Tipuri de conflicte interpersonale

Conflicte interpersonale 2.1. Trăsături generale 2.2. Categorii de relaţii şi conflicte interpersonale Conflicte la locul de muncă 2.1. Situaţii cu caracter conflictual 2.2. Relaţii de muncă verticale şi orizontale Ne putem imagina conflictele în cercuri concentrice, care radiază spre exterior dinspre individ: relaţiile cele mai apropiate (de ex. mariajul), familie, prieteni, colegi de muncă, vecini, cunoştinţe, contacte de afaceri. Unele c. sunt foarte apropiate, intime şi personale; altele sunt mai obiective, distante şi impersonale. Deşi teoriile şi principiile generale ale r.c. pot fi aplicate tuturor c., domeniil e particulare ale c. ridică întrebări, probleme şi chestiuni particulare care reclamă o atenţie specială. Cap. I 1. Conflicte interpersonale 1.1. Trăsături generale Importanţa lui pentru individ este direct proporţională cu intensitatea relaţiei; cu cât individul este mai îngrijorat de perspectiva încheierii relaţiei, cu atât conflictul va fi mai puternic. C. interpersonal variază de la cele dintre oamenii cu relaţii de durată casnice şi sexuale (inclusiv căsătoria), la cele dintre prietenii apropiaţi, la cele dintre colegii de muncă şi cunoştinţele. şi la cele dintre oameni care nu se cunoşteau până în momentul conflictului. Adesea, acest gen de c. are ca obiect “regulile” relaţiei, adică modul în care fiecare parte ar trebui să se poarte faţă de cealaltă. Deşi relaţiile sociale au reguli, rareori acele reguli sunt explicite. Chiar şi într-o relaţie ca mariajul, care este definită legal şi social, regulile care se aplică fiecăruia într-un anume mariaj nu sunt clar specificate. Ambii parteneri au idei personale despre mariaj şi despre felul cum trebuie să se poarte fiecare partener, dar aceste presupuneri nu sunt niciodată discutate şi negociate împreună. În ultima vreme au apărut şi excepţii; în special în SUA sunt cupluri care, înainte

în vreme ce ea ar putea să ducă la o stare de libertate individuală sau la o nouă relaţie. rolurile schimbătoare ale părţilor.. implicarea emoţională sau cantitatea de afirmare publică. încheie contracte în care specifică cele mai importante reguli ale relaţiei lor. persoana care începe o discuţie despre relaţia care tocmai se schimbă şi persoana care este abordată în acea discuţie pot avea concepţii diferite despre ceea ce se întîmplă. Schimbarea rolurilorpoate include rolurile care se schimbă ca rezultat al crizelor vitale (de ex. În unele cazuri cealaltă persoană va fi cunoscut regulile. Intensitatea.. exprimată. şi implicarea unei a treia părţi. sau al deciziei personale de a adopta un alt stil sau rol în cadrul relaţiei. Conflictul.. Cu cât o relaţie are valori mai mari la cei trei indicatori. cînd este rezolvat eficient. Investiţia în relaţie include costurile financiare. de ex. boli grave şi mutări la distanţe mari. la alta puternică (o persoană cu care ai o relaţie romantică îndelungată). timpul. Conflicte specifice diferitelor stadii ale relaţiilor. poate să întărească şi să stabilizeze relaţia. Menţinerea se referă la procesul de a face ca relaţia să existe şi la a face faţă presiunilor externe şi interne. care apare ca reacţie la presiunile interne sau externe. Încheierea unei căsătorii duce de cele mai multe ori la dizolvarea vechii relaţii şi la dezvoltarea unei relaţii puternice de ostilitate. fie că nu le acceptase aşa cum fuseseră ele prescrise de persoana cu care avea relaţia. proiecţia şi riscul sunt mai puternice. din relaţiile interpersonale sunt crizele de viaţă. stabilirea regulilor şi asumarea rolurilor. pensionarea. nici chiar aceste contracte nu pot prevedea toate situaţiile. pierderea locului de muncă. Conflictele care ţin de schimbare. pozitivă. chiar şi cînd relaţia se încheie. poate apărea o nouă relaţie. Ele pot avea un conflict pentru că au încălcat fără să ştie nişte reguli nerostite. Oamenii discută rareori despre percepţiile lor privind intensitatea. importanţa şi investiţia. importanţa şi investiţia în relaţie şi despre căile prin care aceste percepţii se schimbă în timp şi după împrejurări. Schimbarea. în special cînd schimbările nu sunt discutate şi acceptate împreună. este cauza cea mai importantă a conflictului. Deşi deseori relaţiile se încheie ca rezultat al conflictului. Conflictul poate surveni cînd una din persoanele implicate într-o relaţie. Schimbarea interdependenţeisurvine cînd un . interdependenţa schimbătoare a părţilor. Cauze mai speciale al c. stressul. întrucât acestea fuseseră acceptate de ambii parteneri. Importanţa: valoarea relaţiei pentru participanţi.. bazată pe conflictul nerezolvat. manifestarea unui nou interes sau asumarea unei noi cariere). sau al schimbării nevoilor sau expectaţiilor (de ex. importanţă şi investiţie. apropiată