Toata viaja lui nu fScuse decit sa se stapineasca. D e fiecare data cmd atingea o fem eie fusese atent, prudent, con§tient intotdeauna ca forja lui .putea cu u§urin|a sa zdrobeascS asemenea fiinje fragile. Dar iata ca Tntilnise o fem eie care venea in intimpinarea for^ei lui, o incuraja, ii raspundea cu a ei, distrugind- orice farima de autocontrol pe care il avusese el vreodatS. Senzatia palmelor atingindu-i coapsele o facu sa tremure. A tingerea pieptului lui pe sfircurile sensrbile ale sinilor facea caidura s3-i strSbata tot trupul, repede §i violent ca fulgerul. El o ridica §i o intoarse, punindu-i genunchii de o parte §i de alta a coapselor lui. Apasarea pe partea cea mai intim a a trupului ei o f&cea sa se cutremure. N u era nim ic id ilic, dulce, sSrutari blinde pe o paji§te primSv&raticS. Era o furtuna, dezlSnJuitS la intreaga ei furie, era disperare, virtej, lacom ie, dorin^a violentS, invecinata cu nebunia.

Grafica coperta: A D R IA N A IONITA

Susan Kay Law Traitorous Hearts
© 1994 by Susan Kay Lawt

$

1994 by editura ELIS

Toate < jrePtur^e asupra acestui titlu ^parfin editurii ELIS!

IS&N 9 7 3 - 9 6 6 9 4 - 8 - 4

Susan Kay Laui

Inittti tradatoare

Traducere: Gabriel Ana

Tiparul executat sub comanda 50 023 Regia Autonoma a Imp'rimeriilor Imprimeria CORESI Piafa Presei Libere, 1, Bucurejti ROMANIA ,

C riticilor mei: H e le n B re n n a C o n n ie B rockw ay T a y lo r K ris to ffe-J o n e s N a n c y L e onard Julie M a e ta g g e rt Judy Philips Pentru ca au crezut, chiar §i cmd eu mi-am pierdut credinta; pentru nelipsitul lor umor; pentru ca au rescris Tngrozitoarele pnele rezum ate; §i pentru ca sTnt atTt de @ #$% * necrutatori. M u ltu m esc. D e -a c u m a § te p t sa-m i rasp u n d eji cm d v a pe ace la § i ton.

(E apttolul 1 1774
< i£ r a cel mai frumos barbat din lume. C3 Pacat ca era idiot. Mai rau, era englez. Elizabeth il cuno§tea, chiar inainte ca el sa intre neinvitat la Tiparul Dansator. N ici nu sse putea altfel; de citeva saptamini auzea mereu vorbindu-se despre el, de cind compania de soldati britanici fusese cantonata chiar linga New Wexford. To{i coloni§tii cu sentimente patriotice fusesera revolt&Ji de infamia acestui bivuac al soldatilor Coroanei, instalat atit de aproape de satul lor. Cu toate acestea, femeile din partea locului nu au putut sa nu observe ca locotenentul cel prost, prea matur pentru gradul sau, arata ca un inger buimac. Elizabeth servi o cana cu cidru tare unui fermier rumen in obraji, client permanent al tavemei, .si se strecura in umbra ce invaiuia butoia$ele aflate in partea din spate a salonului.

) . s-a lasat tacerea — o tacere de moarte. Nimeni nu ridea. Avea un salon calduros. afumat §i provincial. inghiti u§or in sec vazind statura ' Ale (in original): soi de bere tare §i amar&. proprietarul circiumii. Era unui dintre lucrurile la care se pricepea. comaridantul companiei u§oare din Regimentul 17 Infanterie. Nimeni nu se mai distra. dar siabanog". gindi Cad. care pina atunci mirbsise a bere tare1. neincredere. cu bratele incruci§ate peste pieptul sau inca formidabil. nimeni nu cinta. nu putea lasa s&se intimple a§a ceva.t. Tiparul Dansator se potrivea perfect cu locul in care era amplasat. acum mirosea a m inie. Se posta in fata lor. „Destul de inalt. Peruca aia pleo§tita pe care §i-a tras-o pe virful capului il face s& arate ca un §omoiog de §ters pe jos“.'„Cap de bibilica. spenftd sa scape cit mai repede de noii s3i mu§terii. uneori zgomotoasa. avind mai multe varietati care difera in f'unctie de refeta de fabricate adoptatS. Aerul.Privea §i a$tepta. nim&nui nu parea sa-i pese. • Pina acum. dar mai ales plina de spirit colonial. Cind micul grup de soldati englezi a intrat in taverna. Taverna se InfSti§a prietenoasa. Despre Tiparul Dansator lumea §tia doua lucruri: ca serve§te bere buna §i nu este frecventat de englezi. Francis Livingston. De§i localul era mic. Mai grav: nimeni nu mai bea. §i i$i cobori privirea spre barbatul care purta insemnele argintii de capitan. Se precipita inainte. intunecos. (n. iar ferestrele cu ochiuri rombice stateau bine inchise impotriva vintului friguros al toamtiei din Massachusetts. Cadwallader Jones. — Nu sintefi bineveniti aici. halbele nu mai erau ciocnite una de alta. a ulei de balen& de la l&mpi §i a came bine friptS. cu picioarele hii lungi departate. grosglan. arogant& §i frica.

Vom sta sa lu5m un paharel.barbatului care-i bloca drumul. spuse el intepenindu-§i capul in ceea ce i§i inchipuia ca este o atitudine martiala. magulit de respectul evident pe care i-1 arata proprietarul tavernei. Totu§i. omule. Clientii rinjira la insinuarea strecurata in vocea lui Cad. noi sintem bineveniti oriunde. O jumatate de duzina de barbati. !§i aduse insa aminte c& dispune de suficient sprijin. noi sintem simpli coloni§ti. < ^ 9 . Capitanul inclina aprobator din cap. dar apoi zimbi. Fara-ndoiaia ca nu v-afi simti bine intr-o companie atit de vulgara. tipul asta era batrin. consider necesar sa ma familiarizez cu imprejurimile. spuse Cad cu o unda amenintatoare in glas. §i incerca alta tactica. In calitate de reprezentanti militari in aceasta zona. Livingston i§i aranja peruca meticulos buclata — singura potrivita rangului sau pe care reu§ise sa o gaseasca in acest loc uitat de Dumnezeu — §i pa§i inainte. Ce prostie din partea mea! Desigur ca sinteji bineveniti. — Ifi apreciez grija. Poate ca acesta nu era atit de scandalagiu cum fusese inclinat capitanul sa creada. la fel de masivi ca el. Jones i$i indrepta trupul in toata grandoarea lui. In plus. Lasindu-§i bratele sa cada pe linga corp §i stringind amenintator pumnii. — Ma tem ca eu sint cel care trebuie sa insiste. — Aha! facu Cadwallader scarpinindu-§i radacina nasului. — Sint capitanul Livingston. dar trebuie sa insist. se adunara in spatele lui intr-o amenintare tacita. domnule. — Aha. dupa culoarea parului sau carunt §i zburlit. Livingston ramase pentru moment perplex la chicotelile lor. dumneata trebuie sa fii Cadwallader Jones. In calitatea mea de comandant nou numit in garnizoana. Preferam sa ne vedem de distrac^iile noastre fara teama de a deranja personaje atit de'sus-puse ca domniile voastre.

pentru un lucru atit de banal ca o cana de bere. — Nu vorbe§ti serios! Livingston zimbi superior: — O. cu exceptia sofiei sale. Cadwallader in{epeni. nu vreau s& spun cS voi concura eu insumi. Capitanul privi cu mirare exageratS: — Pacat! Nu auzisem ca sinteti dintre cei care dau inapoi atit de u§or. Doresc numai sa vad care-i atmosfera. Jones. . nu avem de-a face cu cei ca voi. — Atunci accept provocarea. confirma el cu mindrie. Iti propun s& pleci acum. — Nu am intentia sa complic lucrurile. Cadwallader scutura hotarit din cap: — Nu. nu mu§chii ei. De mult nu indraznise cineva sa-1 numeasca lipsit de minte — desigur. situatia aceasta poate fi pentru dumneata foarte simpia. Cadwallader privi critic spre bratele slabe ale capitanului. Ai auzit de mine? — Nimeni altcineva nu ar fi atit de lipsit de minte incit sa ameninje un ofijer britanic §i pe pamenii acestuia. Am auzit zvonindu-se ca oricine poate infringe pe unui dintre fiii tai ci$tiga de b&ut pe gratis.— Eu sint. Nu vrem decit un singur lucru de la englezi: sS fim lasati in pace. sau foarte neplacuta. Am fost informat gre§it? — Nu. . Eu sint mintea acestei companii. am depart de mult virsta acestor jocuri. §i pufni cu dispret. cSreia ii permitea aproape orice. pentru a fi scutit de necazuri. ascunse in minecile de un ro§u fara-pata ale tunicii de lina. desigur. M-am gindit sa pun pe unui dintre oamenii mei sa concureze. — Capitane.

nu se cadea sa loveasca un ofiter al Coroanei. Impiedicindu-se de pragul u§ii. — Deci pariem? " — Pariem. cocirjindu-§i u§or umerii.® rfS S a r * — Un Jones nu da niciodata-napoi! striga Cadwallader. arata neobi§nuit de mica in miinile lui uria§e. Ridica de pe du^umea cana goala. Chiar §i in cazul unei asemenea provocM . ce aratau de parca ar fi putut sustine greutatea intregii Iumi ca pe o bagatela. Reu§i sa prinda cana. Trasaturile lui erau un amestec nepamintean de simetrie perfecta si de forta exceptional. iar acesta intredeschise u§a §i facu semn cuiva de afara. blocind palida lumina a soarelui care apunea. aproape stropindu-i pe ceilalti. o scapa §i rasturna banca geluita grosolan. reu?ind numai sa-mpra§tie balta de cidru §i sa-^i ude complet mineca. o culoare care la oricare altul ar fi aratat banal. in timp ce chipul ii devenea purpuriu din cauza efortului de a se stapini. el se izbi de cea mai apropiata masa. Avea parul castaniu.‘dar la el capata profunzimea §i bogatia unei coame de leu. de parca . Capitanul inclina din cap catre unui dintre soldatii care il insoteau. Lichidul brun-auriu ti§ni formind un arc inalt. metalica. Avea umeri masivi §i putemici. — In regula. Barbatul care intra acoperi u§a. facind sa zboare pe podea cana de cidru de pe ea. halba aceea mare. — Permitefi-mi atunci sa va prezint mu§chii. — Scuzati-ma. Incerca apoi sa stearga blatul mesei cu antebraful. murmura el indreptind cu stingacie banca. se indrepta $i se intoarse spre capitan. » ■ Aparent satisfacut de rezultatul eforturilor sale. punind-o cu grija in mijlocul mesei.

de un Jones nu avea nimeni curajul sa rida. In ciuda defectelor sale evidente. obligat sa se retraga. sa |i-l prezint pe locotenentul Jon Leighton. dar comandantului i s-a facut mila de el §i i-a permis sa-$i mentina gradul. m-ai chemat? Livingston zimbi cu indulgenta: . care ramasese uluit: — Da-mi voie. ar lovi tavanul — §i aproape dadea impresia ca ar putea sa o faca. Cad dadu din cap cu tristete. simfirtd o unda de simpatie pentru tinarul acela. — Locotenenf! Intreba Cadwallader neincrezator. tragea de poalele inegale ale tunicii sale stacojii. Leighton a primit acest grad Inainte de a avea un nefericit accident de calarie. Jones. ar fi trebuit sa fie scos din armata. ma rog. Slava Domnului. A sta era tot ce putea oferi mai bun armata britanica? Un capitan pompos §i o epava de locotenent deranjat la cap? Locotenentul Leighton zimbi §i mai larg. Se Intoarse apoi spre patronul Tiparului Dansator . care nu parea sa observe cind era luat peste picior. 12 . chiar straiucitori. indreptindu-se la intreaga sa maljime. In mod evident ara sa-$i dea seama ca nasturii decolorati fusesera Incheiafi g ?it. Pesigur.Da. este totu§i util.se temea ca. De-a lungul salii se auzira risete infundate §i un murmur de uimire. xncretindu-§i chipul rumen §i dind la iveala un §ir de dinti albi. iar Cad nu putea decit cu greu sa-§i imagineze cum s-ar simti intr-o astfel de situate ridicoia. Se pare ca a fost lovit la cap. — Da. Uria§ul Inclina din cap: — Cap’tane. Mormaind proste$te.

locotenentul era in mod clar prea prost pentru a se simti jignit de toate astea. da. Livingston prefera sa o considere un semn de respect. omule. de acord? Cad i§i puse miinile in §olduri §i striga: — Adam!. Desigur. „ Capitanul intrerupse protestele lui Cad: — Nu accept nici o scuza. mai inalt decit Cad. — Cite. Jones? — Noua. care se grabi sa aduca pentru capitan o banca din apropiere. noi nu sintem decit cinci. — Inteleg ca vrei ca locotenentul Leighton sa concureze pentru tine? CSpitanul Livingston i§i ridica barbia cu un gest dispretuitor: — Da.. cu trasaturi dure.. cu musculatura dezvoltata de la munca in fieraria ora$elului. — Nimeni nu infringe un Jones care a atins virsta de paisprezece ani. De fapt. iar parul parea 13 . — Noua? Dar Bennie nu poate. rosti Cad cu ochii lui caprui deschis stralucind sub sprincenele argintii §1 stufoase. — Desigur. cred ca noua halbe vor fi destule. — Aici sint. Sa incepem cu cel mai virstnic.. tata. Pai. — Bine. Era un barbat abia trecut de treizeci de ani. . oache§.‘ f & r a b tx ta & te Ah. progenituri ai de fapt. Toti putemici §i sanato§i. numai daca nu doresti sa te dai pur §i simplu batut §i sa ne scute§ti de grija asta. Avea un chip piacut. avind pe chipuri o du§manie rau disimulata. Coloni§tii grosolani se holbau la el. iar lui Leighton ii permitem rareori sa bea — nu cred ca ar fi intelept sa-i tulburam §i mai mult mintea. acesta i§i roti privirea prin incapere. Livingston facu un semn spre unui dintre oamenii sai. A§ezindu-§i trupul osos. Adam se ivi din spatele tatalui sau. aspru..

) <^14 ^ . a?a incit numai Adam il putea auzi: — Nu vreau numai sa-1 bafi pe stacojiul1 asta. Ce nume potrivit pentru un prim-nascut! Cad i§i puse miinile pe umerii fiului sau. datorita culorii ro$ii-stacojii a uniformelor pe care le purtau. Adam privi in sus spre barbatul de dincolo de mas4. Indreptindu-se spre cea mai apropiata masa. §i se a$eza calare pe ea. da. scutura locotenentul din cap. dindu-$i seama ca din copilarie nu mai trebuise sa priveasca spre cineva astfel. Multumesc. sau ar fi putut sa fie.g . daca barbatul nu ar fi avut un zimbet atit de prietenesc $i de gol pe 1 Lobsterback (spiriare de langusta): porecla batjocoritoare data militarilor britanici de catre coloni§ti. auzi? Vreau sa-1 umile§ti. ai de gind sa te a§ezi. pe mine ma cheama Jon. Era nelini§titor. Adam il invita cu un gest sa stea pe locul din partea opusaam esei. — Adam? i§i strimba ironic buzele capitanul Livingston. y . Se arunca cu stingacie pe banca §i se clatina un moment. Adam intoarse lateral o banca. §tiam asta. tata? Cad il batu dragastos pe spate: — A§a este. (n.t. i§i propti cotul pe masa §i privi nerabdator spre locotenentul Leighton. Adam zimbi increzator: — Am facut vreodata altfel.„ un snop de aur pur* cum trebuie sa fi fost odata §i cel al parintelui sau. — Ah. Dupa ce se aranja intr-o pozitie convenabila. Vorbea incet. A§a este. Acesta se lumina la fata: — Salut. gasindu-§i apoi un echilibru precar. sau ai sa stai toata noaptea acolo ca un bolovan? — Sigur. — Deci.

ce conteaza cine ne da startul? Cad se Stradui sa se potoleasca. Cind spune tata „Acum“. tata. Locotenentul facu ceea ce i se spunea. da-i drumul. lntelegi? — Ihi. bine? — Bine. eu voi incerca sa-ti imping bratul in jos. El apuca plin de bunavointa mina lui Adam. — Tata. aproape ridicindu-se de pe banca.chip. Leighton. Nu avem voie sa ridicam coatele. — Uite. Adam i§i dadu seama ca Leighton nu avea idee ce trebuie sa faca. a§teapta! protesta Adam. interupse capitanul Livingston. pune intii cotul pe masa. am. Orjcum vei ci§tiga. — Numai o clipa. de fapt. care ii da fiului tau startul mai devreme. Adam incerca din nou: — E steunjoc. Acesta ii arunca o privire lunga. de du$manie §i concentrare? — Acum asculta-ma cu aten{ie. asigurindu-i astfel un avantaj? — Pui la indoiala onoarea mea? racni Cad. — Ahaa. De unde §tiu ca voi doi nu aveti aranjat un semnal secret. Adam renunta: — Hai. §i ne prindem de miini. — Apoi ridica-ti antebratul in sus. De fapt. ca un catel care nu realizeaza ca acea caru{& pe care se bucura sa o vada venind spre el este tocmai pe cale sa-1 zdrobeasca. . De ce sa fie Jones cel care da semnalul de incepere a competitiei? — Ai eeva impotriva? intreba Cad. iar tu trebuie sa-1 impingi pe al meu. — Imi plac jocurile. — Cred ca nu conteaza. " — Pai. Cum sa-$i creeze starea potrivita. Rufus! & 15 . facind un pas catre englez. plina de exasperare.

se grabi sa se apropie de la locul sau din'fundul Incaperii. Numar pina la trei.. Bicep§ii se umflara. Un ochelarist slabanog. — Bine. intepenite.. — Da-le startul! Rufus i§i impinse nervos ochelarii In sus pe nasul lui slab: — Dar. Iar cu toate astea. — Slnteti amindoi gata? — Da.. Sudoarea ii curgea pe fata §i picura pe masa. iar venele ie§ira puternic in relief. Tendoanele se ifitinsera. Adam mirii. Leighton zimbea.. uitind de bauturi. Adam i§i feri privirea: — Hai Rufus. Din acela§i motiv.>u. — Da-le startul! Strigatul se reverbera din tavan.. Totu^i miinile ramineau in sus. 16 .. In glasul lui Cad era hotarire de otei §i minie abia stapinita. — Doi. ca §i de ale noastre. Cad. apoi purpuriu. — DacS eu nu pot da startul. Cad?. Gata? Unu.. apoi gemu. nici tu nu poti.. sa-i dam drumul odata! — Da.— Da. se inclinara inainte in a§teptare. devenind ro. Rufus se strecura catre masa la care stateau Adam §i locotenentul Leighton cu pumnii lor puternici strin§i unui in altul. — De acord. bucuros sa profite de ocazie pentru a vedea mai bine. capitane. — Rufus este proprietarul magazinului §i depinde m egaia masura de afacerile voastre. Toti spectatorii. Ne jucam acum? intreba Leighton incintat. acum! Mu§chii se incordara.

Ceilalti se vor descurca mai bine.In sfir§it.. — Daca insi§ti. Ochii lui Adam se deschisera mai largi. tata. masivitatea celorlalti membri ai familiei. dar fara efect. — O reprezentatie mai degraba ihteresanta. data de fiul tau. Era sqbtire §i de inaitime mijlocie. aproape imperceptibil. se foi Cad pe picioare. Daca ai lua in considerare transformarea concursului intr-unul mai mult de inteligenta decit de fort a. Jones. cu pumnul in perete... un chip gratios. as fijncintat sa-ti fac pe plac.. izbind puternic. in orice alt loc decit printre acei barbati neobi§nuiti care faceau parte din familia Jones nu ar fi parut mic. tatal meu voia sa spuna ca eu nu am. Brendan se intoarse spre capitan.. oase aproape delicate §i nu semana deloc cu fratii lui. spuse un tinar care statea putin mai deoparte fata de ceilalti. — Nu prea semeni cu tatal tau. sa vedem. Dosul miinii sale cobori pe blatul de lem nal mesei. miinile se inclinara spre masa. inspirind lacom §i umflindu-$i obrajii. Adam. Bine. plini de nemcredere. Brendan este. §i el se sfor|a. Capitanul Livingston aplauda cu entuziasm.. — Brendan. care este cel de-al doilea fiu al tau? — Pai. La naiba. cu chipul intepenit. — Bun joc. Nu il mai vazusera pe Adam pierzind de cind im plinise douazeci §i trei de ani. — Capitane. irimeni nu-$i mai batuse capul sa-1 provoace in ultimii patru ani.. «cind reu§ise in sfir§it sa-1 invinga pe tatal lui. Continuam lista? Cad strinse pumnii: — Adam este putin cam neantrenat. Avea parul negru.. Asta-i unui. uluita. meet. dar aici fara indoiaia ca a§a arata. a§a-i? . Asistenta era tacuta. impinse banca inapoi §i navaii afara pe u§a. — N-i nevoie sa vorbe§ti in numele meu.. in trecere. Urmatorul? spuse Jon vesel.

— Imi pun adesea aceea§i intrebare. lata ceva la care ar trebui sa te ginde?ti. — Carter.— Trag mai mult catre mama. tata. Carter nu se dovedi mai bun decit Adam. ce spui? Livingston scutura din cap: — Nu. locotenentul zimbea. Unui dupa altul. lasind locul adolescentilor blonzi §i m asivi. — Lneori ml-ntreb *cum de te-am putut crea. spuse Brendan cu calm. cearta fiind in mod clar mai veche. Pina sa-i vina rindul lui George. Tata si fiu se priVeau unui pe altul. Jones? — Nu cedez nim ic! Barbatii din apropierea lui Cad clipira din ochi la strig&tul lui. — Vefi avea timp pentru certuri de familie mai tirziu. ridea $i in general parea incintat de intreaga procesiune. Deci. Atunci cind fura infrinti Henry §i apoi Isaac. Jones. Gre§eau. Cedezi acest meci. iar David la fel. Capitanul zimbi: — Bine. Nici Frank. Nu vad nici un avant^j in a-mi irosi energia pentru o cauza pe care nu pot spera sa o ci§tig. doar nu vrei sa spui ca i-ai botezat in ordine alfabetica. — Dar eu o fac. minia lui Cad se dilua intr-o resemnare obosita. atunci adu-i incoace. barbatii blonzi §i lpasivi erau-infrinti. dar tot atit de limpede era c& nici unui nu era gata s& cedeze in favoarea celuilalt. omule? — Sigur ca a§a am facut. Cine este urmatorul? intreba capitanul Livingston. Dumnezeule. Va fi un concurs de forta. . parerea generaia era ca locotenentul trebuie sa oboseasca. Acest . In tot acest timp. ramin la ram&§agul original. — Carter. Eu ma aflu aici ca sa ci§tig ceva de baut. spuse Cad in sfir§it.

!n afara de asta Mary. nu? plezni capitanul Livingston din limba. incruci§indu-§i picioarele §i clatinind ritmic din virful uneia dintre cizme. rosti brusc locotenentul. — A§a este. — Ai putea sa ne aduci ni§te bere. La sunetul blind §i muzical al acelei voci. Indica apoi pe rind pe ceilalti Jones rama^i: — C. .. adu-1 la iveaia. deci asta este. trintind banca intr-o parte. Am putea sa facem treaba complet. F. Era strasnic tentat sa incercd §i el insu§i. — Bennie? Noi cautam pe cel cu E. in graba lui de a sta in pozitie de drepti. Unde este al cincelea. sotia lui. Ai pierdut socoteala literelor. arata Leighton spre u$a. ar fi avut grija sa-1 faca sa regrete o actiune atit de prosteasca. I. Arata spre Brendan. Jones? Cad strinse din dinti: — Sigur ca nu am pierdut-o! Bennie este un nume de alint. — Ce? intreba Livingston. D. Fara E.barbat ii putea infringe pe fiii sai. A — Adam. dar in adincul amaraciunii sale §tia ca nu va face mai bine fata. — Bine. care se sprijinise confortabil de un perete mai indepartat §i urmarea manevrele: — B. ei? — Ti-am spus ca Bennie nu poate. H. G. Sint sigur ca pe locotenentul Leighton nu-1 va deranja sa umileasca inca unui dintre fiii tai. — Eu sint Bennie. — Fara E. — Fara E. Jon ti§ni in picioare. — Dumnezeule! Cizm ele capitanului Livingston pocnira pe podea cind se ridica brusc. Capitanul Livingston se lasa pe spate. — Pai atunci.. Jones? Il ascunzi? Poate ca nu este in stare sa faca fata.

xTantal (mitol. precum in mitul lui Tantal'. capitane.) . Parul ei — bucle rebele care scapau pe spate din coada strins impletita — combina toate tonurile variate ale fratilor sai: auriu lum inos. spuse ea. Spectatorii inspirara adinc cu anticipate §i a$teptara. impresionant. lasind numai sa se ghiceasca. (n. galben palid ca griul §i citeva §uvi{e de un castaniu cald §i intunecat care se potriveau cu culoarea ochilor. Tesatura strinsa pe mijocul ei ascundea. in timp ce se minuna de norocul lui. Elizabeth detinea in New Wexford o pozitie oarecum unica. o talie curbata cu finete. Capitanul ramase in picioare $i ii dadu ocol incet. Era in mod clar o Jones: inalta. Avea umeri largi $i drepfi. sa stea ve§nic tnsetat si infometat intr-o gradina minunata. a§a imi place. in timp ce ea il privea de la inaifimea ei confortabila §i a§tepta. §olduri generos rotunjite §i un piept pe masura. in mod clar o femeie care ar fi flatata de atenfiile entuziaste ale unui tinar ofiter britanic in plina ascensiune. cu oase puternice $i trasaturi regulate. Sint Elizabeth Jones. Nu numai ca era o colonista.t. Capitanul Livingston zimbi u$or §i intinse mina. — E$ti o femeie $i jumatate. Zeus. Aceasta femeie minunat proportionata era cea mai neobi$nuita persoana de sex feminin pe care o vazuse de cind pusese piciorul pe continent. greaca): rasfatatul zeilor. nu-i a§a? Privirea lui cobori spre sinii ei: — Ampia. prinzind o §uvita din parul ei §i rasucind-o pe degetul sau aratator.— Este o femeie! — Cit de inteligent din partea dumitale sa observi asta. plina de poamfc zemoase §i izvoare limpezi. care dispar cmd mcearca sa le atinga. osindit de parintele sau. In ciuda cama§ii albe §i a fustei maro plisate care-i ascundeau trupul era de asemenea clar ca este femeie. dar lucra intr-un asemenea loc precum Tiparul Dansator.

replica Livingston. O halba pentru fiecare dintre xInchr. capitane Livingston. intrigat de curbele trupului ei §i incurajat de comportamentul ei lini§tit. Am sa-ti dau blestsmata de bautura. ridicind cu deta§are din umeri: — Pacat. — Pai. dar a$a ceva nu este deloc acceptabil. dar era tinuta ferm. protesta Cad. indoindu-i-le tot mai mult. 1 inch = 2. Nu o voi pune pe Bennie a mea sa atinga bolovanul asta pe care il numiti locotenent. Distrugerile pe care Bennie putea sa le produca ego-ului unui barbat puteau fi egalate numai de cele pe care le putea face trupului acestuia — oricum.. facea gre§eala sa creada ca o fata care lucreaza intr-o taverna este in mod firesc o fata de taverna. nu-i a§a? spuse ea atit de incet incit numai Livingston putu sa o auda. — Da. Iar daca toate acestea nu erau de ajuns.54 cm. Ea zimbi §i ii dadu drumul. avusese opt frati de la care sa invete. sint o femeie §i jumatate. era doar Bennie Jones. (n. Nu tinea cu adevarat de un anumit gen. incepu el §i se opri brusc. Fata capitanului se facu aproape la fel de alba ca §i peruca lui.Nu era privita chiar ca o fata.. Locotenent Leighton. II apuca de incheietura pumnului cu o mina §i ii smulse degetele din parul ei cu cealalta. cite un cal&tor in trecere prin ora§el. Incerca sa-$i scape mina din strins’oarea ei. Pacat ca tu e§ti atit de putin barbat. — Uite ce este. unitate de mSsura pentru lungimi. Uneori. se pare ca mai ai un pahar de ci§tigat. Bennie privi drept in jos catre capitan de la cei doi inci1 avantaj pe care ii avea asupra lui.t. tu. Capitanului ii reveni culoarea pe chip. Am pus un rama§ag.) 2 1 $5^* . orice barbat care era considerat de fratii ei nerespectuos cu Bennie putea sa se a§tepte la o vizita dureroasa din partea unuia sau a mai mult or Jones. — A .

In acest caz insa. „Doamne. el nu mai parea sa semene a§a de mult cu un inger. cu exceptia lui Brendan. ar putea sa-ti faca rau. cred ca ar putea sa fie foarte distractiv.^ 0 4 progeniturile tale pe care le invinge. sint o Jones. — Tata. cu privirea fixata undeva peste capetele tuturor. — Dar pe Brendan nu 1-ai obligat sa treaca prin asta. — Nu.. — N-am ce face. . dar nu ar fi fost nici o concuren|a. cu chipul puternic. — Dar nu aveti de gind nici unui dintre voi sa ma lasati sa termin o propozitie? Ea se inaita sa depuna un sarut pe obrazul lui cu barba carunta. tata. seducator de neajutorat. spuse Bennie calma.. punind o mina pe bratul tataiui ei. 22 ^ . iar ea era mai inaita decit orice barbat din New Wexford. — Nu voi permite a§a ceva! tuna Cad. Un chip capabil sa o atraga. Se gindi ca-i mai inalt decit fratii ei care. locotenentul. Pa§i spre oponentul ei care. din cine §tie ce motiv. zimbi capitanul. Un inger cazut. Nu ma deranjeaza. !fi cer sa-1 oliorezi. daituit in unghiuri ascutite. — Ben. mare este!“ gindi ea. erau ca ni§te tilrnuri pe linga ea. orice ai spune. — Pari foarte sigura. ispitindu-i nevinovatia spre pacat §i distrugere. perfect $i lipsit de substanta. Bennie. Ea scuturS din cap: — N-o va face. — Sint. Cad incuviinta cu greu din cap: — Dar. statea tot in pozitie de drepti. — O voi face tata. Chipul lui nu era eteric. 1 De aproape. eu. Parea sa semene mai mult cu viziunea ei despre un demon.

Poate ca ar fi fost mai u§or sa nu §tie. Vazuse modul in care. scormonitoare.ceilalfi il ridiculizau. dar ea observase. Probabil ca-!ji imaginase. Acum*este rindul meu sa joc jocul. ridica stingaci banca $i se arunca pe ea proptindu-$i cotul pe masa §i tinind mina in aer. lipsit de viata. Pustiu. i$i incercase adesea puterile impotriva fratilor ei. sau pe jumatate adormit. iar oamenii sa vada numai ceea ce este evident. faclndu-1 sa para pe jumatate treaz. cum il desconsidera ofherul lui comandant. Bennie. ci uneori in adevarate lupte corp la co rp . ochii lui se deschisesera complet §i ea vazuse o privire ardenta. — Bun&. ea vazu ca este ciudat de gol. Ea nu-§i putu infrina un mic zimbet. Dar imediat ii luase locul expresia aceea terna §i simpia. Ii intoarse zimbetul. Poate ca el nu bagase de seama. spuse el. con§tienta. — Da. Avea pleoapele coborite.® r f S a r t Asta era insa numai la prima vedere. incapabila sa reziste atitudinii lui prietenoase §i copiiare§ti. tataiui $i ai celorlaki oameni din ora§. Putea prinde numai o privire fugara de un albastru palid §i pur dincolo de ele. MS cheama Bennie. Fusese imaginatia ei? Pentru o clipa. Se descurcase bine.jn care felul era sa-$i puna oponentul cu spatele lipit de pamint. sa fii cel ie§it din comun. Si nu numai cu braful. Stia cum este sa fii mereu diferit de ceilalti. spuse ea. Fata. Simti o unda de mila pentru acest barbat simplu §i fericit. El privi in jos spre ea. — Da. Se uita la ea a§teptind: — Acum sint gata. Bennie clipi mirata. ci§tigind de fapt — cel putin in fata frajilor . Zimbetul lui era larg §i vid. facindu-1 tinta glumelor lor. departe de ochii mamei. o fata. El se apleca. Copii fiind. bine? — Bine. de un albastru intens §i stralucitor. caci trecind de §ocul initial al acelui chip cople§itor.

. grozavi. dar gindul la competitie ii facu oricum singele sa alerge mai repede prin vine. puternica. Atunci cmd avea treisprezece ani.. „Stai!“ i§i spuse. Acum lui Bennie i se oferea o sansa sa-ncerce din nou.. Mina lui. aranjindu-se astfel incit sa aiba pirghie maxima.mai mici. mare. grozav! Se simti neobi$nuit. legata de trupul acela barbatesc. dar Bennie renuntase de mult la ideea de a fi fiica pe care o dorea mama ei. \ . Nu ca nu ar fi incercat — incercase din greu. Cu mina aceea mare. el avea sa o atinga. Dupa aceea ii lipsise acest exercitiu aproape in aceea§i masura in care regretase ca §i-a suparat mama. Atinsese o gramada de barbati mari. calda. Suflecindu-§i minecile cama§ii de pinza. dar pur §i simplu nu reu§ea. DezamSgirea evidenta a mamei o necajise pe Bennie §i renuntase la jocurile dure. ciudat. Mina aceea barbateasca. §i ce daca erau toti inruditi cu ea? I§i impinse bratul cu un inch mai in fata.. inconjura cu blindete mina ei. mama ei o surprinse'Se facind a§a ceva. se a§eza §i i§i puse cu grija cotul pe masa. Mama va fi inca o data dezamagita. §tia desigur ca nu va ci§tiga. plin de forta. Simti ca i se usuca gura. Dumnezeule. l§i ridica mina pentru'a o pune in mina lui — $i ingheta.

. nepaminteana. fata? — Ce? O.. nimic..§i acei ochi aJba$tri adormifi. !$i cobori privirea sub nivelul gitului lui. Poate daca nu ar fi privit chipul acefa. privirea ii era fixata pe chipul lui. — Stop! spuse Bennie §i i§i linse buzele uscate. Proasta idee. §i poate astfel o va tine putin mai mult de mina. azvirlindu-le la capatul m esei. numai o . nimic.. impiedicat §i neindeminatic de soldat britanic. Camara lui era de un alb . clipa.tlr fS S a ti (E a p H a ln l Z _ (Ssjinteti amindoi pregSti^i? intreba Rufus. Nu se putea concentra. atunci nu se va termina atit de repede. — Ce s-a intimplat. te rog.. Rufus. Daca nu au Inceput Inca. Lasa-mi.. Ce-i trecea prin minte? El era un soldat britanic. Un idiot. In caidura tavemei aglomerate §i fierbinteala luptei. Fiji gata. Suvite de par moale §i castaniu ie§eau din legatura stingaci facutS care-i prindea parul la ceafa §i incadrau figura lui frumoasa. el i§i scosese tunica §i vesta stacojie asortata. £ ^ u n u .

.. — Qa.. Mu§chii lui se incordara putin.. Era ferma. da. — Acum e§ti gata sa jucam. ea apasa cu toata forta. Treptat. Fratii ei erau paro§i. Nu-ti face griji pentru mine. putemica. ea i§i relaxa bratul. Deodata.J& u san W a g $& afa murdar §i iijlipsea un nasture.. iasindu-§i mina confortabil intr-a lui. cred ca da. Rufus o privi cu atentie prin lentilele lui: — Bennie.. El ii intoarse stringerea de mina. Tot nimic. sa incerce. nu-i a§a? 26 . El nu era paros. Fata indrazni sa furi§eze o privire spre chipul lui radios.. de parca si-ar fi controlat cu grija cople§itoarea sa forta. plina de forta. Ii strinse mina. adaptindu-§i puterea la a ei. se sprijini inainte pentru a-§i pune toata greutatea in brat. da.. nici bratul ei nu se inclina inapoi. Zimbetul lui se largi mai mult. §i impinse mai tare. Ea privi in ochii aceia veseli. ca §i cum mina ei ar fi fost fragila $i pretioasa. trei. aproape tandru.. calda. uft mormait'in aceea§i masura ca §i vorbe. Lumina lampilor era scazuta §i pilpiitoare. U nu .. §i se simtea tot atit cit se auzea. . amuzati: — AS. Bennie se relaxa. Strinsoarea lui slabi. Pieptul lui arata a$a ctim ii simtea §i mina: moale. daca tu nu. Rufus. Nimic nu se mi$ca. Cu toate acestea el continua sa-i tina mina cu blindete. fara a-1 preveni. Ea impinse mai tare.. Bennie impinse. te rog. da... Bennie se incrunta. Bennie-fata? Vocea lui era joas&. piele. jdar ea putu sa prinda cu privirea reflexe intimplatoare d e l. Mina locotenentului Leighton nu se clinti.4oi. Rufus. ' ■Ingrijorat. Hai sa-i dSm drumul. — Pai. In mod surprinzator insa.. — Nu ai de gind sa ci§tigi. — Daca insi§ti. — Haide. El i?i incrunta sprincenele cu impotrivire evidenta.

El n-o s-o invinga pe Bennie. invinge-o acum. l§i scoase in afara buza de jos §i sufia puternic. — Ajunge! plezni Cad cu palma pe masa. Ar putea cu u^urinfa sa o faca. — Leighton. asta nu era o idee chiar a§a de rea. umerii ii cazura. Bennie-f^ta. E o fata. ridicind ?uvi|ele de par de pe fata. — Atunci am sa ci§tig eu? intreba ea cu speranta in glas. — Este absurd.Nu. Da-i drumul fetei mele! — Numai un moment. in apropiere de Bennie. — Imi pare rau. cap’tane. — Ba da. spuse Cad intorcindu-se. Iti ordon sa o invingi! Colturile gurii frumos sculptate a lui Jon se lasara in jos: — Nu pot. . — Nu §tiu. — Atunci vom sta pur §i simplu aici toata noaptea? De fapt. Nu s-a terminat. spuse Cad cu ajoganta. interveni capitanul Livingston ridicindu-se de pe banca. §tiu ca este o fata. Chipul lui se intuneca. El zimbi. §i scuturS din nou din cap: -N u . Stim cu totii ca este o fata. ca un baietel mindru ca a adus acasa prima lui nota mare. — Da. Jon i§i ridica cealalta mina §i incerca fara succes sa-§i dea deoparte parul din ochi. cazind apoi la loc. care se in&ltara pentru o clipa.‘ ( E r a f r it t o a r e El scutura viguros din cap iar §uvitele de par ii zburara in jurul chipului: . O fata draguta. iar tu §tii asta! — §i de unde vrei sa §titl? Ei stau pur $i simplu acolo.

Ah. idiot ametit. Pentru mine ar merge un pahar de Madeira. Stringindu-§i mina pentru a pSstra §i a mai savura o clipa caidura lene§a a atingerii locotenentului. nu-i a§a? — Am presupus cfi va alege ci§tigatorul.de cap ce e§ti. nu-i a§a? Capitanul i§i freca cu un gest obosit timplele: — Leighton. B ennie! — Ce este. nu s-a spus despre ce fel de b&uturi e vorba. B ennie. zimbi Cad. Le voi numara. Bennie. da. — Adu acestor oameni groguri de New England. In partea intunecata de dincolo de grilaj a incaperii de stsrvire. — Da. adu. capitane. dar ochii lui ramasera la fel de reci ca ziua de noiembrie despre care tocmai vorbise. ca in orice r&m&§ag intre gentlemeni. Iarta-ma. zimbi sfidator Bennie spre capitanul Livingston. sigur. — Pai. dar nu se mi§ca. nu e§ti nici macar suficient de de§tept ca s& insulti cum se cuvine. i§i ingusta Cad ochii amenintator spre unica lui fiica. Cred ca va trebui sa fie meci egal. — Da. Jones. Bennie scoase cinci cani metalice solide. Le umplu . ea pluti spre partea din spate a tavemei. iti dai seama. locotenent Leighton.. — Cit despre asta. tata. eu nu am pretins niciodata ca sint un gentleman. nu-i a§a? VS vom aduce un foarte bun grog de New England. Toate opt. tata. — Un grog de New England? — Exact ce va trebuie ca sa va-ncalziti oasele intr-o zi friguroasa de noiembrie. multumesc. — Acum. Da-i drumul la treaba.. adu-ne b&uturile. Ea i$i desprinse cu greu mina din cea a locotenentului Leighton.— Ei. tata? — DS drumul miinii acelui om! — Cum? A. tata.

— Imi pare rau.a se abtine sa nu rida. lasind un spatiu gol in jurul celor doua mese ocupate de britanici. Ace§tia acceptara bauturile cu o aprobare scurta din cap. — Leighton. abia privind in sus catre ea. §tergind pata care era absorbita de hainele sale. capitane. Acesta lua o inghititura lacoma — §i o scuipa prompt sub forma unui jet putemic. Bennie servi intii trei soldati tineri. Mutindu-se la masa ofiterilor. adaugind dovieac pentru a indulci amestecul. jur ca e§ti cel mai prOst $i neindeminatic soldat pe care am avut vreodata ghinionul sa-1 am in subordine! Cind ne vom intoarce la tabara.ffir fS a r e cu bere neagra §i spumoasa §i cu meJasa. ai carui ochi ramlneau fixati in siguranta undeva la sud de gitul ei. — Sa va dau o cirpa. temindu-se mai putin de bat . Inmina ultima cana locotenentului Leighton. capitane? Scoase o fi§ie de pinza de la briu §i i-o arimca. care ateriza direct pe vesta f&ra pata a capitanului sau. incretindu-§i nasul la aburul acru. ale caror tunici caramizii pareau mohorite alaturi de cea de un stacojiu aprins pe care o purta capitanul lor. Lua apoi din foe vatraiul de fier tinut acolo special pentru acest scop §i baga virful incins pina la ro§u in fiecare cana. §i se intreba rapid daca ar putea sa verse „accidental“ o cana in poala lui §i sa scape nepedepsita. voi avea grija sa regreti asta! Bennie i§i mu§ca buza pentry. — Ahhh! Ars! Capitanul Livingston {i§ni in picioare. ea puse o cana in fata capitanului. Arata exact ca unui dintre nepotii ei cind a§teapta sa fie pedepsit. se intoarse in zona principala a salonului. spuse Jon necajit. care se degaja. Probabil ca nu. cu miros de ars. Apucind cu miini experte doua cani intr-o mina §i trei in cealalta. Clientii coloni§ti ocupasera inelul exterior de mese. Elizabeth arunca o privire spre chipul lui §i dintr-o data toata distractia se risipi.

dar se opri la timp. Grabindu-se sa tina pline toate canile din local. repeta el. Acum ce-ar fi sa ne terminam bauturile? Si incearca sa fii mai atent de acum inainte.decit de durerea de a-si fi dezarnagit parintii. da. — Nu a fost vina ta. Accentul ei subtil pe cuvintul bdrbat paru sa treaca neobservat. atingind barbati straini in toata firea. Nu putea sa umble de colo-colo. Lasindu-se pe spatarul bancii. lua cu grija o sorbitura din foautura. Bennie nu mai avu timp sa dea atentie soldatilor britanici instalati in . tatS. in timp ce umbla de colo-colo. Imi dau seama cum vine asta. da? Capitanul t?i §terse vesta cit -de bine se putea §i i§i intoarse minia catre Bennie. — Imi pare rau. — Sigur ca da. rosti Livingston felicitindu-se pentru toleranfa de care da do vada. Gura i se strinse punga $i dadu u?or din umeri: — Este foarte amara. locotenente. cu sprincenele mcruntate. Avem clienti aici. spuse Livingston. n-am facut-o. — Nu. Incaizeijte foarte bine. Trebuia sa-ti fi spus ca este fierbinte. cind ne intoarcem in tabara. Ea intinse o mina pentru a-I bate pe locotenent pe umar intr-un gest de consolare. chiar daca actiunea paruse atit de naturala. — Bennie! racni tatal ei din fundul tavernei. Pot sa v-o curat? intreba Jon cu speranta in glas. spuse ea. este in regula. — O. — Da. Ben! — Vin. §tiu ca nu ai facut-o intentionat. nu-i a$a? Bennie l'si azvirli pe umar §tergarul: — Pe aici este considerate bautura perfecta pentru a incalzi un barbat pe vreme friguroasa.

turna bere. Tiparul Dansator rasuna de proteste zgomotoase impotriva nedrepta^ilor §i injosirilor pe care Coroana le impunea coloniilor sale.) 31 .t. iar aroma bogata a tutunuiui pluti spre ea. ■ Vocea blinda a lui Brendan. in acea seara o tacere prudenta invaluia multimea. preferind sa serveasca el insuti englezilor al doilea rind de b&uturi. 1Foot (picior): imitate de masura pemtru limgimi. El pufai din pipa. facind speculafii §i amuzindu-se pe fata. puf&iau din pipele lor §i se uitau lung la tunicile ro$ii. (fi. ea arunca priviri furcate catre soldati. De obicei. — Ar fi mai bine sa nu te prinda tata zimbindu-le a§a. venind din coltul incaperii. Intotdeauna el paruse sa aiba incredere in abilitatea ei de a se controla in yrice situate cu care se intilnea §i de aceea nu era obisnuita cu atitudinea lui protectoare. Era irezistibila fericirea calda §i inocenta din ochii lui. Nu se putea abtine. In timp ce stergea mesele. Lui Bennie nu-i venea sa creada ca tatal ei s-a apropiat de buna voie la mai putin de zece picioare1 de barbatii aceia — cel putin nu cu intentii pa§nice.in mod clar el voia sa o tina departe de ei. prezenta lor facea taverna mai tacuta decit de obicei. Capitanul Livingston. parea sa scruteze incSperea §i pe ea in mod special.surprinse. . ii simtea cum o privesc.‘ © r a fr a in a r e mijlocul incaperii. §i totu§i. Coloni§tii beau lini§titi. se ingrijea de fitilele lampilpr $i clatea cani. egala c. Oricit incerca sa-§i fereasca repede privirea. Hot ant lucru. — Nu le zimbesc lor. sorbind din bautura. o. Cad ii dadu lui Bennie sarcini care o tineau in partea din spate a inc&perii.3048 m.u 0. se trezea Intorcindu-i zimbetul. §i de fiecare data cind privirea ei se intilnea cu cea blinda §i somnoroasa a lui Jon. el ii zimbea cu o bucurie pura. nu-i trecuse prin minte"ta cineva ar putea s-o observe.

care transforma cidrul in „zid de piatra“. Brendan clatina din cap cu falsa tristete: — Elizabeth. unele dintre calitatile tale? — Exact. — Poate barbatii care au. Rizind. el a§tepta.-ea lua o cana mare de metal. Credeam ca ai invatat sa apreciezi barbafti mai fini. — Poate. — Stii. a§a este? Ea turna cu grija cidru tare §i parfumat in halba. nu ca l-a§ aprecia — cel putin nu a§a cum ai vrut tu sa spui. — Fericire simpia. lua o sticia §i adauga o portie sanatoasa de rom negru. a§a crezi? — Tu nu crezi? El lua o sorbitura lunga din bautura.. # — Pot sa-fi dau ceva de baut? — Doar nu ti-a trecut prin cap ca a§ putea spune nu. Elizabeth. Elizabeth? — El este. O fericire simpia! Brendan se mtinSe pe lmga ea. Brendan era cej de care se simtea mai apropiata . mai subtili. Dintre toti fratii. — Lui? — Locotenentului Leighton. trupuri mari §i musculoase §i capete goale. Elizabeth !§i umplu o cana cu cidru $i se sprijini de zid lingS Brendan. — Ii zimbeam lu i. spuse Bennie cu convingere. sa spunem. Dintre toti oamenii. Arcuindu-§i sceptic o sprinceana intunecata.. tocmai tu ar trebui sa fii imuna la chipuri frumoase. — Este ceva vreodata atit de simplu. studiindu-i profilul fin §i mtunecat.-O h ? — Sigur ca nu. admise ea. Dar cum poti sa nu-i zimbe§ti? E atit de fericit.

Simt numai un fel decompasiune pentru el. — Imi pare rau. Bennie $tia ca el dorise cu disperare sa mearga la Harvard sa-§i incerce puterile mintii printre cei carora le piacea sa gindeasca §i sa-nvete.. Sa-nceteze de a mai a§tepta . de oriunde. Este o rana care s-a cicatrizat de atita vreme incit abia mai simt intepatura. spuse ea u§or. — Nu se va schimba. ^ 3 3 ^ Jniroi tr&datoare C. Elizabeth. un barbat trebuia sa munceasca. — Nu-i nimic. Chiar vrei sa-mi spui ca te intereseaza cu adevarat blegul aia mare? — N-a§ spune c& ma intereseaza. Se desprinse de perete §i zimbi spre ea: — Destul cu tacticile de diversiune. Brendan.. Brendan nu era tocmai mic. dar chiar daca tatal lui ar fi avut bani sa-1 trimita. poate pentru ca erau amindoi progenituri Jones care difereau de ceilatyi. spuse ea urmarind cu degetul buza canii. Ma-ntreb cum era inainte de accident. In familia Jones un barbat era judecat dupa marimea §i puterea lui. Elizabeth. in legatura cu ce a spus tata. — A§ dori ca el. Cadwallader Jones ar fi considerat asta o irosire totaia. — Nu-ti bate capul cu asta. nu sa gindeasca. Chiar nu era. TotU§i. Ceea ce nimeni nu parea sa aprecieze era faptul ca mintea lui limpede §i straiucita egala pe oricine. ca se intreaba cum te-a facut. dar apartinea in mod cert genului subtire. — §tiu ca nu-i nimic... Vreau sa spun. nu §tiu. atit el cit §i Bennie §tiau ca nu ar fi facut-o niciodata. Brendan lua o sorbitura §i i§i sprijini la loc capul de perete. 3—4 .suflete§te. din partea ta sa fii ca el. Eu am renuntat de mult sa sper ca o va face.

neintrerupta de conversatia obisnuita. — Oh. nu-i a§a? Mama va trebui sa se multumeasca cu nepotii pe care ii capata de la restul fam iliei. — Mai bine ma-ntorc la treaba. Ea incearca de vreo §ase ani sa te marite. opre§te-te. In cealalta parte a Incaperii. Cel mai apropiat tipograf este tocmai la Boston.coloni§tii putin mai beti decit de obicei. — Sint vinovat de violarea poruncii lui Dumnezeu de a ne inmulti. atunci cred ca sintem intr-un impas. Seara se scurse in tacere. Dar cine ar vrea sa se marite cu un sarman tipograf ca mine? — Sarman? Faci o treaba foarte buna. — Sint sigur ca femeia potrivita pentru mine este §i ea tocmai la Boston. Vecinatatea tot atit de neobi§nuita a soldatilor britanici ii lasS putin mai minio§i. La urma urmei. care lasa . — §tiu. Cel putin asta Inseamna mai putin cu §ase ani decit de cind incearca sa-fi gaseasca tie o sofie. luminarile picurau In suporturile lor. Rufus facu semn ca mai vrea bere. in afara de mine. — Bine. o seara de baut in tacere. El i§i puse cu un gest teatral miinile pe inima. tu e§ti singura persoana din New Wexford In virsta de peste douazeci de ani care nu a fost casatorita niciodata. iar vintul rece urla in jurul Tiparului. iar tu §tii asta. dupa cum imi reaminte§te mama atit de des. a§a-i? Mama va fi dezamagita.— Aha. Inauntru era lini§te §i incordare. Deci tu iara$i aduni pur §i simplu vagabonzi. li dadu fata un brlnci zdravan. .

capitane? Capitanul matura cu atentie un fir imaginar de praf de pe uniforma sa patata. — Eu spun ca este. privind iscoditor in jurul incaperii. citi dintre clientii tai te platesc in moneda forte? intreba Livingston. I§i sorbeau bauturile. oamenii lui ti§nind in picioare dupa el. Cad era totu§j atit de fericit sa-i vada pe intru§i afara din localul lui. prin orice mijloace necesare. ceva mai inclinati sa-ncerce sa scape de ace§ti intru§inepoftiti. chemmdu-1 pe Cadwallader. — In primul rind. ma rog. incit se gr&bi sa vina.I r i X t . Voi ce aveti de oferit? — Deja beneficiati de serviciile armatei britanice. in sfir§it. Pu(in ofensat de modul in care fusese chemat. Dar toti imi ofera in schimb bunuri sau servicii utile. recunoscu Cad. Soapte §i murmure se mvolburau prin incapere. iar Cadwallader era prins intre anticiparea unei batai s&natoase §i singeroase §i temerea ca taverna lui va fi devastata in cursul luptei. — De fapt. Nu este nevoie sa fie oferite in contrapartida. Tunicile ro§ii pareau sa ignore ostilitatea coloni§tilor. trecind pe bere dupa ce terminasera groguj. — § i. Nervij erau intin§i zdravan. — Nu multi. Livingston facu un gest scurt. — Da? Ce-ati mai dori. iar Cad $i mu§teriii sai rasuflara la unison u§urati. — Ne afiam aici pentru protectia voastra. In sfirsit. de ce presupui asta? im i datorezi patru §ilingi. capitanul Livingston se ridica sa piece. . presupun ca nu-ti datoram nimic pentru restul bauturilor.

Va ordon. Cei trei soldati formara dintr-o data o linie de aparare in spatele capitanului lor. De cind exista New Wexford-ul s-a tinut pe islaz adunarea anuala. stind intr-o rigida pozitie de drepti. In mod cit se poate de sigur va avea loc. voua tuturor. imbrincind doar un soldat inainte de a-§i gasi locul §i a-§i intepeni trupul masiv. Citeva secunde mai tirziu. Va aflati aici pentru persecutarea noastra. — Nu va avea loc! — Ce? facu Cad indreptindu-§i trupul la intreaga sa inaltime. spuse Cad. spuse capitanul rotindu-§i bratul pentru a cuprinde intreaga incapere. Acum se afla aici armata britanica pentru a va proteja. — Te vei increde in noi. §i populatia din Massachusetts nu are obligafia sa va asigure intretinerea. — Da. „Legea Incartiruirii“‘ nu mai este in vigoare. locotenentul Leighton se impletici catre ei. Asta ne aduce la o alta problema: mi s-a adus la cuno§tinta ca se apropie adunarea anuala a m ilifiei locale. — Este dreptul nostru de oam eni liberi $ i. — Ah. Sintem perfect capabili sa apar&m ceea ce ne apartine.V ^ J & U B X tt — Protectie! Puah! zise Cad infigindu-§i pumnii in §olduri.t. — Nu mai este neeesara. Nu ma voi increde in nimeni altcineva. relua Livingston ridicind un deget lung §i subfire. prin care populatia civila din colonii era obligata sa asigure material §i financiar intretinerea trupelor engleze dislocate m^zona respectiva. cetateni britanici sa ne ocupam de protectia noastra. (n. intrebindu-se de ce deschisese capitanul subiectul.) ^ 3 6 ^ . Iar de protecfia voastra nu avem nevoie. Nu va avea loc nici o adunare a militiei din New Wexford! 1Quartering Act (in original): decret regal britanic emis in 1734. Orice barbat trebuie sa aiba grija de siguranta familiei sale. cu miinile ridicate in apropierea spadelor scurte prinse la centurile lor.

§i nimeni nu se indoia ca avea putere sa se foloseasca de arma lui. rosti Cad cu un ton absolut implacabil. Noaptea era neagra §i densa. De ce credeti ca vreunul dintre noi ar cunoa$te pe careva dintre ei? Toata lumea §tie ca ei au cartierul general la taverna „Ciorchinele“ din Boston. Chiar §i locotenentul Leighton era numai cu o idee in afara cadentei. Nu este o calatorie prea lunga pentru asemenea radicali. — Fiii Libertatii? intreba Cad prudent. — Vom vedea. — Nu §tiu nimic despre ei. — Va avea loc. mi§cindu-se mindru §i increzator. iar minia lor paru deodata palpabila in aerul devenit brusc fierbinte. El se rasuci brusc. (n. 1 mile = 1609 m. ai putea sa transm it mesajul. Locotenentul Leighton era ultimul la plecare. §i se prinse de tocul u§ii pentru a-§i reveni. domnule. La colturile buzelor subtiri ale capitanului ap&ru un mic zimbet. 1Land mile: unitate de masura pentru distante. Se intoarse sa piece. Jones. — Boston-ul este numai la cincizeci de m ile1 d istan t. Capitanul zimbi u$or: — Ei. — Sintem americani. Nu se mai joaca de-a politica §i razboiul. Aerul rece se strecura pe linga trupul sau masiv. ie§i pe u§a. §i. da. Sinteti supu§i britanici.t. Jones. daca se intimpla cumva sa-ntilne§ti pe unui dintre ei. Orice protest din partea „Fiilor Libertatii" va fi tratat cu toata severitatea. Au acum de-a face cu militari. maturind du§umeaua tavemei §i clatinind flacarile luminarilor groase. — A. — Acesta a fost un ordin.Toti barbatii din incapere sarira in picioare. se intoarse Livingston. de parca tocmai se gindise la ceva. spuse Cad cu rfiindrie. iar oamenii lui il urmara intr-o formatie perfect aliniata.) .'dezechilibrindu-se u§or.

Ar fi putut fi §i mai rau. $ i. privi la plecarea britanicilor. Cu toate acestea era bucuros de a fi avut ocazia sa-1 vada pe Livingston in actiune. Va privi §i va a§tepta. Cel mai important lucru era sa fie prudent. cu exceptia cazului in care acest lucru ar deveni esential. Hotari ca n-are deocamdata cum sa §tie in cine poate avea incredere. Era prea devreme ca sa-§i dea seama. Deci asta era noul ofiter comandant din zona. de fapt. El se considera prudent. Celalalt barbat 1-ar fi numit tradator. inainte de a izbucni intr-o conflagrate s&lbatica ce va aduce un singur lucru. Desigur. sa adune informatii §i sa le transmita mai departe. izolate. sa opreasca aceasta nebunie inainte ca ea sa ajunga prea departe. Desigur. Ceea ce nu §tia era daca aceasta mindrie ar putea sa devina o problema. capitanul era pompos. Va continua sa asculte.l§i roti capul dintr-o parte in alta. privirea lui se fixS pe locul din spate unde Bennie a§tepta. Ochii lui se luminara §i pe chipul cu oase puternice se intinse inca o data zimbetul lui fericit. sa elimine focurile mici.. ca un animal care adulmeca o poiana noua. Razboi. Nu se §tie niciodata ce poate aduce soarta.. contactul lui nu se va schimba. Ginditor. privindu-i cum pleaca. — La revedere. ^ 3 8 . iar decizia — prea importanta pentru a fi luata repede §i fara precautii. capitanul nu va §ti niciodata despre existenta lui. cautind prada sau primejdia. Bennie-fata. de asemenea. In sf!r§it. Ar putea Livingston sa o dea deoparte §i sa faca ceea ce era necesar? Macar capitanul era de§tept.

Mai trebuia doar sa se strecoare citiva pa§i pina la u§a §i apoi sa traverseze micul spatiu deschis din fata casei §i era libera.(Eamtrrlul 3 J e n n i e strinse mai bine in mina minerul cutiei imbracate Cr in piele §i pa§i cu grija in jos pe scara. Ajungind la piciorul scarii. ar pune-o la lucru in loc sa o lase sa iasa singura. Daca ar vedea-o mama — ei bine. se uita cu atentie in ambele parti. ar ironiza-o fara mila. in sufrageria lini§tita §i intunecata din stinga §i in holul tacut §i meticulos "kistruit din dreapta. Se opri ascultind. Era lini§te. ^ 3 9 . lasindu-§i cu grija greutatea pe treptele vechi din lemn §i incercind sa evite scirtiitul care ar fi tradat-o. U§a se deschise. Daca ar gasi-o tatal ei. era greu de suportat sa se gindeasca la asta. . era prea tirziu. Cele doua incaperi eraii goale. Bennie ingheta. Daca ar prinde-o fratii ei. Continua sa se strecoare. Ultimul lucru pe care 1-ar fi dorit era ca unui dintre membrii familiei sa o surprinda inainte de a apuca sa se strecoare afara din casa.

Nu infeleg de ce nici macar nu incerci. — Elizabeth!. banuiesc.. spuse Mary intinzind mina ei fina. Se opri. mama.t. ai putea fi chiar remarcabila. 1 yard = 0. gratioasa §i elegants §i netezind una dintre buclele neascultatoare ce scapau din coada impletitS a lui Bennie. — Am coborit. Ce ai pe tine? Bennie privi in jos la cSma§a ei larga de pinza. moale §i stralucitor. Resemnata. Ochii negri erau singura trasaturS pe care putea spune ca o mo§tenise de la Mary. tu ai hotarit.9144 m. Bennie nu semSna deloc cu mama s-a. mama. impletit corect intr-un coc strins. — Haine. spuse cu vocea ei lirica patrunsa de dezamagire. Cu haine potrivite. numai pina la magazimil lui Rufus §i uite ce am gasit. iar ea §tia asta. 1Yard : unitate de ma sura pentru lungimt. — Oh. Doar citeva ?uvi{e carunte ii inspicau parul negru.. Elizabeth zimbi catre mama ei cea delicata.^JgS %6 > — Bund. tot restul venea de la Cad. micuta §i aratind in intregime ca o lady. Nici un fir de par nu era in dezordine. Statuara. — Credeam ca am hotarit impreuna ca nu vei mai purta pantaloni. Mary patrunse in casa cu co§ul de cumparaturi^pe brat §i inchise lini§tita u§a dupa ea.. Remarcabila. —*Nu.) ^ 4 0 . Elizabeth. la pantalonii $i ghetele scilciate pe care le purta. tn plus de asta. E§ti atit de statuara. — Elizabeth. ginde§te-te la citi yarzi1 de material se economisesc daca eu port pantaloni in loc de rochie. Eu am decis cS-i voi purta numai atunci cind fustele ma-ncurca. (n.. ridicindu-si Tn sfir$it privirea din co§ §i privindu-§i cu atenfie fiica.

continua mama ei. a§a blinda cum ^era. prea putemica. ce-ar fi sa ne ocupam macar sa-ti facem o rochie noua pentru adunarea anuala? Am un incintator material din lina. mama ei. Nu simt o cople^itoare dorinta sa ma marit. Dar Mary parea sa nu se dea niciodata batuta. la fel ca oricare dintre membrii familiei Jones. Bennie nu era genul de femeie pe care un barbat sa o doreasca de sotie. Bennie clatina din cap.— A§ dori cu adevarat. — Ma-ngrijorezi. — Bine. — Dar cine a zis ceva despre maritat? intreba Mary cu inocenfa. Dac-ai avea o rochie frumoasa. dar mama ei credea in mod cert ca este a§a. Chiar crezi ca este sigur pentru o femeie sa umble singura prin padure? <1^41 . — li port pe 5§tia acum numai pentru ca merg sa ma plimb. Iar Maryland! Bennie nu §tia cum de i§i dobindise -Maryland-uJ reputatia de loc in care pina § > i cea mai disperata dintre femei i§i poate gasi un sot in clipa in care pune piciorul in ora?. semana prea malt cu fratii ei. sint sigurS cS nu ai mai simti nevoia sa umbli de colo-colo in boarfele ramase de la fratii tai. — Te duci iar in padurea Finnigan. nu-i a§a? Bennie incuviinta stinjenita: -D a . Ma gindesc numai c& ar trebui sa te duci sa-ti vizitezi matu$a. care ar arata distins pe tine. verde inchis. iar fustele se agafa mereu de lastari§. Am obosit sa le tot repar §i §tii ca nu am talentul tau la cusut. era prea inaita. putea fi de neclintit. $tii ca matu§a ta Sarah ar fi mai mult decit fericita sa mergi pentru o vreme in vizita la ea. — Nu m& due la Maryland. Voi avea grija s& nu ma vada nimeni. §tia c5 nu ajutS la nimic s& protesteze. sa te hotara^ti sa te duci Ja Maryland. dacS nu vrei sa mergi in vizita.

• Existau citeva avantaje — este drept. pujine — pentru cei de dimensiunile ei. Bennie se strecura pe linga mama ei §i traversa cu pa§i mari spatiul liber din fata casei. nu-i a§a? — Da. Elizabeth. Mary se sprijini de.doua fete ale reverendului Primei Biserici Congregationale din New Wexford. Dar nu o intelegea. sau poate un clavecin1? Daca ai talent muzical. Intentiona sa profite de ele din plin. a? vrea sa ma due sa exersez. o a^igura Bennie lini§tita. alegind apoi calea care ducea prin spatele tavemei. ceva pe masura unei tinere lady. — Presupun ca te duci ca sa cinti iara§i*<5n obiectul aia. §tiuse chiar de atunci ca el o iube^te cu toata fiin{a lui §i fara retineri. — Mama. — Zau. L-a urmat atunci §i ar face-o oricind. Vioara imi con vine foarte bine. O spineta. Treizeci §i trei de ani mai tirziu. a acceptat sa se marite cu tyiarul §i aprigul uria§. Stia de cind avea saptesprezece ani ca a scazut in ochii concetatenilor ei atunci cind ea. verificind daca parul ii sta ordonat.— Ma descurc. direct spre un pile des de copaci. premergatoare aparitiei pianului.t. A§eziridu-§i jos co§ul. a§ fi mai mult decit fericita sa-^i iau un instrument mai potrivit. Cine sa ma supere? . tocul «§ii. Pentru o tinara femeie al carei tata punea intotdeauna credinta §i 'Spinets. inca era sigura ca facuse alegerea corecta. cred ca ar trebui sa-i explorezi toate aspectele. (n. clavecin: vechi instrumente muzicale cu clape §i coarde. Miinile lui Mary se ridicara. A cum te rog sa ma ierfi. I§i iubea foarte mult fiica §i tinea la ea a§a cum numai mama a opt baieti putea sa-§i pretuiasea unica fata. nici nu prea sint o lady. una dintre cele. Cadwallader Jones. in timp ce ingrjorarea a?ternea cute subtiri pe trasaturile ei delicate.) . nu mai sint tinara.

inca purtind cu ea cutia de piele. prea multe vise supriinate cu duritate. mai tirziu o sa vada. dar niciodata multumita. Dar daca exista un lucru pe care Mary il invatase in cele peste trei decenii de cind era o Jones. Iar daca Mary nu era perseverenta. Ascundea atit de multe. sa se bazeze mai degraba pe intelect decit pe emotiile tradatoare ?i impredictibile. cinstit. Nu avea natura elementara a tatalui ei. li iubea $i ii intelegea de asemenea pe toti fiii ei. sa rajioneze. Brendan. Prea multa tulburare se ascundea in ochii aceia negri. atunci nimeni nu era. Citeva frunze maronii singuratice se loveau de ramurile aspre §i rasucite ale stejarilor. ei bine. avea-nevoie sa gindeasca lucrurile in profunzime. fusese o tentajie seducatoare. Mai tirziu. Bennie mergea incet prin padure. fagilor §i celorlalti 43 ^ . la fel ca ea. era diferita.. Parea poate satisfacuta. pentru ca era un barbat deschis. pe §apte dintre ei pentru ca erau exact ca tatal lor.. Bennie. nimic din ce facuse pina atunci nu mersese. acela era ca hotarirea de neclintit intotdeauna da rezultate in cele din urma. in orice caz. Se parea ca Mary nu putea face nimic. Il iubea pe Cad cu o devotiune lini§tita. cSreia nu regretase niciodata de a-i fi cedat. mindru ?i lipsit de complicate. Pentru Bennie nu existau niciodata sentimente ca durere. Luindu-§i in sfinjit privirea de la locul unde disparuseBennie printre copacii intunecafi. se apleca $i i§i ridica copiii. II intelegea. minie — sau cel pu{in nu erau vizibile.datoria Inaintea familiei.. Nu putea face nimic acum $i avea barbati flaminzi de hranit. in ciuda asemanarii sale evideflte cu Cad.. iar pe Brendan pentru ca semana a§a de mult cu fea.

piriul limpede unduia algele fine care cre§teau din bel§ug pe fundul albiei. Era un piriu mic. Aerul era rece $i proaspat §i parea s& trosneasca placut. fara sa ia in seama umezeala u§oara de pe jos. ii desfacu inchizatorile. in vecinatate existau multi acri1 de pamint mult mai u§or de cultivat. acoperit cu plante crescute in dezordine $i crestat de mici ravene. Nu se grabea §i nu spumega in albia lui. copacii. Umbrit de ramurile ce se aplecau deasupra lui. Cu toate acestea nu se putea impiedica sa simta durerea. Ajunsa la destinatie. Un piriia§ §erpuia printr-o strimtoare miniatural&. curgea in schimb lin. mica dar ascutita. mar§aluiau pe maluri. Aici solul era stincos. Tragind spre ea cutia. in care ea nu reu§ea niciodata sa se incadreze. a§a incit bucata asta de padure fusese lasata in pace. uria§a §i fata-baiat. Nu era nicidecum o suprafata mare. fata se a§ez5 pe pamint. dar ea se simtea bine aici. O bunS bucata de timp ea nu facu decit sa stea §i sa priveasca apa. deschise capacul §i ridica vioara trecindu-$i cu dragoste degetele peste 1 Acre : unitate de masurS pentru suprafefe. In acest loc se simtea pur §i simplu Elizabeth Jones. 1 acre = 4047 m^. §i ea. Reactionase devenind tare. ca ni§te santinele inalte. ca §i Brendan. cu un sunet blind §i lini§titor. De mica i se spusese aratare. la fel ca frunzele uscate de sub picioare. (n.t. crezuse ca este imuna la raul pe care il pot face vorbele. ocrotit&'de catre copaci de privirile iscoditoare §i critice. mindra §i controlata. oricit de mult s-ar fi*straduit.copaci care cre$teau intr-o inghesuiala dezordonata. nu un fel de ciudatenie pe care fiecare incerca intruna sa o adapteze vreunui tipar.) . pe care o incerca atunci cind dadea inca o data gre§ in incercarea de a fi la nivelul a^teptarilor mamei sale. Bennie iubea padurea.

Tatal ei considera lectiile de muzica o frivolitate inutila. vioara scheuna §i tipa ca o pisic& torturata. exersase ore in §ir — iarna. dar pe masura ce capata experienfS ie§ea uneori cite o nota pura. in sflr§it. singurul lucru din viata sa despre care §tia cu adevarat ca li apartine. vioara a fost descoperita/ de Bennie. degetele ii zburau peste coarde. scotind muzica din coarde ?i lemn. Dar Bennie fusese intr-un fel atrasa spre ea.lemnul cald §i lucios. ascultmd notele pure si sonore p< » care le produceau. cum tine arcu$ul. ea 11 privea cu atentie. Acum muzica era a ei. dar el din pacate era complet lipsit de talent. studiind modul cum !§i mi§c3 degetele. iar capacitatea de a aprecia muzica de calitate el o considera ca pe o trasMturS de gentleman. De cite ori venea vreun scripcar sa cinte la o sarbatoare locala. Vioara era un dar din partea bunicului ei pentru copiii Jones. Spre dezamagirea sa. Cu o perseverenta clineasca. Singura-exceptie fusese Brendan. cu degetele Inghefate ?i Intepenite. Apoi aparura uneori cite doua note. Nu avusese pe nimeni care sa o lnve{e sa-cinte. ca sunetele pe care le auzea in mintea sa. mama o Indemna sa mcerce un instrument mai potrivit pentru o lady. nici unui dintre baiedi Jones nu manifestase nici cel mai slab interes pentru a invata sa cinte la „scripca“ un termeo pe care el 1 1 considera o insulta fata de instrumentul creat cu atita me§te§ug. Dupa ce ani de zile a zacut Intr-un colt acoperita de praf. La Inceput clntase Ingrozitor. a?a ca Invatase singura. Iar muzica deveni pentru ea aproape la fel de . ascunsS In podul ?urei. §i incepu sa cinte la fel de natural §i de u§or cum respira. un §ir pe care 11 putea numi muzica. apoi trei §i. iar vara In adlncurile ocrotitoare ale padurii Finnigan. fascinata de actiunea de a face sa cinte un obiect fara viata. Acesta nu renuntase pina in ziua mor|ii lui la incercarea de a „civiliza“ familia fiicei sale. cum ciupe§te §i mingiie strunele. Ciupi u§or strunele Intinse.

Mulfumita de tonalitate. — Nu-i nimic. Putea cinta orice cintec p6 care 11 auzea. „ Jon Leighton. aproape zdrobindu-1 in miini. — De ce nu e§ti cu compania ta? — Azi nu lucram. Bennie-fata. dlnd glas unei emotii. se stradui apoi sa se relaxeze. fara sa omita vreo masura sau o nota. spuse ea relaxlndu-se u§or.£ i“ i* esentiala ca aeruJ. Inchizind ochii. murmura el. cautind in insa§i fiinfa sa muzica pe care incerca sa o exprime. Sari in picioare §i se r^suci.ea i§i simti degetele zburlnd intr-o serie rapida de note care ii dezmortira incheieturile §i o ajutara sa-§i redobindeasca comunicarea u§oara cu instrumentul. Spre propria ei surprindere. cu un zlmbet larg. Ce faci aici? El se foi stingaci pe picioare. Te-am umiat. constata ca realmente nu o deranja. — tn mod sigur exista altceva ce ti-ar place mai mult sa faci decit sa haladuie§ti prin padure. Apoi continuS. Atunci cind ea se intoarse. ascunzind cu un gest reflex vioara la spate. locotenent Leighton. dar mai mult cinta pur §i simplu. Capitanul a zis sa merg sa ma distrez. mi§cindu-§i umerii lati: — Am asCultat. iar vocea lui profunda §i aspra capata un ton jenat: — Te-am vazut intrind in padure. ea trecu o data arcu§ul peste coarde §i lasa nota bogata sa se stinga absorbita de padure. bStind salbatic din palme. Fix!ndu-$i bine instrumentul sub barbie. el se indrepta brusc §i i§i smulse de pe cap tricomui plin de praf §i tivit cu argint. . creind o stare de spirit. $tia ca Jon nu o va judeca.. amestecind cu muzica scene din mintea ei. Iarta-ma. se sprijinea de un arbore gros. — Buna. sa se concentreze numai asupra viorii. Aplauze putemice §i entuziaste o smulsera din izolarea * ei confortabila. — Buna.

sau pe tavanul unei biserici — sau in visele unei femei. Jon. Era clar c& el era jignit de refuzul camarazilor lui de a-i permite sa joace §i ea simti o dorinta absurda de a-1 consola. Muzica ei era personal^.sa privesc. — §i apoi. — Oh. dar ce era rau in a-1 lasa sa creada ca are? — Ai perfecta dreptate. — Dar eu n-am. Sa ascult. — Ce-ti place sa faci? — Totul. — Pofi ramine. Ce va face cu el? Nu cintase niciodata pentru nimeni altcineva §i nu era sigura c& ar putea s-o faca. oferindu-i-1: — Ai vrea sa-ncerci vioara mea? . Vocea ei se pierdu. Ea ii intinse instrumentul.. spuse ea blind. Voise sa raspunda. ai nevoie de mine. se Incrunta el. Parea potrivit intr-o pictura. iar supararea se. Coborindu-§i privirea el se uita spre vioara pe care ea o tinea atirnind pe linga corp: — Imi place muzica.. — Totul? — Padurea.. Apreciez grija pe care mi-o . Capitanul le-a zis ca n-ar trebui sa joace cu mine.porti. ca o sa-mi pierd toti banii. ca intotdeauna. ca nu are nevoie de protectie.vazu lim pede pe trasaturile lui frumoase. Imi place. nu o imparta§ea. iar Bennie fu luata prin surprindere de frumusetea zimbetului sau.« rf S £ U — Ceilalti jucau carti. dadu e l'd in mina spre copacii care-i inconjurau. ■ * El se batu in piept: — Am sa te ap&r. Indata el se lumina. Fetele n-aj: trebui l&s'ate singure pe afara. pe bani. A fost prostesc din partea me a. — Pot sa ramin? intreba el cu speranta in glas.

— Acum ar trebui s-o tii. . aterizind la radacina unui stejar rasucit. Aproape mica. acolo unde el o putea prinde intre git §i umar. Bennie era uimita de delicatetea atingerii de care erau capabile miinile lui mari §i i§i reaminti de modul similar in care el o tinuse de mina in taverna. inca ezitind. — N-ai s-o fringi. Pentru prima data de cind se §tia se simtea de statura normala. Bennie nici nu incerca sa reziste. cu blindete. marcati de vene proeminente. cu mu§chi solizi. • . de parca s-ar fi temut ca acea u$oara atingere ar putea sa produca stric&'ciuni ireparabile. Expresia lui rugatoare era irezistibiia. Prea neindeminatic.§i constata ca trebuia sa stea pe virfurile picioarelor pentru a atinge inaltimea potrivita. intinse mina dupa instrument. el i§i strinse mina in jurul gitului viorii. De indata ce atinse lemnul inchis la culoare i§i trase miinile inapoi. ceva luminos §i de neidentificat sclipi scurt in ochii lui deschi§i la culoare. privi el trist spre propriile-i m iini. El i§i zyirli in laturi pSlaria si aceasta zbura departe. nu e$ti. intr-o pozitie confortabila. Incearc-o. — A$teapta o clipa. Bennie se a§eza in spatele lui. Cu mina stinga ea ridica vioara §i o plasa sub barbia lui Jon. inconjurindu-1 cu bratele. expunind vederii antebratele groase. — Ti-ar place sa te-ajut? Jon incuviinta cu entuziasm. — Nu. — O nu. il indemna ea. sugera efe. l§i §terse apoi nervos palmele pe pantaloni §i. — S-ar putea s-o fring.D incolo de pleoapele lui pe jumatate coborite. Atent. cu o seara inainte. El i§i sufleca minecile largi ale catna§ii.

lipiti de zidul solid care era spatele lui. .. una tinind vioara §i_cealalta arcu§ul. Se lipi §i mai strins de el. §i era nevoita sa se apropie mai mult pentru a ajunge cu degetele in pozitia potrivita. spuse el. — Oh. Miinile ei atimau m oi. zimbindu-i ca un baietel. aerul avea un u§or parfum de iarba uscata §i fum indepSrtat. de frunze §i toamna.. . Nu nota' Tu. dar complet minunata. ea incerca s& ignore cit de aproape era de el. EI prinse cu mina dreapta arcu§ul. aceasta a§teptare cu sufletul la gura? Abia reu$ea sa-1 cuprinda cu m iinile. de caldurS umana §i Jon. — A§a. Ce alte lucruri zac nedescoperite §i necercetate in el? — Nu.. Cu blindete. Bratul lui o inconjura. Trecem arcu§ul pe strune.. Era lipit de ea. da. Din batrina vioara se auzi o nota clara. Cind expira.^ 4 9 . cu tendoane proeminente. uite-a$a. Era atita blindete ascunsa in trupul acesta uria§. cum mu§chii de pe spatele lui zvicneau §i se incordau atunci cind el se mi§ca. §opti el. iar ea il lua de minq pentru a-1 Mdruma. {Juternica. aerul agita parul lui adunat neglijent la ceafa. Avea incheietura pumnului supia. a fost draguta. palma urma curba delicat'a a fetei. iar Bennie fu inca o data izbita de uimitoarea delicatete a atingerii lui. Jon se intoarse in bratele ei. Bennie inspira cu lacomie pentru a-§i limpezi mintea.din sinii ei.. tinind-o pe loc — de parca ar fi putut sa se mi§te! — §i el i§i ridica cealaltS mina spre obrazul ei. con§tienta de senzatia aproape dureroasa. — Dragut^.% vtx b & ta sL i:e Concentrindu-se sa-i pun5 degetele pe coarde.Nu. iar Bennie se intreba ce ar simti daca el ar lua-o in brate — aceasta caidura. iar Bennie i§i dori dintr-o data protectia fustelor ei infoiate. Era aproape o imbr&ti$are. murmura ea.

. — Atunci am sa-ti spun eu. — Dar tu? intreba ea. iar Bennie tresari speriata. Dar atunci cind acest barbat frumos o privi cu atita tandrete pe chip. Statuara.. — Prea drSgutS pentru un nume de baiat. — Poate. — Cinti pentru mine? — Chiar vrei cu adevarat sa fac asta? — Te rog. delicate. — Nu-mi spune nimeni Beth. — Beth.. Aten{ia lui ascutita disparu la fel de repede cum venise §i acum arata din nou somnoros §i confuz. fem inine. El clatina din cap aprobativ. — Ce-a fost asta? ■ — Ce? — Am auzit ceva — un sunet in tufi$uri. repeta ea. Bennie arunca o privire in jur. accepta ea.Dragufa! Draguja era un cuvint pentru fem ei fine. aproape neauzit. Lastari§ul era nemi§cat §i nu se auzea decit un susur u§or. alarmat.Bine. — Atunci Jon sa fie. Numai Jon. Era un nume micut.. Doar Jon. Mai ai §i alt nume in'afara de Bennie? — Elizabeth. aproape ca il crezu. iar Bennie simti acut lipsa atingerii lui. . Deodata el ridica brusc capul. — Elizabeth. Era inaita. i§i trecu el virfurile degetelor peste cirliontii de la timplele ei. . Bennie nu fusese niciodata considerata astfel. feminin. Da — Beth. -r. raspunse el pa$ind brusc inapoi $i coborindu-$i miinile. impozanta §i puternica.. — Probabil era doar un animal. Numele tau intreg este Jonathan? — Nu.

inca mai era. Intotdeauna era ten tat sa caute mai departe de ceea ce parea evident. — Ascult. Trebuia sa descopere ce se intimpla in New Wexford. Ridica vioara pe umar. Era o gre§eala. I$i dadea seama ca mintea ei are adincimi nebanuite.‘ ® r a b a t0 a t* 2 El se lumina §i. fusese unui dintre motivele care l-au condus de la inceput spre aceasta ocupatie. Concentrarea intensa cu'care cinta o facea sa-§i incrunte fruntea. La drept vorbind. Atunci cind Jon o vazuse pe Bennie Jones strecurindu-se in padure. Sa cinte pentru altcineva era mult mai u$or decit ar fi crezut — cel putin sa cinte pentru Jon. in plus. cautindu-§i palaria abandonata. Doamne. inchise ochii. Ea il intriga. chiar daca — pentru 6 clipa — se amagise spunindu-§i ea acesta era motivul. Intr-un fel §tia ca lui ii va place orice ar fi cintat. i§i reaminti ce simtise cind el o atingea §i incepu sa cinte. iar treaba lui era sa afle de ce. bucle rebele aurii se increteau salbatic in jurul capului ei §i. . Cu sine insu§i era rareori altfel decit sincer §i il deranja profund faptul ca fusese necinstit §i. Dar nu de aceea o urmarise. §i-a spus la inceput ca o urmare§te pentru ca este un posibil suspect. Prea multe informatii vitale pentru ambele parti se scurgeau prin acest ora§el. Mu§chii gambelor ei erau modelati armonios — el simti ca ar fi cu siguranta delicios de fermi la atingere — iar ^ 5 1 . facuse asta fata de o femeie. nu aflase nimic care sS o elimine. se mtinse pe pamint cu tricornul sub cap ca o perna. Ar fi dorit — chiar prea mult — sa scoata la lumina citeva dintre ascunzi§urile personalitatii ei. lucruri ascunse dincolo de suprafata. ce picioare avea! Deodata el intelese de ce femeile trebuiau sa fie ascunse sub fuste: vederea unor picioare ca ale ei ar putea determina un barbat sa faca lucruri proste$ti.

Muzica ei nu semana cu nimic din ce auzise vreodata inainte. Era un moment in care nu-§i putea permite sa faca nici o. schimbatoare. Deja era prea tirziu. §i totu§i. §i era prea aproape de a gresi. simtea ca nu poate sta departe de ea. printre ramurile negre §i scheletice ale copacului.w T g ^ a b . Avea picioare incredibil de lungi. Meseria lui nu-i permitea sa fie implicat serios in legaturi cu femei. . Jon i§i desprinse privirea de la ea. unui barbat i-ar fi trebuit citeva zile de fericit delir ca sa le sarute de jos §i pina sus pe intreaga lor lungime. serpuirea lini§tita a unui piriu. simpia ei prezenta il facea sa nu se mai poata concentra. Ar fi dorit ca ea sa §tie ce este dincolo de jocul lui. Trebuia sa piece pina nu era prea tirziu.gre§eala. subtil. coapsele aveau o linie deosebit de feminina. Se Schimba apoi din nou. prea multe viefi depindeau de asta. intens. II atr&gea intr-un fel care era in acela§i timp complet nea§teptaf~§i total irezistibil. Pina acum nu-i pasase.‘inclusiv a lui. Putea sa tina la ea. Atunci cind ea se gasea in preajma.' Inchise ochii §i lasa muzica sa curga prin el. la cerul de un albastru palid.. Pur §i simplu era prea periculos. u§oara. Frustrat. sSlbatic §i violent §uvoi de pasiune. dincolo de rolul pe care il traia de atita timp incit nu mai era nici el sigur de ce ar gasi dincolo de suprafata — daca mai ramSsese ceva. sugerind zborul planat al unui §oim. era fluida. §i privi in sus. devenind un lent.. ascultind. dar acum ura aceasta situate. dar nu era timp §i nu avea cum s&-§i permita sa o cunoasca mai bine. nu avea voie sa o lase sa se apropie de el.

