţia deplorabilă a
infrastructurii feroviare existente.
Ca atare propunerile noastre de dezvoltare principale în domeniul feroviar sunt:
ƒ Reamenajarea căii ferate Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Râmnicu Vâlcea -
Vâlcele pentru a permite circulaţia cu viteză sporită
ƒ Traseu "buclă" nou între Deva şi Hunedoara pentru transportul generat de
navetism.
Măsurile de reabilitare a reţelei de transport feroviar vor include reabilitarea şi
modernizarea liniilor de cale ferată, lucrări de modernizare a reţelei de telecomunicaţii
feroviare prin introducerea de cabluri cu fibre optice şi de echipamente digitale,
precum şi lucrări de reabilitare a gărilor în oraşele care sunt capitale de judeţ.
În conformitate cu prevederile legale în dreptul acestor localitati s-a propus realizarea
la Simeria a unui CENTRU DE TRANSPORT COMBINA.,
De asemenea, am propus ca pe lângă actuala cale ferată existentă să se realizeze în
sud o linie un tren urban înterorăşenesc între DEVA şi HUNEDOARA în prima etapa şi
apoi şi cu SIMERIA. Această propunere ţine cont şi de rezultatele studiului sociologic
efectuat în zona care stabilea ca o prioritate a cetăţenilor transportul în comun între
cele trei localităţi mai sus menţionate (vezi CARTOGRAMA).
Din analiza legăturii rutiere dintre oraşului Simeria şi municipiul Deva a rezultat
necesitatea eliminării celei de a două legături feroviare între Simeria şi Hunedoara -linia
213
În conformitate cu AVIZ 5/3/2/325/2008 emis de REGIONALA DE CĂI FERATE TIMIŞOARA
Divizia de Linii la TZI DHS este de acord cu propunerea noastră de dezvoltare a
teritoriului interorăşenesc Deva-Hunedoara-Simeria cu următoarele observaţii:
ƒ pentru a elimina racordul din linia 200 magistrala, în dreptul localităţii Săuleşti,
conform planşei nr.3/1din studiul de fezabilitate, propunem că linia destinată
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 211
trenului urban interorăşnesc între Deva şi Hunedoara să se realizeze în sudul
actualei căi ferate, deoarece odată cu realizarea Culoarului IV, datorită
vitezei de circulaţie proiectate, între Simeria şi Deva, nu este permisă
amplasarea unui schimbător de cale în linie curentă;
ƒ Legatura actuală pe calea ferată între Simeria -Hunedoara (linia 213) pe
varianta de intersecţie a CF cu DN 6 este propusă şi de către SRCF Timişoara
pentru desfiinţare, în conformitate cu solicitarea SDN Deva şi a Poliţiei
Hunedoara, avându-se în vedere complexitatea proiectului de centralizare
electronică a staţiei Simeria, cât şi problemele ivite la trecerea la nivel dintre
linia 213 şi DN 6, la km 2+912. Acest demers al SRCF Timişoara nu este la
această dată finalizat;
ƒ Pentru realizarea Centrului de Transport Combinat din Simeria, propunem că
orice racord la calea ferată, în viitor, să fie gândit din staţia Simeria.
Consiliul Tehnico-Economic al Regionalei CF Timişoara a cerut la TZI DHS respectarea
următoarelor condiţii:
ƒ Studiul va ţine cont de zona de siguranţă (20,0m stânga-dreapta axului liniei
de cale ferată) şi cea de protecţie a infrastructurii feroviare(care este de
100m stânga - dreapta din axul liniei CF).
ƒ Amplasarea de investiţii pe zona de siguranţă şi de protecţie a căii ferate se
va face numai după obţinerea acordurilor prealabile a RCF Timişoara, a CN
Căi Ferate "CFR" SA, a Ministerului Transporturilor, conform reglementărilor în
vigoare. Autorizarea executării construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor de
orice natură în zona de protecţie a căii ferate de 100m faţă de axul căii
ferate celei mai apropiate masuraţi spre stânga şi spre dreapta axului se va
face cu obligativitatea avizului CNCFR conform Ordinului Ministrului
Transporturilor nr. 158/1996 şi cu respectarea prevederilor OUG nr. 12/1998
privind traficul feroviar, precum şi HGR nr. 525/1996 republicata în 2002 art. 20.
De asemenea, s-a propus în cadrul acestei documentaţii ca:
ƒ în limitele culoarului descris se pot efectua exproprieri pentru cauza de
utilitate publică de interes naţional conform Legii nr. 33/1994;
ƒ în interiorul zonei de siguranţă de pănă la 40m se pot realiza lucrări specifice
de consolidare şi lucrări tehnologice;
ƒ în zona de protecţie de la 20m la 100m faţă de axul CF stânga-dreapta
autorizarea executării construcţiilor se va face cu avizul CNCCFR conform
Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 158/1996 art. 1.4.
3 3. .3 3. .5 5 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a n na av va al lă ă
Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în
considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un
program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul caii, cu
simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica
precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate,
care vor trebui aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de stabilire
a unui echilibru între creşterea transportului maritim şi fluvial.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 212
Transportul maritim pe distanţe scurte reprezintă un mod care poate conduce la
eliminarea congestiilor de trafic din infrastructura rutieră.
Modalitatea de revizuire a transportului naval pe distanţe scurte constă în construcţia
unor autostrăzi maritime viabile prevăzute în cadrul de lucru al master-planului pentru
reţeaua de transport pan-european. Aceasta va impune conexiuni mai bune între
porturi, reţeaua feroviară şi reţelele de transport fluvial, paralel cu îmbunătăţirea
calităţii serviciilor portuare. Anumite legături de livrare (in particular, acelea care
furnizează modalităţi de evitare a ştrangulărilor de trafic Alpii, Pirineii, frontiera cu
Germania şi Polonia) vor deveni părşi componente ale reţelei de transport trans-
europeană. Aşa cum sunt căile rutiere şi feroviare.
Uniunea Europeană trebuie să stabilească reguli de siguranţă maritimă pentru a se
evita rezultate precum dezastrul Erika. Pentru a se combate arborarea unor însemne
portuare naţionale, Comisia, în colaborare cu Organizaţiile Maritime Internaţionale şi
Organizaţiile Internaţionale de Lucru, vor propune încorporarea unor reguli sociale
minimale pentru inspecţiile navelor şi pentru dezvoltarea unui management al
sistemelor de trafic maritim european. În aceleasi timp, pentru a se promova arborarea
unui singur steag care să reprezinte navele înregistrate ale Comunităţii, Comisia va
propune o directivă bazată pe sistemul de taxare al tonajului, modelând legislaţia
dezvoltată de anumite state membre.
Pentru a îmbunătăţii poziţia transportului pe apele teritoriale, care, prin natura sa, este
intermodal, ramurile marine trebuie să fie stabilite şi relaţionarea sistemelor de transport
trebuie asigurată prin permiterea unui serviciu având o continuitate anuală. Mai mult, o
armonizare mai mare a cerinţelor tehnice pentru vasele de transport naval, având
certificare de atestare a calităţii şi a condiţiilor sociale pentru echipaje vor influenţa de
asemenea pozitiv şi dinamic domeniul.
Pentru a menţine ritmul reformelor sale, România consideră că îndeplinirea obiectivelor
sale de reformă este strâns legată de mai multe aspecte printre care şi cel al rezolvării
deficitului de infrastructură, respectiv cel al transporturilor navale. Ca urmare în atenţia
Guvernului Român se află următoarele politici:
ƒ Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor în transportul maritim şi fluvial
Modernizarea cadrului legislativ privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile
precum şi desfăşurarea activităţiilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile.
Măsura vizează îmbunătăţirea modului de exploatare şi de punerea la dispozţtia
operatorilor, a infrastructurilor portuare. De asemenea, aceaste politici vor avea impact
în ceea ce priveşte stimularea investiţtiilor private în porturi şi în special în portul
Constanţa; reducerea numărului de autostrăzi şi avize; dezvoltarea de terminale
specializate; creşterea volumului de mărfuri în tranzit; dezvoltarea regimului
concurenţial în sectorul portuar, crearea de noi locuri de muncă.
Dezvoltarea transportului maritim pe distanţe scurte în Marea Neagră şi în ţările
riverane- amplasarea geografică strategică a portului Constanţa la intersecţia axelor
prioritare TEN-T (rutieră, fluvială, feroviară) nu este suficient valorificată, traficul de tranzit
românesc şi intereuropean fiind dezavantajat în mod special din cauza lipsei
infrastructurii de transport naval la standardele europene. Măsura va viza derularea
unor programe de investiţii în portul Constanţa pentru a transforma acest port într-un
port hub la Marea Neagră.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 213
Reabilitarea infrastructurii porturilor fluviale este necesară din cauza stării tehnice a
infrastructurii porturilor de pe Dunăre care este precară. În prezent datorită vechimii
mari a construcţiilor de acostare existente, cât şi datorită unei exploatări neconforme
cu reglementările în domeniu, corelate cu schimbarea condiţiilor climatice înregistrate
în ultimii ani au apărut deteriorări cu consecinţe negative în desfăşurarea activitţiilor
portuare. Dezvoltarea transportului maritim şi fluvial beneficiază de finanţare din fonduri
naţionale, FEDR şi din Fondul de Coeziune.
Creşterea siguranţei transportului naval ca urmare a implementării prevederilor
Directivei nr.2005/44/EC a Parlamentului şi a Consiliului European privind sistemul RIS pe
căile navigabile interioare vizează asigurarea informaţiilor privind transportul naval şi
accesul la aceste informaţii a tuturor instituţiilor şi agenţilor economici implicaţi;
interconectarea la sistemul european RIS. Intervenţiile în cadrul acestei măsuri
beneficiază de o finanţare mixtă din fonduri naţionale şi FEDR.
3 3. .3 3. .6 6 A Ac cc ce es si ib bi il li it ta at te ea a l la a t tr ra an ns sp po or rt tu ul l c co om mb bi in na at t
Carta Albă a UE propune un număr de 60 măsuri specifice ce trebuie luate în
considerare la nivel european în cadrul politicii de transport. Aceasta include un
program de acţiuni extins până în anul 2010, cu borne kilometrice de-a lungul căii, cu
simulari şi verificări intermediare, făcute în cursul anului 2005, pentru a se verifica
precizia obiectivelor ce trebuie atinse sau ajustările necesare. Propunerile detaliate,
care au fost aprobate de către Comisie, se bazează pe liniile directoare de
transformare a intermodalităţii în realitate.
Intermodalitatea are o importanţă fundamentală în dezvoltarea alternativelor
competitive pentru transportul rutier. S-au înregistrat câteva realizari palpabile, în afară
de căi de acces mai însemnate cu legături feroviare şi navale bune. În acest sens
trebuie întreprinse acţiuni prin care să se asigure integrarea completă a modulelor care
oferă o capacitate de transport în ceea ce priveşte legăturile într-un lanţ de transport
eficient administrat care să reunească toate serviciile de transport. Trebuie să aiba
prioritate armonizarea tehnică şi interoperalitatea între sisteme, în special pentru
containere. În plus noul program comunitar de sprijin „Marco Polo” axat pe iniţiativele
inovatoare, în special pe promovarea autostrăzilor maritime, în scopul de a face din
intermodalitate mai mult decât un simplu slogan şi de a o transforma într-o realitate
competitivă, viabilă economic.
Proiectul Marco Polo II
Pentru 2008, bugetul provizoriu alocat proiectelor Marco Polo II însumează 59 de
milioane de euro, banii fiind consideraţi suficienţi pentru a finanţa cel puţin 35 de
proiecte (faţă de 15 în 2007). Termenul limită de depunere a proiectelor este 7 aprilie,
finalizarea selecţiei este estimată pentru luna iunie, iar semnarea contractelor de
finanţare pentru luna septembrie. Tipurile de proiecte eligibile trebuie să se axeze pe
cinci direcţii: acţiuni de transfer modal, acţiuni cu rol catalizator, acţiuni de învăţare în
comun, acţtiuni de evitare a traficului şi autostrăzi maritime.
Acţiunile de transfer modal fac referire la schimbarea modalităţii de transport de pe
şosea pe calea ferată sau apă (pe mare sau căi navigabile interioare).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 214
Acţiunile cu rol catalizator presupun eliminarea barierelor structurale în calea dezvoltării
transporturilor (ca exemple de bariere, programul menţtionează Alpii, Pirineii, mările
Baltică şi Adriatică).
Proiectele încadrate la această categorie trebuie să identifice barierele, să prezinte
soluţii inovatoare pentru depăşirea sau eliminarea acestora şi să propună metode de
transfer modal.
Acţiunile de învăţare în comun sunt reprezentate de cursuri pentru îmbunătăţirea
cooperării pe piaţa logisticii şi răspândirea de know-how.
Acţiunile de evitare a traficului vizează reanalizarea lanţurilor logistice (aferente în
special activităţilor de producie) şi reconfigurarea acestora pentru evitarea pe cât
posibil a transportului rutier.
Concret, acest tip de acţiuni trebuie să înlocuiască expeditiile rutiere cu transporturi
feroviare, maritime, fluviale sau îmbinări ale acestor modalităţi de transport, în cadrul
cărora livrările cu camionul să fie efectuate pe rute cât mai scurte. Autostrăzile
maritime prevad înlocuirea traficului rutier cu o combinaţie între transportul naval pe
distanţe scurte şi alte modalităţi de transport pe uscat (fluvial sau feroviar). În acest caz,
dacă eliminarea totală a expediţiilor rutiere nu este posibilă, cerinţa este de a scurta
rutele parcurse de camioane.
3 3. .4 4 P Po ot te en nţ ţi ia al lu ul l e ec co on no om mi ic c
3 3. .4 4. .1 1 F Fa ac ct to or ri i- -c ch he ei ie e î în n d de ez zv vo ol lt ta ar re ea a s su us st te en na ab bi il lă ă a a j ju ud de eţ ţu ul lu ui i H Hu un ne ed do oa ar ra a
Telul primordial al strategiei este dezvoltarea economica la nivelul Judetului Hunedoara
intr-un ritm accelerat, superior celui mediu la nivel national. Motorul dezvoltarii
economice il constituie investitiile directe, cu precadere investitiile straine directe care
incumba un nivel ridicat de transfer de tehnologie si know-how.
Printre numeroasele elemente necesare pentru a atrage investitii straine directe, doua
se disting ca esentiale: infrastructura si resursele umane. Prin urmare principalele
obiective ale strategiei sunt:
ƒ Dezvoltarea infrastructurii Judetului Hunedoara
Se vor elabora master planuri sectoriale care vor sta la baza tuturor masurilor de
dezvoltare care se vor implementa in sectorul respectiv: aplicatii de finantare din
fonduri UE (structurale si de coeziune), finantari din alte surse, investitii private in regim
PPP, etc.
ƒ Dezvoltarea resurselor umane
Se va elabora unui master plan de dezvoltare a resurselor umane, tinand cont de
resursele si necesitatile de perspectiva ale dezvoltarii Judetului Hunedoara si de
competentele APL conform legislatiei, in baza caruia se vor elabora de asemenea
aplicatii de finantare pentru programe de pregatire a resurselor umane prin fondul
social european.
La acestea se adauga un numar de obiective:
ƒ Dezvoltarea capacitatii Judetului Hunedoara de a implementa proiecte mari
cu finantare EU (financiar, tehnic, juridic, informatic, management de proiect,
etc. – PIU).
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 215
ƒ Managementul informatiei si a procesului de comunicare si de Relatii cu
Publicul
3.4.1.1 FACTOR-CHEIE nr. 1 – Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
3.4.1.1.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii
Principalul pilon al strategiei de dezvoltare a infrastructurii Judetului Hunedoara il va
constitui elaborarea unui Plan integrat de dezvoltare a infrastructurii de baza, care va
consta din master planuri sectoriale, schite de proiect/SPF-uri pentru proiecte cheie cu
finantare UE pentru principalele proiecte pe sectoare, precum si prioritizarea acestora
si planul financiar continand esalonarea elementelor de co-finantare.
Master planurile sectoriale vor fi eleborate la standarde calitative europene, astfel
incat diverse module din master planuri sa poata fi utilizate pentru a fundamenta
aplicatii de finantare.
Principalele sectoare pentru care se vor elabora master planuri sunt:
Master Plan – Infrastructura de transport
Master planul pe transporturi va analiza situatia existenta si va propune un numar de
solutii alternative pentru sistemele de transport esentiale dezvoltarii economice. Se va
pune accent pe interconectivitatea transportului rutier cu cel feroviar si cel aerian,
tinand cont si de eliminarea frontierei cu Ungaria dupa integrarea Romaniei in UE.
Drumuri
Planificarea dezvoltarii drumurilor va tine cont de:
ƒ Probabilitatea cresterii in continuare a parcului auto dupa integrare;
ƒ Necesitatea construirii unei solutii de ocolire (centura exterioara) viabila pe
termen mediu si lung;
ƒ Necesitatea separarii traficului de tranzit si a fluidizarii traficului local;
ƒ Necesitatea dezvoltarii de solutii eficiente de parcare.
Master Plan – Apă/canalizare/epurare
Master planul pentru apa/canalizare/epurare trebuie de asemenea sa abordeze o
solutie integrata la nivelul municipiului Deva.
Eficienţa energetică (electrică, termică, gaze naturale, alternative)
Subiectul eficientizarii serviciului public de distributie a energiei termice va fi cel mai
bine reprezentat in cadrul unui master plan care sa abordeze in mod integrat
eficientizarea generarii si distributiei tuturor formelor de energie in municipiul Deva.
Aceasta include – dar nu se limiteaza la - energia electrica, termica, gaze naturale si la
surse alternative de energie. Un master plan pe termen lung in acest domeniu va
aborda de asemenea serviciile de constructii si de desfacere a materialelor de
constructii, in conjunctie cu propagarea tehnologiilor de eficienta energetica si de
izolatii termice, etc.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 216
Salubritate
Un master plan va fi de asemenea elaborat in domeniul salubritatii, adresand nu numai
colectarea si depozitarea deseurilor, ci si previziuni specifice pentru reducerea
generarii, colectare selectiva, reciclare/reutilizare, inchiderea haldelor neconforme,
precum si orice alt aspect al managementului deseurilor care revine APL ca si obligatie
legala in cursul orizontului de planificare.
3.4.1.1.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru municipiu/localităţi
Prioritizarea proiectelor se va face dupa criterii stabilite de factorii de decizie ai
consiliului local Deva. Acestia pot include necesitatea si oportunitatea proiectelor
(drumurile si utilitatile fiind cele mai importante pentru dezvoltare), dar si disponibilitatea
fondurilor de co-finantare, probabilitatea de a obtine finantare ne-rambursabila de la
UE, precum si capacitatea de implementare.
3.4.1.1.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management de proiect,
economie/finanţe, supervizare)
Dezvoltarea unei structuri specializate in cadrul Judetului Hunedoara prin care
specialisti din compartimentele functionale (financiar, tehnic, juridic, informatic, etc.) sa
beneficieze de training in management de proiect si alte topici specifice proiectelor
mari cu finantare internationala, si sa functioneze in cadrul echipelor PIU. O atentie
deosebita trebuie acordata retentiei (contracte cu clauze de non-competitie) si
remuneratiei mai competitive, conform legii, a acestor angajati.
3.4.1.2 FACTOR-CHEIE nr. 2 – Creşterea competitivităţii economice
Aproape 3 miliarde de Euro din totalul de aproape 31 miliarde de Euro alocate
Romaniei in cadrul fondurilor UE sunt fonduri structurale si de coeziune pentru masuri de
crestere a competitivitatii economice.
Autoritatea de implementare a Judetului Hunedoara va urmari deschiderea de
programe de finantare dedicate si va elabora/inainta aplicatii de finantare pe specific
in functie de oportunitati.
Documentul programatic care va sta la baza aplicatiilor respective este strategia de
dezvoltare a Municipiului Deva, care va fi actualizata periodic.
Sectoarele prioritare care se disting conform Strategiei de Dezvoltare a Judetului
Hunedoara sunt:
ƒ Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
ƒ Intermedieri financiare şi activităţi auxiliare;
ƒ Servicii profesionale;
ƒ Recuperarea deseurilor;
ƒ Fabricarea de produse manifacturiere (OEM).
Se va urmari dezvoltarea de noi incubatoare de afaceri, centre de excelenta si parcuri
industriale, si alte activitati/proiecte eligibile de specific.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 217
Principalele programe prioritare ce se vor implementa pentru a sustine acest obiectiv
sunt:
3.4.1.2.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice
Se va urmari implementarea unui progam de identificare a clusterelor emergente
existente in eocnomia Municipiului Deva, care sa cuprinda:
ƒ Analiza competitiva la nivel de firme a economiei zonei metropolitane, pe
sectoarele identificate prin prezentl studiu, cu scopul confirmarii prezentei unor
clustere economice emergente si potentiale conform metodologiei CIPM
(„cluster initiative project model”). Din analiza sectoriala a carei concluzii sunt
prezentate in Sectiunea I 2.4.3. a prezentei lucrari rezulta ca sectoarele cu cel
mai bun potential pentru formarea de clustere sunt:
o Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
o Intermedieri financiare si activitati auxiliare
o Servicii profesionale;
o Recuperarea deseurilor;
o Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)
ƒ Elaborare de strategii de dezvoltare a clusterelor economice la nivelul zonei
metropolitane si implementarea a cestora. Conform metodologiei CIPM,
acestea trebuie sa cuprinda cel putin:
o Organizarea si facilitarea de intalniri in cadrul carora partile interesate sa
isi insuseasca strategia de dezvoltare a clusterelor, sa stabileasca structuri
formale si / sau informale de organizare si conducere a clusterului
(commitet director, program de lucru, intalniri), si asistenta in desfasurarea
programului.
o Prestarea de servicii de training in ariile functionale ale operarii /
dezvoltarii de clustere, incluzand cel putin urmatoarele arii de activitate:
ƒ Cercetare si networking
ƒ Cresterea / dezvoltarea cluster-ului
ƒ Inovatie si tehnologie
ƒ Educatie si training
ƒ Cooperare comerciala
ƒ Actiuni de lobby in domeniul regulator
o Asistenta in dezvolarea continua a capacitatii firmelor de a sustine
activitatea clusterului.
ƒ Servicii de training pentru personalul de conducere si tehnic al participantilor
la clustere, servicii care includa urmatoarele:
o Management financiar
o Informatica manageriala
o Managementul resurselor umane
o Management general
o Marketing
o Comunicare si relatii publice
o Standarde tehnice si de calitate
ƒ Servicii de training pe teme specifice, Cum ar fi:
o Colaborarea cu institutii de invatamant si cercetare la nivel local,
regional, transfrontalier si national
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 218
o Sisteme de clasificari profesionale
ƒ Dezvoltarea, la nivelul administratiei publice locale Deva a capacitatii
institutionale de sustinere a dezvoltarii clusterelor economice.
Activitatea de sustinere a formarii de clustere, prin natura ei si prin faptul ca majoritatea
companiilor participante vor fi IMM-uri, sustine doua alte prioritati importante ale
strategiei:
ƒ SUSTINEREA ACTIVITATII IMM-URILOR si
ƒ PROMOVAREA UTILIZARII TEHNOLOGIILOR IT.
3.4.1.2.2 Turism/recreere
Municipiul Deva este incojurat de obictive turistice naturale (Munţii Poiana Ruscă,
Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu), Rezervaţia Biosfera Retezat, si istorice (Sarmizegetusa
Regia, Ulpia Traiana, etc).
Acestea sunt in mod expres pretabile unor programe de dezvoltare – si sunt eligibile
conform POR, POS si Complementele de Programare - sunt turismul de circuit, turismul
de agrement şi tematic. Mediul natural deosebit se ofera de asemenea posibilitatea
valorificării de oportunităţi pentru producţie cinematografică.
3.4.1.2.3 Producţie
Masurile de promovare a clusterelor vor avea ca obiectiv doua sectoare principale de
productie, dupa cum urmeaza:
ƒ Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
ƒ Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)
Asistenta tehnica acordata pentru formarea de structuri formale pentru clustere in
aceste sectoare va include o componenta de marketing / PR / Branding atintita in
principal pe promovarea exporturilor.
3.4.1.2.4 Transporturi/logistică
Activitatile de promovare / sustinere a sectorului transporturi si logistica va fi asociat cu
eforturile de dezvoltare a terminalelor intermodale in conexiune cu viitorul aeroport
Sebes si cu viitoarea autostrada (coridorul 4).
3.4.1.3 FACTOR-CHEIE nr. 3 – Dezvoltarea resurselor umane
Este necesară realizarea unui studiu – fie la nivel de master plan, fie de studiu de
oportunitate – la nivelul Municipiului Deva, avand cel putin urmatoarele elemente:
ƒ Corelarea optima între calificări şi nevoile pieţei muncii şi a sistemului de
asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor cu modelul european;
ƒ Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în formarea profesională a adulţilor;
ƒ Dezvoltarea unui numar suficient de companii specializate; formarea de
furnizori de formare profesională şi de programe profesională oferite.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 219
Obiectivul general al „Strategiei Regionale de Dezvoltare a Resurselor Umane” 2007-
2013:
Creşterea gradului de ocupare in municipiul Deva prin modernizarea învăţământului profesional
şi tehnic şi dezvoltarea parteneriatului social, prin adaptarea programelor de formare continuă
a adulţilor la cerinţele dinamice ale pieţei muncii şi promovarea incluziunii sociale.
Obiective specifice:
ƒ Modernizarea sistemului TVET pentru creşterea gradului de ocupare, printr-o
mai bună corelare între ofertă şi cerere pe piaţa muncii. Integrarea adulţilor în
TVET
ƒ Dezvoltarea parteneriatului social pentru a răspunde schimbărilor de pe piaţa
forţei de muncă
ƒ Promovarea formării continue pentru adulţi (învăţarea pe tot parcursul vieţii),
cu preponderenţă în cadrul sistemului TVET, pentru creşterea ratei de ocupare
şi accelerarea dezvoltării economice
ƒ Pregătirea forţei de muncă pentru dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere şi promovarea instruirii antreprenoriale (prin investiţii în
învăţământul universitar)
ƒ Promovarea accesului egal şi a incluziunii sociale în educaţie formare
profesională şi pe piaţa muncii
ƒ Dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi management a resurselor umane la
nivel regional
ƒ Susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, şi îmbunătăţirea accesului la
serviciile medicale în zonele slab populate şi rurale
Ţintele Strategiei de la Lisabona privind învăţământul, până în 2010 (stabilite la
Barcelona, în martie 2002), sunt următoarele:
ƒ Reducerea numărului de elevi care abandonează şcoala cu 50% (până în
2010);
ƒ Cel puţin 85% din persoanele cu vârsta de 22 ani şi 80% cu vârsta între 25-64
ani din Uniunea Europeană ar trebui să fie absolvenţi ai unor cursuri secundare
superioare;
ƒ Nivelul mediu UE de participare la procesul de formare continuă ar trebui să
fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă activă (grupa de vârsta 25-64 ani);
ƒ Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10%.
Obiective strategice şi domenii de intervenţie (tipuri de măsuri):
ƒ Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi fomarea continuă a
forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului
o Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
o Promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului în vederea creării de locuri de
muncă mai multe şi mai bune;
o Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăţării pe tot parcursul
vieţii.
ƒ Ocuparea deplină a forţei de muncă
o Combaterea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor şi
integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 220
o Îmbunătăţirea accesului la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea
unui loc de muncă;
o Promovarea prelungirii vieţii active şi creşterea participării pe piaţa muncii
a persoanelor cu vârsta peste 55 de ani;
o Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei instituţiilor de pe piaţa
muncii şi promovarea parteneriatului privind ocuparea forţei de muncă.
3 3. .4 4. .2 2 S Se er rv vi ic ci ii i - - t tu ur ri is sm m
Serviciile (Turismul) poate fi activitatea economică cea mai potrivită pentru relansarea
economică a zonei din cauza multiplelor facilităţi existente. Vom prezenta în
continuare aceste posibilităţi.
Principalele centre de atracţie
Frumuseţea şi varietatea cadrului natural, precum şi bogăţia elementelor cu caracter
cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă judeţului Hunedoara un potenţial turistic
remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ţara Zarandului, Valea
Mureşului, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Valea Jiului, Ţara Zarandului.
Situata în partea de nord a judeţului, cuprinde depresiunea Brad, delimitată de Munţii
Metaliferi şi străbătută de Crişul Alb.
În această arie turistică se evidenţiază localităţile:
ƒ Municipiul Brad - important centru minier, dar şi de interes turistic, deoarece
adăposteşste - Muzeul Aurului - (unul dintre puţinele instituţii de acest fel din
lume, prezintă exponate din aur nativ, cristalizat, minerale, echipamente şi
unelte folosite în trecut, obiecte arheologice privind exploatările romane din
Munţii Apuseni), o colecţie etnografică, precum şi statuile lui Crişan şi Avram
Iancu.
ƒ Ţebea, comuna Baia de Criş, deţine complexul memorial Avram Iancu.
Panteonul de la Ţebea, situat la 7 km nord-vest de Brad.
ƒ Crişan-satul natal, comuna Ribiţa, cu casa memorială reconstruită şi bustul lui
Crişan, precum şi mănăstirea ortodoxă Crişan -sec. al XIV-lea. Criscior-cu cel
mai vechi monument de arhitectură din Zarand-biserica ortodoxă (1404)-
ctitorie a cneazului Vlad Balea, precum şi un muzeu etnografic şi de istorie a
mineritului.
ƒ Ribiţa-cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav şi Miclaus, cu o frescă
valoroasă(1417).
ƒ Vaţa de Jos-staţiune balneoclimaterică de interes local, cu izvoare minerale,
ape termale şi ape sulfuroase.
Zona turistică Brad este o zonă etno-spirituală distinctă, Ţara Moţilor, recunoscută prin
costumul moţilor crişeni şi prin folclorul muzical bogat, precum şi prin alte manifestări
folclorice, ca Târgul de fete de pe Muntele Găina.
Potenţialul Turistic al acestei zone include şi obiective naturale de importanţă
naţională: Cheile şi pesterile de la Bulzeşti şi Grohot, rezervaţia geologică din partea de
N-E-vârful Vulcan.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 221
Ţara Haţegului
Înconjurată de munţi (Poiana Ruscă, Retezat, Sebeşului, Orăştiei), străbătută de o vastă
reţea hidrografică (Strei, Râul Mare, Rău Barbat, Sibişel şi Rău Galben) depresiunea
Haţegului a fost menţionată încă din sec. XIII ca un vechi district sau comitat românesc,
legăturile cu restul teritoriilor româneşti păstrându-se vii si neântrerupte.
ƒ Oraşul Călan. Obiectivele turistice ale localităţii Călan sunt datorate
condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale continue şi îndelungate pe aceste
meleaguri. Pitorescul zonei, existenţa izvoarelor de ape minerale, fondul
cinegetic, precum şi bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, artă
populară şi folclor. Principalul obiectiv turistic îl reprezintă Băile Aque Călan cu
profil de cazare şi alimentaţie publică, societate privată (S.C. Metaloterm
S.R.L.), care îşi desfăşoară activitatea în local de categoria I şi închiriază 11
căsuţe a câte două locuri fiecare. În incinta societăţii există trei bazine cu
apă mezotermală;
ƒ Oraşul Haţeg, situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munţii
Şureanu, Retezat şi Poiana Rusăa, este punctul de plecare spre
Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, Sântămărie Orlea, Densuş.
ƒ Biserica şi mănăstirea Prislop, localitatea Silvaşu de Sus, Haţeg;
ƒ Castelul Săntămărie Orlea - este aşezat în vecinatatea şoselei Haţeg;
ƒ Biserica reformată, Sântămărie Orlea;
ƒ Sarmizegetusa;
ƒ Densuş - Biserica Sfântul Nicolae este un exemplar unicat, datorită stilului
arhitectonic.
Ţinutul Pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor este un platou înalt, aşezat între Depresiunea Ţara Haţegului, la sud,
şi Valea Mureşului, la nord, la apus fiind înălţimile nelocuite ale Munţilor Poiana Ruscăi.
Valea Mureşului
Atractiile turistice ale văii Mureşului sunt: Castelul Magna Curia, Cetatea dacică
Sarmizegetusa Raegia, Arboretumul din Simeria, Zona carstică Glodghilesti –
Carmăzăneşti, Casa Aurel Vlaicu, Geoagiu Băi, Cetatea dacică Blidaru şi Cetatea
dacică Costeşti.
Valea Jiului
Zona Parâng este deosebit de frumoasă cu vedere spre munţii Retezat, Vulcan şi
Sebeş, având o creastă transversală cu vârfuri de 2.073,6 m, Parângul Mic; 2.460 m,
Carja şi 2.518 m, Paâangul Mare; vârful Bobea, 1.850 m. La poalele Munţilor Parâng se
află vârful Rusu (1.168 m).
3.4.2.1 Turismul cultural
România, dar mai ales judeţul Hunedoara deţine un patrimoniu cultural-istoric şi
etnofolcloric de mare valoare turistică şi reprezentativitate pentru poporul român.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 222
Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice culturale, precum şi conştientizarea la
nivelul pieţelor internaţionale că România este o destinaţie culturală cu obiective şi
atracţii turistice de valoare europeană şi universală (cetăţi medievale - CETATEA DEVEI,
CASTELUL CORVINEŞTILOR, biserici - TURNUL VECHII BISERICII ORTODOXE DEVA, CCA
1700, MAGNA CURIA DEVA, situri arheologice, monumente de arhitectură industrială–
COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA, ATELIERUL DE REPARAŢII CFR SIMERIA,
arhitectură populară, artizanat etc), sunt obiective prioritare în dezvoltarea produsului
turistic cu componentă culturală.
3.4.2.1.1 Turismul monumentelor istorice
România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi
atractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi
internaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi
ansambluri de arhitectură şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi
situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal
sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice,
cetatea Sighişoara etc.).
România are şapte obiective turistice incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Unele din
acestea sunt deosebite prin faptul că reprezintă grupuri de puncte de atracţie într-o
anumită zonă şi nu un singur centru de interes:
ƒ Cetăţile Dacice din Munţii Orăştie (1999) - 6 puncte de interes.
Recomandăm realizarea în jurul monumentele subliniate a unor circuite turistice
culturale cu teme medievale, sau de epoca industrială.
3.4.2.1.2 Turismul muzeelor şi galeriilor de artă
În Judeţul Hunedoara există muzee şi galerii de artă dar ele nu sunt valorificate. Ca
atare propunem următoarele recomandări generale:
ƒ Deşi dezvoltarea prezentărilor folosind tehnologia hi-tech, audio şi vizuală,
precum şi prezentările inter-active pot fi o soluţie de bază, există multe
variante low cost pentru o mai bună interpretare, inclusiv rezumate în limbi
străine pentru conţinutul fiecărei camere;
ƒ Îmbunătăţirea interpretării exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale
lingvistice suplimentare. Asigurarea susţinerii din partea donatorilor pentru
revitalizarea prezentării exponatelor şi introducerea interpretării interactive;
ƒ Identificarea oportunităţilor şi locaţiilor pentru îmbunătăţirea operaţiunilor
unor magazine şi unităţi de alimentaţie publică în interiorul sau în vecinătatea
muzeelor şi atracţiilor de patrimoniu. Căutarea fondurilor pentru dezvoltare
provenind de la donatori sau concesionari în vederea implementării.
ƒ Recomandăm constituirea de urgenţă a Muzeului Epocii Industriale la
Hunedoara pe ce a mai rămas în jurul vechii Administraţii a Uzinelor de Fier.
3.4.2.1.3 Turismul spectacolelor şi evenimentelor culturale
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 223
Realizarea unui studiu despre capacitatea şi posibilitatea unui sistem de rezervare
electronic la evenimente culturale desfăşurate în locaţii de artă, galerii şi alte locaţii
pentru evenimente culturale; comandarea şi instalarea sistemului în CIT.
3.4.2.1.4 Turismul patrimoniului religios
Începând din 1990, o dată cu eliminarea restricţiilor de ordin religios, s-a constatat nu
numai o extindere a practicilor religioase, dar şi efectuarea unor investiţii semnificative
în restaurarea clădirilor şi instituţiilor istorice religioase. Multe din vechile mănăstiri
reprezintă mai degrabă exemple de locaţii locuite, însufleţite, decât de arhitectură
deteriorată. Din aproximativ 12.800 de clădiri de religie ortodoxă din ţară, incluzând
peste 380 de mănăstiri, circa 2.400 au fost identificate ca având semnificaţie istorică
sau arhitecturală. Există în plus multe clădiri interesante care aparţin altor secte,
precum şi moschee şi sinagogi. Sunt încă necesare lucrări de restaurare, dar acestea
reprezintă un punct de atracţie pentru vizitatori.
Nu se cunoaşte numărul de vizitatori ai clădirilor religioase în cadrul circuitelor turistice,
dar numărul acestora este semnificativ.
Se recomandă realizarea unui circuit religios multiconfesional în relaţie directă cu
clădirile religioase din judeţul Hunedoara care sunt de valoare internaţională.
3.4.2.1.5 Dotări de cazare, comerciale, alimentaţie publică, infrastructură de mobilitate
Tipul de turism cultural nu poate să se desfăşoare în bune condiţii dacă nu este dublată
de o infrastructură hotelieră adiacentă punctelor importante, dacă nu este o
infrastructură comercială, de alimentaţie publică adecvată.
Infrastructura generală ( caile feroviare şi cele rutiere) şi infrastructura turistica compusă
din 14 hoteluri şi 43 de pensiuni (având diferite grade de confort), existenţa unui corp
de ghizi specializaţi în turism, crează condiţii pentru dezvoltarea turismului intern şi
internaţional.
Tabelul 3-6: Infrastructura generală
Capacitate de cazare
Anii
Existenţa
(locuri)