sau distantă. Crizele vitale includ moartea unor persoane apropiate unuia din parteneri. dar în multe cazuri cealaltă persoană fie că nu le-a cunoscut. Relaţiile interpersonale variază în funcţie de intensitate. Conflictele apar în special în stadiile cheie ale relaţiilor: iniţierea. care poate urca de la una neutră (oameni cu care ai avut de-a face întîmplător la muncă). menţinerea. procesul încheierii în sine (cînd relaţia încetează de a mai exista în forma prezentă) adesea cauzează conflictul. Totuşi. Intensitatea se referă la forţa emoţională a relaţiei. Conflictele pot fi diferite pentru persoana care iniţiază şi pentru cea care răspunde: de ex. cu atât într-un conflict presiunea. simte că cealaltă a încălcat regulile. schimbarea şi încheierea. Iniţierea desemnează stabilirea relaţiei. în sprijinul emoţional sau financiar. probleme financiare.de căsătorie. pozitivă. o femeie care devine susţinătorul financiar al familiei sale ca urmare a şomajului prelungit al soţului).

Relaţiile sexuale se caracterizează prin nesiguranţă şi neclaritatea regulilor. implică probleme foarte sensibile şi tensionate. General vorbind. dar incluzând şi o relaţie sexuală. Acestea se referă prin urmare la cuplurile căsătorite legal dar şi la căsătoriile de facto. ca răspuns la problemele sexuale sau la insatisfacţia unui partener. Relaţii permanente similare căsătoriei pot apărea între persoane de acelaşi sex. vecini. până la o relaţie sexuală sau prietenie profundă cu cineva din afara relaţiei. altele în primul rând altceva (de ex. caută sau dobîndeşte mai multă independenţă (de ex. îşi împart în comun proprietatea şi sunt identificaţi public şi se identifică drept un cuplu. cei care anterior au avut o etichetă pozitivă: exsoţ.. Mai adăugăm: duşmani. deoarece ambele părţi văd prietenia ca fiind mai importantă decât chestiunile asupra cărora au apărut conflictele. în schimbări. în vreme ce celălalt nu face nici o presupunere de acest gen. fost-prieten. conflictele dure apar când una din părţi. iubiţi. iar în . romantice). Este caracterizată prin mici conflicte curente care sunt de obicei rezolvate. colegi etc. în stabilirea regulilor.2. inclusiv cele legate de practicile sexuale sigure şi utilizarea prezervativelor. în privinţa regulilor monogamiei sau fidelităţii sexuale. Prietenia. are relaţii sexuale cu o a treia persoană. 1. în ţări în care legislaţia permite sau nu. Intensitatea emoţiei poate accentua atât aspectele pozitive. Categorii de relaţii şi conflicte interpersonale Criteriul categorizării este natura relaţiei. Mulţi oameni concep că relaţiile romantice este normal să fie însoţite de monogamia sexuală. soţi. rivali. stimă de sine şi siguranţă. dar nu legalizate. cât şi pe cele negative ale relaţiei. Aşteptările diferite faţă de relaţii în general şi faţă de cea prezentă în special. C. fraţi.: prieteni. importanţei şi investiţiei. probleme care au un mare efect asupra imaginii de sine şi a stimei de sine. unele sunt văzute numai sau în primul rând ca fiind de natură sexuală. în special pentru că regulile sunt rareori discutate. locuiesc împreună. Se consideră că aici c. Fiecare individ ajunge să depindă foarte mult de răspunsul şi sprijinul din partea celuilalt pentru nevoile de identitate. un copil care creşte). Relaţiile maritale. inclusiv cu o mare valoare a intensităţii. în special în căsătorie. Sunt relaţiile cu o profundă implicare emoţională. o relaţie sexuală. parteneri. Motivul: comoditatea şi preţul scăzut. Co-rezidenţa. Există diferenţe de natură între relaţii: unele sunt lungi.. care nu gândeşte astfel. Fără a fi dublată de vreo relaţie personală. altele scurte. Implicarea unei terţe părţi poate varia de la naşterea unui copil într -un cuplu. Se admite de cei mai mulţi că în relaţiile sexuale conflictele nu sunt de natură esenţialmente sexuală. poate fi vorba şi de un partener care devine mai dependent. De asemenea. mai ales în cazul bărbaţilor. deoarece cei implicaţi pot avea multe opinii deosebite faţă de gospodărire şi diferite valori şi expectanţe. Relaţiile romantice. Co abitaţia este cauza multor conflicte. în relaţiile sexuale apare de obicei în iniţierea întâlnirilor sexuale. Ex. Relaţiile sexuale.partener care a fost dependent de celălalt (financiar sau emoţional). Este posibil ca unul din parteneri să considere că o relaţie sexuală implică de la sine şi aspectul romantic. relaţiile maritale se referă la relaţiile dintre doi oameni care au de obicei: o relaţie emoţională sau romantică. în condiţiile în care le lipseşte voinţa de a rezolva problemele. pot duce la conflict. În ultimii ani preocupările în legătură cu SIDA au dus la conflicte şi dificultăţi crescânde. sau la critici din partea celor din afară. şi prin urmare acest aspect nu este niciodată discutat.

