CAPITOLUL I SITUAŢIA AGRICULTURII ŞI A SPAŢIULUI RURAL

1.1.Prezentare generală a agriculturii

1.1.1. Potenţial funciar Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 mil. ha (61,7 %), din care 9,4 mil. ha reprezintă teren arabil.ce suprafaţa agricolă, România se găseşte pe locul 7 în Europa, după Spania, Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Polonia, iar ca suprafaţă arabilă România se găseşte pe locul 5 în Europa,după Spania, Franţa, Germania şi Polonia. Repartiţia fondului funciar după modul de folosinţă, arată faptul că terenul arabil ocupă cca. 64% din suprafaţa agricolă, ceea ce reprezintă o treime din suprafaţă, 4,8 mil. ha sunt ocupate cu păşuni şi fâneţe, iar viile şi livezile reprezintă cca. 3%.
Tabelul 1. Fondul Funciar, după modul de folosinţă

Specificare Suprafaţa totală a fondului funciar: Suprafaţa agricolă, din care: Arabil Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole Păduri şi alte terenuri cu vegetaţtie forestieră Construcţii, drumuri, ape, altele Sursa: Anuarul statistic al României, 2007 4

Date la sfârşitul anului 2006 mii ha 23839,1 14731,0 9434,6 3334,4 1524,9 223,7 213,4 6754,7 2373,4

152 exploataţii agricole înregistrate la finele anului 2005. a unităţilor administrativ teritoriale. ceea ce impune necesitatea comasării acestora în exploataţii cu suprafeţe mai mari.256.2. a gospodăriilor individuale precum şi suprafeţele aflate în exploatarea acestora se prezintă astfel: din totalul de 4.4 2. Structura exploataţiilor agricole Situaţia exploataţiilor agricole cu personalitate juridică.701.1 269.102.1.La sfârşitul anului 2006. Această situaţie urmează să fie reglementată prin politica de comasare a terenurilor agricole care este necesară pentru a răspunde şi sarcinilor referitoare la finalizarea reformei proprietăţii funciare precum şi la stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial şi formarea clasei de mijloc în spaţiul rural. Situaţia utilizarea suprafeţelor agricole după tipul proprietăţii Exploataţii Total Statut juridic exploataţii agricole (număr) agricole care utilizează suprafaţa agricolă (număr) Total Exploataţii agricole individuale Unităţi cu personalitate juridică 4. a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice.3 2.237.018. proprietatea agricolă privată însuma 95. Unul din factorii care îngreunează obţinerea de performanţe în agricultură îl reprezintă fărâmiţarea proprietăţii în parcele de dimensiuni mici (sub 3 ha).804.152 4.889 (99.2 3.1 263.683.889 4.2 18.3 Sursa: Anuarul statistic al României. în număr de 4. 2007 5 .3 9. Tabelul 2.906.121.27 % din suprafaţa agricolă totală şi era constituită din proprietatea privată a statului.6%) au fost exploataţii agricole individuale.263 17.404 13.263 unităţi cu personalitate juridică au exploatat restul de 35% din suprafaţă.103.1 Suprafaţa agricolă utilizată (ha) pe o exploataţie Suprafaţa agricolă medie utilizată (ha) pe o exploataţie care utilizează teren agricol 3.843 4.237.256. cărora le aparţin 65% din suprafaţa agricolă utilizată. 1. pentru a se putea trece la o agricultură performantă. iar 18.247 4.

micii dar numeroşii proprietari de teren agricol sunt încurajaţi să vândă sau să arendeze terenul deţinut. măsură importantă în mecanismul de comasare a marilor suprafeţe agricole care va permite desfăşurarea unei activităţi agricole eficiente. 23. bunăstarea unei părţi semnificative a populaţiei rurale depinde considerabil de nivelul de profitabilitate al fermelor.2 ha/fermă fiind exploatate în medie de către fermele individuale şi 269. Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă. S-a iniţiat programul privind renta viageră agricolă. de aceea. astfel încât să reziste concurenţei europene. ei obţinând 100 euro/ha vândut/pe an sau 50 euro/ha arendat/an. Există mari diferenţe între suprafaţa medie a exploataţiei individuale în România şi cea a fermelor din UE. care produc în principal pentru autoconsum. La începutul anului 2007.3 ha/fermă de către unităţile cu personalitate juridică. 2. creşterea fiind semnificativă comparativ cu numărul de cereri înregistrate în anii anteriori: 814 cereri înregistrate pentru anul 2005. Structura şi numărul exploataţiilor agricole funcţie de statutul lor juridic 6 . În plus. 19 ha/fermă. 1.627. Fig. comercializând pe piaţă o mică parte din produsele obţinute.700 cereri înregistrate pentru anul 2006.Suprafaţa agricolă medie utilizată a fost de 3. fermele de subzistenţă au acces dificil la alte surse de venituri şi. Prin acest program.4 ha/exploataţie. numărul cererilor de solicitare a rentei viagere a ajuns la 37. de cca.

