UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA

Instrumente cu citire directă pentru măsurarea direcţiei şi vitezei vântului -REFERAT-

Conducător ştiinţific:Prof. dr. Mihaela PICU Facultatea de Inginerie din Brăila

Autori: Ionel POPA, Costel NEGRUŢU Anul III, ISBE

AN ŞCOLAR 2010- 2011

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA

MĂSURAREA DIRECŢIEI ŞI VITEZEI VÎNTULUI
Studenţi: Ionel POPA,Costel NEGRUŢU Conducător ştiinţific:Prof.univ.dr.Mihaela PICU Facultatea de Inginerie din Brăila

I.CARACTERISTICI GENERALE ALE VÂNTULUI
Circulatia atmosferei implica deplasari ale maselor de aer pe distante mari, sub directa influente a nucleelor barice permanente. Ea sufera si modificari determinate de neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si apa, de miscarea de rotatie etc. VÂNTUL Reprezintă cea mai frecventă formă de mişcare a aerului în plan orizontal îin condiţiile în care atmosfera este alcatuită din volume de aer cu caracteristici diferite din punct de vedere termic şi ca presiune, existand permanent tendinţa spre echilibrare prin deplasări ale aerului pe verticală sau pe orizontală); Intensitatea şi durata vântului depind de diferenţa de presiune existentă între doua puncte extreme; deplasarea aerului ca vant se face de la presiune atmosferică mare spre cea mica; mişcarea se face pe această direcţie, care suferă modificări însă din cauza mişcării de rotaţie (forţa Coriolis), ce impune abateri spre dreapta în emisfera nordică si spre stanga în cea sudică; forţa de frecare a maselor de aer cu suprafaţa terestră determină micşorarea vitezei cât şi local, modificarea direcţiei de propagare; CARACTERISTICILE VÂNTULUI a. Viteza - se măsoară instrumental cu ajutorul giruetelor, anemometrelor, anemografelor - se exprimă în m/s sau km/h (raportul este de 1m/s = 3,6 km/h sau 1 km/h = 0,28 m/s) - este mică la contactul cu solul (datorită frecarii) şi creste cu altitudinea (la 25-30 m este dublă faţă de valoarea la sol)

278 /s. vitezele medii anuale oscileaza Între 2-3 m/s. Ea se exprimă în metri pe secundă sau în kilometri pe oră. pe versanţii adăpostiţi vitezele anuale scad la 2-3 m/s. şi un minim noaptea. iar 13 furtunilor în care viteza depaseste 50m/s e. acestea sunt de 4-5 m/s. în care cel mai mic (0) corespunde stării de calm atmosferic. În navigaţia maritimă.se apreciază prin valori de pe scara Beaufort (13 la numar). în Câmpia Siretului inferior (5-6 m/s). . Direcţia . 1km /h = 0. în Moldova. o vale adâncă concentrează mase de aer în deplasare). Viteza medie anuală este direct influenţată de orografie si de stratificarea termică a aerului. . iar la exteriorul Carpaţilor.6 km /h. pe litoralul Mării Negre (6-7 m/s). c.852 km /h). În interiorul arcului carpatic.se apreciează în funcţie de caracteristicile principalilor parametri: viteză şi direcţie. ca rezultat al mişcărilor convective şi al schimbului turbulent.în stratul inferior al troposferei. Variaţia diurnă a vitezei vântului în straturile de aer din troposfera inferioară prezintă un maxim după-amiaza. În zona montană sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe înălţimile carpatice (2000-2500 m) până la 6 m/s în zonele cu altitudini de 1800-2000 m. mediile anuale cele mai mari remarcandu-se în partea de est a ţării. Structura .UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA .este raportată la direcţie şi la viteză. în jurul orei 13. regiunile temperate: maxim la amiază. întrucât diferenţele de presiune impun deplasări ale aerului cu viteze diferite. minim în a 2-a parte a nopţii) şi o variaţie anuală (în funcţie de zona de climă şi caracteristicile regionale) b. Durata . Intensitatea (tăria) .se determină cu ajutorul giruetei . Viteza vântului reprezintă distanţa parcursă de aerul care se deplasează pe orizontală în unitatea de timp.se stabileşte prin raportarea sensului mişcarii la punctele cardinale si intercardinale . în Dobrogea si Bărăgan (4-5 m/s). iar în depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. viteza vântului se exprimă şi în noduri (1 nod = 1. depinde de condiţiile locale ale reliefului (ex. Determinarea caracteristicilor vântului a. d.suferă o variaţie diurnă (ex. Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarcă în depresiunile intracarpatice închise. care o pot intensifica sau atenua. între cele două unitaţi de masură existând urmatoarele relaţii: 1m /s = 3.situaţiile de calm sunt puţine.