schimbări asupra modelelor privind comportamentul femeilor în căsnicie. contracepţiei şi relaţiilor sexuale extramaritale. lipsa banilor şi absenţa intereselor şi activităţii. cât şi conflicte morale şi religioase. şomajul. În rezolvarea conflictelor maritale mai intervin şi alte aspecte: proprietatea. mediatorul sau consilierul) în ceea ce este în primul rând o relaţie intimă poate fi dificilă. rudele. dorinţei de experimentare. Acesta include schimbări referitoare la ceea ce este căsătoria şi la facilitatea cu care poate fi desfăcută. În plus. Conflictele familiale Chiar în sânul unei societăţi există diferite modele de familii. Factorii implicaţi: alcoolul. probleme financiare şi diferenţe privind rolurile de părinte. a) Expectanţele faţă de căsătorie se schimbă atât la nivel individual. b) Disfuncţiile sexuale pot duce la conflicte relaţionale. De aceea este dificil să definim “familia normală”. vremea rea. valorile şi comportamentul din alt context. dar nu şi cu un străin. Intensitatea. De obicei oamenii preţuiesc cel mai mult viaţa de familie. dar au un caracter secundar. Cauze uzuale ale c. cât şi social. Dar majoritatea oamenilor cresc cu modelele despre familie derivând din propriile lor familii (de ex. Rolul relaţiei în construirea identităţii personale şi a stimei de sine şi efectul asupra identităţii şi stimei de sine ar putea fi altă sursă de conflict. Intruziunea unui străin (de ex. ne este greu de definit comportamentul “normal” din familie. Cele mai frecvente conflicte sexuale apar datorită frecvenţei. diferenţele sexuale şi insatisfacţia. în funcţie de clase şi pături sociale şi geografic (de exemplu percepţiile rurale faţă de cele urbane). vacanţele şcolare). Fiecare membru poate avea o percepţie diferită asupra rolului pe care ar trebui să-l aibă şi asupra modului în care ar trebui să funcţioneze relaţia. Violenţa casnică a unui soţ. eu am învăţat cum trebuie să fie un tată şi un soţ de la familia mea). ceea ce înseamnă că aceasta este şi sursa celor mai mari conflicte. copiii. Conflictele maritale. mai ales când fiecare partener are o percepţie diferită. tehnicii. Oamenii pot avea expectaţii diferite asupra modului în care operează o familie. Normele din familie pot varia transcultural. perioadele şederii acasă (sărbătorile. Există confidenţe. şomajul. d) Mai pot apărea conflicte legate de educaţia copiilor. atât fizică cât şi psihică şi violenţa faţă de copii. valorile şi comportamentul într -o familie dintr-un anumit context pot diferi foarte mult de rolurile. din familiile prietenilor şi din .aceste cupluri apar conflicte cauzate de aceleaşi pricini ca şi în cazul cuplurilor de sex opus. c) Conflictele financiare includ administrarea banilor şi percepţiile privind cheltuielile necesare şi cele extravagante. în special de disciplină şi exercitarea autorităţii. Intensitatea emoţiei este şi ea un factor care agravează conflictele. Rolurile. relaţiile de acelaşi sex se confruntă cu lipsa suportului social şi a structurii legale (în majorit atea ţărilor). privind modul în care ar trebui să funcţioneze o familie. importanţa şi investiţia unei relaţii constituie un factor cheie. în familie: schimbarea modelelor şi aşteptărilor privind mariajul.. În consecinţă. secrete şi chestiuni ascunse pe care partenerii ar putea să le discute între ei.