În funcţiune
(mii locuri-zile)


Sosiri
(mii)


Înnoptări
(mii)


Indicii de utilizare
neta a capacităţii
în funcţiune (%)

2001 4546 1243.9 99.7 352.3 28.3
2002 4483 1064.4 93.4 264.5 24.9
2003 4720 1056.7 98.6 317.5 30.1
2004 4198 971.3 91.0 257.5 26.5
2005 3918 903.8 90.0 260.4 28.8
2006 3755 821.4 87.6 257.3 31.3
Sursa: Site-ul Direţtiei de Statistică Hunedoara
Recomandăm construirea unei dotări hoteliere lângă Castelul Corvineştilor.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 224
Din punct de vedere al comerţului în ultimii doi ani zona a fost dotată cu centre
comerciale aparţinând lanţurilor internaţionale în detrimentul micului comerciant mai
ales a celui cu profil caracteristic zonei
Turismul cultural nu se poate face pe secţiuni ci ca o combinaţie a celor enunţate
anterior.
3.4.2.2 Ecoturismul
3.4.2.2.1 Ecoturismul rural
Într-o societate din ce în ce mai urbanizată chemarea către mediul rural şi stilul de
viaţă rural devine din ce în ce mai puternică. Acestea reprezintă câteva din motivaţiile
care au determinat o creştere a turismului rural în România. Aceste categorii de turişti
acoperă un spectru larg de interese, de la ecoturist care este interesat de implicarea în
protecţia şi conservarea mediului; agroturistul, interesat să experimenteze stilul de viaţă
al gospodăriilor rurale; turistul activ care se lasă atras de activităţile în aer liber; până la
interesele mai generale ale geoturistului care apreciază frumuseţea peisajelor, cultura şi
tradiţiile rurale.
Tabelul 3-7: Expansiunea Pensiunilor Rurale Înregistrate în România 2001-2006
2001 2002 2003 2004 2005 2006 % creştere 2001-6
unităţi 536 682 781 892 956 1,259 234