s-au derulat Programul naţional de investiţii în noi ferme zootehnice şi vegetale şi de consolidare a celor existente. adresat cu prioritate familiilor de tineri şi Programul de susţinere a fermelor familiale care au minim trei vaci. Având în vedere necesitatea modernizării zonei rurale şi interesul sporit al beneficiarilor pentru acest aspect. A crescut numărul întreprinderilor mici şi foarte mici. program în cadrul căruia. Guvernul României a aprobat asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD. Prin Programul Fermierul.Numărul mare al exploataţiilor de subzistenţă sau semisubzistenţă constituie principala problemă pe care agricultura românească trebuie să o rezolve în cel mai scurt timp (Fig. motocositori. cu o valoare totală eligibilă declarată în cererea de finanţare de 311. 86%) sunt microîntreprinderi cu mai puţin de 10 angajaţi. În ceea ce priveşte situaţia întreprinderilor agricole. cu termen final de depunere a proiectelor la sfârşitul anului 2006. pentru achiziţionarea de utilaje (tancuri pentru răcirea laptelui. s-a creat posibilitatea angajării în totalitate a fondurilor alocate prin Programul SAPARD pentru perioada 2000-2006. Se constată astfel ca majoritatea întreprinderilor agricole (97%) dispun de puţin personal angajat. tocători de furaje.). în 2006 se constată o creştere cu 6% faţă de 2005 a numărului întreprinderilor agricole în general. încă din primul semestru al anului 2006. Cea mai mare parte a întreprinderilor agricole (aprox. efortul bugetar a fost orientat către susţinerea investiţiilor în mediul rural. Astfel.2 milioane euro. formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural. În acest sens. În timpul perioadei de raportare a continuat implementarea în ritm susţinut a programelor de dezvoltare rurală finanţate din fondul SAPARD şi Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă. stimularea participării băncilor şi dezvoltarea competenţelor lor pentru creditarea agriculturii. 1. Pentru stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial. standuri şi aparate de muls.). generatoare de curent. în perioada 2005-2006 au fost depuse 1001 proiecte. ca un instrument având menirea de a cofinanţa proiectele de investiţii eligibile conform standardelor SAPARD şi pentru care a fost epuizată finanţarea comunitară. în timp ce numărul întreprinderilor mijlocii şi mari a rămas la acelaşi nivel. 7 . etc. La acestea se adaugă întreprinderile mici şi mijlocii în jur de 1600. care au între 10 şi 49 angajaţi.

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură Ponderea de 30.1. de la 40. tendinţa care se menţine în continuare. ingineri şi tehnicieni. dinamica ponderii populaţiei ocupate în agricultură arată o tendinţă de scădere treptată a acesteia. 50 40 30 % 40.3. dintr-un total al populaţiei ocupate de 9.7 32 31. din cele peste 13 mii ferme agricole 8 .care să absoarbă forţa de muncă mai tânără eliberată de agricultură. De peste 15 ani rata de ocupare a populaţiei rurale înregistrează o scădere. vânătoare şi silvicultură activau 2. La sfârşitul anului 2006. având la bază două cauze:  Retragerea multor persoane vârstnice din agricultură  Absenţa investiţiilor rurale .9 20 10 0 2002 2003 2004 Anul 2005 2006 Fig.9 36.9 % în anul 2005.1. în agricultură. Populaţia ocupată în agricultură Ponderea populaţiei ocupate în agricultură în România este mult mai mare decât media din statele UE 25.84 milioane persoane.5 % din totalul populaţiei ocupate. 2.313 milioane persoane. ceea ce reprezintă circa 30.2 34.servicii şi mica industrie . Deşi forţa de muncă în agricultura României este în continuare una dintre cele mai numeroase din Europa. la care se adaugă lucrători specializaţi în agricultură.9% în anul 2001 la 31.5% din populaţia activă este reprezentată în special de lucrători pe cont propriu în cele peste 4 milioane de exploataţii individuale.

astfel încât să fie promovată creşterea productivităţii muncii şi să se realizeze diminuarea forţei de muncă ocupate în agricultură pe baza eficienţei. se constată o îmbătrânire a forţei de muncă din agricultură. prin politica sa şi prin elaborarea de acte normative în concordanţă cu legislaţia comunitară.1 17. peste jumătate din aceasta.9 18. pe grupe de vârstă în anul 2006 9 . aparţine grupelor de vârstă de peste 45 de ani. Primul segment fiind îndreptat către autoconsum.1%. înfiinţarea grupurilor de producători şi a investiţiilor în tehnologie agricolă. MADR. în timp ce tinerii reprezintă doar 30% din populaţia care trăieşte şi munceşte la sate. Astfel. Structura populaţiei ocupate în agricultură.4 15.3 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 peste 65 Grupa de vârstă Fig.comerciale. % 25 20 15 10 5 0 19. respectiv 52. încurajează constituirea de noi societăţi cu caracter comercial. 3. În ceea ce priveşte populaţia ocupată în agricultură pe grupe de vârstă. Dirijarea prin reconversie profesională şi diversificarea economiei în spaţiul rural este soluţia Guvernului României în prezent şi în perspectiva integrării noastre europene.9 10.4 18.

