NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE NORMATIV NP 069-2002

)
Contract:405/2009 Faza: Redactarea: Beneficiar: Director General INCD URBAN - INCERC, conf.univ.dr.arh.Vasile Meiţă___________________________________________________ Director Ştiinţific Construcţii INCD URBAN-INCERC, dr.ing.Emil Sever Georgescu___________________________________________________ Director Sucursală INCERC Bucureşti, ing.Claudiu Matei ___________________________________________________ 2 II MDRT

Şef Secţie – Chimia Construcţiilor şi Protecţia Mediului, dr.ing.Irina Popa Şef Proiect, ing.Sergiu Melinte _________________________________________________________ _____________________________________________

- iunie 2012

Colectiv de specialişti

arh.Eugen Popescu ing.Sergiu Melinte arh.Vincenţiu Toma ing.Silviana Ursu ing.Mariana Melinte dr.ing. Horia Alexandru Petran ing.Claudiu Lucian Matei dr.ing.Marta Zaharia dr.arh.Ana Maria Dabija dr.ing.Horia Asanache

2

CUPRINS pag.
CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Domeniul de aplicare SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a sistemelor de învelitoare aferente SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-amprentate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile nemetalice profilate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice profilate CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate, complexe, termoizolate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile prefabricate, Termoizolate SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane hidroizolante SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru membrane sau pelicule hidroizolante SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale a învelitorilor cu foi metalice plane SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane 4 4 4 5 8 11 15 17 17 17 19 19 21 22 26 26 26 27 27 27 28 30 30 31 32 32 33 33 35 35 35 36 37 38 39 40 40 40 41 42 43 43

3

CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a:Elemente definitorii, caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elemente plane suprapuse SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse

46 46 46 47 48 49 51 51

CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane 57 SECŢIUNEA 1:Obiect 57 SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale 57 SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă 58 SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale 59 SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind priectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 59 SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele tip ţigle şi olane 60 SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane 60 CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale, tradiţionale, manufacturate SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale învelitorilor celulozice SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj 70 SECŢIUNEA 1:Obiect SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale elementelor de vitrare SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA 3 63 63 63 64 64 65 66 67

70 70 71 71 72 72 73 74 77 78

4

SECŢIUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare Art.NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA. EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA ÎNVELITORILOR ACOPERIŞURILOR ÎN PANTĂ LA CLĂDIRI (REVIZUIRE ŞI COMPLETARE NORMATIV NP 069-2002) Contract: Faza: Redactarea: Beneficiar: Indicativ: 405/2009 2 II MDRT CAPITOLUL I: Prevederi generale asupra învelitorilor acoperişurilor în pantă SECŢIUNEA 1: Obiect Art. executanţilor şi beneficiarilor (utilizatorilor) precum şi verificatorilor şi experţilor tehnici.2 Prezentul normativ cuprinde: a) elemente definitorii ale acoperişurilor în pantă cu prezentarea şi definirea categoriilor de învelitori. b) principii privind proiectarea. 5 .4 Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor. executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri. din domeniul clădirilor civile.6 Prezentul normativ nu se referă la: a) hidroizolaţii la construcţii cu acoperişuri tip terase. supuse acţiunii agenţilor de mediu natural şi antropic. industriale şi agricole.1 Prezentul normativ stabileşte elemente caracteristice privind proiectarea.5 Prevederile prezentului normativ se referă la: învelitorile acoperişurilor cu pantă a clădirilor noi şi refacerii învelitorilor acoperişurilor existente. din care face parte învelitoarea. a HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu completările şi modificările ulterioare precum şi a reglementărilor europene. organelor de avizare şi control.3 În cadrul prezentului normativ se fac referiri şi la acoperiş. Art. în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare. executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă. d) anexe. b) reparaţii ale învelitorilor acoperişurilor existente. ca ansamblu. Art. URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ „URBAN-INCERC” SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI Aprobat de: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Cu ordinul nr. c) cerinţe de calitate privind învelitorile acoperişurilor în pantă. Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII. Art. Art.

b) învelitoare: componentă exterioară a acoperişului care protejează clădirea împotriva acţiunii factorilor de mediu exterior. c) învelitoare continuă: învelitoare din produse (aplicate prin lipiri/suduri) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică cu presiune hidrostatică (de exemplu:numai învelitorile realizate cu membrane hidroizolante. rezultată din terminaţia unui versant. care asigură scurgerea apelor meteorice şi necesită prevederea foliei tip anticondens.X. sunt realizate din: a) panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate – învelitori semicontinue – Cap.IV. Art. d) membrane şi pelicule hidroizolante – învelitori continue – Cap. b) vârf de coamă: punctul superior al intersecţiei a două suprafeţe versant a căror coamă are o înclinaţie (nu este orizontală) sau punctul superior al intersecţiei mai multor versanţi (punct care formează cota cea mai mare a versanţilor generatori).V. înclinată sau curbă. f) folie protecţie-anticondens: folie sau membrană subţire. manufacturate – învelitori discontinue – Cap. impermeabilă la apă dar permeabilă la vapori. cu suprapunerile sudate). e) învelitoare discontinuă: învelitoare din materiale/produse pozate şi montate prin suprapuneri. h) materiale tradiţionale. orizontală. b) panouri nemetalice profilate sau profilat-amprentate – învelitori semicontinue – Cap. b) versanţi cu suprafaţă curbă: cu o singură curbură şi cu dublă curbură. d) învelitoare semicontinuă: învelitoare din produse (montate prin suprapuneri sau prin îmbinări) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică fără presiune hidrostatică (de exemplu:invelitorile realizate din foi metalice plane. cu suprapunerile etanşe). f) elemente plane suprapuse – învelitori discontinue – Cap. 6 .Art. îmbinate prin falţ şi din panouri metalice profilate şi panouri prefabricate. c) panouri prefabricate termoizolate – învelitori semicontinue sau continue – Cap.VIII.9 Tipuri de suprafeţe – versant: a) versanţi cu suprafaţă plană: versanţi cu suprafaţă plană.7 Învelitorile acoperişurilor în pantă.II.8 Terminologie: a) acoperiş: subansamblu funcţional-constructiv format din elemente de construcţie şi componente structurale şi nestructurale. intersecţia a doi versanţi sau a unui versant cu un element constructiv vertical. e) foi metalice plane – învelitori semicontinue – Cap. bituminoase. la care se referă prezentul normativ. Art. realizat în scopul de a închide şi proteja clădirea la partea ei superioară (peste ultimul nivel construit) împotriva acţiunilor factorilor de mediu.VI. termoizolate. discontinuă (cu rupere de pantă şi/sau cu rupere de nivel sau cu rupere de nivel şi pantă). g) panta unui acoperiş/versant de acoperiş este determinată de linia de cea mai mare pantă.VII. prevăzută şi montată sub învelitorile discontinue.IX. locale. g) elemente tip ţigle sau olane – învelitori discontinue – Cap. continuă (într-un singur plan) şi versanţi cu suprafaţă plană.10 Tipuri de intersecţii ale suprafeţelor versanţilor: a) coamă: delimitarea aflată la cota superioară a acoperişurilor.III. i) elemente vitrate specifice acoperişurilor în pantă – învelitori discontinue sau semicontinue – Cap. SECŢIUNEA a 3-a: Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi a sistemelor de învelitoare aferente Art.

Art. podine. etc. stabilirea sistemului de montare şi fixare). c) regimul debitelor pluviale medii şi maxim previzibile (stabilirea alcătuirii si dimensionării modului de colectare şi evacuare a apelor pluviale). d) margine de versant: delimitarea laterală spre exterior a versantului ce poate fi liberă sau cu opritor longitudinal (tip atic sau pazie.12 Pantele acoperişurilor (1) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe plane (determinată de linia de cea mai mare pantă): reprezintă diferenţa de nivel dintre cota inferioară şi cea superioară a unui versant de acoperiş raportată la lungimea proiecţiei versantului. e) asigurarea scurgerii apelor pe folia anticondens (pentru invelitorile discontinue şi după caz. ventilare şi/sau de acces (luminatoare. a celor semicontinue).) care implică decuparea invelitorii şi montarea acestor elemente prevăzute cu rebord şi sisteme de asigurare a scurgerii şi contra pătrunderii apelor meteorice. Art. etc. d) de siguranţă/securitate la accesul pe învelitoare (elemente de fixare a corzilor de asigurare.c) dolie: intersecţia inferioară. orizontală sau înclinată. ferestre de mansardă. aflată la cota cea mai mică a versantului. la interior. (4) Pantele acoperişurilor trebuie să fie în acord cu: a) sistemul de învelitoare (produs/material şi mod de îmbinare/fixare şi de asigurare a etanseităţii. prevederea şi demensionarea sistemului parazăpezi.13 7 . asezarea sau alunecarea zăpezii. lucarne. trebuie să respecte pantele minime şi maxime admise pentru tipurile de produse/materiale de învelitoare din care sunt realizate. (2) Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe curbe (determinată de linia de cea mai mare pantă): reprezintă panta determinată de tangenta la planul curb cu planul orizontal exprimată în procente (%). la tangenta din punctul inferior şi superior al planului curb (pantă maximă şi minimă).). ventilaţii ale coloanelor de scurgere a apelor menajere. d) direcţia şi viteza vânturilor dominante (sens de montaj. scări pentru circulaţia pe linia de pantă. antene.11 Elemente ce penetrează planul acoperişului/învelitorii: a) constructive (corpuri. etc.).). dreaptă sau curbă. c) de iluminare. ventilaţii. e) accesorii proprii învelitorilor (piese de ventilare a spaţiului aflat sub învelitoare. etc. Art. b) funcţionale. după caz). se exprimă în procente (%). părţi sau elemente de construcţie ce depăşesc planul acoperişului/învelitorii). suporţi pentru instalaţii electrice. b) zona climatică de amplasare (mărimea previzibilă a depunerilor de zăpadă. de fragmentare/disipare a gheţii şi zăpezii. a două suprafeţe versant (plane sau curbe). paratonere. panta se măsoară. e) streaşină: delimitarea inferioară a suprafeţei unui versant. f) sistemul de acces pe acoperiş. pentru instalaţii (coşuri de fum. tabachere. la nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale (cu scurgere liberă sau cu preluare şi dirijare prin jgheab). executat din elemente ce conduc scurgerea apelor pe linia de pantă. (3) Pantele acoperişurilor inclusiv pantele rezultate la intersecţia dintre planurile diferiţilor versanţi.

animale (rozătoare). c) termici: variaţii ale temperaturii aerului interior şi exterior. sunt: a) mecanici: greutăţi proprii de exploatare. mucegaiuri.15 Acoperişuri termoizolate (1) Acoperişuri cu învelitoare şi structură termoizolantă: constituie tipurile cele mai răspândite de acoperişuri. vânt. trăsnete. cutremure. d) chimici: umiditatea aerului. Art. şocuri mecanice. etanşe. b) semicontinuă:astereală din lemn montată.17 8 . Art. (3) Spaţii acoperite. acoperite (1) Spaţii acoperite. cu învelitori semicontinue sau discontinue. radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare. c) discontinuă:elemente lineare (rigle/profile) din lemn. (3) Acoperişuri cu panouri de învelitoare termoizolate: constituie tipurile de acoperişuri. Suprafaţa suportului învelitorii poate fi: a) continuă: astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase îmbinate prin falţ. sub şi/sau între elementele de susţinere a suportului învelitorii. cu sau fără strat/straturi de aer ventilat) se va face în funcţie de condiţiile interioare de microclimat (valorile necesare ale parametrilor higrotermici) şi de caracteristicile mediului exterior (în general în sezonul rece). cu învelitori continue. etanşă: constituie tipuri mai puţin răspândite de acoperişuri. vegetaţii (rădăcini) insecte. cu suport discontinuu. baze şi săruri din mediul exterior sau interior. metalice sau din beton armat (prefabricat). care necesită numai învelitoare pentru protecţie la intemperii şi pentru a diminua efectul radiaţiei termice de vară (învelitoarea poate fi prevăzută cu suprafaţa exterioară termoreflectantă sau se poate concepe un acoperiş termoizolat). incendiu interior sau exterior. solvenţi. cu sau fără spatii intre elemente (maxim 5 cm). termoizolate. cu suport rigid sau semielastic.16 Agenţii ce pot acţiona asupra acoperişurilor şi învelitorilor. închise. sub şi/sau între elementele de susţinere a învelitorii (căpriori. câmpuri magnetice. temperaturi scăzute şi ridicate. concepţia şi dimensionarea structurii termoizolante (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor. cu învelitori semicontinue. închise. deschise. curenţi vagabonzi. zăpadă. condiţionate termic. presiuni ale maselor de apă. lambă şi uluc sau cu elemente speciale de îmbinare sau planşeu din beton armat.14 Spaţii construite. rigle). b) electromagnetici: radiaţii solare de diferite lungimi de undă (IR şi UV). apa din procesul de exploatare/utilizare. din panouri prefabricate. e) biologici: bacterii. cu suport continuu semicontinuu sau discontinuu. (2) Spaţii acoperite. realizate cu membrane hidroizolante la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior. şocuri termice.Suportul învelitorilor reprezintă componenta constructivă asociată produselor/ materialelor ce formează învelitoarea şi modului de montare/fixare a acestora. dilatări şi contracţii termice blocate. apa de condens. apa meteorică. (2) Acoperişuri cu învelitoare continuă. acizi. montate la distanţe prestabilite. ce nu necesită condiţionarea termică. Art. conform necesităţilor utilizatorilor: această categorie de spaţii necesită un acoperiş termoizolat. explozii. la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea Art. elemente prefabricate din beton armat (inclusiv din lemn uşor).

se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant). dimensionarea şi montarea acestora în funcţie de pantă. a cerinţelor şi exigenţelor de calitate (cerute sau stabilite de proiectant cu acordul investitorului) corelate cu structura şi funcţionalitatea clădirii (spaţiilor de sub acoperiş). dispuşi la cote diferite. (3) Condiţii privind drenarea (dirijarea. (2) Condiţii particulare: la stabilirea tipului de învelitoare se vor avea în vedere: a) definirea condiţiilor geoclimatice de amplasare a clădirii. date emise de producător. c) documentaţia tehnico-economică privind învelitoarea şi/sau acoperişul în ansamblu. să permită descărcarea (alunecarea zăpezii). fişe tehnice. cu respectarea condiţiilor specifice acestor categorii de clădiri. console metalice) sau continue (grilaje metalice) ce se prevăd la versanţi cu pantă >30% (fabricanţii de produse de învelitoare indică. şenouri. lungime versant şi zonare geografică). titan-zinc sau pelicule rezistente la coroziune). străpungeri. d) documentaţia tehnico-economică privind învelitorile clădirilor de patrimoniu şi/sau monumente istorice se va elabora conform prevederilor prezentului normativ. acestea sunt utile şi pentru protecţia sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale (jgheaburi). distinct pentru învelitoare şi/sau acoperiş în ansamblu. e) conceperea acoperişului astfel ca zonele de descărcare a zăpezii/gheţii de pe acoperiş la nivelul solului să nu afecteze circulaţia şi utilizarea nivelurilor inferioare. complexităţii şi/sau amploarei). accesoriile parazăpezi se vor prevădea la toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie. împotriva coroziunii (acoperirea elementelor metalice cu aluzinc.Principii generale (1) Condiţii generale: a) documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. jgheaburi. c) structura de câmp curent cu sistemul de montare-fixare. adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (streaşină. 9 . toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. se vor avea în vedere măsurile specifice de rezistenţă/protecţie a produselor/materialelor de învelitoare precum şi accesoriilor aferente şi sistemelor de montare/fixare. după caz (în funcţie de cerinţe/necesităţi datorate importanţei. i) prevedera accesului pe acoperiş. d) panta acoperişurilor cu mai mulţi versanţi.) privind produsul de învelitoare preconizat. atice. deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice. în conformitate cu prevederile în vigoare privind calitatea diferitelor produse. fără obstacole de pe versant pe altul (fără deteriorarea acoperişului şi învelitorii versantului inferior). receptor pluvial. b) specificaţii tehnice (Agremente Tehnice. colectarea şi evacuarea) apelor meteorice de pe învelitorile acoperişurilor: a) conceperea şi dimensionarea elementelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe acoperiş se vor face în conformitate cu prevederile din SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. f) prevederea de accesorii parazăpezi care sunt de tip local (element de învelitoare având conformare specială. h) la acoperişurile clădirilor situate în mediul marin şi în medii industrial agresive. coamă. ventilate şi/sau acces prevăzute in planul acoperişului/învelitori sau prin cale de acces exterioară. etc. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. g) prevederea de instalaţii paratrăsnet (cu sistemele de ancorare/fixare aferente). proiectare şi calcule”. în corelare cu elementele constructive şi accesoriile perimetrale.). prin elemente de iluminare. ruperi de pantă. etc. dolie. b) documentaţia tehnico-economică se va elabora. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii.

sau combinat). (2) Securitatea la incendiu: se exprimă prin condiţii tehnice privind ansamblul proprietăţilor produselor şi materialelor ce compun învelitoarea în relaţie cu structura suport privind iniţierea. Greutăţi specifice. burlane) vor corespunde prevederilor standardelor de produs. Partea 1-1: Acţiuni generale. existente. fixare mecanică. alungirea la rupere din întindere. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”. uniform repartizate şi/sau concentrate sau sub efectul variaţiilor termice având drept criterii de performanţă: rezistenţa la încovoiere. potrivit prevederilor 10 . d) proiectarea acoperişurilor şi învelitorilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru clădiri”. lipire. încărcări din exploatare pentru construcţii. NP082-2004 „Cod de proiectare. etc. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice şi criterii (parametri) de performanţă aferente: a) aptitudinea de exploatare: limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub acţiunea sarcinilor verticale uniform repartizate şi/sau sarcinilor concentrate având drept criteriu de performanţă săgeata maxim previzibilă. de rezistenţă la foc şi de performanţă la foc exterior): (i) acoperişurile şi învelitorile vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc ca element cu rol de separare a focului din interior. SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Greutăţi specifice. se vor concepe detaliile necesare în spiritul reglementărilor şi a detaliilor specifice. c) durabilitatea structurală. având drept criteriu de performanţă rezistenţa la smulgere a elementelor de învelitoare şi/sau a ancorajelor..18 Condiţii de calitate. reacţia şi propagarea unui incendiu: a) respectarea prevederilor stipulate în reglementarea tehnică privind securitatea la incendiu. SR EN 1462:2006 „ Cârlige pentru jgheaburi de streasină. b) capacitatea de rezistenţă şi stabilitate: evitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor sub efectul sucţiunii şi presiunii vântului şi actiunii seismice prin asigurarea ancorării la suport (realizată prin îmbinare. deformaţii instantanee. higrotermice. reveniri şi compresiuni repetate. încărcări utile pentru clădiri”. rezistenţa îmbinărilor şi a sistemelor de fixare a elementelor de învelitoare la mişcări. greutăţi proprii. în vigoare (SR EN 607:2006 „ Jgeaburi de streaşină din PVC-U. pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale (1) Rezistenţă mecanică şi stabilitate: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa constructivă şi de utilizare a elementelor învelitorii precum şi a acoperişului în ansamblu. asigurate prin proiectare. Anexă naţională”. b) în cazul în care nu există anumite detalii sau nu sunt aplicabile în contextul proiectului. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Cerinţe şi încercari”). la toate combinaţiile de acţiuni susceptibile de a se produce în timpul utilizării (existenţei). încovoieri. Art.b) produsele care alcătuiesc sistemul de drenare (jgheaburi. cerinţe şi metode de incercare”. Partea 1-1: Acţiuni generale. SR EN 612:2006 „ Jgeaburi de streaşină cu pereţi frontali rigidizaţi cu bordaj şi burlane pentru apa pluvială cu îmbinări petrecute. deplasări repetate din acţiuni termice. (4) Condiţii privind detaliile de execuţie: a) se vor elabora în baza prevederilor emise de producătorul şi/sau furnizorul de produse sau de sistem. Acţiunea vântului”. limitarea deformaţiilor şi/sau degradărilor produse de deplasările suportului şi/sau elementelor de învelitoare sub acţiunea sarcinilor verticale şi/sau orizontale. realizate din foi metalice”. CR 1-1-3-2005 „Cod de proiectare. NP05-2003 „Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn” şi a Standardelor SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. greutăţi proprii. b) performanţele de comportare la foc interior şi exterior (clase de reacţie la foc. alungiri. rezistenţa la oboseală din încovoieri. Definitii.