este foarte greu pentru unul din ei să se retragă separat pentru un timp. ceea ce duce la conflict. personale. Pentru mediatorul sau consilierul care caută să ajute la rezolvarea conflictului de familie apar probleme suplimentare. este o parte a experienţei de creştere – testarea limitelor. a fi rebel. Mediatorul poate fi văzut de diferiţii membri ai familiei. a autorităţii. În unele cazuri copilul doar testează valorile parentale. care implică copiii pot include conflictele de valori ale generaţilor: pe teme de morală (inclusiv comportamentul sexual). în momente diferite. Conflictul de rol este obişnuit în familii. a împinge adulţii la extreme şi a învăţa ce se întâmplă când sunt încălcate regulile. copiii ajunşi adulţi). care poate fi în realitate cea mai importantă dimensiune a actualului conflict. ca un intrus. Numărul crescând de persoane din familie are de jucat un rol fără nici o bază în trecutul acelor persoane. purtatul unor veşminte considerate ciudate de ceilalţi membri). Membrii unei familii pot dezvolta diferite valori (de ex. judecător. Încurajarea lor să participe la rezolvarea colaborativă a problemelor. în situaţii de conflict extrem. Uneori.şi îşi dezvoltă valori noi. înfăţişare (îmbrăcăminte. cum ar fi relaţiile dintre un copil şi copilul fostei soţii din a doua căsătorie a tatălui. Aceasta se întâmplă în special în adolescenţă. ori unul din părinţi se pensionează).mas-media. gradul de autoritate pe care un fiu mai mare dintr-o căsătorie anterioară îl are asupra unui copil din actuala căsătorie). mai indicată decât medierea pentru rezolvarea conflictelor de familie ar putea fi terapia familială. salvator. mai ales pe fondul schimbărilor (pe măsură ce copilul ajunge adolescent şi adult. Copiii răspund în general foarte pozitiv la metodele nonautoritare de rezolvare a conflictului. nu vor fi întâlnite. care au darul de a pune în lumină faptul că rolurile sunt neclare. asupra problemelor sexuale). efectul modelului de “familie fericită” oferit de multe emisiuni TV poate crea expectaţii care. să se refere permanent la trecut şi să vorbească despre felul cum se purtau oamenii. Sunt supuşi presiunilor datorate faptului că trebuie să coopereze în traiul laolaltă şi datorită gradelor diferite de dependenţă a anumitor membri de alţii (inclusiv financiară). sau filosofii diferite ( cum ar fi convertirea la o nouă religie sau mişcare politică). Este obişnuit ca în conflicte participanţii. Schimbările şi conflictele apar în interiorul familiei. Rezolvarea conflictelor de familie poate fi dificilă pentru că membrii ei petrec mult timp împreună. sau petrec mai mult sau mai puţin timp cu familia. în realitate. în altele el le respinge – conştient sau sub presiunea colegilor . la identificarea opţiunilor şi la . în special părinţii. dar mai ales acolo unde apar situaţii de tensiune.. mediatorul nu are acces la trecutul familiei. mai puţin clar definite (de ex.. coafură şi spălat) muncă (cum ar fi contribuţiile la treburile gospodăreşti) şi comportament. confident sau analist. C. Conflictele care implică copiii C. în special aceea de a fi un “străin” în cadrul familiei. Rolul mas-mediei e foarte important.. Centrul autorităţii şi puterii se poate schimba. Conflictele de rol se înteţesc când rolurile sunt mai puţin familiare. substitut al părintelui. deseori membrii o părăsesc (de exemplu. diferite stiluri de viaţă (de ex. Ca “outsider”.

ceea ce afectează productivitatea. Daca decideţi sa faceţi efortul de a construi bune relaţii umane cu un coleg mai matur şi cu experienta. unele situatii periculoase:    cînd un/o şef ă se intălneşte cu un/o subordonată: se ridică imediat strigate că acesta face favoritisme. acestea nu sunt periculoase. nu este un fapt neobisnuit astazi de a vedea şefi mai tineri decat subordonatii. Oricine vrea sa fie remarcat. Conflicte la locul de muncă 2. Hartiurea sexuala poate însemna şi doar: atingeri (pipait) nesolicitate. vrand-nevrand. dar lasa şi un gust amar colegilor care. Inainte de a accepta sau a initia o relaţie sexuala cu cineva de la locul de munca. cat şi ca oameni. Si totusi. ei dovedesc abilitaţi de relaţionare umana. Le place sa simta că sunt inca importanţi atât ca salariati. Le place sa se bucure de incredere. dar nu întotdeauna. va trebui sa aveţi î n vedere şi incheierea ulterioara a acesteia. au fost implicaţi sau doar martori.1. Acest lucru este valabil în special la salariatii mai batrîni. Unii simt că trebuie sa atinga o anumita vîrsta pentru ca sa li se dea o sansa de a-si demonstra capacitatea. limbaj sugestiv şi povestirea unor intamplari cu conotatie sexuala. scade productivitatea şi uneori e necesar sa se intervina pe linie administrativa. In marea lor majoritate. au o mare incredere în ei insisi. 