orzul şi orzoaica de toamnă cu 150 mii ha.3 255.7 3738. rapiţă pentru ulei şi legume de câmp. În anul 2007.8 2520.4 2007 7939.1.8 5.6 30 539. fapt datorat în mare parte acordării unei atenţii sporite acestor culturi prin acordarea sprijinului diferenţiat în cadrul schemelor PNDC.6 505. pentru unele din acestea.7 484.1 283 239.4 110.3 1340.7 1079.5 Sursa: Anuarul statistic al României.6 3624.6 2144.6 312.5 10390.9 912. la circa 35 % la floarea-soarelui sau la circa 67 % la legume.6 212.1 798.9 346.1 25.2 1917. Au crescut suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui. soia.7 2496. astfel încât în 2006 se constată o scădere a suprafeţelor însămânţate cu cerealele.4 2005 19345.8 2006 15759.7 107.4 2029. Grâul cu aproape 500 mii ha. faţă de anul 2006.4 3179.4 1526.2 284.1.9 1152.1 190.1 28.4 352.1 377.4 3729.0 280.8 143.8 729. datorita secetei excesive din perioada 2006-2007.9 8986 18.6 2006 5114. Sitiuaţia suprafeţelor şi producţiilor din sectorul vegetal Suprafaţa (mii ha) Producţie totală (mii t) 2007 4638. Sectorul vegetal suprafeţe şi producţii Tabelul 2.2 3930.1 344.7 190.8 278. acestea situându-se la circa 50% la cereale total. 2007 Date operative MADR Caracterul preponderent cerealier al structurii culturilor a început să fie redimensionat. porumbul cu peste 100 mii ha.6 214.4 803.1 340.5 7389.9 971 87.9 266.6 113.c.8 772.8 331.5 SPECIFICARE 2005 CEREALE – TOTAL.3 189.SOARELUI RAPIŢĂ ULEI SOIA SFECLĂ DE ZAHĂR CARTOFI TOTAL LEGUME de câmp şi solarii VII PE ROD 5865.6 196.9 4138.3 5561. GRÂU + SECARĂ ORZ SI ORZOAICA OVĂZ PORUMB + SORG OREZ FL. producţiile realizate au fost mult reduse.5 2798.5 879.8 2630 3.2 175.2 354.6 991. 10 .9 8. sfecla de zahăr. d.4.4 14.2 544.8 39.1 190.9 147.2 4015.

Un rol important îl deţin culturile destinate producerii de biodiesel şi bioetanol: rapiţă. este ca mărime. calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor tipurilor de benzină şi motorină folosite în transporturi. Prezentare generală a spaţiului rural România se bucură de un potenţial de dezvoltare important. Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribuţiei în teritoriu. România promovează investiţiile străine şi naţionale în industria producătoare de astfel de combustibili. Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital.1% din populaţie (la 1 iulie 2005. după Polonia. zonele rurale din România acoperă 87. Ţinând cont că România trebuie să asigure un procent minim de biocarburanţi sau alţi carburanţi regenerabili introduşi pe piaţă. această măsură fiind în acord cu strategia de la Kyoto şi liniile directoare ale UE. populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat. însă nefolosit. În acest sens. plante oleaginoase. pentru creşterea competitivităţii producătorilor agricoli şi a producţiei agricole la cerinţele europene 1. România. Cu o suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori. Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli a urmat strategia Politicii Agricole Comune privind acordarea de plăţi directe. de 5. pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din UE.7 milioane de locuitori. din producţia internă. conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică ). unde aşezările rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă. cuprinzând 45. producătorii agricoli din sectorul vegetal au fost susţinuţi prin subvenţionarea seminţelor şi materialului săditor certificate oficial. condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice. Conform definiţiei din legislaţia naţională. şi anume. Începând din anul 2005. Investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătăţite. ca alternativă faţă de concentrările urbane.2. Ea reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene. ponderea populaţiei rurale din România reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din UE. au fost stabilite modalităţile de implementare. 9. într-o 11 .1% din teritoriul ţării.75% până la finele anului 2010. Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie. porumb.