podine. căilor respiratorii şi pielii. Instalaţii pentru acces pe 11 . instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. c) propagarea incendiului: în cazul învelitorilor combustibile cu suprafeţe mari (în acelaşi plan).din reglementările de securitate la incendiu (Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. etc. având drept criteriu pe performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină. pasiv sau reactiv. panouri solare. dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare). Proiectare. construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr. (v) proiectarea. (iv) elementele suport combustibile din lemn (astereală. trepte. privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” şi SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente învelitorii şi a componentelor/accesoriilor acesteia: a) siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni asupra învelitorilor. scări fixe. se vor prevedea bariere sau zone incombustibile care să limiteze propagarea incendiului. pentru respectarea condiţiilor minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc. pentru legarea centurii de siguranţă. Proiectare. (ii) pentru învelitori se pun condiţii privind performanţele învelitorilor/acoperişurilor expuse la foc exterior (posibilitatea contactului dintre învelitoare şi foc exterior deschis: scântei. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe”. pentru învelitori cu pantă mai mare de 30% se vor prevedea sisteme de asigurare (podine. (vi) proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet se realizează în conformitate cu Normativul privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.1822/394/2004. se vor îndeplini cerinţele reglementărilor privind securitatea la incendiu). instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum.0 m. şipci. căpriori. instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum se realizează în conformitate cu SR EN 15287-1+A1:2011 – „Coşuri de fum. potrivit reglementărilor privind securitatea la incendiu (la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor. aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor. obligatorii la acoperişurile cu înălţime la cornişa mai mare de 6. pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc. d) acţiunea fiziologică: în cazul producerii unui incendiu. produsele de combustie (fum şi gaze rezultate din ardere) să nu afecteze utilizatorii (în timpul calculat pentru evacuare) prin efecte asupra ochilor. susceptibile a se produce în timpul utilizării.) în conformitate cu SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. în cazul lucrărilor de întreţinere. (iii) elementele/produsele combustibile ce compun învelitoarea vor fi. etc. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior). pane. (3) Siguranţă în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile maxime ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului. în măsura posibilităţilor. puncte de ancorare. cu modificările şi completările ulterioare. etc. etc. ignifugate. ţigară aprinsă) în concordanţă cu prevederile din SR ENV 1187:2003 (metode de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) şi SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. b) prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională): pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă (podine. balustrade.) vor fi protejate la foc.) în special pentru accesul la coşurile de fum (pentru verificarea şi curăţarea acestora) precum şi la alte elemente (ventilaţii. corpuri incandescente.).

etc.) pe suprafaţa interioară sau exterioară a învelitorii: a) impermeabilitatea produselor şi absorbţie redusă de apă. c) pe durata execuţiei. mucegai. păsări. aluminiu-staniu (cositor). rezistenţă la gelivitate. aluminiu-zinc. SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind execuţia Art. oţel–cupru. cenuşă. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş. tinichigiu. UV). umiditate. cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor. de vibraţiile şi şuierăturile produse de învelitoare sub efectul vântului (vânt cu viteză mai mare de 10 m/s) şi de impactul ploii şi grindinei pe învelitoare. etc. mai accentuată la pante mai mari de 30%.19 Condiţii generale (1) Execuţia învelitorilor acoperişurilor se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. h) protecţia la atacul agenţilor biologici (ciperci.). aluminiu-cupru. b) zgomotul emis de elementele de acoperiş/învelitoare: cuprinde zgomotele emise spre interior. (5) Protecţie împotriva zgomotului: a) izolare la zgomot aerian: se exprimă prin condiţii tehnice de atenuare a zgomotului aerian provenit din exterior şi/sau interior (exprimat pe domeniu de frecvenţe) având drept criteriu de performanţă nivelul de izolare la zgomot. aluminiu-plumb. conform standardelor de produs. ciuperci. trepte” şi SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. d) comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură. a HG 28/2008 privind documentaţia tehnico economică şi a HG 622/2004 privind produsele pentru construcţii. radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură. cu personal calificat (dulgher. lichid. se vor adopta măsurile de prevenire. raportate la zgomotul (interior) de fond. aluminiu-oţel. (2) Lucrările se vor executa de către firme cu experienţă în domeniu. f) rezistenţă la coroziune electrochimică a elementelor de învelitoare şi a sistemelor de ancorare: se va evita contactul direct între următoarele metale: zinc-oţel. a Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. (4) Igienă. b) pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe nocive şi/sau insalubre. toate valabile cu completările şi modificările ulterioare. insecte.acoperiş. anticoroziv. hidroizolator). de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice. nisip. 12 . protecţie şi securitate a muncii. praf. c) prevederea de accesorii parazăpezi obligatorii pentruu toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie şi deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină. zinc-cupru. acoperitor-invelitor. zgomotele emise de acoperiş sunt produse de variaţiile dimensionale ale elementelor de construcţie. absorbţie de apă redusă. etc. (6) Economia de energie şi izolare termică: a) economia de energie: posibilitatea echipării acoperişului/învelitorii cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică. g) diminuarea efectului de eroziune datorat acţiunilor particulelor solide asupra feţei superioare a învelitorii (praf. Pasarele. rezistenţă la radiaţii solare (IR. (3) Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal. mucegaiuri. prin prevedera de produse inerte faţă de aceştia sau protejate corespunzător. b) izolare termică: posibilitatea prevederii de învelitori ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse/materiale cu rezistenţă la transfer termic) sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante). sănătate şi mediu: se exprimă prin nivelul apariţiilor şi degajărilor de substanţe nocive sau insalubre (gaz. podine.). rozătoare. e) rezistenţă la factorii corozivi ai mediului industrial şi/sau marin.

(3) Suportul rigid (din beton) nu trebuie să comporte fisurări în planul suprafeţei (determinate prin calcul) sub acţiunea tuturor încărcărilor previzibile. etc.20 Condiţii privind pregătirea lucrărilor (1) Pentru lucrările de amploare şi de complexitate ridicată (recomandabil pentru suprafeţe >500 m2). organizarea de şantier/punct de lucru precum şi masurile de protecţie şi siguranţă. conform prevederilor tehnologice specifice produselor/materialelor de învelitoare şi a reglementărilor privind protectia muncii. (6) Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul (şi cu proiectantul) procese verbale privind diversele faze ale execuţiei. b) protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire. etc. inclusiv a mijloacelor de ridicat. elemente de fixare. parapeţi. în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific). la temperaturi pozitive). în special pentru lucrările ascunse. elemente auxiliare. a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase.(4) Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier. (2) Suprafaţa suportului trebuie să fie plană. a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor ce se impun. de preluare şi scurgere a apelor pluviale. stabilite (neregularităţile locale se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat sau cu răşini sintetice). (2) Organizarea de şantier şi punerea acesteia în practică: a) asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente organizării de şantier. (9) La terminarea execuţiei se vor întocmi formele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de o comisie alcătuită conform legislaţiei în vigoare. în special privind asigurarea acceselor. străpungeri. schele. (5) Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnicoeconomice de execuţie şi a reglementărilor specifice în vigoare. cu denivelări minime (maxim ± 1 cm la 2 m lineari). Art. (4) Se va verifica poziţionarea şi calitatea conformării şi montării tuturor elementelor la care se raportează învelitoarea (elemente suport. orice neconcordanţă sau omisiune va fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate cu înştiinţarea beneficiarului. (7) Procurarea materialelor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnic-economică de execuţie şi/sau în caietul de sarcini. copertine.22 Condiţii referitoare la suport şi de preluare a frontului de lucru (1) Suportul pe care se aplică învelitoarea va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnico-economică de execuţie. (fără vânturi puternice sau ploaie. specifice lucrării.). 13 . c) asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică.). Art.21 Condiţii climatice: Lucrările de execuţie ale învelitorii/acoperişului se vor desfăşura în condiţii climatice. (8) Lucrările propriuzise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor materialelor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile. Art. înainte de începerea acestora. este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări. şorţuri.

(6) Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de materiale în vederea reciclării. prezentate la Art.24 Condiţii privind securitatea la incendiu (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor în vigoare prezentate la Art. containere. a HG 300-2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.26 Controlul calităţii lucrărilor (1) Verificări pe parcursul lucrărilor: a) calitatea suportului (calitatea produselor/materialelor şi execuţiei). în special. etc. etc. totodată. 14 . prize. căderilor de la înălţime. fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate. (3) Se vor utiliza numai scule.). a HG 971-2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. etc. de pante. transport şi de manipularea materialelor. în zonele adiacente şi de depozitare. (4) Se vor respecta condiţiile privind lucrul la înălţime (şi în apropierea golurilor) iar lucrătorii vor fi atestaţi medical periodic „apt pentru lucrul la înălţime”. (7) Dispozitivele. a HG 1091-2006 privind cerinţele de securitate şi sănătate la locul de muncă. paleţi.Art. (2) Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale. conductori. utilajele. (3) Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice.18 (2) precum şi măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute de Norme generale de apărare împotriva incendiilor. a reglementărilor priivind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Art. unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare. butelii.18. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului.25 Condiţii privind protecţia şi igiena muncii (1) Se vor respecta prevederile reglementărilor privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.18 (4) şi a celor din Legea 319-2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. a golurilor şi a zonelor de lucru împotriva accidentelor.23 Condiţii de punere în operă (1) Se vor respecta reglementările specifice cerinţelor esenţiale de calitate menţionate la Art. ţinându-se seama. înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de învelitoare. precum şi susţinerea instructajelor specifice domeniului. (2) Măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor lua la punctul de lucru. (2) Montarea structurilor şi produselor/materialelor de învelitoare se va face pe zone şi sensuri determinate. dispozitive de transport.163/2007. se vor îndepărta toate materialele şi/sau deşeurile combustibile. aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. Art. în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură.. de direcţia vântului dominant. împământate. Art. (3) Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridicat.) să nu deterioreze suportul sau învelitoarea. de căile de acces. uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate. (5) Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat.

trebuie.27 Condiţii privind calitatea lucrărilor (1) Recepţia produselor/materialelor de învelitoare: verificarea certificatelor de conformitate. (2) Rectificări: a) rectificări locale.: prelate). acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate. termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie emise de producător pentru fiecare lot de produse/materiale. unde este cazul. Art. conform regulilor specifice pentru verificarea calităţii şi a prevederilor prezentei reglementări şi în conformitate cu prevederile din „Caiet de sarcini” (după caz). b) pentru produsele hidroizolante în foi sau din elemente plane bituminoase: caracteristici geometrice (grosime. (5) Recepţia lucrărilor de învelitoare: recepţia lucrărilor se va executa în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. acoperire. calităţii şi manipulării acestora ca urmare a depozitării acestora. (3) Păstrarea şi depozitarea materialelor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate de producătorii acestora în fişele tehnice de produs: a) în depozite.b) calitatea produselor/materialelor de învelitoare. lungime). respectate următoarele condiţii privind depozitarea: produsele în panouri sau foi metalice se depozitează în pachete sau în paleţi. fixare. racordare. lipire. după caz. în spaţii acoperite. etc. urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare. după caz. flexibilitatea la temperaturi scăzute. asigurare şi de protecţie a produselor/materialelor de învelitoare. după caz). b) în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificări a eventualelor defecţiuni precum şi de finisare (unde este cazul). caracteristici fizico-mecanice (rezistenţa la rupere la tracţiune. (4) Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a materialelor/produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii. b) la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca în depozite. în spaţii acoperite. pe etape/faze de lucru. b) verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor. (3) Verificare finală: a) verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi eventual prin tatonare. de trecere (a elementelor de străpungere) şi a foilor anticondens (unde este cazul). de regulă. dacă există suspiciuni. forma profilaturilor şi a amprentărilor. d) calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru. alungirea la rupere la tracţiune. Art. lăţime. c) poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate. 15 . rezistenţa la factorii de mediu. masă unitară. produsele din elemente plane sau trase şi/sau presate se depozitează în pachete sau în paleţi. în spaţii acoperite. dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (acoperire de protecţie provizorie. de ex. membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală) pe platforme sau paleţi. (2) Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale: a) pentru produsele de învelitoare de tip discontinuu sau semicontinue: caracteristici geometrice (lungime. dacă există suspiciuni. grosime.28 Garanţia asupra execuţiei (1) Garantarea execuţiei corespunde calităţii materialelor componente structurii învelitorii şi manoperei de realizare. în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate. caracteristici fizico-mecanice.). rezistenţa la sfâşiere/rupere din cui.

10 ani). după caz. de către sau sub suprevegherea executantului care a emis certificatul de garanţie. după caz. (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii). se poate acorda garanţie diferenţiată pentru învelitoare şi produsele componente sistemului (folie anticondens.). (2) Condiţii de utilizare/exploatare: a) corecta utilizare în timp a acoperişului/învelitorii. se va face cu acordul proiectantului de specialitate. accidentale. camere de calcul.30 Măsuri de întreţinere şi condiţii de utilizare/exploatare (1) Măsuri de întreţinere: a) măsurile de întreţinere periodică constau în acţiuni anuale sau semestriale. de asigurare împotriva alunecării. burlane). instalaţii degivrare. Art. de reparare a elementelor accesorii învelitorii (parazăpezi. c) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile ce au fost supuse la sarcini. etc. necesar a fi efectuate o dată pe an.). etc. instalaţii de producere de energie).31 Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice. după caz. Acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete pentru fiecare caz în parte. jgheaburi. a parazăpezilor şi paratonerelor. b) orice intervenţie neconformă. etc. stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a materialelor de învelitoare puse corect în operă. astfel: a) intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări (nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani). (2) Verificarea şi repararea. SECŢIUNEA a 6-a: Urmărirea comportării în exploatare şi întretinerea învelitorilor Art.33 Măsuri curente de verificare şi intreţinere. a elementelor de acces. b) măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/defecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a învelitorii sau din cauze naturale.29 Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ. în condiţii normale de utilizare a învelitorilor: se va face prin grija beneficiarului. imprevizibile. colectare şi evacuare a apelor meteorice a coşurilor de fum şi de ventilare şi. acestea constau în general din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere. în vigoare. preconizată. accidente mecanice.(2) Garanţia de sistem acordată lucrărilor va corespunde cel puţin garanţiei minime oferite de producător pentru produsele de învelitoare (de regulă. burlane. cu respectarea măsurilor de întreţinere prevăzute. jgheaburi. Art. Art. o dată pe an. jgheaburi. şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism.). fără intervenţii suplimentare sau modificări ale învelitorii iniţiale. etc.32 Asigurarea urmăririi comportării în timp. conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a învelitorii. curătirea şi repararea. staţii electrice. 16 . a elementelor de colecatre şi evacuare a apelor pluviale (dolii. c) orice intervenţie. b) intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă. proiectate şi executate.) şi instalaţiilor (paratonere. Art. recomandabil la începutul primăverii: (1) Verificarea.

după caz. (2) Tabla din oţel. b) Acoperiri cu film laminat: policlorură de vinil/plastisol (PVC-F). a elementelor de învelitoare deterioarate precum şi a elementelor de racord şi/sau de tinichigerie aferente învelitorii. polifluorură de vinil (PVF-F).(3) Verificarea. poliester modificat cu silicon (SP-S). în următoarele tipuri şi sorturi (coduri) uzuale (există acopeiri şi cu alta tipuri de aliaje): tip Z tip ZA tip AZ tip A S 220 GD+Z S 220 GD+ZA S 250 GD+Z S 250 GD+ZA S 250 GD+AZ S 250 GD+A S 280 GD+Z S 280 GD+ZA S 280 GD+ AZ S 280 GD+ A S 320 GD+Z S 320 GD+ZA S 320 GD+ AZ S 320 GD+ A S 350 GD+Z S 350 GD+ZA S 350 GD+ AZ S 350 GD+ A S 550 GD+Z S 550 GD+ZA (3) Panourile metalice profilate din oţel acoperite la cald. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. cu aliaj 5% Al cu Zn (tip ZA). policlorură de vinil/plastisol (PVC-P). repararea sau înlocuirea. (4) Verificarea şi rectificarea. polietilenă (PE-F). pot fi natur sau peliculizate cu pulberi sau cu film laminat din materiale polimerice. caracteristici (1) Panouri metalice sunt alcătuite. poliester (SP). oţel inoxidabil. poliuretan (PUR). polifluorură de viniliden (PVDF). conform SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. poliester cu durabilitate ridicată (HDP). Art. din care sunt fabricate panourile. cu aliaj de 55% Al cu Zn (tip AZ) sau cu aluminiu (tip A). a suprafeţelor peliculizate (anticoroziv şi/sau decoraiv).36 Alcătuire. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel. poate fi acoperită prin imersie la cald cu zinc (tip Z). ondulate sau cutate) şi panouri metalice profilate (longitudinal) şi ambutisate (tip ţiglă/olane).34 Panouri metalice profilate (longitudinal. CAPITOLUL II: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate SECŢIUNEA 1: Obiect Art. precum şi din alte aliaje. polietilen tereftalat (PET-F) sau polipropilenă (PP-F). 17 . poliester modificat cu poliuretan (PUR-PA) sau cu poliester modificat cu poliamidă (SP-PA). după caz. b) discontinue-pentru învelitorile din panouri metalice profilat-ambutisate. din zinc sau cupru. aluminiu sau oţel inoxidabil”: a) Acoperiri cu pulberi: acrilic (AY). din tablă din oţel. de regulă.35 Tip învelitoare: a) semicontiune-pentru învelitorile din panouri metalice profilate. aluminiu.

raportate la grosimea tablei şi la modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii.1: Exemplificare panou profilat longitudinal (cutat) Fig.b: Conformare cu suprapunere vizibilă Fig. 18 . Fig.37 Prevederi privind pozarea/montarea (1) Pozarea se face.25 mm. pe pane cu deschideri calculate.(4) Panourile metalice profilate au grosimi cuprinse.3: Exemplificare de conformare a panourilor metalice profilat-ambutisate Art. între 0.3 mm şi 1. uzual.3. definitorii sunt datele privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări. funcţie de geometria de conformare şi de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor precum şi de încărcările la care sunt supuse acestea. (2) Panta învelitorii va corespunde recomandărilor producătorului. (6) Panourile metalice profilat-ambutisate pot fi conformate cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată. iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minimă este de 25%. (5) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător.a: Conformare cu suprapunere mascată Fig. în general. împreună cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile.3. panta minimă pentru panourile profilate este de 10% (pentru un singur panou pe versant panta minimă poate fi de 5%).2: Exemplificare panou profilat longitudinal (ondulat) Fig. date.

conform prevederilor proiectantului. (2) Distanţa dintre rigle (interax) este variabilă la panourile metalice profilate.41 Spaţii interioare. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. (4) Posibilitatea pozării panourilor profilate pe plan curb (în limite precizate de producător – rază de curbură). de fixare. materiale de etanşare. termoizolaţia va avea propriul sistem de pozare. în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului (tip profilatură. de retuş. conformare (1) Acoperişurile cu panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate pot închide spaţii necondiţionate sau condiţionate termic: a) spaţii neclimatizate: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor producătorului privind pantele şi suprapunerile. Art. cu nituri cu cap etanş.39 Panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt utilizabile la construcţii civile. de pantă şi de încărcările uniform distribuite preconizate iar la panourile profilat.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare. (7) Producătorul de panouri. în limita unui unghi preconizat de producător (uzual.40 Suportul învelitorii. paletizat sau containerizat. Art. producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie. peste folia de protecţie (anticondens) ce acoperă structura termoizolantă (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor) montată sub învelitoare şi închisă cu plafon fals. cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante. căpăcele protecţie). (4) Coaserea longitudinală dintre panouri se face. moduri de termoizolare. şuruburi pentru lemn. etc. etc.38 Ambalarea şi transportul panourilor profilate metalice sau profilat-amprentate se face în pachete. 19 . grosime tablă). Art. fixare (1) Învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate se pozează şi montează pe rigle (pane) metalice (de regulă din profile ambutisate din tablă zincată) sau din lemn. fixare. 15°). ancorare. în funcţie de conformarea geometrică. (3) Fixarea se face. (5) Posibilitatea îndoirii panourilor profilat-ambutisate (pentru realizarea ruperii de pantă). cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor.). (6) Montarea se face prin suprapunerea profilaturilor longitudinale la alăturarea panourilor şi prin simplă suprapunere a panourilor în lungul liniei de pantă. Suprafaţa de reazem/contact va fi de minim 50 mm lăţime.(3) Prevederea pe linia de pantă a unui număr minim de panouri (număr minim de suprapuneri). industriale şi agricole. fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau a categoriei de importanţă a clădirii. uzual. conform indicaţiilor producătorului. b) spaţii climatizate termic: panourile de învelitoare se vor poza şi monta conform prevederilor producătorului privind pantele şi suprapunerile.ambutisate distanţa este fixă. prevăzut între/sub/pe căpriorii/riglele structurii suport.