Pensiuni turistice rurale
locuri 4,736 6,181 7510 9,405 11,151 14,391 303
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Din analiza oportunităţilor şi constrângerilor dezvoltării ecoturismului în România rezultă
necesitatea :
ƒ Imbunătăţirii resurselor de bază pentru ecoturism în zonele protejate: resursa
naturală principală pe care se va dezvolta ecoturismul, infrastructura şi
serviciile publice oferite turiştilor;
ƒ Creării condiţiilor favorabile pentru intensificarea dezvoltării afacerii în
domeniul ecoturismului;
ƒ Clarificarii politicii şi cadrului legal la toate nivelele.
3.4.2.2.2 Turismul în parcuri şi rezervaţii naturale în România
Există trei categorii principale de zone protejate în România:
ƒ Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;
ƒ 13 Parcuri Naţionale;
ƒ 13 Rezervaţii Naturale;
În judeţul Hunedoara sunt 5 Parcuri Naţionale şi Rezervaţii Naturale.
În acestea sunt 39 unităţi de cazare, după cum urmează:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 225
Tabelul 3-8: Ariile protejate – Dimensiune şi Unităţi de Cazare
Hectare Unităţi de cazare
în ariile protejate
Unităţi de cazare
în localitate
Parcuri Naţionale
Valea Jiului 11.127 2 0
Retezat 38.138 5 12
Rezervaţii naturale
Grădiştea Muncelului – Cioclovina 38.184 5 3
Ţara Haţegului Geoparcul Dinozaurilor 102.392 27 15
Sursa: Romsilva (Regia Naţională a Pădurilor) şi ANT
Din păcate există puţine centre de informare în ariile protejate (vezi CARTOGRAMA 07
– PARCURI şi REZERVAŢII NATURALE în JUDEŢUL HUNEDOARA).
Numărul vizitatorilor în zonele protejate poate fi doar estimat. Romsilva consideră că nu
există probleme legate de capacitatea de primire a vizitatorilor în aceste zone care se
află în administrarea lor şi că există locuri suficiente pentru creşterea controlată fără a
pune în pericol mediul.
Tabelul 3-9: Ariile protejate – Centre de Informare şi Estimarea numărului de vizitatori pe judeţul Hunedoara
Estimarea
numărului
de vizitatori
Centre de informare Puncte de informare
Parcuri Naţionale
Valea Jiului 1.000 0 0
Retezat 12.000 2 2
Rezervaţii naturale
Grădiştea Muncelului – Cioclovina 6.000 0 0
Ţara Haţegului Geoparcul
Dinozaurilor
8,000 1 0
În conformitate cu prevederile Legii nr 462 /2001 pentru aprobarea ordonanţei de
urgenţă a guvernului nr 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice anexa 1.2.2. şi cu prevederile Ordinului
nr 494 din 2005 privind aprobarea procedurilor de incredinţare a administrării şi de
atribuire în custodie a ariilor protejate.
Conform prevederilor Legii nr. 462/18.07.2001, art.5 alin. 2 şi Anexa 1, pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice are drept scop
,,protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic,
faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.’’ Această
conservare este cuprinsă în “Planul de Management al Rezervaţiilor” a rezervaţiilor din
Judeţul Hunedoara întocmite de administratorul pădurilor respective şi anume Ocolul
Silvic Hunedoara.
În planul de management al acestor zone protejate sunt stabilite:
ƒ Îmbunătăţirea calităţii mediului Ariilor Protejate şi prevenirea impacturilor
negative existente şi viitoare ale turismului;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 226
ƒ Campanii de informare (instruire, seminarii, conferinţe, filme video) despre
managementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţi: probleme
implicate şi soluţii oferite (etichete “eco”, certificare, indicatori de dezvoltare
durabilă a turismului);
ƒ Dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi sistemelor de
certificare, bazate pe oportunităţile oferite prin finanţările de la UE, de
exemplu prin instrumentele financiare LEADER şi LIFE. Iniţiativele EU actuale,
cum ar fi “Ecolabel” în cazarea turistica în Europa (“Floarea” UE) sunt de
asemenea bune oportunităţi;
ƒ Introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale
cazării.
3.4.2.3 Turismul montan
Echiparea tehnică pe România cuprinde 61 de teleferice – telecabine, telescaune şi
teleschiuri, care însumează 65 de km lungime (faţă de cele 3.696 teleferice în Austria,
3.033 în Franţa, 1.534 în Elveţia) şi aproape 80 de km de pârtii amenajate (faţă de 9.500
km în Austria, şi 2.500 în Franţa).
Caracteristicile turismului montan românesc:
ƒ oferta de servicii învechită, necompetitivă pe piaţa internaţională;
ƒ structuri turistice de primire cu un grad de uzură înaintat;
ƒ oferta de agrement săracă şi de slabă calitate;
ƒ domeniul schiabil neamenajat şi mijloace de transport pe cablu învechite
tehnologic;
ƒ necorelarea între capacităţile de cazare din staţiuni şi dotările pentru sporturi
de iarnă, care sunt subdimensionate;
ƒ reţeaua de cabane turistice este redusă şi cu structuri turistice de primire
necompetitive ca dotare şi categorie de confort, etc.
3.4.2.3.1 Sporturi de iarnă
Judeţul Hunedoara este bine reprezentat de staţiuni montane pentru ski în locaţiile:
STRAJA, PARÂNG, RÂUŞOR
Din păcate aceste staţiuni nu sunt încă dotate cu utilaje la standarde performante.
Cazarea majoritară este doar în pensiuni familiare la 2 stele.
Amenajarea acestor zone de schi nu este suficient de performantă pentru a asigura
zăpadă naturală suficientă pentru un sezon al sporturilor de iarnă de 3-4 luni. Zăpada
artificială nu este utilizată. Totuşi, încălzirea climei din ultimele ierni a avut drept rezultat
căderi de zăpadă sub medie şi chiar producerea zăpezii artificiale a fost dificilă în
multe zone.
Se înregistrează o mare cerere pe perioada iernii, în weekend-uri, atunci când sunt
condiţii de zăpadă favorabile. Aceste staţiuni şi-au limitat zonele de parcare respective,
ceea ce a condus la o congestionare semnificativă a traficului. Se pare că îmbunătăţirea
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 227
accesului în staţiunile de schi ar avea o influenţă mai mare asupra realizărilor acestora
decât creşterea capacităţilor de transport pe cablu.
Recomandări:
ƒ Îmbunătăţirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu.
ƒ Delimitarea exactă a domeniului schiabil în staţiunile turistice în concordanţă
cu legislaţia din domeniului mediului şi agriculturii;
ƒ Îmbunătăţirea infrastructurii specifice agrementului şi creşterea numărului de
servicii/structuri specializate pe agrement;
ƒ Modernizarea structurilor turistice cu funcţiuni de cazare;
ƒ Creşterea reţelei de cabane şi refugii montane în masivele montane care nu
beneficiază de adăposturi.
3.4.2.3.2 Drumeţii (hiking)
Deşi necuantificabil din punct de vedere al numărului de excursionişti, traseele
montane în Carpaţi reprezintă un modalitate populară de distracţie pentru români şi
pentru unii vizitatori străini. Autorităţile locale sunt responsabile cu marcarea, indicând
punctele de pornire ale traseelor, precum şi cu întreţinerea acestora.
Tabelul 3-10: Trasee montane în parcurile şi rezervaţiile naturale din judeţul Hunedoara
Parcuri naturale Trasee marcate Rezervaţii naturale Trasee marcate
Defileul Jiului 3 Apuseni 32
Parcul Naţional Retezat 20 Balta Mică a Brăilei 9
Există tur operatori şi ghizi montani care promovează vacanţele pe trasee montane.
3.4.2.3.3 Cicloturismul
Spre deosebire de alte ţări din păcate în România cicloturismul este aproape inexistent.
Piste de biciclete amenajate sunt în număr mic chiar şi în oraşele mari în afara acestora
ele nici nu intră în discuţie, creând condiţii dificile de deplasare.
Putând fii o alternativă la tradţtionalele drumeţtii prin montain biking în judeţul
Hunedoara sunt creionate asemenea trasee în Munţii Retezat.
OBIECTIVE ŞI ŢINTE ALE turismului din România 2007- 2026
1. Previziuni asupra turismului din România
Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în general foarte
pozitive. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creştere în următorii 10 ani
exprimate ca rate medii de creştere* în perioada 2007-2016:
ƒ 7,4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE
de 2,4% şi celei la nivel mondial de 3,2%;
ƒ 6,7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul UE
de 3,1% şi celei la nivel mondial de 3,7%;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 228
ƒ 1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare
mediei la nivelul UE de 1,0% şi celei la nivel mondial de 1,6%;
ƒ 1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare
mediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8%;
ƒ 7,9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5% şi
celei la nivel mondial de 4,2%;
ƒ 8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% şi celei la
nivel mondial de 4,9%;
ƒ 6,2% a investiţiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% şi celei la
nivel mondial de 4,6%.
În conformitate cu aceste date în 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să
reprezinte 6,2 miliarde RON (3,4 miliarde USD) ajungând la o contribuţie de 2.4% din PIB.
În acelaşi timp economia turismului şi călătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5
miliarde USD) cu o contribuţie de 5,8% din PIB.
3 3. .4 4. .3 3 V Vi iz zi iu un ne ea a a as su up pr ra a t tu ur ri is sm mu ul lu ui i
Viziunea trebuie să corespundă cu cea naţională şi anume este de a transforma
judeţul Hunedoara într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său
natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea
produselor şi serviciilor până în 2013 şi de a realiza o dezvoltare durabilă din punct de
vedere a sectorului turistic.
Obiectivele dezvoltării turismului
ƒ Crearea unei imagini la nivel intern şi extern privind judeţul Hunedoara ca
destinatie turistică;
ƒ Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile
sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie apreciate în prezent şi viitor;
ƒ Asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei şi ca
un generator de noi locuri de muncă;
ƒ Să conştientizeze populaţia din judeţul Hunedoara cu privire la bogătiile
turistice ale regiunii în cauză;
ƒ Consolidarea rolului Agenţiei Judeţene de Turism ca o organizaţie judeţeană
de turism eficientă, care să asigure respectarea standardelor de calitate a
produselor şi serviciilor, să ofere informaţii şi să sprijine sectoarele industriei
turistice a judeţului;
ƒ Asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism
locale şi intercomunale în dezvoltarea politicii turismului judeţean. Strategii şi
planuri;
ƒ Crearea unei reţele de centre de informare;
ƒ Realizarea unei baze de date la nivel judeţean a produselor, unităţilor,
evenimentelor şi serviciilor atât în industria turistică cât şi în ce priveşte accesul
publicului;
ƒ Dezvoltarea unui sistem performant de clasificare şi evaluare a produselor şi
serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse şi servicii de calitate şi
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 229
introducerea de mecanisme şi subvenţii pentru a facilita investiţiile în turism
atât din partea investitorilor români cât şi a celor străini;
ƒ Încurajarea autorităţilor municipale, judeţene şi regionale în dezvoltarea
planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de
infrastructură pentru a evita dezvoltarea lipsită de coordonare;
ƒ Dezvoltarea sistemului de educaţie prevocaţională şi vocaţională pentru
sectorul hotelier astfel încât programa să includă satisfacerea necesităţilor
pieţei şi asigurarea calificării unui număr de personal suficient pentru a
respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante;
ƒ Facilitarea dezvoltării unui centru convenţional regional care să permită
capitalului şi regiuniii să concureze pentru realizarea de întruniri la nivel
internaţional;
ƒ Dezvoltarea zonelor montane şi a staţiunilor montane pentru a oferi facilităţi şi
atracţii oaspeţilor pe parcursul întregului an;
ƒ Să se asigure că cerinţele turiştilor sunt luate în considerare cu prioritate în
dezvoltarea sistemului de transport naţional inclusiv a reţelei de drumuri şi căi
ferate, a infrastructurii de aeroporturi şi porturi;
ƒ Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes naţional,
regional, judeţean în conformitate cu standardele UE şi introducerea de rute
turistice tematice;
ƒ Instruirea şi pregătirea muzeelor şi monumentelor naţionale majore în
îmbunătăţirea facilităţilor oferite de către aceştia oaspeţilor, în special a
facilităţilor ospitaliere, de interpretare şi de marketing, ca un exemplu pentru
toate aceste monumente;
ƒ Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita
promovarea artelor vizuale şi auditive, în special a festivalurilor tradiţionale şi a
evenimentelor folclorice.
ƒ Pe lângă dotările de turism este necesar să se îmbogăţească dotările
comerciale din zonă.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 230
3 3. .4 4. .4 4 C Cl lu us st te er re e e ec co on no om mi ic ce e
3 3. .5 5 P Po ot te en nţ ţi ia al lu ul l u um ma an n
3 3. .5 5. .1 1 R Re es su ur rs se el le e d de e m mu un nc că ă ş şi i p po op pu ul la aţ ţi ia a a ac ct ti iv vă ă – – t ti ip pu ur ri il le e d de e a ac ct ti iv vi it ta at te e e ec co on no om mi ic co o
s so oc ci ia al lă ă
3 3. .5 5. .2 2 N Ni iv ve el lu ul l d de e o oc cu up pa ar re e a al l f fo or rţ ţe ei i d de e m mu un nc că ă
3 3. .5 5. .3 3 N Ni iv ve el lu ul l d de e i in ns st tr ru ui ir re e
3 3. .6 6 E Ev vo ol lu uţ ţi ia a p po op pu ul la aţ ţi ie ei i
3 3. .6 6. .1 1 N Nu um mă ăr ru ul l p po op pu ul la aţ ţi ie ei i
3 3. .6 6. .2 2 D De en ns si it ta at te ea a
3 3. .6 6. .3 3 S St tr ru uc ct tu ur ra a p po op pu ul la aţ ţi ie ei i p pe e s se ex xe e
3 3. .6 6. .4 4 S St tr ru uc ct tu ur ra a p po op pu ul la aţ ţi ie ei i p pe e g gr ru up pe e d de e v vâ âr rs st tă ă
3 3. .6 6. .5 5 M Mi iş şc ca ar re ea a n na at tu ur ra al lă ă a a p po op pu ul la aţ ţi ie ei i
3 3. .6 6. .6 6 M Mi iş şc ca ar re ea a m mi ig gr ra at to or ri ie e a a p po op pu ul la aţ ţi ie ei i
3 3. .7 7 R Ri is sc cu ur ri il le e n na at tu ur ra al le e
3 3. .7 7. .1 1 A Al lu un ne ec că ăr ri i d de e t te er re en n
În scopul prevenirii, eliminării şi reducerii efectelor alunecărilor de teren, se impun
următoarele măsuri cu caracter general:
ƒ urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de
evoluţie a proceselor de alunecare, mai ales în zonele afectate de activitatea
umană;
ƒ avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie
în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare;
ƒ furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care
generează declanşarea alunecărilor de teren, în vederea fundamentării
măsurilor preventive pentru limitarea şi atenuarea pagubelor materiale
posibile.
3 3. .7 7. .2 2 Z Zo on ne e i in nu un nd da ab bi il le e
Se propun următoarele lucrări:
ƒ Regularizarea şi amenajarea pâraielor Aninoasa, Cimitirului în zona oraşului
Aninoasa;
ƒ Regularizarea pârâului Baracea în zona oraşului Călan;
ƒ Regularizarea canalului Morii, Orăştie - Studiu de fezabilitate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 231
Ca urmare a situaţiei prezentate atât a celei existente cât şi a celei propuse de
atenuare şi combatere a inundaţiilor se atrage atenţia asupra faptului că, soluţiile de
apărare a zonelor potenţial inundabile sau a celor în care deja s-a produs acest
fenomen se vor stabili numai de institutele specializate în urma unor temeinice studieri a
zonelor amintite.
3 3. .7 7. .3 3 D De eş şe eu ur ri i m me en na aj je er re e
Pentru deşeurile menajere ţelul vizează îmbunătăţirea organizării administrării lor în
judeţul HUNEDOARA şi include trei aspecte:
ƒ Colectarea: punerea la punct al unui program care să rezolve colectarea
selectivă a deşeurilor, reamenajarea actualelor puncte de colectare a
deşeurilor menajere în oraşe şi amenajarea unor puncte de colectare şi în
mediul rural;
ƒ Transportul: reorganizarea sistemului actual de transport al deşeurilor;
ƒ Depozitarea: reamenajarea actualelor rampe de depozitare a deşeurilor,
stabilirea unor noi amplasamente de depozitare atât în mediul urban cât şi în
mediul rural cu autorizaţie de mediu.
3 3. .8 8 D De ez zv vo ol lt ta ar re ea a e ec ch hi ip pă ăr ri ii i e ed di il li it ta ar re e
3 3. .8 8. .1 1 G Go os sp po od d[ [r ri ir re ea a c co om mp pl le ex xă ă a a a ap pe el lo or r
PROPUNERI - AMENAJAREA BAZINELOR HIDROGRAFICE - Acumulări
Pentru realizarea regularizării debitelor pe râuri, precum şi pentru asigurarea cerinţelor
de apă necesare consumului populaţiei şi a unităţilor industriale se propun următoarele
acumulări:
ƒ Acumularea Mihăileni - situată pe râul Crişul Alb, având un volum util = 8,3 mil.
m3 de apă destinat asigurării a 810 dm7s apă pentru alimentarea cu apă a
localităţilor din zona municipiului Brad. Lucrarea se află în execuţie.
ƒ Acumularea Taia - situată pe râul Taia, afluent al Jiului de Est. Are un volum util
= 14 mil.m3. Folosinţa principală fiind asigurarea a 880 dmVs de apă pentru
alimentarea cu apa potabilă şi industrială a municipiului Petroşani şi a oraşului
Petrila.
ƒ Acumularea Valea de Peşti - este propusă supraînălţarea barajului acumulării,
astfel încât să se realizeze un volum util = 10,0 mil. m3 de apă, necesar pentru
alimentarea cu apă potabilă şi industrială a municipiului Petroşani şi a oraselor
Petrila, Vulcan, Lupeni, Uricani.
Pentru etapa de lungă perspectivă sunt propuse a fi realizate acumulările:
ƒ Acumularea Uibăneşti - situată pe valea Uibăneşti, având un volum util = 21,4
mil. m
3
. Folosinţa pentru care se va realiza este alimentarea cu apă.
ƒ Acumularea Ribiţa - situată pe valea Ribiţa, se propune un volum util = 27
mil.m
3
. Destinaţia ei fiind alimentare cu apă şi atenuare a viiturilor.
ƒ Acumularea Simeria - propusă pe râul Mureş, cu un volum util = 95 mil.m
3
.
Destinaţia fiind exclusiv pentru producere de energie electrică.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 232
ƒ Acumularea Şoimuş - este propusa tot pe râul Mureş, aval de municipiul Deva.
Are un volum util = 32 mil. m\ destinaţia fiind de asemenea, pentru producere
energie electrică.
ƒ Acumularea Dobra - se propune tot pe râul Mureş, în aval de Acumularea
Şoimuş volum util = 86 mil. m
3
, necesar asigurării producerii energiei electrice.
ƒ Acumularea Zam - situată pe râul Mures, aproape de limita administrativă a
judeţului (spre jud. Arad). volum util = 10 mil. m
3
utilizaţi pentru producerea de
energie electrică.
ƒ Acumularea Hăşdat - propusă pe râul Cerna volum util = 12 mil. m
3
destinaţi
asigurarii a 0,3 m
3
/s apă pentru alimentarea cu apă potabilă a mun.
Hunedoara.
Totalul volumului de apă util propus a fi acumulat pentru alimentări cu apa, producere
energie electrică sau atenuare a viiturilor este de 315,7 mil. m
3
.
3.8.1.1 Alimentarea cu apă – propuneri
Obiective
ƒ Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
ƒ Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările
umane;
ƒ Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;
ƒ Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare a apelor uzate;
ƒ Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.
Din concluziile analizei existente a rezultat accesul redus al comunităţilor rurale la
infrastructura de apă şi apă uzată, calitatea apei potabile şi lipsa facilităţilor de
canalizare şi epurare a apelor uzate în anumite zone.
La nivel naţional numai 52% din totalul populaţiei este conectată la reţelele de apă şi
canalizare. În condiţiile în care România a acceptat provocarea de a dezvolta
tratarea apei şi de a creşte gradul de racordare a cetăţenilor până la 70% până în
2015, acest domeniu va avea nevoie de investiţii considerabile. Legislaţia românească
în sectorul de apă este în mare măsura în vigoare şi în conformitate cu acquisul
comunitar, dar sunt necesari paţi suplimentari în vederea conformării depline, în special
în cazul comunităţilor mici.
Ca urmare a negocierilor pentru Capitolul 22 – Mediu, România are o serie de
angajamente ferme ce implică investiţii considerabile în sectorul de apă şi apă uzată,
în decursul unor perioade de tranziţie relativ scurte. în conformitate cu Tratatul de
Aderare, România a obtinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul
pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale – până în 2015
pentru 263 aglomerări mai mari de 10 000 locuitori echivalenti (l.e.) şi până în 2018
pentru 2.346 de aglomerări între 2 000 şi 10 000 locuitori echivalenţi (l.e.).
Perioade de tranzţtie au fost obţinute, de asemenea, şi pentru calitatea apei potabile
până în 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83. Mai mult, în urma negocierilor de
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 233
aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect
presupunand obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori
echivalenţi să fie prevaăute cu staţtii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca
urmare, costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare în majoritatea
aglomerărilor urbane cu peste 100.000 l.e., care beneficiaăa de programele de pre-
aderare pentru construcţii/reabilitare de staţii de epurare a apei, astfel încât să se
asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).
În pofida unei îmbuntăţiri semnificative a calităţii râurilor în judeţul Hunedora (scădere a
nivelului principalilor indicatori de calitate CBO5 şi CCO, particule solide în suspensie,
conţinutul componentelor periculoase), sunt încă necesare investiţii în special în
vederea reducerii surselor punctiforme de contaminare care cresc riscul de eutrofizare
a receptorilor naturali şi riscul de îmbolnăvire al populaţiei (apele de suprafaţă folosite
tot în scopul consumului). Luarea în calcul a angajamentelor mai sus menţionate, pe
fondul unei serioase lipse a investiţiilor şi al unor servicii deficitare în sectorul de apă,
presupune nevoi investiţionale semnificative în toată ţara. În orice caz este important să
se ia în considerare nu numai volumul investiţiei necesare ci şi contextul instituţional.
Astfel, în sectorul de apă, regionalizarea este o condiţie de bază pentru
implementarea strategiei propuse pentru aceasta axa prioritară.
Procesul de regionalizare a operatorilor existenţi în sectorul de apă a fost iniţtiat în
perioada programelor SAMTID de pre-aderare (Dezvoltarea investiţiilor în Oraşele Mici şi
Mijlocii) şi FOPIP (Program pentru Îmbunătăţirea Performanţei Operaţionale şi
Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii
performante în sectorul de apă, care să poată implementa nu numai finanţarea UE,
cât şi ăa preia funcţionarea facilităţilor din aglomerările învecinate, în care nu există un
operator capabil să furnizeze acestor municipalităţi sau sate, o structură potrivită de
implementare care să absoarbaăfondurile UE. Regionalizarea serviciilor de apă,
planificată în scopul reducerii fragmentării şi pentru realizarea economiilor la scală, este
în derulare.
Investiţiile în sectorul de echipare edilitară – apă - reprezinta un element cheie pentru
trecerea de la un număr mare de furnizori de servicii de o calitate scăzută la un număr
limitat de operatori puternici, capabili să furnizeze servicii durabile la tarife acceptabile,
care vor asigura recuperarea costurilor de investiţii şi dezvoltarea ulterioară a sistemelor
de apă.
Strategie, priorităţi
Pentru a îmbunătăţti accesul la utilităţile elementare de apă şi pentru a proteja şi a
reabilita sursele de apă, conform cerinţelor din Directivele privind Apa Potabilă şi
Epurarea Apei Uzate Urbane, există oportunităţi substanţiale pentru finanţarea primelor
programe din cadrul Politicii de Coeziune. Acestea vor contribui la progresul către
obiectivele ambiţioase şi la realizarea programului de implementare până în 2015 cel
tarziu, respectiv în 2018, aşa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.
Se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructură, care acoperă mai multe
aglomerări la nivel judeţean şi care: - vor aduce o contribuţie importantă în
conformarea cu directivele de apă şi apă uzată; - vor avea un impact considerabil în
ceea ce priveţte dezvoltarea regionalî prin adresarea unor nevoi de dezvoltare
urgente ale comunităţilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung şi prin
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 234
îmbunătaţirea capacităţii instituţionale locale în elaborarea şi implementarea politicilor
din sectorul de apă.
Prin promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională se
urmăreşte maximizarea eficientă a costurilor prin realizarea de economii la scară, în
scopul de a optimiza costurile de investiţii globale şi cele de operare induse de
asemenea investiţii.
Pentru a realiza acest lucru, comunităţile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-
un bazin hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de
investiţii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri
pentru apă/apă uzată). Investiţiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere
populaţtiei utilităţi corespunzatoare de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife
acceptabile.
Proiectele regionale se vor adresa iniţial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările
urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde
populaţia beneficiară este mai numeroasă.
Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în proiectul regional dacă un
impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă componente
eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăţi sustenabilitatea investiţiei în
ansamblu. Prioritizarea investiţiilor în aria proiectului va ţine de asemenea cont de
angajamentele asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22. Un obiectiv
esenţial al acestor operaţiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare
eficienţă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investţtii şi promovarea de
operaţiuni independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere
financiar.
În acest context, asocierea localităţilor învecinate în vederea creării unor structuri
regionale capabile să atragă fonduri internaţionale pentru nevoile lor de investiţii în
domeniul de apă, fonduri care nu pot fi atrase individual, reprezintă deja o tendinţă.
Activităţile pregătitoare pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune, care sunt
îndeosebi mari consumatoare de timp pentru proiectele majore, au demarat încă de
la începutul anului 2004. Fonduri de pre-aderare importante, dar şi împrumuturi externe
şi acorduri bilaterale au fost utilizate la scară largă pentru întocmirea studiilor de
fezabilitate şi a altor documente suport, precum şi pentru susţinerea acţiunilor al căror
scop era îmbunătăţirea guvernării instituţionale în vederea creşterii rolului autorităţilor
locale în implementarea proiectelor, în licitarea şi contractarea acestora. Sprijinul
JASPERS este, de asemenea, disponibil pentru proiecte majore. Furnizarea de granturi
sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor Regionale
de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi în conformitate cu
criteriile specificate la capitolul 5.1 Management (secţiunea – Prevederi specifice
pentru implementarea adecvată a POS Mediu).
Procesul de regionalizare reprezintă un element esenţial pentru îndeplinirea cerinţelor
din aquis-ul privind protecţia mediului în sectorul apă şi apă uzată, întrucât este nevoie
de companii de apă experimentate care să realizeze obiectivele investiţionale şi care
să garanteze calitatea funcţionării facilităţilor construite. Fără finanţare sub formă de
grant, majoritatea operatorilor mici nu vor fi capabili să se conformeze aquis-ului. Prin
urmare, există un stimulent puternic ca diferiţi operatori să se asocieze în vederea
înfiinţării unei companii regionale de apă şi să depăşească astfel potenţialele
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 235
probleme administrative. Acest lucru este important în special pentru faptul că
operatorii regionali de apă vor avea o funcţie de implementare centrală în operaţiunile
POS.
Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt
beneficiarii operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritarăa. Investiţiile din sectorul de
apă, necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar relevant, sunt mai mari
decât cele care pot fi implementate în cadrul POS Mediu în perioada 2007-2013.
De aceea, investiţii suplimentare în sectorul de apă sunt planificate din alte surse, după
cum urmează: - Programul Naţional pentru Dezvoltare Ruralaă co-finanţat de UE în
perioada 2007-2013 şi coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(MADR), va include investiţi în infrastructura de apă în zonele rurale. - Programe
Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu şi apă 2006 – 2009 care
includ investiţii prioritare conform Planurilor Naţionale pentru Implementarea Acquis-ului
de Mediu - Programul Guvernamental pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Zonele
Rurale în perioada 2006-2008 prevede investişii în infrastructura de apă şi apă uzată; -
Fondul Naţional de Mediu asigură co-finanţarea unor investiţii limitate în sectorul de
apă; -Împrumuturi externe sau diferite forme de PPP sunt de asemenea soluţii avute în
vedere pentru anumite aglomerări urbane.
Zonele rurale vor continua să primească sprijin guvernamental din bugetele locale şi o
contribuţie substanţială este aşteaptată pe baza Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007-2013 finanţat din FEADR. POS Mediu se concentrează, din motive de
eficienţă (rezultat pe cap de locuitor) către aglomerările medii şi mari. POS Mediu este
orientat către crearea unor poli de bunăstare şi activităţi care să aibă un impact pozitiv
pe termen mediu asupra dezvoltării localităţilor rurale din împrejurimi. Investiţii
importante în sectorul infrastructurii de apă sunt de asemenea planificate după 2013, în
vederea conformării totale cu aquis-ul UE.
Domenii majore de intervenţie
− Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată;
− Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării;
− Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile;
− Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de
canalizare;
− Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate;
− Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor;
− Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a
pierderilor, etc.
Pentru asigurarea necesarului de apă şi pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale a
alimentării cu apă în judeţul Hunedoara se impun lucrări de amenajări la sursele de
apă şi măsuri de îmbunătăţire a sistemului de transport, înmagazinare şi distribuţie a
apei:
ƒ La Staţia de tratare a apei Sântămăria-Orlea, care este principala sursă
pentru alimentarea cu apă a teritoriului interurban, sunt necesare lucrări de
reabilitare şi modernizare în scopul asigurării în permanenţă a unui debit de
apă tratată de 1000 l/s. Pentru aceasta este necesar să se îmbunătăţească
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 236
sistemul de decantare actual care la turbidităţi crescute ale apei captate
reduce capacitatea de tratare a staţiei şi impune hiprclorinarea apei.
ƒ De asemenea, sunt necesare lucrări de refacere a drenajului şi de înlocuire a
nisipului la o parte din filtre şi de punere în funcţie a instalaţiei de microsite.
Sunt necesare şi înlocuiri de echipamente hidromecanice precum şi
automatizarea sistemului de tratare a apei. Este necesar un studiu care să
concluzioneze dacă actuala Staţie de tratare Batiz trebuie menţinută sau
trebuie dezafectată.
ƒ La Staţia de tratare Sânpetru Hunedoara sunt necesare lucrări de creştere a
capacităţii de tratare a apei concomitent cu îmbunătăţirea calităţii apei
tratate. Este necesar un studiu de specialitate care să stabilească o soluţie
corectă din punct de vedere tehnic şi economic referitoare la creşterea
capacităţii de tratare, având în vedere că staţia de tratare are o vechime
mare şi o tehnologie de tratare depăşită.
ƒ La sursa subterană Sânpetru este necesară echipare cu pompe noi a puţurilor
forate.
ƒ Transportul apei între surse şi rezervoarele de înmagazinare.
ƒ Prin creşterea până la 1000 l/s a debitului furnizat de Staţia de tratare
Sântămăria-Orlea, capacitatea de transport gravitaţional a actualei aducţiuni
Haţeg-Deva va fi depăşită. Pentru transportul unui debit de apă mai mare
există soluţia pompării, menţinând aceeaşi conductă, sau solutţa executării
pe un traseu paralel a unei alte aducţiuni. Chiar şi actuala aducţiune necesită
înlocuirea actualelor tronsoane care sunt executate cu tuburi de beton
precomprimat, cu ţevi de oţel sau de poliesteri armaţi (PAFSIN), care să reziste
la presiuni mai mari, sporind capacitatea de transport a actualei aducţiuni
care nu utilizează pentru transportul apei întreaga sarcina hidraulică
disponibilă. Soluţia optimă trebuie stabilită prin studii de specialitate.
ƒ Se propune totusi reabilitarea tronsoanelor cu probleme ale aductiunii
existente şi executarea pe un traseu paralel a unei alte aductiuni, aceasta
solutie oferind în plus o maimare siguranta în privinta transportului apei.
ƒ In situatia amenajarii unor rezervoare de inmagazinare pe amplasamente noi,
care vor alimenta consumatorii din teritoriul interurban propus, sunt necesare
racorduri intre sursele sau aductiunile existente sau propuse şi aceste
rezervoare şi daca este necesar trebuie prevazute şi statii de pompare care sa
asigure umplerea acestora în situatia în care presiunile disponibile în aductiuni
nu sunt suficiente
Înmagazinarea apei
Capacitatea de înmagazinare a rezervoarelor trebuie calculată în funcţie de
consumatorii arondaţi fiecărui rezervor şi de volumul de incendiu care trebuie constituit.
Există soluţia amenajării unor rezervoare de înălţime din care apa să fie distribuită
gravitaţional la consumatori, sau a unor rezervoare îngropate din care consumatorii să
fie alimentaţi prin pompare. În situaţia în care alimentarea rezervorului de înălţime
trebuie făcută prin pompare, este necesar să se studieze şi varianta amenajării unui
rezervor care primeşte apa gravitaţional şi consumatorii sunt alimentaţi prin pompare,
deoarece consumul de energie pentru pompare este acelaşi.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 237
Pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă şi de incendiu a teritoriului interurban
propus, rezervoarele existente nu sunt suficiente. Se propune amenajarea unor noi
rezervoare de înmagazinare astfel:
ƒ Pentru zona Archia, un rezervor de înălţime cu volumul de 2x300mc care se
poate realiza în două etape. Rezervorul va fi alimentat prin pompare de la o
staţie de pompare care va fi amenajată în incinta rezervoarelor de pe Dealul
Paiului, Deva şi va distribui gravitaţional apa în Archia şi zona înconjurătoare.
ƒ Pentru zona superioară Cristur-Vest se propune amenajarea în două etape a
unui alt rezervor de înălţime 2x300mc, care va fi alimentat prin aceeaşi
conductaăşi staţie de pompare ca şi rezervorul propus pentru zona Archia. În
situaţia în care acest rezervor va fi realizat, partea de vest a actualei localităţi
Cristur va fi arondată acestui rezervor, iar rezervorul proiectat în cadrul
proiectului “Alimentare cu apă şi canalizare menajeră în localitatea Cristur” va
putea prelua alimentarea unei părţi din zona cuprinsă între Sântuhalm şi
Cristur.
ƒ Pentru zona Bârcea Mare şi Bârcea Mică-zona joasă, se propune amenajare
unui rezervor de înălţime în apropierea actualului rezervor al fabricii de
cherestea Bârcea Mare. Alimentarea acestuia se va face prin pompare din
aducţiunea Haţteg-Deva, staţia de pompare fiind amenajată la rezervoarele
existente ale Simeriei.
ƒ Localitatea Bârcea Mică va putea fi alimentată şi din reţeaua localităţii
Cristur, dar acest lucru nu mai este recomandat.
ƒ Pentru zona Peştişu Mare şi Bârcea Mica –zona înaltă, se propune amenajarea
unui rezervor de înălţime care va fi alimentat prin pompare din aducţiunea
Deva- Haţeg, prin aceeaşi conductă de refulare care alimentează şi
rezervorul propus Bărcea Mare.
ƒ Pentru zona Hunedoara-est, situată la cote înalte, se propune amenajarea
unui rezervor de înălţime alimentat prin pompare din aducţiunea Haţeg-Deva.
Statia de pompare va fi amenajată în Călanul Vechi iar conducta de refulare
va fi instalată parţial prin relining, utilizând conducta de refulare apa existentă
Batiz-Hunedoara, care nu mai este utilizată. Acest rezervor va distribui apa şi în
localitatea Hăşdat care nu este alimentată cu apă în totalitate.
ƒ Aceste ultime trei rezervoare vor fi realizate în etape, fiecare rezervor având
capacitatea 2x300mc.
ƒ Pentru zona Roci-Deva, situată în prelungirea străzii Vulcan se propune un
rezervor de înălţime amplasat în partea superioară în dreapta drumului Deva-
Cozia.
ƒ Acest rezervor va fi alimentat prin pompare de la o staţie de pompe care se
propune a fi amenajată la rezervoarele 2x200mc Oituz.
ƒ De asemenea, se propune amenajarea unui rezervor de capat în partea
superioară a străzii Dimitrie Cantemir din Deva. Acest rezervor va fi alimentat
prin staţia de pompare proiectată în cartierul Viile Noi, care este în execuţie.
Distribuţia apei
Fiecare dintre rezervoarele propuse va avea o reţea de distribuţie aferentă echipată
cu hidranţi de incendiu.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 238
În situaţia în care reţelele de apă existente ale localităţilor vor fi reabilitate şi se vor
diminua drastic pierderile de apă, nu mai sunt necesare alte rezervoare în afara celor
propuse, întreaga zona situată în apropierea drumului DN7 putând fi alimentată prin
extinderea reţelelor de distributie a localităţilor Deva, Simeria şi Sântuhalm. Teritoriul
dintre Hunedoara şi Cristur situat în stânga râului Cerna, va fi alimentat cu apă prin
extinderea reţelei de distribuţie a Hunedoarei.
Localitatea Uroi va fi alimentată cu apă potabilă din reţeaua de apă a Simeriei şi nu
necesită rezervor, iar satul Cărpiniş va prelua apă din reţeaua satului Uroi, fiind
alimentat cu apă prin pompare. În acest scop se va amenaja o staţie de pompare la
ieşirea spre Cărpiniş iar în zona superioară a satului Cărpiniş un rezervor de captat.
Soluţia de alimentare cu apă a satelor Uroi şi Cărpiniş a fost stabilită prin studii de
fezabilitate întocmite la solicitarea Primăriei Simeria, în prezent fiind în curs de elaborare
proiectele tehnice.
3.8.1.2 Canalizare – propuneri
Pentru zonele interurbane pe care se vor realiza constructii se propun o serie de
amenajari pentru canalizarea apelor uzate menajere şi pluviale.
Se propune dezafectarea actualei statii de epurare Buituri şi reabilitarea retelei de
canalizarea municipiului Hunedoara.
Se propune de asemenea reabilitarea, modernizarea şi extinderea pe acelasi
amplasament a statiei de epurare Santuhalm. Pentru apele de canalizare provenite din
Hunedoara şi localitatile situate în lunca raului Cerna se propune amenajarea unui nou
colector de canalizare care va conduce apele la statia de epurare Sântuhalm.
Pentru municipiul Deva se propune reabilitare şi extinderea retelei de canalizare şi
executia unei noi statii de epurare pe acelasi amplasament, dar care sa faca fata
exigentelor actule privind calitatea apelor epurate. Se propune ca atunci cand exista
conditii, retelele noi de canalizare sa fie proiectate în sistem separativ.
Avand în vedere ca prin introducerea în intravilan a unei mari suprafete de teren,
coeficientii de scurgere vor creste foarte mult şi implicit vor creste şi debitele de ape
meteorice care trebuie canalizate, trebuie studiata şi varianta canalizarii separate a
apelor meteorice colectate din zona de sud-est a municipiului Deva şi evacuarea
acestora spre Mures prin pompare pe un traseu scurt, pentru a evita tranzitarea
municipiului cu debite foarte mari de ape meteorice.
La intrarea în statia de tratare deva va fi amenajat un bazin de retentie şi preaplin
pentru apale de canalizare provenite din municipiul Deva.
Lucrarile de reabilitare a retelei de canalizare vor consta în lucrari de decolmatare a
canalelor existente şi de inlocuire a celor degradate sau subdimensionate.
În partea incipientă a colectorului pluvial va fi amenajat un bazin de retentie pentru
ape pluviale.
Pentru zona Cristur-Vest se propune amenajarea a doua colectoare menajere care vor
colecta apele uzate şi le vor conduce spre canalizarea proiectata a localitatii Cristur.
Apele meteorice vor fi dirijate spre Paraul Almasului şi spre Cerna.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 239
Pentru zona Barcea Mare-Barcea Mica-Pestis se propune realizarea unei singure retele
de canalizare. Apele colectate vor fi pompate în colectorul de canalizare Hunedoara-
Santuhalm. Apele meteorice vor fi conduse la raul Cerna.
Pentru zona Hunedoara-Est se propune o retea de canalizare menajera prin extinderea
retelei de canalizare a municipiului Hunedoara.
Pentru zona de extindere situata în dreapta tronsonului Santuhalm-Deva a DN7 se
propune amenajarea unei retele de canalizare în sistem unitar prin care apele vor fi
conduse spre reteaua de canalizare reabilitata a municipiului Deva.
In teritoriul interurban propus în dreapta caii ferate Simeria-Ilia şi situat la vest de raul
Cerna va fi extinsa reteaua de canalizare menajera a cartierului Devei situat peste
calea ferata, iar pentru apele pluviale din aceasta zona se propune canalizarea
separata şi evacuarea lor în Mures prin amenajarea unei treceri pe sub digul Muresului.
Pentru portiunea de teritoriu dintre Simeria şi Santandrei şi cea dintre Simeria şi raul
Cerna, se propune o retea de canalizare în sistem separativ. Un colector menajer
principal va fi amenajat pe un traseu paralel cu calea ferata, şi va colecta apele
menajere din toata zona, conducandu-le la statia de epurare extinsa şi reabilitata de
la Santuhalm. Acest colector poate fi dimensionat pentru a prelua intreg debitul
menajer rezultat din Simeria, situatie în care actuala statie de tratare a Simeriei nu mai
este necesara şi va fi dezafectata.
Pentru Simeria Veche şi teritoriul Cuprins intre Simeria şi raul Strei se propune o retea de
canalizare în sistem separativ. Apele uzate menajere vor fi conduse la o statie de
epurare care va fi amplasata pe malul stang al Muresului, iar apele meteorice vor fi
conduse spre Strei şi spre Mures.
In localitatile Cristur şi Santandrei se propune realizarea canalizarii conform prevederilor
proiectelor existente.
Pentru localitatile Uroi şi Carpinis se propune realizarea de retele de canalizare
menajera în fiecare localitate şi amenajarea unei singure statii de epurare pentru
ambele localitati. Statia de epurare va fi amplasata în apropierea raului Mures.
Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea
problemelor, cuprinse în PLAM/PNAM:
Tabelul 3-11: Proiecte iniţiate/soluţii identificate pe termen scurt, mediu şi/sau lung pentru rezolvarea problemelor
1. Îmbunătăţirea calităţii apei râului Jiul de Est şi Vest prin eliminarea deversărilor apelor
menajere provenite de la sub-unităţile miniere aparţinătoare Compania Naţională a Huilei
SA – Lonea, Petrila, Paroşeni, Vulcan, Uricani (jud. Hunedoara)
2. Regularizare canal Cerna, satele Bârcea Mică şi Bârcea Mare
3. Regularizare pârâul Popi, oraş Simeria
4. Regularizare şi decolmatare Valea Cărpiniş, oraş Simeria
5. Amenajare curs râul Mureş, oraşul Simeria
6. Canalizarea apelor menajere şi staţie de pompare-epurare, Simeria
7. Alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Deva şi localităţile aparţinătoare
8. Regularizare canal Strei, oraş Simeria
9. Extinderea şi reabilitarea sistemului de distribuţie a apei în municipiul Orăştie
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 240
10. Gestionarea sistemului integrat de apă uzată în municipiul Orăştie
11. Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Haţeg
12. Canalizarea apelor menajere şi epurarea acestora pentru localitatea Simeria Veche, oraş
Simeria
13. Reabilitarea reţelelor de canalizare în oraşul Haţeg
14. Reţea integrată de alimentare cu apă (monitorizare, măsurare, captare, depozitare,
tratare, transport, exploatare, deversare a apei destinate consumului uman şi epurare) –
oraşul Uricani, Valea de Brazi şi Câmpul lui Neag
15. Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă în municipiul Brad
16. Extindere şi reabilitare sistem canalizare în municipiul Brad
17. Reducerea poluării şi a consumului de resurse la SC TALC DOLOMITA SA Hunedoara, prin
modernizarea fluxurilor de decantare-filtrare (strada Zlaşti, cartier Zlaşti)
18. Realizarea canalizării apelor menajere şi a staţiilor de epurare a apelor menajere uzate în
O.N. Călan, O.V. Călan şi localităţile aparţinătoare: Streisângeorgiu, Crişeni, Batiz, Nădăştia
de Sus, Nădăştia de Jos, Strei, Strei-Săcel, Strei - Ohaba, Valea Sângeorgiului
3 3. .8 8. .2 2 A Al li im me en nt ta ar re ea a c cu u e en ne er rg gi ie e e el le ec ct tr ri ic că ă - - Î Îm mb bu un nă ăt tă ăţ ţi ir re ea a e ef fi ic ci ie en nţ ţe ei i e en ne er rg ge et ti ic ce e ş şi i
d de ez zv vo ol lt ta ar re ea a d du ur ra ab bi il lă ă a a s se ec ct to or ru ul lu ui i e en ne er rg ge et ti ic c - - P PO OS S C CC CE E
Îmbunatăţirea eficienţei energetice
Sprijinirea investiţiilor în construirea de noi capacităţi de producere a energiei electrice
şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente, în scopul
creşterii eficienţei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice şi
termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate).
Eficienţa energetică este un factor important al competitivităţii economice şi reprezintă
o preocupare constantă la nivel european şi naţional. România se caracterizează
printr-o intensitate energetică primară şi finală ridicată comparativ cu media UE 25 (de
circa 4 ori mai mare la nivelul anului 2005, calculată la paritatea ratei de schimb).
Estimările arată o creştere a consumului de energie în România cu un ritm mediu anual
de circa 2,5 % în perioada 2007 - 2015, precum şi o creştere a dependenţei de
importurile de resurse energetice primare.
Având în vedere ţinta de reducere a intensităţii energetice cu 40% până în 2015,
comparativ cu anul 2001, România trebuie să investească atât în noi capacităţi de
producere a energiei electrice şi termice, cât şi în cele existente. Sectorul de producere
a energiei electrice şi termice reprezinta cel mai mare consumator de energie din
întregul lanţ - resurse primare, producere, transport şi distribuţie/furnizare a energiei
electrice şi termice. Retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea capacităţilor de
producere existente ar putea contribui în mod semnificativ la reducerea intensităţii
energetice.
Reabilitarea capacităţilor de producere a energiei electrice şi termice existente trebuie
luată în considerare, în cazul în care este eficientă din punct de vedere al costului
investiţiei, întrucât cea mai mare parte a echipamentelor aflate în funcţiune au durată
de viaţă normală depăşită, un consum ridicat de energie şi, implicit, un nivel scăzut al
eficienţei energetice.
Astfel, în cazul producerii de energie electrică pe baza de combustibili fosili, mai mult
de 32% din echipamente sunt mai vechi de 30 ani, 50% au 20-30 ani şi doar 0,7% au mai
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 241
puţin de 10 ani. În ceea ce priveşte grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora
au durata normală de funcţionare depăşită.
Proiectele de reabilitare/retehnologizare/modernizare a capacităţilor de producere a
energiei electrice şi termice existente vor conduce la o extindere cu cel puţin 15 ani a
duratei de viaţă a capacitţăii de producţie reabilitate/retehnologizate/modernizate
după implementarea investiţiei.
De asemenea, se va lua în considerare construirea de noi capacităţi de producere,
ţinând seama că durata lor de viaţă este semnificativ mai lungă decât în cazul
reabilitării unor grupuri energetice. Investiţiile în noi capacităţi de producere a energiei
electrice şi termice vor contribui la acoperirea cererii de electricitate şi de energie
termică a ţării.
Datorită economiilor importante de combustibil, precum şi a emisiilor reduse de CO2,
rezultate în producerea combinată de energie electrică şi termică, se vor realiza
investiţii în construirea de noi grupuri în co-generare. Producerea combinată de
energie electrică şi termică (cogenerare) este în concordanţă cu noile tendinţe de
utilizare a combustibililor “curaţi”.
În acest context, construirea de noi capacităţi de co-generare, în concordanţă cu
prevederile Directivei CE nr.8/2004, poate constitui un instrument de creştere a
eficienţei energetice (prin economiile de energie primară), de reducere a emisiilor
poluante, precum şi de acoperire a cererii de energie în zonele izolate sau a cererii de
energie în zonele rezidenţiale, comerciale şi industriale, în contextul condiţiilor
economice şi de mediu specifice acestor zone.
Se va avea în vedere extinderea reţelei de medie tensiune în zonele propuse pentru
extinderea limitelor intravilan ale localităţilor, prin linii electrice subterane, cu tensiune
de 20kV şi instalarea de posturi de transformare pentru acoperirea consumului
prognozat pentru următorii 10 ani. Se vor înlocui posturile de transformare aflate într-o
stare tehnică slabă, care nu mai îndeplinesc condiţiile şi nu mai au parametrii optimi
pentru furnizarea energiei electrice la parametrii optimi.
Se vor înlocui conductoarelor subdimensionate, în special în zona rurală, unde
tensiunile de alimentare nu se încadrează în valorile impuse, fiind puternice căderi de
tensiune (de până la 20-25%).
În limitele intravilan ale localităţilor se propune înlocuirea retelelor aeriene cu reţele în
cablu. Înlocuirea stâlpilor supraîncărcaţi, în special cei de iluminat.
Înlocuirea corpurilor de iluminat vechi, necompensate inductiv, care funcţioneaza la
un factor de putere foarte scăzut, cu corpuri de iluminat compensate, cu un factor de
putere de 0.92.
Se va sprijini dezvoltarea reţelei de energie electrică în zonele periurbane în solutii
simple, cu extinderea reţelei subterane de 20kV, şi a reţelei de joasă tensiune.
Extinderea reţelelor de iluminat public în zonele noi rezidenţiale.
Modernizarea cutiilor de distribuţie a energiei electrice aflate pe domeniul public, prin
înlocuirea protecţiilor ânvechite, rezultând astfel o siguranţă sporită.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 242
Extinderea reţelelor electrice în zonele de munte izolate prin reţele de medie tensiune,
urmate de reţele aeriene de 1kV.
Toate extinderile propuse mai sus pot fi preluate de staţiile de transformare amintite.
Soluţiile de alimentare se vor elabora de către furnizorul local de energie electrică – SC
ENEL DISTRIBUŢIE SA în cazul de faţă.
Soluţiile se vor stabili de comun acord între furnizorul de energie şi autorităţile locale.
Investiţii pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a
energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul reducerii pierderilor în reţele şi
realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate a serviciului de transport şi
distribuţie/furnizare.
Consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie / furnizare a energiei electrice
(inclusiv pierderile comerciale) a atins în anul 2004 valoarea medie anuală de 12,6%,
comparativ cu media ţărilor din UE de 7,3%.
Prin dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare, accesul la capacităţile de
producere a energiei electrice care utilizează resurse regenerabile de energie ar putea
fi îmbunătăţit.
Companiile de transport şi distribuţie/furnizare a energiei electrice realizează
permanent programe multianuale de investiţii pentru îmbunatăţirea funcţionării
reţelelor (de exemplu, pentru linii, staţii şi alte echipamente/ instalaţii pentru reţea).

