MAKTUB PAULO COELHO

Maktub nseamna Asa a fost scris. Arabii cred ca asa a fost scris nu ar fi o traducere prea buna, pentru ca, desi totul deja a fost scris, Dumnezeu are compasiune si a scris totul doar pentru a ne ajuta. Calatorul este la New York. Este n ntrziere la o ntlnire, si cnd pleaca de la hotel si da seama ca masina sa a fost mutata de poli tie. Ajunge trziu la ntlnire, prnzul dureaza mai mult dect ar fi fost necesar, si el se gndeste la amenda pe care trebuie sa o plateasca. O sa fie o avere. Pe neastep tate, si aminteste de bancnota pe care o gasise pe strada cu o zi n urma, si vede o oarecare ciudata legatura cu ce i se ntmplase dimineata. Cine stie, poate ca am gasit banii aceia nainte ca persoana care ar fi trebuit sai gaseasca sa fi avut posibilitatea. Poate am mutat bancnota din calea cuiva ca re ntr-adevar avea nevoie. Cine stie daca nu am intervenit n ce a fost scris! Simte nevoia sa se elibereze de bancnota, si n acel moment vede un cersetor aseza t pe trotuar. i da rapid bancnota, si simte ca a readus un echilibru lucrurilor. A steapta o clipa, spune cersetorul. Nu caut ajutor. Eu snt poet si vreau sa-ti cite sc o poezie n schimb. .....mda, alege una scurta, pentru ca ma grabesc . Cersetorul raspunde daca esti nca viu, este pentru ca nu ai ajuns nca acolo unde ar trebui sa fii. ------------------------------------------------Gndeste-te la larva. si petrece cea mai mare parte a vietii pe pamnt, invidioasa pe pasari si suparata pe destinul si nfatisarea ei. Eu snt creatura care place cel ma i putin din toate , gndeste. ntr-o zi, Mama Natura i cere larvei sa pregateasca o go goasa. Larva e mirata nu a mai facut niciodata pna acum o gogoasa. ntelege ca si co nstruieste propriul mormnt si se pregateste sa moara. Chiar daca a fost nefericit a cu viata pe care a trait-o pna n acel moment, se plnge catre Dumnezeu: Cnd de abia ma obisnuisem cu viata mea, Doamne, mi iei si putinul care-l am. n disperare se nchi de n gogoasa si asteapta sfrsitul. Dupa cteva zile se trezeste transformata ntr-un fluture superb. Acum este n stare s a zboare catre cer, si este foarte admirata. E surprinsa de semnificatia vietii si de semnalele lui Dumnezeu. ------------------------------------------------Un strain se ntlni cu Parintele Staret al manastirii din Sceta. Vreau sa-mi ndrept viata , spuse. Dar nu ma pot retine sa am gnduri pacatoase. Parin tele observa ca afara vntul sufla tare si spuse strainului: E foarte cald aici. Ma ntreb daca nu ai putea strnge un pic din vntul de afara si sa-l aduci nauntru sa r acoreasca un pic ncaperea. E imposibil , raspunse strainul . E imposibil si sa ne abtinem de la a gndi lucruri care-L supara pe Dumnezeu , raspu nse calugarul . Dar daca stii cum sa spui nu tentatiilor, nu-ti vor face nici un rau . ------------------------------------------------Spune maestrul: Daca trebuie sa iei o decizie, e mai bine sa o faci si sa te comp orti ca atare. Nu poti sti dinainte consecintele. Arta divinatiei a fost dezvolt ata pentru a sfatui oamenii, nu pentru a prezice viitorul. Ofera sfaturi bune, d ar slabe profetii. ntr-una din rugaciunile nvatate de la Iisus, se spune: Faca-se v oia Ta . Cnd voia Lui provoaca o problema, ne da si solutia. Daca arta divinatiei a r fi fost n stare sa prezica viitorul, toti ghicitorii ar fi fost sanatosi, casat oriti si fericiti. ------------------------------------------------Discipolul se apropie de maestrul sau: De ani de zile snt n cautarea iluminarii , sp use. Simt ca snt aproape sa o ating. Am nevoie sa stiu care e pasul urmator . Cum te ntretii ? ntreba maestrul . Nu am nvatat nca sa fiu autonom; ma ajuta parintii. Dar asta e doar un detaliu. Pasul urmator pe care trebuie sa-l faci e sa te uiti dir ect la soare timp de jumatate de minut , spuse maestrul. Discipolul i urma sfatul

, ascultator. Dupa ce trecura treizeci de secunde maestrul i ceru sa-i descrie ce avea mprejur. Nu reusesc sa vad. Soarele m-a orbit , spuse discipolul . Un om care cauta doar lumina, evitnd propriile responsabilitati, nu va gasi niciod ata iluminarea. Si unul care se uita fix doar la soare va orbi, fu comentariul ma estrului. ------------------------------------------------Un om se plimba printr-o vale din Pirinei, cnd ntlni un cioban batrn. Acesta si mparti hrana cu el, si statura mpreuna vreme ndelungata, vorbind despre viata. Omul spun ea ca, daca se crede n Dumnezeu, trebuie acceptata si ideea ca nu sntem liberi, di n moment ce Dumnezeu guverneaza fiecare pas. Ca raspuns, ciobanul l duse ntr-o val e larga unde se putea asculta cu o claritate absoluta ecoul fiecarui sunet. Viata este ca aceste stnci si destinul e strigatul pe care fiecare din noi l scoa te , spuse ciobanul. Ceea ce facem va fi naltat la inima Lui, si se va ntoarce la noi n aceeasi forma. Du mnezeu actioneaza ca ecou al actiunilor noastre. ------------------------------------------------Maestrul spuse: Cnd simtim ca a venit momentul schimbarii, ncepem - inconstientsa derulam filmul de la capat, pentru a revedea fiecare nfrngere suferita pna atunc i . Si, cu siguranta, cu ct crestem, numarul momentelor dificile creste. Dar, n ac elasi timp, experienta ne da actiunile cele mai bune pentru a depasi acele nfrnger i, si pentru a gasi calea care ne permite sa mergem nainte. Trebuie sa derulam si al doilea film din arhiva noastra mentala. Daca privim doar pelicula nfrngerilor noastre, ramnem paralizati. Daca privim doar pe cel al succeselor, sfrsim prin a c rede ca sntem mai ntelepti dect sntem n realitate. Avem nevoie de ambele benzi. ------------------------------------------------Discipolul spuse maestrului sau: Am petrecut mare parte a zilei gndind ce nu ar fi trebuit sa gndesc, dorindu-mi ce nu ar fi trebuit sa-mi doresc si facnd planuri c e nu ar fi trebuit facute. Maestrul l invita pe discipol sa faca o plimbare n padu rea din spatele casei. De-a lungul drumului i arata o planta si ceru discipolului sa-i spuna daca i stie numele. Belladonna (femeie frumoasa), spuse discipolul. Poate ucide pe oricine i mannca frunz ele. Dar nu poate ucide pe nimeni care doar o admira , spuse maestrul. La fel, dorintele negative nu pot face rau atta timp ct nu te lasi sedus. ------------------------------------------------ntre Franta si Spania exista un lant muntos. ntr-unul din acei munti este un sat c are se cheama Argeles, si n sat este o colina care duce spre o vale. n fiecare dup a amaiza, un batrn urca si coboara acea colina. Cnd calatorul merse la Argeles pen tru prima data, nu stia. La a doua sa vizita n sat, observa ca a traversat poteca cu acelasi om. Si de fiecare data cnd se ntorcea observa omul mai cu atentie vesm intele lui, basca, bastonul lui, ochelarii. De fiecare data cnd se gndeste la sat, se gndeste si la acel batrn chiar daca acela nu e constient de asta. O singura da ta calatorul i vorbise batrnului. n gluma l ntreba: Crezi ca Dumnezeu traieste n munti astia frumosi care ne nconjoara? Dumnezeu traieste , spuse batrnul, n acele locuri unde I se permite sa intre. ------------------------------------------------ntr-o seara maestrul se aduna cu discipolii si le ceru sa faca un foc ca sa stea de vorba mpreuna. Calatoria spirituala e ca un foc care arde n fata noastra, spuse. Un om care vrea sa aprinda focul trebuie sa suporte fumul care-i ngreuneaza respir atia si-l face sa lacrimeze. Asa e redescoperita credinta lui. Oricum, odata ce focul a fost aprins din nou, fumul dispare, iar flacarile lumineaza toate lucrur ile din jurul lor dndu-le caldura si liniste. Dar daca altcineva aprinde focul pentru el? ntreba unul din discipoli. Si daca cinev a ne ajuta sa evitam fumul ? Daca cineva face asta, este un fals maestru. Un maestru n stare sa duca focul oriu nde doreste si sa-l stinga de cte ori are chef. Si, din moment ce nu a nvatat pe n imeni sa aprinda focul, e ca si cum i-ar lasa pe toti n ntuneric. ------------------------------------------------Cnd pasesti cu hotarre de-a lungul drumului tau, vei gasi o poarta cu o fraza scris

a deasupra, spune maestrul. ntoarce-te la mine si spune-mi ce zice acea fraza. Disc ipolul se daruieste cautarii trup si suflet, si ntr-o zi ntlneste din ntmplare acea p oarta si atunci se ntoarce la maestru. Fraza scrisa era ASTA E IMPOSIBIL , spune el. Era scris pe un zid sau pe o poarta? nt eaba maestrul. Pe o poarta, raspunde. Bine, atunci, pune mna pe clanta si deschide-o. Discipolul se supuse. Din moment ce fraza era scrisa e o poarta, ea se deschise ca orice poarta normala. Cu poarta complet deschisa el nu mai putea vedea fraza si merse nainte. ------------------------------------------------Spune maestrul: nchide ochii. Sau chiar cu ochii deschisi, imagineaza-ti urmatoare a scena: un stol de pasari n zbor. Acum spune-mi cte pasari reusesti sa vezi: cinc i? unsprezece? saisprezece? Indiferent care ar fi raspunsul si e greu ca cineva sa pretinda ca stie cte pasari a reusit sa vada un lucru devine mai mult dect clar n acest mic experiment. Poti imagina stolul de pasari, dar numarul lor e dincolo de controlul tau. Si totusi scena era curata, bine definita, exacta. Trebuie sa existe un raspuns la ntrebare. Cine a hotart cte pasari ar fi trebuit sa apara n sc ena imaginata ? Nu tu. ------------------------------------------------Un om se hotar sa faca o vizita unui pustnic care, dupa cum i se spusese, traia nu departe de manastirea Sceta. Dupa ce merse cale lunga prin desert, gasi n sfrsi t calugarul. Am nevoie sa stiu care e primul pas care trebuie facut pe drumul sp iritual, spuse. Pustnicul duse omul la o fntna mica si-i spuse sa se priveasca n apa . Omul ncerca sa o faca, dar de abia ce ncerca, pustnicul arunca pietricele n apa, agitndu-i suprafata. Nu o sa-mi pot vedea chipul daca o sa continui sa arunci piet rele alea, spuse omul. Asa cum e imposibil pentru un om sa-si vada chipul n ape mis cate, la fel e imposibil sa-l cauti pe Dumnezeu daca mintea ti-e nelinistita de cautare, spuse calugarul. Acesta e primul pas! ------------------------------------------------n perioada n care calatorul practica meditatia Zen , ntr-o zi maestrul sau merse n dojo ( locul unde se reunesc discipolii), si se ntoarse cu un betisor de bamb us. Unii din elevi lui cei care nu reusisera sa se concentreze bine ridicara mna. Maestrul se apropie de fiecare si dadu cte trei lovituri cu betisorul pe fiecare umar. Cnd novicele vazu aceasta pentru ntia oara, o considera un gest medieval. Ma i trziu, ntelese ca deseori e necesar sa transferam suferinta spirituala n cea fizi ca pentru a ntelege raul pe care-l creeaza. Pe drumul catre Santiago, nvatase un e xercitiu care consta n taierea pielii degetului mare cu unghia aratatorului ori de cte ori avea gnduri critice despre sine. Teribilele consecinte ale gndurilor neg ative snt simtite cu mult timp dupa. Dar permitnd unor asemenea gnduri sa se manife ste ca durere fizica, sntem n stare sa ntelegem raul pe care-l cauzeaza. Si atunci sntem n stare sa le alungam. ------------------------------------------------Un pacient de 32 de ani l ntlni pe terapeutul Richard Crowle . Nu reusesc sa ma las de obiceiul de a-mi suge degetul mare, se lamenta. Nu-ti face mari probleme din cauza asta, i spuse Crowley. Dar ncearca sa sugi un alt deget n fiecare zi. Pacientul ncerca sa faca ntocmai cum i s-a spus. Si de fiecare data cnd ndrepta mna spre gura, trebuia sa faca o alegere constienta pentru a alege care deget trebuia sa fie subiectul atentiei sale n acea zi. nainte de sfrsitul ac elei saptamni, obiceiul era vindecat. Cnd un viciu devine obisnuinta, e greu de con trolat, spune Richard Crowley. Dar cnd ni se cere sa dezvoltam noi atitudini, sa l uam decizii noi si sa facem alegeri noi, devenim constienti ca nu se merita . ------------------------------------------------n Roma antica, niste prezicatoare cunoscute ca Sibile scrisera noua carti care ar fi prezis viitorul imperiului Roman. Dusera cartile la Tiberiu. Ct costa ? ntreba mparatul roman. O suta de monezi de aur, raspunsera Sibilele.Tiberiu mnios le alunga din fata ochilor. Sibilele arsera trei dintre cartile lor si se nt oarsera la Tiberiu. Costa tot o suta de monezi de aur, i spusera lui Tiberiu. El rse si le refuza: De ce ar trebui sa platesc sase carti la fel ct costau noua? Sibilele arsera nca trei ca

rti si se ntoarsera cu cele trei ramase. Pretul este tot o suta de monezi de aur, pusera. Tiberiu, macinat de curiozitate, decise sa plateasca. Dar nu fu n stare s a citeasca dect o parte a viitorului imperiului sau. Spune maestrul: E important n viata sa accepti cnd ti se ofera ocazia. -------------------------------------------------

Doi rabini faceau tot posibilul sa dea un confort spiritual evreilor din Germani a nazista. Timp de doi ani, terorizati n mod insuportabil, reusesc sa scape de pe rsecutori si sa-si ndeplineasca functiile religioase n diverse comunitati. ntr-un s frsit snt luati prizonieri. Unul dintre rabini, terorizat de ce i s-ar putea ntmpla, se roaga ncontinuu. Celalalt, n schimb, si petrece toata ziua dormind. De ce te por ti asa? ntreaba rabinul speriat. Pentru a-mi pastra fortele. Stiu ca voi avea nevoie ca sa pot merge nainte, spuse c elalalt. Mi-a fost frica pna n momentul n care am fost prinsi. Acum snt prizonier, ce bine miar putea face frica de ce mi s-ar putea ntmpla? Momentul de frica s-a terminat; ac um este momentul pentru speranta. ------------------------------------------------Spune maestrul: Decizie. Acest ceva pentru care lumea a fost suspicioasa vreme n delungata. Cte snt lucrurile pe care sntem incapabili sa le facem din lipsa de hota rre, si cte pentru ca snt riscante? Un exemplu de lucru gresit interpretat ca lipsa de hotarre : a vorbi cu necunoscutii. Fie o conversatie, un simplu contact sau un salut, foar te rar vorbim cu necunoscutii. Si spunem ntotdeauna ca e mai bine asa. n acest fel sfrsim prin a nu fi de ajutor si a nu fi ajutati de Viata. Distanta ne face sa p arem importanti si siguri de noi nsine. Dar, de fapt, nu permitem ca vocile ngeril or nostri sa se manifeste prin cuvintele celorlalti . ------------------------------------------------Un pustnic batrn fu invitat la curtea celui mai puternic rege al acelor vremuri. Invidiez un om sfnt care se poate multumi cu att de putin, spuse regele. Eu invidiez pe Maiestatea Voastra, care se poate multumi chiar si cu mult mai putin dect am e u, raspunse pustnicul. Ce vrei sa spui? ntreaga tara aceasta mi apartine, spuse regele jignit. Exact, spuse c alugarul. Eu am muzica sferelor celeste, am rurile si muntii din toata lumea. Am l una si soarele, pentru ca eu l am pe Dumnezeu n inima mea. Maiestatea Voastra, nsa, nu aveti dect regatul . ------------------------------------------------Hai sa mergem pe muntele unde locuieste Dumnezeu, spuse un cavaler unui prieten de al sau. Vreau sa dovedesc ca tot ce stie El sa faca e sa ne ceara sa facem ceva, n timp ce nu face nimic pentru a ne usura de responsabilitati. Bine, voi merge pen tru a-mi demostra credinta, spuse celalalt. Ajunsera noaptea n vrful muntelui - si auzira o voce din ntuneric: ncarcati pietre pe caii vostri . Vezi?! spuse primul cavaler. Dupa asa un urcus, vrea sa ne faca sa mai si caram asa o greutate. Nu o sa-l ascult! Al doilea facu ntocmai cum i s-a poruncit. Cnd ajuns era la poalele muntelui, era n zori si primele raze de soare straluceau pe pietre le pe care cavalerul credincios le luase: erau diamante adevarate. Spune maestrul: Hotarrile lui Dumnezeu snt misterioase, dar snt ntotdeauna n favoarea noastra. ------------------------------------------------Spune maestrul: Dragul meu, trebuie sa ti spun ceva ce poate nu stii. Ma gndeam cum sa fac vestea asta mai usor de primit cum sa o pictez n culori mai vivace, sa ad aug la acestea promisiunea Paradisului, viziuni ale Absolutului, sa-ti dau expli catii ezoterice dar nu merge. Respira adnc si pregateste-te. Trebuie sa fii tare si te asigur ca snt absolut sigur de ce ti spun acum. Este o predictie infailibila , fara nici o ndoiala. Este urmatoarea tu vei muri. S-ar putea sa fie mine sau peste cincisprezece ani, dar mai devreme sau mai trziu vei muri. Chiar daca nu ai vrea . Chiar daca ai alte planuri. Gndeste cu grija ce vei face azi. Si mine. Si pentru tot restul vietii tale. -------------------------------------------------