pentru a împiedica pătrunderea apei/zăpezii la interior.42 Panouri metalice profilate (1) Panta pentru panouri profilate (pentru un singur panou pe versant): Configuraţia panourilor profilate Ondulate Cutate Înălţimea cutei/ondulei (mm) ≤ 30 ≥ 40 30<p<40 30<p<40 Panta minimă (%) 15 5 10 ≥ 10 (2) Panta şi suprapunerea panourilor metalice profilate (mai multe panouri pe versant): prevederea de etanşări (cordoane de etanşare) la suprapunerile transversale panoului (T) şi la cele longitudinale panoului (L) funcţie de pantă şi zonarea climatică (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă şi zonare eoliană a României pentru perioada de iarnă): Zonare climatică Zonare eoliană Panta (p%) p< 10 10 < p< 20 20 < p< 30 30 <p < 100 p< 15 15 < p < 25 25 < p < 40 p> 40 p< 25 25 < p < 40 40 < p < 100 p> 100 Suprapunere longitudinală minimă mm 200 200 200 150 200 200 200 150 200 200 200 150 Tip de etanşare (T/L) T+L T T+L T T+L T L I şi II I şi II (şi pentru zona climatică I. (4) Panoul aplicat pe reazem (riglă cu lăţimea de contact de minim 50 mm) va depăşi marginea acesteia cu minim 50 mm. b) la clădiri situate în zona climatică I şi II în zona eoliană III şi IV: şi la clădiri de categoria de importanţă C şi D.(2) Învelitorile (termoizolante) peste spaţii climatizate pot fi de tip ventilat: după caz. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate Art. se acceptă suprapunere transversală de ½ ondulă. sub actiunea vântului. II şi III) - III IV toate zonările (3) Pentru panourile ondulate. 20 . se vor prevedea dopuri de închidere a cutelor/ondulelor. în următoarele cazuri: a) la clădiri cu spaţii deschise sub învelitoare.

vor fi ancorate/fixate întărit. scări. la clădiri cu spaţii condiţionate termic. va avea lungimea de minim 6 ori înălţimea cutei/ondulei.(5) Elementele ce depăşesc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces. (3) Pentru panourile profilat-ambutisate suportul (distanţa dintre rigle) este fix pentru fiecare tip (geometric) de panou. înclinată (nu pe capul ondulei/cutei). coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginală.44 Panouri profilate şi panouri profilat. (5) Pe conturul unei suprafeţe de acoperiş. (7) La suprapunerile transversale (în lungul pantei). (2) Aripa şorţului de racord la jgheab/şenou. pe minim 1 m lăţime. etanşate suplimentar. numai cu panouri transparente sau translucide cu aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice profilate (în sistem simplu. 3 sau 4 reazeme pe panou).43 Panouri metalice profilat-ambutisate (1) Panta şi suprapunerile corespund conformării panourilor (cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată) şi prevederilor producătorului. etanşate suplimentar. gheaţă). etc. zăpadă. pentru a preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. minim 25 cm la pantă >60%. (4) Numărul fixărilor mecanice este indicat de producător (pentru acţiuni normale) dar trebuie verificat şi eventual majorat pentru acţiuni extreme ale vântului.. vibraţii şi deplasări previzibile ale construcţiei (acoperişului). grosimea tablei şi categorii de încărcări uniform distribuite pentru fiecare tip (geometric). (8) La suprapunerile longitudinale. instalaţii ventilaţii. de minim 30 cm la pantă până la 60%.ambutisate (1) Proiectarea şi detalierea elementelor de tinichigerie şi în special la dimensionarea şi detalierea elementelor de colectare şi dirijare a apelor pluviale se va face conform prevederilor producătorului de sistem. (2) Se pot prevede sisteme de iluminare specifice (ferestre de versant. producătorii emit tabele privind deschiderile dintre rigle funcţie de modul de rezemare (2.) se vor monta/fixa numai pe structura de rezistenţă (pane. încărcări mai mari decât cele date. cordonul de etanşare se va aplica în avalul elementelor de fixare. 21 . elementele de bordare şi panourile de învelitoare. la cca. Art. podine.). tabachere. la clădiri fără condiţionare termică sau în sistem dublat la interior. elemente de producere de energie.2-3 cm distanţă de acestea. suprapunerea şi dimensiunile riglelor suport sunt date de producător.45 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Tabla din care sunt alcătuite panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate va corespunde cerinţelor standardelor privind acoperirile metalice ale tablei din oţel precum şi pentru protecţia suplimentară peliculară. căpriori nu pe rigle). etc. Această aripă va avea lungimea de minim 35 cm la pantă până la 25%. (2) Pentru panourile profilate sistemul de rigle suport va fi dimensionat conform reglementărilor privind rezistenţa şi stabilitatea. (6) Se pot prevede sisteme de iluminare. de sub învelitoare. Secţiunea a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor pentru esenţiale panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate Art. iar la cele neetanşate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei. Art. etc. în planul învelitorii.

cu rezistenţă la foc mai mică de 15 minute.25 µm). reazeme mai dese şi o structură termofonoizolantă special concepută.Art.48 Igienă.zinc/m2 sau 150 g. Art.50 Economia de energie şi izolare termică (1) Învelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante.51 22 . c) agresivitate industrială şi maritimă ridicată (clasa C4 şi C5-1): acoperire cu minim 350 g.50 µm).zinc/m2 sau 200 g. Art. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate Art. (2) Pentru panourile peliculizate suplimentar se vor prevedea vopsiri de retuş (cu produse indicate de fabricant) ale zonelor degradate şi a muchiilor noi.49 Protecţie împotriva zgomotului (1) Pentru ameliorarea zgomotului aerian şi a zgomotului emis de acoperiş. (2) Pentru diminuarea temperaturii şi a şocului termic se pot prevedea produse cu suprafaţa reflectantă (termoreflectantă) precum şi sistem de acoperiş ventilat. se vor prevede măsurile de protecţie necesare. se vor prevedea folii de protecţieanticondens (peste structura termoizolantă). d) agresivitate foarte mare (clasa C5-M): după caz. se poate prevedea o grosime a tablei mai mare.111-2004 ”Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” (date recomandate): a) agresivitate moderată în mediu rural şi urban (clasa C2): pentru construcţii provizorii se recomandă: zincare cu minim 150 g. conform reglementărilor specifice.zinc/m2. tăiate (cu foarfeca manuală).aluzinc/m2. (3) Sub învelitoare. grindină). Art.21. ce se va amplasa sub panourile din tablă (sub învelitoare). industrial şi maritim moderat (clasa C3): acoperire cu minim 275 g. în acest sens. conform GP.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară (PE în grosime de cca. învelitorile din panouri metalice asigură un indice de izolare la zgomot aerian în funcţie de grosimea tablei şi a geometriei de conformare (2) Panourile din tablă nu asigură izolare la zgomot de impact (ploaie. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele enunţate în Capitolul I.aluzinc/m2 şi peliculizare suplimentară cu pelicule cu rezistenţă sporită şi grosime mare (de exemplu: HBPE în grosime de cca. rezultate la punerea în operă. b) agresivitate medie în mediu urban. în special cazul spaţiilor condiţionate termic. pentru construcţii de categorie de importanţă medie şi superioară: acoperire cu minim 250 g. Secţiunea a 4-a Art. funcţie de exigenţele cerute. se va prevede o structură fonoizolantă special concepută. Art.zinc/m2 sau 150 g.46 Securitate la incendiu: panourile metalice profilate sau profilat-amprentate sunt incombustibile şi se încadrează în clasa de reacţie la foc A2s1dO.18 (4) şi secţiunea a 5-a Art.47 Siguranţă în exploatare (1) Nivelul de protecţie anticorozivă al foilor din tablă de oţel va fi în concordanţă cu clasele de agresivitate a mediului de situare.

Elementele de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig. Art. Art. garnitură de etanşare. se petrec/suprapun minim 20 cm peste/sub panourile metalice profilate şi profilat-amprentate. falţ). inox.).ambutisate. nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate. pe cuta inferioară. fixate cu nituri cu cap etanş. Art. conform prevederilor producătorului (în unele cazuri. fixarea panoului superior se va face excentric. cadmiate. şi/sau indirect.56 si Art. de regulă la învelitori din panouri ondulate.55 Mijloacele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate. de regulă. 4 Exemplificarea prevederilor Art. de protecţie a învelitorii. Art. peste spaţii fără climatizare termică. prin intermediul unor agrafe din oţel lat (zincate). Art. piuliţă şi căpăcel de protecţie). terminaţiile fasonate au rolul de a întări şi proteja marginile.42 (7) 23 .54 Panourile metalice profilate şi profilat. nu se vor monta cu cârlige filetate. producătorul prevede fixare cu tije filetate cu guler.53 Fixarea panourilor metalice profilate şi profilat-ambutisate se face cu mijloace de fixare specifice (şuruburi) prevăzute cu garnitură de etanşare şi căpăcel de protecţie. etc. Fig.52 Elementele de tinichigerie. pe ondula inferioară. încât sa se preseze (strângă) suprapunerea.56 La îmbinarea longitudinală dintre panourile profilate.

Fig. 6 Exemplificarea prevederilor Art.44 (2) 24 .42 (8) Fig. 5 Exemplificarea prevederilor Art.

Fig.7.a: Detalii coamă şi streaşină 25 .

57 Panouri nemetalice. profilate. simple sau armate. extrudare-dublare sau matriţare. din policlorură de vinil.59 Alcătuire (1) Panouri profilate polimerice. polietilenă. realizate prin extrudare. (ondulate sau cutate). SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. poliester. policarbonat.7.7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie CAPITOLUL III: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate SECŢIUNEA 1: Obiect Art.58 Tip învelitoare: semicontinue.b: Detalii racord la suprafaţă verticală şi pazie Fig. etc. Art. 26 . ondulate sau cutate.Fig.

64 Configuraţia acoperişului va fi simplă. Panourile profilate ondulate. Foile sunt alcătuite dintr-un amestec omogen de fibre organice şi/sau anorganice impregnate şi acoperite cu bitum. fixare (1) Suportul învelitorii conform Art. fără posibilitatea ruperii de pantă (îndoirii panoului). cu granule sau paiete. Specificaţii de produs şi metode de încercare”.X). profilate. bitumate. simple. producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare precum şi elementele accesorii (elemente de tinichigerie. fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. în CE). retuş. recomandată. paletizat sau containerizat (sau în suluri). Specificaţii de produse şi metode de încercări”. definitorii sunt datele emise privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date. opace (colorate). industriale şi agricole. nu sunt recomandate doliile. pe categorii funcţie de caracteristici geometrice raportate la caracteristici fizico-mecanice.37. de regulă. raportate la grosimea produsului şi la modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm 4) pentru calculul săgeţii. (2) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate. de regulă ondulate.60 Caracteristici: (1) Caracteristicile (şi metodele de încercare) panourilor profilate din ciment armat (fibrociment) sunt prevăzute în SR EN 494:2005/A1:2006.65 Suportul învelitorii. (3) Panouri profilate. Panourile nemetalice profilate. bitumate sunt prevăzute în SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. transparente sau translucide pot fi intercalate în planul învelitorilor cu panouri metalice sau nemetalice opace. Art.). simple. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. etc.61 Prevederi generale privind pozarea/montarea (3) Aceleaşi indicaţii ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal conform Art. transparente sau translucide.62 Ambalarea şi transportul panourilor nemetalice profilate se face în pachete. Art.simple sau armate. ondulate. Art. cu versanţi deschişi spre exterior. cu condiţia identităţii geometriei profilaturii longitudinale. ondulate.63 Panourile nemetalice profilate sunt utilizabile la construcţii civile. de fixare. peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale (panourile transparente sau translucide fac obiectul Cap.40 (1) şi (2). principala condiţie impusă acestor panouri se referă la sarcina minimă pentru o sageată de 1/200 la o deschidere de 620 mm: (3) Caracteristicile fizico-mecanice trebuie să fie declarate de producător. 27 . peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale. suprafaţa poate fi acoperită (pentru protecţie) cu pelicule colorate. bitumate se produc în două categorii calitative funcţie de zona climatică de utilizare. peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale. (2) Panouri profilate din ciment armat (fibrociment). materiale de etanşare. peste spaţii libere. neclimatizate. SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. împreună cu modulul de rezistenţă W (cm3) pentru calculul eforturilor capabile. Art. (4) Producătorul de panouri. Art. armate cu fire şi/sau fibre celulozice şi/sau polimerice (azbestul este restricţionat în utilizare.

69 Securitate la incendiu: panourile nemetalice profilate sunt în general combustibile. produsele polimerice sunt rezistente la agenţii chimici cu nivel normal de poluare). din mediul de situare (de regulă. Art. se vor considera datele conform certificatelor sau declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se vor face testele de rezistenţă şi reacţie la foc.42 (1): Configuraţia panourilor profilate longitudinal Ondulate: Cutate ondulă mare ondulă mică Înălţimea cutei/ondulei (mm) ≥ 40 <40 ≥ 40 30< p < 40 Panta minimă (%) ≥ 10 ≥ 15 ≥5 ≥8 SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile nemetalice profilate Art. Art.45. moduri de termoizolare. conformare Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal.40 (3) sau cu tije filetate prevăzute cu guler cu garnitură de etanşare.67 Aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. în timpul montajului.71 Igienă.70 Siguranţă în exploatare (3) Se vor avea în vedere caracteristicile privind rezistenţa panourilor nemetalice la agresivitatea factorilor chimici. Art. 48. Art.72 28 .68 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aeleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. în cazul spaţiilor condiţionate termic şi a învelitorilor opace (fără rol de iluminare). piuliţă şi căpăcel de protecţie. (5) Căile de acces şi zona de acces pe învelitoare vor fi securizate împotriva alunecării şi căderii de la înălţime prin spargerea panourilor nemetalice (ciment armat). conform Art. conform Art. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate Art. conform Art. dar în utilizare se pot degaja gaze toxice în caz de incendiu.(2) Fixarea se face conform indicaţiilor producătorului conform Art.42 cu următorul amendament privind Art. (4) Sub învelitoare. Art. ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc privind producerea de picături firbinţi sau care ard şi degajarea de fum sau gaze toxice). se vor prevedea folii de protecţie-anticondens (peste structura termoizolantă). funcţie de materialele din care sunt fabricate.66 Spaţii interioare. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele menţinate la ART.41. acestea trebuie încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc.

49.74 Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate longitudinal.73 Economia de energie: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal. streaşinile. Art. conform Art. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri nemetalice profilate Art. Secţiunea a 6-a. în acest caz se poate prevede peste astereală o folie hidroizolantă subţire. Art.76 Panourile ondulate din foi celulozice impregnate se fixează de regulă.Protecţia împotriva zgomotului: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal.77 Panourile ondulate din foi celulozice impregante se pot monta şi pe astereală din lemn. garnitură şi căpăcel de protecţie. cu şuruburi/cuie pentru lemn cu guler profilat. cu şuruburi pentru lemn fixate în rigle din lemn. conform Art. fixarea se face pe cuta superioară. garnitură. marginile de versant se vor acoperi cu elemente speciale. Art. piuliţă cu căpăcel de protecţie. conform capII.50. Art.78 Coamele.75 Panourile ondulate din ciment armat se fixează pe rigle metalice sau din lemn cu tije filetate prevăzute cu guler profilat. 29 . fixarea se face pe cuta supeiroară. Art. şuruburile/cuiele de fixare vor avea lungimea cu minim 20 mm mai mare decât înălţimea ondulei. peste spaţii deschise fără condiţionare termică. din acelaşi material cu cel de învelitoare (fabricate de producătorii de sistem). fixarea se poate face pe cuta inferioară.

8: Exemplificare de principiu detalii execuţie cu panouri polimerice şi din ciment armat CAPITOLUL IV: Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate termoizolate SECŢIUNEA 1: Obiect Art.79 Panourile prefabricate termoizolate.Fig. cu miez termoizolant. 30 . nu sunt excluse orice combinaţii de panouri cu feţe metalice din acelaşi metal sau metale diferite sau cu faţa superioară metalică şi cea inferioară nemetalică.80 Panou metalic profilat longitudinal (cutat) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat). pot avea diverse conformări (enunţate de la faţa superioară la cea inferioară) Art.

de la 0. din plăci rigide din vată minerală (cu fibrele dispuse paralel sau perpendicular faţă de planul panoului) sau din polistiren expandat (EPS). (3) Miezul termoizolant este constituit. zinc. Fig.83 Tip învelitoare: semicontinue sau continue pentru panourile cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă. din spumă rigidă din poliuretan (PUR). cupru) sau aliaje.25 mm (în cadrul unui panou.84 Alcătuire. faţa superioară poate avea profilaturi şi grosimi diferite faţă de cea inferioară).4 mm la 1. Art. profilate longitudinal. (2) Grosimea feţelor din tablă.9: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu feţele metalice Art. (lipite între ele din fabricaţie sau în sitem fagure). cu sau fără acoperiri diverse (peliculare sau granulare). Fig. transparente sau translucide. etanş (cu efect termoizolant). din poliizocianurat (PIR). zincate (sau acoperite cu aluzinc). variază.10: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă Art. formând unul sau mai multe spaţii de aer închis.82 Panouri complexe. sau din aluminiu (mai rar din oţel inoxidabil.11: Exemplificare de principiu: secţiune panou complex. nu se exclud feţe nemetalice (polimerice). transparent / translucid SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. funcţie de metalul din care sunt realizate. (4) Grosimea panoului este variabilă funcţie de grosimea stratului termoizolant. caracteristici (1) Panouri cu feţe metalice profilate din oţel. 31 .Fig.81 Panou cu faţa superioară din membrană hidroizolantă + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat). pentru iluminarea spaţiilor interioare realizate din două panouri polimerice.

