U TILIZAREA

COMPONENTELOR CURRICULUMULUI NAŢIONAL LA DISCIPLI NA E DUCAŢIE FIZICĂ .
Reforma actuală a învățământului vizează compatibilizarea învățământului românesc cu cel european prin durata anilor de studiu, prin finalitățile urmărite în procesul de învățământ cât și prin conținutul instruirii. EFS, ca disciplină cuprinsă în planurile de învățământ ale tutror ciclurilor de studiu, contribuie la realizarea finzlităților educației în general. EF școlară reprezintă activitatea sistematică de practicare a exercițiilor fizice desfășurate în unitățile de învățământ, subordonată prin obiective și conținut realizării finalităților actuale ale învățământului obligatoriu.

P ARTICULARITĂȚILE

EDUCAȚIEI FIZICE CA DISCIPLINĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT 1. Se desfășăară în conformitate cu prevederile Curriculumului Național ilustrate la nivelul documentelor oficiale pe care le respectă: a. Planul de învățământ b. Programa de educație fizică pe clase c. Sistemul Național Școlar de Evaluare pentru educație fizică
2. Are caracter preponderent formativ, vizând pregătirea subiecților pentru viață cu accent pe dezvoltarea fizică armonioasă, dezvoltarea calităților motrice, formarea deprinderilor și priceperilor motrice de bază și utilitar aplicative, favorizarea transferului deprinderilor motrice dobândite în lecțiile de educație fizică în viața de zi cu zi, cât și dezvoltarea trăsăturilor de personalitate; 3. Are caracter competitiv, atât prin mijloacele folosite (jocuri, întreceri), cât și prin participarea la competițiile sportive școlare (campionate, cupe crosuri);

1

Finalitățile educației fizice și sportive sunt desprindse din descrierea unei persoane educate fizic: Are deprinderile motrice necesare diferitelor ramuri de sport. conform legii învățământului. prin comisiile specializate. Este elaborat de Consiliul Național pentru curriculum și. Valorizează educația fizică în formarea unui stil de viață sănătos. 5. D OCUMENTE OFICIALE ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ Curriculum național.4. Practică regulat activități de educație fizică și sport. ce stă la baza elaborării planurilor cadru de învățământ prin care se garantează atingerea unui nivel optim acceptabil de cunoștințe și capacități. Curriculum național asigură condițiile unei pregătiri unitare. Are o condiție fizică optimă. până la un anumit nivel). Prin existența acestui curriculum nucleu se respectă principiul egalizării șanselor. reprezintă ansamblul experiențelor de învățare prin care instituția școlară asigură realizarea idealului educațional și a finalităților învățământului.  Curriculum la decizia școlii – exprimă autonomia de care dispune unitatea de învățământ în precizarea traseului particular de instruire a elevilor prin valorificarea tradiției locale. Cunoaște implicațiile și beneficiile practicării EFS. există:  Curriculum nucleu – ce cuprinde oferta educațională obligatorie la nivel național pentru fiecare ciclu de învățământ. oferind posibilitatea factorilor de decizie de la nivelul școlii de a particulariza traseele de instruire funcție de aptitudinile și interesele elevilor. în care sunt precizate disciplinele de studiu și numărul de ore aferente. Astfel. Fie se acordă un număr suplimentar de ore disciplinelor din curriculum nucleu. de prevenție (în special) și de corecție (în particular. 2 . ce constituie trunchiul comun. Are legătură cu activitățile recuperatorii. fie se introduc discipline noi. precizează contribuția fiecărei discipline de studiu la realizarea finalităților învățământului românesc.

2. la noi sunt 2 ore/săptămână. P ROGRAMA PENTRU CICLU L PRIMAR ȘI GIMNAZIA L Include: 1. pentru ciclul inferior al liceului (clasele IX – X) și școli de arte și meserii și pentru ciclul superior al liceului. Iar în clasa a 8a. Curriculum diferențiat (de profil) – se creează condiții optime de orientare a elevilor către o prespecializare (clasele a IX a și a X a). P LANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT Este documentul în care sunt prevăzute obiectele/disciplinele de studiu și numărul de ore/săptămână. LPS – se introduc încă 10 ore EFS. P ROGRAMA DE EDUCAȚIE FIZICĂ Cuprinde obiectivele/competențele. gimnazial. Este un document obligatoriu pentru toate unitățile de învățământ și se aplică atât în lecțiile din curriculum nucleu cât și în celde aprofundare și extindere (conținuturi marcate cu asterisc). conținuturile și standardele de performanță ce trebuie realizate de elevi în diferite cicluri de învățământ. Nota de prezentare Precizează statutul disciplinei în cadrul curriculumului național și contribuția educației fizice la realizarea finalităților învățământului primar și gimnazial. prin acest curriculum se acordă ore suplimentare anumitor doscipline care contribuie la definirea unui traseu de instruire a elevilor (de ex.3.4 ore/săptămână. În UE sunt câte 2. Structura programei de educație fizică este diferită pentru ciclurile primar. Se mai poate adăuga o oră/săptămână prin curriculum la decizia școlii. 8 practice și 2 teoretice). Obiective cadru 3 . doar una.