Porcii umblau liberi prin ora§. ro§ii la fat& $i giflind. Bennie facu * un mic salt peste o baltoaca de apa lhghetata de pe islazul din New Wexford. Bennie . Dupa ce toti locuitorii din patru sate se vor fi vinturat pe islaz la adunare. rfmlnd §i grohaind in groapa de linga §coaia. Bine macar ca exista cineva caruia ii placea asta: o jumatate de duzina de porci se balaceau fericiti. urmata de patru baieti. dar pe vreme ploioasa puteau fi intotdeauna gasiti aici. ■ —“ ^Atentie! — Prinde-o pina n-ajunge-n groapa! O minge facuta dintr-o ba§icS de pore umflata se rostogoli spre ea.(Eapttolul 4 < /7Tinindu-$i fustele sus. de§i soarele departat se straduia sa usuce locurile mai inalte. cufundati in. Ploaia din noaptea trecuta lasase umede §i noroioase zonele mai joase. cautind de mincare §i devorind tot felul de gunoaie §i resturi. locul va deveni o mizerie de mocirla neagra.noroiul abundent. deasupra gleznelor.

bombani Adam. in celelalte zile 54 .J & ttszm intinse un picior sa o opreasca §i ii dadu o lovitura scurta in direcfia lui Adam. tatal tau va fi prea ocupat toata ziua ca sa manince vreo turta dulce. §i avea o nuanta care ii reamintea de ochii lui Jon.bine. Bennie continua sa mearga pe paji§te. Dar sint sigura ca nu va minca mai mult de jumatate din ea. da. Daca dai peste cineva in timp ce va jucati. In afara de asta. a§ gasi un loc mai putin aglomerat ca sa joc fotbal. De§i avea numai zece ani. nepotul ei cel mai mare. — Hei. de parca §i-ar fi pierdut intensitatea culorii.. N-aveam chef sa trebuiasca sa intru dupa ea in groapa. Ochii lui! De ce i§i tot amintea de ochii lui? Nu pentru ca 1-ar mai fi vazut din acea dupa-amiaza din padure. Tata a zis sa ie$im in spatele §colii sa ne jucam. — Dac-a§ fi in locul tau. multam’. Mergeti acum §i va jucati §i am eu grija sa va cheme cineva cind este timpul samincafi. intii o maninca pe toata §i. Ea intinse mina §i ii ciufuli parul blond. §i $tii ca daca tata o gase§te.joc este periculos. De§f ziua era luminoasa §i soarele stralucea. mormai el cu ochii plini de neincredere. Bennie. ' — N ici un ?i. Albastrul cerului senin era palid. poate ca va gasi un pic de timp. urmat de cei trei prieteni mai mici. Adam. §i-i aproape gata. cind el o ascultase cintind. §tii ck Rufus crede ca acest. Dar mama face turta dulce. in aer se simtea mu§catura frigului. capul lui ii ajungea aproape pina la barbie. — Mda. Bennie rise: — Bine.. iar ea se gindi ca simte izul aspru §i metalic al iemii care se apropia. — Hm. mutindu-§i mingea dintr-o mina in alta. Stringindu-si §alul in jurul umerilor. n-o sa capeti nici un pic de turta dulce. ' Adam pomi in fuga. De atunci vremea se racise §i nu reu§ise sa se intoarca acolo decit o singura data..

' Islazul era deja plin cu oameni. soda lui Rufus. era englez. — Mm.. in aceea§i masura in care era un exercitiu militar. leacuri §i paiarii. nu-i a§a? Betsy turna lichidul aburind. Fusese intotdeauna prea diferita. Bennie colinda printre vinzatorii ambulanti care ofereau carti. Si totu§i. lipsit de complicatii §i complet in afara mediului cu care era obi§nuita. era barbat. — Da. dulciuri §i tacimuri. bomboane. jucau jocuri de noroc cu card improvizate. dar nu avusese niciodata cu adevarat un prieten.exersase in grajd. este cam racoare in dimineata asta. cumva. — Ce iei. Doar nu putea sa se obi§nuiasca atit de repede cu el. simtind lipsa prezenfei lui. alaturi de multe alte femei. prea stingace. Putea fi orice * dar nu prietenul ei. oferea spre vinzare un larg sortiment de dulciuri. Betsy Grout. prea. Adunarea anuala era un pretext pentru toti locuitorii sa se intilneasca la un loc". Ce absurd! Cintase singura tfe mii de ori §i numai o data in prezenfa lui. Un prieten. §i totu§i.gindea la el — de parca ar fi avut idee cum este sa ai un prieten. se surprindea cautindu-1 pe el. Infiposibil: el era soldat. §i se prefacu ca nu observa barbatii care. Privi un set de co§uri de nuiele deosebit de frumos. Ciudat. acesta era modul in care se. fusese plScut sa imparta§easca muzica — sa aiba un prieten c&ruia parea sa-i placa la fel de mult cit iip la c ea e i. pentru a fi apropiata de cineva care nu-i era ruda. cred ca ni§te ceai. Avea mai multe rude decit ii trebuiau. 55 . Bennie? Bennie i§i frecS una de alta miinile intepenite de frig. aranjate pe mese in fata magazinului sotului ei. §i ar face bine sa tina minte asta. de fiecare data cind scotea la iveala instrumentul. ascun§i cu grija de privirile sotiilor.. Era frumos.

— O zi frumoasa pentru adunare.. Betsy i§i tuguie buzele pline: — Pina acum a§a a fost. — De ce n-ar mai fi? — Rufus zice ca s-ar putea sa fie ceva necazuri cu tunicile ro§ii. nu. ce pot ei de fapt sa faca? — Sint soldati bine inarmati §i bine antrenati. — Sper ca ai dreptate. nu inca. Sau incaicate. din import. §i fa mai bine doua ceaiuri. Bennie sorbi din ceai. fasonat in forma destup. Betsy o prinse pe Bennie de incheietura pumnului. ii reaminti Bennie. Ma due acum sa-1 intreb daca §tie ceva. zimbi Bennie. zise Betsy incruntindu-$i sprincenele. stringind-o aproape dureros: ' . v — Sa speram ca totul o sa mearga bine! — Intotdeauna a mers. sint sigura ca nu-i nimic ingrijorator in asta. — Soldati care au ordin sa nu traga fara aprobare de la o autoritate civila. Bennie. O sa tree pe la atelierul lui Brendan. maro-gaibui^din bolovanul mare de zahar. Ift mod sigur. Brendan a auzit cumva ca ar fi posibile ceva necazuri ? — Din cite §tiu eu. dar limba ei prefera totu§i un ceai aromat. in ciuda frigului. — In orice caz. se arata Betsy sceptica. Folosind o suia ascufita. O gramada. O fi fost bun pentru digestie ceaiul din ace de pin §i. Pina la urma. bautura recomandata de patriotism.— Zahar? — A bsolut. strynblndu-se u§or la gustul amar pe care zaharul nu-1 putea ascunde total. Ordinele pot fi schimbate. — Necazuri? intreba Bennie primind cele doua cani. Pentru ca ne-a spus capitanul sa nu tinem adunarea? O. Cred ca pot face cam multe. Betsy sparse citeva bucafi mari.

Nu-i venea sa creada ca se afla<din nou intr-un bivuac de campanie. a§a ca au fost trimi§i in darapanatura asta de fort pe jumatate prabu§it.. parul ii era dezordonat. figura ii era in dezordine. uzat. §i nu putea macar sa rechizifioneze un loc unde sS stea. care §i-a deposit de mult perioada de glorie. macar erau incartiruiti decent. spuse Bennie lasindu-§i mina peste cea a lui Betsy. .— Imi spui §i mie daca afli ceva? Trupul rotund al lui Betsy emana incordare. §i apoi se lasa sa cada pe scaunul indicat de capitan. Sergentul Hitchcock era descris de un singur cuvint: iezordonat. De afara. l{i promit. capitanul Livingston privea cu dezgust in jur. A fost de ajuns sa arunce o singura privire §i a infeles ca oamenilor lui le vor trebui saptamini de munca pentru a -1 face abia locuibil — saptamini pe care el le va petrece intr-un bivuac de campanie. — Te anunj. spuse Livingston sprijinindu-se pe spatarul scaunului. — Intra. BStind In masa cu o hirtie galbuie indoita. Sergentul Robert Hitchcock abia trebui sa se apiece pentru a intra in cort. Era intepenit aici. 57 ^ . Castelul William nu era chiar un palat. dar era in mod cert mai bun decit un cort rece. Prezenta un salut mecanic. dar rapid. Pentru Dumnezeu. pe cimp. !ntr-un gest de consolare. Sosea iarna. dintre care populatia ostila §i abuziva nu era cel mai mic. un cort! Bivuac de campanie. o voce grava ii ceru permisiunea sa intre.. la jumatatea drumului intre Lexington $i New Wexford. Cu toate dezavantajele de a fi dislocati in Boston. — Fiii mei. Pe o raza de zece mile nu exista nici o ciadire suficient de mare" pentru a cuprinde toate efectivele de sub comanda lui.

sergentul arata intotdeauna ca §i cind tocmai s-a rostogolit din pat. . iar §i-a pierdut palSria". Era insa §i cel mai bun sergent pe care Livingston il avusese vreodata. In expresia lui nu era curiozitate. §i asta spune totul. dom’le cap’tan. Acest om respira militarie. fabricata din de§euri textile. Fiecare inch din trupul sau mic era duritate pura. — Sa incepem cit mai repede posibil transferul trupelor in acele parti din fort care sint gata. gindi Livingston. Se afla in armata de prea mult timp pentru a ceda curiozitatii. acoperita cu un strat solid §i impenetrabil de nesiabita loialitate. Loialitatea lui era indreptata in primul rind catre oamenii lui. dar asta nu-i motiy sa inghete toti oamenii. dupa ce a dormit •imbracat. Privirea lui Hitchcock cobori o clipa asupra hirtiei. ati primit inforftiatii? . — Ei? Cum merg reparable? intreba Livingston. mai degraba vr’o trei.iar uniforma care atirna pe trupul sau slab era dezordonata. „Fir-ar sa fie. un amestec de carunt §i galben palid. spre ofiteri §i spre companie. — O sa ne ia pe putin inca doua saptamini. Totu§i. spuse el trasind cu degetul muchiile hirtiei rigide. Apoi ii vom sprijini pe ceilalti cit de bine putem. Hitchcock i$i trecu o mina prin parul rar §i moale. — Al dracu’ de incet. dar facea din el un. — Deci. La orice ora din zi sau din noapte. Este aproape timpul sa plecam. Va fi un pic inghesuit. astazi nu vom reu§i s& facem mare lucru. Devotamentul sau pentru tara §i conducator venea dupa datoria fata de regiment. militar al naibii de bun. ci numai acceptare. Buzele subtiri ale lui Livingston zvicnira. poate ca nu asta era ordinea acceptata in general.

Primise ordin sa opreasca orice exercitii militare §i manevre ale militiei locale. banuiesc. gindi Hitchcock. cum sint in general capitanii.— Da. Hitchcock decise ca o s&-i fie necesara capitanului mai toata minfea lui supraeducata. Sergentul i$i trecu mental in revista impresionantul vocabular de ocari. le-am primit azi-diminea{a. — §i ce anume tre’ sa facem in legatura cu asta? — Buna intrebare. ordinele pe care le dadeau erau adesea imposibil de urmat cu strictete. Sergentul se hlizi: — Ceva care sa nu implice impu§carea nimanui. fara aprobarea autoritatilor civile. — Da. Nu §tiu cum le-au obfinut. spuse capitanul aruncind pe masa hirtia indoita. asta este una dintre cerinte. Livingston nu era nici el foarte sigur. ce facem dom’ cap’tan? — BunS intrebare. Pare sa fie in stare sa deplaseze in mintea lui tot efectivul §i sa-§i dea seama incotro trebuie sa mearga. Si a prins §i ni§te cuno^tinte sanatoase. de tactica militara. i§i purta el peruca putin cam prea strinsa. dar sint al naibii de eficienti. Capitanul nu era soi rau. Una dintre frustratiile vietii militare era faptul ca acei care dadeau ordinele de niulte ori nu §tiau. — Cit timp avem? — Nu prea mult. dar care ofiter facea altfel? Cel putin nu ar fi biciuit un om pina la a-1 omori pe jumatate. sau uitasera. O. practice. In acela§i timp. Drept rezultat. i se reamintea in termeni fara echivoc faptul ca nu avea permisiunea de a deschide focul asupra populafiei. ca sa o scoata la capat cu asta: — Deci. . Cred ca a$teapta din partea mea sa gasesc o solujie. cum este pe teren. numai pentru ca mai scapa §i el citeodata o injuratura.

domnule. Proaspatul locotenent de atunci fusese §ocat cind §aptezeci de soldati dezertaserain primele doua saptamini. — Intra. legume stricate §i o mare varietate de excremente de animale. Daca el ar fi cel care da ordinele. ducind in echilibru instabil o tava aranjata cu ce§ti. ' §i acum. A fost la fel de surprins de atitudinea bostonienilor fata de militari: zburasera spre el cu regularitate pietre. oparit. §i singurul mod prin care ar putea obtine vreodata aceasta ocazie ar fi sa-§i faca in continuare treaba fara gre$eala. Nu avea nici o indoiala c& va face exact asta. Dupa aceea va fi avansat.Era de suficient tirtip in zona ca sa §tie ca lucrurile nu mergeau intotdeauna a§a cum le pMnuiau superiorii lui. Livingston i§i tinu respiratia in timp ce Jon il servea. sperind ca — de data aceasta — i$i va primi ceaiul fara sa fie udat. Dar nu el dadea ordinele. asta! Ce importanta avea daca coloni§tii se jucau in piata ora?ului cu pu§tile §i baionetele lor? Asta nu-i transforma in militari. un ceainic aburind §i cu un larg sortiment de prajiturele mici. Poate ca o data rezolvate definitiv aceste mici hartuieli cu coloni$tii. O dupa-amiaza de manevre nu Va forma niciodata o unitate de elita — nici macar o unitate lamentabiia. Fusese printre primii o mie de militari trimi§i la Boston in ’§aizeci §i opt. Jon se apleca aproape la jumatate pentru a intra. sau sa pateasca altceva in timpul operatiunii. . nu inca. — Ceaiul. bucati de gheata. Erau putine lucruri pe care le putea face ca represalii. va fi in sfir$it trimis inapoi in binecuvintata Anglie. ar vedea in asta o ocazie de a descoperi capacitatea de lupta a coloni§tilor. tentati de libertate §i de mirajul coloniilor. unde-i era locul. In^orice caz.

. — Da. iar Hitchcock ti$ni in picioare. Hitchcock. indreptindu-§i atentia spre treburi. — Este un caz f&ra speranfa. Livingston scoase un sisiit compatimitor §i clatina din cap. Locotenentul se aplecS §i pa$i prin u§a cortului. Livingston lua cu precautie o sorbitura din ceaiul sau §i suspina de placere. — Locotenente. cap’tane. dom’ cap’tan. iar pe aceasta parea in mod special foarte mindru s-o faca. — Vom stringe efectivele §i vom opri adunarea. Hitchcock ridica una din sprincenele lui decolorate. Bennie deschise u§a cu cotul. domnule. Brendan! . — Adev&rat. construita din caramidS. Deci.. de ce te mai afli aici? intreba Livingston. spuse Livingston.. sergent. care se straduia sa stea intr-o rigida pozitie de drepfi. ascunzindu-§i zimbetul dupa cea§ca de ceai. Jon era potrivit. Leighton. aratind spre Jon. cu spatele indoit la un unghi ce parea extrem de incomod. intari Hitchcock. — Ce sa fac? Pai.. Era un minunat amestec tare de Ceylon. Ce altceva putem face? Capitanul se ridica de pe scaun. Tinind cu grija cele doua cani.. domnule. Privirea ii cazu pe hirtia de pe biroul s&u. — N-ati spus ca pot pleca. — Da. D a’ face un ceai al dracu’ de bun. Ceaiul fu servit fara incidente. — Buna. — Da. Tipografia lui Brendan se afla intr-o cladire mica §i cocheta.( 3lntmi ' ( E r ij M t a a r e Dar erau citeva activitati pentru care. linga magazinul lui Grout. — Aa. — E§ti liber..

— „Picaturile iezuite ale Dr. — Ce pot sa fac daca nu e§ti atenta? — Sint foarte atenta. este ceva pentru barbati. Ceva pentru barbafi. — Este ceva ce nu vei avea niciodata nevoie sa §tii. De exemplu. cemeala. vine purtind daruri. ' / — Voi afla pina la urma. Totu§i. da. Nu te aud niciodata venind.— Un moment. Nu voi fi eu acela. Urmatoarea sticia era inchisa la culoare §i avea o forma neregulata. — „Elixir Vitriol*1. * — Intotdeauna trebuie sa te strecori a§a in spatele oamenilor. — Nu-fi bate capul. Vin imediat. §tii asta. te rog. nu? — Ah. spuse Brendan luind sticluta din mina ei §i punind-o la loc pe raftul prafuit. ciocolata §i citeva sticlute diferite. Brendan? MS sperii de fiecare data. Sigur ca nu avea de gind sa-i spuna ca era pentru una dintre bolile pe care un barbat le poate lua de la o femeie u§oara. Walker". Linga u§a erau trei rafturi pe care se aflau expuse citeva marfuri: ustensile de scris. Bennie lasa jos ceaiul §‘ i lua una dintre sticlute. „Remediu miraculos pentru febr&“. El i§i §terse degetele patate cu plumb pe §orful la fel de patat. am observat ca nu vrei sa-mi spui pentru ce este remediul acela. Pentru ce sint? — Nu te priveste pentru ce sint. zimbi el. In orice caz. facu Bennie ridicind cana lui de ceai §i oferindu-i-o. II sca^a gura pe vreunul dintre voi. raspunse el din camera din spate. nu acum. de ce tii toate chestiile astea aici? gesticula ea . incruntindu-se in gluma. — Oh. — Niciodata nu e$ti tu acela. Multumesc! Ei bine. citi ea. spuse ea.

— Elizabeth. controversa sau problema legala. . Alaturi de contracte. — Iar tu desigur ca faci intotdeauna ceea ce a§teapta oamenii de la tine. Incruntindu-fji-'sprincenele. daca vor fi necazuri. — Despre adunare. decit sa le duc„a la fabrica de hirtie. raspunse el scuturind $ortul §i punindu-1 deoparte pe tejghea. Bennie i$i trecu degetul aratator pe marginea unui raft §i se incrunta la negreala care i se luase pe virful degetului. Se pare ca oamenii gasesc alte utilizari pentru cirpele vechi. Hirtia continua sa se procure greu.spre rafturile decrepite cu marfuri prSfuite. — Ai auzit ceva in ultima vreme? — Despre ce? intreba Brendan desfacmdu-$i de la spate legaturile §ortului sau stropit. Nu vinzi niciodata vreuna din ele. — Absolut. Aceasta postura il facea sa afle orice §tire. — Oamenii se a$teapt& la asta. inaintea tuturor celor din localitate. Bennie i$i freca bratele. ^ 6 3 ^ . ea i§i contempia fratele. documente §i alte hirtii legale. este aproape cert ca vor fi. despre englezi. Nu p o t sa traga.cu a$a de multe arme.§i atita minie intr-un singur loc. nu? El ridica non§alant din umeri: — Cam la fel ca intotdeauna. — Dupa parerea mea. a§ fi mai mirat daca nu s-ar produce necazuri. — Zici c& merg bine afacerile. decit daca s-ar produce. incercind sa se incalzeasca. de fiecare data cind aduni gramada atitia barbati. el tiparea Jurmlul de N ew Wexford §i Anunfu] Saptaminal. Simtindu-se brusc infrigurata. Zimbetul lui straluci brusc: . Brendan rati cana intre degetele lui lung! §i elegante. atit din New Wexford cit §i din afara. — Dar tunicile ro§ii au primit ordine.

t. Au luptat ani de zile cu francezii pentru a apSra aceste teritorii. cind mai rau. — Ginde§te-te. 1 Pence (in original): subdiviziune monetara britanica. Elizabeth. 1971 valoajea acestei subdivizruni s-a stabilit la 1 penny = 1/100 lire. Nu sint sigur ca am gindit pina la capat cit de slabe §anse avem sa-nvingem prin forta. Considerase intotdeauna aiaenintarea ca pe ceva indepartat $i vag. Elizabeth. din punctul lor de vedere? Taxe de citeva pence1? — Taxe in legatura cu care nu ne-a consultat nimeni. Brendan. — Coroana a investit enorm in colonii. poate era mai bine sa-ntreb. — Cit de mult din viata se afla cu adevarat sub controlul nostra? Sau. Dupa reforma sistemului monetar ?i de masuri din. (n. nu parea sa existe nici o $ansa sa o atinga vreodata. cit de putin? Bennie i§i plimba u§or degetele peste colectia de sticle ciudate. Poate prostesc. dar niciodata aici. cind mai bine. — Crezi ca gre§im dorind independenta? — Nu e gre§it. privind intunecat in departare. Brendan lua din cuier o vesta din piele §i o imbfacS. Acum insa capata forma §i substanfS. Nu-mi plac irosirile $i nu ma impac cu gindul ca unii dintre noi ar putea sa moara pentru nimic. care reprezentau la rindul lor cite 1/20 lire sterline. egala pina in 1971 cu 1/12 silingi. El se incrunta.) 64 . S-ar putea pr&bu§i totul. sau ca am infeles care va fi pretul.§i simplu in pace. Bennie inlemni. Nu avem nici un fel de control asupra lor. nu? — Cred ca ar trebui sa fii pregatit& pentru a§a ceva.J ^ u s a tt — Situatia este de mult timp incordata intre Coroana §i coloni§ti. spuse el pe un ton egal. Brendan. curbele line $i soliditatea lor familiar& lini§tind-o in mod straniu. Cer atit de mult. $i niciodata acum. — Nu infeleg de ce Anglia nu poate sa ne lase pur.

Nu cautase nimic altceva. Realmente nu cred ca se va intimpla ceva astazi. gonind gindurile care o apasau. nu-i trebuise nimic altceva. — Ti-am spus cumva ca arafi deosebit de draguta in dimineafa asta? Ea arunca o privire in jos spre rochia ei noua. N-am vrut sa. Vreau numai sa fii pregatita pentru posibilitatea — probabilitatea — ca in curind sa se intimple. Dar. Elizabeth. tremurau u$or. pentru nici una dintre parti. Ea inchise ochii $i inghiti. oh. Avea nevoie numai de muzica ?i de familia ei. — Elizabeth? — Da? Bennie x$i indrepta umerii $i deschise ochii. Nu voia ea sa se intimple. fratii. Tatal. De data asta lucrurile stateau insa altfel.. prea mult. urmat apoi pentru scurta vreme de tatal ei. Bennie pMi. nu va lasa sa se intimple. Viata ei fusese siinpla. Astazi va fi minunat. Se gaseau acolo dintotdeauna. nici nu s-a gindit vreodata serios ca ar fi posibil. N-ar merita osteneala. lasate pe linga coapse. — tmi pare rau. Chiar §i atunci cind era copil §i fratele cel mai mare a plecat sa lupte cu francezii.. ?tiuse ca vor reveni teferi acasa.(Erafratoare El 151 lua apoi din cui cornul cu praf de pu§ca §i il puse pe umar. Lui Bennie ii placea verdele & 65 . cita nevoie avea de toate astea! N u'se putea sa-^i piarda o parte din familie. a?a ca nu se va intimpla. familia ei era in siguranta §i totul va continua ca intotdeauna. incercind sa scape de nodul care ii aparuse pe nea$teptate in git. — Sa moara? repeta ea incet. trebuiau sa revina fara nici o zgirietura. Era ceva prea mare. Fire§te: erau Jones-i. Nu se putea intimpla a$a ceva. toti parugerS indestructibili. chiar $i mama ei din ofel invelit in catifea. Miinile lui. §i dadeau impresia ca vor fi mereu. mama avusese in final ci$tig de tauza.

Adunarea nu incepe niciodata inainte de ora doua. Dar in comparatie cu restul lumii.intens. Aproape ca-i timpul pentru adunare. Elizabeth.. dar nu putea refuza cu u§urin{a s& o poarte. mai multe duzini de oameni umblau de colo-colo in grupuri dezorganizate. — Oh. zimbi Brendan. ii amintea de rarii pini ascun$i in padurea Finnigan. Bennie se incruntS. Ea arunca o privire in piata. — Si mie de ce nu mi-a spus nimeni? — N-am spus nimanui caruia nu-i era necesar sa §tie. se lua singura in deridere. — E-hei.. spuse el luindu-$i muscheta proptita de perete linga u§a. — Chiar ca nu pot. Femeile din familia Jones asistau impreuna la adunare. — Anul acesta incepe. Bennie. — Dar abia daca e ora prinzului. Sau cu Adam. Mary $i sotiile celor patru fii casatorifi priveau toate. la el cu severitate prefacuta: — Nu maninc chiar atit de mult. O facea sa se simta expusa. cambratS pe talie §i strinsa peste piept. dupS ce mama ei i§i daduse osteneala sa o fac&. Promit.pentru cazul in care britanicii s-ar decide sa apara? — Vom fi gata pina atunci. Rochia era mai mulata decit era ea obi$nuit&. El deschise u§a §i o invita cu un gest: — Sa mergem. . ca padurea. — Dar de ce? Privirea lui nemiloasa ii dadu raspunsul de care avea nevoie. — O barza in pene de paun. poate in comparafie cu un cal. Ce-ar fi sa-mi cumperi ceva de mincare pina-ncepe adunarea? — Nu pot. — Cel mult trei cozonacei. Nu-mi pot permite.

§tiau c& niciodata Cad nu le-ar permite s3 nu aiba toate accesoriile cuvenite. Poate ca nu aratau ei a soldafi. De$i imbracati intr-un amestec de culori inchise. Era §i timpul. Bum-dum = • dum-dum. Deodata tatal ei inlem ni intre rinduri. dar aveau echipamentul necesar. de ro$u ruginiu. a§a ca le aveau cu tofii. In timp ce Cad parcurgea in sus §i in jos rindurile. . „Ce se intimpla?" se intreba Bennie naucita. tinindu-§i 'ridicat capul poleit cu argint. Fiecarui om i se ceru sa prezinte flinta sau muscheta pentru inspecfie. daca nu. un fitil pregatit §i o perie. avea grija ca omul sa fie scos din formafie pina cind problema era rezolvata. Barbafii. Asta nu insemna insS ca in aceasta imprejurare Cad. maro. in calitate de capitan ales al trupelor. banchet". Adam ii va lua locul la conducere. cu o figura ciudat de nedumerita pe chip. Cad privi spre Adam $i paru satisfacut de gestul de aprobare al acestuia. Bum-dum-dum-dum.‘ 2 Ir a & H t 0 a r £ in timp ce mindria le umfla piepturile §i le aducea zimbete largi pe chipuri. Dupa adunarea de astazi. in timp ce facea ultima trecere in revista. „Este numai o scuza pentru a diminua serios rezervele de la Jiparul Dansatoi*1. stringindu-§i armele in m iini. Bennie porni catre el. cei ale§i se prezentau la ceilalti ofiteri cu banii pentru banchetul militar. dar se opri vazindu-i sprincenele incruntate §i ochii intunecaji de minie. se adunara in formatie com pacts. „A§. verde inchis §i chiar cite un purpuriu intimplator. Nu incapea nici o indoiala ca barbatii Jones erau cei mai arato§i dintre toti. Fiecare om trebuia de asemenea sa prezinte doua bucafi de cremene de rezerva. relaxati pina atunci. nu conta. se gindea Bennie. Cad verifica daca este perfect unsa §i pregatita pentru tragere. Ceva nu era in regula. era mai ingaduitor cu oamenii. Cadwallader pa§ea In sus §i in jos prin fata rindurilor dezordonate de soldafi.

Dar cei asteptati din celelaJte ora^ele erau deja aici. Bum-dum-dum-dum. Tobele soldafilor mergind la lupta. Buin-dum-dum-dum. Mai'tare. mai aproape. Cu o regularitate aproape supranaturala. Bum-dum-dum-dum. Neincetat. Veneau. Bum-dum-dum-dum. Bum-dum-dum-dum. ^ 6 8 ^ . Un rapait care parea sa bata ritmul inimii ei ce pulsa indureratS. ritmic. Bum-dum-dum-dum. de neqprit.Tobe.

incit pareau abia frecgte cu tibi?ir.putin mai aproape de grupul de femei tacute. Ace$tia erau militari. dupa ce trecuse de §ocul initial. pufin mai mult de jumatate din numarui membrilor militiei coloniale. De jur-imprejurul p ietii. Curelele incruci^ate pe piepturile lor erau atit de albe. grupuri mici de femei §i copii se strinsesera tacuti unui linga altul $i priveau. Acum. Parea sa nu aiba importanfa. cu. Aveau trupul drept.(Eamtcrlul 5 ’A j u erau chiar atit de multi cum crezuse ea la inceput. mar$aluiau fara gre§eala. Atunci^cind §irurile de soldati aparusera pentru prima data la vedere. Bennie putea vedea ca nu erau mai mult de vreo treizeci de oameni. Baionetele lor straluceau rauvoitoare in soare. in timp ce barbatii erau confruntati cu tunicile ro. \ < ^ f> 9 ^ .>ii. & Bennie se inghesui. Coloane lungi. cu spatii egale intre ele. stralucind intr-un galben viu. pareau fara sfin>it. mina sigura pe arma $i tinuta aroganta. sincronizate cu ritmul tobelor batute de tobo§ari negri.

acoperind o latura a pietei. nu cred ca ar merge. iar noi continuam. aproape neglijent. O seriozitate sirguincioasa ii Intuneca figura sculpturaia. Iti duci oamenii inapoi in fort. Dar ce posibilitaji aveau de fapt membrii m ilitiei? Nu puteau trage.Singura exceptie era Jon. intelegi? . La jumatate de pas In afara liniei. Chiar §i numai statura lui 1-ar fi fScut sa iasa in evidenja. §i nu voiau sa intoarca spatele §i sa fuga — era tocmai ceea ce doreau britanicii. catre Cad. locuri in care familiile lor se puteau retrage rapid daca devenea necesar. Chiar §i de la distanta la care se afla. n-afi putut gasi calea sa faceti lucrurile mai simple. Existau locuri §i lucruri mai bune decit cele. Cadwallader Jones statea mindru in fata oamenilor lui. ea putea observa c& spincenele lui tremurau. a§a cum se Intimpla intotdeauna inainte ca temperamentul lui sa irupa asupra unuia dintre frafii ei. nefiind provocati sau ameninfati direct. In' spatele lor erau tavema. prezente. De indata ce pricepusera ce se abatea asupra lor. stricind alinierea perfecta. dar daca a§a a fost sa fie. — Deci. Daca blestematii de englezi intentionau sa duca lucrurile mai departe^ el le va face pe plac. el era gata. in timp ce se straduia sa mearga aliniat cu soldatii care-1 incadrau. Mi s-a ordonat sa va impiedic sa desfa§urati orice manevre militare. Indepartindu-§i u§or picioarele. Acesta era gata sa explodeze. nu-i a§a? — Ar putea fi foarte u§or. el i§i prinse miinile una de alta la spate. Bennie i§i intoarse rapid atentia catre tatal ei. magazinul §i tipografia. inainte de a §i-o indesa la loc pe cap. ca §i cind nu s-ar fi intimplat nimic. Acum formau patru rinduri solide. el i§i clatina stingaci muscheta §i era gata sa-§i piarda pal&ria. coloni§tii adoptasera rapid o pozifie defensiva mai buna. Capitanul dadu cu regret din cap: — Pai. Capitanul Livingston pa§i incet. protejind femeile §i copiii. Jones.

Miinile lui Cad se strinsera in jurul patului muschetei sale. Erau neantrenati. Cum puteau atit de multi oameni sa faca atit de putin zgomot? Nu se auzea nici scirtiitul cizmelor de piele.N-avefi cum satragefi primii. S-ar putea spune cine a tras primul? Imi inchipui ca douazeci de oameni diferiti vor povesti douazeci de variante deosebite. InaUindu-se pe virfurile picioarelor. finind in sus degetul aratator. La semnalul lui. fem eile se gr&beau sa-§i duca copiii la adapostul fragil al cMdirilor. nici macar §oapta vintului printre copaci. simtindu-se dintr-o data recunoscatoare pentru inaltimea ei. dar Bennie prinsese radacini pe loc. incapabila de a se mi§ca. Bennie simti o dira de transpiratie scurgindu-i-se printre omoplati. Oare cum putea sa transpire pe un asemenea frig? In jurul ei. Nimic nu putea fi mai incendiar. nici fo§netul v^mintelor. soldatii ridicara muschetele dintr-o singura mi§care. Lini$te. Nu putea vedea decit ceafa §i spatele tatalui ei. a$a ca se mi$ca dincolo de grupul de coloni§ti. hotarirea otelindu-1 pe fiecare dintre ei. Dar totuyi. — Nu? Recunosc. Americanii i§i ridicara §i ei armele. exista o cale rapida de a rezolva lucrurile. iar oamenii mei nu au avut in ultima vreme ocazia sa se antreneze pe tinte mobile. cu tot singele §i toate ^celelalte. ignorind faptul ca devehea astfel o tinta descoperita. Totu§i. — Cred ca nu. alegindu-§i fiecare o tints din primul rind al fortelor coloniale. ar fi un pic cam mizerie. F&cu din mina o mincare brusca. Ar putea fi util. ea arunca o privire peste capetele barbafilor. — . cu toate acele impu§caturi §i tipete. 71 .— Si cum intentionezi sa ne opre$ti? Nu ne poti impu§ca. A§a ceva nu putea sa se intimple. A§a ceva nu se putea intimpla. dar in spatele lor erau propriile familii. Nu cred ca mi-ar fi greu sa-mi conving superiorii sa ma creada pe mine. in lupta este intotdeauna putina confuzie. Doar o cop!e§itoare §i teribila iini§te.

J&usatt M ag W a tu Un tipat puternic $i ascutit sfi$ie tacerea. Un pore gras roz. fara macar sa observe ravagiile pe care le producea. guitind puternic de parca era urmarit de un macelar. umerii lui masivi producind aproape la fel de multa harababura ca §i porcul. cadea in noroi §i dadea gre§. inainte ca armele sa se descarce in mod accidental . de parfca ar fi vrut sa imbrafiseze o iubita. — Aproape cS l-am prins! Parea intr-adevar sa ci^tige teren. Animalul disperat porni intr-o 'fuga dezlantuita catre groapa lui favorita cu noroi. dar o lua indata de la capat. Acesta pa§i inapoi. Se arunca dupa animal. reu§ind T n ultimul moment sa-§i reci§tige echilibrul si evitind sa cada in mod penibil cu fundul in noroi. Dadu peste soldati. impingindu-i in afara formatiei §i facindu-i pe citiva dintre ei sa scape muschetele din mina $i sa se arunce dupa ele pentru a le prinde. din generatia de primavara trecuta. Urmarea porcul cu bratele larg deschise. Stropit cu negru din groapa de noroi. navali printre cele doua grupuri de oameni. ridicindu-se §i cazind din nou. se ridicau bombanind. CealaJta jumatate se straduiau sS se dea la o parte din calea lui. lasind urme pe pantalonii $i moletierele albe ale ofiterqlui. cap’tane! Jon se lansa printre oameni. Era un haos. 72 . el l$i croi drurh printre Cad §i capitan. Ajungind acolo. Porcul continua sa galopeze salbatic printre rinduri. facu usurat un salt catre siguranta dubioasa a fratilor lui. privind cu tristete la mizeria care se scurgea pe pantalonii celei mai bune uniforme pe care o avea. — Sa prinda cineva idiotul aia de pore! urla capitanul. Cel pufin o jumatate de duzina de oameni. fura rasturnafi in timp ce Jon i§i urma calea dupa animalul disperat. plini de noroi pe fund §i cotonogiti. ingropindu-se adinc in noroiul clisos. — tl prind eu. nu prea mare. atit coloni§ti cit $i britanici. Jumatate dintre oameni se hoJbau dupa intrusuJ nea^leptat.

Irezistibile hohote de ris 11 cuprinsera pe amindoi.® r a b a t 0 a r « — L-am. Ei bine.. ochii lui deschi§i la culoare. lulnd o figura severa. . care inlinse peste cele doua grupuri o irezistibila unda de veselie. !n aGel moment. scotlnd un plescait sonor $i scufundindu-se cu cel putin un lat de palmS. Jon se intoarse catre spectatorii uluiti. Cu amindouS bratele strinse In jurul porcului care se zbatea §i se lupta sa scape. Privi catre capitan. De indata ce Livingston vazu expresia serioasa a lui Cad. Buc&ti negre de noroi se impra§tiara. el nu putea fi de aceea§i parere. Era foarte simplu. Livingston. — Ce naiba... <^73 ^ . de nestapinit. Incercind sa-$i opreasca hohotele monstruoase. rizi.. un ris violent. Nu mai avea palSrie. porcul guifa din nou. — Da. din pricina fortei cu care cazuse. Sprincenele lui Cad tremurara.^m m i . parul sau unbibat cu noroi statea ridicat in ghemotoace ude $i era negru din cap pina in picioare. — L-am prins! Multimea din piata amutise uluita §i neputind crede ce vedea. Leighton. ca un cal zapacit. spuse Livingston calm. daca inamicul gasea ca este amuzant. prins! Jon se azvirli cu totul dupa pore. privind in jos la porcii care colcaiau in jurul locotenentului. ii luminau fata innegrita. Cad se indrepta brusc. Ateriza cu bratele larg desfacute §i cu fata In jos. Cad ?i capitanul se apropiara cu grija de marginea gropii. Livingston i§i $tergea ochii in care avea lacrimi de atita ris. Gura capitanului se strimba. chiar ca 1-ai prins. Cad chiuia. stropind porcii deja plini de mizerie. reusi sa strecoare Cad printre hohote cu sughituri. deveni §i‘ el sobru. Cei doi barbati se privira in ochi.. Cad se tinea de coaste.. In piafa izbucni risul. fiecare incercind sa-§i impuna forta propriei voinfe. ca $i zimbetul sau triumfator. care era ro§u la fata §i umflat de ris.

sa §tii. Dar avea o §ansa de a evita problema. — Oh. se bag& Jon vesel in discufie. N-a spus niciodata ca nu putefi tine un tirg. de a nu pune pe nimeni in pericol. Livingston dadu aprobator din cap. un tirg...... Asta este. ' — Sa zicem. o treaba serioasa. daca ar fi fost vorba de o „actiune militarS" v-am fi batut zdravan. Singura lui dorinta fusese sa scape din situatia asta..' cW a g -Blxfo — Eu? se lupta capitanul s& inspire destul aer.. un tirg. — Cu siguranta ca n-afi fi reu§it.. Livingston ii arunca o privire semnificativa: — Comand&ntul meu mi-a ordonat sa impiedic orice actiune militara din partea colonistilor. ezita Cad pe un ton de indoiala. i§i strinse Cad buzele. Jones! Asta este. Capitanul ridica din sprincene. cu U§urare: — Bine. — Nu-i manevrS militara.. sS-ncetezi acum cu risul asta.. — Da.. la animatia neobLsnuita. finind inca animalul care se zbatea. Dar acum se 74 . o. serios. — Eu sint. hohoti din nou Cad. vrei sa spui ca fineti un tirg? — PSi. — O petrecere?! Capitanul Livingston se linisti imediat §i privi atent in jurul piefei. Era impotriva oricarui compromis cu tunicile ro§ii. Nu voia altceva decit sa insiste asupra libertatii lor de a exersa.... manevra militara. la vinzatorii ambulanfi cu tot felul de marfuri.. Tu. un tirg. — Pacat ca nu avem cum sa afiam. cap’tane. fara varsare de singe. trebuie s 8 fie. sigur. Dar. luind seama la standurile asortate care vindeau dulciuri §i gustari. Este o petrecere. Cit de sirjiplu putea fi! — Jones..

nu o adurcatura de fermieri care se intilnesc de citeva ori pe an ca sS se joace de-a soldatii. — Poate ca totu§i am putea. Se spalase . incercind sa desprinda bucafile recj §i ude de noroi de pe parfile lui intime. De unde era sa §tiu ca ai in compania ta cel mai mare taur din imprejurimi? Nu avea nimic de a face cu indeminarea sau cu strategia. — Ah. La ce te-ai gindit? — Tragere cu arma. cum are o lupta adevaratS. se m ilostivise de el §i ii aruncase doua galefi de apa in cap. _ Auzind mtrebarea. . Sint sigur ca oamenii mei pot trage §i arunca mai precis decit ai tai. scufundat pina la genunchi in noroi. sa adune din mers ceva. Capitane?.ivise ocazia.. — De acord. Ochii lui Cad se ingustara. informatii. spuse Cad batind in teava muschetei lui de incredere. — Fie atunci un concurs. sintem militari profesioni§ti.. — Acum pot sa-i dau drumul? A§teptind in linie sa-i vina rindul sa traga. suflet bun. Oricum.. Acesta se strSduia cu stingacie sa se ridice in picioare. Jon i§i seutura discret fundul.. Dupa dezastrul din mocirla porcilor. deloc de neglijat. sergentul Hitchcock.Ce? — Am putea sa facem un mic concurs. Nu conteaza. in timp ce bratul lui drept era inca strins in jurul trupului dolofan al porcului. Cad §i Livingston se intoarsera catre Jon. — Ala a fost un ghinion. Cutite. Asta numai in cazul in care ultimul nostru rama§ag nu v-a lecuit complet de pariuri.

de actor a carui scena era lumea $i pentru care o critica proasta insemna moartea. care statea lini§tita la marginea pajistei.. sa se afle permanent in garda. ii jmergea Ia suflet. §i se felicita pentru succesul sau. Odata. Dar in fond. fara nici o unda pe suprafata lui. creind iluzia care ii permitea sa-$i indeplineasca misiunea. sa pacaleasca pe toata lumea. ‘ . dar acum avea hainele ude. a§a incit sa poata auzi mai bine. tulburatoare. Era senina. ca o ultima §i disperata incercare 'de a evita — sau macar de a amina — dezastrul. Aproape disperata. evitind sa fie vazut. Privirea lui se indrepta catre Beth. Ma rog. Stratagema functionase chiar mai bine decit si-a imaginat. In ziua aceea muzica ei a fost diferita. §i 1-a facut sa simta din nou.. §i o ascultase cintind. $i'a inchis ochii. Poc. De ce era el atit de sigur ca fusese o iluziie? Facuse tot ce-i statea in putinta sa se tinS departe de ea intreaga saptamina. o urmarise pe drumul spre grajdul familiei ei. aproape un succes. O iluzie. impingind-o pentru a o intredeschide. De atunci riu o mai vazuse. Intepase porcul trimitmdu-1 astfel sa goneasca ingrozit printre soldati. ca un lac lini^tit. incapabil sa mai reziste. . S-a asezat in fata u§ii. dar se facuse inca o data de ris. singuratate.. linistita. Fusese o provocare. Doar ascultase. Zgomotul sec al unei muschete il aduse inapoi la realitate.astfel grosul noroiului de pe el. a scos la suprafata rama§itele lui ponosite. lipicioase §i deosebit de neconfortabile. Ce mizerie! Ar trebui s& fie multumit. Dar ea 1-a gasit cumva. Nu trebuia. la sufletul lui care fusese ingropat atit de adinc incit nici nu mai era sigur ca are a$a ceva. pasiva.ce im portant avea? intotdeauna §i-a jucat cu placere rolul sau. cu ecou de. privind cum unui dupa altul barbafii sfarimau sticlele puse pe zidul de piatra.

gesticula el prin aer. Era probabil cel mai bun tragator pe care-1 vazuse Jon vreodata. InCa un foe §i alta sticia se facu tandari. Nu parea insa sa aiba vreo importanta. facu Livingston foindu-se pe picioare si stringind din buze. — Ah.. Animale mici. — Nu asta. Tr^geau rapid.. Fata de animalele mici pe care le vinau. — Coloni$tii a$tia sint ni$te t-ragatori grozavi. la sfir$itul dupa-amiezii. Iuti. sticlele erau tinte u§oare. toti stiau sa traga. asta insemna hrana pe mesele lor. Livingston nu se gindise la asta: americanii trebuiau sS fie buni tragatori. cu o incredere aroganta in propriile forte si o surprinzatoare precizie — cu exceptia lui Brendan. spuse sergentul Hitchcock. Incepuse sa se sature de a-si privi soldatii pierzind. aproape contemplativ. Nu. Ei trag pentru mincare. vei primi ceva de mincare mai tirziu. Pentru oamenii lui. iepuri. Deci. alaturi de capitan. — Mmm. care tragea calm. Tocmai tragea unui dintre baiefii Jones — oare care era numele lui? „Probabil unui dintre cei mijocii“ . Veverite. gindi Jon. care se afla linga Jon $i urmarea competitia.trasul cu arma facea parte din profesie. doar ei erau profesioni§tii! De ce nu erau in stare sa traga mai bine decit o adunaturS de fermieri din topor? — Se pare ca este absolut necesar sa punem accent pe antrenamentele de tragere.Aproape ca ii venise rindul sfi traga. spuse Jon indreptind degetul mare catre trupele colonisjtilor. buni tinta^i. Pentru Dumnezeu. mimind un animal inicut care se grabe^te sS scape de vinator.dar cu o precizie §i mai mare. Jon. — Foame. Mai buni decit a$ fi crezut. cind se termina aici. • — Hmm? facu capitanul privindla Jon. Ar fi un miracol sa mai ramina vreun obiect din sticia in tot ora§elul. Lui ii revenea raspunderea de a-i face pe soldati sa inteleaga .

Jon. — Pai. ofiferii §i-i aleg. sper sa nu ma-ntilnesc curind cu ei pe cimpul de lupta. Asta ar putea sa rezolve problema. ai putea sa incerci sa nu rane§ti pe nimeni de data asta? N-a§ vrea sa porne§ti un razboi. La dreapta lui se afla o §ur& din piatra. Se aflau la o departare cam de §aptezeci §i cinci de yarzi. Nu §tiu ce-i aceea disciplina. ' Capitanul Livingston tresari §i se Indeparta rapid doi pa$i. Jon? Se va descyrca de minune. apoi i$i verifica IncSrcatura §i ridicar muscheta la um&r. era o masa incllcita §i deasa de copaci. in stinga. Livingston'raspunse adulmecind: — Nu mi-a§ bate prea mult capul cu asta. . — Eu! spuse Jon. Ne-am antrenat. dom’ cap’tan? — Bah! Coloni§tii a?tia sint ca ni§te copii. Nu pot asculta intelepciunea tarii-mama. § i.ca viata lor s-ar putea sa depinda de indeminarea pe care o au In minuirea muschetei. pentru Dumnezeu. Aud numai cintecul de sirena al rebeliunii. aproape de limita maxima a bataii precise a muschetei. — Nici o grija. Se a§ez& un nou rind de sticle. Jon clatina dii) cap: — Nici o problema. — Urmatorul! strigS un barbat. — Ah. spuse Hitchcock suglndu-§i dintii. omorind pe cineva din gre§eala. domnule. batindu-1 pe Jon camaradere§te pe spate. nu sint antrenafi. spuse sergentul Hitchcock. sergent. Cum poate un ofiter ales sa ia deciziile grele §i necesare? Va fi prea preocupat sa-$i protejeze prietenii $i familia. Inconjurind partea din spate a gardului. Cele trei sticle pe care trebuia sa le nirnereasca erau aliniate cu grija pe un gard scund din piatrfi.. nu-i a§a. la celalalt capat al paji§tii.. — Credefi c 8 vom ajunge la asta.

fiule.oneze. Dili nou. Jon. . Un asemenea zimbet ar putea face un barbat sa invinga intreaga lume. iar el a simtit ca o raza de soare. §i trebuia sa fie nebun. dincolo de paji§te. El i§i ridica muscheta $i tinti sticia fumurie. intr-acolo. Dar acum era locotenentul Leighton. abservind pozifia fiecSruia. incurajare §i mindrie. aia maro. Incepe cu aia din stinga. Acum se intreba daca ea risese de el. a§ezata ispititor pe gard. desigur. Daca ar mai fi fost Jonathan Schuyler Leighton. Beth era inca acolo. intr-un fel era sigur ca nu a facut-o. ea il va vedea aratind ca un idiot. in loc de asta. Observindu -1 ca o prive§te. dezorganizata §i veseia de coloni§ti„ cu copii §i femei amestecafi printre membrii militiei. — Ah. caidura. cu rochia ei verde care arata ca o parte din padure. spuse Hitchcock incurajator. incapabil de a o mai privi. Strinse din dinfi §i simti ca i l doare maxilarul de la efortul de a~§i menfine pe chip acel rinjet prostesc. Se intoarse brusc. Chiar a§a cum facuram impreuna. Jon se stradui sa-§i a§tearna pe fata o expresie de confuzie to tala. A§a cum va fi aratat in mocirla aia rece §i imputita pentru porci. — Da. Ar fi putut vorbi in cuvinte cu mai mult de o silaba §i ar fi putut merge fara sa-§i impiedice pa§ii. constituit din compatriotii lui. Aproape ca-§i inghitise limba cind o vazuse prima data imbracata a§a. Erau doua grupuri de oameni: cel mic. — Sergent? Ce trebuie sa fac? — Treb’e doar sa-ncerci sa-mpu§ti sticlele. Deodata se simti minios. aratind atit de draguta incit se minuna cum de nu s-au adunat ciorchine in jurul ei toti barbatii neinsurati aflafi in piafa. ar fi incercat sa o impres. si gramada mai mare. N ici el nu voia sa impu§te pe cineva accidental. ordonat §i echipat cu tunici ro§ii.I B r fw S U Jon privi in jur. alaturi de tofi ceilahi. ea i-a zimbit.

— Atins! spuse uimit soldatul de linga el. ^ 8 0 . ah. — Locotenente! Sergentul il batea incintat pe spate.Minios pentru ca avea atit de rar o §ansa de a-§i incerca indeminarea la altceva decit la a se comporta ca un idiot. Trase. La inSltimea potrivita. — Ai reu§it! Dar. el tresari. Iar Jon se ruga la Dumnezeu ca nimeni sa nu fi observat * cumva ce bun tragator era el de fapt. Totu§i. coborindu-§i umarul drept. precuin o ' mori§ca de jucarie apucata de pandalii. §i celelalte. Jon incarca inca un glont in muscheta. n-a fost rau. I^i asuma un rise teribil. facu Hitchcock $i inghiti in sec. — A§a am facut. ti-am spus sa tinte§ti catre cea din stinga. Jon i§i ridica arma incet $i se incrunta. «saltindu-§i proeminentul mar al lui Adam. Sticia din dreapta se facu fandari. lasindu-se descoperit suspiciunii daca cineva era destul de atent ca sa puna totul cap la cap. incercind sa para ca §i cum ar ochi cu grija. Jon avea acum pe dracul in el. Pinul era la vreo cincisprezece pa§i dincolo de gard. Mmios ca nu putea zimbi unei femei fara sa-i fie teama ca se va da in vileag. Girueta neagra din fier fixata pe virful acoperi§ului §urei se invirti nebune§te. — Oh. Nici daca voia nu putea tinti a§a. Reincarca §i inalta arma pentru ultima data spre gard. Acum tot ce tre’ sa faci este sa tinte§ti vreo $ase picioare mai la stinga. nu parea capabil sa se opreasca. Totu§i. Trase.. Mmios c& nu-§i putea permite sa faca farime blestemata aia de sticia. In ultima clipa. fiule. Virful copacului sari de la locul lui §i ateriza vesel pe pamint.

(E a p tto lu i 6 — (jJltTultam’, locotenente. C T Punindu-§i in buzunar monedele, vmzatorul ambulant !i oferi un zlmbet care-i scotea la vedere strungareata. „Ar fi §i cazul sa zimbeasca“, gindi Jon. „A luat un pref aproape dublu fata de preful curent“. Dar locotenentul Jon era un nebun credul, nu un client tare la tocmeli. Un nebun. E l era nebun. Jon I$i trecu Incet degetele peste siragul de „lacrimile lui Iov‘“. Margelele erau tari, de un alb translucid, $i lustruite-un substituent ieftin pentru aceia care nu-§i puteau permite perle. De ce le cumparase? Erau ni§te nimicuri, zorzoane fara valoare. Nebunie. §i Inca I$i dorea sa fi fost perle!
“ fob's tears (in original): denumire folopita pentru a desemna perlele false, cu referire la Vechiul Testament, Cartea lui Iov, in care prin intermediul pa^aniilor personajului cu acela$i nume sint proslavite virtutile rabdarii §i increderii fara limite in divinitate. (n.t.)
^ 8 1 ^

Viri colierul in punga de piele legata la Centura, strimbindu-se la atingerea umezelii reci. Hainele deja i se uscasera aproape in intregime, dar pielea raminea umeda. Incalfarile smiorcaiau atunci cind pa^ea. O arma trosni, sunetul fiind amortizat numai partial de distant^. Piata era aproape pustie; toata lumea se gasea inca pe islaz, privind la concursul de tir. Jon profita de Iini§te pentru a umbla incet prin ora§. De§i trebuia sa revina la compania lui, simtea in el o ciudata impotrivire. Oare Bennie se mai gasea acolo? Privise spre ea dupa ce trasese ultimul foe. Inca zimbea catre el, dar nu cu bucurie §i incurajare. Cu mila. Mila, fir-ar sa fie! „ Vezi?' pareau sa spuna ochii ei. „N-a fo st chiar asa de rau. Aproape ca ai reusit. Data viitoare vei fi m ai aproape .“ Probabil ca tot la fel se uita la catelul ei favorit, atunci cind ii facea pipi pe pantofi. „Nu-i nimic, draguie. Data viitoare vei face cum trebuie .“ I§i strinse pumnii, iar unghiile intrara dureros in palme. Trebuia sS scape cumva de obsesia asta cu Beth, El trebuia sa adune informatii, sa puna la cale planuri strategice, sa caute tradatori, nu sa umble lunatic, precum un adolescent indragostit aflat in ghearele primei sale pasiuni. Jon i§i incetini pa§ii in apropierea gi;opij de linga §coala. Porcii inca se baiaceau, grohaind fericiti §i mestecind dintr-o gramada de porumb pe care le-o aruncase cineva, probabil pentru a-i tine deoparte restul zilei. Guitau bucuro§i §i i§i bitiiau cozile spiralate §i minjite cu noroi. — Eh, macar exista cineva care se simte bine, mormai in barba Jon continuindu-§i drumul in jjurul §colii. Cind sunetul vocilor ajunse pina la el, se opri; erau glasuri copilare§ti care insultau, chemau §i luau in deridere. §i mai era o voce tinara, care se ruga disperata. El se strecura tacut dupa colt, constient ca nu era treaba lui, dar incapabil

‘ (Eraim toare
de a se abtine, amintindu-§i chiar prea bine cum este cind e§ti singur impotriva mai multora. O fetita slabufa era inconjurata de o jumatate de duzina de pu§tani care sareau in jurul ei, siciind-o. Ea era inalta ca o aratare, cu o claie de par de un ro§u aprins, pe care cele doua panglici albastre cu care era legat nu -1 puteau ordona citujji de pu{in. Avea nasul aproape la fel de colorat ca §i parul, iar Jon observa ca este gata sa izbucneascS in pltns, in timp ce se sucea §i se invirtea, incercind sa ia ceva din m iinile baiatului celui mai apropiat. — Da-mi-o inapoi! — O vrei? spuse in deridere baiatul, care avea parul atit de blond incit era aproape alb. Atunci folose$te-ti bratele alea lungi ca ni§te bete §i ia-o, incheie el zvirlind apoi un ghem cenu^iu in cealalta parte a cercului. Fata aproape se tmpiedica in propriile picioare cind se rasuci $i alerga spre baiatul care prinsese ghemotocul. — Am auzit ca pisicile cad intotdeauna in picioare, zise al doilea baiat, aruncind din nou in sus micuful pamatuf de blanS. Cam cit de sus zici tu ca am putea s-o aruncam pina sa nu mai reu§easca? ' — Te rog, da-mi-o inapoi, se ruga fetita, cu vocea gituita. — Mda? mirii baiatul tinind cu o mina pisicuta sus, deasupra capuflui. §i ce-o sa-mi faci, morcovule? — Mda, repeta baiatul de linga el. Este chiar un morcov. Lunga, slaba §i portocalie... — Nu sint portocalie! O vreau.doar pe Pickles. Daca nu mi-o dafi, am sa... — Salut. BSietii tresarira brusc, intorcind fete vinovate catre noul venit. Cind vazura ca este Jon, se relaxara vizibil.
83

Baiatul mai inaltut, ce parea liderul autoproclamat al grupului, pufni golindu-^i pieptul micut $i pa$i inainte: — Eute$tiu. — Chiar? spuse blind Jon. — Mda, e$ti stacojiul aia care a iinpu$cat copacul. — Eu sint Jon. Tu ce faci? — A, nimic, se foi pu^tiul pe picioare. Ma jucam. — Oh, zimbi Jon. Asta este bine. Totu$i, s-ar putea sa fi lovit pisicuta. — N oo, facu pu^tiul zimbind cu nevinovatie. Doar o necajeani. , — Bine, zise Jon incruci$indu-$i bratele pe piept $i dominindu-i pe pu§ti, care-i ajungeau abia pina la $old. ■ Pentru ca eu §tiu ca pisicufele $i fetitele $i alte fiinfe mici $i singure au uneori tatici mari, unchi §i prieteni. -- Jimmy, $opti alt pu§tan-dindu-i un cot liderului. §i daca afla taica-su? — Nici un taica-su, spuse al treilea. Dar Benniel... — Nu va faceti griji, spuse Jimmy privind apasat catre fetita. Nu va spune nimanui. Nu-i a?a, S^rah? Sarah se smiorcai §i i§i $terse ochii cu mineca: — O vreau pe Pickles. Jimmy se incrunta si dadu drumul ghemotocului de blana in miinile intinse ale lui Sarah. — Baieti, nu credeti ca-i timpul sa mergeti la parintii vo$tri? sugera Jon. ^ — Aa, se infoie Jimmy belicos. N-o sa facem ceva numai pentru ca a§a spui tu, tunica ro§ie nenorocita! Noi... Cind mina lui Jon se a§eza pe umarul lui Jimmy, acesta inghiti in sec. O fi fost tipul un stacojiu, dar era unui zdravan. — Am plecat.Dupa ce baietii disparura dupa coh , Jon ingenunche linga Sarah, carei?i stringea pisicuta la piept.

‘ S lr a b a lo a r e — Totul e-n ordine? Ea smiorcai: — A§a cred. — . Si Pickles? — Nu $tiu. Ea privea in sus catre el, {inind in brate pisicuta care miorlaia, $i parea sa nu ia in seama gherutele ascutite care i se infigeau in piele. — Va rog, domnule, sa nu spuneti nimanui. — De ce nu? intreba el, mirindu-se de ciudafenia acelei cereri. — Oh, va rog! implora ea, iar pleoapele incepura din nou sa-i tremure. Nu puteti face asta! D incolo de coltul ochiului ei, Jon observa o zvicnire verde, care aparuse de dupa cladirea $colii aflata in spatele lui Sarah. Beth ti§ni in cimpul lui vizual, tinindu-$i fustele cu ambele miini, cu o figura hotarita §i nemiloasa. In ochii ei fulgera minia inspaimintatoare $i ocrotitoare, iar Jon intelese ca era gata sa se ia de orice pu$ti care i-ar fi cazut in mina. Aceasta nu era femeia lini§tita $i controlata pe care o vazuse in taverna; putea acum vedea focul profund pe care il simtise in muzica ei. Jon ridica o mina pentru a o opri. Atunci cind ramase pe loc, el i§i puse un deget la buze $i ii facu semn catre zid. Beth se incrunta, dar ramase nemi^cata, aproape de locul pe care i-1 aratase el. Avea trupul incordat, de parca era gata sa ti^neasca la primul semn de alarma. Jon i$i indrepta din nou atentia catre Sarah, care statea tinindu-^i pisicuta lipita de obraz, iar umerii micufi inca ii tresareau. — Pot sa-fi vad pisica? Sarah i;>i ridica incet fata, cu ochi alba$tri inotind in lacrimi: — O sa-i faci rau $i tu?
^ 8 5 ^

— Nu, spuse Jon^tinglnd cu un deget sjnocurile delicate •de blana fumurie de pe spatele pisicutei. Baiefii au ranit-o? — Cred ca da. Auaruncat-o in aer §’au lasat-o sa cadS, §’acuma plinge. — Lasa-ma sa vad, spuse el intinzind mina, cu palma in sus. Sarah ii privi mina, in timp ce el a§tepta cu rabdare, fara sa se mi§te. In sfir$it,ea incerca un zimbet §i puse cu grija pisicuta in mina lui. Pisicuta, atit de mica incit abia avea virsta la care se putea descurca fara mama ei, scoase un ultim scincet §i se opri din mieunat. I§i cerceta noul loc, atingind delicat cu labuta suprafata palmei, mi§cind din virful nasului §i dind din coada inainte §i inapoi. Adulmeca apoi pielea lui Jon §i scoase limbuta roz pentru a testa substanta neobi^nuita. — ^Gidila, zimbi Sarah cu ochii umezi. Nu-i a§a? Pisicuta hotarise in mod evident ca Jon nu era comestibil. Ridicindu-§i capul, Pickles se roti imprejur de citeva ori pe mina lui Jon pina sa se a§eze, transformindu-se intr-un ghemotoc strins §i pufos. Era de un gri inchis §i uniform, ca cerul unei zile calde §inoroase de toamna, §i arata ridicol de micuta in palma mare a lui Jon. Pisicuta incepu sa toarca §i Jon simti o vibratie u?oara $i blinda. — Te place, spuse Sarah. — Crezi? intreba Jon mingiind u$or spatele pisicutei cu aratatorul celeilalte miini. Dar tu, Sarah? Te simti mai bine? — Un pic, raspunse ea ascunzindu-$i fata intr-un braf §i smiorcaindu-se din nou. — Care-i necazul?Te doare ceva? — Nu, facu ea coborindu-§i umerii. Dar am plins. — Oamenii pling atunci cind sint trLsti, Sarah. Sarah i§i sterse nasul pistruiat: — Si tu? Jon simti un nod in git retraind amintirea clipelor cind era numai cu putin mai mare decit Sarah, §i parea sa plinga intruna.
^ 8 6 ^

® rfS a re '
— Uneori. Toata lumea pllnge uneori. — Nu §i Bennie, rosti Sarah. — Bennie? Jon i§i ridica privirea spre Beth. Sprijinita confortabil de zidul §colii, ea parea relaxata, iar calmul ii revenise. La privirea lui intrebatoare, ea ridica din umeri. — Niciodata? — Niciodata, spuse Sarah cu convingere. — De aceea nu voiai sa $tie nimeni? — Mda. — N-am sa spun, o asigura el. Tine, adauga punind pisicuta in bratele ei. Poate ca acum ar trebui sa mergi la mama ta. — Multtimesc, domnule... — Jon. * — Domnule Jon. Sarah se rasuci §i topai cu stingacie, zimbind apoi vesela cind o zari pe Bennie: — Oh, buna, tu§a Bennie. El este noul meu prieten. II cheama Jon. — Da, §tiu, Sarah. Este §'i prietenul meu. — Da? Nu §tiu de ce bunicul zice mereu ca tunicile ro$ii sint oameni rai. Jon e simpatic. Este §i dragut, nu gase§ti, tu§a Bennie? — Ah... spuse Bennie simfind ca-i ard obrajii. Ei, da, este dragut— Eu ma-ntorc la adunare, vii? — Iridata. Bennie i§i privi nepoata care alerga spre paji$te, cu pisicuta ghemuita in brate. Cu toate ca fratii ei se dovedisera fara exceptie la fel de buni la produs baieti ca §i tatal lor, Adam reu§ise ca, in m ijlocul §irului de replici fhiniaturale ale propriei persoane, sa aiba §i o fata.

spre spaima lu i Bennie. — Buna. acum era aproape — oh. ca vor continua sa mai creasca. Sarah avea in plus dezavantajul de a fi mostenit de la mama ei culoarea aprinsa a parului. linga capul ei. el continuase sa mearga. ca raspuns la intrebarea ei. Ea inchise pentru o clipa ochii — oare el o fi auzit-o spunind ca este dragut? — si se intoarse spre el. In timp ce ea vorbea. Beth. §i i'si promisese sa faca tot ce li statea in putinta pentru a-i usura lui Sarah trecerea prin aceasta perioada. tatii lor se a$teapta cumva ca ei sa se descurce singuri. cu fiecare trasatura a fetei lui frumoase. — D e ce pe tine? — Hmm. Pieptul lui ti umplea cimpul vizual. — T a-d a! facu el trium fal. aproape acoperita de trupul lui si. B e n n ie l§i trecu rapid m iin ile peste dezordinea salbatica din parul ei. Statea acolo. Mai Tnalta decit. Ai venit sa o salv ezi? — Pai. — D e unde $tiai? — Ca trebuie sS vin? El incuviinta din cap.. ceilalti copii de virsta ei.fir * * Sarah era singura nepoata a lui Bennie. I<ii facuse griji degeaba. ei bine. Baietii si-au luat Tntr-un fel obiceiul de a veni la mine pentru ca. m-a chemat Adam... atit de aproape!. I-a vfizut pe baieti necajindu-i s o r a $i a alergat sa ma caute. cu mTini si picioare mari care pareau. El ii zimbea ca intotdeauna. constatind ca alergatura peste pajiste li lasase piptanatura intr-o incilceala fara speranta. vibra in spatele ei vocea profunda a lui Jon. da. Bennie stia ce vor insemna urmatorii citiva ani pentru nepoata ei. daca ar fi fost oricihe . §i li aducea foarte mult aminte de ea lnsa$i. deschis. El Isi sprijini bratul pe zid. — Oh. si era de ajuns sa intinda mina pentru a-1 atinge. Cred ca sint un pic mai ocrotitoare fata de rudele mele..

. ^ >89 . Dupa ce il atinse cu virful degetelor ea i§i lasa toata palma pe obrazul lui. incercind sa-1 cuprinda. Lui doar ii placea.. incit paru chiar o picaturS care se scurge pe obraz. chiar daca inima ii batea <le. ca gheafa groasa din miezul iernii. Jon n-ar judeca pe nimeni §i nu ar avea pretentii. nu era speriata. era tepoasa. Dupa o vreme am invatat sa nu-mi mai arat simtamintele. care-i stricau perfecdunea barbiei. ea s-ar fi putut simti Tnspaimintata. Nu era numai frumusetea lui. Se taiase la barbierit. spuse el cu glas adinc si insinuant. iar ea ceda impulsului de a-si trece usor degetele peste taieturi. aspra. — Beth! murmura el.(U r a & a to a r e altcineva. nu prea multa vreme. Ceea ce o atragea era puritatea lui de spirit. se bucura si accepta. Fratii mei obisnuiau sa se distreze grozav.obrazul ei. — Eu. incercind sa ma faca sa pling. parca ar fi fost. Putea vedea pe suprafata eleganta si clara a fefei firele aspre de barba si virfurile drepte ale genelor dese.. uneori este bine sa dai frlu liber sentimentelor. masculina. linga piriu. Se minuna de acea atractie de a-1 atinge. Isi ridica fata. — Uneori. cind primavara este doar un vis. amintirea brafelor ei in jurul lui acolo. dorind ca acea atingere sa nu se termine. Ochii lui erau deschisi la culoare. Pielea lui se asprise din pricina barbii crescute peste zi. Ea i$i ridica ochii catre chipul lui. fara a se apropia primejdios de ochi. Dar acesta era Jon. de un albastru palid. Tu nu plingi niciodata? . El isi trecu degetul indoit peste. de culoarea blanitei de jder. era atit de clara si vie incit putea inca sa o simta. cu o atingere atit de lenta si blinda. de parca ar fi vrut sa-i stearga o lacrima.Oh! Pe fata lui erau mici crestaturi. miscindu-$i mina spre celalalt obraz si lasindu-si degetul sa alunece de-a lungul genelor care-i margineau pleoapa de jos.

Iar cind tipului i-a venit rindul.) . Atunci §i-a dat seama ca a dat cu adevarat de belea. — Bine. Jon se sprijinea de un batrin stejar gola§. Oh. cu parul negru. in spatele scolii. a§a cred. Atunci cind au ajuns pe paji§te el s-a bagat imediat intr-un grup de soldati. cred ca aruncarea cutitului. Atunci insS a vazut un tip slabut. La rindul lui. lasind-o pe Beth sa meargS spre familia ei.In ochii lui era o sclipire ce parea un fragment de cer primavaratic in gerul iernii. da. Acum trebuie sa ma due. 1 Bull's eye (ochiul boului): expresie informala desemnind centrul negru al unei {inte folosita pentru trageri cu diferite arme albe sau de foe. Fir-ar sa fie! Voise sa se zgirie numai putin. cu Beth in urma lui. dar se pare ca o facuse cu nifel cam mult entuziasm. Bennie se grabi sa-1 urmeze. scuturind confuza din cap. a trebuit sa se indeparteze de Beth inainte de a face ceva prostesc. gata sa azvirle arma exact in „ochiul boului"1. (n. Jon a luat cutitul ascutit intre degete §i §i-a dus bratul inapoi. intrebindu-se cind a devenit blindul ei prieten a§a de indragostit de armele ascufite. — Ce urmeaza? * — Ah. privind fix la singele care curgea liber intre degetul lui mare §i aratator. — Au terminat cu impu§caturile? — Ce? incerca Bennie sa se adapteze la schimbarea brusca de subiect. pa§ii sai lungi acoperind distanta in bucafi mari. EI i§i lasa brusc mina sa cada §i pa§i inapoi cu o mi§care nea§teptata. a$a c& s-a grabit spre concursul de aruncare a cufitului. a aruncat cutitul exact in mijlocul tintei. zimbind catre ea.t. Vii? El se intoarse §i pom i. Acolo.

Minunat. Moale. Pielea obrazului ei fusese frageda.ris. Jon rupse o bucata uzata de pinza din poala cama§ii. paiind la vederea taieturii din pielea lui. Va trebui sa faca ceva in legatura cu ea. iar atunci cind in sfir§it a vazut-o. pentru a o determina sa stea departe de el. Ar putea incerca sa petreaca in preajma ei cit mai mult timp posibil. Nu putea sta mereu la distanta. Nu ar fi putut indura.® rfh«taar* Fusese al naibii de aproape de a lasa sa se piarda toata munca lui din ultimii §ase ani. o apasa pe rana. sperind ca apropierea va atenua efectul farmecului ei. Facind-o ghemotoc. Nu atit de putemica. incredibil de neteda. incercind sa stavileasca $uvoiul de singe. Trebuia sa-§i fi dat seama ca neajutorarea lui va trezi instinctele ei ocrotitoare. Ultima oara cind a incercat. Nimic nu va merge.. El i§i apasa cu rautate cirpa pe mina. A$a ca a lasat cutitul sa alunece §i sa mu§te adinc din pielea lui. se strecurase printre copaci §i ii lua mina in palmele ei. privindu-1 cu ochii ei calzi plini de ingrijorare. Dupa „accident" fugise in paciure. Dadu deoparte cirpa. ca incercarea de a o tine departe nu va reu§i. §i el a observat cum a tremurat cind a atins-o. Poate ca nu era chiar atit de minunata cum §i-o tot imagina.. Deodata el fu teribil de sigur ca niciodata nu va fi suficient. Se parea ca nu se facuse inca destul de. astfel incit patima sa se stinga. iar el nu mai §tia ce sa faca. — Doare? El dadu din cap fara cuvinte. Misiunea lui ii impunea sa o tot intilneasca. fara a mai pune la socoteaia ca i§i primejduia astfel §i viata. de dulce. — O sa-ti faci mai rau. fara sa mai stea pentru a asculta ironiile spectatorilor. de moale. <^91 . Dar nu va merge nici sa petreaca destul timp cu ea. neindraznind sa o priveasca pe Beth. n-a mers. sperind ca durerea il va readuce cu picioarele pe pamint. Ea era aici. lunga a§teptare il facuse §i mai nebun.

Vii cu mine la Tiparul Dansatof! Pe dracu’! Ar merge ori unde i-ar cere. parea prietenoasa. Tinea capul in jos. Bennie infa!>ura inca o data o fi$ie de pinza in jurul ei. Parul ii scapase complet din legatura $i ii atirna ca o matura moale $i castanie pina pe umeri. iar pe pantaloni avea stropi maro inchis de singe. Taverna era goala. Umerii lui cazura. pe care o adusese pentru Jon. inconjurindu-i ca un cocon primitor $i cald. statea linga cotul lui. Lega apoi strins §i trase cu grija dex. Asta ar trebui sa rezolve problema. Mereu neindeminatic. — Trebuie ingrijita. Cana cu bere tare. . toata lumea se afla inca la adunare. Jon cel stingaci. — Atunci care-i necazul? — Stingaci. stringind §i desfacind degetele. Nu era obisnuita ca incaperea sa fie a$a pustie §i tacuta. neatinsa inca.J & n s a tt W ag ]U n to E'a T i atinse u§or rana. Mereu mut. — Nu e§ti stingaci. si sprincenele i se incruntara cu ingrijorare. de parca nu era chiar sigur ca-1 vor asculta. Aplecindu-se peste mina lui Jon. El i§i privi mina indoind-o incet. Mereu gre§ind. verificind nodul. de parca intreaga energie i se scursese cu singele. . Jon cel prost. Hainele lui erau jerpelite §i murdare. intima. nu privise spre ea de cind il gasise in padure. — A$a. — Tot mai doare? Nu. — Ba da! izbucni el. Poti folosi mina? Ea se a$eza pe banca linga Jon.Da.apat.

. Jon. simtind prin piele caidura radiata de el.® r f S t ” Lr. ocrotind-o in palmele ei. Tot ce aveai de facut era sa-nchizi palma §i sa stringi. Sa nu-ti' para rau ca nu te pricepi la arme. astfel ca palma ei sa ajunga peste a lui. pentru ca $tia ca nu i-ai face vreun rau. cineva care sa-i arate ca valoarea lui nu depinde de abilitatea de a infige un cutit intr-o alta fiinta umana. Puteai atit de u§or s-o strive$ti. — Si ce a facut pisicuta.. e$ti un barbat atit de mare. §i nu le spui oamenilor ca nu sint destul de frumo$i. Te-am vazut tinind pisicuta aceea. Avea nevoie de cineva care sa-1 consoleze. Mina lui era tare. pe care i$i plimba virful degetelor. urmarind micile vai $i coline. — Jon. Ea i$i lipi $i mai strins mina de a lui. iar Bennie se gindi ca vocea lui suna ciudat de incordata. Bennie i$i rasuci mina. A tors. Jon? — A tors. — Nu regreta niciodata ceea ce nu e*?ti. potrivindu-$i degetele cu ale lui. Jon? El scoase un miriit scurt: — Mina mea. Ea se simfea fascinata de duritatea §i de textura palmei lui.. sau destul de de^tepti. spuse ea ridicindu-i cu palma in sus mina ranita. mina ta. Vezi asta. relua ea trecindu-$i degetele peste denivelarile din palma lui... nu-i a$a? Tu nu ura$ti pe nimeni. Dar nu ai facut niciodata rau cuiva. — Da. raspunse Jon. cu capul in pamint. — Nu. aspr& ?i cu bataturi din pricina muncii. ^ 9 3 ^ . sau destul de puternici. Pentru ca $tia ca e?ti un om bun. — Da.. Este o mina a§a de mare. Mare $i puternic. cu ochii pe jumatate inchi^i. — Dar sint militar! El arata atit de demoralizat.

§i se mi§ca apoi intr-o parte §i in jos.' its art fU a fo W&U Ea ceda impulsului. Putea sa-i atinga pielea cu limba. — Sst. Asta ar fi insemnat sa profite fara ru$ine. delicat. murmura el cu un ton de scuza. Dindu-se mai aproape de el pe banca.. de stofa moale §i verde din lina.. Fafa ii era ascunsa in adincitura gitului ei. inainte de a-§i da seama de existenfa lui. Oh. Doamne! Ce facea ea acum? El hotarise ca cea mai sigura cale este sa se refugieze cit mai adinc posibil in rolul sau. Iar el reacfiona ca un barbat. §i sa nu-1 mai observe. Sinii ei erau ampli. ca de satin. ii putea simti pe obraz pulsul. el putea sa-§i imagineze frSgezimea §i parfumul lor. — Levantica. De§i erau acoperiti. I-a trebuit un teribil efort de vointa pentru a-$i inalfa capul. Tot ce avea de facut era sa deschida gura §i ar fi putut sa simta gustul pielii de pe gitul ei. Nu trebuia decit sa se mi§te putin intr-o parte §i in jos. — Beth. surprinzator. In loc de asta. trezindu-se cu fata foarte aproape de a ei. U§or. Sinii ei tresaltau pe fafa lui atunci cind vorbea. Jon? Nu te aud. Totul va fi bine. Va Simula un nebun copilaros. a§a incit ea sa nu mai gaseasca nimic interesant la el. murmura el la pieptul ei. 94 . §uvite moi din parul ei cazura pe fata lui. — Ce-ai zis. iar singele incepu sa-i alerge prin vene cu mireasma acestei femei. El inhala adinc. netezindu-i cu palma stofa aspra de pe spate. il imbrati§& $i ii puse capul pe umarul ei. Pielqa ei era calda §i fina. Ea mirosea a levantica. Complet feminin. pentru ca fata lui sS fie ingropata in. gidilmdu-i urechea §i ispitindu-i simtul tactil. ispita carnala din visul oricarui barbat. il consola ca pe un copil. §opti ea lini§titor.

in timp ce el ii admira pielea neteda.© rfhStm ir* — Am spus. . . Tentatie. anticipare. facu ea. „Deci §i respiratia ei miroase tot a levantica. — Oh. Ar fi doar un sarut. Miro§i a levantica.. Numai un sarut. O folosesc in praful de carbune cu care im i curat dintii Dinfii ei. inghiti el cu greu in sec. Levantica... „Ce-ar fi rau in asta?“ se intreba el. Oare are gust dulce?“ .. care-i inflorea pe auriul fin al obrajilor. Inchizind ochii. El se mi§ca putin mai aproape. el i§i apleca u§or capul. de un roz delicat. Privirea lui cazu pe acea gura de o voluptate obsesiva.. pina ii simti caidura respiratiei atingindu-i pielea. Mai putin decit lipite. Buzele lor erau a§a de aproape.. dar mai mult decit separate.

.(Uapttahxl 7 CKTina la urma nu a putut s-o faca. A§a ca $i-a aplecat capul putinul acela crucial care mai trebuia pentru ca buzele lor sa se Intllneasca. Voia sa afle cum este cmd o atinge barbatul a carui simpla prezenta ii facea inima sa tresara.urii. Chipurile s-au apropiat. Nu a putut face ceea ' i r c e §tia ca nu este bine. §i toate gindurile de alinare s-au dus.. a facut-o fSra a avea alt gind decit sa-1 aline. voia sa se simta ca orice alta fata al carui iubit li fura o sarutare in dosul §. pentru ca a facut-o Beth. Dar nu a fost nevoie. rasuflarea i-a gldilat buzele.> i ar saruta-o. ^ 96 . o singura data. A fost atit de u$or. Caidura lui i-a trecut prin haine $i i-a ajuns la pintec. Apoi izul trupului barbatesc i-a ajuns la nari §i i s-a urcat la cap. Ea dorise sa afle cum ar fi daca el ar Tnchide acel mic spafiu semnificativ . O data. sa-i atenueze un pic suferinta. atunci cmd 1-a lmbrati?at. Nu a putut acoperi acea minuscula distanta care desparfea gura lui de a ei. La inceput.

Limba lui se strecura inauntru. Avea o aroma intunecata. §i i§i lnaifa miinile spre umerii lui. intirziind la colturi. laslnd contactul dintre ei sa fie numai simpla atingere a buzelor. El gemu. Fusese o incmtare despre care nu §tia ca exista. §i dorea mai mult. de parca avea puterea de a-1 fascina chiar §i numai acea mica parte din ea. Se potrivea cu gura ei. scotind un mormait care se reverbera in gura ei. il simfi urmarindu-i conturul buzelor cu virful limbii. El parea sa nu nutreasca nici o graba de a merge mai departe. atingindu-i u$or muchiile d inti lor. O facea sa se simta indragita. dar nu puteau fi definite. Se mai apropie de el pe banca. sugerind subtilitati care intfigau. I$i apasa cu ezitare buzele ceva mai mult peste ale lui. Ii auzi respiratia poticnindu-se. multumindu-se sa savureze ceea ce avea. Se desprinse de ea. Ceea ce primise era magic. de parca'incerca sa scape de acea atingere. cu umerii tra§i inapoi. El statea nemi§cat.® r fa « to a « Gura lui era frageda — nu gasea un cuvint mai potrivit pentru ea. El avea gustul celui mai bun whisky de la Tipar. 7— 8 . complexa. Se asteptase Ia» prietenie. Se a§teptase la c&ldura §i obtinuse inflacarare. Ap&sarea se schimba. destul de aproape pentru a i se lipi de piept. se muta $i se schimba din nou. Dar nu se putea. de parca ar fi gasit o rezerva ascunsa de miere. iar ceea ce primise era mult mai mult. lunecind prin zone despre care ea nu avusese idee ca pot fi atit de sensibile. Ea deschise gura minunmdu-se. avea gura lipita de a ei. bogata. apoi. el incepu sa-$i mi§te gura peste a ei. cu gust de fum. Se a$teptase la o incercare §i dobindise siguranta. iar limba lui explora adincurile ascunse §i cauta locurile secrete care o faceau sa se infioare. intr-un fel care era in intregime captivant. Exista ceva mai mult? Ea trebuia sa afle. la fel cum arcu§ul i se potrivea in mina. acela pe care tatal ei il pastra numai pentru clientii cei mai im portant. Inimi tr&datoare C.

ce facuse? . Dorea caidura inapoi. de parca alergase mile intregi. O alunecare — deliciu. nevenindu-i sa creada ca a plecat cu adevarat. — Jon. Ea ii simti pieptul tresaltind. Limba lui se juca cu a ei. Alunecare. Ii apasa. retragere. narile adulmecau. cu mina in aer.. Bennie privea fix la u$a. — Jon? Trupul lui era rigid §i se indeparta de ea. iar respiratia ii era §uieratoare. retragere. Simtea sub palma lemnul cald inca. El gemu. Intinse o mina catre ea. I?i freca timid limba de a lui. — Beth. ' . Apasarea buzelor crescu.£ r ‘ U Incintata de ceea ce-i facea el. rapindu-i vlaga din trup §i gindurile din minte. V'ocea lui suna incoraata.. §opti ea. inaintare. ochii ingustafi. dar nu cerea. Jon! El sari in picioare atit de brusc incit ea aproape cazu inainte. imi pare rau. O atrase inauntru. avea pumnii strfn$i. dar mi§carea se opri la jumatatea drumului. nu reu§ea sa faca nici macar o adincitura. Statea pur §i simplu acolo. inaintare. Era in mod vizibil incordat. spuse §i ie$i din taverna. — Imi.. clipind pentru a impra$tia aburii placerii.. indoindu-§i degetele. de parca nu ar fi §tiut ce sa faca cu ea. Oare lui ii place la fel de mult cum ii placuse ei? Raspunsul fu un frison care trecu prin trupul lui. Ea incerca din nou. ci imbia. pe locul unde fusese trupul lui. I§i mi§ca m iinile in jos pe bratele lui. simfind sub tunica de linS umflaturile tari §i m asive ale bi<Jep§ilor. dori sa incerce ea insa§i. ea deschise ochii. Inconjurind cu bratul spatiul ce acum era gol. exta'z. Doamne-Dumnezeule. trintind u$a dupa el. O mi§care era nebunie. Beth.

L-a sarutat. ea banuise ca probabil mai toata viafa lui femeile l-au prins §i l-au sarutat. Cu mult timp in urma.. Ar fi trebuit sa nu vrea de la el mai mult decit prietenie. Fara iubiti.(S tu m t ■ (Ilr a & a io a r e Mina ei tremura in timp c€ §i-o ridica spre gura. o gramada. era destul de buna la speriat barbafi. Bennie nu se indoia nici o clipa de faptul ca il speriase. Din pacate voinfa lui nu fusese suficient de puternica pentru a-i refine $i buzele. stabilise cum va fi viafa ei. Macar atit reu$ise. ea se purtase ca orice alta femeie orbita de un chip frumos §i o gramada de mu§chi. Mar§aluind alaturi de ceilalfi soldati. L-a sarutat. alaturi de cana cu bere pe care Jon nici macar nu o atinsese. Punindu-§i cotul pe masa. De fapt. de la efortul pe care trebuise sa-1 faca pentru a-§i impiedica bratele sa o cuprinda pe Beth atunci cind ea 1-a sarutat.. iar el era singurul soldat englez pe o raza de mile intregi. In schimb. Avea o vaga durere musculara. dar nu voisk nicidecum sa-1 sperie pe Jon. Bennie i§i sprijini fruntea in palma. pe care dorea foarte mult sa-1 pastreze. Uitase numai o singura data. iar pentru asta avea sa piarda un prieten. Dupa modul cum arata. iar el a fugit de ea de parca ar fi fost intreaga armata continental. . ce facuse? Facuse cel mai rau lucru pe care il putea face. Doamne-Dumnezeule. Va fi muzica §i va fi familia. §tia de mult asta. Jon i§i roti u§or umerii. Ar fi trebuit sa-§i dea seama ca nu are nici cea mai vaga idee despre ce se intimpla intre un barbat §i o femeie — nu ca ea ar fi $tiut mai mult. Dar el se presupunea ca-i este prieten. Si dorise. era o aptitudine utila citeodata. sarutari §i copii.