ca urmare a circulaţiei intense din nord şi nord-est. în Podişul Modovenesc. În rest. Caracteristicile regimului dinamic al aerului prezintă interes atât din punct de vedere teoretic cât şi aplicativ. ceea ce atrage după sine diferenţe de presiune . de peste 40 m/s.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Dacă valorile termice şi de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafaţa terestră. Zonele cu viteze maxime ale vântului cuprinse între 30-40 m/s. nord-estul Câmpiei Române.maxime şi minime barometrice. Diversitatea fenomenelor meteorologice depinde de existenţa în atmosferă a curenţilor de aer. vântul se caracterizează prin direcţie. presiune şi umezeală existente în atmosferă în sens orizontal. apărând noi diferenţe. când apare un calm atmosferic. centrul si sudul Dobrogei si cea mai mare parte a Deltei Dunarii se caracterizează prin viteze maxime anuale ale vântului cuprinse între 20 si 30 m/s. Astfel. Vântul influenţează toate domeniile transporturilor (în special. se înregistrează în toate zonele montane înalte. viteză şi tărie sau intensitate. reapare vântul. nord-estul Bărăganului şi în munţii Dobrogei. ele ocupand părţile joase ale Podişului Moldovei. Partea vestica si de est a Câmpiei Române. determină o mişcare advectivă numită vânt. deplasarea aerului nu ar mai avea loc. fapt care permite stabilirea influenţei pe care o are asupra proceselor climatice locale. Lipsa acestora în atmosferă ar duce la inexisţenta schimbărilor bruşte ale vreniii şi s-ar observa o trecere lentă de la iarnă la vară şi invers. frecvenţa vântului din anumite direcţii permite aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplaseaza într-o anumită regiune. precum şi în partea central-sudică a Câmpiei Române. Dobrogea de nord şi zonele pericarpatice. Fiind un element meteorologic dinamic. deci este un element meteorologic important şi un factor compensator în atmosferă. între valea Jiului si Vedea. nebulozitatea. evaporaţia. dar şi unele procese şi elemente meteorologice (umezeala. Această egalizare însă. Inegala repartiţie a presiunii în sens orizontal se datorează acţiunii combinate a unor cauze de ordin termic si dinamic şi.). pe litoralul Mării Negre. în centrul şi nordul Câmpiei de Vest şi pe Culoarul Mureşului. Vitezele maxime ale vântului Cele mai mari valori. înconjoară toate arealele cu viteze de peste 40 m/s. atât a celor verticali cât şi a celor orizontali. Vântul ca element meteorologic tinde să egalizeze diferenţele de temperatură. Diferenţele de temperatură ale aerului creează densităţi diferite. nu se realizează decât pentru intervale foarte scurte de timp. temperatura aerului şi solului etc. Aceleaşi viteze se înregistrează şi în cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei. . cele aeriene). ca urmare a rugozităţii reduse. precipitaţiile lichide si solide. care menţine o stare medie a acestor diferenţe. după variaţia înalţimii Soarelui.

În sensul deplasării acelor de ceas. Tot ca o regulă se înscrie şi creşterea vitezelor maxime absolute în cazul unor vânturi. vântul . Nord-nord-esl Nord-est Est-nord-esl Est Notarea NNE NE ENE E Grade azimutale 22.La staţiile meteorologice din România. b.Trebuie subliniat faptul ca. Deoarece acest mod de notare nu este foarte precis. . Astfel. La o examinare mai atentă a distribuţiei acestor valori pot fi scoase în evidenţă şi anumite legitaţi. Celelalte direcţii au valori intermediare. se înregistrează insular (pe zone foarte restranse) în Podişul Mehedinţi. sudul la 180° iar vestul la 270°. aceasta putând măsura viteze maxime de până la 40 m/s. Depresiunea Petroşani şi defileul Jiului. în timp ce. în cadrul fiecărei zone menţionate. se uzitează roza vânturilor cu cele patru puncte cardinale si cu cele patru sau douăsprezece direcţii intercardinale numite rumburi. pe vârfuri şi pe culmile degajate valorile maxime anuale ale vitezei vântului pot fi mult mai mari decat cele specifice zonei respective. nordul corespunde la 360°. acestea se pot reduce substanţial. în condiţiile în care staţiile sunt amplasate în locuri degajate.Cosava" a depaşit la Oraviţa 40 m/s pe direcţiile est si est-sud-est.. Direcţia vântului reprezintă sensul din care bate vântul într-un punct sau într-o regiune oarecare. la Boiţa. curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge şi depaşi frecvent 40 m/s din sectorul sudic.5 90 Cifra de cod 00 02 05 07 09 . se observă creşterea vitezelor maxime absolute în raport cu altitudinea reliefului. în părţile joase. adăpostite. De asemenea.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Cele mai scăzute valori ale vitezelor maxime anuale.5 45 67. vitezele maxime absolute sunt sensibil mai mari pe direcţiile dominante specifice fiecarei staţii în parte. Astfel.. În scopul indicării direcţiei vântului. observaţiile asupra direcţiei şi vitezei vântului în perioada 1961-2000 (perioadă luată în calcul pentru analiza regimului vântului) au fost efectuate cu girueta Vild la înălţimea de 10 m. Astfel. în aeronautică şi în transporturile marine se foloseşte azimutul vântului. estul la 90°. Acesta se exprimă în grade sexagesimale de la 0° la 360°. zone situate la adăpostul masivelor muntoase. sub 20 m/s. De asemenea. Ea se stabileşte în raport cu punctul cardinal dinspre care bate. adică unghiul pe care îl face vectorul vânt cu direcţia nordului geografic. Codificarea direcţiei vântului si echivalentul in grade azimutale D irec tia C lm v aa n t u l u i .