Standarde curriculare 4     . Obiectivele se adresează dezvoltării diferitelor laturi ale personalității elevilor: fizic. 5. c) Deprinderi motrice o De bază o Utilitar aplicative o Sportive Pentru fiecare ramură de sport este prezentat conținutul tehnico-tacticce trebuie însușit. r. Sintagma activitpți de instruire ar fi cuprins. pe lângă aspecte legate de formarea cunoștințelor teoretice și a deprinderilorși priceperilor motrice și pe cele legate de dezvoltarea fizică și de dezvoltare a aptitudinilor motrice. cât și linia metodică  De bază  Alternative 6. 3. social-afectiv. condiții geo. Piramida de instruire pe domenii (motric/cognitiv/afectiv) (EFS – teorie și didactică. f. p 113) Obiective cadru (ciclu) – obiective de referință (an) – obiective operaționale (de lecție) 4. Conținuturile se stabilesc funcție de resurse (materiale. cognitiv. de timp. capacitățile și calitățile ce trebuieformate sau dezvoltate la elevi în ciclul de învățământ corespunzător. motric. 2006. Exemple de activități de învățare Au rolul de a orienta profesorul în stabilirea mijloacelor pe care le poate utiliza în realizarea obiectivelor de referință.Exprimă la nivel de generalitate. informaționale. Obiectivele de referință sunt obligatorii. umane. Conținuturi Conținutul programei este organizat pe următoarele componente: Capacitate de organizare Dezvoltare fizică armonioasă Calități motrice (v. Obiective de referință Derivă din obiectivele cadru și precizează gradul de realizare a acestora la sfârșitul unui an școlar. tradiție).

P ROGRAMA PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI Este alcătuită astfel încât să poată fi abordată în lecțiile de trunchi comun (cu 2 ore /săptămână) ăentru toate filierele cu excepția LPS și coregrafie. Competențe generale Se referă la achizițiile finale de instruire ale elevilor la sfârșitul învățământului obligatoriu (de exemplu. 5 . Include: 1. Nota de fundamentare Prezintă relația dintre programă și documentele de politică educațională și curriculară care au stat la baza elaborării acesteia. De exemplu.Se referă la nivelul ce trebuie atins la sfârșitul unui ciclu de învățământ. Valori și atitudini ce trebuie formate elevilor ce participă la ora de educație fizică 5. Sugestii metodologice Orientează demersul didactic conform cu prevederile programei. unde aceste ore sunt alocate pregătirii sportive practice. 3. 2. 6. competența generală amintită anterior derivă din următoarele competențe specifice:  Utilizarea adecvată a metodelor și mijloacelor specifice dezvoltării fizice  Autoevaluarea dezvoltării fizice și a capacității motrice  Prevenirea dizrmoniilor  Acționarea pentru dezvoltarea fizică și a capacității motrice. Nota de prezentarcompetențe generale Menționează statutul disciplinei în cadrul Curriculumului Național și contribuția în cele opt domenii de competență cheie stabilite la nivel european pentru absolvenții învățământului obligatoriu. în raport cu obiectivele cadru formulate. „integrarea cunoștințelor și tehnicilor specifice educației fizice în acțiuni de optimizare a dezvoltprii fizice și creșterea capacității motrice proprii”) 4. Competențe specifice (conținuturi) Conținuturile reprezintp nucleul programei. Sunt prezentate ăe ani de studiu.

dar nu sunt preluări ale celor din programa națională (un obiectiv este corect formulat dacă răspunde la întrebarea ce poate să facă elevul?). Lista de conținuturi Cuprinde informații și cunoștințe ce urmează a fi asimilate în vederea atingerii obiectivelor stabilite (cunoștințe. Se recomandă ca orice programă să cuprindă: 1. cât și a deprinderilor și priceperilor specifice ramurilor de sport. 5. 4. pe de altă parte. Gh. pentru un opțional cu 1 oră/săptămână se recomandă urmărirea a 5 – 6 obiective de referință /an. Cârstea (1999 – Educație fizică – Fundamente teoretice și metodice) – evaluarea nivelului de dezvoltare a calităților motrice ar trebui să se facă prin 6 . Modalități de evaluare Sunt precizate probele de control considerate adecvate în raport cu obiectivele stabilite. Obiective de referință Se formulează asemănător. capacități. nevoi ale comunității locale. Activități de învățare Sunt prezentate ca exemple pentru evidențierea modului în care se anticipează rezolvarea obiectivelor.P ROGRAMA PENTRU OPȚIO NAL Lecțiile opționale prevăzute în Curriculum la decizia școlii se desfășoară în acord cu o programă elaborată de profesorul de educație fizică (cu o structură exemplificată în Ghidul metodologic de aplicare a programelor de educație fizică). Argumentul Se expune motivația alegerii conținutului respectiv (efecte asupra instruirii și educației elevilor. formarea unor competențe de transfer etc) 2. atitudini. 3. S ISTEMUL N AȚIONAL Ș COLAR DE E VALUARE ÎN EFS Este elaborat de MEC prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare și vizează în primul rând determinarea efectelor aplicării programelor școlare la nivelul dezvoltării calităților motrice pe de o parte.