La urma urmei. Incepea chiar sa devina un idiot. Jon i$i inchise mintea fata de orice altceva decit ritmul simplu $i lini§titor al mar^ului. Exista o u§a care dadea Tn magazia mtunecoasa din spatele TiparuJui Dansator. Era clar. Dar atita timp cit nu ' i se reamintea de prezenta ei. ambele parti erau gata de confruntare..a el acum? Ar putea sa se tina cit mai mult posibil departe de New' Wexford. Bennie §tia de aceste Tntilniri de cel putin cinci ani. facuse prea mult timp pe idiotul. oricare ar fi fost mobilul. ar fi dat-o probabil afara din taverna. iar ocaziile de a schimba aceasta situate vor fi strict limitate. mai important. Familia ei cuno$tea probabil tot ce se petrecea in zona. ei bine. Era o actiune perfect logica. dar asta il va impiedica sa-$i indeplineasca misiunea.. Cel mai bun lucru pe care putea sa-1 faca. fata in fata cu el. pentru a-§i duce sarcinile la bun sfir§it. O reuniune a Fiilor Libertatii nu era un loc potrivit pentru o fata. iar de acolo putea privi $i asculta ferita de privirea tatalui ei. iar el nu era complet sigur ca ar putea sa-$i impuna sa facS asta. ce naiba avea sa fac. desigur. era ruda cu aproape o treime dintre barbatii din . Timpul era pe terminate. era sa se foloseasca de ea. Bennie se straduia cu grija sa ramina T n umbra. Daca T 1 placea. a/ putea sa obtina o gramada de informatii. El §tia.Oare ce gindea ea? §i. parea sa se poata preface ca ea nu este acolo. dar con$tiinta lui — sau ce mai ramasese din ea — se opunea cu tarie acestei idei. Ziua de azi ar fi putut a§a de u$or sa degenereze in violenta. Daca Bennie s-ar fi aflat in salonul principal. Intotdeauna $tiuse. Beth nu merita sa fie tratata astfel.

ori de cite ori o va gasi aici. — Si daca veneau mai devreme? tipa un barbat din partea din fata a incaperii. Stralucirea lampilor §i luminarilor era slaba §i difuza. Bennie incercase sa-1 convingS pe tatal ei sa ii dea vole sa participe. Erau un grup vag organizat. Si ai tai la fel. Se incrunta $i continua: £$> 101 . Noroc ca am terminat inspecfia inainte sa apara tunicile ro^ii. spunea Cad.® r? b a to « » incapere. zise Cad: Dar nu vad de ce sa nu alegem locul §i momentul in avantajul nostru. fumul plutea in jurul barbatilor tacud. Puteam sa-i terminam. Cad era mai mult decit doritor sa o lase sa vina. iar parul lui argintiu lucea palid in intuneric. Era obisnuita intilnire lunara. dar cu ce pret? spuse Adam ridicind cana de metal aflata in fata lui. Inauntru. ea poate ramine. — Cred ca toti sintem de acord ca este inevitabila confruntarea. lasind in umbra o mare parte din incapere. atita timp cit nu o vede. Copiii mei erau acolo. la adunare. $i chiar in acea dupa-amiaza incepuse sa cada prima zapada a iernii. Era la fel de patrioata ca §i fratii ei $i fusese intrigata de ve§tile tlespre proteste ?i confruntari din Boston. — Da. Astfel ca Bennie ?i Cad au convenit in mod tacit ca. la exact o saptamina dupa adunare. iar el trebuie sa o trimita pe Elizabeth acasa. toti ceilaUi copii ai lui erau acolo. — A fost cit p-aci. intr-un mic sat care nu atrasese niciodata atentia englezilor $i nu avusesera de-a lungul anilor prea multe de facut decit sa se adune. New York $i Philadelphia. sa se plinga de Coroana §i sa citeasca informatiile impra$tiate prin colonii de diferitele comitete de corespondenta. Multimea de la Tiparul Dansator era neobi§nuit de liniijtita in aceasta seara de decembrie. sa bea. Martin. De indata ce aflase despre intilniri. imbracind taVerna intr-o mantie alba §i rece. Insa Mary i-a spus in termeni fara echivoc ca fata ei nu va fi membra unei adunaturi de patrioti palavragii.

s-ar putea sa fi venit vremea ac{iunii. Daca ajunge vreo informatie la englezi. -N u ! Fiecare barbat din incapere murmura negatia. Ceea ce conteaza este sa nu se mai repete. interveni Brendan. Nici unui dintre cei prezenfi nu s-ar intoarce vreodata impotriva noastra.i n * P & h * — Nu pot infelege de ce schimbarea orei de incepere nu i-a derutat. rude. — Poate ca n-" intentionat. — Dar ce putem face? intreba unui dintre fennieri. J * § 8 > 102 . spuse Cadwallader. — Este perfect evident.. vecini. Am schimbat ora adunarii cu numai doua zile inainte. aproape invizibil in umbra. Barbatii se foira stinjeniti. apoi privi lfl jur la prieteni. din glasul caruia razbatea clar incercarea de a-1 preveni. Nu s-a intimplat nimic rau. iubitelor? Unui vinzator. Acum ca-n zona se afla stafionati soldati englezi. rosti Cadwallader plimbindu-$i privirea prin incapere §i oprind-o asupra fiecarui om. iar acum au venit §i la adunare mai de vreme. dupa cum ii cuno§ti si tu. sau circiumaresei de la un han la care ne-am oprit sa petrecem o seara. i§i aranja Rufus ochelarii pe nas. — Brendan. Exista destule cai pe care putea sa iasa vestea. poate fi periculos — §i vom §ti ca provine de la cineva apropiat. nu $tiu daca conteaza chiar a§a de mult cum au aflat de data asta. Cineva le-a spus cind sa vina.. — Ei bine. Brendan ridica din umeri: — Cum altfel ar fi putut sa ne cunoasca atit de precis programul? Primesc informatii de undeva — informatii foarte bune — §i le primesc repede. sprijinindu-se degajat de un perete. Dar cifi dintre noi nu au mentionat in trecere ceva? Nevestelor. Cu siguranta c& nici unui dintre cei prezenfi nu i-ar fi tradat. Deja a fost o coincident cam mare faptul ca luna trecuta au aparut aici cu numai o jumatate de ora-nainte de momentul cmd trebuia sa ne intilnim. Cunosc fiecare om din camera asta.

zimbi Cadwallader. statura tuturor celor din familia Jones. Nu aveau sotii sau copii pentru care sa-. Henry $i Isaac. Locul nostru. ca protest fata de monopolul englez pe comertul cu produse din import. nu trebuie sa-i lasam fara impotrivire s-o faca. Brendan. ce rost are? Ce daca au reu$it sa siciie citiva soldati. la familiile lor. multi ramasera pentru o bere sau doua inainte de a porni prin frig.. — Rostul. cmd coloni§ti imbracati tn indieni au patruns pe navele britanice din port. Mai mult decit pentru toti ceilalfi. Intilnirea se sfir§i. Fusese incintat de ispravile revolutionarilor din Boston.Petrecerea Ceaiului“ .Partida de Ceai“ sau . Britanicii tot aici sint. — Daa! Sa scapam de ei! Henry. 1Tea Party (in original): referire la evenimentele cunoscute sub numele de . si era complet convins ca ar putea de unui singur sa dea afara din colonii un intreg regiment de soldati britanici. sa ne ocupe fara permisiunea noastra. Bennie era ingrijorata pentru George. poate foarte multe. ce daca au fost in stare sa scape de citeva impozite minore. Henry. neiasindu-1 sa izbucneasca precum un vas in clocot. Vei avea ocazia.si faca griji. Citiva barbati plecara spre casa..) . care au avut loc m ziua de 16 decembrie 1773 la Boston. Nu exists nici un motiv pentru care sa nu putem face acela§i lucru. Sa a^teptam o vreme §i sa vedem. §tifi cu tofii ca Fiii din Boston le-au facut multa vreme viata grea britanicilor. — Inca nu a sosit timpul. — Tata. avea numai $aptesprezece ani. (n. spuse Cad lovindu-§i barbia cu degetul mare.t. este ca aici se afla caminul nostru. rastumind In mare incarcatura de ceai a acestora. cel de-al §aptelea frate al lui Bennie.— Poate nimic. preocupare care le tinea celorlalti frati temperamentul in friu. Daca ei doresc sa ne guverneze. era nemingiiat ca ratase euforia Petrecerii Ceaiului1 §i razmerita din Port Bill. aveau energia §i capetele infierbintate ale unor tineri. $i mai multa fervoare patriotica decit era necesara.

Caidura ?i fumul din tavema incepura sa devina neplacute. Simfind nevoia de putin aer proaspat. Jon mergea prin New Wexford. Se intorsese la treaba. Inainte de a veni. Altii i se agatau de gene. trist dar suportabil pina nu de mult. de pace. Raceala pietrei nu o facea decit sa-si doreasca mai intens caidura amintirii. La doua saptamini dupa adunare. Fulgi u$ori de zSpada cadeau pe pielea ei. nerabdatori sa-§i gaseasca locul in lume. Vecinatatea britanicilor ii facuse pe toti sa fie incordafi $i nervo$i. inceto§indu-i vederea. Fratii ei mai mici erau agitafi. Conflictul dintre tatal ei §i Brendan. gata pentru o viata de satisfactii linistite. Crezuse ca este multumita fara pasiuni. plutind lene§i catre pamint. a?teptin4 explozia. Raceala peretelui de piatra i se strecura prin fesatura ve$mintuiui. $i totu§i chiar limba ei trecuta peste buze ii aminti de atingerea gurii lui. ci numai intunericul dens $i impenetrabil. avusese grija ca inintea sa-i fie plina cu . Bennie i$i intoarse fafa spre cer. Fulgii de zapad& pareau ca apar din intuneric. lasindu-i senzatia unor mici puncte cind se topeau. de libertate. Aminase intoarcerea in ora$el cit de mult putuse. $i nu parea sa poata face mare lucru pentru a o readuce. Satul ei nu mai era pa§nic. stelele sau norii. Simtea nevoie de lini§te. Chiar ?i in familia ei se simtea incordarea. si ea i$i trecu limba peste buze pentru a prinde cei citiva fulgi care cazusera acolo. Pacea era ceva ce se strecura rapid afara din viata ei. devenea acut $i dureros. Nu putea vedea luna. Afara se sprijini de zidul lateral al tavernei. Bennie se infa§ura intr-o mantie $i se strecura pe u$a din spate. Si mai era Bennie insa$i.

Daca va fi nevoie sa se foloseasca de ea in cursul actiunii. nu cu levantica si piele fina. oferind porcilor noroi din. Nu acum! Planuise numai sa mearga la Tiparul Dansator. §i ce daca a lui venise cu zece sau cincisprezece ani mai tirziu decit trebuia? Acum era sub control. Cind el trecu pe linga groapa porcii guitara. neindeminatic. tu aia cu porcu’! Un bulgare de zapada si noroi se izbi de umarul lui drept. de parca I-ar fi salutat. erau adesea bombardati cu pietre si cu legume stricate. cam prostut si neprezentind pentru nimeni vreun pericol. Avea de prins tradatori. Primul lucru pe care trebuia sa-1 faca. O buna parte din zapada de saptamina trecuta se topise. Un cuvint spus din neatentie in prezenta lui. Se pare ca tinerii si pustii invatasera rapid ca soldatii aveau ordin sa nu raspunda. nu cele ascunse dincolo de suprafata calma si agreabila a unei femei. sa bea putin cam mult Si sa piarda o gramada de bani la carti. — Hei. Era singurul lucru care conta. de cum puneau piciorul in New Wexford. adolescentina. un crimpei de conversatie pe care nimeni sa nu-si inchipuie ca ar putea sa-1 inteleaga. atunci o va face. Auzise ca hartuirea trupelor britanice se intensificase. si treaba ar fi aproape facuta. Nu avea intentia sa intre intr-o altercate cu vreo gasea de pustani plictisiti. care 1-ar fi considerat o tinta usoara. se strimba. Singurele secrete care-1 interesau erau acelea pe care fusese trimis sa le afle. Jon aproape ca tipa de necaz. iar cea ramasa era urita si murdara. belsug. ei bine. fie. in viata lui. era sa-i deprinda pe locuitorii ora§ului cu prezenta lui. Trecind de mocirla porcilor.'Asta-i era misiunea. Orice barbat avea dreptul la o cadere prosteasca. Avea nevoie ca ei s<»-l vada exact a§a cu il privea compania iui — afabil. Daca ii trebuisera doua saptamini pentru a ajunge la aceasta concluzie.m r fb a tn a r e efective railitare §i strategic. La . si ar putea sa treaca la urmatoarea sarcina.

< ^ 1 0 6 ^ . e§ti al mai timpit ditamai malacu’. a$a-i? — Mi-aduc aminte de tine. Jon se intreba daca blestematul asta mic avea idee de insulta pe care tocmai a proferat-o. Tata zice ca stacojiii nu pot sa faca nimica la vr’un american. — Mda. Nu fara auto. §i de data asta n-o sa scapi a$a u§or de nok Un cotor de mar rosu cu alb rico^a din obrazul lui Jon.. orice-ar fi..naiba. Un alt bulgare il izbi in ceafa. • „Iar incepem". Taverna era la o distanfa de numai citiva yarzi. De ce nu erau la fjcoala? $i ce daca era aproape ora cinei? Ar trebui sa-i fina pe derbedeii &§tia mici in internate. care zimbea satisfacut In timp ce pregatea un bulgare de zapada. Aproape c& scapase. spuse el §i intinse mina in jos. — Bai. gindi Jon „Actul doi“. ca ni§te bucatele mici de gheata. A§a ca. — A§a? — Mda. Pai §i io mi-aduc aminte de tine. Se impiedica de o radacina imaginara de pe drum $i cazu cu fata in jos intr-o gramada de zapada murdara. aa. Fir-ar sa fie. Chiar in fa{a lui se gasea un baiat cu cap alungit §i figura cunoscuta. il zgirie cind o §terse. a?a cum fusese tinut el. Zapada era grunjoasa. dupa cum imi dau io sama. putem sa-fi facem cam tot ce vrem. nenorocitii tinteau destul de bine. Jon scoase capul din zapada $i se $terse pe fata. sufla alt baiat.. — Mda? facu Jimmy trecindu-$i mineca pe sub nasul ro§u. dar pentru moment era mult mai preocupat de bulgarele de zapada bine batatorit cu care Jimmy ii tintea fata. Jon grabi pasul. tragindu-1 pe Jon de na's. — Autoritate. autoritate. Era inconjurat de o jumatate de duzina de pu^tani.

careva dintre proprietari a vazut mica scena pe care tocmai a jucat-o. n-o lasa sa ma salveze!" — Hei. Doamne. Avea umerii incordati §i ochii ingustati intr-o expresie de hdtarire pe care el o mai vazuse o data — atunci cind ea a venit in ajutorul lui Sarah. inal{i de-un cot. Un barbat nu ar trebui sa fie sal vat de catre femeia lui de o mina de pu§tani belico§i. Numai ca. „Doamne.Jon se stradui sa se ridice in picioare. Un ultim bulgare de zapada — fara indoiala cel pregatit de Jimmy — il lovi la timpia. se intinse pe spate $i o a§tepta pe Beth. baieti! Ce faceti acolo? El inchise ochii. Ce altceva sa faca un adevarat spion? Jon se lasa sa cada la pamint. . avea sa-1 salveze pe el. Beth ti^ni afara cu o capa de un albastru inchis filfiindu-i pe umeri. nu!" — Baieti! Fugiti acasa pina nu va spun mamelor voastre! Era fara speranta. U§a tavemei se deschise larg. El privi spre ceruri dupa ajutor: „Te rog. Renuntase de mult la mindrie — era un lux pe care un om cu meseria lui nu §i-l putea permite — dar asta era prea de tot. Cu putin noroc. Nu-i f5cea placere gindul ca s-a prefacut degeaba inofensiv. te rog. L-a ajutat vreodata Dumnezeu atunci cind i-a cerut-o? Auzi baiefii luind-o la fuga. de data asta. cu singura intense de a ajunge in sfir$it la Tipsrul Dansator.

chiar daca ^tia ca. Se temea insa ca-i vor rani simtamintele !> i era hotarita sa-i opreasca. nu prea au cum sa-i faca fizic vreun rau. Nu-i putea lasa sa-1 raneasca.si nemiscat pe pamintul rece. se intreba daca nu cumva totu^i l-au ranit. chiar sa-1 sarute! Probabil ca -1 speriase de moarte pe bietul om. iar tunica lui stacojie era ca o pata vie pe zapada alb-cenu$ie. nu ^i-ar fi inchipuit ca este a?a de vulnerabil. §i-a promis ca data viitoare cind il va vedea se va purta prietenes ste. El statea nemi§cat. Putea pastra aceasta prietenie atita timp cit mentinea distanta. Apoi vazuse baietii haituindu-1 $i se grabise afara fara ezitare. Dar acum.(H a p tltflu l 8 q j f ara a lua in seama zapada. Bennie se a$eza in genunchi Cr I linga trupul intins al lui Jon. de fapt. El parea atit de puternic $i sanatos. vazindu-1 cum zace tacut . Timp de doua saptamini ea se invinuise pentru purtarea prosteasca pe care o avusese dupa adunare. Pentru numele lui Dumnezeu. ^ 108 . dar degajata $i controlata.

O sa race§ti. N-ar trebui sa te afli aici. — Ce. I-ar fi p8 sat numai de un singur lucru: ca sarutul lui sa aiba puterea de a-i incalzi sufletul. Chiar era cald. nu m-am mai oprit sa le iau. ca $i ultima data. e*?ti bine? v El deschise incet ochii. Chiar aici. Trebuie sa mergem inauntru. Si apoi. Ochii lui stralucira ca un fulger albastru. Nici macar n-ar fi contat fapftul ca probabil 1-ar fi speriat de moarte. Lasa-ma intii sa te vad. nici tu nu a i .-Ea simtea caidura din mina lui patrunzind in degetele ei inghetate. — Oh. El zimbi: — Eu sint intotdeauna cald. — Hmm? Oh. poti vedea clar? — Da. — Mi-ar place sa fiu inauntru. Beth. raspunse el pri\ftnd-o in ochi.. Atinse u$or pata de un ro$u deschis aflata pe tiinpla lui. . cJipind de doua ori. facu el mi§c!nd din umeri pentru a se ridica in capul oaselor. Foarte clar: El se mtinse $i ii apuca mina. lipind-o de obrazul lui. ce s-a Tntlmplat? — Ai fost lovit de un bulgare de zapada. dar nu parea ceva prea serios. afara. El strinse putin din ochi. — N-ai manu§i. — A$teapta. — Jon. Ea ii puse miinile pe piept pentru arl opri: — Nu a$a de repede. — Nu vei mai fi daca mai zaci mult aici in zapada. Degetele lui le cuprinsera cu blindete pe ale ei. in vazul a jumatate din ora§.(Erabatoare — Jon?! Jon. Daca mai statea mult in genunchi linga el era in stare sa-1 sSrute din nou. 109 ..

Ah. „macar spectacolul nu a fost inutil“ . este infrigurat. „Bine“ . — Atunci haide. — Nu servim aici pe cei ca el. — Bennie. Cadwallader se grabi sa-i iasa inainte. citiva dintre ei zimbira cu o veselie refinuta. adunati in jurul meselor mai apropiate de foe. ei se intoarsera sa il priveasca. Cad i§i arunca pe umar cirpa. Am sa-ti fac un grog. el ce cauta aici? Beth se a$eza in fata lui Jon. — Bine. Acolo erau cel putin o duzina de barbafi. Jon repeta sufocindu-se: — Un grog? Un zimbet u§or increti colturile ochilor lui Cad: . a§tia cu tunicile ro§ii. poate sa ramina. — Nu va face rau nimanui. Simfi ca il dor obrajii din pricina efortiilui de a-§i mentine pe chip zimbetul timp. Are nevoie doar sa se incaizeasca putin. De$i i§i ingustau ochii cu neincredere. ai grija! I§i indrepta apoi atentia catre Jon: — Zici ca e§ti infrigurat? N-aveti snaga-n voi. Te-ncaize§te indata. Nu-i nimic. expresia i se indulci. $tergindu-§i miinile pe o bucata zdrentuita de pinza. tata. Este numai Jon. Numai Jon. Ea se mi§ca mai aproape de Jon.Ea sari in picioare §i i§i scutura zapada care i se lipise de fusta uda. Jon se ridica cit era de lung §i o urma in taverna. Dar numai un pic. iar mu§chii lui se incordara atunci cind simti o adiere u§oara §i familiara de levantica. Uitindu-se urit Ia Jon. Atunci cind privirea ii cazu pe Beth. !§i aduse apoi din nou pe fata zimbetul lui idiot: — Buna. iar il proteja! — Tata. la naiba. gindi el. Atunci cind Jon intra.

batind cu palma pe banca alaturi de el. §i de unui dintre fratii lui Beth. proprietarul magazinului. Vom sta doar putin de vorba. spuse Jon moale. Ce-i aia „Beth“? — Bennie e nume de baiat. stai §i tu? — Vrei sa stau cu tine? — Da. Intinse o mina catre Jon.(S tttm t “ CErafraioarfc — Nu un grog. — Beth? se alerta Carter. murmura Carter. §i totu§i el era singur. Bennie se foia in jur. ei? Sa vedem. 1 1 1 . — Carter! il preveni Bennie. iar Jon se a§eza la o masa alaturi de Rufus. „Probabil Carter". apoi $i-o retrase. nu despre persoana. Jon dadu din cap cu entuziasm. — Pai. inconjurat de americani. De ce nu te duci sa-ti gase§ti ceva de facut? „Jon arata a$a de avid“. Bennie simti ca o inunda un val cald de placere. — Bine. iar ea era u'nica persoana careia Ii pasa daca el patea ceva. — Beth... Ea tresari: — Ce? — Vrei sa-ncetezi sa te foie§ti atit? Te porti ca o albina care nu reu§e§te sa gaseasca o’ floare pe care sa aterizeze. gindi el. de$i el vorbea despre nume. spus^ Jon privind radios spre ea. e-n regula. gindi ea „de parca ar fi incintat ca cineva vrea sa vorbeasca cu el“. raspunse Jon. mi§cind din miini. Mie-mi place Beth. Cei doi se uitara chiori? la el cum se a§eaza. poate putin cidru fermentat. locotenentul §i cu mine. in timp ce privirea ei treeea de Ia Jon la Carter §i Inapoi. Cad ie§i sa aduca bSutura. — Pot sa stau aici? intreba Jon cu glasul cel mai nevinovat. Nu-i fac nimic. — Bennie. spuse Carter.

— Deci. — Nu ti-am cerut asta.spuse el. privind ginditor spre Beth: — Hm. — Oh. Afitase oare cineva focul? Cad se intoarse §i trinti o cana pe masa in fata lui Jon. pina acum Bennie a fost intotdeauna un nume destul de bun. Bennie se apleca peste masa: — Si mie imi place Beth. Incaperea se Tncaizi dintr-o data insuportabil. Dintii lui perfecti lucira intr-un zimbet perfect. Mi-a placut. tata.Carter trase aer pe nas. Ce parere ti-a facut adunarea? — Jon. Chiar §i prin fuste ea simtea lungimea mu§chilor lui solizi. Totu$i mi-e cam greu sa trag cu muscheta. Mai doare putin §i ma face sa trag prost. — Hm? facu Carter derutat. sau el s-a dat putin mai aproape de ea? Jon T$i mi?ca picioarele §i coapsa lui ajunse sa se lipeasca de a ei. locotenente. Bratul lui Jon se atinse de al ei. II sarutase. Ultima data cind statuse pe o bancfi in taverna cu el. Era numai imaginatia ei. „0are cum or fi fost parintii lui de au produs un fiu a§a de frumos ca Jon?“. cu palma in sus. spuse Carter punindu-§i coatele pe masa §i aplecindu-se inainte. Stropi de cidru sarira peste buza canii. O linie ro§ie subtire ii traversa pielea intre degetul mare §i cel aratator. Cad mirii §i pleca sa aiba grija de ceilalti clienti. ^ 1 1 2 ^ . bine. atunci fie Jen. — Este bine. I§i indoi incet degetele. Ea privi spre miinile lui mari a§ezate in jurul canii: — Ce-ti face mina? Jon intinse mina. — Poti sa-mi spui Jon. Ce impresie ti-a facut adunarea? — A fost buna. — Sper ca nu-$i inchipuie cineva ca am sa-i schimb numele fiicei mele dupa douazeci §i trei de ani. se intreba Bennie.

— Nu. Asta facem mereu. — A§a o sa fie mult mai bine. Si acum trebuie sa exersam intruna. EJ trebuia sa le dea exact cantitatea potrivita de informatii — nici prea multe. Nu puteai sta in el. Rufus $i Carter schimbara o privire intre ei: — Reparat fortul? — Oh. da. — Acum tragi mai prost? Jon aproba suparat din cap: — Da. Reparat fortul §i instructie. Ii las& un moment sa a§tepte. — Era darSpanat de tot. Acum tre’ sa plec. in timp ce inghitea lacom cidrul cald §i dulce. A trebuit sa dormim in corturi. — A§a de curind? Da-mi voie sa-ti mai ofer ceva de bauf. sa exersSm. izul de mar se amesteca cu taria alcoolului §i cu savoarea mirodeniilor. Se intoarse apoi catre Beth: . Ordin de la capitan. nici prea putine. — Mai bine. — La revedere Beth. Simtea aroma izbucnind in gura. spuse Carter facindu-i semn lui Cad. ii zimbi Carter prietene§te. Da’i aproape reparat acum.Carter aproape ca se Ineca cu o inghititura de bere. — §i frig. Aici era partea cea mai grea. Experienta lui de ani de zile in acest gen de munca il Tnvatase cum sa le dozeze. Tre’ sa plec. prea multe. ar fi periculos. — Pun pariu ca a fost incomod. repeta Jon ridicind cana §i dind pe git cidrul ramas. — Chiar trebuie sa pled? 113 . Rufus se indrepta pe scaun: — Sa exersati? — Da. — Acum trebuie sa tragem cu arma zilnic. mai prost. spuse Rufus incurajator. Cred ca dupa Anul Nou ne putem muta. Prea putine n-ar folosi la nimic.

Bennie se a§eza pe patura §i i§i trase mai aproape cutia viorii. iar peretii gro§i din piatra tineau la distanta frigul de afara. erau mai putin importante decit misiunea pe care o avea. iar aici nu venea nimeni. Grajdurile din spatele Tiparului Dansator erau construite din piatra §i destul de spatioase pentru a gazdui atit caii familiei. ca el ii era prieten. El intelese ca ea nu §tia cind 11 va vedea din nou §i simti iar acel neobi§nuit §i dureros sentiment de vinoVatie. nu 1-a satisfacut. Oricite dureri. atunci cind era prea frig pentru a evada in padure. chiar a§a inofensiva cum parea sa fie Jon. Reu^ise sa se strecoare din taverna la putina vreme dupa plecarea lui Jon.Ea arata cu adevarat' necajita sa-1 vada plecind. Explicatia ei. Era piacut §i lini§tit. — Am treabS. iar caidura din ochii ei caprui §i blinzi parea sa dispara. decit daca era timpul sa fie pregatite animalele pentru noapte. acesta era locul in care venea pentru a cinta. indemnuri §i alte sentimente inutile incercau sa urce la suprafata din adincul lui. II ignora. spuse el. Ea a murmurat ceva despre faptul ca 1-a vazut la adunare §i ca ii 114 . larna. §i-a coborlt privirea spre ea §i a vrut sa §tie exact cum s-a imprietenit fata lui cu o tunica ro§ie. Podul de deasupra grajdurilor continea o provizie indestuiatoare de furaje. Bennie intinse pajura din lina peste stratul de fin. cit $i pe cei apartinind caiatorilor ocazionali care ramineau peste noapte in taverna. incapabila sa-i explice tataiui ei de ce adusese la Tipar un ofiter britanic. Podul mirosea a ierburi uscate §i a cai. Cu o mincare rapida din mina. nu erau alte ferestre decit ni§te deschideri mici care lasau sa intre putina lumina.

— Voiam sa vorbesc cu tine. — Prafos. ar fi recunoscut oriunde acei umeri. — Beth? E§ti aici? Miinile ei incremenira. Singura. A$a ca s-a strecurat afara cu prima ocazie. Tatal ei a privit-o cu hotarita suspiciune. — Ce faci aici? Credeam ca trebuie sa te intorci la compania ta. Capul lui aparu prin gaura de acces din coltul cel mai indepartat al podelei.pare rau pentru el. O raza subtire a soarelui dupa-amiezei tirzii patrunse prin printr-o ferestruica. in timp ce Bennie devenea tot mai con$tienta ca ceea ce simtea pentru Jon nu era chiar prietenie §i avea prea putina legatura cu mila. — Stai acolo. Legatura i se desfacuse iara§i. Chiar daca n-ar fi spus nimic. . arata relaxat $i nea§teptat de senzual. — Jon? — Unde e§ti? „ — Sint sus. — Nu treb’ia sa ma-nlorc. rascolind finul impra§tiat §i paiele. $i-a luat vioara §i s-a ascuns in podul grajdului. iar parul ii cadea pe umeri in plete bogate §i castanii. Bennie i§i sufla in degetele inghetate §i desfacu inchizatorile cutiei. Avea pleoapele coborite. I§i scoase tricornul §i il puse alaturi. dind din mina in fata lu i. Se a§eza cu picioarele incruci§ate alaturi de ea §i tu§i. Jon se apropie de ea. Vin sus. In lumina scazuta ea abia putea sa ghiceasca silueta care se ridica sprijindu-§i bratele pe laturile deschizaturii. Numa’ ca nu voiam sa vorbesc cu ei. in aer pluteau particule mici de praf. ea ar fi §tiut imediat cine este. in pod.

J$>u&an M&U J d x lv — Da? Despre ce? — Nu mai vreau sa vorbesc. Vrei sa mai cinfi pentru mine. — Multumesc pentru ca m-ai lasat s-o fac. marturisi ea incet. fericita. — Sa ascult. iar degetele lui bateau u$or pe gfenunchi in ritmul muzicii. — Vreau sa. — Multumesc. De cite ori i$i aruncase ochii spre el ii zimbea. Pina acum nu am vrut sa cint pentru altcineva. o muzica ce nu vorbea despre teama §i singuratate. Era poate o urma a barbatului care fusese inainte de accident. In ochii lui aparuse din nou acea sclipire de lumina. cui ii pasa? Atunci cind i-au obosit degetele.. Bennie intepeni. §tia doar ca muzica ii venise mai u§or decit oricind. putin din ceea ce inca mai putea sa fie. spuse ea ciupind alene strunele. o muzica facuta sa fie imparta§ita. o privea. cu o atingere ezitaifta §i infinit de blinda. ea a lasat nota finala sa se stinga lini$tita §i s-a a§ezat incet pe patura lingS Jon. ar fi in stare sa faca aproape orice i-ar cere. daca cineva avea 116 . — Da? §opti ea. — Sa asculti? — Da. Iar daca mai ie§ea uneori din ritm. Nu §tia prea bine cit timp cintase. Si totu§i ii facea chipul oarecum nefamiliar. O muzica u§oara. Ea se inclina catre el. Beth? Vocea lui era un mormait aspru. Curiozitate? Alerta? Intensitate? Era prea scurta pentru a o identifica. spuse el. — Desigur. — Pentru ce? — Pentru ca ai impartit cu mine muzica ta.. spuse el netezind o bucla rebela de pe timpla ei. Daca ar continua sa o priveasca astfel. — Niciodata? — Niciodata.

N-ai putut sa ma-nvingi la lupta cu bratul. Nu ar fi avut niciodata timp pentru ea. — Oho. El T§i duse mina la inima §i se lasa sa cada pe spate. T l azvlrli spre el. inteligent $i hotarit. vrei sa te lup{i cu mine. TnaintTnd Tncet spre ea. Jon privi cum lumina din ochii ei se stinge §i cum umerii ei frumo§i se lasa T n jos. Acel barbat. s-ar fi considerat o persoana relativ buna.destula compasiune pentru a privi dincolo de aparenta lui simp la. Era pur egoism din partea ei sa-i doreasca a$a ceva numai pentru ca T 1 voia aproape. Sperie-femei. delicate. Firele de iarba uscata plutira Tn jos. Nu sperie-ciori. ar fi fost prea ocupat sa puna lumea pe foe. Prea ocupat sa aprinda un alt fel de foe in inima fiecarei femei frumoase care i-ar ie§i T n cale — femei adorabile. iar acum era un $oc pentru ea constatarea ca este bucuroasa de necazul altcuiva. nu? rise el §i se ridica. Iar acel barbat nu ar fi privit-o cu acea apreciere deschisa ?i TncTntare fati^a. chiar a$a? AdunTnd un pumn de fTn. numai pentru ca astfel i-a dat ei ceva ce nici macar nu realizase ca dore§te cu atita disperare. §i asta pentru ca era sigura c& acel barbat nu §i-ar fi pierdut timpul stlnd Tn podul unui grajd $i ascultind cum cinta la vioara o femeie simpia $i prea masiva. Dar simpia dorinta de a nu simti asja nu schimba lucrurile. cu pumnii plini de fin. — Oh. spuse el. ' O vinovatie apasatoare o asalta. Crezi ca-i mai u§or? . Deodata ea fu ingrozitor de bucuroasa ca el nu mai era ' acel barbat. feminine. Arata atit de trista! Ce se putuse TntTmpla pentru a-i schimba Tntr-atTt starea de spirit? El lua o mina de fTn §i T i dadu drumul deasupra capului ei. Daca s-ar fi gindit vreodata la asta. TncurcTndu-se in buclele salbatice §i aurii ale parului ei §i oprindu-i-se pe piept.

O mi§care rapida $i era din nou in spatele lui. Proptindu-§i bratele in spatele ei. Fratii mei nu au reu§it niciodata. — Am inceput sa ma mi§c mai Incet. Apasarea lui nu era sufocanta. rascolea finul la fiecare mi$care §i era cea mai incintatoare fiinta pe care el o vazuse vreodata. Fefele lor erau foarte aproape. avea un zimbet liber §i fericit. . Pieptul §i pintecul lui apasau pe corpul ei. — Crezi ca poti sa ma prinzi? il zgindari Bennie. iar el i§i dori sa o poata face sa arate mereu a§a. mormai el §i plonja inainte. el prelua cea mai mare parte a impactului. rlsul ei rasuna In urechile lui la fel de voios ca §i muzica pe care o cintase ea mai devreme. inha^a un brat de fin §i 11 arunca in directia lui inainte de a {i$ni dincolo de el. Elanul sariturii li arunca pe amindoi intr-o gramada mare de fin. Ea ii privi chipul §i zimbetul ii muri pe buze. El ti§ni catre dreapta. Hainele ei simple erau in dezordine. Era. Pentru ca reu§ise sa o inveseleasca. Jon se roti.. Prea iute pentru m ine.. El porni spre stinga. Ea sari in stinga. Ea era la numai doi pa§i. minunata. impra?tiind un nor de pleava in jur. Probabil ca nu sint antrenata. El scutura violent din cap. iar trupurile lipite unui de altul. gata de a se mi§ca. protejind-o instinctive Finul plutea in jurul lor §i rideau amindoi. Atunci Jon se relaxa/ — Hmm. §i se intoarse. a pamintului §i a holdelor coapte. de culoarea soarelui. Ochii ei straluceau bataios.. pentru ca statea proptit pe coate. Bennie sari In picioare. Ea se feri la dreapta. aruncind cascade de iarba uscata §i praf peste capul lui. pe vlrfurile picioarelor. Parul ei. li cadea In valuri pe umeri. dar nu din pricina greutatii lui. Ea respira greu.

El parea doritor sa accepte prezenta $i muzica e i. Jon statea complet nemi$cat §i ea se intreba la ce se ginde$te in timp ce prive§te jos in curte. $opti ea. Era ridicol. Sarind in picioare. Barbatul pe care il visa de mult. . Ceea ce in mod clar nu voia. pa§i catre cea mai apropiata fereastra. Si totu. de§i era un barbat frumos. Ea se ridica §i pa§i meet spre el.si Jon era singurul care o facuse vreodata sa se simta astfel. ii rostise numele $i el o parasise. Ochii deschi§i la culoare pareau reci §i distant. — Jon. Doamne-Dumnezeule. atunci cind era destul de tinara $i prostuta pentru a avea vise. Era absurd. Departindu-§i picioarele. Parul lui atima mingiind obrazul ei. bratele ei alunecara pe talia lui. Dar a§a era. intre grajduri §i Jiparul Dansator. era tocmai ceea ce trupul ei ii cerea cu insistenta. nu semana deloc cu el. un barbat curajos care s-ar fi luptat cu lumea intreaga. bun §i puternic. Dar barbatul din visele ei era inteligent §i ambitios. Ca duse de o vointa proprie. iar Bennie i§i reaminti ca numai flacarile cele mai fierbinti au culoarea albastra. Ea nu $tia nici macar de ce simte acea puternica atractie de a-1 atinge. i§i incruci§a bratele pe piept §i privi afara in lumina ce pierea. moliciunea lui contrastind cu taria trupului sau lung. Nu fusese in stare sa se abtina de a-1 atinge. dar de care acum era foarte con§tienta. iar coapsa lui apasa pe o parte a trupului ei pe care o ignorase mai toata viata.Unui dintre picioarele lui ramasese intre picioarele ei. o facuse din nou! Exact ca §i data trecuta. El se smulse de linga ea cu iuteala cu care §i-ar fi retras mina dintr-un foe. trasaturile lui fin sculptate formind un chip cu linii implacabile.

o privi el peste umar. Prietenii se saruta. Nici sa-ti fac rau. Eu. nu mai pot.. Mina ei se incarda intr-a lui. stringind u$or. O atinse cu buzele §i chiar acel contact u§or §i tandru o facu sa doreasca mai mult. l§i intoarse privirea spre chipul ei. spuse ea ezitind..! g 0 $ s ta — Jon. parea un cuvint atit de tern. N-am vrut sa te sperii. Nu pot. Dar avea de ales in aceasta problema... El ofta adinc. A$a e? — A§a este. Iti aminte§ti ceva? — Oarecum...$ i .. Oricit dorise prietenia lui. Dadu drumul miinii ei §i se intoarse din nou pentru a privi jos in curtea umbrita. Prieteni. . Pina atunci nu-i fusese niciodata greu sa priveasca pe cineva in ochi $i sa minta. Luindu-i o mina. — E-n regula.. El i$i inaka capul pentru a o privi §i ii prinse mina intre palmele lui. Sintem prieteni. Nu putea. el o intoarse cu palma in sus §i o duse la gura.. Prietenii se imbratiseaza. — Ce-ti aminte§ti? Mai mult decit curiozitate. in intrebarea ei simti grija.. — Beth. iar atitudinea lui distanta se inmuie. — Cum erai inainte? — Inainte? — Inainte de accident. avea gitul uscat. de nepotrivit!. imi pare rau. De§i se hotarise sa foloseasca prietenia lor ca pe o cale convenabila de a obtine informatii. Se intoarse cu fata catre ea: — Beth. i$i dadu seama ca nu poate face asta. De ce era oare a§a de greu acum? — Putin.. Ea Inghiti in sec. Va invata sa o priveasca in fata §i sa minta. Una era sa asculte farimele pe care le prindea in taverna sau din plecarile $i'sosirile ora§enilor ?i era cu totul altceva sa faca dragoste cu ea pentru a-$i indeplini scopul.

— Nu-mi aduc aminte de ei.. Urmau minciunile. Eu :ram nepotul plebeu. Imaginile ii pluteau prin minte. Ea zimbi u§or: — §i a mea la fel. in viata ei. Camere multe. frumos §i. ceea ce fusese intotdeauna stabil era tocmai familia. ii sarea in ochi. Au murit intr-un accident de trSsura.. Ochii ii deveneau intunecati — nu mai era in ei culoare. — M-am nascut aici. Asta macar era adevarat. sub pometii puternici ai obrajilor ei se adinceau umbre. Oare cum putuse vreodata sa gindeasca despre Jon ca este fericit intr-un mod simplu.Acum in pod nu mai intra prea multa lumina. . o facea sa simta un nod in git. clare $i dureros de limpezi.era el atunci se trezea in fiecare dimineata a. — Imi pare rau. Tatal. Mama lui. la matu^sa mea. blonda §i cu voce blinda. — Si cu tine ce s-a intimplat? — Trimis inapoi in Anglia. lipsit de complicatii? Tristetea lui era palpabila in incapere. — Ti-a placut acolo? — Nu prea rau. cind eu aveam zece ani. incit luni de zile dupa aceea baiatul care. Era maritata . in colonii. Acum venea partea grea. micufa. Amindoi au disparut atit de brusc.steptindu-se sa-$i vada parintii. mare. Tatal ei nu a fost de acord. — Au venit aici ca sa scape. Jon era atit de tinar cind a ramas complet singur. prea mare $i stingaci.zgom otos. ci numai sclipirea emotiei. Avea deja opt copii.u un nobil. — Da? El dadu aprobator din cap: — Mama s-a casatorit sub nivelul ei social .

pe care ar fi trebuit sa o fi avut pina atunci in viata lui. Nimeni care sa-1 invete ceea ce 1-ar fi invatat tatal lui. Nu se gasise nimeni sa-i spuna baietelului insingurat $i pierdut ca nu este singur. trimis la Boston.j& uaatt M ug JUalxr Continua apoi ridicind din umeri: — Ca acum. < ' — Cind am fost destul de mare. Chiar Tnainte de masacru. m-a izbit calul. cu grija. Incet. Dupa o vreme. au platit ca sa fiu primit T n armata. II simti tremurind u$or §i oftind. Ea $tia ceea ce el nu povestise. uite-a§a. Bennie pa$i mai aproape de el §i T l lua in brate. De data asta nu nazuia la mai mult. Nimeni care sa-1 ia T n brate cind T i era dor de mama lui. Asta-i tot. Desfacu apoi bratele: — Asta-i tot. I?i lovi u§or capul Tntr-o parte: — CTnd m-am trezit. De data asta nu Tncerca sa faca altceva decTt sa-i dea pufina afec^iune. La un an dupa. Si de data asta el nu se mai trase inapoi atunci cind ea ii $opti: . Era a§a de pu{in! §i totu§i era atit de mult.Jon! 122 .

rece $i stralucitoare. Lumina palida a soarelui se strecura prin fereastra pe care Isaac o lustruia. impingind atent un §omoiog cu care §tergea p6deaua. La celalalt capat al incaperii. amestecindu-se cu mirosul iute al sapunului. ce nu erau folosite de baiefii necasatoriti. tn taverna era cald §i ^ 1 2 3 . Henry plescaia apa. George verifica proviziile .si aranja cu grija canile proaspSt spalate: Era o zi limpede de iarna. Izul picant al berii fermentate §i cidrului de aseara se ridica pina la narile ei. Linga magazie. indepartind resturile ramase de la clienfii serii. Taverna era goala. exceptidu-i pe Jones-i. Bennie arunca in gaieata din lemn de stejar cirpa cu care curaja ?i trecu la urmatoarea masa. in afara de rarele zile in care exista vreun caiator care ocupa unui dintre cele doua dormitoare de deasupra tavemei. facind sa scinteieze ochiurile rombice de geam.m rfS to a w ( E a p t taint 9 'TfJennie freca o masa Tn salonul principal de la Jiparul d r Dansator. A§a era aproape intotdeauna dimineaja devreme.

se plinse el. — Las-o Tn pace pe Mercy! Toata lumea §tie ca e?ti aproape logodit cu Anne Beekman.. . Daca Ou ai intentia sa o curtezi. Iar eu sTnt un pic Tnalta. — Nu vad de ce trebuie ca eu sa SDal intotdeauna podeaua. iar cei din neamul Jones se ocupaserfl intotdeauna impreuna de ea. Henry se apleca $i ridica ijomoiogul. $omoiogul plezni Iovind podeaua. — Totu$i nu prea $tiu cum ai putea sa-i explici lui Mercy Jernegan de ce sint m iinile tale ro§ii ca ale unei spalatorese. Pentru unui care n-are habar despre ce spunea Bennie. — Mercy Jernegan? Nu $tiu ce vrei sa spui. Expresia lui deveni mai putin interesata. atunci poate ca eu am sa. — Bine. — Ei. poate ca sTnt un pic interesat. Lui Bennie T i placeau diminetile tri care lucrau impreuna la curatenia localului.lini$te. m-ai prevenit cam repede. — Chiar? intreba el ridicTndu-§i capul. — Un pic? Tntreba Bennie. spuse ea. Bennie ar-trebui sa faca asta. Fara-ndoialS ca-n cazul asta ar trebui ca tu sa freci in schimb mesele.. Nu credea ca fratii ei sint de aceea§i parere. ei. Este o fiinta dragalasa. — A$ face-o cu placere. — Deci nu te intereseaza fata? rosti moale George. Este o munca de femeie. George $i Isaac pufnira in ris. inainte de sosirea clientilor.. Pe obrajii lui Henry aparu o nuanta ca apusul de soare. Henry plimba $omoiogul pe podea. Tiparul Dansator era o afacere de familie. — Pai. — Desigur. zTmbi George. Ea ajuta la curatirea localului de cmd era doar o pu$toaica. Henry se rasuci catre fratele lui..

A ta$am entul asta pe care locoten en tu l §j 1-a ^S >125 ^ . Henry se apleca $i o evita. — Sa nu crezi ca mi-a fost u§or sa ma abtin.. inca il credea. cu greu i$i putea imagina ce ar fi spus... Numai Dumnezeu §tie de cite ori ai meritat-o de-a lungul anilor. cind a fost aici. care sa umble cu limba scoasa dupa mine. tinere. copii. Nu $tiau ca atuhci cind el a plecat i-a spus ca se vor revedea curind. — Aha. — Stai tu. Henry i§i §terse cu mina o dunga umeda de pe barbie. te urmarea ca un catelu$. — Sigur ca da. §i nu dadea din coada de cite ori ii zimbeai. spuse el. Isaac plescai din buze ?i clatina din cap. . dar nu scapa de dira de apa murdara pe care o impra^tia. Si nu este prost. Cel putin fratii ei nu §tiau ca Jon venise la grajduri mai tirziu. — Copii. facu Henry ridicindu-?i pumnii intr-o amenintare glumeata §i porni catre Bennie. N-ai mai facut a$a ceva de cind aveai doisprezece ani. $i ca de$i nu-1 mai vazuse de atunci.. Ce ma fac cu voi? — Copii? Sint cu opt ani mai mare decit tine. Bennie arunca in el cu cirpa. — Nu-mi vine sa cred ca ai arupcat-o cu adevarat dupa • mine. si inca a$ putea sa-ti dau vreo doua la fund daca este nevoie.. se rasti Bennie. — Nu este cu limba scoasa. — Ba nu.— Cel putin eu nu am un prost de „anglo“ cu creierul la fel de mic pe cit este el de mare.. rosti ginditor George parasind proviziile $i pa$ind catre ei. doar mi-am inchipuit ca saptamina trecuta. ca ea il imbrati$ase $i apoi au stat de vorba. — Totu§i. Bennie i$i puse miinile in $olduri. iar ea 1-a crezut. i-a cintat la vioarS citeva jjote §i tot timpul au fost atit de aproape incit umerii lor se atingeau. Daca ei ar fi ijtiut toate astea. continua Henry rotunjindu-$i buzele.

inclinind capul catre Bennie. — Isaac! il atentiona George. — Bine. Ei nu reu$ira sa-§i ascunda cu totul oftatul de u^urare si se grabira sa se intoarcS la treburile lor. ' — C ese intimplS? — Nimic. — Ba sigur ca ai putea.mai atenta §i avea mai mult spirit de observatie decit oricare dintre ceilalti §apte. Ben. — Absolut nimic. Fiind cel mai tin&r. — Ce fel de patriot e§ti? Totul pentru cauza. . Numai sa-1 mingii pe mifcut din cind in cind pe cap §i ar da fuga incoace ca sa mai capete. cu exceptia lui Brendan. cu un entuziasm considerabil mai mare decit aratasera mai inainte. fu §i Henry de acord. adauga Isaac plin de interes.de cheresteaUa tavanului. — Cel putin putem folosi ceea ce §tim deja. Pur $i simplu era mai rabdatoare. §i a§a mai departe. Sa-1 faci s& se mai invirta pe aici. — N-a§ putea face asta. el avea cea mai putina experienta in incercarile de a o prosti — nu ca ar fi fost in stare vreunul dintre ei. nu voi face a§a ceva. Ar trebui sa fii drSguta cu el. parind foarte interesat .format fata de tine ar putea fi chiar util. — Absolut nimic. Ce sa se-ntimple? Ea se intoarse catre Isaac. repeta ea neconvinsa. Nu cred ca-$i paze§te prea bine limba. sa-?i tina secretele fat& de ea prea mult timp.ai putea sa-mi spui. — Henry. . atunci presupun ca puteti reveni cu totii la treaba. — Isaac. far& a mai pomeni de ceea ce ar putea sa-i scape Intr-un fel sau altul •— Asta a§a este. El privi in sus. Ea i§i ingusta ochii privind spre fratii ei. Ben. raspunse Henry prinzindu-§i miinile la spate. — Nimic. £$8>IZ S ^ .

trebuia sa-ncerce sa vorbeasca ea insa§i cu ei. nici o lumina nu razbatea prin obloanele inchise. ei erau capabili sa li se alature. Pe cerul ca abanosul ie§eau in evidenta stelele albe §i str&lucitoare. Din pacate. Bennie tremura §i Isi strinse mai aproape marginile capei. afar& totul stralucea aproape la fel de luminos ca ziua. De§i miezul noptii nu era departe. care o reflecta indeajuns pentru a delimTta clar copacii intunecati $i scheletici care se rasuceau in bataia vintului. Daca nu reu§ea. a§a ca trebuia sa fie ceva care ii putea face sa dea de bucluc — ceea ce era hotaritS sa nu lase sa se-ntimple. Era mai bine sa intre? Ar putea doar sa-i urmareasca §i sa se convinga ca sint in siguranta. Bennie l&i recupera cirpa §i relua frecatul meselor. Nu.‘ ( Eraimioare Planuiau In mod clar un lucru pe care nu voiau ca ea sa-1 afle. Ar avea grija ca 127 9^ . Ar fi putut tot a§a de bine sa-ncerce sa impiedice ninsoarea in miezul iernii. Reu§ea sa le curete cu scrupulozitate §i sa-i urmareasca in acela§i timp cu un ochi curios §i experimental pe cei trei frati mai tineri. Adam §i Carter impreuna ar fi avut §anse sa-i convinga. Ar fi mai u§or.De fapt insa'treaba nu era deloc sigura §i nu avea cum sa o faca sa fie. iar atunci o parte §i mai mare din familia ei ar fi fost implicate in aceasta nebunie. De§i mai bine ar fi fost daca reu§ea sa-i tina acasa. Bennie nu-§i facea iluzii c&-i putea determina sa se razgindeasca in legatura cu ceea ce ei considerau ca misiunea lor. Tatal ei. trebuia pur §i simplu sa-i urmeze. Luna plina rev&rsa o lumina laptoasa pe zapada la fel de pura. Silueta masiva §i intunecata a Tiparului Dansator se profila in fata ei.

cu chipurile stralucind de surescitare §i nerabdare.. iar u$a se trinti in urma ei. Ca §i ceilalti doi. Este prea periculos $i nu va voi permite sa o faceti. Bennie clatina din cap: — Ceea ce ati pus la cale. Ben. Henry. — Pe cine a^teptati? intreba Bennie traversind incaperea. ^optind tare. bocanci §i cama?a. Vreun atac asupra taberei britanice. Henry gesticula salbatic. Ben. Bennie deschise u§a. Care-i raportul de forte? Douazeci la unu? Este nebunie curata! George se aplecS inainte. — Ce sa facem? scirtii vocea de adolescent a lui Isaac. Bennie. §i nu se pune 128 . Ce faci aici la ora asta din noapte? — Stiti ca nu va voi lasa sa faceti asta. $'i ca Isaac in elanul lui sa nu faca ceva necugetat. fetele lor se luminara. dar neinteligibil. — Dar. Cei trei tineri sSrira de la locurile lor $i se intoarsera. Tocmai .de aceea ne-am speriat. Henry era imbracat in pantaloni.. Atunci cind vazura cine era intrusul. spuse calm George.mintea infierbintata a lui Henry sa nu-] duca prea departe. De ce trinte$ti a§a u$a? M-ai speriat. iar lumina flacarii mjci le facea parul sa sclipeasca precum aurul stralucitor. cu ochii lui verzi-aurii stralucind de nerabdare. asta-i ultima ocazie sa-i lovim inainte de a se muta in fort $i a deveni aproape invulnerabili. — Dar de ce? Ce credefi ca puteti face voi trei? — Nu ne asumam riscuri proste^ti. Ea intra. toate inchise la culoare. iar ceilalti doi dadeau din cap aprobator. spuse ea. tu erai. protesta Henry. spuse Henry. — Oh. sprijinindu-§i mina pe masa. avind pe chipurile lor frumoase prudent §i vinovatie. iar fata lui arata palida in contrast cu hainele negre. banuiesc. George. Aveau capetele plecate. Henry $i Isaac erau adunati in jurul unei mese. — Nu. pe care era o singura IampS. — Pe nimeni. — Bennie.

spuse George apasat. asta nu! exploda Henry. sugera Bennie. — In cazul asta cred ca va trebui sa vin pur §i simplu cu voi. Stii doar ca am mai mult spirit de observatie decit tine. — Ca s& nu mai vorbim de faptul ca tata ar putea sS nu fie de acord cu modul vostru de a privi situatia. — Iar tu §tii ca sint In stare sa fac fata.. — A§a ca vin. . — Daca sinteti a§a de siguri ca asta este cel mai bun lucru de f&cut. George Isi freca barbia. ii reaminti ea. — Da. afirma ea cu hotarire.. George. — Oh. de ce nu i-ati spus tatei? Sau ceiorlaJti Fii ai Libert&tii? Henry se foi stinjenit §i privi catre George pentru a fi sustinut. — Oricum nu vom fi in stare sa fim mai putemici decit ei. Ar fi de-a dreptul prostesc.problema sa facem mare paguba. dar. Vrem insa sa-i slclim pu{in. De asemenea. — Doar nu vrei sa spui ca o la$i s& vina! protesta Henry. — A§ putea sta de veghe. sa-i facem sa nu se simta bine. — Spuneai c& nu este nici un pericol. spuse Bennie. Henry apela din nou la fratele lui.. Un grup mai mic ar avea §anse mai mari s& se strecoare In tabara §i sa iasa neobservat. Cred ca exista o posibilitate serioasa ca britanicii sa primeasca informatii de undeva.. Bennie? — Promit ca nu va voi incurca. George zimbi: — § i asta.dar. — In regula. Henry! — §tiu. i§i dadu George aeordul. nu. Vreau numai sa fac de paza. iar eu nu vreau rise sa fie la curent cu actiunea q^ta. nu sint complet sigur ca Brendan nu avea dreptate. — La ce te-ai gindit.

— Deci toata lumea este gata sa porneasca in aceasta m isiune? se auzi deodata. §i o silueta subfire Ii se alatura. — Ei. m ini Henry. — Brendan. — Doar nu v-afi inchipuit ca va voi lasa sa finefi aceasta mica aventura numai pentru voi. haidem.Isaac i§i freca miinile: — Atunci hai sa mergem.. mi$cindu-se fara zgomot pe podeaua de lemn. Sa trecem la treaba. baieti. . spuse el aruncind pe masa o gramada de material negru. Se auzi apoi un zdranganit §i Brendan a?eza pe masa o galeata. Simtea scoarta lui aspra pe spatele ei chiar §i prin stofa groasa a m antiei. Harry privi spre Brendan care ii zimbi vesel. — §i va trebui sa acoperi $i pielea asta ca peria. El i$i bagaf degetele inauntru ?i trase o dira groasa de funingine pe obrazul lui Henry. de care Mercy este a$a de incintata. Zapada scri$ni sub picioarele lui Bennie cind se lipi mai strins de arfarul batrin ?i desfrunzit. Brendan? — Cu siguranta ca este. va trebui sa va legafi astea pe cap. nu? Ca sa nu mai vorbim in ce mizerie ati fi in stare sa transformafi totul. Brendan? intreba George. Henry o privi cu scepticism. dar . — Chiar crezi cu adevarat ca este necesara. Chiar toata familia asta nemaipomenita o sa se adune aici pina terminam? — Ce vrei.. Apucind tina dintre benzile de pinza intre degetul mare §i aratator. Din moment ce nu ati avut ca mine norocul de a va na§te cu par inchis la culoare. Una la mina. ciufurile alea stralucitoare ale voastre vor iesi in ev id e n t in lumina lunii ca un far.

la numai citiva yarzi de fort. Daca unui era capturat. daca unui era descoperit. care acum cobora spre apus in calatoria ei nocturna. Citeva duzini de corturi se aflau impra§tiate acolo. iar doua dintre ele erau mult mai mari decit celelalte. in fata. deasa $ > i neagra. Copacul se afla pe o mica ridicatura. La o mila de tabara au descalecat §i au legat caii. asigurindu-se ca nici un zgomot nu le tradeaza sosirea.( H r a fr a ttm r e trunchiul aproape ca o ferea de vint §i spera ca umbra lui intunecata o facea complet invizibiia. ascunzindu-i cit mai bine posibil. Brendan o lasase pe Bennie linga acest copac cu instructiuni stricte ca. In spatele ei era padurea admca. ' Brendan insistase ca sS-$i lase caii In locuri diferite. daca lucrurile incep sa mearg& rau. sa se retragS §i sa se intoarca la loc sigur cit mai repede posibil. Acum scruta cu grija tabara care era inghesuita pe fi^ia ingusta de teren plat dintre padure $i fort. ad&ugind un nimb auriu la argintiul lunii. In acest fel. A$a c& nimeni nu putea §ti daca au reu§it tofi sa scape decit atunci cind vor fi revenit cu tofii la Tipar. Tabara parea sa fie complet lini$tit&. ceilahi nu puteau oricum sa faca mare lucru. Insistase de asemenea ca sa nu se reintilneasca dupa misiune. §tiind ca siguranta lor va fi $i mai compromise daca vor trebui sa-si faca griji pentru ea. ea acceptase. Au mers calare numai trei din cele patru mile pina la fort. O mina de soldati patrulau pe periinetrul exterior sau stateau plictisiti la 131 . gorganul masiv al fortului»era tivit cu argint de luna stralucitoare. preferind sa se strecoare pe jos pe ultima portiune a drumului. De§i gindul de a-§i lasa fratii in ghearele inamicului ii dadea o vaga ameteala. Cite un foe clipea uneori. $i orice incercare de a-1 salva nu ar face decit sa-i puna pe ceilalti in primejdie. $i nu $i-ar fi pierdut tofi caii d intre data. nimeni nu ar fi $tiut ci{i mai sint.

Daca vedea vreo primejdie. Probabil cfr soldatilor le-a mai trebuit ceva timp ca sa se alerteze.posturile lor. Nu era deloc un simplu foe de tabara. Acum nu mai avea rost ca Bennie sa incerce sa-§i avertizeze fratii. Deja $tiau cu siguranta to{i ca tabara se . pentru ca trecura citeva secunde pina cind au inceput sa apara din corturi siluete intunecate de oameni. Nu erau mi§cari neobi§nuite in tabara. Lumin^ crescu §i deveni mai stralucitoare. alarmatS de posibilii intru§i. trebuia sa-i previna pe fratii ei cu un {ipat de huhurez. Era imposibil sa aprecieze timpul. Atunci intelese. Inima lui Bennie zvicnea dureros. Bennie tremura §i se gindi cu dor la caidura de la Tipar$i la cidrul aromat. Nu exista nici un indiciu ca vreuna dintre garzi era cit de cit banuitoare. Nu zarea nici urma de fratii ei. in timp ce vintul taios §uiera printre ramurile de deasupra capului ei.scatura suna aproape ireala atunci cind sparse taeerea din aer. Pareau neatenji. Brendan i§i facuse datoria. parind c’ alda §i veselS pe zapada alb-albastruie §i neintinatS. O alta stralucire micuta aparu in partea cea mai departata a taberei. Impu. puteau face ceva? Iri acel moment ar fi probabil prea tirziu pentru cel putin unui dintre ei. pentru ca fiecare secundS parea sa se tirasca cu o incetinealS agonizanta. Dar puteau ei oare auzi de la asemenea distanja? Iar daca auzeau. tot ce putea face era sa spere §i sa se roage ca ceilalti sa scape nevatamati. a§a ca ori fratii ei nu ajunseserS inca acolo. aparent siguri c& nimeni nu va indrazni sa provoace puternica armata britanica. Poate ca unuia dintre militarii de garda i se facuse frig $i aprinsese un foe. ori se puteau mi§ca cu mai multa discrete decit crezuse ea. Plecasera cu cincisprezece — douazeci? — de minute in urma.

infelese ca spre vestul taberei se afla caii com paniei. ca pentru a cauta. Ea zimbi u?or. fratii ei cercetasera bine amplasarea.© r a ib S to a r e trezise $i ori erau plecati de mult. Focul ajunsese probabil la magazia de pulbere. Aruncindu-se dupa cel mai apropiat copac. Buuml Bennie i§i puse palmele la urechi cind sunetul exploziei se reverbera in poiana. nici unui nu pSruse sS se indrepte catre ea.‘George fusese la'fel de eficient ca intotdeauna. Era momentul sa piece. care se luptau cu focul. insemna ca §tiau ca cineva pusese focul §i eliberase caii. un grup de barbafi se lupta in continuare cu focul. Daca garzile plecau. Limbi de flacari portocalii ti§neau in sus §i nori de fum se rasuceau. Pina in acea clipa. va fi in siguranta. dar nu avea cum sa §tie ext va dura acea stare convenabila de lucruri.. acoperind cerul senin. intr-o ingraditura. calea pe care plSnuise sa o apuce prin padure era aproape imposibil de urmat. Tropait de copite — o gramada. Poate l^i mchipuisera ca focul se datoreazS unor cauze naturale. ci mai degraba sa se alature celorlalti. Era clar ca cineva luase conducerea. ritmic §i aproape imperceptibil. ti$nind spre riu cu galeji. Bennie se strecura de-a lungul marginii padurii. pentru ca garzile nu pareau sa pomeasca in cautare.. De$i Bennie nu putea vedea de la postul ei. destul de tare pentru a acoperi toate celelalte sunete $i a mi$ca ramurile mai mjci. Nechezatul cailor intrati in panica se adauga impu§caturilor. ori era prea tirziu ca sa mai poata fi salvati. Agitafia izbucnita in tabara incepu sa se domoleasca. Mai mulfi oameni alergind afara din corturi. Numai pu{in mai departe. Un tropot u§or trepida dincolo de celelalte sunete. . atenta sa ramina in umbra. dar alfii paraseau tabara in toate directiile. Alte impuijcaturi. privi inca o data spre tabara. Daca cineva nu §tia ca este acolo. O data ajunsa acolo.

Nu inc&pea nici o indoiala ca fratii ei reu§isera dincolo de a$teptari. Nu era nimic de facut. I§i spuse ca tremurul ei nea$teptat se datora vintului care batea. nu putea decit sa se gindeasca ingrijorata ca cineva ar fi putut sa fie ranit de explozie. Concentrindu-§i privirea. dar se va . Cauta in mod special un anumit trup. §i daca a fost prea aproape de foe? Ei observasera cu siguranta ca focul se indrepta catre proviziile de munitie. Acum-. o farsa de jucat britanicilor prea relaxati. Paruse oarecum inofensiv. §i pentru ca nu luase cu adevSrat in considerare posibilitatea ca cineva sa fie ranit. Pentru ca ea nu-$i putea pune fratii in primejdie. ca Petrecerea Ceaiului de la Boston. Putea auzi u§oare pocnituri. Dar Bennie. intelegea ca a gre$it. Era prea intuneric §i prea multa confuzie jos pentru a identifica pe cineva. De ce nu gSsise nici o cale de a-1 preveni? O cale prin care sa fie sigura ca el este oriunde. Dar se mi§case el destul de repede? Benme i§i mu§ca buza pina simti gustul sarat al singelui. chiar a§a de mare cum era Jon. Pentru moment nu avea idee cum va rezolva asta. ea incepu s& caute cu disperare pe pamintul din jurul* taberei vreo urma de trup doborit. de parca ar fi avut capul infa§urat in bumbac moale. prea tirziu. Britanicilor le vor trebui saptamini pentru a repara §i a inlocui ceea ce se pierduse. dar nu aici unde se intimpla a§a ceva. atunci cind focul facea sa explodeze pachete mai mici de munitie. in timp ce privea fascinate scena de jos. mare §i familiar. Fusese convinsa ca singurele riscuri sint pentru familia ei.Ea i§i lua cu grija m iinile de la urechi. Bennie i§i jura ca primul lucru pe care il va face de dimineata va fi sa gaseasca o cale sS se intereseze de Jon. Sunetele erau infundate.

nu credea sa mai existe vreun loc in apropiere de New Wexford pe care fratii Jones sa nu-1 cunoasca la fel de bine cum cuno?teau fiecare sciodura din Tiparul Dansator. Bennie se Indoia ca vreunul dintre britanici. gSsise acea carare. va gasi o scuza ca sa-i vorbeasca acelui prea-prietenos capitan Livingston. In mijlocul nebuniei. . chiar dupa citeva luni de stat in zona. Cu greu. dar in acea seara frafii ei ii deschisesera drumul. se indoia ca va mai avea vreodata nevoie de ea. Bennie se strecura printre tufi§uri. „Nu va mai fi mult timp o carare ascunsa“. Daca nu va fi alta cale.'atit ea cit $i tufi$urile mai crescusera de cind era copil §i se strecura pe aici. orice om atent va vedea stricaciunile facute ramuri§ului §i va gasi cararea“. impotrivindu-se Indemnului de a se grabi jos. §i de a incepe sa-1 caute pe Jon. dupa cum marturiseau citeva ramuri rupte de pe ambele parti.gindi la ceva. gindi ea. Intrarea pe carare era acoperita de doua tufi$uri mari de dafin. Nu era u§or. Dar dupa ce noua copii §i-au petrecut copilaria alergind prin tot districtul. „La lumina -zilei. se intoarse pentru a pleca.Stai! . Comprimlndu-si plntecul. Dar atunci nu va mai conta.

(Eapttolul 10 TMnima lui Bennie zvicni. pentru ca uniforma lui . Au prins-o! O Se rSsuci incet. i§i simtea pielea dintre omoplati tremurind. con§tienta de ramurile care trosneau In jurul ei. Era mai iute decit majoritatea barbafilor. Poate II vazuse la adunare sau la taverna. el era foarte aproape. Soldatul era tinSr §i avea o figura vag cunoscutS. §i nu se simtea capabilS sa scape prin fugS de acea arma grotesc de mare. Incercind sa-$i croiascS drum prin padure. cu teava muschetei indreptata spre plntecul ei. — Ie§i de acolp! Ii ordona el. $i apoi i?i facu loc afara din desi$. Mai ezita doar o clipa. Dar numai gindindu-se la asta. De§i era intuneric. Soldatul era la numai doi pa§i. poate destul pentru a o ascunde. §i-ar expune astfel glontului de muscheta spatele vulnerabil. Probabil c& era deja de garda atunci cind s-a produs explozia. !nceti$or! Ar fi putut risca sa se retraga In tufi§uri.

— Am spus sa ie§i acum de acolo. Cu o statura ca a ei7 atita timp cit nu vorbea. aproape complet vizibila. Lumina lunii. cu parul impletit §i inghesuit in spatele bluzei. alba si rece. Trebuia sa fuga inainte ca el sa observe ca este femeie. dar sint sigur ca te pot rani. toate celelalte femei din New Wexford erau cu cel putin un cap mai scunde decit ea. complet nefeminina. numai pentru o clipa. Aflind cine este. Ea simtea frica acida §i gietoasa astupindu-i gitul §i vibrmdu-i in stomac. Atunci ar fi slabe sperante pentru toti cei din familia Jones. Daca §i-ar da seama. pe chipul incordat al soldatului nu aparuse nici o sclipire de recunoa§tere. Totu§i. Capitanul va fi cu siguranta incintat sa-ti vorbeasca. S-ar putea sa vrea capitanul s& discute cu tine. O smucitura brusca in poala ... era posibil ca el sa nu-§i dea seama carui ?ex apartine. Se parea ca nu poate face nimic. Imbracata cu pantaloni §i cama§a neagrS. nu semana nicidecum cu femeia pe care el o putuse vedea in New Wexford. dupa cum se plingea adesea mama ei. Macar de s-ar relaxa soldatul. avind legata pe cap una dintre cirpele negre ale lui Brendan.® rf b S t T a r « era in perfecta ordine §i nu parea ceva ce-$i aruncase pe el in graba momentului. Mantaua ei era de un albastru inchis §i. Acum era gata sa iasa din tufi§uri. nu i-ar trebui mult timp pina sa o identifice. se indoia ca tunicile ro§ii vor inclina spre indulgenta. ar ghici cu u§urinta cine a atacat tabara. iar fata acoperita de funingine. a§a incit sa rezi§ti suficient de mult ca sa te poata lua la intrebari. Orice varianta ii venea in minte punea in pericol viata §i familia sa. Iar dacS in tabara erau a§a de multe pagube cum banuia ea. sclipea reflectata de baioneta lui. — Hai odata! Grabe$te-te. sau va trebui sa trag. Fara indoiaia ca nu o recunoscuse.

Pamintul era denivelat.mantalei o opri. El ramase cu gura cascata: — Dracia dracului. Apucind materiaJuJ cu ambele miini. — Te-ai agafat acolo. abia putea sa auda sunetele scoase de barbatul care o urmarea. ^ 1 3 8 ^ . — Ce dra. odata pierduta mantaua. nu? Pai. trase cu putere. e?ti femeie! Privirea ii era fixata pe pieptul ei. soldatul intinse mina §i ii smulse mantia de pe umeri. Era exact ce-i trebuia. iar cSrarea aproape im posibil de urmat pe intuneric §i in mare viteza. pietros. Aerul rece ii ardea pieptul. stai! Ea continua sa fuga. iar teava armei cobori pentru o fractiune de secunda. Tinindu-$i incS precaut arma indreptata catre ea. soldatul se dadu inapoi impleticindu-se. o s&-mi parS rau daca ai sa-ngheti putin. Din pacate. nu mai era nimic care sa-i ascunda sinii. Auzi stofa rupmdu-se. Inima ii batea a§a de tare incit . Nu mai putea face nimic. Tufi§urile care o inconjurau se clatinara violent. sa-fi spun. Totu§i era inca infepenita pe loc. Funinginea ii putea ascunde trSsaturile. Bennie putea doar sa spere ca §i pentru el era la fel de greu.. Incerca fara rezultat sa traga. pentru ca nu avea timp. Soldatul o apuc& de brat o trase afara din tufi^uri. Stai! Stai. Fir-ar sa fie. . iar ea se intoarse §i o zbughi spre padure. era agafatS intr-un bat ascufit. cu o fractiune de secunda inainte de a-§i da seama ca este libera. — Stai! Fir-ar sa fie. Cirpa ii putea ascunde parul. plin de lastaris.. Bennie simti frigul nea§teptat. fl imbrinci. iti spun! Ramuri ascutite i se agStau de haine §i ii zgiriau fata.

ii ridica fata catre lumina lunii i-o Intoarse Intr-o parte §i In alta. ea se stradui s3 alerge mai repede. Singurul lucru important era sa se mis ste. — Doamne-Dumnezeule! Chiar e$ti femeie! Ea se strimba: — Capitanul tau mi-a spus odata ceva foarte asemanator. Ar fi absurd s&-§i inchipuie ca nu o va g&si.. fata Incerca un pas §i cazu din nou. ^ 1 3 9 $ ^ ..Ajunglnd intr-o mica poienifa. — Mi-aduc aminte de tine. Strlnglnd din dinti de durere. sau se Impiedicase de vreun §ant? Nu conta. pentru a-i studia trasSturile. Miinile i se cufundara adinc in zapadS cind Incerca sS se ridice. Poate ca ar fi in stare sa se tirascS afara din poiana. $i-i trase IegStura de pe cap.. spuse el ginditor. Era clar ca de data asta nu ^risca nimic. — Nu mi§ca! Ea inghefa. Pur $i simplu glezna nu o putea susfinc. sau Intr-o groapS. Calcase oare pe o piatra. — Cit spirit de observatie din partea ta. Pe fata lui se vazu efectul vocii ei. II putea auzi croindu-^i drum prin padure ca un taur Innebunit. — Capitanul? El se apleca.dar. Soldatul se apropia prudent. O durere ascutita izbucni In sus de la glezna spre mu$chiul gambei. Apoi o apucS de barbie. se auzi numai o bufniturS surda cind se izbi de pamintul acoperrt de zapada. Bennie i§i tmu rasuflarea atunci cind baioneta armei trecu periculos de aproape de piciorul ei.. — Nu pot. Bennie nu {ipa atunci cind se prabu$i. Deschiderea ar fi putut sS-i ofere soldatului ocazia sa traga. eliberindu-i parul. ^oldat!. sa se ascunda In l&stari§. — Ridica-te! se r&sti el. El era tot mai aproape. cu muscheta Iridreptata atent catre ea.

Bennie se stradui sa se ridice din nou in picioare. nu? — Ce galant! El o impunse cu baioneta. Auzi deodata o bufnitura surda §i privi. — Ce draguf! mirii ea printre dinti. sau. mare §i. pentru ca ea o recunoscuse imediat. E§ti prea grea. Va trebui sa sari.El zimbi $i se indrepta: — CSpitanul va fi.. — Jon! — Sst! sopti el ingenunchind lingS ea pe zapada. protesta ea. Tocmai cerceta perimetrul taberei. dar cu suficienta forta pentru a-i arata ca mai bine s-ar mi$ca. O umbra masiva se apleca asupra ei. — L-am adormit. domni§oar&. cind auzise strigatul soldatului „Stai!“ . Beth. lipsita complet de amenintare. — Putea sa te raneasca. nu destul de tare ca sa-i intepe pielea. adunind informatii si concluzii. mi-am scrintit glezna. inainte ca amindoi sa . Degetele lui ii mingiiara timid §i tandru genunchiul. eu cu siguranta n-o sa te port in circa. E§ti bine? — Ce i-ai facut? intreba ea §ocata. — Cu ce 1-ai lovit? El inalfa din umeri §i ridica un pumn uria§: — Cu asta. — Ridica-te! — Nu pot. Era intunecata. nevenindu-i s& creada. — Pai. — Dar este unui dintre oamenii tai. cum soldatul inchide ochii §i se prabuseste incet la pamint.. Cu greu. foarte fericit sa te vada.data viitoare s-ar putea sa nu mai fie a§a de blind. Doar norocul facuse ca el sa dea peste soldatul care o urmarea prin padure. Jon apucase sa arunce numai o privire spre persoana urm&rita de soldat. cred.

Jon n-a mai gindit. Atunci el ii ridica piciorul si il puse in poala lui. — O sa doara. privind-o fix. Si nu regreta deloc. glezna si marginea ghetei. Incepe sa se umfle. Poate daca mai incerc o data. — Incepem. dar fusese destul. — Intii trebuie sa-ti scoatem gheata. acoperita cu dungi de funingine.. era calma si nici o lucire argintie si umeda nu o trada. Se pare ca nu-mi pot lasa greutatea pe ea. spuse el atingindu-i piciorul sting. Nici cea mai mica grimasa 141 / . ea era calma. Te rog totusi. sa nu tipiNu stiu citi soldati mai sint pe-aici. orice ar fi. — Te-a ranit. folosindu-se cu grija de puterea sa. Acel gen de furie era fatala pentru un om de profesia lyi. Jon ii ajunsese atunci cind au patruns in poianS §i reu§ise sa se strecoare in spatele lor fara ca prezenfa sa-i fie remarcata. Beth? — Nu. doar a simtit — o furie pura si orbitoare. spuse el atingind u$or cu degetele muschiul gambei. El trase incet. recunoscuse acel mod fluid §i controlat de a se ihisca. pentru ca spionajul cere un autocontrol absolut §i permanent. Atunci cind omul o imboldise pe Beth cu acea lama uciga§a. Inainte de a avea timp sa rationeze. — N-am sa scot un sunet. — Nu te mi§ca.dispara in padure. Asta? Ea incuviinta din cap. Noroc ca soldatul fusese prea concentrat sa-§T urma­ reasca prada pentru a-$i da seama ca cineva se grabe$te pe t&cute in urma lui. Beth. El se opri. Am cazut pe ceva si mi-am scrintit glezna. il pocnise in cap pe soldatul neajutorat. Fata ei. §i se afundase in padure in urmarirea lor. O privea cu atentie..

dar ie§i pina la urma cu o smucitura brusca. Jon ii scoase ciorapul de lina. — Nu. U-ai ci§tigat dreptul la citeva lacrimi. avind atentia absorbita de umflatura. complotului §i intrigii. Incendiata. Poate ca nu fusese chiar a§a de grav cum l§i imaginase ea. — Atacata. se va ocup^t atunci de ele. — Ce s-a-ntlmplat In tabara? Intreba ea. El continua sa-i exam ineze glezna. Nu voia sa spuna sau sa intrebe ceva ce 1-ar fi putut determina sa se gindeasca prea atent. — A fost ranit cineva? — Nu. Ea se simti inundata de o dulce §i seducatoare usjurare. El nu parea prea Ingrijorat. Asta-i tot. Oare a facut legatura? Pentru orjcine altcineva ar fi fost evident: prezenta ei. — A fost prins careva dintre fapta^i? intreba ea cu grija. . Arsuri marunte. Dar mintea lui nu parea sa functioneze pe coordonatele. de cu loarea mata a cerului farS stele. ea nu putu observa nici macar o strafulgerare de surpriza sau suspiciune. trebuia totu$i pentru moment sa creada ca totul se va sfTr$i cu bine. Prea Incet. Erau de mult plecati. Poate ca prezenta ei nu-1 facea banuitor. spuse ea. putin fum. De§i li privea cu atentie chipul.deceptiei. — Sint bine. rotindu-i cu grija piciorul. Acum 142 i . Si totu$i. Grup mic strecurat Inauntru. Glezna se umfla rapid §i prezenta deja urme de decolorare. Gheata opuse rezistenta. . Ochii ei erau negri §i tri§ti.jB u s a n W ay J ilttto nu-i Increti chipul. Daca vor fi probleme mai tirziu. Chiar §i citeva suspine. §i doar o mica Incordare din glas trSda ceea ce el §tia ca trebuie s& fie o durere teribila. — §tii. trebuia sa §tie. De$i $tia ca este departe de a se fi terminat. modul cum era imbracata $i atacul asupra britanicilor.

Tinindu-i inca piciorul In poala lui. bocanci §i o cama§a din pinza grosolanS. legind-o bine. putin.se abandona noptii matasoase $i blindetii miinilor care li mingiiau glezna. Probabil ca el o auzise. Probabil ca nu avusese timp sa-§i ia nici macar o manta. Gata! — Si cu el ce facem? intreba ea aratind cu un gest scurt spre trupul nemi§cat al tln&rului soldat. care-i atirna peste §olduri. spuse el ca pe ceva firesc. Inspira adinc §i inghiti lacoma. care se umflau §i se flexau in timp ce el aduna cu o surprinzatoare abilitate zapada in jurul gleznei e i. Trebuie infa§urata-n ceva. pentru ca la sunetul respiratiei ei i§i inaita capul: — A durut? — Oh. — Oh. Se mai vazuse oare vreodata un barbat ca el? Lumina lunii si umbrele dansau peste toate acele incintatoare coline §i vai de mu§chi. §i ea nu-§i putea imagina de ce el parea ca dore§te sa se dezbrace. — O sa-ti im'pachetez glezna cu zapada. spuse Jon §i infa§ura strins cama§a in jurul gleznei. Simtea ca nu mai are destul aer. Nimic altceva. — Bine. pentru ca tot ce avea pe el era o pereche de pantaloni inchi$i la culoare. Doamne. ce faci? Era evident ca el fusese smuls din pat atunci cind se daduse alarma in tabara. Jon intinse mina §i i§i puse degetele pe gitul soldatului. el Incepu sa-$i scoata cSma§a. in timp ce creierul ei era ocupat cu lucruri mult mai interesante. Se va trezi curind. . Trebuie ca inghejase alergind pe afarS a$a subtire imbracat. — Oh! Durerea ceda rapid. — E bine.

— Nu e§ti grea.. Ca un fulg.J & u s a tt Se va trezi. iar capitanul o va lua pe Beth la intreburi. acum nu putea face mare lucru! Poate ca mai tirziu va gasi o cale s& rezolve problema. Ea incerca cu grija. Stind dezechilibrata intr-un picior. — Unde ti-e calul? Chiar avea sa o duca. El privi in jos catre ea. — Grea? glumi el. El o ridica rapid in brate. 144 . Doar cit sa-mi incapi bine in brate. N-o sa ma poti duce.. Pur §i simplu nu ma poate tine. ce IncurcStura! Macar de ar fi ajuns acolo inainte ca soldatul sa o recunoasca. Doamne. §i aproape imediat piciorul ced&. se va duce clatimndu-se pina la tabara. T§i trecu bratul in jurul umerilor ei $i o ajutS sS se ridice. $i lumina argintie a lunii i se reflecta in ochi. Sigur ca nu sint u§oara. El ii ignora obiectia. poate voi reu§i sa sar intr-un picior. prinzind-o cu o mina pe sub genunchi §i cu cealalta in jurul spatelui. — Imi pare rau. ea se clatina §i se sprijini pe el. va spune-cSpitanului despre femeia pe care a gasit-o. i§i puse timid o mina pe spatele lui. iar muschii se incordau fascinant atunci cind el mi§ca brafele. protesta ea. — Pot incerca. — Te pofi ridica? intreba el. — N-ai cum sa ma porti tot drumul inapoi. — Nu fi caraghios. — LasS pufin greutatea pe el.. Era nea§teptat de placut sa fie tinuta in siguranta linga acel piept puternic §i frumos. Pielea era netedS §i elastica sub palma ei. Mda. Daca pot sprijini de tine. — Ai sa r&ce§ti fara cama§a. Ar fi cazut din nou daca Jon nu ar fi prins-o. — Jon! Ce faci? Sint prea grea. El se apleca.

rotunjimea pl&cuta a sinului se sprijinea pe pieptul lui. Pune-ma jos acum. Glasul lui era incordat. ci porni de-a latul poienii. — Pornim. El m mod cert simtea. Lumina lunii se filtra in straluciri intimplatoare printre .. ca sa atinga ispititoarea rotunjime a sinului? Frig! Avea nevoie de frig! — E prea departe. — Mi-e destul de cald. sau trebuie sa ghicesc? Ea arata catre partea opusa a poienii. Ritmul pa§ilor lui o lini§tea.« r & » „ Curba lina §i seducatoare a §oldului ei il apSsa pe pintec. — Chiar sint prea grea pentru tine. dar senzatia era vag& §i lipsita de importanta. iar ea !1 privi ingrijorata. cu pa§i lungi care parca inghiteau distanta §i nu lasau deloc sa se vada ca ar fi fost impovarat peste masura de femeia pe care o purta in brate. El nu se osteni sa raspunda. imprumutind noptii o dimensiune ireala. Ai de gind sa-mi spui incotro. Beth. Jon. — O mila? Trebuia sa o poarte o mila? Sa o tina in brate tot acest timp^sa nu-§i mi§te putin in jos bratul ca sa simta curbele placute ale spatelui ei? Sa nu-§i indoaie numai putin incheietura pumnului. continua ea. era ca §i cind ar fi plutit la vale pe un riu lene§. Simtea mina ei mingiindu-1 pe spate §i coborind de-a lungul §irei spinSrii §i se Intreba daca ea i§i dadea macar seama ca face asta. Am putea sa ne intoarcem sa o cautam. — Cred ca soldatul a aruncat mantia mea la capatul cararii. Glezna inca o durea. Betlr.. — ■Pe acolo. Simturile ei erau pline cu atit de multe lucruri asupra carora sa se concentreze. aproape aspru. „Ce incintator!“ gindea ea. Este o carare. Mi-am lasat calul cam la o mija de aici.

Era primSvara in miezul iem ii.. ca el sa nu observe. iar ea era departe de a fi u§oara. Voia sa exploreze. Inima lui batea sub palma ei cu o vibratie care ii trecea prin mina §i ii gidila bratul. Era atit de puternic. Putea sa-§i mi§te numai putin mina. Ap&sa putin. Singurele sunete care se auzeau erau cele ale respiratiei lui regulate §i profunde §i pa§ii scri§nind pe zSpada. §i chiar aceste sunete erau cu mult mai blinde decit s-ar fi gindit vreodata ca ar putea fi. de viu. alteori lente §i seducatoare.. Numai mu$chi masivi. I§i lasa degetele sa alunece un pic intr-o parte. Degetele acelea lungi §i elegante stateau rasfirate pe pielea lui. nu? N-ar fi ceva atit de neru§inat. Camea lui nu ceda deloc. bratele lui nu tradau nici cel mai mic tremur in timp ce o purtau. pictind chipul lui cu umbre §i figuri ciudate.ramuri. se cuibarea acolo atit de natural.* Ii puse mina pe piept... tari §i frumos rotunjiti. un vis ce abia indraznea sa creadS cS tocmai se adevere§te.. §i nu putu rezista tentatiei. in ce incurcaturS intrase! Simtea mirosul ei in timp ce o purta in brate.. Doamne. numai putintel. acea adiere dulce de levanticS ce se amesteca cu izul de frig $i zapada. Mina ei i se odihnea pe piept. Numai cit un lat de palma. atunci cind . l§i lasS capul sa cada pe curba umSrului puternic. sa vada daca §i restul trupului lui era la fel de minunat. Intreaga ei lume il cuprindea acum numai pe el. Acele degete uneori iuti §i agile. Atingerea pielii lui era moale §i calda pe obraz. .

