bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

LOUIS JAMES [i-a petrecut dou\zeci de ani, mai mult sau mai pu]in rodnici, contemplându-l pe Homo austriacus. În ciuda contactului zilnic cu specia, consider\ c\ este mai u[or s\ îl descrii pe Yeti (despre care nu exist\ nici o informa]ie sigur\), decât pe austriac (despre care exist\ prea multe, toate contradictorii). În ciuda acestei dificult\]i, el a petrecut numeroase ore de cercetare am\nun]it\ pe teren, în cafenele, crame etc., rafinându-[i observa]iile în vederea studiului de fa]\, fericit s\ constate c\ mul]i dintre prietenii [i cunoscu]ii din Austria se arat\ dispu[i s\ îi dea o mân\ de ajutor. Dup\ ce s-a stabilit la Viena, a elaborat permanent rapoarte cu privire la enigma Europei Centrale, n\d\jduind în special c\, mai devreme sau mai târziu, va descoperi o nou\ cheie pentru dezlegarea ei (cea veche a fost aruncat\ în Dun\re, cu ceva timp în urm\).

Traducere din limba englez\ CORNELIA BUCUR

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României JAMES, LOUIS Ghidul xenofobului - Austriecii / Louis James; trad.: Cornelia Bucur. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92092-2-6 I. Bucur, Cornelia (trad.) 908(436)

Louis James THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AUSTRIANS © Copyright Oval Projects, 1994, 2000 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Nicoleta GHEMENT Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.
„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-2-6

Austria are 8 milioane de locuitori, în compara]ie cu 10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane maghiari, 2 milioane sloveni, 59 de milioane italieni, 7,5 milioane elve]ieni, 82 de milioane germani [i 306 milioane americani.

Na]ion ali s m [ i i dent i t a t e
AVERTISMENT În Austria a curs mult\ cerneal\ referitor la dureroasa tem\ a indentit\]ii na]ionale. Chiar exist\? Ar trebui s\ existe? Se amplific\ sau se restrânge? ~i apar]ine doar trecutului sau va ie[i la suprafa]\ cândva, în viitor? Ipohondrii se plâng de bolile lor; pe austrieci îi preocup\ identitatea. Identitatea austriac\ st\ suspendat\ undeva, între istoria imperiului [i loialit\]ile parohiale. „În alte ]\ri, scrie un istoric englez, dinastiile constituie episoade din istoria popoarelor; în Imperiul Habsburgic, popoarele reprezint\ complica]ii în istoria dinastiei.“ Republica Austriac\ nu s-a n\scut decât în 1918, dup\ ce popoarele care formau Imperiul Austro-Ungar [i-au câ[tigat
Ghidul xenofobu

lui. Austriecii

7

independen]a; dup\ cum se exprima destul de brutal Clemenceau: L’Autriche, c’est ce qui reste, adic\ Austria este ceea ce mai r\mâne.

CUM ÎI V|D AL}II PE EI Un istoric german remarca odat\, pu]in cam nepoliticos, c\ bavarezii sunt veriga lips\ dintre austrieci [i fiin]ele umane. Uitase, se vede, c\ vechii austrieci au venit din Bavaria, mai pu]in câ]iva alemani. P\rerea germanilor despre austrieci nu s-a îmbun\t\]it odat\ cu trecerea timpului. Hoarde întregi de nem]i merg în frumoasa Austrie pentru schi, alpinism [i sex; chiar [i uria[ul Helmut Kohl, fostul cancelar german, î[i petrecea vacan]a de var\ pe malul lacurilor austriece, încercând f\r\ succes s\ mai piard\ din greutate. Din nefericire, asta nu a f\cut decât s\ înt\reasc\ imaginea Austriei ca loc unde te duci când nu e[ti în totalitate serios [i a austriecilor ca popor nu tocmai serios. Germanii consider\ c\ austriecii, în special vienezii, au o înclina]ie c\tre Schlamperei (dezordine sau confuzie), ceea ce localnicilor nu li
8
LOUIS JAMES