Extinderea şi retehnologizarea reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a energiei
electrice va permite companiilor să menţină preţul energiei electrice la un nivel
suportabil pentru operatorii economici.
În privinta reţelelor de transport şi distribuţie/furnizare a petrolului şi gazelor naturale,
există aceleaşi preocupări ce vizează siguranţa şi continuitatea în alimentare a
consumatorilor finali, astfel identificându-se nevoia unor investiţii suplimentare.
Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea retelelor de transport a energiei electrice,
gazelor naturale şi petrolului cu reţelele europene.
Dezvoltarea reţelelor de transport ale energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului
care fac legătura cu reţelele statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi cu
acelea ale ţărilor candidate sau potenţial candidate la Uniunea Europeană, reprezintă
un mijloc important pentru integrarea pieţei de energie a României cu pieţele acestor
ţări, contribuind astfel la întărirea pieţei regionale de energie.
Investiţiile pentru interconectarea reţelelor trebuie avute în vedere la nivelul pieţei
regionale, ţinând cont de complementaritatea cererii şi ofertei din diversele state
vizate. Implementarea prevederilor Tratatului pentru Constituirea Comunităţii
Energetice în Europa de Sud-Est (1 iulie 2006), care stabileşte cadrul legal pentru
crearea pieţei regionale de energie electrică şi gaze naturale, presupune asigurarea
alimentării cu energie în regiune. Tratatul prevede necesitatea dezvoltării reţelelor de
transport ale energiei electrice transfrontaliere (interconexiuni), astfel încât sistemul
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 243
energetic al regiunii să poată face faţă cererilor de energie ale fiecărui stat. Totodată,
este necesar să se extindă reţelele naţionale de transport ale energiei electrice,
petrolului şi gazelor naturale care sunt interconectate cu reţelele europene, în scopul
facilitării accesului consumatorilor din România la piaţa de energie europeană.
Aceasta presupune întărirea şi extinderea reţtelelor interne şi capacităţilor de
interconexiune necesare dezvoltării conectării la reţeaua UCTE.
De asemenea, trebuie identificată lipsa sau insuficienţa capacităţilor de interconexiune
necesare schimbului de energie electrică cu statele membre ale comunităţii şi
continuată dezvoltarea pieţei interne.
În privinţa reţelelor româneşti de transport ale petrolului şi gazelor naturale, construirea
sau extinderea unor capacităţi de interconexiune corespunzătoare va contribui, de
asemenea, la diversificarea alimentării cu petrol şi gaze naturale a consumatorilor finali
şi la îmbunătăţirea siguranţei tranzitului către piaţa Uniunii Europene.
Interconectarea reţelelor de transport ale gazelor naturale cu reţelele europene va
conduce la un management mai bun al perioadelor de vârf de consum, la parametri
tehnici îmbunătăţiţi (presiune şi debit) într-o perioadă scurtă de timp, făcând posibilă
alimentarea cu gaze în toate zonele, inclusiv zonele critice.
Toate acţiunile propuse vor contribui la îmbunătăţirea globală a eficienţei energetice a
sistemului energetic şi la o utilizare mai bună a infrastructurii existente. În consecinţă, se
va asigura o viabilitate pe termen lung a sistemului şi o mai bună sinergie a sistemelor
energetice şi practicilor din domeniul energiei cu cele ale Comunităţii. Aceste acţiuni
sunt în concordanţă cu reglementările europene cum ar fi: “Carta Verde privind
eficienţa energetică” sau “A realiza mult cu puţin”, “Politica de coeziune în sprijinul
creşterii economice şi a numărului de locuri de muncă: Orientările strategice ale
Comunităţii 2007-2013”, Strategia de la Lisabona, New Energy Policy precum şi cu
Documentul de Politica Energetică a României, şi cu Strategia Naţională în domeniul
Eficienţei Energetice.
Obiective specifice
Principalele obiective urmărite vizează: reducerea intensităţii energetice prin
introducerea de noi tehnologii pentru creşterea productivităţii; îmbunatăţirea eficienţei
energetice pe întregul lanţ energetic, creşterea gradului de utilizare a energiei
regenerabile. Un sprijin important va fi acordat implementării de noi tehnologii pentru a
reduce emisiile poluante din sectorul energetic.
Obiectivul propus este de a contribui la atingerea următoarelor ţinte naţionale:
reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparativ cu
anul 2001. Operaţiunile propuse vor contribui la realizarea următoarelor obiective:
Operaţiunea 1
ƒ Sprijinirea investiţiilor în construirea de noi capacităţi de producere a energiei
electrice şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor
existente, în scopul creşterii eficienţei energetice (centrale/grupuri de
producere a energiei electrice şi termice, centrale/grupuri de cogenerare,
turboagregate);
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 244
ƒ Creşterea eficienţei energetice la nivel naţional, conducând la o
competitivitate economică crescută;
ƒ Utilizarea mai bună a resurselor de energie primară disponibilă, în sensul unei
producţii mai mari de energie, utilizând mai puţine resurse de energie primară;
ƒ Reducerea dependenţei de importurile de resurse energetice primare (in
principal combustibili fosili);
ƒ Asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie a consumatorilor;
ƒ Reducerea impactului negativ asupra mediului.
Operaţiunea 2
ƒ Investţtii pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi
distribuţie/furnizare a energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului, în scopul
reducerii pierderilor în reţele şi realizarea în condiţii de siguranţă şi continuitate
a serviciului de transport şi distribuţie/furnizare;
ƒ Creşterea eficienţei energetice la nivel naţional, conducând la o
competitivitate economică crescută;
ƒ Utilizarea raţională a resurselor de energie prin reducerea pierderilor;
ƒ Asigurarea siguranţei în alimentarea cu energie a consumatorilor;
ƒ Crearea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea activităţilor economice şi
astfel pentru dezvoltarea infrastructurii naţionale de energie la standarde
europene;
ƒ Reducerea impactului negativ asupra mediului;
ƒ Reducerea costurilor de distributie şi furnizare şi extinderea reţelelor de
transport şi distribuţie/furnizare.
Operaţiunea 3
ƒ Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor de transport al energiei
electrice, gazelor naturale şi petrolului cu reţelele europene.
ƒ Continuarea şi întărirea procesului de cooperare regională, în cadrul pieţei
regionale de energie electrică şi gaze naturale;
ƒ Pregătirea mai bună a pieţelor naţionale pentru integrarea lor în piaţta unică
europeană;
ƒ Creşterea competiţiei între actorii din sectorul energetic ce activează în plan
regional;
ƒ Creşterea competitivităţii operatorilor economici din România, luând în
considerare ofertele diversificate de alimentare cu resurse primare şi energie
electrică;
ƒ Extinderea reţelelor transeuropene de energie. Contribuţie la priorităţile CNSR
ƒ Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene.
Dezvoltare durabilă
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 245
Promovarea eficienţei energetice are un impact pozitiv asupra reducerii nivelului de
poluare în zonele de intervenţie, prin reducerea emisiilor de CO2. Operaţiunile propuse
contribuie la siguranţa alimentării cu energie şi la un pret al energiei competitiv, având
ca rezultat promovarea unor noi activităţi economice şi dezvoltarea celor existente din
punct de vedere al competitivităţii. Siguranţa furnizării energiei şi creşterea
competitivităţii reprezintă, de asemenea, efecte ale integrării pieţelor, la care
contribuie acest domeniu major de intervenţie. Dezvoltarea economică în zonele de
intervenţie va avea un impact important asupra creării/menţinerii locurilor de muncă.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie
România dispune de un important potenţial exploatabil al resurselor regenerabile de
energie (hidro 40.000 GWh/an din care 6000 GWh/an pentru microhidro, 23000GWh/an
– vant, 60 GJ/an – energie solara termica, 1200GWh/an – energie solară pentru aplicaţii
fotovoltaice, 318x106 GJ/anbiomasa, 7x106 GJ/an – energie geotermală), distribuite în
diferite zone ale ţării.
Resursele regenerabile de energie au un potenţial energetic important, iar gradul lor de
disponibilitate este mai mare decât al combustibililor convenţionali în anumite zone.
Utilizarea lor trebuie făcută pe baza a trei premise importante: accesibilitate,
disponibilitate şi acceptabilitate. Producţia de energie electrică din resurse
regenerabile de energie (în cea mai mare parte, energie produsă în centrale
hidroelectrice cu putere instalată mai mare de 10 MW) reprezintă aproximativ 35% din
totalul producţiei de energie electrică din România raportată în 2005.
Deş există un potenţial semnificativ de resurse hidroenergetice disponibil şi acestea au
fost valorificate pe scară largă, o mare parte a capaciăţtilor de producţie în acest
domeniu prezintă un grad avansat de uzură şi trebuie modernizate.
Cu excepţia resurselor hidroenergetice, principalele resurse energetice regenerabile
din România sunt biomasa, resursele eoliene, resursele de energie solară pentru
aplicaţii termice precum şi resursele geotermale. Până în prezent, valorificarea acestor
tipuri de resurse regenerabile nu este semnificativă. Resursele eoliene, solare, biomasa şi
biocombustibilii, resursele geotermale ar putea fi mai intens utilizate, în acelaşi timp
continuând valorificarea resurselor hidro, care au avantajul de a genera energie la
preţuri competitive.
Valorificarea diversificată a resurselor regenerabile de energie este necesară, luând în
considerare faptul că există diferite tipuri de resurse regenerabile disponibile pentru
utilizare şi faptul că producţia de energie din aceste resurse variază în diversele
perioade ale anului, în funcţie de condiţiile meteorologice.
În acest mod, se poate atinge ţinta naţională de 33% pentru ponderea energiei
electrice produse din resurse regenerabile în consumul brut de energie electrică la
nivelul anului 2010, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003 (modificată prin HG nr.
958/2005) pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de
energie şi Strategia Naţională de valorificare a resurselor regenerabile de energie
aprobată prin HG 1535/2003.
De asemenea, valorificarea resurselor regenerabile de energie poate favoriza
introducerea în sistemul economic a unor zone izolate, furnizând astfel o bază pentru
dezvoltarea unor activităţi economice. Investiţiile în valorificarea resurselor regenerabile
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 246
de energie vor favoriza dezvoltarea mediului economic şi social din diferite zone din
România şi vor contribui la reducerea dependenţei de importurile de energie,
contribuind în acelaşi timp la progresul tehnologic şi la crearea de noi locuri de muncă
pe piaţa locală a muncii.
92 Utilizarea energiei regenerabile are efecte pozitive asupra mediului şi contribuie la
reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră. Aceste acţiuni sunt în
concordanţă cu reglementările europene: “Energie pentru viitor: resurse regenerabile
de energie – Cartea Albă stabilind o strategie a Comunităţii şi un plan de acţiune”;
“Cartea Verde a Comisiei din 20 noiembrie 1996 în ceea ce priveşte resursele de
energie regenerabilă”; “Politica de coeziune pentru sprijinirea creşterii economice şi a
numărului locurilor de muncă: Orientările strategice de coeziune 2007- 2013”; Directiva
nr.77/2001 a CE, New Energy Policy şi Strategia de la Lisabona.
Obiective
Scopul principal este intensificarea utilizării energiei din resurse regenerabile. Obiectivul
avut în vedere este de a contribui la următoarea ţintă naţională: ponderea energiei
electrice produse din resurse regenerabile de energie în consumul naţional brut de
energie electrică să fie 33% până în 2010.
Obiective specifice:
ƒ Reducerea dependenţei de importurile de resurse de energie primară (în
principal combustibili fosili);
ƒ Diversificarea resurselor disponibile de energie;
ƒ Capacităţile de producere luate în considerare în zone diferite ale ţării vor
conduce la creşterea angajărilor şi simultan vor diversifica oferta pe piaţa
muncii;
ƒ Mediul de afaceri va fi diversificat, prin atragerea companiilor private (din ţară
şi din străinatate), precum şi a autorităţilor publice locale şi centrale, în
procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie;
ƒ Investiţiile în domeniul resurselor regenerabile de energie vor oferi posibilitatea
fabricarii, transferului şi comercializarii de produse şi tehnologii moderne în
acest domeniu;
ƒ Valorificarea resurselor regenerabile de energie va conduce la o mai mare
reducere a emisiilor posibile rezultate din procesul arderii combustibilului fosil şi
la conservarea mediului.
ƒ Contribuţie la priorităţile CNSR
ƒ Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene
Operaţiuni
Modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi
termice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie: eoliene, hidroenergetice,
solare, a biomasei, a resurselor energetice geotermale şi a altor resurse regenerabile de
energie.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 247
Prin utilizarea în mare măsură a surselor regenerabile de energie se asigură creşterea
siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în
condiţiile unei dezvoltări economice de durată. Aceste cerinţe se realizează în context
naţional prin implementarea de politici de conservare a energiei, creşterea eficienţei
energetice şi valorificarea superioară a resurselor regenerabile.
Sursele regenerabile de energie electrică sunt următoarele:
− energie solară;
− energie eoliană;
− energie hidro;
− biomasă şi biogaz ;
− energie geotermală;
În judeţul Hunedoara, nivelul resurselor de energie ‘verde’ este unul foarte bogat, ele
fiind împărţite în felul următor:
‰ Energia hidro
În cadrul surselor regenerabile de energie (SRE), energia hidro deţine cea mai mare
pondere. Potenţialul hidroenergetic din judeţul Hunedoara este relativ dezvoltat,
aparţinând de sucursala Haţeg Hidrocentrale, a instituţiei Hidroelectrica.
Sucursala Haţeg exploatează potenţialul hidroenergetic al râurilor: Râul Mare, şi râul
Strei. În judet existâ 12 hidrocentrale, din care 11 pe Râul Mare şi una pe râul Strei, şi 11
microhidrocentrale răspândite pe întreg teritoriul judeţului.
Amenajarea cursului de apă Râul Mare prevede o centrală hidroelectrică subterană
de mare putere (CHE Râul Mare-Retezat), care prelucrează debitele din Acumularea
Gura Apelor, al cărei baraj din anrocamente deţine recordul de înălţime (173 m).
Centrala este amplasată în subteran, pe o aducţiune de tip galerie care debuşează în
Râul Mare. Are o cădere maximă de 583 m şi este echipată cu două hidroagregate cu
turbine Francis (2×167 MW), constituind o performanţă de echipare cu astfel de grupuri
la căderi foarte mari.
În aval de Centrala Râul Mare-Retezat, urmează o cascadă de hidrocentrale până la
debuşarea în râul Strei. Aceste centrale sunt realizate în scheme cu lacuri, de tip baraj
(CHE Clopotiva, CHE Ostrovul Mic, CHE Păclişa, CHE Haţeg), şi în scheme cu derivaţie
(CHE Ostrovul Mare, CHE Cârneşti 1, CHE Cârneşti 2, CHE Toteşti 1, CHE Toteşti 2, CHE
Sântămăria Orlea).
Puterea totală instalată este de 488.03 MW, împărţită după cum urmează:
• AHE Râul Mare Retezat – 349MW ;
• AHE Râul Mare Aval - 122MW;
• CHE Subcetate - 11.66MW;
• MHC-uri - 5.372MW;
Numărul total de hidroagregate în centralele hidroelectrice este 24, iar în
microhidroentrale este de 20.
Producţia medie de energie într-un an mediu hidrologic este de 869.83GWh.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 248
Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse pe teritoriul României se regăseşte în harta
următoare :
Figura 3-1: Situaţia hidrocentralelor construite şi propuse, pe teritoriul României
În judeţul Hunedoara, potenţialele hidroenergetice sunt exploatate, cu excepţia râului
Mureş. Conform studiilor făcute, râul Mureş deţine 16% din micropotenţialul
hidroenergetic al ţării.
‰ Energia solară
Pornind de la datele disponibile s-a întocmit harta cu distribuţia în teritoriu a radiaţtiei
solare în România. Harta cuprinde distribuţia fluxurilor medii anuale ale energiei solare
incidente pe suprafaţa orizontală pe teritoriul României.
Sunt evidenţiate 5 zone, diferenţiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei
solare incidente. Se constată că mai mult de jumătate din suprafaţa ţării
beneficiazâăa de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.
Harta solară a fost realizată prin utilizarea şi prelucrarea datelor furnizate de către: ANM
precum şi NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate şi au fost excluse cele care
aveau o abatere mai mare decât 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate în
kWh/m2/an, în plan orizontal, această valoare fiind cea uzuală folosită în aplicaţiile
energetice atât pentru cele solare fotovoltaice cât şi termice.
Figura 3-2: Hartă Solară
Zonele de interes (areale) deosebite pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei
solare în ţara noastră sunt:
• Primul areal, care include suprafeţele cu cel mai ridicat potenţial acoperă
Dobrogea şi o mare parte din Câmpia Română;
• Al doilea areal, cu un potenţial bun, include nordul Câmpiei Române, Podişul
Getic, Subcarpatii Olteniei şi Munteniei o bună parte din Lunca Dunării, sudul
şi centrul Podişului Moldovenesc şi Câmpia şi Dealurile Vestice şi vestul
Podişului Transilvaniei, unde radiaţia solară pe suprafaţă orizontală se
situează între 1300 şi 1400 MJ / m2;
• Cel de al treilea areal, cu potenţialul moderat, dispune de mai puţin de 1300
MJ /m2 şi acoperă cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, nordul
Podişului Moldovenesc şi Rama Carpatică.
Îndeosebi în zona montană variaţia pe teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte
mare, formele negative de relief favorizănd persistenţa ceţii şi diminuând chiar durata
posibilă de strălucire a Soarelul, în timp ce formele pozitive de relief, în funcţie de
orientarea în raport cu Soarele şi cu direcţia dominantă de circulaţie a aerului, pot
favoriza creşterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiaţiei solare directe.
Se observă din cele descrise mai sus că judeţul Hunedoara se încadrează în zona a IV-
a şi a V-a de radiaţie solară, fiind pe ultimul loc pentru investiţiile în domeniul centralelor
solare.
‰ Energia eoliană
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 249
S-a considerat necesară şi oportună abordarea unor activităţi de reevaluare a
potenţialului eolian al României, prin utilizarea unor mijloace şi instrumente adecvate
(aparatura de măsura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vânt măsurate la
22 staţii aparţinând ANM.
La staţiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza, se
efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la
înălţimea de 10 m deasupra solului.
Din păcate, recomandările UE în domeniu, precum şi practica actuală, a dovedit însă
că viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca resursă energetică trebuie
să se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor centralelor eoliene,
situat în prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului).
Ca urmare, a fost elaborată Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii
anuale calculate la înălţimea de 50 m deasupra.
Distribuţia pe teritoriul României a vitezei medii a vântului scoate în evidenţă că
principala zonă cu potenţial energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza
vântului poate depăşi 8 m/s.
A doua zonă cu potenţial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil o constituie Litoralul
Mării Negre, Delta Dunării şi nordul Dobrogei unde viteza medie anuală a vântului se
situează în jurul a 6 m/s. Faţă de alte zone exploatarea energetică a potenţialui eolian
din această zonă este favorizată şi de turbulenţa mai mică a vântului.
Cea de a treia zonă cu potenţial considerabil o constituie Podişul Bârladului unde
viteza medie a vântului este de circa 4-5 m/s. Viteze favorabile ale vântului mai sunt
semnalate şi în alte areale mai restrânse din vestul ţării, în Banat şi pe pantele
occidentale ale Dealurilor Vestice.
Figura 3-3: Hartă Energie Eoliană
Se observă că în judeţul Hunedoara, o puternică zonă cu potenţial eolian este zona
Văii Jiului, cu o viteză de mai mare decât 10m\s. O zonă specială, care ar permite
dezvoltarea unei zone eoliene este în Munţii Valcanului, în perimetrul localităţilor Uricani
şi Lupeni.
‰ Biomasa şi biogaz
Biomasa constituie pentru România, o sursă regenerabilă de energie, promiţătoare,
atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de
utilizare.
În urma prelucrării datelor s-au ridicat următoarele hărţi de profil:
• Potenţialul energetic al biomasei în România, care cuprinde distribuţia în
teritoriu (pe judeţe şi regiuni de dezvoltare economică) a valorilor energetice
(TJ) preconizate a se obţine prin valorificarea energetică a biomasei
vegetale;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 250
• Distribuţia biomasei vegetale în România, care cuprinde distributia în teritoriu
(pe judeţe şi regiuni de dezvoltare economică) a cantităţilor (mii.mc) de
biomasă vegetală.
Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu
potenţial energetic disponibil, se constată:
Cele mai bogate judete, în resurse forestiere sunt următoarele:
• Suceava 647,0 mii mc;
• Harghita 206,5 mii mc;
• Neamţ 175,0 mii mc;
• Bacău 132,0 mii mc ;
Cele mai sărace, în acest tip, de resursă sunt judeţele din sud:
• Constanţa 10,4 mii mc;
• Teleorman 10,4 mii mc;
• Galaţi 10,4 mii mc;
Cele mai bogate judeţe în resursă agricolă sunt:
• Timiş 1432,0 mii tone;
• Călăraşi 934,0 mii tone;
• Brăila 917,0 mii tone ;
Cele mai sărace în acest tip de resursă sunt:
• Harghita 41,004 mii tone;
• Covasna 73,000 mii tone;
• Braşov 89,000 mii tone.
Se observă în harta de mai jos, că în judeţul Hunedoara ar fi rentabilă o investiţie mai
ales pentru vechea zonă minieră, pentru producerea energiei în special pentru
consumul local, mai ales în zonele defavorizate.
În judeţul Hunedoara există un potenţial energetic de 237TJ, din care 77.55% este
alcătuit din biomasa agricolă, iar 22.45% este biomasa forestieră.
Exploatarea potenţialului biomasei agricole ar duce la creşterea nivelului de producţie
din agricultură.
Judeţul Hunedoara este al V-lea judeţ din ţară cu puternice potenţiale în biomasa
forestieră şi agricolă şi cu un număr mare de oraşe fără energie termică distribuită.
Există la ora actuală în judeţ 5 oraşe şi 54 de comune în care energia termică nu este
asigurată. Aşadar, investiţia în exploatarea potenţialului de biomasă este susţinută cu
puternice argumente tehnico-economice.
Figura 3-4: Hartă Potenţial Energetic disponibil
În cele ce urmează se anexează tabelul cu estimările costurilor de energie (Euro\MWh)
şi estimarea creşterii lor pe fiecare mod de producere a energiei:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 251
Figura 3-5: Estimările costurrilor de energie şi creşterea lor
Se observă o mare creştere a preţului Euro\MWh pentru metodele convenţionale de
producere a energiei.
Rezultă din aceste studii necesitatea investirii în sursele de energie ‘verde’, având şi un
impact mult mai redus asupra mediului. Un puternic argument pentru sursele
regenerabile de energie este randamentul ridicat de conversie, precum şi preţurile
materiei prime.
Soluţia cea mai indicată pentru judeţul Hunedoara ar fi folosirea la maxim a
potenţialului hidroenergetic din zona Retezat, râul Strei, precum şi valorificarea
potentialului agricol şi forestier.
3 3. .8 8. .3 3 A Al li im me en nt ta ar re ea a c cu u c că ăl ld du ur ră ă
3 3. .8 8. .4 4 G Go os sp po od dă ăr ri ia a c co om mu un na al lă ă – – s sa al lu ub br ri it ta at te e
3 3. .8 8. .5 5 A Al li im me en nt ta ar re ea a c cu u g ga az z
3 3. .8 8. .6 6 T Te el le ec co om mu un ni ic ca aţ ţi ii i
3 3. .9 9 P Pr ro ob bl le em me e a al le e m me ed di iu ul lu ui i î în nc co on nj ju ur ră ăt to or r - - r re ed du uc ce er re ea a p po ol lu uă ăr ri ii i
În judeţul Hunedoara s-au indentificat, după analza factorilor de mediu, două zone
care prezintă o degradare şi poluare a mediului semnificativă. Cele două zone sunt:
zona Deva-Hunedoara-Călan şi zona Valea Jiului.
Valorile sociale şi economice sunt ameninţate prin creşterea numărului îmbolnăvirilor
respiratorii, degradarea păduriilor, poluarea solului şi a apei supraterane şi subterane,
precum şi utilizarea restrictivă a teritorilor agricole din imediata apropiere.
Din cauză că procesele industriale de producţie, care sunt vechi şi prost întreţinute,
rezultă o poluare atmosferică accentuată. La poluarea atmosferică contribuie şi
haldele de cenuşă de la termocentrale care pot fi spulberate de vânt. Platformele
industriale care contribuie la emisiile nocive sunt: ‘Siderurgica’ Hunedoara, ‘Sidermet’
Călan, Paroşeni-Petroşani şi platforma industrială Mintia-Deva.
Al doilea factor de mediu degradat şi poluat este solul, cauzele constituindu-le
activitatea minieră, industria termoenergetică şi activitatea de depozitare a deşeurilor.
În cazul exploatărilor de suprafaţă peisajul este dezolat, iar în cazul exploatărilor
subterane apar procese de alunecare de suprafaţă, prăbuşiri, cât şi suprafeţe ocupate
de halde de steril. Sterilul provenit din prelucrarea minereului se depozitează în iazuri de
decantare, iar cel provenit din extracţia minereului este depus pe halde.
În ultimi ani au apărut depozite de zgură şi cenuşă în urma activităţi de producţie a
energiei în cadrul termocentralelor de la Mintia şi Petroşani.
Starea generală a factorilor de mediu rezultă din nerespectarea normelor europene.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 252
3 3. .9 9. .1 1 A Ar re ea al l e e p pr ro ot t e ej j a at t e e
În vederea conservării, protejării şi eliminării fenomenelor de degradare-distrugere a
patrimoniului natural se fac următoarele propuneri:
ƒ Respectarea prevederilor legale privind modul de gestionare al rezervaţiilor
şi monumentelor naturii de importanţă naţională excepţională;
ƒ Asigurarea unui regim raţional de exploatare şi gestionare în cadrul
pădurilor din grupa I (de protecţie şi producţie) conform normelor silvice în
vigoare;
Categoriile de arii naturale propuse spre protejare determină adoptarea unor
strategii de amenajare a teritoriului care să conducă la protecţia efectivă a acestor
zone care presupun următoarele măsuri:
ƒ Corelarea programelor de gestionare economică şi de amenajare a
teritoriului cu caracteristicile şi cerinţele ecosistemelor în scopul păstrării şi
recuperării echilibrului natural;
ƒ Elaborarea şi îmbunătăţirea regulamentelor privind conservarea, recuperarea
şi valorificarea patrimoniului natural;
ƒ îmbunătăţirea efortului financiar de sprijinire a protecţiei naturii;
ƒ Formarea cadrelor de specialişti în domeniile: ecologie, ingineria mediului;
ƒ Gestionarea şi planificarea exploatării resurselor naturale în limitele naturale
de regenerabilitate;
ƒ Elaborarea studiilor şi a proiectelor ce vizează conservarea, recuperarea şi
valorificarea bunurilor naturale, precum şi identificarea de noi arii ce
necesită măsuri temporare sau permanente de protejare.
3 3. .9 9. .2 2 R Re ed du uc ce er re ea a s su ur rs se el lo or r d de e p po ol lu ua ar re e a a a ae er ru ul lu ui i
Reducerea poluării aerului se poate realiza prin:
ƒ măsuri tehnice privitoare la reducerea emisiilor;
ƒ utilizarea proceselor tehnologice puţin poluante;
ƒ introducerea sistemelor de epurare a emisiilor;
ƒ evacuarea gazelor la înalţime pentru a favoriza dispersia şi diluţia;
ƒ folosirea unui sistem de combustie cu randament mare;
ƒ utilizarea unor combustibili puţin poluanţi;
ƒ folosirea unor motoare cu ardere internă cât mai puţin poluante şi reglarea
corectă a acestora pentru reducerea poluanţilor emişi;
ƒ realizarea de spaţii verzi în jurul întreprinderilor industriale care poluează
atmosfera, a căror dimensiune se stabileşte în funcţie de concentraţia
poluanţilor în aer;
ƒ amplasarea într-o zonă centrală a unui punct de prelevare şi afişare
electronică a nivelului de poluare datorat transportului;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 253
ƒ realizarea de perdele forestiere de cca 100m în jurul autostrăzii, a staţiilor de
epurare, a deponiei nou propuse, a haldelor în exploatare;
ƒ realizarea de piste pentru biciclişti;
ƒ realizarea de delimitare a zonelor rezidenţiale în care traficul de tranzit este
interzis;
ƒ realizarea de aliniamente stradale cu arbori pe toate străzile nou create;
ƒ odată cu realizarea autostrăzii şi a centurii pentru Hunedoara traficul greu
eliminat din localităţi.
3 3. .9 9. .3 3 R Re ed du uc ce er re ea a s su ur rs se el lo or r d de e p po ol lu ua ar re e a a a ap pe ei i
3.9.3.1 Reducerea surselor de poluare a apei se poate realiza prin:
ƒ implicarea administraţiilor locale în vederea igienizării şi protejării cursurilor de
apă şi a albiilor lor;
ƒ decolmatarea şi recalibrarea cursurilor de apă neamenajate;
ƒ realizarea de diguri;
ƒ realizarea pe Cerna în dreptul Combinatului Siderurgic care se demolează
din Hunedoara a unui lac de agrement;
ƒ elaborarea unui regulament de exploatare a balastierelor de pe râurile;
ƒ întreţinerea canalelor de desecări şi de irigaţii;
ƒ monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă;
ƒ extinderea pentru toate străzile existente a canalizării;
ƒ obligativitatea ca în toate extinderile de zone rezidenţiale imobilele să fie
racordate la canalizarea centralizată;
3.9.3.2 Staţii de epurare
Retehnologizarea staţiilor de epurare pentru atingerea parametrilor de calitate ai
apelor epurate şi de procesare a nămolurilor.
3 3. .9 9. .4 4 E El li im mi in na ar re ea a d de eş şe eu ur ri il lo or r
Măsuri pentru eliminarea deşeurilor:
ƒ realizarea unei deponii ecologice;
ƒ implementarea unui program de educaţie a populaţiei privind selectarea şi
gospodăria deşeurilor;
ƒ elaborarea studiului de fezabilitate în vederea eliminării deşeurilor toxice şi a
celor medicale;
ƒ deratizarea, dezinfecţia focarelor potenţiale;
ƒ evidenţierea şi evaluarea fostelor deponii;
ƒ evaluarea potenţialului toxic a acestora;
ƒ instituirea unui sistem de monitorizare a vechilor deponii.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 254
3 3. .9 9. .5 5 R Re ed du uc ce er re ea a p po ol lu uă ăr ri ii i s so on no or re e
Reducerea poluării sonore se poate realiza prin:
ƒ izolarea fonică şi modernizarea centralelor termice în cartierele de blocuri;
ƒ izolarea fonică a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi productive sau de
alimentaţie publică;
ƒ reducerea impactului produs de trafic prin realizarea căilor de rulare care
ocolesc localităţile şi prin impunerea de restricţii de viteză;
ƒ interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite
în cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: autobuse,
camioane grele, tractoare;
ƒ întreţinerea reţelei stradale;
ƒ transportul rutier şi feroviar constituie o sursă majoră de poluare sonore.
O estimare a nivelurilor echivalente de zgomot pentru 24 de ore având ca sursă traficul
feroviar, efectuată în condiţii de câmp liber pentru propagarea zgomotului la diferite
distanţe de calea ferată este următoarea:
− la 30m de calea ferată sunt 64,4 dB(A);
− la 100m de calea ferată sunt 58 dB(A);
− la 200m de calea ferată sunt 54 dB(A);
− la 250m de calea ferată sunt 49,6 dB(A).
Se impune implementarea de tehnici de management ale traficului, în toate localităţile
TZI DHS prin:
− respectarea distanţelor de interdicţie de construire şi protecţie pentru căi
ferate de la 20m la 100m;
− plantarea perdelor forestiere la autostradă şi centură de 100m lăţime.
3 3. .9 9. .6 6 R Re ed du uc ce er re ea a p po ol lu uă ăr ri ii i i in nd du us st tr ri ia al le e
Reducerea poluării industriale se poate realiza prin:
ƒ diminuarea cantităţilor de substanţe poluante deversate în apele reziduale
ale agenţilor economici industriali, în special a celor din industria extractivă şi
de preparare a substanţelor minerale utile;
ƒ creşterea numărului de controale efectuate şi de amenzi aplicate;
ƒ promovarea utilizării tehnologiilor curate şi a implementării sistemelor de
management de mediu;
ƒ îmbunătăţirea tehnologiilor existente pentru calitatea aerului, modernizarea
spaţiilor de desprăfuire la instalaţia de var, montarea de filtre cu saci la
silozurile de ciment în vederea reducerii emisiilor de pulberi sedimentabile în
industria cimentului;
ƒ implementarea măsurilor programului de conformare privind modernizarea
instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii emisiilor de pulberi
sedimentabile din industria siderurgică;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
VOL. A – Piese scrise