Un explorator, un om alb, nerabdator sa ajunga la destinatia sa din inima Africi i, promise hamalilor o plata suplimentara daca mentin un ritm mai alert. Pentru cteva zile mersera mai repede. ntr-o zi, nsa, pe neasteptate, pusera jos bagajele s i se asezara pe pamnt. Nu avea importanta cti bani le erau oferiti, refuzau sa mai mearga. Cnd, ntr-un final, exploratorul ntreba de ce se comporta astfel, i dadura u rmatorul raspuns: Ne miscam att de repede nct nu mai stim ce facem. Acum trebuie sa asteptam ca sufletele noastre sa ne ajunga din urma. ------------------------------------------------Sfnta Fecioara cu pruncul Isus n brate, cobor pe pamnt pentru a vizita o manastire. Cu bucurie, calugarii se asezara n rnd pentru a-i aduce omagiul: unul dintre ei recita o poezie, altul i arata cteva miniaturi p e teme biblice, un altul recita numele tuturor sfintilor. Ultimul era un parinte umil care nu avusese posibilitatea sa nvete de la nteleptii acelei perioade. Par intii lui erau oameni simpli care lucrau ntr-un circ ambulant. Cnd veni rndul sau, calugarii voiau sa puna capat omagiului creznd ca el le va strica imaginea. Dar e l voia sa-si arate iubirea pentru Sfnta Fecioara. Stingher, scoase cteva portocale din buzunar si ncepu sa le arunce n aer asa cum l nvatasera parintii lui la circ. D oar atunci Isus zmbi si batu din palme. Si calugarul cel umil fu singurul mbratisa t de Sfnta Fecioara care i-a si permis sa tina pe Fiul sau n brate pentru putina v reme. ------------------------------------------------Nu ncerca ntotdeauna sa fii coerent. La urma urmei Sfntul Pavel a spus ntelepciunea l umii e nebunie n ochii lui Dumnezeu . Sa fii coerent e ca si cum ti-ai pune o crava ta care se asorteaza cu ciorapii. nseamna sa ai mine aceleasi opinii pe care cine va le are astazi. Si miscarea planetelor? Unde e? Asa cum nu faci rau altora, sc himba-ti parerea din cnd n cnd. Ai curajul sa te contrazici pe tine nsuti fara sa te simti stnjenit. Este un drept al tau. Nu conteaza ce cred altii pentru ca asa va d ei lucrurile, n orice caz. Asa ca fii calm. Lasa universul sa mearga nainte. Des copera bucuria de a te surprinde pe tine nsuti. Dumnezeu alege lucrurile nebune de pe pamnt pentru a-i stnjeni pe ntelepti spunea Sf. Pavel. ------------------------------------------------Spune maestrul: Astazi e o zi frumoasa pentru a face ceva iesit din comun. Am p utea, de exemplu, sa dansam pe strada n timp ce ne ndreptam spre serviciu. Sa priv im n ochi un necunscut si sa vorbim de iubire la prima vedere. Sa-i dam sefului o idee care ar putea parea ridicola, o idee pe care nu am mai mentionat-o vreodat a nainte. Razboinicii luminii si permit astfel de zile. Astazi am putea plnge pentru vechi nedreptati greu de acceptat. Am putea da un telefon cuiva caruia am jurat sa nu i mai vorbim niciodata (dar de la care asteptam sa gasim un mesaj pe robotul telefonului). Azi ar putea fi considerata o zi care nu face parte din scenariul pe care l scrie m n fiecare zi. Astazi orice vina va fi permisa si iertata. Astazi este o zi n care sa ne bucuram de viata. ------------------------------------------------Omul de stiinta Roger Penrose se plimba cu ctiva amici si discutau aprins. Se oprira din discutii doar pentru a traversa strada. mi amintesc ca n timp ce traversam strada mi venise o idee incredibila , spuse Penrose . Dar nici nu ajunsesem bine n partea cealalta si am reluat discutia de unde ramas ese, nu am mai reusit sa-mi amintesc ce gndisem doar cu putine secunde nainte. Mai trziu, dupa amiaza, Penrose ncepu sa se simta euforic. Aveam senzatia ca ceva se revelase n mine, spuse. Hotar sa reconstituie fiecare minut al acelei zile si cnd si aminti momentul n care traversa strada ideea i se ntoarse n minte. De data asta o scrise. Era teoria gaur ilor negre, o teorie revolutionara n fizica moderna. Si i s-a ntors n minte pentru ca Penrose a fost n stare sa recheme linistea n care c adem ntotdeauna cnd traversam o strada. -------------------------------------------------

Sfantul Anton traia n desert cnd se apropie de el un tnar. Parinte, am vndut tot ce a veam si cstigul l-am dat saracilor. Am pastrat doar cteva lucruri care mi-ar putea ajuta sa supravietuiesc aici. As vrea ca tu sa mi arati calea spre purificare. Sfntul Anton i ceru tnarului sa vnda putinele lucruri pastrate si cu banii sa cumper e carne din oras, iar pe drumul de ntoarcere, sa o lege n jurul trupului. Tnarul facu ntocmai cum fusese instruit. n timp ce se ntorcea a fost atacat de cini s i de vulturi care voiau carnea. M-am ntors, spuse tnarul aratnd parintelui trupul sau ranit si vesmintele zdrentuite. Cei care apuca ntr-o noua directie dar vor sa pastreze ceva din vechia lor viata, sfrsesc prin a fi sfsiati de propriul trecut , spuse Sfntul. ------------------------------------------------Spune maestrul: Foloseste-te de fiecare binecuvntare pe care Dumnezeu ti-a dat-o a stazi. O binecuvntare nu poate fi pastrata. Nu exista nici o banca unde putem depozita b inecuvntarile primite si sa le folosim cnd vedem o ocazie. Daca nu le folosesti, snt iremediabil pierdute. Dumnezeu stie ca noi sntem artisti creativi cnd intra n vietile noastre. ntr-o zi ne da lut sa sculptam, n alta pensule si pnze sau un creion. Dar noi nu stim sa folosim lutul pentru a picta sau creionul ca sa sculptam. Fiecare zi are miracolul sau. Accepta binecuvntarile, lucreaza si creeaza micile tale opere astazi. Mine vei primi altele. ------------------------------------------------Manastirea de pe malul rului Piedra este nconjurata de o vegetatie splendida - est e o adevarata oaza n mijlocul cmpurilor sterpe din acea zona a Spaniei. Acolo micu l ru devine un curent magnific si se mparte ntr-o multime de cascade. Calatorul se plimba prin mprejurimi ascultnd muzica apelor. Pe neasteptate o grota din spatele unei cascade i atrage atentia. Studiaza pietrele roase de vreme si studiaza cu atentie formele placute create cu rabdare de natura. Si gaseste un v ers al lui R. Tagore scris pe o placa: Nu un ciocan a facut pietrele att de perfec te, ci apa cu dulceata sa, cu dansul si sunetul sau. Acolo unde forta poate doar sa distruga, delicatetea poate sculpta. ------------------------------------------------Spune maestrul: Multe persoane se tem de fericire. Pentru ca astfel de persoane s a fie fericite n viata nseamna sa schimbe multe din obiceiurile lor sa-si piarda s imtul identitatii lor. Deseori avem rezerve fata de lucrurile bune care ni se ntmp la. Nu le acceptam, pentru ca ne-ar face sa ne simtim datori fata de Dumnezeu. Gndim: Mai bine sa nu bem din cupa fericirii pentru ca atunci cnd va fi goala vom s uferi cumplit Din cauza acestei frici de a ne micsora nu reusim sa crestem. Din cauza fricii de plns nu avem curaj sa rdem. ------------------------------------------------ntr-o dupa amiaza, la manastirea Sceta, un calugar jigni pe un altul. Staretul manastirii, Fratele Sisois, ceru calugarului jignit sa-l ierte pe agres orul sau. Nu pot sa o fac , raspunse calugarul. El a fost cel care a jignit, el este cel care trebuie sa plateasca. n acel moment Fratele Sisois nalta bratele spre cer si ncepu sa se roage: Doamne Isu se nu mai avem nevoie de tine. Acum sntem n stare sa pedepsim agresorul pentru jig nirile sale. Acum sntem n stare sa tinem razbunarea n minile noastre, sntem n stare sa ne comportam ca Bine si Rau. Asadar, Tu ne poti lasa singuri, si nu va fi nici o problema. Rusinndu-se, calugarul ierta imediat pe celalalt frate. ------------------------------------------------Un discipol spuse: Toti maestrii spun ca numai prin cautarea solitara se poate ga si comoara spirituala. Atunci de ce sntem toti mpreuna? Snteti toti uniti pentru ca padurea este ntotdeauna mai puternica dect un copac soli tar, raspunse maestrul. Padurea pastreaza umiditatea, rezista la furtuni si ajuta pamntul sa fie fertil. Dar ceea ce face un copac sa fie puternic snt radacinile lu i. Dar radacinile unei plante nu pot ajuta alta planta sa creasca. A fi uniti pe ntru acelasi scop nseamna a permite fiecarei persoane sa creasca n felul sau, si a

cela este drumul celor care doresc sa fie aproape de Dumnezeu. ------------------------------------------------Cnd calatorul avea 10 ani, mama sa insista sa faca un curs de educatie fizica. Un a din activitatile cerute era sa sara de pe un pod ntr-un ru. La nceputul cursului era paralizat de frica. n fiecare zi ramnea ultimul n rnd si suferea de fiecare data cnd cineva dinainte facea saltul pentru ca se apropia din ce n ce mai mult rndul l ui. ntr-o zi, instructorul, observnd frica lui l puse sa sara primul. Cu toate ca era nc a nspaimntat, totul a fost att de rapid ca frica a fost nlocuita de curaj. Spune maestrul: Deseori avem nevoie sa ne acordam timp. Dar snt ocazii n care trebu ie sa ne suflecam mnecile si sa rezolvam situatia. n acele cazuri nu e nimic mai r au dect amnarea. ------------------------------------------------ntr-o dimineata Budha statea ntre discipolii sai cnd un om se apropie de grupul lor . Exista Dumnezeu? ntreba. Da, Dumnezeu exista raspunse Budha. Dupa prnz veni un alt om. Exista Dumnezeu? ntreba. Nu, Dumnezeu nu exista , raspunse Bu dha. Pe nserat, un al treilea om i adresa aceeasi ntrebare si raspunsul fu: Trebuie sa hotarasti singur . Maestre, asta e absurd , spuse unul din discipoli. Cum poti da trei raspunsuri diferite la aceeasi ntrebare? Pentru ca erau trei persoa ne diferite , raspunse Iluminatul. Si fiecare persoana se apropie de Dumnezeu n felu l sau: unii cu certitudine, altii cu negocieri si altii cu ndoieli. ------------------------------------------------Noi toti vedem ca trebuie sa ndeplinim anumite actiuni, sa facem anumite lucruri, sa rezolvam probleme, sa fim disponibili pentru ceilalti. ncercam tot timpul sa planificam ceva, sa concludem ceva, sa descoperim un al treilea ceva . Nu este nimi c gresit n toate astea pna la urma asa construim si modificam lumea. Dar si actul Adoratiei face parte din viata. Pentru a ne opri din cnd n cnd, pentru a fugi de noi nsine si sa ramnem n liniste n fata Universului. Pentru a ngenunchia, trup si suflet. Fara sa cerem nimic, fara sa multumim pentru ceva. Doar pentru a simti caldura iubirii care ne nconjoara. n acele momente se pot dezl antui lacrimi neasteptate lacrimi nici de bucurie, nici de tristete. E un dar. Lacrimile purifica sufletul tau. ------------------------------------------------Spune maestrul: Daca trebuie sa plngi, plngi ca un copil. Odata ai fost copil si un ul din primele lucruri nvatate n viata a fost sa plngi, pentru ca plnsul face parte din viata. Nu uita sa fii liber si ca nu e rusinos sa ti arati emotiile. Urla, su ghita puternic, fa ct zgomot vrei. Pentru ca asa plng copiii si ei cunosc modul ce l mai rapid de a-si alina inimile. Ai observat vreodata cum se opresc copiii din plns? Se opresc pentru ca ceva le distrage atentia. Ceva i cheama spre aventura urmatoa re. Copiii se opresc din plns rapid. Si asa va fi pentru tine. Dar numai daca reusesti sa plngi ca un copil. ------------------------------------------------Calatorul era la prnz cu o prietena, avocat din Fort Lauderdale. Un individ pilit la masa vecina insista sa vorbeasca n timpul prnzului. La un moment dat, amica ceru betivului sa se calmeze. Dar el spuse: De ce? vorbesc despre iubire ntr-un mod n care o persoana treaza nu ar face-o nicio data. Snt fericit si ncerc sa comunic cu necunoscuti. Ce e rau? Nu e momentul potrivit , spuse ea. nseamna ca exista doar anumite momente care snt potrivite pentru a ne arata bucuria ? Cu asta, betivul a fost invitat sa vina la masa lor. ------------------------------------------------Spune maestrul: Trebuie sa avem grija de corpul nostru. Este templul Sfntului Duh

si merita respectul si afectiunea noastra. Trebuie sa folosim n modul cel mai bu n trupul nostru. Trebuie sa luptam pentru visele noastre si sa concentram efortu rile noastre pentru acel sfrsit. Dar nu trebuie sa uitam niciodata ca viata este facuta din mici placeri. Au fost puse aici pentru a ne ncuraja, pentru a ne asist a n cautarea noastra si pentru a ne aduce momente de pauza n bataliile cotidiene. Nu e un pacat sa fim fericiti. Nu e nimic gresit n asta din cnd n cnd sa ncalcam reg lile privind dieta, somnul si fericirea. Nu te critica daca o data, din cnd n cnd - pierzi timpul cu lucruri marunte. Aceste a snt micile placeri care ne stimuleaza. ------------------------------------------------Pianistul Rubinstein era n ntrziere la un prnz la un restaurant de prima clasa din N ew York. Prietenii sai ncepusera sa se ngrijoreze, dar Rubinstein, ntr-un trziu ajun se, cu o blonda spectaculoasa, avnd o treime din vrsta lui. Cunoscut pentru zgrcenie, si surprinse prietenii comandnd entre-ul cel mai scump, vinul cel mai rar si mai sofisticat. Cnd se termina, plati nota cu un zmbet. Vad ca snteti toti surprinsi , spuse Rubinstein. Dar azi am fost la avocatul meu pentru a-mi pregati testamentul. Am lasat o suma frumoasa fiicei mele si rudelor mele si am facut donatii generoase asociatiilor de caritate. Dar pe neasteptate am realizat ca eu nu eram inclus n testament, tot ul ramnea celorlalti. Asa am hotart sa ma tratez cu mare generozitate. ------------------------------------------------n timp ce maestrul calatorea pentru a duce cuvntul lui Dumnezeu, casa n care traia m preuna cu discipolii sai a luat foc. Ne-a ncredintat casa si nu am fost n stare sa ne ocupam de ea , spuse unul din discip oli. Imediat ncepura sa o reconstruiasca pe ceea ce mai ramasese dupa incendiu, d ar maestrul se ntoarse mai devreme dect era prevazut si vazu ce faceau. Se vede ca lucrurile se mbunatatesc: o casa noua , spuse fericit. Unul din discipoli , rusinat i spuse ce se ntmplase; locul n care traiau toti fusese mistuit de flacari . Nu nteleg, spuse maestrul. Ce vad snt oameni cu ncredere n viata, care ncep un nou itol. Cei care au pierdut tot ce aveau stau mai bine ca ceilalti, pentru ca din acel moment nainte lucrurile nu pot dect sa se mbunatateasca. ------------------------------------------------Spune maestrul: De calatoresti pe calea visurilor tale sa-i fii fidel. Nu lasa d eschisa o poarta spre a fi folosita ca scuza, ca: mda, nu e ntocmai ce voiam . Acolo snt semintele nfrngerii. Parcurge drumul tau. Chiar daca pasii ti snt nesiguri, chia r daca stii ca ai putea face mai bine. Daca accepti posibilitatile tale din prez ent, nu e nici o ndoiala ca vei fi mai bun n viitor. nfrunta drumul tau cu curaj si nu-ti fie teama de criticile altora. Si, mai ales, nu-ti permite tie nsuti sa fi i paralizat de autocritica. Dumnezeu va fi cu tine n noptile tale de insomnii si va usca lacrimile tale cu iubirea Lui. Dumnezeu este cu cel valoros. ------------------------------------------------Maestrul si discipolii sai calatoreau si pe drum nu aveau nimic de mncare. Maestr ul ceru unora dintre ei sa plece sa caute hrana. Discipolii se ntoarsera la sfrsit ul zilei. Fiecare dintre ei aduse acel putin pe care l-a putut obtine gratie car itatii altora: fructe aproape stricate, pine uscata si vin amar. Unul dintre disc ipoli, nsa, aduse un sac cu mere prguite. As face orice pentru a-mi ajuta maestrul si fratii, spuse mpartind merele celorlal ti. De unde le-ai luat? ntreba maestrul. Le-am furat, raspunse discipolul. Oamenii voiau sa-mi dea doar fructe stricate, chiar daca stiau ca cer n numele lui Dumnezeu. Pleaca cu merele tale si sa nu te mai ntorci , spuse maestrul. Oricine fura pentru mine, fura de la mine. ------------------------------------------------Noi plecam n jurul lumii n cautarea viselor noastre si a idealurilor noastre. Dese ori consideram inaccesibil ce ne este la ndemna. Cnd ne dam seama de greseala, avem