se pare un defect. (Aceast\ caracteristic\ a fost descris\ de un englez ceva mai tolerant ca „un fel de lene, un spirit lejer care degenereaz\ rapid în neglijen]\. Ea este întâlnit\ la toate nivelurile ierarhiei sociale, f\cându-i pe cei din vârf s\ piard\ b\t\lii, iar pe cei de la baz\ s\ neglijeze sarcini banale.“) Opinia germanilor despre incompeten]a austriecilor `[i are, f\r\ îndoial\, r\d\cinile `n istorie, c\ci armatele habsburgice au pierdut b\t\liile duse cu prusacii cu o regularitate monoton\. De departe, cea mai cumplit\ s-a înregistrat la Königgrätz (Sadowa, 1866), unde solda]ii austrieci au dat o mân\ de ajutor artileriei inamice, purtând frumoase uniforme albe, generalii lor nereu[ind s\ în]eleag\ de ce du[manul a refuzat cu înc\p\]ânare s\ pun\ în practic\ planurile de b\t\lie pe care ei le elaboraser\ cu r\bdare în urma elegantelor manevre de acas\. Dup\ cum se plângea un comandant, dup\ înfrângere: „De fiecare dat\, pe Schmelz (terenul de parad\ din Viena) a func]ionat perfect.“ Pe germani îi uluie[te pl\cerea cu care austriecii relateaz\ aceast\ poveste cu final tragic pentru ei. Din punctul de vedere al unui prusac, autoironia aplicat\ înfrângerilor
Ghidul xenofobu

lui. Austriecii

9

militare este o dovad\ de toleran]\ fa]\ de propriile gre[eli, toleran]\ care nu poate s\ duc\ îns\ decât la alte înfrângeri. Germanii mai insist\ [i pe tema legendarei ([i, în mare parte, inventatei) zgârcenii austriece, încercând s\ acrediteze ideea c\ exist\ cel pu]in un alt popor mai strâns la pung\ decât ei în[i[i. Un münchenez se ofer\ s\-l duc\ pe un vienez acas\ cu ma[ina. Acesta nu se ofer\ îns\ s\ pl\teasc\ benzina, ci, mai mult, `i cere s\ fac\ un ocol imens pentru a ajunge la periferia unui ora[ unde sus]ine c\ are de rezolvat o afacere. Acolo se dovede[te c\ avea în portbagajul ma[inii dou\sprezece sticle returnabile. Un anun] dintr-un ziar vienez îl avertizase c\ un magazin din suburbia respectiv\ d\dea cu cinci cen]i mai mult pentru sticlele goale decât oricare altul din Viena. V\zând expresia de pe fa]a prietenului german, austriacul se ofer\ s\ achite benzina consumat\ în plus. În cele din urm\, pl\te[te treizeci [i [ase de euro pentru a face o economie de [aizeci de cen]i. Maghiarii au înv\]at s\ î[i priveasc\ vecinii cu oarecare afec]iune, în special pe proprietarii magazinelor de computere ieftine [i pe cei ai firmelor de ma[ini second-hand. Budapestanii
10
LOUIS JAMES

tr\iesc a[teptând perpetuu, sau m\car sperând, un val de investi]ii ale oamenilor de afaceri austrieci. În satele de la grani]\ au ap\rut afi[e în german\, care fac reclam\ la coafeze, denti[ti [i alte produse comerciale, misterioase. Oricare ar fi situa]ia economic\, leg\turile austro – ungare sunt o realitate. Principalele domenii `n care cele dou\ popoare au elemente `n comun le asigur\ o func]ionare în general bun\. Un austriac care intr\, prin c\s\torie, în isteria controlat\ a unei familii maghiare, descoper\ c\ lucrurile sunt ca acas\, mult exacerbate îns\, în timp ce maghiarul constat\ c\ rudele prin alian]\ g\tesc mun]i de mâncare grea [i hipercaloric\, pe care îl oblig\ s\ o m\nânce pân\ la ultima firimitur\, exact cum f\cea propria lui mam\. Nu limba comun\ `i diferen]iaz\ pe austrieci de maghiari, ca pe austrieci de germani sau pe englezi de americani. A[a c\ maghiarul înva]\ limba german\, care pentru el este limba banilor [i a avans\rii în carier\, fermecând pe toat\ lumea cu vocalele lui pitore[ti [i proverbele maghiare neobi[nuite. Niciuna din rubedeniile austriece nu are nes\buin]a de a încerca s\ înve]e maghiara, lucru unanim considerat ca fiind imposibil, astfel încât
Ghidul xenofobu