pagina 255
ƒ eficientizarea arderilor în procesul de obţinere a energiei termice în vederea
reducerii de CO2 şi NOx din industria siderurgică;
ƒ utilizarea unor tehnologii performante, în vederea optimizării parametrilor şi
randamentului de ardere la centralele termice care utilizează ca sursă de
combustie cărbunele;
ƒ dotarea cu instalaţii de reţinere a particolelor cu mai multe câmpuri de
reţinere în vederea reducerii impactului sectorului energetic produs asupra
solului.
Prezentele propuneri vor fi introduse în PROGRAMUL DE MĂSURI ŞI EŞALONAREA LOR.
3 3. .1 10 0 D De et te er rm mi in na ar re ea a p pr ri io or ri it tă ăţ ţi il lo or r d de e i in nt te er rv ve en nţ ţi ie e p pe en nt tr ru u p pr re ev ve en ni ir re ea a r ri is sc cu ur ri il lo or r
n na at tu ur ra al le e ş şi i a an nt tr ro op pi ic ce e
În urma analizei situaţiei existente propunem următoarele priorităţi de intervenţie pentru
prevenirea riscurilor naturale şi antropice:
− ÎNCHIDEREA ŞI REFACEREA PEISAGISTICĂ A DEPONIILOR EXISTENTE;
− REALIZAREA DE INDIGUIRI PE RÂUL CERNA, MUREŞ ŞI STREI, ETC.;
− STABILIZAREA TERENURILOR CONSTRUITE CU RISC DE ALUNECARE;
− ÎNCHIDEREA TREPTATĂ A HALDELOR, BALASTIERELOR, CARIERELOR;
− MODERNIZAREA STAŢIILOR DE EPURARE EXISTENTE;
− ÎMPĂDURIRI COLINARE;
− REALIZAREA DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECŢIE;
− FERTILIZAREA TERENURILOR RURALE AGRICOLE CE SE PĂSTREAZĂ;
− TRATAREA PEISAGISTICĂ A ALBIEI RÂURILOR;
− TRATAREA PEISAGISTICĂ A TERITORIULUI ADIACENT A REZERVAŢILOR NATURALE;
− TRATAREA PEISAGISTICĂ A TERENURILOR MLĂŞTINOASE.
Această documentaţie va fi completat cu Strategia de dezvoltare teritorială şi cu
programul de măsuri cu stabilirea responsabilităţilor de realizare, a etapelor de realizare
şi cu specificarea surselor de finanţare, având în vedere următoarele:
Obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu şi
lung sunt formulate ca principii majore, care să indice direcţiile de dezvoltare teritorială
a zonei studiate prin valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu şi care
să elimine/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită. Obiectivele
strategice generale pot fi elaborate în alternative, acestea urmînd a fi discutate cu
autorităţile administraţiei publice locale în vederea asumării politice a acestora de
către acestea din urmă.
Obiectivele strategice generale vor fi stabilite în conformitate şi cu propunerilor
rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului naţional regional şi judeţean,
precum şi cu elementele rezultate din contextul teritorial.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 256
1 1 S ST TR RA AT TE EG GI IA A D DE E D DE EZ ZV VO OL LT TA AR RE E A A J JU UD DE EŢ ŢU UL LU UI I H HU UN NE ED DO OA AR RA A
1 1. .1 1 S St tr ra at te eg gi ia a d de e d de ez zv vo ol lt ta ar re e e ec co on no om mi ic că ă a a j ju ud de eţ ţu ul lu ui i H Hu un ne ed do oa ar ra a – – c ca ad dr ru ul l
c co on nc ce ep pt tu ua al l
1 1. .1 1. .1 1 F Fu un nd da am me en nt te el le e d de ez zv vo ol lt tă ăr ri ii i e ec co on no om mi ic ce e
1.1.1.1 Consideraţii generale
Economia este procesul de creare de bunuri si servicii, realizat prin alocarea si utilizarea
de resurse economice. Consensul curent, cel putin in tarile dezvoltate, sugereaza faptul
ca sistemul cel mai eficient de alocare a resurselor este economia de piata.
Dintotdeauna, in orice sistem socio-economic, economia s-a format in functie de
tehnologie si, la randul ei, a determinat formele de organizare politice si sociale.
In ultimele decenii, evolutii spectaculoase in tehnologie au dus la aparitia unui
mecanism economic global, prin care orice participant (tara, regiune, oras, companie)
isi poate valorifica avantajele competitive – dar in care competitia este deschisa si, ca
atare, mult mai acerba.
Participarea in economia globala nu este optionala; facem cu totii parte din ea.
Optionale sunt nivelul de implicare si masura in care beneficiem de avantajele
acesteia.
De aceea, orice plan de dezvoltare economica, oricat de limitat geografic, trebuie sa
ia in considerare mecanismele economice fundamentale ale globalizarii.
In acest context, respectarea fundamentelor economiei de piata si mentinerea in
acelasi timp a unei fiscalitati care sa permita un nivel „rezonabil” al serviciilor este
principala provocare a oricarui guvern (local sau central) implicat in facilitarea
dezvoltarii economice.
Cheia, si in acest domeniu, este eficienţa: comunitatea de afaceri (si mai ales
investitorul strategic) isi bazeaza decizia de investitie pe raportul intre costuri si beneficii:
combinatia de factori locali care ii confera un avantaj competitiv durabil.
Identificarea, intarirea si promovarea acestor surse de avantaj competitiv sunt factorii-
cheie in conceperea si implementarea cu succes a oricarei strategii de dezvoltare
economica.
Mai mult de doua treimi din totalul valoric al bunurilor si serviciilor generate anual in
lume sunt produsul a numai 7 tari; primele 25 de economii ale lumii (ca marime a PIB)
genereaza 86% din total, iar primele 50 peste 96,5%.
Facand abstractie de China si de India (ceea ce ar duce proportiile la 82,41% si
respectiv 91,5%), tarile din primul grup au o populatie cumulata care nu depaseste 1
miliard, iar din cel de al doilea cca. 1,4 miliarde.
Altfel spus, mai putin de un sfert din populatia globului produce mai mult de 90% din
valoarea totala a bunurilor si serviciilor generate.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 257
Cauzele principale ale acestei disparitati tin in primul rand nu atat de conditii istorice
sau de factori geografici, ci de faptul ca tarile care au adoptat fundamentele
structurale, organizatorice si regulatorii ale economiei de piata au succes. Opusul este
de asemenea dovedit în practică a fi valabil.
Economia de piata este un mecanism complex, auto-reglabil, in care nu se poate
interveni cu usurinta. Cu atat mai mult in conditiile globalizarii, posibilitatile pe care
guvernele centrale si locale le au de a controla mecanismul economic sunt limitate si
indirecte. Capitalul financiar si uman este din ce in ce mai fluid; in cazul unor presiuni
excesive din partea guvernelor (care pot fi de ordin reglementator, fiscal, etc.), el se
stramuta cu usurinta in locuri mai primitoare.
In esenta, rolul legitim al guvernului (central si local) in dezvoltarea economica este sa
asigure mecanismului pietei conditii propice de functionare si sa-l lase in pace. Intr-un
mediu favorabil, antrepenorii se vor indrepta in mod natural asupra acelor sectoare
economice cu continut de valoare adăugată ridicat, cu componentă educationala
mare si cu factori substantiali de multiplicare.
1.1.1.2 Dinamica fenomenului economic - Ştiinţă/Tehnologie, Informaţie, Inovaţie
Activitatea economica a fost, de la cele mai timpurii forme de organizare a primelor
comunitati de „homo sapiens”, motorul dezvoltarii gruparilor umane. Nivelul de
activitate economica a diferitelor forme de organizare sociala e evoluat, crescand in
amplitudine si complexitate, in functie in primul rand de nivelul stiintei si tehnologiei, al
accesului la informatie si al nivelului de inovatie (respectiv de aplicatii practice ale
stiintei si tehnologiei). Mai mult decat orice alti factori care au influentat dezvoltarea
societatilor umane (conditiile de clima, relief, asezare geografica, caile de acces si
nivelul de dificultate al accesului la alte zone populate), aceste trei elemente au definit
nivelul de prosperitate al unei societati si ratele de crestere a acestuia.
Pe parcursul a aproape intregii istorii cunoscute, evolutia nivelului de dezvoltare
economica a omenirii a constat dintr-o lunga serie de reactii relativ lente ale societatii
de adaptare la „salturi” ale cunoasterii stiintifice cum au fost descoperirea focului, a
prelucrarii metalelor, inventarea tiparului, etc. Viteza cu care aceste salturi in
cunoastere („stiinta”) s-au transformat in inovatii cu aplicatie practica
(„antreprenoriat”) a fost vreme de milenii limitata de cutuma (controlul rigid asupra
informatiei exercitat de catre casele regale si castele preotesti, sistemele osificate de
„ucenicii” ale breselelor, etc.) si de tehnologie (mijloacele lente de comunicare,
copierea manuala a manuscriselor, s.a.m.d.).
Raritatea „salturilor” tehnologice si ritmul lent in care acestea au fost inglobate in
activitatea economica au facut ca nivelul de productivitate in multe sectoare
economice sa progreseze foarte putin de-a lungul secolelor. Astfel, vreme de multe
veacuri, nivelul de trai a fost aproape neschimbat pentru majoritatea oamenilor: un
fermier sau un mestesugar din Europa secolului XVI nu traia in mod radical diferit fata
de omologul sau din secolul XI sau de libertul roman din secolul IV IC. Mijloacele de
productie in agricultura si mestesuguri au ramas esentialmente similare (un plug de fier
prezinta un spor limitat de productivitate fata de unul din lemn si piatra), iar formele de
organizare la diferite momente in timp reprezentau variante de alocare a produsului,
nu de eficienta a productiei.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 258
Primele manifestari de exponentialitate in evolutia fenomenului economic au aparut in
timpul asa-zisei „revolutii industriale”, incepand din a doua jumatate a secolului XVIII
(cca. 1750, initial in Anglia). Aparitia „masinilor” a dus la cresteri in productivitate de
ordinul a mii de procente fata de orice forma de productie anterioara. Aceasta a
schimbat radical spectrul activitatilor (organizarea de tip „manufacturier”, aparitia a
sute de noi „meserii”, cresterea in importanta a exploatarilor miniere si petroliere),
tipurile de asezari umane (extinderea habitatului urban) si mecanismele politice
(preluarea puterii politice de catre detinatorii de manufacturi de la detinatorii de
terenuri). In continuarea revolutiei industriale, alte doua evenimente au accelerat vizibil
dezvoltarea sistemelor economice: introducerea „masinilor unelte” si standardizarea
componentelor mecanice (incepand cu decada premergatoare razboiului civil
american (1861 – 1865) si elaborarea metodelor de productie standardizate, incepand
cu productia „la banda” implementata pentru prima data pe scara larga de Henry
Ford si continuand cu „managementul stiintific” dezvoltat de Frederik Taylor (ambele
aparute in SUA, 1900 - 1920).
Cresterea productivitatii in anumite sectoare economice, ca rezultat al imbunatatirilor
in tehnologiile de productie si de organizare, a continuat pe intreg parcursul secolului
XX, la rate de crestere care au cunoscut accelerari preiodice, dar care au fost si in
medie mult mai rapide decat in orice perioada anterioara. In ultimele trei decade ale
secolului trecut, odata cu inceperea a ceea ce unii economisti si sociologi numesc
„era post-industriala”, aceasta rata de crestere a capatat un caracter exponential.
Motorul evolutiei economiilor post-industriale este acelasi ca si in epocile anterioare,
circulatia informatiei despre progresul stiintific rezultand in inovatii cu aplicatie
economica. Diferenta este ca in ultimii 25 – 30 de ani toti cei trei factori au cunoscut o
rapida accelerare: stiintele si informatica s-au dezvoltat exploziv, capacitatea de
procesare (si miniaturizare) a platformelor de calcul evolueaza exponential urmand
faimoasa lege a lui Moore (se dubleaza la fiecare 18 luni), evolutia comunicatiilor si a
procesarii distribuite si evolutia organizationala si institutionala aparuta pentru a
maximiza beneficiile sistemelor informatice (reengineering, integrarea lantului valoric,
etc.) au dus la schimbari radicale, la cresteri in eficienta si productivitate a operarii
majoritatii sectoarelor economice, de ordinul a mii de procente. In avangarda
procesului de globalizare, companiile multinationale coordoneaza practic simultan
activitati de finantare, cercetare, productie, distributie si vanzare in toate pietele
principale ale lumii, obtinand exponentialitati din economii de scara, de scop, si din
integrarea factorilor de productie din economii locale autarhice (izolate),
exponentialitati de neatins pentru o firma limitata la o singura piata - sau regiune.
Pietele financiare sunt efectiv globale si mai fluide decat oricand in trecut; in orice
moment exista undeva in lume o piata de capital gata sa plaseze resurse financiare (la
cifre astronomice) originand de pe tot globul, in oportunitati de afaceri situate oriunde
in lume. Informatia este de asemenea mai liber accesibila decat oricand in trecut,
permitand decizii investitionale (sau devestitionale) foarte rapide. Inovatia,
recunoscuta ca una dintre sursele cheie ale avantajului competitiv, face obiectul unor
intensive campanii de promovare; unul dintre telurile competitiei intre intre
tari/regiuni/orase este atragerea resurselor umane inalt specializate, „producatori” de
stiinta sau de inovatie, fenomen cunoscut si sub denumirea de „brain drain”.