senzatia ca ne-am irosit timpul, cautnd n departari ceea ce era lnga noi. Ne blest emam ca am facut o asemenea greseala, pentru cautarea noastra, pentru problemele pe care le-am provocat. Spune maestrul: Chiar daca ar fi ngropata n casa ta, comoara nu o gasesti dect daca pleci n cautarea ei. Daca Petru nu ar fi simtit suferinta negarii nu ar fi fost a les cap al bisericii. Daca fiul ratacitor nu ar fi abandonat totul, nu ar fi pri mit o petrecere n onoarea lui de la tatal sau. Snt anumite lucruri n viata noastra care poarta un sigiliu care spune: Vei aprecia valoarea mea doar dupa ce ma vei fi pierdut .si recstigat. Nu e o alegere buna sa ncerci sa scurtezi drumul. ------------------------------------------------Maestrul ntlni discipolul sau preferat si l ntreba cum mergea progresul sau spiritua l. Discipolul raspunse ca era capabil sa dedice lui Dumnezeu fiecare moment al z ilei. Deci tot ce ti-a ramas este sa ti ierti dusmanii, spuse maestrul. Discipolul s i privi maestrul surprins. Dar asta nu e necesar. Nu port nici un fel de ranchiun a dusmanilor mei. Crezi ca Dumnezeu e suparat pe tine? ntreba maestrul. Cu siguranta nu, raspunse discipolul. Totusi ceri iertarea Sa, nu e asa? Fa acelasi lucru cu d usmanii tai, chiar daca nu esti suparat pe ei. O persoana care iarta si curata si vindeca propria inima. ------------------------------------------------Tnarul Napoleon tremura ca o frunza n vnt n timpul bombardamentelor feroce de la Tou lon. Un soldat, vazndu-l asa, spuse tovarasilor: uitati-l, e speriat de moarte. Da, snt , raspunse Napoleon. Dar continui sa lupt. Daca ai fi simtit jumatate din tea ma care ma ncearca, ai fi fugit deja de ceva vreme. Spune maestrul: frica nu este semn de lasitate. Frica este cea care ne permite sa fim curajosi si sa dam dovada de valoare n fata situatiilor din viata. Cei care simt teama spre deosebire de cei care merg nainte fara a permite sa fie intimidati dau dovada de valoare. Dar cei care nfrunta situatii dificile fara sa tina cont de pericol dau dovada iresponsabilitatii lor. ------------------------------------------------Calatorul era la petrecerea de celebrare a Sfntului Ioan, ntre corturi, ntreceri, a rcasi si mncare taraneasca. La un moment dat un clown ncepu sa i imite gesturile. L umea rde, chiar si calatorul rde si l invita pe clown sa bea o cafea cu el. Fii viu! spuse clownul. Daca esti viu, trebuie sa misti bratele, sa sari, sa faci zgomot, sa rzi si sa vorbesti cu oamenii. Pentru ca viata este opusul mortii. Sa mori nsea mna sa rami mereu n aceeasi pozitie. Daca esti prea linistit nu traiesti. ------------------------------------------------Un discipol si maestrul sau se plimbau ntr-o dimineata pe cmp. Discipolul ntreba ca re dieta ar fi necesara pentru purificare. Cu toate ca maestrul sau insistase nto tdeauna ca orice hrana este sfnta, discipolul nu l crezuse niciodata. Trebuie sa existe un aliment care sa ne apropie mai mult de Dumnezeu , spuse discip olul. Mda, poate ca ai dreptate. Ciupercile acelea, de exemplu , spuse maestrul. Discipolul era incitat la gndul ca ciupercile i-ar fi dat purificarea si extazul. Dar cum se duse sa culeaga una, tipa: Dar ciupercile astea snt otravitoare! Daca as fi mncat una as fi murit pe loc! spuse cu oroare. Stii, nu cunosc nici un alt aliment care sa te duca mai rapid la Dumnezeu, spuse m aestrul. ------------------------------------------------n 1981, calatorul se plimba cu sotia sa pe strazile din Praga, cnd vazu un baiat c are desena niste cladiri din acel cartier. i placura si cumpara un desen. Cnd i dad u banii observa ca baiatul nu purta manusi temperatura era de 20 de grade sub ze ro. De ce nu porti manusi? ntreba. Ca sa pot tine pastelurile. Vorbesc un pic despre Praga. Baiatul se ofera sa deseneze chipul sotiei calatorului, gratis. n timp ce astepta ca desenul sa fie gata, calatorul realiza ca i se ntmplase ceva straniu: c onversase pentru cel putin cinci minute cu baiatul si nici unul nu vorbea limba celuilalt. Folosisera doar gesturi, zmbete si expresii ale chipului dar dorinta d e a mpartasi ceva le permisese sa patrunda n lumea limbajului fara cuvinte. ------------------------------------------------Un prieten l duse pe Hassan n fata unei moschei unde statea un cersetor. Omul acest

a este persoana cea mai nteleapta din satul nostru, spuse prietenul. De ct timp nu vezi? ntreba Hassan pe cersetor. De la nastere, raspunse omul. Din momentul n care am acceptat ideea ca snt orb, am ncercat sa devin astronom , raspunse omul. Dar pentru ca nu reuseam sa vad cerul, ncercam sa mi imaginez stelele, soarele, galaxiile. Si cu ct ma apropiam de creatia lui Dumnezeu, cu att ma apropiam de ntelepciunea Lui. ------------------------------------------------ntr-un bar, ntr-un sat din Spania, aproape de orasul Olite, exista o cugetare scri sa de proprietar: Nici nu ajungeam bine sa gasesc toate raspunsurile, ca toate ntr ebarile se schimbau. Spune maestrul: Sntem tot timpul preocupati sa dam raspunsuri. Simtim ca raspunsur ile snt importante pentru a ntelege semnificatia vietii. E mult mai important sa t raim din plin si sa lasam timpul sa dezvaluie secretele existentei noastre. Daca ne preocupam prea mult cu a da un sens vietii, mpiedicam natura din actiunile sa le si devenim incapabili sa citim semnalele lui Dumnezeu. ------------------------------------------------Exista o legenda australiana care povesteste despre un saman si cele trei fiice ale lui. ntr-o zi l ntlnira pe cel mai faimos razboinic din zilele acelea. Vreau sa m a casatoresc cu una din aceste splendide fete , spuse razboinicul. Daca una din cele trei se casatoreste, celelalte doua vor suferi , spuse samanul. O sa caut un trib care sa ngaduie barbatilor sai sa aiba trei sotii. Ani de-a rndul c alatorira prin ntreaga Australie fara sa gaseasca un asemenea trib. Macar una din noi ar fi putut fi fericita , spuse una din surori cnd ajunsesera batrn e si obosite de drum. Am gresit , spuse samanul. Dar acum e prea trziu. Si transforma cele trei fiice ale sale n blocuri de piatra, pentru ca toti cei ca re trec pe acolo sa nteleaga ca fericirea unei persoane nu nseamna tristetea altei a. ------------------------------------------------Jurnalistul Walter Carelli i lua un interviu scriitorului argentinian Jorge Luis Borges. Cnd terminara interviul, ncepura sa discute despre limbajul care exista di ncolo de cuvinte si despre marea capacitate a fiintelor umane de a comunica cu c eilalti. ti dau un exemplu , spuse Borges. Si ncepu sa vorbeasca ntr-o limba stranie. Se opri si-l ntreba pe jurnalist ce spusese. nainte ca Walter Carelli sa poata ras punde, fotograful care era cu ei spuse Este Tatal nostru. Exact, spuse Borges. l spuneam n finlandeza. ------------------------------------------------Un dresor de animale de la circ poate mblnzi foarte usor elefantii folosind un tru c foarte simplu: cnd animalul este nca pui i leaga un picior de un trunchi de copac . Nu conteaza ct de mult se zbate, micul elefant nu este n stare sa se elibereze. n cet, ncet, se obisnuieste cu ideea ca trunchiul de copac este mai puternic dect el . Cnd devine adult, cu o forta uriasa, oricine i poate nnoda o funie de picior si l ega chiar si de un arbust. Nici macar nu va mai ncerca sa se elibereze. Picioarel e noastre, ca si cele ale elefantilor, snt deseori mpiedicate de noduri fragile. S i daca, de cnd eram copii ne-am obisnuit cu rezistenta trunchiului de copac, nici macar nu ncercam sa luptam. Fara a realiza ca un simplu act de curaj este tot ce trebuie pentru a ne gasi libertatea. ------------------------------------------------Spune maestrul: Nu ai nici un avantaj de cauti explicatii despre Dumnezeu. Poti a sculta discursuri superbe dar snt goale, fara substanta. La fel cum poti citi o n treaga enciclopedie despre Iubire fara sa stii cum sa iubesti. Nimeni nu va dove di ca Dumnezeu exista. Unele lucruri n viata trebuie pur si simplu traite si nicio data explicate. Iubirea este unul dintre acestea. Dumnezeu care e iubire e inexp licabil. Credinta este o experienta infantila, n sensul magic n care ne-a nvatat Is us: Copiii snt mparatia lui Dumnezeu . Dumnezeu nu o sa intre niciodata n mintea ta. Poarta pe care o foloseste este inima ta. ------------------------------------------------Un abate povestea cum Abatele Iosif se rugase att de mult nct nu mai avea nimic de care sa se preocupe pasiunile lui fusesera nvinse. Aceste cuvinte ajunsera la urechile unuia dintre nteleptii de la manastirea Sceta

, care i chema pe novici la cina. Poate ca ati auzit ca abatele Iosif nu mai are nici un fel de tentatii de depasit , spuse. Absenta eforturilor slabeste sufletul. Sa ne rugam ca Domnul nostru sa tr imita o tentatie puternica abatelui Iosif. Si daca va fi n stare sa reziste acele ia, sa cerem nca una, si apoi nca una. Si cnd va fi n plina lupta pentru a rezista t entatiilor, sa ne rugam ca el sa nu mai spuna niciodata Doamne, alunga diavolul a cesta . Sa ne rugam sa insiste n a cere: Doamne, da-mi forta sa nving acest rau. ------------------------------------------------Este un moment n fiecare zi n care nu se poate vedea clar: amurgul. Lumina si ntune ricul se amesteca si nimic nu este pe deplin clar sau obscur. n majoritatea traditiilor spirituale, acest moment este considerat sfnt. Traditia Catolica ne nvata ca ar trebui sa spunem un Ave Maria la ora sase seara. n traditia Quechuan, daca ntlnim un prieten dupa amiaza si stam cu el pna seara, tre buie sa ncepem totul din nou, multumindu-i cu un Buna seara! La crepuscul se face bilantul ntre om si planeta. Dumnezeu amesteca umbre si lumini ca sa vada daca Terra are curajul sa continue sa se roteasca . Daca Terra nu e speriata de ntuneric, noaptea trece un nou soare straluceste pest e ziua urmatoare. ------------------------------------------------Filozoful german Schopenhauer se plimba agale pe strazile Dresdei, ncercnd sa gase asca raspunsuri la ntrebarile care l asaltau. Trecnd pe lnga o gradina, hotar sa se a seze sa priveasca florile. Unul din locuitorii din mprejurimi observa comportamen tul straniu al filozofului si chema politia. Dupa cteva minute, un oficial se apr opie de Schopenhauer: Cine esti? ntreba brusc gardianul. Schopenhauer l privi pe pol itist de sus si pna jos. Daca reusesti sa ma ajuti sa gasesc raspunsul la aceasta n trebare, spuse, ti voi fi vesnic recunoscator. ------------------------------------------------Un om plecat n cautarea ntelepciunii hotar sa mearga n munti, pentru ca i se spusese ca acolo, o data la doi ani, se arata Dumnezeu. n primul an mnca tot ce avea pamnt ul de oferit. ntr-o zi, proviziile se terminara si trebui sa se ntoarca n oras. Dumn ezeu e rau! exclama. Nu stie ca de un an astept sa aud glasul Lui? Eram nfometat si a trebuit sa ma ntorc. n acel moment aparu un nger. Dumnezeu vrea bucuros sa vorbeasca cu tine , spuse ngerul . Un an ntreg te-a hranit. El spera ca dupa aceea tu sa produci hrana singur. Dar ce ai sadit? Daca un om nu este n stare sa faca sa rodeasca acolo unde traieste, nu e gata sa vorbeasca cu Dumnezeu. ------------------------------------------------Oamenii spun: se pare ca libertatea sta n a-ti alege singur forma de sclavie. Lucr ez opt ore pe zi si daca obtin o promovare va trebui sa lucrez douasprezece. M-a m casatorit si acum nu mai am timp pentru mine nsumi. l caut pe Dumnezeu si trebui e sa frecventez reuniuni de cult, ntlniri si alte ceremonii religioase. Tot ce e i mportant n viata iubirea, munca si credinta sfrsesc prin a deveni o povara insupor tabil de purtat. Spune maestrul: Doar Iubirea ne permite sa fim liberi. Doar Iubirea transforma sc lavia n libertate. Daca nu stim sa iubim, mai bine sa ne oprim n loc chiar acum. Isus a spus: mai bine sa fim orbi de un ochi dect cu trupul ntreg si sa murim n ntune ric. Cuvinte dure dar adevarate. ------------------------------------------------Un eremit mnca un an ntreg doar o data pe saptamna. Dupa sacrificiu, ceru lui Dumne zeu sa i dezvaluie adevarata semnificatie a unor pasaje din Biblie. Nu auzi nici un raspuns. Cta irosire de timp, si spuse. Am renuntat la attea si Dumnezeu nici macar nu a raspun s. Mai bine plec de aici si caut un calugar care sa cunoasca semnificatia acelor versete. n acea clipa aparu un nger. Cele douasprezece luni de post nu ti-au folosit la altceva dect sa te faca sa te c rezi mai bun dect ceilalti si Dumnezeu nu raspunde unei persoane vanitoase, spuse n gerul.