5 270 292. .este raportată la direcţie şi la viteză. La staţiile meteorologice se fac aprecieri notându-se intervalul de timp de la începerea vântului până la încetarea lui. d. În funcţie de regimul vitezei vântului şi caracterul mişcării sale. Presiunea exercitată pe o suprafaţa de 1 m2. v.constant pentru densitatea aerului egala cu 0. Aceste aspecte se determină uzitând înregistrările anemografice.se disting astfel 3 categorii majore: . .situaţiile de calm sunt puţine. e. întrucât diferenţele de presiune impun deplasări ale aerului cu viteze diferite. Structura vântului este o altă caracteristică a vântului. este egală cu: P = a∙v2 în care: P . Intensitatea sau tăria vântului se exprimă prin presiunea exercitată de aerul deplasat de vânt asupra obiectelor întâlnite în cale.5 225 247. aşezată perpendicular pe direcţia vântului. turbulentă şi în rafale. Structura se apreciează în funcţie de caracteristicile principalilor parametri: viteză şi direcţie.5 180 202. a . vântul poate avea structura laminară.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Est-sud-est Sud-est Sud-sud-est Sud Sud-sud-vest Sud-vest Vest-sud-vest Vest Vest-nord-vest Nord-vest Nord-nord-vest Nord Variabil ESE SE SSE S SSV SV vsv V VNV NV NNV N - 112.0625.viteza vântului în m /s.5 315 337.5 135 157.presiunea vântului in kg /m2. Durata . c.5 360 - 11 14 16 18 20 23 25 27 29 32 34 36 99 Variaţia diurnă a direcţiei vântului se schimbă foarte mult în funcţie de condiţiile orografice şi a modului diferit de repartiţie a presiunii aerului între acestea.

iar în funcţie de principiul care stă la baza construcţiei şi funţionării lor. b.procesul este foarte activ după-amiaza.este un vânt care prezintă secvenţe bruşte cu viteză mare. Instrumente cu citire directă pentru măsurarea direcţiei si vitezei vântului Pentru cunoaşterea variaţiilor direcţiei ăi vitezei vântului la staţiile meteorologice se utilizează aparatele înregistratoare pentru vânt de tipul: . c. presupune viteză mica. vântul laminar .anemogiruetelor şi anemorumbarografelor ce înregistreazâ atât direcţia cât şi viteza vântului. electrocinemografului ce înregistreaza viteza vântului.întalnit rar. anemocinemografului. exprimate în metri pe secundă. dezvoltarea de vârtejuri impuse de neuniformitatea reliefului . . 1. ANEMOMETRE Anemometrele sunt instrumente precise care măsoară numai viteza vântului aerului în atmosferă sau a unui avion în zbor în raport cu aerul. II. este anemograful cu contact electric. . se înregistrează numărul de kilometrii parcurşi de vânt în 24 de ore. care au caracter pulsatoriu. Cel mai cunoscut. vântul in rafale . anemografului.se caracterizează prin variaţii în timp ale vitezei şi direcţiei. Pe diagrama acestui anemograf.adică viteza medie a vântului.giruetelor înregistratoare cu rezistenţe electrice ce înregistrează direcţia vântului.anemometrului. care are rol şi de transmiţător şi o parte înregistratoare. divizată de la 0 la 100 km. vântul turbulent . se împart în: . kilometr i pe oră sau noduri. la staţiile meteorologice din România. când se îmbină deosebit de activ turbulenţa dinamică cu cea termică.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA a. Indiferent de tipul aparatului un înregistrator pentru vânt este alcatuit dintr-o parte receptoare.rezultă în condiţiile în care turbulenţa dinamică este accentuată de cea termică . direcţie constanţa şi o deplasare pe suprafeţe netede.