M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 259
1.1.1.2.1 Cauzele diferenţelor economice între naţiuni
Statisticile economice scot in evidenta diferente mari intre economiile a diverse tari. De
exemplu, SUA produc singure aproape cat toate celelalte natiuni ale lumii (mai putin 6
economii mari), combinat. Olanda, cu 9 milioane de locuitori, produce (499 miliarde
US$) aproape cat India (533 miliarde US$), care are peste un miliard de locuitori.
Explicatiile istorice (cum ar fi rolurile diferite din perioada coloniala, acumularea in timp
de capital) si culturale (in sensul antropologic al cuvantului, cum sunt sistemul de valori,
religia si nivelul de educatie al populatiei), in masura in care sunt cuantificabile, explica
doar o mica parte din aceste disparitati.
Magnitudinea acestor diferente este de asemenea de data foarte recenta, nu mai
mult de un secol si jumatate. Pe la 1850, nivelul de bunastare al oamenilor de rand din
tarile cele mai bogate depasea de cel mult 4-5 ori pe cel al omologilor lor din tarile
cele mai sarace (Nathan Rosenberg & L.E. Birdzell). Diferentele actuale, de ordinul a
sute, chiar mii de procente, sunt de data mult mai recenta – in cea mai buna masura
rezultatul unor evolutii divergente in ultimii 100 de ani.
In esenta, multe tari – si o majoritate a populatiei din unele tari – au ramas la o conditie
economica similara cu cea cu 200, sau cu 1000 de ani anterioara, in timp ce alte tari si
regiuni s-au dezvoltat punand in valoare intreaga forta a exponentialitatilor permise de
progresul tehnologiilor si al metodelor de productie moderne.
Mai mult decat orice conditie istorica, diferentele actuale sunt rezultatul implementarii
(sau a lipsei) unor mecanisme fundamentale ale economiei de piata.
1.1.1.2.2 Funcţionarea eficientă a economiei de piaţă
Comparatiile prezentate mai sus confirma un truism binecunoscut: cel mai mare succes
economic il au tarile care permit si favorizeaza mecanismele pietei sa functioneze
nestingherite. In esenta, aceste mecanisme sunt aceleasi care au fost enuntate in 1776
de catre Adam Smith in cartea sa „Bogatia Natiunilor”: lasata sa actioneze liber,
interactiunea intre mecanismele cererii si ale ofertei va face (prin intermediul preturilor)
ca indivizii concentrati pe urmarirea propriului lor interes sa ia decizii care sunt de
asemenea benefice pentru societate, ducand la cea mai buna posibil alocare a
resurselor. Pentru ca aceste mecanisme sa functioneze, sunt necesare un numar de
conditii elementare:
· Guvernul trebuie sa se abtina de la a favoriza anumite firme; toti participantii
in piata trebuie sa fie egali in fata legii si a factorului regulator. Aceasta este
conditia de „level playing field”.
· Informatia trebuie sa circule liber.
· La nivelul individului, fie el consumator sau factor de decizie intr-o firma,
trebuie de asemenea sa fie aplicabile premise elementare ale modelului
economic: individul trebuie sa fie rational, sa ia in considerare costul
oportunitatii (opportunity cost: costul variantei alternative fata de cea care a
fost aleasa) si sa inteleaga (sa aplice) notiunea de cost marginal.
Acestea sunt principii fundamentale ale economiei de piata. In prezenta lor,
fenomenul pe care Adam Smith l-a numit „mana invizibila” functioneaza maximizand
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 260
avantajele intregului grup social. Un numar mare de natiuni ale lumii par sa aiba
dificultati in adoptarea acestui set esential de reguli elementare.
Evident, functionarea eficienta a unei economii de piata este un fenomen mult mai
complex decat se poate descrie in cateva paragrafe; pe langa respectarea principiilor
de baza enuntate mai sus, urmatoarele caracteristici sunt de asemenea corelate
pozitiv cu productivitatea, competitivitatea si, in esenta, eficienta economica a unei
natiuni:
· un mediu legislativ stabil şi previzibil;
· structura economica flexibilă şi elastică;
· investiţii substantiale în infrastructură tradiţională şi tehnologică;
· promovarea economiilor private şi a investiţiilor domestice;
· dezvoltarea agresivităţii pe pieţele internaţionale, ca şi atractivitate pentru
investitii străine directe;
· axare pe calitate, viteză şi transparenţă în guvernare şi administraţie;
· păstrarea unei relaţii echilibrate între nivelurile salariale, productivitate şi
taxare;
· păstrarea amprentei sociale prin reducerea disipării salariilor şi prin întărirea
clasei mijlocii;
· investiţii puternice în educaţie, în mod deosebit la nivel secundar, şi în
instruirea continuă a forţei de lucru;
· balansarea economiilor de proximitate şi globale pentru a asigura crearea
unei bogăţii substanţiale, prin păstrarea sistemelor valorice pe care le doresc
cetăţenii.
1.1.1.2.3 Economiile libere se polarizează în jurul principalilor factori de avantaj comparativ
Avantajul comparativ este o aplicare a principiului specializarii si al schimbului. Legea
avantajului comparativ spune ca fiecare individ, firma, regiune sau natiune are de
castigat daca se specializeaza in producerea acelor bunuri sau servicii pentru care are
un cost al oportunitatii scazut si schimba ceea ce produce cu bunuri/servicii pentru
care are un cost al oportunitatii ridicat.
Altfel exprimat, daca fiecare jucator economic se specializeaza in a produce sau
presta acele bunuri si servicii pe care le face cel mai bine si cumpara de la altii acele
bunuri si servicii pe care le realizeaza mai putin eficient, atunci per ansamblu
cantitatea totala produsa de toti jucatorii economici creste, preturile produselor si
serviciilor scad si calitatea creste. Aceasta explica o buna parte din fenomenul de
crestere exponentiala a cantitatii totale de bunuri si servicii produse in lume in ultimele
decenii.
Avantajul comparativ, un element al teoriei clasice a comertului international
(respectiv modelul Ricardo si modelul Heckscher-Ohlin-Samuelson), este prezentat pe
scurt in Anexa I la prezentul volum.
1.1.1.2.4 Factorul „cultural”
Majoritatea economistilor considera ca principiile fundamentale ale economiei de
piata sunt universale; cei mai multi ar fi de asemenea de acord cu faptul ca aceste
principii se aplica in mod diferit in diverse tari, in functie de cultura locala. Termenul
„cultura” este folosit aici in sensul antropologic al cuvantului, insemnand sistemul de
valori, obiceiuri, reprezentari etc. comune unei populatii intr-un spatiu dat (national,
regional, etc).
Asfel, in functie de sistemul de valori traditionale ale unei culturi, modul de organizare,
modul de lucru, retributia si motivatia salariatilor pot fi in mod fundamental diferite,
ceea ce influenteaza in premisele esentiale ale modelelor economice prezentate mai
sus. Spre exemplu, intr-o cultura cu caracter pronuntat de grup, unde valorile colective
au intaietate pentru majoritatea indivizilor, egalizarea costului factorilor de productie
poate fi un fenomen mai lent. Spre exemplu, costul mainii de lucru va putea fi mentinut
mai mult timp la un nivel mai scazut (prelungirea duratei unui avantaj comparativ
major), folosind factori motivatori nemonetari, cum ar fi recunoasterea publica a
meritelor, intreceri intre grupe de angajati, recompensari periodice (premii, prime), etc.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 261
Ca exemplu concret, o parte a „miracolului economic” japonez s-a bazat pe
subsidizarea intrarii exporturilor japoneze pe piete straine prin preturi mari platite de
consumatorii interni; companiile japoneze au putut patrunde pe toate pietele
semnificative din lume, la preturi apropiate fata de cele de productie, in parte datorita
faptului ca obtineau profituri substantiale in tara de origine; chiar in prezent, se poate
cumpara o camera foto japoneza in
majoritatea tarilor din lume la o
fractiune din pretul ei in Japonia.
Aceasta nu ar fi fost posibil in nici o
alta tara din lume: consumatorul
german, francez, etc. pur si simplu si-
ar fi cumparat bunurile (cel putin pe
cele scumpe si transportabile) din
tarile vecine. Numai caracteristicile
culturale (traditia japoneza de
mandrie nationala, loialitate fata de
clan si stoicism) si, intr-o oarecare
masura, pozitia geografica insulara
a Japoniei a facut posibil acest
fenomen.
Figura 1-1 Sprijinirea competitivităţii

Graficul alaturat, din Figura 4-1
alăturată, indică tipul de valori
traditionale in culturile coreeana,
singaporeza, japoneza, americana si
europeana (precum si diferente intre
regiunile europene) si raporteaza
factorul cultural la nivelul de
competitivitate al natiunii respective.
Figura 1-2 Modelul comportamental
Ceea ce este important de inteles este
faptul ca fiecare din aceste natiuni si-a
cladit succesul economic integrand
fundamentele necesare unei economii
eficiente de piata cu caracteristicile
sale culturale. Japonezii sunt eficienti
intr-o structura care mimeaza traditia lor
feudală (keiretsu), cu un sistem de
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 262
raspunderi rigide, sisteme de decizie participative (si deci relativ incete) etc. Valorile
colective ale grupului asiatic creeaza avantaje competitive din propensitatea de a
planifica (si aloca resurse) pe termen lung, din tendinta mainii de lucru de a sacrifica
unele beneficii proprii in interesul comunitatii, etc. Pe de alta parte, valorile colective
par sa incurajeze conformismul si sa inhibe inovatia.
La polul opus, valorile individualiste comune in SUA, Marea Britanie si intr-o mai mica
masura in Canada, Singapore si Hong Kong duc la crearea de poli de competenta
intr-un mediu competitv in care penalitatea pentru esec si rasplata pentru reusita
individuala sunt semnificativ mai substantiale decat in alte zone ale lumii dezvoltate.
Aceasta are efecte favorabile asupra productivitatii intregului grup social (vezi graficul
din Figura 1-2 de mai sus) si stimuleaza inovatia.
Alte sisteme de valori europene combina o varietate de elemente din cele doua
modele aratate mai sus – unele cu succes remarcabil, cum ar fi Germania, Franta si
Italia (6,6%, 4,9% si 4% din PIB-ul global), care au ajuns la niveluri comparabile de
prosperitate adaptand fundamentele economice prezentate mai sus la culturi
substantiall diferite.
In concluzie se poate spune ca, desi „reteta” economiei de piata este foarte specifica
in unele privinte (in care trebuie urmata intru totul), implementarea ei eficienta
presupune si o adaptare la cultura, la stilul si valorile locale.
1.1.1.3 Rolul investiţiilor străine directe în dinamica fenomenului economic
Un rol important in procesul de globalizare (si in ratele ridicate de crestere a unora
dintre economiile lumii) il au transferurile de capital, know-how si tehnologie sub forma
de investitie straina directa, care permite unor jucatori globali sa puna in valoare
diferente de pret (uneori substantiale) al factorilor de productie dintre piata mondiala si
piete locale/regionale. In unele situatii aceasta are efectul de a aduce in circuitul
comertului international factori de productie din tari/regiuni/zone care nu aveau
resursele si cunostintele necesare pentru a participa in economia globala.
Tehnic, notiunea de investitie straina directa se refera la implicarea investitorului, ca
proprietar, intr-o afacere intr-o tara straina. Spre deosebire de investitiile de portfoliu
unde investitorul cumpara actiuni ale unor business-uri in a caror operare nu se implica
direct, in cazul ISD investitorul cumpara facilitati existente (M&A) sau investeste in
constructia de facilitati noi (greenfield) cu intentia de a le opera ca afacere.
In pofida unei amplori relativ modeste (698 miliarde US$ in 2004) raportat la marimea
principalelor economii ale lumii, ISD este un fenomen economic de importanta majora
atat pentru tarile sursa de capital ISD cat si pentru cele in care se efectueaza
investitiile. Aceasta se datoreaza mai multor factori: in primul rand, ISD are un impact
economic mult mai mare decat cifrele nete investite; de asemenea, un volum ridicat
de ISD este cea mai apreciata confirmare a starii de „sanatate” a unei economii,
reflectand prezenta unor factori competitivi si confidenta investitorilor in mediul de
afaceri. Evident, in functie de marimea economiei in care are loc ISD, importanta
relativa a acesteia este diferita; daca pentru tarile dezvoltate ISD aduce un influx de
capital si expertiza care este binevenit, util dar limitat la cateva procente din
economia locala, in tarile in curs de dezvoltare ISD este motorul cel mai important al
cresterii PIB.
Figura 1-3 Transferurile de lichidităţi din ţările dezvoltate către ţările în curs de dezvoltare

(Sursa: FMI, Raport Anual 2000)
ISD a capatat amploare in dinamica economiilor lumii (trend vizibil in Figura 1-3 de mai
sus), in urma evolutiei tehnologiei la un nivel la care punerea in valoare a unor avantaje
competitive aflate in locatii indepartate a devenit posibila. In acelasi timp, tari care
posedau si inainte factori de productie in care aveau un avantaj competitiv
substantial, dar ale caror sisteme socio-economice fusesera ostile ISD, au inlaturat
vechiul regim (ca de exemplu fostul bloc comunist) sau si-au schimbat optica (China,
India) in ce priveste ISD. Astfel, graficul de mai sus indica, cu exceptia perioadelor de
recesiune economica, prevalenta investitilor straine directe ca sursa principala de
transferuri de capital catre tarile in curs de dezvoltare. Acest proces a inceput sa
creasca in volum in anii 70, pornind din SUA si s-a extins geometric in ultimele doua
decade.
Daca la inceputul anilor ‘80 ajutoarele, imprumuturile si investitiile de portfoliu
(cumulate) depaseau volumul de ISD, spre sfarsitul aceleiasi decade volumul ISD
ajunsese deja la dublu fata de toate celelalte surse de capital, pentru ca in decada
1990 - 1999 volumul de ISD sa se dubleze din nou, ca urmare a intensificarii procesului
de globalizare. In 1999 (ultimul an cuprins in grafic) portiunea graficului care indica ISD
(bleu) depaseste 4/1 totalurile cumulate ale ajutoarelor internationale (granturi),
imprumuturilor bancare, investitiilor de portfoliu (in obligatiuni si actiuni) si veniturile
transferate in tara de origine de catre cetateni ai acelei tari care lucreaza sau rezida in
strainatate.
1.1.1.3.1 Beneficiile investiţiilor străine directe
In general, ISD creeaza ceea ce in teoria jocurilor se numeste o situatie „non-suma
zero” in toate partile implicate au de castigat.
Din punctul de vedere al investitorului, ISD asigura accesul cvasi-garantat, pe un
termen dinainte inteles si avantajos, la resurse locale care ii confera un avantaj
competitiv: mana de lucru ieftina la nivelul de calificare necesar, eventual accesul la
resurse naturale locale, concesiuni de exploatare, etc.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 263
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 264
Din punctul de vedere al tarii, regiunii si/sau orasului unde are loc ISD, in afara de faptul
ca genereaza activitate economica, strainii aduc acces la pieţe globale, cunoştinţe şi
metode tehnice şi de management. Aceştia transferă deseori tehnologie şi instruiesc un
grup de manageri locali pentru a prelua, odată ce ei vor pleca. Şi, desigur, ei aduc
capital – cel propriu, sau primit de la bănci şi investitori străini, atât privat cât şi prin
pieţele de capital.
Tot din perspectiva locatiei unde vin investitiile straine directe, efectul economic al
acestora depaseste - in unele situatii cu mult - influxurile nete de capital ale investitiei
propriu-zise. Se spune ca, in cazul investitilor straine directe, un dolar nu este aproape
niciodata ... un dolar.
Astfel, beneficiile cuantificabile ale investitiilor straine directe se estimeaza ca „factor
de multiplicare”, respectiv raportul valorii rezultate din atragerea secundara de capital
datorata efectuarii investitiei initiale (de regula subcontractorii/furnizorii investitorului)
raportat la valoarea investitiei initiale (ISD). Factorul de multiplicare este corelat direct
cu complexitatea produsului si cu nivelul de sofisticare tehnica a procesului tehnologic.
De exemplu, FM in productia de bauturi racoritoare este de approx. 15%-25%. La
cealalta extrema a spectrului, FM pentru microprocesoare poate depasi 600% - 700%.
In afara de FM, un beneficiu important pentru comunitatea in care are loc ISD este
componenta educationala a investitiei, reflectata in necesitatea efectuarii de catre
investitor de traininguri, instruiri si alte masuri de specializare a personalului ce urmeaza
a fi angajat ca urmare a investitiei.
Un alt beneficiu important al investitiilor straine directe poate fi, daca e cazul, un
continut ridicat de valoare adaugata local. Acesta se reflecta in nivelul salariilor platite,
impozitul pe profit, componenta educationala, etc. Ca exemplu, productia in sistem
„lohn”, practicata larg in industria confectiilor, a pielariei, etc., si operatiunile de
asamblare au componenta cea mai mica de valoare adaugata. Procesele de
fabricatie secundara si tertiara au, dimpotriva, un continut ridicat de valoare
adaugata. In mod caracteristic, durabilitatea investitiei este corelata pozitiv cu
continutul de valoare adaugata local.
1.1.1.3.2 Contribuţia investiţiilor străine directe la creşterea competitivităţii
Este evident faptul ca impactul ISD în economiile locale este pozitiv. Marimea acestui
impact depinde insa de o varietate de factori care in final se rezuma la
competitivitatea economiei locale.
In esenta, impactul ISD este cu atat mai mare (mai favorabil) cu cat:
· Continutul de valoare adaugata local al produsului sau serviciului este mai mare
· Componenta educationala este mai mare
· Produsul este integrat la un nivel mai ridicat in lantul valoric:
• Vertical: comerţ interindustrial cu bunuri asemănătoare diferenţiate prin calitate
• Orizontal: comerţ interindustrial cu bunuri asemănătoare diferenţiate prin
caracteristicile produsului (80-90% din comerţul interindustrial în UE este de tip
vertical).
· In Europa Centrala si de Est, nivelul de integrare (verticala) in lantul valoric este:
• Ridicat şi în creştere în Republica Cehă, Estonia, Ungaria şi Slovenia (30-50% din
comerţul cu EU). Comparabil cu nivelurile de comerţ ale EU cu Canada,
Finlanda, Israel, Japonia, şi Coreea de Sud; mai mici decât ale Austriei, Spaniei,
Elveţiei şi SUA
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 265
• Mediu în Polonia şi Republica Slovacă (20-30%): comparabil cu Portugalia,
Malaesia, Taiwan şi Turcia
• Scăzut în Letonia şi Lituania (15-20%): comparabil cu Grecia şi Tunisia.
Pe scurt, o tara beneficiaza cu atat mai mult de pe urma ISD cu cat investitiile sunt
facute in industrii care produc bunuri cu valoare adaugata mare, sofisticate tehnologic
si care sunt integrate in lantul valoric al clientilor lor, cat mai aproape de varf.
Asfel, o situatie comparativa a principalelor exporturi intre tarile care au atras pana in
prezent printre cele mai mari volume de ISD si Romania, este prezentata in Tabelul 1-1.
Tabelul 1-1 Topul produselor de export (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România)
Ţara* Clasele de produse pentru export
[nume] [denumire sector]
Republica Cehă Autovehicule
Părţi de autovehicule
Maşini electrice
Mobilier
Produse din metale de bază
Sisteme electronice de comanda si control
Produse din plastic
Maşini non-electrice
Produse din hârtie
Ungaria Motoare
Echipament pentru procesare de date
Echipament pentru telecomunicaţii
Autovehicule
Birotică
Maşini electrice
Distribuţie de energie electrică
Părţi de motoare
Sisteme electronice de comanda si control
Instrumente de înregistrare audio
Polonia Mobilier
Nave şi bărci
Autovehicule
Motoare
Părţi
Articole de îmbrăcăminte pentru femei
Cărbune, lignit şi huilă
Television receivers
Produse din hârtie
Distribuţie de energie electrică
România Textile
Confectii
Produse din piele
Metale de bază (cast)
Produse primare din industria chimica
* Primele locuri pe sectoare economice, la valoarea medie a dolarului in 2003-2004
(Sursa: Banca Mondiala, 2003)
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 266
Aceasta structura a exporturilor releva preponderenta, in special in Ungaria si Cehia, a
bunurilor de inalta tehnicitate (fie rezultand in produse de brand proprii, fie incadrate in
lantul valoric al unor producatori de brand), din volumul exporturilor.
Trebuie facuta diferenta intre pondere si impact; spre exemplu, atat in Republica Cehă
cat şi România, două cincimi din exporturi sunt produse de filiale străine. Continutul de
valoare adaugata din exporturile din Cehia aduce insa beneficii fiscale mult mai
substantiale Cehiei atat direct (prin impozitarea profitului firmelor) cat si indirect, prin
impozitarea veniturilor muncitorilor angajati de aceste firme. Este important si factorul
Keynsian, asimilabil in acest caz cu efectul pozitiv pentru economie al unui numar mai
mare de angajati cheltuind salarii mai bune (in economia locala).
ISD are de asemenea efecte pozitive in transferul de competenta (in unele cazuri
atitudini „culturale” au fost schimbate (imbunatatite) radical prin transferul de expertiza
care a urmat influxurile de capital Acesta este vizibil nu numai in sectorul manufacturier
(VW-Skoda in Cehia, Peugeot in Slovacia, etc.) dar si in servicii: sectoarele bancare din
Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă si Macedonia au crescut substantial calitatea si
diversitatea serviciilor dupa ce au trecut in mod dominant in posesia unor instituţii
financiare din exterior.
1.1.1.3.3 Atractivitatea pentru ISD - nivelul de încredere a investitorilor
In timp ce competitivitatea se refera la caracteristici ale economiei si sistemului socio-
economic al unei tari, nivelul de atractivitate (nivelul de incredere al potentialilor
investitori) se refera la perceptia investitorilor asupra raportului cost-beneficiu intre
valoarea potentiala a unor factori de avantaj comparativ vis-a-vis de dificultatile
prezentate de mediul de afaceri din tara/regiunea respectiva.
Probabil cea mai respectata surse de informatii in ce priveste atractivitatea pentru
ISD/increderea investitorilor este raportul elaborat in fiecare an de catre firma de
consultanta A.T. Kearny, care intervieveaza pentru acest raport sefii executivi (C.E.O.,
C.F.O.) ai primelor 1000 de corporatii multinationale din lume, ca cifra de afaceri (un
grup cunoscut ca „Global Policy Council”). Rezultatul acestor interviuri este compilat si
publicat sub denumirea de „FDI Confidence Index”).
Astfel, diferiti investitori vor fi atrasi de diferite caracteristici, in functie de specificul
sectorului economic in care activeaza. Tara cu scorul de atractivitate cel mai ridicat
(China continentala), prezinta pentru o diversitate de investitori o combinatie de factori
de productie (mari rezerve de mana de lucru disponibila, nivel de calificare si educatie
a fortei de munca relativ ridicat, resurse naturale locale, energie, etica a muncii, etc.),
la un pret atat de scazut incat mai mult decat compenseaza eventualele dificultati
prezentate de mediul de afaceri - existenta acestora este reflectata de faptul ca
China continentala se afla pe locul 24 ca nivel de competitivitate. Si in privinta
„costurilor” exista variante, dupa cum rezulta din faptul ca o provincie chineza
(Zhejiang) se afla pe locul 19 la compettitivitate, 5 pozitii inaintea Chinei continentale
luata pe de-a intregul.
Pe de alta parte Canada, aflata pe locul trei ca nivel de competitivitate, este abia pe
locul 14 in topul indicelui de incredere al investitorilor. Aceasta indica perceptia
investitorilor asupra unor „costuri” relativ ridicate ale mediului de afaceri Canadian –
relativ la avantajul comparativ care ar putea fi obtinut din utlizarea factorilor de
productie locali.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 267
Dintre tarile Est-Europene, Polonia s-a ridicat pe locul 4 (de pe locul 11 in 2002), Rusia pe
locul 8 (de pe 17 in 2002), Cehia pe locul 13 (un loc mai sus decat in 2002). Ungaria a
coborat un loc in ranking, de la locul 16 in 2002 la 17 in 2003.
Principalele economii ale lumii ca cifra PIB sunt toate prezente pe lista destinatiilor
favorite pentru ISD pe plan mondial. Dupa SUA, aflata pe al doilea loc, Germania vine
pe locul 5 (un loc mai jos decat in 2002), Marea Britanie pe locul 7 (coborat de pe locul
3 in 2002), Franta pe locul 11 (de pe 5), Italia pe locul 12 si Japonia pe 15. Printre nou-
veniti (pe lista) si competitori mai probabili pentru Romania decat tarile industriale
avansate, Vietnam pe locul 21 (de la 33), Malaezia pe locul 23 (de la 42 in 2002), Turcia
pe locul 24 (de la 29) si Indonezia pe locul 25 (de la 31).
Trebuie subliniat ca aceste rankinguri sunt calculate statistic luand in considerare
opiniile tuturor conducatorilor de mari intreprinderi care au participat la sondaj. AT
Kearney publica de asemenea un ranking al tarilor din Europa Centrala si de Est, bazat
numai pe opiniile conducatorilor de mari companii bazate in Europa.
In acest ranking, prezentat alaturi, Romania apare in 2003 pentru prima data in primii 0,
respectiv pe locul 16, inaintea Canadei, a Belgiei, a Coreei de Sud si a Turciei.
Rankingul favorabil acordat Romaniei de catre conducatorii de intreprinderi europeni
reflecta, in opinia consultantului, doua elemente de informatie: in primul rand,
conducatorii de companii cu sediul in Europa par sa fie mai bine informati decat
omologii lor de pe alte continente asupra unor oportunitati existente in Romania.
Acestia sunt mai bine informati, pentru ca atat informal, in cercul lor de afaceri, cat si
formal, in cadrul sistmelor de culegere si procesare a informatiilor din firmele pe care le
conduc, se cunoaste raportul pret/calitate al mainii de lucru din Romania si elementele
de liberalizare si stabilizare macro-economica survenite dupa 1997.
Prin contrast, daca conducatorii celor mai mari firme private din lume situate pe
continente altele decat Europa nu poseda informatii despre Romania, rezulta ca nu au
fost tinta unui efort profesional de promovare a informatiilor cu privire la oportunitatile
de afaceri reale existente in mod curent in Romania.
1.1.1.4 Alţi factori care contribuie la dezvoltarea şi menţinerea competitivităţii
Nivelul de investitii straine directe este desigur numai un factor care contribuie la nivelul
local de competitivitate. Printre ceilalti factori importanti se numara:
· Nivelul tehnologiei; de exemplu, automatizarea flexibila de tip CNC scade
importanta mâinii de lucru; materialele moderne (masele sintetice, ceramice,
fibra carbon si siliconul) sunt făcute din materii prime ieftine si abundente.
· Nivelul surselor de suport - cercetare-dezvoltare si universitati.
· Resursele de factori de producţie - cele mai importante sunt forta de munca
educata si infrastructura (autostrăzi, drumuri, telecomunicaţii, aeroporturi).
· Gradul de participare in procesul de globalizare - determina cat de aproape
este industria locala la nivelul de productivitate internaţional; are de
asemenea influenta asupra ratingului de credit.
· Gradul de utilizare a economiilor de scara si scop, respectiv nivelul de
optimizare al mărimii producţiei si al cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
· Gradul de coeziune al culturii de grup, coerenta valorilor si ideologiei si
adaptabilitatea la schimbări in mediul economic.
Competitivitatea la
nivelul economiilor
nationale este de
asemenea corelata cu
nivelul cheltuielilor in
domeniul cercetarii si
cu numarul de inovatii
(cea mai relevanta
statistica pentru acesta
din urma este numarul
de patente la un milion
de locuitori).
Dupa cum se observa in graficul din Figura 1-4 de mai sus, dintre tarile industriale
avansate, Japonia cheltuieste cel mai mult (3% din PIB) pentru cercetare. In SUA,
cercetarea consuma de asemenea peste 2,6% din PIB, iar pe ansamblul EU aceasta
ajunge la 2%. Trebuie insa mentionat faptul ca in timp ce cercetarea japoneza este in
buna masura axata pe perfectionarea unor concepte/tehnologii deja existente, o
buna parte din bugetele de cercetare in SUA sunt axate pe concepte fundamentale
cu totul noi. Desi intrucatva stereotipica, aceasta caracterizeaza specificul cultural al
celor doua natiuni: SUA inoveaza, Japonia perfectioneaza foarte bine. Ambele mentin
un avantaj competitiv major in cercetare/dezvoltare.
Nivelul de competitivitate al natiunilor face obiectul a nenumarate analize, efectuate
de firme de consultanta, departamente de dezvoltare din firmele mari, mediul
universitar, etc. Agentiile finantatoare internationale (Banca Mondiala, IMF, BERD, BEI,
etc.) publica liste ierarhizate (rankinguri) ale competitvitatii principalelor tari ale lumii,
pentru a veni in ajutorul investitorilor – si pentru a oferi feed-back guvernelor angajate in
crearea si mentinerea unui mediu competitiv. Una dintre cele mai recunoscute
rankinguri de competitivitate a natiunilor este cea publicata anual de IMF sub
denumirea de „World Competitiveness Index”, aratata in Tabelul 1-2 de mai jos:
Tabelul 1-2 Indicele global de competitivitate (GCI) pe 2006 şi comparaţie cu 2005
GCI GCI GCI Evolutia
Ţara/Economia Rang 2006 Scor 2006 Rang 2005 Schimbări 2005-2006
Elveţia 1 5.81 4 7 3
Finlanda 2 5.76 2 ¬ 0
Suedia 3 5.74 7 7 4
Danemarca 4 5.70 3 × -1
Singapore 5 5.63 5 ¬ 0
SUA 6 5.61 1 × -5
Japonia 7 5.60 10 7 3
Germania 8 5.58 6 × -2
Olanda 9 5.56 11 7 2
Marea Britanie 10 5.54 9 × -1
Hong Kong SAR 11 5.46 14 7 3
Norvegia 12 5.42 17 7 5
Figura 1-4 Cheltuielile pentru C&D ca % din PIB în EU-15, Japonia & SUA
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 268
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 269
Rusia 62 4.08 53
×
-9
Azerbaijan 64 4.06 62
×
-2
Columbia 65 4.04 58
×
-7
Brazilia 66 4.03 57
×
-9
Trinidad & Tobago 67 4.03 66
×
-1
România 68 4.02 67 × -1
Argentina 69 4.01 54 × -15
Maroc 70 4.01 76 7 6
1.1.1.4.1 Factorii determinanţi ai competitivităţii la nivel naţional
Demonstrarea relatiilor cauza/efect intre competitivitatea si factorii care o determina la
nivel national este complexa si subiect de dezbateri aprinse intre economisti de
ideologii diferite. La un nivel fundamental insa, urmatoarele carateristici (preluate din
Raportul UNCTAD - Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Comerţului şi Dezvoltării din 2003)
sunt comune economiilor competitive pe plan global:
C Performanţa economică:
· Prosperitatea unei ţări reflectă performanţa economică trecută.
· Competiţia guvernată de forţele pieţei îmbunătăţeşte performanţele economice ale
unei ţări.
· Cu cât este mai strânsă competiţia în economia domestică, cu atât vor fi mai
competitive firmele locale peste hotare.
· Succesul unei economii în comerţul internaţional reflectă competitivitatea economiei
naţionale (cu condiţia să nu existe bariere).
· Deschiderea spre activităţi economice internaţionale creşte performanţele
economice ale unei ţări.
· Investiţiile internaţionale alocă resursele economice mai eficient la nivel mondial.
· Competitivitatea orientată spre export este asociată deseori cu orientarea spre
creştere în economia naţională.
C Eficienţa guvernării
· Intervenţia statului în activităţile economice trebuie minimizată, în afara creării
condiţiilor competitive pentru întreprinderi.
· Guvernarea trebuie totuşi să asigure condiţiile macro-economice şi sociale care sunt
previzibile pentru a minimiza riscul extern pentru activităţiile economice.
· Guvernarea trebuie să fie flexibilă în adaptarea politicilor economice la un mediu
internaţional schimbător.
· Guvernarea trebuie să asigure resurse educaţionale de calitate, adecvate şi
accesibile şi să dezvolte o economie bazată pe cunoştinţe.
C Eficienţa afacerilor
· Eficienţa, împreună cu abilitatea de a se adapta la schimbări în mediul competitive,
sunt atribute manageriale de o importanţă crucială pentru competitivitatea
companiilor.
· Finanţarea facilitează activitatea care produce valoare adăugată.
· Un sector bine dezvoltat, integrat internaţional într-o ţară, sprijină competitivitatea
internaţională.
· Păstrarea unui standard ridicat de viaţă necesită integrarea în economia
internaţională.
· Antreprenoriatul este de o importanţă crucială pentru activitatea economică aflată
la început.
· Mâna de lucru calificată creşte gradul de competitivitate al unei ţări.
· Productivitatea reflectă valorea adăugată.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 270
· Atitudinea mâini de lucru afectează competitivitatea unei ţări.
C Infrastructură
· O infrastructură bine dezvoltată care include sisteme de afaceri eficiente sprijină
activitatea economică.
· O infrastructură bine dezvoltată include de asemenea o tehnologie a informaţiei
performantă şi protecţie eficientă a mediului.
· Avantajul competitiv poate fi construit prin aplicarea eficientă şi inovatoare a
tehnologiilor existente.
· Investiţia în cercetarea de bază şi activitatea inovatoare care creează cunoştinţe noi
este de importanţă crucială pentru o ţară într-o etapă mai avansată de dezvoltare
economică.
· Investiţiile pe termen lung în cercetare şi dezvoltare vor creşte competitivitatea unei
întreprinderi.
· Calitatea vieţii face parte din gradul de atracţie al unei ţări.
1.1.1.4.2 Competitivitatea la nivel regional şi local
Masurile pe care le poate lua guvernului central pentru a imbunatati competitivitatea
mediului de afaceri si a tarii, desi pot fi foarte benefice (cum a fost reducerea fiscalitatii
in 2004), actioneaza de regula la un nivel general. Exista numeroase masuri care sepot
lua la nivel local, tinand cont de diversitatea de conditii care exista in orasele si
comunele respective.
De multe ori aceste masuri se incadreaza intr-una din doua categorii, fie investitii in
infrastructura, fie programe specifice pentru a asista anumite grupuri tinta la atingerea
unor obiective sociale, educationale, de afaceri, etc.
Unul din motivele pentru care descentralizarea este o prioritate importanta la nivel
europena este faptul ca in multe situatii, masurile de interventie la nivel local, mai
aproape de oameni si de problemele lor, dau rezultate mai bune, mai rapid si mai
eficient pe dolar cheltuit.
1.1.1.5 Cadrul conceptual creat de documentele programatice agrementate de UE - strategii
la nivel naţional si regional
Principalele documente programatice de referinta pentru prezentul document sunt
Planul National de Dezvoltare (PND), Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR),
Planurile Operationale Regionale (POR) si Sectoriale (POS) precum si Planul de
Dezvoltare Regionala 2007-2013 pentru Regiunea Vest - Transilvania de Nord (PDR NV).
Este necesar ca planul de masuri la nivelul Municipiului si Zonei Metropolitane JUDETULUI
HUNEDOARA (in special pentru proiectele mari) sa fie conform cu prioritatile enuntate
in PND si, mai ales, cu cele definite in CNSR - POR, deoarece aceasta asigura
eligibilitatea masurilor propuse pentru finantare din fonduri UE, structurale, de coeziune
si fondul de dezvoltare rurala.
In principiu, PND este un document programatic cu o acoperire mai larga, care
prezinta o viziune strategica a dezvoltarii Romaniei in perioada 2007-2013. PND
identifica 6 priorităţi naţionale de dezvoltare:
(1) Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere;
(2) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 271
(3) Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
(4) Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi
întărirea capacităţii administrative;
(5) Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
(6) Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
Aceste prioritati se regasesc in principalele programe de finantare ale UE: prioritatile 1-4
si 6 sunt adresate de Fondurile Structurale si de Coeziune si de Fondul Social European.
Prioritatea 5 este adresata de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
(EAFRD) si de Fondul European pentru Pescării (EFF).
Reglementarile legate de disbursarea Fondurilor Structurale si de Coeziune sunt
cuprinse in CNSR, care sintetizeaza principalele strategii ale Romaniei cu privire la
politicile de coeziune economico-sociala si la politicile regionale si face legatura cu
politicile Comisiei Europene legate de dezvoltarea economica si de crearea de locuri
de munca, conform Agendei de la Lisabona. Astfel, prioritatile nationale din PND se
regasesc in CSNR dupa cum urmeaza:
· Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene.
Aceasta include infrastructura de transport (rutiera, feroviara, navala, de transport
aerian si optimizarea intermodala), infrastructura de mediu (in special apa,
canalizare/epurare si salubritate) si infrastructura sistemului energetic si de termie.
· Creşterea competitivităţii economice pe termen lung.
Sustinerea dezvoltarii clasei entrepenoriale, sustinerea crearii de noi intreprinderi,
sustinerea in special a dezvoltarii productiei si serviciilor cu valoare adaugata ridicata
si a turismului, transferul c&d in productie, raspandirea utilizarii tehnologiilor IT de varf si
sustinerea serviciilor de calitate pentru IMM-uri.
· Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman.
Dezvoltarea si modernizarea de sisteme educationale care sa pregateasca forta de
munca pentru economia globala. Accent pe educatie continua, educatie
vocationala, educarea adultilor.
· Dezvoltarea şi întărirea capacităţii administrative.
Imbunatatirea si fluidizarea procesului de guvernare la nivel central si local, incepand
cu formularea politicilor, planificarea, implementarea si managementului serviciilor
publice si administratiei, in vederea sustinerii eficiente a activitatilor economice.
· Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.
Eliminarea disparitatilor regionale, stimularea cresterii economice in regiunile mai putin
dezvoltate si reducerea disparitatilor intre mediul rural si mediul urban.
1.1.1.5.1 Surse şi destinaţii ale fondurilor UE
Prioritatile prezentate mai sus se regasesc in structura si in modul de alocare a fondurilor
UE. Astfel, din fondurile structurale si de coeziune, sumele alocate pentru principalele
prioritati reprezinta:
· Dezvoltarea infrastructurii de baza la standardele UE ~60%
· Imbunatatirea Competitivitatii economiei romanesti, pe termen lung ~15%
· Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman al Romaniei ~20%
· Dezvoltarea Capacitatii si Eficientei Administratiilor Publice ~ 5%
Totalul de fonduri pe care Romania este eligibila sa le acceseze in perioada 2007 –
2013 (daca prezinta suficiente proiecte bancabile) este de cca. 31 miliarde Euro.
Ponderea acestor programe de finantare din totalul pentru care este eligibila Romania
in perioada 2007-2013 este prezentata în graficul din Figura 1-5 de mai jos:
Figura 1-5 Ponderea programelor de finanţare pentru România din fonduri UE în 2007-2013
Fonduri UE pentru Romania
Total 2007 - 2013
I nfra. Mediu
FS&C
16.4%
I nfra. Transport
FS&C
16.6%
Competitivitate
FS&C
9.3%
Agricultura si
Dezvoltare
Rurala
30.2%
Cap.
Administratie
FSE
0.8%
Resurse Umane
FSE
13.2%
Dezvolt are
Regionala FS&C
13.5%