Dar cnd ai fost umil si ai cautat ajutorul celorlalti, Dumnezeu m-a trimis la tine ! Si ngerul i explica tot ce voia sa stie. ------------------------------------------------Spune maestrul: Observa cum au fost formate unele cuvinte pentru a arata clar sem nificatia lor. Sa luam cuvntul preocupare . Poate fi mpartit n doua: pre si ocupare . a a se ocupa de ceva nainte de a se ntmpla. Cine, n ntregul univers, ar putea avea da rul de a se ocupa de un lucru care nca nu s-a ntmplat? Nu fi niciodata preocupat. F ii atent la destinul tau si la calea ta. nvata fiecare lucru pe care trebuie sa-l stii pna cnd vei reusi sa mnuiesti spada luminoasa si ea sa aiba ncredere n tine. Fi i atent la cum lupta prietenii tai, maestrii tai si inamicii tai. Antreneaza-te suficient, dar nu comite cea mai grava eroare: aceea de a crede ca stii ce lovitura se pregateste sa dea adversarul tau. ------------------------------------------------Vine ziua de vineri, mergi acasa si iei cu tine ziarele pe care nu ai apucat sa le citesti n timpul saptamnii. Dai drumul la televizor cu volumul mic. Pui o caset a la casetofon. Folosesti telecomanda pentru a sari de la un canal la altul n tim p ce ncerci sa rasfoiesti paginile ziarului si sa asculti muzica. Ziarele nu spun nimic nou, programele Tv se repeta si deja ai mai ascultat de o gramada de ori caseta. Sotia ta se ocupa de copiii tai, sacrificndu-si tineretea fara a ntelege d e ce o face. ti vine n minte o scuza: Mda, asa e viata. Nu, asa e cum nu merge viata. Viata e entuziasm. ncearca sa-ti amintesti unde ai lasat entuziasmul tau. Ia-ti s otia si copiii si ncearca sa-l regasesti, nainte de a fi prea trziu. Iubirea nu mpiedica pe nimeni sa-si urmeze propriile vise. ------------------------------------------------Ajunul Craciunului, calatorul si sotia sa fac bilantul anului care se apropie de sfrsit. n timpul cinei la singurul restaurant dintr-un sat din Pirinei, calatorul ncepu sa se lamenteze de ceva care nu mersese asa cum si imaginase ca ar fi trebu it sa mearga. Sotia lui privi pomul de Craciun din restaurant. Calatorul crezu c a ea nu mai era interesata de discutie si schimba subiectul: Nu-s dragute luminil e acelea? ntreba. E adevarat, raspunse sotia. Dar daca te uiti cu atentie, prin multimea de beculete este unul ars. Mi se pare ca n loc sa vezi anul care trece ca o multime de binecu vntari care-l ilumineaza, te fixezi pe singurul beculet care nu lumineaza nimic. ------------------------------------------------Uita-te la acel sfnt umil care merge pe strada, spuse un diavol altuia. Cred ca voi merge sa-i corup sufletul. Nu te va asculta pentru ca este interesat doar de lucr urile sfinte i spuse tovarasul sau. Dar diavolul, n maniera sa impetuoasa, lua nfatisarea Arhanghelului Mihail si apar u n fata sfntului. Am venit sa te ajut, spuse. Cred ca m-ai confundat cu altcineva, raspunse. Nu am facut nimic n viata mea care sa merite atentia unui nger. Si si vazu de drum fara sa stie niciodata pe cine evitase. ------------------------------------------------O prietena a calatorului venise sa vada o comedie pe Broadway si n timpul unei pa uze iesi sa bea ceva. Holul era plin si lumea fuma, bea si vorbea. Cnta un piani st dar nimeni nu era atent la muzica lui. Femeia si lasa paharul si studie muzici anul. Parea plictisit si facea doar munca asteptnd sa se termine pauza. Dupa nca un pahar, simtindu-se un pic ametita, se apropie de pian. Esti de-o plictiseala mort ala! De ce nu cnti macar pentru tine nsuti? exclama. Pianistul era surprins. Si atunci ncepu sa cnte genul de muzica care i placea lui. n putin timp ntregul hol amutise. Cnd termina piesa lumea exploda n aplauze entuziaste. ------------------------------------------------Sfntul Francisc din Assisi era un baiat foarte admirat cnd a decis sa lase totul s i sa apuce calea vietii lui. Sfnta Clara era o tnara foarte frumoasa cnd a decis sa depuna juramntul castitatii. Sfntul Raimondo Lull i cunoscuse pe cei mai mari inte

lectuali ai vremii sale cnd a luat calea desertului. Calea spirituala este, mai ales, o provocare. Oricine o foloseste pentru a nlatura propriile probleme nu ajunge prea departe. N u e ceva bun, pentru cine nu reuseste sa aiba prieteni, sa se ndeparteze de lume. Nu aduce nici o mplinire un juramnt de saracie daca sntem incapabili sa ne cstigam existenta. Si nu are nici un sens sa devenim umili daca sntem lasi, deja. Una e s a ai ceva si sa renunti, sa-l lasi. Alta e sa nu ai acel ceva si sa acuzi pe cel care are. E usor pentru un om slab sa mearga predicnd mila, dar ce sens are? Spune maestrul: Admira lucrarea lui Dumnezeu. Cucereste-te pe tine nsuti n timp ce n frunti lumea. ------------------------------------------------E usor sa fim nesociabili. Tot ce trebuie sa facem este sa stam departe de lume , evitnd sa suferim. n acest fel nu trebuie sa riscam iubire, dezamagire si vise f rustrate. E usor sa fim nesociabili. Nu trebuie sa ne preocupam de telefoane pe care ar trebui sa le dam, de persoane care ne cer ajutorul, de mila care ar tre bui rasplatita. Trebuie doar sa pretindem ca traim ntr-un turn de fildes si sa nu varsam niciodata o lacrima. Trebuie doar sa ne petrecem viata recitind un rol. E usor sa fim nesociabili. Tot ce trebuie sa facem e sa respingem orice lucru fr umos pe care ni-l ofera viata. ------------------------------------------------Pacientul spuse doctorului sau: Doctore snt stapnit de frica si frica mi-a alungat toata bucuria de a trai. Aici, n biroul meu, e un soricel care-mi ront aie cartile, spuse doctorul. Daca ma sperii din cauza soarecelui, el o sa se ascun da, si nu o sa fac altceva n viata dect sa-l caut. n schimb, am pus toate cartile m ele preferate ntr-un loc sigur si-i permit sa mannce altele. n acest fel, continua sa fie un soricel, nu un monstru. Teme-te de putine lucruri si concentreaza fric a ta pe acelea astfel nct sa poti fi curajos n nfruntarea situatiilor importante. ------------------------------------------------Spune maestrul: Deseori e mai usor sa iubim dect sa fim iubiti. Ni se pare greu de acceptat ajutorul si sprijinul celorlalti. Eforturile noastre de a parea indepe ndenti nu lasa celorlalti posibilitatea sa-si arate iubirea. Multi parinti n vrsta nu le dau fiilor lor posibilitatea de a le arata aceeasi afectiune si sprijin c are le-au primit de copii. Multi soti (si sotii) cnd snt coplesiti de mhnire se sim t stnjeniti sa depinda de ceilalti. Drept urmare, apele iubirii nu mai curg. Ar t rebui sa accepti un gest de iubire din partea oricui. Trebuie sa permiti celorla lti sa te ajute, sa-ti dea forta sa mergi nainte. Daca accepti astfel de iubire c u puritate si umilinta, o sa ntelegi ca Iubirea nu este nici a da nici a primi es te participare. ------------------------------------------------Eva se plimba prin gradina Edenului, cnd se apropie sarpele. Mannca marul acesta, sp use. Eva, bine instruita de Dumnezeu, refuza. Mannca marul acesta, insista. Pentru c a trebuie sa devii mai frumoasa dect sotul tau. Nu am nevoie, raspunse Eva. Nu are pe altcineva n afara de mine. Sarpele rse: Cu siguranta ca are. Pentru ca Eva nu l cred ea, o duse n vrful unui deal unde era o fntna. E acolo jos. Acolo o tine ascunsa Adam . Eva se uita si vazu o femeie frumoasa reflectata n apa. Si atunci musca marul p e care i-l oferise sarpele. ------------------------------------------------Extrase din Scrisori catre inima mea : Inima mea, nu te voi condamna sau critica niciodata. Nu ma voi rusina niciodata d e ceea ce spui. Stiu ca tu esti fiul iubit de Dumnezeu si ca El te apara cu glor ia si iubirea sa radioasa. Eu cred n tine, inima mea. Snt de partea ta si ti voi cere ntotdeauna sa ma binecuvnte zi n rugaciuni. Voi cere ca tu sa gasesti ajutorul si sprijinul care-ti trebuie. Eu cred n tine, inima mea. Cred ca vei mparti iubirea ta cu oricine are nevoie sau o merita. Astfel calea mea e a ta, si astfel vom calatori mpreuna nspre Sfntul Duh. ti cer: ai ncredere n mine. Sa stii ca te iubesc si ca ncerc sa ti dau ceea ce ti treb ie pentru a continua sa bati cu bucurie n pieptul meu. Voi face tot ce pot pna cnd voi mai simti ca te stingheresc cu prezenta mea care t e nconjoara. -------------------------------------------------

Spune maestrul: Cnd hotarm sa actionam, e normal sa apara conflicte neasteptate. Vo m fi raniti de acele conflicte , cu siguranta. Ranile se vindeca; ramn ca cicatri ci, si asta este o binecuvntare. Asemenea rani ramn cu noi pentru tot restul vieti i si ne snt de mare ajutor. Daca la un moment dat pentru orice motiv dorinta noas tra de a ne ntoarce n trecut este puternica, trebuie doar sa ne privim cicatricele . Cicatricele snt semnele catuselor si ne duc cu gndul la ororile nchisorii si cu a cea amintire mergem nainte. ------------------------------------------------n epistola catre Corinteni, Sfntul Pavel ne spune ca blndetea este una din caracter isticile iubirii. Sa nu o uitam niciodata: iubirea este blndete. Un suflet rigid nu permite minii lu i Dumnezeu sa-l modeleze dupa dorintele Sale. Calatorul era pe o strada ngusta di n Spania, cnd vazu un om ntins pe un pat de flori. Nu strici florile acelea? ntreba c alatorul. Nu, raspunse omul. ncerc sa iau un pic din delicatetea lor. ------------------------------------------------Spune maestrul: Roaga-te n fiecare zi. Chiar daca rugaciunile tale snt fara cuvinte si nu ceri nimic, si pot fi greu ntelese. Fa din rugaciune un obicei. Daca e gre u sa ncepi, spune-ti: Ma voi ruga n fiecare zi din aceasta saptamna. Si rennoieste ace asta promisiune n fiecare zi urmatoare. Aminteste-ti ca nu creezi doar o legatura mai intima cu lumea spirituala; ti antrenezi vointa. Doar prin anumite practici dezvoltam disciplina necesara n lupta vietii. Nu are nici o valoare daca ti uiti p romisiunea ntr-o zi si te rogi de doua ori ziua urmatoare. Nici daca te rogi de s apte ori ntr-o zi, petrecndu-ti ntreaga saptamna creznd ca ti-ai atins obiectivul. Anumite lucruri trebuie sa se ntmple cu ritmul lor natural . ------------------------------------------------Un om rau, la moarte ntlneste un nger la poarta Infernului. ngerul spune: E de ajuns daca ai facut un singur lucru bun n viata si asta te va ajuta. Gndeste-te bine, spuse ngerul. Omul si aminteste ca o data, n timp ce mergea prin padure, a vazut un paia njen si l-a ocolit ca sa nu-l striveasca. ngerul zmbeste si o pnza de paianjen se c oboara din cer pentru a-i permite omului sa urce n Paradis. Alti condamnati profi ta si ncep sa se catere. Dar omul i ataca si i mpinge n jos, temndu-se ca pnza de paia jen s-ar putea rupe. Chiar n acel moment se rupe si omul este, nca o data, aruncat n infern. Ce pacat, aude omul pe nger. Preocuparea pentru tine nsuti a schimbat ntr-o rautate si ngurul lucru bun pe care l-ai facut. ------------------------------------------------Spune maestrul: O rascruce este un loc sfnt. Acolo calatorul trebuie sa hotarasca. Iata de ce de obicei zeii dorm si mannca la rascruci. Unde strazile se bifurca, snt concentrate doua mari forte calea care va fi aleasa si calea care va fi ignora ta. Amndoua se transforma ntr-o singura cale, dar numai pentru putina vreme. Calat orul se poate odihni, poate sa doarma putin, si chiar sa-i consulte pe zeii care dorm la rascruce. Dar nimeni nu poate ramne acolo pentru totdeauna: o data facut a alegerea, trebuie mers nainte, fara sa ne gndim niciodata la strada pe care am r efuzat-o. Altfel, rascrucea va deveni un blestem. ------------------------------------------------Omenirea a comis unele din cele mai grave crime n numele adevarului. Barbati si f emei au fost arsi pe rug. ntregi culturi ale unor civilizatii au fost distruse. C ei care au pacatuit mncnd carne au fost alungati. Cei care cautau cai diferite au fost exclusi. O persoana, n numele adevarului, a fost crucificata. Dar nainte ca E l sa moara ne-a lasat o extraordinara definitie a Adevarului. Nu e ceea ce ne ad uce certitudini. Nu e ceea ce ne tine n nchisoarea ideilor noastre preconcepute. Adevarul e ceea ce ne face liberi. Cunoasteti Adevarul si Adevarul va va face liberi , a spus El. ------------------------------------------------Unul din calugarii de la manastirea Sceta a comis o eroare grava si cel mai ntele pt dintre eremiti a fost invitat de ceilalti frati sa-l judece. nteleptul eremit nu voia sa vina dar grupul a fost att de insistent, nct n final a acceptat. nainte de a pleca, nsa, a luat o galeata si i-a facut mai multe gauri pe fund. Dupa care a

umplut-o cu nisip, si s-a ndreptat spre manastire. Staretul, observnd galeata, ntr eba la ce i folosea. Am venit sa judec un om, spuse eremitul. Pacatele mele ies din mine ca nisipul din galeata aceasta. Dar daca nu ma uit n urma sa le privesc si n u mi vad pacatele, snt n masura sa judec pe altul. Calugarii decisera imediat sa opreasca judecata. ------------------------------------------------Sta scris pe un perete al unei biserici mici din Pirinei: Doamne, fa sa lumineze lumnarea pe care tocmai am aprins-o si lumineaza-ma cnd am probleme si trebuie sa iau hotarri. Fa sa fie foc, ca Tu sa arzi egoismul meu, orgoliul si impuritatea. Fa sa fie flacara ca Tu sa-mi ncalzesti sufletul si sa ma nveti Iubirea. Nu pot ramne prea mult n biserica t a. Dar lasnd aceasta lumnare, o parte din mine ramne aici. Ajuta-ma sa prelungesc r ugaciunile mele n activitatile zilei de astazi. Amin. ------------------------------------------------Un prieten de-al calatorului hotar sa petreaca cteva saptamni la o manastire din Ne pal. ntr-o dupa amiaza, intra ntr-unul din multele temple ale manastirii si vazu u n calugar zmbitor stnd pe altar. De ce zmbesti? ntreba. Pentru ca am nteles semnificatia bananelor, spuse calugarul, de chiznd sacul sau si scotnd o banana stricata. Aceasta e viata care si-a urmat cursul si nu a fost folosita la maxim si acum e prea trziu. Apoi lua o alta banana care era nca verde. O arata omului si o baga din nou n sac. Asta e viata care nca nu si-a facut cursul si asteapta momentul portivit , spuse. n sfrsit, lua o banana coapta, o decoji si o mparti cu omul. Acesta e momentul prezen t. Sa stii cum sa-l traiesti fara frica. ------------------------------------------------O prietena de-a calatorului iesise mpreuna cu fiul sau avnd doar bani pentru a mer ge la cinema. Baiatul era bucuros si la fiecare minut o ntreba pe mama lui ct mai aveau pna acolo. Cnd se oprira la un semafor, vazu un cersetor asezat pe trotuar. D a-i lui toti banii pe care i ai, auzi o voce. Femeia nu era de acord cu vocea. i pr omisese fiului ei ca-l duce la cinema. Da-i pe toti insista vocea. i pot da jumatate , si sa intre la cinema numai fiul meu iar eu sa-l astept afara, spuse ea. Dar vo cea nu voia sa auda. Da-i pe toti! Nu avea timp sa-i explice baiatului. Se opri si -i dadu cersetorului toti banii pe care i avea. Dumnezeu exista si mi-ai dovedit-o , spuse el. Azi e ziua mea de nastere, eram trist si mi-era rusine sa cer. Asa am h otart sa nu cer. Daca Dumnezeu exista, mi va face un cadou. ------------------------------------------------Un om se plimba ntr-un satuc pe o ploaie torentiala si vede o casa arznd. n timp ce se apropie, vede un om nconjurat de flacari asezat n camera de zi. Hei, casa ta e n flacari! striga calatorul. Stiu, raspunse omul. Atunci de ce nu iesi? Pentru ca ploua , spuse. Mama mea mi-a spus ntotdeauna ca pot face pneumonie daca ies afara n ploai e. Comentariul lui Zao Chi la poveste este: ntelept e omul care poate abandona o situ atie atunci cnd e fortat sa o faca. ------------------------------------------------n unele traditii ezoterice, discipolii dedica o zi pe an sau un week-end, daca e nevoie pentru a intra n contact cu obiectele din casa lor. Ating fiecare obiect s i ntreaba cu voce tare: mi trebuie cu adevarat? Iau cartile din rafturi: O voi mai re citi vreodata? Examineaza fiecare souvenir pe care-l au: Consider nca important mom entul de care mi aminteste? Deschid dulapurile: De cta vreme nu am mai mbracat-o? Chiar mi mai trebuie? Spune maestrul: Obiectele au o energie proprie. Cnd nu snt folosite, se transforma n ape statatoare n casa un loc numai bun pentru insecte si tntari. Trebuie sa fii a tent si sa permiti ca energia sa curga liber. Daca tii lucruri vechi, noutatile nu au spatiu pentru a se manifesta. ------------------------------------------------Exista o veche legenda peruviana care povesteste despre un oras unde toti erau f ericiti. Locuitorii sai faceau tot ce voiau si toti se ntelegeau. Doar guvernator ul era putin trist pentru ca nu avea nimic de guvernat. nchisoarea era goala, tri bunalul nu era niciodata folosit, iar biroul notarial nu producea nimic, pentru