8% din suprafaţa totală a ţării) în anul 2005. iar păşunile şi fâneţele deţin ponderi importante (22. printr-o bună stare de conservare a resurselor naturale de sol şi apă. însă îşi păstrează structura socială şi modul tradiţional de viaţă. Având o suprafaţă agricolă de 14.2%). Spaţiul rural românesc se caracterizează prin resurse naturale aflate într-o stare de conservare în general bună. prin care au ajuns la un standard excelent şi un potenţial economic important.4% din suprafaţa arabilă a ţării (INS – Anuarul Statistic al României. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole este arabilă (63. Cu toate acestea.2 mii ha (sau 61.8% şi respectiv 10. Este estimat că ecosistemele naturale şi semi-naturale reprezintă 47% din teritoriul naţional şi au fost identificate pe teritoriul României 52 de eco-regiuni. 2006). prin varietatea peisajelor tradiţionale şi printr-o remarcabilă diversitate biologică.9%) . reprezentând 3. Podgoriile şi livezile. România deţine un mediu natural în cadrul căruia se integrează vaste arii rurale care se remarcă.5% din PIB în 2005 (USDA – FAS 2006). capacităţile de procesare şi cadrul legal şi legislativ pot limita acest potenţial. 1. infrastructură. De asemenea. sectorul contribuie cu peste 9% la exporturile ţării. asociat unei diversităţi de habitate şi ecosisteme. în acelaşi timp. având un istoric de gospodărire eficace. Având în vedere faptul că suprafaţa optimă acoperită cu pădure pentru România este de 32% şi faptul că industria lemnului nu lucrează la capacit ate. printr-un nivel ridicat de biodiversitate. Deşi zone semnificative din suprafaţa agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate. condiţiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităţilor agricole de producţie în regiunile de sud şi de vest ale ţării. Delta Dunării (a doua ca mărime din Europa). Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa. România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.5% şi respectiv. reprezintă restul de 1. România are o moştenire naturală unică reprezentată în principal de Munţii Carpaţi (65% din eco-regiunea Carpaţi) şi de către una dintre cele mai importante zone umede din Europa. 12 .mică măsură.741. aspectele legate de retrocedarea terenurilor. capitalul uman. la creşterea economică. inclusiv pepinierele. viitorul apropiat aduce provocări serioase: menţinerea acestor valori naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice. În prezent. putem spune că sectorul dispune de un potenţial important pentru a contribui la creşterea economiei naţionale şi la dezvoltarea spaţiului rural. în general. de păduri şi de peisaje agricole valoroase dar.

În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor naturale şi sociale de care dispune România. culturii. salinizarea. seceta. Sectorul este afectat de lipsa organizării.000 ha de păduri virgine se află localizate în România. acesta prezintă un potenţial considerabil care nu este suficient exploatat. dezvoltare şi inovare pentru turismul românesc. 13 . pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul rural (acolo unde este posibil). reflectând şi alţi factori de mediu (în special clima) ce influenţează cultura plantelor. a specialităţilor culinare şi a băuturilor precum şi diversitatea resurselor turistice rurale oferă potenţial pentru dezvoltarea acestui sector. reprezintă un bun indicator al solurilor cu conţinut ridicat de humus.Merită menţionat faptul că 30% din populaţia Europei de carnivore mari şi aproximativ 300. balanţa negativă a apei în sol sau gleizarea. În Munţii Carpaţi şi Delta Dunării se regăsesc o serie de specii endemice. printre care se află şi o serie de specii de interes comunitar. prin care se vor derula fondurile comunitare destinate dezvoltării rurale. acidifierea sau alcalinizarea şi compactarea afectează foarte mult fertilitatea acestora. Diversitatea de specii şi habitate şi varietatea peisajelor rurale tradiţionale sunt o rezultantă a restructurării agriculturii (trecerea în ultimii 16 ani de la un număr mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodării familiale de dimensiuni mici). este centrat pe aspecte-cheie precum: . ospitalităţii înnăscute a locuitorilor din mediul rural. precum şi de creare de servicii turistice moderne şi competitive.Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii. Este necesar un proces de modernizare. ariilor semi-naturale vaste. Conservarea tradiţiilor. România dispune de soluri de bună calitate . exprimată prin notele de bonitare ale acestora. în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone. ceea ce oferă posibilităţi de dezvoltare a spaţiului rural. precum şi a industriilor procesatoare aferente. a reîntoarcerii la un tip de agricultură tradiţională şi implicit a aplicării de practici extensive. Turismul rural şi agro-turismul (legate de activităţile din fermă) sunt activităţi generatoare de venituri alternative. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Deşi turismul rural a înregistrat creşteri.în special în zonele de câmpie. însă fenomene ca eroziunea solului. deşi nu exprimă în totalitate cantitatea de humus din sol. promovării şi diseminării informaţiilor din centrele turistice şi de numărul limitat al acestor centre ce activează la nivel local. datorită peisajelor unice. Calitatea terenurilor agricole.

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României. cât şi pe cele forestiere. 14 . prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole..

Related Interests