2. dacă el/ea lucrează în alt departament şi dacă esţi destul de inteligent ca să nu amesteci cele doua sfere: viata personală şi serviciul. . Cei care se descurca bine dovedesc: ca pot accepta şi pot gestiona responsabilitatile. ca pot lua decizii mature. Situaţii cu potenţial conflictual la locul de muncă Relaţiile sexuale Relatiile de muncă dintre angajaţi contin deseori implicatii sexuale. Conducerea va fi probabil foarte întelegătoare dacă nu este vorba de şeful tău. totusi. Lor le place sa li se faca complimente (chiar cînd acestea se invecineaza cu flatarea). indiferent de varsta. mai presus de toate. Diferenţele de vîrstă Mulţi angajaţi cu vîrste intre 18-30 de ani isi considera vîrsta drept un handicap. cand doua persoane din acelasi departament se intalnesc şi nu separa viata lor particulara de problemele de serviciu: ei afecteaza relaţiile cu ceilalţi şi astfel determina scaderea productivitatii. cand una sau ambele parţi sunt casatorite: apare barfa. care poate rani ambele parti. cât şi părinţii sau profesorii au nevoi care ar putea fi satisfăcute duce adeseori la rezultate pline de imaginaţie şi la rezolvarea efectivă a conflictelor. Exista. Au nevoie sa se simta apreciaţi şi rspectati.recunoaşterea faptului că atât ei. In unele cazuri situatia este agravata de faptul că angajatul pare mai tînar decat este în realitate. va trebui sa aveţi grija de urmatoarele doua aspecte: 1.

nu. fa-o sa creada că este meritul ei. Incercaţi sa-l faceţi (sa o faceti) sa simta că mai are multe de oferit. Las-o sa se bucure de succesul tau. există şi relaţia.. O relaţie poate fi simţită doar î n sens psihologic. Astfel. fără ca între ele să se stabileasca relaţii personale. relaţia este departe de a fi . la serviciu. lucreaza în aceeasi întreprindere. Simplul fapt că tu ai putea decide să ignori o persoana. De asemenea. sociale legate de munca. cealalta cu subalternii. Poate că aspectul cel mai important în construirea unei bune relaţii cu salariatii mai în vîrsta este sa inveţi cum sa le dobîndesţi respectul. dacă Ion ezita să dea o sugestie şef ului. Nu uitati: nu veţi putea avea o buna relaţie verticala mai tarziu – poate îi veţi deveni şef – dacă nu construiţi o buna relaţie orizontala cu el acum. Două persoane au avut contact. de fapt. Şeful trebuie să se simta liber să discute deschis şi sincer anumite probleme cu Ion. sunteţi salariatul cu mai multa experienta.2. relaţiile între dintre cei doi nu sunt cum ar trebui. Între subalterni şi şef trebuie că informatia sa circule liber. Mai important decât orice. În viata sociala ai posibilitatea să faci tu alegerea. Dacă şef ul e zita să discute cu Ion despre anumite neajunsuri în activitatea acestuia. să o pui în evidenţă. este sa inveţi de la persoană mai în vîrsta. Daca se iveste ocazia de a fi promovat inaintea acelei persoane. pentru a stabili o buna comunicare. Cautati-i sfatul. Mihaela şi George. Relaţiile de muncă sunt de obicei diferite de relaţiile sociale. 2. Includeti-o intotdeauna în activitatile dv. atunci veţi avea două relaţii verticale – una cu şeful Dv. Faptele conteaza mai mult decat vorbele. munca şi increderea pe care le-o inspiri zi de zi. nu a celei de ieri. în nici un caz nu o elimină. De obicei acesta se obtine prin capacitati. b) Ajutati-i sa invete impartasindu-le din experienta Dv. între tine şi fiecare coleg sau şef imediat cu care ai contacte frecvente va trebui să existe o relaţie: nu e nevoie ca tu să lucrezi lîngă acea persoana. nu e nevoie să-i vorbesti. îţi place sau nu. Atâta vreme cât există acesti factori. pana iţi da ea semnalul /permisiunea de a fi mai relaxat şi personal. dar să o negativezi. nu e nevoie să ai măcar dorinţa de a o cunoaşte. Dacă sunteţi şef de echipa /birou /colectiv. că el este o parte a lumii actuale. Două persoane nu se pot intîlni cu regularitate la locul lor de muncă sau dacă lucreaza în acelasi domeniu. Faceţi un mare efort sa tineţi canalul de comunicare deschis în orice moment. aceasta este relaţia dintre dv. Orice actiune care-l face sa se simta depasit de evenimente sau demodat este o greseala. faceti-i sa creada în dv. atunci procedaţi în felul urmator: a) Aveţi rabdare fata de problemele de adaptare cu care se confrunta noii angajati. se poate intîmpla contrariul. Las-o sa aiba satisfactia de a te numi protejatul ei. şi şef ul direct. Este intelept sa pastrezi relaţia cu persoana mai în vîrsta pe o baza oficiala. Incercarea uneia din parţi de a se retrage nu face decât să incarce şi mai mult emotional acea relaţie. Omului mai matur îi place sa ofere imaginea omului tînăr. se văd din cînd în cînd. toţi trei subalternii lui. Nu va izolaţi de această persoana. nu distruge relaţia. primul lucru pe care trebuie sa -l stii despre relaţiile de muncă este că.. c) Daca este necesar. Relaţii de muncă verticale şi orizontale Relaţia este un sentiment care există între doi oameni care se asociaza. Daca dv. Mai întîi vom discuta relaţia de muncă verticală.2.