care antrenează indusul pe care se află scara anemometrică. anemometre mecanice cu morişcă cu palete tip J.anemometre termice. La staţiile meteorologice din România se utilizează anemometre mecanice cu cupe tip J. la intervale de 90°. dar în mod obişnuit. Pentru a afla viteza vântului se declanşează un buton care fixează scara anemometrică exact în dreptul diviziunii care marchează viteza vântului din acel moment. la timpul cât a funcţionat instrumentul. Anemometrele termice determină viteza vântului pe principiul răcirii sub influenţa vântului a unui fir încalzit. citit pe un contor (socotitor). Fuess. Există mai multe tipuri (Richard. . la intervale de 120° una de cealaltă. indiferent de direcţia vântului. anemometre de mâna cu cupe si contor tip R. Richard. Cel mai cunoscut anemomelru termic este catatermometrul. şi se rotesc în acelaşi sens.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA . Sub acţiunea vântului cupele anemometrice se rotesc si angrenează în mişcarea lor şi magnetul inductor. prin înregistrarea numărului de rotaţii întrun interval de timp se poate calcula viteza medie a curentului.anemometre mecanice. deoarece presiunea acestuia pe părţile lor concave este mai mare decât pe cele convexe. Anemometrele magnetice măsoară cu precizie. Sistemul Patterson este format din trei cupe fixate perpendicular pe un ax vertical mobil. pe principiul inductiei magnetice (mărime vectorială care. caracterizează local componenţa magnetică a câmpului electromagnetic). viteza vântului.anemometre magnetice. Piesa receptoare pentru vânt poate fi constituită dintr-un sistem de cupe Patterson sau Robinson. . iar sistemul Robinson este format din patru cupe dispuse intrun mod asemănător. Anemometrul cu cupe este cel mai răspândit tip fiind compus din patru cupe emisferice montate pe un ax. Richard. Toate cupele unui sistem sunt orientate cu părţile convexe în aceeaşi direcţie. Anemometrele mecanice folosesc ca piesă receptoare pentru vânt fie un sistem de cupe anemometrice. piesa receptoare este constituită dintr-un sistem de cupe Patterson sau Robinson. Viteza vântului se determină prin împărţirea numărului de metri parcurşi de aerul aflat in mişcare. Rosenmuller). Anemometrul cu palete are piesa receptoare formată dintr-un număr de palete fixate radial pe ax. . împreună cu intensitatea.acţionînd la cel mai mic curent de aer. fie o morişcă cu palete fine de aluminiu.

km/h.09 . în general. 160. să distrugă clădiri şi să cauzeze deraieri trenurilor. Un om care înaintează contra unui vânt ce bate cu 20 m/s întâmpină o rezistenţă de aproximativ 30 kg/m². Sistemul de înregistrare Wind110 poate măsura cu exactitate şi . pentru folosirea lui ca sursă de energie. produc distrugeri. iar cele cu peste 15-20 m/s declanşează vijelii.5% din valoarea masurată între 16. naufragii... ceea ce ar echivala cu viteza unui uragan în stare să dezrădăcineze copacii. care cauzează distrugeri grele. 45..62 . curenţii de aer care se mişcă cu viteze sub 3 m/s sunt vânturi foarte slabe care suflă în adieri abia simţite şi mişcă uşor frunzele arborilor. Un vânt cu viteza de peste 30 m/s dezlănţuie o presiune de 200-250 kg/m².. rup arborii. Acest sistem poate înregistra la un ritm de stocare al datelor specificat de către utilizator între 1 secundă şi 12 ore. mph Wind110 este un sistem complet.273 km/h la un ritm de stocare de 10 secunde Precizia calibrată ±2.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Potrivit clasificării întocmite de Beaufort. de bază pentru măsurarea şi înregistrarea vitezei vântului pentru perioade lungi de timp.9 km/h Viteza mare de descărcare a datelor în computer Afişarea datelor în m/s. anemometru cu lungimi între 7. îndoind copacii şi ridicând valuri înspumate.. Caracteristici • • • Carcasa rezistentă pentru înregistrator Anemometru cu 3 Cupe Cablu de conectare înregistrator-senzor. cele mai frecvente vânturi sunt cele care bat cu viteza medie între 3 şi 10 m/s. 76 m/s alegere) • • • • • Ritm de stocare a datelor setabil Rezoluţie 0. pentru agricultură şi. Mişcările de aer cu viteze peste 10 m/s dezlănţuie furtuni puternice care smulg acoperişuri de case.. Acest lucru permite utilizatorului să înregistreze viteza de moment a vântului (viteză instantanee. pierderi de vieţi omeneşti etc. inundaţii. curentă) într-un ritm mai rapid sau să calculeze media vitezei vântului pentru perioade mai mari de timp. Cunoaşterea direcţiei şi vitezei vântului este de mare însemnătate pentru navigaţia marină şi aeriană.72 m (la Domeniu de măsură 0 .

9" x 4. valoarea intervalul ±2.0" x 1..2 km/h in intervalul 0 . 0.5 km/h (76 m/s) ±3.1" (74mm x 102mm x 28mm) 513 g impermeabilă Înregistrator: Greutate totală (cu Anemometru): .5") Accepta stalp (0.9 km/h Variaza cu ritmul de stocare.383 masuratori 57.5") Contactati-ne Diametrul de rotaţie anemometru: Montare anemometru: cu diametrul de 13 mm Set trepied / stâlp: Domeniu de funcţionare temperatură: Memorie: Viteza offload (descarcare date in computer): Durată baterie (tipic): Dimensiuni carcasa pentru disponibilitate -40 . Specificatii Tehnice Wind110 342 km/h (95 m/s) 2.09 .75 m/s) 273.. 160.5% masurata Rezoluţie: Viteza maximă a vântului în rafală la care poate rezista anemometrul: Viteza inferioară de prag a vântului: Viteza vântului maximă măsurabilă: Precizie: 16.09 din in km/h. L).. kph (km/h)...7 km/h (0. 140°F) 16. mph..27 km/h la un ritm de 10 secunde 191 mm (7..Folosind Unităţile de Măsură Tehnice încorporate ale înregistratorului.600 10 ani 2. 60°C (-40 .UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA înregistră viteze ale vântului până la 76 m/s (170 mph).. datele înregistrate pot fi descărcate într-un computer şi afişate în unităţile de măsură alese de către utilizator (de exemplu m/s. iar anemometrul său poate rezista la rafale ale vântului până la 95 m/s (214 mph). 16.