Pentru lecțiile opționale. Deci. 5. cu rol reglator a procesului de învățământ. La nivelul acestui document este reflectată conceăția conform căreia evaluarea este o componentă stabilă. 2. Funcție de schema orară a clasei. 3. Structura SNSEEFS: 1. gimnazial și liceal. Metodologia de aplicare a sistemului Capacitățile și competențele supuse evaluării Instrumente de evaluare (probe de control) Criteriul minim de promovabilitate Descrierea probelor. stabilesc și probele de control corespunzătoare conținuturilor predate și a obiectivelor stabilite.cercetare de tip constatativ printr-un Sistem Unitar de Probe pentru a se cunoaștepotențialul populației școlare și studențești sau prin compararea acestuia cu potențialul altor generații sau din alte țări. pe șângă programe. Profesorii pot opta (autonom) pentru anumite instrumente de evaluare (probe de control). profesorii. 4. elevii vor susține probe de control pentru calități motrice și pentru deprinderi și priceperi motrice. evaluarea calităților motrice nu trebuie făcută pentru notare! SNSEEFS este parte a reformei și a intrat în vigoare în anul școlar 1999 – 2000 pentru ciclul primar. astfel:  Ciclul primar  2 evaluări calități motrice  2 evaluări deprinderi și priceperi motrice de bază  2 evaluări deprinderi și priceperi motrice sportive  Ciclul gimnazial  1 – 2 evaluări la forță  1 – 2 evaluări atletism  1 evaluare gimnastică  1 evaluare joc sportiv  Ciclul liceal și profesional  1 evaluare forță  1 evaluare atletism  1 evaluare gimnastică  1 evaluare joc sportiv 7 . Se palică pentru lecțiile din trunchiul comun.

Sistemul de evaluare prevede baremul minimal(5).Constatarea opțiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe de evaluare . joc integral – 10). elevii pot opta pentru probele de control la care obțin rezultatele cele mai bune (ridicarea trunchiului din culcat dorsal și menținere 30 secunde sau ridicarea picioarelor din culcat dorsal și menținere 30 secunde).Transmiterea informațiilor despre elevi în cazul schimbării profesorului sau a transferului elevului 8 . Pentru forță. profesorul poate alege nota de plecare pentru aprecierea execuțiilor la gimnastică și jocuri (executarea elementelor acrobatice fără legătură – 9. pentru o mai justă evaluare.Profesorul stabilește data evaluării și probele.Aprecierea operativă și obiectivă a evoluției elevilor pe parcursul ciclului de învățământ. Evaluarea deprinderilor și priceperilor motrice va fi precedată de cicluri de lecții a căror mărime variază în funcție de complexitatea deprinderilor. În afara notelor și calificativelor prevăzute de SNSEEFS. pentru celelalte note sau calificative. Criteriile de evaluare în EFS sunt:     Performanța Progresul individual Atitudinea față de procesul de învățământ Participarea la activitatea sportivă de performanță.Argumentarea notării . Profesorii întocmesc fișe individuale ale elevilor în care consemnează performanțele obținute la evaluările curente și la cele sumative. profesorii pot realiza evaluări și la alte conținuturi predate prin susținerea unor probe stabilite de profesori. De asemenea. Existența acestei fișe asigură: . cât și informații suplmentare. . Evaluarea calităților motrice se realizează ținând seama de acumulările calitative și cantitative obținute ca urmare a aplicării tutror sistemelor de acționare (specifice și nespecifice). Stabilirea probelor presupune asigurarea unui număr suficient de mare de ore de pregătire. structuri tehnice – 9. de exemplu. executarea exercițiului liber la sol – 10. executarea procedeelor tehnice izolate – 8. profesorul sau colectivul catedrei vor elabora propriile scale de notare.

Instrumente de evaluare (probe de control) SNSE prezintă variante de probe pentru aceeași calitate motircă:  Viteza: o Alergare pe 50 m o Naveta 5x10 m  Rezistența o 600/800/1000 m o Naveta  Forța o o Există probe recomandate doar anumitor cicluri de învățământ și probe comune pentru toate ciclurile.- Autoevaluarea cadrului didactic și evaluarea obiectivă a acestuia de către organele competente. 2006. Actualul sistem de evaluare nu e compatibil cu programele de Educație Fizică și nu asigură feed-backul corespunzător privind calitatea procesului de învățământ (EFS – Teorie și didactică. colectiv de 6 autori) 9 .

Related Interests