împreună cu modulul de rezistenţă W (cm 3) pentru calculul eforturilor capabile (pentru ansamblul produsului) precum şi aderenţa feţelor la miezul termoizolant (N/cm2).87 Producătorul de panouri. termoizolate sunt utilizabile la construcţii civile. se utilizează prin montarea unui singur panou pe lungimea versantului (nu se admit mai multe panouri în lungul versantului. (6) Caracteristicile fizico-mecanice trebuiesc declarate de producător. Acest strat hidroizolant poate avea manşete de etanşare a îmbinărilor dintre panouri. SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. Art. Art. cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor (îmbinărilor longitudinale) şi feţelor.89 Configuraţia acoperişului: conformarea acoperişului va fi simplă. (încărcare uniform distribuită.85 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Panourile prefabricate. etc.). fără restricţii privind zonarea de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. nu se vor prevedea dolii interioare (cu excepţia panourilor cu faţa superioară hidroizolată). prin suprapunerea profilaturii feţei superioare peste cea inferioară sau. modul de rezemare pe suport şi/sau momentul de inerţie geometric I (cm4) pentru calculul săgeţii. cu grosimea de minim 3 mm. pantă). (2) Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor. fără ruperi de pantă sau curburi (în unele cazuri producătorii indică posibilitatea montării pe suprafeţe curbe. elemente accesorii (elemente de tinichigerie. armată cu voal poliesteric sau din fibre de sticlă şi/sau ţesături poliesterice şi/sau din sticlă). lipită din fabricaţie în totală aderenţă pe miezul termoizolant. cu versanţi deschişi spre exterior. paletizat sau containerizat. longitudinale sau longitudinale şi transversale.86 Ambalarea şi transportul panourilor se face în pachete. cu rază mare de curbură). de fixare. raportate la grosimea şi profilatura feţelor produsului. Art. termoizolate. prin alăturarea etanşă a panourilor.(5) Panouri cu feţe superioare plane. industriale şi agricole. definitorii sunt datele privind distanţa dintre reazeme (rigle) funcţie de încărcări date. (3) Panourile prefabricate. materiale de etanşare. conform datelor emise de producător. în cazul panourilor cu faţa superioară din membrană hidroizolantă. Aceste feţe constituie primul strat hidroizolant (de bază) într-o structură hidroizolantă bistrat. Art. producătorul de sistem sau furnizorii de sistem vor pune la dispoziţie detalii şi condiţii de montare şi în măsura posibilităţilor. retuş. La montare pot fi prevăzute garnituri în benzi de etanşare şi elementele de prindere şi fixare. Art.88 Domeniul de utilizare: panourile prefabricate. (4) Montarea se va face prin îmbinarea în diferite moduri.90 32 . termoizolate se pozează pe elemenete ce formează suprafeţe plane. din membrană hidroizolantă bitumată (cu bitum aditivat. prin hidroizolarea etanşă a îmbinării longitudinale dintre panouri cu manşeta prevăzută sau cu ştraif hidroizolant. grosimii miezului termoizolant. cu excepţia panourilor special concepute şi fabricate cu sistem de îmbinare a capetelor panourilor).

pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic. Art. termoizolate Art. sub învelitoare.94 Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau străpung planul învelitorii (iluminare/acces. ventilaţii). se vor considera datele conform certificatelor sau declaraţiilor de conformitate şi Agrementului Tehnic sau se vor face testele de rezistenţă şi reacţie la foc ce se impun (trebuie menţionat comportamentul la foc şi în sensul producerii de picături fierbinţi sau care ard.96 Securitate la incendiu: panourile prefabricate. fum sau gaze toxice). se pot admite pante mai mari. SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru panourile prefabricate. Art. cu precizarea că panourile prefabricate. conformare (1) Acoperişurile cu panouri prefabricate.45. termoizolate. Art. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate. termoizolate.42 (2). trebuiesc să-şi menţină aderenţa feţelor la miezul 33 . nu sunt de tip ventilat. obligatorii la îmbinările longitudinale. cu măsuri suplimentare de susţinere şi fixare a panourilor (cu verificarea aderenţei straturilor) şi limitarea lungimii versanţilor. se recomandă a nu se amplasa în câmpul versantului ci la partea superioară. în coamă.97 Siguranţă în exploatare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate. termoizolate Art. (2) Acoperişurile realizate cu panouri prefabricate.92 Panta învelitorii va fi conform prevederilor producătorului: panta minimă va fi de 5% iar panta maximă va fi de 60% (30°). trebuie încadrate în clase de rezistenţă şi reacţie la foc. fixare: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal.40.Suportul învelitorii. moduri de termoizolare.91 Spaţii interioare. conform Art. la pantă >60%.93 Se vor prevedea cordoane suplimentare de etanşare conform prevederilor de la Art. termoizolate. ce necesită o rezistenţă la transfer termic mai mare decât cea realizată de tipul de panou preconizat. se poate prevedea şi executa o termoizolare suplimentară. Art. panta minimă va fi de 2% şi face obiectul hidroizolaţiilor la acoperişuri tip terase. panourile cu faţa superioară din membrană hidroizolantă va fi hidroizolată pe toată suprafaţa cu încă un strat hidroizolant.95 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: aceleaşi precizări ca cele pentru panourile metalice profilate conform Art. conform Art 47. Art. (3) În cazul în care acest tip de învelitoare este prevăzută peste spaţii condiţionate termic. funcţie de materialele componente. instalaţii. interioară. termoizolate.

poate necesita izolare termică suplimentară. Art. normale. termoizolate. Secţiunea a 6-a. de utilizare (presiune şi sucţiune vînt. termoizolate Art. încărcări uniform distribuite şi concentrate. complexe. funcţie de grosimea şi natura miezului termoizolant. conform datelor emise de producător.II. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare la montaj şi în utilizare. deplasări.99 Protecţia împotriva zgomotului: în general învelitorile din panouri prefabricate.98 Igienă. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din panouri prefabricate. dar se pot degaja gaze toxice. etc. Art.100 Economia de energie: panourile prefabricate.101 Principiile specifice privind execuţia sunt similare cu cele pentru panourile metalice profilate longitudinal.termoizolat sub acţiunea factorilor de mediu şi a acţiunilor. termoizolate asigură un indice apreciabil de izolare la zgomot aerian în funcţie de tipul şi grosimea feţelor din tablă şi a miezului termoizolant. Art. asigură o izolare termică calculabilă. vibraţii. conform Cap. picături fierbinţi sau ce ard în caz de incendiu (funcţie de miezul termoizolant sau în cazul unei feţe nemetalice). obţinute prin calcul sau prin determinări. ce în mod uzual (la grosimi ale miezului termoizolant sub 10 cm).). 34 . funcţie de nivelul climatic exterior sau interior cerut.

Fig.12: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie 35 .

unde.5%.5 mm. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri”). (ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C. Art. două sau trei straturi. continuu.102 Membrane hidroizolante bitumate. în grosime de minim 1. etc. simple sau autoprotejate cu granule minerale sau hidroizolaţii peliculare simple sau armate (specificaţii detaliate asupra produselor precum şi asupra detaliilor specifice sunt cuprinse în „Normativ privind proiectarea. la acoperişuri în pantă. de regulă în sistem monostrat. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale: Art. bituminoasă sau polimerică. transversal >3. g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 2%. i) rezistenţa la smulgere din cui: ≥ 200 N (cui Ø3 mm). continue. c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 1000 mm. d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120°C. autoprotejate din fabricaţie cu granule minerale sau simple. cupole. cu suprafeţa rectificată.CAPITOLUL V: Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane şi pelicule hidroizolante SECŢIUNEA 1: Obiect Art. e) flexibilitate la temperaturi scăzute: (i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C.5%.105 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Membranele hidroizolante se vor aplica pe astereală continuă din scândură sau pe panouri (plăci) fibrolemnoase. cu rupere de pantă sau curbă (pânze subţiri.). cu panta >20%. posibilitatea racordării etanşe la elemente ce depăşesc planul învelitorii precum şi realizarea etanşeităţii la dolii interioare. numai pe suprafeţe rigide.5 Nmm2. caracteristici (1) Structură hidroizolantă. cu membrane hidroizolante bitumate. transversal ≥ 1. cu armătură în unul. (2) Structură hidroizolantă peliculară. montate pe structura suport (grinzi/căpriori) sau pe suport rigid. plană.106 Membranele hidroizolante vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţă calitative: a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore. (2) Posibilitatea utilizării învelitorilor din membranele hidroizolante pe planuri curbe şi pe planuri cu ruperi de pantă. din beton armat turnat sau prefabricat. din beton armat monolit. două sau trei straturi. f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal > 3. cu sau fără armătură (ţesătură sau voal poliesteric sau din fire/fibre de sticlă). cu sau fără peliculizare suplimentară (grosime utilă. b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 15 kg cu bilă Ø10 mm/24 ore. 36 .0 N/mm2.103 Tip învelitoare: continue. h) stabilitate dimensională: < 0. Art.104 Alcătuire. din beton armat. nominală minim 3 mm). armate cu unul. (3) Structurile hidroizolante peliculare se aplică pe suport rigid. aplicată în minim două straturi. aplicată manual sau mecanizat. etanşe Art.

SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art.5 m lăţime. după aplicare. fixare (pentru membrane hidroizolante) (1) Suportul învelitorii constă din astereală continuă din scânduri (de regulă. vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţe calitative: a) impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore. structurile hidroizolante bistrat (cu membrană substrat) se aplică pe suport de astereală din lemn. (4) Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor stabili funcţie de suport şi pantă. indiferent de pantă.107 Hidroizolaţiile peliculare (mase fluide. b) rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 10 kg cu bilă Ø 10 mm/24 ore. conform prevederilor producătorului de membrane hidroizolante.109 Domeniul de utilizare: învelitorile cu membrane hidroizolante sau peliculare sunt utilizabile la construcţii civile.5 Nmm2. paletizat şi/sau containerizat. (3) Aplicarea/fixarea în structura bistrat constă în derularea unei membrane substrat (cu grosimea de 1.111 Suportul învelitorii. transversal >2. fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. (ii) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă III şi IV: -18°C. f) forţa de rupere la tracţiune: longitudinal >2. cu pantă >20%. respectiv în bidoane.Art.108 Ambalarea se face în suluri. lipit şi fixat mecanic. Art. cu lipire în câmp în totală aderenţă sau în benzi şi fixare mecanică în lungul marginii superioare a membranei la minim 4 cm de marginea superioară şi după caz.. Art.5 mm/2.5 mm. peste aceasta a membranei hidroizolante. în lungul marginii laterale inferioare. e) flexibilitate la temperaturi scăzute: (i) pentru zona climatică a României pentru perioada de iarnă I şi II: -12°C. etc. din beton armat sau prefabricate din beton armat. transversal ≥ 3. c) rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 800 mm.0 N/mm2 g) alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal ≥ 5%. cu sau fără lipire în puncte sau benzi şi lipirea în totală aderenţă. Art. pe minim 0. semifluide sau semivâscoase). industriale şi agricole. de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi 22 mm pentru lăţime de maxim 120 mm. cu rezistenţă mare la sfâşiere din cui) fixată mecanic pe suport (pe contur şi în câmp). 37 . prin sudură. (2) Aplicarea/fixarea în stuctura monostrat constă în derularea membranei hidroizolante perpendicular pe linia de pantă. tratate fungicid şi ignifugate sau din suport rigid. în mod curent.110 Configuraţia acoperişului: nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului.5% h) stabilitate dimensională: <1%. i) aderenţă la suport şi întărire/uscare rapidă (sa nu curgă la aplicare pe o pantă dată). doliile. coamele. paziile streşinile. din panouri fibrolemnoase de minim 20 mm grosime (cu îmbinările dintre panouri în nut şi feder sau falţ). din răşinoase) de minim 15 mm grosime pentru lăţime de maxim 80 mm. se vor întări cu un strat hidroizolant suplimentar. cu transport pachetizat. d) comportament la temperaturi ridicate: deplasare <2 mm la temperatura +120°C.

peste elementul suport. cu suprafaţă care să nu producă fisuri >0. specifice. se pot prevedea pante maxime de 170% (60 0)la acoperişuri cu lungimea versantului de maxim 9 m (proiecţie 5 m).112 Suportul învelitorii.115 Pante (1) Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate: a) panta minimă. (3) La o pantă dată. fixarea perpendicular pe linia de pantă va fi întărită cu benzi metalice profilate. cu prevederea unor măsuri speciale de ancorare/fixare a structurii termohidroizolante (rigle de blocare a alunecării plăcilor termoizolante şi de fixare a membranelor hidroizolante şi plăcilor termoizolante).(5) Numărul fixărilor mecanice/ml se calculează funcţie de rezistenţa la smulgere din cui a membranei hidroizolante. acoperişurile pot fi termohidroizolate cu membrane bitumate. uleiuri. Art. de curgere şi timp de întărire (polimerizare). (2) Pentru hidroizolaţiile peliculare panta maximă reprezintă limita la care produsul poate fi aplicat (fără scurgeri). Art.) pentru a se produce aderenţa corespunzătoare a peliculei hidroizolante. din beton armat. respectiv a membranei substrat (după caz) şi prin componenta (funcţie de pantă) a forţei de tracţiune din propria greutate aferentă lăţimii membranei şi din acţiunile mediului (vânt. lăţimea membranelor hidroizolante va fi ½ din lăţimea nominală a sulului (50.2 mm.117 Suprapuneri (pentru membrane hidroizolante) 38 . continue. rectificat.116 Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate şi peliculare suportul va fi uscat şi amorsat (suportul din astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase va fi şi tratat biocid şi ignifugat). rezultând dublarea numărului fixărilor mecanice. Art. e) membrana hidroizolantă superioară poate fi autoprotejată cu granule sau paiete minerale sau peliculizată cu vopsele de protecţie şi cu rol decorativ. conformare (1) Acoperişurile cu învelitori din produse hidroizolante (membrane şi pelicule) se pot utiliza peste spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică. (2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic.113 Spaţii interioare. Art. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane sau pelicule hidroizolante Art. va fi ≥20%. în contextul prezentului normativ. conform prevederilor emise de producător. alunecare zăpadă/gheaţă). funcţie de grosimea de aplicare a peliculei. c) pentru pante mai mari de 60% (30°). va fi de 100% (45°). fixările vor fi de minim 3 fixări/ml. este necesar a se prevede şi efectua probe de aderenţă. cu pante peste 50% vor fi termoizolate sub elementul suport iar la pante sub 50%. Art. moduri de termoizolare. etc. d) pentru pante >100%. b) panta maximă. (2) Suportul va fi uscat (maxim 40%) şi curat (fără urme de lapte de ciment.114 Acoperişurile sunt de tip neventilat. 60 cm).fixare (pentru hidroizolaţii peliculare) (1) Suportul va fi rigid.

realizat cu rigle din lemn cu secţiune triunghiulară sau trapezoidală.(1) Suprapunerile longitudinale (transversal fâşiei de membrană) vor fi de minim 12 cm. nu pe astereală).122 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice.118 Prevederi specifice (1) Elementele ce depăşesc planul învelitorii şi elementele de străpungere vor fi etanşate cu racorduri din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece.. Art. Art. (2) Orice instalaţie. vânt). la rece) şi fixate mecanic. 39 .13: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru membranele şi peliculele hidroizolante Art. La acest sistem membranele hidroizolante se pot aplica şi în lungul pantei. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori. Art. Fig. (2) Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic. corespunzător.120 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: (1) Elementele de bordare şi membranele hidroizolante ce delimitează perimetrul sau planurile acoperişurilor vor fi ancorate/fixate şi lipite întărit pe minim 1 m lăţime pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu (în special. etc.119 La hidroizolaţiile cu membrane hidroizolante. pe hidroizolaţia peste care se realizează suprapunerea etanşă cu bandă hidroizolantă. lipite şi etanşate prin sudură (sau cu adeziv specific. în timpul execuţiei. fixate în astereală. în acest caz se vor lua măsuri suplimentare de asigurare şi protecţie a aplicatorilor împotriva căderii. (2) Suprapunerile transversale (în lungul fâşiei de membrană) vor fi de minim 10 cm. prin lipire în totală aderenţă sau bezi. specific. agregat. lipite şi etanşate prin sudură (sau cu adeziv specific) cu marginea inferioară fixată mecanic. Art. pentru obţinerea unor efecte estetice şi pentru fixarea suplimentară învelitorii se poate prevedea un sistem de riglaj în lungul pantei. din punct de vedere al performanţelor la expunere la foc exterior. alunecării.121 Securitate la incendiu: membranele hidroizolante bituminoase şi peliculele hidroizolante vor fi atestate şi/sau încercate conform SR ENV 1187:2003 şi clasificate potrivit SR EN 13501-5+A1:2010.

conform normativului privind proiectarea.125 Economia de energie: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură o izolare termică semnificativă. vizibil.124 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante nu asigură un indice semnificativ de izolare la zgomot aerian. pe minim o lăţime de 50 cm. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare. structura hidroizolantă va fi lipită în totală aderenţă şi dublu fixată mecanic. executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. liberă. cu depăşirea liniei fixărilor mecanice cu minim 5 cm. etc. străpungeri. membranele şi peliculele hidroizolante trebuie să corespundă cerinţei privind etanşeitatea.127 Peliculele hidroizolante se vor aplica.Art. conform prevederilor producătorului. la marginea inferioară o zonă nelipită. de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperită cu ardezie (după caz). Pe conturul versanţilor. Art. degresat şi amorsat cu produse specifice.126 Suprapunerile membranelor hidroizolante vor fi conform prevederilor Art. curăţat. linia fixărilor mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioară a membranei. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu membrane şi pelicule hidroizolante Art. atice din zidărie. pe suport uscat. zonele cu rosturi de turnare sau de trecere la alte materiale de construcţie (reborduri. conform prevederilor producătorului. 40 .) se vor trata special.123 Igienă. Art. membrana hidroizolantă şi membrana substrat va fi lipită în totală aderenţă (pe suportul amorsat). necesar pentru a fi luată într-un calcul practic. Art. de bitum (se poate lăsa. etanşate şi lipite prin sudură (sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald). în zonele fixate mecanic. fără a se forma exces.117.

5 mm şi maximă de 0. Fig. d) tablă de zinc cu grosimea minimă de 0. panourilor metalice profilate longitudinal). cu îmbinările orizontale (falţurile culcate) decalate la ½ sau ⅓ din lungimea foii de tablă. de regulă. maximă de 0.5 mm. (4) Pozarea învelitorilor din foi continue profilate longitudinal şi amprentate se face pe rigle metalice (sau din lemn) prin intermediul agrafelor speciale.128 Foi metalice plane (tablă) din oţel acoperite cu zinc. în special a celei din lemn din foioase este util să fie prevăzut un substrat. f) tabla din aluminiu. din membrană bitumată subţire (minim 1. De regulă. (2) Foile din tablă ce formează învelitoarea.35 mm. aluzinc sau alte aliaje (cu sau fără peliculizare). de regulă.6 mm. Art. cu grosimea minimă de 0. datorate variaţiilor de umiditate (condens). e) tablă de inox cu grosimea minimă de 0. de regulă se montează în rânduri verticale (cu falţurile verticale în lungul liniei de pantă). tratată fungicid şi ignifug.14: Exemplificare foi continue. între ele prin falţ (executat mecanizat) şi fixat mecanic pe suport printr-un sistem special de agrafe (acestea constituie produse asemănătoare.4 mm şi maximă de 0. profilate longitudinal şi amprentate – secţiune transversală Art.129 Tip învelitoare: semicontinue. din tablă din oţel zincat sau acoperit cu aluzinc.4 mm şi maximă de 0. caracteristici generale Art. paralele.0 mm grosime) aplicată pe suport prin lipire în puncte sau benzi şi fixare mecanică. SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii. la îndoiri multiple pot fisura.130 Alcătuire. (2) Foi continue. o astfel de foaie acoperă un versant. din acest motiv la acestea nu se prevăd îndoiri în falţ dublu. zinc sau cupru cu fixare mecanică indirectă pe suport. cu grosimea minimă de 0. caracteristici (1) Foi metalice plane.5 mm. pentru protejarea asterelei împotriva putrezirii. b) tablă din aluminiu (cu sau fără tratamente de suprafaţă). longitudinal. ce se îmbină. aluzinc sau alte aliaje. (3) Învelitoarea din foi metalice plane se poate monta şi în sistem de solzi (conformate în romb).131 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Pozarea învelitorilor din foi metalice plane se face astereală din scândură din lemn. profilate longitudinal şi amprentate (local).35 mm. uzuală de 0. subţiri din: a) tablă din oţel (moale) acoperită cu zinc. tehnologic şi funcţional. 41 .5 mm şi maximă de 0.4 mm. c) tablă din cupru cu grosimea minimă de 0. cu îmbinări în falţ.CAPITOLUL VI: Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane SECŢIUNEA 1: OBIECT Art.6 mm. din aluminiu. zinc şi inox.

se recomandă ca versanţii cu pante minime de 7% ÷ 10% să nu depăşească lungimea de 6 m.rigiditatea foii fiind obţinută prin profilatură şi amprentare. pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin falţuri duble. se pot admite pante de minim 5% cu condiţia prevederii obligatorii a lipirii falţurilor cu cositor.137 Suportul învelitorii. ciubucelor sau vulţurilor) şi din capacitatea materialului de a-şi menţine continuitatea (să nu crape) la executarea falţurilor (îndoire multiplă la 180°). cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor. orizontale şi verticale. de 18 mm pentru lăţime de maxim 100 mm şi 22 mm pentru lăţime de maxim 120 mm. sau curbi (în limitele posibilităţii realizării falţurilor verticale). (4) În cazul unor suprafeţe cu lungimi reduse de maxim 1. cu lungimi reduse (recomandabil. constau în lucrabilitate/maleabilitate (uşurinţa realizării falţurilor. duble. industriale şi agricole. confecţionate din tablă plană de acelaşi tip cu tabla utilizată în câmpul învelitorii (la dolii şi pe conturul planurilor versanţilor se recomandă asigurarea suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă. continuă).5 m) îmbinate prin falţuri orizontale şi verticale. Art. la tablă zincată. zigurilor. paziile streşinile. Art.133 Condiţiile impuse tablei. continuă). se vor rezolva tot cu elemente de tinichigerie. paletizat şi/sau containerizat. plani cu rupere de pantă. (2) Versanţii pot fi plani. uzual 30%. Distanţa dintre riglele ce asigură suportul de montare precum şi caracteristicile geometrice ale acestora sunt indicate de producător funcţie de grosimea foilor din tablă şi de profilatură/amprentare. minim 10%). uzual 15%. fixare (1) Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci). SECŢIUNEA a 3-a: Prevederi conceptuale Art. tratate fungicid şi ignifugate.132 Panta învelitorii: (1) Minim 7% (recomandabil. din metale diverse. fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. din cupru sau zinc (cu asigurare suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă. 42 . maxim 1.134 Ambalarea şi transportul se face în pachete sau role. (5) Minim 30% pentru învelitorile în solzi.135 Învelitorile din foi metalice plane sunt utilizabile la construcţii civile. pentru învelitori îmbinate prin falţuri orizontale simple şi verticale duble. Art. etc. etanşate suplimentar cu chituri/masticuri. specifice (minim 60% fără etanşare suplimentară). (3) Coamele. Art. îmbinate cu falţuri orizontale simple. (3) Maxim până la suprafeţe verticale. (2) Minim 15% (recomadabil minim 20%). Art. executate din cupoane de tablă fixate pe suport din astereală continuă din scânduri de minim 15 mm grosime pentru lăţime de maxim 80 mm. doliile.136 Configuraţia acoperişului (1) Nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului.5 m(în sensul scurgerii apelor).