Nu este nevoie de o altă sursă de tensiune. Aceste caracteristici le recomandă într-o gamă largă de aplicaţii unde precizia şi acurateţea sunt necesare. care le conferă rezistenţă sporită chiar şi în mediul marin. Rotorul calibrat cu trei cupe R30 acţionează o bobină într-un câmp magnetic. fiind confecţionate din materiale plastice rezistente la intemperii. modulele electronice fiind permanent dezvoltate în tot acest timp urmărindu-se creşterea rezistenţei si fiabilităţii acestora. Forma şi designul mecanic. în afară de cea necesară citirii contactului reed.Toate anemometrele din seria A100 prezintă aceleaşi caracteristici constructive folosind rotoarele cu trei cupe R30. rămân în mare neschimbate încă de la modelul iniţial Porton™ din 1972. Switch-ul reed se află într-o atmosferă de mercur rezultand o funcţionare fără întrerupere. placa anodică din aluminiu şi oţel inoxidabil.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Garanţie: 1 an ANEMOMETRU A100 Anemometrele din seria A100 au o construcţie robustă. . Diferitele module şi componente interioare asigură semnale de ieşire diferite. dar şi a vântului de viteze medii. când este folosit cu un contor electronic sau înregistrator de date. comune la toate modelele din seria A100. iar variaţia câmpului magnetic acţionează un switch reed (contactul se deschide şi închide la fiecare rotaţie a rotorului). A100R este un anemometru destinat atât măsurării rafalelor de vânt. Folosirea unui rulment de precizie montat pe axul rotorului asigură măsurări corecte la viteze mici şi o buna repetabilitate. ceea ce face din acest sensor un instrument ideal pentru sistemele la distanţă.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA DIFERITE MODELE DE ANEMOMETRE .

WAA251 transmite tensiuni de excitaţie de 12 V si 24 V la senzorul .UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA 2. 75 m/s. Viteza calculată pentru vânt este independentă de altitudine. temperatură şi umiditate.6 m/s). WAA 251 este un anemometru optoelectronic cu cupe încălzite . Principiul de măsurare se bazează pe timpul de tranzit. atunci când este rotit de acţiunea vântului asupra cupelor. iar pentru cel descendent descreşte. Foliile de încălzire încorporate în fiecare cupă şi în butucul roţii cu cupe asigură un consum electric scăzut. ambii timpi de tranzit. trebuie utilizată funcţia de transfer caracteristică. WAA 151 este un anemometru optoelectronic cu răspuns rapid. de inaintare şi de revenire. sunt egali. Metoda descrisă pentru un traseu este repetată pentru determinarea vitezei vântului de-a lungul celor trei trasee care sânt decalate la 120° unul faţă de celălalt. generand un număr de impulsuri la ieşirea unui fototranzistor.24. El este compus dintr-o roată cu trei cupe conice uşoare care asigură o linearitate excelentă pe tot domeniul de măsurare a vitezei vântului de max. adică timpul necesar ultrasunetului pentru a ajunge de la un traductor la altul. de transmitere a energiei electrice pentru încalzire. Circuitul de pornire/oprire a încălzirii este comandat de un rezistor NTC care sesizează temperatura ambiantă. în vederea compensării inerţiei de pornire. Se recomandă utilizarea unui termostat care să pornească încalzirea atunci când temperatura coboară sub +4°C. Atunci când bate vantul de-a lungul traseului de sondare. taie un fascicol de raze infraroşii de 14 ori la o rotaţie. Frecvenţa impulsurilor este direct proporţională cu viteza vântului (de exemplu 246 Hz -. fără contact. care îi asigură performanţe excelente chiar şi în condiţii climatice extreme. Pentru vânt cu viteza zero. timpul de tranzit pentru vântul ascendent creşte. Timpul de tranziţie este măsurat în ambele direcţii. SENZORI DE VÂNT Senzorul de vânt WAS 425 utilizează ultrasunetul pentru determinarea vitezei orizontale şi direcţiei vântului. precum si componentele lui rectangulare. pentru obţinerea celei mai bune precizii. în funcţie de viteza vântului de-a lungul traseului (câii) ultrasunetului. Totuşi. în timpul anotimpului rece. datele obţinute fiind raportate sistemului de colectare (logare). Pe axul roţii cu cupe este montat un disc perforat circular care. În compartimentul axului este prevazut un ele ment de încalzire care menţine lagărele la o tem peratură mai mare decât cea de îngheţ. Microcontrolerul WAS425A utilizează măsurătorile celor doi timpi de tranzit pentru calculul vitezei vântului de-a lungul unui traseu. Microcontrolerul calculează viteza şi direcţia vântului. Sensibilitatea ridicată şi linearitatea sînt asigurate de un sistem unic. Puterea nominală a elementului de încalzire este de 10 W.