Incotro? Bennie privi in jur. — Pune-ma jos. Bietul om! Ea plutise. spuse el fioros. sustinlnd prefioasa-i povara. El se oprise acolo unde drumul se desparfea In doua.. El pa$i de-a lungul drumului din stinga. care ii clatina pe amindoi. iar el cu siguranta nu intentiona sa facS asta. Palma ei ii aluneca pe piept cu mi§cari mici. Cu mina? Nu tine. atit timp cit ea nu se oprea. Miinile ii erau prea bine ocupate. Nu. Ar trebui sa o puna jos. §i rasufla ca un cal care a fost alergat prea tare. faclnd o plimbare placuta §i interesanta. . In fafa lor se Inalta mlndru un stejar masiv $igola§. de o Incetineala innebunitoare. Nu avea gltul destul de lung. • Mai* era numai un inch. Oare o gJatina el in timp ce mergea. Jon! — Las-o balta. La stinga. dar in acea clipa nici nu-i pasa. Terenul cobori abrupt $i el facu un pas lung. §i 1-ar atinge acolo? Numai la acest gind simti deja sfircuJ intarindu-se brusc. Ar putea sa o impinga cumva intr-acolo. §i-despre ^are se intreba daca n-ar putea fi la fel de agile atinglridu-1. El se opri din mers.. iar bratele lui Jon erau probabil epuizate de efort. Mina ei aluneca un inch mai jos.tllrafraioare scoteau muzica din vioara ei. sau se mi§ca intentionat? Nu §tia. Poate cu barbia. Pieptul i se mi§ca In sus §i in jos ca foalele din fieraria lui Adam. Doar nu cerea prea mult. Acum degetele ei erau aproape deasupra sfircului lui. . n-ar merge. Si daca ar lasa mina sa coboare peste acel ultim mic spatiu. nu? Clntari in minte citeva cai de a o face sa-?i mi§te mina acel inch crucial.

ea ofta «. — Poti de asemenea sa nu te mai prefaci ca nu-|i este frig. El se opri $i se. pentru ca in clipa in care pomi din nou la drum ea fu aproape sigura ca 1-a auzit murmutfnd „Fir-ar sa fie !“. — Mai este mult? intreba el. Vazind ca nu-i raspunde. dupa urmatoarea cotitura. Rasuflarea lui aburea aerul noptii. murmura Bennie. 148 . — Atunci cred ca nu ai fost niciodata destul de infierbintata. dar ochii lui straiuceau. incit ea i§i inchipui ca se datoreazS unei epuizari profunde. El o privi. in timp ce ea se clatina nesigura pe piciorul sanatos.uita lung la ea. — Ce te face sa crezi ca mi-e frig? Ei dracie! Ea nu voise chiar sa o auda. ea privi rapid catre locul unde mina inca i se odihnea pe pieptul lui. El o a§eza cu blindete jos.J & u s a tt — Poti sa nu te mai prefaci ca nu sint prea grea pentru tine. nu. Avea fata in umbra. — Nu? scrinci stinjenita. El se strimba: — Stii. nu se intimpla numai cind fi-e frig. Facuse probabil o gre§eala. tinind-o cu un brat dupa umeri. Ea i§i simfi obrajii inundati de caidura.i i§i lasa capul din nou in acel loc odihnitor. Avea o expresie atit de neobi§nuita. adiind pina la ea §i dindu-i ciudatul indemn de a se apleca inainte $i a o absorbi. inainte de a se putea refine. Chiar dincolo de urmatoarea cotitura. Calul ei era exact acolo unde spusese. rasucindu-se ca fumul intre buze. — Ah. priponit de un copac. — Se intimpla §i cind e§ti prea mfierbintat. — Nu se intimpla.

Muta-te mai in fata. sa vedem daca ma poti duce acasa. El sari cu u§urinta in spatele ei. da? Jon o prinse de talie si o puse pe cal inainte ca ea sa fi avut timp sa se ingrijoreze in leg&tura cu modul cum va incaleca.. Se muta putin mai in fata. risul abia retinut gilgiindu-i in glas.. Puffy e b&iat bun. — Puffy? — Puffy. nu-i a§a? il alinta ea. repeta el. Calul raspunse tropaind §i fornaind. Mda. aparfndu-se. — Ce? — E§ti prea in spate pe cal. rosti el privind murgul uria§. — Ei.. El se incrunta. — Jon! — Sa nu crezi ca te las sa mergi singura acasa. — Da.. — Ei bine.m r ffta iT a r e — Frumos cal. — Numai un pic? Ea frec& prietene^te calul pe bot. — Muta-te mai in fata. — Jon. care necheza de bun venit. Puff. — Bine. — Dar aici am stat intotdeauna. —f Oh.. Ceea ce ai facut.. se sumeti ea. El dezlega apoi friul §i i-1 dadu. fratii mei mi-au tot propus nume ca „Razbunatorul“ sau „Demonul“ . Tirziu.. Eu m-am razvratit un pic. Zimbetul ei se inclulci: — Nici nu §tiu cum a§ putea sa-ti multumesc. bine. Prea intuneric.. zimbi palid spre el. . Atunci eu ma cam due. putea $i ea sa faca acest lucru de nimic. Atunci cind l-am primit. a$a un poney micut §i pufos. Dupa tot ce facuse pentru ea in noaptea asta. pot cu adevarat. Vezi ceva rau In asta? — Puffy. rise ea.

ea nu mai trebuia sa lupte cu tentatia de a-§i indrepta ochii §i miinile catre pieptul lui gol. Cita lipsa de sensibilitate din partea ei! — Jon. Cealalta mina §i-o tinea pe picior. Daca voia sa faca ceva. in cu ib u lei. o facea. Cu toate astea. Si pentru ca el se afla acum in spate. perfect indreptafite. situatia se inrautatea intr-una! Dupa ce o purtase tot drumul. El mirii tare. dosul degetelor i se freca de coapsa ei in trapul vioi al calului. Era con$tienta ca acel brat nu trebuia sa se afle acolo. Altfel nu ar fi fost nici pe departe a§a de confortabil. Aproape ii p&rea rau ca nu se aflau decit la trei mile de New Wexford. Era bine sprijinita din toate directive.El o inconjura cu bratele. ti-e bine? Nu! El strinse din masele inainte de a scapa cuvintul. Uneori era cu adevarat cel mai eiiervant barbat. potrivindu-se cu el cum nici o alta femeie nu se . fara sa ia deloc in seama protestele ei — de altfel. ea nu putea sa nu recunoasca faptul ca tot ceea ce facuse el pina atunci fusese mai degraba placut. Acum era dintr-o data bucuroasa ca la plecare^ temindu-se ca fratii ei vor pleca fara ea. iar trupul ei se frecase de al lui la fiecare pas. ii lua friul dintre degete §i imboldi calul la drum. iar partea interioara a bratului i se odihnea lipita de trupul ei. Doamne. lasindu-se mai confortabil pe spate. El tinea friul in mina stinga. dar la urma urmelor Jon nu facea decit sa se asigure ca ea ajunge acasa in siguranta. iar ea nici macar nu observase. Ea se cuibarise a§a de bine intre coapsele lui. Picioarele lui lungi §i puternice erau lipite de ale ei §i ii putea simti muschii incordindu-se in timp ce mina calul. !§i inchipuise gre§it. nu mai pierduse timpul sa-$i in§eueze calul §i incalecase de-a dreptul. de parca il durea intens ceva. Poate ca totu$i fusese ranit in haosul din tabara. Se mi$ca. i§i inchipuise ca-i va fi u§or sa caiareasca in spatele ei. protejata §i aparata.

.. Era pentru mai multa siguranta. aa. peste $i imprejurul tuturor acelor locuri care ii pareau atit de minunate. „Tare“ . Era bine. Putea face asta. .. A fost o noapte lunga. Ea casca. Beth. El i§i strecura bratul in jurul taliei. El o strinse mai bine. atita timp cit ea nu incepea sa se intrebe ce este a§a de tare §i sta lipit de partea de jos a spatelui ei. — Numai un pic. o mina pe care ar putea sa o strecoare cu u§urinfa in sus. Era con§tient in mod acut ca acum avea o mina libera. — Obosit. — Dormi. — §i eu. zise repede. — Sint bine..® rfS a r* potrivise vreodata. completa in gind. mormai el.. — Stai bine? — Mm-hm. Te tin eu sa nu cazi. in jos..

iar lui ii venea greu sa o deranjeze. . Era de asemenea necesar sa ajunga la Ben Walters. Era curios de placuta con§tiinta faptului ca ea avea destula incredere in el pentru a i se abandona in timpul somnului. Se aflau in fata Tiparului Dansator. inainte ca povestea lui sa se raspindeasca prin companie. Ferestrele erau oblonite. A. El ar fi fost multumit sS stea acolo cu ea. dar §tia ca trebuie sa se intoarca la fort. In nebunia care domnea cind a plecat.(Eapttirlul 11 __^J2eth? ?opti el. de parca ocupantii dormeau pa§nici — sau lipseau cu tofii. incalzind-o cu trupul lui. iar buclele ei moi ii atinsera buzele C T m timp ce vorbea. lasind-o sa se odihneasca. iar locul era tacut. nimeni nu remarcase absenta lui. Jon simtise imediat ce trupul ei i se relaxase in brafe. dar nu stia cit timp va mai fi a§a.cum ajungeau la destinatie. tinarul soldat pe care il pocnise in cap. Ea dormea de cel putin zece minute.

unduirea lenta a trupului ei lipit de al s&u. Aluneca u§or jos de pe cal §i o lua in brate. Beth. Este doar la citiva pa§i.®tf S 5 U Putea conta pe faptul ca Livingston n'u va actiona precipitat. — Zau. care o vazuse pentru scurt timp in intuneric. — Sintem acasa. — Oh. Jon. — Acasa? Con§tienta dintr-o data de modul cum statea cuibarita §i de apropierea trupurilor. inainte ca ea sa aiba posibilitatea sa protesteze. ca o pisica eleganta care se treze§te dupa mofaiala de dupa-amiazS. iar Jon intentiona sa-i convinga sa nu o faca. sint sigura ca pot §chiopata pina in taverna. — Beth. Aceia care fusesera ran iti. Ea incepu sa-§i treaca piciorul peste gitul calului. — Mmm? se Intinse ea somnoroasa. il adusesera periculos de aproape de limita puterii lui d. un arc sinuos de mu§chi §i membre. El i§i strinse bratele in jurul ei: — Doar n-ai de gind sa-ncepi iarS§i discutia asta? . punind intre ei distanfa cea mai mare pe care o permitea pozijia lor pe cal. deranjafi sau jignifi de atac ar putea sa considere necesar sa cerceteze mai viguros. este timpul s& te scoli acum. Iar acum senzualitatea ei incon§tienta era deja mai mult decit putea suporta. spuse el mai insistent. — Stai acolo. Capitanul" n-ar da ordine bazate numai pe identificarea indoielnica a unei femei de catre un tinar aiurit.e autocontrol. Bennie i§i Indrepta brusc spatele. El strinse din dinfi. Din pacate. Jon nu era chiar a§a de sigur pe citiva dintre camarazii lui. impreuna cu ritmul calului. bine atunci.

— Lini§te§te-te. — Bennie! Slava Domnului.. Daca omul insista sa o mai poarte. mai bine sa-1 savureze in intregime.. — Pai sigur ca sintem. Ajuns in fata tavernei.. U§a ceda u§or. — Iar discuti! spuse el ameninfator. care arata uimitor de blond in contrast cu fata minjita.. abatute §i ingrijorate. adunati in jurul unei mese $i privind incruntafi in halbe. i§i propti spatele de u§a §i impin&e.. doar ca ti-am cerut deja mult prea mult in noaptea asta §i. La aparitia noilor veniti ridicara spre ei chipurile pleo§tite.. Jon ii retinuse numele tocmai pentru ca era a§a de diferit de ceilalti Jones-i. Acel frate slab ?i negricios era Brendan..— Nu. Ea inchise gura. ti-a luat a§a de mult sa te intorci! Unde ai fost? — Da. Inteleg ca §i voi sinteti cu totii teferi. observa Jon. In glasul barbatului se simtea o unda de amuzament. Nu era proasta. cine era ea ca sa se opuna? Mai ales cind o facea cu atita com p eten t. Din moment ce acesta era gestul cel mai romantic pe care il facuse vreodata un barbat fa{a de ea. Inauntru se aflau patru dintre fratii ei. Dar tu. ar fi interesant de §tiut asta. Elizabeth. Henry! Sint bine. — N-ai cerut. de§i toti aratau la fel — sari in picioare trintind scaunul pe care' statea. mi§cindu-se fara zgomot in balamalele ei bine unse. Taci acum. Taverna era iluminata de o singura lampa.. . Jon se intoarse. Henry i§i trecu o mina prin parul sau lung §i buclat. Macar de ar fi fost u§a pufin mai departe. sigur ca nu. este Bennie! Unui dintre ei — dintre cei mai tineri. — Dar Jon. iar el pa§i inauntru.

O b i s n u i t a ca ea sa fie cea care p o a rta de g rija . ce faci cu so r a m e a ? — O h. — Sa nu calci p e el. iji stngele ii ingh etase in vine. ea isi da d u d in tr. Jon o strin se m ai b in e :> i Ti a ru n c a o sc u rta p rivire Tncruntata. Sint sigura ca va trece Tn citeva zile. — A m Tnteles. — E ran it a. A c um observase. c a r e nu p u r t a p e el d e c i t b o c a n c i si o p e r e c h e de p a n ta lo n i Tmbracati la r e p e / e a l a . D egetele lui atinsera u. puternic si a r a t o s . U n d e n a ib a ai . — M a rog. p ra ctic a si d e s c u rc a r e a ta . care protejeaz/i. E a se mi:>ca p u t in . Isi ridica apoi privirea catre ea: — C u m e? — Nu doare prea tare. E ra o b i s n u i ta sa fie t rut at a ca o fiinta c a p a b il a .a cu blin dete pe o banca. poate ca ceilalti patru nu vor afla. Ng p u te a p lec a n ica ieri. punindu-i su. Doam ne! Je n a ta . ^ > i de t a n d r e te a Tngrijorata din ochii lui. s u b e s t i m a s e p i a c e r e a de a fi s u b ie c tu l a te n tie i a ltc u iv a . p e n tru a re m a r c a faptul c a s e ga se a in bratele lui Jon. — la a sc u lta a ic i. d o m n u l e l o c o te n e n t.o d a ta s e a m a c u m tr e b u i e sa fi aratat. sa luta ea cu o m is c a re v ig u ro as a. Era adusa "in tav e m a in bratele unui barbat m are. Se s im te a in ca lzita d e grija pe care i-o a rata.s pe s d n d u r a piciorul scrmtit. Era inutil. mTrti H e n r y . In p rim u l m o m e n t fu s e s e prea bucu.— B enn ie! re peta H e n ry av in d de asta d a ta in glas c o n s t e r n a r e in loc de usura re. D u m n e / e u l e ! C e v or c rede fratii ei?C 'u mila D o m n u lu i. i n c e r c in d sa-si p u n a p ic i o a re l e pe p a m i n t .ros v a /jn d-o --teafara $i s a n a to a s a . Jo n o d u s e pina la cea m ai a p r o p ia ta m as a si o a^e/. o r d o n a el. din d din u m eri pen tru a-*ji fa ce loc pe lTnga Jo n si a a ju n g e la B e n n ie .jor g l e / n a . indoin d m arginile bandajului im p ro v i/at.

pazindu-va sa nu faceti vreo prostie. $tia ca acfiunea fusese de Ia inceput ideea lui. In fond.. ceva — §i mi-am sucit glezna. In orice caz. Pe unui dintre oamenii lui. Probabil ca am intirziat prea mult linga tabara. incepu Henry pe un ton de scuza. Sa love§ti un soldat britanic pentru a ajuta un colonist. iar frustrarea rasun& clar in glasul lui. putea fi . Lovise pe cineva. — Cred ca-i o trasatura de familie. o adincitura. aproape. fara sa se grabeasca a-i domoli grija sau nedumerirea.. cind am caicat pe ceva — nu $tiu. — Capturata! — Ma rog. luindu-$i privirea de la fratele ei pentru a se uita cu seriozitate la Jon. — Trebuie sa $tii ca am fost capturata. — Bennie. — Bennie? Ea zimbi larg spre Henry. explica-mi tu ce s-a intimplat. nu? Trebuia sa plec mai devreme.. Ea se intoarse. sau am sa-1 bat pe bolovanul asta pina spune tot.. — Si cum ai scapat? — Jon.$ 7 * fost? Ce fi-a facut? Te-a lovit? Iar tu — se intoarse el catre Jon — unde dracu’ fi-e cama§a? — Glezna. — Dar. realizind in sfir§it ceea ce facuse pentru ea. zise ea dulce. cred ca ai avea tot atita succes ca §i la lupta cu braful. M-a prins un soldat chiar inainte sa ajung la carare. o groapa.. aproape ca reu§isem sa scap de soldat.. repeta el. Henry i§i increfi fruntea nedumerit: — Ce? — Pus caipasa in jurul gleznei'. — Oho. — Bennie.

— Dar el este un . pina nu-ti observa cineva absenta? In ciuda tonului lini§tit. dar pentru moment ajungea. Doar n-o sa mergi pe jos tot drumul inapoi. — Prieten. — E§ti sigur? — Da. — Dar. Mult de mers. — Exact. Nu m-a vazut. Henry.. §i apoi.. vocea lui Brendan avea un efect pe care tipetele celorlalti nu-1 avusesera. $i pe linga asta putea sa-1 puna in pericol.considerata tradare. ce s-a-ntimplat pina la urma? Rabdarea lui Henry trecuse de mult de limita. — Jon m-a salvat. Ia un cal! — Nu pot lua caluj tau. 15? . — Jon. Anglo. Stacojiu. nu-i un drum chiar a§a de lung. Ea $tia ca era mai mult decit atit. raspunse el de parca ii ghicise ingrijorarea. Jon dadu din cap: — Da. fu Bennie de acord. §i facuse asta pentru ea. fu Brendan de acord. Era impotriva a tot ce facuse el in ultimii ani. Nu poate. — De mers? protesta Bennie.. sugera Jon. — Prieten. va rog. Dusmanul.. Toate ii stateau pe buze lui Henry cind se intoarse pentru a se holba la Jon. — Ce? Cum? — Sint aici.. — MS descurc. teafara.— N-ar trebui sa te intorci. — Imi spune cineva $i mie.. Tunica ro$ie. Asta-i tot ce trebuie sa $tii.

acoperindu-i pe fratii ei $i restul incaperii. bine. Jon putea culege multe informatii dintr:o privire. aproape anormal de lini§tit. sigur. „Asta va fi cel mai greu de prostit“ . Afara este lumina §i {in minte drumul. Jon ar reu§i sa arunce o privire dincolo de aparente. Dupa ce petrecuse o mare parte a noptii lipita de trupul lui. nu destul pentru a trezi suspiciunea. Intrebarea e. Poate cu ceva mai mult timp pierdut $i citeva incercari. dar. gindi Jon. Trupul lui mare umplu cimpul ei vizual. Brendan era calm. sugera Jon. Am mai mers pe el de multe ori. Cu excepfia disputelor oca/ionale cu membrii familiei. Degetele. Aduci calul inapoi. El ii masa blind partea de jos a mu§chiului gambei. iar caidura degetelor patrunse u$or prin pantalonul cu care era . Brendan zimbi u§or. era intr-un fel uimita sa constate ca acea atingere u§oara avea asupra ei aproape acela§i efect. §i daca ?tia cu adevarat cineva ce este dincolo de acel comportament. — Da. Intorcind spatele lui Brendan $i celorlalti. — Ai putea veni cu mine. el se osteriea rareori sa insulte pe cineva. va gasi singur drumul inapoi. Este suficient sa eliberezi calul ?i sa-i dai o palma.i se plimbara peste bandaj. Totu§i Jon arata netulburat. frecindu-i u$or piciorul. §i in general prefera sa-$i tma parerile pentru el. Jon se intreba daca atitudinea lui lini§tita era vreodata tulburata de ceva. parea sa nu fie deloc surprins de evenimentele serii. Jon se apleca pentru a verifica inca o data bandajul. Era o privire rapida.Jon privi spre Brendan. 'dupa ani de practica. Brendan clatina u§or din cap: — Nu. dar ochii lui erau intunecaji de o inteligenfa calculata. vei face asta? — Brendan! Bennie era §ocata de rautatea lui.

Incendiul fusese stins in sfir§it. Zimbetul lui era minunat. Ofta. — Oricum trebuiau sa-i „zSreasca“ . — Da. Incepu sa-$i simta tot piciorul plutind u§or. iar In ochi ii sclipea amuzamentul: — Pastreaz-o. nu avea rost sa se lamenteze pentru lucruri inevi. A ta acum. Afara continua sa fie al naibii de frig nu parea ca se va incalzi curind. dar mai rSmineau o gramada de lucruri de facut pina dimineata. Hitchcock i§i incalzea degetele la un mic foe de tabara. Insu§i faptul ca tipa capitanul arata cit de suparat era. Durerea? Care durere? — Am s&-ti trimit cama$a inapoi. ii zareau santinelele. cSp’tane. v — Probabil c& fu un grup mic. Daca invafase ceva in cei peste treizeci de ani de armata. dar este un om de calitate §i nu se va injosi intr-atit incit sa fipe. care acum era lini§tita. Desigur. slaba speranfa sa gaseasca un cort cald in care sa se cuibareasca. tabile. O fi el in armata. — De ce n-au facut-o? 159 .( 3 ) n im i tEraitaioarB imbracata. De erau mai mulfi. Si chiar atunci. cu excepfia cazului in care tabara era gata sS-i fie distrusa de un atac.. era sa uite lucrurile trecute §i incheiate §i sa-§i vada de treburile actuale. Ofta. in general se mindrea cu tonul lui modulat §i aristocratic. — Ce dracu s-a intimplat? Sergentul Hitchcock tresari atunci cind strigatul capitanului rasuna in tabara. spuse ea.

Nu fusese niciodata dintre aceia care se sustrag de 1# datorie. El §tiuse din experienta ca mai devreme sau mai tirziu se va intimpla ceva. acum frigul. — Da. Caii au fost impra§tiati. Habar n-au ce u§or mori de nu bagi de seama. i$i prezenta Hitchcock raportul. Cred ca or apare §i ailalti miine. Ar trebui sa-i disciplinez mai sever. Hitchcock i§i indrepta tinuta cu mmdrie. Cel putin aveau destuia minte sa nu iasa chiar acum in calea capitanului. Privi apoi fumul care se rasucea ie§ind din raina$i{ele unei jumatafi din corturile taberei. iar. Acestea ar trebui sa fie motive suficient de puternice ca ei sa nu mai fie vreodata atit de neglijenti. I$i prev'enise soldatii. Ei bine. Am pierdut o 160 ^ . inghesuiala §i munca necesara pentru a face fortul locuibil vor fi pedeapsa lor. numarind pe degete. — Este mai putin decit merita. — Dubleaza posturile §i durata schimburilor. Livingston pa§ea incet in jurul focului. Coloni?tii erau impredictibili §i imprudenti. — Este misiunea ta sa-i inveti* sergent. Un om calm §i rational putea cu greu sa le prevada actiunile. dar s-au intors toti dp indata ce a fost stins focul — mai putin o pereche.— Cred c-au lasat-o mai moale. nu fufa niciodat’ in pericol. Poate ca a§a vor invata sa fie mai atenfi. — Ce pagube avem? — Nu a$a de mari cum par. sau nu-§i recunosc gre§elile. erau ca §i singuri. dom’le.ei nu avusesera atita minte incit sa-1 asculte. decreta capitanul Livingston. Le-a tot spus oamenilor lui sa nu se increada in calmul in§elator al regiunii. inclinati catre violenta §i mai mult decit doritori de a se expune pericolului pentru a face uz de ea. — Da. De§i erau afarS. cap’tane. Nimeni nu se apropia la mai putin de douazeci de yarzi de ei. cap’tane. A§tia mai tinerei nu fura niciodat’ la razboi.

SI mai rau e c-am pierdut a§a multa pulbere. numa’ de nu-ncepe razboiul in urmatoarele sapt&mini. dom’le. Au intrat in depozitul de alimente. Drace. Nu-i nimic. decit sa cerem sa ne mai trimita. da’ mai bun decit o groaza de locuri unde-am stat. avea tot dreptul sa fie a§a. Noroc ca oricum nu mai erau prea multe. de fapt capitanul arata chiar sictirit! Dupa parerea lui Hitchcock. — Ai idee cine a fost. Hitchcock? 161 Inimi tradatoare C. nu? — A§a-i. — Atunci nu-i nimic de facut.(Hraimioare gramada de cazarmament — corturi. N-avem ce face. N-o sa fie confortabil. Au varsat o gramada §’au otravit alte citeva. dar Hitchcock §tia din experienta ca cei de la comanda nu erau intotdeauna — §i In totalitate — rezonabili. Livingston se intoarse catre sergent §i Hitchcock fu izbit de focul atit de neobi§nuit din privirea capitanului. — Da. Suna destul de rezonabil. Nu-i gata. paturi s ’alte materiale — da’ ne putem muta imediat in fort. Dintre toate. La urma urmei. da-i aproape. Cu toate astea el nu se simtea demn de a comanda. O sa fim cam strimtorati pln-atunci. spuse Hitchcock §i se intrerupse. 11— 12 . ce credefi c-or sa faca? — Ar face bine sa nu incerce altceva decit sa ne trimita proviziile. Se pare ca nu a fost destul de bun ca sa ne spuna ca vom fi atacati in somn. I§i pierduse perucile. fir-ar s& fie. fara a avea ceva pe cap. — A§a deci. iar palariile nu se potriveau chiar bine fara peruca. ' Livingston ridica mina §i i§i indesa mai bine palaria pe cap. Intocme§te o lista cu toate cele necesare ?i am sa trimit raportul mline dimineata. privind in jur daca nu-i aude nimeni. §i cine §tie cind o veni. Cap’tane. Tre’ sa vina un nou transport saptamma viitoare. dar sergentul nu se a§tepta din partea capitanului s&-§i dea osteneala de-a se infuria. ei sint cei care au un informator atit de grozav. decit sa Inaintam un raport la comandament.

care este parerea ta despre acfiunea care ar trebui intreprinsa ca raspuns la acest atac nejustificat? — Pai. Sergentul strecura o privire catre capitan. . Numa’ sa tinem deschi§i ochii §i urechile §i. intrebindu-se daca va reactiona la asta. dom’le. lui ii cam placea fata.— Pai.. O vazu pa fata aia. sa-ncercati sa scoateti de la ea ce §tie. Da’ poate nu §tie nimica. — Da-i drumul. Poate doar se-ntilnea cu vr’un iubit. daca mai incearca vr’unu’ oarece. Sergentul ezita. In plus. nu vor scoate nimic folositor de la ea. Livingston lua de jos un bat lung §i scormoni focul. in special daca erau $i inruditi. pe cine. da. poa’sa ne spuna oarece. Afi putea retine fata sa-i punetf intrebari. nu puteau tortura o femeie. nedorind sa prezinte ceva ce nu putea concretiza.. Capitanul continua calm sa atfte focul. Se va folosi oare de prilej ca sa faca presiuni asupra ei? Dupa parerea lui Hitchcock. — Ce anume? — Nu ce. dom’le. Noo. inainte sa fi fost lo v itin cap . — Sergertt. cred c’aveti vr’o doua variante. capitanul parea chiar interesat de fata. A vazut-o fScind ceva? — Nu. Coloni^tii a§tia erau uniti. — Altceva? — Acu’ nu putem face nimica. omule! — Un soldat crede ca a vazut oarece. Aia pe ctire afi. Cea din familia Jones. — Ah. Cind a vazut-o prima oara. — Fata? — Aia din cri§ma.. cap’tane. la urma urmei. n-ar fi ajutat la mare lucru. Si. Numa’ se uita. mai ales fara dovezi serioase. s-avem grija sa-1 a§teptam de dat’asta.. Nu mi-a zis prea clar — dupa mine ii inca ame|it de cap. Dac’o luam tare.

— Care-i aia? Livingston d&du zlmbitor din cap: — Stiu unde se afla armele lor.. Poate spirit. — Vreau sS te ginde§ti foarte bine. rosti capitanul. — Ai vazut ceva? — A§a crezut. in timp ce-^i freca palmele una de cealalta.. Si totu§i. Vorbea cu glas egal §i plin de hotarire. — Da.. Capitanul ofta. — Te-ai ratacit.(Erafratoare — Da. Ai mai vazut §i altceva in afara de. spuse Livingston aruncind batul $i indreptindu-se. in timp ce locotenentul Leighton pa§ea stingaci spre ei. Crezut ca am vazut ceva in padure. — Walters a fost atacat in padure $i poate tu ai vazut ceva care sa ne ajute sa afiam cine I-a atacat.. — Capitane! Sergent! ii intrerupse o voce vioaie. — Jon. Am urmarit. — Fost aici la inceput. im piedicindu-se de citeva ori in intuneric. — Da’ cum. — Un spirit. N-am putut gasi multa vreme drumul inapoi.. — Cine era? — Nu §tiu. obicei pe care il adopta adesea atunci cind vorbea cu Leightoa. spiritul acela al tau? Unui dintre soldafi — cine era. repeta neincrezator capitanul. poate mai avem mea o optiune. locotenente.. Disparut in padure. Jonxladu din cap: — Atunci ratacit. Hitchcock inteleSe ca avea un plan. spuse Livingston frecindu-§i timplele. — Walters? A pajit ceva? 163 . Hitchcock? — Walters. Unde ai fost? Nu cred ca te-am vazut in toata agitatia asta. ridica Jon din umeri.

.. cu atit mai bine. — Da. Probabil tot spiritul. Iar el nu intrase in treaba asta ca sa puna l£>4 . ^ Tradatorul $tiuse desigur de micul raid. Nu voise sa-1 raneasca cu adevarat pe baiat. acolo unde intentionezi sa-ti petreci noaptea. nu cred ca mai ai cort. ' t — A§a sa faci. intari Livingston obosit. Cu cit disparea mai repede din ochii capitanului. — Iar spiritul!. ii in cortul medical. Silueta mare a lui Jon se pierdu im pleticindu-se in intuneric. Du-te citva timp sa spui pove§ti cu fantome. Jon. Am o poV este buna. Jon. Jon.. ce-ar fi sa te intorci frumos la. d om n u le.. Vad dac3 spiritul 1-a lovit rau. dar daca ar fi fost necesar pentru a o proteja pe Beth. dar nu s-ar fi oprit. Invafase cu multa vreme in urmS sS depa§easca asemenea trivialitati ca u$urarea §i regretul. — Poate m3 due la Walters. Contactul lui nu avea habar ca $tia ceva ce hotarise sa nu le spuna. sa asculti $i sa fii atent. — Sint chiar sigur ca ai. Jon i§i permise sa simta un scurt moment de u§urare. — Ah. §i puteai afla tot ce se intimpla in acest mic orSsel. — Nu vazut nimic. ar fi facut-o. nu. Ma rog. Tot ce trebuia facut era sa prive$ti. Nu fara un pic de regret.J& ustm W ag fla fo — Nu grav. Chiar crezusera baietii ca pot tine totul secret? Nimic din ce se intimpla in New Wexford nu fusese vreodata secret pentru el. La ce bun? Nu era ceva important — baiefi care se jucau de-a razboiul. Ala a ramas intreg. se precipita Hitchcock indreptindu-1 pe Jon in direcfia potrivita.

Dar ce ar putea face? Nu aveau cum sa afle vreodata §i chiar daca aflau. scuturindu-1 violent §i atragindu-$i o apostrofare vehementa. incerca sa opreasca acest conflict. Nu intenfiona sa-§i schimbe acum modul de a gindi. Deci pina la urma Ben nu-1 vazuse. I-a spus hii 165 . Jon banuise. atenfie! Nu vreau sa ne cada-n cap. sa nu devina mai grav. DacS el $i contactele lui nu erau de acord asupra caii celei mai potrivite de a realiza acest scop. dar nu era in intregime sigur. ei ar fi supSrafi daca ar §ti ca el a pastrat unele informafii. Oh. — Mi-a tras cineva o maciuca-n cap. el fusese intotdeauna in stare sS ia propriile decizii. aveau nevoie de ceea ce le dadea el. avu grija sa dea cu capul de cadrul cortului.. Era imbracat intr-o cama$a de noapte strinsa cu grija in jurul lui. ei bine. — Oh. Aud c3 ai fost ranit. A$a ca finuse aceste informafii numai pentru el. atunci cind Jori se apleca pentru a patrunde in cortul medical. se scuza Jon privind spre medicul cu fSlci ca de buldog. Cerul tocmai Tncepea sa capete acea culoare u§or palida care anunfa zorile. dar nu ranit serios. existase o doza de rise.3m m i Tn primejdie pe cineva cunoscut. Tinarul deschise ochii. Intrind. spuse Jon ingenunchind linga patul de campanie. — Imi pare rau. Lumina slabs a felinarului ii lSsa fafa in umbra §i arata cam bolnav. finlndu-§i la timpla o punga cu gheafa. — Cine? ^ — Nu $t’u. — Hei. — Ben. Bennie Walters era intins pe un pat de campanie. intr-un coif al cortului.

— Poate nu-i prea sigur? il ajuta Jon cu o sugestie. De fapt nu am lasat-o sa scape. — Mda. — Ai vreo idee? — Foarte probabil vreun prieten de-al femeii aleia. Avem noi grija sa le piarS de tot chefu’ sa mai vina pe linga tabara. Ea $i fratii ei trebuie sS fi pus focul. Le zici ca ai prins un spion? — Pai. De§i nu s-ar zice ca are de gind sa faca mare lucru in legatura cu asta. facu Ben foindu-se §i aranjindu-§i pe cap punga cu gheata.. spuse Ben cintarind o clipa cuvintele. nu? . ei? — Poate. poate ca nu spiona. — Mmm. Nici cap’tanul n-o sa se supere daca te apuci sa iei oamenii la intrebari fara ordin. . De fapt. facu Jon batind cu degetele in patura aspra de lina care era intinsa peste patul de campanie. — Femeie? — Una din familia Jones. Numai pe ea. — I-ai vazut? — Nu. Am fost atacat. La urma urmei e vorba de capultau. nu-i las eu sa scape a$a u§or. Spus capitan? — Da.. — Sigur. — Sigur ca da. — Ba da! Dupa mine cap’tanul s-a cam inmuiat. Dar am prins-o. — Ce ai de gind sa faci? — Le zic eu la ni§te amici de-ai mei. Amicii or sa-nteleaga. O sa-nteleagS. — Le zici amicilor ca ti-a scapat fata. — Oh. i-am spus capitanului. daca pot. Nici o fata nu poa’ sa ma faca praf. — Mda. Ei bine. din ora§. protesta el.Beth ca este sigur numai pentru ca ea sa nu fie prea ingrijorata la gindul ca el va fi descoperit. — A vazut cineva? Poate te-a lovit fata. — Nici gind. Nici macar uria§a aia.

dar reu§ise sa o rezolve. In mod cert. Nu era treaba lui. Mai obosit decit isi amintea sa fi fost vreodata. nici nu-§i pusese problema sa actioneze in favoarea lor. — De ce? Du-te $i pedepse$te fata care te-a lovit. nu? Jon pSrasi in graba cortul inainte ca lui Ben sa-i vina din nou ideea sa se razbune. nu intra in misiunea pe care o avea de indeplinit. nu simtise niciodata nici cel mai slab indemn sS-i ajute pe imprudentii prin§i de evenimente. sS sic!i fetele. Ben se incrunta: — Poate ca. un gentleman! Ben inchise ochii: — Sint.— Sigur. pin’ la urma. Ea nu mi-a facut nimica. Daca ar fi fost in toate mintile nu s-ar fi bagat in aceasta incurcatura. El nu lasase absolut niciodata — pina sa intre in povestea asta — emotiile sa stea in calea misiunii lui. Beth era acasa. Privea evenimentele care se desfa§urau in jurul sau cu un dezinteres deta§at. §i. se tiri intr-o caruta de aprovizionare aflata in apropiere. §i tocmai se incheia una dintre cele mai lungi nopti din viata lui. fir-ar sa fie. §i se parea ca nu va fi luata curind la intrebari. — Ah. Slava Domnului. pentru indepartarea rama^ifelor incendiului. §i in mod sigur nu sa-§i puna in primejdie acoperirea. nu-i trecuse pina acum prin minte ca ceea ce facuse era complet inutil. facind pe cavalerul ratacitor cu o colonista. — Nu pot umbla a§a. Sarcina lui era pur §i simplu sa adune informatii. Fusese o situatie cam riscanta. De aceasta data insa nici macar o clipa nu ii trecuse prin minte sa faca altfel. sperind sa apuce vreo doua ceasuri de somn inainte ca cineva sS il gaseasca §i sa-1 trimita la munca. . care era absolut esential pentru eficienta lui. de data asta o s-o las balta. teafara §i in siguranta. totul a 'mers.

dupa cum se zbateau prin z&pad& brate §i picioare de-a valma. Copiii {ipau. Nu puteau fi decit vreo jumatate de duzina. Singura exceptfe era o fetita ca un morcov. Generatia urmatoare de Jones-i sigur §tia cum sa se distreze. El !§i facu loc printre copiii care se trlnteau §i se urmSreau pe spatiul liber din fata casei. san&to§i §i cu obrajii ro$ii. Nu pareau deloc intimidati de faptul cS in m ijlocul lor se afla un ofifer britanic. Erau prea ocupati sS-$i burdu$easca unui altuia fetele cu z&pada. Zulufi ro§ii se iveau de sub cSciulita ei cro§etata. Toti erau baieti. cu parul blond.G L & p ita lu l 1 2 l i o n auzi zgomotele casei Jones inainte de a ajunge acolo. de$i pareau mai multi. fie ca se omoara unui pe celalalt. strigau. cu figura familiars. §i trupuri de-un cot se rostogoleau pfna la picioarele lui Jon. rideau $i pareau fie ca se distreaza bine. care bombarda eficient cu bulg&ri de zapada pe unui'dintre cei mai mari baieti. chiuiau. .

Ce faci aici? El se lasa pe vine. — Multumesc. foarte bine.<3Jm m t '©rafrainarc Fetita arunca inca un bulgare. nu erau tocmai prieteno$i. . Cit timp vorbise. Am venit sa. vor lua cindva proportiile pe care le aveau cele ale parintilor. da. — Da. — S-o vezi pe Bennie.Ce? — Scuza-ma. dar de data asta baiatul reu§i sa se apiece la timp. Nu pot merge acum sa vad pisicuta. iar sclipirea atot§tiutoare din ochii ei o fScea sa para mult mai mare decit era. il intrerupse ea hotarita. — Tjas&tura de familie. Chiar daca nu se aratau complet ostili.. — Un cadou de Craciun? intreba ea fericita. — Jon! striga ea cind il vazu. de§i se cam ingra§a. iar bulg&rele ateriza inofensiv la picioarele lui Jon. — Trebuie sa-i dau ceva. finind barbiile incapatinate inainte §i brafele incruci§ate peste piepturile micufe care.. Jon era sigur. baiefii reu§iser& sa-1 inconjoare tofi §ase. nu-i a§a? Sarah strSlucea ca un banuf nou de arama. Ce-Ji face pisicufa? — Oh. iar el se intreba ce-$i inchipuiau ca-i pot face. cu o precizie m ortal. spuse el §i pomira catre u§a casei. pentru a ajunge la inaitimea ochilor e i . Sarah. . Ai vrea sa vii s-o vezi? Jon privi in jur.. ii spuse el. — Un cadou? — Ei bine. nu? mormai el in barba. — Sarah. — v Sa §tii ca bunicul nu se va bucura sa te vada. — De unde §tii? Iti place de ea. spuse ea zimbind. Mama zice ca-i dau prea mult lapte. Ea i§i strecura mina intr-a lui: — T e d u cla ea .

Nu-i destul ca voi „anglo“ trebuie sa va bagafi nasul in treburile §i comunitatile noastre? N-o sa intri $i in casa mea. in noaptea in care §i-a scrintit glezna. afi§ind pe fata un zimbet. „Iara§i?“ gemu Jon aproape cu glas tare. Ce-i datorati unei tunici ro§ii? — El a. — Ce? striga Cad §i incepu sa se tnro§easca de furie. datori. — Buna. In vizita la Beth. nu va fipa prea mult la tine. cit §i sufrageria din dreapta. — In vizita la Beth? N ici gind.. solnife §i sosiere de argint lustruite. daca sint eu acolo. Salonul era insS plin cu barbafi masivi §i blonzi. CrSciun fericit! — Ce caufi aici? tuna Cad. — A salvat-o! De la ce? — Pai.— Nu? — Nu.. care in clipa in care-1. ce a§teptau sa fie aranjate. In casa. Nu vei. Jon presupuse ca erau in spate. hm. De ce a§ face una ca asta? — li sintem intr-un fel. tata? facu George ezitind. raspunse ea fop&ind pe linga el §i tragind cu ochiul printre gene. * Nu se vedea nici o femeie. — Ce? se intoarse Cad spre fiul lui. — Aa. .. la bucatarie.a salvat-o pe Bennie. zarira pe Jon abandonara halbele din care sorbeau $i sarira tofi in picioare. spuse cu greu George. Poate ca ar trebui sa-1 la§i sa ramina.. Pe fefele de masa imaculate se gSseau zaharnife... Totu§i. atit salonul din stinga. Avea dreptate.... erau pline^cu mese lungi. — Aa..

’ . In fond este o problema de familie. — Tine! Bea asta. — Ramii la prinz. Jon statea rezemat de un perete §i sorbea ultima Tnghititura de bautura cind auzi vocea lui Cad care venea sa-1 ia. El a stat pe un scaun intr-un colt al salonului §i a baut din berea grozava pe care i-o tot ofereau. Vin sa te iau cind sintem gata. cu excepfia momentului 171 . Se intoarse apoi pe calciie §i reveni in salon pentru a afla intreaga poveste de la fiii sai. Era cea maj buna marfa pe care o gustase vreodata. hotarit lucru. se opri §i privi spre Jon. Tacu §i arunca apoi o privire semnificativa catre Jon. Se gindea ca. comanda el $i pa§i mindru spre salon. iasindu-1 pe Jon sa-1 urmeze. Mobilierul era masiv. Cad intra. zdravan. se amesteca Brendan calm. daca se pot obfine asemenea bunatafi. Poate ca ar trebui ca aceasta discufie sa mai a$tepte pina cind nu vom mai avea vizitatori.< 3 Jntmt '(Eraitaioare — A fost §i el acolo !n noaptea aia? Nebunilof! Cum a{i putut fi atit de neatenfi? urla Cad. in sufragerie. Se simfea ciudat de confortabil aici. Puteafi fi tofi. spunea el. — Nu-mi vine sa cred ca am sa stau in ziua de Craciun la masa mea cu un blestemat de stacojiu prostanac. — Vino. spuse Cad apucTndu-1 pe Jon de mina §i tragindu-1 repede dincolo de hoi. spuse el punind in miinile lui Jon burduful de piele plin ochi cu bere tare. Cad dispSru apoi in camera din spate §i reapSru indata ducind un burduf enorm. — Tata. Poti a§tepta aici. Nimeni nu parea sa-i dea prea multa atenfie. posesia unei taverne ofera ceva avantaje.. facut pentru barbati solizi $i grei. Jon n-a vazut-o pe Beth pina cind au fost gata sa se a$eze la masa..

dar mama avea treaba cu mine la bucatarie. mare $i 172 . El zimbi: — Frumos. Jon avea In mod clar impresia ca ei se simfeau bine. Ea rise incet. de ordin filozofic. de$i planuise sa foloseasca restul timpului pentru a incerca s&-i infeleaga mai bine pe ace§ti Jones-i. Parea sa fie foarte putin loc pentru individualitate. — BunS. rostit de ea. — Nu-fi face griji. tinind-o in brate la pieptul lui gol. Nu am putut pleca pina acum. Privi apoi in jos spre masa: — Ma bucur ca e§ti aici. Tata are intotdeauna bere buna. sa-§i cunoasca locul §i sa se comporte corespunzator acestui loc. constats*ca familia lui Beth continua sa-1 intrige la fel de mult. Jon. Abia ii venea sa creada ca Jon era acum aici. impunea membrilor ei sa-§i vada de ale lor. pentru dezacorduri minore care explodau in certuri distractive. trezindu-se a$ezat pe o banca alaturi de Beth.. murmura ea blind §i el se intreba de ce. dar nu §i pentru diferende substantiate. arme §i bere. — S-au purtat frumos cu tine? intreba ea ingrijorata. avind grija de ea. — Da. iar de vreo doua ori aproape s-au luat la bataie. Ce familie ciudata. Atunci cind s-au adunat la masa el a fost intr-un fel surprins. aceea care il facuse sa se gindeasca la poieiii din adincul padurii $i la comori ascunse. Ea purta din nou rochia verde. Discutau intre ei despre vinat. dar §i pretentioasa. Era ffirci indoiala o familie iubitoare. Sarcina lui de astazi ii va lua numai un moment sau doua §i.J & U 8 3 tt M a g y ittfo cind s-a impiedicat de un scaunel. Mi-au zis ca e§ti aici. — §i eu. Ce-{i face glezna? Chipul ei se aprinse in timp ce-§i amintea cum o purtase prin padure.. numele lui suna altfel decit spus de oricine altcineva. Buna bere. da. Imi pare rau.

Jon minca putin §i vorbi $i mai putin. pandi§panuri. cu o eficienta buna pentru afaceri. Cad puse brusc jos cana de bere: — Samincam! Mmcarea acoperea fiecare inch al mesei lungi: platouri metalice uria§e cu friptura de pore §i rata. Scoase apoi virful limbii $i linse o firimitura din ^ 1 7 3 '^ .grozav alaturi de ea. Beth ii umplu lui Jon talerul. punindu-i citeva bucati din fiecare fel. crap umplut. De§i mai tacuta decit restul familiei. apoi facu $i pentru ea acela§i lucru. privindu-§i gazdele care reu$eau nu numai sa poarte o conversatie alerta. cozonaci. Adam minca mai mult decit orice persoana pe care Jon o vazuse vreodata mincind §i reu§ind apoi sa se mai $i mi§te. — Mai bine. Ea mu§ca incet din tarta cu mere uscate $i inchise ochii extaziata. §i totu§i se simtea ciudat. budinci. este numai pentru ca m-ai ingrijit a§a de bine. la care statea restul familiei. — Cu placere. Jon. erau plini de nedisimulata grija. Pe el nu paru sa-1 ingreuneze deloc. care era in mod clar un lucru obi§nuit. Daca sint teafara. Jon avea impresia ca este destula mincare pentru a hrani jumatate din compania lui §i §tia ca la fel era si pe celelalte doua mese. $i placinte. de un albastru palid. cornulete. iar acum ma mai supSra doar daca ma las prea tare pe picior. dar la fel de*mult ca oricare dintre fratii ei — exceptfndu-1 pe Adam — cu o placere senzuala §i incon^tienta care aproape il innebunea pe Jon. §i nimeni nu clipi macar la acest fenomen. tarte. Multumesc. stind linga el fara sa -1 atinga. . placmta cu carne de pui. Beth minca delicat. jeleuri si o jumatate de duzina de feluri de legume. spuse ea privind In sus spre el: ochii lui somnoro§i. inclusiv un intreg dovleac copt. dar §i sa faca sa dispara fiecare bucatica de mincare . N-am calcat pe ea vreo doua zile. In capul mesei. Masa fu urmata de o serie la fel de ampia de creme.

— Elizabeth. spuse mustrator mama ei. §tia ca mama ei o urmarea cu atentie. Bennie se a§tepta sa auda mai tirziu despre „prietenia nepotrivita“. las-o sa manince. — Imi pare rau. — Oh. u§or. — Destul de bine. cum merg lucrurile la fort? Jon plimba prin castron o lingura de papana§i. Mary. — Deci.sti pe cineva cum maninca? Ar fi dorit ca el sa fi fost cei care provoaca expresiile ce se perindau pe chipul ei. iar Jon trebui sa se Iupte cu indemnul de a se apleca $i a gus'ta §i el. Auzit doar ceva de munitie.i ^ a s % tv colful gurii. Oare cum de nu §tiuse pina acum ca poate fi a§a de incitant sa prive. care se mi$ca gura ei — incet. spuse Cad. §tii doar ca o lady trebuie sa manlnce putin. mama. Invirtind de colo-colo mincarea prin taler. spuse Jon $tergindu-§i de pe barbie un strop de crema. — Bunele maniere sint bune maniere. seducator. Cad intreba nepasator: — Ai idee ce s-a intimplat? Stii cine a produs incendiul? — Nu. Jon. — Deci capitanul Livingston nu va mai face investigafii? — Nu §t’u. Mutat in fort dupa foe. Iar modul in. il ispitea atit de u$or sa $i-o imagineze facind cu el toate acele gesturi. asta-i tot. 174 ^ . de§i parea sa fi acceptat explica{ia lui Cad’despre prezenta lui Jon — ca incearca sa scoata de la el informatii — Mary fusese banuitoare §ii atenta la Jon pe toata durata m esei. Cad. El ridica din umeri. Este o fata sanatoasS. Toti prea tulburati. Bennie lasa jos lingurita. altii altceva. mult de munca. Trebuie sa-§i menfina puterile. Unii crezut ca vazut ceva. Totu$i. inchizindu-se delicat in jurul unei lingurite sau ciugulind gratios dintr-o prajitura — Doamne.

. §i din nou la ea. repeta el foindu-se cu stingacie de pe un picior pe celalalt. Da. arme. Mersera tacuti prin curtea tavernei. Bucuroasa de atmosfera placuta. mama. Vintul le arunca virtejuri de zapada in jurul picioarelor. El nu p&rea sa §tie prea bine ce sa faca. Poate. Cred ca ascunse mai bine data viitoare. se oferi Bennie. pe care $i-o facuse pentru a-§i inlocui mantaua pierduta in noaptea raidului. ca o ceafa mi§catoare. doamna. — Iti multumesc ca ai venit sa te interesezi de mine. Bennie se infasura mai bine in noua ei mantie. pina la grajduri. il arunca pe mas a $i se ridica. In drum spre ie§ire. in timp ce Jon o urma inauntru. tinind un pumn strins. MS bucur ca ti-e mai bine. spuse ea. ea i$i cobori gluga.si el se apleca inainte: — Munitie? Jon dadu din cap §i incerca sa vorbeasca cu gura plina de dulciuri. Mai bine pleci pinS nu se face $i mai frig. — Da. Jon goli restul de desert din taler. Se mi§ca de colo-colo. §coala. spuse Mary pe un ton de avertizare. Bennie pleca sa-$i ia mantia inainte ca mama ei' sa poata obiecta. apoi la tavan. — Poate. poate. — Brr. — Ma-ntorc indata..'"privind intii la ea. IP 175 . se face frig afara. raspunse Cad. Acum tre’sa plec. inauntru era liniste §i intuneric. Jon se opri sa-i spuna la revedere lui Sarah. — Elizabeth. Afara vintul §uiera ascutit. Grajdui era calduros si mirosea a cai $i fin. nu §tiu. repeta el ginditor. — Buna masa.Lingura lui Cad zdrfingani pe masa . — Frig. Era o zi foarte geroasa. — Te conduc pina la grajduri.. — Munitie. — Ei. I§i mototoli apoi Servetul de pinza.

Simtea ca se clatina. El ii aduses^ un cadou. el intinse mina §i ridica partea de jos a §iragului. marturisi el. dar sint calde! Pai. aa. Incet. — Da-mi voie. Era fascinata de imaginea acelora§i sfere lustruite §i laptoase care acum se odihneau pe pielea ei. pe care le vedea cu ochii . ~ ° h. picaturi de»filde§ neted care se adunara in palma ei. alunecindu§or atunci cind i§i mi§ca gitul. dar nu se putea opri. Margelele se scursera in jos. iar ea simfi margelele furi§andu-se in jos. — Sa nu le pierd. — Eu? Ea i$i facu palmele cau§ dedesubtul mlinii lui. §iruri continue de sclipiri. luind margelele din mina ei. Margelele erau matasoase §i calde pe pielea ei. le-am purtat eu. spuse el $i.— A$a. Ochii lui erau foarte albastri. — Ce-i asta? — Cadou. scurgindu-se pe curbele sinilor §i oprindu-se in despicatura dintre ei. sopti el. Un cadou. Le-am purtat aici... cu §iragul in mina. strecurindu-i-o sub decolteu. cu acea blindete rara §i nesf!r$ita care parea a$a de mult sS fie o parte din el. Ramase fara glas. facu el semn spre git. Pentru tine. Ea nu se putea hotari sS se mi§te. — Ce? . i le trecu peste cap. . Mi$c&rile lui erau foarte atente. In sfirsit. iar el desfacu pumnul. — O. Ea se clatina.. la fel ca §i cople$itoarea lui statura §i putere. raspunse el §i nu facu nici o mi§care pentru a-§i pregati calul de plecare.— Da.. el intinse brusc pumnul: — Tine! — Ce? — Pentru tine. uitindu-se pierduta la el.

— Trebuie sa plec. dar asta-i dadea puterea de a pleca fara sa o atinga. Oh. $tia ca ea crede ca se refera la acea seafra. el visa la margele care se odihnesc sub corset. §i chiar numai atit facea sa scada lumina din ochii ei caprui. — Pentru muzica. §i se ruga sa aiba macar §ansa de a o face. rosti el cu dificultate. — Pot sa mai revin pentru muzica? Ea zimbi. Mai mult decit ii permitea viata lui. cit va dura pina sa se prabu§easca totul. Iar el §tia — simfea — ca va pleca. sa ramina mai mult decit i-o cereau ordinele. — Sint in semn de multumire. O vioara care. singur cu ea in grajd. Nu mai avea nimic de aflat de aici. iar acum o atingeau pe ea. Regreta. atunci cind va sosi timpul. Pentru muzica. sclipind pe pielea ei. iar curbele moi §i imbietoare ale buzelor ei contrastau in mod ciudat cu unghiurile prelungi ale trasaturilor. Macar daca ar putea sa ramina. sau trei. cu vintul urlind afara §i cu intreaga ei familie la numai citiva pa§i. era sigur. El se intreba cum ar arata daca i-ar spune adio pentru totdeauna. in ce mcurcatura se afla! I§i facuse datoria. — Presupun ca trebuie. In loc sa piece. dupa ce el va fi plecat. va suna dureros de singuratica. sa-$i strecoare degetele de-a lungul drumului pe care l-au marcat. El le atinsese. — Pentru ce? Eu i{i sint datoare. mai mult decit o luna sau doua. — Da. Vintul care urla afara deveni vaietul insingurat al unei viori. mai mult decit dura misiunea lui. $i totu$i statea mea pe loc. .mintii stralucind pe bronzul neted al trupului lui. Doamne. se gindea cum ar fi sa le urmeze.

-britanicii au intrat In t^ N e w Wexford. erau lmpra§tiati $i nedisciplinafi. era deja plina de coloni§ti.dEapttnluI 13 ‘ jjTTa doua saptamini dupa Craciun. care unibla dupa iepuri prin Skinny Creek. Au reu^it. Pina cind apa s-a oprit din sfiriit. adunind fiecare barbat care era destul de virstnic pentru a trage cu arma $i destul de tinar pentru a putea merge. din care tocmai facea un zavor de u§a. . iar unii luasera pozitii ciudate pe dupS garduri sau copaci $i in interiorul caselor. ci alertau cetafenii. el era deja la Tiparul Dansator. Clopotele bisericii rasunara in tot ora§ul. dind buzna in fierSria tatalui sau. A alergat pina in ora§ §i a inceput sa strige. chemindu-i la arme. dangate puternice. Pina cind au ajuns britanicii in piafa ora§ului. scofindu-§i muschetele prin ferestre. rasunatoare. Primul care i-a vazut 'yenind a fost Adam-junior. Nu aveau uniforme curate §i bine croite. Adam a aruncat intr-un hirdau cu apa rece bucata de fier inro?it. cafe nu chemau la rugaciune.

— Zau? Deci voi trata cu un alt Jones? Ce noroc! Este uimitor cum tot apar copiii a$tia ai tai. Cad se incrunta: — Nu mai sint capitan. Din fericire eu mai am inca mulfi ani pina cind voi deveni inutil. fata m fata cu linia de coloni^ti care se intindea de la cladirea $colii pina la biserica. i§i prinse miinile la spate $i i§i lasa comod greutatea pe calciie. 179 . una dintre acele zile pure de iarna cind soarele straluce$te orbitor pe zapada curata.. facind chipul cu trasaturi ?terse sa para aproape palid.3 ntmt (Erafrataare Era o zi limpede. Peruca pretentioasa a lui Livingston era pudrata $i arata aproape la fei de alba ca zapada. Oricum. sint sigur ca intelepciunea ta va fi de neinlocuit. Oare ce voise sa spuna cu asta? Cad presupunea ca daca baiefii lui ar fi fost arestati pentru atacul asupra taberei britanice. . — Desigur. capitane Jones. — Acum este capitan fiul meu. Cad strinse din dinfi. inalt $i foarte autoritar. ne intilnim din nou.»re un stacojiu violent ce parea o balta de singe proaspat pe albul zapezii imaculate. Ti-ai pierdut postul? Ce pacat! — M-am retras! De buna voie. facu Livingston ridicind o sprinceana. Subtire. Capitanul asta se dovedea pina la urma total imprevizibil. Mare pacat. raspunse el prudent. Capitanul departa picioarele. Capitanul Livingston i$i opri brusc oamenii in centrul pietei. acest lucru trebuia sa se fi intlmplat pina acum. ' — Sintem o familie mare. Tunica sa ro?ie ie$ea puternic in evidenta. — Oh.'nu? Cad il privi cu atentie pe ofiter. — Deci. plescai injelegator capitanul. capitanul pa^i incet inainte pentru a-1 infrunta pe Cadwallader Jones. o pat. Atitudinea lui relaxata era in contrast total cu starea de alerta a soldatilor lui.

mtr-adevar. Tu e$ti cel cu A. Cred ca ai auzit ca acum citeva saptamini am avut. — Nu am intentia sa las actiunea far& raspuns. nu-ti voi permite sa o faci fara do vezi clare. continua Livingston oftind adinc.. Banuiesc ca nu ai crede ca astazi am simtit pur §i simplu nevoia unui exercitiu. — Te afli aici pentru a aresta pe cineva? Pentru ca daca-i a§a. Nu im i voi pierde timpul facind cercetari pentru a gasi pe cineva>fara importanta. Livingston incuviinta din cap: — Cum dore$ti. — Ce cautam aici? repeta Livingston cu o figura ofensata.— Da.. Dar Livingston doar dadu nepasator din mina: — Nu.. §tii doar. mici neplaceri. nu? — Nu.. admise Adam. Ma rog. la comanda? — Eu sint. hm. acesta este districtul meu! Trebuie sa-1 supraveghez. capitane. Adam ii arunca o privire care ii facea de obicei pe ceilalti sa-i dispara din cale ca $oarecii la strigatul bufnitei.. Trebuia sa-mi fi dat seama. pa$i Adam inainte. Henry $i Isaac schimbara zimbete rapide in spatele lui Adam. care dintre ei este acum. deloc. tinindu-§i drepti umerii lui largi. nu? Cred ca Adam. spuse Adam incruci§indu-§i bratele masive peste piept. Pai cum.. nu. — Atunci ce vrei? . — Cu intreaga companie? — Asta este. — Desigur. — Poti sa-mi spui capitanul Jones. — Bine. — Poate ca am auzit ceva despre asta. — Ce cautati aici? intreba Adam.

— Deci a§a stau lucrurile? ' — Da. Cu o singura mi§care. vom perchezitiona ora§ul. — Nu veti face! Livingston se uita lung pentru o clipa la Adam. Este o nebunie. omule! spuse Adam cu disperare. — Astea sint caminele noastre. Armele sclipira. este o adevarata surpriza. — Mda. Avem tot dreptul sa ne aparam caminele! .® r fX a r i — Nu voi permite detinerea de munitii ilegale in districtul meu. nu? In orice caz. — Pacat. spuse el $i pa$i inapoi. A§ dori sa nu se intimple astazi. — Munifii ilegale? clatina Adam din cap. — Sus! comanda acesta. Dar vom face perchezitie. lovindu-se u§or cu degetele peste coapsa. Capitanul zimbi u§or: — Bine. — Am putea muri cu tofii. — Este datorie. Mi-am instruit desigur oamenii sa umble cu grija. spuse Livingston calm. tofi soldafii britanici i§i ridicara muschetele la umar. negre $i rauvoitoare in lumina stralucitoare a soarelui. Jones. Doar nu vrei sa ne luptam pentru ca sa ne perchezitionezi casele. dind din cap catre sergent. — Fiji gata! — A§teptati! striga Adam in timp ce oamenii din spatele lui se grabeau sa-§i pregateasca propriile lor arme. dar asta depiride de tine. — Nu va vom permite sa perchezitionati proprietatile particulare. gurile lor cascate parind sa finteasca direct spre piepturile coloni§tilor. Nu am cuno§tinta de a$a ceva. — Vom muri cu tofii.

pentru a hotari ce este bine. Cad schimba o privire rapida cu fiul lui. — Alege. membrii milifiei locale is?i permisera mici zimbete. — Bine. Dar fusese atit de putin timp pentru'a se pregSti. dadu Livingston ginditor din cap. unde statea de luni de zile. Poti incerca sa scotoce$ti. $tia ca oamenii lui vor lupta bine $i din greu. De unde putea sa §tie? Pierdusera doua zile incheiate. iji Domnul sa ne ajute pe toti. De^i muschetele care tinteau catre piepturile lor nu-i lasau sa se relaxeze complet. Avea nevoie de timp! Timp pentru a gindi. deoarece Cad pretindea ca britanicii ar putea sa §tie . la biserica. pentru a infelege cum e mai bine. pentru a vorbi cu ceilalti barbati. Coloni$tii incepura din nou sa respire. Era a lui Cad. — Bine atunci. daca le-o cere. spuse el lini?tit. va vom da voie sa cautati intr-un loc. — Biserica! Zimbetele coloni^tilor disparura brusc. Poate ca totu^i mai era o $ansa. Daca pot alege liber. — Poate ca. Simti o mina pe umarul lui. parind ca studiaza cladirile care margineau perimetrul pietei. Adam incepu sa simta sudoarea scurgindu-i-se pe spate.— Nu este nevoie de aparare. Nu atacSm — inca. — Conteaza? intreba Livingston. Livingston se invirti ginditor de jur imprejur. §i nu avea deloc. daca ne lasafi in pace caminele. spuse Cad incet. Noi va vom opri. s-ar putea sa fiu satisfacut. Unui singur. $i percepu frica $i tensiunea ceJorlalti coloni$ti. — Unde vrei sa cautati? se adresa acesta capitanului. — Asta se poate. ordona el. Dorim numai sa aruncam o privire. transferind stocul de la §coaia. Livingston nu avea cum sa aleaga locul corect. Trebuia sa ia o decizie. indata dupa Craciun.

mica. alaturi de un numar egal de coloni§ti admi§i pentru a-i „supraveghea“ abia mcSpusera in Prima Biserica C ongregation al din New Wexford.proiectlnd pete albastre. Cad §opti o rugadune de multumire. Cadwallader pa§i inainte: — Lasa-i sa caute. Henry. — Nu se poate! ti§ni Henry grSbindu-se sa ajunga linga Adam. Era o biserica simpla. uit!ndu-se pe sub band. §i a urii. pentru ca socrul lui nu mai era in viaja sa vada invazia din biserica lui. Nu putefi pingari biserica! — U§urel. dupa masa pentru biblie. cu vitraliu.ffirfbStoart despre ascunzatoare. trebuia sa recunoascS. §i uite ca tunicile ro$ii se indreptau spre locul sacru. Erau foarte eficienfi. Unica fereastra. Un loc bun pentru a-1 venera pe Dumnezeu. protesta Henry din nou. spuse Adam domol. — Dar nu se poate! — Ei? fScu capitanul Livingston mclinindu-§i capul. Militarii mi$unau prin cladire. Lumina soarelui se strecura prin geamurile colorate. Era un loc potrivit pentru reculegere. verzi §i ro$ii pe podeaua lustruita. spre ascunzi$ul presupus sigur. * Iar acum era profanat de prezenta barbatilor cu arme. Mergem? Sau preferati pina la urma sa luptatf? — Nu se poate. Intreaga companie de soldatf britanici. era mindria §i bucuria ora§ului. primitoare §i respectabila. Soldatii mi§unau prin toata biserica precum furnicile pe o picatura de miere. iar tunicile lor ro§ii straluceau aproape vesel pe linga lemnul mohorit §i zidurile albe. ^ 1 8 3 ^ .

In citeva secunde ei scoasera una dintre scindurile podelei. Capitanul Livingston se uita in groapa intunecata care fusese rapid deschisa in podeaua neteda §i lucioasa a bisericii. — Dar este! Capitanul i§i puse mina pe cap pentru a tine peruca. — Capitane? striga un soldat tinar. — Goala. Un fascicol de lumina se strecura printr-o lucama. — Am gasit ceva. este o groapa dedesubt. plimbindu-§i degetele de-a lungul muchiilor pervazului. baieti. §i se lasa inapoi pe caiciie. N-a durat multa vreme. raspunse acesta grabindu-se intr-acolo. repeta el neincrezator. cum s-ar fi a§teptat Cad din partea unor soldafi care fac o perchezifie. stralucind direct in caverna neagra. — Ce? spuse Livingston ?i se lasa in genunchi pentru a privi in groapa.urcind sa verifice clopotnifa. Hitchcock se lasa inapoi pe caiciie: — E goala. — Capitane. Pare adinca. Nu se poate sa fie goala. 184 ^ . intimidati poate de atmosfera §i nu distrugeau nimic. Privirea triumfaia a lui Livingston il gasi pe Cad. capitane. N t/erau a§a de multe locuri de verificat. ca o raza din rai care lumineaza mormintul unui credincios. ingenuncheat pe podea. gata sa-§i piarda palaria. — Ce-i inauntru? Hai. scoateti la iveala. — Da. stapiniti §i inspaimintator de hotariti. Sergentul Hitchcock aranja sculele §i puse la lucru trei oameni. Erau tacufi. Nu pot zSri fundul. In schimb erau eficientf. — Atunci hai'sa deschidem. impreuna cu sergentul.

Gol! Tradatorului nu-i venea inca sa creada. numai ei doi. domnilor? A§ vrea sa refac locul asta cum a fost. Timpul fusese scurt. cum aveau ceilalti sa le gaseasca? . Adam recunoscuse toate astea la T>parul Dansator. de indata ce britanicii mar§aluiserS afara din ora§.‘ (H r a fra to a re Adam fluiera in timp ce se apropia cu pa$i mari de barbatii uluifi. Nu au vrut insa sa spuna de ce simtisera nevoia sa schimbe depozitul §i nici nu au desconspirat locul in care era ascunsa acum munitia. li luase ceva osteneala sa transmita persoanelor potrivite informatia despre mi§carea munitiei intre $coala $i biserica. iar el trebuise sa-§i asume mai multe riscuri decit avea intentia. Altfel. era periculos ca numai doi oameni sa §tie unde se gaseau. Autocontrolul lui atent aproape ca 1-a parasit atunci cind au fost date la o parte scindurile din podeaua bisericii §i in ascunzatoarea secreta nu era nimic — nimic — decit praf $i doi §oareci morti. In problema aceasta au ajuns chiar la un dezacord. inainte de slujba de duminica. Dar ar fi meritat. unde se adunasera coloni§tii u§urati $i uimifi. Tradatorul a incercat sa argumenteze ca era necesar ca fiecare sa cunoasca locul. Facusera asta singuri. A avut o ocazie de a scapa de atit de multe arme $i a§a de multa munitie ?i a dat gre§. pentru a inlatura atita moarte potentiala. cum aveau sa le ia atunci cind vor fi necesare? De asemenea. daca se intimpla ceva celor doi. A aflat apoi ca Adam $i Cad i§i petrecusera fiecare noapte a saptaminii trecute mutind fiecare glont §i fiecare fir de pulbere intr-un alt loc. Dadu cu piciorul in gramada de scinduri: — A{i terminat aici.

A§tepta ca viata ei sa devina din nou sigura §i confortabila. dansau. de . i§i sarutau nevestele. Coloniile a§teptau. pentru a-§i apara ora$ele atunci cind militia era in alta parte. il a$tepta pe Jon. iar Isaac sa nu mai incerce sa o siciie pe mama lor pentru a-i permite sa intre in militie. A§tepta ca tatal ei sa inceteze de a mai clatina din cap §i a mOrmai in barba. Ei beau. faceau instructie §i a§teptau. i§i munceau pamintul. Patru m ii de soldatf britanici erau stationati in Boston. au scris hirtii §i au a§teptat. In acele zile exista numai muzica §i un barbat frumos care statea lini$tit §i asculta. ascultind-o cum cinta. Asta-i facea nervo§i §i atenti. S. razboi §i libertate erau foarte departe.arcina lui tocmai devenise cu mult mai grea. A§tepta rarele zile in care el venea §i statea in grajd. Batrinii §i baiefii formau companii de alarma. Coloni§tii erau ingrijorati. In toata Noua Anglie. faceau instructie. pentru a risca iar ca locul sa fie cunoscut tuturor. insarcinate sa fie gata in orice moment. Bennie a§tepta §i ea in New Wexford. membrii ale§i cu grija ai milifiei erau organizafi in companii de cite cincizeci de oaftieni. A$tepta ca fratii ei sa nu-§i mai tina muschetele unse $i la indemina §i sa nu mai sara in sus de cite ori un se auzea tropotul un calaret prin ora$. ca Henry sa nu mai faca zilnic exercitii de tragere cu arma. Soldatii beau. In sfir$it. S-au certat. iar apoi ii zimbea. Congresul Provincial s-a intrunit ilegal la Concord. §i lricodarea celor ?aisprezece mii de locuitori era la limits.Fusese insa in minoritate. patrulau §i a§teptau. Faptul ca britanicii fintisera direct spre biserica dovedise odata pentru totdeauna ca aflau prea multe $i prea repede. acele zile in care discutiile despre politics.

18? . Venea furtuna.t B r & U . iar ea sa inceteze de a dori ca el sa faca asta. ce pareau amortizate de ceata absorbanta. i§i treceau miinile peste fefele iubite. Au pomit in mar*! Cad. incheiau mai bine nasturii barbafilor. De§i simplu. Primavara era aproape. care §tergea podeaua dupa ce ultimul client plecase — in sfir§it — la casa lui. parca ea ar fi fost o minune trimisa numai pentru el. Cirpa cazu cu un plescait pe podea. impra§tiind stropi de apa murdara pe scindurile curate. tremuratoare. inminau desagi cu ljiincare sau pungi cu gloante de muscheta. §i ii zimbea a$a cum nimeni nu-i zlmbise vreodata. el era pur. Umezeala din aer era lipsita de substan{&. — Sa mergem! In piafa ora§ului. de un eenu§iu doar cu putin mai deschis decit cerul palid. bun §i putemic. ceafa se tira de colo-coio. I$i luau ramas bun de la sotii lor. Soarele ihca nu rasarise. Asjtepta — in'zadar — ca el sa o atinga din nou. Barbatii aflati acolo i§i ghemuiau umerii din pricina frigului de aprilie §i murmurau cu glasuri scazute. Femeile se aflau §i ele acolo. Coloniile a?teptau. — Tata! striga Henry navalind in salon. privi peste umar. Au pornit asupra Concord-ului. — Ce? — Britanicii! Tocmai a venit un mesager in ora$.

Isaac. Ceata §tergea detaliile §i amortiza zgomotele. Cel mult trei. spuse ea §i !$i Inclina capul pentru a-§i privi in fata sotul. El ii ridica mina §i o prinse intre palmele lui. De ce trebuie sa mergi tocmai tul — E nevoie de noi toti. sa se roage. — Mary. Nu avem alta forta decit unitatea noastra. Avea pe chip o expresie despre care cineva care nu-1 vazuse niciodata alaturi de Mary. — Sst. Voi avea grija sa ramina teafar. Dar nu trebuie sa-1 la§i pe Isaac sa mearga. Putea numai sa stea tremurind in zorile palide. dar nu le putea percepe bine siluetele $i glasurile. Mary a mea. ajungindu-i pina la oase. Este prea tmar. E?ti prea batrin ca sa umbli razna prin tara. $tii doar ca este important pentru toti coloni$tii sa ne sustinem intre noi. Mary. strigind sa faca ceva. — Dar. Pe toti. Bennie statea in mijlocul familiei §i se intreba de ce pareau cu totii a§a de departe. — Sint §i alfii. — Mama. sa faca orice. facu Cad si zimbi blind in jos catre sofia lui. I$i simtea pintecul crispat §i gol. Cad.— Cadwallader. Mary. — Nu-i o lupta. Doar $tii asta. Era ca §i cum tatal §i fratii ei se aflau toti acolo. Doar ne demonstram solidaritatea. Dam o mina de ajutor unde — §i cind — putem. — Tine-i pe toti teferi. §i sa-i lase s& piece. fiecare muschi din trup ii era incordat.. Ea li netezi pe piept haina gri simpla. sa dreaga ceva. — Ne intoarcem !ntr-o zi sau doua. Dar nu putea face nimic. Umezeala rece trecuse repede prin hainele $i prin mantia ei. Mary. ar fi jurat ca nu poate apare niciodata pe chipul lui grizonat.. . care o domina in inaltime. protesta Isaac apucindu-$i muscheta. Cad. Ea inchise ochii §i se sprijini de sotul ei. — Da. spuse Mary Jones cu glas lini§tit §i sever.

numai pentru ca se aflau in casa familiei Jones. Erau cai de ingrijit. dar pareau mai lini$tite. a$a va face. Hotarita. sau alaturi de George. Iar daca toate astea ii lasau prea putin timp pentru ^S> 189 ^ . Daca tot ce putea face era sa aiba grija ca Tiparul Dansator sa fie tinut a§a cum dorea tatal ei sa fie. provizii de numarat. palida §i tacuta. Prin ora§ se auzisera ve§ti neclare despre impu$caturi linga Lexington. Cumnatele lui Bennie bintuiau $i ele incordate §i nesigure. Mama ei i§i petrecea timpul umblind de colo-colo. $i o taverna de tinut deschisa. dar in rest mai nimic. Pata era tot acolo. Bennie nu facuse pina atunci decit sa dea o mina de ajutor pe linga tatal ei. apoi o trecu printr-un hirdau cu apa caldufa §i o inspecta din nou. TrecuserS aproape doua zile de cind tatal §i fratii ei erau pleca|i. gatind mese mult prea abundente doar pentru ele doua. Henry §i Isaac.(Hapttolul 14 l/ [ 2 ennie freca zdravan pata tncapStinata de pe peretele canii simple de metal. incepu sa o riciie cu unghia.

— N-ar trebui sa te Incrunti a§a. Evita sa treaca pe acolo de cite ori putea. el paruse Intotdeauna . lasa-ma sa ma a§ez. a§a ca a trebuit sa-i Inchida atelierul. — Tata! Cana cazu in hlrdau. — Sint bine. aruncind un mic gheizer de apS murdara. spuse ea conduclndu -1 catre cea mai apropiata banca. Singura munca cu care nu reu$ea sa se descurce era cea a lui Brendan. — Bennie. dar nimeni nu §tia ceva sigur. Bennie a mea. Este doar o cana §i n-a§ vrea sa-ti Increte^ti frumoasa ta fata din pricina ei. incit mintea ei nu se mai ingrijora de ceea ce se putea intimpla pe drumul dintre Boston §i Concord. §i se sprijini de el. jerpelite §i mototolite §i ti lipsea un ciorap. pentru ca nu reu§ea sa adoarmS decit atunci cind era atit de epuizata. Avea hainele murdare. Ea simti cum o cuprind bratele lui puternice §i sigure ca Intotdeauna. Miinile ei InlemnirS §i privi In sus catre silueta masivS care acoperea u§a. Imi simt virsta putin mai mult ca de obicei.somn. pentru ca inscriptia pe care scria „Inchis“ cu literele clare ale scrisului lui Brendan. — Tata! E§ti teafar! Am auzit zvonuri despre lupte. Nici ea §i nici altcineva in New Wexford nu invatase vreodata me$te§ugul tip&ritului. ce importanfa avea? Dormitul era o u§urare care oricum i-ar fj fost strains. PSrul lui Cad li atlrna In jurul fetei Intr-o Incllceala salbatica $i argintie. Bennie nu se gmdise niciodata la tatal ei ca la un om batrln. era un semn prea vizibil al faptului cS lumea ie§ise din matca ei. iar Bennie se arunca la pieptul tatalui ei. — Iarta-ma. El se a§eza recunoscStor.

Sa ma due dupa mama? Trebuie s-o anuntam ca te-ai intors.prea plin de viata. Cel putin nu inca. privindu-$i miinile cu pumni masivi. — Ce s-a-ntimplat. — Sint bine. Bennie. Nu-i nevoie sa-ti faci griji in leg&tura cu ei. — §i ceilalti baieti? El privi in sus catre ea. spuse el §i ofta adinc. — Nu. Cel putin sint pe drum intr-acolo. rosti ea cu respiratia intretaiata. Deodata ea se simti foarte foarte infrico§ata. cu ochii caprui umbriti de osteneala. §tie ca m-am intors. a$a ca nu $tiu exact cum a inceput totul. ie§eau la ferestr^. — Tata? intreba ea ezitind. Erau dupa garduri. . — I-am facut sa regrete. Erau coloni§ti peste totr Nici mScar nu §tiu de unde veneau. Isaac este $i el acasa. — Unde sint? — Cambridge. Acum insS ridurile de pe fata lui bStuta de vinturi pareau mai adinci §i umerii ii erau coboriti. Dar nu se intorc acasa. Ea bijbii in spate dupa speteaza unui scaun $i reu$i sa se' a?eze. punindu-§i braiele in jurulxtaliei. Am fost unifi. Se opri o clipa. care il slujisera atit de bine toata viata. — A inceput la Lexington. Se terminase cind am ajuns noi acolo. El clatina din cap: — Tocmai am trecut prin casa. s-a tras in blestematele de tunici ro§ii la fiecare pas al mar§ului lor de intoarcere. Ben. — Au ucis zece membri ai m ilitiei. in?irindu-se pe drumul de la Concord §i pina la Boston. Bennie. in copaci. tata? Cad se apleca inainte §i i$i sprijini coatele pe genunchi. continua el lovind cu pumnul in palma. prea invincibil pentru a fi batrin.

Scopul nostru este sa avem grija ca ei sa ramina acolo. oamenii $i blestemata lor de incredere in fortele proprii! De acum n-o sa-§i mai inchipuie ca nu sintem decit ni§te musculite siciitoare. murmura ea incet. dar armata a fost lovita rau — le-am ranit mindria. — Cred ca au vazut §i ei. Ea i$i ridica la gura mina tremuratoare: — Cit de multi? — Nu ?tiu.J & tts n n y in fo — O. — Atunci de ce nu au venit toti acasa? — Ti-am spus. au inteles ca nu ne temem de lupta. fara a mai vorbi de noi ceilalti. Ne-am a§ezat in dosul unui zid de piatra §i stacojiii aia nici macar nu au putut sa s-apropie de noi. tata? Care a fost pretul? — Mai putin de o treime din pierderile lor. Ea inspira adinc. spuse el §i inspira sonor. Doua. Doar ii cuno§ti pe cei din neamul Jones. Doamne! §opti ea. — Ce zici. poate trei sute de raniti. Ben? — Citi dintre ai no§tri au fost raniti. pentru ca daca exista ceva ce Cadwallader nu 192 . sint sigur de asta. ca ne putem opune agresiyitatii §i tupeului lor §i blestematelor de drepturi regale! Au pierdut oameni de-a lungul intregului drum pe care l-au facut grSbindu-se inapoi in gaurile lor. sperind ca frica nu i-a rasunat in glas. dar Cad continua ca §i cind nu ar fi auzit-o. — Si tu? intreba ea incet. s-au dus la Cambridge. Nici unui dintre ei nu poate trage mScar pe jumatate la fel de bine ca Isaac. Britanicii sint blocati in Boston. — Iar data viitoare vor fi pregatiti. spuse el clatinind cu hotarire din cap. Nu §tiu cit de multi au fost raniti serios. — §i baietii? E§ti sigur ca sint teferi? — Nici o zgirietura.

inteleseSe ca este posibil. pentru cazul in care britanicii hotarasc sa vina pe aici. IncS nu. la §coalS. ea crede cS fratele tau este prea tinSr. O singura data cedase in fata tatalui ei. se incrunta el. Dupa ce a scapat. Se intimplase. iar tatal ei i-a spus ca dacS mai plinge vreodata in fata celorlalti. In plus. iar eu sint de parere cS are dreptate. Dar toti acei mu§chi erau o protectie teribil de fragila impotriva gloantelor §i mortierelor. iar pentru moment eu sint acela — cel pufin pin# gasesc pe cineva capabil sS mS-nlocuiasca. Tu §i Isaac? Mergeti §i voi? — Nu. Iar ea §tia ca in curind se va trage din nou asupra lor. facu Bennie §i se ridica de pe scaun. 193 . Genunchii ii tremurau §i era gata de a se prabu$t. spunindu-i ca in mod evident acela este locul ei. TrSsesera in fratii $i in tatal ei. Multe nopti statuse in patyl ei incercind sS se convingS ca se va intimpla. — Oh. facea parte dintr-o familie vestita in tot districtul ca fimd prea mare. cind era copila §i. dar totu$i nu reu§ise sa inteleaga niciodata oribila realitate. mai ales la copiii lui. o va inchide el insu§i in privata.<3)m m x tErabatoare suporta. Gloantele tiuisera probabil pe deasupra capetelor lor §i smulsesera a§chii din piatra care-i apara. a rupe din carnea atit de vulnerabila. caci nici o fata adevarata nu putea arata ca ea. prea tare §i prea puternica pentru a putea fi ranita sau infrinta. Poate ca impu§caturile au fost foarte aproape de. Oricum. a alergat acasa. in curind va avea §aisprezece ani $i atunci nu vom mai putea sS-1 tinem aici. Ea era o Jones. un baiat a imbrincit-o in privata baietilor. era frica. sperind ca o vor tine picioarele. Am discutat cu mama ta §i mi-a spus ca garda locals are nevoie de cineva care sa o comande.

— §tiam ca a§a vei face. Vintul taios §i salbatiC li arunca parul peste fata §i trebuia sa-$i scoata mereu §uvitele din ochi.A fi un Jones insemna sa fii putemic. Aerul mirosea rece §i metalic. sa lase putin pe altcineva sa aiba grija de problemele ei — voia pe cineva care macar sa doreasca sa se ocupe de ele. Venea furtuna.. Cred ca am sa ma due sa exersez putin acum. sS fie slabs. Dorea sa poata plinge pe umarul cuiva. Ar fi atit de u^or. • 194 . Insemna sa nu te bazezi niciodata pe altcineva. O bucatS de vreme cred c& nu voi mai avea prea mult timp. Poate ca nii ar mai fi a§a de ingrozitoare daca ar fi imparta$ita. El zimbi cu mlndrie. daca nu ar fi §tiut ca este dupa-amiaza. numai pentru putin timp. a ploaie. Era intunecat ca argintul coclit §i. sperind sa ajunga la adapost inainte ca furtuna sa-§i dezlantuie furia. nu-i a§a? — Desigur. tristefea sau durerea. Tngrijorarea. Ea reu§i sa iasa pe u§a inainte de a-i pieri de pe chip zimbetul pe care se straduise atit sa-1 tina acolo. Ne vom descurca cit timp baiefii sint plecati. cit mai pot. ea va trata toate astea a§a cum a facut Intotdeauna familia Jones cu frica. con§tient ca destinatia lui era nebunie curatS. El pa§ea repede. Macar sa-i poarte o parte a poverii. !n schimb. tata. aproape ar fi crezut ca se lasa noaptea. Am avut grija de totul in lipsa ta. Jon arunca o privire catre cer. I§i Indrepta umerii $i se forta sa zlmbeasc&: — MS bucur 9 a e$ti acasa. Ea ar fi vrut insa macar o data.. Singura. Bennie.

inchizind-o ■ bine in urma lui. se regasea pa§ind din nou pe acest drum. geam&tul vintului se auzea incet. Cerul era acum §i mai intunecat iaf lumina nefiresc de slaba abia ii permitea sa distinga u file inchise ale grajdului. Plmgatoare. §tiind ca ceea ce face este gre§it. Deschise pe tacute u§a §i se strecura inauntru. a$a cum reu§ea sa se strecoare prin padure fara sa produca nici un zgomot. Cam tot ce reu$ise sa faca era sa se lase intors pe dos de o femeie cu ochii debordind de vitalitate refulata $i a carei muzica trezea ecou in strunele sufletului lui. i§i indeplinise prost misiunea. de§i avea ni$te banuieli dar. Simti brusc absen{a vintului care ii fura respiratia §i i§i umplu piaminii cu aerul cald §i umed ce m iroseaacai. ei bine". Chiar cunoscind toate astea. inutil §i de-a dreptul prostesc. $i despre toate acele unghere intunecate care se ascund in sufletul fiecarui om. slaba. abia se distingea de vaietul vintului. Muzica se auzea printr-o fereastra deschisft.® rffta to a « Oricum ar fi luat-o. Spulberata de o femeie a carei loialitate o depa$ea pe a lui. §i careia ar fi dorit sa-i poata clinti formidabilul autocontrol. Cinta despre frica §i singuratate. Prima regula a spionajului era sa se mentinS deta$at §i obiectiv. le dadea . dar chemarea m uzioii era mai putemica. banuielile nu aveau nici o valoare. §i pe care cei mai multi incearea sa le nege. Grajdurile erau cladite din piatra care se potrivea cu pamintul. aflata aproape de cieasta acoperi§ului de stuf. curgStoare. iar el a$a facuse aproape toata viata. §i totu§i. Mai greu era sa fie dovedite. de citeva saptamini obiectiv-itatea lui fusese spulberata ca puful de papadie de vint. Muzica aceea le cuprindea. Sunetul ei ii aducea noduri in git §i o durere ascutita in piept. Se comporta astfel in mod natural. Tot nu reu§ise sa-1 prindS pe acela care trimitea informatii din New Wexford. Aici. fara macar sa se straduiasca. inauntru.