Abrevierile pentru principalele programe de finantare ale UE sunt:
· FS&C: fonduri structurale si de coeziune
· FSE: fondul social european
· ADR&P: Fondul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala & Fondul European
pentru Pescarii
Ponderea cea mai mare o au fondurile pentru dezvoltarea infrastructurii, urmate de
fondurile pentru agricultura si de fondul social european. Deoarece aceasta impartire
are sens in contextul nevoilor de asistenta la nivel national si de vreme ce principalele
necesitati in Municipiul si Zona Metropolitana JUDETULUI HUNEDOARA corespund
simetric cu cele la nivel national, urmeaza logic ca prioritizarea proiectelor initiate la
nivelul Municipiulului si/sau al localitatilor apartinatoare sa se faca tinand cont de
ponderile/fonduri aratate mai sus.
1.1.1.6 Concluzii, fundamentare economică
· Nici o economie nu este eficienta in conditii de autosuficienta (autarhie);
profitul maxim se obtine prin extrema specializare si schimb pe piata libera.
· Odata cu globalizarea, firmele si investitorii sofisticati au posibilitatea de a
cauta sursele cele mai substantiale de avantaj competitiv, la cel mai mic pret,
oriunde in lume.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 272
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 273
· Acesta e un lucru bun pentru tarile care vor sa isi dezvolte economia; ISD
aduce capital, know-how, si deschide tarii respective accesul la noi piete, noi
tehnologii, etc.
· Cu cat o economie este mai competitiva, cau atata are mai mult
posibilitatea de a atrage acele tipuri de ISD care au efectul cel mai benefic
asupra tarii care atrage investitia, respecti ISD care:
• Cuprinde un continut ridicat de valoare adaugata local in pretul
produsului sau serviciului
• Implica o componenta educationala mai mare (training si educatie
continua pentru angajati)
• Produce bunuri sau servicii integrate la un nivel mai ridicat in lantul
valoric al clientilor sai (altfel spus, beneficiaza de brandurile
consacrate ale clientilor sai, la un pret bun).
· Intr-o economie relativ ne-competitiva, investitorul poate fi atras doar de
costurile mici ale factorilor economici (teren, mana de lucru). Dar singurele
firme care vor fi atrase de acest avantaj vor fi cele al caror produs, sau
serviciu, are o componenta ridicata a factorilor primari in structura de cost;
acestea sunt in general produse cu valoare adaugata mica (textile,
asamblari, materii prime procesate rudimentar). In astfel de sectoare,
beneficiul ISD pentru tara gazda este mai mic.
· Una dintre foarte putinele „scurtaturi” din economie este ezvoltarea de
clustere economice. Acestea, prin efecte create de proximitate, cresc nivelul
de competitivitate al firmelor participante la un cost total substantial mai mic
decat daca s-ar incerca otinerea aceluiasi rezultat in absenta clusterului.
Acest efect sinergic justifica interventia administratiilor centrale si locale.
· Din acest motiv, un program bine fundamentat de identificare, dezvoltare si
sustinere a clusterelor economice trebuie sa constituie coloana vertebrala a
stratgegiei de dezvoltare economica pe termen mediu si lung.
1 1. .2 2 R Re ec co om ma an nd dă ăr ri i p pr ri iv vi in nd d s st tr ra at te eg gi ia a d de e d de ez zv vo ol lt ta ar re e e ec co on no om mi ic că ă a a j ju ud de eţ ţu ul lu ui i
H Hu un ne ed do oa ar ra a
1 1. .2 2. .1 1 C Co on ns si id de er ra aţ ţi ii i g ge en ne er ra al le e
Prezentul document prezinta nucleul unei strategii de dezvoltare a Judetului
Hunedoara. Strategia vizeaza un orizont de timp mediu si lung, raspunde la necesitatile
specifice ale zonei si intra in sfera de competenta a Consiliului Local, incadrandu-se in
acelasi timp in parametrii strategiilor de dezvoltare la nivel national si regional.
Bazat pe cadrul conceptual al strategiilor agrementate de UE, strategia pune accent
in primul rand pe identificarea si prioritizarea elementelor-cheie in dezvoltarea
municipiului Deva, sub forma unui plan de masuri punctuale, implementabile in
perioada 2007-2013, care vor avea un impact pozitiv substantial cel putin pana in 2025-
2030.
Strategia are in vedere concentrarea resurselor financiare, umane si de timp existente
asupra acelor elemente care vor avea maximum de impact. Se are in vedere
implementarea masurilor care fac parte din strategie intr-o secventa care sa permita o
marja cat mai mare de optiuni pe parcursul implementarii. Astfel, in domeniul
infrastructurii se prevede realizarea a cate unui Master Plan sectorial (pentru
apa/canal, drumuri, termie, salubritate etc.) in baza caruia sa poata fi dezvoltate un
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 274
numar de masuri diferite, in mod coordonat; de exemplu, optimizarea energetica ar
putea include o finantare EU din fonduri structurale, vanzarea unor active de catre
Municipalitate si un program de investitii private in regim PPP.
Strategia este axata pe identificarea de solutii sectoriale de ansamblu, adresand
elementele-cheie de infrastructura intr-un mod care combina atragerea si utilizarea
eficienta a fondurilor structurale si de coeziune cu o colaborare eficienta cu sectorul
privat.
1 1. .2 2. .2 2 F Fa ac ct to or ri i- -c ch he ei ie e î în n d de ez zv vo ol lt ta ar re ea a s su us st te en na ab bi il lă ă a a J Ju ud de et tu ul lu ui i H Hu un ne ed do oa ar ra a
Telul primordial al strategiei este dezvoltarea economica la nivelul Judetului Hunedoara
intr-un ritm accelerat, superior celui mediu la nivel national. Motorul dezvoltarii
economice il constituie investitiile directe, cu precadere investitiile straine directe care
incumba un nivel ridicat de transfer de tehnologie si know-how.
Printre numeroasele elemente necesare pentru a atrage investitii straine directe, doua
se disting ca esentiale: infrastructura si resursele umane. Prin urmare principalele
obiective ale strategiei sunt:
· Dezvoltarea infrastructurii Judetului Hunedoara
Se vor elabora master planuri sectoriale care vor sta la baza tuturor masurilor de
dezvoltare care se vor implementa in sectorul respectiv: aplicatii de finantare din
fonduri UE (structurale si de coeziune), finantari din alte surse, investitii private in regim
PPP, etc.
· Dezvoltarea resurselor umane
Se va elabora unui master plan de dezvoltare a resurselor umane, tinand cont de
resursele si necesitatile de perspectiva ale dezvoltarii Judetului Hunedoara si de
competentele APL conform legislatiei, in baza caruia se vor elabora de asemenea
aplicatii de finantare pentru programe de pregatire a resurselor umane prin fondul
social european.
La acestea se adauga un numar de obiective:
· Dezvoltarea capacitatii Judetului Hunedoara de a implementa proiecte mari
cu finantare EU (financiar, tehnic, juridic, informatic, management de proiect,
etc. – PIU).
· Managementul informatiei si a procesului de comunicare si de Relatii cu
Publicul
1 1. .2 2. .3 3 F FA AC CT TO OR R- -C CH HE EI IE E n nr r. . 1 1 – – D De ez zv vo ol lt ta ar re ea a i in nf fr ra as st tr ru uc ct tu ur ri ii i d de e b ba az ză ă l la a s st ta an nd da ar rd de e
e eu ur ro op pe en ne e
1.2.3.1 Planificarea dezvoltării infrastructurii
Principalul pilon al strategiei de dezvoltare a infrastructurii Judetului Hunedoara il va
constitui elaborarea unui Plan integrat de dezvoltare a infrastructurii de baza, care va
consta din master planuri sectoriale, schite de proiect/SPF-uri pentru proiecte cheie cu
finantare UE pentru principalele proiecte pe sectoare, precum si prioritizarea acestora
si planul financiar continand esalonarea elementelor de co-finantare.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 275
Master planurile sectoriale vor fi eleborate la standarde calitative europene, astfel
incat diverse module din master planuri sa poata fi utilizate pentru a fundamenta
aplicatii de finantare.
Principalele sectoare pentru care se vor elabora master planuri sunt:
1.2.3.1.1 Master Plan – Infrastructura de transport
Master planul pe transporturi va analiza situatia existenta si va propune un numar de
solutii alternative pentru sistemele de transport esentiale dezvoltarii economice. Se va
pune accent pe interconectivitatea transportului rutier cu cel feroviar si cel aerian,
tinand cont si de eliminarea frontierei cu Ungaria dupa integrarea Romaniei in UE.
Drumuri
Planificarea dezvoltarii drumurilor va tine cont de:
· Probabilitatea cresterii in continuare a parcului auto dupa integrare;
· Necesitatea construirii unei solutii de ocolire (centura exterioara) viabila pe
termen mediu si lung;
· Necesitatea separarii traficului de tranzit si a fluidizarii traficului local;
· Necesitatea dezvoltarii de solutii eficiente de parcare.
1.2.3.1.2 Master Plan – Apă/canalizare/epurare
Master planul pentru apa/canalizare/epurare trebuie de asemenea sa abordeze o
solutie integrata la nivelul municipiului Deva.
1.2.3.1.3 Eficienţa energetică (electrică, termică, gaze naturale, alternative)
Subiectul eficientizarii serviciului public de distributie a energiei termice va fi cel mai
bine reprezentat in cadrul unui master plan care sa abordeze in mod integrat
eficientizarea generarii si distributiei tuturor formelor de energie in municipiul Deva.
Aceasta include – dar nu se limiteaza la - energia electrica, termica, gaze naturale si la
surse alternative de energie. Un master plan pe termen lung in acest domeniu va
aborda de asemenea serviciile de constructii si de desfacere a materialelor de
constructii, in conjunctie cu propagarea tehnologiilor de eficienta energetica si de
izolatii termice, etc.
1.2.3.1.4 Salubritate
Un master plan va fi de asemenea elaborat in domeniul salubritatii, adresand nu numai
colectarea si depozitarea deseurilor, ci si previziuni specifice pentru reducerea
generarii, colectare selectiva, reciclare/reutilizare, inchiderea haldelor neconforme,
precum si orice alt aspect al managementului deseurilor care revine APL ca si obligatie
legala in cursul orizontului de planificare.
1.2.3.2 Prioritizarea proiectelor în funcţie de gradul de importanţă pentru municipiu/localităţi
Prioritizarea proiectelor se va face dupa criterii stabilite de factorii de decizie ai
consiliului local Deva. Acestia pot include necesitatea si oportunitatea proiectelor
(drumurile si utilitatile fiind cele mai importante pentru dezvoltare), dar si disponibilitatea
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 276
fondurilor de co-finantare, probabilitatea de a obtine finantare ne-rambursabila de la
UE, precum si capacitatea de implementare.
1.2.3.3 Dezvoltarea la nivelul Judetului Hunedoara a unei unităţi PIU (management de proiect,
economie/finanţe, supervizare)
Dezvoltarea unei structuri specializate in cadrul Judetului Hunedoara prin care
specialisti din compartimentele functionale (financiar, tehnic, juridic, informatic, etc.) sa
beneficieze de training in management de proiect si alte topici specifice proiectelor
mari cu finantare internationala, si sa functioneze in cadrul echipelor PIU. O atentie
deosebita trebuie acordata retentiei (contracte cu clauze de non-competitie) si
remuneratiei mai competitive, conform legii, a acestor angajati.
1 1. .2 2. .4 4 F FA AC CT TO OR R- -C CH HE EI IE E n nr r. . 2 2 – – C Cr re eş şt te er re ea a c co om mp pe et ti it ti iv vi it tă ăţ ţi ii i e ec co on no om mi ic ce e
Aproape 3 miliarde de Euro din totalul de aproape 31 miliarde de Euro alocate
Romaniei in cadrul fondurilor UE sunt fonduri structurale si de coeziune pentru masuri de
crestere a competitivitatii economice.
Autoritatea de implementare a Judetului Hunedoara va urmari deschiderea de
programe de finantare dedicate si va elabora/inainta aplicatii de finantare pe specific
in functie de oportunitati.
Documentul programatic care va sta la baza aplicatiilor respective este strategia de
dezvoltare a Municipiului Deva, care va fi actualizata periodic.
Sectoarele prioritare care se disting conform Strategiei de Dezvoltare a Judetului
Hunedoara sunt:
· Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
· Intermedieri financiare şi activităţi auxiliare;
· Servicii profesionale;
· Recuperarea deseurilor;
· Fabricarea de produse manifacturiere (OEM).
Se va urmari dezvoltarea de noi incubatoare de afaceri, centre de excelenta si parcuri
industriale, si alte activitati/proiecte eligibile de specific.
Principalele programe prioritare ce se vor implementa pentru a sustine acest obiectiv
sunt:
1.2.4.1 Promovarea şi susţinerea dezvoltării de clustere economice
Se va urmari implementarea unui progam de identificare a clusterelor emergente
existente in eocnomia Municipiului Deva, care sa cuprinda:
· Analiza competitiva la nivel de firme a economiei zonei metropolitane, pe
sectoarele identificate prin prezentl studiu, cu scopul confirmarii prezentei unor
clustere economice emergente si potentiale conform metodologiei CIPM
(„cluster initiative project model”). Din analiza sectoriala a carei concluzii sunt
prezentate in Sectiunea I 2.4.3. a prezentei lucrari rezulta ca sectoarele cu cel
mai bun potential pentru formarea de clustere sunt:
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 277
o Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
o Intermedieri financiare si activitati auxiliare
o Servicii profesionale;
o Recuperarea deseurilor;
o Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)
· Elaborare de strategii de dezvoltare a clusterelor economice la nivelul zonei
metropolitane si implementarea a cestora. Conform metodologiei CIPM,
acestea trebuie sa cuprinda cel putin:
o Organizarea si facilitarea de intalniri in cadrul carora partile interesate sa
isi insuseasca strategia de dezvoltare a clusterelor, sa stabileasca structuri
formale si / sau informale de organizare si conducere a clusterului
(commitet director, program de lucru, intalniri), si asistenta in desfasurarea
programului.
o Prestarea de servicii de training in ariile functionale ale operarii /
dezvoltarii de clustere, incluzand cel putin urmatoarele arii de activitate:
· Cercetare si networking
· Cresterea / dezvoltarea cluster-ului
· Inovatie si tehnologie
· Educatie si training
· Cooperare comerciala
· Actiuni de lobby in domeniul regulator
o Asistenta in dezvolarea continua a capacitatii firmelor de a sustine
activitatea clusterului.
· Servicii de training pentru personalul de conducere si tehnic al participantilor
la clustere, servicii care includa urmatoarele:
o Management financiar
o Informatica manageriala
o Managementul resurselor umane
o Management general
o Marketing
o Comunicare si relatii publice
o Standarde tehnice si de calitate
· Servicii de training pe teme specifice, Cum ar fi:
o Colaborarea cu institutii de invatamant si cercetare la nivel local,
regional, transfrontalier si national
o Sisteme de clasificari profesionale
· Dezvoltarea, la nivelul administratiei publice locale Deva a capacitatii
institutionale de sustinere a dezvoltarii clusterelor economice.
Activitatea de sustinere a formarii de clustere, prin natura ei si prin faptul ca majoritatea
companiilor participante vor fi IMM-uri, sustine doua alte prioritati importante ale
strategiei:
· SUSTINEREA ACTIVITATII IMM-URILOR si
· PROMOVAREA UTILIZARII TEHNOLOGIILOR IT.
1.2.4.1.1 Turism/recreere
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 278
Municipiul Deva este incojurat de obictive turistice naturale (Munţii Poiana Ruscă,
Munţii Retezat, Parâng şi Şurianu), Rezervaţia Biosfera Retezat, si istorice (Sarmizegetusa
Regia, Ulpia Traiana, etc).
Acestea sunt in mod expres pretabile unor programe de dezvoltare – si sunt eligibile
conform POR, POS si Complementele de Programare - sunt turismul de circuit, turismul
de agrement şi tematic. Mediul natural deosebit se ofera de asemenea posibilitatea
valorificării de oportunităţi pentru producţie cinematografică.
1.2.4.1.2 Producţie
Masurile de promovare a clusterelor vor avea ca obiectiv doua sectoare principale de
productie, dupa cum urmeaza:
· Industria de fabricaţie confecţii metalice (OEM);
· Fabricarea de produse manifacturiere (OEM)
Asistenta tehnica acordata pentru formarea de structuri formale pentru clustere in
aceste sectoare va include o componenta de marketing / PR / Branding atintita in
principal pe promovarea exporturilor.
1.2.4.1.3 Transporturi/logistică
Activitatile de promovare / sustinere a sectorului transporturi si logistica va fi asociat cu
eforturile de dezvoltare a terminalelor intermodale in conexiune cu viitorul aeroport
Sebes si cu viitoarea autostrada (coridorul 4).
1 1. .2 2. .5 5 F FA AC CT TO OR R- -C CH HE EI IE E n nr r. . 3 3 – – D De ez zv vo ol lt ta ar re ea a r re es su ur rs se el lo or r u um ma an ne e
Este necesară realizarea unui studiu – fie la nivel de master plan, fie de studiu de
oportunitate – la nivelul Municipiului Deva, avand cel putin urmatoarele elemente:
· Corelarea optima între calificări şi nevoile pieţei muncii şi a sistemului de
asigurare a calităţii în formarea profesională a adulţilor cu modelul european;
· Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în formarea profesională a adulţilor;
· Dezvoltarea unui numar suficient de companii specializate; formarea de
furnizori de formare profesională şi de programe profesională oferite.
Obiectivul general al „Strategiei Regionale de Dezvoltare a Resurselor Umane” 2007-
2013:
Creşterea gradului de ocupare in municipiul Deva prin modernizarea învăţământului profesional
şi tehnic şi dezvoltarea parteneriatului social, prin adaptarea programelor de formare continuă
a adulţilor la cerinţele dinamice ale pieţei muncii şi promovarea incluziunii sociale.
Obiective specifice:
· Modernizarea sistemului TVET pentru creşterea gradului de ocupare, printr-o
mai bună corelare între ofertă şi cerere pe piaţa muncii. Integrarea adulţilor în
TVET
· Dezvoltarea parteneriatului social pentru a răspunde schimbărilor de pe piaţa
forţei de muncă
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 279
· Promovarea formării continue pentru adulţi (învăţarea pe tot parcursul vieţii),
cu preponderenţă în cadrul sistemului TVET, pentru creşterea ratei de ocupare
şi accelerarea dezvoltării economice
· Pregătirea forţei de muncă pentru dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere şi promovarea instruirii antreprenoriale (prin investiţii în
învăţământul universitar)
· Promovarea accesului egal şi a incluziunii sociale în educaţie formare
profesională şi pe piaţa muncii
· Dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi management a resurselor umane la
nivel regional
· Susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, şi îmbunătăţirea accesului la
serviciile medicale în zonele slab populate şi rurale
Ţintele Strategiei de la Lisabona privind învăţământul, până în 2010 (stabilite la
Barcelona, în martie 2002), sunt următoarele:
· Reducerea numărului de elevi care abandonează şcoala cu 50% (până în
2010);
· Cel puţin 85% din persoanele cu vârsta de 22 ani şi 80% cu vârsta între 25-64
ani din Uniunea Europeană ar trebui să fie absolvenţi ai unor cursuri secundare
superioare;
· Nivelul mediu UE de participare la procesul de formare continuă ar trebui să
fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă activă (grupa de vârsta 25-64 ani);
· Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10%.
Obiective strategice şi domenii de intervenţie (tipuri de măsuri):
· Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi fomarea continuă a
forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului
o Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor;
o Promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului în vederea creării de locuri de
muncă mai multe şi mai bune;
o Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăţării pe tot parcursul
vieţii.
· Ocuparea deplină a forţei de muncă
o Combaterea şomajului de lungă durată, în special în rândul tinerilor şi
integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive;
o Îmbunătăţirea accesului la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea
unui loc de muncă;
o Promovarea prelungirii vieţii active şi creşterea participării pe piaţa muncii
a persoanelor cu vârsta peste 55 de ani;
o Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei instituţiilor de pe piaţa
muncii şi promovarea parteneriatului privind ocuparea forţei de muncă.
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 280
2 2 P PR RO OG GR RA AM M D DE E M MĂ ĂS SU UR RI I Î ÎN N S SC CO OP PU UL L R RE EA AL LI IZ ZĂ ĂR RI II I P PR RO OP PU UN NE ER RI IL LO OR R
D DE E A AM ME EN NA AJ JA AR RE E A A T TE ER RI IT TO OR RI IU UL LU UI I J JU UD DE EŢ ŢE EA AN N
2 2. .1 1 I Id de en nt ti if fi ic ca ar re e m mă ăs su ur ri i
2 2. .1 1. .1 1 Z Zo on ne e t tu ur ri is st ti ic ce e
Conform PATN – SECŢIUNEA a VI-a - ZONE TURISTICE:
1-RESURSE TURISTICE ANTROPICE
1a - monumente istorice de valoare naţională şi universală (grupa A, conf Legii
422/2001 şi Ordinului nr 2314/2004):
- monumente, ansambluri şi situri arheologice
- monumente, ansambluri şi situri de arhitectură
- monumente, ansambluri şi situri memoriale
1b - MUZEE ŞI COLECŢII PUBLICE
Muzee
zona Brad, Deva, Simeria, Hunedoara, Petroşani, Geoagiu, Sarminsegetuza, Ribiţa
1c - ARTĂ ŞI TRADIŢII POPULARE
Festivaluri, tîrguri, obiceiuri, sărbători
zona Orăştie, Geogiu, Muntele Găina, Teliucu Inferior
1d - INSTITUŢII DE SPECTACOLE
Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale/corale
zona Deva
1e - PATRIMONIU UNESCO
2-RESURSE TURISTICE NATURALE
2a - ARII NATURALE PROTEJATE
- ZONE DE CONSERVARE SPECIALĂ
- REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII
- PARCURI NAŢIONALE ŞI NATURALE
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, Parcul Naţional Retezat, Geoparcul
Dinozaurilor-Ţara Haţegului, Parcul Natural-Grădiştea Muncelului
- REZERVAŢII SUB 1 HA
2b - FACTORI NATURALI TERAPEUTICI
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 281
- UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZĂ CU FACTORI NATURALI/TERAPEUTICI,
CLIMATICI, BALNEARE, ETC
zona Vaţa de Jos, Geoagiu
3-INFRASTRUCTURĂ SPECIFIC TURISTICĂ
3a - GRUPAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL
ACORDAT PENTRU CRITERIU CAPACITATEA DE CAZARE ÎN FUNCŢIUNE, PE TIPURI DE
STRUCTURI TURISTICE
- 0,00
zona Tomeşti, Bulzeşti de Sus, Blajeni, Ribiţa, Criştior, Buces, Bucureşti. Baia de Criş,
Vorţa, Lungociu de Jos, Băiţa, Balsa, Certeju de Sus, Vălişoara, Braniştea, Burjuc,
Şoimuş, Harău, Raportu Mare, Lăpugiu de Jos, Bătrîna, Veţel, Carjiti, Peştişu Mic,
Romos, Mărtineşti, Leleşe, Bunica, Lunca Cernii de Jos, Topliţa, Rachitova, Densuş,
General Berthllo., Totesti, Santa Maria Orlea, Tretea Romană, Beriu, Boşorog, Pui,
Baniţa, Petrila,
- 0,01-0,03
zona Zam, Dobra, Cerbal, Băcia, Turdaş, Orăştioara de Sus, Baru, Sălaşu de Sus,
Teliucu Inferior, Sarminsegetuza, Aninoasa
- 0,04-0,09
zona Vaţa de Jos, Brad, Orăştie, Petroşani
- 0,10-0,98
zona Geoagiu Băi, Deva, Hunedoara, Haţeg, Lupeni, Rîul de Mori
3b - INSTALAŢII DE TRATAMENT
- UAT CU INSTALAŢII DE TRATAMENT
Zona Geoagiu Băi)
3c - PÎRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
- UAT CU PÎRTII DE SCHI ŞI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
Zona Uricani,
3d - INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢ, REUNIUNII,MANIFESTĂRI EXPOZIŢIONALE
- UAT CU INFRASTRUCTURĂ PENTRU CONFERINŢE, REUNIUNII, MANIFESTĂRI
EXPOZIŢIONALE
Zona Hunedoara
3e - STAŢIUNI TURISTICE ATESTATE (conf. HG 876/2006)
- STAŢIUNI DE INTERES NAŢIONAL
Zona Geoagiu Băi)
- STAŢIUNI DE INTERES LOCAL
Zona Vaţa de Jos, Straja)
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 282
4 – INFRASTRUCTURA TEHNICĂ
4a – GRUPAREA UAT DE BAZĂ DUPĂ PUNCTAJUL ACORDAT PENTRU INFRASTRUCTURA
TEHNICĂ (ACCESIBILITATE LA REŢEAUA MAJORĂ DE TRANSPORT, INFRASTRUCTURA
EDILITARĂ ŞI TELECOMUNICAŢII)
- 0,00-5,00
zona Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Buceş, Bucureşti, Balsa, Vorţa, Harău, Carjiti, Peştişu
Mare, Bătrăna, Cerbal, Leleşe, Bonila, Lunca Cernei de Jos, Topliţa, Răchitova,
General Berthllo, Martineşti, Orăştioara de Sus, Bosorog,
- 5,01-11,00
zona Ribiţa, Băiţa, Certeju de Sus, Rapoltu Mare, Braniştea, Ghelari, Beriu, Densuş,
Toteşti, Sarminsegetuza, Rîul de Mori,
- 11,01 – 20,00
zona Tomeşti, Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brad, Criştior, Lungociu de Jos, Vălişoara,
Zam, Burjuc, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de Jos, Dobra, Veţel, Şoimuş, Turduş, Romoş,
Hunedoara, Teliucu Inferior, Bretea Romană, Santamaria Orlea, Pui, Salaşu Mare,
Uricani, Lupeni, Vulcani, Baniţa, Petrila
- 20,01 – 30,00
zona Geoagiu, Orăştia, Deva, Călan, Haţeg, Barău, Aninoasa, Petroşani
5 - ZONE CU RESURSE TURISTICE, RELAŢIA CU INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ŞI
TEHNICĂ
5a - CONCENTRAREA ÎN TERITORIU A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE
- SCĂZUT
- MEDIU
zona Tomeşti,Bulzeşti de Sus, Ribiţa, Blăjeni, Buceş, Brad, Bucureşti, Criştior, Luncoju
de Jos, Vorţa, Vălişoara, Braniştea, Ilia, Burjuc, Dobra, Bătrîna, Carjiţi, Cerbal, Peştişu
Mic, Lelesc, Gelari, Teliucul Inferior, Lunca Cernei de Jos, Bretea Romană
zona Certeju de Sus, Harău, Simeria, Băcia, Mărtineşti
- MARE
zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada,Lăpugiu de Jos
zona Şoimuş, Veţel, Băiţa, Balsa, Rapolţu Mare
zona Hunedoara, Călan, Orăştioara, de Sus, Romceşti, Orăştie, Bunila, Topliţa,
Răchitoara, Densuş, Toteşti
zona Haţeg, Santamaria Orlea, Pui, Sălaşu de Sus, Baru, Uricani
- FOARTE MARE
zona Sarminsegetuza,
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 283
zona Deva,
zona Geogiu
zona Lăpugiu de Jos, Bosorog
zona Băniţa
5b - ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU
PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII SPECIFIC TURISTICE
zona Vaţa de Jos, Baia de Criş, Zam, Gurasada,Lăpugiu de Jos, Ribiţa
zona Veţel, Şoimuş, Băiţa, Balsa, Rapoltu Mare
zona Orăştie, Beriu, Romoş, Orăştioara de Sus, Bosorog, Pui, Băniţa, Baru, Uricani,
Sălaju de Sus, Rîul de Mori, Sarminsegetuza, Densuş, Toteşti, Genersal Berthllo,
Răchitova, Topliţa, Bohila
5c - ZONE DE CONCENTRARE A RESURSELOR TURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE CU
PROBLEME ALE INFRASTRUCTURII TEHNICE
zona Riniţa
zona Băiţa, Balsa, Rapoltu Mare
zona Berij, Orăştioara de Sus, Bosorog
zona Bonila, Topliţa, Rachitova, General Berthllo,Toteşti, Densuş, Sarminsegetuza, Rîul de
Morii
2 2. .1 1. .2 2 D Di if fe er re en nţ ţi ie er re ea a s sp pa aţ ţi iu ul lu ui i r ru ur ra al l
Diferenţierea spaţiilor rural în:
a) Arii Rurale incluse în interiorul Aglomeraţiilor Urbane,
b) Arii rurale incluse în zone/coridoare urbanizate
c) Arii interstiţiale rurale situate între coridoarele urbanizate şi aglomeraţiile urbane
d) Arii rurale izolate/periferice
e) „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare
a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de
cercetare/dezvoltare agro-industrială
În cazul judeţului Hunedoara putem astfel identifica:
Tip A AGLOMERATIE URBANA
TZI DHS - Deva, Archia, Saulesti, Santuhalm, Simeria, Carpinis, Uroi, Simeria Veche, Bîrcea
Mare, Bîrcea Mica, Cristur, Tîmpa, Totia, Bîcla, Pestisu Mare, Almasu Mic, Pestisu Mic,
Manareu, Batiz, Petreni, Sîncrai, Santamaria de Piatra, Calanu Mic, Strei Sacel, Calan
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 284
Hunedoara, Racasdie, Bos, Zlasti, Gros, Teliucu Inferior, Nadastia de Jos, Nadastia de
Sus, Strei, Ohaba Streiului, Streisingeorglu
TZI PETROSANI – Rascoala, Petrila, Jiet, Petrosani, Iscroni, Dealu Babii, Aninoasa, Vulcan,
Jiu Paroseni, Lupeni, Uricani, Valea de Brazi, Cîmpu lui Neag,
Tip B CORIDOR URBAN
- Deva-Oradea DN 76 - Ocisor, Ociu, Basarabeanca, Pravaleni, Vata de Jos, Livada,
Brotuna, Tîrnava de Cris, Prihodiste, Birtin, Tataresti de Cris, Stelea, Valeni, Birtin,
Carastau, Risca, Baia de Cris, Lunca, Tebea, Ribita, Crisan, Brad, Mesteacan, Luncoiu
de Jos, Strejarel, Luncoju de Sus, Ormindea, Dudesti, Podele, Valisoara, Dealu Mare
Pestera, Salisteoara, Sulighete, Stoleneasa, Lunca, Fornadla, Cainelu de Jos,
Chiscadava, Paulis, Bejan-Bejan Tarnavita, Mintia
- Brad- DN 74 - Taratel, Ruda Brad, Barza, Crisclor, Zdrapti, Mihaileni, Buces, Buces-
Vulcan
Arad - Deva -Sibiu DN 7 - Zam, Tamasesti, Saiciva, Pojoga, Glodghilesti, Burjic, Tataresti,
Tisa, Cîmpuri de Sus, Gurasada, Cîmpuri Surduc, Stretea, Ulies, Gothatea, Cules, Ilia,
Sacarnas, Bretea Muresana, Dumbravita, Lesnic, Vetel, Branisca, Rovina, Herepeia,
Mintia, Deva , Rapoltu Mare, Rîpas, Spini, Turmas, Martinesti, Turdas, Orastie, Pricaz,
Castau, Gelmar, Aurel Vlaicu
Lugoj-Deva DN 68A – Cosesti, Ohaba, Lupagiu de Jos, Telu, Grind, Lasau, Abucea,
Dobra, Lapusnic, Brînic,
DN 66 – Rusi, Batalar, Ocolisu Mare, Maceu, Bretea Romana, Bretea Streiului, Plopi,
Gîntava, Covragiu, Bercu, Bucium, Balomir, Hateg, Sîntamaria Orlea, Barasti Hategului,
Clopela, Ohaba de sub Piatra, Salasu de Jos, Balesti, Rusor, Zavoi, Rîul alb, Galati, Fizesti,
Federi, Pui, Ohaba Ponor, Ponor, Livadia, Rîul Barbat, Valea Lupului, Baru, Petros,
Crivadia, Merisor, Banita,
DN 68 – Navlatvad, Copaci, Vadu, Reea, Totesti, Paclssa, Uncluc, Cîrnesti, Pesteana,
Pestenita, Ostrov, Ostrovu Mic, Breazova, sarminsegetuza, Hobita Gradiste, Zeicani
Tip C - ARII INTESTITIALE
-Ciungani, Vata de Sus, Caraci, Almasel, Poganesti, Almas-Saliste, Micanesti, Cerbla,
Godinesti, Boiu de Sus, Petresti, Bradetel, Runcsor,Vica, Boiu de Sus, Boiu de Jos, Valea,
Danulesti, Carmazanesti, Bacea, Valea Lunga, Sîrbi, Boz, Tîrmavita, Tîrnava, Cabanesti,
Gialucuta, Furcsoara, Barastii Iliei, Caraci
-Obîrsa, Dobront, Leaut, Tiulesti, Tomesti, Valea Mare de Cris, Baldovin, Risculita,
Uibaresti, Ribicioara, Dumbrava de Jos, Potingani, Dumbrava de Sus
-Barza, Valea Arsului, Calnelu de sus, Hartagani, Balta, Saliste, Craciunesti, Trewstia,
Barbura, Bocsa Mare, Fizes, Hondol, Magura Toplita, Bocsa Mica, Certeju de Sus,
Sacarîmb, Toplita Muresului, Boholt, Nojag, Varmaga, Benget, Bacila, Boiu, Folt,
Cigmau, Geogiu Bai, geoagiu, Homorod, Valeni, Bozes
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 285
-Lapugiu de Sus, Panc saliste, Panc, Mihailesti, Roscani, Fagetel, Bujoru, Radulesti,
Stîncesti, Stîncesti-Ohaba Boia Bîrzii, Muncelu Mare, Runcu Mic, Muncelu Mic, Bretelin
-Covasdia, Plop, Ghelari, Ruda, Talaus, Teliucu superior, Cincis cerna, Silvasu de Jos,
Silvasu de Sus, Manastirea Prislop
-Crivia, Poieni, Densus, Hatagel
-Sacel, Sînpetru, Salasu de Sus, Valea Dîlii, Sibisel, Zavoi, Ostrovel, Rîu de Mori, Rîu Mic,
Clopotiva, Brazi, Suseni, Ohaba Sibisel, Paros, Malaiesti, Coioiesti, Serel, Hobita, Uric,
Pestera, Nucsoara, Roff, Bradetel, Gurazlata, Clopotiva, Cabana Rotunda, Cabana
Rîusor,
Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSA
-Valea Poienii, Vîsca, Luncsoara, Vorta, Certeju de Jos, Dumesti, Coaja
-Bulzestii de Jos, Salatruc, Blajeni, Blajeni Vulcan, Plai, Cris,
-Dupapiatra, Grohotele, tamita, Stanija, Rovina, Merisor, Bucuresti, Sesuri, Curechiu,
Polenita, Poiana, Techereu, Oprisesti, Bunesti, Almasu Mic de Munte, Valisoara, Vola,
Balsa, Galbina, Ardeu, Rosia, Stauini, Mada
-Bîrsau, Harau, Chimindia, Banpotoc
-Tamasana, Magura, Dîncu Mic, Dîncu Mare, Bucium, Orastioara de Sus, Chitid, Ocolisu
Mic, Costesti, Bobîia, Bosorod, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiste, Tîrsa, Costesti
Deal, Gradistea de Munte
-Rachitaua, Fata Rosie, Piatra, Merisoru de Munte, Poienita Tomii, Aranies, Cutin,
Cherghes, Cozia, Almasu Sec, Cîrjici, Popesti, Josani, Valea Nandrului, Nandru,
Dumbravsa, Ciuipaz, Ulm, Cerbal, Socet, Batrîna, Poiana Rachitel, Rubcu Mare,
Sohodol, Vadu Dobrii, Fîntîna, Lunca Cernii de Jos, Gura Bordului, Valea Babii Negoi,
Lunca Cerni de Sus, Gotesti, Rachitova, Ciula Mica, Ciula Mare, Tusdea, Farcadin, Gen
Berthelot, Craguis, Livezi, Boita, Valisoara, Mesteacan, Dabîca, Goles, Toplita, Ciuleni,
Hasdau, Valeni, Buzduiari, Bunila,
Tip E – ARII RURALE IZOLATE
E1 - Braseu, Deleni
E2 - Giurgesti, Rusesti, Stanculesti, Paulesti, Bulzestii de Sus
- Dragu-Brad, Ticera
- Ret
- Grosuri
E3 Merzesu Valeni, Bacia
E4 Magureni
E5 Ludesti de Jos
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 286
E6 Cerisor, Lelese, Alun, Poienita Voinii, Merla, Cernisoara Florese,
Tip F „Poli Verzi”, rezultaţi prin suprapunere, de nivel regional şi naţional de concentrare
a activităţilor de conectare la circuitele comerciale internaţionale şi de
cercetare/dezvoltare agro-industrială.
Pentru fiecare din aceste categorii trebuie aplicate strategii distincte cu planuri de
masuri aferente.
2 2. .2 2 E Eş şa al lo on na ar re e p pl la an n d de e m mă ăs su ur ri i
1 Tip A AGLOMERATIE URBANA
- TZI DHS
- TZI PETROSANI
- ORASTIE, BRAD, HATEG, ILIA
2 Tip F „Poli Verzi”,
3 Tip B CORIDOR URBAN
4 Tip C - ARII INTESTITIALE
5 Tip D- ZONE CU ACCESIBILITATE REDUSA
6 Tip E – ARII RURALE IZOLATE