precizie: ± 0.... precizie: ± 2 hPA Mod de lucru: Menţinere date..3.48.H.0 m/s... lungime 3..9. Mâneca de vânt se instalează pe aeroporturi la un loc vizibil şi cât mai înalt.90 m.35.1100 hPA.. format dintr-un sac de pânză tronconic.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA WAV151 de determinare a direcţiei vântului. Aceste instrumente sunt montate de obicei pe acoperişurile staţiunilor meteorologice şi pe ale aerodromurilor şi funcţionează pe principiul rotirii unui dispozitiv în jurul unui ax metalic.500C. MÂNECĂ DE VÂNT Mâneca de vânt este un dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi a intensitaţii vântului. diametru întrare 0.95% R. Este indispensabilă în probele de precizia aterizării.30 m.80C Umiditate: 10..60 m. Înregistrare 3. Specificaţii tehnice: Viteză vânt: 0. Această mărime respectă STAS-ul internaţional al aerodroamelor: culoare alb cu .. Instrumentul meteorologic se instalează pe capătul sudic al braţului de susţinere a senzorilor de vânt. precizie: ± 3% Punct de rouă:-25.90C Barometru: 10. precizie: ± 2% Temperatură: 0. diametru ieşire 0. montat pe un cadru metalic care se poate roti în jurul unui ax vertical.. Mâneca de vânt pentru aerodroame.

Dispozitivul de măsurare (1450) orientat spre nord întotdeauna indică direcţia şi intensitatea vântului. vreme de observare în ţările în curs de dezvoltare. material poliester 90g/m2 peliculizat rezistent la deşirare. pentru a Wild . Pivotul.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA roşu. hobby meteorologie. -Uşor de manipulat. şcoli. girueta este compusă dintr-un cadran circular gradat pe care se mişcă indicatorul punctelor cardinale şi o placuţă de metal care capătă o anumită înclinare fată de verticală sub acţiunea vântului. GIRUETA Instrument metrologic utilizat pentru determinarea direcţiei şi măsurarea vitezei şi intensităţii vântului. . aeroporturi şi în alte domenii. funcţionează pe durata vieţii. indicându-i intensitatea. autostrăzi. ranforsată cu chingă pe porţiunea de ataşare la cadru 4.Element de măsură: Vânt vane şi direcţia de bastoane / cilindri vânt de intensitate dupa data de masă. staţii meteo. deoarece acesta este montată în partea de jos a lagărelor de susţinere. -Aceste părţi întotdeauna înregistrează modul in care suflă vântul. uzură redusă. masa de măsurare a intensitaţii vântului sunt montate pe tub de refulare. uşor de înlocuit conurile de vânt. . Girueta reacţionează foarte repede.Aplicarea pe domenii de exemplu: agricultură. -Robuste. -Întreţinere-free.

girueta cu placă grea (care indică valori de până la 40 m/s) şi diferite tipuri de anemometre. Dacă viteza vântului este cuprinsă între 0 si 9 m/s observaţiile se efectucază la girueta cu placă uşoară. La staţiile meteorologice din ţara noastră se utilizează giruetele de tip Vild.. In funcţie de liniile de forţă ale vântului. 9 Viteza vântului 0 . iar la capătul opus cu un dispozitiv format din două plăci confecţionate din tablă (pană de vânt). În acest caz. b) se măsoară viteza mediată a vântului şi caracteristica vitezei (uniformă sau în rafale).. ce se orientează cu sfera de plumb spre direcţia de unde bate vântul. observatorul va urmări timp de două minute. Aprecierea vitezei vântului (m/s) în funcţie de poziţia plăcilor celor două giruete: TABEL 1 O s c i l a ţ i i lp e l ă c i igiruetei Viteza vântului (m /s) la girueta cu placă uşoară cu placă grea . placa va fi deviată de la poziţia verticală in funcţie de viteza si intensitatea vântului. Prin urmare. oscilaţiile plăcii dreptunghiulare în dreptul dinţilor de pe rama arcuită. Efectuarea observaţiilor constă în determinarea direcţiei şi apoi a vitezei vântului în următoarea ordine: a) observatorul va aprecia. cu o greutate de 200 g pentru girueta cu placă uşoară sau 800 g pentru girueta cu placă grea. adică va urmări oscilaţiile sferei de plumb care indică punctele cardinale şi intercardinale. 20 m / s Precizare:1 Beaufort Gama de aplicare:-60 .. 10 kg de oţel. orizontală prevazută la unul din capete cu o sferă de plumb sau fontă. placa metalică de formă dreptunghiulară pendulează în faţa unei rame in formă de arc.. prevazute cu opt dinţi inegali (tabelul 2). zincat etc Girueta cu placă uşoară (care indică valori ale vitezei vântului de până la 20 m/s). +70 0C Dimensiuni / Greutate:H 1600 mm L (de direcţia de bastoane / cilindri) 1030 mm cc..UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Vânt după intensitate.Girueta Vild este alcatuită dintr-un ax metalic vertical fix şi unul mobil. Indicatorul vitezei vântului are în componenţă o placă metalică dreptunghiulară. timp de doua minute. Indicatorul direcţiei vântului (ampenajul giruetei) este o vergea metalică.. Beaufort la 0 . iar pentru cele mai mari de 9 m/s. direcţia mediată a vântului şi caracteristica direcţiei (variabilă sau constant). Partea mobilă a giruetei cuprinde indicatorul direcţiei vântului şi indicatorul vitezei vântului.