lui. Austriecii

11

el poate continua s\ vorbeasc\ f\r\ grij\ la telefonul din cas\, cu partenerii de afaceri dubio[i de la Budapesta.

CUM ÎI V|D EI PE AL}II Austriecii au sentimente amestecate fa]\ de germani, ne[tiind dac\ ace[tia ar trebui privi]i ca ni[te poten]iali salvatori sau poten]iali cuceritori. Este cu neputin]\ de ignorat în totalitate germanizarea ce se strecoar\ `n economie. (Unele trusturi importante din presa central\ sunt 50% în proprietate german\ [i aproape orice scriitor austriac care vrea s\ ajung\ „în vârf“ se gr\be[te s\ î[i g\seasc\ un editor german.) Uneori, germanii trebuie curta]i [i m\guli]i, pentru c\ ei ofer\ solu]iile. De exemplu, catedrele universitare sunt adesea oferite profesorilor germani, pentru c\ sfor\ria politic\ intern\ îi blocheaz\ pe to]i ceilal]i candida]i. Frustrarea austriecilor este complicat\ [i de faptul c\ sunt par]ial dispu[i s\ accepte ideea c\ un savant german are mai mult\ greutate decât unul austriac, în timp ce, pe de alt\ parte, îi consider\ pe nem]i Piefkes (termen
12
LOUIS JAMES

Afa c er i
Atitudinea monopolist\ [i corporatist\ a austriecilor fa]\ de afaceri a fost mai întotdeauna vizibil\, de[i în prezent ea este tot mai contestat\. Punctul de cotitur\ pentru pia]a liber\ se poate s\ fi fost e[ecul [icanelor oficiale, menite s\ îl împiedice pe Niki Lauda s\ pun\ bazele unei companii aeriene. Dup\ ce a supravie]uit r\nilor aproape mortale suferite într-un accident de ma[in\, el a avut o misiune mai grea, aceea de a învinge birocra]ia austriac\, adânc înr\d\cinat\, în tentativa de a înfiin]a o linie aerian\. Înainte de a se întinde mai mult decât îi era plapuma, în anii nou\zeci, Lauda Air s-a dovedit a avea un succes comercial mai mare decât compania de stat, Austrian Airlines, pe care birocra]ii încercaser\ s\ o protejeze.
108
LOUIS JAMES

Tendin]a c\tre concuren]a intensificat\ a luat amploare; de exemplu, dup\ o ac]iune viguroas\ (dar nereu[it\) de ariergard\ organizat\ de Asocia]ia Opticienilor, un lan] de magazine de produse electrice vinde acum ochelari la pre]uri cu dou\ treimi mai mici decât cele impuse de unele dintre magazinele oficiale – [i se laud\ cu asta în reclamele de la televizor. În ciuda sau poate datorit\ practicilor restrictive, economia austriac\ a reprezentat mult timp una dintre minunile lumii postbelice. Cre[terea ei a fost sus]inut\ remarcabil, iar ]ara a p\rut s\ fie, ca prin minune, imun\ la recesiunile care au lovit alte state. Aceasta a f\cut din [ov\ielile de la începutul anilor nou\zeci ale economiei na]ionale o experien]\ nou\. Mai mult, a eviden]iat starea periculoas\ a conglomeratelor industriale de stat, care au implodat, în fine, dup\ ani de administrare neglijent\ [i (în unele cazuri) corupt\. În Austria, afacerile [i politica nu func]ioneaz\ într-o simbioz\ s\n\toas\. Acum, c\ aceste consor]ii de stat sunt sparte [i oferite spre privatizare, austriecii sper\ ca asemenea cutremure s\ devin\ mai rare în viitor.
Ghidul xenofobu