Simtea sub palma piatra rece §i aspra. iar puteriJe ei rezonau T n cotioanele adinci §i Intunecate ale sufletului lui. Pa$i catre ea. Beth. Finul plrria §i trosnea la fiecare mincare. — Aici sint. Liniste. sS simta apropierea ei in intuneric. Nu $tia cTt statuse acolo. — Cine-i acolo? — Doar eu. Nu-i trebui mult timp pentru a gasi scara. — Vorbe§te-mi. Beth. ca s& te pot gasi. Incit Jon se temu ca va spune nu. o deschidere mica prin care nu patrundea lumina §i lSsa vederii numai un petic vlnat de cer. Jon. Vocea ei era o §oapt&. Pipai cu mina de-a JunguJ pereteJui pentru a gasi scara care ducea T n pod. sS surprinda fermecatoare adieri de levantica prin parfumul finului. Nu pu’ tea vedea nimic in intuneric. Ea se afla chiar sub fereastra. un fir seducStor ce se derula prin Intuneric. Muzica se opri. O sclndura trosni sub piciorul lui. Avea o memorie care T i permitea sa-§i reaminteascS cu o precizie absoluta locurile §i lucrurile vazute. — Ce faci aici? intreba ea. iar el urea repede spre izvorul muzicii. rascolind finul In calea lui. Spre Beth.viata §i rasuflare. sa-i simta caidura ajunglnd pina la el. voia numai sa stea acolo. — Bine. §tia doar ca atunci cind muzica a devenit atit de frumoasS Incit II durea. semn ca nu era atent. . — Sst! Nu voia Inca sa-i spuna. a simtit ca trebuie sa se apropie de ea. Lemnul scarii era neted. El se aseza pe patura groasa §i aspra. Ea tacu atit de multa vreme. — Cinta pentru mine. spuse ea In sflr§it. lustruit de folosire. Inconjurat de Intuneric §i de clntec.

fara sa o vada. Degetele ei se sfrinsera. l§i lasa obrazul sa se odihneasca pe matasea fina a parului lui. . — Cind? El i§i trecu incet degetul mare peste dosul palmei ei. Mai inainte nu-§i permisese sa se gindeasca la trupuri zacind pline de singe §i abandonate in drum. sprijinindu-i vioara pe umar. Mai inainte cintase despre singuratate. Iar atunci cind sfir$i. nu conta de ce venise. Ea bijbii dupa mina lui. iar ea se intreba daca acelea^i miini care o puteau atinge atit de blind ar putea sa inhale o pu$ca $i sa traga in concetatenii.Se gindea c3. despre noroi §i singe. destul ca se afla acolo. sau poate chiar in familia ei. — lnvata-ma sa cint. nu-i a§a? II auzi inspirind adinc $i dind iqcet drumul aerului printre dinti. — A§a de curind. la mirosul acru al pulberii $i la sfi$ietorul fipat al durerii. §tia de ce venise el. ii impleti degetele cu ale ei. despre o libjertate care putea fi platita doar cu un pref insuportabil. Vocea lui parea lipsitS de trup. cind o gasi. aici era doar intunericuJ §i o mina de care sa se fina. Vintul se zbatea afara. el va percepe acordul ei. intr-o lume violenta $i inspaimintatoare. Compania se intoarce la regiment. Gasi pe pipaite drumul pina la el §i ingenunche cu sinii lipifi de spatele lui. — Da. acum cinta despre teama. Beth. — P led . defapt. — Da. Pielea lui era aspra §i atingerea de o nesfir§ita tandrete. un mormait care o mconjura $i ii vibra in jos pe spate. — Unde te duci? — Trimis la Boston. Clatina din cap jtiind ca. — Miine...

EI doar ii urmarea mi$carile degetelor.De aceasta data nu facu nici o incercare sa-1 invete. In jurul lui mar§aluiau militari cu pa§i siguri §i linistiti. Miinile ei ii alunecara pe spate. sus. simtind mu§chii putemici sub tesatura de lina. El o mingiia blind pe spate. Inima ii batea atit de putemic incit era sigura ca o simte §i el. Miinile lui ramaser& peste ale ei. vazu trupul lui. Cerul se dezianfui deodata. — Sst! §opti el. ii putea simti 198 $5^. E doar furtuna. este in siguranta. atunci cind ea invoca imaginile trupurilor. sa §tie ca. macar pentru moment. Parul bogat §i stralucitor ii era nadait cu noroi §i incilcit in jurul chipului palid. teafar §i viu. iar atingerile senzuale ii transformau tremurul de teama intr-o vibratie de cu totul alt fel. Singuratatea era din nou prezenta. jos. lent. zScind in noroi. . Se adaposti mai aproape de Jon. Deodata izbucni o lumina stralucitoare §i patrunzStoare. cu pete intunecate pe purpuriul stralucitor al tunicii. insotita de troznetul putemic §i asurzitor al unei muschete care trage de aproape. Tinind capul ei cuibarit sub barbie. Jon se intoarse $i o ridica. Ea ii framinta spatele cu atita perseverenta grija. Simti nevoia sa-1 atinga. sc§pa vioara din miini §i se prabu$i tremurind pe spatele lui Jon. iar pleoapele stateau inchise pentru totdeauna peste acei ochi extraordinar de alba§tri. sim^ind trupul lui mare ca pe un bastion impotriva temerilor ei. care chemau muzica din adincul instrumentului. De aceasta data insa. scurgindu-se pe perefii grajdului. incit ix trezea dorinta de a o ruga sS exploreze $i alte zone. incet. batind in acoperi$. Ea auzi perdele de ploaie curgind afarS. atingindu-le atit de u§or incit nu o impiedicau sa cinte. o a§eza in poaia §i ii a§eza capul strins lipit de gitul lui. Era un chin. Bennie {ipa. netulburati de trupul care zacea in calea lor.

Incit nu mai avea idee cine este de fapt. . §tia foarte bine cum aratau trasaturile lui In lumina straiucitoare §i clara a zilei. Tinlndu-§i respiratia. Satul sa-$i petreaca atit de mult timp prefaclndu-se ca este altcineva.. deodata. — De ce nu? — T u nu§tii.respiratia prelingindu-se pe gitul lui. sigura ca 1-a speriat din nou. Atingerea limbii umede In adlncitura gitului era u§oarS ca o parere. O tenta. sim tise numai ca gindul la gustul pielii lui era mult mai bun decit im aginile despre moarte. spuse el cu un glas aspru ca un mormait. §tia ca nu trebuie decit sa scoata limba pentru a simti gustul pielii aflate a§a ispititor de aproape. Simtea gltul lui fierbinte §i moale pe obraz iar izul cald §i masculin de mosc li umplea n&rile.. degetele patrunzindu-i dureros in came. ea a§tej5ta sa o paraseasca din nou.. Ea nu §i-ar fi inchipuit. § i. Nu pofi face asta. & 199 . trecindu-§i buzele de-a Iungul liniei prelungi a maxilarului umbrit de firele scurte de barba. con§tient ca acea simpla atingere era mai mult decit putea suporta. Nici macar nu-§i daduse seama ca actiona a§a cum li dicta fantezia ei. iar aerul cald 11 mlnglia Intr-un fel mai excitant decit ar fi facut-o chiar atingerea pielii ei. Satul sa traiasca atit de aproape de hotarul mortii. — Beth. cautlnd orbe§te. dar era cu atit mai interesant sa descopere cum se simfeau in intunericul profund §i intens. Ea inlemni. El ii apuca bratele §i o tinu departe. < Obosit s& fie atit de cumplit de singur. se simti satul de toate. I§i mi§ca gura in sus. Satul de a-§i supraveghea fiecare cuvint §i fiecare gest. pina cind nu-1 auzise gemind.. El gemu.

Dar nu plecS. ea i§i facu loc in colturile cele mai dulci si mai intunecate ale gurii lui. Atunci el o saruta. iar in clipa in care se Iipi de el.unele lucruri. ii raspunse la fel. limba lui ii patrunse in gura. vraja fierbinte ii pulsa in singe §i o ispitea. — Nu-mi mai pasa.pe care mi le amintesc foarte bine. era o tentatie pe care nu stia cum sa o respinga. cerindu-i sS-i dea totul.g S% 6.. Era con§tient ca face o gre§eaia de neiertat. Iar atunci cind el i§i plimba limba pe interiorul buzei ei. Pentru o scurta clipa fugerul de afara o lasa sa-i vada chipul cu trasaturi puternice §i uluitoare.!§opti ea. Era departe blindetea gesturilor cu care el o atingea altadata. Tunetul rostogoli afara un tremur profund. plutind ^ 200 .. maturata de o disperare lacoma care nu mai lasa loc pentru nimic altceva. ce parea alb in intuneric. Nu p o t sa mai gindesc. Atunci cind limba lui aluneca pe muchiile dintilor ei. acceptindu-i ofranda. Privea in jos.. — Bine. avind pe chip o dorinta aproape violenta. lasind numai senzatia buzelor lui. Avea o u§oara con$tiin{a a faptului ca gre§e§te. Nu mai era blind.. zise el. baritonal. — Beth.t£ .. care o oglindea pe cea din privirea ei. Vreau numai sa simt. ca folose§te senzatiile — §i p e e l — pentru a tine departe teama. Nu mai vreau sa gindesc.. Jon. Cind ii patrunse in cele mai profunde ascunzi§uri ale gurii. atunci cind intre ei existau atitea m inciuni. care se repercuta in jos pe coloana ei vertebrala. — Sint. !§i infipse miinile in parul ei pentru a-i tine capul nemi?cat. dar realitatea cruda a razboiului se afla prea aproape. ?i gura i se apropie de a ei cu o forta care dadea deaparte totul. Iar ea o facu. supse absorbindu-i-o mai adinc. dar nu se putea opri.

ii simtea . I§i apleca buzele spre insuportabila dulceata a sinilor ei. Lipsa vederii ii intensifica celelalte simturi. Adulmeca mirosul primaverii si pe al lui. inchisa cu nasturi la spate. in cump&na verii. frenetice §i insistente. Se trase inapoi. Natura il invinse din nou. pentru valul intens de caidura pe care il simti cind el ii prinse sfircul in gura §i il supse. l§i deselects degetele din parul ei. Daca ii era scris sa moara. U§or. pentru o clipa aparu imaginea sinilor bogatf. M iinile lui aletgau. trecindu-i peste spate §i brate. doborit de o explozie sau singerind pe un cimp farS nume. El se opri numai pentru a-i mingiia umerii inainte de-a lasa in jos. explorind hainele pe care nu le putea vedea. Nimic din viata ei de pina atunci nu o pregatise pentru a$a ceva. Un alt fulger. o impingere u$oara. Miinile lui ii trecura u§or peste spate. cu o singura mi§care. Parfumul de levantica §i caidura buzelor ii inceto§ara gindurile. nu era nevoie sa fie tinuta pentru a sta lipita de el. simtea nevoia sa o faca cu imaginea ei arzindu-i limpede in minte. 1) prinse de obraji §i il indrepta spre cealalta parte. Nici pentru lacomia care nu o lasa sa faca altceva decit sa se prinda strins de capul lui §i sa-1 tina mai aproape.« tf S £ U deasupra lui §i a§teptind ocazia de a lovi. El se opri. Nasturii se desf&cura ca boabele coapte care cad dintr-o vie. urmindu-i curba taliei. bluza §i cama?a. rotunzi §i albi. respirind sacadat. Era coplesita de ropotul ploii §i de §uieratul aspru al respiratiei lui. spre talie. Se simfi incordata §i gata sa explodeze cind limba lui trecu peste virful sinului ei. cu discuri iritunecate in jurul sfircurilor intarite. O mincare de sugere. pentru a incepe sa o sarute de-a lungul curbei gitqlui §i pe panta umarului. incercind sS gaseasca cumva o cale de a se domoli. o aruncara aproape fara cuno§tin{a in valurile placerii. O bluza.

punindu-i genunchii de o parte §i de alta a coapselor lui. Degetele lui ii alunecau u§or pe Jj£ & 2 B 2 . Nu era nimic idilic. virtej. Atingerea pieptului lui pe sfircurile sensibile ale sinilor facea caidura sa-i strabata tot trupul. sigur pe el §i cumplit de excitant. era disperare.fiecare crest&tur& din virfurile degetelor. trSgindu-i-o din pantaloni. c o n s e n t intotdeauna ca forta lui putea cu u. cit timp era de cind fusese innebunit de fragezimea incheieturii unui brat? Niciodata! Ea se rasuci in bratele lui §i 11 prinse de cama§a. impingind pina cind 11 simti _ cutremurindu-se. Era o furtuna. Dar iata ca intilnise o femeie care venea in intimpinarea fortei lui. trecindu-§i palmele peste pieptul lui. oare cit timp trecuse? De cind nu mai fusese incintat de pielea matasoasS de pe gitul unei femei. atingind-o. deziantuita In intreaga ei furie. framintindu-i mu§chii de pe talie. distrugind orice farima de autocontro} pe care il avusese el vreodata. De fiecare data cind atingea o femeie fusese atent. Ea se apropie §i mai mult. atunci cind ii atingeau sfircurile. lacomie. El o ridica §i o intoarse. Apoi incepu sa-1 atinga. iar cealalta ii aluneca printre trupurile lor in jos. dorinta violenta. o incuraja.surinta sa zdrobeasca asemenea fiirite fragile. dulce. Cu o mina o cuprinsese de spate. Deodata-ea simti ca ia foe. El se mi$ca cu pricepere. sarutari blinde pe o paji§te primavaratica. tot mai jos. invecinata cu nebunia.' Apasarea pe partea cea mai intima a trupului ei o facea sa se cutremure. repede §i violent ca fulgerul. Rai? lad? Cui ii pasa? Toata viata lui nu facuse decit sS se stapineasca. prudent. Senzatia palmelor atingindu-i coapsele o f&cu sa tremure. Doamne. ii raspundea cu a ei.

o indemna el. I§i simti miinile umplute de acea coloana fierbinte. — Te-a. Ea se mi§c&. El o atinse u§or. Abia reu§ea sa mai mentina o vaga legatura cu realitatea. care inalta $i covinjea. §opti el. I se taie respiratia. atit cit sa fie curioasa daca-1 poate face si ea sa tremure. ca o doreste. Era extaz? Agonie? Nu conta. in timp ce alunecarea lin& a degetelor o facea sa amefeasca. Senzatia cjudata o fScu sS-§i incordeze mu§chii. ridicindu-se u§or pe genunchi $i facind ce-i ceruse. — Ajuta-ma. Lunecarea moliciunii ei umede pe el era incredibiia. tot ce §tia era ca vrea asta. —. El i§i strecura un deget in ea. Incet.. dar nu asta era ceea ce voia. ea il prinse mai bine pentru a-1 tine nemi§cat §i se lasa u§or pe partea.. atingind un punct care-i trimise in tot corpul un spasm de placere pura. era o orchestra in plin crescendo. intinzind camea delicata. incet. cu o intensitate care nu lasa loc pentru teama. aratindu-i ce voia. dar reu§i pina la urma sa-1 elibereze. cladind o muzica ce invaluia §i umplea totul. Fustele ei i se ondulau in jurul coapselor. . §i degetele lui se oprirS. izbucniijd.lui tare. o indemna el §i fi apasS cu blindete miinile pe coapse. densa. durut? — Nu! — Desfa mai larg. dar se retrase. Era prea mult pentru el. §i tot ce putea face era sa-$i lase capul pe umarul lui §i sa a§tepte. Muzica pulsa in capul ei. la fel de solida §i dura ca §i restul trupului }ui.trup. Mormaitul familiar al vocii lui o lini§ti. Nasturii pantalonilor aproape ca-i invinsera degetele tremurinde. O cuprinse fascinata cu palmele. O apuca de coapse §i o ridica. Nu erau notele melodioase §i fluide ale unei singure viori. caiauzita numai de instinct. Virful patrunse in ea. tare §i acoperita cu piele moale §i satinata.

de doua ori. iar ea ii vazu fata perfecta.. tr&snetul §i pacatul. EI nu o lasa. zburind pe un tarim unde muzica avea culori. Era prea repede. §i se prabu§i peste el. Ochii lui ardeau. t§i puse mina intre ei. Facind o incercare. o ridica $i incepu sa o sarute incet. In el erau toate lucrurile interzise. o arsura care se raspindea. textura §i gust. El simti pulsatia constants §i insistenta de placere §i infelese ca este prea grabit. Beth. facind caidura sa se impr&$tie din nou in venele ei. . cu propria lor lumina. — Cinta. daca trebuie sa mor. fa sa se intimple acum!“ implora fericit. acolo unde trupurile se uneau. el se adinci in ea. cerind mai mult. Fulgerul str&Iuci din nou. Ea se inclina putin pe spate. insistent. o ruga. spuse ea. fi Iu& fata in palme. $i apoi muzica il lua §i pe el cu ea. focul. Iipindu-§i trupul §i mai strins in jurul lui. palizi. .0 . O simti impingind. §i se simti alunecind mai adinc in ea. daituita toata din umbre $i unghiuri. Simti o durere ascufita. patrunzind-o cu o dulceafS care-i opri respiratia. — Vino cu mine. O patrundea ritmat.Scotind un geamat adinc. lSsindu-se patrunsa. puternica. Nu va avea timp s& o ia cu el. Cinta! Iar ea cinta. incercind. el impinse inca o data din $olduri §i fu rSspIatit de suspinu 1 ei de placere. O patrunse adinc o data. Doamne.

repeta el. raspunse ea §i il saruta deasupra unui sfirc. iar buclele rebele il gidilau pe nas. Obrazul ei i se odihnea pe piept. scoase un geamat de protest. I§i trecu lene? mina peste spatele ei. Se simtea patrunsa de o incredibila langoare. — Tre’ sa plec. degetele abia atingindu-i pielea moale §i fin&.(S n im t tEralmtnare Capttolul 15 tatea cu fata in sus pe patura din lina. iar reintoarcerea la realitate i se parea §i mai dezagreabiia. cu Beth intinsa deasupra. Nu-i suna prea atractiva ideea de a se mi§ca. Oricit de con§tient era ca ceea ce tocmai facuse era rau. Nu cu nSrile pMne de mirosul de levanticS §i de iubire. nu putea regreta. — §tiu. Atunci cind el aluneca afara din acea parte a trupului ei care inca vibra de placere. Nu atita timp cit picioarele ei erau inca impletite cu ale lui. Si mai ales nu atita timp cit era inca in ea. . spuse el cu greu. iar sinii ei il apasau pe piept. Nu inca. — Trebuie sa plec.

era cel mai frumos §i luminos lucru care i se intimplase vreodata. Pleca sa impu§te oameni §i sa fie lmpuscat de ei. §i asta pentru ca el o facuse sa se simtS frumoasa. iar el a trebuit doar sa-§i incheie pantalonii $i sa-§i puna cSma$a.. cu emotiile aproape de suprafata. Se mi§ca incet. cu sau fara voia ei. o cuprinse strins in brate §i ramase un lung moment nemiscat. — N-am vrut sa-{i fac rau. Rupti. Totul parea sa fi fost atit de rapid. Afara se sfir$isera tunetele §i fulgerele §i mai ramasese doar ploaia care curgea ritmic din cerul negru. — Nu mi-ai facut. Se simtise ca §i cind ar fi fost a$a cum §tia ca nu este: feminina. Nu putu rezista tentatiei de a-i urmari cu buzele curba spatelui in timp ce trecea discurile sidefii prin butoniere. simtind acest gest ca pe un simbol al faptului ca interludiul se incheiase. El o intoarse. nu doar se intorcea la fort. parca impotriva vointei lui. Citiva. spuse ea cuprinzindu-i spatele §i stringindu-1 mai aproape.Realitatea revenea. II simti mi$cmdu-se linga ea §i ridicindu-se in picioare. Nu §tia daca il va mai vedea vreodata. Dar nu fusese a$a. Era bucuroasa. Tot ce a avut de facut a fost sa-§i ridice bluza pe umeri $i sa-§i traga fustele in jos peste §olduri. PinS la urma n-au mai putut tine lumea in loc. macar o data in viata. o bijbiiala iute. . pierduti. — Nu reu§esc sa-mi inchid nasturii. furata in intuneric. pa§ind cu grija spre coltul in care scara cobora inapoi la realitate. — Nu-i nimic . Beth. Beth. Ea 1-a urmat. fie §i numai pentru faptul ca. pina reu§ir& sa gaseasca nasturii pe care ii cautau. El i-a dat drumul §i s-a ridicat. —Imi pare rau. se simtise astfel.. Pleca de-a binelea. Ai putea sa ma ajuti? El bijbii dupa ea in intuneric §i degetele ii atinsera locuri intime.Tu niciodata n-ai putea sa-mi faci rau. N-ar fi trebuit ca imbracatul sa fie atit de simplu. seducatoare.

Incapabila sa reziste. ti trecu u§or degetele peste fata §i urmari incet contururile familiars. iar rasuflarea lui fu ca un oftat in gura ei. Jon intredeschse u§a grajdului. apoi se intoarse repede §i pleca.. Poti ramine aici. cu atingeri delicate ce o faceau sa se simta indragita. Limba lui ii inconjura degetul mare §i ea nu putea sa nu-§i aduca aminte cum o simtise alunecind-i peste sfircul sinului §i atingindu-i pielea. Beth. — Tot imi pare. Deja simtea lipsa tunetului. §i atit de seducator. — N ici eu nu te voi uita. frigul $i intunericul. iar vintul navali inauntru aducind ploaia. tandru. memorind linia dreapta al barbiei. cu blindetea ce devenise obi§nuita din partea lui. Beth. Ii mingiia cu cfegetul mare pometul obrazului. Iarta-ma! Ea simti un nod in git. mina pe obrazul ei. . Inauntru era intuneric §i cald. El i$i cobori fata sa o sarute. ignorind furtuna de afara §i tensiunea ce vibra intre cei doi oameni care treceau. A§ vrea ka'te vad. — Te conduc pina afara.® r f$ S L „ — Nu trebuie sS vii. Doamne. §i buzele i se lipira de ale ei cu dulceata §i delicatete. — Sa nu-ti p areau . rosti el cu greu. Caii sfor&iau lini§ti{i in boxele lor. Bennie facu un pas in ploaie §i vint. El se opri o clipa §i i§i puse incet. lasmdu-§i degetele sa vada in locul ei. spuse el cind ea pomi sa coboare in urma lui. panta abrupta a nasului §i curba ferma a buzelor. intr-o atingere supia.. cum ar fi dorit-o din nou! — Imi pare rau. El deschise gura §i ii sorbi degetele. Pentru tot. — §i eu. — Prea intuneric. ea intinse mina. — N-am sa uit niciodata. fi mai atinse inca o data gura cu buzele.

Atitudinea senina a lui Mary nu parea sa se datine. nu sa $tearga podelele intr-o taverna. dar erau putine noutati care meritau atentie. dar zimbea foarte rar $i parcurgea ritualul zilnic cu o deta§are calma. Se agata cu infrigurare de orice §tire cit de mica. pina li se ba§icau picioarele in bocanci. Ploaia ii pStrunsese deja prin haine. iar nerabdarea lui de a fi alaturi de fiii sai era evidenta. Cad umbla de colo-colo prin tavema. Zilele abia se tirau. 208 . Muncea de mintuiala $i se plingea in gura mare. macar putea sa simta ceva. Nu conta. Isaac bombanea §i indeplinea tara tragere de inima corvezile cotidiene. tntinse mina $i i§i §terse picaturile de ploaie de pe. intrebindu-se cum de sint atit de calde. de parca ar fi fost o bijuterie pretioasa. oricui era dispus sa-1 asculte. §i parea sa-i treaca prin piele la fel de u§or cum trecea prin hainele ude.obraz. Isaac trebuia sa ramina in New Wexford. nu era nimic de vazut. lipindu-le de trup. Facea instrucfie cu compania de interventie. Atunci intra deodata in alerta $i devenea inflexibila. Vintul sufla puternic §i rece. O bucura frigul. o grupa micuta de batrini §i tinerei. ca un tinar sanatos ar trebui sa lupte alaturi de concetafenii lui.'Avea nevoie sa simta ceva. Stia precis cite zile mai erau pina cind avea sa implineasca §aisprezece ani: exact 173. Nu'era decit intuneric §i ploaie. dar revenea complet la realitate numai atunci cind Isaac propunea sa se alature §i el armatei. Clipi din ochi pentru a-i limpezi. Nu parea sa mai observe activitatea lui Bennie.j& u s a ti incordindu-$i privirea pentru o ultima imagine a acelei siluete mari ce se indeparta de ea prin furtuna.

straduindu-se s&-$i tina gospodariile. §i ingrijorate pentru so{ii lor. Mamele lor erau cople§ite de treburi. Pe cind se afla acolo a reu$it chiar sa vinda citeva leacuri §i obiecte de scris. Sarah i§i petrecea ceasuri intregi tinind pisica strins in brate §i privind cum primavara isi croie$te drum prin tinut. Adam junior se straduia din greu sa-§i asume responsabilitafi mai mari decit virsta lui. lustruia argintaria §i servea bauturi calatorilor care treceau prin New Wexford. dar ea le indeplinea cu succes §i pe acestea. de la rafturi §i pina la podele. in drumul lor spre Cambridge §i spre armata.( 3 /n in t i tSrafratoarc Bennie muncea. dar deschidea cel putin o data pe saptamina atelierul. Copiii mai mici nu puteau intelege de ce tatii lor erau plecati iar mamele mereu ocupate. §tergea ferestre §i numara butoaie. §i se bucurau de grija pe care le-o arata Bennie. / Oricit de multe treburi inghesuia Bennie in programul ei zilnic. de obicei exuberanta §i juCau$a. Tot timpul liber care-i raminea §i-l petrecea cu nepotii §i nepoatele ei. eu fum §i singe. aerisea §i curata totul. nu pareau destule. O durea sa vada personalitatea lor. Aprovizionarea $i inventarul fSceau parte din indatoririle lui George. pe care §i-l amintea. Preluase responsabilitatile lui Henry $i avea grija de grajduri §i de cai. Nu putea face mare lucru pentru a mentine Tn functiune tipografia lui Brendan. Tot ce putea face Bennie pentru ei era sa-i imbrati§eze §i sa spere ca va fi acolo. sperind ca va adormi in clipa in care va atinge salteaua. mai erau $i visele. acum atit de retinuta. co§maruri Tntunecate §i dezlinate. era imaginea T n care Jon §i ^ 2 0 9 . daca vreodata au nevoie de ea. Singurul lucru. cind se trezea gifiind. Copiii mai mari intelegeau mult prea bine. Nu reu§ea. Se straduia sS-$i extenueze trupul §i mintea.

apoi ridicau muschetele §i i$i zdrobeau piepturile. rezonind goala. Fugi §i spune-i sa vina acasa. — Ce faci aici? Inainte ca el sa apuce sa raspunda. In§faca mina fratelui sau §i o scutura zdravan. Pentru intiia oara nu era in stare sa se intoarca la muzica. infcercase deliciul de a o imparta§i. — Brendan! Bennie nu se osteni sa se scuze fata de cei doi fermieri batrini pe care tocmai ii servea. — Nu-mi vine sa cred ca e§ti cu adevarat acasa. acolo unde ar fi trebuit sa fie inima. el pa§i in taverna. spuse ea cu glasul inabu§it de umarul lui. tot atit de pustie ca §i caverna cascata in pieptul ei. simfea ca nu reu§e§te sa se identifice cu propria creafie. mi$cindu-§i trupul lung cu o agerime pe care Bennie nu o mai vazuse la el de cind revenise de la Lexington. ea striga dupa fratele lor mai mic: — Isaac! Tata s-a dus la moara sa mai ia ni§te ovaz. II mai strinse inca o data in brate §i se dadu inapoi.fratii ei T$i zimbeau. Se intoarse Brendan. Muzica parea seaca. S-a intors Brendan! Opre§te-te acasa la Adam §i cheam-o §i pe mama. In prima zi a lui iynie. ^ 2 1 0 ^ . Isaac traversa incaperea. se sprijini de perete §i ceru o bere. Dupa ani de zile in care fusese numai a ei. privindu-1. iar acum nu se putea intoarce la singuratate. Zbura de-a dreptul in cealalta parte a incaperii §i-§i arunca bratele in jurul lui.

— §tii doar ca nu trece peste cuvintul mamei. Erau negri. — Isaac. — Oh. parcS plecai sa-i anun\i pe mama §i pe tata ca Brendan este aici? ii reaminti Bennie. — Lasa-ma sa te privesc. Simtea nevoia sa creada ca totul se va sfir§i curind.— Brendan. — Ce-a vrut sa spuna? Bennie ofta: — Vrea sa va urmeze in armata. Nu §tiu la ce o sa-mi foloseasca. curat §i clar. — Ma surprinde faptul ca tata nu i-a spus ca poate oricum sa mearga. umbriti. Nu poate pleca pina cind nu impline§te saisprezece ani. De fapt. Siabise. strins intr-o plasa la ceafa. da. abia a§tept sa te aud povestind. — Mda. Poate pina atunci se termina totul. mi§cindu-§i pletele blonde care ii mcadrau figura osoasa. ai impu§cat multe tunici ro§ii? Brendan raspunse indreptindu-§i trupul §i privindu-1 lini§tit pe Isaac: — Nu. — Crezi? intreba Isaac. spuse ea bagindu-§i m iinile in buzunarele ?ortului. Elizabeth. Ca intotdeauna insa. — Cred ca m-ai depa§it in sfir§it §i pe mine. ascunzind secrete §i adincimi pe care nici chiar ea nu le putea citi. Convingerea lini§tita cu care vorbea era mai mult decit putea ea suporta in acea clipa. Parul lui negru era curat. raspunse el §i se grabi catre u§a. Vad cS ai mai crescut. — N-a§ conta pe asta. ochii lui o deconcertau. era sigura ca numai ea vedea umbrele din ei. . Mama a spus nu. Mama inca ma trateaza ca pe un copil. cu toate ca nu prea mai avea de unde. hainele ii erau cirpite §i curate. Ei. De§i simple. spuse ea dindu-se cu un pas inapoi §i uitindu-se la el.

Elizabeth.Il apasa pe pintec: — Nu prea ai mincat. — Nu pot sa stau. El s-a dus s-o aduca pe mama. Ea ii atinse u§or bratul: — E chiar a§a de rau? — Nu acum. Cadwallader navaii pe u§a tavernei. spuse el batindu-1 pe Brendan pe spate. fiule. Va trebui sa povestesc din nou cind ajunge tata. tata? . a§a-i. pentru ca ea a plecat spre casa lui Carter. vrei sa ne-aduci ceva de baut? Brendan lua scaunul §i facu o strimbatura cind Cad i§i trinti trupul masiv pe o banca aflata in apropiere. Inhata un scaun §i U arunca spre Brendan: — §ezi. Hai s-o lasam pe mai tirziu. scutura el din cap. §ezi. Te refacem noi rapid. nu? Bennie. — Cred ca mama §i cu mine va trebui sa te indopam. Am promis^ celorlalti ca la intoarcere le dau un raport complet. Trebuia totu§i s& tree sa va vad. oricit de mult s-ar fi str&duit. — Mincarea nu-i tocmai apetisanta. Brendan era singurul din familia Jones de la care nu putea smulge informatii. — Atunci gase§te ceva bun. — Iata-te. — Ce? — Miine plec inapoi. abandons ea subiectul. Un militar trebuie sa se odihneasca atunci cind are ocazia. bine? — Bine atunci. S-ar putea sa mai intlrzie totu§i. Elizabeth. — Nu prea te schimbi. nu se §tie niciodata cind se mai poate. Am numai doua zile de permisie §i o buna parte din timp se pierde pe drum. Privirea lui se intuneca: — Nu este chiar a§a de simplu. Mi-a spus Isaac ca e§ti aici.

spuse Cad zimbind prietenos. Era o priveli$te al naibii de placuta. A. Tu puteai sigur sa afli. Ce-i cu luptele? — Nu-i nici o lupta. El era in siguranta. Inhatam din cind in cind cite un ■ cerceta§ britanic. spuse Bennie lini§titor. Cred c-a{i auzit. tata. Bennie se intoarse. Nimic mai mult. cind fac mai mult decit oricare dintre catelandrii aia. dar maica-ta tot insista ca-i o nebunie pentru un om de virsta mea sa umble la razboi. — Nimic. cel putin pentru moment. punindu-§i palmele » in jurul . o ocupatie potrivita pentru un Jones. Auzi. — Zi a§a. §tiu. — §tiu. §tiam eu ca e nevoie de mine acolo. mai buna decit sS-1 vada §oarece de biblioteca §i tipograf. darjrebuie sa fie ceva. Cad i§i putea deci permite sa aiba acum putina rabdare. Dadu canile barbatilor §i se a§eza alaturi de Brendan. Militaria era o treaba barb&teasca. — §tim cu tcfjii asta. spuse nerabdator Cad.halbei reci cu cidru. Jon nu era cerceta§. poveste§te-mi tot. Trebuie sa protejeze 213 . — Sigur. Ai vazut multe lupte? Brendan clatina u§or din cap: — N-am putea a§tepta pina se intoarce Elizabeth? Mi-e un pic sete.tErafratoarc — De ce sa ma schimb? raspunse el lovindu-§i genunchii cu palmele. Bennie i§i destinse degetele din jurul canii. ToCmaide aceea avem nevoie de tine aici. Brendan sorbi din bere. relua Cad. care avusese destula rabdare. la virsta mea. Hai. purtind intr-o mina doua cani uria§e cu bere §i in cealalta o halba mai mica cu cidru. sigur. — Fir-ar sa fie. sta pe fund? — Cam a§a ceva. — Foarte putin. Baiatul lui -era soldat. facu dezgustat Cad pleznindu-se peste coapsa. Astea sint §tirile. Ce face armata continentaia.

instructie §i iar instructie.cineva New Wexford-ul. ce-i rau in asta? . Sa scoateti militari din ei. fScu Cad inghitind jumatate din bere §i ridicindu-si apoi privirea catre Brendan. spuse Brendan lasindu-se confortabil pe speteaza scaunului. — Dar pe-acolo nu §tie nimeni ce-i aia disciplina militara? Nimeni nu vrea sa se subordoneze nimanui! Doar nu-i dupa cum vor. Avea un ton degajat. — Trebuia sa v-a§teptati §i la ni§te sacrificii. tata. To^i sint infometafi. — Hm. — $i tot ce am reu§it sa facem cu atifia oameni a fost sa-nhatam citiva cerceta§i? — Nu-i'chiar a§a de simplu. cind este vorba de strecurat sau de cercetat pozifiile inamicului. parea sa discute despre calitatea ultimului lot de bere. ce se mtimpla? — I-am cam inconjurat. Cu siguranta nu vor primi ordine de la noi. — Plata este in intirziere. — Avem trei divizii in zona. Brendan. trebuie sa faceti instructie. dar de fapt nici unui dintre ceilalfi generali nu vrea sa i se subordoneze. prin Brookline §i pina la Roxbury. — Exista un grup de indieni Stockbridge §i altul de luptatori Mohawk. — Rafiile sint mici. Avem douazeci de mii de oameni dispu§i in jurul Boston-ului. Cad se plezni cu palma lui grea peste genunchi: — Ei bine. de la Cambridge. Comandant este generalul Ward. daca britanicii se hotarasc sa o ia iara§i In directia asta. Spune drept. §i mai sint o gramada de companii care nu vor sa se subordoneze nimanui. — Oricum. Oamenii stau §i beau toata ziua. Nu prea avem mare lucru de facut. Praful de pu?ca nu ne ajunge nici pe departe. dar sint mai buni decit to{i ceilalti la un loc.

Poate ca pina la urma va fi bine. Ar fi dorit sa-si regaseasca si ea abilitatea de a-si ascunde emotiile. care parea sa se fi topit odata cu zapada. nu cei de sub comanda mea. primul zimbet autentic pe care Bennie il vazuse pe chipul lui de cind se intorsese. — Sigur. ei? N-as fi crezut. nici unui dintre baietii Jones n-a avut nici macar un stranut. — Taberele sint bintuite de boli. Ochii i se luminarS. continua el. Toti isi mentin pozitiile? Zimbetul lui Brendan se stinse in timp ce-si intorcea privirea spre ea. Asta-i tine ocupati §i Dumnezeu §tie ca tabara are nevoie de asa ceva. tata. zimbi Brendan. preciza Brendan si bau cu sete din berea lui. Baiatul asta a avut intotdeauna minte de conducator. jumatate in glumS. Usurarea ei se evapora cind ii vazu expresia din ochi. — Deci asta este? intreba ea. Am avut mai mulji raniti in bataiJe dintre ei decit in harfuielile cu britanicii. Brendan zimbi. Bennie il privea cu atentie pe Brendan. In timp ce sorbea din cana ei. Ne-am pus oamenii la curatenie. Sper din suflet sa nu atace curind. Nu vazuse nici o tresarire si se intreba daca nu cumva tatal lor ajunsese s& nu-1 mai poata jigni. jumatate serios.tHraimioarc — Nu sint ni§te Jones. dar nu pareai sa ai cine §tie ce inclina fii practice. Produc mai mult rau decit ar putea vreodata sa faca britanicii.. — A ta. Bennie izbucni in ris. spuse Cad. — Nu. — Soi bun. stiam ca-ti merge mintea. — fCred ca a fost ideea lui Adam. — Sper ca nu §i printre oamenii de sub comanda ta. Nu ai no?tri. MS astept la ceva mai bun din partea voastra. Sigur. cu acel farmec putemic si neasteptat pe care il arata atit de rar. de fapt a fost ideea mea. — Nu. jumatate dintre oamenii nostri s-ar ocupa pe tot timpul luptei cu cautarea celei mai apropiate transee. 215 . bai'eti.

. dom’§oara. I§i primise raspUnsul. iar pentru o clipa putu citi in ei emofii pe care de obicei le ascyndeau: disperare $i tristefe profunda. incit rochia ei u§oara din bumbac se udase toata in timp ce lucra. — Am ceva pentru ’mneavoastra. • * — Dar este cineva care va spune? insista el. Din ziua in care plecase Brendan. el i§i lasa jos sacul zimbind cu fericire contagioasa §i aratindu-§i dantura plina de goluri. Puffy. — Nu prea imi spune nimeni a$a. pe deasupra unui nas coroiat. O saptamina mai tirziu. in grajd aerul era inchis. — Ce vrei? — Sinte{i Beth? Ea sucea incet pieptenul pe toate partile. Lasa peria jos. Nu avea sa fie deloc bine pina la urma. inabu§itor §i atit de cald. — Scuzati-ma. acum erau negri. dar nu cu acel glas ciriit^i tremurat. Trecind cu vioiciune peria peste crupa calului. Ea i§i trecu palma peste coastele calului. Aplecindu-se. . sinteti dom. fii fata cuminte §i nu te mi§ca. Lasa-ma sS-^i fac haina sa arate frumos. Bennie ii vorbea blind: — A§a.Da. lua un piepten metalic §i incepu sa descilceasca coama maronie.’§oara Beth? Ea ingheta. Se intoarse cu fa{a catre batrinul slab §i cocirjat ca o vrabie. peste New Wexford se abatuse o caidura nepotrivita cu anotimpul. Acesta o privea cu ochi de un albastru spalacit. Beth? O singura persoana ii spusese vreodata Beth. dom’§oara.J & u sa n Daca inainte ochii lui fusesera intunecati. §i purta un sac enorm pe umarul cazut.

Pe gratis? Ce fel de negustor da lucrurile degeaba? §i pentru asta da n&valS in grajd.. daca-ntelegi ce vreau sa spun. iEra indoita in patru §i avea culoarea pastelata a filde§ului. Of.. ea lua hirtia. cu fata stralucind triumfatoare §i fluturind o bucata mototolita de hirtie. — Nu §tiu.) Z 17 . — E pe gratis. iat-o. Intinzind cu prudenta mina. Jon. El trebuia sa fie. Vin de la Boston. Am pastrat-o in siguranta pentru ’mneavoastra. inainte ca ea sa apuce sa strecoare un cuvint. Inchizind ochii. dom’§oara.. ea i§i apasa scrisoarea pe piept. cu litere mari. — Unde oi fi pus acea. iar sacul se umfla periculos de mult..e pur §i simplu lui Beth? — De unde ai asta? — Boston.. spuse el §i arunca peste umar un pachet umflat. 1 gill = 0.. Da’ unde-oi fi pus acea. Beth. Am ’ncercat sa scot §i eu ceva de la nenorocitii aia _de englezi. dom’soara.. — Cine ti-a dat-o? intreba ea nerabdfitoare. — Cine e§ti? — Sint vinzator ambulant. D a’ a piatit bine sa due o scrisoare fetei 1Gill cup (in original): unitate britanica de masura pentru volume §i respectiv vasul folosit pentru masurare. ii §tie numele §i incepe sa despacheteze. Nu prea iute la cap. Pe o parte era scris cu ce/neala neagra.. O indesasem intr-un toi1. incepu ea.t. Tip mare.(Hrafratoare — Pentru mine? Oare ce ar fi putut avea^pentru ea? El deschisese larg baierele sacului §i scormonea prin el.14 dm3. — Ah. — Ia asculta. In schimb femeile lor sint cliente bu. (n. Cine altcineva ar adresa o scrisoai. — Nu vreau sa cumpar nimic. spuse el ie$ind la iveala din adincul sacului. nu prea-i intereseaza sa cumpere decit rom. mormSind in barba in timp ce cotrobaia §i rascolea.

n-ati auzit? — Da. Sint grozave. statu o clipa $i se intoarse catre ea. Ie tot mai periculos p ’acolo. Il ridica apoi pe umar §i !§i tir§i pa§ii spre u§a. — . simtea ca nu era potrivit sa o faca In fafa altcuiva. Ea rezista indemnului de a-1 grabi. dar ea dorea sa scape repede de el. — Nu. m-ai gSsit. am auzit. Negustorul era plin de speranta. Necazuri. banuind ca oricum n-ar fi rezolvat mare lucru. Pai atunci. — Mai dore§ti ceva? — Pai. — Ei bine. Nu §tia de ce se straduise el atita ca scrisoarea sa ajunga pina la ea. Nu face. Multumesc pentru serviciu. dom’§oara.circiumarului din New Wexford §i sa nu mai spun nimanui despre ea. voia sa o previna — pe ea sau pe familia ei — in legatura cu ceva? . ■ — Nu v-ar interesa nimic? intreba el mieros. — N-o cititi? Ea deschise ochii. facu el tr&glpdu-si nasul. c^ u creturi adinci la ochi din pricina zimbetului vesel: — Sa cititi cu placere scrisoarea. el replica: — Noo. poate? Era ranit.Poate. „Sper“ completa ea in gind. Parea sa nu-§i mai termine de impachetat bagajul. Te intorci curind la Boston? Poti duce un raspuns? Scarpimnc}u-§i barbia cu tepi carunti. credeam ca poa’sS vreti s& va uitati la marfurile mele. era la jumatatea drumului catre u§&. De§i primul impuls fusese sa deschida indata scrisoarea. — Cu placere. auziti? — A$a voi face. Slava Domnului. Deodata se opri. nu te mai retin.

De aceasta data se opri §i privi. lumina curgea prin fereastra deschisa. cind singele $i focul ii invadau mintea §i o ingrozeau. Nu sint prea priceput la Vorbe §i la Seris. imbracind finul intr-un auriu cald. iar acum avea nevoie de amintire. vioara ramasese uitata in cutia ei. despaturi hirtia. ascutit §i parea perfect potrivit cu miinile lui mari §i puternice. iar ea. pina crescuse iarba suficient ca sa poata scoate caii la pSscut. Incet. Inspirind adinc. fata de acea searS furtunoasa de aprilie! De$i scazuta. Facusera dragoste grab iti. o aparase cu trupul lui. i§i amintea fiecare clipa cu o claritate uimitoare. In fiecare noaptip. mina fti m ingiie suprafata paturii. . era sigura ca el chiar dorise sa o apere. Nu conta daca fusese un lucru rau. doar arunca jos finul §i cobora cit de repede putea. de la plecarea lui Jon. pentru ca o retraise de nenumarate ori. Jon o protejase. Pe un colt al paturii cafenii ce statea inca intinsa peste fin. fara a se gindi.tK rf& g S a re Negustorul dispfiruse in sfir§it. cu disperare §i frenezie. dar nu privise niciodata in jijr. a§a ca am platit un £$>219 .era energic. In manunchiul de raze de soare pluteau lene§-fire de praf. Sper ca scrisoarea sa Te gdseasca. «Draga mea Beth. Avea nevoie de asta. A vusese nevoie de sentimente §i de tunet. dar totu§i in acea noapte nu o zgiriase deloc — pentru ca pielea ei nu o atinsese. Era aspra §i pi§ca. acolo unde o lasase. Fusese in pod de mai multe ori. dind coltul dupa taverns. Ce diferit parea acum. Bennie se grabi intr-acolo §i se a?eza jos. Bennie ti§ni in sus pe scara podului* far& macar sS-§i dea seama de ce se gindise tocmai la acel loc. se intorcea la el. In acele zile. ca s& ia nutret pentru cai. Scrisul. In ciud^ faptului ca se terminase atit de repede.

a$a ca avem Locuin(e spafioase. Servitorul tau Devotat. intotdeauna. Ramin. Voiam sa-fi zic inca o data ca imi pare rau pentru toate Necazurile p e care /i le-am prilejuit. Aproape jum atate din Cetafenii Ora§ului au plecat. Am plantat o mica Grddina p e Islaz. Voiam sa $tii ca. Ji-am spus ca nu sint priceput la Cuvinte. a$a cum au facut §i alfi Camarazi de-ai mei. Vasele din Anglia aduc mereu Provizii. . sint bine. Jon» Bennie indoi cu grija scrisoarea dupa pliurile originate §i o puse in sigurantS m buzunar. Napii §i Ridichile arata foarte bine. pentru Tntiia oara de aproape doua luni. M-a asigurat ca imi va corecta Gre§elile §i va fa ce sa sune cum trebuie.Sc rib aici in Boston sa scrie acest Mesaj in locul Meu. Prietenia ta este cel mai drag lucru p e care il am. de§i Fasolea create cam incet. I$i lua apoi vioara §i. incepu sa cinte.

Rezemindu-se obosit de carui de aprovizionare rasturnat. cit ura mirosul de singe! Cr II simtea cum ii astupa gitul §i ii umple narile: revoltator de dulce. trupuri ingramadite ce zaceau ca ni§te papu§i dezarticulate.(Eapitttlul 16 jn o am n e. §i §tia ca nu se afla pe lume destulS apa care sS-1 curete. Jon facu din nou gestul mecanic de a-$i curata arma. La stinga se intindea linia de garduri din piatra constituind un lant de fortificatii. nici o briza u§oara care sa-1 mature cu caidura invioratoare a verii timpurii. in fata se afla plaja. apa sclipea cu in§elatoare voio$ie. dezgustator. intepator. Se agatase de el. f&cindu-I sa se simta lipicios $i murdar. stralucitoare §i vesela in soarele tirziu de dupa-amiaza. minjita de resturile unei zile de lupta — haine sfiliate §i saci de pulbere goi. pe care nu-i venea sa creada ca se straduisera intreaga zi sa le cucereasca. o banda lata care marginea Charlestown-ul. in dreapta sa. Parea aproape incredibil 1 . N u'exista nici o cale de sc&pare.

Statul major britanic hotarise ca acea inaltime nu trebuia lasata in miinile coloni§tilor. pastreaza-fi arma curata. erau reale — dar simtea mirosul de singe. — A naibii de grea zi. Tu? Facuse aproape imposibilul. unde se aflau ingramadite fortele britanice. incle§tindu-§i mina pe teava armei. D a’ ai facut treaba buna. — Da. Introducind peria pe teava armei sale. batindu-1 pe Jon pe umar. — Nu. E§ti o tinta mare. — Noo. Speriat. Ai ascultat ordinele. — Ai fost bun astazi. Jon privi spre sergentul ce parea mult prea fragil pentru a rezista unei bataiii. Cu toate acestea luptase cu precizie. o mi§ca metodic inauntru §i in afara. incuviinta Jon. In spatele fortificatiilor. execute ordinele.ca aceste cadavre farimate. Greu de spus citi. fiule. colina — Breed? Bunker? Se parea cS nimeni nu $tia cu siguranfa care — viermuia de americani. . Regulile de baza ale serviciului militar: capul jos. a§a ca in acea dimineata au inceput tentativa de a-i goni pe rebeli din Charlestown. scoase o bucata de cirpa §i i§i §terse fruntea. Am fost mindru de tine. insista sergentul Hitchcock. spuse el.0 . D oam ne!“ gindi Jon. Cind i-a spus ultima oara cineva a§a ceva? Dar i-a mai spus-o cineva vreodata? . duritate §i cu un autocontrol perfect. pentru ca le-ar permite sa traga fara problems cu tunurile in centrul ora$ului Boston. disciplina. Atunci am inceput sa tremur. Numa’ dup-aia. cind in jurul lui se dezlantuia tot iadul acela. Ti-ai tinut capul jos. Sergentul Hitchcock se arunca pe nisip linga Jon. imbricate in ro§u §i minjite cu negru. incercind sa mentina iluzia ca nu putea trage.. dar se adapostisera bine in tran§ee peste noapte. palide §i dezmembrate.

In unele companii. Introdu glontul pe teava. ^ 2 2 3 . sau daca era doar ecoul luptei care deja se incheiase. Era un ritm teribil in actiunile sale.mrf $ 5 U — Multumesc. Se apleca §i mai tare cind un glojite ii tiui pe deasupra capului §i ateriza in preajma lui Jon. Trage. inceto§indu-i vederea §i gidilindu-1 pe buza superioara. Sudoarea i se scurgea pe fata. Bubuitul artileriei §i al pu§tilor rasuna atit de tare in urechile lui Jon incit nu-§i dadea sema daca se mai tragea §i acum. Aceste cuvinte rasunau in mintea lui Jon in momentul in care lumea exploda inca o data in jurul lui. Trage. Trage din nou. furi§indu-se in spatele movilitelor de nisip. — Gata sS-ncerci din nou? — Iar? fncercasera deja de doua ori in acea zi §i fuseserS masacrati de fiecare data.ste. Zgomotul pulsa continuu §i facea sa-i explodeze in cap zvicnete dureroase. tirindu-se pe plaja ca un-crab. Ar fi vrut sa o indeparteze. sergentul Hitchcock tisni aplecat. {inte. O sa-i zburam pe nenorocitii a§tia sau o sa murim incercind. din cincizeci §i noua de oameni mai r&mSsesera doar citiva. dar nu putea sa slabeasca strinsoarea miinii de pe arma. dupa parerea lui. Tinte§te. adapostul ideal. — Mda. Pune praf de pu§ca. StStea ghemuit in spatele unei ridicaturi de nisip care nu era. Trecusera zece minute? O ora? Cine sa §tie? Doar trage. Cum sa incerce un nou asalt cu fortele lor epuizate? Era curata sinucidere. In stinga lui. reincarca. un ritm care lanula timpul §i §tergea realitatea. Tocm a’ a sosit ordinul. 'Sa murim incercind.

& % > — E§ti bine. Oricum. — Pornesc. Pe de alta parte. — Ce? Neauzind nimic din cauza zgomotului infiorator al armelor. fiule? urla el. . Mai bine-ncercam sa-i luam pina sa le vina-ntariri. Prea periculos. protesta Jon. — Nu poti face asta. a$teptind sa fielnhatati. — E-al dracu’ de sigur ca nu facem nimic a§a. Uir mic gheizer de nisip ti$ni la mai putin de §ase inci de el. Uneori ii era mai u§or sa inteleaga asociind mi§carea buzelor cu fragmentele de cuvinte pe care reu$ea sa le auda.D aJon trase din nou. . Poate amindoua. S-a ’muiat focul. Tu §i restu’ companiei sa m-acoperiti §i sa ma urmati cit de repede puteti. a§a ca i^i tinu gura §i nu obiecta. ori'au lasat-o mai moale cu trasul. poate ca americanii le intindeau o cursa. atit de adinca dupa vacarmul luptei incit parea ireala. — Poate. spre o frumoasa pata de cer indigo. I-am zis deja cap’tanului. §i dintr-o data se a$ternu. pentru citeva clipe. o tacere binecuvintata. Jon. — Acum! striga Hitchcock. — Cred c-au mai plecat dintre ei. ridicindu-se §i pomind. ca ni§te porci legafi de gard. fiule? — Observat. ^ 2 2 4 $ ^ . N-ai bagat de seama. afieptindu-i sa se repeada catre baricade. spuse sergentul scrutind culmea. atunci cind un glont atinse plaja. nu credea ca „Jon“ ar fi suficient de inteligent ca sa se gindeasca la un astfel de scenariu. se intoarse catre sergent. aflata la cinci picioare deasupra tintei. — Pornesc.

< 3 lmrat “ (H ra fra tn a rc li raspunse o rafala de impu§caturi. Gasi doar un tufi§ gola§. Raspunzind focului. De ce avea ^atunci impresia ca inainteaza a§a de incet. Stateau expuse prea multe parti ale corpului sau — pe care n-ar fi vrut sa le piarda. .. Era prea mare. De asta data tinti cu grija. Se piti linga tulpina subtire §i inghiti aer cu lacom ie. Urechile ii rasunau de urlete. Se napusti asudind dupa Hitchcock. 5 ^ Inimi trSdatoare C.. intepator §i fierbinte. Douazeci de yarzi. de parca toate porfile iadului s-ar fi deschis dintr-o data. Era inutil. Trecu peste el. dar inca tragind cu furie in timp ce dispareau dincolo de culme. incercind sa-§i incarce arma in -timp ce fugea. orice ar fi putut sa-i ofere putina protectie. §i se arunca dupa el. Gardul.Nu! Glasul lui Jon se pierdu Tn noianul de impu$caturi. Jon porni intr-acolo. Mormane de fin §i noroi. Privi rapid in jur cautind un butoi. cinci. 15— 16 . Vedea cu coada ochiului tufi§urile raminind in urma.. care nu oferea cine $tie ce adapost. Tufi§uri. inalt pina la briu. nisipul ii fugea sub picioare. se apropie mai mult de tufi§ $i privi din nou in jur.. fiecare secunda devenind o etemitate? Fum. Fara uniforme. tipete §i impujcaturi. Zece pa§i. o moviia de pamint. urmarindu-1 pe sergent §i incercind sa-1 acopere cit de cit. oricum gloantele zburau peste tot. Hitchcock plonja peste gardul fortificat. iar trupul lui mic §i subtire parea induio§ator de fragil in fata acestei furii. ii patrundea in ochi §i ii ardea respiratia. in dezordine. gramezi de lemn §i murdarie. Jon i§i dorea inca o data sa fi avut un adapost mai bun. bagind vag de seama ca §i restul companiei lupta sa urce panta. Oare de cit timp nu mai respirase? Americanii se retrSgeau. Cautind o pozitie mai buna. Nu se mai feri atunci cind un glonte ii trecu pe linga ureche. izul acru al luptei ii umplea gura. cincisprezece. tinindu-si privirea fixata pe punctul in care disparuse sergentul.

nu se poate ca tot singele asta sa fie al lui. dar prezent. Dar trebuia oprita singerarea. Jon il in $fac a de haina §i il tiri pe Hitchcock in spatele tufi§ului. Jon se indrepta spre Hitchcock. Avea nevoie de multa. cit $i in spate. Poate ca mai era timp. Doamne. acoperea pieptul §i pintecul lui Hitchcock. Ridicindu-1 incet pe Hitchcock. Ignora durerea ascutita care ii strafulgera deodata trupul. Jon se apleca §i i$i puse urechea la gura lui Hitchcock. recunoscator acum pentru adapostul precar. pentru prima data multumit de dimensiunile ei. luindu-i capul in poala. deci tot ce spera Jon sa poata face era sa-1 tina pe sergent in viata pina cind avea.el. Jon ii pipai gitul. Indeparta resturile cama§ii sergentului $i simti ca i se taie rasuflarea. Rupse cama§a in fi§ii lungi. Singe! Negru. Jon i$i scoase haina §i cama^a. Avea chipul palid. intinsa pe pammt — sergentul Hitchcock. ro§ie $i alba. sa soseasca medicul. Gloantele ramasesera probabil in. de§i durerea trebuie sa fi fost ingrozitoare. Cel putin era multa pinza. lata-1! Neregulat.Zari in apropiere o gramada murdara. aruncind in laturi saculetii de pulbere §i diagonalele sfi!>iate. vag surprins sa constate ca erau patate cu singe atit in fata. I$i arunca arma intr-o parte §i il rasturna cu fata in sus pe sergent. slab. cautind pulsul. ^ 2 2 6 . il palpa pe spate pentru a vedea daca erau §i-acolo rani. Nu existau gauri de ie§ire. Acoperi gauri le cu tampoane de pinza. Cu capul aplecat. Omul era leijinat — sau mort. Nu era timp de dragala$enii. lipsit de expresie §i ochii inchi§i. lipicios. toata atentia lui era concentrate asupra corpului intins pe pamintul plin de praf. Cu o mincare brusca desfacuhaina lui Hitchcock. dens. Sergentul nici nu se clinti cind ii apasa tampoanele pe piept.

strins. Nu era nimeni la care sa strige dupa un medic. le !nfa§ura cu grija. impotriva inutilitatii. dar degetele ii erau alunecoase din cauza singelui §i nu reu§ea sa-1 apuce bine. preocupat cu sergentul. — Nu conteaza. Ah. nu-i mai putea vedea dincelo de deal. ii spuse Jon incet. ca ploaia de gloante din jurul lui parea sa fi ineetat. Daca-mi promifi ca nu te mi?ti o sa-ncerc sa gasesc un doctor. le ajunsese pentru astazi §i erau hotariti sa nu-i lase nepedepsiti pe cei care-i chinuisera. prea slaba. scuipind picaturi de singe §i spuma. Jon se ridica. Luind o alta cirpa. Umezeala reu$i probabil sa inlature toropeala ranitului. — Grav? — Da. §i nici un doctor n-o sa ajunga aici suficient de repede ca sa-1 mai poata ajuta. Compania lui ii urmarea in plin atac. I-au atins plaminul. — Da.® raM Sare Respiratie u§oara. §i pina la el mai ajungeau doar vagi zgomote de impu§caturi.acest om sa moara? . — Doare. in jurul pieptului sergentului. Uda cirpa §i incepu sa §tearga murdaria de pe fata sergentului. Nici nu observase. prostiei §i zadarniciei din jurul lui. — Rezista! Simfi apoi cum il cuprinde furia. Apa se incaizise din cauza soarelui. — Stai lini§tit. Hitchcock tu§i. asta insemna ca nu-1 puteau auzi. fierbinte §i acida. I§i §terse degetele pe pantaloni §i incerca din nou. Ce schimba asta? La ce folosea ca. dar respiratie. §tiind ca sergentul n-ar fi acceptat altceva decit adevarul. Apucind iar citeva fi§ii de pinza. prea rapida. reu§i sa murmure Hitchcock. ii raspunse cu simplitate. la dracu! Plaminul. se intinse dupa bidon §i incerca sa-1 deschida. Coloni§tii erau in plina retragere. Sergentul gemu incet §i pleoapele ii tremurara. Din pacate.

O sa aduc ajutoare. adaptmdu-se incet la temperatura celor morti. Greu de crezut ca in zori soarele va rasari §i va lumina iar pamintul sfirtecat de artilerie §i acoperit de soldati morfi. Un om bun. in timp ce noaptea se strecura. . un om cinstit.. un om care avea rabdare §i Ingaduinta pentru fiecare soldat din eompanie... Jon i$i indesa pumnii in ochii ar$i de fumul bataliei. Nu exista scapare de moarte. privind.. §tiut mereu. frecindu-i tare. parasind-o pe a celor vii. Jon intinse mina incet. ascunzind urmele oribilei batalii. Intr-un tirziu. Capul ii cazu moale intr-o parte.# * * 4 % * 5 7 '. dureros. Rezemindu-se iar de tufi$. mor. Hitchcock tu$i iar. Jon n-ar fi putyt spune cit timp a stat acolo. Nu exista scapare de razboi. inclusiv pentru un locotenent slab la minte. tremurind din tot trupul. §i nu putea scapa de gindul ca tot acest macel singeros era din vina lui. tremurind. era aproape liiiiste. Se lasase tacere §i o racoare binecuvintata. Trupul incepuse deja sa se raceasca. — Rezista. veghind cadavrul sergentului. §i inchise ochii sergentului. ca un soldat. spuse Jon rugator. — Soldat.

Era un chin sa respiri adinc. ca un ochi C^lenes. o saptamina in care a zacut intins pe pat §i a avut mult timp sa se gindeasca — prea mult timp. dindu-le o culoare bolnavicios de galbena. cind compania lui s-a intors §i 1-a gasit stind inca linga cadavrul sergentului Hitchcock. Noapte de vara tirzie.C a p ita lu l 17 < 3tTuna se holba in jos de pe cerul de ebonita. fix §i galben. . torsionate ale copacilor §i vechiul fort abandonat. aerul era greu. aproape palpabil. Intotdeauna incercase sa faca ceea ce era corect. Jon tragea inutil de captu§eala groasa a vestonului sau. Lumina formele negre. Nu-?i descoperise rana decit mult timp dupa lupta. tresarind la apasarea dureroasa a locului unde glontul ii atinsese trupul. gros. incit Jon avea senzatia ca este capabil sa-1 cuprinda in pumn. Incercind sa gaseasca putin aer pentru a-§i racori pielea incinsa. A durat aproape o saptamina pina cind si-a recapatat pe deplin puterile. Caidura izvora din pamint.

. Si.umerii in haina strimta. Dar spre sfir$itul noptii. Nu §i-ar fi imaginat niciodata unde vor duce toate acestea. Daca el ar fi apasat pe tragaci. nu. fusese ingrozit de tratamentul pe care Coroana il aplica celor pe care el ii considera inca poporul sau. iar realitatea era ca oamenii mureau. Oh. Trebuia sa se multumeasca cu atit. bogata. Dar raspunsurile nu-1 pregatisera pentru realitate. Nu putea decit sa-§i indeplineasca in continuare datoria §i sa se.roage ca toate informatiile adunate sa duca la un sfir§it mai grabnic al razboiului. nu-§i putea ierta faptul ca informatiile pe care el le fumiza provocasera atita moarte. care-. care nu erau rai sau cruzi sau incorecti. ce era mai rau. Rolul pe care-1 interpreta in aceasta seara era unui nou: un . Tot ce putea face era sa se agate de ce-i ramasese: datoria. §i coplt^itoarea loialitate care 1-a facut de la bun inceput sa apuce pe aceasta cale. " Oricit ar fi incercat sa a$eze cele intimplate in tiparele onoarei §i dragostei de \ar&. Erau oameni ca el. nu vedea nici o cale de ie§ire. absolut sigur ca §tie toate raspunsurile. poate ca n-ar fi fost atit de vinovat. Crezuse ca §tia ce este bine §i ce este rau. era mult prea putin! I$i indrepta. cind is si amintea de muribundul din bratele sale. Oameni care nu-i erau inamici. care 1-a determinat sa inceapa sa-i furnizeze informatii importante lui Samuel Adams. Nu-1 ajuta cu nimic sa §tie ca nici una din tabere nu se va preda pina nu va fi zdrobita. Masacrul fusese ultima picatura..Fusese a§a de sigur ca §tie ce este bine. de brocart. nu i se mai parea suficient. cine erau inamicii §i cine erau prietenii. Fusese a§a de increzator. incercind sa faca ceea ce era corect. Ca tin&r locotenent incartiruit in Boston. a?a de afurisit de riguros cu sine insu§i.si faceau datoria executind ordinele.

Exceptind drumul lung ce trebuia parcurs pina acolo. in fort nu se vedea nici o mi§care. a preferat sa vina chiar el sa predea pachetele de hirtii. a la Independence. pudrata din abundenta $i avind treisprezece bucle atirnind pe spate. Totul era lini§tit. pe de alta parte. condus de unica idee c& de data aceasta s-ar putea sa termine. Fortul ramasese gol de cind compania lui a fost trimisa inapoi la Boston. devenit durduliu §i lene§ datorita comertului facut cu soldatii britanici incartiruiti acolo. zi §i noapte.fflrf&atoax« comerciant din Boston. lucrase ca un nebun. N-ar fi trebuit ca omyl de legatura sa fi ajuns pina acum? Avusese grija ca aceasta livrare sa fie cunoscuta de foarte putini oameni §i il folosea acum pe cel mai bun curier al sau. era locul perfect de intilnire. Acesta era iriotivul pentru care. in lo c sa-§i foloseasca legaturile obi$nuite din Boston. Dar nu era nici o urm& a batrinului negustor de vechituri. de virsta mijlocie. indata ce se insarvato$ise. Pa$ii lui stirneau roiuri de insecte §i trebui sa-§i reprime gestul de a le £fc..Z3l . care'reu§ise de atitea ori sa intre §i sa iasa d ia Boston §i Cambridge fara sa trezeasca suspiciuni. doar atit cit sa-i impiedice pe britanici sa fie prea su sp icio n Jon i§i asuma rareori un rise atit de mare pentru a fumiza informatiile!. rareori informatiile erau a§a de importante. Locul acela inutil §i parasit nu interesa pe nimeni. care-1 faceau sa aiba talia a§a de rotofeie. dar arata o grija deosebija in alegerea perucii. Nu prea mai avea in ce sa spere. Se apropie cu atentie de estacada fortului. Dar. In ultimele doua saptamini. Negustorul punea mai mult pret pe comert decit pe tara. Ii trebuisera luni de zile sa puna piesele cap la cap. Nu-§i putea permite nici o gre§eaia. peretii §i structura lor parind scheletice in umiditatea noptii.

f r . greu §i teribil. pina in central curtii. Nim ic. cautind cu privirea liniile . ca §i cum nici ' ele n-ar fi rezistat caldurii cumplite. chiar si propria respiratie i se parea prea zgomotoasa! Se furisa prin poarta deschisa. incercind sa-§i faca cit mai putin simtita prezenta. Ce-a fost asta? Incremeni cu urechile ciulite. aparind din intuneric de parca s-ar fi materializat din caidura groasa $i neagra. ii strafulgeri in gind. Jon ingheta. mina i se indrepta spre locul unde avea ascunse hirtiile. putin de ci$tigat §i imens de pierdut daca ar mai fi zabovit incercind sa afle soarta omului. Facind abstractie de strigatele dm spatele lui. nu mai era mare lucru de facut pentru el acum. . Goala. Scruta peretele interior. II prinsesera deja pe negustor? Involuntar. Se intoarse . §tiind ca zgomotul plesniturii palmei pe piele ar fi rasunat in noapte ca un foe de arma. Era descoperit. Doamne. alerga cit il tineau picioarele peste spatiul gol . Jon ridica miinile. Singurul zgomot pe care-1 putea auzi era biziitul persistent al tintarilor.7 w * 6. ascutite ale unei siluete umane.si o lua la fuga. Aflasera cumva de intilnire. Daca deja il prinsesera. Nici macar chemarea unfi pasari. Soldati. Ajuns la zidul exterior al fortului. se strecura meet de-a lungul lui. Ii vazu pe sokiati relaxindu-se aproape imperceptibil §i pa$ind catre prizonierul lor. ca §i cum s-ar fi predat. Nervii ii erau incordafi. strivi pe git. cel putin vreo §ase. Si era lini§te — prea lini§te. Stralucirea galbena §i urita a lunii parea mai mult sa acopere decit sa lumineze.Stai! Ordinul vibra in aer. Nu zarea nimic. Veneau_dinspre peretii cladirii.

Aerul incins ii ardea plaminii cind respira. Incepea sa se simta ca prins intr-o capcanS. Doaame. dar cu toate acestea i§i re'dubla efortul. pentru eveatualitatea in care ar fi trebuit sa piece foarte repede. dar capturarea.. arata altfel decit iarna trecuta. macar daca ar putea sa respire. Sudoarea ii intra in ochi. Stergindu-se cu o m in a . indreptindu-se catre padure. pina la genunchi. ajunga la cal. Se cl&tin& odaca crnd durerea ii cuprinse trupul. Durerea o putea accepta. •' Bum\ Un glonte tiui pe linga urechea lui sting&. incercind sa se ridice in picioare.. nu. in umarul sting. Slava Domnului! Era cel cautat. fa-i sa fie tragatori pro§ti! Inima ii batea dureros in piept. Tot ce trebuia sa faca era sa. O rupse la fuga. Stia ca este mai rapid decit orice soldat care 1-ar fi urmarit.. In sfirsit! Ca de obicei. 233 . Din ce in ce mai multe crengi ascutite ii taiau calea. continua s& inainteze. mu§cind praful. din cauza durerii ascutite din umsr. pina cind isi vor dea seama ca a inc&lecat §i se vor intoarce sa-si ia caii. aparindu-se cu cealaitS de crengi. Tresari doar o data. Doamne. Ei il vor urmari pe jos §i. Lovitu^a o primi in spate. el va fi demult plecat. Plina de frunze §i puieti de abia rasariti. Pluti putin prin aer apoi se pravali la pamint. i$i lasase calul dezlegat. trase cu putere aer Tn-piept..3m m t ' “ (!J r a t}a t 0 a:rB din fafa fortului. Durerea ii exploda de-a lungul coloanei. I§i concentra atentia catre liziera padurii. incercind sa gaseasca intrarea ascunzatorii unde ii urmase odata pe Beth §i pe soldatul care o atacase. nu parea a§a departe cind pornise la drum in acea noapte.. in timp ce crengile-i zgiriau fata §-i loveau rana din spate. Stnngind din dinti. dar se indoia ca ar fi mai rapid decit un glonte. I$i alese un tufi§ care-i parea cunoscut $i se arunca in el. Poteca era atit de fegusta. La dracu.

N-avea cum sa se intoarca la Boston. Auzindu-1 pe Jon. Nu-i placea deloc sa se scoale devreme. Hainele ii erau ude^ de transpiratie §i singe. Afacerile scazusera considerabil de la izbucnirea razboiului. Trase de haturi. nu mai §tia in cine putea sa mai aiba incredere. dar ar fi vrut sa termine treaba cea mai grea inainte ca ziua sa devina insuportabil de calduroasa. Doamne. reu§ind cu greu s&-§i treaca piciorul peste spinarea calului. p&§tea iarba grasa din poienifa. se simtea atit de slabit. cu hatul atirnindu-i liber pe grumaz. dar nici nu mai avea de ales. prins parca in capcana. ingro§at de mirosul cailor $i a finului. i$i strecura piciorul in scara §i sari. Oare de ce era deja a§a de cald? Intrind in grajduri. Dupa e§ecul din seara aceasta. rugindu-se sa ajunga la timp. In grajduri zaduful plutea in aer. i§i infipse cSlciiele in coastele calului. constatind insa ca br3 {ul sting nu-1 asculta. §i se pravaii farS vlagS pe grumazul animalului. §tia ce inseamna asta: pierduse deja prea mult singe.. Tmindu-se cu mina dreapta. din ambele tabere.. indreptindu-1 catre poteca. Nu fusesera oaspeti in acea noapte la Tiparul Dansator §i de aceea in grajd nu erau decit cei cinci cai pe care frafii ei nu-i luasera in tabara. Nu exista decit o singura persoana la care mai indraznea acum sa se duca. 234 . dar el tremura de parca ar fi avut friguri. Bennie i§i simti bluza simpla §i usoara de bumbac lipindu-i-se de spate. Nu avea timp s& se ingrijoreze din pricina asta. Inchizind ochii din pricina durerii ce-i pulsa in creier. se infipse bine in §a. i§i inalfa capulr Jon reu$i sa se prinda de §a §i incerca sa urce pe cal.j& u sn n Animalul uria§. N-avea acest drept. Soarele de-abia se ridicase.

Chiar ?i caii pareau viaguiti de temperatura. t$i strinsese de dimineata parul in coc cu atita energie. Luind un capastru cu tinte din cirligul aflat chiar tn spatele u$ii. se apropie mai intti de Puffy. ^ 2 3 5 ®^ . §i se intoarse dupa alt cal. Cel putin pe paji§te mai aveau o §arisa sa se racoreasca putin cu cite o briza rara. incit aproape ca §i-l smulsese din cap. bucle i se raspindisera peste tot tn jurul capului. §tiind ca in curind va fi prea cald pentru a suporta macar citeva fire de par pe ceafa. In mai putin de o ora. nici macar nu s-au obosit sa se agite la intrarea ei. Nu dura prea mult sa duca la pascut caii dincolo de padure. La Jipar veneau citiva client^ permanent.Nimeni nu mai cSlatorea. Se gindea cu invidie la cit de ordonat statea parul mamei e i. Stateau pur §i simplu acolo. chiar daca ace§tia aveau in ingrijire §i o cumnata cu copiii ei. dtnd intr-o doara din coada §i incercind sa alunge mu§tele care biziiau in jurul lor. il scoase afara in lumina stralucitoare a soarelui. Astazi avea totu§i grija sa stea mai la distanta pentru a evifa caidura emanata de corpul uria§. indiferent de umiditatea din aer. incercind sa-§i dea seama de tonusul muscular al animalului. Cu un gest mecanic. I?i aranja iritata un zuluf rebel Ia timpia. Mai multa munca ar fi insemnat deja un efort peste puterile lor. Trectndu-i friul peste cap. de parca ar fi avut propria lor vointa. Bennie i§i plimba miinile pe spatele §i greabanul calului. decit daca era absolut necesar. lasindu -1 sa zburde in tarcul din spatele grajdului. era prea riscant. Se ci§tigau astfel suficienti bani pentru intretinerea membrilor familiei Jones rama§i In New Wexford. cu capetele atirnind. care se adunau in fiecare zi sa discute despre cele intimplate. Bennie era multumita. Dar fara fo lo s.

— U^urel. incapatinat §i groaznic de greu de condus... Nu se mai auzea nimic. nu? O arma! Avea nevoie de o arma. privirea ii cazu pe gramada de scule de lmga u§a. Parul lui era mui'dar. iar stingul atirna pe linga trup. navaii in boxa. Jon era intins pe paie. Toporul era mare §i greu. de aceasta data. incercind sa scape din mina ei. Nu. recunoscatoare. care erau sfi§iate ?i patate. II ridica totu§i cu u§urinta. care n-ar fi fost niciodata in stare sa-1 minuiasca. in mod cert omenesc. gros. Bratul drept U era indoit sub cap. uka'ie acolo din vara trecuta. scuirpe. naclait §i lipit de cap. O pisica. — Jon! Toporul ii cazu. doar nu credeau ca se pot muta pur §i simplu in grajdul ei. Boxa nefolosita era plina cu resturi de harna§amente rupte si o gramada mica de paie. Cautind ceva potrivit. cu minerul lucios de atita intrebuin{are. Un vagabond. se indrepta catre el. profund. — O. ^ 2 3 6 ^ . Toporul pe care Isaac il folosea la taiatul lemnelor statea proptit de perese. acesta nu poate fi un geamat venit din boxa goala de aiaturi! Se indeparta de Patience. murmura catre calul mare §i sur care aparfinea tatalui ei. Tropaind pe loc. Patience. pregatita.. Un alt geamat. uitat pe podea. in timp ce inima incepea sa-i bat &putemic. un hoinar? Poate un dezertor? Oricum. in virful picioarelor. dar nu dorea sa-1 lase pe nepoftit sa creada ca face altceva decit sa scoata calul afara din grajd. zacind pe partea dreapta.. animalul loyi cu copitele peretele grajdului. Numele ii era complet nepotrivit. Ridicindu-l deasupra umarului. §i purta haine ciudate. Doamne! Jon! Se repezi in boxa §i se lasa in genunchi. Cu mare atentie. calul era neastimparat. ca nu era piapinda ca mama ei. poate.

• Bennie incepu sa-§i framinte miinile pina cind simti ca o arde pielea. Trebuia sa gaseasc& ajutor.. Or sa ma ucida. — Scoate. afara. ~ Nu pot. a fost impu§cat! Nu putea sa faca ea asta. Doamne! Staiea atit de nemi§cat.. — Ranit. sa fiu arestat.. de parca micul gest ar fi putut sa o opreasca. Oare ce trebuia sa faca? Avea nevoie de. — Nu.© r a fr a ia a r c — O . repeta ea. — :M u$tiucum . Un ofiter britanic ranit ar fi un trofeu rtvnit de orice colonist. o tragica parodie a vechiului sau zimbet. decolorati. Poti face... Ba da. aresteze. Ce altceva? . Se uita in ochii ei.. apa.. Ei deschise meet ochii. — Beth. cu o privire rugatoare: — Ajuta-ma.. Te-am gasit! — Ce s-a intimplat cu tine? Avea obrajii palizi $i sub ochi i se adinceau cearcane adinci §i vinetii.. O sa ma due sa caut ajutor.. Beth. in cazul in care s-ar gasi vreun doctor care sa-1 salveze. ' ' — Nu te mi$ca. protesta ea. Bandaje. glontul. cel putin o sa traiasca..ter§i. de parca efortul combinat de a vorbi §i a-i fins deschi^i fusese prea mare pentru el... Ii atinse meet obrazul. Doamne.. O vor face. Frumoasa lor culoare albastra palise ?i aratau ^. — Nu pot. Va sfir§i ca prizonier de razboi. orice. — Jon. gemu el ridicind incet un deget. gemu cu greu. lucruri. zimbi el u§or. Inchise apoi ochii.ica va fi arestat.— Bine. foarfeci. Sa scoata glontul — o. Chiar d. Or sa ma... poti.

Ezitind o clipa. inchizind ochii §i respirind adinc. Bennie se ruga pentru putin noroc §i mult ajutor divin. Trebuia sa scoata caii la pascut inainte ca tatal ei sa se intrebe de ce se afla inca in grajd. Cu putin noroc. amintindu-i lui Bennie de prezenta sa. ea se napusti afara din grajd. Se indrepta a§adar catre magazinul lui Brendan. Trebuia sa fie calma. — Bennie! Strigatul izbucni tocmai cind trecea de Tiparul Dansator. Trebuie sa aduc citeva lucruri.. Dar dacS cineva ar mai fi inaintat doar trei pa§i. ridica ea glasul. §i ea se temu ca deja 1-a pierdut..... chiar de sub nasul mamei. Alese tot ce credea ca ii va trebui. Cel putin boxa in care zacea Jon nu era vizibila din dreptul u$ii. Tacea. Trebuia doar sa fie calma. sperind sa gaseasca acolo tot ce-i trebuia. — Ma auzi. El nu §tia absolut nimic despre Jon. cu un iz de aer statut. Calma. Nu-1 lasa intr-un loc prea potrivit — oriCine ar fi putut sa dea peste el — dar nu prea avea de ales. Din fericire.— Rezista. Sa nu mori cit lipsesc. N-avea nici o §ansa sa faca rost pe furi§ de ce avea nevoie. Nu se putea intoarce acasa. doamna. Doamne!. punind totul intr-o saco§a din pinza §i indreptindu-se catre grajd. Era imposibil sa-1 mi§te singura. Jon. Ingheta pe loc. §opti el. dar nu venea niciodata la grajduri. ‘ Slava Cerului c& nici tatal ei $i nici Isaac nu obi§nuiau sa se scoale devreme!. Jon? intreba disperata. Ma-ntorc imediat. ajunse acolo fara sa se fi intilnit cu cineva. Patience sforSi. Mama se trezise cu siguranta. Magazinul era inghesuit.. Sa nu indrazne§ti s^-mi faci una ca asta! — Da. C.. Plecind grabita. . mai ales in situatia in care se afla acum. Respirind inca o data ..-'Tatal ei. Jon se mai afla o vreme in siguranta.

Dar n-am apucat inca. — O. banuiesc. • — §i ce-i a?a de important de-a trebuit sa dai fuga de cum te-ai sculat? U§urarea venise prea devreme. conveni el ridiclndu-si ochii catre cerul fara nori. — §i ai fost.. nu! Probabil ca pentru Jon era insuportabil de cald in grajd.? lasa*el intrebarea in suspensie. se apropie incet de ea: — De aia e?ti a$a speriata $i cu mintea aiurea? Niciodata pina acum nu mi s-a parut ca e$ti neputincioasa $i agitata. leacuri. fata mea? Am observat ca Puffy este inca-n spatele grajdului.. a§a de dimineata. — Cred ca-i doar caidura. ca celelalte femei. — La Brendan? ridica el dintr-o sprinceana. — Uitasem. Credeam ca-i duci pe toti la pa§une.' — Unde-ai fost. — Cirpe de praf. §i incerca din nou: — Aa. citeva lucruri ultima oara cind am facut curat. de te-ai dus acolo? Framinta nelini§tita materialul saco§ei in palme. .. M-am dus dupa ele.. asta era cu siguranta ceva important. — Asta a$a-i. tata. Mijindu-§i ochii. de un albastru arzator. Cred ca astazi o sa fie si mai rau. El rinji: — Treburi femeie§ti. El i§i indrepta privirea in direcfia de unde venea ea. Si ce-ti trebuia fie. — La Brendan.. i?i zise ea.. a raspuns ea u$urata. raspunse ea incet. — Da. — Ii due. aveam nevoie de ni§te. Calm! i§i repeta mereu. — Asta ai in saco$a. strinse In brate saco§a §i se intoarse pentru a-§i infrunta parintele. presupun? — Da. Bine.® rf S t o a r « adinc.

— Du-te §i exerseaza la vioara aia a ta. El era inca acolo. — Il trimit pe Isaac sa duca caii la pascut in locul tau. Pleca inainte ca el sa mai poata intreba ceva. se bilbii ea. incercind sa reziste tenta{iei de a se duce sa vada ce face Jon..— Poate ar trebui sa-ti iei o zi libera. Dintr-o data o cuprinse o spaima cumplita ca a ajuns prea tirziu. v.. la fintma. Ben. tacut.nevoie de apa $i. Lasa saco§a ascunsa dupa u§a grajdului §i o rupse la fuga in spatele casei. vrea sa due caii afara. — Mi-ar place asta.. galeata se balansa. N-ai prea mai avut timp de a§a ceva in ultima vreme. — E§ti sigura? — Sint sigura.. absolut nemi§cat. . oprindu-se sa se asigure ca el era In siguranja. Ai muncit prea mult. — Nu! El se holba din nou la ea. se duse la boxa §i se opri. Dupa aceea. Nu ma deranjeaza. Nimeni n-o deranja cind exersa. Oricum avea. promit ca-mi iau restul de timp liber. Asta i-ar permite sS s£ ocupe netulburata de Jon. zacea pe paiele negre-aurii. Palid. vreau sa spun. A§. — Cred ca a§a o sa fac. — V.. lovind-o la picior §i udmdu-i fusta. Din cauza grabei.. Intra in grajd. ar fi pierdut timp prefios.

Era a§a de straveziu.. de nemi§cat. E§ti sigur ca nu exista cineva pe care sa-1 pot chema? Un loc unde a§ putea sa te due? Nu §tiu ce sa fac.. §i se putea simti. n-ar putea suporta ideea ca §i ea a avut o parte din vina. — Te-ai intors. . mi§carea pe care o facea respirind.. se cutremura §i lasa mina.. Pe cine incerca ea sS pacaleasca? Nu era medic. ^ 2 4 1 ^ . temindu-se de ce ar putea gasi. in tine. Incerca sa o atinga. -D a . — Jon. Prin pinza groasa §i rigida a c&ma$ii. abia daca §tia cum sa curete $i sa panseze o rana..C a p ttn lu l 18 ‘jjjzitm d. incet ca o p&rere. cu pielea perfect intinsa peste trasaturile frumos modelate ale fetei. Daca n-ar mai deschide niciodata ochii lui minunati §i somnoro§i... sa-i cada inapoi pe paie.. — Slava Domnului!. i§i a§eza incet c S n in a pe pieptul lui. $opti el fara sa deschida ochii. trupul emana caidura. — Incredere.