pe acelaşi aliniament cu chiciurometrul. dacă placa nu oscilează. în registrul RM .ancorarea cu cabluri. in cadrul expediţiilor ştiinţifice cu caracter microclimatic. Determinarea direcţiei si vitezei vântului se face la cele patru ore de observaţii climatologice. care trebuie sa fie in permanenţă bine intinse. Cele doua giruete Vild (cu placă uşoară si cu placă grea) se instalează în partea nordică a platformei meteorologice. Poziţia perfect verticală a stâlpilor de susţinere este realizată prin. scară care a permis o mai bună informare în marină. în 1805 amiralul Francis Beaufort (17741857) a elaborat o scară destul de precisă pentru aprecierea vitezei vântului. kilometri pe oră sau noduri. pe stâlpi metalici verticali. adică nu se mişcă din dreptul dintelui zero.1M se înscrie cifra 0. se utilizează girueta de mână (de companie). Era însă utilă o estimare a vitezei vântului doar printr-o singură observaţie a efectelor vântului asupra mării. sunt orientative. Viteza vântului poate fi măsurată precis cu un anemometru şi exprimată în metri pe secundă. În acest scop.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA În d reptudl i n t e l u 0 i Î n t r ed i n t ţ i0 i şi 1 În dreptul dintelui 1 Î n t r ed i n ţ i 1 i şi 2 În d reptudl i n t e l u 2 i Între dinţii 2 şi 3 În dreptul dintelui 3 În tred i n ţ i i3 şi 4 În dreptul dintelui 4 Î n t r ed i n ţ i 4 i şi 5 În d reptudl i n t e l u 5 i Î n t r ed i n ţ i 5 i şi 6 În d reptudl i n t e l u 6 i Între dinţii 6 şi 7 În d reptudl i n t e l u 7 i P ested i n t e l e 7 0 1 7 -l 4 5 6 7 8 9 10 12 14 17 20 > 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 24 28 34 40 > 40 La girueta cu placă grea. Pentru determinarea rapidă a direcţiei si vitezei vântului. Ulterior s-au adăugat şi caracterizările pentru a se putea estima forţa . la înălţimea de 1 0 m (î-nalţime masurată intre suprafaţa solului si marginea superioară a placii oscilante). Valorile obţinute astfel.

Se simte adierea pe faţă.28 Drapelele fâlfâie. flamura Pavilionul încep şi să fluture uşor. peştilor. Frunzele se mişcă continuu.19 Crestele cu aspect sticlos. fără 2 Briză uşoară 4-6 6 . Se ridică praful. Girueta începe să se orienteze.Scara are 12 grade Beaufort. Valuri mici (max.10 12 . Frunzele nu se mişcă. iar viteza vântului se măsoară la înălţimea de 10 metri.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA vântului pe sol. În acest sens. Intre gradele scării Beaufort si viteza vântului exprimată in unitaţi de măsură determinate instrumental. Girueta nu se orientează după vânt. Frunzele Unde care seamănă cu 1 Adiere uşoară 1-3 1-5 siajul spumă. noduri sub 1 în Viteza km/h sub 1 în Starea mării Pe pământ FumuL se înalţă Calm Marea e ca oglinda vertical.11 Unde care nu se sparg. Fumul indică direcţia vântului. Grânele încep să se clatine. Valuri foarte mici. 1. Simbolul unităţii pe scara Beaufort est „bf”. Intensitatea vântului se apreciază vizual. Estimarea gradului privind forţa vântului se face pentru media vitezei vântului pe o durată de 10 minute. estimarea vitezei rafalelor de vânt pe scara Beaufort este improprie. 3 Vânt slab 7 .5m).15 20 . . au fost stabilite corespondenţe reale. care încep să se spargă. Unele frunze tremură. foşnesc din când în când. Treptele scării Forţă bf 0 Descriere Viteza. după efectele mecanice pe care le produce vântul asupra obiectelor aflate pe suprafaţa terestră cu ajutorul scării Beaufort. 4 Vânt moderat 11 . concepută de amiralul francez în anul 1805.