ca un cuvnt al unui om valora mai mult dect hrtia pe care ar fi fost scris. ntr-o zi chema la el niste constructori dintr-un oras ndepartat ca sa nalte o constructie n piata principala. Pentru o saptamna s-a putut auzi zgomotul ciocanelor si al fie rastraielor. La sfrsit, guvernatorul invita toti locuitorii la inaugurare. Cu mar e solemnitate, schelele fura coborte si se putu vedea o spnzuratoare. Lumea se ntreb a ce facea o spnzuratoare acolo n piata. nfricosati, ncepura sa foloseasca tribunalu l pentru a rezolva orice problema, cnd nainte totul se rezolva cu un acord recipr oc. Mersera la biroul notarial pentru a legaliza documentele care puteau aminti de ceea ce nainte era dat pe cuvnt. Si ncepura sa acorde atentie la ce spunea guver natorul, temndu-se de lege. Legenda spune ca spnzuratoarea nu a fost folosita nici odata. Dar prezenta sa a schimbat totul. ------------------------------------------------Spune maestrul: De acum nainte pentru cteva secole Universul i va boicota pe toti ce i care au prejudecati. Energia Terrei trebuie sa fie rennoita. Noi idei au nevoie de spatiu. Trupul si sufletul au nevoie de noi provocari. Viitorul bate la poar ta si toate ideile cu exceptia acelora care snt bazate pe prejudecati vor avea oc azia sa apara. Ceea ce e imporant va ramne; ce e inutil va disparea. Dar sa lasam fiecare persoana sa judece propriile concepte. Noi nu sntem judecatorii viselor celuilalt. Pentru a crede n calea noastra, nu trebuie sa demonstram ca cea a altc uiva e gresita. Cine face asta nu crede n proprii pasi. ------------------------------------------------Viata este ca o mare cursa de ciclism, al carei scop este a trai propriul Destin Personal. La linia de plecare sntem toti mpreuna, mpartasind prietenie si entuzias m. Dar, pe masura ce cursa avanseaza, bucuria initiala lasa locul provocarii: ob oseala, monotonia, ndoieli privind propriile abilitati. Observam ca unii prieteni refuza sa accepte provocarea snt nca n concurs, dar numai pentru ca nu se pot opri n mijlocul strazii. Snt multi ca ei. Alearga aproape de nava amiral, vorbesc ntre ei si ating obiectivul. Ne dam seama ca ne distantam de ei; atunci trebuie sa ne c onfruntam cu singuratatea, surpriza din curbe necunoscute, si problemele cu bici cleta. Sfrsim prin a ne ntreba daca merita efortul. Da, merita. Nu abandona. ------------------------------------------------Un maestru si discipolul sau traverseaza calare desertul Arabiei Saudite. Maestr ul se foloseste de fiecare moment al plimbarii pentru a-l nvata credinta pe disci pol. Sa crezi n Dumnezeu, spune. Dumnezeu nu si abandoneaza niciodata fiii sai. ntr-o oapte, n cortul lor, maestrul i cere discipolului sa mearga sa lege caii de o stnca din apropiere. Discipolul merge, dar si aminteste ce-l nvatase maestrul: Ma pune l a ncercare gndeste. Ar trebui sa las caii n grija lui Dumnezeu . Si i-a lasat dezlegati . Dimineata urmatoare, discipolul nu mai gaseste caii. nfuriat, se ntoarce la maes tru. Nu stii nimic n ce-l priveste pe Dumnezeu, exclama. Am lasat caii n minile Lui si acum au fugit. Dumnezeu voia sa aiba grija de cai, raspunde maestrul. Dar pentru a o face avea nevoie de minile tale ca sa-i lege. ------------------------------------------------Poate ca Isus a trimis pe careva din apostolii lui n Infern ca sa salveze sufletel e, spuse John. Nici n Infern, nu e totul pierdut. Ideea l surprinse pe calator. John este un pompier din Los Angeles, si azi e ziua lui libera. De ce spui asta? ntreba calatorul. Pentru ca am fost n Infern aici pe pamnt. Intru n cladiri n flacari si vad oameni disperati fugind, si de multe ori mi risc viata pentru a salva viata lor. Eu nu snt dect o particica infima n universul asta, fortat sa actionez ca un erou n nenumaratele incendii n care am fost. Daca eu un nimic pot sa fac asta, imaginea za-ti ce poate face Isus! Nu am nici o ndoiala ca unii din apostolii lui s-au dus n Infern si salveaza suflete. ------------------------------------------------Spune maestrul: Multe civilizatii primitive obisnuiau sa-si arda mortii n pozitia fatului. El a renascut ntr-o alta viata, si trebuie sa-l punem n pozitia n care vine pe lumea asta spuneau ei. Pentru acele civilizatii moartea este doar nca un pas p e calea universului. Dar nu are importanta ce gndim, ce facem sau ce credem: fiec are dintre noi va muri ntr-o zi. Mai bine sa facem cum facea batrnul Yaqui: sa con sideram moartea a fi un sfatuitor. ntreaba-te tot timpul: Avnd n vedere ca trebuie s a mor, ce ar trebui sa fac acum?

------------------------------------------------Viata nu nseamna a da sau a primi sfaturi. Daca avem nevoie de asistenta, e mai bine sa vedem cum rezolva sau nu reusesc sa rezolve ceilalti probleme lor. ngerul nostru e ntotdeauna prezent, si deseori foloseste buzele cuiva pentru a ne spune ceva. Dar de obicei ne ajunge n mod ntmplator, n general n momentul n care daca snte tenti - preocuparile noastre ne mpiedica sa vedem miracolul vietii. Trebuie sa p ermitem ngerului nostru sa ne vorbeasca n modul n care reuseste cel mai bine cnd con sidera necesar. Spune maestrul: Sfaturile snt o teorie a vietii si practica e deseori cu mult dife rita. ------------------------------------------------Un parinte din miscarea de Rennoire a Carismaticilor din Rio de Janeiro era ntr-un autobuz cnd, pe neasteptate, auzi o voce spunndu-i sa se ridice si sa predice cuvn tul lui Hristos chiar acolo. Parintele i raspunse: O sa creada ca-s ridicol! Asta nu e un loc pentru o predica! Dar vocea insista ca el sa vorbeasca. Snt timid, te r og, nu mi-o cere, implora. Impulsul interior persista. Atunci si aminti promisiune a sa accepte toate planurile lui Hristos. Asadar, se ridica n picioare-jenat- si n cepu sa vorbeasca despre Evanghelie. Pasagerii l ascultara n liniste. Privi pe fie care din ei si toti l fixau. Spuse tot ce auzea, ncheie predica si se aseza la loc . Pna astazi, nca nu stie motivul pentru care a tinut o predica n autobuz. Dar nu a re nici o ndoiala ca are de ndeplinit o misiune. ------------------------------------------------Un vraci african si ducea un ucenic n jungla. Chiar daca era n vrsta, si facea drum c u agilitate, n timp ce celalalt tot aluneca si cadea de multe ori. Ucenicul se ri dica, blestema, scuipa pe pamntul tradator si continua sa-si urmeze maestrul. Dup a o buna bucata de drum, ajung ntr-un loc sacru. Fara sa se opreasca o clipa, vra ciul se ntoarce spre drumul pe care venisera. Nu m-ai nvatat nimic astazi, spune nov icele, dupa ce cazuse a mia oara. Te-am nvatat un lucru, dar nu ai reusit sa-l ntelegi, spuse vraciul. ncerc sa te nvat um sa nfrunti greselile n viata. Si cum ar trebui sa le nfrunt? n acelasi fel n care i trebuit sa nfrunti fiecare cazatura, raspunde vraciul. n loc sa blestemi locul und e ai cazut, trebuia sa ncerci sa ntelegi ce te-a facut sa aluneci nainte. ------------------------------------------------Un eremit i facu o vizita ntr-o dupa amiaza staretului manastirii din Sceta. Consilierul meu spiritual nu stie cum sa ma calauzeasca, spuse eremitul. Trebuie sa -l las? Staretul nu scoase un cuvnt si eremitul se ntoarse n desert. Dupa o saptamna reveni la staret. Consilierul meu spiritual nu stie cum sa ma calauzeasca, spuse. A m hotart sa-l abandonez. Ai fost ntelept, spuse staretul. Cnd un om simte ca sufletul sau nu e satisfacut, nu poate cere ajutor. Ia hotarrile necesare pentru a pastra n siguranta trecerea ta n viata aceasta. ------------------------------------------------O tnara vine sa faca o vizita calatorului. Vreau sa-ti spun ceva, spuse ea. Am crezu t ntotdeauna ca am darul de a vindeca. Dar nu avusesem niciodata curajul sa ncerc cu cineva. Pna cnd, ntr-o zi, sotul meu simti o durere puternica n piciorul stng si nu era nimeni disponibil sa ma ajute. Am hotart cu un pic de jena sa-mi pun minile pe piciorul lui si sa cer ca durerea sa dispara. Am facut asta fara a crede cu adevarat ca as fi n stare sa-l ajut, si n timp ce faceam asta, l-am auzit rugndu-se

Te rog, Doamne, fa-o pe sotia mea mesagera Luminii Tale si a Puterii Tale, spuse. Mna mea deveni calda si durerea disparu. Mai trziu l-am ntrebat de ce se rugase n ac el fel. El raspunse ca pentru a-mi da ncredere. Astazi snt n stare sa vindec datori ta acelor cuvinte. ------------------------------------------------Filozoful Aristip se bucura de trecere la curtea lui Dionisos, tiranul Siracusei . ntr-o dupa amiaza l ntlni din ntmplare pe Diogene n timp ce-si prepara o portie de l nte. Daca ai fi dispus sa fii curtenitor la curtea lui Dionisos, nu ar mai trebui sa mannci linte, spuse Aristip. Daca ai stii sa apreciezi lintea, nu ar mai trebui sa fii curtenitor cu Dionisos, raspunse Diogene. Spune maestrul: E adevarat ca totul are un pret, dar ntotdeauna pretul e relativ. Cnd ne urmam visele, putem lasa impresia celorlalti ca sntem nefericiti si nenoroc

iti. Dar ce gndesc ceilalti nu e important. Importanta e bucuria din inimile noas tre. ------------------------------------------------Un om care traia n Turcia afla de existenta unui mare maestru care traia la Pari s. Fara ezitare, vndu tot ce avea, si saluta familia si pleca n cautarea ntelepciuni i. Dupa multi ani de pelerinaj gasi refugiul unde traia marele maestru. Cu teama si respect, batu la poarta. Marele maestru aparu. Vin din Turcia, spuse omul. Am venit pna aici pentru a-ti pune o ntrebare. Batrnul fu surprins, dar spuse: Bine. mi poti pune doar o ntrebare. Vreau sa fiu explicit n ce vreau sa ntreb. Pot sa o fac n turca? Da, spuse nteleptul. Si deja am raspuns la unica ta ntrebare. Daca e altceva ce vrei sa stii ntreaba-ti inima. ti va da raspunsul. Si nchise usa. ------------------------------------------------Spune maestrul: Cuvntul este putere. Cuvintele transforma lumea. Toti am auzit spu nndu-se nu ar trebui sa vorbim despre lucrurile frumoase care ni se ntmpla, pentru c a invidia celorlalti ne va ruina fericirea. Nimic adevarat. Aceia care snt nvingato ri vorbesc cu mndrie despre miracolele din vietile lor. Daca emiti energie poziti va n aer, aceasta atrage alta energie pozitiva si-i face fericiti pe cei care sio doresc cu adevarat. n timp ce acela care e invidios si nvins, ti poate face rau d oar daca i dai aceasta forta. Nu-ti fie frica. Vorbeste despre lucrurile frumoase din viata ta oricui te asculta. Sufletul Lumii are mare nevoie de fericire. ------------------------------------------------Era un rege spaniol care era tare mndru de originea sa. Si era cunoscut ca fiind foarte crud cu cei mai slabi. ntr-o zi se plimba cu batrnii sai sfetnici pe un cmp din Aragona, unde tatal lui cazuse ntr-o batalie. Acolo ntlnira un sfnt care culege a un brat de oase. Ce faci? ntreba regele. Onoare Maiestatii Tale, spuse omul. Cnd am flat ca regele Spaniei vine pe aici, am hotart sa gasesc oasele tatalui sau pentr u a i le da. Dar tot caut si tot nu le gasesc. Snt la fel ca cele ale taranilor, ale saracilor, ale cersetorilor si ale sclavilor. ------------------------------------------------Cine mnuieste cel mai bine spada? ntreba un razboinic pe maestrul sau. Mergi pe cmpul din vecinatatea manastirii, raspunse maestrul. Acolo e o stnca. Vreau sa o insulti. D e ce ar trebui sa o fac? ntreba discipolul. Stnca nu va raspunde, adauga. Bine, atunc i atac-o cu spada, spuse maestrul. Chiar nu o sa o fac, raspunse discipolul. Spada m ea s-ar rupe. Si daca as ataca-o cu minile goale mi-as rupe degetele si nu as obt ine nici un rezultat. Nu asta am ntrebat. Cine mnuieste cel mai bine spada? Cel mai bun este cel care este ca stnca, spuse maestrul. Fara a scoate spada din tea ca, nimeni nu-l poate nvinge. ------------------------------------------------Calatorul ajunge n San Martin de Unx, n Navarra, si reuseste sa o gaseasca pe feme ia care pastreaza cheile de la biserica romana din ruinele locului. Cu mare gent ilete, suie repede scarile si deschide usa. ntunericul si linistea templului medi eval au un puternic impact emotional asupra calatorului. ncepe sa converseze cu f emeia si discuta despre faptul ca, desi e miezul zilei, se poate vedea foarte pu tin din splendidele opere de arta din biserica. Detaliile pot fi vazute doar n zor i, spuse femeia. Legenda spune ca exact acest lucru au vrut sa ne nvete constructor ii; Dumnezeu are un moment anume n care ne arata gloria Sa. ------------------------------------------------Spune maestrul: Snt doi dumnezei. Dumnezeul despre care ne-a nvatat profesorul nost ru, si Dumnezeu care ne nvata pe noi. Dumnezeul despre care vorbesc oamenii deseo ri este Dumnezeul care ne vorbeste. Dumnezeul de care am nvatat sa ne temem, si D umnezeul care ne vorbeste despre compasiune. Snt doi Dumnezei. Dumnezeul care e n n altimi, si Dumnezeul care ia parte la viata noastra n fiecare zi. Dumnezeul care ne da obligatii, si Dumnezeul care iarta datoriile noastre. Dumnezeul care ne am eninta cu flacarile infernului, si Dumnezeul care ne arata calea cea mai buna. Sn t doi dumnezei. Un dumnezeu care ne va ngropa cu pacatele noastre, si un Dumnezeu care ne elibereaza cu Iubirea Sa. ------------------------------------------------Michelangelo a fost ntrebat o data cum face sa creeze opere att de minunate. E foar te simplu, raspunse. Cnd privesc un bloc de marmura, vad lucrarea n el. Tot ce trebu

ie sa fac e sa dau la o parte ceea ce nu i apartine. Exista o opera pentru fiecar e dintre noi pe care sntem destinati sa o mplinim. Acesta este punctul central al vietii, si - nu are importanta ct ncercam sa ne pacalim stim ct e de important pent ru fericirea noastra. De obicei, opera aceasta este acoperita de ani de frica, v ina si nehotarre. Dar daca hotarm sa ndepartam acele lucruri care nu ne apartin, da ca nu avem ndoieli asupra capacitatilor noastre, putem merge nainte cu misiunea ca re este destinul nostru. Acesta este unicul mod de a trai cu onoare. ------------------------------------------------Un batrn pe patul de moarte cheama lnga el un tnar si i spune o poveste de eroism: p e timp de razboi ajutase un om sa supravietuiasca. i acordase refugiu, hrana si protectie. Cnd omul care fusese salvat era din nou n s iguranta, decise sa-si tradeze salvatorul si sa-l dea pe mna inamicului. Cum ai re usit sa fugi? ntreba tnarul. Nu am fugit. Eu eram tradatorul, spuse batrnul. Dar poves ind istoria ca si cum as fi fost eroul, reusesc sa nteleg tot ce a facut pentru m ine. ------------------------------------------------Spune maestrul: Toti avem nevoie de iubire. Iubirea face parte din natura noastra , la fel ca mncatul, bautul si dormitul. Cteodata ne gasim complet singuri admirnd un apus minunat si gndim: frumusetea asta nu are nici o importanta , pentru ca nu am pe nimeni cu care sa o mpart. n acele momente ar trebui sa ne ntrebam: de cte ori ni s-a cerut iubire si am fugit? De cte ori ne-a fost frica sa ne apropiem de cineva si sa-i spunem clar c a l iubim? Ti-e frica de singuratate. E ca un drog, ca cel mai rau narcotic. Daca amurgul nu are nici un sens pentru tine, fii smerit si pleaca n cautarea iubirii . Sa stii ca la fel ca si cu alte binecuvntari spirituale cu ct reusesti sa dai ma i multa iubire, cu att vei primi mai multa n schimb. ------------------------------------------------Un misionar spaniol vizita o insula cnd ntlni trei oameni sfinti azteci. Cum va ruga ti? ntreba parintele. Avem o singura rugaciune. Dumnezele, tu esti treime, noi sntem trei. Fie-Ti mila de noi. Va voi nvata o rugaciune pe care Dumnezeu o va asculta, spuse misionarul. i nvata o r ugaciune catolica si si vazu de drum. nainte de a se ntoarce n Spania se mai opri pu tin pe aceeasi insula. Cnd acosta, vazu pe cei trei oameni mergnd pe apa nspre el. P arinte, parinte, spuse unul dintre ei. Te rugam nvata-ne din nou acea rugaciune pe care Dumnezeu o asculta. Am uitat-o. Nu e importanta, raspunse parintele, care era martorul unei minuni. Si ceru iertar e lui Dumnezeu ca nu ntelesese ca El vorbeste toate limbile. ------------------------------------------------Sfntul Ioan al Crucii ne nvata ca de-a lungul drumului nostru spiritual nu trebuie sa cautam viziuni sau sa credem povestile despre aceasta cale istorisite de alt ii. Singurul nostru sprijin ar trebui sa fie credinta noastra, pentru ca acea cr edinta este clara, transparenta si este nascuta cu noi. Nu poate fi confuza. Un scriitor discuta cu un preot si ntreba cum era experienta lui Dumnezeu. Nu stiu, ra spunse preotul. Singura experienta pe care am avut-o pna acum este credinta mea n D umnezeu. Si aceea e cea mai importanta. ------------------------------------------------Spune maestrul: Iertarea este o strada cu dublu sens. De fiecare data cnd iertam p e cineva, ne iertam pe noi nsine. Daca sntem toleranti cu ceilalti, e mai usor sa acceptam propriile noastre greseli. n acest fel, fara vina sau amaraciune, sntem n stare sa mbunatatim relatia noastra cu viata. Daca, fara slabiciuni, permitem urei, invidiei sau intolerantei sa vibreze n juru l nostru, sfrsim prin a fi consumati de acele vibratii. Petru l ntreba pe Hristos: nv atatorule, trebuie sa i iert pe ceilalti de sapte ori? Iar Hristos raspunse: Nu doa r de sapte, ci de saptezeci de ori cte sapte. Actul iertarii curata planurile astrale si ne arata adevarata lumina a Divinitat ii. ------------------------------------------------Spune maestrul: Maestrii din antichitate erau obisnuiti sa creeze personaje pentru a-i ajuta pe discipoli sa se confrunte cu latura negativa a personalitatii lor. Multe din istoriile privind crearea unor asemenea personaje au ramas cunoscute c