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. A – Piese scrise

pagina 287
A AN NE EX XA A 1 1 – – L LI IS ST TA A M MO ON NU UM ME EN NT TE EL LO OR R I IS ST TO OR RI IC CE E ( (O Or rd di in n M M. .C C. .C C. . 2 23 31 14 4/ /2 20 00 04 4) )

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. B – Piese desenate

pagina 1/5

BORDEROU

ƒ CARTOGRAME
SITUAŢIA EXISTENTĂ

Cod Denumire
E 1 Aeroporturi UE
E 2 Coridorul IV
E 3 Culoar european
E 4 Culoare accesibilitate paneuropene
E 5 Transport modal DHS în UE
E 6 Accesibilitate feroviară DHS în UE
E 7 Accesibilitate feroviară DHS în UE centrală
E 8 Tehnologii feroviare exist UE
E 9 Accesibilitate feroviară gări DHS UE
E 10 Auto 65 UE
E 11 Auto 65 UE centrală
E 12 Accesibilitate camioane
E 13 Reţeaua urbană a euroregiuni
E 14 Policentri în euroregiunea DKMT
E 15 Încadrare în reg de dezv vest
E 16 Poli urbani România
E 17 Reţeaua localităţi rurale România exist 2.2.1.
E 18 România zone cu alunecări de teren
E 19 PATN secţiunea V zone de risc natural inundaţii
E 20 România tectonică şi riscurile seismice
E 21 PATN Secţiunea V zone de risc natural cutremure de pământ
E 22 Cutremure de pământ România
E 23 Alunecări de teren RO
E 24 Alunecări de teren RO
E 25 Inundaţii România
M ME EM MO OR RI IU U G GE EN NE ER RA AL L
p pe en nt tr ru u

P PL LA AN NU UL L D DE E A AM ME EN NA AJ JA AR RE E A A T TE ER RI IT TO OR RI IU UL LU UI I J JU UD DE EŢ ŢE EA AN N
– – P PA AT TJ J H HU UN NE ED DO OA AR RA A

V VO OL LU UM MU UL L B B – – P Pi ie es se e d de es se en na at te e
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. B – Piese desenate

pagina 2/5
E 26 Inundaţii ii România
E 27 România utilizări ale teritoriului
E 28 România zone afectate de secetă
E 29 România poluarea aerului în aglomeraţiile urbane
E 30 România poluarea râurilor
E 31 România zone bioclimatice
E 32 România temperaturile, precipitaţiile şi inundaţiile
E 33 România tipurile de sol dominante
E 34 România polarizarea spaţiilor agricole
E 35 România tipuri de păduri
E 36 PATN secţiunea VI turism zone cu potenţial socio-economic şi turistic deosebit
E 37 PATN sectiunea VI turism zone cu potenţial turistic deosebit
E 38 România patrimoniul cultural şi natural
E 39 România centralitate carpatică şi urme ale istoriei
E 40 România parcuri cofinanţare externă parcuri finanţare internă
E 41 România ariile naturale
E 42 Zone protejate în RO
E 43 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice zone cu resurse naturale şi antropice
E 44 Latinitate şi interferenţe culturale
E 45 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura specific turistică şi tehnică
E 46 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructura tehnică în zone cu resurse
naturale şi antropice mari şi foarte mari
E 47 PATN secţiunea VI zone cu resurse turistice infrastructură specific turistică în zone cu
resurse naturale şi antropice
E 48 România principalele zone turistice
E 49 Transport combinat RO
E 50 Transport navigabil DHS în RO
E 51 Poziţionarea nodului de cale ferată pe reţeaua naţională 2007
E 52 România reţeaua de canalizare
E 53 Apăa dulce RO
E 54 Apă pentru populaţie RO
E 55 Ape pentru industrie RO
E 56 Ape pentru irigaţii RO
E 57 Alimentarea cu apă potabilă
E 58 Poli naţionali Cluj şi Timişoara
E 59 Influenţe localităţi jud. HD
E 60 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998
E 61 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice extras din 1998
E 62 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998
E 63 Probleme şi priorităţi extras din PATJ 1998
E 64 Parcuri naţionale în judeţul hunedoara
E 65 PATN secţiunea VI zone turistice zone cu resurse turistice relaţia cu infrastructura specific
turistică şi tehnică
E 66 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructura specific turistică
E 67 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice antropice
E 68 PATN secţiunea VI zone turistice resurse turistice naturale
E 69 PATN secţiunea VI zone turistice infrastructură tehnică
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. B – Piese desenate

pagina 3/5
E 70 Zone turistice extras din PATJ 1998
E 71 PATJ ape existent
E 72 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998
E 73 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998
E 74 Alimentarea cu energie electrică si telecomunicaţii extras din PATJ 1998
E 75 Zone de risc natural extras din PATJ 1998
E 76 Zone protejate naturale şi construite extras din PATJ 1998
E 77 România zone protejate Munţii Retezat
E 78 România zone protejate defileul Mureşului inferior Dealurile Lipovei
E 79 România zone protejate Domogled Valea Cernei
E 80 România zone protejate Grădiştea Muncelului Cioclovina

SITUATIA PROPUSĂ

P 1 Zone de dezvoltare maximă
P 2 Programul marco polo II 2008
P 3 Accesibilitatea feroviară în EU
P 4 Accesibilitatea feroviară în Europa Centrală propunere 2035
P 5 Tehnologii propuse în reţeaua de căi ferate din 2035
P 6 Accesibilitatea rutieră cu o viteză medie de ccca 120 km/h pe teritoriul EU
P 7 Accesibilitatea rutieră propusă pe teritoriul Europei Centrale cu o viteză de 120 km/h
P 8 Accesibilitatea rutieră în TZI DHS
P 9 Euroregiunea DKMT
P 10 Plan de amenajare a teritorului naţional structurarea indicativă a polilor şi reţelelor
P 11 Legea 806/26.09.2006 PATN secţiunea I reţeaua de căi ferate
P 12 Legea 806/26.09.2006
P 13 Legea 806/26.09.2006 PATN reţeaua de aeroporturi
P 14 Legea 806/29.09.2006 PATN reţeaua de transport combinat
P 15 Raza de influenţă asupra localităţilor
P 16 Populaţia şi reţeaua de localităţi extras din PATJ 1998
P 17 Zonificarea teritoriului şi dezvoltarea funcţiunilor economice extras din PATJ 1998
P 18 Căi de comunicaţie extras din PATJ 1998
P 19 Zone turistice extras din PATJ 1998
P 20 Gospodărirea complexă a apelor extras din PATJ 1998
P 21 Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale extras din PATJ 1998
P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998
P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998
P 22 Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii extras din PATJ 1998
P 23 Protecţia şi conservarea mediului extras din PATJ 1998

M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. B – Piese desenate

pagina 4/5
ƒ PLANŞE
SITUAŢIA EXISTENTĂ

Nr. Cod Denumire
1 1/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[situaţia existentă]
2 1/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[situaţia existentă]
3 1/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[situaţia existentă]
4 1/4 Harta utilizării terenurilor
5 1/4.1 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul altitudine
6 1/4.2 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu coeficientul de protecţie vegetală
7 1/4.3 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul densitatea fragmentării
reliefului
8 1/4.4 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul energia de relief
9 1/4.5 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu parametrul geodeclivitate
10 1/4.6 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu grosimea depozitelor superficiale
11 1/4.7 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu orientarea suprafeţelor
12 1/4.8 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu natura substratului
13 1/4.9 Susceptibilitatea terenurilor la alunecări în raport cu ponderea fracţiunii argiloase
14 1/5.1 Harta riscurilor la alunecări de teren
15 1/5.2 Harta riscurilor la inundaţii şi exces de umiditate
16 1/5.3 Harta riscurilor antropogene induse prin exploatarea la zi şi haldări
17 ZP 01 Zone protejate situaţia existentă
18 MO 01 Monumente situaţia existentă

DISFUNCŢIONALITĂŢI

19 2/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]
20 2/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]
21 2/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi existente,
cu determinarea priorităţilor în amenajarea teritoriului şi a localităţilor]

PROPUNERI

22 3/1 Zonificarea teritoriului şi funcţiunile economice
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
23 3/2 Populatia şi reţeaua de localităţi
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
M E M O R I U G E N E R A L
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN – PATJ HUNEDOARA
Vol. B – Piese desenate

pagina 5/5
24 3/3 Echiparea tehnică a teritoriului
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
25 3/4 Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului natural şi construit
[propuneri de etapizare a realizării obiectivelor determinate,
din domeniul amenajării teritoriului şi localităţilor]
26 ZP 02 Zone protejate situaţia propusă
27 MO 02 Monumente situaţia propusă

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times