Probabil are o personalitae puternica. Nu toţi subordonatii răspund acestui climat. oamenii au nevoie să vorbeasca unul cu altul. Daca aveţi astfel de atitudini negative.este relaţia cu şeful direct. Cea mai importanta relaţie de munca a dvs. sunteţi cel care trebuie sa va acomodaţi după el. subalternul are responsabilitatea secundara de a mentine relaţia puternică şi sanatoasă. dar ulterior aţi inteles cât de mult v-a folosit exigenta lor. vă poate pregăti pentru responsabilitaţi mai mari sau poate să vă blocheze dorinta de a învăţa. plasîndu -se undeva intre cel autocratic şi permisiv. îi este greu (sau usor) să se descurce. dv. este responsabilitatea şefului de a initia o discutie pentru înlăturarea breşei. 3. Unii angajaţi săvîrşesc serioasa eroare de a crede că numai şef ul este dator să-i faca fericiţi şi productivi. Responsabilitatile de şef probabil că apasa greu pe umerii lui. E greu de clasificat şefii. . Ce fel de persoană este şeful dv. întrucât această relaţie nu poate fi ignorată. Şefii cu această performanţă sunt rari. Va amintiţi diferentele dintre profesorii din scoala? Poate atunci nu-i agreaţi pe cei care va cereau mult. Dacă relaţia necesită o corectură. în loc de ostilitate.ideala. Unii agreează un climat mai autocratic. Fiecare şef creează propriul sau climat sau atmosfera în care trebuie sa lucrati. cu rude. Cei mai mulţi şefi nu pot instaura climatul democratic. 2. sa va adaptaţi acestuia. să schimbe idei. Iata cele trei tipuri de climat la care va trebui sa va adaptati. Dacă vor să mentina o relaţie buna. Procedînd astfel. este sensibil la nevoile dv. De ce?    Este climatul cel mai greu de creat si. Si propriul sau stil. se simte depasit de situatie şi face multe greseli (sau este foarte experimentat şi are vocatie de şef ).. ocolită va trebui să-l suportaţi pe şef. ci unul co-interesat şi exigent. Acelasi lucru se intampla şi cu şefii. cât de ideal ar fi el. are (sau nu are) o pregatire speciala care sa-l ajute sa-si joace bine rolul de şef . Responsabilitatea primordiala pentru crearea şi mentinerea unei relaţii verticale puternice îi revine şefului. să se plînga şi să dea sugestii. profesori sau alte persoane cu autoritate. o relaţie sanatoasa. Unii oameni care au avut probleme cu alţi superiori.. Iata 10 sfaturi în acest sens: 1. încetini până la un nivel descurajator. Cu un şef indiferent va faceţi deprinderi de lucru slabe calitativ şi în cele din urma ajungeţi nemultumit de dv. Unii şefi nu reusesc să creeze un climat democratic. acum. e aproape sigur că şeful va dobîndi respectul dv. Trei lucruri sunt sigure despre şeful Dv. odata instaurat. mergeţi la muncă de plăcere sau ca la o corvoadă. Evitaţi sa transferaţi asupra şefului atitudinile negative pe care eventual le-aţi dezvoltat anterior vis-à-vis de alte persoane care au avut autoritate asupra dv. Fiecare are propria sa personalitate. lasati-le în urma şi dati-i şefului actual posibilitatea de a construi cu dv. Daca sunteţi ambitios.? Să zicem că: este aceeasi persoană care era pe vremea cînd ocupa functia pe care o ocupaţi dv. Indiferent de stilul de conducere adoptat de şeful Dv.: 1. fapt ce i-a dat curajul sa-si asume responsabilitatea actuala. nu vreţi un şef indiferent. De ce?          vă poate accelera realizarea profesionala ori. cel mai greu de mentinut. dimpotriva. Are autoritate asupra dv. oricum ar fi el. (sau nu este). Deşi şeful are responsabilitatea de bază. Indiferent de felul de a fi al şefului. înşivă. va trebui ca dv. fac greseala de a-si transfera sentimentele de ostilitate asupra noului/actualului şef.