a povesti. Procesul e simplu: trebuie sa pui toate nelinistile, fricile, dezamag irile tale ntr-o entitate invizibila care sta n stnga ta. El functioneaza ca cel rau n viata ta, sugerndu-ti atitudini si comportamente pe care nu ai vrea sa le adopti dar pe care sfrsesti prin a le urma. Odata ce personajul a fost creat, e mai uso r sa-i respingem sfaturile. E un proces extrem de simplu. Si tocmai de asta func tioneaza att de bine. ------------------------------------------------Cum pot stii care este modul cel mai bun pentru a actiona n viata? ntreba un discipo l pe maestrul sau. Atunci maestrul ordona discipolului sa construiasca o masa. Cnd masa fu aproape g ata mai avea nevoie doar de doua cuie n partea superioara maestrul se apropie de el. Batea cuiele cu lovituri precise. Un cui, nsa, intra mai greu, si trebui sa-l bata mai mult . La a patra lovitura cuiul intra prea n profunzime si lemnul crapa. Mna ta era obisn uita cu trei lovituri de ciocan, spuse maestrul. Cnd o actiune devine obisnuinta, si p ierde semnificatia; si poate sfrsi prin a provoca daune. Fiecare actiune este act iunea ta, si exista un singur secret: nu lasa ca obisnuinta sa preia comanda mis carilor tale. ------------------------------------------------n apropierea orasului Soria, din Spania, se afla chipul unui vechi eremit sculpta t n stnca. Cu ctiva ani n urma, traia acolo un om care abandonase totul pentru a se dedica contemplarii. Calatorul ncerca sa gaseasca acel loc, ntr-o dupa amiaza, si cnd reusi sa-l gaseasca fu primit cu multa cordialitate. Dupa ce au mpartit un col t de pine, eremitul i ceru calatorului sa mearga cu el lnga un pru sa culeaga cteva ci uperci comestibile. n timp ce mergeau se apropie un baiat. Sfntule, spuse. Mi s-a spu s ca pentru a atinge iluminarea trebuie sa evitam sa mncam carne. E adevarat? Accep ta cu bucurie orice ti ofera viata, raspunse omul. Nu comite pacate mpotriva spiritu lui si nu blestema n numele lui Dumnezeu generozitatea pamntului. -------------------------------------------------

Spune maestrul: Daca e grea calatoria ta, asculta-ti inima. ncearca sa fii cinsti t cu tine nsuti pe ct posibil, si vezi daca urmezi calea ta si platesti pretul pen tru visurile tale. Daca faci asta, si viata e oricum dura, e normal sa vina mome ntul n care sa te lamentezi. Fa-o cu respect, asa cum un copil se plnge unui parin te. Dar nu nceta sa ceri atentie si ajutor. Dumnezeu este si Tata si Mama iar par intii vor ntotdeana ce e mai bun pentru copiii lor. S-ar putea ca procesul de ins truire sa fi fost fortat mai mult, atunci nu costa nimic sa ceri o pauza, un pic de afectiune. Dar nu exagera niciodata. Iov s-a lamentat la momentul potrivit s i ce i apartinea i-a fost dat. Al Afid s-a lamentat prea mult si Dumnezeu a ncetat sa-l mai asculte. ------------------------------------------------Un om pios se trezi ntr-o zi pe neasteptate deposedat de toate bunurile sale. Sti ind ca Dumnezeu l-ar fi ajutat ntr-un fel, ncepu sa se roage: Doamne, ajuta-ma sa cs tig la loterie, ceru. Se ruga ani n sir dar ramase sarac. ntr-o zi muri iar pentru ca fusese foarte devotat, merse direct n paradis. Cnd ajunse acolo, refuza sa intr e. Spuse ca traise toata viata dupa nvataturile religioase, dar ca Dumnezeu nu Ia permis niciodata sa cstige la loterie. Tot ce ai promis a fost o minciuna, spuse omul dezgustat. Am fost ntotdeauna gata sa te ajut sa cstigi, raspunse Domnul. Dar or ict as fi vrut sa o fac, tu nu ai cumparat niciodata biletul de loterie. ------------------------------------------------Un batrn ntelept chinez se plimba pe cmpurile nzapezite cnd ntlni o femeie care plnge e ce plngi? ntreba. Pentru ca ma gndesc la viata mea, la tineretea mea, la frumusete a pe care o vedeam n oglinda si la omul pe care-l iubeam. Dumnezeu este crud pent ru ca ne-a dat capacitatea de a ne aminti. El stia ca ntr-o zi mi voi aminti prima vara vietii mele si voi plnge. nteleptul ramase n picioare, n zapada, privind un punct fix si contemplnd. Dumnezeu a fost generos cu mine ca mi-a dat posibilitatea sa-mi amintesc. El stia ca iarn a mi voi putea aminti ntotdeauna de primavara. Si surse. -------------------------------------------------

Spune maestrul: Propriul destin nu e asa de usor cum pare. Pentru nimic. Ar putea cere chiar si actiuni periculoase. Cnd vrem ceva, punem n miscare energii puterni ce si nu mai sntem n stare sa ascundem fata de noi nsine adevaratul sens al vietii noastre. Cnd vrem ceva, facem o alegere si platim pretul. Ar putea fi nevoie sa a bandonam vechi obiceiuri, ne-ar putea creea probleme si aduce dezamagiri. Si nu are importanta ct de mare e pretul pentru ca niciodata nu e la fel de mare ca cel pe care l-am plati pentru a nu fi trait destinul nostru personal. Pentru ca ntr-o zi vom privi n urma si vom vedea tot ce am facut, si ne vom asculta inima spunnd: mi-am i rosit viata. Crede-ma, asta e cea mai rea fraza pe care ai putea auzi-o vreodata. ------------------------------------------------Un maestru avea sute de discipoli. Toti se rugau la momentul cuvenit - cu except ia unuia care era un betiv. n ziua n care tragea sa moara, maestrul l chema pe disc ipolul betiv lnga el si i ncredinta toate secretele sale oculte. Ceilalti discipoli s e revoltara: E o rusine! Am sacrificat totul pentru un maestru care nu este n star e sa nteleaga calitatile noastre, spusera. A trebuit sa ncredintez toate secretele o mului pe care-l cunosteam cel mai bine. Cei care par virtuosi deseori si ascund v anitatea, orgoliul si intoleranta. Astfel, am ales unicul discipol carui i puteam vedea defectele: bautorul. ------------------------------------------------Parintele cistercian Marcos Garcia spunea: Uneori Dumnezeu si ia napoi unele binecu vntari pentru a ajuta oamenii sa le nteleaga mai bine. Dumnezeu stie pna la ce punc t ne poate pune sufletul la ncercare si nu merge niciodata dincolo de acea limita . n acele momente sa nu spunem niciodata: Dumnezeu m-a abandonat. Daca Domnul ne im pune o proba de mare rabdare, ne da ntotdeauna suficient har probabil mai mult dect necesar pentru a o depasi. Cnd ne simtim departe de prezenta Lui, ar trebui sa n e ntrebam; Reusim sa ntelegem cum sa ne folosim de ceea ce ne-a scos n cale? ------------------------------------------------Unele zile din saptamna trec fara sa fi primit nici un gest de afectiune din part ea cuiva. Asemenea perioade snt dificile; cnd bunatatea umana pare sa fi disparut, cnd viata pare sa fie doar supravietuire. Spune maestrul: trebuie sa examinam calea noastra. Trebuie sa reaprindem flacara, si sa ncercam sa luminam viata noastra care pare o camera ntunecoasa. Cnd auzim fo cul trosnind si lemnele arznd si cnd citim istoria pe care ne-o povestesc flacaril e, speranta se ntoarce n noi. Daca sntem n stare sa iubim, vom fi n stare si sa fim i ubiti. E doar o chestiune de timp. ------------------------------------------------La un prnz, o persoana sparge un pahar. O alta spuse: E semn de noroc. Toti comese nii cunosteau aceasta credinta. Dar un rabin care era acolo ntreba: De ce este se mn de noroc? Nu stiu, spuse sotia calatorului. Poate ca e un vechi mod de a evita stn jeneala oaspetelui. Nu, nu asta este explicatia, spuse rabinul. Unele traditii ebrai ce spun ca orice om are o anumita cantitate de noroc pe care-l poate folosi n cur sul vietii sale. Fiecare poate cstiga dobnda la aceasta cota daca foloseste propri ul noroc doar la lucruri care i servesc cu adevarat altfel si poate irosi norocul. Noi evreii spunem Noroc cnd cineva sparge un pahar. Dar nseamna: E bine ca tu nu ti -ai folosit norocul pentru a ncerca sa eviti sa se sparga acel pahar. Acum l poti folosi pentru lucruri importante. ------------------------------------------------Parintele Abraham stia ca n apropierea manastirii Sceta traia un eremit renumit c a fiind un om ntelept. El l ntlni si-l ntreba: Daca astazi ai gasi o femeie frumoasa n patul tau, ai fi n stare sa te convingi ca ceea ce vezi nu este o femeie? Nu, raspunse nteleptul. Dar as fi n stare sa ma control ez. Parintele continua: Si daca ai gasi niste monezi de aur n desert, ai fi n stare sa consideri monezile ca bucati de piatra? Nu, spuse nteleptul. Dar as fi n stare sa ma controlez sa le las acolo. Parintele insista: Si daca ti-ar cere sfatul doi fra ti, din care unul te iubeste, celalalt te uraste, ai fi n stare sa-i consideri eg ali? Eremitul raspunse: Chiar daca as suferi, l-as trata pe cel care ma iubeste n a celasi fel ca pe cel care ma iubeste.

Va voi explica cine este un om ntelept, spuse parintele discipolilor sai la ntoarce re. Este acela care, n loc sa-si ucida propriile pasiuni, este n stare sa le contro leze. ------------------------------------------------W. Frasier, n viata sa, a scris carti despre vestul ndepartat american, si era mndr u ca a scris scenariul pentru un film interpretat de Garry Cooper. Spunea ca au fost putine momentele din viata lui n care s-a enervat. Am nvatat multe de la pioni eri, spuse. S-au luptat cu indienii, au traversat deserturi, au cautat hrana si apa n locuri nd epartate. Si tot ce a fost scris n acea perioada demonstreaza ca aveau trasaturi curioase; pionierii scriau si vorbeau doar despre lucruri frumoase. n loc sa se l amenteze, compuneau cntece si balade despre dificultatile lor. n acest fel evitau sa se descurajeze si sa se deprime. Si azi, la 88 de ani, ncerc sa fac acelasi lu cru. ------------------------------------------------Textul este adaptat dupa o poezie a lui John Muir: Vreau sa-mi eliberez sufletul astfel nct sa se poata bucura de toate darurile pe ca re le poseda spiritul. Cnd asta va fi posibil, nu o sa ncerc nici sa cunosc crater ele lunii, nici sa urmaresc razele soarelui pna acolo unde se nasc. Nu voi ncerca sa nteleg frumusetea stelelor, nici dezolarea artificiala a fiintelor umane. Cnd v oi nvata sa-mi eliberez sufletul, voi urma zorile ntorcndu-ma cu ele prin timp. Cnd voi nvata sa-mi eliberez sufletul, voi plonja n curentii magnetici care curg spre oceanul unde se ntlnesc toate apele pentru a forma Sufletul Lumii. Cnd voi nvata sa -mi eliberez sufletul, voi ncerca sa citesc de la nceput minunata pagina a Creatie i. ------------------------------------------------Unul din simbolurile sacre ale crestinismului este pelicanul. Motivul este simplu: n lipsa totala de hrana, pelicanul si nfige ciocul n propria-i carne pentru a-si hranii puii. Spune maestrul: Deseori nu sntem n stare sa ntelegem binecuvntarile pe care le primim . De multe ori nu percepem ca Dumnezeu face asta pentru a ne face sa crestem spi ritual. O poveste spune ca un pelican, n timpul unei ierni crncene, se sacrifica p entru a da de mncare propria carne puilor sai. Cnd n final moare de slabiciune, unu l din micuti spune altuia: n sfrsit! Ma saturasem sa tot mannc acelasi lucru n fiecar e zi. ------------------------------------------------Daca esti nemultumit de ceva chiar si de un lucru bun pe care ai vrea sa-l faci, dar nu esti n masura sa-l faci nceteaza acum. Daca lucrurile nu merg bine, exista doua explicatii: ori perseverenta ti este pusa la ncercare, ori ai nevoie sa schi mbi directia. Pentru a descoperi care din cele doua optiuni este cea corecta din moment ce snt opuse una alteia foloseste linistea si rugaciunea. Putin cte putin, lucrurile vor deveni incredibil de clare, pna cnd nu vei avea suficienta forta sa alegi. O data ce ai luat o hotarre, uita complet cealalta posibilitate. Si mergi nainte, pentru ca Dumnezeu este Dumnezeul Valorosului. Domingos Sabino spune: Totul merge ntotdeauna spre mai bine. Daca lucrurile nca nu merg bine, este pentru ca nca nu ai ajuns la sfrsit. ------------------------------------------------Compozitorul brazilian Nelson Motta era la Bahia, cnd hotar sa faca o vizita maici i Meniniha de Gantois. Lua un taxi si pe drum, soferul rupse frnele. Masina se ra suci n mijlocul strazii, dar n afara de o mare sperietura nu s-a ntmplat nimic grav. Cnd o ntlni pe Maica Meniniha, primul lucru pe care i-l povesti fu accidentul. Snt a numite lucruri care snt deja scrise, dar Dumnezeu gaseste un mod de a ne face sa le evitam fara probleme grave. Adica, era o parte a destinului tau unde era scri s ca trebuia sa fii n automobil n acest punct al vietii, spuse. Dar, dupa cum vezi, s-a ntmplat totul si nimic. ------------------------------------------------Era ceva ce a lipsit din discursul tau despre Calea spre Santiago, spuse o femeie, calatorului n timp ce ieseau mpreuna de la conferinta. Am observat ca majoritatea p elerinilor, spuse, fie pe Calea catre Santiago, fie pe calea vietii lor, ncearca nt