lui. Austriecii

109

Pân\ acum, cea mai spectaculoas\ privatizare a fost cea a Austria Telekom, un monopol a c\rui eliminare a dus la sc\derea tarifelor cu pân\ la 30%. Po[ta nu vrea s\ ri[te. Într-o tentativ\ de a-l p\stra de partea lor, filialele locale ini]iaz\ sporadic ofensive de fermecare a publicului. Angaja]ii î[i surprind clien]ii nemair\stindu-se la ei cu instruc]iuni sau nemaiaruncând priviri uciga[e coletelor. În campanie au intrat [i cutiile po[tale, pe care au ap\rut peste noapte mesaje vesele de bun venit. Doar un tic\los cu inima înghe]at\ poate trece nesim]itor pe lâng\ o cutie po[tal\ acoperit\ cu ab]ibilduri pe care st\ scris Ich fühle mich so leer! („M\ simt atât de goal\!“) f\r\ s\ pun\ nimic în\untru. Pe toat\ perioada R\zboiului Rece, ]ara a profitat de pe urma rela]iilor comerciale cu Blocul R\s\ritean, astfel încât, când a c\zut Cortina de Fier, oamenii de afaceri austrieci aveau contacte excelente în multe ]\ri fost comuniste [i au purces cu mare abilitate s\ exploateze asemenea oportunit\]i. Vestea cea bun\ este c\ rela]iile comerciale cu Europa r\s\ritean\ s-au intensificat. Vestea mai pu]in bun\ este c\ ]\rile fost comuniste pot oferi pre]uri mai mici decât firmele
110
LOUIS JAMES

austriece în multe domenii, datorit\ rezervelor de for]\ de munc\ înalt calificat\, dar ieftin\. Dar companiile austriece au profitat de situa]ie mutându-[i produc]ia c\tre statele vecine, investind mult în firme mixte [i afaceri precum cele cu bere din Ungaria sau înfiin]ând sucursale ale b\ncilor. Dar scepticismul fa]\ de ceea ce îi motiveaz\ pe oamenii de afaceri este profund înr\d\cinat în atitudinea austriacului obi[nuit. Lucru deloc surprinz\tor, dat\ fiind maniera secretoas\ în care le place directorilor de firme s\ opereze. Chiar [i în anul 2000, un mare lan] de supermarketuri refuza s\ î[i fac\ publice registrele contabile, invocând „confiden]ialitatea tranzac]iilor“. Uneori consiliile de supraveghere (echivalentul austriac al personalului f\r\ func]ie executiv\) nu afl\ nimic din ce fac consiliile de administra]ie – [i, uneori, [i invers. Când s-a anun]at c\ dou\ importante b\nci austriece inten]ioneaz\ s\ fuzioneze, directorul uneia dintre ele s-a plâns mirat reporterilor c\ a aflat despre iminenta fuziune din pres\.

O capodoper\ `n miniatur\, un univers `n format de buzunar: micile calit\]i [i marile defecte ale omenirii, `ntr-o c\l\torie [armant\ [i ireveren]ioas\, plin\ de umor [i onestitate. Vindec\ de xenofobie aproape garantat! Xenofobie: s.f. (<fr: xénophobie) frica ira]ional\ de str\ini, probabil justificat\, întotdeauna de în]eles.