10 Furtună puternică 48 . Unele ramuri se rup. Navele de 56 . Suprafaţa mării este albă rădăcină. Se aude şuieratul vântului. 12 m) şi violente. Flamura se 9 41 . vizibil. Valuri cu înălţimea de Valuri foarte înalte (max. Clădirile uşoare sunt aproape de 4 m). 8 Vânt foarte puternic Furtună 34 . împotriva vântului.74 Valuri mari (6-7.102 şi frâmântată. Valuri mari. . afectate. eventual cu împroşcări. Vârful tuturor arborilor se mişcă. Copacii sunt scoşi din sunt afectate.117 tonaj mic şi mediu pot fi ascunse de valuri Vizibilitatea este redusă.33 50 . formând pe ondulează. Sârmele telegrafice şuieră. Autovehiculele îşi pierd direcţia. marea e E greu de înaintat rostogolesc. cu creste care se sparg. luând o poziţie orizontală. Valuri excepţional de 11 Furtună violentă (tempestă) înalte (16 m). Toţi arborii se mişcă.88 10m m.5 Arborii mici se 5 Vânt tare 16 .55 89 .2.40 62 .20 29 . Valuri mari (până 7 Vânt puternic 27 .49 care se sparg şi împroaşcă. Clădirile leagănă.5m).63 103 . Folosirea unei umbrele devine dificilă. Vizibilitatea este redusă.26 39 .47 75 .38 m). care se răstoarnă. cu creste 6 Vânt foarte tare 21 . Valuri mijlocii (1. cu creastă arcuită.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Rămurelele se mişcă cu creste care se alocuri "berbeci".8. Clădirile sunt puternic afectate.61 plină de spumă. Grânele se întinde.

Aerul e 12 Uragan peste 64 peste 118 plin de spumă şi apă. . exprimată în km/h este: G.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Valuri imense. ≈ 2 3 v 9 Rezultatul se rotunjeşte la întregul cel mai apropiat. Această formulă se aplică până la viteze ale vântului de până la 118 km/h. Clădirile sunt distruse pe scară mare. Vizibilitatea este foarte redusă. Formula prin care se poate calcula gradul Beaufort în funcţie de viteza vântului v.B. peste care fiind lipsită de sens.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA .

Agrometeorologie şi protecţia mediului.Tudor. 1979.. pentru agricultură şi. III. Ed. 2006. 2002. G.. 2003. Totodată.. Craiova. – Noţiuni de Fizică. Iacobescu. G. diagramelor consumurilor respective de energie electrică. favorizând producerea precipitaţiilor. Toate aceste calcule sunt utile pentru a determina locul în care să se înceapă o campanie anemometrica. 1970. Stoenescu. O investiţie în domeniul eolian se face doar pe baza măsuratorilor şi nu a estimărilor. Stoica. Craiova. vântul antrenează în drumul sau şi vaporii din atmosferă. 5. el împinge apa de la suprafaţa mărilor şi oceanelor. Distribuţiile diurne şi anuale ale vitezei vântului corespund. CONCLUZII Cunoaşterea direcţiei şi vitezei vântului este de mare însemnatate pentru navigaţia marină şi aeriană. Editura Universitaria. – Agrometeorologie şi protecţia mediului. – Meteorologie generală. Ţugulea. Universitaria. Stoenescu. Bucureşti. Editura Reprografia Universităţii din Craiova. . Craiova. BIBLIOGRAFIE 1. M. Ed. Filipaş T. Odată cu deplasarea aerului. într-o mare măsură. – Meteorologie şi Climatologie.N. creând curenţii maritimi. varietatea climatelor.. pentru folosirea lui ca sursă de energie. în ultimă instanţă.. C. în general. Universitară. E. 4. Sterie Ciulache. Ed. Bucureşti. Măsurările recente atestă un potenţial energetic eolian favorabil pentru o largă exploatare.Lucrări practice de agrometeorologie. Estimările sunt utile pentru a face economie de timp şi de bani. dând naştere la fronturile calde sau reci care influenţează zonalitatea ploilor şi a secetelor şi. 3.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA Aceaste giruete viu colorate indică direcţia vântului.. precum şi pentru a lua decizia la un moment dat dacă să se continue sau nu adunarea de date.. 2. Circulaţia aerului se înfrăţeşte cu aceea a apei din atmosferă. G. dar sunt si un element decorativ pentru grădină sau balcon. Cristea . Tehnică.

7. St. West Publishing Company. Ahrens. G.C. . Hufty. 1988. 1971. Rumeny. – Meteorologie. 9. Măhăra. A.. 2001. – Climatology and the world’s climates.. 8. New York. G..R. Inc. New York.UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”DIN GALAŢI FACULTATEA DE INGINERIE BRĂILA 6. 2001. Martin’s Press. D. De Boeck Universite.. Ed. – Meteorology today. – Introduction a la climatologie.. Universităţii din Oradea.