în lungul pantei.140 Străpungerile calde/fierbinţi vor fi izolate termic. indiferent de pantă. (2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub astereală şi/sau sub riglele suport.142 Racordurile învelitorii pe suprafeţe verticale (atice. elemente de străpungere. la pante >100%. Art. moduri de termoizolare. pe conturul versanţilor şi al elementelor ce strapung învelitoarea. Fig.139 Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zidărie (tencuite) sau beton ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protecţie la electrocoroziune). Art. se face pe rigle metalice prin intermediul agrafelor speciale ce permit deplasările longitudinale datorate dilatărilor şi contracţiilor. calcane. pe minim 50 cm lăţime. conform prevederilor producătorului. fixate în astereală. Art. pe care se întorc marginile foilor de tablă din câmp şi se acoperă cu ştraif profilat din tablă fixat prin agrafe/copci şi falţ. Art. (3) Necesarul fixărilor mecanice/m2 se calculează funcţie de forţa de sucţiune dată de vânt şi de forţa de alunecare pe versant. Art.138 Spaţii interioare. corespunzător. SECŢIUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu foi metalice plane Art.(2) Aplicarea/fixarea foilor continue profilate longitudinal. menţionate şi exemplificate la Art. 130(2). 43 . numărul fixărilor mecanice (agrafe) se majorează cu minim 50%. la dolii şi atice. etc.143 Falţurile de îmbinare pot fi etanşate suplimentar cu chituri/masticuri elastice. pătrată sau dreptunghiulară. prevăzut cu rigle din lemn cu secţiune trapezoidală.) se vor prevede pe minim 30 cm şi maxim 50 cm înălţime.15: Exemplificare de principiu de realizare a sistemului de riglaj Art.141 Pentru obţinerea unor efecte estetice se poate prevede un sistem de riglaj. iar la falţurile verticale. în special la pante <30%.144 Se vor prevede falţuri duble. conformare (1) Acoperişurile cu învelitori din foi metalice plane pot închide spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică.

148 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. (4). este de 40-45 mm. este de 90-105 mm. aplicate pe astereală asigură un indice de izolare la zgomot aerian cu valori mici şi nu asigură izolare la zgomot de impact (pentru evitarea zgomotului de impact şi aerian se va prevede o structură fonoizolantă suplimentară. vertical: aripa mică a tabelei este de 20-25 mm şi aripa mare. Art. se va stabili clasa de reacţie la foc conform reglementărilor specifice. nu pe astereală). substrat (folie.145 Rosturile de dilatare/tasare se vor prevede cu rebord învelit şi acoperit cu tablă iar străpungerile vor fi învelite/acoperite cu manşoane cu guler din tablă cu îmbinările etanşate (lipite de regulă cu cositor. efect termoreflectant (funcţie de material şi de indicele de reflexie a suprafeţei). sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. (3). nu asigură o izolare termică semnificativă necesar pentru a fi luată într-un calcul practic dar suprafeţele metalice pot avea. 44 . Art. (2) Orice instalaţie. astereală) este combustibil. 18. SECŢIUNEA a 6-a: Principii privind execuţia învelitorilor din foi metalice plane Art. vertical: aripa mică a tabelei este de 40-50 mm şi aripa mare. montat peste planul învelitorii va fi montat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori. sub învelitoare). în vigoare.149 Igienă. agregat. Art. gheaţă). ce o cuprinde pe cea mică. Art. (4) Falţ dublu. este de 60-80 mm.146 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare şi învelitoarea din foi metalice plane vor fi ancorate/fixate întărit. în oarecare măsură.150 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din foi metalice plane. (3) Falţ simplu. zăpadă..152 Îmbinările se realizează prin falţ simplu sau dublu. SECŢIUNEA a 5-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale a învelitorilor din foi metalice plane Art. este de 50-55 mm. 18. ce o cuprinde pe cea mică. pe conturul suprafeţei de învelitoare şi al elementelor ce străpung învelitoarea pe minim 50 cm lăţime pentru a se preveni eventualele degradări ale suportului ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. culcate. ce o cuprinde pe cea mică. ce o cuprinde pe cea mică.147 Securitate la incendiu: foile metalice plane nu sunt combustibile dar sistemul. aplicate pe astereală. orizontale sau verticale (falţurile verticale se realizează numai la îmbinările în lungul pantei versanţilor şi în coame) (1) Falţ simplu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 30 mm şi aripa mare. (2) Falţ dublu culcat: aripa mică a tabelei este de minim 60 mm şi aripa mare. etc. Art.Art.151 Economia de energie: învelitorile din foi metalice plane.

45 . se vor decala la ½ din lăţimea foii de învelitoare. 16.153 Aplicarea/fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci). 16. distanţa dintre agrafe nu va depăşi 40 cm. cu 0. c) agrafele vor avea aripa de fixare pe astereală de minim 40 mm lungime. b) cca. 16.1 mm mai groase decât tabla de învelitoare) de 30-60 mm lăţime şi lungimea de: a) cca. 16.a: Falţ vertical simplu Fig.120 mm pentru falţurile simple. foile din tablă (inclusiv falţurile verticale) a celor doi versanţi.c: Falţ orizontal (culcat) simplu Fig. Fig. 152 Art. verticale.80 mm pentru falţurile simple şi duble.(5) La coamă.16: Exemplificare de realizare a îmbinărilor prin falţ.b: Falţ vertical dublu Fig. executate din cupoane de tablă (recomandabil. conform precizărilor Art.d: Falţ orizontal (culcat) dublu Fig. fixate fiecare. cu minim două cuie pentru tablă.

tencuieli).Art. Art. Fig.155 Elementele ce străpung planul învelitorii (coşuri fum. ventilaţii. cu marginile superioare ancorate în elementul de străpungere şi protejate (acoperite) împotriva pătrunderii apei din precipitaţii (cu chituri.) vor fi îmbrăcate cu elemente de tinichigerie din tablă plană pe o înălţime de minim 30 cm. etc.17: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tablă plană 46 .154 Numărul agrafelor se va dubla la pante cuprinse între 7% şi 20% şi la pante >50%.

3. neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă cu sau fără ranforsare longitudinală din fire din sticlă sau polimerice. film/folie aderentă de protecţie. c) film/folie neaderentă de protecţie locală a benzilor autoaderente (se îndepărtează la punerea în operă pentru lipirea benzilor autoadezive pe elementul inferior).0 mm. de regulă într-un strat sau în două straturi: ţesătură sau reţea din fire de sticlă. e) grosimile uzuale ale elementelor din ciment armat: 2. +25%). (+5%). Art.5 mm. au următoarele dimensiuni generale. (5) Clasificare după tipul acoperirii feţei inferioare: a) pulberi minerale din nisip. lăţime (înălţime) ≥ 250 mm ± 3 mm. bitumate.mică). autoprotejate (tip bardou). indiferent de modelul decupajului inferior. autoprotejate (tip bardou): discontinue. Art.158 Elemente plane din ardezie SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii. grosime: 4. (3) Clasificare după tipul de bitum utilizat la impreganrea şi acoperirea armăturii: a) bitum aditivat cu elastomeri (SBS) sau plastomeri (APP). b) dreptunghiulare: cu dimensiunile generale 40×30 cm ± 3 mm. etc.CAPITOLUL VII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse SECŢIUNEA 1: Obiect Art. datorită slabelor performanţe).160 Tip învelitoare din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice: discontinue. (2) Clasificare după tipul de armare: a) cu armătură minerală sau polimerică. talc sau alte minerale. armate. de regulă. 3. 47 .). b) granule ceramice sau din alte minerale (ex. (1) Elemente plane din ciment armat (fibrociment) şi din materiale polimerice se produc. semirigide. caracteristici generale Art. în următoarele formate şi dimensiuni: a) pătrate/rombice: cu latura de 40 cm ± 3 mm. b) cu armătură din carton celulozic (într-un singur strat). 3. Art. c) folii metalice (cupru. 6 mm. b) alte materiale (granule plută. c) compound de bitum cu alte materiale (EPDM). (1) Elementele.157 Elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice. armate. aluminiu). c) dreptunghiulare tip şiţă: cu dimensiunile generale de 40×20 cm ± 3 mm. b) bitum oxidat. f) grosimile uzuale ale elementelor polimerice: 2.5 mm.159 Tip învelitoare din elemente plane semirigide.156 Elemente plane.0 mm.5 mm. (4) Clasificare după tipul protecţiei (autoprotecţiei) feţei superioare vizibile: a) paiete ardezie. d) paralelogram: cu dimensiunile de 40×44 cm ± 3 mm. 4 mm (-10%. 5. bitumate. uzuale: lungime maximă: ≤ 1200 mm ± 3 mm. impregnat (nerecomandate.

SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art.161 Tip învelitoare din elemente plane din ardezie: discontinue (elementele plane din ardezie sunt foarte puţin utilizate în România. b) pentru paiete ardezie: min 550 g/m2 .8 mm. (3) Alcătuire – elemente plane din materiale polimerice sunt simple sau armate. ciment şi apă. c) carton celulozic: min 420 g/m2. transversal >3. definite în SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. (1) Masa armăturii: a) neţesut (împâslitură) din fibre de sticlă (un strat): min 110 g/m2. elementele plane polimerice pot fi colorate în masă sau pe suprafaţă.0 Nmm2). aluminiu): minim 200 g/m2. b) fabricate dintr-un amestec de ardezie concasat. e) abaterile dimensionale admise sunt de maxim 2 mm pe laturile ce nu deranjează pozarea. c) folie metalică (cupru. (2) Elementele plane din ardezie au. de regulă.5 Nmm2. c) model englez (utilizat în zone cu precipitaţii abundente): cu dimensiuni de la 300×460 mm la 200×300 mm şi grosime de 3. (1) Elemente plane din ardezie pot fi: a) natur – manufacturate din roca cu textura orientată prin clivaj. (2) Masa bitumului de acoperire şi impregnare: a) armătură minerală sau polimerică: min 1300 g/m2. b) ciment armat cu fibre din azbest crisotilic (în UE este interzisă fabricarea şi restricţionată utilizarea produselor ce conţin azbest). fiind un material arhaic de învelitoare utilizat în lucrări de restaurare a unor edificii monumente istorice/de arhitectură (des întâlnite în Marea Britanie şi pe coasta de nord vest a Europei). (3) Masa autoprotecţiei superioare: a) pentru granule minerale: min 1000 g/m2. b) neţesut poliesteric (un strat): min 100 g/m2 . (2) Alcătuire – elemente plane din ciment armat: a) ciment aditivat armat cu fibre discontinui dispersate dezordonat sau din fire sau meşe subţiri dispersate dezordonat sau sub formă de reţele (ţesături). b) carton celulozic: min 1500 g/m2. h) elementele plane din ciment armat pot fi natur.5 mm. colorate în masă sau pe suprafaţă. opace sau translucide. colorate în masă sau pe suprafaţă: Art.162 Niveluri de performanţă calitativă pentru elemente plane din materiale bitumate autoprotejate (tip bardou.g) elementele din ciment armat cu forme dreptunghiulare şi dreptunghiulare tip şiţă pot fi decupate la partea inferioară cu colţurile teşite la 45° sau 60° sau pot fi formate la partea inferioară semicircular sau în unghi (120°). (5) Forţa de rupere la tracţiune: a) pentru clădiri neadăpostite: longitudinal >3. (4) Flexibilitate la temperaturi scăzute: ≤ decât temperatura corespunzătoare zonării climatice pentru perioada de iarnă. b) model istoric / rustic: 220×325 mm la 150×270 mm şi grosime de 4.7 mm. următoarele modele şi dimensiuni: a) model comun: cu dimensiunile de la 255×355 mm la 160×220 mm şi grosime de 2. Specificaţie de produs şi metode de încercare”). 48 . d) alte modele (în funcţie de dimensionarea locală sau de necesităţile de utilizare).

0 Nmm2. în paleţi sau containere. min: <1%.164 Niveluri de performanţă calitativă – elemente plane din ardezie (definite în SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art. 49 . d) comportament la gelivitate: după proba de gelivitate degradările (exfolieri) pot fi numai de suprafaţă şi nu vor depăşi 3% din grosimea plăcii.5 Nmm2). la construcţii civile. c) masa volumetrică: maxim 2. industriale şi agricole. (2) Aceste tipuri de acoperişuri pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic.5%. cu recomandări privind restricţionarea în utilizare la construcţii încadrate în clasa de importanţă I şi II. transport: pentru elemente plane ambalarea şi transportul se face pachetizat.165 Ambalare. Partea 1: Specificaţii de produs” şi SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue”): a) abaterile de planeitate: maxim 1. Art. (14) Rezistenţa la perforare dinamică (impact): ≥ 500 mm pentru pante >100% şi ≥ 800 mm pentru pante <100%. c) pentru pante >60% şi în zone cu vânturi puternice: valorile indicate la a). Specificaţii de produse şi metode de încercare”. Art. (15) Elementele plane din materiale bitumate autoprotejate (tip bardou) sunt de regulă combustibile. (12) Aderenţa la exfolierea protecţiei cu folie metalică: ≥ 0. Specificaţie de produs şi metode de încercări” precum şi SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. (7) Stabilitatea dimensională. puternice.6 g/cm3. este recomandabil să fie rezistente la foc exterior.2 N/mm2. e) elementele din ardezie sunt incombustibile. (13) Rezistenţa la perforare statică: ≥ 5 daN (bilă Ø 10 mm). transversal >2. pentru perioada de iarnă şi în zone cu vânturi dominante. (10) Absorbţie de apă pentru armătura minerală şi / sau polimerică: ≤ 2%. b) porozitatea volumetrică: maxim 3%. (1) Elementele din fibrociment sunt incombusibile. în categoria de importanţă A şi B precum şi la construcţii situate în zona climatică IV.163 Niveluri de performanţă calitative pentru elemente plane din fibrociment (definite în SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. (6) Alungirea la rupere la tracţiune. (11) Fluajul protecţiei minerale la 90 C: ≤ 2 mm.b) pentru clădiri adăpostite: longitudinal >3.166 Domeniul de utilizare (1) Învelitorile din elemente plane suprapuse sunt utilizabile. transversal ≥ 1. (8) Rezistenţa la sfâşiere din cui: ≥ 200 N (cui Φ3 mm). fac excepţie clădirile istorice sau de patrimoniu cu învelitori din ardezie. Art. min: longitudinal ≥2%.5% din grosime. b) armătură celulozică (carton): ≥ 200 N. de regulă. (9) Rezistenţa la pliere: a) armătură minerală şi / sau polimerică: ≥ 175 N.

(4) Elementele plane din ciment armat sau din ardezie pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°). rigide. două sau patru pante. autoprotejate pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă (maxim 15°) prin îndoire la cald şi sudarea marginii inferioare peste rândul inferior (în conformitate cu prevederile producătorului). Art.170 50 . (3) Elementele plane din materiale bitumate. paziile. sau cu cupoane din acestea). coamele. Art. b) astereală din panouri celulozice aglomerate: vor avea grosimea între 18 şi 25 mm pentru dimensiunile de 205×100 cm şi mai mare de 25 mm pentru dimensiunile de 275×100 cm.167 Configuraţia acoperişului (1) Pentru elementele plane din materiale bitumate autoprotejate nu se prevăd restricţionări şi se recomandă acoperişuri cu conformare simplă (coamele. marginile panourilor vor fi astfel profilate încât să permită asamblarea între ele. fixarea asterelei pe elemente de susţinere se va face în două puncte pentru elementele de astereală mai îmguste de 105 mm şi în trei puncte pentru lăţimi mai mari. autoprotejate. paziile. elementele vor fi liniare. bitumate. prin suprapunerea majorată. pentru pozare pe suport discontinuu). astereala va fi montată pe elemente de susţinere cu lăţimea de rezemare de minim 45 mm. ardezie şi tip bardouri (special fabricate. în una. (5) Elementele plane din ardezie vor rezema de regulă pe câte două rigle. de condiţiile climatice şi pantă. (2) Suport discontinuu pentru elementele din ciment armat. (4) Unele tipuri de bardouri speciale.168 Suportul învelitorii (1) Suport continuu pentru elementele plane din materiale bitumate (tip bardou): a) astereală din lemn masiv: răşinoase sau plop (minim clasa B) cu grosimea de 18 mm la o lăţime de 150 mm şi de 22 mm la o lăţime de 200 mm.Art. cu grosimea peste 5 mm pot rezema pe doua rigle. (3) Suportul discontinuu constă din rigle din lemn masiv având distanţa dintre ele (sau interax) şi lăţimea suprafeţei de rezemare funcţie de tipul şi sortul elementului plan de învelitoare. rigide. cu sau fără sisteme suplimentare de etanşare (în conformitate cu prevederile producătorului).169 Prevederi privind relaţia acoperiş – învelitoare (1) Învelitorile acoperişurilor cu pante reduse (sub 35%) vor fi prevăzute cu substrat din folie/membrană hidroizolantă. doliile. paralele. pozarea şi montarea se va realiza joantiv (fără spaţii libere). în aceeaşi textură şi culoare cu autoprotecţia elementelor plane din materiale bitumate autoprotejate. (2) Pentru elementele plane din ciment armat sau din ardezie se recomandă acoperişuri cu conformare simplă. streşinile se vor rezolva cu membrane hidroizolante. cu toleranţa grosimii de ±1 mm. (2) Învelitorile pentru acoerişurile condiţionate termic vor fi prevăzute cu folie tip anticondens sau substrat din folie hidroizolantă (montată sub riglele de montaj ale învelitorii). sau cu membrane hidroizolante bitumate (autoprotejate în culoarea elementelor de învelitoare) sau cu elemente de tinichigerie specifice. cu secţiunea rectangulară. streşinile se vor rezolva elemente profilate din ciment armat. SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art. conform prevederilor producătorului. conform prevederilor producătorului.

lungimea proiecţiei versantului (L) şi zona climatică (zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă). (pentru părţi reduse din suprafaţă cu suport continuu a unei învelitori.5 110/29.cm). se va face: Panta învelitorii p(%) 20<p<25 25<p<30 30<p<35 35<p<40 p>40 Zona climatică I Zona climatică II şi III Lungimea proiecţiei versantului L (m) L<5.5 100/21. la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%. cu membrane hidroizolante bituminoase.5 90/15.cm) 40×44 40×40 40×30 40×20 Panta Învelitorii p(%) 60-100 >100 60-100 >100 60-100 >100 60-100 >100 Zona climatică I şi II Zona climatică III şi IV Lungimea proiecţiei versantului L (m) L<5. (3) Pozarea se va face pe suport discontinuu. cu grosimea minimă de 2 mm).5 5.5 L<5.5 130/29.5 80/31.171 Elemente plane din ciment armat (fibrociment) (1) Panta minimă este de 30%. cu pozare în dublu strat.5<L<11 11<L<16. pe suport discontinuu.5 130/20. (4) Suprapunerea elementelor din ardezie va fi similară cu cea a elementelor din fibrociment.5 90/15. (2) Pentru pantă mai mare de 170% pozarea poate fi în simplu strat. armate. 51 . pantă (p). distanţa dintre riglele suport (d.5<L<11 11<L<16.2 110/21.Elemente plane din materiale bitumate.5 130/15. sub bardouri se va prevede o hidroizolaţie continuă. Art. în special la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%.9 90/15.172 Elemente plane din ardezie (1) Panta minimă este de 60%.5 5.5 100/30.5 5.5 130/15.9 110/21. pe suport continuu.5 120 120 120 100 120 120 120 120 120 70 80 100 100 120 120 50 70 80 100 100 120 50 50 70 100 100 100 Art.5<L<11 11<L<16.5 80/21.5 100/30.5 5.5 110/29.9 90/21.5 100/20. conform C107-2005.5 110/29. conform tabel (în tabel sunt indicate R/d): Tipul element (dim. zonarea climatică şi lungimea proiecţiei versantului (L).5 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16 90/15.5 80/16 80/16 90/16 110/16 110/16 110/16 (3) Nu se recomandă prevederea elementelor plane din fibrociment în următoarele situaţii: a) zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700 m.9 110/21.5 100/29.5 90/31.5<L<11 11<L<16. b) zona cu viteze ale vântului mai mari de 20 m/s. autoprotejate (1) Panta minimă este de 20%. (2) Suprapunerea elementelor din fibrociment R (mm) va fi în funcţie de tipul elementului de învelitoare. cu panta sub 20%.9 100/21. (2) Suprapunerea a bardourilor R (mm) în funcţie de pantă (p).5 L<5.

SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele plane suprapuse Art.18.177 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din membrane hidroizolante asigură un indice de izolare la zgomot aerian. (2) Orice instalaţie. Art.180 Elementele plane de învelitoare se fixează de regulă prin cuie cu diametrul nominal de 2.176 Igienă. pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu. autoprotejate. în astereală din plăci aglomerate şi de 35–40 mm.(3). necesară pentru a fi luată într-un calcul practic. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi. de regulă.179 Condiţiile privind suportul şi condiţiile privind sistemul de montare/fixare sunt în general asemănătoare tuturor tipurilor de învelitori cu elemente plane suprapuse. armate. Art. pe conturul suprafeţei de învelitoare pe minim 1 m lăţime. sunt combustibile. etc.18.(4).173 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit. pentru fixare în rigle din lemn.(5) Nu este recomandabilă prevederea elementelor din ardezie în zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700m (cu excepţia clădirilor istorice sau de patrimoniu. cu măsuri suplimentare de etanşare). nu pe astereală sau rigle) Art. a producerii de fum şi picături fierbinţi sau ce ard). căpriori.8 mm. Art. nesemnificativ (funcţie de grosimea elementelor şi modul de pozare/fixare).174 Securitate la incendiu (1) Elementele din materiale bitumate. etc.178 Economia de energie: învelitorile din elemente plane suprapuse nu asigură o izolare termică semnificativă. de 25 mm. Art.5–2. sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. se recomandă prevederea elementelor din materiale bitumate certificate ca rezistente la foc exterior (există posibilitatea. Lungimea minimă a cuielor va fi de 21 mm pentru fixare în astereală din lemn. Art. (3) Elementele plane din materiale polimerice. sau nu. agregat. în afară de fixarea prin cuie se mai asigură şi lipirea prin puncte autoadezive (prevăzute pe faţa inferioară şi/sau superioară a bardoului) iar în anumite condiţii (extreme. în zonele 52 . cu floarea cu diametrul minim de 10 mm.. SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente plane suprapuse Art. (2) Elementele plane din ciment armat şi ardezie nu sunt combustibile. Art.175 Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.181 În cazul bardourilor. sunt combustibile..

18: Exemplificare mod de poziţionare Art.182 Pentru bardouri. Fig. indiferent de pantă.montane şi/sau în zone cu vânturi dominante puternice) se va prevedea şi o lipire suplimentară cu mastic aplicat la rece. acest mod de fixare este recomandat şi în zone de situare izolate şi/sau cu vânturi puternice. Fig.20: Exemplificare mod de fixare dublă (întărită) 53 . stânga – dreapta axului decroşului). pornind de la tebelul de la Art.165.19: Exemplificare mod de fixare simplă (2) Pentru pante p>200%. (1) Fixarea mecanică se va face cu minim un cui în dreptul fiecărui decroş (decupaj) şi cu câte un cui la fiecare extremitate a bardoului. Art. prin cuie şi prin lipirea elementelor între ele. unde l este lăţimea totală utilă a bardoului. la 20 – 30 mm deasupra decroşului (fiecare fixare mecanică va traversa cel puţin două rânduri de bardouri). Fig. fixarea mecanică va fi suplimentată cu câte un cui în dreptul fiecărui decroş (la 30 mm. valoarea lungimii părţii expuse (văzute) P se determină cu formula: P=(1 – R)/2.183 Fixarea bardourilor pe suportul continuu sau discontinuu se face mecanic. în benzi continui sub linia de fixare.

(3) Acelaşi mod de lipire suplimentară se va face şi în zonele cu altitudine mai mare de 800 m şi în zonele cu viteze de referinţă a vântului ≥ 30 m/s (din zonarea valorii fundamentale a vitezei de referinţă a vântului). Fig. Fig. (4) Pentru pantă p>200% se va face o lipire suplimentară prin sudură cu flacăra sau cu adeziv la rece. cu poala debitată drept (linear). furnizat de producătorul de bardouri).185 Bardouri fără bandă autoadezivă (1) În general.Art.186 Detalii specifice de execuţie (informativ) (1) Streaşină dreaptă: se realizează prin intermediul unei copertine metalice (tablă zincată) de protecţie a marginii suportului pe minim 10 cm.21: Exemplificare mod de lipire suplimentară Art. a fustei bardoului superior pe bardoul inferior. Peste aeasta se montează un rând de bardouri pozate ionvers. Deasupra se pozează primul rând de bardouri. în special pe versanţii expuşi direcţiei vântului dominant. în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marfinea bardoului.184 Bardouri prevăzute cu bandă autoadezivă (1) Pentru suprapuneri R<80 mm nu este necesară o lipire suplimentară faţă de banda autoaderentă cu care este prevăzut bardoul. cu fixare mecanică prin cuie şi bandă de lipire cu mastic (la rece). 54 . lipirea în puncte se va face în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marginile bardoului (lipirea bardourilor care nu au bandă autoadezivă şi lipirea suplimentară a bardourilor care au bandă autoadezivă se va face cu masticul – adeziv special.22: Exemplificare mod de lipire în puncte a bardourilor fără bandă autoadezivă Art. lipirea în puncte se va face pe capul cuielor de fixare mecanică a bardourilor. (2) Pentru suprapuneri R>80 mm. fixată mecanic prin cuie. (2) Pentru suprapuneri R>80 mm este necesară o lipire suplimentară în puncte.

Fig.23: Exemplificare execuţie streaşină (2) Pazie: se realizează prin intermediul unor copertine metalice (tablă zincată) profilate specific alcătuirii terminaţiei de margine. Fixarea mecanică se recomandă a se realiza cu şuruburi sau cuie protejate anticoroziv. (4) Dolie: se realizează în diverse moduri prin intermediul unei membrane bituminoase autoprotejată (cu protecţie similară cu cea a bardourilor) de minim 1. Art. Membrana de dolie se fixează mecanic prin cuie pe marginile longitudinale şi se lipeşte prin sudură pe mijloc (50 cm). îndoite pe mijloc şi suprapuse minim 5 cm peste şirul cuielor de fixare sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacără de cupoane din membrană hidroizolantă bituminoasă autoprotejată (similar cu autoprotecţia bardourilor). simplu profilat sau cu profil compus de şipcă de coamă sau prin suprapunerea şi sudarea cu flacăra de cupon din bardou debitat trapezoidal. sudat pe suprafaţa verticală. Marginea superioară. cu cordon longitudinal de lipire din mastic special.187 Fixarea elementelor plane pe suport se face mecanic. îndoite pe mijloc şi suprapuse minim 5 cm peste şirul cuielor de fixare. (3) Coamă (doi versanţi): se realizează prin intermediul unor copertine metalice de coamă. Art. (5) Racord la verticală: se realizează prin intermediul unui cupon de bardou îndoit. axată pe linia doliei.24: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×44 cm (tip paralelogram) 55 . verticală se asigură cu profil specific fabricat (metalic sau polimeric) sau manufacturat (şorţ tablă) fixat mecanic pe verticală şi etanşat cu cordon de chit/mastic elasto-plastic. de regulă. prin minim câte două cuie sau şuruburi pentru lemn pe element. în climat montan şi la pantă >200% se vor prevede fixări suplimentare cu agrafe speciale.188 Montarea elementelor plane din fibrociment pe suport discontinuu se face conform următoarelor exemplificări Fig. conform recomandărilor producătorului. Fixarea se mai poate face prin agrafe speciale şi cuie.00 m lăţime pozată longitudinal. pe minim 25 cm (ca strat suplimentar de întărire a scafei) peste bardouri.

28: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine rotunjită 56 .26: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×30 cm model dreptunghiular Fig.25: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40×40 cm (rombice) Fig.Fig.27: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu două colţuri teşite Fig.

Fig.189 Montarea elementelor plane din ardezie se face conform următoarelor exemplificări: Fig. câmp şi streaşină Art. diferite modele. coamă. montate în simplu strat 57 .29: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine în unghi.30: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip ţiglă solzi (margine semirotundă).Fig.31: Exemplificare de aşezare a elementelor din ardezie.

câmpului. f) elementele tip olane simple. în unghi.191 Tip învelitoare: discontinue. ţigle cu îmbucare (cu unul sau mai multe profile de îmbucare longitudinale sau transversale). (3) Elementele ceramice pot fi natur sau glazurate pe suprafaţa iar cele din beton pot fi natur. b) elemente profilat-amprentate pot fi prevăzute cu amprenturi pentru poziţionare pe riglele suport (ciocuri) şi pentru asigurarea îmbinărilor între ele. colorate în masă şi/sau peliculizate pe suprafaţă. ţigle canal (în formă de jgheab tip de curs şi/sau de acoperire).192 Alcătuire. versanţilor de acoperiş şi rezolvării diferitelor detalii de racord . c) elementele tip ţiglă/macroţiglă pot avea terminaţia (marginea inferioară) conformată drept. din ceramică sau beton [tip ţigle speciale. ţigle de acoperire (profilate în S). ţigle plane. cu diferite profilaturi de îmbinare/îmbucare sau cu diferite tipuri de accesorii (accesorii coordonate. Art. se fabrică într-un singur tip. (2) Toate tipurile de ţigle şi olane se produc industrial. care se aliniază şi îmbin/îmbucă cu ţigle de câmp şi accesorii necoordonate. tip ţigle şi olane realizate de regulă. ţigle cu glisare longitudinală sau transversală (cu îmbucare longitudinală sau transversală).190 Elemente trase şi/sau presate. caracteristici (1) Elementele de învelitoare sunt produse în următoarele tipuri de conformări: a) elemente trase sau profilate. montate prin suprapunere. metalice sau sticlă. d) elementele tip olane/macroolane au terminaţia (marginea inferioară) conformată drept. curb (tip solzi) sau mai rar. pazie). alcătuite în general din ceramică. beton (mortar de ciment) şi în mică măsură din materiale polimerice. profilate sau profilat-amprentate. manufacturat. la care nu este necesar să fie aliniate şi îmbinate/îmbucate cu ţiglele de câmp)]. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. într-o mică măsură olanele (simple) din ceramică se pot produce local. cu suprapunere laterală variabilă. conturului. e) elementele accesorii precum şi elementele tip ţiglă majorte (lăţimea=1½ din lăţimea ţiglei curente de câmp) sunt destinate rezolvării acoperirii marginilor. cu suprapunere la vârf variabilă.CAPITOLUL VIII: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane SECŢIUNEA 1: Obiect Art. pentru învelirea suprafeţelor de câmp curent şi pentru rezolvarea detaliilor (coamă. 58 .

sub şipci. în general.194 Niveluri de performanţă calitativă (definite în SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă. SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. suprapus. d) pozarea elementelor tip ţiglă se face prin: aşezare simplă (fiecare element tip ţiglă are trei puncte de sprijin) sau aşezare dublă. Specificaţii de produse”. de regulă de minim 26% şi de maxim 175% (pantele maxime. panta pentru ţigle solzi aşezate simplu este de minim60% şi de maxim 175%. de regulă. de regulă.193 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Elemente tip ţigle: a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs. în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete. conform prevederilor producătorului. pe căpriori sau pe astereală. Specificaţii de produse” şi SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. de 175% pot fi depăşite în anumite condiţii de fixare. Determinarea caracteristicilor fizice. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ”. (1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi a aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu (condiţii normale.(4) Dimensiuni de fabricare: se produce o gamă foarte mare de ţigle/macroţigle şi olane/macroolane. Este 59 . SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. a) panta învelitorii va fi cea prevăzută de producător pentru fiecare tip de produs de învelitoare. b) suportul elementelor tip ţiglă poate fi: un singur rând de şipci fără astereală (nu se recomandă în zonele cu precipitaţii abundente şi vânturi puternice) sau pe două rânduri de şipci (primul rând de şipci fiind montat în lungul căpriorilor) pe astereală. SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. b) posibilitatea realizarii învelitorilor cu rupere de pantă sau în plan curb. cu tipo-dimensiuni şi profilaturi variate. de minim 25% şi de maxim 70%. panta pentru olane este. e) folia de protecţie anticondens se montează. cu folie anticondens. unghiul de rupere de pantă (sau al tangentei la planul curb) nu poate fi mai mare de 15° (25%). din astereală sau beton armat sau suport discontinuu din rigle montate în lungul pantei pentru olanele montate în sistem uscat. c) şipcile suport sunt de regulă din lemn de răşinoase cu secţiunea minimă de 24×38 mm sau 24×48 mm. Art. pentru cele aşezate dublu este de minim 45% şi de maxim 175% iar panta pentru macroţigle/macroolane este. moderate). (2) Elemente tip olane: suport continuu. Definiţii şi specificaţii de produs”. prevăzute de producător). Partea 1: Încercarea impermeabilităţii”. Metode de încercare”. c) panta şi suprapunerea într-un singur rând pentru învelitorile din olane simple va fi: pantă minimă % Suprapunerea minimă pentru zone cu precipitaţii: sub 400 mm 400-600 mm peste 600 mm 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 ≥ 46 150 - 140 150 - 135 145 - 130 140 150 125 135 145 120 130 140 115 125 135 110 120 130 100 110 120 100 100 100 70 70 70 SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art. SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi.

0 mm. pe rigle montate în lungul pantei. (3) Coamele. în special la acoperişurile aflate în zone de circulaţie (este necesar spaţiu de protecţie împotriva căderii elementelor de la înălţime).196 Elementele tip ţigle şi olane. (3) Fixarea elementelor tip olane se face pe suport continuu.0 mm.0 mm. etc. cu streaşina cu scurgere liberă (la picătură) sau la jgheaburi exterioare. din şipci şi/sau astereală din lemn. sau asigurarea etanşeităţii pe aceste zone cu hidroizolaţie locală sub elementele de învelitoare (şi/sau elemente din tablă plană). etc. conformare 60 . la min 25 cicluri. pe şipci. funcţie de pantă şi de condiţiile climatice.realizată prin puritatea argilei şi apei. sistemele parazăpezi. ceramice sau din beton. (2) Elementele tip ţigle şi olane (fiind casante). cadmiate. abateri dimensionale în lungime: ± 4.199 Spaţii interioare. hidroizolat. abateri dimensionale în lungime: ± 2. elementele de ventilaţie. cu măsuri de protecţie împotriva spargerii. b) elemente din beton: idem. curbi (curbură mică) sau cu ruperi de pantă (maxim 25%). în zonele cu vânturi puternice şi în zonele cu clasa de expunere la cutremure III şi IV.0 mm (± 5mm pentru elemente cu profilaturi). nu sunt rezistente în medii cu poluare acidă). (2) Stabilitate dimensională: a) elemente ceramice: abateri de planeitate: ≤ 2. incluziuni (calcar). abateri de planeitate: ≤ 3%. Art. în cuie. etc. (3) Rezistenţă la gelitivitate: a) elemente ceramice: fără deteriorări la min 24 cicluri de îngheţ la -15 C şi dezgheţ la +15 C. cu versanţi plani. nu se prevăd la acoperişurile ce necesită circulaţie ocazională. pentru verificarea şi întreţinere sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea de puncte de ancorare. (2) Fixarea elementelor tip ţigla se face conform prevederilor producătorului.). se vor rezolva cu piese special formate conform prevederilor producătorului. conform prevederilor producătorului.198 Suportul învelitorii. străpungerile. b) elemente din beton: abateri ale nervurilor ± 3.197 Configuraţia acoperişului (1) Învelitoarele din elemente tip ţiglă şi olane pot fi utilizate la acoperişuri cu forme simple. de podine şi/sau scări. fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare şi a clasei sau categoriei de importanţă a clădirii. streşinile. moduri de termoizolare. SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art.195 Ambalare transport: ambalarea şi transportul se face în pachete. se vor lua măsuri sporite de fixare sau utilizare cu precauţie în zonele alpine (zona IV climatică pentru perioada de iarnă). prin simplă aşezare în mortar sau în sistem uscat. sunt utilizabile de regulă.0% pentru elementele cu lungimea ≤ 300 mm. la construcţii civile. şuruburi pentru lemn sau legături din sârmă tratate anticoroziv (zincate. este recomandabilă evitarea doliilor rezultate din intersecţia versanţilor. fără a se evidenţia neomogenităţi. paziile. (de regulă. Art. Art.. paletizat şi/sau containerizat. fixare (1) Suportul învelitorii va fi de regulă. cristalizări de săruri. împotriva alunecării sau căderii de la înălţime. Art. abateri de la unghiul drept: ± 4.

montate local pentru iluminare de gardă a spaţiului interior. 18.203 Rezistenţă mecanică şi stabilitate (1) Elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pe conturul suprafeţei de învelitoare pentru a preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. Art.208 Economia de energie: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane nu asigură o izolare termică semnificativă. (2) Orice instalaţie.206 Igienă. SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane Art. ceramice sau din beton. cele polimerice sunt combustibile. gheaţă).18.207 Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact minim.200 Pantele vor fi conform indicaţiilor fabricantului pentru fiecare tip de produs.(3).201 Suportul din şipci şi/sau astereală din lemn va fi uscat. de regulă panta minimă pentru ţiglele profilate este de 30%-40%. pentru ţiglele solzi este de 70% iar pentru olane este de 26%. peste spaţii condiţionate termic. Art.204 Securitate la incendiu (1) Elementele tip ţigle şi olane. (2) Acoperişurile cu învelitori tip ţiglă (ţiglă solzi)pot fi considerate de tip ventilat (datorită posibilităţii de circulaţie a aerului printre rosturile elementelor) dar se vor respecta prevederile producătorului privind numărul şi repartiţia pieselor conformate pentru accesul şi evacuarea aerului. Art. etc. SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale pentru elementele tip ţigle şi olane: Art. 61 . necesară pentru a fi luată într-un calcul practic. montat peste planul învelitorii va fi pozat şi fixat pe structura de rezistenţă (grinzi. agregat.(1) Învelitorile din elemente tip ţigle şi olane pot închide spaţii cu sau fără condiţionare termică: învelitorile din elemente tip ţigle. vor fi cu aşezare dublă şi vor fi prevăzute cu două rânduri de şipci şi folie anticondens. (2) Elementele tip ţigle şi olane transparente/translucide. funcţie de masa elementelor şi de modul de montare şi fixare.. sunt polimerice sau din sticlă. zăpadă. căpriori. Art. Art. nu sunt combustibile dar elementele suport din lemn sunt combustibile.(4). tratat biocid şi ignifugat. Art. nu pe astereală sau rigle). sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art.202 Elementele ce străpung şi depăţesc planul învelitorii vor fi protejate cu membrană hidroizolantă şi/sau cu elementele de tinighigerie.205 Siguranţă în exploatare:această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. Art.