S TEPHANIE F AUL GHIDUL XENOFOBULUI americanii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Obezitatea constituie unul dintre marile paradoxuri ale americanilor: anorexicele din lumea modei sunt idolatrizate la unison, industria produselor pentru sl\bit genereaz\ miliarde de dolari anual, `ns\ `n lumea real\ domnul [i doamna America `[i toarn\ din bel[ug maionez\ pe Big Mac [i `nfulec\ por]ii uria[e de cartofi pr\ji]i. Desigur, discriminarea este interzis\ cu des\vâr[ire, mai pu]in când vine vorba de gra[i.“

www.xeno.ro

A NTONY M IALL , D AVID M ILSTED GHIDUL XENOFOBULUI englezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„La englezi, creierul este un accesoriu op]ional, dar sim]ul umorului e obligatoriu.“ „Englezii î[i îndr\gesc copiii. Altfel spus, nu-i iubesc cu patim\, a[a cum î[i iubesc câinii, caii, iepurii, pisicile [i chiar dihorii ori nev\stuicile. Necazul cu puii de om este c\ nu au blan\ [i nici patru l\bu]e.“

N ICK Y APP , M ICHAEL S YRETT GHIDUL XENOFOBULUI francezii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„Combina]ia ideal\, din punctul de vedere al unui francez, nu este mens sana in corpore sano, ci mens sexy in corpore sexy.“ „Francezii cu bani se etaleaz\ cu mult mai mult\ discre]ie decât bog\ta[ii italieni, germani sau americani. Poart\ costume negre, conduc ma[ini negre, locuiesc în case negre, beau vin negru [i se întâlnesc în cotloane negre. Sumbru.“

www.xeno.ro

S TEFAN Z EIDENITZ , B EN B ARKOW GHIDUL XENOFOBULUI germanii
traducere din limba englez\ de Mihai Moroiu

„~n fiecare german se afl\ un strop din Beethoven, pierdut, cu p\rul vâlvoi prin codri, `ntr-un apus plin de lacrimi, `nfruntând imposibilul pentru a exprima inexprimabilul.“ „Contrar credin]ei generale, germanii nu [tiu totul, ci doar [tiu totul mai bine.“

F RANK M C N ALLY GHIDUL XENOFOBULUI irlandezii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„~n Irlanda, geniile literare sunt din bel[ug – o demonstreaz\ cele patru Premii Nobel – criticii sugerând c\ doar talentul le mai lipse[te. În tot cazul, se spune c\ fiecare irlandez are o carte înl\untrul s\u. Dar foarte pu]ini pot fi convin[i s-o lase acolo.“

www.xeno.ro

A VIV B EN Z EEV GHIDUL XENOFOBULUI israelienii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„La fiecare doi israelieni exist\ minimum trei opinii diferite.“ „Ei [tiu c\ nu au maniere elegante, c\ invidiaz\ pe oricine se bucur\ de mai mult succes, c\ petrec ore la rând `ncercând s\ p\c\leasc\ sistemul, c\ petrec zile la rând `ncercând s\ se p\c\leasc\ unul pe altul [i c\ se târguiesc cu absolut oricine pentru absolut orice.“

E WA L IPNIACKA GHIDUL XENOFOBULUI polonezii
traducere din limba englez\ de Adriana B\descu

„Dup\ o ceart\ aprig\ cu so]ul, o doamn\ polonez\ încearc\ s\ se calmeze cu o baie relaxant\. Ridicându-se din cada plin\ de spum\, se studiaz\ în oglind\: din fa]\, dintr-o parte, din spate… ofteaz\ adânc… se întoarce, se prive[te iar din fa]\… ofteaz\ din nou adânc, dup\ care r\bufne[te: «Ei, las\, c\ a[a-i trebuie tic\losului!»“

www.xeno.ro

D REW L AUNAY GHIDUL XENOFOBULUI spaniolii
traducere din limba englez\ de Mihai-Dan Pavelescu

„Cuvântul esen]ial pe care trebuie s\-l re]ine]i din vocabularul lor este mañana (`nso]it de obicei de o ridicare din umeri), care `nseamn\ «mâine» sau «cândva `n cursul zilei de mâine», sau «poimâine», sau «r\spoimâine» sau «s\pt\mâna viitoare», «s\pt\mâna de dup\ s\pt\mâna viitoare», «luna viitoare», «poate luna viitoare», «anul viitor», «posibil anul viitor», «mai bine s\ gândim `n termenii anului 2013», «mai târziu», «cândva», «niciodat\», «absolut niciodat\».“

www.xeno.ro