otdeauna sa tina pasul cu ceilalti. La nceputul pelerinajului meu, am ncercat sa m erg n acelasi ritm cu grupul meu. Eram obosita, cerusem mai mult dect putea sa-mi dea trupul meu, eram ncordata, si am sfrsit prin a suferi o ntindere de tendon la p iciorul stng. Timp de doua zile mi-a fost imposibil sa mai merg, si am nvatat ca a s fi putut ajunge la Santiago doar daca as fi mers n ritmul meu. Mi-a luat mai mu lt dect celorlalti si multe portiuni am mers singura. Dar numai respectnd ritmul m eu am reusit sa parcurg tot drumul. De atunci, am aplicat lectia la orice lucru din viata mea. ------------------------------------------------Croesus, regele Lidiei, hotarse sa i atace pe persi, dar voia sa consulte un orac ol grec. Esti destinat sa distrugi un mare imperiu, spuse oracolul. Fericit, Croes us declara razboi. Dupa doua zile de batalii, Lidia fu invadata de persi, capita la ei distrusa, iar Croesus fu luat prizonier. nfuriat, ceru ambasadorului grec sa se ntoarca la oracol si sa i spuna ct de gresita fusese previziunea sa. Nu, tu esti cel care a gresit, spuse oracolul ambasadorului. Ai distrus un mare imp eriu: Lidia. Spune maestrul: Limbajul semnelor este acolo, n fata noastra, pentru a ne nvata mod ul cel mai bun n care sa ne comportam. Dar de multe ori ncercam sa distorsionam ac ele semne pentru a le face sa coincida cu ceea ce am fi vrut sa fie la nceput. ------------------------------------------------Buscaglia povesteste istoria unui al patrulea rege mag, care a vazut si el steau a stralucind pe cerul Betleemului. Dar ajungea ntotdeauna n ntrziere n locurile unde ar fi trebuit sa fie Isus, pentru ca de-a lungul drumului, saracii si nevoiasii l opreau spre a-i cere ajutorul. Dupa treizeci de ani n care urmase pasii lui Isus , prin Egipt, Galilea, Betania, magul ajunse la Ierusalim, dar era nca o data n ntrz iere. Copilul Isus era de-acum barbat, si magul ajunsese n ziua crucificarii. Reg ele adusese niste perle pentru a le darui lui Isus, dar le vnduse pe toate pe dru m pentru a-i ajuta pe cei ntlniti. Ramasese o singura perla, dar Mntuitorul era dej a mort. Am ratat misiunea vietii mele, gndi regele. Si atunci auzi o voce: Contrar a ceea ce gndesti, ai fost cu mine toata viata. Eram gol, tu m-ai mbracat. Eram fla mnd, tu m-ai hranit. Eram nchis iar tu m-ai vizitat. Eu eram n fiecare sarman suflet din drumul tau. ti multumesc pentru att de multe gesturi de iubire. ------------------------------------------------O poveste stiintifico-fantastica vorbeste despre o societatea n care aproape toti snt nascuti pentru a ndeplini anumite functii: tehnicieni, ingineri si mecanici. Doar putini snt nascuti fara abilitati speciale: acestia snt trimisi n institutii d e boli mintale, avnd n vedere ca doar cei nebuni nu snt n stare sa contribuie cu nim ic pentru societate. Unul din asa-zisii nebuni se revolta. Institutul are o bibl ioteca unde el ncearca sa nvete tot ce e de stiut despre arte si stiinte. Cnd simte ca a nvatat destul, hotaraste sa fuga, dar este prins si dus ntr-un centru de cer cetari n afara orasului. Bine ai venit, spuse una din persoanele de la centru. Cei pe care i admiram cel mai mult snt tocmai cei care au fost fortati sa-si croias ca singuri propriul drum. De acum nainte poti face ce vrei, pentru ca datorita ce lor ca tine lumea poate progresa. ------------------------------------------------nainte de a pleca ntr-o lunga calatorie, omul de afaceri si saluta sotia. Nu mi-ai adus niciodata un cadou care sa aiba valoare, spuse ea. Femeie ingrata, tot ce tiam dat m-a costat ani de munca, raspunse omul. Ce pot sa-ti dau mai mult? Ceva care sa fie frumos ca mine. Doi ani astepta femeia cadoul ei. n sfrsit, sotul se ntoarse. Am reusit sa gasesc ceva care e la fel de frumos ca tine, spuse. Am plns pentru ner ecunostinta ta, dar am hotart sa fac cum mi-ai cerut. Tot acest timp am crezut ca nu poate fi un cadou la fel de frumos ca tine, dar ntr-un final am gasit unul. Si i ntinse o oglinda. ------------------------------------------------Filozoful german F. Nietzsche a spus o data: Nu se merita sa ne petrecem timpul d iscutnd despre fiecare lucru; face parte din natura umana sa gresim din cnd n cnd. Spune maestrul: Exista persoane care insista sa fie ntotdeauna corecte n fiecare de taliu. Deseori nu-si permit lor nsile sa faca greseli. Prin aceasta atitudine rea

lizeaza doar frica de a merge nainte. Frica de a face greseli este poarta care ne nchide nauntrul castelului mediocritatii. Daca sntem n stare sa depasim acea frica, am facut deja un pas important nspre libertatea noastra. ------------------------------------------------Un novice l ntreba pe parintele Nisetros, staretul manastirii din Sceta: Care snt lu crurile pe care ar trebui sa le fac pentru a-l multumi pe Dumnezeu? Parintele Nisetros raspunse: Avraam a primit pe straini si Dumnezeu a fost ferici t. Ilie nu-i iubea pe straini si Dumnezeu a fost fericit. David a fost mndru de c e facuse si Dumnezeu a fost fericit. Consulul roman, n fata altarului, s-a rusina t de ce facuse si Dumnezeu a fost fericit. Ioan Botezatorul a mers n desert, si D umnezeu a fost fericit. Iona a mers n marele oras Ninive si Dumnezeu a fost feric it. ntreaba-ti inima ce vrea sa faca. Atunci cnd sufletul tau este n acord cu visele tale, Dumnezeu este fericit. ------------------------------------------------Un maestru budist calatorea cu discipolii sai, cnd observa ca discutau ntre ei car e era cel mai bun. Am practicat meditatia timp de cincisprezece ani, spuse unul. Am fost milos nca de cnd am lasat casa parintilor mei, spuse un altul. La amiaza se o prira sub un mar ca sa se odihneasca. Crengile pomului atingeau pamntul. Cnd un pom este plin de fructe, crengile lui se ndoaie pna cnd ating pamntul. Adevaratul ntelep t este acela care este smerit. Prostii cred ntotdeauna ca snt mai buni dect ceilalt i. -------------------------------------------------

Antonio Machado spune: Suflu dupa suflu, pas dupa pas, Cautatorule de drum, nu exista drum. Drumul se face mergnd. Mergnd se creeaza drumul. Si daca te uiti n urma Tot ce vei vedea snt urmele Pasilor tai pe care ntr-o zi Picioarele tale le vor parcurge din nou. Cautatorule de Drum, nu exista drum. Drumul se face mergnd. ------------------------------------------------La Ultima Cina, Isus i-a acuzat cu aceeasi gravitate si aceleasi cuvinte pe doi dintre apostolii sai. Amndoi comisesea crimele prezise de Isus. Iuda Iscariotean ul ascunse sentimentele sale si se condamna singur. Si Petru ascunse sentimentel e sale, dupa ce renegase de trei ori tot ce crezuse. Dar n momentul decisiv, Petr u ntelese adevarata semnificatie a mesajului lui Isus. Ceru iertare si merse naint e, umilit. Ar fi putut sa aleaga sinuciderea, nsa i nfrunta pe ceilalti apostoli si trebuie sa fi spus: De acord, povestiti greselile mele ct va exista neamul omenes c. Dar lasa-ti-ma sa le ndrept. Petru a nvatat ca Iubirea iarta. Iuda nu a nvatat nimic. ------------------------------------------------Un scriitor faimos se plimba cu un prieten cnd un baiat traversa strada n timp ce se apropia un camion. Scriitorul, ntr-o fractiune de secunda, se arunca nspre cami on si reusi sa salveze baiatul. Dar nainte ca cineva sa-l poata admira pentru act ul sau eroic, i dadu baiatului o palma peste fata. Nu te lasa nselat de aparente, b aiatul meu, spuse. Te-am salvat ca sa nu poti fugi de problemele pe care le vei av ea cnd vei fi adult. Spune maestrul: uneori ne este frica sa facem bine. Simtul nostru de culpabilitat e ncearca ntotdeauna sa ne spuna cnd actionam cu generozitate ca ncercam doar sa i i presionam pe ceilalti. E greu pentru noi sa acceptam ca sntem buni prin natura. M ascam actiunile noastre bune cu ironie si indiferenta, ca si cum a trai ar fi si nonim cu slabiciunea. ------------------------------------------------Isus privi masa din fata lui, gndind care ar fi cel mai bun simbol al trecerii lu i pe pamnt. Pe masa erau pepeni din Galilea si alte specii din desertul din sud,

fructe uscate din Siria si curmale din Egipt. Trebuie sa fi ntins mna spre a consa cra unul, cnd, pe neasteptate si dadu seama ca mesajul pe care-l aducea era destin at oamenilor din ntreaga lume. Si poate, pepenii, curmalele si fructele nu exista u n unele locuri ale pamntului. Se gndi la asta si un alt gnd i veni n minte: n pepeni ca si n curmale sau celelalte fructe, miracolul Creatiei se manifesta fara nici o participare din partea omului. Astfel lua pinea, multumi, o frnse, si dadu o buca ta unuia din discipoli spunnd: luati si mncati, voi toti, acesta este Trupul Meu. Pe ntru ca pinea era pretutindeni. Si pinea, contrar curmalelor, pepenilor si celorla lte fructe, era cel mai bun simbol al caii catre Dumnezeu. Pinea era fructul pamnt ului si al muncii omului. ------------------------------------------------Jonglerul se opreste n mijlocul pietii, scoate trei portocale si ncepe sa le rotea sca n aer. Lumea se aduna n jurul lui si se minuneaza de gratia si eleganta miscar ilor sale. Asa merge si viata, mai mult sau mai putin, spune cineva acolo, lnga cala tor. Avem ntotdeauna cte o portocala n fiecare mna si una n aer. Dar cea care e n aer face diferenta. A fost lansata cu abilitate si experienta dar si urmeaza propriul curs. La fel ca si jonglerul, lansam un vis n lume, dar nu avem ntotdeauna contro l asupra lui. n acel moment trebuie sa stii cum sa te lasi n mna Domnului si sa cer i ca, la momentul cuvenit, visul sa-si urmeze cursul lui corect si sa cada, mplin it, n minile tale. ------------------------------------------------Unul din cele mai puternice exercitii de crestere interioara este sa fii atent l a lucrurile pe care le facem n mod automat ca respiratia, clipirea pleoapelor, sa fim atenti la lucrurile din jurul nostru. Cnd facem asta, permitem creierului no stru sa lucreze cu mai multa libertate fara interferenta dorintelor noastre. Une le probleme care pareau de nerezolvat sfrsesc prin a fi rezolvate, iar unele sufe rinte pe care le credeam a fi de nedepasit sfrsesc prin a disparea fara efort. Spune maestrul: Cnd trebuie sa te confrunti cu o situatie dificila, ncearca sa folo sesti aceasta tehnica. E nevoie de putina disciplina .dar rezultatele pot fi surpr inzatoare. ------------------------------------------------Un om venise la un trg ca sa vnda niste vase. O femeie se apropie si examineaza ma rfa lui. Unele piese nu erau decorate, n timp ce altele aveau desene ngrijite. Fem eia ntreaba care este pretul vaselor. Spre surprinderea ei, i se spune ca pretul este acelasi. Cum pot avea acelasi pret si vasele colorate si cele simple? ntreaba. Cum poate fi evaluat la fel un vas care a necesitat mai mult timp si mai multe e forturi pentru a fi realizat? Snt un artist, spune vnzatorul. Pot vinde un vas pe care l-am facut, nu frumusetea lui. Frumusetea este gratis. ------------------------------------------------Calatorul statea singur la o adunare. La un moment dat se apropie un prieten. Tre buie sa-ti vorbesc, spuse prietenul. Calatorul vazu n asta un semn, si ncepu sa vor beasca despre ce considera el ca ar fi fost important. Vorbi despre binecuvntaril e lui Dumnezeu, despre iubire, si despre faptul ca vazuse n apropierea prietenulu i un semnal de la ngerul lui. Pentru ca doar cu un moment nainte se simtea singur, iar acum avea companie. Amicul asculta fara sa scoata un cuvnt, multumi calatoru lui, si pleca. n loc sa se simta fericit, calatorul se simti mai singur ca niciod ata. Mai trziu si dadu seama ca nu acordase atentie cererii prietenului: ca el sa i vorbeasca. Pentru ca Universul voise sa se ntmple altceva n acel moment. ------------------------------------------------Trei zne fura invitate la botezul unui print. Prima i dadu posibilitatea sa gaseas ca iubirea. A doua i dadu destui bani sa poata face orice ar fi vrut. A treia i da du frumusetea. Dar, ca n toate povestile, aparu o vrajitoare. Ea era furioasa pen tru ca nu fusese invitata, si rosti un blestem: Fiindca ai deja tot, ti mai dau. V ei avea talent n tot ce vei ncerca sa faci. Printul crescu frumos, bogat si ndragostit. Dar nu fu niciodata n stare sa atinga nici un obiectiv, pentru ca era distras rapid si voia sa faca imediat altceva. Spune maestrul: Toate drumurile duc n acelasi loc. Dar alege calea ta, si urmeazo pna la capat. Nu ncerca sa parcurgi toate cararile. -------------------------------------------------

Un text anonim din secolul XVIII povesteste despre un calugar rus n cautarea unui consilier spiritual. ntr-o zi i se spuse ca ntr-un anume sat traia un eremit care se dedica zi si noapte iertarii sufletului sau. Auzind asta, calugarul pleca n c autarea omului sfnt. Vreau ca tu sa ma calauzesti de-a lungul drumului sufletului meu, spuse calugarul cnd l gasi pe eremit. Sufletul are propriul drum, iar ngerul tau te va calauzi, raspunse eremitul. Roaga-te fara oprire. Nu stiu sa ma rog asa. Ma nv eti? Daca nu stii sa te rogi fara ncetare, atunci roaga-L pe Dumnezeu sa te nvete s a o faci. Nu ma nveti nimic, spuse calugarul. Nu e nimic care trebuie nvatat, pentru c a nu se poate transmite credinta n acelasi fel n care explici matematica. Accepta misterul credintei si Universul ti se va dezvalui singur. ------------------------------------------------Spune maestrul: Scrie! Ca e o scrisoare, un jurnal sau doar o notita n timp ce vo rbesti la telefon dar scrie! Prin scris ne apropiem de Dumnezeu si de ceilalti. Daca vrei sa ntelegi mai bine rolul tau pe lume, scrie. ncearca sa pui suflet n scr is, chiar daca nimeni nu citeste cuvintele tale sau, mai rau, chiar daca cineva ajunge sa citeasca ceea ce ai fi vrut sa nu fie citit. Simplul fapt de a scrie n e ajuta sa ne organizam gndurile si sa vedem mai clar ce avem n jur. O hrtie si un creion fac miracole alina durerea, fac visele realitate si amintesc o speranta p ierduta. Cuvntul este putere. ------------------------------------------------Calugarii desertului afirmau ca era necesar sa lase sa actioneze mna ngerilor. Pen tru asta, uneori faceau lucruri absurde cum ar fi sa vorbeasca florilor sau sa rd a fara motiv. Alchimistul urmeaza semnele lui Dumnezeu , indicii care uneori par ap roape lipsite de sens, dar care sfrsesc ntotdeana prin a duce undeva. Spune maestrul: Nu-ti fie teama sa fii considerat nebun sa faci azi ceva care est e n contradictie cu toata logica pe care ai nvatat-o. A actiona este o atitudine c are este opusul comportamentului obisnuit cu care ai fost nvatat. Acest lucru mic , nu are importanta ct de mic e, poate deschide poarta catre o mare aventura uman a si spirituala. ------------------------------------------------Un baiat conducea un Mercedes luxuos, cnd i se sparse o roata. n timp ce ncearca sa o schimbe si da seama ca nu are cric. Mda, o sa ma duc la casa cea mai apropiata si o sa ntreb daca nu mi pot mprumuta unul, gndeste plecnd n cautare de ajutor. Poate persoana careia i voi cere ajutorul, vaznd masina mea, mi va cere bani ca sa mi dea cricul, si spune. Cu asa o masina, si cu mine cernd ajutor, mi va cere pe putin zece dolari. Poate chiar cincisprezece, pentru ca stie ca am nevoie de cric. Ar pute a profita si sa-mi ceara pna la o suta de dolari. Si cu ct mergea, cu att crestea pr etul. Cnd ajunse la casa cea mai apropiata si proprietarul deschise usa, tnarul st riga: Esti un hot! Un cric nu merita att de mult! Tine-ti-l sanatos ! Care dintre noi poate spune ca nu facut niciodata la fel? ------------------------------------------------Milton Ericsson este autorul unei noi terapii care a cstigat aprecierea multor pr acticanti n Statele Unite. Cnd avea doisprezece ani a contractat poliomielita. Dup a zece luni, l auzi pe un medic spunndu-le parintilor lui: Fiul vostru nu va reusi sa treaca noaptea. Ericsson o auzi pe mama lui plngnd. Cine stie, poate daca reusesc sa trec de noaptea asta, nu o sa mai sufere att de mult, gndi. Si hotar sa nu doarm a pna n zorii zilei urmatoare. Cnd aparu soarele, striga mamei sale: Hei, snt nca viu! Bucuria n casa a fost att de mare nct a hotart sa nfrunte fiecare noapte, una dupa alt a, pentru a nu-si face familia sa sufere. A murit la 75 de ani n 1990, lasnd un ma re numar de carti importante despre capacitatea imensa a omului de a depasi prop riile limite. ------------------------------------------------Sfinte parinte , spuse un novice parintelui staret, sufletul meu e plin de iubire pe ntru ntreaga lume, si inima mea poate face fata oricarei tentatii de la diavol. C are e pasul urmator? Parintele i ceru discipolului sa mearga cu el sa viziteze o p ersoana bolnava care avea nevoie de sfntul mir. Dupa ce au consolat familia, pari ntele observa o pereche de pantaloni ntr-un colt. Ce e cu pantalonii aceia? ntreba. Snt hainele pe care unchiul meu nu le-a mbracat niciodata, spuse un nepot. A crezut tot timpul ca va fi o ocazie ca sa-i mbrace, dar acum au devenit inutili. Nu uita a

cei pantaloni, spuse parintele discipolului la ntoarcere. Daca ai comori spirituale n sufletul tau, pune-le n practica acum. Altfel ele te vor abandona. ------------------------------------------------Misticii spun ca atunci cnd ncepem drumul nostru spiritual, vrem deseori sa vorbim cu Dumnezeu si sfrsim prin a nu auzi ce are El sa ne spuna. Spune maestrul: Relaxeaza-te un pic. Nu e usor. Avem o nevoie naturala de a face n totdeauna lucrul corect, si credem ca-l putem face lucrnd fara ncetare. E mult mai important sa ncercam, sa esuam, sa ne ridicam si sa ncercam din nou. Dar sa-L las am pe Dumnezeu sa ne ajute. n mijlocului unui efort mare, sa ne privim, sa-I perm item sa se arate si sa ne calauzeasca. Cteodata sa-I permitem si sa ne tina n brat e. ------------------------------------------------Un parinte de la manastirea din Sceta se ntlni cu un tnar care voia sa urmeze calea spirituala. Timp de un an de zile, da bani oricui te insulta, spuse parintele. Ti mp de douasprezece luni, tnarul plati de fiecare data cnd era atacat. La sfrsitul a nului se ntoarse la parinte pentru a nvata care era pasul urmator. Du-te n oras si c umpara-mi de mncare, spuse parintele. Nici nu pleca bine tnarul, ca parintele se de ghiza n cersetor si, folosind o scurtatura pe care o cunostea, se duse la portile orasului. Cnd omul se apropie, parintele ncepu sa-l insulte. E minunat! spuse omul falsului cersetor. Un an ntreg a trebuit sa platesc pe oricine ma insulta, iar acu m pot fi jignit fara sa platesc un ban. Auzind asta, parintele si scoase masca. Est i gata pentru pasul urmator, pentru ca ai nvatat sa rzi n fata problemelor tale, spu se. ------------------------------------------------Calatorul mergea cu doi prieteni pe strazile New York-ului. Pe neasteptate, n mij locul unei conversatii, cei doi ncepura sa se certe, aproape atacndu-se unul pe ce lalalt. Mai trziu cnd lucrurile se calmasera intrara ntr-un bar. Unul din ei i ceru s cuze celuilalt. Mi-am dat seama ca este foarte usor sa fii rau cu cei pe care-i c unosti, spuse. Daca ai fi fost un necunoscut, m-as fi controlat mult mai mult. Dar din moment ce sntem prieteni si ma cunosti mai bine ca oricine altcineva am ajun s sa fiu mult mai agresiv. Asta e natura umana. Poate ca este natura umana. Dar trebuie sa luptam mpotriva ei. ------------------------------------------------Snt momente n care am vrea tare mult sa putem fi de folos cuiva, dar nu putem face nimic. Fie pentru ca circumstantele nu ne permit sa oferim ajutor, fie pentru c a persoana nu e receptiva la nici o forma de exprimare a apropierii si sprijinul ui. Spune maestrul: Iubirea este ntotdeauna. Chiar si n momentele n care ne simtim inutili, putem sa iub im fara sa asteptam o recompensa, un tribut sau multumiri. Daca sntem n stare sa a ctionam n acest fel, energia iubirii ncepe sa transforme universul n jurul nostru. Cnd aceasta energie apare, este ntotdeauna n masura sa si ndeplineasca misiunea. ------------------------------------------------Cu cincisprezece ani n urma, n timpul unei perioade de profunda respingere a credi ntei, calatorul era cu sotia si un prieten la Rio de Janeiro. n timp ce beau ceva mpreuna, un vechi prieten cu care calatorul traise nebunia anilor 60- 70 intra n bar . Ce faci acum? ntreba calatorul. Snt preot, spuse prietenul. Cnd plecara de acolo, cal torul arata un copil care dormea pe trotuar. Vezi cum are Isus probleme cu lumea? spuse el. Binenteles ca vad, raspunse preotul. A pus copilul chiar acolo n fata ta ca sa fie sigur ca-l vezi, ca sa poti face ceva. ------------------------------------------------Un grup de ntelepti evrei s-au ntlnit pentru a ncerca sa creeze cea mai mica constit utie din lume. Regula adunarii era ca daca n perioada n care unul reusea sa stea n echilibru ntr-un picior unul dintre ei ar fi reusit sa defineasca legile care sa guverneze omul, acela ar fi fost considerat cel mai ntelept dintre toti. Fie ca Du mnezeu sa-i pedepseasca pe criminali, spuse unul. Ceilalti fura de acord ca aceas ta nu era o lege ci o razbunare. Fraza nu a fost acceptata. n acel punct, rabinul Hillel se alatura grupului. Asezndu-se ntr-un picior spuse: Nu face celorlalti ce nu vrei sa ti se faca tie. Aceasta e Legea. Restul snt judecati. Astfel rabinul Hillel fu considerat cel mai ntelept dintre ei.

------------------------------------------------Scriitorul George Bernard Show observa un bloc de piatra enorm n salonul unui pri eten, sculptorul J. Epstein. Ce intentionezi sa faci? ntreba Shaw. nca nu stiu. Ma gndesc, raspunse Epstein. Shaw era surprins: Asta nseamna ca tu ti pla ifici inspiratia? Nu crezi ca un artist ar trebui sa fie liber sa-si schimbe pro priile idei cnd vrea? Asta functioneaza doar atunci cnd dupa ce ti-ai schimbat ideea tot ce trebuie sa faci este sa modifici o foaie care cntareste douazeci de grame . Dar cnd te gasesti n fata a patru tone, trebuie sa gndesti altfel , spuse Epstein.

Spune maestrul: Fiecare dintre noi stie modul cel mai bun pentru a-si face propria munca. Doar acela care se confrunta cu propriile obiective sti e ce probleme implica. ------------------------------------------------Fratele Ioan se gndea: am nevoie sa fiu precum ngerii. Nu fac altceva dect sa conte mple slava lui Dumnezeu. n noaptea aceea lasa manastirea si se duse n desert. Dupa o saptamna se ntoarse la manastire. Fratele care facea de paza auzi batnd la poarta si ntreba cine era. Snt fratele Ioan. Snt flamnd. Nu se poate. Fratele Ioan este n d rt. Se transforma ntr-un nger. Nu mai simte foame, nu mai trebuie sa munceasca pen tru a se ntretine. Iarta orgoliul meu, spuse fratele Ioan. ngerii snt milostivi cu oam nii. Asta e munca lor, asta e motivul pentru care contempla gloria lui Dumnezeu. Eu pot contempla aceeasi slava facndu-mi munca de zi cu zi. Dupa aceste cuvinte de umilinta fratele i deschise poarta. ------------------------------------------------Dintre toate armele puternice de distrugere pe care omul a fost n stare sa le inv enteze, cel mai teribil si cel mai las este cuvntul. Pumnii si armele de foc maca r lasa snge. Bombele distrug casele si strazile. Otravurile pot fi descoperite. Spune maestrul: Cuvntul poate distruge fara sa lase urme. Copiii snt conditionati a ni de-a rndul de parintii lor, barbatii snt criticati fara mila, femeile snt masacr ate sistematic de cuvintele sotilor lor. Credinciosii snt tinuti departe de relig ie de aceia care se cred interpretii glasului lui Dumnezeu. Verifica daca ceilal ti se folosesc de aceasta arma mpotriva ta. Si mpiedica-i sa continue. ------------------------------------------------O legenda a desertului povesteste istoria unui om care voia sa mearga ntr-o alta oaza si ncepu sa si ncarce camila. Puse paturile, ustensilele pentru gatit, hainel e lui si animalul suporta toata greutatea. Cnd sa plece omul si aminti de o superb a pana albastra pe care i-o daruise tatal lui. O gasi si o puse pe crupa camilei . Cu asta, animalul facu colaps si muri. Camila mea nu a putut suporta greutatea unei pene, trebuie sa fi gndit omul. De multe ori gndim la fel despre ceilalti fara sa ntelegem ca micile noastre glume pot fi picaturile care fac sa dea pe dinafar a cupa suferintei. ------------------------------------------------Uneori lumea se obisnuieste cu ce vede n filme si uita istoria adevarata, spuse omu l calatorului. ti amintesti filmul Cele zece porunci? Binenteles. Moise Charlton Hest n ridica toiagul sau, apele se despartira si astfel poporul lui Israel putu sa traverseze Marea Rosie. n Biblie nu e scris asa, spuse persoana. Atunci Dumnezeu i po runci lui Moise: Spune fiilor lui Israel sa mearga. Si doar dupa ce au nceput sa se miste, Moise a naltat toiagul si s-au despartit apele. Pentru ca doar curajul de a parcurge un drum face ca drumul sa se dezvaluie. ------------------------------------------------Acestea au fost scrise de violoncelistul Pablo Casals: Renasc mereu. Fiecare dimi neata este un moment n care ncep viata din nou. Cu optzeci de ani n urma am nceput p rima mea zi n acelasi fel dar nu nseamna ca este o rutina. Este esential pentru fe ricirea mea. Ma trezesc si merg la pian sa cnt doua preludii si o fuga de Bach. A ceste bucati functioneaza ca o binecuvntare n casa mea. Dar aceasta practica este si un mod de a restabili contactul cu misterul vietii si cu miracolul de a fi o fiinta umana. Chiar daca o fac de optzeci de ani, muzica nu e niciodata aceeasi ma nvata ntotdeauna ceva nou, fantastic, incredibil. ------------------------------------------------Spune maestrul: Pe de-o parte stim ca este importanta cautarea lui Dumnezeu. Pe d e alta parte, viata creeaza o distanta clara ntre El si noi. Ne simtim ignorati d

e Divinitate, sau sntem preocupati de problemele noastre cotidiene. Asta creeaza un sentiment de culpabilitate: fie ca renuntam la viata ntr-un fel din cauza lui Dumnezeu, fie ca simtim ca renuntam prea mult la Dumnezeu din cauza vietii. Aces t conflict este aparent: Dumnezeu este n viata si viata este n Dumnezeu. Fiecare t rebuie sa fie atent la asta pentru a putea ntelege destinul mai bine. Daca sntem n stare sa patrundem n sfnta armonie a cotidianului nostru, vom fi ntotdeauna pe drum ul cel bun si ne vom ndeplini obiectivele. ------------------------------------------------Fraza este a lui Pablo Picasso: Dumnezeu este un artist. El a inventat girafa, el efantul si furnica. De fapt, nu a cautat niciodata un stil El a facut pur si sim plu ce a vrut. Spune maestrul: Cnd apucam calea noastra, ne cuprinde o mare teama. Ne simtim obli gati sa facem bine fiecare lucru. Dar, din moment ce avem o singura viata de tra it, cine a spus ca trebuie sa pastram standardul totul corect? Dumnezeu a creat gi rafa, elefantul si furnica de ce trebuie sa urmam un standard. Un standard folos este doar pentru a ne arata cum definesc altii realitatea lor. Deseori admiram m odelele altora, si de multe ori putem evita greselile comise de altii. Dar pentr u a trai bine, doar noi stim cum. ------------------------------------------------Niste evrei devotati se rugau ntr-o sinagoga cnd, n timpul rugaciunii, auzira vocea unui copil care spune: A, B, C, D. ncercau sa se concentreze asupra scripturilor, dar vocea repeta, A, B, C, D. ntrerupsera slujba si, privind n jur, vazura un baietel care continua cu aceeasi i ntonatie. Rabinul vorbi cu baiatul: De ce faci asa? Pentru ca nu cunosc versurile s finte, raspunse baiatul. Asa, speram ca recitnd alfabetul, Dumnezeu va folosi liter ele pentru a forma cuvintele potrivite. ti multumesc pentru lectia aceasta, spuse ra binul. Si fie ca eu sa pot darui lui Dumnezeu fiecare zi a mea pe pamnt n acelasi fel n care tu I-ai daruit literele tale. ------------------------------------------------Spune maestrul: Duhul lui Dumnezeu prezent n noi poate fi descris ca un ecran de c inema. Pe ecran se ntmpla diverse situatii oamenii se iubesc, se despart, comorile snt regasite si tari ndepartate snt descoperite. Nu are importanta ce film este pr oiectat. Ecranul este ntotdeauna acelasi. Nu e important de curg lacrimi sau snge pentru ca nimic nu poate pata puritatea ecranului. La fel ca si ecranul, Dumneze u este acolo dincolo de toate agoniile si extazul fiecaruia dintre noi. Le vom v edea pe toate cnd filmul nostru se va sfrsi. ------------------------------------------------Un arcas mergea prin padure n apropierea unei manastiri Hindu cunoscuta pentru se veritatea nvataturilor sale, cnd vazu calugarii n gradina, care beau si se distrau. Ct snt de cinici cei plecati n cautarea drumului nspre Dumnezeu, spuse arcasul cu voc e tare. Spun ca disciplina este importanta, dar acolo se mbata! Daca ai trage o sut a de sageti una dupa alta, ce s-ar ntmpla cu arcul tau? ntreba cel mai batrn dintre c alugari. Arcul meu s-ar rupe, raspunse arcasul. Daca se depasesc propriile limite, propria vointa se slabeste. Cine nu reuseste sa echilibreze munca si odihna si pi erde entuziasmul si nu poate ajunge departe. ------------------------------------------------Un rege trimise un mesager ntr-o tara ndepartata, cu un acord de pace care urma sa fie semnat. Vrnd sa profite de calatorie, mesagerul si informa ctiva prieteni care aveau afaceri importante n acea tara. Ei i cerura sa amne, si pentru ca urma sa fi e semnat un acord de pace scrisera noi ordine, si schimbara strategia lor de afa ceri. Cnd ntr-un final mesagerul pleca, era deja prea trziu pentru a duce acordul; izbucni razboiul, distrugnd planurile regelui si afacerile oamenilor care ntrziaser a plecarea mesagerului. Spune maestrul: Este un singur lucru important n viata sa traim propriul destin pe rsonal misiunea care ne-a fost ncredintata. Dar deseori sfrsim prin a ne ncarca cu preocupari inutile care apoi distrug visul nostru. ------------------------------------------------Calatorul era n portul Sydney, privind podul care leaga cele doua parti ale orasu lui, cnd un australian se apropie si i ceru sa-i citeasca un anunt din ziar. Litere

le snt prea mici, spuse. Am lasat ochelarii acasa si nu reusesc sa citesc. Nici cal atorul nu are la el ochelarii de citit, si se scuza n fata omului. Mda, cred ca t rebuie sa-mi iau gndul de la anunt, si, vrnd sa continue conversatia, spune: Nu sntem doar noi doi. Si vederea lui Dumnezeu este ncetosata. Nu pentru ca ar fi batrn, c i pentru ca El asa vrea. Atunci cnd cineva lnga El comite o greseala, El l poate ve dea foarte clar. Nevrnd sa fie injust, iarta greseala. Si ce crezi despre faptele bu ne? ntreaba calatorul. Mda, Dumnezeu nu si lasa niciodata ochelarii acasa, raspunde a ustralianul rznd n timp ce se ndeparteaza. ------------------------------------------------Exista ceva mai important dect rugaciunea? ntreba discipolul pe maestrul sau. Maestr ul i spuse sa mearga la un tufis din apropiere si sa taie o ramura. Discipolul as culta. E nca viu tufisul? ntreba maestrul. Viu ca nainte, raspunse discipolul. Acum m i si taie-i radacinile, spuse maestrul. Daca o sa o fac, tufisul va muri, spuse dis cipolul. Rugaciunile snt ramurile unui copac ale carei radacini snt credinta, spuse maestrul. Asadar poate fi credinta fara rugaciune. Dar nu poate exista rugaciune fara credinta. ------------------------------------------------Sfnta Teresa de Avila spune: Aminteste-ti: Domnul ne-a invitat pe noi toti, si din moment ce El este adevar pur nu ne putem ndoi de invitatia sa. El a spus: Sa vin a la mine toti cei nsetati si eu le voi da sa bea. Daca invitatia nu ar fi fost pe ntru fiecare din noi, Domnul ar fi spus: Sa vina la mine toti cei care si doresc, pentru ca nu aveti nimic de pierdut. Dar voi da sa bea doar acelora care snt preg atiti. El nu pune conditii. E de ajuns sa mearga si sa doreasca, si toti vor prim i Apa Vietii si a Iubirii Sale. ------------------------------------------------Calugarii Zen, cnd vor sa mediteze, se aseaza n fata unei stnci si spun: Acum voi as tepta ca aceasta stnca sa creasca un pic. Spune maestrul: Fiecare lucru din jurul nostru este n continua schimbare. n fiecar e zi soarele straluceste peste o lume noua. Ceea ce numim rutina este o zi plina de noi propuneri si oportunitati. Dar noi nu percepem ca fiecare zi e diferita de celelalte. Astazi, undeva, o comoara te asteapta. Poate fi un zmbet, poate fi o mare victorie nu are importanta. Nimic nu e plictisitor, pentru ca totul se sc himba constant. Plictiseala nu face parte din lume. Poetul T.S. Eliot scrisa: Mergi pe multe strazi, ntoarce-te acasa la tine si prive ste fiecare lucru ca si cum ar fi prima data. Oferit de Biblioteca Online http://biblioteca-prafuita.blogspot.ro/