Luindu-§i lucrurile aduse de la magazin il ocoli. Daca glontul intrase adinc. Primul pas era facut. Ea trase adinc aer in piept. incepuse sa scada. atenta sa nu-l..loveasca in vreun fel. in nimeni altcineva. Era atit de mult singe. in jurul ran-ii. — Mai intii o sa tai hainele. Ce trebuie sa fac? — Doar. — Unde este? — In spate. dar se parea ca singerarea. Dar daca i-ar fi atins inima. Nu dorea ca el sa-i simta disperarea. Spatele lui. §i avea nevoie de foarfecS. inchegat. Doamne! Nu in mina sau coapsa. chiar daca nu se oprise. Nimic simplu. ceea ce insemna ca glontul s-a oprit destul de aproape de suprafata. In jurul taliei era o umflatura infa$urata intr-o banda de pinza. Jon nu schkase nici cea mai mica mincare. ca s& vad ce s-a intimplat. — E-n regula. — Jon? — Da. Trebuia in primul rind sa-i scoata haina. O. I§i puse mina la gura pentru a-§i ascunde geamatul. — Voiam doar sa verific daca mai e§ti cu mine. era mult prea aproape de inima pentru a-i da fetei o cit de mica siguranta.. reluindu-$i respiratia care i se oprise in loc. scoti glontul. O gaura de marimea unui pumn strapungea in partea de sus a spatelui haina ciudata pe care o purta. iar ea se intreba daca nu cumva mai are o rana in ^ 2 4 2 $ ^ . haina era imbibata de singe negru. §i ingenunche in spatele lui.. Toate la timpul lor. In spate! Putea s-o faca. e-n regula? Taie §i indoi pinza groasa...— N-am incredere. n-ar fi reu$it niciodata s& ajunga atit de departe. Trebuia..

Cind o scosese din put. avea timp mai tirziu sa se ocupe de el. dar a o indeparta era cu totul altceva. — Haide. Acum cama§a. dezlipind-o de pe umarul ranit. Scoase apoi o cirpa curata din saco§a §i o inmuie in galeata cu apa. probabil ca ar fi inceput iar sa singereze. Fratii ei o vindecasera de a§a ceva de la o virsta frageda. Recunoscuse vag grajdul cind sosise noaptea trecuta. La vederea camii sfirtecate i se puse un nod in git. §tia ca se afla aproape de limita realitafii. repeta ea de parca vocea ei ar fi reu§it sa o ajute. mai rau. — Acum o sa pun o cirpa uda pe spatele tau.. Pinza ceda mult mai u$or foarfecii. muzica blinds a vocii sale ingrijorate. dar se putea concentra clar asupra unui singur lucru: Beth.. lasind intunericul sa-1 cuprinda. Simtea atingerea domoala. Indeparta incet cama$a. apa era foarte rece dar.® rfb « to a r* partea de jos a spatelui. Lumea din jurul lui era neclara $i unduitoare. zise din nou. cintarind problema. lipind cama§a de piele. Acum o sa-ncerc sa scap de resturile astea. Singele se uscase.macar destuia putere sa o cheme pe Beth. Dar acum nu putea uita ca acesta ^ 2 4 3 ^ . ci doar un briu din pinza groasa. Se trintise pur §i simplu pe cel mai apropiat balot de paie. Nu avusese nici. De parca miinile ei ar fi putut sa-i provoace vreo durere. ceva care-i mai potolea durerea arzatoare aflata acolo. ajunsese deja pina aproape de temperatura pielii. Oricum. §i ea nu mai §tia cit singe i§i putea el permite sa mai piarda. Taie briul $i il dadu de-o parte.. N-ar trebui sa doara. A$a. Se lasa putin pe caiciie. doar de noaptea trecuta? — A§a. din cauza caldurii. haide. Intunericul era inca acolo. lini§titoare a degetelor ei. Dar acela nu era un bandaj. iar o buna parte din lucrurile care il inconjurau incepusera sa-i scape.. Acum facea ceva la spatele lui. Daca ar fi tras pur §i simplu de ea. durerea ar fi fost cumplita. Nu4 ca ar fi avut stomacul sensibil.

Ii curatase spatele cit putuse de bine. iar mina incepu sa-irtremure. lua un cutit bont. ca anestezic in interventfile chirurgicale. refuzind. Dar nu ayu noroc. Apucindu-§i strins cu dintii buza superioara. 4 . Dar putea sa-i vada pulsul. gemu el. dar cu toate astea glontul care-1 ranise nu se vedea. A§a nu mergea! I$i dori cu disperare sa existe altcineva.tin. Uria.) . — Nu. — Am ni§te laudanum1. (n. Nici pina acum nu prea simtise ce facuse ea.era spatele lui Jon. — Bine. apoi rSmase nemi$cat. indepartind cheagurile §i singele inchegat. — Beth. Cu acest unic cuvint. trebuia sa se descurce cu acesta. sperind ca rana sa fie putin adinca §i sa poata vedea glontul. 1laudanum: substanti narcotics extrasi din opiu §i folosita. Umezi iar cirpa §i o a§eza pe rana. Era convins ca intr-adevar nu ar fi in stare sa mai simta nimic. — Nu trebuie sa te mi$ti. II ridica. o facu sa-§i aminteasca de toate acele momente cind crezuse in ea. El tresari. cineva care sa o ajute. — Jon? Nici un raspuns. Nu spuse nimic altceva. Iar eu nu am putere sa te. accepta ea in final. Vrei sa-1 iei? De-abia reu$i sa-§i mi§te capul. Nu fusese in stare sa gaseasca ceva mai potrivit. altfel s-ar putea sa te tai §i mai adinc. Nu-i mai raminea de facut decit sa-1 caute. batind incet sub pielea fina din spatele urechii. toate clipele cind in privirea lui se citea aprobare totals. Avea spatele amortit.su! ei blind nu era capabil sa raneasca pe nimeni ?i nu merita sa indure atita suferinta. II atinse u§or. printre altele.t. probabil ca nervii suportasera deja mai mult decit puteau indura. dar era suficient.

trase de el. Ce concentra asupra a ceea ce avea de facut. Glontul era negru. facind din*el un tampon. Era uimitor cum o buc&tic& a§a mica de metal putea trezi o asemenea ura in ea. care se lovi de perete cu un zgomot putemic. vRamase aproape surprinsa cind foarfeca ie$i. tixind bine tamponul la locul lui. incercind s& indeparteze intepaturile de acolo. Oprindu-§i respiratia. Cu zvicnitura violenta arunca glontul. i§i indrepta spatele §i se §terse la ochi cu dosul miinii. blestema ea. cu glontul prins intre lame. Ori fusese tras de la oarecare d istan t. Poate cS era mai bine a§a. Miinile lui Bennie tremurau de oboseala cind totul fu gata. Se apleca asupra rSnii lui Jon ?i il puse deasupra. Privirea ii cazu pe gr&majoara de lucruri pe care le adusese §i le aruncase pe o bucata de pinza. Gasi din nou glontul.(3 J m m t tH r a tm io a r e Le§inase. neted. Se rezema de peretele boxei. Simti atunci un Val violent de furie impotriva oricui fusese a§a de lipsit de scrupule incit-sa-l impu$te pe la spate. Unde e§ti? Asta este! Cutitul atinsese ceva dur. Ce sa faca? Foarfeca! Apucind-o. Nu patrunsese prea mult — poate doi inchi. se apleca din nou asupra spatelui lui Jon. fara succes. la dracu. privind multumita la . promkindu-i in gind lui Brendan ca-i va inlocui cearceaful luat din cufarul aflat in camera din spatele magazinului.. o strinse prinzind glontul.^ Aruncind foarfeca inapoi pe bucata de pinza. Nu mergea a§a. — Haide.. Atunci cind avu suficiente tT$ii le i'nta$ur3i. ori mu$chii puternici ai lui Jon ii incetinisera intrarea. Deschizind un pic foarfeca. Oprindu-se un moment. diform. apuca un petic de bumbac pe care il impaturi. Acum s£-l scoata. Se apleca mai aproape §i clipi pentru a-§i limpezi privirea. haide. la dracu. 1 Cinci minute mai tirziu. — La dracu. inca se mai chinuia. Sfi§ie apoi o pinza in fi§ii lungi §i subtiri. rugindu-se sa-1 poata tine.

Respira slab. Haine a§a de ciudate.. Era ranit. dar lini§tit. probabil ca nu se scursesera mai mult de doua ore de cind il gasise pe Jon in grajd. cople§itor de fierbinte. Inca mai respira. Cu toate ca glonful fusese Indepartat. Daca ar fi fost ranit In lupta. Iar daca a fost la lupta. Prea cald? Greu de spus daca de vina era febra sau aerul sufocant. !§i a§eza o palma pe fruntea lui. n-ar fi trebuit sa fie Imbracat in uniforma? Cu exceptia nop^ii cind o salvase in padure. o rupse la fuga catre grajduri. Nu se putea impiedica sa nu se-ntrebe ce i se intimplase. ca sa nu-1 trezeasca. se a§eza sa-1 vegheze. Spre surprinderea ei. Trecusera luni intregi de cind nu-1 mai vazuse. Pina acum e'ra bine. nu-1 mai vazuse niciodata fara uniforma. Intinzind o patura linga trupul lvfi inert. Jon nu se clintise pina la plecarea ei. Dupa ce puse rapid capastrul pe capul lui Patience — care fu §i el o data intelegator — ii scoase §i pe ceilalji trei. bandajul curat care acoperea partea superioara a pieptului §i spatele lui Jon. Cu grija. dar inca o uimea cu perfectiunea . {inindu-1 pe Patience in urma ei. $i se indrepta spre lunca.. privind cum le sclipe§te pielea In lumina fierbinte $i stralucitoare a soarelui. II incaleca pe Puffy. Cald. palid. unde era restul companiei lui? De ce n-au avut ei grija de el? Bennie dadu drumul cailor In lunca. §i briul acela gros In jurul lui. De§i ei i se paruse ca trecusera zile intregi.4 " E . Ridicindu-§i fustele. Ace§tia II vor urma pe Patience. soarele inca nu se ridicase prea mult pe cer. Nu exista nici o garanfie ca va scapa cu via^a. Intra In grajd §i Ingenunche linga el. cu ceilalti trei cai urmind-o. Trebuia sa scoata caii la pascut inainte ca tatal ei sa vina sa vada de ce mai erau inca in grajd. ii putea vedea pieptul masiv urcind §i coborind in ritmul respiratiei. murdar §i asudat. O sa reu§easca! I§i acorda un moment de odihna.

Si asta pentru ca ea. Arata slabit. Privirea ei aluneca de-a lungul trupului. N-ar fi putut sa spuna cit timp a trecut de cind statea a§a. Probabil c& ultimele luni nu fusesera prea u§oare pentru el. — Bennie! Urletul care se auzi din afara grajdului o facu sa sara in picioare. Chiar daca n-o putuse vedea. Avea impresia ca accidentul care-i afectase cap acitate mentale fusese ca un fel de compensate. macar pentru scurt timp. Tata! Ce cSuta el aici? . Irdadea acea bunatate §i ingaduinta care erau atit de rare.tErafraiaare chipului sau de un echilibru fara cusur. simtea aerul cald §i greu in plamini. putind sS intinda din cind in cind mina pentru a-i atinge pielea umeda §i §tiind ca. pe picioare. sa-1 ingrijeasca. nu avusese niciodata cu adevarat un prieten. Avusese oare cicatricea atunci? Se intinse §i i§i trecu u§or mina peste cicatrice. aproape prea frumos pentru a fi real. Gindul ii fugi in trecut. minunat sculptat. atunci. Dar ea nu socotise niciodata incetineala lui in gmdire ca pe un defect. Dar intr-o parte se afla o cicatrice ro§ie §i urfta. iar §i iar. 11 f&cuse sa-§i ofere prietenia pe care ea o acceptase cu recuno§tinta. alt cusur pe trupul lui frumos! I§i dori sa fi fost in preajma lui. Sudoarea o gidila de-a lungul spatelui. Mu§chii bratelor §i ai pieptului se mai reliefau Inca sub piele. in podul grajdului. coborind abrupt spre pintec. el se afla in siguranta. Fusese ranit. de§i avea o familie numeroasa. Totu§i avea o stranie multumire pentru faptul ca se afla acolo impreuna cu el. aproape neteda sub degetele ei. natura trebuia sa echilibreze \rasaturile lui excep tional cu un defect sau doua. Ar fi simtit-o. privindu-1. InseamnS ca a fost ranit dupa ce a plecat. Atita durere. §i nu apucase sa-1 vada dintr-o parte. i§i plimbase miinile de-a lungul trupului sau. ascultindu-i respiratia. . era intuneric in p&dure cind el o scosese de acolo. Era moale.

in pod. raspunse vesel. Ti-am promis ziua libera. tata. in vale? — E bine.. zise ea rasucindu-1 pe loc §i impingindu-1 u§or catre taverna.— Ce? murmura Jon ametit. da. ^ 2 4 8 .. Avem clienti. — Clienfi? . — Caii lor? Aici? intreba ea indreptindu-$i zulufii rebeli de pe frunte. intilnindu-se cu tatal ei tocmai cind acesta era gata sa intre pe u§a. stralucind de multumire. — Aici e§ti. este mult prea cald ca sa exersezi in grajd. un pic cam prea intepat. — Da.. — Aflati in drum spre Cambridge. Dar nu se poate. — Bennie! — O £lipa. se incrunta el.. Da-le ceva de baut. — Sst. vin imediat! raspunse ea. Nu poti pune caii clientilor in ni§te boxe murdare. Dar caii lor trebuie adapostiti in grajd.. mijindu-§i ochii. — Cum nu? D-aia avem afurisitele astea de grajduri! — Dar. raspunse ea. — N-am nimic. Ce te-a retinut? — Eram. — Uita-te la tine!'Indata o sa le§ini de caidura. De ce ma cautai? — A. Se apleca §i ii §opti lui Jon la ureche: — Nu te mi§ca. Nu face nici un zgomot. — A. Ben. domnule. cred ca nu... Liniste^Imi place aici. i§i reaminti el. eu. raspunse ea innebunita. ai nevoie de mine sa ajut la servit? — Nu. — Ben. De ce nu te duci afara. Exersam. — Sigur ca nu.. Ai grija sa te cureti putin inainte sS te vada maica-ta. Ma-ntorc imediat. Lini$te. — Bine atunci. inca nu le-am curatat. O sa curat grajdurile §i apoi o sa ma ocup de caii lor. — Da. Nu mi§ca. Se ridica in picioare §i ie$i repede dlh grajd. fata mea.

— Ma due in pod. — Hai acum. pronuntmd nedeslusit. Trebuie sa te urc in pod. in plina zi. Dar nu putea fi sigura ca nimeni nu va comenta faptul ca se duce acolo atit de des cit ar fi trebuit pentru a-1 ingriji pe Jon. — §tiu. Dar ai grija sa le cureti. 249 . am sa te ajut. Jon. Ei bine. Raminea podul. — Trebuie sa pleci de aici. Beth. El clipi deschizind ochii. Ar fi aproape §i ascuns vederii. Unde sa-1 duca? O solutie era la Brendan. chiar prin mijlocul ora§ului. — Vor fi fara pata. Fluierind. Jon. nu era nici o speranta. Pupilele ii erau dilatate.(3 J m m t ‘ CErafrainarB — Bine. Dar cum Dumnezeu sa-1 urce acolo? Se a§eza in genunchi. baga de seama. Nici nu-§i imagina cum 1-ar fi carat pina acolo. sau au sa te gaseasca. — Haide. Jon? Haide. — intotdeauna ma ajuti. tipii a§tia. Bennie i§i puse mina_pe inima care batea sa-i sparga pieptul. Cu ochii inca inchi§i. Este timpul sa te treze§ti. ma-ntelegi? Acolo n-or sa te gaseasca. — Sa ma gSseasca? — Da. Ea il apucS de bratul drept $i incerca sa-1 ridice in picioare. Tin foarte mult la animalele lor. Jon. cu gindul la clientii care-i vor plati — unii s-ar putea sa aibS chiar noutati — se grabi catre J'iparul Dansator. repeta el. Nu fusesera descoperiti — inca. Or s& tot iasa afara sa vada ce-i cu caii lor. el zimbi §mecftere§te: — Nu vreau. Se intoarse grabita in boxa §i se a§eza linga Jon. iar privirea nesigura. dorindu-§i ca pulsul sa-i revina la normal."' Ea il scutura de umar.

privind in sus catre gaura din tavan. Ii prinse capul in miinile ei §i il privi in ochi. cu mi$cari lente. ce pareau singurele de care era in stare. — Nu pot. Dimineafa dceea o vlaguise deja. Obosit. 250 . Doamne. — Jon! spuse ea cu asprime. adunmdu-§i puterile ca sa poata continua. Impingind. — Pentru tine! Se prinse de scara §i puse piciorul pe treapta cea mai de jo s.. incercind sa gaseasca o urma de mfelegere. a$a obosit. Nu pot s-o fac eu in locul tau. dar chiar daca n-ar fi fost asta. In sfir§it.J & u s x tt M ia fa ~ Da.. — Hai. Trebuie sa o urci chiar tu. Pina acum nu observase ciKie sus se afla. $i daca n-ar fi cunoscut situafia. — Beth? — Jon. — Jon. dar se lasa greu pe umarul ei. dar in cele din urma reu$i sa priveasca in jos catre ea. spuse ea cu nerabdare. tragind. lipindu-se de scara.. Mi$carile ii erau incete §i dezordonate. cautind sa gaseasca o rezerva ascunsa de putere. II vazu adumndu-§i puterile. ajunse la deschiderea din tavan. — Trebuie s-o faci! Pentru mine. Va trebui ca el sa o ajute. voinfa. centimetru cu centimetru. Hai sa te due la scara. El clatina din cap uitindu-se la scara. La un moment dat se opri. mare mai era! El reu§i sa se ridice in picioare. Nu avea nici o §ansa sa-1 poata urea singura pe scara. Se opri incercind sa-§i adune puterile. ar fi crezut ca era drogat. trebuie sa urci scara. el era pur ?i simplu prea mare. trecu prin ea §i se prabu§i pe scindurile podului. Bennie aproape il tiri de-a lungul grajdului $i il popti de perete. Jon! Gapul i se baianganea incoace §i incolo.. Era o inaintare dificila.

Se gindi cS probabil se apropie miezul noptfi.fflrfbsS'ar* (Eapttolul 19 una galbena. Dupa ce Jon reu§ise sa se urce pina sus pe scara. aproape tot atit de fierbinte §i galbena ca soarele. incercind sa prinda macar o farima de rScoare. Spre seara a reu§it sa-1 trezeasca §i sa-1 faca sa ia citeva inghitituri de supa. Bennie a adus caii clientilor in grajd §i §i-a petrecut aproape toata dupa-amiaza cu Jon. dar era impra§tiat §i aproape incoerent. Bennie avea cearceafurile infa§urate pe picioare. Se rasucea intruna. El a dormit tot restul zilei. a adunat la repezeala citeva paie §i i-a facut o saltea. §i cu toate astea era inca !n&bu§itor de cald. veghindu-1.-i§i arunca razele prin fereastra ei. ca §i cum asta 1-ar fi ajutat sa se !nsanato$easca mai repede. El s-a tirit pina acolo §i s-a prabu§it pe burta. Cu siguranta ca in podul grajdului era de nesuportat. iar cama$a de noapte era umeda §i lipita de camea ei fierbinte. . ca o luminare stinsa de o adiere rece de octombrie.

Aerul nemi§cat $i fierbinte al noptii de yara era dens.. Un cal fomai incet. Era evident ca fusese impu$cat de doua ori. Ce altceva i se mai intimplase? Ce-i putea produce atita suferinta? Gemu . dar pentru moment nu aceasta era grija ei principals. combinafia de caidura sj ingrijorare facea ca somnul s& devina imposibil. Rezista! „Un co$mar“. neagra. linga perete. gindi ea. pina reu$i sa aprinda felinarul. astfel incit sS-1 poata vedea cit mai clar. unde o singura scinteie putea aprinde finul uscat. uscata. plin de mirosul ierbii. Deschizind larg u$a grajdului. Se infa$ura intr-o pelerinS subtire. iar flacSra galbena ii lumina trasaturile ascutite.. de izul berii fermentate §i dfe mireasma persistenta a bobocilor de floare. Doamne! Oare avea dureri atit de mari? * — La naiba.Trebuia sa se duca din nou sa vada ce face. Apropie felinarul de Jon. mai mult pentru a camufla albul sclipitor al cam&$ii de noapte. lasa lumina lunii sa patrunda inauntru. cu chipul schimonosit intr-o cumplita agonie. Respiratia lui Jon era aspra §i greoaie. O. Picioarele ei goale alunecau incet §i fara nici un zgomot pe lemnul neted al scarilor. Chiar la intrare. in timp ce cobora §i se strecura afara pe u§a. tineau un felinar pe care il lua cu ea inainte de a se indrepta spre pod. atit cit sa poata distinge umbrele familiare. decit pentru a-i tine de cald. Miinile ii tremurau pe cremene $i amnar. se repezi spre el. mi$cmdu-se fara incetare. $i ea se intreba cind se va incheia in sfir§it aceasta perioada de caidura neobi§nuita. intrebindu-se prin cite co$maruri o fi trecut el de cind se despartisera ultima oara. Cuprinsa brusc de fiori ca de gheata. Oricum. Gemea. nu muri! murmura ea^ cu glas ragu$it. Era cam riscant in pod. Iarba uscata ii zgiria talpile goale.

Era stapinit de o febra devastatoare. Indeparta marginile bandajului care li acoperea spatele. cu pete Inchise la culoare. pentru o clipa sau doua. — Jon! Treze§te-te! li striga In ureche. iar acum stia ca nu mai era vorba doar de un co§mar. Nu mai era timp de glndire. Cauta 'repede In punga cu medicamente §i ridica sticlutele In lumina felinarului. Trebuie sa-1 iei. . I§i amintea vag ca mama le dadea a§a ceva fratilor ei cind aveau febra. Era Inca intins pe burta. El se strimba: — Grog? — Nu. Ii puse palma pe frunte. dar pielea era arzator de uscata. mult prea fierbinte pentru a da vina pe caidura din pod. Starea lui era cu mult mai proasta decit fusese in timpul diminetii. ceea ce fScea ca administrarea medicamentului sa devina §i mai dificila. care §tia ca la lumina zilei ar fi aratat de un ro$u aprins. Nici un r&spuns. Pielea din jurul ranii era'umflata. ELIXIR VITRIOL. Un medicament.. Era fierbinte. privind dedesubt. sperind sa o gaseasca umeda de sudoare. Dar i$i retrase mina imediat.. sperind sa poata pStrunde din nou pina la el. Incercind sa citeasca etichetele. nu grog. fierbinte ca metalul l&sat in bataia soarelui de amiaza. O senzatie dureroasa ii cuprinse pintecul. — Beth? murmurS el amefit.din nou §i ea il prinse de umar pentru a-1 trezi. Ridicind felinarul. Nu putea sa-1 ridice pur §i simplu intr-o pozifie potrivita. — Am pentru tine ceva de baut. Dar cum oare sa-1 faca pe Jon sa o Inghita? — Jon.

I§i umplu gSleata. Apoi ii turna inca o inghititura. iar apa cadea cu picaturi sonore in adincul putului. cintarindu-i din ochi trupul. Era construit din mu§chi solizi §i tendoane groase.Fintina lor era adinca. zgomotul facut de fringhie pSrea neobi§nuit de putemic. puterea ascuns'a in trupul lui se putea simti cu u$urin{a. Neputind rezista tentafiei. incercind sa scape de atingere. . iar febra continua sa creasca. Ie§i din grajd. ii mingiie fata. fi finu gura deschisa §i turna ocantitate apreciabila de lichid. Era atit de mare. in ciuda caldurii cople§itoare din pod. In ciuda slabiciunii momentane datorate ranii. A§teptind ca medicamentul sa-$i faca efectul. simtind asprimea obrazului neras. In tficerea noptii. Cind se intoarse la Jon. Medicamentul nu avusese efect. Prosopul deveni repede caldut §i ea il introduse iar in gaieata.Fata lui era indreptata catre ea. cel mai important lucru era sa-i scada febra. pentru mai multa siguranfa. catifelata.. In sfir§it. recunoscatoare pentru senzatia de racoare pe care o simtea la incheieturile miinilor. El pomi sa tremure §i ea intelese ca incepea sa aiba frisoane. mai turna inca una. iar cercurile metalice care fixau doagele de stejar se racira aproape imediat. alerga la fintinS §i scoase o g&leata cu apa. iar apa ei era printre cele mai reci din ora§. imbracate intr-o piele fina. iar ea nu-§i putu reprima valul de caidura care o invada la atingerea lui. in contact cu apa rece din put. — Inghite! Ii privi gitul pina vSzu cum mSrul lui Adam se mi§c& in sus §i in jos. pentru a-1 face sa se simtS confortabil. i§i lasa mina sa alunece pe git §ip e curba umarului nevatamat. uda o cirpa §i incepu sa-1 §tearga cu ea.. El se smuci intr-o parte. senzatia trebuie sS fi fost asemanatoare cu atingerea unui sloi de gheaja. Oricit de mult ar fi fost tentata sa-1 incalzeasca. mormaind in barba.

® rfb«tSare Ii §terse fiecare parte a corpului care-i era dezgolita: fruntea. spatele lat. Murmurele lui erau mai coerente acum. Bennie se incruntS.. Cind ii atinse fruntea cu dosul miinii. iar mi$carea aceea de du-te-vino o lini$tea $i o facea sa spere ca are acela§i-efect $i asupra lui. trupul lui incepu sa se raceasca. probabil delira. arunca in galeata cirpa. amintiri fara sens din copilarie. Ii trecu iar §i iar cirpa uda peste corp. adunindu-se in adincitura §alelor. in timp ce ea plimba mereu cirpa uda peste trupul lui infierbintat. cu o incetineala care o facu la inceput sa creada ca i se pare. inlocuind de doua ori apa deja incalzita cu alta rece. rosti un lung sir de propozi{ii.. a§a ca pielea raminea uda. obrajii. gitul ca o coloana neteda. El incepu sa vorbeasca din nou. reflectind lumina aurie a felinarului. Se apleca mai aproape. sprincenele i se incruntara din pricina concentrarii. intr-un ritm propriu. Obosita. In timp ce miinile ei continuau sa-1 racoreasca. Prin geamul" minuscul se vedea cum cerul palette in pre&jma zorilor. dar avea impresia ca trecusera zile . pentru^ca dorise prea mult ca acest lucru sa se intim ple. Apa nu se evapora de pe corp. Incepuse sa o doarS spatele dar continua. murmurind intr-un delir febril fragmente de lupte. Noaptea continua a. nu mai avu senzatia ca-i arde pielea.sa. Statuse aici doar jumatate din noapte. In timp ce ea urmarea sclipirea picaturilor de apa care ii coborau de pe umeri. caci era. Inca incon$tient. ascultind cu atentie cuvintele care se strecurau de pe buzele lui. in final. §i totu?i. proaspata. datorita umiditatii din aer. nu mai erau intrerupte de frisoanele violente ce-i scuturasera trupul.unicul lucru pe care putea sa-1 faca. El incepu sa se agite tot mai putin. N-avea nici un sens! Avea febra.

senzatia de transpiratie a pielii §i o durere putemica in partea de sus a spatelui. odihnindu-se lini§tita pe o parte. l§i dadu seama ca nu o mai vazuse niciodata cu parul complet liber. imprumutind culoarea paiului §i a luminii aurii a soarelui care o scaida. 256 . incerea sa-§i deschida ochii. Desfacu o bucata curata de. Lumina pe care o z&reau ochii lui era palida §i difuza. ora dupS ora. dar nu mai era capabila sa retina nici un gind. iar parul ii era o invalma§ire de zulufi aurii. Pentru un moment renunta sa mai lupte sa inteleaga ce se intimpla. ' Oare de ce se simtea a§a fierbinte? Jon plutea ametit intr-o bezna fierbinte.j& u a tm intregi. incarcata de praf §i umiditate. Abia mai putea sa gindeasca. strecurindu-§i miinile sub obraji. Luptindu-se sa-§i aminteasca ce i s-a-ntimplat. era Beth. simtindu-§i membreje lipsite de vlaga. trebuia sS-§i adune puterile. I§i amintea vag c& trebuie sa se gindeasca la ceva. Pielea ei era lucioasa de caidura $i transpiratie. devenea con§tient de fragmente de realitate: atingerea aspra a unei paturi sub obrazul lui. Capa ei era lntinsa alaturi §i se lasa pe ea cu un oftat. cu miinile sub obraz. Incet. Beth! La numai trei picioare distant& de el. Gindurile ii erau confuze §i se simtea frustrat pentru ca nu putea gindi cu u$urinta lui obi§nuita. pinza $i o a$ezS peste picioarele lui Jon. corpul lui pfirlnd sa capete contururi incerte sub miinile ei. Perspectiva de a cobori inca o data scara ii parea o povarS covir§itoare. aratmd ca un copil inocent. abandonindu-se placerii nevinovate de a o privi. Un fir d£ pai il gidMa pe nas §i sufla ca sa-1 indeparteze. Avea nevoie doar de o clipa de odihna.

I§i amintea de o scara §i de nevoia ingrozitoare. intr-o lumina mai putemica a soarelui. l§i aminti cum a ajuns la grajd §i s-a prabu§it cu capul inainte pe cel mai apropiat balot de paie. distorsionate ciudat. M ’nea^a. cumva. Du§manii lui ajunsesera cumva acolo §i il a$teptau. In viziunea lui aparea uneori §i Beth. Nu §i-l putea aminti cu adevarat. Oare ce griji i-or tulbura odihna? N-ar trebui s-o lase sa aiba nici o grija. Cama§a ii acoperea trupul stind intinsa peste sini. dar §tia ca il avusese.Purta o cama§a de noapte larga. de a o urea. numai pentru a descoperi ca totul fusese un e§ec. Din acel moment amintirile ii erau fragmentate. iroposibila. Iar ea era mult prea deosebita pentru a dormi in fin. o senzatie de gol. virfurile inchise la culoare ale sfircurilor. incretindu-§i fruntea. Era podul unde ei. Beth. iar el se intreba daca pinza subfire ca un voal ar lasa sa se ghiceasca. I se parea familiar. facuta dintr-o pinza destul de subtire pentru a se mula pe curbele dulci ale corpului ei minunat. Mai era §i co§marul.. Avea o . A luat-o la fuga §i apoi a urmat durerea aceea ingrozitoare. iar el regreta ca n-o mai vazuse niciodata pina atunci de$teptindu-se.. Privirea ii deveni con§tienta. ale carei miini il racoreau §i il lini§teau. Buzele ei schitara un zimbet somnoros.. Pleoapele ei clipira deschizindu-se. care i-a strapuns spatele.. Puterile il parasisera asa de repede. — Jon. Persista doar intunericul. Oh. Ea se incrunta in somn. Ce cauta aici? Reu§i sa-$i desprinda ochii de pe trupul ei pentru a privi in jur. intreaga responsabilitate. Nu avea Unde sa se duca §i cui sa ceara ajutor. iar vocea ei reu§ea sa patrunda prin ceata din mintea lui. drace! I§i aminti ca mergea spre locul de intilnire. violenta §i o ingrozitoare certitudine ca el purta. genele de culoarea nisipului descoperind frumo$ii ochi capmi.

. iar el nu se putu abtine sa nu priveascS alunecarea tesaturii pe piele. I§i petrecuse mult timp invatind sa priveascS dincolo de aparente. I§i ridica cu greu ochii catre chipul ei. mi§carea strmgmdu-i cama^a de noapte peste sini. * Sigur. Ochii ei erau mtunecati. $i ce daca il durea. Ea se incrunta putin. in timp ce ea se arcuie§te Ianguros sub el §1 i$i freaca obrazul de asprimea barbii lui matinale. Ea se ridica §i i$i dadu P&rul pe spate.senzualitate involuntara cind se trezea Incet. de ce nu? i§i spuse el. §i ii puse o mina pe frunte. Avusese noroc ca nu-1 omorise shiarea. apoi ingenunche linga el. dar acum descoperea ca nu putea vedea absolut nimic. incercind sa citeasca emotiile pe care ea le ascundea atit de bine. intinzindu-§i trupul cu miscari gratioase. . cel putin functiona. sa faca dragoste cu ea dirnineata. 0 privea cum devine con§tienta. putin. capabil sa traga impotriva familiei ei. Oare cum ar fi daca ar avea dreptul sa o atinga. de parca ?i-ar fi ales -u mare grija cuvintele. cind trupul ei era Inca lene§ §i moale dupa somn? l§i imagina ca o pStrunde Incet. u$urat sa constate ca inca mai functiona. Devenise destul de priceput. — Cum te simti? intreba ea incet. Nu rau. — Doare. Mi§carea ii provoca dureri ascutite in amar §i de-a lungul spatelui $i trebui sa stringa din dinti jentru a-§i inabu§i un geamat. adunindu-$i :ama§a intre genunchi. Era ca o carte inchisa pentru el. de culoarea cafelei proaspete — lichida $i stralucitoare — insondabili. Doar ii era du§man. — Ai avut febra. Privirea de bun venit cu care il intimpinase cind se trezise fusese inlocuita de una oarecum distanta §i ingrijorata. El incerca s£-$i mi§te mina stinga..

storcind-o cu o mi§care ferma a miinilor. — O sa-ti aduc mai tirziu ceva. grija expresia fefei. observind sudoarea §i murdaria ce-1 acoperea. — Una mica. — Ma simt Iipicios. fara sa tradeze nici o emotie. Aduse un lighean alb emailat. vazindu-1 ca-§i revenise. Asta-i tot? — Tot ce-mi amintesc. spuse el. mi^carile ei erau precise. controlindu-§i cu. — Lupta. !mpu§cat. Mina ei se indrepta din nou spre vas pentru a uda cirpa. . bucurindu-se de raceala apei §i de cunttenie. Scufunda o cirpa in apa. macar pe dinafara. ^$259 ^ . Se uita la el cu o privire fixa. Incerca sa-i zimbeasca. Ti-e foame? — Putin. pe care il umplu cu apa tumata din galeata de lemn. Nu dorea sa fie murdar in prezenta ei. dar atingerea ei era distanta si impersonala. — N-am auzit de nici o lupta pe-aici. II privea cu atentie.— Se pare ca acum a trecut. — O sa te spal. Pentru interior nu putea face mare lucru. dar de aceasta data ea nu ii raspunse. ca §i cum ar fi fost o infirmiera angajata sa ingrijeasca un pacient tolerat. prin apropiere. Crezuse ca va fi macar putin bucuroasa. — Una mica. Ca intotdeauna. El ofta de placere cind incepu sa-1 spele. — Ce s-a intimplat? intreba ea. gratioase prin siguranta §i puterea lor. repeta ea incet. oprindu-§i miinile pe spatele lui. El era putin contrariat. Era o femeie indeminatica.

§tiuse — ca nu trebuie sa faca: sa se incurce cu aceasta femeie. — Mi-a fost dor de tine. Se sprijini u§or in bra^ul nevatamat. — Unde te duci? Ea il privi: — Satepredau! El ridica o sprinceana. el clatina din cap pentru a-§i limpezi ochii. cu cama§a fluturindu-i pe linga corp. pentru ca nu mi-am dat searna de la inceput. el credea ca nu aceasta era problema.. om lipsit de scrupule. mincinosule. Pur §i simplu aruncase apa de spaiat peste el! Scuipind. cu grija ascunsa. Acum era pe punctul de a fi demascat pentru ca facuse ceea ce $tiuse de la inceput — o. idiotul sint eu. ma-ntrebam ce-ai facut de cind ai plecat. curgind pe patura de sub el. — Tu. Avea dreptul sa fie furioasa pe el.. ceva care o facea sa se fereasca de el. N-a vazut-o venind. da. Totu§i. Era aproape o u§urare sS nu trebuiasca s&-§i controleze fiecare gest. ridicindu-se §i holbindu-se la ea. alunecindu-i... Oare ce era? — Ce? intreba el precaut.pe umeri. umplindu-i gura. Ochii ei scaparau fiacari. O cascada de apa cazu in capul lui. . tu. avind in vedere ce se intimplase intre ei. — Oh. nu e§ti mai idiot decit mine! Nu. ticalosule. Aparuse altceva. El rSmase fara grai. cum nu mai facuse niciodata. Ea se purta cu siguranta ciudat. La naiba! Trei ani interpretase rolul asta §i nimeni nu intrezarise macar o farima de adevar. Cum ai putut? Cum ai putut ..— Altceva nu mai ai s&-mi spui? il intreba farS intonafie. Statea in picioare deasupra lui... udindu-i bandajul. Putea observa o alta emotie. incerca el. Era furioasa. dar strabatind totu§i pina la suprafaja. Piciorul ei se afla deja pe prima treapta a scarii.

(S J m m i tllv itib ra ta a re — In cama$a de noapte? Ea se uita in jos. murmurind incet ceva ce el nu putea infelege. -O h . — Calul este inca aici. §i capul ii disparu prin trapa podului. murmura ea. Deci nu a plecat inca la Adam. n-ar fi trebuit decit sa se incrunte pufin §i tofi ar fi tremurat in fata ei. de parca uitase cum era imbracat&. Dac& ea ar fi fost barbat. §i se opri in fata ferestrei. — Doamne. Bennie strabatu tot podul. -Si? Stringindu-si buzele. Inca nu-1 putea parasi. — Deci este inca aici. ar fi fost un o f iter al naibii de bun. aparu din nou. — Care cal? — Al mamei. stimind pleava in jurul ei. O clipa mai tirziu. Incordarea din umarul lui incepu sa-§i spuna cuvintul $i el se intinse din nou pe patura. . sa ma vada-n halul asta. ea ii arunca din nou o privire apriga. A§a ca eu nu ma pot intoarce in casa. .

fusesera. era absolut devastator. ac'cesibil §i ingaduitor. centimetru cu centimetru. inlocuita de un control perfect §i o concentrare absoluta. dar ea le ignorase. Fusese intotdeauna minunat. cu trasaturile vii. cu ochii scaparind. Le daduse deoparte. Acum insa.. chiar §i cind purta pe chip acea nehotarire in§elatoare. socotindu-le rodul imaginatiei ei.Capttolul 20 simtea perfect capabila sa-1 jupoaie pe nememic. sau fragmente ce razbateau din „fostul Jon“ pentru ca ii placuse a§a cum era. ochii lui sclipeau de inteligenta §i forta. Existasera indicii — o. Cum de nu tntelesese? Ii arunca o privire rapida. Fusese amagita. §i afi§a un calm prea perfect. £ $ B > 2 62 . Cum de nu observase? ToatS confuzia disparuse de pe fata lui. prea orbita de fata §i trupul lui mihunat pentru a privi dincolo de aparente. da. Nu exista decit o singura explicate.

aproape ca reu§ea sa-i domoleasca furia. A§tepta sa-i raspunda. Ai vorbit mult. - . se temea ca apropierea lui ar fi suficienta pentru a-i siabi iar dreapta judecata. — Am sa te predau! il ameninta. Ochii lui se intunecara. Era singurul lucru care avea oarecum sens. daca fusese pacalita §i folosita. Ea clatina din cap:. — Da. spuse ea a§ezindu-se §i rezemindu-se de zidul din piatra aflat sub fereastra. in ciuda ratiunii. ai putea sa stai jos. §i acum §tii totul.® JiSfTare — Daca ai de gind sa ramii aici o vreme. cind aveai febra. Chiar daca nu-1 omorise. E mai bine sa nu §tii. cSutind sa depisteze spionii printre propriile lor rinduri. — N-a§ fi in siguranta daca |i-a§ spune. La dracu. macar era pentru o cauza buna. — Am Incredere in tine. — Nu. Dar daca era vorba de americani. — Cum ^i-ai dat seama? — Ai avut co§maruri. o facu sa simta nevoia de a-1 consola.' Probabil ca pentru americani. — S-ar putea sa te razginde§ti. Nu era bine sa stea prea aproape. — tmi datorezi macar atit a. plini de o teribila tristete care. — Cred ca n-ar fi bine pentru tine sa ma aflu prea aproape acum. de ce nu-i spunea §i ei? Era posibil ca el sa lucreze pentru comandamentul britanic. §i era un mic balsam pentru ranile ei sa creada ca. Zimbetul lui era amefitor. orice ar fi. spuse el cu incordare in glas. ii sugera el. De data asta va gindi clar. n-avea sa-i spuna! — Pentru cine? relua ea. — Mai bine pentru cine? Spune-mi! ii ceru ea. El nu facu decit sa clatine din cap. — Nu stiu pentru cine lucrezi.

Aveam nevoie de o sticia. {inea o sticia sub braf §i ducea un co§ acoperit. Cind scoase iapa afara §i inchise u§a in urma ei. crem. — „Picaturile iezuite ale Dr. il intrerupse ea imbujorindu-se. — Este cidru. iar ea se indrepta spre scara. — Mama tal schija el din buze. Walker"? Beth. Se intoarse cind soarele era sus pe cer. sub control. D'e§i ea se straduia din greu sa-1 tina pe tot strins. vorbind cu iapa ei cu un glas dulce. El privi eticheta de pe sticia §i aproape se sufoca. dar bucle rebele ii inconjurau timplele. a§a ca am spalat-o §i am folosit-o pe asta.. a§a cum este uneori atmosfera inainte de furtuna.. Jon auzi tropotul copiteior pe pamintul tare. iar aerul din pod era IncSrcat de tensiune. Stateau §i ascultau. fara sa mai rosteasca un singur cuVint. Avea parul adunat intr-un coc strins. Beth se ridica §i privi pe fereastra. — Sst. Eaincuviinta. — Pentru mine? ii intinse mincarea fara un cuvint §i se intoarse sa piece. ^ 2 6 4 ^ . §opti ea. incaizind podul ca pe un cuptor pregatit pentru placinta saptaminala. §i o fusta de culoarea pamintului. — Beth? O sa revii? ii arunca iara$i acea privire care parea sa spuna cS ar dori s& mai faca vreo citeva gauri in el §i apoi pleca. Parul ii semana. mirosind a piine proaspat coapta. lini§titor. mici particele i§i gaseau mereu calea spre libertate. O puteau auzi pe Mary pregatin<fu-§i calul.O privi u§or amuzat: — Cui? Sub ei se deschise u§a grajdului. te asigur ca. Purta o bluza subtire.

acest strain din podul ei o intriga. — Beth. aruncindu-i o privire §trengareasca §i sperind ca supararea ei sa mai cedeze in fata comicului situatiei. Ce se intimplase cu el? Chiar daca se dovedise a fi un expert. Cu toate ca Jon ar fi dat cu sig uran(a orice pentru o gura de aer proaspat. Caidura inca nu se domolise. Era furioasa. perfect controlat. nu se plingea . Era lini§tit. El nu. pe masura trupul i se vindeca. O lasase sa iubeasca — sa se culce — cu un barbat care nu exista. lasind-o sa creada ca este altceva decit era. Ea i§i continua drumul. Se scursera astfel doua zile. Privirea lui era fixata intr-un punct indepartat. Bennie venea de doua ori pe zi. O mintise.— Imi era teamS ca vrei sa-mi comunici ceva. pe care o cSra cu grija in cealalta mina. incapabilS sS stea in aceea$i camera cu el. imi pare rau. era foarte furioasa. Nu era pregStita sS auda asta. in§elind-o in atit de multe privinte.un asemenea om sa devina tot mai agitat. aducind mincare §i plecind cit de repede putea. necunoscut. era convinsa ca ar fi sim^it daca el ar fi suferit a§a de mult inainte. da. spuse el incet. In dimineata celei de a treia zi. Pleca inainte ca el sS mai poata spune ceva. Nu numai trupul lui suferea. S-ar fi a§teptat ca. dar el voia sa nu piece — nu inca. concentrat. Emana o putere aproape tangibila. spuse el. Sufletul lui parea sa fost zdrobit §i nu incepuse sa se vindece. pina cind rana devenise cumplita. ci era mai curind chinuit intruna. cind §tia ca el n-o poate vedea. cu o expresie de agonie — nu putea gasi un alt cuvint care sa exprime acea emotie intensa. II urmarea cu coada ochiului. o. §i mai era ceva. Bennie veni in pod cu un rucsac atirnat de umar §i cu o gaieata de apa proaspata. Daca sufletul ei fusese lini§tit §i incalzit de Jon. de o exceptionala intensitate.

zacea acolo purtind doar pantalonii §i bandajul. Falcile lui erau incle§tate. — Jonathan Schuyler Leighton. diridu-i trupului odihna necesara vindecarii.niciodata. ale mintii — §i in unele parti mai imperative ale corpului ei — continuau sa-§i aminteasca faptul ca impartisera cindva patura pe care el zacea acum. Ar trebui sa ti se potriveascS. parea sa doarma aproape tot timpul. — Jon. Ea ii privi trupul nemiscat. pa§i spre el §i il atinse cu virful pantofului. §i baga mina in rucsac. — Numai pentru ca sint nevoita. Inima ei tresari — doar un pic. In ciuda ranii lui. Iar unele unghere ascunse. In fiecare zi. Din ziua In care febra a cedat. iar pielea sa se intorsese la bronzul sanatos de mai inainte. el arata la fel de seducStor ca Intotdeauna. — Jonathan. pierzindu-§i paloarea. Asta-i numele meu. ceea ce lasa neacoperit mult preamult din trupul lui pentru lini§tea ei. varsind peste margine putina apa. in ciuda miniei ei justificate. — Jonathan. tradatoare. Ochii lui se deschisera pe data. TrSsaturile lui se indulcira: — Vorbe§ti cu mine. in tirtipul scurtelor ei vizite. atunci. Ace§ti pantaloni au apartinut unuia dintre frafii mei. parind sa respecte dorinta ei de a nu vorbi. Trinti galeata. — Poftim. iar buzele erau ca o linie dreapta. — Ce? intreba ea nedumerita. Era de parcS i$i cerea in felul acesta iertare. Scuturindu-§i umerii pentru a alunga emotiile. raspunse el raspicat. Nu Jon. el n-a mai spus practic nimic. Febra nu mai revenise. Inca dormea.. 256 ^ .

I?i aminti de ce avusese incredere. rSspunse ea privindu-1 peste um&r. — Pleci deja? — Nu. acela despre care credea ca nu exista. Bennie ajutase de multe ori la ingrijirea fratilor ei §i era mereu surprinsa de modu) cum un barbat. spuse ea §i incepu sa pregateasca lucrurile de care avea nevme. mai mult. — Am observat. Fusese nevoit sa feloseasca gaieata pe post de plosca. O privea $i zimbea. Se uita cStre el §i il surprinse privind-o. care reu§ea sa fie teribil de dur in preajma altor barbati. A§tia arata cam r& u pentru a mai fi purtati. — Iti lipsegte chiar a§a de mult idiotul? . de ce tinuse la el chiar de la inceput. zimbeau catre ea cu o acceptare totaia. -Ah. Acesta era omul pe care §i-l amintea. — Astazi o sS-ti schimb bandajul. . O sa golesc cealaM gaieatS. in timp ce zimbetul disparu. — Inceteaza! Expresia aspra reveni brusc. in care straiucea o flacarS albastra. Era acel zimbet frumos care o facea sa se simta cea mai grozava fem eie de pe fata pSmintului. chiar daca ea insasi era cauza schimbarii. Uimitor. Bennie simti o pierdere dureroasa la disparitia lui. putea fi atit de ru$inat in fata unor necesitati fire§ti ale corpului. spuse eJ §i arSta spre pantalonii murdari §i patatf pe care-i purta. Nu dupa tqt ce-i facuse el. Ochii lui. a§a cum facuse mereu. * l§i reprima zimbetul care ameninta sa-i aparft. obrajii lui ro§ir£ violent. nu se va l^sa ea fermecata de aceasta afi$are de modestie baieteasca. nu. cind acestea erau mentionate de o femeie.— Mul(umesc. ea se intoarse brusc. In ochii lui alba§tri se aprinse o licSrire: — Da? Aruncind rucsacul. cu aprobare.

Era atita frumusefe in trupul lui. cum se formase un asemenea barbat. „ El se rSsuci §i i$i sprijini barbia pe brate. a unui armasar de rasa. Era o frumusete facuta din efort. adunindu-se $i umflindu-se u$or sub piele. Arata mai bine. da. El i$i ridica u$or capul. sperind ca rana incepea sa se vindece. (tar pielea din jurul ei arata sanStoasa. lucra §i putea atinge. tipS ea. nici nu prezenta urme ro§ii de infectie.. ci frumusetea vie.— Da. — Acum o sa te bandajez la loc. Luind foarfeca ingenunche alaturi de trupul lui. Tampona rana incet §i umarul lui tresari. tintndu-§i respiratia. Mu^chii se Tncordau $i se intindeau. alergind liber in bataia vintului. Strecura virful foarfecii sub fi$iile de pinza §i le taie. care putea indica o acumulare de puroi. nu frumusetea rece. Parea ca se vindeca bine. Iar ea se intreba. Rana mai avea culoarea ro§ie violenta. o frumusete care se mi§ca. ' Expresia fefei lui deveni impenetrabila. Continua sa-i palpeze umarul incercind sa vada daca nu este vreo zona m oale. Rasuflarea ei se opri pentru o clipa. accelferindu-se. mu§chi §i tendoane. privind in spate catre ea: — Beth? — Oh. nu putu face altceva decit sa priveasca. — Schimba bandaiul! — A§eaza-te pe burta. acolo unde spatele lat se ingusta catre talie. I$i indeparta mina trecindu-i u§or degetele de-a lungul spatelui §i ii simti respiratia. Apoi le indeparta §i ridica u§or bandajul. fizica. — Te-a durut? — Doarputin. c&ci pina $i in aceasta mi§care simple forfa lui ie$ea T n evident^. fara viata a unei sculpturi. ca §i alta data. Nu mai era umflata.Pentru un moment. Poti sta in sus? .

Acum nu exista stingacie. — Curmd o sS-ti fie mai bine. Capul meu pare ea nu vrea s& stea vertical. mi$cari necoordonate care-1 faceau sa d&rime pahare sau sa dea peste mese. bijbiiala. Simtea mirosul de ierburi incinse §i caidura trupului barbatesc.i nu se putea abtine sa nu atinga cu sinii spatele lui gol.In mod Evident era intepenit §i avea dureri. rise el incet. Cu o rasucire iute a mlinii deschise o cutiut& cu balsam. — O sS folosesc fi?ii de pinza pentru a-1 fixa la locul lui. Era un om cu misc&ri precise si gratioase. Aplica un strat subtire de alifie pe ranS ?i o acoperi cu un tampon curat. controlindu-$i perfect forta trupului. care insS avea acum o nota distincta de ironie. Miinile ei se mi§cau pe deasupra umarului. — Atentie. — Parca n-a§ §ti §i eu asta. pe sub brat. Facea eforturi pentru a se ridica. dar chiar §i a§a era vizibila diferenja fata de modul In care se mi§ca atunci cind facea pe idiotul. Probabil e§ti slabit. palmele tot ii atingeau pielea §i nu se putea impiedica sa-§i aminteasca cum ii simtea trupul cind II atingea cu adevarat. Miijcarile ii devenira lente «. Se intreba pentru moment Z69 . in timp ce-i inf&sura bandajul peste piept. EI glndi cu glas tare: — Cum te-ai descurcat cu toate astea cind eram le§inat? — N-a fost u§or. era silita sa stea mult mai aproape de el decit dorea s& fie. Nu era u?or nici de aceasta data. cind se apleca inainte pentru a-1 cuprinde cu bandajul. §i mirosul putemic de plants medicinala umplu aerul.'Ai z&cut mult timp. intr-un du-te-vino continuu. Se mi$ca In spatele lui. Oricit ar fi fost de atenta. Statea in genunchi in spatele lui §i trebuia sS se intindS pentru a-i stringe bine fi§iile de pinzS in jurul trupului. cu acel sunet familiar din git. M-ar ajuta daca ai putea ridica putin bratul.

Ochii lui se inchisera pentru un minut. atinse linia cicatricei. — Pleaca! Acum! Cuprinsa de stinjeneaia. — Ce s-a-ntimplat? — Cind? intrebS el intorcindu-se §i privind peste umar. spuse ea legind strins bandajul. i§i retrase mina. Nu trebuia cu adevarat sa se mi§te. Gitul lui puternic se In&lta ca o coloana deasupra umerilor lati. foarte inqet. iar parul ii acoperea fata. Cit de .dacS nu cumva s-a molipsit de febra lui $i scutura din cap pentru a-§i limpezi mintea. era vulnerabil in fata acelor bucati mici de metal. — Ce? intreba ea buimacita El i§i cobori privirea spre mina de pe trupul lui. palpindu-i marginile cu virfurile degetelor. nu? El statea cu capul aplecat. oprindu-se pe cicatricea veche. Am terminat. Chiar §i acest trup. Privi sus catre el. Incet. — A§a. lasindu-$i mina nemi$cata pe trupul lui. Privirea ei cobori de-a iungul spatelui. O privea intens. Cind ii deschise iar. erau reci §i palizi §i ea intelese ca ii ascundea ceva. Doamne! N ici macar acum nu era in stare s&-$i retina miinile. raspunse el. — Bunker H ill. O. — Du-te! . — Oh! Nu parea capabila sS-§i opreasca mina. — Aici. finindu-§i faicile incle$tate. era teribil bucuroasa ca el supravietuise. Cicatricea asta dintr-o parte. in cel mai uimitor mod. care parea putemic §i impenetrabil. — Beth? -Da. iar in glasul lui vibra incordarea. §i in ciuda a tot ce se intimplase.

Daca n-ar fi alungat-o. cu toate c3 temperatura nu scazuse nici macar un pic. Nu fusese necesar sa se poarte a§a de dur cu ea. in toate limbile §i felurile pe care §i le putea imagina. pentru ca-§i dadea seama ca de data asta ar fi putut face alta alegere. zacind singur pe patul lui improvizat. nu s-ar mai fi putut abtine. . El zacea acolo. A§a ca a ranit-o iar. Ar fi trebuit sa schimbe vorba. daca ar mai fi a§teptat o secunda in plus. apoi ni§te voci bSrbate$ti pe care nu le putea identifica. asta nu era ceva nou. Ei bine. El incS a§tepta. Probabil ca. astfel incit ea sa nu bage de seama. caidura se domolea. In acea seara nu se mai intoarse ca de obicei sa-i aduca cina. Cind §i cind il auzea pe Cad racnind prin curte §i pe Isaac strigind cite un raspuns. neru§inata arata probabil in ochii lui! Sari in picioare §i fugj din grajd. §i totu$i. i se parea ca simte o mireasma u§oara §i indep&rtata de racoare. de data aceasta prin tonul §i vorbele lui. §i dupa tot ce-i facuse. El o auzi pe mama ei aducind iapa inapoi in grajd. tulburata de senzafia innebunitoare a atingerii miinii ei. §i sa ramina intins.®t& U . ignorind faptul ca el ii rostea numele. ascultind soriceii care scormoneau prin colturi §i briza u§oara ce clatina frunzele in aerul dens de afara. Ar fi pUtut sa pretinda ca atingerea ei ii provoca dureri. dupa tot ce-i luase deja. Veni noaptea §i. probabil clienti venifi sa-§i hrSneascS caii. Ar fi putut sa se fi obi§nuit pina acum. in sfir§it. era ultimul lucru pe care avea dreptul sa-1 faca. transpirind §i spunindu-§i ca este un ticaios. Dar mintea lui trecuse repede dincolo de ratiune. ar fi putut sa se prefaca amejit. gindindu-se cum ceva inceput din rafiunile cele mai nobile putea sa-i aduca atitea necazuri. simtea gustul amar al regretului.

— Si ai fost afara. — Jonathan. spuse ea blind. $i se spalase! c7 A doua zi dimineata. adrairind blindetea acelei dimineji calde. Clatinind pe brat un co§ cu chifle proaspete. umerii lui goi erau incredibil de largi si se scalda in lumina untoasa a diminetii. bogata $i castanie. — Jon. preciza el fara sa se intoarca. Purta numai pantalonii pe care ii daduse ea cu o zi inainte.J& u an n (Eaptialul 21 •Sitatea in picioare. il gasi pe Jon stind cu bratele sprijinite pe tocul ferestrei deschise. atirnindu-i pe umeri intr-o claie neteda. Parul lui era desfacut. Vazindu-1. ei i se taie respiratia inainte de a-*i putea controla emotia. “ 272 / . — Jonathan. cind Bennie urea in pod. ea se apropie de el: — Te-ai sculat. curat. atit cit se poate stapini o femeie. ' — Era §i timpul.

N-am mai suportat sa ma simt mirosind. El o privi zimbind. Totu§i. Aproape ca nu am mai reu§it sa urc inapoi blestemata asta de scara. Deodata. §i m-am spalat la fintina. !§i arunca privirea spre ea: — Avefi un put cu apa foarte rece. Jon i§i arunca privirea in spate. ea se sprijini mai aproape de fereastra §i trase aer in piept: — Cred ca ai dreptate. O. Nedumerita. inima ei se inmuie la cuvintele lui.zi sau doua. strimba el din buze. — Nu ma pot obi§nui sa aud atit de mrilte cuvinte venind din gura ta. — §tiu.cind nimeni nu ma putea vedea. Adunindu-§i gindurile triste. Dar i§i dorea ca el sa o fi facut-o. El nu voia sa spuna nimic cu asta — nu avea cum — iar ea ar fi fost o proasta daca §i-ar fi permis sa creada ca el ar fi putut. . fara sa se poata abtine. Imi pare rau ca mi ti-am adus de mincare aseara. Ridica co§ul: — Ti-ani adus ceva pentru micul dejun. - . raspunse ea §i fu nevoita sa-§i dea capul pe spate pentru a-1 putea privi. — Probabil ca-ti este foame. Ar fi trebuit sa o incinte gindul de a scapa de el.— Noaptea trecuta. cit i$i dorea!. in preajma ta fac o multime de lucruri pe care nu le fac de obicei. — Nu era nevoie. cu o stralucire albastra in ochi: — Ma-ndoiesc. Totu§i. In glasul lui era o nota de amuzament. Poate se va mai racori putin. Am coborit foarte tirziu.Cum te simti? — Slab it. ea nu facu nici o incercare sa inteleaga modul lui complicat de a gindi. pe fereastra: — Miroase a ploaie. el rinji: — Dg obicei nu vorbesc atit de mult. Dar intr-o zi sau doua voi fi gata de plecare. Ea chicoti. O.

El ridica din umeri: — E§ti ultima persoana din lume care imi datoreaza scuze. Probabil ca mi-ai salvat viata. — Atunci sintem chit. Privirile lor se intilnira §i ea se pierdu in adincimile de un albastru pal ale ochilor lui. §tia ca spune adevarul. Nu conta in ce activitati ilegale era implicat, caci noaptea in care o sal vase in padure fusese reala. Se intimplase prea repede, prea nea§teptat, ca sa fie ceva regizat pentru ea. Vazuse cit de putemic il lovise pe acel soldat. — Nu ai idee de cite ori am incercat sa ma conving cit de prostesc a fost totul, spuse el lini§tit. — Intr-adevar? Lumina soarelui ii incalzea umerii §i straiucea in parul lui. Aromele imbietoare de drojdie §i scorti§oara ii ajunsera la nari. — Nu-mi pare rau, murmura el. Neajutorata, ea i§i lasa privirea sa rataceasca pe pieptul lui. Fusese atit de aproape de rai, cum niciodata in viata nu se a§teptase sa fie, purtata prjn noaptea rece de iama, {inuta strins la acel piept cald §i oache§. Desigur, mai tirziu, chiar in acest pod, atinsese raiul. El i§i drese glasul $i pa§i inapoi: — N-ai vrea sa stai §i sa maninci cu mine? Cum de §tia ori de cite ori gindurile ei deveneau lascive? Atunci el se retragea, vadit stinjenit de atentiile ei. Si de ce nu ar fi facut-o? Ea era doar Bennie. Sigur ca nu era genu 1 de femeie pe care el §i-ar fi ales-o in conditii normale. Ea scutura din cap: — N-ar trebui. — Doar pentru putin timp. fn ochii lui era o rugaminte, alaturi de o scuza §i ceva ce parea sa fie... singuratate. ,

® rfS a re
— Bine. Se a§ezara pe o pStura §i ea ii dadu un cozonac insiropat, cu miere §i stafide. El minca jumatate dintr-o mu§catura. Noroc c& era obi§nuita cu^apetitul barbatilor solizi, flaminzi, §i adusese destul. ’ . ' El mormai, apreciind tratatia. — Cum de reu§e$ti sa sterpele§ti atit de multa mincare pentru mine, fara ca cineva sa observe? — Mama lipse§te mult. — Am observat. Unde se duce? — Acasa la Adam. Cumnata mea nu se simte prea bine. — E bolnava grav? — Nu, zimbi ea. Se pare cS Adam a fost din nou grabit inainte de plecarea la Cambridge. El ridica o sprinceana !n semn de Jntrebare. — Urmeaza sa mai am un nepot. — E§ti sigura ca-i vorba de un nepot? Bennie i§i linse un strop de miere de pe degetul mare: — Are gre(uri. — Din cite am auzit eu, nu este ceva neobi§nuit. — Mama s-a simtit foarte rau cu fiecare din fratii mei, vreme de cinci luni. Se batu pe piept, continulnd: — Cu mine, nici o zi. La fel s-a mtimplat cu fiecare din cumnatele mele. Nici una dintre ele nu s-a simtit bine, cu exceptia lui Hannah, cind a purtat-o pe Sarah. — Nu am auzit niciodata de a§a ceva. , — Hannah spune ca barbatii din neamul Jones necajesc femeile chiar de la-nceput. — Dar niciodata nu observa mama ta cit de multa mincare Jipsegte? Bennie facu o grimasa: — Este obi§nuita cu pofta mea de mincare. — Pofta ta de mincare?

— Mama a renuntat la gtndul ca ma va invata vreodata sa maninc ca o.doamna. — De ce sa faci una ca asta? Sa ciugule§ti din mincare, istovindu-te de parca ai avea o boaia de temut? N-am reu§it niciodata sa-mi inchipui de ce indura femeile a§a ceva. — Pentru ce fac femeile orice lucru prostesc? Sa agate un sotStralucirea din ochi] lui era malitioasa §i satisfacuta, — Interesanta concluzie, mai ales din partea unei femei care se bucura in aceea$i masura de viata $i de mincare. Ea se strimba §i i$i infipse din{ii in cozonac. — Ai miere la gura, constata el deodata. — Unde? Ea i§i scoase limba intr-o parte, incercind sa o g&seasea. — Aici? — Nu. Aici! A luat-o total prin surprindere. S-a aplecat inainte intr-un mod atit de natural $i intimplator, incit ea a crezut mai degraba ca vrea sa-i semnaleze locul. Apoi insa a lins-o, limba lui alunecind repede peste coltul gurii ei $i pe conturul buzei de sus. S-a retras inainte ca ea sa aiba vreo §ansa de a reactiona. — Mmm... Dulce! Il privea cu gura cascata de mirare. — S-a dus, spuse el vesel, inchizindu-$i brusc gura, ea se ridica in genunchi. — Trebuie sa.plec. El puse mina pe bratul ei ca sa o opreasca. — De ce? Afara incepu ropotul blind al picaturilor de ploaie. Un vint aspru $i taios patrunse prin fereastra, maturind in sfir§it aerul incaizit §i greu §i aducind mirosul proaspat, metalic, al ploii. El i$i arunca ochii spre ctir $i cind ii intoarse spre ea avea privirea adinca §i intunecata.

'©radatnare
— Nici un tunet de data asta, spuse inceti§or. Glasul lui catifelat §i caidura binda a miinii aflate pe bratul ei o tintuiau pe loc. — Nu, spuse ea. — Mi-e dor de tunet. O, Doamne, macar daca ar putea fi sigura ca tot ce-$i dorea el era tunetul. Macar daca ar putea fi definitiv convinsa ca nu este du§manul ei. Macar de-ar avea cea mai mica idee cum sa se descurce cu un om ca el. — Trebuie sa plec, spuse tragindu-$i bratul §i ridicindu-se In picioare. — De ce? i$i ridica el glasul, in care razbatea clar frustrarea. Se ridioa §i se posta in calea ei: — De ce? De ce iti lipse§te atit de mult idiotul? Credeam ca majoritatea femeilor ar fi fericite sa descopere ca barbatul cu care s-au culcat nu este inapoiat mintal. !i bloca trecerea, iar statura lui masiva parea sa ocupe mai mult loc decit de obicei. De ce oare uita mereu cople$itorul impact al prezenfei lui fizice? Si de ce ea, obi§nuita cu barbati mari, putemici, parea total incapabila sa se obi$nuiasca cu acesta? Adierea proaspata ii racori ceafa, rascolindu-i firele subtiri de par. Ii ridica parul lui Jon, indepartindu-1 de pe fata §i punind in evidenfa frumusetea trasaturilor lui sculpturale — nasul putemic, maxilarul bine evidentiat §i acei ochi limpezi ce straiuceau acum de o inteligenta feroce. Nu era nimic fin sau delicat in figura lui; totul emana forta §i o putemica virilitate. — Doamne, e§ti atit de frumos! §opti ea neajutorata. — §i ce-i cu asta? gesticula el arStindu-§i fata. Un accident al naturii mi-a dat aceste trasaturi. Ce conteaza? — Probabil ca femeile sint la picioarele tale.

Z77

— In general nu asta este dorinta mea, sS am femei la picioarele mele. . — Sint sigur& ca ar fi fericite sa se arunce §i In alte parti ale anatomiei tale. — Poate cS s-au aruncat. Asta nu inseamna ca le-am §i prins. Ea murmura nemcrezatoare §i facu o mincare ca sa-1 ocoleasca. El pa§i in graba lateral pentru a o opri. — Beth... Vocea lui era aproape o §oapta. Ii prinse obrajii in cau§ul palmelor lui. Chiar daca Jon — Jonathan — se schimbase atit de mult, atingerea lui era la fel: reSpectuoasa, tandra, sfl§ietor de blinda. — Au fost foarte putfne femei. — Doar nu-ti inchipui ca pot crede asta. Degetul lui mare cobori u§or, atingindu-i delicat coltul gurii. — Am invatat foarte repede ca actul in sine, fara afec|iune §i infelegere, este gol, nu-ti aduce nici o satisfactie mai trainica decit orice alta functiune a trupului. Nu este mai important ca un stranut. Dar slujba mea mi-a lasat foarte putin timp pentru ca vreun sentiment sa creasca. Iar de cind am inceput aceasta mistificare, n-am avut cum sa permit vreunei femei sa se apropie de mine. — Nu §tiu cine e§ti. El o m ingiie u§or, ispitind-o sa incline capul §i sa-i prinda degetul mare in gura. — Ma cuno$ti mai bine dedt iti dai seama. Jon, Jonathan — unui era la fel de rau ca §i ceiaialt. In oricare dintre cele doua roluri, o facea sa devina slaba, desfrinata, gata sa uite orice altceva decit felul in care simtea. Nu putea' tagadui caidura ce stralucea in ochii lui atunci cind o privea; o indemna sa se simta frumoasa, seducatoare, nemaipomenit de feminina. Era o ispita ametitoare.

< (&vikbnlsmxz
Incerca din nou: — Trebuie sa plec. j — Ploua. O sa te uzi. — M-am mai udat §i alta data. El se apleca mai aproape, mic§orind d istan t pe care ea o pusese intre ei. — §tiu. Caidura o patrunse-naprasnic §i iute ca fulgerul. Inca un pas, inca o secunda §i ar fi pierduta. Ti$nind intr-o parte, incerca sa se fereasca de acest barbat, caruia parea sa fie incapabiia sa-i reziste. El o prinse §i o atrase mai aproape, {inind-o blind, dar ferm. — Ce este? mirix el. Ti-a placut im becilul inapoiat mintal? Ai crezut ca te poti descurca cu el? Nu §tii ce sa faci cu un barbat care iti poate face fata? — Da! Era simplu §i lips it de complicate §i era u§or sa fii alaturi de el. Nu detinea secrete, nu urze& comploturi periculoase §i nu ma ametea pina nu mai §tiu ce este bine $i ce este rau! §i nu ma ranea! Lumina din ochii lui se stinse, umerii ii cazura §i o elibera atit de brusc incit ea se impiedica. Pa§ind in laturi, o lasa sa treaca. Ea i§i apuca fustele §i cobori rapid scara. Cind impinse u§a sa o deschida, ploaia o izbi in fata, dar nu-i pasa. Apa rece i se scurgea pe timple §i patrundea repede prin hainele ei subtiri de vara. Pa§ii ei stimeau stropi din baitile formate in curte, dar continua sa alerge indreptindu-se catre casa — indreptindu-se spre un loc sigur. •

Ploaia nu a durat decit o ora sau doua, dar a spaiat aerul, curatindu-1 de praf, duhoare §i caidura sufocanta. Frunzele

£

y .<

.

/

copacilor strSluceau umede, intr-un verde straiucitor. Pasarile saltau ici-colo, ciuguJind paduchii de lemn si tragind de rime. Jennie statea in mijlocul curtii noroioase, privind finta spre fereastra de la podul grajdului. Nu avea nici un pretext. Co§ul pe care i-1 dusese de dimineata continea destula mincare pentru toata ziua. Rana lui nu mai necesita acum prezenta ei, iar el se gasea in afara oricarui pericol. Singurul motiv pentru a merge acolo raminea numai dorinta de a-1 vedea. Era prostesc, era o nebunie, era probabil o aCtiune de-a dreptul stupida — iar ea avea s-o faca. El se afla din nou linga fereastra, tot numai nemi$care §i putere. Apusul proaspat al soarelui Ii scalda in aur pieptul gol. Bennie ii arunca o privire §i intelese ca este pierduta. — BunS, spuse ea cind ajunse linga el, incercind sa para degajata. ; El avea parul strins la spate §i legat cu un §nur, iar profilul sau larg se conti^ra pe fereastra. Se hotarise sa nu o priveasca. O urmarise sarind peste baitoace cind se apropia. Se mi§ca altfel decit orice alta femeie pe care o vazuse vreodata, sigura §i hotarita. Iar el §tia ca daca va urea in pod, nu o va putea privi, pentru ca de fiecare data cind o privise facuse lucruri pe care i§i promisese ca nu le va face; uita toate lecfiile despre refinere §i autocontrol. Insa indata ce ea ajunse linga el, simti un iz de levantica, subliniat de o foarte u$oara mireasma de piele feminina. Nu luase in calcul a§a ceva. Va incerca totu§i sa nu o priveasca, pentru binele lui, ca §i pentru al ei. Si asta pentru ca atunci cind ea i-a spus ca o ranise, a simtit ca i se face rau de la stomac; era de parca ar fi incasat un pumn la care nu se a§tepta. N-ar fi putut sa-i faca din nou una ca asta. Simti degetele ei urmarind u§or cicatricea, semnul lui de onoare — a§! semnul lui de ru§ine — din batalia care-i rapise viata sergentului Hitchcock.

inchis in sine. Intri in ceva convins ca faci ceea ce trebuie. nici unui nu a fost r&nit. cu fruntea sprijinita de pumnul aflat pe tocul ferestrei: — Apoi ajungi intr-o situate in care orice ai alege este rSu. — Bine. — Pleci? El dadu din cap. — Fratii mei erau acolo. Intre timp. — Care este? §opti ea. Bennie vazu din nou acea disperare palida care-i smaltuia ochii. — Nu a fost. Atunci cind privi in jos spre ea. Totu§i. — Loialitatea. incuviinta ea. Ea ii mingiie cicatricea. glorie §i patrie. pentru onoare. — Vrei sa-mi mai aduci mtine ni§te haine? O cama§a? intreba el. vreau sa spun. Spunea ca a fost glorios. Te agaji pur §i simplu de unicul lucru care-ti mai ramine. §tiind ca ar fi fost inutil sa protesteze. Inchise ochii §i continua. dar straduindu-se sa-1 inteleaga pe acest barbat. farS a §ti sigur daca vrea sa afle raspunsul. spuse el intorcindu-se. — §i cum reu§e§ti? — Nu reu§e$ti. Era la numai un pas de ea §i parea deodata atit de _ departe. ca §i cum ar fi vrut sa potoleasca durerea. Mai ai nevoie de ceva? . •• — Da. in permisie. intreba ea. Henry a venit acasa. incapabila sa suporte durerea lui. §i nu §tii cum vei reu§i sa te impaci cu alegerea pe care o faci. Ea simti un nod in git. In tinerefe eram ca el.— A fost atit de cumplit? Lupta.

Nu putea insa sa o tirascS §i pe ea in intuneric dupa el. pe care §i-o pusese in locul celei udate de dimineata. Acum parea goala. ea mcuviin^a cu o aplecare din cap. nesigura. desigur. incepu ea §i relua apoi pe alt ton. zise el blind. s&-$i ofere macar atit: o dupa-amiaza insorita pe care sa o ia cu el inapoi in pustietate. — Nu. Intre ei domnea o tacere stinjenitoare. ?i incerca sa se gindeasca la un subiect de conversatie neutru. Locul ei era in lumina soarelui. — Nu. Ochii ei erau mari §i prudenti. De fapt.. Atunci cind el era numai Jon. Bennie i$i intinse peste genunchi fusta verde inchis.' Nimic din ceea ce-i trecea prin minte nu parea insa inofensiv. l§i indrepta umerii §i se for{a sa-§i ridice privirea pentru a-1 privi in ochi. Putea. ce s-a-ntimplat cu calul tau? ^ 2 8 2 ^ . In sfir§it. — Ramii. ce o facea sa se simta nervoasa. iar ea cauta ceva pentru a o um ple. dar nu putea risca sa-§i ridice privirea §i sa se piarda din nou in ochii lui.. „La naiba cu toate!4 ' gindi ea cu nepasare. Evitind cu grija sa se atinga unui pe ceiaialt. cu vintul incurcindu-i buclele rebele §i cu muzica ei urcind catre cer. tacerea dintre ei fusese u§oara §i camaradereasca. — Cum ai ajuns aici? El zimbi dintr-un colt al gurii: • — Caiare. voiam sa spun. Parea o salbaticiune a padurii confruntata intiia oara cu omul. se a§ezara din nou pe patura.„De tine!“ ar fi vrut e] sa strige. — Te las singur atunci. atrasa de curiozitate §i gonita de pericol. Stia ca el o prive§te. zise ea §i se intoarse sa piece.

cu bratul sprijinit de el. (n. nu se punea pentru mine problema sa fiu trimis la cavalerie. alergam mai repede.taxe relativ ridicate. Aveau citiva copii proprii. I$i g5se§te el calea spre Boston. au piatit ca sa fiu inrolat in armata1.) . Va avea grija cineva din companie de el. Desigur.t. iar eu eram doar unui dintre „neamurile proaste“ . iar institutorii erau de parere ca invafam mai u§or §i eram. de indata ce am ajuns la virsta necesara.. cum de ai sfir§it aici. Totu$i.. — Dar cum te vei intoarc6 ? — Madescurc. iar eu eram intotdeauna mai mare decit el. Nu prea ma ajuta faptul ca aveau un fiu de virsta mea. Ei bine. — Mai aratos? sugera ea. ' — Voiai sa ma intrebi ceva? — Voiam sa spun. care reprezentau o bariera impotriva patrunderii „vulgului“ Tn functiile de comanda. iar mina ii atima leganlndu-se. iar ei nu prea se omorau dup& mine. in acest punct din via{a ta? — Adica juclnd acest rol? -D a . lthey bought me a comission (m original): statutul de comissioned officier (cadru permanent) Tn armata britanica se putea dobTndi pTna Tn perioada celui de-al doilea razboi mondiaj numai pe baza unor. Statea cu un genunchi indoit. — Da. El lua de jos un fir lung de fin §i incepu sa-1 rupa metodic in bucati.— I-am dat drumul. dupa ce au murit parintii m ei. Am trait intr-adevar alaturi de matu§a mea §i sotul ei. spuse el dregindu-§i glasul. Trebuia ceva mai putin costisitor. — Aproape tot ce {i-am spus este adevarat. este poate cel mai bun lucru pe care l-au facut pentru mine.

. — Da. $i am observat ca in tot acest rastimp nimeni nu-mi dadea atentie. naucit. sa zicem. pentru a rezolva enigme. iar. sa-si ingroape mindria. Ea intelese ca mintea lui era straiucita.vreo citeva zile. din acel viitor barbat care fusese atit de tinar §i de nedorit. lucruri pe care nimeni altcineva nu parea sa le ia in seama §i a le pune la un loc. Acum trei ani. — Da. Totu§i. Am ramas a§a. eram. sa accepte toate ironiile. considerau ca nici nu pot intelege mare lucru.. In preajma mea nu-§i pazeau cu atentie limba. — Iar tu ai intrat in spionaj. in stare sa sustina aceasta mascarada timp de trei ani. sa ajunga in mocirla porcilor §i in mormanul de zapada. Sa-§i schim onoseasca trasaturile fetei §i sa umble purtind pe chip acel zimbet timp. Fiindca vorbeam fara §ir. § i..& ■ % > Vocea lui era calmS §i modulata cu grija. Ea intelese deodata ca in el era ceva din acel baietel. Cind s*a intimplat asta. Simplu! Sa petreaca atita timp facindu-§i trupul gratios sa se mi§te neindeminatic. el nipea bucata de pai cu tot mai multa forta. ceea ce fusese probabil cel mai rau. Nu puteam rosti cuvintele cum trebuie. — A§a ca ai hotarit sa continui §iretlicul. De fapt era destul de simplu. fara ca nimeni sa -1 suspecteze. spuse el ruplnd ultima bucM{ica de pai §i jasind-o sa cada impreuna cu pleava din palma desfacuta.. — Mi-am dat curind seama ca aveam un talent pentru. Sa ascunda inteligenfa sclipitoare din ochii lui sub pleoapele somnoroase §i inch’ ise pe jumatate. Sa §tii ca am fost lovit cu adevarat de un cal. eu am aflat lucruri pentru descoperirea carora mi-ar fi trebuit altfel saptamini intregi. Superiorii mei au inceput in curind sa foloseasca acest lucru. condes- . Pentru a aduna frinturi de informatii.

. pe cineva care sa se uite la mine §i sa ma vada. — Ce-i cu mine? — Cum ai ajuns aici? — Aici am fost intotdeauna.. — Dar tu? Intreba el. Poate o familie proprie? — N-a§ putea niciodata sa am cu adevarat a§a ceva. — Destul cu asta. care li facea ochii sa para §i mai mtunecati. . — M i-ai spus odata ca tot ce dore§ti este familia §i muzica ta./Era uimitoare voinfa §i concentrarea de care fusese nevoie. Ea ar fi dat mult s i poata §terge tristetea din ochii lui. Chiar fusese? se Intreba el. — N-ai uitat. Era adevarat? Sigur trebuie sa fie mai mult. o nuanta delicata de roz ca mierea. — Cum de te-ai descurcat intotdeauna? — Credeam ca fac un lucru bun. Firul o gldila §i ea rise u§urel. Gura ei se deschise u$or. cred ca da. Vreau. spuse ea §i obrajii i se inro§ira. Toate argumentele pe care si le construise cu o zi Inainte pentru a-1 abandona i se pareau deodata mai putin importante. spuse ea cu o surprindere evident^. — Da. §tiind In tot acest timp ca ar putea glndi mai bine decit ei toti. ^ar el nu-iji dorea nimic mai mult decit s& vada dacS era tot atit de umeda cum §i-o amintea. spuse el culeglnd un ait fir de ftn §i mingiindu-i cu el obrazul.cendenta §i chiar cruzimea. Fusese ea Intotdeauna aceasta persoana fascinanta ce nu semana cu nici o alta femeie pe care o intilnise vreodata? Ce o facea atit de senina §i stapinita la suprafata §i atit de damica pe dedesubt? — $i vrei sa rSmli mereu aici? — Da.

. — Vrei sa mai cinti o data pentru mine. aurii. iar el intelese ca ea 1-a lasat Inca o data sa priveasca dincolo de suprafata. dmdu-§i seama de ceea ce spune. — Sa ma vada pe mine.insa tot voia mai mult. Vreau pe cineva care sa ma vada numai. Beth? . sau aceea care era mai inalta decit ei in §coal& §i continua sa fie. Buclele salbatice §i libere ii tncadrara fata. castanii §i brune. indemnind-o s3-l priveasca in ochi. sau o femeie care nu prea reu§e§te sa fie o lady ca mama ei.. pe mine. Ochii ei erau lumino§i. Era recunoscator pentru acest dar. fiecare de alta nuanta..Ea rise. str&lucind de emotie. culorile recoltei §i bel§ugului. I§i puse un deget indoit sub barbia ei §i ii ridica incet capul. — Beth..N§i i§i lasa capul tn jos. nu doar o Jones ca toti ceilalti.

Desfacu incuietorile cutiei imbracate tn piele. Lui li ptecea felul tn care ea se concentra. Ea o scoase din cutie §i o prinse sub barbie. modul aproape senzual In care se bucura sa priveasca §i sa atinga instrumentul. pentru anumite motive. . tn care vioara statea. V ariable de C r umiditate §i temperatura nu erau bune pentru instrument. faclndu-i cu ochiul ca un vechi prieten.®rf s L (Expttalul 22 'ijya i§i tinea acum vioara in pod. care sctnteiau de bucurie §i nerabdare. a§teptind-o in siguranta. Lemnul lustruit avea o straiucire bogata. Degetele ei treceau peste supra fata viorii la fel cum il mingiiasera odata §j pe el. §uvite rebele i se tncreteau la tlmple §i pSrui ii cpbora pe spate tntr-o cascadS bogata. dar a§a era mai simplu decit sa tot incerce sa o furi§eze afar& trecind de mama ei si. vioara parea sa aparfina acestui ioc. Lemnul intunecat §i lucios al instrumentului avea aproape aceea§i culoare ca ochii ei.

era mai bine atunci cind muzica era imparta§ita. da. ea i§i puse un deget la buze: — Sst! Te-ar putea auzi cineva §i ar trebui sa pretind ca ma aplaudam singura. Uneori devenea iute. Am uitat. «Cinta pina cind durerea ii cuprinse spatele si degetele. dar 11 simtea in adincul ei in timp ce cinta.’ Era doar vag con§tienta de privirea lui Jon' atintita sjpre ea.!?i acorda instrumentul. Oh. Realiza instinctiv totu$i ca nimeni altcineva n-ar putea s-o faca a$a ca el. — im i pare rau. fragmentata. fluide cind mi§cau arcu§ul. Degetele ei erau putemice §i suple. sprintene cind apasau pe corzi. aspra. apoi aparea durerea involburata. Era acum numai emotie pura. Era complet absorbita. In sfir§it. epuizata $i cu rasuflarea taiata. nu doar cu simpatie §i apreciere. intinzindu-le §i verificind tonul din nou. in final. in semn de apreciere. inchidea ochii preferind sa lase muzica sa se scurga peste el. atunci o va folosi pe aceasta din plin. ca ea ar putea prinde o licarire a felului in care muzica il mi§ca. violenta. clatina scurt din cap §i incepu sa cinte. El aplauda incet. ci din adincul sufletului. ea se prabu§i pe patura. $i ar vedea prea mult din omul de dincolo de rol. El simtea muzica. lipsita de ascunzi§uri. Abandonase acel control de suprafafa §i toate straturile fascinante ale sufletului ei stateau dezgolite. . inchizind adesea ochii sau clatinindu-se dintr-o parte in alta. Acum privea. Pe chipul ei se putea citi cu claritate intreaga pasiune §i emotie a m uzicii. Ro§ind incintata. fara sa fie distras de celelalte simturi. cind ea ii cinta. ii era de asemenea teama ca in ochii lui se va vedea ceva. incruntindu-se in timp ce ciupea strunele. iar ea §tia asta. i§i pierduse inveli§ul de lini§te. Inainte. Daca nu va mai avea vreodata o astfel de ocazie. ca ni§te mici scintei de bucurie. El observa ca muzica ei se schimbase din nou.