Asteptaţi alta zi. de vina. (si nu şeful direct) aveţi responsabilitatea esentiala pentru crearea şi mentinerea relaţiilor orizonale sanatoase. poate capata proportii şi duce la o confruntare cu şeful. El va este totusi şef . Ion are o relaţie orizontala cu Mihaela şi George. demisionati. Daca şeful pare a se purta rau cu dv. dati -i ragaz sa depaseasca aceasta perioada. cat şi pentru sugestii pozitive. Daca faceţi o boroboata şi afectaţi relaţia cu şeful dv. un mentor. Şeful dv. Uneori. Dv. chiar dacă distanta dintre dv. 3. Dacă Ion. pîna nu i-o spuneti. Cînd este posibil. 10.. ar putea sa nu fie perfect. de ce sa nu limpeziţi atmosfera printr-o discutie deschisa? Este bine sa plecaţi zilnic de la serviciu cu un sentiment de satisfactie f ata de munca şi de şef . Pot fi situatii cînd nu intelegeţi comportamentul şefului. Nu veţi fi niciodata fericit lucrînd pentru o persoana de care va temeti. 5. Tineţi cont de faptul că şeful dv. asteptaţi până în alta zi şi incercaţi din nou. dar au acceptat promovarea fie că au fost constrînsi de o conducere care crede că ei sunt mai utili ca şefi. relaţia cu şeful este o relaţie de munca. zi de zi. Va va face sa -i intelegeţi mai bine pozitia şi poate va va ajuta sa-l suportaţi mai usor. şi actioneaza ca un consilier care va da sfaturi. Niciodata sa nu treceţi peste şeful dv. Poate fi o greseala sa-ţi faci din şeful tau un prieten foarte apropiat. Intr-un departament asa de mic cum este acesta. fie că au nevoie de mai mulţi bani pentru a-si intretine familia. E usor de inteles că intr -o sectie mai mare vor fi mai multe.. inclusiv şeful dv. cereţi şefului de personal sa va transfere sau. este doar un om. Ca subordonat. el v-ar putea face sa va temeţi de el. Intotdeauna discutaţi mai intîi cu el şi numai dacă nu sunteţi satisfacut. şi colegii de munca din acelasi departament – oamenii lînga care lucrezi ora de ora. facînd din ea o mare problema. În caz că aţi facut o greseala. iar a face ca relaţia sa fie pr ea personala. cei care se straduiesc mai din greu sa-si castige respectul subordonatilor. se micsoreaza până la o linie subtire. sunt create toate sansele ca lucrurile sa revina la normal. Fiţi pregatit sufleteste şi pentru zile proaste. Nu uitaţi că el nu va sţi că aveţi a va plînge de ceva. care va afecta relaţiile dintre dv. Ion are de mentinut o relaţie verticala şi două relaţii orizontale. de favoritisme. inseamna adesea a se sfîrsi rau. iar şeful la fel. Din cînd în cînd s-ar putea că el să se ocupe . este intelept sa 8. Nu alimentaţi o mica neitelegere. un timp. Daca se intampla astfel. iar şeful va respecta foarte rar un subordonat care se teme de el. O mica neplacere. 6. trebuie sa aveţi în vedere şi aceasta posibilitate. Fiecare din noi. Acest lucru este valabil atât pentru sesizari. Nu uitaţi că nu tuturor şefilor le place rol ul pe care-l au. cînd este hranita. Poate că el insusi este în ascensiune şi mai tarziu va va netezi şi drumul dv. dacă i-aţi vorbit intr-un moment nepotrivit şi aţi esuat. adresati -va mai sus. 5. Un surprinzator numar de şefi mai mici ar prefera sa fie lucratori. 7. şi el. sa va intimideze.. Alegeţi momentul cel mai indicat pentru a va aborda şeful.. de alte forme de conduita incorecta. dacă va pretuieste. incercaţi sa discutaţi cu şeful şi sa-l eliminaţi inainte ca acesta sa capete amploare. Dar cel mai important lucru este sa nu vi se para că fiind indreptat impotriva dv. El sau ea s-ar putea face vinovat/a de hartuire sexuala.. Este cel mai usor şi rapid mod de a distruge relaţia cu el. are zile proaste. personal.. şefului revenindu-i rolul secundar. faceţi din şeful dv. orice nu va place din atitudinea sau actiunile şefului. acceptaţi partea dv. Totusi. 4. El poate fi prea ocupat sau sub stress intr-o zi. Mihaela şi George sunt colegi de birou. Daca aţi avut probleme cu şeful intr -o zi şi sunteţi convins sincer că o parte de vina va revine. Încercaţi sa nu-i permiteţi şefului dv. Prin aceasta. Pastrati-o asa. 9. nu reusesc acest lucru din cauza trasaturilor de personalitate pe care nu şi le pot schimba. adresîndu-va direct şefilor acestuia. dar dacă puteţi sa va vedeţi de treaba dv. Daca aveţi un motiv intrepta tit de insatisfactie.2. Dati-i şefului o alta sansa. Va veţi simţi mai bine. Mentorul este o persoana dintr-o functie cheie care manifesta un interes personal pentru cariera dv. curataţi rapid aerul. Relaţiile de muncă orizontale sunt cele care exista între dv. Incercaţi sa intelegeţi că este greu sa fii un bun şef . dacă este necesar.

şi relaţii slabe cu tovarasii dv. Echilibrul este foarte important. Silviu s-a hotarat sa se concentreze pe relaţiile orizontale şi sa nu se mai intereseze de relaţia cu şeful. Şeful nu-si poate permite să aiba o relaţie extrem de puternica cu dv. Notaţi comentariile dv. nu-l îindreptăţeşte pe Silviu să renunţe. Cum ar putea el sa stabileasca o relaţie verticala solida şi valoroasa cu un om de aceasta factura şi intr-un mediu structurat asa cum s-a vazut? N-ar fi mai intelept sa se axeze exclusiv pe relaţiile orizontale lasînd pe seama intamplarii stabilirea unei relaţii mai bune cu şef ul sau? Dupa ce s-a gandit destul de serios la aceasta chestiune o bucata de vreme. prin mijloace ca: munca tenace.A fost aceasta o decizie inteleapta din partea lui Silviu? 1. unde urma sa stabileasca sapte relaţii orizontale şi una verticala. inclusiv şef ul direct. de vedere. se deterioreaza celelalte relaţii orizontale si. de munca. Silviu a sesizat că exista o bariera psihologica intre şef şi restul departamentului. Tuturor relaţiilor orizontale dintr -un departament trebuie să li se acorde o importanta egala. Problemă (“Decizia”). Nici o altă activitate de relaţionare umană nu trebuie să aiba prioritate faţă de acestea. în departamentul de trafic. şi apoi confruntaţile cu soluţia oferită de noi: Soluţia noastră: E o strategie buna ca Silviu sa se concentreze pe stabilirea de bune relaţii orizontale – dar nu până la a ignora orice prilej de a construi o relaţie cu ursuzul său şef. În construirea şi menţinerea relaţiilor de muncă este foarte importantă respectarea următoarelor două principii / tehnici: 1. cu doua. Silviu era cel mai tînăr din acest nou colectiv. Dupa o saptamana în acest nou sector. chiar dacă este mai agreabila şi interesanta. neglijînd relaţiile orizontale bune cu colegii. sugestii de imbunatatire şi altele. Răspundeţi la întrebările: 1. Chiar dacă şeful său poate aparea ca fiind neabordabil. că se tinea deoparte de muncitorii din colectiv şi că adeseori avea atitudini critice.Aţi fi procedat altfel? Justificaţi punctul dv. o relaţie verticala extrem de puternica vă poate slabi relaţiile orizontale. 1. neglijîndu -le pe cele cu restul colegilor din departamentul Dv. Nu trebuie ca una să fie întărită pe seama celorlalte.putin de restaurarea unei relaţii deteriorate între doi angajati. Cînd faceţi greseala de a va concentra pe una sau doua relaţii orizontale. el a descoperit că şef ul sau era greu de abordat şi nu puteai sa vorbesti cu el cu una. Toţi ceilalţi salariati. personal. Evitaţi să construiţi una sau două relaţii orizontale foarte solide. slabeste relaţia verticala. O data pe saptamana avea loc o scurta sedinta cu tot colectivul şi cu şeful. Orice greseala de acest gen va produce imediat dizarmonie. de vedere. Silviu a fost transferat (impotriva vointei sale). El ar produce disensiuni şi obiectii că face favoritisme. dacă vrea o productivitate ina lta din partea tuturor. Nu uitaţi: instrumentul cel mai adecvat pentru repararea unei relaţii este comunicarea. Evitaţi să va axaţi pe construirea unei bune relaţii cu şeful direct. Construirea unei relaţii verticale solide cu şef ul dv. Silviu trebuie să continue să astepte şi să caute ocazii de a stabili o relaţie personala mai puternica cu şeful sau. Numai motivul că ceilalţi nu au reusit să stabileasca o relaţie sănătoasă cu şeful. de asemenea. De fapt. Din punctul dv. prietenia. erau mult mai în varsta decat el. . dar majoritatea angajatilor stateau tacuţi şi oarecum ostili. Datorită unor reorganizari ale personalului. 1. Dar de obicei el lasa aceasta pe seama subordonatilor insisi. direct şi a relaţiilor orizontale de muncă cu tovarasii de muncă este absolut esentiala pentru succesul dv. 2.