32: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate simplu Art.213 Rândurile de ţigle de orice tip se vor decala. Fig.215 62 .209 Se vor respecta prevederile producătorului privind execuţia. suprapunerea va fi executată astfel ca în dreptul unei şipci să fie trei ţigle iar între şipci să fie minim două ţigle.33: Exemplificare de principiu de pozare a ţiglelor solzi aşezate dublu Art. toate rândurile vor fi duble.210 Elementele tip ţigle şi olane vor fi sortate încât să nu prezinte ciobituri.211 La învelitorile din ţigle solzi. primul rând de la poale şi ultimul rând de la coamă vor fi duble. Art. crăpături sau intruziuni de calcar iar suprafaţa să fie omogenă.214 La învelitorile din ţigle solzi aşezate dublu.212 La montarea ţiglelor solzi aşezate simplu. Fig.SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane Art. fără rugozităţi. Art. astfel încât în dreptul unei şipci să rezulte minim patru ţigle. Art. transversal liniei de pantă cu o jumătate din lăţimea ţiglei. aşezate simplu. Art.

pe suport continuu din astereală sau discontinuu din şipci montate în lungul pantei. b) pentru pante >40% şi <50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s şi <30 m/s): legăturile menţionate vor fi din 5 în 5 rânduri. elementele tip ţigle se vor fixa la fiecare două rânduri. dolie. streaşină. b) pe conturul versanţilor şi în jurul elementelor ce străpung planul învelitorii. c) pentru pante >50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s): legăturile menţionate vor fi din minim 3 în 3 rânduri. pe suport continuu din astereală din lemn sau pe suport rigid din beton. de regulă. calcane. fixate prin cuie sau legături din sârmă (protejate anticoroziv). elementele tip ţigle se vor fixa la fiecare rând. pe care se aşază un rând cu concavitatea în sus şi cu partea lată spre coamă iar peste acestea se aşază celălalt rând cu concavitatea în jos cu partea lată spre streaşină. după ce în prealabil primul rând a fost fixat mecanic cu cuie cu cap conic. longitudinal şi transversal. amorsate şi izolate cu membrană bitumată blindată. pe minim 60 cm sau 3 rânduri se vor fixa continuu cu mortar şi cuie cu cap conic.). între primul şi al doilea rând.218 Fixarea olanelor pe suport se va executa în benzi din mortar din ciment (M50. pe circa 0. protejate anticoroziv. b) elementele tip olane se pot monta în sistem uscat.Toate elementele tip ţigle se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate laturile. Art. d) pe conturul versanţilor învelitorii (coamă.50-0. cu sârmă protejată anticoroziv (zincată).216 Elementele tip ţigle se vor fixa pe şipci. astfel: a) pentru pante <40% şi în zone adăpostite. fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s): din 8 în 8 rânduri legături longitudinale şi transversale cu mortar de ciment. 63 .60 m lăţime. atice. Art. astfel: a) la clădirile adăpostite aflate în zone fără vânturi dominante puternice (v <25 m/s). pe versanţii ce sunt spre căi de circulaţie şi la clădirile neadăpostite şi/sau aflate în zone cu vânturi dominante puternice (v >25 m/s) precum şi în zone cu potenţial seismic ridicat. Fig.217 Montarea olanelor se face astfel: a) elementele tip olane se montează. etc. olanele se vor suprapune pe linia de pantă cu minim 4 cm.34: Exemplificare de principiu de pozare olane în sistem uscat Art. (protejate anticoroziv). fără adaos de var) şi cuie cu cap conic.

40 cm sau 50 cm. b) şindrila are terminaţia inferioară dreaptă. 35 cm. tradiţionale. b) snopi din paie sau stuf (există şi sisteme de învelitoare numai din nuiele. 50 cm sau 60 cm. d) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şindrilă (secţiunea trapezoidală): lungimea 35 cm. grosimea 5 mm ÷ 7 mm. Fig. în unghi. de regulă. lăţimea între 5 cm şi 13 cm. pe plan local. din lemn de răşinoase sau din fag.220 Elementele plane din lemn sunt învelitori tip discontinue (1) Elementele plane din lemn se produc manufacturat. având rol practic de protecţie solară). 219 Învelitori din materiale celulozice: a) elemente plane din lemn (şiţă şi şindrilă). semirotundă sau dreaptă cu marginile concave. grosimea marginii cu lambă este de cca. (3) Elemente tip şiţă şi şindrilă (caracteristice României): a) şiţa este similară ca format general cu şindrila. c) dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şiţă: lungimea 30 cm.35: Exemplificare: secţiune prin şindrilă 64 . cu terminaţia inferioară dreaptă. dar şiţa este mai subţire şi mai îngustă decât şindrila. 40 cm. manufacturate SECŢIUNE 1: Obiect Art. lăţimea între 7 cm şi 14 cm.CAPITOLUL IX: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale. care nu asigură etanşeitatea. SECŢIUNEA a 2-a: Caracteristici generale Art. şindrilele au marginile longitudinale crestate în lambă şi uluc sau dreaptă (la montaj în imitaţie de lambă şi uluc).15 mm cu adâncimea ulucului de minim 10 mm. (2) Elementele plane din lemn se produc.3 mm iar a marginii cu uluc este de cca. funcţie de tradiţia zonei geografice de situare. în special în zonele de deal şi munte.

paie lungi 80÷100 cm. astfel ca pe un versant de acoperiş. (3) Elementele plane din lemn vor fi tratate biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural. 22 mm şi 25 mm. de regulă. clădiri industriale locale (pescării. clădiri de cult (în specific local). de clasă şi categorie de importanţă redusă. etc.50 m (după tăierea spicului). clădiri de patrimoniu şi monumete istorice.225 (1) Învelitorile din materiale locale. realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate şi lipite cu mortar din argilă grasă sau din panouri din nuiele împletite impregnate cu argilă grasă.224 Niveluri de performaţă calitativă ale învelitorilor cu snopi din paie de stuf (1) La confecţionarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf. în specific. (2) Elementele plane din lemn vor fi sortate dimensional. tradiţionale. în unul sau mai multe straturi.222 Învelitori din argilă cu paie sau cu stuf precum şi din nuiele (mai puţin utilizate în România): învelitori tip semidiscontinue. SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă Art. (3) Snopii din paie sau stuf vor fi confecţionaţi numai din paie sau tulpini de stuf. frunze. prevăzute peste învelitori moderne de tip 65 . SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale Art. Art. agroturistice). în specificul tradiţional al zonei.20 m şi 1. spice. artizanat.221 Învelitorile cu snopi din paie sau stuf sunt învelitori tip discontinue (1) Paiele utilizate pentru învelitori sunt din secară (cele mai bune).(4) Alte tipuri de elemente (caracteristice zonelor învecinate României dar cu reprezentare şi în România): a) scândura cu uluc pentru învelitori: lungimea de regulă este cea a versantului acoperişului. b) şindrila finlandeză: asemănătoare şindrilei dar mai lungă. toate acoperite cu un strat de cca. la următoarele categorii funcţionale de clădiri: locuinţe. d) draniţa: asemănătoare şiţei dar cu lungime şi lăţime redusă (L=100÷120 cm. diametrul bazei) egali.15 cm din mortar de argilă grasă. clădiri depozitare.223 Niveluri de performaţă calitativă ale elementelor plane din lemn (1) Elementele plane din lemn trebuie să fie debitate din lemn uscat şi să nu prezinte crăpături şi/sau noduri.). Art. pentru redarea a specificului local. fără amestec cu alte vegetale (buruieni. grâu şi ovăz. treierate de preferinţă manual: paie scurte 50÷60 cm. cu spargeri minime ale tulpinii (în special la stuf). (2) Învelitorile din materiale celulozice pot fi concepute la acoperişurile clădirilor noi. clădiri de agrement (turistice. manufacturate (celulozice) sunt utilizabile la construcţii. (2) Snopii vor fi conformaţi dimensional (lungime. lăţimea de la 15 cm la 22 cm şi grosimea de 19 mm. toate să aibă aceleaşi dimensiuni. l=9÷13 mm). (2) Stuful utilizat pentru învelitori se recoltează toamna şi iarna iar lungimea este cuprinsă între 1. (4) Snopii din paie sau stuf vor fi trataţi biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural. clădiri agricole. numai ca impresie vizual-estetică. c) plăcuţa din lemn (şindrila lungă): asemănătoare şindrilei dar mai lată. cu abateri dimensionale de maxim 5%. uscate. Art. mică producţie).

fiind determinată de tradiţia specifică diferitelor zone etnogeografice şi perioade de timp. Art. (6) Se vor prevedea măsuri speciale de izolare împotriva incendiilor la elementele de străpungere calde. constituind o îndeletnicire meşteşugărească.226 Concepţia şi realizarea învelitorilor din materiale celulozice este variată.229 Prevederi privind relaţia acoperiş-învelitoare (1) Învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori ventilate. etanşe la apă. Art. moduri de termoizolare.227 Configuraţia acoperişului (1) Acoperişurile vor fi concepute în formate cât mai simple (cu doi/patru versanţi) cu versanţi plani sau curbi (pot comporta ruperi de pantă). Art. (4) Coamele realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite. sub riglajul suport al învelitorii. (3) Învelitorile cu snopi din paie sau stuf pot avea efect termoizolant (calculabil). aceasta realizându-se în condiţii de siguranţă la nivelul învelitorii mascate. manufacturate Art.continuu sau semicontinuu. (2) Învelitorile celulozice vor fi prevăzute cu folie substrat (anticondens sau hidroizolantă). SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale. (2) Pentru snopi paie sau stuf: prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax de minim 20 cm şi maxim 30 cm (modulate funcţie de lungimea snopilor). dar vor fi etanşate suplimentar prin elemente de tinighigerie şi/sau cu membrane hidroizolante.231 66 . montată pe căpriori. Art.(3). în cazuri justificate. prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax funcţie de lungimea elementelor. (3) Doliile (dintre versanţi) realizate din elemente plane din lemn pot fi rotunjite sau nu. în acest caz învelitoarea va avea rol estetic. specific zonei. hidroizolantă). (5) Elementele de străpungere vor fi etanşate cu elemente de tinighigerie. cu măsurile suplimetare menţionate la pct. de bază. de minim 15 cm şi maxim 25 cm (funcţie de lungimea şiţei/şindrilei). fără a se pune problema de etanşeitate la scurgerea apei pe versant. care va cuprinde bariera contra vaporilor sub structura termoizolantă prevăzută sau sub învelitoarea propriu-zisă din snopi (poate fi o folie substrat. între şi/sau sub căpriorii de susţinere. Art. se por prevedea dolii în pantă. (2) Coamele secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite iar coama principală se va realiza cu depăşirea elementelor (peste linia de coamă) cu faţa văzută (ce depăşeşte coama) orientată spre direcţia vânturilor dominante. (2) Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub elementele suport ale învelitorii. conforme (1) Acoperişurile cu învelitori celulozice pot închide spaţii cu condiţionare sau fără condiţionare termică. în acest caz poate fi prevăzută o structură termoizolantă sau nu.228 Suportul învelitorilor (1) Pentru elemente plane din lemn: şipci.230 Spaţii interioare.

până la verticală.233 Rezistenţă mecanică şi stabilitate: pe conturul versanţilor. cu lambă şi uluc şi finlandeză) este de minim ½ din lungimea elementului. (4) Coşurile de fum (străpungeri calde) vor fi izolate şi asigurate împotriva iniţierii incendiului. b) şiţă în trei÷cinci straturi: panta minimă 50% (uzual 60%÷110%). elementele de învelitoare precum şi elementele de bordare vor fi ancorate/fixate întărit pentru a se preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt. zăpadă. (5) Nu se admite utilizarea altor combustibili fosili în afară de lemn/pelete din lemn. b) snopi din paie sau stuf cu argilă: minim 85%.6 m. maxim 200%. c) ⅓ pentru trei rânduri de elemente – admise pentru acoperirea spaţiilor închise. climatizate. pe minim 0. 67 . (3) Snopii se leagă pe astereală la partea superioară şi la minim ½ din lungime. şindrilă) (1) Panta: a) şiţă sau şindrilă în două straturi: panta minimă 60% (uzual 70%÷180%). c) pantele pot fi micşorate. până la verticală. recomandabil la ⅓ din lungime.234 Securitate la incendiu (1) Învelitorile din materiale celulozice sunt combustibile. cu lungimi de maxim 3. b) ½ pentru două rânduri de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor închise. poduri cu planşeu termoizolat). (2) Suprapunerea longitudinală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă (dreaptă. un element de învelitoare sprijină pe trei puncte pe elementele suport. cu etanşeitate redusă (ex. (2) Este necesar a se prevedea tratarea ignifugă.Elemente plane din lemn (şiţă. Art.232 Snopi din paie sau stuf (1) Panta: a) snopi din paie sau stuf: minim 100%. cu etanşeitate medie (ex. maxim până la verticală.: şoproane). semiânchise sau deschise. Art. gheaţă). (2) Suprapunerea snopilor va fi de minim ⅔ din lungime. SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale învelitorilor celulozice Art. maxim 100%. cu sistem dublu de şipci. cu prevederea minimă a unui rând suplimentar de snopi şi cu asigurarea etanşeităţii capetelor superioare ale snopilor. cu produse care să nu modifice aspectul natural al materialelor de învelitoare. se permit pante mai mari. faţă de cele indicate.: spaţii neclimatizate pentru depozitare sau de lucru. în general. în cazul în care se prevede un substrat hidroizolant pe astereală.0 m. (3) Suprapunerea transversală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă dreaptă poate fi: a) ¼ pentru un rând de elemente – admisă pentru acoperirea spaţiilor deschise. (3) Elementele suport şi structura şarpantei vor fi ignifugate. (4) Suprapunerea transversală pentru şindrilă cu lambă şi uluc: uluc cu adâncimea de minim 20 mm pentru învelitorile într-un rând şi de minim 15 mm pentru învelitorile în două rânduri.

nu se prevăd elemente de asigurare pentru accesul pe versant dar se vor prevede elemente (mascate) de ancorare. SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia învelitorilor celulozice Art. sănătate şi mediu: această cerinţă nu impune condiţii particulare pentru învelitorile din materiale celulozice. din motive de estetică. montarea şiţei se va executa în 2÷5 straturi suprapuse (numărul de straturi realizându-se prin suprapuneri laterale) iar a şindrilei se va executa în două straturi. asigurarea suplimentară sau dublarea acestora în cazul utilizării altor combustibili. se va avea în vedere posibilitatea dezvoltării unor vegetale (muşchi.239 Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice din şiţă sau şindrilă (1) Montarea şiţei sau şindrilei se va face în rânduri paralele cu streaşina sau coama.(6) Se vor prevede sisteme antiscântei speciale la evacuarea gazelor arse. Art.de regulă. Art. licheni) şi a unor insecte.238 Economia de energie (1) Învelitorile celulozice din şiţă sau şindrilă asigură o izolare termică nesemnificativă. Fig. funcţie de grosimea stratului de snopi.36: Exemplificare montare şiţă în două şi trei rânduri 68 . (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact semnificativ.236 Igienă. Art. (2) Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură o izolare termică semnificativă ce poate fi calculată.235 Siguranţă în exploatare: această cerinţă nu impune condiţii particulare. fierbinţi. exclusă utilizarea cărbunilor sau brichetelor din cărbune. Art. datorită grosimii minime a stratului de paie (>25 cm). se poate prevede termoizolare la nivelul planşeului podului sau termoizolare suplimentară sub învelitoare.237 Protecţia împotriva zgomotului (1) Învelitorile celulozice cu elemente plane din lemn nu asigură un indice de izolare la zgomot aerian şi de impact semnificativ. începând de la streaşină (poală) spre coamă.

partea vizibilă nu va fi mai mică de 9 cm. (3) La şiţă. în diferite sisteme (conform specificului local). de conformare sau de modalităţi de montaj funcţie de zona geografică. pot exista şi legături intermediare cu armare cu baghete din lemn. în funcţie de numărul de straturi prevăzute.240 Condiţii privind execuţia învelitorilor celulozice cu snopi din paie sau stuf: (1) Montarea snopilor se face în rânduri paralele cu streaşina. cu specificul local).(2) La şindrilă. elemente vor fi decalate la fiecare rând cu ½ din lăţime. (2) Primul rând de la streaşină se aplică cu capătul gros spre exterior şi retezat la nivel. începând de la streaşină (poală) spre coamă. în cel puţin două zone din lungime (1/5 de la capătul superior/gros şi la ½). retezate la nivel pentru creerea unui apareiaj orizontal (conform specificului local). snopii pot fi legaţi (cusuţi) din mai multe fascicule subţiri. (4) Suprapunerile longitudinale vor fi de minim ½. (4) Snopii se leagă pe structura suport cu sârmă zincată sau tradiţional. Snopii pot fi şi „cusuţi” pe structura suport. Art. se vor afla minim câte două şindrile. cu sfoară. (3) Snopii se aplică în rânduri paralele cu stratul superior decalat la ½ din lăţimea snopilor. (5) Fiecare element va fi fixat cu un cui. (5) La coamă snopii pot fi suprapuşi pe coamă sau suprapuşi pe coamă cu stratul superior aplicat peste versantul expus vânturilor dominante sau cu depăşirea coamei cu minim 10 cm (asemănător ca la şiţă sau şindrilă). 4/5 din lăţime. şiţa sau şindrila de pe versantul spre vânturile dominante. în câmp (în secţiune). straturile următoare se aplică cu capătul gros spre coamă. muchia ascuţită (lambă) se introduce în ulucul şindrilei alăturate. snopii se suprapun minim ⅔ din lungime (în secţiune să fie minim trei straturi de snopi). ¾. pe coamă se va monta un rând în plus (pot exista diferenţe dimensionale. care va străbate şi rândul inferior. cu rosturile paralele cu linia de cea mai mare pantă. suprapunerile fiecărei şiţe peste cea alăturată (pentru acelaşi rând) vor fi de ½. pe linia de cea mai mare pantă. capul cuiului va fi acoperit de rândul superior. ⅔. sistemele de execuţie ale învelitorilor din snopi variază funcţie de zona etnogeografică de situare a construcţiei. va depăşi coama cu minim 5 cm. în straturi succesive. (6) La coamă. în lungime. cu capetele subţiri libere (îndesate peste stratul inferior) sau invers. 69 .