289 Inimi tradatoare C. Uita tot ce facuse §i tot ce mai avea de facut. Bennie urea inca o data in pod. Ii aduse hainele de dimineata. Ea simti cum i se opre§te inima in loc. Atunci cind o privea §i o asculta cintind. Ea se opri §r inima ii tresSri. El ii facu cu mina un semn de bun venit §i se ridica. $i reveni latimiaza cu mai multa mincare. Cindva va fi interesant sa le explice fratilor ei ce s-a intimplat cu hainele lor in timpul cit au fost plecati. Fusese incmtator. Dar chipul lui se inaspri cu o hotarire noua §i rece. Soarele cobori dincolo de copaci. Puse cu pio§enie vioara la loc in cutia ei. Jonathan era aplecat. cu ni§te provizii pe care sa le poata lua cu el cind pleaca. §i se simti tentata sa ia din nou vioara §i sa cinte ceva u§or. uita unde se afla §i cum a ajuns acolo. o facea sa se simta scaldata in lumina soarelui. — Da. iar ea se indoia ca ar fi putut aduce zimbetul inapoi. delicat. — N-ai sa ui{i de haine? intreba el. Conversatia lor era insa distanta §i stinjenita. 19—20 . II asigurS ca se va intoarce pe inserat. impreuna cu micul dejun. Inserarea se lasa lini§tita §i calduta.Chiar uitase. dar se sf!r§ise. care sa-1 aduca inapoi. iar ea nu indraznea sa mai intrebe. Greierii tiriiau in iarba devenita de un verde proaspat dupa ultimele ploi. imbracindu-le conturul in auriu straiucitor.. Ea observa cum zimbetdl piere repede de pe chipul lui.. o dadu deoparte §i se intoarse catre e l. oricit de bine ar fi cintat. Surisul lui era atit de minunat. Ce ar fi putut sa-$i spuna? El nu-i putea spune mai multe. legindu-$i §ireturile din piele de la pantofii cu tocuri joase ai lui Henry. Miine.

inca o zi adaugata la absenta lui nu ar fi . in uniforma stacojie cu alb. pantaloni maro inchis §i o vesta simpla din piele. fusese impresionant. era de-a dreptul uluitor. §i se uita la el fara sa zimbeasca. in hainele pe care le daruisera fara sa $tie. care erau destul de mindri de propriul aspect. C&ma?a din pinza de culoSrea filde$ului. toate hainele pline de singe erau aruncate intr-un colt al podului. Dar imbracat in haine simple. infa§urat in briul pe care il purtase in talie. Camara. Desigur. fusese frumos. In timp ce-§i intepa degetele cu acul pe care il luase din co§ul lui Beth. cu minecile largi. imbracat numai in pantaloni $i cu bandajul ce nu ascundea prea multe. Spre imensa lui u§urare. inalta. inalt $i drept. Purta pe um&r urnmic rucsac in care se aflau proviziile promise. cu privirea intunecata $i pierduta. se potrivea perfect pe umerii lui masivi. chinuindu-se cu cusaturile lungi $i neindeminatice. dar mai departe decit dorea sa fie. ar fi pur §i simplu invidio§i pe felul cum arata acest barbat. cu parul legat strins cu o bucata de panglica. inconjurata de parfumul de fin ce plutea in aer. Nu era greu: inca nu era complet refacut.In postura de soldat slab la minte. Barbatul ranit. Ea statea in mijocul podului aproape gol. il gasise in siguranta. spuse el apropiindu-se de ea — cit de aproape indrazaea. Statea in fa{a ei. El i?i petrecuse dupa-amiaza cosind cu stingacie in captu§eala vestei pachetul cel esential. cautase sa vada unde se afla. mindra. jacheta. Purta §osete groase din lina. incercase sa se gindeasca la un motiv — cit de slab — pentru a mai ramine o zi sau doua. Ea §tia ca fratii ei. Prezenta lui era aproape cople§itoare $i parea insa$i imaginea unui mindru barbat american. de-a dreptul impresionanta. Beth nu avusese timp sa se ocupe de gasirea unui loc potrivit pentru a scapa de ele. — Beth. De indata ce i§i recapatase cuno$tin{a.

. spuse el. Era aproape tot ce-i mai ramasese. dar constituia inca datoria lui. dar. Daca ar fi ramas. spuse ea punind rucsacelul la picioarele lui.. nu exista alt&cale de a trimite informatiile §i de a afla de ce a fost aranjata ambuscada. — Poftim. Avea informatii ce inca a$teptau sa fie trimise §i trebuia sa descopere cumva ce nu mersese cum trebuie in seara aceea la fort .. Pur §i simplu voia sa priveasca mai mult-chipul ei. Avea o misiune la care era nevoit sa se intoarca. Nu prea avea insa de ales. Cum te vei intoarce? Presupun ca am putea pretinde ca ni s-a furat un cal. Ar fi destula mincare pentru vreo doua zile. dar nu gasea nici o scuza. avea nevoie de timp pentru a planui mai bine ce trebuie sa faca. Daca nu. Riscul era mai mare decit banuia ea. Privind in jos catre ea* admirindu-i curba pometilor §i genele lungi. exista inca posibilitatea ca sa fi fost recunoscut in noaptea cind a fost impu§cat. neputind rezista tentafiei de a-i netezi o bucia rebela de pe . Nu erau insa decit ceea ce §tia foarte bine ca sint — pretexte. intelese ca mai avea inca un motiv sa piece fara intirziere. probabil era oricum prea tirziu pentru el. — Nu. Beth. nu exista nici o garantie ca nu va incerca sa ia de la ea mai mult decit pina atunci. Ma descurc. putin mai inchise la culoare decit parul. devotat §i inteligent. — Nu voi mai lua nimic altceva de la tine. Tot ce putea face era sa spere ca deghizarea lui fusese destul de buna pentru a impiedica sa fie recunoscut. Sarcina pe care o avea de indeplinit se dovedise infinit mai urita decit crezuse la inceput. Acum nu mai seman cu locotenentul Leighton.contat. Devenea tot mai clar ca partea adversa avea un agent propriu. §i deja luase mult prea mult.

. Pjrinse u§or intre degetul mare §i aratator §uvita de par §i o mingiie. nu? N-ai piatit pe alteineva. — Da.g n u timpla. el putea foarte bine sa-i fie du§man. Era mai mult decit simpatie. cu marginile scamo§aterde atita pipait. Nu exista nici o garantie ca nu facea asta din nou. Ea simtea durerea ascutita ?i acuta din sufletul lui. — Tu ai scris-o. Scrisul acela apasat. A§ vrea sa §tii un lucru. Pareau sa-i lipseasca cuvintele. dar m-am temut sa n-o citeasca altcineva §i. Trebuia sa-?i fi dat seama. — Scrisoarea? zise ea facind ochii mari. de parca ar fi fost a ei. Era aproape cople§itor impulsul de a-1 consola. de a-1 mingiia ca sa se lini§teasca. Ea baga mina in buzunar §i pipai dreptunghiul de hirtie pe care il finuse mereu acolo. Niciodata.. iar de cind el incetase sa-51 joace rolul. Era un lucru obi§nuit pentru Jon. Cine altcineva ar fi putut sa o scrie? — Am incercat sa-ti spun in scrisoare. Hirtia era neteda. — N-ai primit-o? — Ba da. ca sa-ntelegi.. niciodata nu am vrut sa-ti fac vreun rau. §i totu§i.. — Am incercat sa-ti spun in scrisoare. iar daca o facea. ascutit. n-am $tiut cum sa-ti spun. Ei bine. aproape esential. ea tocmai trimitea un militar britanic — mai .. O pacaiise o data. Macar daca ar §ti cine — §i ce — era el cu adevarat. O simtise de la inceput. Era ceva fundamental. savurindu-i finetea.. dar nu-1 mai vazuse in aceasta situatie de cind renuntase la rol. semana atit de mult cu el.. dar. Parea sa existe intre ei o veche §i puternica legatura. acest sentiment nu facuse decit sa sporeasca. mai mult decit intelegere. pareau sa aparfina unui intreg..

^ El o prinse cu u§urinta. La acest gind. Imi datorezi macar atit ! El nu-i putea spune. — Ar fi atit de u§or. A§ putea sa-ti spun ca lucrez pentru americani. O mintise. Ea intelese ca nu-i va spune. dar ferm. nu crezuse niciodata ca el era gata sa o minta din nou. un spion britanic — inapoi in lupta impotriva concetatenilor §i familiei ei. sub acoperi§ul tuguiat al podului. Ideea ca a expus-o pericolului prin simpla venire aici era un motiv in plus s& se urasca. -r. — Spune-mi! se rasti ea apucindu-1 cu ambele miini de vesta. Mincinos ce e$ti! l§i rasuci violent bratele pentru a le elibera. incercind sa evadeze.Spune-mi pentru cine lucrezi. apucind-o din spate §i lipind-o de zid. — Naiba sa te ia! spuse ea lovindu-1 in piept. §i totu$i. O tinu apoi pe loc. de parca ar fi vrut sa-i smulga raspunsul. De ce nu? Te-ar face fericita §i m-ai-crede. N-ar fi ajutat — decit poate pe el insu§i — §i o putea pune pe ea in primejdie. spuse el incet. nu? Naiba sM-1 ia! L-ar fi crezut. ii ceru ea.tErahaioarfc rau. — Blestemat sa fii! spuse ea simtindu-§i pieptul cuprins de caidura §i ochii arzind. de ce m-ai crede? Impactul cuvintelor lui o ameti. mintea lui se crispS. nu putea adauga inca uriul. El o opri prinzindu-i miinile blind. — Chiar daca ti-a§ spune. i-ar fi acceptat spusele fara a sein d o i. mai ales cind singurul motiv pentru a o face era sa o determine sa-i zimbeasca din nou. simtind cum ii arde pielea de pe incheieturi. 293 . §i alerga orbe§te catre scara.ea nu sim tise pina acum asta. El o privi cu o expresie inpenetrabila.

iar ea simti de parca degetele sale i-ar fi mingiiat trasaturile.inconjurata de trupul lui §i de bratele infipte de ambele parti. — Sa nu ma crezi niciodata. Nici macar atunci cind iti spun ca te iubesc. ea se simti mai mult imbrati$ata decit prizoniera. puncte mici de . atit de aproape incit ii putea simti mi§carile pieptului. alaturi de capul ei. Trupul lui i§i trimitea caidura prin ve$m. atunci cind respira. Te mint pe tine. iar narile i se umplura cu izul profan de fin §i piele. era faptul ca violenta lui nu se va indrepta niciodata spre ea. Privise de atitea ori in acei ochi §i tot ce zarise era numai blinde{ea. Simturile ei se tulburara. pe toata lumea. iar ea incepu sa tremure. Beth. De ce nu vazuse §i disponibilitatea pentru duritate §i furie? $i totu§i nu se temea. Avea ochii de un albastru arzStor. fara urma de amenintare. In timp ce vorbea. buzele lui le atinsera u$or pe ale ei.inte $i. Sunetul rasuflarii lui ii rasuna ca un oftat pe linga ureche. dintr-o data. Daca exista ceva ce §tia cu o siguranja care izvora din adincul sufletului ei. chiar $i pe mine insumi. spuse el cu glas ragu§it. Mint. pline de Jonathan. — Asta este ceea ce fac. ceva ce parea inradacinat in ea. in care ardea patima. aproape la limita disperarii. — Da! Am mintit. vibrind intre piatra rece din spate §i barbatul cald din fata. buzele lui fierbinti cautau. Chiar cind trupul lui o tinea lipita de perete. debordind de violenta dezlantuita. murmura el coborindu-§i c'apul. — Mai ales cind iti spun ca te iubesc! Atunci el o saruta. Beth. cqreau. atingerea era blinda.. Privirea lui li urmarea liniile fetei. cu buzele aproape atingindu-le pe ale ei.. Era foarte aproape de ea. Pieptul lui era tare §i ii apasa sinii.

iar el nu-i oferise nimic. fara macar sa se osteneasca sa-i scoata ve§mintele. pS$ind inapoi §i intorcindu-se. Chiar §i a§a. de parca ea ar fi fost o circiunjareasa sau o servitoare. Iar inima ei credea. ca e7era pericolul. Merita respect. vointa care il calauzise pe el. Senzatia atingerii ei era atit de dulce.t) tavalealS in fin. O facuse in podul unui grajd. incapabil sa priveasca repulsia §i du§mania pe care era sigur ca le-ar fi gas# a$ternute peste trasaturile ei prelungi. simti pierderea contactului cu gura ei cu atita acuitate. intr-un mod atit de comun incit devenise un cli§ eu . ranit §i aproape fara cuno§tinta. intunecati frumo§i. Se forta sa se desprinda. 295 . straduindu-se atit de puternic incit bratele incepurS sa-i tremure de efort. inima §i trupul ei il credeau. • Merita ceva mai bun decit paie §i bijbiiala. ca ni?te stelufe amefite. In ciuda tuturor. incit era aproape dureros. Remu§carea reu§i ceea ce nu reusise vina. §i o lasase — nu. ca ai unei * caprioare prinsS pe nea§teptate. Ii dadu drumul. Merita cearceafuri ca zapada §i saltele de puf. farS sa banuiasca existenta unui pericol. fu singurul lucru care reu§i sa-1 faca sS-$i desprinda buzele de ale ei. Q posedase — nu putea face sa sune mai bine spunind altfel faptului ca o posedase — facuse asta in citeva minute. in ciuda auto:condamn&rii lui §i logicii propriei min{i. graba §i minciuni.‘ C E r a fta to a r e lumina. Ea avea ochii mari. in ciuda oricarei dovezi. Voin{a care facuse posibil ca timp de trei ani el sa-i in§ele pe to{i cei cu care venise in contact. §oapte de iubire §i promisiuni adevarate. o 'sedusese sa faca dragoste cu un barbat care nu exista. Iar Jon intelese. Dar ultima oara cind o atinsese era tot in acest grajd. pina in acest grajd. incit nu reu§ea sa se indepSrteze. se rasuceau in spatele pleoapelor ei inchise. cu o ingrozitoare siguranta.

Trecindu-§i o palma peste fata. vad numai singe. lasind mizeria. spuse el inghitind greu. . Mina lui mare ramase acolo. inainte de a-§i epuiza ultimele farlme de integritate. nemi§cata. ' Auzi piriitul finului §i intelese ca ea pleaca. Se ruga sa o faca repede. §i simti cum se accelera ritmul inimii lui. Ea ii Tnfelesese — ii «imtise — disperarea. Cind inchid ochii. macelul $i uritenia sa-i reaminteasca toate motivele pe care le avea. El i§i inalta capul. Caidura trecu prin cama$a subtire din pinza. Veni atunci in fata lui §i ii puse mina pe piept. cu capul plecat $i umerii prabu$iti. Beth. El ii intorsese spatele. §i pricepuse un lucru: nu-1 putVa parasi a§a.'iar inima ei incepu §i ea sa bata mai repede. aprins §i tensionat. depSrtmdu-§i degetele pentru a atinge cit mai mult posibil din el. cu privirea intunecata §i salbaticS. Doamne. lui ii ramasese o farimS §i o inabu§i. cu degetele departate deasupra sinului ei rotund. Dar cind te ating. erau aproape de nestapinit. Ea ii lua mina §i §i-o puse pe inima. incalzindu-i palma.Meseria lui era aspra §i nu lasa loc pentru onoare. §opti ea. el invoca imaginea cimpului de lupta. — Oh. Dorintele trupului sau. te vad numai pe tine. — Atunci atinge-m#. Atunci simti atingerea ei. pentru care nu trebuia sa o mai atinga.

pe pleoape §i pe barbie. in sfir§it. explorind colo. facind-o sa scoata mici oftaturi. alunecind peste marginHe gurii ei. cu atingeri mici §i delicate care o faceau s& doreasca mai mult §i sa se intrebe daca locurile pe care el le saruta nu au inceput sa straluceasca. §i o strinse mai aproape. pe virful nasului. mult prea incet — i§i cobori capul. O saruta pe git sub ureche. !§i trecu buzele peste fata ei. care Inca ii statea pe piept. de parca avea tot timpul din lume la dispozitie. Apoi pa§i mai aproape §i incet — mult. Limba lui ii trasa conturul buzelor lingind ici. Apoi el i§i puse palma peste mina ei. pe timpla. P ^ 2 9 ? . Avea buzele suple §i mobile. pe obraz. apoi i§i las& buzele sa hoin&reasca de-a lungul liniei formate de radacinile parului §i. pentru ca ea a§a le simtea. intorcindu-se pentru a o lua de la inceput.(fL&pxtalul 23 entru o clips ea crezu ca nu o va face. §i se juca u§or. gura lui o gasi pe a ei.

ii puse capul pe umarul lui §1 o imbrati§a. atit cit s& i-o simta. fara a pierde contactul dintre trupuri.. Trase o singura data de ea §i ii elibera parul. Ea i§i impinse coapsa numai putin. ofta el u§urat. Ezitind. Stateau a§a. Ochii ii straluceau cu o nota de rautate §i murmura: — Daca ai §ti. cu trupurile lipite unui de celalalt. care se impra§tie peste umerii lui §i peste m iinile ei. toata viata mea. invitindu -1 tacuta mai adinc. Trecindu-§i degetele prin el. O cuprinse dupa spate cu celalalt brat. de cite ori voi simti mirosul de levariticS mi se va intari. O purta u§or catre a$ternutul improvizat. o prinse pe sub genunchi §i o ridica in brate. o vraja intunecata careia nu voia sa-i reziste.El ofta adinc. El i§i trecu limba umeda pe interiorul buzei ei §i o facu sa deschida gura. ii puse palma la ceafa si o trase mai aproape. Acum §tia ca este ceva mai putemic de atit. — Beth. . O cobori incet pe patura §i o urma jos. in timp ce inima ei cre§tea de bucurie. Se uita apoi in jos catre paturile rascolite §i privi catre ea cu seriozitate: — Imi pare rau... Beth. apoi ced&. clatinindu-se u§or inainte ?i inapoi. Bennie se minuna cit este de m&tasos. I$i ingropa obrazul in umarul lui. — Sst. bombanind in barba in timp ce incerca sa-1 aranjeze cu virful piciorului. $opti el frecindu-§i obrazul de cre§tetul ei. Cred ca de-acum incok). facu ea oprindu-i cuvintele cu un sarut. ea i§i strecura miinile in jurul gitului lui §i gasi banda cu care ii era legata coada la spate. meriti ceva mai bun.. iar buzele incepura sa freamate peste ale e i. El se apleca. Beth. Doar atit. El rezista o clipS. §i obrajii incepura sa-i arda. Cindva ea gindea ca sarutul lui este magic. — Oh. o imbrati§a. devenind mai insistente.

O privi zimbind. de viu!. Jon l$j trecu mina de-a lungul cozii ei. se apuca sa o deposedeze de haine.obrajii ei. protesta ea. El se retrase. complet absorb it de ceea ce facea. iar el o urma. — Sint atit de multe culori in parul tau. care era legat cu un §nur. sintocupat. griu copt §i pamint reavan. Urma apoi cama$a. .. O privea concentrat. — Imi dai voie? Intreba el tinind in mina capatul cozii. — Jonathan!. proptindu-se intr-un cot. — La fel ca tine. strins impletita. adincind sarutul pina cind ea simti ca i se lnvlrte§te capul. Era ametita. iar ea se bucura §tiind ca nu se glndeste la nimic altceva decit la ea. pe care el o arunca peste umar cu un zimbet de pirat din poveste.. incercind sa se apropie.Limba lui flirta cu a ei. rosti finind o bucla subfire in palma. iar ea i§i opri respiratia cind sfircul i se intari brusc. dintii lui albi stralucind in lumina scazutS a podului: . Straiucirea soarelui §i raze tie luna.. Ea i§i inalta capul. jucindu-se. Bluza ii zbura peste cap inainte de a-$i da macar seama ca este descheiata. fara a parea tulburat de Imbujorarea pudica ce se aprinsese in . Este atit de vibrant.. El dezlega §nurul §i apoi despleti incet coada.. sondindu-i adlncimile -gurii. nedeprinsa cu asemenea complimente. de m ingiierile de pe parfile descoperite ale trupului ei. Dosul mlinii ii minglie in trecere sinul. care-i statea pe um&r. de parca ar fi gustat mult prea mult din proviziile lichide ale tatalui ei. Concentrat ca pentru o idee fixa.. — Desigur. cu un picior strins intre picioarele ei. zapacita de sarutarile lui care o intoxicau.. — Taci acum.

— Nu mi-a§ fi inchipuit ca porti a§a ceva. iar privirea lui en aproape o atingere. iar ea intelese ca i -1 dezlegase. spuse el. invins de israelitul David. iar pinza fina de bumbac fo§ni pe pielea ei. decit atunci cind vrei sa fii. spuse el ouprinzindu-i talia in palme §i . cu ajutorul unei pietre aruncate cu pra$tia.D egetele lui erau indeminatice §i 'rezolvara rapid cu corsetul. §tii ce piacut este sa nu trebuiasca sa fiu atent la fragilitatea unei femei sau la stingacia mea? §nurul care ii prindea in talie chiloteii se slabi deodata. In mod sigur nu ai nevoie de el. straiucirea din ochii lui alba§tri spunindu-i cit de mult ii placea ceea ce vedea. acum sugera mingiieri §i placeri ascunse.. faptul ca vedea parea acum sa-i fi 1 Goliat: personaj.. — Nu e$ti niciodata stingaci. Pantofii $i ciorapii nu-i luara decit o clipa. luptator gigantic din armata filistenilor.. ea simti atingerea u§oara a materialului altfel decit de obicei. iar privirea lui trecu incet peste trupul ei.t. — Nu sint chiar mica. Sensibilizata de atingerea §i sarutarile lui. — Este dorinta marcei. — Poate. Ea se supuse §i el ii scoase peste cap cama§a. desf&cTnd dintr-o mi§care §nurul care il stringea. — Ridica-te. La fel de minunat cum fusese data trecuta. Nu mai era inofensiva §i obi§nuita. Goliat 1 era micut. Statea goala.biblic. (n. — Totu§i.) . intinsa pe patura aspra. — In comparafie cu tine. il arunca §i pe acesta undeva in intunericul din spatele lui. Admiratia lui evidenta nu lasa loc pentru modestie.. cu tunetul intunecimea impenetrabila. — In comparatie cu mine. Jonathan. El nu dadu atentie ezitarilor ei §i ii*scoase chilotii mataso§i. Cu o u$oar& strimbMura.mingiind-o cu delicata grija.

— De ce? intreba ea. §tiind ca ea este cauza acestor transformari. — Sint numai ni?te margele ieftine. El ii prinse miinile $i o opri. Ea tresari cind mina lui trecu peste celalalt sfirc. ochii care se tulburau §i trasaturile care se ascuteau. §i totu§i se intimplase de doua ori. dar purta mult prea multe haine. Ea se ridica §i intinse miinile spe gulerul cama§ii lui. gata sa o rupa. — Intotdeauna. — Tot mai porti margelele. — D S -m i v o ie . — Te rog. I§i trase cama$a peste cap §i o aruncS in sus. Era incitant sa priveasca emotiile perindindu-se pe chipul lui. murmura e l. . stralucind de foe §i pasiune. Bandajul alb parea o pata alba pe pielea lui S si atragea atentia.. Tinind de urt capat al colierului. — N-a§ fi crezut. Degetele luf facura o curba §i incepura sa urmareasca margelele pe cealalta parte. El le urmari cu degetele conturul. sa-i vada narile adulinecind. Barbia lui tresari §i !§i smulse jacheta de piele. lovind-o aproape violent de acoperi§ul inclinat al podului. Vreau sa te vad. — Beth... el il . alunecTnd pe rotunzimea sinului. raspunse ea. atfngind sfircul in trecere §i trecind apoi pe dedesubt. El era frumos.._ Mu$chii lui se umflau In timp ce se intindea alaturi de ea fji i§i trecea inca q data privirea peste trupul ei. inconjurindu-i baza gitului. Ii ridica u§or capul §i scoase margelele. Era aproape un sacrilegiu sa pingare$ti cu cicatrice acea perfectiune sculpturala. descurcindu-le cu blindete din parul ei. §i totu§i pe pielea ta straiucesc precum perlele.© r fia ta tr e ascutit celelalte simturi. spuse el cu o scinteiere de stinjeneala in ochi. spuse el cu o nota de mirare in glas.

Prima oara fusese fara vorbe. Margelele netede si rotunde erau calde ca §i pielea ei. Era cople?ita.. ce coapse feminine are. Ea fremata dorind mai mult.lisa sa se adune pe pintec. — Desfa picioarele! Incapabila sa gindeasca destul de clar pentru a face altceva. iar . Ii linse adincitura gitului §i o mingiie pe coaste. Diferenta o uluia. continuu. ca un fir de apa curgind. Atingerile curgeau peste trupul ei.palmele lui ii trecura peste §olduri. ea i§i indeparta coapsele. ce curba dulce are pintecul ei. Atingerea era aproape prea mult §i totu§i nu era indeajuns.. ca o §oapt& pe pielea ei. Iara$i §i iara§i. Ii gusta sin ii. trimifindu-i senzatii dulci. El i le trecu peste §olduri §i inapoi pe talie. fylargelele alunecara u§or peste carnea ei. umplindu-1 de senzatii. tacerea lor fiind intrerupta doar de-tunet §i de sunetul respiratiilor. Margelele alunecau pe pielea ei intr-un §ir fluid §i sinuos. el o mingiie cu colieSrul. — Jonathan. Le plimba apoi peste trupul ei. aproape inspaimintata. iar m iinile lui ii explorau fata interioara a bratelor. Acum el vorbea blind. O prinse cu dintii de um&r. spunindu-i cit de frumoqsa este. $i vrSjita de mormaitul aspru al vocii lui. te rog! Atunci degetele §i gura lui luara locul margelelor. ca ni§te m ici sageti care ii treceau prin tot trupul. §i lauda fiecare parte pe care o gusta! !§i simtea trupul cuprins de fierbinteala §i dorinta o facea sa tremure. Parul lui matasos ii mingiia trupul atingind-o la fel de delicat ca §i limba cu care el gusta fiecare parte pe care o atingea. Atingerea era u§oara. trecind prin valea dintre sTni §i lasindu-le sa alunece peste sfircuri. plina de venerate. Curgeau insa asupra ei §i cuvintele. — Ce frumos! §opti el. .

Ea gemu $i piacerea incepu din nou sa creasca in spirala prin trup. §i era insuportabil. Dar nu era destul. dar obrajii. nu. incapabila sa-§i stapineasca tremurul care ii vibra in glas. iar ea se intreba daca nu a facut ceva de neiertat oprindu-. Apoi zimbi blind §i i§i lasa mina sa-i alunece in jos peste trupul ei.■ Q lr a M t o a r e — Jonathan. goala. Atunci el ii prinse mina $i §i-o apasa pe coapsa.. El i§i opri respiratia. . Atunci el se intinse alaturi de ea §i ii netezi cu degete u§or tremurinde §uvi{ele umede de la tfrnple. El o privi o clipa cu o expresie aspra. ci numai un murmur incoerent.. cuprinsa de placere. aspriti de barba se frecau de pielea fina dintre-coapsele ei. Cu o mi§care ezitanta. — Nu pot. Degetul lui patrunse adinc sij'iresc in trupul ei. repeta ea gu disperare. — De ce? inteba ea. Incerca sa protesteze. aproape de neindurat. dureros de goala. Caidura respiratiei lui o §oca. atingerea limbii lui aproape o facea sa p linga. Limba lui era ca de catifea. -D a . — Nu! gemu ea ridicindu-se §i tragind de parul lui pentru a-i inaifa capul.l. dar gura ei nu reu$ea sa-i rosteasca numele. Ii impinse mina deoparte.. repeta ea. PSrul lui ii mingiie pintecul §i simti cum miinile lui aluneca sub ea cuprinzindu-i curba feselor. sa-i spuna sa se opreasca. — Ce este? intreba el linistit. te rog. — Sint atit de. Se simtea incordata. Jonathan. — Te rog. Piacerea era cumplita. iar ea incepu sa-i derfaca nasturii de la pantaloni. i§i trecu degetele peste sexul lui..

. El ii c&uta privirea. Se lasa in genunchi injtre coapsele ei. cu chipul incintator cuprins de extaz.. Lasa . I§i infipse unghiile in umerii lui §i il trase mai aproape. El strinse din dinti cu atita putere incit simti ca 11 doare maxilarul. Inchizind in sfir§it ochii. el scoase o injuratura §i {i§ni in picioare. patrunzind-o cu miscari adinci. dar ochii lui erau intunecati §i impenetrabili. Stropi de sudoare ii straluceau pe frunte §i avea faicile incle§tate. Deodata. Ea dorea ca ritmul minunat sa inceapa.. El scoase un oftat gituit §i r&mase nemi§cat. — Oh. privind chipul de deasupra ei. ca o divinitate mitica in carne §i oase. ea impinse din §olduri pentru a adinci contactul. §opti el §i incepu sa se mi§te. Ea il simti patrunzind-o incet. dar el nu se mi§ca. Lasindu-si trupul mai jos. aruncindu-i intr-o parte. iar Bennie fu u§or surprinsa cind un nasture se rupse. tot numai putere masculina §i sexualitate. el i§i lipi pintecul de al ei §i se sprijini pe coate pentru a nu-$i lasa greutatea pe ea. Doamne. §i dintr-o data nu mai era goala. prinzindu-i ?oldurile in brate §i ridiclnd-o pentru a-1 intimpina. Ea i§i tinea ochii deschi§i. tragmd violent de prahabul pantalonilor. nu pot... Dar ea dorea greutatea lui. In sfir§it. Chiar $i cu trasaturile ascutite de incordare.. cu pieptul mi§cindu-se in ritmul respiratiei. lungi §i lente. cu parul atirnindu-i pe umeri §i cu o erectie ce ie§ea inindra in evidenta din trupul lui. Incapabila sa mai a§tepte. I§i scoase dintr-o singura mi§care pantalonii §i chilotii. i$i lasa capul pe spate $i se abandona. piacerea izbucni in trupul ei pe nea§teptate. Beth. Poate ca va reu§i sa se descurce.£ g * % 6 . cu picioarele departate $i miinile in §olduri. Statea deasupra ei. Beth se zvircolea sub el. te rog. cu ochii aproape inchi§i §i cu dintii striniji. el era frumos. — Doamne. spuse el grabit.

ce vrei sa spui? — Stii foarte bine ce vreau sa spun! raspunse ea privind acuzator la membrul lui aflat inca in erectie. apoi se dadu flatuta §i se cuibari linga el. — Ce naiba a fost asta? — Aa. binecuvintind durerea pe care i-o provoca rana. — Nu te mi§ca. Dar in timpul acesta a§ vrea sa te tin in brate. • Ea se ridica §i i§i indeparta cu un gest caracteristic buclele rebele de pe fata.. . cuibarit linga el. Si era prea departe. — Asta este modul tau de a spune multumesc? Ei bine. Ea i§i mu§ca buza. ofensata §i toata numai inflacarare. Ea inca tremura $i o strinse aproape.. aproape il innebunea. Avea flacari in ochi. dar nu-§i putea refuza macar atita placere. — Am sS-ncerc sa-ti explic. — E§ti atit de frumoasa. multumesc! Era grozava. mingiind lini§titor curba dulce a spatelui ei. Trupul ei proaspat. Beth se agita u$or. Ea se lini$tise acum.. daca pot. In sfir$it. El ofta satisfacut §i i§i impleti degetele in parul ei bogat. scotind u§oare suspine de placere pe care el le gasea insuportabil de dulci. El intinse bratele: — Vino-ncoace! Ochii ei se deschisera neincrezatori: — Doar nu vorbe§ti serios. Era singurul lucru care il impiedica sa ajunga Ia propria u$urare.intentionat mai multa greutate pe umarul sting.. el se retrase $i cazu pe o parte. de parca acolo ii era locul. Facu inca o mi§care de patrundere $i fu rasplatit de u$oarele ei convulsii. nil. — Beth.

— Nu. ceea ce nu era lucru simplu. Dar te-ai gindit vreodata ca puteai sa ramii insarcinata? El o simti cum. doua dintre cele patru cumnate ale mele au avut copii la mai putin de §apte luni dupa casatorie. spuse el sarutind-o pe cre§tet. Ti-am luat deja mult prea mult. avind in vedere ceea ce simtea in partea de jos a trupului. A fost §i a§a un lucru rau ca am facut dragoste cu tine prefacindu-ma ca sint ceva ce nu eram. Ea i§i elibera mina.— Nu prea este un motiv ca sa te opre§ti a?a cum te-ai oprit tu. — Taci. — Nu-ti pot lua §i familia. Ele s-au casatorit pina la urma. recunoscu el. Nu voi risca inca o data — nu p o t s-o fac. $i mentinind totodata iluzia ca sint locotenentul Leighton. — Nu-i'chiar asa de simplu. — Da. iar el gindi ca a convins-o. a§a incit sa nu-§i stirneasca iara§i patima inca insistenta.. — Asta a fost cel mai rau lucru pe care l-am facut. Beth. — Jonathan. Nu pot face asta. Eu nu §tiam — nu §tiu — daca ma voi intoarce vreodata. El rise u§or. Cum sa-ti explic daca ma tot intrerupi? spuse el stringindu-i u§or mina. nu m-a$ putea casatori cu tine. Nu este ceva neobi§nuit. N-ai putea probabil niciodata sa te mari{i. g&sindu-i mina §i impletindu-$i degetele cu ale ei.. Puteam sa te las sa porti un copil singura §i necasatorita. Te-ar mai sustine atunci familia ta? El lua tacerea ei drept raspuns. 1 . dintr-o data. Ai ramine singura. de§i se simtea cuprins de regret. zise ea increzatoare. — Jonathan. Ceea ce ti-am facut data trecuta a fost de neiertat. ramase complet imobila. Si chiar daca m-a§ intoarce. purtind copilul unui inamic.

. Mici frisoane de placere o gidilau pe nea§teptate pe §ira spinSrii. Chiar ca era nebun. sacrificiul era oare atit de onorabil? Ceea ce se intimpla nu-i putea face rau. spuse ea. iar ea simti saminta lui inundind-o. daca-§i inchipuia ca familia ei n-ar fi sustinut-o. Beth! — Ba da. Va lua ceea ce-i ofera soarta. x Se lasa deasupra lui. El i$i arcui umerii §i i§i lasa capul pe spate. n-o putea lasa ins&rcinata. De§i merita frustrarea. — Am de ales. putea doar sa se gindeasca la sexul ei fierbinte §i moale inchizindu-se in jurul lui. El era fierbinte. simtindu-se §i mai plina decit fusese mai inainte. Jonathan. mingiind. Era alegerea ei. Cu o mincare rapida. . Cu un strigat ragu§it. tare §i matasos in mina ei §i vibra viu. Membrul ii era inca umed §i palma ei aluneca u§or peste el inconjurind. om nebun ce e$ti? „Las-o!“ cerea trupul lui. Este §i hotarirea mea. gindea ea. protests el slab. atingind. Nu-i cuno§tea deloc pe Jones-i.Atunci ea il atinse. ea il incaieca. — Da! repeta ea cu satisfactie. — Beth. el simti cum se arcuie§te in mina ei. El nu putea raspunde. in orice caz. Ochii ii erau acum inchi$i. In ciuda voinfei ]ui. — Nu. i§i incorda spatele. respira gifiind §i zvicnea u§or la fiecare mingiiere a miinii ei. ea oricum nu s-ar fi maritat niciodata. Spune-mi ca nu vrei §i ma opresc. §i..

un legamlnt. Cu siguranta sta mai bine in miinile tale decit la mine. — Oh. cu mi§cari lente §i languroase. — Doamne.(Kaptifllul 24 t&:tatea Tntinsa pe pieptul lui. Ai facut ceva cu mine. Se lasa apoi pe spate §i T i mTngTie obrazul. Nu era un sarut pasional. atingerea buzelor era o comuniune. iar el Ii netezea parul. sper ca a§a a fost. facTndu-1 sa uite gustul amar al vinei. raspunse el cuprinzTndu-i obrajii Tn palme $i ridicTndu-i fata pentru a-i vedea ochii plini de emotie. Am simtit de parca ti-ai vSrsat sufletul Tn mine. — Nu m i-ai facut nimic. spuse ea fara urma de regret T n ochi sau Tn glas. — E$ti suparat? El T§i ridica fata §i T$i lipi buzele de gura ei. Jonathan. Tncheie ea cu blindete. ^7^trecindu-§i degetele de-a lungul curbei spatelui ei. §opti ea intorc!ndu-§i cu mare efort capul pentru a-1 saruta la baza gitului. . — Imi promisesem sa-ti nu-ti mai fac vreodata a§a ceva.

Ea simti un val de caidura $i l§i cobori genele. fragila. — Cum voi §ti ca cineva vine din partea ta? — El — sau ea — va spune. Nu cred ca gre§im cautind putina bucurie acolo unde o putem g&si. Zimbi deodata cu un chip pozna§. Greutatea lui o apasa In mod delicios. — Nu voi regreta. dar se mai lasa tentat o clipa de pielea de sub urechea ei §i o linse u?or. — Am sa-ncerc sa tin permanent legatura cu tine. — Este prea periculos. Acum viata este atit de. §i Incepu sa o sarute peste tot. care o facu sa i se Incalzeasca inima §i sa se gindeasca ce fermecator *ar fi.. 309 . trimite dupa mine §i voi gasi o cale sS vin. pentru a indeparta nodul pe care 11 simtea brusc in git... Jon chicoti §i se rostogoli deasupra ei. murmura el. daca nu s-ar afla Intre doua natiuni aflate In lupta. spuse ea lini§tindu-l cu stralucirea in adincul ochilor cSprui §i calzi.. confortabil a§ezata Intre coapsele ei. — Promite-mi.accepta ea. — S-aIntunecat.El o privi cu seriozitate: — Promite-mi ca n-ai sa regreti.. transformlnd repede jena In abandon. Daca constati ca.. apoi continua: — Daca e§ti insarcinata. Se intrerupse Inghitlnd In sec. Trebuie sa plec. li ceru el pe un ton de comanda iar ea Injelesese ca. Se desprinse cu regret. „Cum poate oare avea o piele atit de matMsoasa?" se glndi el tulburat. — Bine. o preveni. — S-ar putea sa nu pot veni eu Insumi. pe linga calitatile lui de agents el era Inzestrat §i cu puterea de a fi un bun conducator. — Va spune: „Lacrimile lurIov“.

Il cuno§tea atit de putin pe acest barbat. Ea strinse din ochi pentru a-$i opri lacrimile: . iar pieptul !i era tare §i neted sub cama?a moale de pinza. $tia Insa un lucru: era un barbat care purta pe umeri mai mult decit partea lui de vina ?i de regret. pentru ca nu voia ca el sS-i vada chipul. da? — Promit. ?i intelese ca mtrebarea era absurda. Ea se bucura ca este a§a. aproape impenetrabil. iar in glas avea un gilgiit de amuzament: — Cit timp mai ai? El rise §i se mi§ca mai jos. El mirosea a§a de bine. §i intelegea ca daca ar vedea-o. ii simti brafele cuprinzmdu-i talia. spuse ea cu glasul inabu§it de pieptul lui. — Nu mult . Intunericul era dens. tristetea ei n-ar face decit sa-i mareasca povara. nu §tia nimic despre telurile lui. — Vrei sa te conduc pin-acasa? intreba el sperind sa mai prelungeasca un pic tortura. de-a lungul trupului ei.Degetele ei !i trecura prin p&r. Sigur ca ar fi venit! — Nu. despre fortele care actioneaza asupra lui §i ce g!nde§te. capul ei i se lipi de piept. Oare daca ar fi §tiut cit il va durea s-o paraseasca. Ea i§i freca obrazul de pieptul lui: — O sa fii prudent. — Bine. Ramin aici sa string putin. ar mai fi venit? Dar atunci simti trupul ei venind mai aproape.

Intunericul o mconjura primitor. Disparu aproape fara zgomot. Beth. iar tonul lui deveni dintr-o data serios. De fapt. Ar fi fost in stare sa ramtna acolo pentru totdeauna timnd-o in brate. atit de tacut ca putea fi confundat cu §oapta unei brize ratacitoare. Desi nu intelegea cum de reu§ise. toate lucrurile teribile §i im posibil de uitat pe care deja le facuse ar fi fost in van. Sa §tii ca neamul Jones este vestit pentru modul in care se razbuna pe cei care-$i incalca promisiunile facute.. — Ai fi m stare. ce u$or ar fi sa nu se' mai intoarca. spuse el imbrati§ind-o. in intunericul absolut. Ar putea sa ramina aici. — La revedere. Daca nu. nu? — Da. Ele — el insu$i — nu aveau valoare decit daca-si indeplinea misiunea. §i §tia ca pentru el a se mi§ca intr-o lini§te perfecta era la fel de natural ca respiratul pentru oamenii obi§nui{i.. am sa vin sa ma Ssigur ca-{i tii promisiunea. — Numai dacfi-mi promifi ca ma-ngrije§ti pina ma-nsanato§esc din nou. noptile lui ar fi pline de levanfica §i soare. — Daca ai de gind sa te scuzi din nou am sa te lovesc mai rSu decit glonful pe care 1-ai primit in umar. Nici nu vreau sa ma gindesc ce {i-a$ putea face. In loc de moarte §i tradare. . Ea ramase acolo mghe^ata.. Risul lui era Incordat. spuse ea fioroasa. Simturile lui pareau sa fie dincolo de cele ale muritorilor obi$nuiti.. Iar el §tia ca Beth n-ar fi putut sa-i Tndeparteze amintirile. Dar daca nu se intorcea. misterios. luptmd cu tremurul ce ameninta sa o cuprinda. §i sa o iubeasca a§a cum merita sa fie iubita. sa gaseasca scara §i sa coboare fara sa se impiedice. imi pare. ea nu era surprinsa. — Pai atunci trebuie sa am grija.— A§a sa faci.

Trecu pe linga un magazin pustiu de palarii de dama. II faceau sa se simta inchis. El continua sa schiopateze inainte. Vedeau intotdeauna ce se a$teptau sa vada. iar in mintea ei rasuna o melodie singuratica §i dezolata. Bostonul era tacut §i foarte diferit de ora§ul tumultos pe care il gasise prima oara cind venise aici. Facmd o strimbatura. in stilul caracteristic lui Jon. La inceput acest rol il amuzase. Oamenii erau atit de u§or de pacalit. se apleca §i l?i ridica ciorapii. constatind ca intoarcerea la rolul de prostovan era mai grea decit i§i imaginase. umbrind-o in soarele diminetii. Cladirile din caramida inconjurau strada pe ambele parti. Jon pa§ea ostenit pe strazile ingiiste din Boston. O tutungerie parfuma aerul cu arome profane de tutun de pipa $i ciocolata. Panto fii pe care i-i daduse Beth erau putin cam strimti §i il rosesera la calciie. ce era mai u$or de crezut. 312 . jupuindu-i pielea. Parea sa fie prea mare pentru acel lo c. Multe dintre pravalii erau acum inchise. de parca drumul ar fi fost prea strimt pentru umerii lui. I§i continua drumul. Dar dupa numai citeva zile in care fusese el insu§i — sau macar atit cit reu^ise sa se apropie de propria personalitate — ii venea greu sa redevina idiot. Nu avea nici un sens sa ri?te ca cineva sa-1 vada miscindu*se prea vioi. cu vitrina ornata cu panglici decolorate §i pene jumulite.J & u s a tt lini§tind-o in mod vag. proprietarii fugind cu prima ocazie de situafia nesigura din ora§. iar el beneficiase din plin de orbirea lor. prea lene§i pentru a privi dincolo de ceea ce parea evident. impleticindu-se §i coc!rj!ndu-se. Coti pe o alta strada $i se tin inainte.

ar fi putut sa treaca drept localnic.Acum simtea un fior rece in timp ce-§i forta chipul sa formeze zimbetul de idiot. daca se ascundea din nou dupa fatada locotenentului Leighton. . pe care capitanul Livingston o rechizitionase la putina vreme dupa ce fusesera dislocati in Boston. singura arma pe care-o avea era cutitul ascutit pe care-1 gasise intre proviziile de la Beth $i. Apoi s-a odihnit citeva ore. pazeau intrarea cu baionetele lucind argintii in soare. Doi soldati. Era imbracat ca un colonist §i banuia ca. Noaptea trecuta a mers mai bine. daca ar fi fost vazut. Era mai simplu sa evite pur §i simplu sa fie vazut. §i in prinia noapte nu reu§ise sS parcurga decit o treime din drumul de intoarcere spre Boston. l§i petrecuse ziua intr-o §ura prabu§ita. Avea premonitia ingrozitoare §i absurda ca. aflata la trei cvartale de piata. ar fi trebuit mai mult ca sigur sa raspunda unor intrebari in legatura cu motivul pentru care un barbat tinar §i aparent sanatos nu se afla la Cambridge. Inca o cotitura ?i iata ca se apropia de cladirea mohorita din carSmida. cu armata continental. Rana §i inactivitatea din ultima vreme il incetinisera mai mult decit s-ar fi a§teptat. cu tinuta pusa la punct §i tepeni in tunicile lor de un purpuriu straiucitor. Nu voia totu§i sa-§i asume riscul de a caiatori pe timpul zilei. la nevoie. intr-un §oprori gol din spatele unei fierarii abandonate. motaind §i potolindu-§i foamea apriga ce -1 cuprinsese. strecurindu-se cu u§urinta printre liniile americane §i britanice. a§teptind sa vina ziua §i momentul potrivit pentru a se prezenta la capitan. pina in Boston. Capitanul nu renuntase la cele cuvenite. Auzul lui prinse sunetul indepartat al unor tobe. folosind provizia generoasS de alimente pe care i-o daduse Beth. _ Trecusera aproape treizeci §i §ase de ore de cjind o parasise pe Beth. Soldatii faceau instructie pe islaz. nu va mai g&si drumul inapoi spre Jonathan.

Soldatul care intrebase i§i intoarse baioneta. Atitia ani i$i interzisese sa simta. entuzia§ti §i incordati. §i nu mai insemna un efort. judecat $i lmpu?cat. S-ar putea ca. indreptind-o u$or spre pieptul lui Jon. Mu§chii i se incordaraj dar i$i impuse sa se relaxeze. orice. sau pur §i simplu sa-1 urmareasca indeaproape. Daca a fost recunoscut in noaptea esecului de la fort. Se simtea complet expus $i l§i dorea sa aiba muscheta. Incercind sa-i dibuiasca contactele.Da. exista §i posibilitatea ca ei sa Incerce sa-1 feloseasca. — Stai! Doua baionete se incruci§ara in fata intrarii. Acum ii venea tot mai greu sa-$i domine sentimentele §i sa se intoarca la datoria rece §i automata. Pe de alta parte. — Cine e$ti? — Locotenent Leighton.. o spada. ingustindu-§i ochii §i privindu-1 pe Jon. — Locotenent. sa-1 transforme in agent dublu. oprindu-i efectiv trecerea. Ai spus locotenent Leighton? intreba santinela. folosindu-se de autocontrolul rigid care-1 ajutase in atitea situatii dificile. sa nu afle a$a de repede care-i este soarta. iar mu§chii din jurul ranii i se-ncordara. de parca nu se putea trezi complet.J & u s n tt y ja lv Jonathan inspira adinc. pa$i catre intrare. pina la urma. Erau tineri. — Identifica-te. dintre cei ce deschid cam repede focul. & 314 . si lasa trasSturile sa se descompuna. Nu recuno$tea pe nici unui dintre ei. — Salut. . incit devenise pentru el o a doua natura. Simfind acut atentia santinelelor.. fScu el pe tonul cel mai prietenos. va fi arestat de indata ce se va prezenta "garzilor — arestat. I§i cobori ploapele. t?i reprima violent emotiile. Jon ii studie printre gene pe soldati. se r&sti una dintre santinele.

poate ar fi aflat carui motiv ii fusese atribuita disparitia sa. credeau ca in compania lui este un tradator! Era complet absurd. Santinela ezita. care nu scosese pin& atunci nici un cuvint. — Spune-mi unde ai fost! — Spun cap’tan. repeta el. Parea sa-§i ia foarte in serios misiunea. — Salut. tinarul o tinea prea relaxat. Jon zimbi. dar se parea ca nu avea sa obtina mare lucru de la cel din fata lui.— Lipse§ti de aproape o saptamina. Ar fi fost destul de simplu. §i se pregati sa a§tepte. §i lui Jon ii trebui toata stapinirea de sine pentru a nu smulge arma din mina soldatului. Jon sperase sa infiripe un pic de conversarie. — A§a mult? — Ce ti s-a-ntimplat? Jon zimbi arnica]: — Spun cap’tan. ordona el. Santinela tresari §i strinse mina pe patul muschetei: — Lini§te. Jon i§i indrepta atentia catre celalalt soldat. Baioneta era putin cam prea aproape pentru a se simti lini§tit. Toti oamenii lui erau loiali. Eu sint Jon. apoi privi catre celalalt soldat. — Cum te cheama? Soldatul il privea fix. i$i lasa umerii in jos. Un tradator! Dumnezeule. $i sa se informeze ce se intimplase in lipsa lui. aratind din cap spre Jon: — Paze§te-1! Deschise appi u$a cladirii $i disparu inauntru. . Capitanul Livingston privea incruntat catre misiva. Rasfoi hirtiile $i incepu sa bata nervos cu degetele in lemnul inchis la culoare §i lustruit al biroului. Cu putin noroc.

daca n-ar fi fost atit de jignitoare. la incaperea familiara care-i servea ca birou. Ar fi ris de absurditatea presupunerii. l§i cuno§tea datoria. imbracata in piele ro§ie. Doar atit. Putin cam mic. De§i Boston abia putea fi numit ora§. Slava Domnului ca superiorii avusesera bunul simf sa-1 recheme in ora§. era o' imbunatatire radicala fata de conditiile demne de mila din acel fort ingrozitor. pina cind biroul ii satisfacu simtul ordinii. Era clar ca politicienii din Anglia habar nu aveau cum sa-i trateze pe rebeli. Mobila era din lemn inchis la culoare. Desigur. el avea destule idei! Coloni§tii a§tia aveau nevoie sa fie condu§i. ca el insu§i nu mai este banuit. asortata cu citeva piese din alama §i ni§te covoare cu adevarat inclntatoare. Dumnezeule. . penele §i hirtiile.I$i Indrepta peruca §i se sprijini pe speteaza scaunului Imbracat In piele ro§ie ca slngele. iar agentul va continua sa lucreze pentru a-1 descoperi pe tradator. pierderile erau prea grele pentru cineva care a pomit sa cl§tige o victorie. Toata treaba din colonii fusese prost facuta aproape de la inceput. putea totu§i lucra aici. De luni de zile — luni! — se ftceau cercetari asupra companiei lui §i nu fusese informat. n-ar fi avut loc macelul Ingrozitor §i umilitor de la Bunker Hill. dar suficient. Considera ca este un birou adecvat pentru un cSpitan. daca 1-ar fi consultat. Da. A durat atit de mult pentru a verifica faptul ca tradatorul nu era el insu§i. privind in jur. nefiind nici la degetul mic al Londrei. Nu avea importanta faptul ca in final au cucerit colina §i au ci§tigat lupta. unde-i era locul. Dar siciindu-i $i dindu-le ultimatumuri nu faceau decit sa le intarite tendinta spre rebeliune. II informau ca au un agent in compania lui. dar nu-i spuneau cine este. Iar acum era pus in fata afrontului adus de aceasta misiva. I$i realinie caiimara. Afront total! Toata povestea era aproape insuportabila.

spuse el §i glasul i se subtie brusc.. — Locotenentul Leighton? Pai. §i disparu. spuse. — Ce este? Fata soldatului se imbujora. O bataie bruscS in u$a ii intrerupse sirul gindurilor. — AS. E.. aa.. Trebuie s& existe o cale pentru a-i face pe noii recruti sa actioneze mai rapid. Totu§i. trimite-1 atunci incoace! . Inconjurati de forte cu mult superioare numeric. I§i pierduse cel mai bun sergent pe care 1-a avutyvreodata. un bSrbat. Baiatul se straduia sa faca impresie buna. Ceruri... Iar imbecilul ala de locotenent reu§ise sa se piarda in harababura! Se ridica oftind de pe scaun. ura sa fie deranjat! Nu §tiau oamenii a§tia ca el ginde§te? — Intra! se rasti el. prinzindu-si miinile la spate §i pa§ind prin incapere. aa. Se gindise ca soldatul va fi in stare de atlta lucru. Cu oricaje alt. El. este: „Spun cap’tan“. domnule. soldatul dind scurt din cap. domnule. domnule. — Da. Livingston l§i ar^nja tunica a§tept!ndu-J pe Leighton. el este? — Nu §tiu. cam mare. spune ca-i locotenent Leighton. Se . Ei bine. devenind ca un scheunat. Putea sa fi fugit calul cu el. * U§a se intredeschise §i aparu capul unui soldat. La u§a.. Livingston 11 pusese SS pazeascS u§a principals.. domnule.© r a fr a ta a r e Iar acum erau blocati in ora§ul asta. Era unui dintre cei noi — Herrington? Ceva in genul asta. iar soldatii sosifi pentru completare erau tineri $i slab instruiti. . conveni capitanul Livingston permitindu-§i un zimbet. chiar daca erau complet inferioare moral §i ca antrenament. — El este! Cum §i-a motivat absenta? — Tot ce zice.. domnule. dar avea obiceiul neplacut de a uita ordinele. cu Leighton exista un numar infinit de posibilitati. ar fi putut presupune doua lucruri: ca a dezertat sau a fost capturat. — Asta este stilul lui'. domnule...soldat.

putea sa fi cazut mtr-un put. urmat de soldat care. Ratacit. soldat. evident curios. anunta el. de$i nu prea avea forte disponibile. Capitanul se a§eza in spatele biroului. — Eijti liber. domnule. — Nu e§ti in uniforma. — Da. lasTndu-$i miinile pe masa . — Locotenent Leighton. — Locotenentul Leighton. — Da. dar pe de alt& parte el avusese Intotdeauna constitufia unui cal de tracfiune. Livingston i§i increti fruntea: — Atunci s-o auzim. Herrington. repeta Livingston cu ceea ce considera ca este nota potrivita de jovialitate. Era clar ca trebuie sM dea pe Leighton in grija cuiva. Leighton se strecurS m&untru. — Deci. domnule. ar putea fi o treaba potrivita pentru tipul acela. plimbat. relua Livingston batjndu-1 pe Jon pe spate §i indicindu-i un scaun aflat in apropiere. §ezi. . — Sper ca ai o explicate. domnule. se tinea In urma lui.si aplecindu-se incruntat Inainte. domnule. Iar ratScit.Era posibil sa fi plecat dupa fluturi. locotenente. — In seara libera. Un ciocanit scurt. spuse Livingston privindu -1 cu severitate. apSru din tiou soldatul cel tlnar. Capitanul se simtea nerabdator sS aud& explica^ia locotenentului. §ezi. — Nu. Totu§i. — Impu§cat. raspunse Jon tragind cu degetele de poalele vestei lui din piele. — lmpu§cat? Din nou? Capitanul il privi pe Jon de sus §i pmS jos. rSspunse soldatul coborindu-§i cu vinovStie privirea §i ie§ind cu spatele. Locotenentul arata de&tul de sSnatos.

— Cine? — Tories1. Gasit. era prea greu de conceput pentru el. Nu vrut capturat. Intors. zimbi larg Jon. Livingston era u§or dezamagit. Se a^teptase ca povestea sa fie pu^in mai distractiva. Asta-i tot. Nimic altceva? — Nu. Jon se lumina la fata: — Incolo. Iti am intest i desigur unde locuiesc. Cine sint oamenii care te-au ingrijit? Trpbuie sa le multumim cum se cuvine.. — Ai fost la doctor sa-ti vada rana.t. — Nu conteazS. Mai degfaba i-au dat drumul americanii dupa ce le-a distrus jum&tate din tabara. Imi pare rau. aa. Impu§cat. Williams? Wilson? Ah. Ingrijit bine.®rsbgtTa™ — Ajuns la santinele americane. — Sint. Spus sa ma opresc. — Unde-ai fost? Lipse§ti de aproape o saptamina. — A$a ca fugit. spuse Jon stringindu-§i buzele. Evident. — O saptamma? N-am $tiut. Wilkins? — Nu are importanta. Termen derivat de la tory — membru al partidului conservator. — Da. persoane familii britaniee rezidente in colonii. raspunse Jon cu o figura necSjita. — Nu prins. Fug iute. undeva. raspunse el $i ridic& din umeri. Livingston ofta: 1Tories (in original)'.. Locotenentul arata derutat. Mai bine. Cred ca bolnav. (n.) . — Deci te-au capturat? Cum ai scapat? Nu s-ar fi girtdit ca Leighton ar putea pune la cale o evadare. Winston? se bilbii Jon cu umerii cazutf a neputinta. S-or fi gindit ca ar fi o arma mai eficienta daca 1-ar trimite inapoi la britanici. Leighton? — Nu inca.. spuse aratind catre vest. — Sigur ca nu. ingrijit pina gata de mtors..

Privirea aceea — §ocata §i pustie — din ochii lui Leighton nu putea fi contrafacuta. In nici un caz nu era triumful unui om care a asistat la moartea unui du§man. . Mai mult de atit. iar e i . Furia lui era autenticS. Jon sari in picioare. domnule. Livingston nu-1 cunoscuse pe Jon inainte de accident. Dar la fel era §i ideea de a avea un spion in compania lui. Dar daca era mai mult de atit? Daca se-ntilnea cu cineva? Era complet ridicol. Livingston se a§eza dintr-o data pe scaun. izbind m&suta din apropiere §i sfarnnind serviciul din portelan fin care era a$ezat pe ea. Nu era pentru prima oara cind Leighton disparea. — Da. $oarece de cimp. Fusesera numai perioade scurte de timp. domnule. cu spatele catre u§a. il gasise pe Jon pe cimpul de lupta cu trupul sergentului Hitchcock in bra{e. Nu simtea dorinta sa vada acel loc complet distrus. dar presupusese ca „inteligent“ se spunea prin comparafie cu ce era el acum. Sari apoi deoparte $i se indeparta. mai mereu el parea sa nu §tie unde se afla. §i nu-§i putea aminti decit frfnturi despre locul unde fusese. Merg acum doctor. Livingston Jnchise^ recunoscator ochii cind Leighton trinti u§a in urma lui. Auzise cit de inteligent §i istet fusese inainte ca mintea sa-i fie spulberata de lovitura calului. §i nimeni nu §tia unde se afla. I§i nota in minte sa nu mai discute cu Jon in birou. Dar daca fusese cu adevarat un tip destul de ingenios pentru a pune la cale o viclenie ca asta? Era incredibil de absurd. Omul nu avea minte nici cit un . ca’tane. macar de asta Livingston era sigur. presupusesera pur §i simplu ca umbla razna §i se ratacise. Vazuse destula furie in viata lui de militar ca sa o recunoasca dintr-o privire. — Imi pare rau. Aproape o saptamina. Pe de alta parte.— Poate ca ar fi mai bine sa mergi sg-fi ingrijeasca cineva rana. Inainte sS continuam acesta conversa{ie.

Pierduse in prav&lie mai mult timp decit avea la dispozifie.(Eaptirrlul 25 _ vS£cuzati-m&. sinteti cumva Jon? Jon mghiti o sudalma §i se intoarse catre femeia care-1 urmarea de cind parSsise pravalia cu obiecte ceramice. fir-ar sa fie. domnule. §i iar se intorcea cu mina goala. mimind interesul pentru strachini. Nu avea timp §i rabdare sa asculte flecareala acestei femei ca o vrabie. — Mi-a spus negustorul s& va a§tept. Acesta era ultimul contact. raspunse el. 21—32 . ale carei miini fluturau in aer precum aripile unui colibri. incercind sa culeag& in mod discret informatii despre negustor. Ii venea tot mai greu sa-§i mentina zimbetul timp pe fata. Inimx tradatoare C. ' — Mda. cani §i ulcele. Ea il privi atenta cu ochii mici §i stralucitori ce se iveau de sub o boneta ca neaua §i un par la fel de alb.

Toate contactele lui se evaporasera. N-am spus ca-] cunoa^te §i sotul meu. domnule. Ea il privi cu atentie. inca nu pot face a§a ceva. In orice caz. spuse ea aranjindu-§i boneta cro§etata. La dracu. nu-i a$a? 1 El !$i atinse tricornul cu degetele.— Negustorul? Ea dadu aprobator din cap. observind selipirea de hotarire din ochii ei.. A zis ca are impresia ca e urmarit. de parcS n-ar fi existat niciodata.. Unii dintre noi mai au treaba de facut. iar aerul de fragilitate fi disparu. domnule. numarul de agenti pe care ii putea identifica . domnule. — Da'. El o privi mai atent. V-a lasat un mesaj. fir-ar sa fie! Negustorul fusese ultima lui speranta. spuse Jon ginditor. Sint sigur ca avea dreptate. — Nimeni nu da prea multa atentie unei batrinici. — Dar. — Un mesaj? — Da. — Deci ll cuno^ti pe negustor. S-a gindit Ca-i mai bine s-o §tearga repede din ora§. Ea i$i Tndrepta spatele. — Ar trebui sa va ginditi $i dumneavoastra la asta. — Da. . ‘ — Asta §i facem. — Poate ca ar trebui. Jon i$i relua drumul spre piafS. — Da. Operatiunea de spionaj era complet compartimentata: daca cineva era prins. De ce n-ai spus nimic Inauntru? ’ — II cunosc. — Cred ca e un lucru ce poate fi de folos. Dupa ce batrinica disparu inapoi in pravalie.

dar nu inainte de a ad&uga o mica notita din partea lui. alegmd drumul Ocolit catre piata. Iar el o va trimite. Jon lovi absent cu piciorul un m&r putred de pe strada §i' coti pe o strada laturalnica lini§tita. Situatia ii lasa purine optiuni. Detinea informatii care trebuiau trimise. printre dou& linii de santinele. Avea nevoie sa meargS putin pentru a se gindi. pur §i simplu trebuia sa fie. asta insemna de asemenea ca. inainte de intoarcerea la c'ompania lui. fara a fi prins. iar singura cale pentru a fi sigur ca ajung in miini potrivite era sa le predea el insu§i lui Washington.ilor. iar ei disparuserS cu totii. Trebuia sa existe o cale pentru a transmite informatia. inconjurata de cladiri §i mirosind a cai. iar libelulele pluteau lene§e de la o trestie la alta. Cuno§tea numai un numar limitat de oameni cu care lucrase direct. reflectind razele de soare care se filtrau printre frunzele dese ale cop. care fusese de'curind numit sa conduca trupele coloniale. unde trebuia sa fie mereu in garda. Dar cum? Asta era o problema. Nu se putea gindi la o deghizare care s&-i permita sa se strecoare. in zona baltii de pe malui opus. El i§i incetini intentionat pa§ii}impleticindu-se. printr-o tabara intreaga. Pe suprafata lui erau ochiuri de lumina. in situatia in care se afla. pina la statul major al generalului ?i inapoi. Din pacate.n. Bennie privea serpuirea pirlului.era strict limitat. Jon nu avea idee pe cine sa -contacteze. iar strada ingusta era intunecata §i racoroasa. Ciugulind dintr-o bucatica de brinza §i din piinea pe care o copsese in acea dimineata. Un val de nori acoperise cerul ascunzind soarele. . Nici chiar el nu era atit de bun.

Apoi se rSsuci. Singuriil ei refugiu era aici. Era con§tientS cS pacea acelui loc era o iluzie.Ea se intinse pe spate. Senzatia boln&vicioasa de incordare pe care o simtea in pintece se mai lini§ti putin. Bennie rise: — Creatura nerecunoscatoare! Nu gatesc chiar a§a de prost. de parcS vegetafia luxurianta ar fi absorbit sunetele inutile. Se bucura de atmosfera calma. dar sunetul apei o lini§tea. privind iscoditor spre ea. Tensiunea §i ingrijorarea care inconjurau tavema §i ora§ul New Wexford li duseserS nervii pin a ia epuizare. Beth. iSslnd briza sa-i m ingne fata. in padurea Finnigan. rupind o bucata de piine §i aruncind-o micului animaL Veverita se opri s-o cerceteze. . lasind piinea in iarba. A ici era lini§te. Apoi lasa deoparte pretinsa nepasare §i ti§ni in picioare. micuto? intreba Bennie. — Zau. Mai lua o inghititura din brinza aromata §i din piinea pufoasa §i crocanta. O veverita ro§cata ca arama topai jos dintr-un stejar apropiat $i se Tnalta pe picioarele din spate. Glasul familiar ii vibra de-a lungul §irei spinarii. mi§cindu-§i iute virful nasului. lasind piinea §i brinza sa se rostogoleasca neobservate in iarba §i aruncindu-se in bratele lui. ar trebui sa te obi§nuie§ti sa-ti stapine§ti aceasta tendinta regretabila de a avea grija de creaturile neajutora te. §i o fSceau sa fie convinsa In mod inexplicabil ca din moment in moment se va intimpla ceva §i mai rSu. nu? — Desigur. iar viata ce vibra In jur facea sa para mai putin apas&toare amenintarea pe care o simtea pindind-o. dadu cu dispret din coada §i ti§ni inapoi in copac. Se intoarse §i privi peste umar: — A§a ca tine. — Ti-e foame. care lipsea de prea multa vreme din viata ei.

Ea nu 1-a intrebat de ce a venit. voia sa se agate cit mai mult de fericire. Mi-e bine. dar acum. inspirind aromele curate de vara §i levantica ce se-naltau din parul ei. Sarutul lui era dulce §i fraged. Ea stia ca ceva nu este in regula. Sim tea tensiunea din glasul lui §i u§oara lui ezitare. nu credea ca o va putea face sa uite deceptia — tot ce o preocupa era daca lui ii este bine. Sa vina singura partea intunecata. mai pufin acela de a o vedea pe ea. nu putea! — sa-i ceara sa faca a§a ceva. Chiar §i dupa tot ce-i facuse — §i. Pentru ca i§i promisese ca dupa ce-i va fi cerut sa faca asta. Era doar ingrijorata pentru el. El i$i inaita capul §i ea ii zimbi. Nu putea face asta. Doamne. — Nu mi-am inchipuit ca vei reu§i sa vii chiar tu. ea nu o chema. In acea clipa gura lui era lipita de buzele ei. Dar mai intii sa o sarute. murmura el. sa se b'ucure de primire §i sa-$i ' ofere inca o amintire pe care sa o ia cu el. Nu-i putea spune ca avea toate motivele sa fie aici. trebuie sa-ti vorbesc. in ciuda protestelor ei. — Cum te simti? intreba ea atingindu-i cu tandrete umarul. intreg §i viu. Nu merita a§a ceva. iar in ochi avea o privire mohorita. ce o facea sa simta cit dor ii fusese de ea. Mai ales nu acum. bucuroasa cS -1 vedea sanatos. §i nu putea — Doamne.. nu i-a cerut explicafii §i nu s-a. . cum putuse uita? Senzatia era chiar mai pl&cut& decit i§i amintea -r iar ceea ce-§i amintea era al naibii de placut. mirat ca a avut nevoie de atit de mult timp pentru a lua legatura cu ea. — Beth.— Jonathan! El o cuprinse in braje §i inchise ochii. nu-i va mai cere niciodata altceva. dar avea un u§or iz de disperare. — Nu eram sigur ca voi reu§i. Doare? — Nu. §i totul era bine. Nu-i intoarse zimbetul.

— Lucrez pentru americani. dar atunci cind ea i$i in ti in a capul anticipindu-i mingiierea. ExL. impletindu-§i degetele cu ale ei.. Trasaturile i se asprira. — Stiu ca ti-am promis ca nu-ti voi mai cere nimic.. $i dintr-o data deveni barbatul care putea face ceea ce trebuie. Ea ii strinse mina: — Continua. ar fi putut m&car sa §i le incurce in materialul fustei. dorindu-§i sa fi purtat fusta in loc de pantaloni.am? S-ar putea sa dureze ceva timp. Ea se intoarse atunci pentru a-i privi nemi§carea totala. — Ce este? El inalta o mina spre chipul ei. .si simti pieptul inghetat de un frig nea§teptat. — Stiam eu! SlavS Domnului. erau de aceea§i partel Nu-i era du§man. Prefer sa nu fiu din nou linta mobila. — Nu. Se a$ez& pe malul piriului. — Nu e$ti in uniforma. ochii reci $i umbriti care urmSreau apa curgind. Nu reu$ea sa se hotarasca ce s& faca cu miinile.ta insa uneori lucruri mai importante decit promisiunile.Ea i. — Desigur. Jon inspira adinc. daca pot evita asta. — Ce este? intreba ea in sfir§it. Tunica ro§ie pare sa fie pe-aici o invitatie pentru deschis focul. In loc de asta i§i netezea petecele de piele de pe genunchi si tragea de buruienile care cre§teau din abundenta linga piriu. $i §i-o puse in poala. se ascutira. — Vrei sa ne a$ez. El continua sa priveasca fix piriul §i un mu^chi ii pulsa pe obraz. isi strinse pumnul $i lasa mina sa cada. ' Simtea ca nu vrea sa auda. fara o tresarire de ezitare sau remu§care. El ii prinse o mina.

$tiau ce se poate intimpla. spuse ea Incet. — Erau militari. — Toti acei oameni au murit. erau militari §i atit. cu mi§cari atente §i precise. El azvirli atit de brusc §i violent crenguta gola§a in apa. Baieti §i bSrbati ca mine. Avea ochii goi. Du$manii mei sint in Anglia. luind o ramurica §i tncepind sa-i smulga frunzele $i coaja.. Nu. — Dar e§ti. iar ea fu pentru o clipa convinsa ca daca .Da. Beth..-este deloc a§a. II simtea ghemuindu-se. protesta ea. — Darnoi. Pentru ca sint atit de bun.si retrase degetele $i dadu mina ei deoparte. Urma sS debarcam la Dorchester Point §i apoi sa mar§aluim spre Roxbury. — Da. Ramase apoi o clipa privind cum plute§te meet la vale. intunecati. incit Bennie tresari.. spuse Beth... Trasaturile !i erau mcordate. o intrerupse el. plini de o disperare neagra. dar Jon se retrase cu o mi§care brusca. Informatiile pe care le culegi. — Nu ma face sa par vreun erou. inchistin/iu-se. Am aflat ca britanicii pun la cale un posibil atac asupra comandamentului colonial §i depozitului cu provizii de la Cambridge. — Opre§te-te! Comanda.. — Oh. Se intoarse atunci sa o priveasca. Am transmis informatia. Nu-mi erau du^mani.(S m r r ti '© r a h a io a r 't 0 — $tiam cS nu e§ti.1-ar fi atins. incercind sa-§i reprime cu duritate orice semn de emotie sau regret. de§i rostita meet. . al naibii de bun in meseria mea. Jonathan!. fusese clara $i raspicata. Da-mi voie sa-ti spun cum este. in saloane imbracate . El i. — Omoara oameni.. Ea intinse mina pentru a-1 atinge.. a§a cum fac intotdeauna. — Bunker Hill. Din cauza m$a. care incercau ’sa faca ceea ce 6 redeau ca este bine. s-ar fi spart in bucati. Beth.

spuse ea simfindu-§i gitul arzind dureros. o femeie care putea sta alaturi de un barbat. regasind barbatul pe care-1 cuno§tea. Iar el §i-ar fi dorit — mai mult decit i§i dorise vreodata ceva. iar e l trebuia sa revina. Ar fi in stare sa treaca o data. sa adune in palme intunecarea §i s-o arunce departe. dar n-avea cum sa ajunga el insu§i pina la Washington fara a fi recunoscut. fara \ & 328 . El i§i permise sa o atinga. — Jon. ca §i cum ar fi stat afara intr-o pioaie de sfir§it de noiembrie. doar o adiere pe timpla ei. ’chiar decit i§i dorise in copilarie ca parintii lui sa revina — sa nu fi fost niciodata amestecat in. cit era de frumoasa. inghefat. putea cladi impreuna cu el o viata. — De ales! spuse el zimbind amar. ca o floare fragiia care se ofile§te la primele semne ale virstei sau la greu. Nu. Doamne. Ar fi dat mult sa nu trebuiasca sa-i ceara a$a ceva. Cel mai greu este sa te-mpaci cu tine insuti. Sa fi avut copii §i veselie §i sa imbatrineasca lini§titi. dupa ce ai ales. — N-ai avut de ales. sa o fi curtat incet. Ar fi vrut sa-1 invaiuiasca pejitru a-1 incalzi. Ar fi vrut sa o fi cunoscut la biserica. acum era mai vital ca oricind. Numai ca uneori toate variantele sint rele. cu pielea ei fina §i straiucitoare §i trasaturile limpezi §i puternice! Nu era delicata sau ginga§a. daca ar fi lasat-o sa-1 atinga. Dar nu ei sint cei care mor. putea lucra cu el. iar glasul ii deyeni distant $i lipsit de expresivitate. Dar irHelese ca nu-1 cunoscuse niciodata cu adevarat.j& u s a n iK x ff in catifea §i in palate strajucitoare. era o femeie. printre britanici. comploturile dintre regi §i tari. sa o duca acasa §i sa faca dragoste pe cearceafuri imaculate §i peme de puf. Intotdeauna putem alege. cu flori §i plimbari prin ora§. 1-ar fi simfit rece. continua el. a§a-i? Ea se gindea ca. dar nu s-ar putea intoarce la postul lui.

Eapali. Oricum. Trebuie sa ajunga la Washington. reluS el. dar toti sint fie morti._ In loc de toate astea. nu ti-a§ cere-o daca n-a§ fi sigur ca vei fi in siguranta. !n noaptea cind am fost impu§cat. De citeva saptamini incerc sa gasesc pe cineva prin care sa trimit informatiile. Incercam sa le trimit prin legatura mea. Chiar §i-a§a. Cel putin pina acum nu sint indicii care sa arate asta. Dar evident §tiau cind §i unde era intilnirea. — Am adunat ni$te informatii. — Important? — Da. * — Morti? — Da. datoria §i blestemata de m isiu n e. dar nu exista. cu ingrijorare. Mintea lui continua cu febrilitate s& caute alta cale. — Te-au prins? — Aproape. Nu cred ca m-au recunoscut. fie disparuti complet. Exists cineva care trimite informatii britanicilor.s3 fie atin$i de lucruri ca razboiul. O auzi inspirind rapid. nedorind sa infrumuseteze lucrurile pentru ea $i sperlnd pe jumatate ca se va speria $i va refuza. — Cine? — Nu §tiu — fnca. raspunse el brutal. iar ea o luS §i o puse dupa ureche inainte de a r&spunde. cine este in perfecta siguranta in zilele noastre? — Adevarat. — Nu conteaza. — De ce nu le duci tu insuti? ^ 3 2 9 ^ . Au desfa§urat insa o actiune de eliminare completa a contactelor mele. nu avea decit misiunea. — Nu {i-a§ fi cerut asta daca nu consideram ca este absolut necesar. Briza aduse o §uvita de par pe buzele ei. cineva priceput la asta. altfel ar fi gasit-o.

— N-a§ mai avea nici o posibilitate s3 mS-ntorc la compania mea. Cel pufin pina identific trad^torul din rindurile americanilor, mai este nevoie de mine de aceasta parte. — Vrei s& le predau eu. Beth era acum calma, cu glas lini^tit. „Ar ie§i un spion foarte bun din ea!“ gindi el cu admiratie. Avea abilitatea de a prezenta lumii un chip foarte diferit. — NU pot avea incredere in nimeni altcineva, Beth. Ea reflects o clipS. — Bine. Unde sint*?' El i§i simti trupul cuprins de un val de great&. Avea s-o faca. Ar fi vrut-o aici, ferita §i teafara. — N-ar trebui sa fie o problema. Nu-i nevoie sa traversezi liniile britanice. E necesar numai un motiv pentru a intra in tab&ra. ^ — Am sapte frati in aCea tabara, Jonathan. Dupa cum ai spus, n-ar trebui sS fie o problem^. — Bun, spuse el mai rastit decit ar fi vrut. Ea fusese foarte practice §i binevoitoare cu toata povestea — dar lui i se parea imposibil sa o trateze ca pe orice alt compatriot. • I§i scoase brusc vesta pe care o primise de la ea, intorcind-o pe dos. Lu& apoi micul pumnal ascutit pe care il tinea intotdeauna in cizma — uneori armele de foe erau prea zgomotoase — §i taie rapid materialul captu§elii, scotind la ivealfi un pachet de hirtii. — Poftim, spuse el inminindu-i-le. Hirtiile erau albe §i pure in lumina soarelui, legate cu o panglial neagra, §i aratau nemaipomenit dfe inofensive. Cu toate astea el §tia ca ii da ceva la fel de periculos ca un §arpe veninos. Ea lua pachetul §i se batu cu el peste coapsa. — Ce-i asta? El o privea fix, cu chipul impietrit. — Este mai bine s& nu §tii.
330

Ea se juca impungindu-si obrazul cu virful limbii. — Banuiesc ca a§ putea sS le desfac §i s& le citesc. — Daca nu iei treaba in serios, atunci n-o faci! se r&sti el luTndu-i pachetul din mina cu o mi§care bruscS. — Zau, Jonathan, o iau in serios, dar nu-mi pot imagina cum poate fi periculos. MS due doar sS-mi vizitez fratii, las astea §i merg acasa. — Nu Tntelegi, a§a-i? intreba el §i, cu pachetul !nca in mina, o lua de umeri §i o trase mai aproape. Exists cineva In tabSra care nu vrea ca_aceste informatii s& fie transmise. Cineva care, mai mult ca sigur, a ucis deja pentru asta. Iar daca ti se-ntimpla ceva, Dumnezeu sa ma ajute! Ea vazu gheata din ochii lui, ii auzi disperarea din glas §i intelese ca era adev&rat. Daca ei i se lntimpla ceva, un iucru pe cafe el 1-ar fi putut impiedica sa se produca, ar insemna lovitura finaia, care 1-ar arunca peste marginea abisului, in intun eric. §i a§a pa§ea deja foarte aproape de prapastie. — Jonathan, spuse ea lini§tita. N-o sa mi se-ntunple nimic! — Ai dreptate, pentru ca nu vei face asta decit daca-mi promiti ca vei urma cu exactitate instrucfiunile, zise el cu un glas salbatic. Ea dadu din cap §i atunci el ii dadu drumul §i-i freca, bratele, in semn de scuza pentru durerea pe care i-o provocase. — Ce fac atunci cind ajung in tabara? intreba ea. — Va trebui sa.-l gase$ti pe Washington. Nu poate fi preagreu. — Bun, §i apoi? Doar n-o sa cer pUr §i simplu sa-1 vad. — Nu. Vorbe$ti cu santinelele, §i le spui sa foloseasca numele Goliat. Te va primi. Trebuie sa fi fost informat despre mine pina acum. — Goliat, zimbi ea. Ce potrivit! — Da, ma rog, i-a trebuit doar o mica piatra, nu-i a§a? Deveni serioasa dintr-o data. S-ar putea sa trebuiasca mai mult decit o piatra, dar ar fi de ajuns inca un glont, de

data asta putin mai aproape de inima, sau un cutit intre coaste. I?i dadu seama ca ei traia fiecare zi, fiecare minut, printre oameni care, daca n-ar fi o clipa atent, ar considera-ca fiind de datoria lor sa scape lumea de tradatorul din mijlocul lor. In ciuda caldurii soarelui, nu-§i putu refine un mic frison. — Goliat. Voi tine minte. — Bine. Mai este ceva. Nu spui nimanui despre asta. Vorbesc serios. Nimanui. — Sigur ca nu. — Promite-mi! Ea dadu din cap, u§or contrariata de vehementa lui. — N-a§ face una ca asta. Oricum, vorbesc rareori cu cineva din afara familiei mele $i... — Nu! spuse el s&rind in picioare §i ridicind-o brutal §i pe ea. Nu familia ta! — Dar Jonathan... spuse ea privindu-1 in ochii reci §i impenetrabili $i simtind cum o gituie spaima. Banuie§ti pe unui dintre fei. El nu raspunse, privind-o doar nemi§cat $i intangibil ca o statuie de granit. Tacerea lui era confirmarea de care avea nevoie. — Nu! tipa ea Iovindu-1 cu pumnii in piept. Nu din familia mea! Smulgindu-se de linga el, se a$eza pe mai, privind apa cu chipul gol §i inghetat. El se apropie. — Beth... — Ce se va-ntimpla cu el? — Cu cine? — Cu tradatorul. Cind il vei prinde, raspunse ea cuprinzindu-§i telia in brate, cu privirea pironita pe apa ce serpuia lini^tita, parind ca nu vede nimic. Ce se va-ntimpla cu el? — Ce se intimpia cu toti tradatorii.
^ 3 3 2 ^

Glasul lui sunase atit de rece, fara emotii, nemilos! se gindea ea mtorcindu-se pentru a-1 privi. Chipul ii era hotarit, iar ochii — decolorati §i inghetati. In el nu mai era c&ldura, blindete, intelegere. — Acela§i lucru care mi se va-ntimpla §i mie daca sint prins, continua el. Nici o tresarire de emotie nu-i trecu peste chip. Acesta nu era barbatul pe care crezuse ca-1 cunoa$te. Infelese cS avea in fata un barbat care putea ucide, $i apoi sa continue inainte cu misiunea lui, deta§at $i fara remu§cari. Disparuse orice urma a ginga$iei pe care o vazuse mereu m el. Care era barbatul adevarat? Fusese planuitcu grija fiece dram de caldura §i tandrete pe care i -1 aratase, numai pentru a o manevra in a§a fel incit sa-i execute poruncile? Daca n-ar fi mers, acesta era barbatul"pe care 1-ar fi vazut? Periculos, lipsit de simtaminte, insensibil fata de orice altceva decit datorialui?, — Nu este unui dintre ei, repeta ea. — DacS spui tu... rosti el cu glas rece. Ochii ei erau intunecati, acoperi|i de durere $i spaimS, iar Ion nu dorea altceva decit sa o ia in brate §i sa-i spun& ca totul va fi bine. Dar nu-i putea promite a§a ceva §i simtea ca nu dore^te s& o minta din nou in fata. Nu voia s&-i dea false sperante. O vazu Tndreptindu-$i umerii §i ridicind barbia in atitudinea tipica a neamului Jones: gata sa se lupte cu intreaga lume. El se ruga ca sa fie toti atit de invulnerabili cum se credeau. — Da-mi hirtiile! ceru ea pe un ton ce nu admitea nici o replica. — Nu inainte de a-mi fi promis ca nu vei spune nimanui nici o vorba. In special families tale. — Atunci vreau s& §tiu ce contin. — Beth, este mai sigur sa nu §tii. — Vreau sa §tiu, spuse ea §i el intelese ca nu va renunta.
^ 3 3 3 ^

— Toate posesiunile britanice din colonii. In ochii ei aparu un scurt licar de surprindere, inainte de a-1 fi reprimat. — Toate? — Da. Efective, artilerie, nave, totul. — Inteleg de ce sint a§a de importante, spuse ea cu glas repezit. Altceva? Doamne, nu se mai termina? Din nou nu se simtf in stare sa-i spuna tot adevarul. v — Variante pentru cazul in care coloni§tii ataca Boston-ul. Planuri de ap&rare §i de ie§ire din incercuire. Ea intinse mina: — Da-mi-le. Se pregati sa-i punft pachetul in minS, apoi se opri, tinind hirtiile la un deget de palma ei. Odata ce i le dadea, nu mai exista cale de intoarcere. O implica in pericol, in acele jocuri mortale ale r&zboiului in care nu era locul ei. Dar mai era misiunea. Ani de zile i§i pusese meseria pe primul plan, inainte de orice §i oricine. Putea sa mai faca asta inca o data. Hirtia u§or galbuie §i neteda aproape sclipea in lumina soarelui stralucitor. El se intreba in treac&t cum de arata a$a de neatinsft dupS cit fusese ascunsa §i purtatS in ultimele citeva saptamini. — Nu vei spune nimanui? mai intreba el pentru ultima data. — Voi urma instruct iunile, domnule. El ii lasa pachetul in mina, iar ea il puse in buzunar. Glasul ei deveni intens §i plin de repulsie. — Si niciodata, niciodata s& nu-itni mai ceri ceva! Apoi se intoarse §i pleca, cu pa§i siguri §i iuti. La marginea poienitei, sub un stejar uria§ §i rasucit, se opri §i privi inapoi catre el. Era palida, cu ochii mari §i intunecati. — Tradatorul nu este unui dintre noi!

(Haptinlul 26
'ijj^ennie nu era prea- impresionata de tabara militara. r Era rnurdara, aglomerata §i mirosea urit, iar barbatii i$i p'etreceau o mare parte din timp sapind ni§te gropi, care ei i se p&reau nemaipomenit de inutile. Cit despre disciplina militara, se lamuri repede ce stricta era, trectnd pe linga mai multe grupuri de barbati care jucau carti. Cind a ajuns la primele rinduri de corturi, cite-un soldat a incercat sa o opreasca, inchipuindu-§i ca o femeie poate intra in tabara doar pentru un singur scop. Pentru majoritatea era de ajuns o privire, de§i ea a trebuit sa admits ca inSltimea de o jumState de cap peste nivelul lor contribuise la faptul ca acea privire se do vedea suficienta. De ceilal?i a scapat mentiomnd numele celor pe care venise sa-i viziteze. Se pSrea ca Iratii ei impusesera respectul in tabarS. ' Spre surprinderea sa, santinelele nu au retinut-o prea -mult. De indata ce s-avi lamurit ca intr-adevSr venise sS-§i viziteze fratii, i-au urat pur §i simplu o zi bunS §i au indreptat-o
^$335

^

catre regimentul frafilor ei. Se a§teptase ca tabara sa fie mai bine pazita, dar de fapt o femeie singura nu putea face mare lucru impotriva a cincisprezece mii de soldati. I$i strecura mina in buzunar, pentru a verifica daca pachetul pe care 11 duce se afla in siguranja. Facuse de mai multe ori acest lucru de cind ii primise; parea oarecum periculos s$-l poarte pur $i simplu in buzunar, ca pe o batista sau un ghem, dar nu-i trecuse prin minte un loc mai potrivit pentru a-i ascunde. Daca ar fi fost prinsa, iar cei care o capturau erau hotariti sa -1 gaseasca, nu avea nici o im portant unde era ascuns. Tatal ei a ramas cumva perplex, atunci cind 1-a anuntat ca se duce la Cambridge sa-§i viziteze fratii. A reu§it insa sa-1 convinga ca nu era deloc lini$tita cu asigurarile pe care ei le dadusera in scurtele vizite acasa. Voia pur §i simplu sa vada cu ochii ei ca i§i purtau de grija cum trebuie. Destul de ciudat, dar mama a parut sa considere ca este o idee buna. Bennie o banuia ca nutre§te speranta ascunsa ca ea ar putea sa se indragosteasca de un ofifer tinar $i frumos. Ei bine, incercase odata a§a ceva, $i nu intentiona sa repete curind aceasta experienta. Nu era sigura ca ar mai suprevietui.; Bennie baga de seama ca stringea pachetul in mina, aproape mototolind hirtiile. I§i forja degetele sa se destinda;. informuiiiJe trebuiau sa rainma Tntregi. Era singurul lucru ce conta acum. Pina S a urma au trimis-o, cu o geanta plina cu c$m&§i curate, -xh.irnburi de lenjerie !?i ciorapi, pe care mama §i cumnate-!e ei le pregatisera pentru barbatii Jones. S-au gindit ca era foarte convenabil faptul ca Bennie s-a oferit sa le duca lucrurile. Cine §tie daca vreunul dintre barbati mai avea ocaz'a ?(t vina din nou la New Wexford?

Mary era experta in cusut. Washington era un barbat exceptional. de asemenea. Era clar ca armata nu temperase entuziashuil lui Henry.Fratii ei s-au dovedit surprinzator de u§or*de gSsit. cars-i servea lui Washington drept-cartier general. iar hainele pe care le facea pentru barbatii din familia ei se potriveau mai bine decit daca le-ar fi facut cel mai bun croitor. Jncit i-a aratat punctul de comanda al generalului Washington fara macar sa-1 intrebe. Se parea ca tofi erau Cantonati chiar in Cambridge. Apoi a infulecat doua dintre tartele cu afine. a imbrati§af-o §i-a plecat. pentru a ajunge aici. ea se intoarse catre cladirea simpla $i alba. Inima ei batea dintr-o data dureros. A parut chiar flatat de gindul ca el este cel care ii descurajeaza. ducind calul de cSpastru. Pe de alta parte. inalt. pe care ea §i le luase pentru drum. cineva trebuia sa treaca prin intreaga tabara. frumos ^ 3 3 ? . bucuros de hainele pe care le facuse mama pentru el. A fost atit de entuziasinat de ideea de a-i prezenta tabara. §i in al doilea rind pentru ca el era fratele ei. era slab pazit. El a fost incintat sa o vada — dupa ce a trecut peste faptul ca ea umbla singura printre mii de soldatj. I-a promis apoi ca va avea grija de Puffy in timpul cit ea ii va vizita pe ceilalti. pretinzind ca pe-acolo nu §tiau cum sa hraneasca un Jones a$a cum trebuie. A fost. in primul rind pentru ca era in stare sS-§i poarte singura de grija. iar spaiatoria taberei nu reu§ea sa curete §i sa repare ijnbracamintea a§a cum era el obi§nuit. Avea sa se intilneasca cu comandantul intregii annate continentale. Dupa toate descrieriie. Pina la urma 1-a facut sa recunoasca faptul ca nici un barbat nu avea $anse sa o supere. Inspirind adinc. aproape de cartierul general. De§i Bennie nu reu§ise niciodata pe deplin sa lucreze cu delicatetea ceruta de lucrul de mina. Bennie zimbi ingaduitoare. Spre surprinderea ei. Pe Henry il gasise deja.le lui erau uzate. nu in zonele margina§e. Henry recuno§tea ca ve§tminte.

sau nu-?i mai dau nimic din ce am ad as pentru tine. o arunca adesea In sus. iar ochii. prea irare pentru vlrsta lui. grabi ea sa-1 lini$teasca. Dintr-o data se temu ca. cit mai rapid cu putinta. Atunci find era foarte mica. Ea pufni nelncrezatoare: — Sisur ca ai face-o. Stii. iar Adam era un tlnar solid. iar in fioua lui funcfie era indiscutabil puternic. daca a§ putea s-o fac In locul ei. Pierde In cpntinuare micul dejun. Ceva nu este. dar asta nu-i ceva nou.§i stralucitor*. oricum ar fi fost — sau n-ar fi fost — el era perfect pentru misiunea lui. el se simft^ cel mai raspunzator pentru ea. Indoite drept.. pentru siguranta. in regula cu Hannah. ' — Doamne. — Bennie! — Adam! rise ea m timp ce el o ridica $i o-nvirtea In aer. Adam. pma la urma. Pipai inca o data. a§ face-o. pina cind nu mai putea de rls. Se mai spiinea despre el ca este destul de sever. o lasa jos. Marginile ascutite. Apoi mi-am dat searna ca nici. faci aici? Intreba-el in timp ce bucuria de a o vedea -'e stingea rapid. Chiar §i acum §tia ca. Era sigufa ca. spuse el treclndu-^i mina prin parul buclat §i blond. dintre toji fratii. sigur. a$a-i? — Sa da. §i oricit de mult ura lucrurile pe care ajunsese sa le faca pentru a o indeplini. n-o vor lasa sa-1 vada. J£a se-ncrunta: — Ai grija ce spui. se. lui caprui se umpleau de Ingrijorare. 338 . ea li dorea sa reu$easca. — La mceput nu eram sigur ca te vad pe tine traverslnd tabara. Singura §ansa la liniste $i siguranfa pentru familia ei era incheierea razboiului.o alta femeie nu merge ca sora snea. — Ce.. Ill ssflr^it. §i moliciunea panglicii subfiri ii dadura curaj §i porni catre cartierul general. De ce ar face-o? Pentru ca a§a a spus Jonathan. pachetul din buzunar.

— Zau, spuse el strimbindu-$i colful gurii,§i zimbind apoi larg, cu toata fata. Bine, poate ca n-a§ face-o. Totu§i a$ fi vrut si; fiu acolo. — Are mama grija de ea. — Sint convins ca are. — Si-apoi, cind s-a insurat vreun Jones cu o femeie care nu este destul de puternica sa-i stea alaturi? Se descurca ea. — Cred ca ai dreptate, spuse el §i ofta adinc. Atunci ce te aduce aici? — Vin purtind daruri. Ea puse jos geanta $i o deschise, cautind printre diferitele obiecte pe cele destinate lui. — Poftim. Doua cama§i noi $i trei perechi de ciorapi. Hannah spune ca-i rupi numadecit. — Degetul de la picior e de vina, protesta el. — Aha. — A.$a este. Iese cumva m afarS §i trece prin ciorap §i.., incerca el sa se disculpe, dar se ogri vazind-o cum ride. Bine, mS predau, spuse luind pachetul. Iti multumesc. — Cu piacere. — Ai ceva bagaj aici, Bennie. Ai adus lucruri pentru fiecare? — Da. L-am vazut deja pe Henry. — Oh,nu. — Ba da. Se distreaza copios, nu? — Da. Dar nici n-a prea vazut lupte. L-am tinut departe de primele linii la Bunker Hill. Fer.ndu-§i privirea de soare, i§i miji ochii in sus spre el. — Dar tu? In ochii lui aparu o scurta umbra de durere, dar ridica din urneri: — Nu acum, Ben. — Bine. — Cind ajungi acasa...spune-i... se biJbii el ro§ind. Spune-i ca o iubesc, incheie apoi in graba.

J & u sa x t ]C a (a — Am sa-i transmit, raspunse ea blind. Elm ghiti in sec. — Multam’. — Si acum, poji sa-mi arati unde gasesc restul echipei? A§ vrea sa mai u$urez un pic geanta asta. E! privi rapid in jur: — Cred ca David a iesit sa sape la baricade. Toti ceilalti sint inca in compania mea, a§a ca trebuie sa fie undeva pe-aici. — Ce-i cu toate sapaturile astea? Locul arata de parca a fost asaitat de bursuci. Adam rise, cu un glas amplu §i tunator care se rostogoli peste intreaga tabara. — Washington crede ca-i mai bine ca oamenii sa aiba ceva de facut, iar eu nu pot sa nu fiu de acord cu el. Avem mult prea multi soldati raniti de camarazii lor. Atunci cind nu au ceva mai bun de facut, se bat. — Mi se pare ceva cunoscut, spuse ea clatinind din cap. — Nu-i a§a? Generalul s-a chinuit mult, incercind s& formeze o armata adevarata. Am pomit de la vreo patruzeci de regimente cu efective diferite, §i vrea sa formam douazeci §i opt, de dimensiuni egale. Mulfi au fost nemu]{umiti de faptul ca i-a mutat in alte unitati. Bennie evalua confuzia §i dezordinea care o inconjurau. Ast3 era o imbunatatire? — Spune-mi cinstit, Adam. Avem vreo §ans&? — Trebuie sa cred ca da, raspunse el incruci§indu-§i bratele pe pieptul masiv. Avem acum un comandant bun §i mai exists un avantaj enorni: luptam pentru c&minele noastre. Ei nu far; d ecit sa execute ordine. — Si-avem familia Jones, nu? — A Jevarat! Totu§i, cel mai potrivit pentru a-(i raspunde este Brendan. Acum, de cind a fost mutat la cartierul general al lui Washington... — Brendan a fost mutat? 11 intrerupse ea.
340

(M in im i

— Da. Cineva a hotarit ca este prea de§tept pentru a fi lasat sa se balaceasca-n noroi. — Bravo lor! Ma-ntreb ce va zice tata despre asta. i^dam se incrunta. — Va zice ca singurul militar adevarat este acela care sta In namol pina la briu. Ea ofta. Probabil ca ai dreptate. — Ar trebui sa renunti'; Dupa atita vreme, nu cred cS poti — tu sau altcineva — sS schimbi modul cum stau lucrurile intre ei doi. Ea T^i incruci§a brajele, imitind fSra sa-§i dea seama postura iui bataioasa. — Eu nu renunt niciodata. Soarele facu buclele lui blonde sa str&luceasca, atunci cind dadu capul pe spate $i izbucni in ris. Bennie privi piezi$, cu curiozitate, spre cladirea cartierului general. Deci Brendan lucra acum cu Washington? Ce bine! Daca lucrurile mergeau rau §i constata ca este imposibil sa intre, putea merge la Brendan. Era sigurS ca el va gasi o cale pentru a i obtine o audienta la general. Iar daca va fi neyoie, ii va spune lui Brendan de ce. Considera ca telul principal este ca informatiile sa ajungS in nmnile lui Washington; respectarea instrucfiunilor lui Jonathan era o problema secundara. In fond, deja Tncalcase o promisiune facutS lui Jonathan. — Ben? Mai e§ti cu mine, Ben? — Hm? Oh, Adam, iarta-ma. Ma gindeam la ceva. — De ce-ai face una ca asta? Ea il plesni in joaca: — Ma bucur ca te-am gasit §i pe tine. Ch ipul lui deveni serios: — Vei avea grija §i de familia mea, da? — Doar §tii c-am s^o fac!
341

El ii lua mina $i i-o strinse, gata sa-i rupa oasele. — Multumesc. — Ma bueur cu adevarat ca te-am vazut, Adam. Cred ca acum am sa merg sa-1 caut pe Brendan. — Nu sint sigur ca e de serviciu chiar acum. S-ar putea sa fie nevoie sa-ntrebi unde-i incartiruit. — II gasesc eu. — Bine, spuse el stringindu-i mina. Ai grija, Ben. — A§a voi face. Privindu-1 cum se indeparta, cu capul §i umerii deasupra tuturor barbatilor din tabara, Bennie sim |i cum pieptul i se umfla de mindrie. A§tepta pina cind el disparu din raza vizuaia, nedorind sa ri§te sa se intoarca §i sa o vada indreptindu-se catre cladirea in care era Washington. Nu era convinsa ca poate raspunde anumitor intrebari. Se indrepta apoi catre cladirea zugravita in alb, pa§ind cit mai degajata cu putinta. Soldafii care o pazeau erau incruntati, §i i$i luau foarte in serios misiunea. Spre deosebire de ceilalti barbati din tabara, purtau uniforme — simple, bleumarin, curate §i ajustate. Cizmele lor negre straiuceau concurate numai de luciul armelor. Bennie inghiti cu greu nodul din git, i§i indrepta umerii, §i se indrepta spre cea mai apropfata santineia, — Scuzafi-ma, domnule. A§ dori sa-1 vad pe generalul Washington. Privirea lui o cintari rapid, oprindu-se o clipa pe sinii ei. Ea se intreba1daca-i putea vedea inima care i se zbatea in piept. — Sintefi a$teptata, doamna? intreba el {eapan. — Nu, dar... — Atunci ma tem ca nu va fi posibil. — §tiu ca nu este regulamentar, dar trebuie sa-I vad. Este ceva important.

tErafratnare
— Sint sigur ca este, doamna, raspunse el cu o nuanfa de condescendenta. Totu§i, generalul este o persoana ocupata. — Imi dau seama de asta. — Scuzati-ma, zise el intorcindu-se pe calciie, §i incepind sS patruleze pe cealaM latura a cladirii. Un soldat pa$ea cadenjat catre ei; iarba uscata era marcata de linii batatorite, pe care le urmau cu precizie. — A§teapta! striga ea grabindu-se in urma lui. . Nu era obi$nuita sa fie trimisa la plimbare. El se opri §1 se intoarse nerabdator atunci cind ea il ajunse. — Doamna, imi pare rau, d£r daca nu plecati va trebui sa chem pe cineva sa va escorteze. Ea se uita rapid in jur, verificind daca-i putea auzi cineva. — Spune^i-i ca este in legatura cu Goliat. Soldatul cel tinar fsi mcreti fruntea: — Pardon? — Este important, insjsta ea. — Goliat? — Spuneti-i asta! zise ea privind in jos spre soldat multumita, nu pentru prima oara, de faptul ca avea destula experienta pentru a domina tinerii recalcitranti. — Daca-i transmit §i nu va prime§te, plecati in lini§te? — Da, spuse ea d!ndu-§i nerabdatoare pe spate buclele rebele. De ce oare parul nu-i statea niciodata la locul lui? Soldatul pa$i incordat spre cladirea simpia $i urea scarile. Deschise apoi u$a din lemn, se intoarse §i privi inapoi, ridicind intrebator din sprincene, de parca-i dadea o ultima §ansa sa renunte. Ea incuviinta cu botarire din cap §i el disparu inauntru. Bennie a§tepta, pipaind hirtiile din buzunar. Inghitea in sec, i§i lingea buzele §i se intreba daca va fi in stare sa scoata vfeo vorba atunci cind va sosi momentul. Poate ca nu va fi
343

nevoie. Ar putea sa-i dea pur §i simplu pachetul generalului §i sa piece. Generalul! Oh, Doamne. Importanta actiunii ei o izbi cu putere. Ceea ce ducea in buzunar; putea insemna. diferenta intre viata si moarte pentru mii de barbati. Privi rapid in jur. Slava Domnului, nimeni nu parea sa-i acorde atentie . TinSrul soldat scoase capul pe u$a. Era incruntat, $i ea se pregati sa i se spuna sa piece. Nu-i nimic. II va gasi pe Brendan, el o va asculta §i va g&si a cale pentru ca inforfftatiile sa ajunga la Washington. Da, totul va fi bine. Trebuia sa fie. — Urmati-m^, spuse soldatul. — Pardon? ' • — Sinteti a§teptata. Pe aici, doamna. Ea reu§i cu greu sa ia o gura de 3er, i§i indrepta spatele §i pomi sa-1 intilneasca pe generalul Washington.

Tradatorul i§i $terse sudoarea de pe frunte §i privi cu dezgust in jur. In stinga lui, doi soldati stateau tolaniti, beau rom direct din sticlS §i schimbau impresii despre tirfa pe care o-mpartiserS noaptea trecuta. In dreapta, un barbat tipa §i alti patru miriiau, in timp ce pierdeau fiecare cite jumatate de coroana1 la un joc de carti. Putea. Peste tabSrS plutea un iz de trupuri barbate^ti, nespalate §i asudate, §i de mincare stricata. Conditiile sanitare erau deplorabile, mincarea era §i mai rea, iar soldatii cSdeau ca mu§tele — nu r&niti in lupta, ci bolnavi. . Era o irosire completa. Era dezgustator. Iar din ceea ce fScuse pentru a impiedica asta nu se alesese nimic.
1Coroana: subdiviziune monetara, valorind 25 de pence, (n.t.)

“ © ra h a to a re In ultimele citeva luni fusesera putine informatii valoroase de descoperit. Ambele parti pareau'sa se multumeascS sa stea locului §i sa a§tepte. Ofta dezgustat §i se ridica de pe lada pe care st&tea. Poate un tur prin tabara ar fi de folos. Oricum avea nevoie sa-$i dezmorteasca picioarele. Jucatorii de carti il strigarS, invitindu-1 sa intre in jocul lor. Aveau nevoie <le singe proaspat — §i de bani proaspeti. Ii refuza. Avea lucruri mai bune de facut cu banii §i timpul lui. Ocolindu-i pe betivi, pomi de-a lungul taberei, notind §i catalogind in minte tot ce vedea. Nu se §tie niciodata cind poate sa se iveasca ceva important. , In fata cartierului general statea o femeie, privind catre u§a §i batind cu nerabdare din picior. Era ceva destul de, neobi§nuit pentru a-i capta interesul, §i in plus parea o figura cuno$cuta. Se apropie cu prudenta. Nu avea nici un sens. Nu exista absolut nici un motiv pentru ca ea sa fie a§teptata la cartierul general al armatei con tinen tale. . Bennie! Ce Dumnezeu cauta ea aici? Inainte ca el sa aiba timp sa se decida daca trebuie sa se apropie, un soldat tin&r aparu in u§a §i o invita inauntru. . Se intreba daca merita sa-ncerce sa afle ce treaba putea avea cu generalul. I§i incruci§a brafele §i a§tepta, ignorind agitatia din jurul lui. Dupa aproape o jumatate de ora, ea tot nu ie§ise. ’ » Ei bine, hotarirea lui era luata. Va trebui sa-§i satisfaca curiozitatea.

,^ 3 4 5

N-ar fi putut spune de ce alesese acest loc. Instrucfiunile pe care le ata§ase la informatiile militare pentru Washington fusesera clare. ochiul era u$or pacalit de siluete. mi§carea. a§a ca intoarcerea in acest loc nu-1 deranja. OricUm. ■Lui Jonathan ii convenea. ascutya pentru a surprinde orice sunet produsdeom . formind o linie densa §i impenetrabila in jurul ora§ului. ascunzmd luna. Lumina disparuse. . Nu dadea important superstifiilor sau norocului. CoQtururile vechiului fort pareau doar o impresie in intuneric. $tia ca nu se va mai repeta ceea ce s-a Tntimplat ultima data. Parea insa potrivit sa inchida cercul acolo unde tncepuse — in New Wexford.(E afrttflJul 27 '^Tori intunecati alunecau pe cerul negru. Vedea bine m intuneric. Trebuiau blocate toate ie§irile din Boston. El cauta textura. Nu exista posibilitatea sa o strapunga nici macar un grup mic de soldati’britanici. iar intunericul se a$temea precum aburul deasupra unei mla§tini.

Putea actiona mai u§or fara sa gindeasca. aducind cu el un strop de racoare. Nu mai simtise nimic din ziua in care Beth il parasise in padure. patrunse in spatiul liber din fata fortului. El i§i umplu plammii §i i$i goli mintea. Nu-i era fricS. Prada lui era prudenta. Tradatorul nu avea cum sa scape ocazia de a-1 identifica. nici macar nervozitate sau senzatia iminentului triumf. nu'simtea mai nimic. Se parea ca . sau poate de a-i captura pe amindoi. lat in umeri. ^ 3 4 7 . Vintul sufla dinspre riu. dar nu le mai simtea. Spera ?i pentru el insu§i acela§i lucru. in care el nu le mai putea ajunge. De ce sa-1 omoare.-Era o ispita pe care Jonathan o considera irezistibila. complet neaparat. Simtea asta cumva. iar el ii dori animalului noroc la vinatoare pentru acea noapte.. Jon trebuia sa se expuna pentru a-1 scoate la iveala. Oricine putea trage direct in el. cind urma sa soseasca curind un pe§te mai mare ? Nu merita sa sperie prada. Inalt. Ii sugerase lui Washington s& lase informatia sa se scurga. nu incapea indoiala. Era ca §i cum toate emotiile lui se retrasesera intr-un colt rece $i intunecat. Nu avea nimic impotriva. De fapt. Nu se vedea vreun semn care sa indice prezenfa cuiva. Filfiitul aproape imperceptibil al unui liliac in zbor mi§ca aerul deasupra capului s&u. un iz de anticipare. Jon trebuia sa se intilneasca cu $eful spionilor americani infiltrati in rindurile britanicilor. Numai sa fi mu§cat tradatorul momeala. creata de Jonathan. un personaj despre a carei existenta nu fusesera pinS acum decit zvonuri. o tulburare in aer. Era sigur c& tradatorul nu vrea sa-1 impu§te — cel putin nu inca. O persoana inexistenta. Le mai observa doar vag — constata clinic prezenta lor.

de parca devenise nerabdator in a§teptarea intilnirii. ori tradatorul era exact la fel de tacut ca $i el. Nu constituia cine §tie ce aparare impotriva unei muschete sau carabine. Poarta cea veche statea deschisa. pentru ca in New Wexford exista o singura persoana care avea acces la informatii §i dispunea de inteligenta §i temperamentul necesare pentru a indeplini a$a ceva. Nici o umbra. Ascuns confortabil §i in siguranta. Se lipi mai strins de el. inclinata u§or intr-o parte. C onsent ca are audignfa.J & u s a tt Jon se strecura tacut spre fort §i se sprijini de zidul solid de incinta. Jon mizS pe a doua Varianta. Mi$carea rapida era aproape imposibila fara a fi insotita de sunete. §i apoi se strecura in fort. rasuflind lent §i egal. intunecata §i pustie. mai ales daca tragatorul era acela pe care-1 banuia Jon. Jon ocoli poarta rapid. Jon se-invirtea §i tropaia agitat din picioare. Era con§tient in mod acut de greutatea lini§titoare a pistolului prins la spate sub vesta. §i de otelul rece §i familiar al pumnalului strecurat in cizma dreapta. Curtea principaia era goaia. Se strecura de-a lungul zidului. Jon trebuia intii sa-1 gaseasca. Pentru a-1 captura. Asculta. ceea ce-i trebuia tradatorului era un loc de unde sa asculte §i sa priveasca. Era unui dintre lucrurile pe care capitanul nu avusese timp sa le repare. Locul unde se aflau cladirile se ghicea doar printr-o u§oara ingro§are a intunericului. tot ce avea de facut era sa auda §i sa vada. Se mi$ca incet. Era necesar sa-1 scoata cumva pe tradator la iveaia. contind pe forma plata §i intunecata pentru a-i ascunde mi§carea §i silueta. doar cit sa fie zarit. Alegerea ridica o problema delicata. Tot nimic. Ori era singur. care mirosea a umezeala §i putregai. 348 . Deci. iar in acel moment discretia era mult mai importanta decit iuteala. lumini sau sunete.

fara a fi vazut ? Privind inca o data in jur. asigura o protectie rudimentara §i fragila. ofta adinc §i teatrah Pa§i ostenit spre palisada §i se sprijini de ea ca un om obosit de atita a§teptare. suficient de aproape pentru a vedea d ar pe oricine intra in fort. sperind ca a sunat suficient de tare pentru a fi auzita de sus. prinse incet cu miinile una dintre treptele ^ 3 4 0 . La o oarecare distant de poarta. Putea de asemenea sa ascunda foarte usor un om care. proptita grosolan cu pari gro§i. Era supravegheat! Oare cum sa urce scara §i sa-1 surprinda pe tradator. din acea pozitie. Zidul de incintS nu oferea alta acoperire decit umbra aruncata de platforma de patrulare a palisadei. tragind in atacatorii francezi $i indieni. atingerea hainelor sau sunetele noptii din padure. Nu mai percepea raceala aerului. Era con§tient in mod acut'numai de sarcina din fafa lui. §i de ceea ce -1 a§tepta pe pasarela ingusta. Acolo st&tusera soldatii britanici. Ingusta. rammind insa vizibil de pe celelalte trei laturi ale incintei.. Ie§ise acum din raza vizuala a oricarei persoane aflata pe platforma de deasupra lui. o sdara negeluita §i rupta ducea spre o mica deschidere din platforma de deasupra. cu o bufnitura zdravSnS.. Platforma! Jon arunca o privire in sus catre pasarela care tivea zidul de incinta. §i pentru a auzi orice conversatie purtata linga'intrare. Pamintul batatorit §i smocurile de iarba nu scoteau nici un sunet sub pa§ii lui. Jon simti cum i se zburle§te parul de pe ceafa. la aproape doua treimi din. Jon se mi§ca fara zgomot de-a lungul zidului.'® r S b S to a r r In interiorul fortului nu exista nici o ascunzatoare. ar fi reu§it fara probleme sa vada §i sa auda ce se intimpla in incinta de dedesubt. Intinzindu-se deasupra. inaitimea scarii. Simturile lui se concentrara asupra trapei de acces. Presupunea insa ca tradatorul se afla aici.

Nu simti mi§care deasupra sa. Ajunse la marginea trapei. aspru §i plin de a§chii i se infipse in palme in timp ce se strecura prin deschiz&tura. sa ingroape cit mai adinc amintirile despre o anumita femeie vibranta §i familia ei. Lemnul vechi. Poate tradatorul nu a auzit sunetul. Lemnul rezista sub cizma lui. ^ 3 5 0 .care pareau intr'egi. incle§tat pe scara. Poate ca. Voia sa-§i incheie misiunea. El ramase o clipa nemi§cat §i apoi urea pina la capat. pina la-urma. Brendan £ra imbracat in negru §i se pierdea in umbrele noptii. Petrecuse sase ani in aceasta -profesie. aproape invizibila in intuneric. El ingheta. sau 1-a considerat un zgomot al constructiei vechi. trecind prin trapa. Norii descoperira fata lunii. E§ti foarte bun. de$i Jon se indoia ca este posibil. Brendan. Se a$eza comod pe pasarela ingusta. Nu se auzeau pa§i infundati apropiindu-se de el pe platforma. Muscheta era neagra. iar chipul sau era lini§tit $i lipsit de emotii. §i nici vreo alta optiune mai sigura. tradatorul nu era acolo. Dorea sa-§i spele cit mai mult din singele de pe miini. §i se trezira deodata scaldati intr-o luminS rece §i argintie. — Buna. §i fiecare farima de instinct §i experienta ii spunea ca prada este aici. §tii? Nu te-am auzit mi§cindu-te. Se afla la numai doua picioare departare $i statea indreptata direct spre capul lui Jon. I$i puse piciorul pe a patra treapta de jos. Odata ce ie§ea prin deschidere nu mai exista cale de intoarcere. spuse el calm. Expira lung §i egalj mi$cindu-se in sus. §i sa-§i continue viata goala §i rece. Scara veche trosni sub greutatea lui. apasind u?or $i verificind-o pe cit posibil. blestemind in gind sunetul §i pozitia complet vulnerabila in care se gasea.

— Avem o mica problema. Acum lucrurile sint cumva mai complicate. sa a§tepti contactul. Prostia ii deruteaza pe majoritatea oamenilor. fara mi§cari inutile §i energie excesiva. „Incet. — Si acum? Intreba Jon..< 3 1n im i “ CUrafratoare — Nu mai bun ca tine. incet. Nu te-a§ fi auzit daca nu trosnea scara. care i-ar fi dat lui Jon avantajul de care avea nevoie. nu? Macar daca nu te-ai fi apucat sa ma cauti aici sus. Era un avantaj enorm cind facea pe idiotul. — Zau? Jon ridicaincet miinile. nu? . cautlnd o scapare. spuse el §i continua apoi cu un zimbet rece: — Uneori este avantajos sa cintare§ti ceva mai pu{in ca un bou: — Da. nu trebuia sa vorbeascS prea mult. Jon se Inclina inainte: — Chiar a§a? Fa-1 sa vorbeasca! Era o tactic& a tragerii de timp. Nu se intrevedea nici una. Desigur.Nu. * — Ridica-ti miinile\$& le pot vedea.. Puteam sa va identific pur si simplu pe amindoi §i sa transmit informatia persoanelor potrivite. lucrurile ar fi fost mai simple. Rareori se straduiesc sS priveasca ^ 3 5 1 ^ . Jon se conforma. atent sa nu faca mi§cari amenir)tatoare. Privirea lui 11 clntarea rapid pe Brendan evaluind situajia. familiar. Nu-i de dorit ca celalalt sa banuiasca ceva. Oponentul lui nu trada incordare nervoasa sau mici scapari in concentrare. — Da. — Acum va trebui sa cobori. §i sa te porti ca §i cum n-ar fi nimic in neregula.“ l§i spunea in gind. spuse Brendan tinind arma relaxat. — Ai fost chiar foarte bun. prefacatoria nu constituie o problema pentru tine. Fa pe cineva sa vorbeasca destul. §i pina la urma va da ceva In vileag. cu trupul complet imobil.

Pe de alta parte. l§i coborise garda numai un moment — dar era singurul pe care Jon 11 avea la dispozifie. nu ma intilnesc cu nimeni.dincolo de suprafafa. spuse Jon pe un ton egal. $i privi rapid catre intrarea in fort. Chiar era in stare sa omoare cu singe rece un om f& r& alt motiv decit ca erau in tabere opuse in razboi? Nu se indoia de capacitatea lui Brendan de a ucide in lupta. spuse Brendan ingustindu-§i ochii. Sa te capturez pe tine. Aceasta putea fi ocazia a§teptata. In ochii negri ai lui Brendan aparu o foarte u§oara expresie de surpriza. facu un pas inapoi . oricum nu te vei mai intoarce vreodat^ la compania ta'. Acesta reactions rapid. De fapt nu era nevoie sa-1 impu§te pe Jon acolo. cind apa pare in mod evident atit de lini§tita. Intr-un fel sau altul. Jon i§i ingusta ochii §i i§i concentra toata atentia asupra b&rbatului din fata lui. Brendan ramase o singura clipa uluit. Jon ar fi fost condamnat de indat& ce ajungea din nou oriunde in apropierea trupelor britanice. avea in mod sigur prea mult dintr-un Jones pentru a face a§a ceva.aplecindu-se ca Brendan sa nu poata ochi. — Brendan. Jon ii putea face lui Brendan acela§i lucru. Jon apuca arma cu mina stinga. Nici chiar eu n-am fost sigur pina acum. — Ce? — Ma aflu aici pentru un singur scop. Dar un adversar aparent neinarmat? In ciuda a ceea ce p&rea. t Jon se aplecS u§or: — *Si daca n-o fac? • — Ei bine. $tii. Tot ce avea Brendan de facut era sa ajung& teafar la britanici. — Ah! Jon il studie atent pe Brendan.

In timp ce se rostogoleau unui peste celalalt. rapid. Nu-i era de nici un folos acolo. reu$ind apoi cu greu sa evite brajul lui Brendan. care il prindea pe sub barbie. r&sucindu-se pentru a nu se lovi. Brendan era insa ca o pisica. Fir-ar sa fie.-gratios §i surprinzator de putemic. iar el e/a de obicei ip stare sa-i invinga rapid. Jon simti masa dura a armei sale inghiontindu-1 dureros in spate. Jon izbi cu o bufnitura surda pamintul bitatorit. Muscheta bubui. Cind ecourile se stinsera. iar durerea ii strapunse genunchii §i. Jon nu avea timp sa puna mina pe pumnalul din cizma. Totu§i. lovindu-1 pe Jon la genunchi. Muscheta zbura in intuneric. A vusese intotdeauna un avantaj clar in lupta.spatele.Brendan ca sa nu scape §i sa ajunga la muscheta. rasucindu-se catre Brendan $i tfsnind din nou. Trase o injuratura in timp ce incasa o lovitura dura in stomac. incercind sa-1 apuce mai bine. Era prea tirziu. $i reu§i de doua ori sa scape. ' Un tipat familiar. 23—24 . se auzi tipatul unei femei. fluid. nu avea inca timp sa-1 ia in seama. dar el se pregatise pentru atac §i rSmase in picioare. Acesta prinse bratele lui Brendan §i il trase in cadere dupa el. Acum insa era confruntat cu un adversar a carui iu^eala o depSsea probabil pe a lui. adversarii sai gre§eau crezind ca mi§carile unui barbat de statura lui vor fi greoaie §i lente. in timp ce ei se prabu§eau peste marginea pasarelei. era neantrenat. — Opriti! Opriti-va acum! Inimi tr&d&toare C. Ocupat sa-1 tina pe. tragind la impactul cu pamintul. Se a§teptase ca Brendan sa se prabu§easca de indata ce 1-a lovit. Brendan era alunecos ca un tipar. In cadere i§i dadura drumul unui altuia. O ignora. la cite va picioare distanta de ei.incercind sa roteasca muscheta spre a putea trage. chiar cind Jon era sigur ca 1-a prins bine.

N u p ot.J & u szm M a g ^ J a ta Jon ignora cererea <disperata a lui Beth. spuse ea cu glas tremurator. Da-i drumul. pe care abia reu§i sa o rosteasca. Elizabeth. Brendan se mi$ca mai lent. la fel de palida ca lumina lunii care-i_transfonnase buclele in argint. Glonful ridica un nori§or de praf. Fata ei era albS. Aruncindu-$i apoi trupul greu peste el. de$i §tia ca este inutil. Beth. Jon il prinse pe sub barbie. infigindu-i degetele putemice in git §i trintindu-1 in dreapta sa. spuse el. — Nu. Jon auzi sunetul unui giant Tmpins pe teava muschetei. — Pleaca. inghiti in sec §i dadu u§or din cap. Brendan facu la fel. . §opti ea o singUra silaba chinuita. — Oh. — Da-i drumul. — Am spus opriji. iar ochii erau mariti de spaima §i durere. spuse el calm. De acord? Brendan intepeni. Din p&cate. mai puternic de aceasta data. * — Nu. — Fa cum ti-am spus! in sista ea disperata.^ 3 54 ^ . O nou& bubuitura de muscheta. puternica §i foarte apropiata. pune jos arma! — Vorbesc serios. Jon in§faca pistolul de la spate §i il apasa pe pielea fina de la timp la lui Brendan. sau trag din nou! tipa Beth. inainte de a*$i intoarce din nou atentia catre Brendan. Doamne! Jon auzi geamatul ei chinuit §i arunca o privire spre Beth. comanda Brendan cu glas precis §i cumplit de inexpresiv. la mai pu^in de doua picioare de capul lui. — Nu mi$ca. w Pentru o clipa. — Beth. Jon. — Pleaca de-aici. §i tu §tii asta. Jon. B eth . Pareau ochii unui animal care tocmai a fost impu§cat. Era prea tirziu ca sa o crute. repeta ea. 11 facu sa tresara. dar nu este in stare sa-$i inteleaga soarta.

— Este o asemenea irosire. Doamne. dar fii atent... Jon se ridic& §i se dadu inapoi. El ii putea vedea tremurul de disperare si lacrimile din privire. Brendan. Acum te las sa te ridici. Beth. el o vazu coborind arma. cu resemnare. — Bun. ce se intimpla cu el? Spune-mi exact! . am constatat §i eu asta. Desi vocea ii era sub control. Amindoi §tim ca n-ai sa ma-mpu§ti. Cu coltul ochiului. Brendan se ridica lent. Elizabeth. — Ei bine. cu migcarile unei feline care se strecoara la vinStoare prin iarba Inalta.— Nu. — Oh. Iar in final. spuse Beth cu glas r£gu§it §i tulburat.. raspunse Brendan cu glas plat si lipsit de emotie. — Oh. Pune armajos! Ea scoase un suspin. spuse el §i roti pistolul lingS capul lui Brendan. — Incet! ordona el. sa o lini§teasca. Brendan. — Si acum. Fii convins ca pot trage aproape la fel de bine ca tine. dar atunci m-am gindit ca poate as putea sa ajut ca sa se sfirseasca mai rapid. — Stai acolo! rosti Jon pa§ind inapoi si pastrind distanta la care nu-1 putea ajunge. Ai inteles? — Da. de parcS numai forja vointei o impiedica sS se sparga in buc&ti. si i§i simtea ochii arzind.. II vazu pe Brendan oftind adinc. dar nu-?i putea permite sa-§i deturneze atenjia. I$i indrepta umerii §i se intoarse catre Jon. Am incercat prin toate mijloacele posibile sa o opresc. Voia sa se intoarca spre Beth. era prea tirziu pentru a face orice altceva. Fara mi§cari bru§te. in ochii negri ai lui Brendan parerea de rau se vedea cu o claritate brutala. — Dar n-ai putut s-o opresti! — Nu. Avea ochii atintiti catre arma. {inind cu grija pistolul indreptat catre Brendan. dar parea cumva casant. zise Brendaaintorcindu-si privirea spre Beth. De ce? Glasul ei era scazut. un sunet nearticulat de disperare.

— Ma descurc eu. Lumina lunii ii scotea in evidenta trasaturile : elegante. de parca n-ar fi gasit cuvintele care sa exprime ceea ce voia sa spuna. inghitind in sec §i tremurind din tot corpul. Undeva departe in vest. Se opri. ^ 3 5 6 . nobile. am zis. §i de ceva ce existase intotdeauna — loialitate. In felul asta este mai putin probabil sa dai peste patrule. — Nu ma due la englezi.— Beth. — Jonathan! §opti cu disperare. Beth. Intr-un loc linistit. raspunse Brendan ridicind usor din umeri. o durere ascujita ca un brici i se zvircolea in pintec §i il facea sa respire greu. — Ce? intreba Brendan. pina nu ma razgindesc. — S-ar putea sa fie cam greu sa ajungi la englezi.. de onoare §i de dragoste. Agonia ei il patrunse.. — Pleaca! se rasti el. Inghiti convulsiv nodul din git. — Elizabeth. a carui uimire scapase de sub autocontrolul rigid..! — Ba da. Aici era vorba de familie §i tara. I{i sugerez s-o iei spre vest. — Incotro atunci? — Nu §tiu. Ea inchise ochii. izbucni Jon.sau poate in Canada. si apoi spre nord.. — Este un tradator. lipsite de zimbet. Brendan se intoarse catre sora lui. l§i intoarse din nou atentia spre Brendan. — Pleaca! Du-te. de-a lungul riului. "V — Doar nu vorbesti serios. — Bine. Jon ridica intrebator o sprinceana. Brendan ezita.. Niciodata nu-?i urise atit de mult meseria — §i pe el insusi. Respira apoi adinc §i se forta sa continue.

iar absenjata. pa§ind inapoi $i atingindu-i pentru ultima oara obrazul.mis r . raspunse stringind din dinti. — Noi doi nu sintem chiar atit de diferiti. .. Brendan il privi fix. Cu bine. Peste ei trecu o briza nt>cturna. Bennie i$i privi fratele dizolvindu-se in bezna ?i simj:i in’ tunericul rece invadindu-i sufletul. — Oh. cine putea §ti cum ajunge un om sa faca alegerea pe care o facuse el? — Ei bine. apoi se opri si privi inapoi. se topise rapid in noapte. O bufnita |ipa in departare. dintre to{i tu imi vei lipsi cel mai mult. spuse Brendan clatinind satisfacut din cap. §tii. De ce? De ce . chemlndu-si perechea. a« — Spune-le ca-mi pare rau. Jon. Elizabeth.. Familia ei era sfMmata.. Pomi la drum. — Da. iar colturile gurii i se ridicam u$or: — Si amindoi o iubim. hainele §i parul lui negru amestecindu-se cu umbrele. Inauntru. — Vrei sa-mi spui ceva. Erau aproape de aceea§i inaltime. ma la§i sa plec? Jon privi spre pistolul pe care il tinea inca in mina. amindoi sintem tradatori. Brendan i§i indrepta umerii §i ridica barbia. §i spune-le ca vS iubesc pe toji. Jon? intreba el. cu taisul domolit de imprejmuirea din lemn a batrinului fort. atit de diferiji pe dinafara. zise cu glas coborit.. Jon< In locul tau. apoi il baga in Centura pantalonilor. Ai grija de ea. cu gestul familiar pe care Jon il vazuse la Beth de multe ori. frate §i sora. Le-am spus despre intilnirea din noaptea asta. un cap blond §i unui brun. Deodata el xntinse bratele §i o strinse la piept. Disparuse.nu m-as mai intoarce la companie. — Bine. spuse el dindu-i drumul. Pina la urma.

undeva unde ea nu-1 putea ajunge. distanta si indescifrabila. singurul lui sprijin r&masese loialitatea. Dar mai era Jon. O iubea! Se simti inundata de o bucurie miraculoasa. El r&spunse printr-o tresarire brusca. apoi se opri si se intoarse cStre ea. . Nu stiam ce ai scris acolo! §tiam numai ce-mi spusesei. si poate va reusi sa-si gaseasca linistea undeva. Spusese ca o iubeste. — Jon? rosti ea blind. Umerii lui mai zvicnira o data. Era invins. Ceruse oare prea mult? Se apropie de el si ii puse o mina timida pe umar. Nu dezvSluiau nimic. Ar&ta frint. 7 w . cu chipul ascuns in palme. cu umerii cazuti. Statea cu un genunchi la pamint. lipsit de emotie si atonal. Far& familie. se apara ea. iar forta si hotarirea pe care ea le s i'mtea "altadata in el ii parasisera trupul. sticlosi. Atunci cind privirile lor se intilnira. atunci cind totul se prabusise. — Imi suspectai familia. !§i dadu insa seama ca intotdeauna fusese singur. repeta el clatinind din cap. o reflexie lipsita de adincime a luminii lunii. si el i-o daduse. singur. tot ce-i ramSsese era credinta fata de tara lui. Cindva ii spusese ca.* §i nu putea face nimic pentru a o intregi la loc. Trebuia sa-mi inchipui. Avea via^a lui. Il implorase pentru viata fratelui ei. — Am citit scrisorile inainte de a i le inmina lui Washington. care impingea deoparte tristetea. Avea pe chip o expresie impietrita. ochii lui erau reci. Brendan pleca./ . Se intoarse catre el. — Ce cauti aici? intreba el cu glasul lui gros. — Ai citit scrisorile. farS planuri. fara viitor. obosit.

nu putea fi lipsit de sentimente dureroase ca emotiile. Toti acei oameni! 359 . — Nu asta a fost adevSrata tradare. moartea tuturor acelor oameni. Caidura familiara a trupului barbatesc patrui}dea prin haine. da.nu facu nici o fhi^care pentru a-i intoarce imbrati?area. Nu-1 va lasa sa fie a§a! — Nu esti un tradator. — Britanicii n-ar fi de acord cu tine. El . complet fara acoperire. chiar ma pricep la asta. nevoile §i dorintele.. — Deci te-ai gindit sa vii iara§i sa m& salvezi. §i ochii lui se golira iara$i de expresie. — Dar ti-ai indeplinit misiunea. A fost. Ii simtea inima pulsind ritmic §i putemic. — Jonathan. rosti el calm. trecind dincolo de tonul lui controlat. — Iar data'trecuta cind ai incercat a§a ceva. — Ei bine. Oricit s-ar fi straduit.. iar inima ei tresari.. Ea il simtea deta$indu-se. zise ea §i i$i mu$ca buza de jos. Beth. retragindu-se inauntrul lui. Beth. el nu era inuman. in acel loc in care nu exista caidura. §opti ea strecurindu-i cu grija bratele in jurul taliei §i iasindu-§i capul pe pieptul lui. ai fost impuscat §i ai ajuns singerind de moarte in grajdul nostru! protesta ea. Doamne! gemu el. §tii. Trupul lui intepeni. Era acea parte care-1 facea sa joace uri rol $i sa puna misiunea lui pe primul plan. — Adevarat.. — Eu lucrez intotdeauna singur. emotie sau durere. Jonathan. Ii venea aproape sa plinga dupa caidura §i viata din privirea lui. si disperarea i se strecura in glas. O. dar nici nu se desfacu din strinsoarea ei.(S m m t ‘ © rahatoare — Dar eu nu ti-am spus nimic despre persoana pe care o suspectam. O sclipire usoara §i scurta de amuzament straluci in ochi lui.. Atunci scinteia se stinse. Dar ai cerut sa vii aici noaptea singur.

spuse ea intinzind mina §i trecindu-$i u$or degetele peste conturul drept si putemic al obrazului lui. dar ea se bucura de aceasta imbrati§are patima$a. bratele lui i§i siabirS strinsoarea. iar ce a ramas probabil nu este prea frumos. proaspata si curata.' — Te iubesc cu adevarat. Este barbatul pe care-1 iubesc. $i as vrea s-o fac alaturi de tine. Cind inalta capul. Straluceau acum luminati de foe ^i intensitate. Il stringea in brate in timp ce el se clatina. incit nici. — Hai. Zimbetul ei era putemic si cald. emotie. I-ai numSrat §i pe ei? — Beth! .. atingind-o cu o blindete aproape de veneratie.J & U S X tt Ea il strinse irt brate.Da! El zimbi vazind cit de rapid a raspuns. Atunci bratele lui o. . Ii cuprinse capul. subterfugii sau umbre. In sfirsit.cuprinsera. Cred ca e timpul sa aflu. Era numai pasiune. ca un stejar urias zguduit de o furtuna cumplita. Beth. ca soarele in prima zi adevarata de vara. — Stai o clipa. $i ii ridica fata. Dupa ce dam toate straturile deoparte. s-ar putea sa nu mai gasim mare lucru dedesubt. fara urma de retinere. — Si citi oameni ai salvat. soldat. Sa mergem acasa! ^ 3 6 0 ^ . o preveni ek — §tiu ce-i dedesubt. chiar eu nu mai sint sigur ce este dedesubt. — Doamne. ie§it dintr-un loc ascuns adinc in sufletul lui. Cuvintul pSru smuls din el. stringind-o aproape salbatic. spuse el grabit. Stia ea totul va fi bine. toata raceala disparuse din ochii lui. Am jucat atit de mult timp un rol. Era numai dragoste. — §tii? — Da. — Beth. Beth! O saruta fara ezitare. blindete. Jonathan? intreba ea hot&nta.

. N-ar trebui sa le stricam somnul. Treeuse bine de miezul noptii atunci cind au ajuns Beth §i Jon> La ferestrele intunecate ale casei tacute nu stralucea nici o lumina de bun venit. Mai e putin pina se lumineaza de ziua. .d a p ttttiu l 2 8 SfT adwallader §i Mary Jones au r&mas oarecufn surprin§i vazind pe cine le aduce fata lor acasa. apoi zimbi: — Doar nu te temi s&-l infrunti pe tatal meu. sugerS el incet. Atmosfera parea domestic^ §i lini§tit&. Ea intinse mina sa deschjda u§a. dar Jon i$i puse palma peste a e i. — Poate ca ar trebui sa a§teptam pina dimineata. iar lui Jon li veni dintr-o data greu sa deranjeze pacea caminului. Ea il privi o clipa uimita. — De ce? — P&rin{ii tai probabil ca se odihhesc. nu? ^ 361® ^ . nedorind sa aduca vintiil dureros §i murdar al r&zboiului in casa lui Beth.

Jon isi ridica miinile. Se arunca asupra lui Jon §i il izbi de zidul casei. Jonathan. singurul lucru sigur era faptul ca fiinta era cuprinsa de furie sau nebunie. Avea ochii larg deschi^i.vreau ca toti barbatii din familia ta sa tabere dintr-o data pe mine. Miriitu'l parea sa provina de-la un urs infuriat. — Nu este ceea ce crezi. intunecati 5i scaparind de furie. trasind cu virful limbii delicioasa curba a buzelor ei. sau de la un ciine turbat. El i§i apleca fata §i deschise gura. §opti ea ridicindu-§i fata pentru a-1 saruta. sa exploreze incet §i fara lacomie. §tiind ca vor mai fi alte clipe §i alte saruturi. ei bine. se gindea ca probabil merita atita lucru. — Oh. Ea se' incrunta in glumS: — Vrei sa spui ca intentiile tale nu sint onorabile? — Ar fi probabil mult mai onorabile daca te-a$ lasa sa pleci. c&utind sa fie cit mai putin amenintator. Chiar dac& il b&tea m&r. intr-un sarut ce nu era fierbinte. linga u$a de la intrare. — Ce mama dracului faci cu fata mea?’ Incet. Jon se rasuci §i o asCunse pe Beth in spate pentru a o apara. ei piin de caidura. in timp ce miinile lui plpaiau automat dupa pistol. spuse el mingiindu-i blind curba obrazului. sa o poata saruta fara graba. iar pumnii strin§i. Tatal ei ti$ni de-a lungul spatiului dintre tavema §i cas&. Privi lini§tit in jos catre Cadwallader. pregStindu-se sa infrunte fiara salbatica. . Nici prin gind nu-i trecea sa faca ceva ce ar putea sa-1 r&neasc& pe tatal lui Beth. Intentia mea este sa te iubesc pin& la moarte. Niciodata pina atunci nu avusese o asemenea senzatie ametitoare alaturi de ea. Buzele ei le atinsera u§or pe ale lui. Ce extravaganta.

— Este cam complicat. impingindu-1 pe tatal ei §i spunindu-i sa inceteze. d&-mi un singur motiv rezonabil pentru care n-a§ chema trupele sa-1 aresteze chiar in acest moment.. — Ce se intimpla acojfo? se auzi glasul limpede. — Elizabeth? intreba ea. — Vino. Cadwallader! Lanipa cu ulei de balena pe care Mary o aprinse in camera de zi trasa umbre fantomatice. Ben. Mary. Doamne. mama. -^ 3 6 3 ^ . a?ezat& delicat peste coditele cochet impletite. — Fiindca el a lucrat tot timpul pentru americani. Atunci Beth se baga la mijloc. O. La scurta lui inclinare din cap. I$i desfacu apoi bratele intr-un gest ocrotitor. draga mea. ce dansau pe pered.. — Dar. Avem multe sa va spunem. — A§a.. — §i acum. care parca invita un vecin la ceai. dar oricum era sigur mai mult decit i§i inchipuia Jon. Nu este nevoie sa discutati in curte. Chiar ca va trebui sa faca ceva in legatura cu tendinta asta ciu<iata a ei. blind §i muzical al lui Mary. Jon se a§eza stinjenit pe un scaun tapitat.Nu era chiar adevarat. spuse ea lini§titor. Mary surise u§or. Pa§ii lui bubuiau pe podeaua din lemn lustruit. sau de scena din fata casei. ati putea sS intrad. §i se a§eza in fata lui Jon. Bennie i§i aruncS rapid privirile spre Jon. tata. ^ — Imi inchipui. iar Cad o puse hotarit pe Bennie pe scaunul celm ai indepartat de locul unde statea Jon. Bratele groase ale lui Cad erau incruci§ate peste pieptul §i gitul lui Jon. Nu parea deloc preocupata de tinuta ei. i§i indrepta umerii §i i^i privi tatal in ochi. Mary avea un §al alb infa§urat bine peste cama§a ampia de noapte §i purta o boneta cro§etata.. iar il salva. tintuindu-1 zdravan de zidul aspru din piatra. Ei bine.

— Oh. Sigur. capul lui se inalfa mlndru §i tinuta li era perfecta. Bennie. M-am nascut in colonii. N-am facut decit sa mcerc sa ajut. spuse Cad incercind sa impace imaginea barbatului care intrase impiedicindu-se in tavema. acel soi de putere care stapine$te oamenii §i realizeaza lucrurile imposibile. fiica dumneavoastra s-ar putea sa nu fie de acord cu asta. cu gura cascata de uimire. Avea hainele mototolite §i sfi§iate. Incepu Cad. aparent arata la fel ca omul pe care §i-l amintea Cad. — O. Vazuse de mai multe ori hainele lui Jon in aceea§i stare. Ochii lui vioi. Asta ma convinge sa nu te predau militiei.-cu a celui care statea acum in fata lu i. Acest om era mai inalt. dar avind in vedere ceea ce am vazut in fata u§ii. Iar atunci cind privirea ii cadea asupra lui Bennie. sclipeau de o inteligenta deosebita. — Dar.spre Jon cu bratele incruci§ate... dar perfect sesizabil. FSra idio^nie? Gura lui Jon schita un zimbet: Ei bine. Cad se intoarse. Dar asemanarea se sfir§ea aici. domnule. Doar nu te a§tepj:i mtr-adevar ca eu sa cred una ca asta. nu-i a$a? — Beth are dreptate. — Deci. domnule. se imblinzea cu un fel de tandrete. Emana putere intr-un mod greu de definit. §i am trait acolo pina la zece ani. apoi l§i incle$ta gura §i 11 studie pe Jon cu atentie. la Philadelphia. tot atit de neobi§nuita. pline de praf §i patate cu ceva ce semSna in mod suspect cu slngele. de§i inainte el purta intotdeauna o uniforma de militar englez.K. poti sa-mi . spuse Jon cu glasul cel mai respectuos.. — Aivorbit! — Cred ca m-ati auzit §i inainte vorbind. ce pareau sa cintareasca totul.. am considerat infotdeauna ca acesta este caminul meu. domnule. a§a cum am putut. spuse Cad scuturind trist din cap. spuse Cad oprindu-se §i privind .

. Cad ramase din nou cu gura cascatS. In orice caz. Ma due imediat sa aduo. iar apoi se supuse inceti$or. Cad. Cad ramasese in mijlocul camerei. Sintem cu totii obositi §i ar trebui sa ne odihnim. cred ca ar fi bine sa stai §i tu jos. — Stai jos. spuse Beth inghitind in sec. repeta el implacabil. avea de gind sa o scuteasca pe Beth de a le spune eainsa§i. plimbindu-§i privirea uluita de la fiica lui la Jon. §tiam eu ca n-ai vorbit serios cind ai spus ca nu vrei sS te mariti niciodata. Nota serioasa din glasul lui Bennie o alarmase probabil pe Mary. cu cama§a de noapte ondulindu-se gratioasS in jurul picioarelor. iar el clatina din cap. — Poate sa a§tepte.W'vjxbixta&vz dai un motiv pentru care s& nu iau muscheta. Mary prelua initiativa: — Elizabeth! Ce minunat! spuse ea privindu-§i incintata fiica §i se ridica. — Mama.. . Acum se face dimineata.. $i relua cu hotarire: — Trebuie sa va mai spunem ceva. cu ochii intunecati de durere. 365 . nu exista nimic altceva ce mi-a§ dori mai mult.. > Poate sa mai a^tepte. — Deci. spuse Mary autoritara. o intrerupse Jon. Dorea sa-i crute macar de atita lucru.pe toata lumea sa creada ca Brendan pur §i simplu dezertase. II putea ruga pe Washington sa tina acest lucru sub tacere. sa lase . $i inapoi la Bennie. I$i indrepta apoi umerii. Trebuie sa sarbatorim. Se gindea ca nu-i nevoie ca parintii ei sa afle vreodata c& fiul lor era un tradator. Privi confuza la fiica ei §i spre Cad. Beth il privi intrebfttor. pregatindu-se. §i sS v& due pe amindoi la cel mai apropiat preot? Jon il privi drept in fata: — Domnule.

. datoria de a rezista complet singura. se sprijini cu miinile de tocul u§ii. implora el. Jonathan i§i depSrtS picioarele. Ea rSspunse. — Beth? intreba el rugStor. cind ne a§teaptS sus ni§te paturi bune. Beth simti slSbind incordarea din pieptul ei. alSturi de neincrederea in faptul ca trebuia sa piece. te conduc intr-una dintre camerele de oaspeti de la Tipar. spuse Cad plesnindu-§i palmele peste coapse. iar ceilalti se ridicara ca la un semnal. con§tientS de amuzamentul care ii rSsuna in glas.. §i privi inapoi cStre Beth. — Ei bine. Nu v&d nici un motiv pentru a mai ramine la sfat in toiul noptii. — Da. sint sigurS ca vom putea fi gata in mai putin de o lunS. Va trebui sa-ncepem pregStirile pentru nunta. Cad il condusese pe Jonathan pinS la jumStatea drumului cStre u§3. — La Tipar! repetS Jon cu voce gituitS. Jonathan. §i fu nevoitS sa faca eforturi pentru a-$i inabu§i risul. Jon. Acum exista cineva cu care sa o imparts. iar ea ii citi in ochi dorinta de a nu o parasi. — Desigur. o apSsa mai putin. intelese ca el voia sa o ajute. — Ne vedem dimineatS. Acolo dorm de obicei b&ietii mei. Cred cS ai dreptate. Nu era nevoita sa-rezolve singura aceasta problems. DacS ne apucam de treabS. Disparuse responsabilitatea. Nu complet — doar pufin — dar destul ca sa devina suportabilS. — Beth. Vrei sS dorm in tavernS? Privi apoi cStre Beth. In acest timp. unde pofi innopta. Acum exista Jonathan. spuse Mary aranjindu-§i sub boneta un fir invizibil de par. De§i simtea ca durerea nu scSzuse. spuse Cad jovial. Ea ii aruncS un zimbet nevinovat. Te asigur ca te vei simti bine. iar Isaac nu sforSie de fapt chiar a$a de tare. Umerii lui Jon se lasara in jos. Miine va fi o zi incarcata.

care li placea atit de mult. Cad 11 privi pe Jon de sus §i pina jos. vrei sa mergem miine sa-1 vedem? Intr-o luna avem tot timpul sa facem ceva cu adevarat nem aipo.. Este imposibif sa' fim gata Intr-o saptamina. repeta Jon cu un chip hotarlt. indreptxndu-§i atenfia spre viitorul ei ginere. daca nu exceptional de bine. care li intrerupsese $irul planurilor.. Jonathan ?i Beth s-au casatorit in Prima Biserica Congregational# din New Wexford.. care l$i petrecuse o viata dirijlnd barbati mari ^Hncapatlnati. Cum tinarul preot care 11 Inlocuise pe tatal lui Mary plecase sa-§i indeplineasca datoria fata de tara §i_ Dumnezeu. Iar Maly. Mary draga. Am a§teptat atita vreme. continua Mary netulburata. biserica in care oficiase atl{ia ani bunicul ei'§i unde Cadwallader o zarise Intlia oara pe cea mai draguta §i mai feminina persoanape care o vazuse vreodata. au trebuit sa-1 aduca pe mai virstnicul reverend din Middletown pentru a oficia ceremonia. O saptamina mai tirziu. si-a . acesta a rezolvat In mocl adecvat problema. (S tttm i ‘ (S r a M io a r -c — Ia sa vedem. Cred ca am vazut la magazinul lui Rupert exact materialul potrivit pentru o rochie de mireasa. dar a stat acasa suficient timp pentru a decreta ca Beth trebuia sa poarte rochia verde Irichis. — O saptSmlna. rosti Jon ferm.. A§tia doi or sa ne dea ni^te nepofi grozavi. Beth. — O saptamina. • Pina la urma n« s^a mai facut nici o rochie.*"intorcindu-l apoi catre u$a.. Dupa parerea lui Mary. Jon $i-a petrecut aproape Intreaga saptamma la Cambridge. . — Sa-ti spun ceva. Era biserica in care se casatorisera parintii $i patru dintre fratii ei. zise el in timp ce ie$ea. — Ce? facu Mary. prezentlndu-si generalului Washington raportul.

dat seama ca pina la urma a nimerit peste unui pe care nu-1 putea clinti. De§i ru§inat. judecind dupa privirea . casa §i curtea dintre ele. Acum. mingiind cu degetele broderia alba §i delicata. Bennie* banuia ca mama ei $tiuse intotdeauna ca-1 va pierde intr-o zi pe Brendan. l§i petrecuse saptamina executind cu docilitate tot ce-i spusese mama ei sa faca. . Uneori. Nu mai era loc pentru agitate. Netezea fesatura fina a cama$ii de noapte. pentru care cumnata ei era faimoasa. cu deta§are calma §i precizie absoluta. Accepta de buna voie sa piarda lupta. fiica ei se marita. pentru c& deja ci§tigase razboiul. dupa ce fusese diminuat serios stocul personal al tatalui ei §i dupa ce reu§isera sa scape in sfir§it de ultimul ipvitat din taverna. Cad a declarat ca §tiuse intotdeauna ca baiatul nu avea stofa'de luptator. in sfxr§it. de care nu parea in stare. §i s-a gindit ca Mary era poate putin u§urata. sau poate era numai faptul ca. Atunci cind mama ei s-a apucat sa o informeze la ce trebuie sa se a§tepte*in noaptea nuntii. Cad §i Mary au primit surprinzator de lini§ti{i vestea ca cel de-al doilea fiu al lor a dezertat. Acest lucru paru in mod nea$teptat sa o faca sS-1 pl^pa §i mai mult. cind era atit de cople$ita de anticipare. a§teptindu-$i so{uI. Bennie se intreba daca mama ei no aflase despre disparifia lui Brendan mai multe decit ii spusese Jon. §f intrebindu-se daca a mai fost vreodata o mireasa a§a de lini§tita in noaptea nuntii. pe care o primise de la cumnata ei Hannah. pierduta in vise despre cum va fi sa-1 aiba pe Jonathan alaturi de ea toata noaptea. cind Mary devenea foarte tacuta. vorbind foarte pu{in. sotia lui Adam. dupa ce fusese devorata $i ultima firimitura din mmcarea pe care mama §i cumnatele ei o pregatisera in ultima saptamina. Mary a palit §i s-a inchis in sine. Bennie statea pe patul din camera pe care o ocupa de cind era copil. pentru ca macar unui dintre copiii ei scapase din ghearele razboiului.

cu tivul cama§ii noi fo§nind in jurul gleznelor. scaparind de satisfactie. §i in{elese ca pielea ei era pregatita §i a§tepta o altfel de atingere. Asta ca sa nu o mai pun la SQCoteala pe maica-ta. ca cea mai pura nota pe care §i-o imaginase vreodata. f§i desfacu gulerul. Soarele str^lucea prin fereastra cu vitraliu. cind am fost la Cambridge. • Deci. Jon a privit in jos catre ea §i a rostit legamintul cu un glas in care vibra cu adevarat forta §i hotarirea. pictindu -1 cu nuance de bijuterie din smaralde §i rubine care luceau §i sclipeau ca nestematele. Ochii lui straluceau insa §i mai puternic. tot ce a putut face Bennie a fost sa se abtinS sa nu pufneasca in ris —§i nu a»ris deloc.visatoare a ochilor ei negri. in acea clipa ar fi fost absolut sigura. bucurie §i iubire. emotii care se reverberau in inima ei. de ce nu m-ai prevenit? Ea i§i incruci§a bratele pe piept §i se incrunta in gluma: — Unde ai fost? • — Am fost dascalit de tatal tau. Beth. cu ochii debordind de lumina §i de amuzament. El zimbi $i deschise larg bratele: . U§a se deschise brusc §i Jon intra grabit. — Doamne. scotind la iveala un triunghi de piele fina §i bronzata. — De ce nu mi-ai spus in ce jntru? — Credeam ca nu mai vrei sa te salvez. unde ramasese? Se ridica de pe pat §i incepu sa umble ner&bdatoare prin odaie. Atingerea tesaturii fine pe pielea goala ii provoca o placere senzuala. ■Iar atunci cind s-au aflat in fata altarului. binecuvintat fie sufletul ei ginga$-otelit §i instructajul facut de frafii tSi. o inchise §i se rezema ostenit de ea. de infumuratul ala de fratior §i de batrinul negustor. prea pretioase pentru a fi adevarate. Daca nu ar fi §tiut pina atunci ca o iube$te.

Beth. . — Eu a$ prefera mai degraba ni$te fete. acolo unde umfl&tura. in timp ce ea i$i strecura mina in deschizatura cama$ii lui §i incepea sa-1 exploreze. pectoralului se intilnea cu coastele. potrivindu-§i automat • curbele trupiilui cu conturul colturos al corpului lui. inainte ca legamintele sa fi fost rostite. zimbi el cu viclenie. am a§teptat prea mult. Mama ta este un adevarat Tartar atunci cind i$i pune ceva in minte. inocenta’ §i lipsita de aparare Elizabeth a ei. Beth. La naiba. Nu aveam nici o §ansa sa mS ating de pretioasa. ^ 3 7 0 ^ . §i simti cum bataile inimii lui se iuteau. — Cred ca da. de-aia. — Sa-nteleg de aici ca nu e§ti insarcinata? Ea clatinS din cap. El i§i strecura o mina in jurul ei. Ea se lasa pe spate pentru a-1 privi §i zimbi §&galnic: — Stii. Ei bine. — Vorbe§ti serios? intreba el contrariat. slava domnului ca facusei deja asta. — Doamne. Simt o nevoie disperata sa te imbra{i§ez.— Vino aici $i salveaza-ma. — Ei bine. — Pentru ca parintii tai sint in camera alaturata. m ingiindu-i u§or pintecul prin tesatura vaporoasa. §i il urmarea cu degetele. Ea zbura spre el oftind de placere. spuse ea sprijinindu-se de el si lasindu-si $inii sa apese pe zidul solid al pieptului lui. puteai s& te straduie§ti mai mult. mai bine inceteaza! — De ce? Ea gasise un loc ce-i trezea curiozitatea. spuse.-in timp ce urmarea cu satisfactie cum trasaturile lui incepeau* sa se as6uta. Bratele lui o cuprinsera ocrotitor. Beth. Miinile' lui incepur& sa-i hoinareasc& pe spate §i descoperi ca materialul subtire al cama§ii de noapte era o pavaza prea slaba impotriva caldurii lui. — Fir-ar sa fie.el inchizind ochii. Tatal meu este nerabdator sa vada nepotii pe care ii va avea de la noi. cred ca va trebui s& ne apucam sa rezolvam problema asta.

rasufiarilor §i sufletelor.® J S L . M-am chinuit al naibii sa ies din incapere pa$ind intr-o parte. §opti el cu vocea vibrind de emotie. cind reflects zapada pura §i neintinata. . — Doamne. o intilnire a buzelor. iar ea izbucni in ris. incapabila sa gindeasca destul de clar pentru a formula cuvinte.§i i§i lasa degetele sa se plimbe peste mu§chiul gambei. protesta ea. — Ti-aduci aminte cind te-ai Iovit §i te-am adus inapoi la Tipar $i ti-am verificat piciorul inainte de a pleca? Ea dadu tacuta din cap. — Eu sint discretia intruchipata. Beth. I§i ridica apoi ochii spre parul ei. el se intinse pe pat. delicat ?i plin de venerate. privindu-1 fascinat cum se bucleaza in jurul degetului sau. Privirea lui ii aluneca incet pe chip. urmarindu-i fiecare trasatura. Zimbind. spuse el §i se apleca. incit mi-era teama ca unui dintre fratii tai ar fi putut sa observe. mingiindu-i incet piciorul pina la genunchi. in timp ce miinile lui faceau vraji pe pielea e i. de parca incerca sa §i-o imprime in minte. — Vezi ce vreau sa spun? relua el. Rama trosni. blind.§ i? — §i faci zgomot. Albastrul deschis al ochilor lui era plin de viata §i luminos. continua el. Dar Beth simtea iminentul bubuit gros al tunetului. ca cerul intr-o zi straiucitoare de iama. iar ea i§i simti iriima tresarind la gindul ca -1 putuse afecta atit de mult. potrivindu-§i trupul mare peste al ei §i incetind cu glumele. Faci zgomot. Parca tu n-ai scoate nici un sunet. — Ce? Nu-i adevarat. pina cind ochii ei incepura sa se tulbure. o ridica in brate §i o arunca pe pat. O prinse de glezna . Te iubesc cu adevarat! SSrutul lui era lent. $i n-a§ mai fi ie§it viu de acolo. — Mi se facuse atit de tare.

privi in sus spre el §i zimbi. Jon strinse bratele in jurul trupului sotiei sale §i o privi cum doarme. — Buna. §i de a-1 depana pe toata lungimea lui bogata.-cerindu-$i de trei ori drepturile conjugale. cerul incepea sa se perleze cu acea nuanta de gri din apropierea zorilor. dar despre care el §tia ca ascunde multa putere — ca §i Beth insa§i — se strecura intre picioarele lui §i il facu sft simta cum se intare^te din nou. A doua oara. O luminare de seu pilpiia lini§tita pe noptiera de linga patul lui Beth. Obrazul ei ii atingea bratul. . Lumina dulce vibra. cinstit vorbind. simplu. Afara. Pleoapele ei clipira $i se deschisera. Era in mod ru^inos mul{umit de faptul ca mireasa lui nu era virgina in noaptea nuntii. Nu putu rezista tentatiei de a-$i trece degetele prin parul ei auriu §i moale. T i . Bennie fusese cea care le ceruse. frumos modelata. E$ti treaz. Semilunele brun-aurii ale genelor i se odihneau pe pielea alba a obrajilor.Prima data cind o atinsese. un suris mic ce patrunse in venele lui $i i se urea la cap. pentru ca altfel s-ar fi simtit extrem de vinovat. fusese Jonathan.spunea Jon. De asta data ii spunea. moale. la o ora tirzie din noapte. parca in cautarea caldurii. dar el nu inchisese inca ochii. spuse ea incet. feminina. dansind peste unghiurile §i adinciturile chipului ei. mai repede decit cea mai tare bautura a lui Cad. O coapsa goala. Iara§i! Se temea ca a epuizat-o complet inainte de a o lasa sa fie cuprinsa de somn. iar $uvitele buclate de par il gidilau. iar el se simti nemarginit de mindru ca pina §i in somn ea se indrepta catre el. sotul ei. Ea ofta §i se lipi mai strins de el. Nu se putea hotsri sa iroseasca nici macar o clipa dormind. Era un zimbet somnoros. Desigur. multumit $i feminin.

satisfactie. — Nu? mtreba ea intinzindu-se supla §i alunecind deasupra lui. Beth. Incerca sa clipeasca pentru a le indeparta. Ea simti cum o greutate gretoasa ii apasa inima §i lacrimile ii ard ochii. El ii trecu degetul mare peste panta ingusta a nasului $i depuse un sarut pe coltul ochiului. iradiind lumina in beznS. Mi-e ru§ine. acceptare totals §i iubire de nezdruncinat.. — N-am vrut sa irosesc nici o clipa acum. fericire limpede. intr-un mod care il facu sa geama.. aproape ascunse. Multumire. Nu te duci inapoi. iubire. erau umbre rasucite de. — Trebuie. Avea chipul aproape ascuns in umbra. dar ochii lui lumino§i straluceau. Jonathan! Surpriza sclipi numai o clipa in ochii lui. oare cum de $i-a inchipuit vreodata ca intelege sensul acestor cuvinte? Acum §tia ca intelegerea ei era numai la suprafata §i nu avea nici o leg&tura cu acele sentimente adinci §i cople$itoare care ii cuprinsesera sufletul. cu acei ochi in care i se citea tot sufletul. Neliniste? — Nu! se rasti ea. smulgindu-se din imbrati§area lui §i ridicindu-se in pat. Se ridica §i el. Iar dincolo de toate astea.. Beth. Si eu care credeam ca te-am obosit de tot. fericire. Doamne. adunindu-se in jurul §oldurilor goale. De ce inainte nu fusese in stare sa citeasca in ei? Ce greu trebuie sa fi fost pentru el sa-§i ascunda toate emotiile. §tii de cite ori am vis^t asta? — Nu de mai multe ori decit am facut-o eu.. cind am in sfir$it pentru prima oara ocazia sa te tin in brate toata noaptea.3 n im t — Inca n-am adormit. nelini^te. Ea il privea in intuneric. iar cearceaful cazu. Era in ei pasiune mistuitoare. straduindu-se sa fie ironica: 373 .

pleci la razboi. ^ 3 7 4 $^* . apoi chipul i se incorda ho tan t. Cuvintele sunara goale. Vazu durerea trecmd prin ochii lui. recunoscator pentru ca macar nu opunea rezistenja. intr-o tara in care sa fie apreciati. atingerea respiratiei ei pe pielea lui. Era mai inult decit sperase vreodata sa-i dea viata: dulcea povara a trupului ei cuibarit linga el. Beth. Nu-i putea vorbi cind ea era atit de departe. Ea suspina u§or: — Va fi greu de realizat. De fiecare data cind te culci cu mine. pentru ca pierderea lui ar insemna pentru ea blestemul. de parca §i-ar fi cautat pedeapsa.— Incep s5 ma satur de asta. dar erau lucruri la care nu putea renunta. — Beth. Crezuse ca el s-a impacat cu faptele lui. §opti el neajutorat. aproape bolnava de teama ca Jon va urma aceasta cale. El ofta. ca ajunsese la concluzia ca nu a avut de ales. Tremura. nu a§a cum le dorise ea. — Este datoria mea. Ar fi dat tot ce avea ca sa ramina aici pentru totdeauna. incapabili sa traiasca cu faptele pe care le-au comis in numele razboiului. ca fulgerul pe cerul verii. — Gre§esc gindind ca dorim o familie? relua el. E ceva ce poate da de gindit oricarei femei. au devenit neglijenti cu vietile lor. voi lupta. asumindu-§i riscuri exagerate. Daca trebuie sa lupt pentru asta. unde ceea ce pot realiza sa fie limitat doar de talentul §i hotarirea lor. daca tu nu e$ti aici sa ma la$i insarcinata. $i i§i sprijini barbia pe capul ei. grele. O lua in poaia. — Vreau sa ne cre§tem copiii in libertate. Dar daca se in§elase? Daca el era indemnat sa ispa§easca pentru relele pe care era con v ins ca le-a facut? O va lua cu el in iad. — Crezi ca-mi pasa de datorie? Ea auzise de unii barbati care'.

— Dar pentru tine este acum mai periculos. in nici un caz n-ar fi putut face asta o biata bucatica de plumb. — Doar nu crezi cu adevarat ca te parasesc de tot? Dupa ce am a§teptat atit de mult sa te gasesc? Dupa ce am trecut deja prin atitea? Spera ca ea sa-i citeasca in ochi. — Ar fi cazul. iar lumina certitudinii straluci in ochii ei. 375 . Dar pentru mine este chiar §i mai important acum. — Si mie. de parca se str&duia sa se lase absorbita prin pielea lui. Beth. ridicindu-i capul. sau fortele britanice.‘CHrafratnare Ea scoase un sunet gituit. rosti el cu glasul vibrind de intensitate. cu atingeri u§oare §i sigure. Va avea grija sa nu se intimple a§a ceva. printre lacrimi. N ici macar cei mai cumpliti demoni scapati din iad mi 1-ar fi putut tine departe de ea. Atunci cred ca va trebui sa am pur §i simplu grija sa nu fiu capturat.. Ea se lipi mai strins de el. spuse el inchizind ochii pentru a invinge umezeala suspecta care se aduna in ei. sa simta din atingerea lui. — Te intorci la mine. dar mai §tia ca avea sa se intoarca la ea. nu vei fi doar un prizonier de razboi — Voj^fi un tradator. El i§i ridica miinile pentru a-i cuprinde fata. Acum lupt pentru noi. §i i§i strecura bratele in jurul lui. idee care i se parea chiar atractiva. §i pentru viitorul nostru. murmura ea cu vocea frinta.. §tia ca trebuie sa faca asta. ca sa o poata privi in ochi. Iar de data asta o pot face deschis. se rasti ea. Atunci ea zimbi. Beth. Intinse m ina'§i ii mingiie chipul. — Mi-e a§a de frica. Vreau sa spui ca e§ti convinsa ca revin. imbra{i§indu-l strlns. — Vreau sa spui asta. spuse el cu glas egal §i otelit.. Daca e§ti capturat. Inainte luptam pentru tara mea.

atentia. casa parea sa se potriveasca cu ocupantii ei. iar colonelul Jonathan CT^Schuyler Leighton se intorcea in sfir$it acasa din razboi. ca §i u$a. Lui Jon flu-i era frig. Aproape ca-i putea simti caidura '^ 376 . xntreaga lui fiinta erau concentrate asupra unui singur lucru: casa modesta. Ramurile copacilor se loveau una de alta §i scri§neau in bataia vintului rece. alba §i cocheta a$ezata intre artarii inalti §i gola$i de la marginea padurii Finnigan. !i placea asta. care parea sa fi uitat primavara undeva in drumul lui. cu ochiuri rombice §i uimitor de clare. era plin de $leauri §i inghetat. prin geamul lustruit. chiar la intrarea in New Wexford. Oehii. Drumul pe care pa$ea. dar el nu-1 lua in seam&.& M xg J ip tla g (3jrra primavara anului 1783. u$or peste proportiile obi§nuite. La una dintre ferestrele de sus. Cornul ingust al lunii scalda casa in argint. Ferestrele casei. erau mari. stralucea o luminare singura.

§i ardea cu lumina aurie. Nu reu§ise sa lucreze el insu§i la casa decit putin. inlocuita de o bucurie tot mai mare.r£ * de unde se afla. Ardea pentru el. Acolo se aflau doua patuturi cu a§ternuturi albe §i delicate. Odata intrat. Abia reu$ea sa se abtina sa 377 . cind se intimpla sa mai ajunga pe acasa in permisie. iar'osteneala profunda care-i pirjolea sufletul dupa atitia ani de rS i incepea sa dispara. Era insa bucuros ca existau parti ale casei care purtau amprenta muncii lui. lini§tita. ajutat uneori de baietii Jones. Fetele lui. rod a l . fara s£ remure §i sa se stinga vreodata. cind trupu§oarele lor dolofane incepusera sa se subtieze §i sa se inalte spre siluetele de fetite. gindindu-se cit pierduse. cite lucruri pe care nu le va mai vedea. §tia ca flacara mica ardea acolo de mai mult de opt ani. care pentru el insemnau acasa. Erau clipele cind buclele lor fine $i aproape albe se transformasera in aur straiucitor. §i asta pentru ca de aceasta data nu mai trebuia sa piece din nou. Mina ii aluneca u§or peste balustrada lustruita. §i era construita mai toata de socrul lui. Fusese mereu acolo. care facuse chiar mai mult decit ar fi trebuit. se opri ascultind zgomotele lini$tite ale caminului adormit §i respirind aromele de ceara de albine §i de condimente. de fiecare data cind reu§ise vina acasa in permisie. Se opri la primul dormitor de pe partea dreapta. Nedorind sa trezeasca ocupantii casei. Urc& apoi cu pa§i u§ori scara care se gasea in fata lui. Aproape ajunsese. oBservind toat 6 schimbarile §i cit crescusera de cind le vazuse ultima oara. Pierdu notiunea timpului privindu-le. Aveau $ase §i patru ani! Doamne. §i i§i amintea de ziua pe care §i-o petrecuse §lefuind-o cu grija. §i de Beth. Flacara era mica. zi §i noapte.“ (H rairi*t 0 a. ca un simbol al credintei in faptui ca se va intoarce cu adevarat. lmpiirse incet u§a de la intrare. unde zburasera toti acei ani? Privirea lui se intuneca. miinilor sale §i atentiei cu care le lucrase.

l-au pierdut si pe Brendan. ce se scurgea prin fereastni. pierzindu-si orice urma de exuberant A $i. Avea pielea neteda 'jji far.1 cusur. *i aproape ca-ijijesise din piele de bucurie cTnd auzise numele celui mai mic dintre nepotii sai. $T gasise de Jucru la catalogarea bibliotecii unei comunitati de calugari. ?i revenise acasa lnacrit si amarit. care era la Montreal. Nu-*i vazuse fiul de aproape opt luni.i ar scrinci si s-ar speria. si T n ei stralucea uimirea in fata lumii :> i con. Brendan parea sa fie multumit cu cartile si linistea. care nici dupa na^terea celor doua fete. de fiecare data cind venea acasa. Le lasa sa doarma si se indrepta catre camera urmatoare. Micul Cadwallader avea aproape un an.nu le ia in brate si sa le stnnga aproape de el.i Mary. dupa ce lipsea mai multa vreme. iar vaduva ^i copilul lui s-au mutat cu Cad < . veselie. Cadwallader Leighton era mindria bunicului sau. nu “ renuntase la speranta ca fiica lui T i va aduce un nepot. ' Henry pierduse un picior la Princetown. lumina un mic leagiln. pe care le adora. care luceau aproape albe tn lumina lunii.jtiinta faptului ca este iubit. Jon $tia ca Beth primea uneori scrisori de la fratefe ei. $i nu fusese niciodata acasa atunci cind se nascusera c‘opiu lui. multumit in admcul sufletului ca ei cre^teau intr-un loc unde libertatea era mai mult decit un simplu cuvTnt.. ^ 3 78 . le stringea putin cam prea tare. Stia c. iar capul lui era acoperit cu suvite fine de' par castaniu deschis. Pina la urma barbatii Jones nu au fost invincibili in razboi. in care lumina lunii. Umerii lui Jon se clatinara usor si el simti o picatura umeda alunecindu-i din coltul ochiului. al carui nume nu a mai fost niciodata rostit in casa Jones. Ochisorii inchi^i -i^i odihneau genele nemaipomenit de lungi pe obrajii albi. Pe David l-au pierdut la Valley Forge. Era insa. iar Jon nu putu rezista sa nu-si treaca incet dosul unui deget peste obrazul lui bucalat. Desigur. Jon *tia ca acei ochi erau mari*'caprui.

{inindu-?i mereu buzele lipite de ale ei. mai mult. iar cama$a alba de noapte ii acoperea trupul sanatos §iputernic. ducind-o inapoi spre dormitor. asigurindu-se ca n-o va durea. Apoi ramase nemi^cat. coborind-o cu celalalt $i {inindu-§i gura lipita de buzele ei. — Da. emotiei §i sentimentelor tinute prea mult timp in friu. ridicindu-i in talie cama$a de noapte §i desfacindu-se la pantaloni. Avea nevoie de mai mult. fara sa-$i dezlipeasca trupul de al ei. — Jonathan? Intreba Beth nesigura. auzi fo§netul u$or al picioarelor goale pe podeaua din lemn lustruit. stringindu-1 puternic si tremurind in timp ce el o imbratisa. iar sarutul lui avea aroma disperarii. O prinse de talie $i o ridica dintr-o data de la podea. Apoi ii gasi buzele. Buzele lui se inmuiara. Nu mai avea de ce sa se grabeasca. in care dormise mult prea multe nopti singura. raspunse el ragu§it. Era acum timp pentru mingiieri ?i pentru atingeri delicate. $i o penetra apoi adinc. pentruyca se afla acolo unde simtea nevoia sa fie. Nu era timp pentru gesturi tandre. Statea in u§a dormitorului lor. Apoi o intinse pe pat $i se sprijini intr-un brat. la baza gitului. O atinse intii u§or. dar se trezi. De data asta sint acasa de-a binelea.deodata cu ea in brate. El nu-§i amintea cum ajunsese acolo. Era timp . Se grabea aproape innebunit. putea sa-§i plimbe virful limbii peste umarul ei $i sa sarute locul unde i se simtea pulsul batind. Buclele bogate ii erau impra^tiate pe spate. ■ — Jonathan! striga ea. — De data asta poti ramine? intreba ea cu glasul Tnabusit de pieptul lui. cu o miscare putemica din solduri.® rf b s £ a r * Ie§ind in hoi. mai departe. intrind cit de mult putea. iar limba se invirtea in jurul limbii ei mergind mai adinc.

!§i puse palma peste curba .pentru blindete §i pentru tandrete. leoarca de sudoare. dureroasa tandrete. Avea trasaturile ascutite. Era pe chipul lui forta. acasa. Nu vor mai fi zvonuri despre lupte. In sfir§it. in ea. Era cel mai frumos barbat din lume. In sfir$it. Jonathan se Intorsese la ea. duritate $i o extraordinara. care intunecau totul. lasind numai teama de gheata. al carui trup il umplea pe al ei §i a carui prezenta ii umplea inima. iar vitregiile razboiului il facusera §i mai frumos. Nu-§i va mai privi copiii dormind. Nu va mai ratati in puterea noptii. Se terminase. simtind pe mina firele aspre de barba. S ie r a a le i.prelunga a obrazului sau. inconjurat de ea. Chipul lui era luminat de luna §i de flacara tremuratoare §i solitara a luminarii. Pentru ca era. intrebindu-se dac& nu vor cregte fara tata. pentru ca acum era cu Beth. . dupa co§maruri pline de singe. In sfir§it se terminase. se incheiase complet. Beth privi spre barbatul aflat deasupra ei in intuneric. Sotul ei nu o va mai parasi dupa numai citeva zile de rai. §i ii ridica fata pentru a-1 saruta.

Pe acest fundal are loc 0 tulburatoare idila intre doi tineri sortiti a fi du?mani. iata ce ofera aceasta carte cititorului care dore^te sa evadeze din prozaicul cotidian §i sa se refugieze intr-un cadru romantic de la sfar$itul veacului al optsprezecelea. confruntari de mentalitati mtre generatii.S. Satul sa-$i petreaca atat de mult timp prefacandu-se ca este altcineva. Simtea gatul lui fierbinte $i moale pe obraz iar izul cald $i masculin de mosc ii umplea narile. $i. se simti satul de toate. uitand de legile razboiului. Satul sa traiasca atat de aproape de hotarul mortii. Personaje calauzite de pasiuni mistuitoare.O tenta. $ tia ca nu trebuie decat sa scoata limba pentru a simti gustul pielii aflate a$a ispititor de aproape. sange $i tradari.frum oasa Elisabeth $i patima$ul John Tncheie cel mai vechi $i mai durabil armistitiu din lume. care se revarsa peste barierele du$maniei dintre doua popoare abia descle^tate dintr-un razboi sangeros.N. deodata. El gemu. c o n s e n t ca acea simpla atingere era mai mult decat putea suporta. I. 973-96694-8-4 . totul pigmentat cu un erotism clocotitor. Atingerea limbii umede in adancitura gatului era u$oara ca o parere.B. de intrigi. Satul de a-$i supraveghea fiecare cuvant 51 fiecare gest. meat nu mai avea idee cine este de fapt.

Related Interests