37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din paie Fig.Fig.37: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din stuf 70 .

pentru acoperirea spaţiilor fără condiţionare termică. montate în planul învelitorilor din elemente plane suprapuse. profilate sau curbe montate pe sistem propriu de rebord precum şi luminatoarele tip ferestre de versant.VIII. elementele de vitraj vor avea acceaşi conformare şi geometrie (a profilaturii) cu cele de învelitoare. b) elemente de vitraj transparente sau translucide clasificate în 5 categorii funcţie de valoarea nominală a transmisiei luminii LT (LT ≥ 85%. 71 . într-un singur strat sau complexe cu unul sau mai multe straturi închise de aer.VII sau al învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane. unitare. din sticlă sau materiale polimerice. 65%>LT ≥ 50%. (4) Nu fac parte din prezentul normativ luminatoarele continue din elemente plane. toate acestea necesită un sistem de racordare etanşă la învelitoarea de câmp şi depăşesc planul învelitorii. plane sau profilate. având dimensiunile elementelor de învelitoare generală în care se intercalează.II şi/sau III. (2) Materiale de vitrare: a) sticlă presată.241. Elemente fixe de vitraj ale învelitorilor (pentru asigurarea unei iluminări naturale a spaţiilor interioare) sunt produse specifice diferitelor tipuri de învelitori sau cu utilizare exclusivă. Art. profilate longitudinal sau profilatamprentate ce pot fi montate local sau în benzi orizontale sau verticale în planul învelitorilor din panouri metalice profilate sau profilat-amprentate. LT<50%) Art. tabachere sau cupolete. prevăzute cu sistem propriu de rebord.CAPITOLUL X: Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj SECŢIUNEA 1: Obiect Art. (2) Elementele de vitraj din panouri polimerice profilate ce pot constitui învelitori exclusive. (3) Elementele de vitraj locale. b) sticlă securizată simplă sau armată.244 Categorii funcţionale: a) elemente de vitraj difuzante sau nedifuzante (după modul de percepţie a imaginii prin acestea).242 Tipuri de elemente de vitraj (1) Elemente de vitraj realizate din panouri polimerice.245 Caracteristici (1) Învelitori discontinue sau semicontinue. conform prevederilor Cap. elementele de vitraj au aceeaşi geometrie a profilaturii (şi amprenturii) cu cele ale panourilor metalice sau metalice profilate ce formează învelitoarea generală. punctuale. 75%>LT ≥ 65%. 85%>LT ≥ 75%. generale. transparente sau traslucide. conform cap.243 Sisteme de iluminare generală sau intercalată în învelitorile din panouri profilate (simplu sau complexe) situate. transparente sau translucide. SECŢIUNEA a 2-a: Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare Art. conform cap. de regulă în benzi în lungul liniei de pantă sau perpendicular pe aceasta (benzile pot avea lăţimea modulată la una sau mai multe lăţimi nominale ale panoului de vitraj şi lungimea modulată funcţie de distanţa dintre panele de susţinere (până la acoperirea întregului versant) sau sisteme de vitrare locale. Art. punctuale pentru iluminarea de gardă.

c) materiale polimerice transparente sau translucide (toate tipurile de elemente) din policarbonat (PCC), poliester simplu (PES) sau armat (PAS), polimetacrilat de metil (PMM), policlorură de vinil (PVC), etc., natur sau protejate cu diverse pelicule sau filme subţiri. (3) Grosimi: pentru produsele polimerice, în general, de la 0,8 mm la 1,7 mm, funcţie de materialul polimeric din care sunt fabricate, produsele din sticlă au grosimi similare cu elementele de învelitoare în care se intercalează. Art.246 Prevederi generale privind pozarea/montarea (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple sau multistrat) se montează pe sistemul suport de rigle, similar cu cel al panourilor metalice sau nemetalice profilate sau profilat-amprentate; (2) Elementele de vitraj tip locale, punctuale, se montează şi fixează pe sistemul suport de rigle, similar cu învelitorile din elemente plane, polimerice, suprapuse sau cu învelitorile din ţigle/olane; (3) Elementele de vitraj vor fi însoţite, de regulă, de produsele specifice pentru asigurarea montajului/fixării. Art.247 Panta: (1) Panta elementelor de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate, de regulă este similară cu panta învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, cu conformare similară; (2) Panta elementelor de vitraj locale, punctuale este cea corespunzătoare elementelor plane sau tip ţiglă, similare tipo-dimensional; (3) Panta elementelor de vitraj este indicată de producător funcţie de modul de pozare/montare şi trebuie să corespundă pantei elementelor de învelitoare în care se intercalează. Art.248 Ambalare, transport (1) Ambalarea elementelor de vitraj din panouri profilate se face paletizat sau containerizat; (2) Ambalarea elementelor de vitraj locale, punctuale se face pachetizat.

SECŢIUNEA a 3-a: Niveluri de performanţă
Art.249 Nivelurile de performanţă calitativă (definite pentru produsele din materiale polimerice în SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare”, SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS); Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)”. (1) Menţinerea calităţilor fizico-mecanice şi aspectului sub acţiunea factorilor şi agenţilor de mediu (condiţii nominale, moderate), în special sub influenţa radiaţiilor infraroşii şi ultraviolete precum şi a rezistenţei la impact; (2) Menţinerea în timp a nivelului transmisiei luminii.

SECŢIUNEA a 4-a: Prevederi conceptuale
Art.250 Elementele de vitrare sunt utilizabile la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare şi a categoriei de importanţă a clădirii. Art.251 72

Configuraţia acoperişului: conform prevederilor enunţate pentru învelitorile din panouri profilate, din elemente plane suprapuse sau din elemente tip ţigle sau olane, de regulă, cu versanţi plani; elementele de vitrare din panouri profilate permit curburi, conform indicaţiilor producătorului. Art.252 Suportul învelitorii (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate se montează pe suport din rigle cu suprafaţa de reazem/contact de minim 50 mm lăţime; fixarea se face conform indicaţiilor producătorului, cu mijloace mecanice (şuruburi autofiletante, autotarodente, cuie speciale, etc.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare, căpăcele protecţie); (2) Elementele de vitraj locale, punctuale, se montează pe suport din rigle, similar cu fixarea elementelor plane suprapuse sau a celor tip ţigle sau olane. Art.253 Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare (1) Elementele de vitraj din panouri profilate sau profilat-amprentate (simple într-un strat) şi elementele locale, punctuale vor închide spaţii fără condiţionare termică închise sau deschise; (2) Elementele de vitraj bistrat sau multistrat, profilate vor închide, de regulă, spaţii condiţionate termic.

SECŢIUNEA a 5-a: Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj
Art.254 Panta minimă şi maximă: conform precizărilor producătorului în concordanţă cu pantele învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate). Art.255 Pozarea, suprapunerea elementelor de vitraj: conform precizărilor producătorului şi, unde este cazul, în concordanţă cu profilaturile (geometria) învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate).

SECŢIUNEA a 6-a: Condiţii particulare de calitate corespunzătoare cerinţelor esenţiale ale elementelor de vitrare
Art.256 Rezistenţă şi stabilitate: se pun condiţiile particulare specifice învelitorilor în care sunt cuprinse sau cu care se aseamănă. Art.257 Securitate la incendiu: elementele de vitraj din materiale polimerice sunt, de regulă, combustibile, degajă gaze nocive la ardere şi produc picături fierbinţi sau arzânde; cele din sticlă la temperaturi înalte se pot sparge şi produc cioburi; Art.258 Siguranţă în exploatare (1) Asigurarea accesului la elementele de vitraj, pentru întreţinere; (2) Asigurarea la spargere a vitrajului (unde este cazul); (3) Asigurarea împotriva efracţiei; (4) Asigurarea etanşeităţii la apă, aer şi praf, în special la elementele ce închid spaţii condiţionate termic; (5) Prevederea, după necesităţi, la elementele de vitraj dublustrat sau multistrat, cu elemente de ocultare. Art.259 Igienă, sănătate şi mediu:această cerinţă nu impune condiţii particulare faţă de cele prevăzute 73

la Art.18.(4). Art.260 Protecţia împotriva zgomotului: asigurarea protecţiei împotriva zgomotului aerian, în special la elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic, funcţie de produs şi de alcătuirea sa. Art.261 Economia de energie (1) Elementele de vitraj într-un singur strat nu asigură izolare termică; (2) Elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic vor fi concepute în minim două straturi (cu minim un strat de aer închis).

SECŢIUNEA a 7-a: Principii privind execuţia
Art.262 Execuţia se va realiza conform prevederilor producătorului şi conform prevederilor enunţate pentru tipurile de învelitori în care sunt cuprinse (intercalate) sau cu care se aseamănă.

74

Anexa 1 1. Referinţe tehnice şi legislative Nr. Acte legislative Crt. 0 1 1. Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor 2. pentru construcţii, cu completările şi modificările ulterioare 3. Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului administraţiei şi internelor nr.1822/394/2004, cu modificările şi completările 4. ulterioare „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” 5. HG 28/2008 privind documentaţia tehnico-economică Ordin MLPAT nr.9/N/15.03.1993 „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în 6. construcţii” 7. Legea 319/2007 privind securitatea şi sănătatea în muncă Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor 8. 9. 10. Nr. Crt. 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Ordinul MTCT şi MAI 1822/2004 „Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele temporare sau mobile Reglementări tehnice 1 „Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri” „Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor” „Norme generale de protecţia muncii”/2000, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii „Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţia muncii”, aprobat cu Ordinul nr.225/1995 „Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora” – C300-1994 „Norme generale de apărare împotriva incendiilor” nr.163-2007 P100-1/2006 „Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri” P100-3/2008 „Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente” CR1-1-3-2005 „Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor” NP082-2004 „Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea vântului” NP005-2003 „Normativ privind proiectare construcţiilor din lemn” C125-2005 „Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri” C107/0-2002 „Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” C107-2005 „Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie ale clădirilor”

Publicaţia 2 MO nr.12/1995 MO nr.487/2007 MO nr.933/2004 MO nr.90/2005

MO nr.48/2008 MO nr.646/2006 MO nr.633/2006; Ord.187/2010. MO nr.90/2005 MO nr.252/2006 Publicaţia 2 Ord.607/2003 MO P.I bis 776/2003 P 118-O 27/N/1999 Ord.508 şi 933/2002 MO nr.189/1995 Ord.20/N/1994 MO nr.216/2007 MOnr.803bis/2006 MOnr.647bis/2009 MOnr.198bis/2006 MO nr.349/2005; MO nr.784/2005 MO nr.671/2003 MOnr.460 bis/1995 MO nr.1124bis/2005

75

încărcări din exploatare pentru construcţii. 4. Specificaţie de produs şi metode de încercare SR EN 492:2005/A1:2006 şi SR EN 492:2005/A2:2007 „Plăci de fibrociment tip ardezie şi accesorii. Specificaţie pentru produse autoportante de tablă de oţel. Pasarele. Specificaţii de produse şi metode de încercări” SR EN 544:2006 “Şindrile bituminoase cu armături minerale şi/sau sintetice. 9. instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Proiectare. 17. 5. Definiţii şi specificaţii de produs” SR EN 539-1:2006 „Ţigle di argilă arsă pentru acoperiri discontinue. 2. 13. Anexă naţională” SR ENV 1187:2003 (metodă de încercare a acoperişurilor la expunerea la foc exterior) SR EN 13501-5+A1:2010 (clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţii. proiectare şi calcule” SR EN 1991-1-1:2004 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. 18. 0 1. Specificaţii de produs şi metode de încercare” SR EN 534+A1:2010 „Foi bitumate ondulate. Partea 1-1: Acţiuni generale. 21. Partea 1: Încercarea impermeabilităţii” SR EN 539-2:2006 „Ţigle din argilă arsă pentru acoperiri discontinue. 14. Specificaţie de produs şi metode de încercări” SR EN 12467:2006 „Plăci plane din fibrociment. Partea 2: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire etanşe” SR EN 516:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitori de acoperiş. încărcări utile pentru clădiri” SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 şi a SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 „Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Proiectare. greutăţi proprii. 3. Greutăţi specifice.15. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice. Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe” SR EN 15287-2:2008 „Coşuri de fum. Specificaţii de produse” 76 . instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. greutăţi proprii.111-2004 „Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” MO nr. 8. Partea 1-1: Acţiuni generale. Partea 3: Sistem de evacuare a apelor meteorice. 6. 20. Standarde 1 SR EN 14964:2007 „Substraturi rigide pentru învelitoare de acoperiş cu montare discontinuă. Determinarea caracteristicilor fizice. 15. 16. 22. 11. Crt. Cârlige de siguranţă pentru acoperiş SR EN 508-1:2008 „Produse pentru învelitori de acoperiş din foi metalice. Instalaţii pentru acces pe acoperiş. 19. Greutăţi specifice. podine. GP. Definiţii şi caracteristici” SR EN 12056-3:2002 „Reţele de evacuare gravitaţională din interiorul clădirilor. în baza rezultatelor încercărilor de expunere la foc exterior) SR EN 15287-1+A1:2011 – Coşuri de fum. trepte” SR EN 517:2006 „Accesorii prefabricate pentru învelitoare de acoperiş. 7. 12.441bis/2005 Nr. aluminiu sau oţel inoxidabil” SR EN 494:2005/A1:2006. 10. Partea 2: Încercarea rezistenţei la îngheţ” SR EN 490:2005 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. SR EN 494:2005/A2:2007 şi SR EN 494:2005/A3:2007 „Plăci profilate şi accesorii de fibrociment. Specificaţii de produse şi metode de încercare” SR EN 12326-1:2004 „Produse din ardezie piatră pentru învelitori şi placări discontinue. Partea 1: Specificaţii de produs” SR EN 12326-2:2001/A1:2004 „Produse din ardezie şi piatră pentru învelitori şi placări discontinue” SR EN 1304:2005 „Ţigle şi accesorii din argilă arsă.

0 24. Metode de încercare” SR EN 1013-1:2001 „Plăci profilate transparente de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. 25. Partea 1: Cerinţe generale şi metode de încercare” SR EN 1013-2:001 „Plăci profilate de material plastic pentru învelitoare de acoperiş monostrat. 77 . Partea 3: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policlorură de vinil (PVC) şi Partea 4: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de policarbonat (PC)” 26.23. Partea 2: Cerinţe specifice şi metode de încercare pentru plăci de răşină poliesterică armată cu fibre de sticlă (PAS). Specificaţii de produse” 1 SR EN 491:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi. SR EN 490:2005/A1:2006 „Ţigle şi accesorii de beton pentru învelitori de acoperiş şi placări de pereţi.

1 100.Anexa 2 Corespondenţa între pantă (cm/m).0 103.8 115.4 116.0 134.6 122.0 128.5 101.0 197.4 156.2 172.8 30 35 40 45 50 57.2 200 250 280 Măsura unghiului (grade/minute/secunde) 2º 5º 8º 11º 14º 15º 16º 19º 21º 24º 26º 30º 30º 34º 38º 41º 45º 50º 54º 59º 60º 63º 68º 70º 51’ 42’ 31’ 18’ 02’ 00’ 42’ 17’ 48’ 13’ 33’ 00’ 57’ 59’ 39’ 59’ 00’ 11’ 27’ 32’ 00’ 26’ 12’ 20’ 45” 40” 50” 35” 10” 00’’ 00’’ 20’’ 10’’ 40’’ 50’’ 00’’ 50’’ 30’’ 40’’ 20’’ 00’’ 40’’ 45’’ 40’’ 00’’ 00’’ 00’’ 50’’ Lungimea pantei (cm/m) 100.3 78 .4 105.6 269.0 103. măsura unghiului şi lungimea pantei pentru 100 cm proiecţie orizontală a acoperişului: Panta (%) (cm/m) 5 10 15 20 25 26.7 60 70 80 90 100 120 140 170 173.0 223.9 107.7 109.5 104.2 293.2 200.6 111.0 102.5 141.

0 Diametrul caracteristic al picăturii-mm 0. Condiţii generale În tabel sunt indicaţi informativ categorii de factori şi agenţi de mediu cu niveluri de severitate: Factor de mediu Agenţi de mediu-UM a. Condiţii particulare Se indică aspectele particulare de caracterizare şi exemplificare a factorilor şi agenţilor de mediu: II.5 0. 5. definiţi prin niveluri de severitate posibile.5. 30000. -10. 3.temperatura picăturilor.5. 0. 40. 1. 75.3. 175 0. • • • • b. 0. Ploaie: se caracterizează prin următorii parametri fizici: . +60.25-1 1-2 79 . 100 0. 3. 1. 1.55. grindină-energ de impact: J. -20. 30. 0. zăpadă transportată (intensitate): kg/m2/s. 3. 100 II.6.5. 20. 50. • • CLIMĂ: temperatură: temperaturi scăzute: ºC. +100. 50. 0. . 20. 0 +20.01.3. 0. 3. 3. radiaţie solară (efecte termice) intensitate: W/m2 SUBSTANŢE CHIMICE ACTIVE: mg/m³: sare marină dioxid de sulf hidrogen sulfurat oxizi de azot amoniac clor acid clorhidric acid fluorhidric SUBSTANŢE MECANIC ACTIVE: sedimentare pulberi. -15. 15. 250. 1120. 0. 5.1. 0. 3 0.1. 2. +40.03. 30. încărcare statică (aglomerare): KPa.5. umiditatea relativă a aerului: %.5-1 Viteza de cădere-m/s 0. 300 0. 0. 10. 20. complexe şi compuse dintr-un număr de factori de mediu cu agenţii corespunzători. 30.01. 2. 40. 1. 0. 0. .5. 1. 80 0.distribuţia diametrului picăturii. 0. 0. 1 1. 500. 1000. 30. 1. viteza de sedimentare – mg/m2/h. 15. 2. 20. presiune vânt: KPa. viteza de şiroire a apei: m/s. 0.Anexa 3 Condiţii de mediu Condiţiile mediului exterior. 10. 10. 150. 35. 0. 20.3. 5 0. 10.1.1.01.1. temperaturi ridicate: ºC. +85. 10. 1000. 10. 700. 0. 10.5. 100. 3. 1. 60. I. precipitaţii: intensitatea (debitul) ploii: l/m2/minut. 0.3. în general.01. 20.distribuţia vitezei de cădere. 300. 40000. Caracteristicile ploii (de la medie până la lunga durată) Tipul de ploaie Ploaie uşoară Ploaie moderată Intensitatea limită superioară-l/h 1. 3. • • • • • • • • c. 100.003.5. 3. 0. ce trebuiesc consideraţi funcţie de zona de situare a construcţiei (învelitorii).1-0. . 40. +120.5. 300.01. 10. 40.intensitatea ploii. 0. 0. 3. 100. Niveluri de severitate -35. 30.1. la care sunt expuse învelitorile sunt.0 4.3. 1.1. 5. 3. variaţie de temperatură: ºC/minut. 0. 1. 85. 5. 1. 0. 1. -5. 0. -25. 10. 1. 1.

. atinge de la 200 kg/m3 la 400 kg/m3. în aceste condiţii particulele fine pot pătrunde prin fante sau prin îmbinări. exemplificare Înălţimea deasupra solului m 10 1 0. Zăpada: densitatea zăpezii căzute pe suprafeţe prezintă mari variaţii: . .densitatea. eroziunea materialelor se produce în condiţia în care praful şi nisipul sunt combinate la curenţi de aer cu viteză mare şi/sau durate mari de acţionare. . Fluxul orizontal de zăpadă funcţie de înălţime. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m3.5 0. Viteza de cădere se determină cu formula: V = 5.1 Fluxul orizontal de zăpadă g/m2sec 310 560 800 3000 II. exemplificare Zonare Concentraţie 80 .energia de impact. .Praf-nisip: principalul constituent al nisipurilor şi prafurilor prezente în natură este cuarţul. Caracteristicile boabelor de grindină (pentru diametre peste 20 mm. în mm Energia de impact este calculată funcţie de masa şi viteza de cădere.Zăpada proaspăt căzută are o densitate variind între 70 kg/m3 şi 150 kg/m3.2.viteza de cădere.16 d unde V = viteza de cădere.3. iar densitatea unei zăpezi vechi. în m/s d = diametrul boabelor.diametrul. . o nisip: de la 150 µm până la 1000 µm. Grindina: se caracterizează prin următorii parametri fizici ai boabelor de gheaţă: .Zăpadă transparentă: este o combinaţie de vânt cu zăpadă. tasate. Concentraţii caracteristice de praf şi nisip.Dimensiunea particulelor-Caracterizare: o praf fin: până la 75 µm.Ploaie intensă Ploaie puternică Aversă 15 40 100 1-2 2-5 3 2-4 4-7 6 II.4. Se iau în considerare boabele de grindină cu dimensiuni mari ce au efect distrugător. exemplificare Diametru mm 20 50 60 70 80 90 100 Masa g 4 59 102 162 241 344 471 Viteza de cădere m/s 23 36 40 43 46 49 52 Energia de impact J 1 39 81 151 257 411 627 II. o praf grosier: de la 75 µm până la 150 µm.

o prin atracţie electrostatică. exemplificare Zonare Rurală şi suburbană Urbană Industrială Sedimentare de praf şi nisip mg/m2/ oră 0.4-15 15-40 40-80 . . o transport în interior prin agitaţie termică a aerului. o prin sedimentare pe suprafeţe acoperite.Sedimentarea prafului şi nisipului se poate produce: o prin sedimentarea în aer stagnant (staţie). o prin captare în deschideri înguste.Rurală şi suburbană Urbană Industrială µg/m3 40-110 100-450 500-2000 Sedimentare de praf şi nisip. o pompare la interior prin dilatare şi compresie termică a aerului sau prin variaţia presiunii atmosferice. 81 .Pătrunderea prafului şi nisipului poate să apară astfel: o transport în interior prin circulaţie forţată a aerului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful