WMAI'GEARU

CONTINUITATE CULTUnAIÀ çI DISCONTINUITATT,

tA DUNÀnr,A DEfos

înr

SECOIT,LE VII-VIil

EDrrTrRa rruwnnsrrÀçu Dn[ BrrcrrRESTr
1997

@EdituraUniversitii{iidin Bucuresti o s. Panduri, 90-92, Bucureçti Ç 5;telefon: 4rc.n .g4 - 7 623

rsBN 973 _I - 575 - 180

CUPRINS

Cuvânt (deStelian înainte Brezeanu).. ..................V Nota au1oru1ui.............. ...."..............VII Intrcducere................ .......1 CapitolulI. Istoria politico-militaràa spaliului Dunârii deJos între 559-804...........................1 CapitolulII. Continuitate culturalà............... ..............31 çi discontinuitate l.- Civilizaliamaterialà ...........31 A.- Ceramica.............. ........31 B.- Obiectedemetal..... ......39 2.-Circulaliamonetarà ............6g 3.- Destràmarea Bisericii creçtinismului popular. ................90 çi supraviefuirea 4.-Toponimia............... ...........99 CapitolultrI. Habitatul .....104 çi moduldevia!à..... I .- Ultimul nivelurbanal oraçelor de la Dunàrea deJos. .... ........I 04 2.-Ruralizarea ......109 3.- supraviefuirea :zolatàa unororaçe în secolelevll-vll.. .......112 4.-Açezàrile cimitirele de la Dunàrsa de Jos din secoleleVll-Vll .........115 çi A.- Cultura Ciurel........ ....115 B.- Cimitiredeincineratie din secoleleVI-VII din Muntenia çi O1tenia...................120 C.-Prima fazâaculturiiDridu........ -.123 5.-Deplasàrile depopulalie romanicilor.............................13 çi problemanomadismului Capitolul fV. De la Romaniala populare. Romaniile Dezagregarea uneisocietà!i................138 1.-Desffimarealimes-uluidunàreançiaadministralieiprovinciale .............138 2.- Problema dominaliei bizantine la Dunàrea deJosîn secoleleVII-VIII...... .............I44 3.-DominaliaavaràlaDunâreadeJos........ ..............150 4.- Dominalia bulgarà la Dunârea deJos(delaAsparuh la Krum)... ............158 5.-Romaniile populare qiSclaviniile............... ..........161 CapitolulV.Sinteza etnicà........ .....166 Excursuri ....................176 I - Informatiilelui Iordanes despre teritoriullocuitdesclavini. ...176 II - Cronologia ràzboaielor avaro'bizantine din anii '90 ai secolului alVllea...............I79 III - DesprelocalizareaOnglos-uluiçi despre sistemulde fortificalii dela Niculi!e1................. .......181 fV - Ipoteza originii romanice a unoraristocrafi din l*raganatul bulgar. .....186 V-Despre"refugiatii"dinN{aurikios,Strategikon,Xl.4.31......................189 Vl-'Vlahorinhinii"............ ...191 Concluzii.. ...................194 Listafigurilor............. .................199 Abrwieri .,ZAI Bibliografie ..................203 Abstract... ....................221 Index........ ....................243

INAI]\TTE CTIVANTT
de Stelian Brezeanu

O,roua monografie, ce a format substanta unei teze de doctorat elaborate sub îndrumarea celui ce semneazâ aceste rânduri, se adaugâ imensei literaturi çtiinçifice consacrate evolufiei spatiului carpato-dunârean în mileniul marilor migrafii. O literaturâ ce abundâ în studii de valoare çtiinfifi.câ inegalâ. Existâ, pe de o parte, lucrâri cu vâditâ funclie propagandisticâ. Altele, multe la numâr, nu evitâ vicii de metodâ, fie datoritâ caractenrlui mârunt al cercetârii, rrrpte de conte><tullarg sud-est european sau chiar european, fie fâcând abstractie de celelalte mârturii scrise, arheologice çi lingvistice, ori chiar de logica istoricâ. hrfinele studii din ultimele decenii, cu adevârat relevante în chestiunea de fatâ, sunt cele ce sitrreazâ investigafiq în cadrul sâu indispensabil, care nu poate fi decât interdisciplinar çi comparatist european, chiar dacâ cercetàtorul trebuie sà-çl asume riscul de a aborda çi teritorii ce nu-i sunt familiare datoritâ competentei sale limitate. Lucrarea pe care ne-o propune domnul Alexandm M-adgearu face parte din aceastâ ultimâ categorie de cercetâri. Este, un fapt larg admis de arheologi succesiunea perioadelor de "continuitate" çi "rupturâ" în evolulia civilizafiei materiale din spatiul carpato-balcanic în mileniul marilor migrafii. Ea a fost determinatâ de marile eveningnte. politice de la Dunârea de Jos, de la abandonul Daciei de câtre autoritâtile romane, pânâ la invazia tâtarâ çi apoi la formarea Principatelor Române. Domnul Madgearu a awrt ideea ingenioasâ de a-çi fixa ancheta asupra celei mai importante perioade de mpturâ în evolulia culturii materiale din regiune. Ar fi foarte important ca alte cercetâri sâ abordeze celelalte perioade de ceztrrâ çi continuitate, pentm ca apoi sâ putem compune o imagine de ansamblu a mileniului.
I

VI Unul dintre meritele domnului Madgeanr este acela de a înscrie ancheta sa într-un orizont larg. Poate luarea în considerafie a ansamblului sud-est european çi chiar european ar fi dat o mai mare greutate încheierilor sale çi, desigur, o mai mare nuantare. Mâ gândesc, mai întâi, la limitele surselor arheologice în studiul realitâfilor etnice. Rezenrele în aceastâ chestiune ale unor eminenti specialiçti ai domeniului, cllm sunt Ferdinand f,ot F Lucien Musset, ne îndeamnâ 1amultâ prudenfâ ùr concluziile noastre. Dar am în vedere mai ales faptul câ "marea cenJrâ" în cultura materialâ din secolele VII-VIII, pe care autorul o surprinde la Dunârea d.eJos, nu este singularâ la nivelul continentului nostru. Dimpotrivâ, ea reprezintâ un fenomen aproape general european, ce se întinde din Grecia imperialâ pânâ în Spania vizigotâ, Gallia merovingianâ çi Britannia anglo-saxonâ. Cele douâ secole, vântte deZakythinos în orizontul Noii Rome ca "secolele obsçure" ori "marea centrâ" a civihzatiei bizantine, reprezintâ sfârçitul civilizafiei antice greco-romane çi pregâtirea civilizatiei rurale medievale. Aça cum observam mai sus, studiul realitâtilor istorice din spatiul carpato-dunârean, în perioada ce ne preocupâ, cu o singurâ categorie de .furse, conduce la rezultate contestabile. Conçtient d.eacest fapt, domnul Madgearu are meritul de a fi întreprins o cercertare interdisciplinarâ a perioadei, în care-çi dau mâna critica de texte, lingvistica çi arheologia, în care cea din urmâ ocupâ un loc privilegiat în analiza autorului. Principala noutate metodologicâ a lucrârii este ùrsâ disocierea operatâ de autor între conceptele de continuitate /discontinuitate culturalâ çi continuitate /discontinuitate etnicâ ori de locuire. Ea este de naturâ sâ explice mai bine fenomenele complexe ce au avut loc la Dunârea de Jos în cea mai obscurâ perioadâ din mileniul marilor migratii. Principala ù:cheiere a autoruiui este câ în aceastâ perioadâ d.ecezurâ culturalâ se poate vorbi :u de o continuitate etnicâ p de locuire punctualâ, ci de una dinamicâ la =r'eh:l unei arii geografice larg. S-ar putea obiecta câ în bilanful general al anchetei domnului \(aC6eam sunt putine certitudini çi multe întrebâri. Dar întrebârile, când. s-::['une formulate, ttn de domeniul investigaflei istorice ele reprezintâ çi -:- ;:Dgres incontestabil. Râspunsul la elevaveni, cu sigurantâ, din partea j:!or =:-viitoare.

RaduFlarhoiu. Mircea Dogaru. doresc tszzdedoctoratîn foartescurttimp çi în condifii excelente. Multe dintre observaliise regàsesc în acoastà versiunea purtate (care. Alexandru Niculescu.Gheorghe lvlànucu-Adameçteanu.prof. pentruiniliativa dea publica sàmu[umescEditurii Universitillii Bucuroçti. lmi exprimaici recunoçtinla fap de domnulprof. univ. Victor Spinei.Radu Ocheçeanu. dr. univ.ori mi-auoferit uneleinforrnaliiutile. Alexandru Suceveanu. prof. În fine. Adrian Popescu.la capàtulunei cercetiiri care a durat çaseani. . RàzvanTheodorescu.Am rnai beneficiat de observatiile frcute de membriicornisiei:conf.prof. $tefan Olteanu. Mihail Zahanade m-au ajutat sà ajungla uneleconcluzii.dr. conducàtorulçtiinfific al\ezei.Ioan Carol Opriç. lucràrii. univ. univ. Poenaru-Bordea. Dan G. Discufiile cu domnii AlexandruBarnea cadecan. a prezidatçi comisia). StelianBrezeanu. dr. Teodor. univ. Gheorghe Victor Teodorescu.în ziua de 26 martie 1997. PetreDiaconu.NOTA AUTONULUI A"""rta cartea fost prezentatàcatnzâdedoctorat la Facultatea deIstorie a Università{ii din Bucureqti. dr.dr. Ligia Bâr2. çi sugestiile dr. Florin Topoleanu.

pr:cum çi prin lipsaexageràrilor careaumarcat unelescrieridin aniigO.Ne referim. cât çi pentru adversariiei.I]rNN. Putem trece în revisti istoriografiaproblemeicontinuitiilii.ln vrernea cândaceçtia çi le cereau. ale lui Dimitrie can-temirçi ale reprezentanfilor Uneori. în aceàstii ultimà afirmafie.iar pe dealtà parte.prin instalarea populalieiromâneçti venitod.în sensul càrezultatele cercetilriiaufost zubordonate unor scopuri politice. exkaçtiintific.careeste specificà portru zonaDunàriideJosîn secolele x-X. se constatiicà el a fost abandonat (mai mult saumai pulin Lciq de càtreo partedintre cercetiitorii din ultimeletrei decenii. Politizareascrierii istorieia condus la deformarea rezultateior àcegrii. culturii Dridu.in Transilvania" dar qi depeteritoriul fostelor provinciisud-dunàrene.Nu întâmplàtoç deoarece sfudiern regir:nea Dunàrii J de Jos.la ranau lor.aceasta s-aînÎâmplatîn cazulambelortabere. dealtfel. din simplulmotiv càaceste regiuninu ar fi fosiromanizate. .au fost ignoratesaudenaturate doveziindiscutabile alecontinuitiilii.care.""rtà unul prejudecàli. adicà alât pentru adepfii continuità1iidaco-romane. Populafia romanica ôinte carpalii Meridionali qi Balcani Veziçi Daicoviciu1971:I g9-I 95. aveaudrept scopcontestarea legitimitiilii drepturilor românilor ardeleni..la ignorarea voiti-aposibilitil{ii ca.în uneleperioade. Pede o parte.primelestudii consacrate demonsffirii continuitiifiis-aunàscut din nevoiadea ràspunde atacurilorunor autori precumsulzer ori Eder.Constatarea estevalabilàpentnr ambelepàrfi.ODUCENE trr froblemei continuitiilii i s-auconsacratnenumàrate lucràri în istoriografiaromâneascà.careesteun spaliude câmpieînconjuratae munli dealuri. luând drept criteriu chiar atitudinea fafàdeteoria"retrageriila munto". oricare ar fi ràspunsul la întrebare.*"g"oÉ semnificafia unormàrturiiçi nu au fost luateîn considerare aceledatecarenu sepotriveau cu imagineaidealizatiia unei continuitili româneçti în întregulspafiude etnogeneâ. Dealtfel.tomaa fostabordatiintr-uncontext $coliiArdelene. îi"e o datii.prività ca o expunere pe larg a problemeloratinsede Constantin Daicoviciuîntr-unstudiur careràmânr r"r*piurprin obiectivitatea cu careargumenteazà continuitatea. çi Aceastillucrarepoatefi. ' Daicoviciu1968:83-97.a fost. Lucrarea de fafà îçi propung lntre altele.si examineze in cemàsuràsepoatevorbi de o continuitate romanicà în zonelede câmpie diatre carpafii Meridiona[ Balcani çi Marea Neagrà.pentrua desemna aceastil discontinuitate a locuirii la câmpie).problemei continuitàfii"' (De t@ll sefoloseçte sintagrna "rrtragereala munte". Constantin Daicoviciuconsidera cà în Munteniaçi Moldovanu a existato continuitate romanicà. în esen!à.în primul rândpentrucà oareprezintà dintre aspectele majoreale . sà se fi înterupt locuirearomanicà/româneascà în zonelede câmpi'e'Dacà acestpunct de vedereera împirtaçil de mulfi istorici mai vechi. Ele ar fi fost românizate ulterior. începând cu operelestolnicului constantincantacuzino. îi estenegat caractenrl românesc.chestiunea trebuie discutatàftrà ".

Frankfurt. singure. 675-676.În ultimapartea secolului al XVII-leaçi la începutul celuiurmàtor.Sulzer. Lucius deschide. Olt) srmtnesemnifi cative.ceea condusçi la trecerea lor la un mod de via!à nomadT. çi atràgeaaten$aasupra înrudirii dintre româniidin Daciaçi aromâni.678. . ale lui Nestorçi Daicoviciu. existàdeosebiriimportanteînte aspectulCiurel çi aspectulCândeçti. çi çi deoarsce ele sunt primele lucràri care încearcà Spunemacaasta. alstoriografia problemei prezentatà continuitàtiieste pe largîn Stoicescu 1980çi Brezeenu1991:l4-EI . daraceastà vasti lucrare. preferâmsàfolosim demmirea"cu1ùlraCiurel". reprezentative pentruceledouàpunctedevederereferitoare la dilemacontinuitate / discontinuitate la Dunârea de Josçi la problema "retrageriila munte". |774).Se aràtacà çi rocentdescoperita culturàlpoteçti-Cândeçti-Ciurel3 arscaracter romanicçi càdin eas-adezvoltat apoi culturaDridu . primii istoriciromâni. în Baleani cei-a salva! dar ar fi çi în Pind).C.1666)s. Celedouàstudii.modernào cà stiipânii barbari aveaunevoie de oamenii de rând. În studiul sàq Ion Nestorofsreao viziunediferitàazupra chestiunilor carevor fi tratat€ uheriordeConstantin Daicoviciu.sunt. care. agricultori sau meçteçugari populalia autohtonà a sffirçitprin a conviefui paçniccu barbariis.sunt mai relevanteoperelealtor doi istorici contemporani ai $coliiArdelene: JohannThunmann Primul.D. Pentru ceea cenepreocupà 1nprincipal. Eder)6. açadar.auargumentat izvoarele istorice argumentele çi lingvistice. dar çi o stràmutare de càtrebulgari a romanicilor de la suddeDunàrela nordulfluviului. Brezeenul99l: 20-21 . auînceput la luminàprimele sàaducà descoperiri maiimportante referitoare la epocamigraliilor. petemacontinuità|iisaudiscontinuitilii culturalela Dunàrea de Jos.Invaziilemigratorilor i-au determinat pe stràmoçii românilorsâserefugiezeînmunfi(în Carpafi.în fond.Iatà o seriede afirmatii care.ele pot prilejui o amplàdiscufie. prin a aminticàprimulcare lncepem apus-o în disculie a fostdalmatinul Ioannes (De Lucius tWnoDalmatiaeet Crcatiae. sà clarifice etnogeneza pornindîn primulrânddelacerceËrile româneascà.Miron Costin.de aceea. nu a intrat în circuiful istoriografical epocii. cadealtfel nici asupra celoralemembrilor$colii Ardelene(Gheorghe continuitàliidela finelesecolului $incai. arheologice. patru cu ani mai înainte2.Petruldaior). Stoicescu 1980:20-35çi Brezernu 1991:31-35. 668-675. ràmasà în manuscris. prin scrupulozitatea cu carea adunat izvoarele. Leipzig.argumenta ràsàriteanà descendenla românilor din tracii romanizali. Philippide(în Istoria României. controversa asupraeventualei emigrària unorgrupurideromanici.J.Constantin Cantacuzino çi DimitrieCantemir continuitate a. deosebit deinteresantii çi.utilizând . çi Stoicescu t ApudPhilippidc1923: 681-682. 1816)demonstra continuitatea daco-romanilor la nordulDunàrii çi admitea retragerea în locuri ferite în timpurile deprimejdio. Stoicescu 6Vezi prezentiirile fiicutede Phitippide1923:665-666. 299. 2Nestor1964:383-423. ori alecontestatarilor al XWII-lea (F. açacum aratàDiaconu 1993: ' În ceeacene priveçte. 5 Vezi la Phitippide 1923:664-665 1980:I 9. iar descoperirilede 1aIpotegi (ud.la fel ca cel al lui Ion publicat Nestor. Lucius(Luëié)admitea supraviefuirea partialàa populaliei din DaciaRomanà.Studiullui Constantin Daicoviciua reprezentat un momentde ràscruce în istoriografia etnogenezei continuitàlii. Întorcându-ne acumla expunerea sistematicà a istoriografiei problemeicontinuitiilii la Dunàreade Josa. ?VeziPhilippide 1923:66G667 l9E0:23-24. .culturapopulalieiromâneçti din secolele IX-X. studiudespre istoriapopoarelor din Europa (Leipzig.saualungatii în rnunfi.dar cu precizarea.admi!ând o continuitate pentru etnoculturalà Munknia çi Moldova. çi. în anii'50-'60. J. Nu nevom opri asupra operelor lor. dela sudulla nordulDunàrii. cà. fiindcà. într-un sens.urmàrirea punctelor de vederereferitoarela "retragereala munts" . Estedroptcàçi Cantemir arealizatcevaasemànàtor în çi comentat Hrcnicul vechimiiromano-moldo-vlahilor. Cartea saa ràmas multii wemenedepàçitii.2 TNTRODUCERE ar fi fost în întregime înghilitàde slavi.autoralunui çi DimitriePhilippide. de la nordul çi de la sudul Dunàrii. La rândulsàu.

anterior. Roeslera avut totuçi un rnorit: a evidenliat intensitatea romanizàriiprovinciilor sud-dunàrene . Miklosich 1862)e. 261-279. fusese adept al continuiûiliirt. Noricum. Astiizi argumentele lui Roeslersunicaduce. çi superioarâ Critica sistematicà a teoriei lui Roeslerçi elaborarea unei teorii a continuitiifii au fost întreprinse deA. respingerea lor a necesitat o amplà demonstrafie.În special D. În carteasadin I 87I . l88l). Vezi Onciul 1968rI. D. Primul istoric român care a forrrulat o criticâ severà bine întemeiatil a teoriei imigràrii românilor de la sudulDunàrii a fost Bogdan çi PetriceicuHasdeu.os.Studiiasupm stdruinlei rcmânilor în Dacia Traiand. În privinta aceasta.570-591. "Vezi rzllrrdeu 1984. Idei asemânàtoare aufostsuslinute Ladislau Pié(1880. l3l-260. deunii istorici bulgari.cât çi pe Xenopol (superficial în unele privinfe). t6Ïndeosebiîn "Darea de seamàcriticà' la operamai suscitatà a lui Xenopol (1885).J.447463. Xenopolts Din punctulde vedere al criteriului çi apoide Dimitre Onciult6. tsVezistudiul critic al lui Onciulasupra operelorsale(Onciul 1968:1. A. elabrarea de càtre Onciul a unui studiu care critica atât pe Roesler.Aceastà lucrare.care a pnlejuiq la rândul ei. pe caroîl urmârim. Stoiccscu19t0: 45-46. Vaillant(1844)çi F.Vezi l9t0:43-214.deasemenea.Ceea cemeritil subliniatîn contextulcarene intepopulatiei reseazà esteadmitereaunei deplasària romanicede la sudul la nordul Dunàrii. Onciula reuçitsàconstmiascà o teoriecoerentà porninddela iaroarcle a etnogenezæi românilor. O contribulieînsemnatii la controversa continuitiitii a adus-o1nepocâJuliusJung. r0hezentareaopiniilor lui Roeslerla Philippidc 19ï]: 690-695 Stoicercu 19t0:42.1ninæresul teorieisale. J.262-278). în 1888).768-770 çi Stoicercu1980:5G51.ât treptatdin zonelede dealçi de munter3. populafia româneascà deacoloeraatâtdenumeroasà. . literareçi dela interpretarea faptelordelimbà.'1886).ci çi înt-o lucrare specialàdin 1884.dar. Vezi çi aprecierile lui Philippldc 19232740-7ffi. carea çi deJosef pe lnhebuintatçi argrrmente anfropologice. al càrui numea devenitsinonim cu teoriacontestirii continuitiilii românilorla nordulDunàrii.INTRODUCERE 3 Trecempestelucràrilelui D. remarcàm cà ambii istorici au adoptattÊzâ. çi Stoicercu 15 Nu ntmai în Istoia Românilor din Dacia Traiand(prima eddie. în-epocà. carenu au aduspreamulte lucruri noi în dosarulproblemei continuitiiliiçi ajungern astfellaunul dintrccelemai importantemomente din istoria acesteiîndelungate controvene:la RobertRoesler. 14 J'rng 1887.în special43G506. 698-703 çi Stolcæcu19t0:41. iI: 143-165. este importantii din punctul nostnr de vedoreçi fiindcà argumenteazà rolul precumpànitor al anumitorzoneîn supraviefuirea popula{ieiromâneçti (estevorbade Olteniaçi Transilvania)l2. în primul rândîn /sforia criticà a rcmânilor ( I 873). Schafarik (1844).care.Imporiul Asànegilor."retragerii la munt€". pentruprima oatà. de càtrepopulatiacarea cobor. Ifugàlniceanu (1837).P. în 683-689. dar în alte lucràri çi ulterioare.plinà de idei interesante. çi Philippide 1923:689-690.Teorialui Roesler. bazacàroraa conchiscà tipul romans-apàstat în specialîn Banat Transilvaniaçi Olteniq Munteniaçi Moldovaar fi fost românizate ulterior. Fotino (1818). întrecarecele mai importantese refereaula slabaromanizare a provinciei Dacia çi la faptul cà numeroasele lmprumuturi slavesudicedin limba românànu s-arpùteaexplicadecâtprin formarea poporului român pe teritoriul Bulgarieiro.fapt care asIânestecontesta!în mod tendeirf.M.Rooslor acorda un rol însernnat teritoriului dintre Dunàre çi Balcani ln etnogeneza românilor çi aràtacà în secoleleXII-XItr. Cartealui Roeslera sÎârnit numeroase reacpi. încâta reuçitsàlntemeieze un statputernic. %Eiii[[iiiî19rt: stotcercu t9t0:32-41. Roesler avansa o serieîntreagà de argumente contracontinuitiilii daco-romane la nordul Dunârii.a efectuatunsfudiucomparativ cu provinciile romane de la Dunàrea mijlocie (Pannonia. trebuiesào spuner4Roeslera avut dreptate ! Teoriaatât de bine elaboratiia lui Roeslora fost însuçiliiçi de Wilhelm Tomaschek (în Zur l(undeder Haemushalbinsel. un autorcare. Rhaetia)ta.

Un studiu de istorie a mentalilil[ilor ar puteacercetalegàturadintre punctede vedere contextul'epocii(înftptuirea RomânieiMari) çi aceste istoriografice.a adusnoi argumente în sprijinul koriei continuità|ii.Yezi observaliilo lui Stoicæcu1980:58. dupâ secolulal Vlllea s-ar fi petrecutdeplasàri ale populalieirornâneçti de la sudla nord de fluviu. Marile sintezo interbelice doistoriea românilor(alelui Nicolae s-ausituatpepozilia Iorgaçi C. tlupà MareaUnire din 1918.Panaitescu2'. çi caresupravieluia întiirit elernentuldaco-roman provincii. Caçi Gustav Din perspectivâ lingvisticà.Astfel. agestadaosde populafiear fi caremai riimâsese dupii abandonarea Daciei.P. cornbinatiicu ideeaimigrârii pa4iale. de cà aria formare român inclus çi dar dupà arie s-a restrâns retragerea aurelianâ.Paris. În special lingvisticà de la Cluj. c. de cercetàrilede istorie a limbii. mainurneroçi).are a primit un ràspuns bineargumentat (Nu nerefsrim aici çi la contestatarii din partealui P. precàdere cu 1nzonelemai înalte. câ. în aria de etnogenezà. roprezentatii deVasile Bogrea.Raritatea cercetàri'lor arheologice asupm epociimigraliilor a frcut ca argumentole continuitiiliisàràmânà aproximativaceleaçi. argumentele istorice.aceastâ la parteasud-dunàreanà.în fosteleprovincii Vy'eigandrt.Mutaféiev2z.dintrecarecçl publicat1n1940a avutun mareecou I 90I .adernonstrat càdaco-romanii.4 TNTRODUCERE wemea dominaliei Bulgariei asuprateritoriului nord-dunàrean.istoricii româniaurenuntatla ceea ceam puteanumi teriante minimelà" e teoriei continuitlfil adicàla admiterea continuitàlii numaipentruanumite zonesaumedii geografice.Studiile lui multà wemeultimul cuvântînprivinfa etnogenezei D.Un alt lingvist Alexandru Densusianua luat prea putin ln considemre o vastàlucrarc. . Contribqiile celemai importanæau fo$ celelegatedEanalizadatelorconfinuteînAtlasal Lingvistic decâpàtâi Rornân a çcolii clujene . Giurescu) includeriicâmpiei. çi 20 Bràtianu 1988b. It Vezi r:n studiu critic a$rpralucrâriior acestuia la Frifli 1987: I 55-I 83. 22 Muteftiev 1932(versiunea francezà. 2rSecerdofeenu 1936. ca odinioaràla Lucius. continuitàfiiîn Transilvania. Petrovici 1943:233-27 7. Ovid DensusianurT el situa zonade formarea poporului românla sud de Dunàre. Pebazalor s. el ora mari masede informalii literare çi epigrafice.opEra sà locuiascà în fostaprovinciedupàretragerca aurelianà. Dintre continuitiilii contestatarii romanice çiAurelian la Dunàrea de Josîl menfionàm aici pe P. Cu masivaoperàa lui AlexandruPhilippide seîncheieo epocàîn cercstarea problemei continuititii. zaVezi (înspecial: Puçcariu1976 155-369). Bràtianu2o Sacerdoteanu2r. mai "moderatà". 25 Petrovici 1942:8&-878 .au continuat . Concluziilelui Sextil Puçcariu2a çi Emil Petrovici2s au fost preluateçi dezvoltate de filologul gorrnanErnst Gamillscheg . C.mareleprogresa fost cel înregistrat.carecombinaanalizafaptelordelimbà cu ceaa unei Philippidete. " În Histoirc de Ia langueroumaine.Op€ralui O. çcoala Sextil Puçcariuçi Emil Petrovici. medievale a ajunsla concluzii diferite.Deosebindu-se provincie pârere de a. peconsidervntul càlnrudirile lingvisticeromâno-albaneze MoesiaPrima çi DaciaMediterranea. dintrecarecelemai importante suntceleale lui Gheorghe I.autorul mai multor studii despre originearomânilor. respectiv a Munteniei çi Moldovei.a elaborat1nsà pufin de Ovid Densusianu. nu s-ar putea explica decâtprintr-o lungà conviefuirea românilor cu albanezii. vezi Stolcescu 1980: 56157 . tePhilippidc l923. a unei lucràriîn limba bulgaràdin 192?).prezentat çi a formàrii statelor româneçti. politic internafional (revizionismulUngarieiçi Bulgariei)a stimulatpublicarea Contsr(tuI problemei unorstudii speciale asupra continuitàfii. În perioadainterbelicà. teoria"retragerii la numai peteritoriul fosûei munte" aparedin nou. 2!Paneitescu 1929. Onciul aure.poporului a fosta Dacia. NicolaeDràganu.

or etnic românesc" de-alungul epociimigraliilor çi în ewl mediu2z. .TNTRODUCERE 5 -%ffiïm.C. 32 l)onat 1967:1145-ll6l.la Gamillscheg): în Munfii Apuseni. Emil Petrovici. Cepiden1936.R". tratâtuIacademic din 1960sereinarcà printr-o abordaro foarteserioasà a problemeicontinuitàgii (deçirolul slavilor eraîncàzupradimensionat). Bucureçti. Conea aràta3r cà. 1967. adeptii unei variante"minimale" a continuitiilii.Emil Petrovici. çi disculiaîn jurul "retrageriila munte".Acestaaràtacà toatenumelede râuri anticeau fost transmiseprin filieràslavà.apàrutchiar în anul "Declara.Hidronimiaslavà.lntreprinse deTheodorCapidan2t çi Silviu Dragomirze.C. Aceasta nu însemneazà însàcà româniireprezintiipopulatiaceamai recentiiîn spaliulcarpatodunàrean. Aceleaçiargumente çi în zonele aceleaçi concluzii au fost exprimate. 3rConea t96723-14. AcademiaRP. Dimpotrivà. care a organizat la 25noiernbrie 1958. ldaria Comça.XIII-)il$.Constantin çi o consfrtuire.R a înfiinfat o "Comisiepentrustudiul formàrii limbii çi poponrlui român". s-a exagerat rolul slavilorîn formarea poponrlui çi român. I.çi la suddeDunàre. populatiaromanicàs-arefugiat 1nzonelemai 27 S. al lui M. DavidProdan.studiileasupra originii românilorzuddunàreni.Celemai interesante au fost intervenliile lui Emil Petrovici. Sirnion Mehedinf a dat o fundamentare çi antropogeognficàacestorteorii lingvistice. de alt Ion Donat32. Daico-viciun E. CeesteTransilvania?. auràmas çi Bràila. maghiarà. Men.apitolul despre etnogenezà a fost reluatde autoriisài. cumanà "ne arati cà fixarearomânilors-aîntâmplatîntr-o epocâ relativ recentà (sec.carepânàîn 1989a avut regim secret. ln timpul regimului comunist.Absenta s-arexplicaprin trecerea românilorla nomadism în timpul opociimigrafiilor.tionàm. Ei au fost însàultimii cares-aufixat"3o. a reprezentat o necesarà aducere la proporfii realea contribufieislavilor la etnogeneza românilor. 2e l)regomir 1944:63-101. cuparticiparea luiAlexandruRosetti.el admitea câ etnogenezas-adesËçurat lmpàdurite de la câmpie. ei trebuieconsidera{i ca cei mai vechi locuitori ai acestor tinuturi. pe de ahàparto. Studiul lui Ion Nestor (vezi mai sus). considerând eronate concluziilelui I.Totuçi.dar çi în bazinulTimocului çi în zonade luncàa Dunàrii dintreTeleorman lingviçtii.tieidin Aprilie". Bazându-se perelatiiri din mai multe epoci.discufiileasupra etnogenezei au fost marcate deintereseçi conotaliiideologice propagandistice. Petroviciçi Gh.Mchcdinfi .1940. în anii '60-'70. remarcàm càacoste studii lingvistice au argumentatteoria supraviefuirii populafioi rornanicenord-dunàreno în anumite zone (I{emgebieten. în 1947). Daicoviciu. Din punctuldevedere careneprcocupà. tot 1n geograf. În anii '50. Rezultatele cercetiirilorarheologice din anii '50 (desûrlde bogate)au fost sintetizateîn primul volum al tratatului oficial de Istoria Ronâniei (1960). Dezbaterile deatunciaufostpublicate într-unvolum litografiat deuz intern. El a redeschis. hidronimieiromâneçti çi la nord. în 1963 Spredeosebire de manualulde "Istoria RP.Açadar. Roller (prima edilie.populalia serefugiala muntoqi în pàduri.Constantin Daicoviciq Ion Nestor. ftrà a fi totuçi contestatilcontinuitateapopulafiei romanizate1naria de etnogenezà. Nestor.Reputatul geografIon Coneaa publicat în 1967un studiucarecontssta includerea zonelorde câmpieîn aria de etnogenezà. roPetrovici 1959:l4-1 5. subliniind rolul Transilvanieica "reze.Gheorghe Çtefan. Maria Comçaconsidera cà 1nvremurilenesigure. ca poporde pàstorilegafide munti çi de balta Dunârii. $tefançiîntr-o micàmonografie apàrutà (Iaformation dupeupleruwnainetdesatangue). çi De asemenea. spredeosebire deistorici. de tristà celebritate.în momontele deinvazii. printre spocialiçti26. în carc capitolelereferitoarela secolele VI-VIII çi la problemaetnogenezei çi continuitiitii au fost redactak de Ion Bamea. 2tCepiden1927:183-352.

Mihàilà.."4.Un argumentînsemnatîn sprijinul acesteitçorii a fost adusde descoperirea culturilor Ciurel çi Costiqa-BotoÇana. 35 Zeherie l97l: 269.adicà). Arvinte.). Dat Gh. C. arRcichenhon t963: 6l-7? . Lingviçtiiaurealizat în anii '60-'80maimultelucràrideimportan!à capitalà pentruistoria limbii române.Tcodor l9tl.car€seîntrepàtrundeau din nordul Dacieipânàin pind. deçiel ia çi în considerare un fenomensimilar. Poghirc.. dataæ în secoleleVA/I-VII çi ràspândite çi în zoneledL câmpiedin Munteniaçi Moldova.opu1976. Victor Teodorescu3e.Gonfried Schramrn4 a întreprinso minufioasâ vastà cercetare a toponimiei sud-csteuroçi pene. în specialprintre arheologii formafi.104. !7Tcodor 197t.care a dewolht teoria profesorului sàu Gamillschegasupra.nota38. dartotodatiiçi puternica limbii române înrâuùe a limbii latinebalcanice asupra bulgarei. printr-ohmgaconvieÇuire peaceleaqi finuturi.Importanfaopercilui Schramm constiiin riguroasaanalizâa ri Comçr 196t a:365.. !eTeodorcsculg6{:485-503. În ultimii ani au apàrutnoi lucràri carecontestiicontinuitatea romanicàla Dunàreade Jos.pânzelor de populafie".el s-a format pe un qpaliu lntinsn deluros si muntos.Sprcdeosebire-de Gamillscheg Petrovici.cearomanicàçi ceaslavà. çi Panaitescq careeste reprezentativà pentruconceplia desfrçuràrii etnogeirezei înû-un spaliufoarte larg: '?oporul rornânestecontinuaroa romanitiilii orientale. susfincontinuitaJea etnicàçi culturalàromanicàîn toatezonelede câmpie.vetrelor" de etnogeneâ43. s Bôrzu 19t0: 48.precum deGh.I.de Ion Nestor: Eugenia Zahariau'. Panaitescu çes. în DaciaMediterranea. de facturàroma-nicà. çi . a introdusnofiunea'. dela carear fi proluatvochea hidronimie. PetreDiaconu3s. vezi Idcm t98S:223-241. care.În acestcontextamintim valoroasa postumà ciæ a lui p. Teodorcsculg?lb:104l-1044. Ligia Bârzu36.Dieconu lgtl:ZlT -220. 'r Peneitcrcut969: ll7. în cursulsecolelorVll-X. contribufii lnsemnate a adusGiinther Reichenkron. pàtrul D.Ller€ndru Rosetti(edifiadefinitivà. "Numai açaprin tooriapânzelorde populali€carocu vremeasecristaliznazÀ'pe un anumitteritoriq selâmure. Giurescus. l9t? b: 85_94. Teodor 19t0: 75-84.287 . çi în zonele a câçtigatnoi adepfi. OctavianToropuoo.tratatulcolsctivde Istoria limbii rcmânedin 1g6g. 4lbidem: 121. Daicoviciu" la carene-amreferitmai sus.6 tt. C.V. pentru a rezolvaproblemalocului de fiorrnare a poporului român(în Munlii Balcani.Slavii ar fi asimilattoatji populaliadacicà ràmasà neromanizatil.în 1986).Studiuldin 1968al lui C..a fostgândittot ca o replicàla punctulde vedereal lui Ion Nestor.retagerea la pàdure.Istoria limbii rcmâne deG.punctuldevedere opus. undeau devenitpàstorinomazi. a càruiaxàesteDunàrea"al. Amintimîn aceastii privintaediçiile mainoi ale Isturtetltniii rcmânede.nu retragerea la munte".pnecum çi în zonaceamai înalti a masivuluibalcanic.În 1976a apànrtun scurtarticol al lui C.. { Tor.ajungând la concluziacàromanitatea nord-dunàreanà a dispàrutdupàretragerea aurelianà. p. Pedealtji parte.ste. Schramm nu admiteo retragere a populalieiromanice çi în Munfii Carpali. înrâurirea slavàasupra (. IvÈinescu (1980)..Teodor37. ' x Giurcrcu 1976:l3-16. în diversestudii. { Schramm l9t1. I-a su4 instalarea slavilor ar fi provocatrefugiereaautohtonilorromanici în oraçelecare mai rezistau (la sudde Munfii Balcani). t9t6: 104-125. $ Dieconu 197 4z289-293.semnate Macrea.al etnogenezei desËçurate de câmpie. TeodonesculgTla:104-130.Dintre lingviçtii sffiini.ttRoDUcERE înaltd3. çi altestudii. 1ncarea fostexpusà sintetico nouàvariantiia teoriei"retrageriila munte":.

etnicâçi teritorialà) line de o imaginonaivà. (Schramm nu sereferàdelocla cercetàrile arheologice.1nperioadadintre desffimarer civilizafiei urbane romano-bizantine formarea sculturii D"ido".adicà sàfacemo distincfieîntrenofiunilede 'tontinuitate culturalà". sVelkov 1987b: 13-21.a5.nota206. ibuit" deel exclusivslavilor çi "t bulgari (de çi protobulgarilolT.deoarece eacuprindeun capitol importantdespre problema continuitàfiiConcepfia lui Horedtseînscrie pe tinià lui Luciusji rnitippiae. cazulromaniârii dacilor.rr".concomitente. anistoricàa realità1iiistorice.notiunicare. .Menfionàmçi pozilia recentii uno.I{erngebieien -în cares-aformatpoporulromân).obiceiur[ limbà. concluziilela cares-arajungear puteafi deformate chiar tendenlioase.contietnicà. a elementelor do culturà. Deoarece niciodatilo culfurànu disparecompletîn urma acculturaliei orice discontinuitaæ' culfuralàpresupune çi o anumitàcontinuitate. Dupàacest istoric al problunei continuitiilii. Dacàacculturaliaestemai puternicà. suntconfundate înt-o preavagàçi fabuloasâ çi contopiûe "continuitate" (carea çi devenitun fel de cliçeual propaganaei folclorului istoric). pânàla urmà. dar. în seirsul càrevenirea românilorîn Transilvania s-apetecutîn condiçiile Bulgariei.În maremàsurà. având mereuîn vederefaptulcàabsolutizarea ideii decontinuitate (culturalà.INTRoDUCERE 7 materialuluitoponimic. obiccte. trHoredt 1986:170-175..rii de izvoarenu poateconduce decath rezultatecontestabile.Velizar " Velko/E).dar.chiardacà" din punctdevedere etnic. a7 Fiedler 1992.çi invers.a existato continuitato' Este. Horedtafirmàînsàcâslavizarea Transilvaniei a foitotall în secolulalùI-lea.açacum s-aremarcat despre ea.a fondului etnic ori a habitatului. à"o"r". Deçi nu priveçtedirect Dunàreade Jos. confinuitetea culturali trebuie studieti în permenenfà în raportul ci cu proceselede discontinuitate.ln cazcontrar. Oricum. iar continuitatea dç locuirenu poatefi admisà decâtîntrelimitele unui spaliuàestul âehrg. Continuitatea culturali însemnând plstrarea decàtreun grup umrn ooo" elemente de culturi (tehnici.in istoria acelui-grup çi unun apareo discontinuitate culfuralà. credinfe.în secolul "xpansiunli al IXJea. çi o continuitatodin punctul de vederoal culturii romaneprovinciale. adeseori.bunàoarà. ignorând chiarçi concluziilededuse din teorialui Gamillscheg despre acele'Vetre". " eaesteopusà complementarà acculturefiei. aceasta s-aÈcut pe fondul unei continuiliili etnice(adicàbiologiceçi demografice) a însemnat o discontinuitate a culturii çi autohtone.cele trei tipuri de continuitate nu sun! în mod obligatoriu.ci selectivâ. în acelaqitimp.Deci..Dobrogea Muntenia.. çi a5 Brezeenu1991:81. Cu alte cuvinte.Açadar. çi continuitatea culturalànu poatefi totalà.continuitatea nu poatelnsemnapàstrarea nealteratii. reductionistàçi. neafectatiide nici o schimbare. de negarea intensitiifii romanizàriiprovinciilor Moesia Secunda Scythia çi.forme de organizare).estenl.într-ovastiimonografie consacratii necropolelor din secoleleVll-D(din Bulgariadenord. de schimbare ori de rupturà.Continuitatea romanicàla Dunàrea de Josa fost contestatidecurândçi deUwe Fiedler."continuitate . dispànând oriceràmàçi1e aleurmaçilordacoromanilor din provincie. çi Despre "problema continuitàfii"tebuie sàsediscute fàràpatimàçi cu o câtmaimareobiectivitate. Ceea ceneintereseazà în aceastilucrareeste un cazconcret: umirirea relefiei dinamice dintre continuitateçi discontinuitateîn regiunea Dunirii deJos. irnçi plici! de contestare 'a continuitiifiiromanice întreDunâresi Balcani. toaiga sedegradeazà ln final disparej çi "ari cu populafiilè continuitatea etnicà este inevitabilafectatii deamestecul alogene. çi nuitatedelocuire".vetrelede sa! din motive economice si de securitate. sàne definim termenii..trebuieamintità aici cartea lui Kurt Horedt çi despre Transilvania î1 eyll mediutimpuriua'. arheologi exemplu. comunità{ile sàteçtieraunevoitesà-simute.periodic.'b abordare a problemoiîn lumina unei singurecatego.

preferlm sàurrrànr celàlalt punct de vedere. Teritoriul pe careîl studiem poat€fi privit ca o rnstàdepresiune. Pedealtàpart€.Chiar qi Dobrogea aveaptrdurimai bogatedecâtacum(esæsemnificatrv.1nMunûenia 1ngeneral. fiindcà aceastà întitrire çi oilinder€a stattrlui bulgara contribuitçi la crisalizarea orizontutui culturalspocificpentmDunàrca de Jos1nsecolele X-X.inclusivculturalàçi demograficà. trimerer cMllzatiei urbenc romeno-bfuelthe çl formerca noli cintezeculturele cunorcute mb numele de cculture Drldu'. pemalulnorrdic. a fost ceaa secolelorVll-\fltr.opice pentnragricultrrà. taveisatà la mijloc de DunàrÊ Neagrà.g TNTRODUCEnE PentruspafiulDunàrii do Jos. s.situatiaprefigrrând-ope coade la sfirçitul secolului al Vl-lea çi lnceputulcelui de-alVll-lea.caûe a avut.în specialin ôttenia. 1nsecolulal V-lea"provinciile dunàreire au suferit gravedistrugeriçi au fost aprcapopiemdute pontnt autoritatea centralà.drryàcum vom vedea" au . numelecatâfii (llmetum).1ncaremajoritaka vestigiilor apa4in ultimului val de nomazi).Portile de Fier.De-alungulDunlrii. wrhiatus ln habitatulautohùon. a existato discontiruibte lntre cultura Dridu çi açeârile din perioada de formarea statuluimedieval (estevorbade fara Româneascà o perioadàpulin cunoscutà arheologic.mediul geograficiste çi màrginitàla estde lvlarea foart€wriat ln antichitate.Tottlçi. maipr. pentnr partea nordduâreanà a spafiului de carene ocupàrq esteadeseori dificil de flcut o distin4ie înte materialele din secolulal VIJea çi celedin secolulal VII-lea. Mai târzirr în secolele )û-Xtr. Uneorl în parrcainferioaràa fluviului esteinclus qi sectorulBelgrad. geograficonsiderà cotul de la Belgradca lnceputal Dunàrii de Jos. nefiind clarificatelncàtnprejuràrile ln cares-auforrnatculturile Ciurel çi C. chiar dacàtmii çi cultmaledivcqgeirte. Mai exact. saumai precisîn a douasajumàtate. "DunfuEa de Jos" estedenumirea cursuluifluviului de la Portiledo Fier pânâla vàrsare.problerna corrtinuità1ii saudiscontiruitàfii sepunocu pnepentru càdore secoleleVll-Vm" Ests adevàrat cààu mai exista! çi mai înainte. çi Moldovaa fost sesizat.estevorba de intervelul dintre dec. În privinla lnceputuluiperioadei decateneocuptrm. çi privinfà.EstulMunteniei('Biirâganul").Includeur ln acest spaliuçi orbemitatea de suda MoldovEi.ostiça-Botoçana. Esteun reperde naturàpolitico-militarà"dar el poatefi privit çi htr-o p€rspectivà mai largà.totodalà" çi un loc crucial în procesulde etnogeneâ. Un reperdestulde semnificativpenûru sfllrçitul ei estereprezentat de ascensiunea Bulgariei de la sfllrçitul secoluluialVlfl-lea çi lnceputulsecoluluial D(Jea"petecutâlntr-un contsxtasupra cânriane vom opn 1nprimul capitol.lunàrea Mijlocie çi Dunàrea de Jos.çi mai târziù. pr€cumçi la uneledeplasàri de populalie. zudulMoldovei în ac€astil çi o Ffie din Dobrogea €rauzonede stepàsausilvo-stepà.Dealtfel. Açadar. Desigurcà nu avemîn vedereacsste douàsecoleîn sensshicL limitele cronologiceale perioadeifiind aproximative.În antichitarcçi wul mediq dificultatea prin Pufile deFiera lngreunat navigpliei comrmicarea lnte ccledouilsectoare alc Dunàrii çi a condusla orisntàrieconotrtic€ De acçea.ruralizareaçi diqparifiaviefii urbane. o discontinuitate culturatà. Regiunea DunàriideJosesûe delimitÈtà la nod la vestçi la suddedouàlanfiui munûoase: Carpalii Meridionaliçi Balcanii. reu scultun belceno-dunlreenàt.limitele cronologiceale perioadeip€ careo tratàmsuntdestulde laxe.1çi au originea1nsecolulal Vl-lca. Câmpiadinbe DurÈre çi Balcani ora æta æ. acest4ln modeviden! trebuieplasat în secolulalVllea Multe dintre fenomenele specificepentrusecolulatVll-lea .În cadnrlacestuispafiu. pânà h Ourostûrur& iar apoi Între brafelefluviului. instalarea slaviloçtansformàriledin culturarnaterialà" barbarizarea .Cazanelc emu foartegreude trecu! Porfile de Fier pot fi socotitelimila dintrre f.de difrrze. Astfel. ceamai dificilà pcrioadit. Având lnsàftt vederefaptul cà"pânàln secolulal )OX-loa. vestul cenftl Munteniei.uprafafa mpeduriteeramult maimare. existao zonàde bâlli çi mlaçtini care. çi altoporioado criticq în cares-apoûecu! în anumiteprivinle.din &çptul Carpalilorde Curburà" zontrcar:e 1n ovul mediu a fost sffins legatà de Mrmtsniaçi de çi Dobrogea.

z -{ F ô F \o .

10

TMRoDUCERE

populalieicareeranevoitiisàserefugieze. awt un rol importantîn supravieluirea Situarea spaliului Dunârii de Josîntre douàmasivemuntoase a favoriza! pe de alti parte,deplasarea centrifugàa joaseçi deschise populalieidin zonele câtrecelemai ferite,în perioadele de pericol. În secolulal Vllea - careestepunctul de plecareal investigalieinoastre- jumàtateade sud a acestuispatiuera împàrfitàîntre provinciile DaciaRipensis,MoesiaSecunda çi Scythia. Jumàtatea nordicà era teritoriu barbar (cu exceptiacapetelorde pod de la Dierna, Drobeta, Izvoarele çi Sucidava). Izvoarele pebazacàrorapoatefi investigatiiperioadasunt destulde sàrace. În privinla celor literare, dacàacestea aducsuficienteinformalii pentnra douajumàtatea secoluluial VIlea (adicàpentruperioadapremergàtoare destràmàrii/izes-ului), ele devin în schimblaconice pentrusecoleleVll-VnI. Faptulesteexplicabil, càcizonaDunàrii de Josa ieçitdin atenliaistoriografieibizantine. Pentrua douajumàtatea secolului al Vllea çi începutulsecoluluial VIIlea,i.zvoarele utilizatesunt(în ordineaimportanleiçi a cantitiilii informatiilor): cronicalui TheophylactSimocatta, fragmentele ràmase din scriorea lui Menander Protector, Stratqikon-ul lui Pseudo-Maurikios, cronicile lui Theophanes Confessor, Agathias,Iordanes,Ioan din Efes, Johannes Biclarensis, PaulusDiaconus, scrierilelui Procopius din Caesarea. Pentrusecolele VII-VIII, informatiileprovinmai cu seamà din cronica lui Theophanes Confessor. Semai adaugà cronicilelui: Nikephor,IoandeNikiou, IæoCrrammaticug Georgios Monachos, Ioannes Zonaras, culegerilede "Miracole" ale Sf. Dumitru editatede P. Lemerle,operelelui Constantin Porfirogenetul,geografiaanonimàdin Ravenna. O categorieapartede izvoareliterare o constituie listelede episcopate ale ierarhilorprezenlila uneleconcilii. çi listelede semnàturi Pentruperioadade carane ocupàm,izvoareleepigraficesuntextremde sàrace. De fapt, estevorba doar de inscriptiade la Lazu çi de o inscripfiede la Odessos, ptecumçi de unele inscripfiiprotobulgare. În aceste condilii, descoperirile arheologice capâtii, în mod inevitabil,locul principalîn cadrulizvoarelorutilizabile.Cercetarea arheologicà a perioadeifinale a provinciilor romanobizantine dela Dunàrea deJosareo tradiliecwa mai îndelungatà decât arheologia epociimigraîn teritoriul nord-dunàrean. Primele observalii în aceastii directie au fost fàcutede Grigore liilor Tocilescu la Tropaeum deVasile Pârvan la Ulmetum, Histria ChioséAidin. Întrucâtinterezul çi çi arheologiei seîndrepta cu precàdere perioada càtro vestigii "barbarc"nu li s-a clasicà, acestor acordatînsâ prea multà importantà.Nici în perioadainterbelicànu au existat preocupàri sistematice pentrustudierea epociifinalea provinciilorromano-bizantine. Sàpàturile efectuate deGrigoreFlorescu la Capidava, deGheorghe la Dinogetia, dePaulNicolrsculaArgamunr, $tofan precumçi cele desfrçurate ln continuare la Histria au atinsdoar tangenfial problernà. aceastii Nici arheologiibulgari çi sârbi nu au adusweo contribufiesemnificativà. Pentruteritoriul Bulgariei, estede notat în schimbcercetarea sistematicà a antichitillilor de la Pliska,din epoca khaganatului bulgar. De o adevàratii dezvoltare a arheologiei secolelorVl-Vll pe teritoriulprovinciilorDacia Ripensis, MoesiaSecunda sepoate vorbi abiaîncepând din anii '50, atâtîn România, çi Scythia qi cât în Bulgariaçi Iugoslavia. ln ultimelepatrudecenii, au fostdobândite cunoçtinle amànuntite reforitoareatâtla limes-uldunàrean, câtçi la mai multeaçezàri urbanedin interiorul provinciilor. Din pàcate, açeârile ruraleçi necropolele suntmaipufincunoscute. cu necropolele, Gn legàturà remarcàm totuçiimportanta cercetàrilor luiAurslian Petre de la Beroe- PiatraFrecàpi).Estede semnalat existenfaunor preocupàripentruinvestigarea sistematicà a unor microzone,precum ceaa Porlilorde Fier,wrdearheologiiiugoslaviausàpat exhaustiv fortificaliite çi publicataproape din epocaromano-bizantinâ (çi nu numai).Ar fi de dorit ca aceastà manieràde cercetare sâ se extindà. Unelesituri din MoesiaSecunda aufostsàpate demisiuniarheologice germane (Iatrus)

INTRoDUCERE

11

cu arheologiibulgari. Rezultateimportanteau fost çi poloneze(Novae,Odàrci), în colaborare obfinute în special pe çantierele arheologice dela Capidava, Dinogetia, Hahyris, Histri4 latms, Nicopolisadlsfunr, Novae, Sacidav4 Tropaoum. Totaici trebuie sàamintim capetelor ""r.trr"u depoddela nordulDunàrii,caremai funclionau în secolul alVl-lea în Oltsnia @ierna,Drobrt", Izvoarele, Sucidava). Dinte arheologiicareauefectuat cercetiiriîn aceastldirecfie,ii men]ionàm pe: S.Angelova,Al. Barnea,Ion Barnea, A. Cermanovié-Kuzrnanovié, M. Cicikov4 M. Co3", Z. Covaeef, M. Davidescu, R. Florescu, T. Ivanov,D. Jankovié, S. Michailov,A. Opaiç dh. Papuc, S. Parnicki-Pudelko,A. Petre,M.popovié, M. Sâmpetru, c. Scorpan, Al" Suceveanu, o. Toropu,D. Tlrdor,V. Velkov,M Zahanade. Din altii perspectivà,cea a studierii culfurii materiale,s-au înregistra! de asernenea, progrese importante1nstabilireatipurilor ceramice specifice pentrusecoleleVl-Vll (8. Bôttger, A- Sucweanu" P Diaconu,A. Opaif, C. Scorpan), a cronologieiçi tipotogiei unor catarameçi fibule(J.werner,S. uenze,P.Diacong D. G. Teodor,v.varsik, F. curt4A. Madgearu). postbelicà ln perioada a luat o maredeuoltare arheologia epocii migraliilor în România. (Anterior,doarIon Nestorçi DinuV. Rosettiauîntreprinscâtsvacercetiiriîn aceastidireclie). în anii '50, interesulfoartemarecarei-a fost acordataveao motivafiepoliticà, deoarece secàutau cu asiduitatevestigiileslave,carsurmausàdevinâargumente ale accentuàriifactorului slav în etnogeneza româneascâ În ciudadificultiifilor, cercetarea a frcut mari progrese, datoritàeforhrrilor unor arheologiprecum:Ion Nestor,EugeniaZahaia, Bucur Mitrea,Victor Teodol€scu, Suzana Dolinescu-Ferche încadrate cronologic culturi necunoscute çi a altora.Au fost descoperito çi pânà atunci (Ciurel, Dridu), care au umplut, în linii mari, golul care exista în cunoasterea "Mleniului I ". Dintr€ açezârile careaufostcercetate, le amintim çi cimitirelecelemai importante pe celede la: Bucureçti-str. SoldatGhivan, Budureasc4 Dulceanca, Istria-CapulViilor,Izvorq Radovanu, Sàrata Monteonr,$irna. Esteregretabilînsàcàmulte dintre rezultatelesàpâturilorau ràmasinedite. Cercetarea agezârilor çi necropolelorslaves-adezvoltat,dupàcum era firesc, çi în Bulganaçi Iugoslavia. Au fostdescoperite câteva situri importante, pl€cumPopina, Dffitjq çi studiate Stiirmen,Bdinci, Kjulevëa,Novi Pazar, Kladovo,Veliki Gradac,SlatinskaReka,oblinându-se date r€feritoarela cultura secolelorVII-VIII. Este de observatcà, în cele mai mulæ cazuri, arheologii bulgarinu iau în considerare posibilitatea supnavieguirii populafieiromanice în teritoriul dintre Dunàreçi Balcani.(Nu acelaçilucru sepoatespunedesprestudiile unor arheologisârbi, precumD. Jankovié). O categorie deizvoarelnruditecu celearheologice estereprezeirtatii decelenumismatice. Acesteaoferà datedespresitualia economicà legàturile comerciale alo spatiului de care ne çi ocupâm.De asemenea, întreruperilesau scâderilesemnificativeale circulaliei monetare semnaleazà momente de ci4provocate deregulàdeatacurilebarbare. (Cronologiadestràmàrii limes-uluipoatefi rçconstituità pebazavarialiilor înregistrate într-o anumitàmàsurâ în circulalia monetarà). Cercetarea esteînsàîngreunatii de faptul càmulte loturi demonede suntnepublicate. (De exemplu,celede la Histria descopedto dupà 1970,precumçi o marepartedintre cele de la Tropaeum, Noviodunum Dintre monedele descoperite în MoesiaSecunda qi Dacia çi Catlatis). Ripensis,doar foarte pufine au fost publicateîn mod complet (cu precizarea anului emiterii), astfel cà acestea nu sunt de prea mare folos. De aceea, izvoarelenumismaticenu au putut fi utilizateîn modeficientdecât pentruDobrogea, Munte,nia, Olteniaçi sudulMoldovei.Irwestigarea circulatieimonetare din ultima treimea secolului alVIJea çi din secolulaIVII-lea a Ëcut mari progrese, datoritiicercetàrilorlui Gh.Poenaru-Bordea, J.Jurukova, G. Custurea,V.M.Butnariu, cale au realizatçi unelestudii de sintezà.

12

INTRODUCERE

Sigiliilo (proveniteaproapetoate din Dobrogea)sunt importantepentru atestarea continuàrii legàturilor acestuispaliu cu Imperiul Bizantin si, în unele cazuri, a supraviefuirii de Ion Barnea. Celemai multeau fostpublicate dominalieibizantine. çi studiate toponimiaçi alte fapte de limbà, În fine, amintim informafiilepe carele furnizeazà popula{ieiromanice,cât çi la procesulde slavizare informalii caresereferàatâtla continuitatea privinp, ne-ambazatpecercetàrileîntreprinse de Jos. În aceastii Dunàrii petrecutîn regiunea Rosetti, Emil Petrovici,Alexandru ErnstGamillscheg, SextilPuçcariu, Philippide, de:Aloxandru Eugen Lozovan,CiceronePoghirc, HaralambieMihàescu,Veselin Giinther Reichenkron, Mihàilà, Elena Ivànescu,Gottfried Schramm,Ghoorghe Belevliev,VelizarVelkov, Gheorghe Scârlàtoiu. càproblema continuitiilii romaintoducereprin a neafirmaconvingerea Încheisrïlaceasti careo contestii- cele nice la Dunàreade Jostrebuietratatiisine ira et studio.Lucràrile recente contiacestei alelui Schramm çi Fiedler- aupuszubsemnullntrebàriimulte dintre argrrmentele enterioarà argumentafie e revizuiîntreega e relua nuitili. A le de un ràspunsinseemnà çi a continuitàfii.

CAPIÎOI,UI

T

ISTONIA POI,TTTCO.DTTLITARÀ A SPATII]LUI

DItmiBrI rDE JOSîr*rnn 559.8O4

11 Uadrul istoric evenimenfialal epocii pe careo studiemestecel al raporturilor dinhe centroledeputeredepecelodouàmaluri alefluviului: Imperiul Romano-Bizaniin khaganatul çi avar.Conflictele cu slavii din ultimele trei deceniiale secoluluiVl se circumscriutot în acest îndehmgat ràzboibizantino-avar purtatpentrustiipânirea Dunàrii deJosçi a provinciilor riverane, alecàruiscurte intervaledepacenu aureprozentat decât victorii diplomaticealeavarilor.precum odinioarâ Decebal,ltaganul Baian a profitat din plin de subsidiile imperiale de tehnica çi lomanàr, dar,sprre deosebire deregele dac,ol acâçtigat peseama slàbiciunii arrnatei romano-bizantine de atunci. Dupà ce armataromano-bizantinà a pàràsitlinia Dunàrii, raporturile de forle s-au modificat în senzul câzonaa inhat subhegemonia avarilor.Gnrpurilemrmsroase deslaviinstalate înregiunea DunàriideJosnu auconstituitaiciun regatbarbarcapabil sàjoace rolul unui centnrde put€re.La rândul sàu,khaganatul avara inhat într-un lung declin militar dupàeçeculasediului Constantinopolului din 626.Acestrelativ vid deputerea fost apoiumplut de Bulgaria,care,din punctde vederegeopolitic,a luat locul Imperiului Romano-Bizantin. Al doilea *ùaganattiircic constituitla Dunàre, dupàcel avar,a dwenit însàun statcomparabil cu celecreate degirmanici in Europaapuseanà. Creçtinarea sa"la mijloiul secoluluial D(-lea, a consacrat aceastil evolulie. FiindcàBulgarias-asubstituitImperiului Romano-Bizantin în raporturiledeforle din zonà,vàm urmàri istoria Dunàrii de Jos pânà în momentul în care Bulgaria çi-a consolidatstàpânirea asupraliniei Dunàrii inferioare,în lntegul spaliupe careîl studiem.Acost terminusad quem reprozintii,de fapt sfiirçitul l*raganatuluiavar,lnfrângerea sade càtrefranci, iar apoi çi de cà6e bulgari(în 804). ln ceeace priveçtemomentulde lnceput al perioadeistudiate,avemîn vedereinvazia kutrigurilor din 559, caro,prin consecinfelo ei, a slàbit sistemuldefensivromano-bizantinla DunilreadeJosçi a favorizatvictoriile ultsrioarealeavarilor slavilor.Majoritateaoraçelordin çi Scythiaau fost devastate cu aceastii ocazie,dar soparecà invaziakutrigu;lor nu a afectatprea mult Moesia Secunda Indirec! lnsà,tot bazinul Dunàrii de Josa suportat çi Dacia Ripensis3.
16porrcsteçte cummilitarul romanBusasdinAppiaria (Rjahovo)i-a învàlatpe avari sàconstuiascà fI. maçini deràzboi. ll'13,20-23(FHDRII:479);IoandinAntlohia,2l8(FHDRIL357);Mcn.,frg.3(FfiDRtr:S09); 'zAgath.V. Theoph.:1,233-234 (a. 6051) (FFIDRII: 601-603).Vezi çi Setton1950:508;Stein 1949:535-540; Iæmerte 1954:286:I. Barnca 1968:429430; Szâdeczly-Kerdo$ 1970:517;Avenarius l9?4: 34; popovié l97t: 611; Pohl 1988:21; IVhltby t9t8: 86; X'iedlc 1992:8. 3À Bemea 1990:288 caresubliniazà cà invaziadin 559a repezentatsfiirçitulultimei epoci deprosperitatea /izes-ului dunàreant Th.S.:

i4

CÀPITOLULI

efecælepe termen lung aleslàbiriicapacitàfii defensive a limesqtlai. De fap! invanaafostposibilà deoarece apàrarea teritoriuluiromaneradeficitaràa. (un autordernnde încreàere) Agathias aràta cum kutrigurii lui Zabergan au gàsitpustii fortificafiile (y"copic) din Scythiaqi Moesia Secundas. La rândulsàu,cronicarul conternporan Ioan din Antiohiaexplicalnaintarea rapidàa kutrigurilor sprecapitalàaràtândcâ, Zabergan 'h-a întâlnit în drum nici o arrnatiide pazàfui1 otporrd,ç?IouQpoupoÛoqç)6. justinianee Toateconstrucliile elogiate de Procopius au fost pânà la urrrà inutile, càci "fortiiretele pentrucarese cheltuiseatât de mult au fost làsateîn pàràsire sauchiar fàràefectivele militarenecesare. Soldafii,ràu plàtifi, dez.ertau"7. Chiarçi în piin conflict bizantino-avar, Baian a pufut cuceri foarte uçor oraçul Singidunum,deoarece, dupà cum spune Theophylact Simocatta, era"neîntiirit(dpporrov)çi lipsit de maçinideràzboi,pentrucà, în urmapàcii [din 582], seràspândise multi nepàsare (paOupfo) în Thracia"E. Considerâm important pentru înfelegerea situafiei urmàtorulpasajdin operaautorului din secolul al VIJea Ioannes Lydos(DeMagistratibus, ed.Bekker, Bonn,1837, p. 264):"Supuçiiîmpàràliei socotcà mai uçorpot suporta o invaziea barbarilordecâto staliuneîn mijlocul lor a armateinafionale"e. În a douaparte a domniei sale,JustinianI a clàutat sà apere limes-uldunàrean mai ales prin mijloace diplomatice, adicàprintr-oseriedeîncercàri dea întrelineconflicteîntrediversele neamuribarbarede la nord de fluviu, prin stimularea disensiunilordintre ele çi prin atragerea unorade partea Imperiului.Un cazsemnificativ estealianfapropusà anfilor în 546,cu.scopul împiedicàriiinvaziilorhunilor(kukigurilor). Împàratulle ceda pàràsitil cetatea Tprris(cu teritoriul dinjur). Deci,Justinian a considerat càeste mai convenabilà utilizarea unoraliali barbaripentru apàrarea limes'ului, decât reocuparea cu truperomanea unui cap de pod de rnareimportanTa strategicà (Turrisselocalizeazà, credem, la Barboçi, la confluenla Siret- Dunàre)to Avarii aujucat qi ei, o wsme, acelaçi rol de instrument politicii al bizantine de divideet impra printrebarbariidin stepa nord-ponticà de la nordul Dunàrii. Încà (pe cândse în 558 çi mai aflauîn nordulCaucazului), avariiautrimis o soliela Constantinopol, cerând lui Justinian sàle permitàinstalarea în Imperiutt.Dupàfoartescurttimp, ei s-audeplasat în zonanord-ponticà,undeaureuçitsà-isupunà pe kutriguriçi pe anti, la începutul anilor'60 ai secolului alVIlea,profitând delupteledintrekutriguriçi utiguri (stimulate, acestea, chiardecàtreJustinian)r2. Esædepresuplls câataculîntreprinsdebulgariîn primàvara anului562a fost un efectal tulburârilor petrecute în stepele de la nordul Màrii Negre.Barbariiau atacatoraçulNovae,au strâbâtut toatàdioceza Thraciei, pânà la ldareaEgee, daraufostînfrân1i deMarcellu s,magister milifitmt3.
aAvenariw 197 4: 3l aratàneglijarea limes-utuidunàrean drryà începerea ràzboaielor occidentale alelui Justinian (533). Veziçi Velkov1987a: I 5I , I 58-I 59. 5Agath. V, I I . 6. În FHDR II: 479 setaduce: "localitilile', dar acestsensesteprea general.Autorul aveaîn vedere, probabil,absenfa garnizoanelor. 6IoendinAntiohir: 218(FI{DRII: 357). 7I. Bamee l96t:429. tTh.S.I. 4. 1 (FFIDRII:533). e Aptd Phùippide1923:4 I 8. ro Medgearu 1992:203-208. lt Theoph.:l, 232(a.6050)(FI{DR II: 601 cu soliadin 562(atunciau cerut avarii ) - carefaceînsào confuzie tnstalarea în provinciaSqrthia);Men., frg.4.Vezi Stein 1949:542;Kollautz, Miyakewe 1970:i, I 55;Avenariur 1974:44,51 çi nota5a (p. 235);Pohl 19tt: 18. PMcn., frg. 6; Heuptmann192?-1928: I, 148-149; Avenrrius 1974:48-51; Pohl 19tt:3940. penrru eonflictul dlnfe kutiguri çi utiguri, vezi Men., frg. 3 (FHDRIi: 509) Agath.V. 25 (FF{DRIt: 479-48t Hauptmann çi ); 1927-1928:146; Stein 1949:540;Sz{deczlry-Kerdoss l9?0: 518. 541;Lcmerle 19541 286;I. Beracel96t: 430; popovié1978: 'rThcoph.:I,23G237(a. 6054);Stein1949: 611;Fiedler1992: 8.

în cetatea Dorostolon. numitii azi Dristra"rT.Avenrrius1974: 62-63.tând la nesigurele alianlecu unii dintre barbari.în 562'563. 155-156.l0. Stein 1949: 543(dateazà în 561).. cucerindoraçulSirmium.9-10(Ead.Thoophanesr6 consemna faptul cà avarii 'trecurà în pàrlile Scitiei çi Moesiei". "CronicaMonembasiei" (care a prilejuit oricumo amplàdiscufie în legàturà cu datarea instalàrii slavilorîn Imperiu). pe aceste Bazându-se ianoare mai târzii.li" r"f"çi s-aîngrijit de apàrarea larealui sepoatededucecà avarii au ràmasia nordul Dunàrii. dar nu puternpunepreamult temeipe aceastii informatie.solii avarilor. El îçi va atingescopul. rrggpR IV: 21. jos. caretrimisese în sprijinul lor trupeledin provinciile Scythia çi Moesia. 14. Pentrug lntelegecelerelatate.VezilaLBernee19t5:239240un sigiliu carearatàcâregelegepidCrmimund pr:rtatitlul deorpcqXriteç .513). care(spre deosebire deceaprecedenti. autorulcronicii afirmacà Justinian"i-a întâmpinat[pe avari] cu ornenie în Moesia. frg.. kùaganulBaiançia îndreptat aturliacàtrevest În 566. Comçe1987:221(cudatarea în j62).în anul 5672. lgtE: 51.6050)(FHDRII: 601).Koveëevié 19?3b: 333.JustinII a renunlatulterior sà-irnai acorde ajutoç gàsind cà arenumaide câçtigat din conflictulgepido-longobard. în concordanià cu Victor din Thnun. informafiaa fostpreluatà întocmaideunelecronicimai târzii (vezilfulleutz. Stelnl9l9:8. (vezinotal4).trebuiesàurmàrim evolufiarelaliilor avaro-bizantine dupà563. 20 Stein l9!9:4. respectiv. face unele confuzii çi ignoràinstalarea avarilor çi în Pannonia.VI.V.Szâdeczky-Kardom 19t0: 313. probabilçi dedorinfadeaseîndepàrta Îndernnat de duçmanii sài. Stcin 1949:544.MihÉescu:131). echivalent cu magiser militum.24 (FHDRII: 511.mai probabil. Baian a acceptat regeluilongobardAlboi4 dealuptacontragepizilor20. frg. reMen.în legàturàcu stiipânirea oraçului Sirmium.polrTlco_}|[IlrrÀRÂ rsToRrÀ 15 ln 562.9 (FHDRII:51l). ptnzafragnenbrlui nr. caremeritàsàfie menfionate.sau. I (FIIDRII: 527). Evagr. un izvordin secolulal X-iea. Celedouàfragmonte din operaacestuiistoric..: 1. unii cercetiitorirtaupresupus cà avarii au stafionat în provinciaScythia proîntre 562-5 67. æStein rilozniak19792154.Hruptmennlg2T-t92E:149.TVoznirk1979:l53.Aveneriur 1974:59-61.pohl lg8g: 50. De asernenea. Diculeacu)dataaceastà instalarea avarilorîn nordul Dobnogei în 562. darJustin II a declaratsolului Thrgitios cànuestenevoiere. nota35). raÙIen. r5I. çi anumeîn ScythiaMinorra.aduceunele precizàriîn acelaçi sens.Poht 1919:9. t6Thcoph. 2tTh.Pohl 1988:45-46 datpazâîn563.Vulpe l93t: 358 (careîl urmape C.la diferendulintervenit între avari çi armataromanà.Fiindcàregoleg"fia Cunimundnu çi-arespectat promisiunea dea restitui Imperiului oraçulSirmium. Brmee 196t: 430431. . Ei s-au oferitsàaperelmperiul deceilallibarbari.s-au consideratîndreptiiTilisà revendice primirea lor 1nimperiu. Gspizii oblinuserà çi propunerea ajutorul lui JustinII. din 562)s-asoldat cu o victorie.gepiziialiaficu armata rornanobizantinàaureuçitsâ-iînfrângàpe longobarzi.Boraides çi nepot al lui Justinian) a respins aceastà cerers vadurilorfluviuluirs. în campania din 566. în contradiclie cu Menander. À Brmea 1991:174. 563(FIDRII:397).Bernee1968:430431. Mai vezi: Ilauptmenn 1927-1928:149. Pe de altii parte. çi le-a îngàduitsà locuiascà Dar acest autor.S.8. ln noiernbrie 565.estedestulde ambiguuîn aceastii privinfà.JustinII a refuzatcontinuarea plàlii zubsidiilor pentruavari. Menander afirmacà genoralul Justinus (fiul lui Gt-*r .Vezi Stein1919:4.profitândde înfrângerea gepizilor.1n563.càci çi datarea estegreçiti (în 558.Heuptmenn1927-t928:152. Ditten 1978:89.careajunsoserà dejape malul nordic al Dunàrii do Jos.Avarii primiserâsubsidiide la Justiniançi dupàce veniseràla Dunàreade Jos.În aceste condilii.De la el.Noul împàrata adoptat o altii politicâdeapàraredecât Justinian.9 dinMen. comandate degeneralul Baduarius2r.O criticàa textuluidin cronicàla Pohl 198t: 45. PohI1988:4849.carei-a citit pe Theophanes Menander. a. astfel.avariisemai aflauîncàîn zonaCaucazului). I. carevor fi prezentate mai se referàla tralativeledintre longobarziçi avari si.ararii auîntreprins o campanie conta francilor. Menander tector. renun. r8Eeuptmenn 1927-192t:152.Intorul celmai demnde încredere.tiircii. Miyekrwe 1970:I.232(a.

înainteaintervenfieiavare27.dupàînfrângerea oraçulSirmiumla începutul la careavariiausupus pacea. F{auptmann çi T. inamic.Aceastil peste fluviu n-amadus meadin Sci.care poate fi invocat în contextul Acestaeste care lui Baianavantajele instalâria avarilorîn ScythiaMinor. Mihàescua fo4at to:rtul.Cu altecuvinte. unor daruri. ftg.càci ar fi introdusîn Imperiu ca avarii sà nu fi tinut rcferà la o trecerea avarilor în provincia Scythia. câtsâluptecu Justinus.luptândcontragepizilor(çi.în nonia. Nagy26 pânàîn Panlungul limes-ahti. un fi fost extremde riscantii. pe avari pesteDunâre.crodem.Purtând anului568. ei mai întâi luptaîmpotriva propunoa avarilor"sà înceapà ostilitateaîn relafiile avaro567. 26 . la fol.cândauawt loc tratativoledintreAlboin çi Baian"intervenise încetàriiplà1iitributului. ar decurge Aici. Dunàrii çi cà nu secunoaçte Eil@FHDRII:5r3). iar de acolo. Barneaare. 25Men. 2aIbidcm. poatededuce lui Menander. sàsealàture motivele conflic! avariiaveautoate În mijloculacestui ràzboi atât sàporneascà clar lui Baian:longobarzii"nu doresc qtiaastaçi solii sài i-au spus-o De aceea.Bemce 1991:175. Sci.ca sânu laseimpresia "càci traducea: H.. duçman celmai înverçunat gepizilor. bizantine. Deci. aceastà relatiile avaro-bizantine careevoluasorâ oraqul pentru ocupa Sirmium a nevoiede intervenliaavarilor pufin probabilà. açadar. JustinII. împotriva càîn iarna566Reiese romanilor"23. JustinII i-ar fi transportat de felul în folosi într-o manevrâde lnvàluire îndreptatiiîmpotrivagepizilor. oôôèv ". deci. locuri din scrierea "sevor bucura".tia" au în{elesaltfel textul: avarii au trecut fluviul în Scythia L. Bamee 1968:43l.tia la trecerea a avarilor "în o trecere absurdà pentru câ a considerat H.eôrlpepoûo avariivor beneficia cà. textul se potenlial Totuçi. pentru a-i provincia Scythia. corturile ciireiaîçi întinseserâ anulurmàtor(566). obligatii fafà creeze sà-çi nu dorea ar traversàriiDunàrii çi a provinciilor dunârene Pormisiunea barà. avarii au gâsit un momentfavorabilpentru a pàtrundeîn Dobrogea.Ion atuncicândAlboin le-a solicitatîncheierea dar în cândafirmà câ "fiind refuzali de împàrat la începuts-autemut sàreactioneze. col mai probabil dupà seama în Pannonia.din cauza primului pasajdin opota lui Menander. ca çi în alte în Thracia"2a. contrafrancilor.contraImperiului).Dacàlinem seama estefoarte interpretare dupànoiembrie565.. cuéondiliaacordàrii milihm lllyrici). Avenariur 1974:75.27 (FFIDRII:5i3).Pohl1988:60.avariiautrecut"fhmàroasciticâ".Esteposibil. traducere nimic cu mine".Al doileapasajsereferàla asediul puterii romaneçi vor puteastàpâni de s|àbirea gepizilor. Nagr 1946-1948:202-247 2?Wozniek 1979:155. de Baian.în apropierea problema avarilor în trecerii W. de refuzul lui JustinII qi sâ fi pàtrunsîn ScythiaMinor. Alboin segândea ScythiaMinor.JustinII nu avea çi càtre practic de longogepizii înfrânli erau Oricum. Veziçi . probabil.solullongobardîi arâtalui Baian.în iarna 566-567. Expunând sprijinul unei eventuale vor de "ei avea cà continuar€. probabil (Èutfr >n:0fq). sà arate cà avarii au isrnat în 556/567 în sectorul scitic al Scythia Minor çi se rnulçumeçte drumulpe careau ajunsde acoloîn Pannonia2e. Baiana acceptat tratativecu Bonus(careeramagister câ: Baianspunea Potrivitlui Menander.trupeledin Moesiaçi Scythiafiind deplasate campania Acolo se aflau. aici lnaintepentruvecieSciliaçi le va fi decifoarteuçorsàtreacà cà Se prin "Scilia" seînlelegeprovinciaromanà. înseamnâ. cà a luptatdegeaba..În 566.ra. alianlei. 28 I. Comça 1987:221sus{ine prin cà avani au ajrmsîn Pannonia . dreptate. Hauptmann 1927 -1928:152.'r fùp ev tfr Eruoiç neparoOe\ç estegreçità. zePohl198t: 60. maiprecis. avariiseaflaudejaîn Scilia.4'. Pohl evità sà làmureascà çi au atacatteritoriul Imperiului"2s.auînainta! de-a cupermisiunealui Minor. în 566. 1n [avarii] din aliantà.l6 CÀPTTOLULI Alboin longobarzilor. Mihâescu ôtt oûv Èroprodpr1v"zs. el al avarilor".

astfelcà"probabilîn deceniile3-4 alesecolului alVl-lea. Pàrnânful roman în care s-au aqezat avarii poato fi ori Pannonia luatii de la gepizi.â corectiia evenimentelor.în soliela khagan(care segàsea laAnchialos). care s-auadàugat celor instalali în deceniileanterioare Izvoareleîi arati pe slavi ca de tip Penkovka.. Ditten 1978:86.la vest çi fluviul Nistru . slaviiseinstaleazà în imediata apropiere a Dunàrii de Jos. Pasajuldin TheophylactSimocatta nu poatefi pus în legàturàcu solia avaràdin 558.ISToRIÀ PoLITICO-MILITÀBÂ û În orico caz.slavii çi-aufrcut apariliaîn prirneledeceniiale secoluluial Vl-lea.te-a îmbràfiçatca exilat çi te-a adàpostitca pe un stràin pribeag.Piorderca Protector neîrnpiedicà sàcunoaçtern multorpârli din operalui Menander cuprecizieevenimentele din anii'60-'70 ai secolului alVl-lea. s-ausuccedat parcursul primeijumàtàtia secolului alVIJea. sà lncheie ". datarea 32 Hauptmenn 1921 -192t: 148..2 (FHDRII: 437). evenimentele slavàdin Mnnteniade estsaudin sudulMoldovei. ScythiaMnor. (în Rezultiicà. O solu. ttYezi. sÈpâniai Muntenieidejaîn deceniul çi estedepresupus au cucerit aceastiizonà atunci când centrul de putere avar s-a mutat de la gurile Dunàrii în Pannonia. Sefacealuziela teamaavarilorde tiircii occidentali. i. Întretimp. ln aceeaçi vreme. Dupàinstalarea avarilor în Pannonia. La începutbazele lor de atacseaflau la o mare depàrtare deDunàrea de Jos. de Jos.dar argumentele r0Th. la fel de bine. 35 (FFIDR II: 413). sCornçe 1973a: 213-214. la carene vom referi în cetillii çi a lacului din pasajullui Iordanes de instalarea slavilor ne ocupàmîn capitolulV. rugându-l sànu-iprimeascàpe avariîn Imperiu3t.tie definitivàaproblomeiinstalàriiavarilorîn Scythia esteînsâgreudedat. (vezi Pohl l9Et: 59-60). la Dunàrea ds Josa intervenito scurtàperioadàde liniçûe. ExcursulI. suntinconcludente salearheologice nordul Carpafilor.Procopius afirmacàhunii. Comçel9t7:219. 27.generalulComentiolus khaganuluisâseretragà line un discurs.avarii aureuçit într-unfel saualtul. ori.Treptat açeârileslave coboarà câtresud.din Theophylact Simocatta.la est35.silite sàseinstaleze în altelocuri).. sàpàtrundà pepàmântroman. iar altele. YProc. În sprijinul ipotezeiprezenlei avarilorîn provinciaScythiaîn 566-567mai poatefi invocatçi un alt text.Iordanesamplasakritoriul sclavinilor între cetatea Novietunumçi lacul Mursianus(Musianus). legatede Dauritas. nu departede{àrm"3a. L 5.atuncicândfrânturata de trib s-arupt çi s-adespàrfitde orient çi de tribrrl primitiv"3o. càciatuncinu s-apetrecut o instalare a avarilorîn Imperiu. dar Pohl 1988:40-41 aratà din Bizenl.càpetenie .rusineazà-te Între altele.Comçe Teodor1993a: 248-212. I I (trad. sclaviniiçi an1ii"îçi au sàlaqurile dincolode fluviul Istru. 1987:22A-221.dar în mod cert din 52733. însà" în zonadela norddefluviu sepetrecuserà schimbàri însemnate. atribuitii antilor36. Afla! 1n584.Angelov19t0:38. ri Jord..Acest de slavi.:V. Ficdler 1992:G7.S.acestipoteticpopasdecircaun an al avarilorîn ScythiaMinor nu putealàsa urmearheologice.BG. açacurn considerà unii cercetiitori32.cerându-i pace. 3rLemerlc1954:285-286. Identificarea a provocatamplediscutii.Pohl 1988:28.222. 26). carete-a salvatde la moarte.Stein 1919: 17-19datezz. în F[{DR II: 507. nou val slav a adusçi ceramica cà ei al optulea al secolului alVl-lea37.Pe ia 550.fiind cuceritede avari çi înglobateîn confederalia lor. mai jos.înpofidaopozitiei lui Justinian 562)qi a lui JustinII (în 565). el pàmânt declara: de acest al romanilor çi al çi nostru. semnalate ipoteticîncepând din 517. Tulburàrile provocate de pàtrunderea avarilor în stepele nord-pontice auantrenat deplasarea în nurnàrmare a triburilor slavedin bazinulNiprului (unele.iar.careîn 562trimiseserà o soliela Justinian. La Dunàrea pe Raidurilelor. ln generaln spreDunàrea antrenatçi un numàrconsiderabil Migra{ia avarilor din zonanord-ponticà 1nzonaDunàrii de Jos.Mihàescu: 3rThcophanec în 568.

oraçului Sirmium din Crimeea. .nr. Belen. Koreé 1984:195.. în 576. Avcnarius Ilauptmann 1927-192. dobândind Acum Tiberiu cornandate degeneralul vinciile balcanice. f5À Milëev.Stcin 1919:105.jud. {C. în pro(undeacoasta a suferit înfrângeri.Bicl..32. Informaliile aduse Biclarensisafirma câ privinJa datiirii. Avenarius1974:t8. {2Joh.. lnceteazà în57515761e.4l . sJurukova 1966:225.619-6201' {Jovenovié. Opeif 1991:47E481. anii de domnie ai împàrafilor çi raportarea la anii regeluivizigot nu la cei ai lmpàratului.este pentru ceea a ataca litoralul Thracieiavarii s-aufolosit deambarcaliuni lnprivinla datàrii. acestp evenimente çi celeurmàtoare. careestedatat sub anul al VIIIlea al regelui (Leovegilda începutsà domneascà 1n568).GoliamaKoutlovitza.Raidurileau fost întreprinse Thraciei ùn576-578. inThracia multasurbesRomanoratn de Spania. jud. a7 Jurukova196t: 13G137.deo confuzieîntroslavi çi avariar.l : 39. Varna(încheiatîn 578/ 579)16. Pentru dominafie la Bizenf avari gi dintre confrunterea hcepe teritoriuluidin apropierea softdlçi cu cedarea cu untribut de80.Pentu vezi çi Madgearu 1996:35-61.24. Din punct de vederearheologic. Chirlec 1993:193. 240.V. quasdepptlatas vacaasrcliquerc. Biclarensis.000 Baiansemullurnege moment. Biala Reka. Ihagenov "Arh". 12. 1992. deizvoaresuntînsàdestuldeconfuze.Slavii din Munteniaaureluatatacurileln dioceza care-iincomoda pe mai multe direc{ii.Bicl. Leovegilda2. 1974:55. cât la de la Constantinopol.El se raportaatiit la reperelorcronologiceale scrierii abateluihispanicJohannes cei ai regilor vizigoti din Spania. frg. carea depozitiastrategicà venit obiect de disputiiîntre ei çi Imperiu.jud. în imediata apropierea oraçuluiSirmium. frg.Pohl 198t: 64-65. Mommsen. 34. Jovenovié. cu o fo4à mult sporitii. Popovié1978:617. aflatatâtde departe penadunt. a3 Chirirc 1993:I 9G 198. jud. încà din 568. La Piatra Frecàlei încheiatecu monodede la JustinII)a1. arMcn.215. 1974: Stein1919:l&'11. Fiedler 1992. KoraérJenkovié1986:382.: 214. cât çi în cea a participantilor la atacuri. 85-86.Tekija-Transdierna Gradi5te -Pincum(încheiatln580/581). Th. pâcii a determinatruperea cu avarii (prin lncheierea tratatul din 574-5?fs. 87. pânàla càderea limes-ului. G.t:155.Flalmyris (încheiatla 5761577)ot.Aveneriuc leJoh. (încheiat la 575/576)44.Stein 1919:13-104.Bani5ka. datareesteadmisàEide editorul cronicii. pentru Dunàrea de Jos.aÎâtîn inclusiv de-alungul litoralului. câci Johannes ce esteimprobabil.Avarcslitora mariscaptioseobsidentet navibus litora Thraciaenavigantikts satisinfesti sunt. mai dernnà de lncredere Considerâm pasajulSclavini De aceea. Mihailovgrad (ultimele trei. Baiana profitat de implicareaarmateiromano-bizantine asediu3s.Boljetin-Smorna(încheiatîn (lncheiat gurarâului Slatinska Koprivet jud.Joh.47.desigur.9.câtçi poavari.1g cÀPrroLUL r 1n perioadaurmàtoare. 5771578). probabil.încàde la lnceput din 572)çi a atacatforlele ràmase (viitorul victoria. 1n579)a3. Kolleutz' Mlyekewa 1970:I. împreunà oraçulBosporos alianleidintre knperiu çi tiirci..Pohl 1988:6G67.27(FHDRII: 513-515). circulatiamonetarâ Beroe(ln açezare).Aceeaçi se referàla anul 5751576. frg.la sfârçituldomnieilui JustinII)a5. 34. Ruse(îngropat.Acegia auocupat cu utiguriiao. Preslav. Veliko îngroparea unor tezauremonetare. .:212.raporturile de forfe la Dunàreade Jos au fost determinatede pecareo ocupauavarii. cândBaian a supusoraçulunui prim ln ràzboiul cu perçii În 573. aeVâlceanr4 Barree 197 5: 215. îm$rat). Pohl 19t8: 6667.:214. În raportul de forlo de la Dunâreade Josmai existaun factor carecomplica situalia çi atâtpe romani.rilhitby 1988: {Steia 1919: 59.efocteleinvaziilor din anii '70 sunt widenfiate de precumcele de la: Veliko OraSje(încheiatîn 579).Galata. 5: 467 Popovié197 .Lcmerle 1954:289. Evegr.seimpuneo discufieasupra vorba.Bicl.48 (FHDR II:517). sMcn.11.Men.

anterior. srStein1919:110-113.Augustaçi Anchialos. 79.Whitby 19E8: 54Th. dupà 1 sopternbrie 585. frg. Barnee1968:432. 432.conduçi çi Tropaeums.De acumînainte.lnstalat la Anchialos în cursul toamnei584. nacium. pânà mii dedobitoace în momentul. Aquae.Chiriac 1993:195-202. Dar acestfapt a condus.A douasoliea lui Elpidius toamna.Durostonrm. Baiana reuçitsà-çipunàîn aplicare planuldecucerire a oraquluiSirmium.MoosiaSecunda tranzitarea pentrua-i lovi pe sclavini Scythia" çi deacolodeundeaceçtia nu seaçteptau.la intensificarea Muntenia. I.Bononia. Tot în anul586. 52I. Bamce 196t: Velkov 1977:63. Pe termenlung.ln aceastà campanie.Mihàescu29). 6075) I. Popovié 1975:469. 9Ç95.trad.I.156.Hauptmenn1927-1928. Velkov 1977:53.140. au fost cuceriteoraçele: VimiSingidunurn.4). în pace fàri Snjàçi frrà teamâ. a avutloc anul urmàtor(Th.Zaldapa..Pecândasediulîncânu se sclaviniiau declanqat t. Ei s-au îmbogàlit. 1968:433. cu ajutorul lui Tiberius.Velkov1977:54:Pohl l9Et: ?1-l8. .6079)(FHDRiI: 603).000 solidi). Mihàescu: 142. Avenerius1974:87-8E. noul khagan(al càrui numenu-l cunoaçtem) a declançat seriaderaiduri careau afectatzonaDunàriideJos.ace$ia.48 (FHDRII: 517-519).erminase.25) scria cà "slavii aupràdatçi auarstotul pânàlaZidulcel Lung. ràmasà frrà nici un rezultats3.sclaviniidinMuntenia. 82-83. pàcii ceptà tributuluila 100. deaceastii Spredeosebire datii.posedà argint çi aur. În capitolulV vom reveniasupra acestei Deocamdatà. 586.slavii au devastat toatil diocezaThraciei. I. în urmaunui asediucarea duratîntre 579 çi 582. l0-11 (FHDRII:535. adicà1ntoamna Marcianopolis Pannasa. în 581-584.: I.imperiale pe particularilor.fàcându-ss stipâni peturm_plo. Ilunàrii.avarilor le vor fi deschise drumurilecareduceau càtreConstantinopol çi càte litoralul ponticsr. Deqiavarii aczantinîncepea la I septembrie.(Vezi.Boncv1983:I 15.În campania toamnei.deexemplu. fiind cuceriteoraqele deArdagast awrilor. un nou val de invaziiîn provinciilesud-dunàrene.în perioada urmàtoare. raidurilor sclavinilot'2.Pohl 19tt: 67-69.Popovié 198t: 75.rsToRrÀ PoLrTrco_MrLmÀRÂ rc Slavii deveniserà niçterivali periculoçipentruavari.çi celeale $i jefuiesc. l). 4 (FFIDRII:533.În varaanului578(eventual în 579).atacuriles-au desfàçurat direclie. Avcnariur 1974:90-91.S. În varaanului 584. Ciderea inportantului centru dunircan a reprezentetun moment de riccruce h istoria PeninsuleiBalcanice.Fiindcàprimasepetrecuse çi pentrucà anul bia douasolie se dzteazÀ. Stein1919:105-109. Datelearheologice confirmàamploarea distrugerilor jurul anului580. aliantàcares-aconcretizat într-o operaliunemilitaràextremderiscantiipentruImperiu. Betnea Velkov1977:54.6.257(a.sàintre sub stàpânirea avarà). Ioan din Efes (VI.S.Astfel s-aajunsla încheierea unei alianleîntre Baiançi TiberiusII Constantinus.Avenerius1974:91.de fa{à[583-5841 s-auasezat .hergheliide cai."Acestiwot a fostinvocatcadovadà a instalàriimasive a slavilorla sudul probleme. vor acfionaîn cooperare cu avariis0. frrà a se întoarceîn finuturile lor decâtdupàcirca patru ani. Sclavinii conduçideDauritas(careffiiauundeva în estul Muntenieisauîn sudulMoldovei) au fost înfiânfi.avarii çi-auasigurat hegemonia asuprasclavinilor din Moldovaçi Muntenia.ardçi omoarà.'Pohl1988:70-74. aceastii pozitiilor Imperiului la Dunàreade Jos. çi zubordonafi sMen. Cu aceastji victorie seînchçieo primà etapàa conflicteloravaro-bizantine.fVhitby 19tt: 144.Pentru subcapitolul a seapàra.Ratiaria. \ilhitby 1988:145Pohl 19t8: 77-78.Pohl 1975:450451. peteritoriulprovinciilorromane.S. 5rTh. 8. care au fost îndemnalisà atacebaznlede atac ale sclavinilor din pe cât separe. Avenerius1974296. de atacuriloanterioare.Theoph. suntderefinut efectele (çi grave petsrmenlung) aleacestor raiduri..:I. Pacea încheiatiiîntre Imperiu çi khaganatul avarîn 582 nu a duratdecâtcirca doi ani. Maurikios a recursla ajutorul anfilor..253 (a.Theoph. Ileuptmrnn 1927-1928:155-156. armatefrrâ numàrçi au învàlatsàseràzboiascà mai bineca romanii.Avenerius1974: 25).\Yhitby 19tt:88. Astfel.tad. khaganula primit acolosolialui Elpidiusçi Comentiolus. produse 1n IV. campanie a contribuit la slàbirea Dupascurttimp. (FHDRII: 603).avarilorli s-apermis provinciilor DaciaRipensis.oi reiauconflictul la începutul încheierea furin creçterea peaceeaçi din 586.I. (Dauritasrefuzase.

1nschimbzonaràsàriteanà a fost mai pu{in afectatiiîn aceçtiani. 6079)(FIIDR II: 605). III.avarii aulntreruptinvaziile la Dunàrea de Jos. . 1).darvictoria lui Martinusnu a putut compensa insulâdint-un lac din apropiere eseculsuferit de armata romanâ la Sabule.pedirecfiaAnchialos-Ndarcianopolis. teatrul de ràzboi s-a mutat 1npartearàsâriteanà a diocezeiThracia. 3M (nr. vezi Lemerle 19t1: 4669. Ootrogom$ 1969:lll.carecontestà credibilitatea'Cronicii Àdonembasiei'. 56 AtaculThossalonicului (I. Khaganuls-ainstalatla Appiariq de undea declançat o pedirecliaBeroe-Diocletianopolis-Philippopolis nouàofensivà. fiindc[ . (FHDRtr: 537.trad.Avenerius197{: '5 95-96.539.Theoph. undeseaflatabàral<*raganului.43).conducàtorul avarilors-arefrrgiatpe o (InsulaOvidiu ?). Avenarinr 1974:96.20 cÀPrToLuL r au pàtrunspânàlângâAdrianopolo.În consecin$. 258(a.257-258 (a.tad. I .uD96:43amadmisdatareaacesteicampaniiîn5s5(susfinutàînspecialdeV.S. Credem càacestea din urmàaufostresponsabile deîntneruperea circulafieimonetare la Sucidavaprecumçi de disrugorea Celeiîntre581-5836r. seCharanis 1959:3G37.frafie.Ficdter 1992:11. 6 Poenrru-Bordce. undeo monedâ din 583/584 a fost descoperitii într-rurnivel incendiaf2. Mihàescu: 48-50).Separecà mai distntgâtoare decâtatacurileavarilor au fost invaziile slavilor din Muntenia çi Moldova.dupàcum vom evidonliaçi ln capitolul IV. Un detaçameirt comandat do ldartinus a piitrunspânà "în linuturile din jurul cetiilii Tomis" (nepï Tdpeorlv r62urv). Dupâ587. 6079) (FHDR II: 603-@5). Dealtfel. lrnpotrivaacestui vezi Nertor 1963:58-62çi Popovié1975:451454.25A (a.efectele raiduriloravarilorçi slavilordin anii 584-586 nu au fost pe gmve pe atât de cât ne-arlàsasà credemizvoareleliterarc. 13-14). Totoçr. lnfrânt.nte Canalion (în sectorul ràsàriteanal Munlilor FIaemusf6.:I.Tezaurulde monede de aur de laAxiopolis (îngropat probabil în timpul lui Tiberiu II)u' estoo altii màrturie a loviturilor primite de cetiilile de la Dunàre.15-17 50. @ Plnan 1914:282-283. Dacàparteade la vest de Ooscus a frontierei a fost serioslovitii (vezi capitolul IV.Lcmerlc 1981: 182-183.7:Avenerius 1974:96.Velkov19772 54-55. Ocheçeanu19t6: 177 -l8/'. În anul 586 a avut loc çi o greu mareinvazieslavl. Iladrianopolis. 56Th. punct de vedere. Mihàescu: L 12. Comentiolus a declançat o contraofensivà în anul587. 6tVezi Butnariu 1986:227 (hiatusînfre monedele nr.@entru datarea evenimentelo'r. lvlareleatacavardin 586 nu a atinsdecâtmarginalDobrogea.datarea ceamai probabilàparea fi în toarma 586.Popovié). 57Th.Spuneam cà ofectele atacurilordin ace$i ani nu au fost catastrofale.S. Petre 1963:334. Whitby 1988: 148-149. 7 II: 533.Z{sterova 19762 6l-62. deoarece kbaganul îçi fixasebazadeatacîn sudulScythieiMinor. 10-12(FIiDR II: 535-537.armataromanàa reuçit sà-i respingàpe avaris?. estedescris rn-Lcmerlc19?9:l3O-158 Penfu datare. potrivit càreiaslavizarea Greciei continentalo a lnceputcu prilejul invaziei din 5865e. Pohl1988:86.Abia la asedierea acestuiultim oraç.undeau fost învinçi de generalulComentiolusss. O nouà invazie slavà1nPeninsula Balcanicà s-apetrecut 1n588sau58960. Theoph. Avarii s-aupututràspândi în voieîn toatiiThracia.Whitby lgtt: 156.Unii istorici adrnittradi{iapàstratide"CronicaMonembasiei".în urmacampaniei din 586. cetitii lllmetum.Pohl 1988:86. 607Q @HDRII: 603). torna.trad. Mihàescu: 28). pusà iar ambuscada la caleîmpoûirra khaganuluide càtreComentiolus a equat din cauzastupiduluiincident în leganrâ cu carezunt pomenitevorbeletorna. (FI{DR Th. pânà în anul593. Whitby 19t8: 150. Pohl 198t:83-84. deçiarmatabizantinàeraangrenatipe fronful persan. Avcneriur 1974:96. 50 çi 51). vezi Excursul 14?@. oraçulThessalonic a fost supus unui asediq iar alte oraçedin Greciaau suferit mari distrugeritt.II.4.cu întregulistoric al problemei.Iimes-ulprovinciilor Moesia Secunda çi Scythiaa ràmas funclionaldupàatacuriledin 576-586. La Dunàrea de Jos.I.Sânpctru l97l: 218. I. Charnnis 1976:6.: I.S. Berner 1968:433-434.S.:I. 60 Th.53-56). În orice cal inroar:ele nu fansmit nici o informalio dapelftnes-uldunàrean. Theoph. pentruun timp.rJVhitby 1988:143.

s I. Piragasta fost ucis. trad.Avcnarius1974:103.separe.BononiaProcliana . 269 Avenerius 1974:103. în Crcnicacercetdilor arheologice. dar el a trebuit sà revinàîncapitalà" pentrua-i primi pesolii francilor.Armatacomandatii de Priscus a fostpusà pe fugà. uneledate de naturànumismaticàçi arheologicâ din Dobrogea indicàun momentde cizÂîn anul 593.rsToRrÀ PoLrTrco_MrLrTÀRÂ 2l II). Obcrtinder-Tûrnovcanu 19t0 b:274.w.209.: (FHDRII: 605). Bogden-Citiniciu. au avut loc noi incursiuniale slavilordin Muntenia. 270-272(a. Petrus a fost destituitçi înlocuit cu PriscusT2.2-5(FHDRII:543. posibil dar este caaici.a ficut pregâtiripentruo ofensivàsubconducere proprie. rtHfty l9t8: 159este depàrere càlocalità]ile Aquisçi Scopis rnenfionate alàturideZ. ordinulsàierneze în teritoriul barbar. . În primàvara anului594. dara prilejuit prefigurarea viiioareirevoltea lui Phokas.Pohl 19tt: 142-l43. VI.orice s-arspuno. Histria a suferito gravà distrugere(a fazei fV B) în jurul anului 593.VI. eventualIlfovul)?O .ci a slavilor çi-aîndreptat din Muntenia.Mihàescu: l1S-123). Whitby 19t8: 159-160 (datare în 5e3).pe o direclie asernànàtoare cu ceaurmatii de Priscus. Deçi çefulsclavinilor. Gh.u convingàtoare. dupàce a pierdutcontrolul trecàtoriiprocliana6s Tot în 593. Theophylact Simocatta aminteçte în mod succintun raid carea devastat oraçul Zaldapa66.acelgrup de çase zutede slavi carele jefuise pe toat€nu puteaunna un asom€nea taseu.undeva în vesfulMunteniei. Un alt tezaurcarea putut fi iucunsîn aceleaçi împrejurària fost descoperitla Tropaeur4 lntr-un nivel de distrugerede la turnul nr.FocnerwBordetlgT6:. Whitby 1988:l5l. Abia în primàvara anului596.1996.: I. Campania /99J.generalul Petrus a repetat ofensiva împotrivasclavinilàr.S.4-5 (F'HDR II: 541. El se încheiecu o monedii din 590/5916t.V[. 66 Th. Consideràm cà acestnou val de atacurislavea începutîn 593. Pohl1988:l4l-143. din douàmotive. soldaliiçi-aumanifestat nemulfumirea.precumçi în 594-595.El a trecutDunàrea pe la Durostorum çi l-a surprinspeArdagastîn zonaBàUii Borcea. asacum o arati lngropareaunui tezaur încheiat 1n592/593 sau593/59467. Avenariuc 19742106.S.2. Banea 1968: 436. 2Th.:I. Campania din 594s-aîncheiat primind cu un succes. 2.În toamna 595. çi doarcu greuau pututfi potoliliTt.Mihàescu:136140)..Totuçi.S. t Succveenrl Scoryu l97l: 159. V.campania lui Priscus la nordulDunàriidin 594pe careo rro. Bràila. I.VII. împàratulMaurikios. el atrecutfluviul pelaestdeAsemum çi a întâlnitdin nou (dupà râul Helibachia ceastràbâtut o zonàpustie lipsitilde ape).barbariiau reuçit apoi sàalungearmatairnperialà.Mai întâi. Focnerç Bordce.dar argumentele invocatenu ne p.274-275(a.cucarea lncheiat o alianp împotrivaavariloÉ.S.râul sà çi fie menfionatdin greçealà.l 53propune datarea acestei campanii în 588. mEsteidentificat cu Ialomip de càbeI. Pohl19tt: 134135.Sucwcrnu 1982:91-92.aTdapa ar fi actualelePrahovo (din zonaTimocului) çi Skoplje. 1n 590. VI. rilhitby 1988:160(datare în594). càci evenimentele s-aupetrecut.Perint-Tzurullon. În cetàfileDinogetiaçi Troesmis.162.Ficdler $92: 1l çi agii.lA. 7tTh.Pohl 1988:13G138. l6.întorsdin ràzboiulcu perçii. În fine. 2).Anchialos-Drizipera.dincoloderâul Paspirios (?).Priscus ofensiva nu împotrivaavarilor.careerau. (FHDRII: Theoph.darprint-o ofensivà podirectia avarà Singidunum . Apoi.tad.în Suceveenu 19t2: 158. 6rTh. 74.Theoph. (a. caresoafla la o distanfà de circa I 80lon.6084) Theoph.6089)(FFIDRII:60 Bernea1968:436. Iorge 1992:248 considerà cà esteIlfovul. l-3 (had. 4. I. Gl0 (FHDRII: 541-543. Mihàescu: 123-125).Mihàescu: 125-131).aminti jos mai se explicàfoartebine ca o expediliede pedeapsà. carcau afectatîndeosebi Dobrogea.Un detaçament a traversat râul Helibachia(Ialomila.trad. ultimelemonede descoperite dateazâ din 591/5926e.Bernee196t: 435. 6085-6080 605-607).nr.armatacomandatii 6'Th"S. eMitree 1974:69. un adversar inferior. studiulstatistical monedelor descoperite în Dobrogea indicào scàdere dramaticà a circulalieimonetare în 593(vezicapitolulII.Dupà ce s-a confruntatcu cete de slavi çi de bulgaripeteritoriul MoesieiSecunda. Ostilitàfileauînceputtotuçi în 593. 177 .saupoateîn pàrfile dinspreMostiçtea.2. aflând cà avarii intenfioneazà reluareaatacurilor.i l-a înfrânt çi pe "regele" Musokios.

dar descrierea pontic (celemai recentestudii împàrtiiçesc acestultim punct de vedere)1'. Barnca l96t: 43G437. gonoralulrcrrnan a pornit la eliberarea acestui oraçde subasediu.6090) (F[{DR l4l.lnvaraanului599. dar sâpâtnrile sisûcrîatice efectr:ate acolonu au gàsiturmc de locuire din secolulal Vl-lca.Mhàescu:l5l). armata fiind silitii sàserctragàsprecapitalàn. probabil) carea frcut numeroase victime ln oastea avarà. avarii au asediatcetatsa presupunea tfr rdi.183. 281-282(a.Avarii çi-aureorientatatacurile dar acolo au fost înfrânti de un corp de armatii roman comandatde în direcfia Dalma]iei.PohI 19tt: 154. Pohl l9tt: lzl4.S. Pohl lgtt: 15G15t.În acestecondilii. toTh.162.Mihàescu:147-149). 6092) (FHDRiI: 613). defavorabilImperiului. Numit din nou comandantPotnrsa încercatçi el o ofensivâ. Gh. în DaciaMediterranea).Avcnertw 1974:106. l0-12(FHDRII:545.7. 6092)(FHDRII: 6l l613). În cursul ienii 597/598. nAvenrriur 1974:106. repurtatdetrupeleimperialea mai întârziatcu putin timp pràbuçirea Succesul /izes-ului A urmat o perioadàde pacede circa 18 luni7s.\/II.dar în paralelaatacatSingidunum.6093) €HDRII: 613615).196.trupele comandate dePriscus autrecutDunàroape laViminacium çi au ajuns la Tisa. atace careînaintaudinspreNicopolis ad Istrum càtrelatrus.Whitbylgtt: 162. Popovié1975: Çtefen çi 47E.toamna.Vclkov 1977:.tad. 280(a. avarà. Pohl 19tt: 152-154.9 (trad. Rokaæ). khaganula hotiirât sàridice asediulçi sâ trupelecomandate de Comentiolus.2-3 (FI{DRII: 547-549.22 CÀPTToLUL r o matc ofensivàîmpotrivaavarilor.s-adeplasat în Dardania(sau.:1. 7'ThS. Vezi I. Theoph.Whitby 19t8: 163-164.27ç277 II: 6ll). instalattabâramai întâi la Palastolon iar apoi.Milràescu: 76 t967:253-258.În ciudaacestei victorii avarc.VII.Uzum 19t0: 125propune localizarea la Gomea.387. 147).carea repetatcampaniile din 584-586(avarii au anului 597. trJrDkovié l98l: 19-22.trad.107. în zonade vest a Banatului. çi Totuçi.Avenerlu 197{: 106. lnplegem.Sânpetru 197l:239-240. Imperiul a reluat iniliativa.:I. càcimajoritatea punctedesprijin aleImperiuluiln aceastil zon6ràmânând singurele Singidunum çiViminaciumTa.tratatulde lui Comentiolus pacelncheiat în 598 nu a avut consecinte foarte gravepentru Imperiu.ulSingidunum. I. nota99.VII. fortificatiilor din zonaPor[ilor de Fier au fost pierdute.1nvara anului 601.Jenkovié 19t1: l9-22.Covecef 1988-1989: 195.Scorpen1980:128-129.VII.lntrerupti deo nouàofensivà atacatMoesia.S.e). Dupà un armistiliu propusde avari în timpul sàrbàtoriiPagilor din 598.ttbitby 19tt: 16l (datareîn ses).196.Whitby 19tt: 164.:I. càci "romanii çi avarii s-aulnleles sà aibà lntre ei ca hotar fluviul Istnr.S.VII. dar sà-l poatàtrece. ori Èlezavska alnceputtratative Khaganul cuPriscus.Thcoph. Un factor neageptatcarea slàbit pozilia khaganatului avar a fost epidemia(de ciumà.Fiedlcr 1992:12. 7tTh.14(had. $tefan76 càar fi vorbadeo fortificafie din DaciaMediterTomis(Topéo evenimentelor concordà totuçi cu identificareaacesteilocalitiili cu oraçul r?nea.Aveneriur1974:l0t. Mtràescu: (a.Pohl 19t8: 147.Pohl l9tt: l4Ç146. În consecinlà. had.Mhàescu: 158-1CI).57. deci. tVhitby 19t8: 162. 'r Th.carefinteachiar distrugerea de Priscusa declançat centrului deputeredin zonaSirmium.Armataa tecut Dunàreaprint-unsectordela vestdePortjlede Fier.27E-279(a. . pentnra lovi în fortele avarecareîncercausàocupezona mai bine zis. ?'Th. 12.bilanful generalal campanieia fost acelaçiGuduiscarea eliberatçi oras. întro primàvaraanului 596 çi toamna dunàrean.145-147). Pohl lgtt: 152.dacàpomescîmpotriva sclavinilot''7e.VIU. Medgeeru1996: 50.S. Thcoph. ganeralului defectuoasà a roman a fàcut ca avarii sàpunàpe fugà arrnataimperialàçi Strategia ocupatea sàizbuteascà trecàtorilordin parteacentalà çi ràsàriteanâ a Muntilor llaemus. cà raporturiledintre avari çi sclavinierau schimbàtoare çi cà pânâtârziq khaganula fost cointeresat acestor în distnrgerea rivali. El a (Oescus). Beraer 1958:436437. Thcoph.15. Aceasta lnseamnà mai çi cà avarii nu dominauefectiv Munteniaçi Moldovaln aceastà vreme. ajungând în fortificalia Novaede Sus(wentualBanatska Palanka[fostaLederata].Whitby 19tt: 161.probabilde-alungul Dunàrii).:I. l3-14 (FHDR II: 545.unde au câçtigato victorie categoricâ împotriva avarilorso.

. apare ciudatiideclançarea uneiofensive contrasclavinilor din Munteniaçi Moldova. în general.ISTORTÀ r. Vezi:Lilie 1985: tl-|9. açacum aparacestoa çi în istoriografia romano-bizantinà lui phokas çi.Guduis a încercat din nousàtreacà D'nàrea. apoi. t?Istoriografia recentl a începutroconsiderarea domnieilui Phokas. în scurttimp.:t. Situalia era atât de criticà pentruavari.284(a. ePaul Dirc. Galaliçi Horgegi. 7 162). destràmarea sistemuluidefensivde la Dunàrea de Josa începutîn anii '80 ai secoluluial Vllea çi a continuat dupàrevoltalui çi Phokas.Paulus Diaconus afirmacà astfelavarii au cucerit o insulà'carea fost identificaûicuViminaciumn. Nu gim dacàpopulalia civilà din provinciiafost implicatit în vreunfel. Celebrul moment 602 nu a reprezentat nicidecumo victorie a avarilor sau a slavilor.cele douà ogi nu s-au confruntat s-au çi rehas83. Raportulde forte era din nou în favoarea Imperiului. VIU. mai precis. 609a) @IIDRII: 617).darçi studiulmai vechial lui Barisié 1955:73-gg. Teoriacatashofeipetecute în Europa deSud-Est întimpul luiPhokasmoçtenege imaginea negativàpe care i-au creat-o cronicarii bizantini acestuiîmpàrat.whitby 19g8:164.dar Petus nu a acceptat o asemenea lnlelegere. Theoph.601/ 602. E1Th.ordonândca trupelesàràmânàla nord de Dunàrepe timpul iernii. Errb. a uneipà4i a ei) çi a plebeidin capitalà.28(-. 85Th.: (a. I (tad. comandali deApsih. -mS:nfi=if'(FHDR II: 551 Mihàescu: 162). Limes-ulnua càzutln 602.De aceea. llnaceste condilii. (VezicapitolulW.5. încât'lrnele oçti ale avarilor s-audesprins de ei çi s-augràbit sàteacà de partea lmparafului "t5. în sensuldisparifiei bruçte a eutoritifii imperiale în provinciile dunàrene.s. l98t: i59. h f"pq în 602 s-a petrecutnumai rebeliunea armateicornitatense (ori. 5.totuçi.lipsità deprejudecàfile impuse decronistica favorabilàlui Herapios. Theoph.avarii s-aufolosit de naveleconstruitede meçteriitrimiçi de regelelongobard Agilu$' cu carekhaganula încheiato aliantà.jud.SituafiazoneiDunàriide Josçi.287 (a. 285 (a.:l. l). la detronarea lui ldaurikios de càtrePhokast6.afirmà TheophylactSimocatta. respectiv. t6Th. I.Popovié1978:626.oLrTrCo_MrLrTÀRÂ 23 Porfilor de Fier.. Estesigur."". nu sejustifÏcl exagerrnc| cfectelor rwoltei.jud. Prinnoiembri e 602.Theoph. ci a sclavinilor.Mihàescu: 163-164).Fiedler t992: 13.VIII. cà nici p limes.Theoph.S.8-13(trad.: 1.În orice caz.Corpul de armatàcomandat de Guduisa tecut Dunàrea çi a provocatmari pierderi slavilor.VIII.Apsih pretindea cedarea fortificafiilor din zona "Cataractelor"(dintre Novaede Susçi Diana: I(aratas). 284 (FHDR II: 615). vctkov 1977: sT.VIil. bizantinà). Operafiuniles-audesfrçurat probabil 1nMoldova. Fiindcà soldalii s-au împotrivi! Guduisa fost nevoit sà încalceordinul a instalattabàrala çi Palaslolon.s.de aceastil datà.Mihàescu:161-163). IV. Beririé 1956: pohl 87. ". întreimaginea cuplului Plokas/Heraklios cea acuplului Liciniu/Constantin cel Mare. iar apoila Socurisca. trad.Poht 198t: 160. Baciiu.:I.Mihàescu: 615). 60%) (FHDRTI: €HDRII: 551.açacum seconsiderà adeseori.60%) .a izbucnit rwolta cart a condus.Popovié 1975:474. Totuçi .lv{aimul! împàratullvlaurikiosa sàvârçito greçealà care-iva fi fatalà.pohl l98t: 237238. 20. dar.478.pohl 1988:160. dar nu împotriva avarilor. î. Mihàescu: 163). Cauzele revolteieraulegate strict deunelenemullumirialesolda{ilor.ZsS-ZeO1a. Avenarius 1974:108.trad. Theoph. Pefitrsa reluat ofEnsivaîn vara anului urmàtor(602).Avener 1974:108.çi nici în interiorul provinciilornu a existat o distrugere geireralà în intervalul602-610.TheophylactSimocatta çi Theophanes au ficut din Phokasun personajcart are toate atributeletiranului çi care a fost contrapus împàratuluiexemplar (Ar fi interesantio paralelà HerakliostT.67 (FIIDRII: 551. 609a) (FHDRII: 617). Fad.S.aufost îngropate probabilcu ocaziaacestei incursiunia armatei romano-bizantinee. plus.epocaçi porsonalitatea merititr o analizà mai atentil.Avarii.càci seçtie cà anlii (careeraùsituati mai la râsàrit)auparticipatla conflict departea romanilor(Apsihi-a ataca! d" pe anli).tezaurele de la Movileni. a Peninsulei Balcanice în timpul lui Phokasosûe pufin cunoscutà.çi nu împotrivaavarilor. încheiate cu monede emiseîn 600/601çi. Sepresupune càîn cadrul acestei ofensive. 6. tibàrâserà dejaacoloar.6æ4)(FdRII:6i5-6i7).

1ncondi.Ficdler 1992:13. Dtunitu). Tratatula fost încheiatdupâo nouàinvazieavaro-slavà88.inclusiv cele careorau situatemarginalfalade directiile ofensive principale(cum estecazulScythiei). în definitive. ]pctrogor*y Lilic 1985:20-23. sSâmpctru l97l:227.Ortrogorrtry 1959:115.000 desolidf .Interiorul Peninsulei (sisternatic.pentrua-çi puteapermite pe fronsàdizloce persan tul trupslecomitatense din Europa.Aceasta a fost lovitura de grafie ùatâ limes-ului dunàreen.6096) (FI{DRII: 617).în cornparafie cu epoca lui Maurikios). Aveneriur l9?4: l-l I I l2. Ioan de Nikiou menlionaun atacal avarilor. în 623. de-a lungul lntregii domnii a lui Phokas.24 CÀPrTOLrrL r Cu avarii.câci în 626 avaii auparticipatla faimosulasediual Constantinopolului.Peste tot seconstatillntrerupetea existentei fortifica]iilor de pe limes oidin interiontl provinciilor.000de solidi.Lilic 19t5: l8. timp decâtivaani. Imperiului Bizantin1nEuropaeraudejamult slàbite.000 la 140. çi 1ntimpul lui ldaurikios a existatun intervaldepacela Dunàre.au fostnimicite(distrugerea lor finalàesæ datatiicu monede din 613/ 614 descoperiæ în straturiledeincendiere)e3. ori Justiniana Prima.çi aceasta. aPohl 19t8:247. noul val deinvazii a provocat distrugereaa coeecemei rlmlsese din sistemul defensival Imperiului h provi:nciile sudest europene.dar acestia a awt loc pe fondul rwoltei lui Herakliosîmpotrivalui Phokase2. implicit trupelede limitanei) çi-au continuatpa4ial astfelcànusepoate existenla. Avcnrrlru 1974:110-ll1.Poht 1988:240-241. sTheoph.pentruaputea tlealtfel. Pohl 1988:238.tiileln careImperiul Rorrano-Bizantin eraangajat în conflictulcu persji. . Distnrgerile masive geireral. eJoh. Pohl lgtt:245-246. Ficdlcr 1992:13. Separecâ acesttratat a fost respectat. cu ointonsitatrprobabilnecunoscutà pânà (Oricum. Destràmarea frontierei dunàrene a fost un procesdesfulde îndelunga! carea lnceput în anii '80 ai secolului al Vl-lea çi carea atinsapogeul în condiliileofensivei avaro-slave din 614. vorbi deo schimbareradicalà fafàdesitualiadinperioada593-602. Efectele dernografice çi etnicealeinvaziilor din 614-6I 9 vor fi discutate în capitolele III.Au rezistatdoar uneleoraqe.t.630.Pohl 198t: 240-243.ln special depelitoral(delaAdriaticqEgee ori MareaNea$).Facea s-amenfinu! din câtesepoateconstata. 5 çiV.lntre 586 çi 593 .Popoviô t975t 451dataînsàîn 609(studiul sàua apàrutînainteaeditiei critice a Miracolelor Sf.Phokas a încheiat un tratatîn 604. Timp de patru-cinciani s-audesÈçurat atacuriale avarilor qi slavilor.Nilc: 550(cap. SitualiaImperiului eradisperatà. Thessalonic.Fiedler 1992:13. fàràca pacea sàfie însàasiguratii. càci çi perçii îçi continuauofensiva. fiind propusçi anul 609)8e. În 614 au fost reluateinvaziileavaro-slave. în sensulcà avarii au recunoscut frontiera dunàreanà a Imperiuluie0.000 desolidi). Credem càF. s-apetrecutunul dintre (datarea atacurilec.transformarea acestora în açeâri modestecar€ nu puteau mai aveanici o funclie militarà.prin caretributul creçtea la 180. Pohl 19tt: 237-238. sau.Herakliosa reuçit sàîncheie un noutratatdepaceouavarii1n619. 1975: Popovié1978 627. Balcanice a fostlnsàdevastat s-arputea spune). precumNaissus iar importanto oÊÇ€.43. Salona. Popovié 490-504.Avenariur197{: 110. împreunà cu perçii. poziliile atunci. erBerisié 1956:88. Avarii aureluatînsàatacurile pânàîn apropierea capitalei(la "Zidurile Lungi").Theophanes aràtacâPhokas asporittributulcàtreavari (probabilde la 120. Toateprcvinciile au fost afectate.1ncel mai bun caz.tributul a fosturcatla 200.:1. Fortificaliile dep limes(çi. "socotind càva liniçti neamulavariloC'.ajungând 1nurmaunor tratativepurtatechiardecàtreHeraklios. VeziLcmerle 19t1: 69-73. îndreptak càtre cele mai importante puncte ale pârfii europenea Imperiului: Constantinopol. suntatestatedeunele ianoare çi. Popovié 1975:489-490. literare.dar çi pe calearheologicâ.292(a.are auameninfat Thessalonicul estecontroversatii. .în 604.109). Ficdlcr 1992:14. e5Avenariur 1974tll3.Barisié avea dreptate cândobserva càçi khaganul avarerainteresat sàmenfinàpacea pregàtio viitoare ofensivâet. l2). telæmcrle1979t120-129 ( I.În 609 (610 ?). Din punctdevedere militar. Eventualatunci. t9692 122-123.

ln Europa. Ostrogorslry1969: 130-131. Imperiul numai avea preamultedeapàrat pastrat chiar dacà succesorul lui Heraflios çi Constans II . Chiar tradilia însàçia colonizàriiserbilorde càtreHerakliosestedubioasà . r@Lilie1985:2441. Imperiul Bizantin nu a gâsitcu calesàprofite deslàbiciunea khaganatului avar.Izvoarele bizantineçi occidentale auînregistrat succintaceastii crizàinternàa stiipânirii avaro.De fap! acest eseca fost începutuldeclinului.l3l. Avenarius19742163. Persiaa fost înfrântàde Imperiut gizantin çi de k*raganatul tiircic dinAsia Centralà.:Ii.Szâdecztcy-IGrdoss 1975:272.Stratoc 1967:372-376.Il7.Avenariur 1974:124138.aratil un studiu recentro2. Cercetàtorii contemporani dateaâ ieçirea çi bulgarilor(onogurilor) lui Kubratdesubhegemonia prin 635-638t00.tedela Dunàrea deJosesteinformalia consornnatÈi deNikephor.l24. tsSzâdeczky-Kardoss t972:93. undeseparecà au devenit un factordeputerelocal. S-avorbitchiardeo implicare a diplomatieibizantineîn aceastii revoltà.dovadà provincii dunàrene cà fostele nu mai prezentau nici un interespentrustatulorienlalizat al lui Heraklios.subconducereafrancutrui Samo. sNili. ieçindpurtnrovrcmedesubhegemoniaavarà.ImperiulBizantins-aafla! practic. În ciudaacestei situalii critice a adversarului. a avut loc çi o revoltii a kutrigurilor din Pannonia. Aveneriuc 1974: llt[-115.comparabil cu cel avar(Bulgaria). recucerire de çi câ aça-zisa càtreHerakliosa unor pàrfi din fosteleprovincii europene ale Imperiului nu estedoveditii prin nimic.astfelcà efortul militar a fost îndreptatnumaicàtreapàrarea Orientului. în623.YeziçiDvornilq înC. Pohl 1988:269.Horcùt 1986:36. în fafafulgeràtoarei ascensiuni a Islamului. %YeziBarisié 1954:378-390. a-i combate S-ademonstrat însàcà acelBelqradon pomenitde Constantin Porfirogenetuleste.Timp dejumàtate de secol. datàdiminuareaautoriliitii avarilor asupraconfederatiei lor.teritoriilerecucerite în Orientau fostimediatpierdute deHeraklios.152(cap.a avutambiliasàmenlinàdomina{ia bizantinà în ItaliaeT. .evenipetrecute mentele în stepa nord-ponticà în vrernea lui Heraklios Constans II suntun indiciu al çi încheierii unei epoci:ceaa ascensiunii puterii avare. Mai irnportantiipontruproblema raporturilordefor.s1aviiapuseni s-aurevoltat. Deçi aceasta a eçua! ea dernonstreazÀ o încâ. avarà Obscure încà.în realitate. dupàeçecul asediuluidin 626. precurnsi a altor populafii. 'æ r01C. khaganatul avarnu a mai reluatpolitica ofensivà.dar faptulràmâne incertro3.pânàcâtre680to4. carei-ar fi instalatpe serbiîn zonà. lbidem: 271 Bialekovâ 1973: 325.: 24 (F[{DR II:625).imediat dupàbâtiilia de la Constantinopol din 626. Seqtiecà avarii îçi menlinuserà hegemonia în zonele nord-pontice dupà instalarea lor în Pannonias.ISToRIÀ POLTTICO. Va mai treceaproximativun secolpânàla apariliaunui nou centrude puterela Dunàrea de Josçi în bazinulvestical N{àriiNegre.o aratà çi evolutiileconsemnaieînparteaapuseanâ a sfereisaledeinfluenp. Popovié 1986:127. în 631-632.unul preocupa{i dintrebizantinologii de istoriasecolului al VIIJea .: (FHDRII:663-665). N. Dar. r0r Stratos 1967:370-37 l. Unii dintre kutrigurii înfrânti s-au refugiatîn Transilvania. Stratos. PohI 1988:249-255. I. Càsitualialtraganatului avareracu adevàrat criticà.carea continuatcu desprinderea de subhegemonia avaràa unor grupuri de slavi.pentru pe avariror.a avansat ipoteza unei recuceriri a oraçului Singidunumîn tirnpul lui Heraklios.potrivit càreia Kubra! stiipânul onoguriloç"s-aridicatîmpotrivahanului avarilot''çi i-a alungat peavaridin |arasa.Porf. . Pohl 19Et: 256268. ^ În urmàtorii doi ani.Porf.IIiILITÀRÂ 25 Eçeculmareluiasediue6 a reprezentat pentruImperiuçansa refaceriipoziliilor pierdute. substarede asediu.la Belegradon s-arfi aflat reçedinla unui strateg.272.99.dupàcares-agânditsàîncheie o alianfàcu Heraklios (de la carea primit titlul deptriciu)et. e7 Ostrogorslry 1969:I 51-154. s Szâdeczky-Kardoss 197 5: 268-27 l.oraçuldalmatinIadersauZaraVecchia. N{aiapoi.32) Stratos 1967:376. Octrogorrlry 1969:133(datare post 626). Pohl 19tt: 267înclinàsàadmitàipotnza lui Stratos. A.Pohl l9t8: 270.

auaqezatînOngtas Vezi Diaconul97l:192.Mai vezi: Szâdcczky-Kerdocs 1972:96 (datare:665-675). "pe neaçteptateçunea càbulgariis.pe de altl parte.26 CAPTTOLUL r Dupàcum am mai aràtat Herakliosnu a lncercatsàducào politicà activàîn Peninsula deçi.nu gim 1nsà nimic.din izvoarese deduce càei seaçezaserà la Dunàre doarcupufintimp înaintea conflictuluidin 680't3. Balcanicà. sâ. 131.s-au deplasat càtreDunàre. ItoVezinota 97.adicàpânà1nmomentulconflictului dintre Constantin lnvecinate). aIVII-learrr.precumHgËçani. 358(a.: 197 4: 145.s-ar fortificalii sâseconstituieunelemici centrede puterq care fi putut lntâmplaca în jurul acestor unui regatbarbar.:I. o vom discutaîndeaproape doar în Excursul III. ft3Theoph. -lângàSirmiurqZemianskiVrbovok-din cà dnrmul protobulgarilorcàtreDunârea awt mai multe etape. Onglos-ulera situat în imediata rosLillc 1985:23. rr2Popovlé19t6: 129. deocamdatii. nici un centrudeputerecapabilsàevolueze SeparecâSclaviniile. nestingherificelemai bunepàmânturidin cuprinsulPeninsuleiBalcanice. Brmea 196E:440.fugind de khazariiaflali în plinà expansiune 1nstepele nord-pontice. teol€tic. r6Florescu1972225-26.ocupe De vidul deputereauprofitat într-adevàr.6149). conflictecu avarii saucu Imperiul Bizantinaleacestor cvontualele Sclavinii. dateazÂinstalarea tribului preajma luiAsparuhîn Dunàrii de Josîn 668-669. Nici rnâcar acest împàra! carea lncercatsàmenfinàpoziliile Imperiuluiîn Occident(în Italia)ttonu a manifestat weo preocuparc pentrurestabilireadominafieila Dunàre. Prin Imperiul pe aceastâ fic{iune menfinea.el ar fi awt posibilitatea sào facàros. Pohl 19t82272. Ostr.Popovlé19t6: 128-129.359 (FI{DRII: 621). Angelov 1980: 82 (dateazà pe la 660). Despre foedemti.ogonlq 19692147-l4Sl Avenerius '@Thcoph. Deoareceamplasarea Onglos-nluiare o importanfàrelativ redusàpentru întelegerea istorieipolitico-militarea secolului al VII-lea.în timp ce avarii au continuatsà stiipâneascà çi Balcanice.347 (a. Regiunoa Dunàrii de Jos a ràmasîn afarasfereide influentà bizantinà. IV çi protobulgarii lui Asparuh.617l) (FFIDRII:619) (Sd. . Lemcrle 1954: 300. potrivit iaroarelor. Dealtfel. Amplasarea exactlla teritoriului (denumit Onglos) undes-ainstalattribul luiAsparuh a fost foartediscutatii în literaturadespecialitate. Avenerius1975:299-300.Campanialui Constans II din 658 a vizat Sclaviniile siante undevaîn partea sudicà a Peninsulei Balcanico. I. r@ Ncstor 1953:49. Stejanovci Probabil Slovacia).Avenerius 1974217. l6Theoph. Vezi çi capitolul IV.43. deoarsce izvoarele nu mai aducnici o informafiereferitoare la z. dupà626unelezonedin interiorul Peninsulei sepresupune càavarii controlaudrumuThessalonicr06.onaDunàrii deJos(saula cele pânàîn anul 680.Ei nu au creat însà càtreforrre statale. slavii.formaliuni erauconsiderate tribale carecuprindeau zonerestrânse. tu Szldecz$-Kerdocr 197 2: 96. Amintim.Lemcrlc 19t1: 186. fiindcàideeasituàrii Onglos-uluiîn Dobrogeaa fost invocatilca un argumental drepturilor istorice ale Bulgariei asupraDobrogei. cà. precumçi Excusul IiI. careconduceaucàtre urbanà Dacàreteaua rile sûategice nu ar fi fostnimicitl. careaucontinuat çi dupà 626. Popoviê.:I.-<178. dar argumentele salesuntîndoielnicet"(nu vedemlegàturaîntre acest eveniment îngroparea unor tezaure foarte îndepârtate de gurile Duçi nàrii. în anii '60 ai secolului Vl.nrvcr). Protobulgarii. deImperiu ca fiind teritorii cedate unor juridicà. ln lvlacedonia sauln Thraciatoe.lntre626 çi 634. Avcnariur1985:1024.Dieconu 1966:488 segândea la o autoritate bizantinàexercitatà prin intermediulunorpopulalli clientelare.Ion NestorroT obsera cà oraçele sàprofitede absenfa fortificateau unul dintre factorii care au lmpiedicat instalarca durabilâ fost a slavilor. Fiedler 1992:21.Pohl 19tt: 125. 2. controversa càpàtllnd chiarun aspect tenden{ios. çi cà aceasta a fost posibilàdoardupâdistrugerea oraçelor. frontiera Dunàret*. Chryror 1987:38.I.

1ilnfrânseserà Conskntin[V a fostdecinevoitsàrecunoascà aparilianoii puteri (careocupase o partedin fostaprovincieMoesiaSecunda) çi sàîncheiepace cu aceasta.le pràdau le devastau învoie".L Barnee 1968: Chrcnographdc: pentrusituafiaanterioarà a Pohl 1988:278. Dupàceascàpatdeamenintareaarabà.echivalent întnrcâtvacu cel romano-bizantin de odinioarà. Vezi çi taducerea l95t:438) este:"aflârdu-seîn teritoriile bizantinededincolodeDunàre. un momentde ràscruceîn istorie Dunirii de Josîn protobulgarilor. în varaanului 680. cal€seaflau"sub oblàduirea cre$inilor" (Szb Xprono.:I. raporhrilor Imperiuluicu Occi&ntul (conflictecu longoberzii. instalatr Astfel s-alntemeiatîn regiunea Dunàrii deJosun nou statbarbar. Izvoarele vorbesc deatacarea decàtreprotobulgari a finuturilor "din apropierea Dunàrii". 617l) (FI{DR tr: 619-621).rebeliuniîmpotrivaautoritàfiibizantineftr ltalia).în perioada ar fi constituitun "al doilealùraganat 670-680. În capitolul IV.astfelcâ o partedintre rornanicii dintre Dunàreçi Balcaniau fost împinçi càtresudçi nord.Eçeculsuferit de Constantin fV oracu atâtmai usturàtorqi mai surprinzàtor. probabil o confirzie. Avenrrius 1974217l-172. Aveneriur 1985:1022-1023. profitând de absenla împàratului çi a uneipàrfi din armata bizantinà.careva deveniprincipalul centru de putere regional"în urmàtoareletrei veacuri. 160-16l(FHDRII: 651).21. careaufostdeplasate înThracia.vôv 16æ rçaroupdvqv)trs.Nik: 34 (FHDRII: 627).: loc. Flota a avansat de-a lungul litoralului vestic al Mirii Negre çi a pàtrunspe Dunàrepânàîn dreptul Onglos-ului.: (a.upaiveto. L I. reuçindsàpunàpefugàtrupeleimperiale.617l)(FHDRII:619).. a\Nat''.Giuzelev 1984:42-46. Protobulgariiau procedatla dizlocàri populalie de de Theophanes . eçeder.Izvorul esteînsàpreatârziu pentnra puteafi asemànËûoare. mileniul I. Anii 680-6tl reprezintl.dar. rrtI. rrTNik' 33 (FHDRII: 625).Gjuzelw 19t4:37-39.'2 vom discutape larg semnificaliaacesteiinformafii.apari{ial*raganatuluibulgar a roprozentat afirmareaunui nou centrude putere.momcntului680i seatribuiaosemnificafie çi mai amplà. dartadr:csea corectà(datoratà lui Blneccu "sosindde dincolodeIsûri în finnturile romeice. 4. IraThcoph.polmco-MrlrTÀx ISToRIÀ 27 vecinàtato a Dunàrii. Angelov 1980:82-83.I*o Gremmeticus. lmpàratul Constantin [V a declançat.protobulgarii lui Asparuh au ajuns în apropierede Odessos-Varna. Barner 196t:442. carea fost asediat Inifial. lt6Theoph. deN.pânà la recucerireelui Ioen Tzimiskes. lt5Theoph. Nilc: 34-35(FHDRll: 627). propusà în Hilcescu 1989:342. Pohl 198E: 278. Angelov1980:82.)(L.în vremealui Constantin irvocat în spnijinul uneievenûrale IV. cit. Pânàdecurând.Estevorba. prin consecinfele de duratàpe carele-a avut instalarea înaintedetoate. mobilizând 1n acest scop toate corpurile de armatii çi alethemelor. Ç. unde s-au t6.cu cât gravuluiasediu survenise dupàrespingerea arabdin 678asupra Constantinopolului. s-aurefugiat ln "întiiriturile" (ôX6pcopo) dn Onglos. în compozifia càruiaar fi inûat.41. nota51).de felul în careau evoluatraporturilede forle în regiune.Yençi Rouche1986:347-350.Motiwl erapràdarea acelorteritorii"ale crestinilot'' de càtre bulgari. Urmàrindu-le.o conhaofensivà terestrà maritimâ. 358-359 Beraee l9ffiz44l-M2. Pede altàparte. oi autecut la confiaatac.nàscutà çi Nikephor (veziçi Dieconu l97l:199.longobarzii)sâtrimità solii de pacela Constantinopol 678ftlcusecaputerileoccidentale (longobarzii pebizantiniîn 675)rt7. .Fiedler 1992:25.fapt atestat çi Nikephor .într-ozonàmlàçtinoasàrra.358(a.chiar çi populatii înrudite cu ungurii de rnai târziu.în atenlie ne stau evenimentele care au condusla o nouà modificare majorà a raporturilor de foç de la Dunàreade Jos. în 681118.ÎnFHDRIII sotraduce: în voie".Victoria din (avarii. Este din prelrrarea eronatiia informafiilor firrnizatedoTheophanes .O teorie1nvogà în anii'60-'70 corelamigratiaprotobulgarilor cu o deplasare a mai multor grupuri de nomazi nord-pontici care.Zonaras.Iæmerle 1954:305. 10(FFIDRIII:209)scriacàbulgariirkrdç 'Po:pairùçt6paç rùç rdpav toû 'Iotpou pv6pevourcrûrarçôxporôç Èl. potrivit unor cercetàtori.precumçi de irnpactul constituirii noului khaganat asupraromanitàfiidunàrene. stàpaniri bizantineces-arfi întinsçi la nordulDrÈrii. fleocamdatii.Taneçoce. protobulgarii çi de forfeloterestre.Pohl 19tt: 277.

sâua fost însàrespins 708.Veziçi Pohl 1988:282-287.recentt2z.revenire privitoarela perioada bizantine referirilor la avariîn izvoarele Nu poatefi neglijatiiabsenfa toxtelecarene informeazàasupraconflictelor bizantino680-800.spun evenimente toateaceste unol monedebizantinedin primele douà decenii ale privinlà.ci încàde la 630. Descoperirea nimic în aceastà secoluluiaIVIII-lea în Dobrogea çi Munteniaindicào reluarea influenlei bizantine.ln capitolul IV. susfinutii dominalieiavarcla sudçi la estdeCarpatidupà680. t2r 243çi Custureat9t6:. . din 717123. a fost definilii aproapeîn exclusivitatcde raporturi au debutatprintr-o alian!à În secolulal VIII-lea. ne mulçumimsâconstatiimcâ istoria politico-militarà a spaliului Dunàrii do Jos.dupâ 680.Comça1987 r22 Rr'ru 19t5-1986:3 1-66. Fiind cunoscutà deJos.careîl ajutase II çi khaganul întreJustinian primit dela prietenulsàuregiunea Tervel.dar aceasta Perioada de revenirea Imperiului la frontiera dunàreanâtz'{. Popovié19t6: 129. Acum.Izvoareleliterare. ar fi fost dea$eptatcalmpàratul învràjboa 111*i* în carediplomaliabizantinÉ privin!à. o încercare neapàrat nu însoamnâ a o patii albàîn istoria evenimenlialâ llunàrii dintre 680 çi mijlocul secoluluialVIIIlea râmâne aproximaliepàtrundorea s-a putut determinaçi datacu o oarecaro de Jos. Este V sà-i îndemnepe avari sà ataceBulgaria.în a douajumàtate la Dunârea bulgaredesfàsprate barbariilntre ei. 19?{: 166. aucunoscut culturaavarà Societateaçi acumîntre630-650. r2lPrimov 1978:8-16. rzo\ileraer19t6.Avern în vedereîndeosebi a secoluluialVIIIJea. nu esteunanirnîmpârtiiçitàçi nu estesingura ConstantinVunui aliat avar. fa!àdecelestabilite precum |a suddeBalcani.Alianla 716). al Constantinopolului arab asediului câci bulgarii au contribuitla respingerea nu au afectatzonaDunàrii de Jos. Tervel.ornamentate întrebàrii (datorate unorspecialigidetalia lui J. nu. Piesele acestui sau. 12' : 229. prin tratâtuldin 681.în secolul alV[I-lea nu sepoatevorbi de o dorninatieavarà (carevor fi discutate dorninalieestefoarteprobabilà"în deJos.a în704-705.devenitCaesaralImperiuluiBizantin.dar ipotezarespectivà de a fi adovàratii. aceste raporturilebulgaro-bizantine. Zagorade çi subsidiisporite intereselorImperiului Bizantin çi. 274.ln final încheindu-se conflicte. din deceniile2'3 ale secolului oxpansiunea t*razarâçi de incursiunilearabedin zonaCaucazului alVIIIJea'25.Dacàlntre 626çi680. lui Teodosiu BulgarieiZagora. Fiindcânu a existat bârile caropot fi observate lndoielnicâçi revenirea nou-veniti.Po calo arheologicà 1nanii '30-'40 ai secoluluial VIII-lea. tratat contravenea Esæevident cà un asemenea Au urmatalte laAnchialos. ln specialdin ultimul sfert al secoluluialVIIlea. întreruptedemomente III cu Tervela folosit Imperiului. de aceea.în II l-a încàlcat Justinian un tratat depace(în dereluareaalianlei. peîmpàratsàscape din exilul de la Chersones. loc bulgarnu a mai fost khaganatului schimbdupàconstituirea 3 vom revonipo larg asupraacestorlucruri.Nestor 1913:32. careare çanse vizibile în invsntarulunornecropole cà.Atacul îndatà. Izvoareletac în aceasûl Constantin ca fiind un daroferit de lvlarea fost interprotat la Sânnicolaul tszauntlde adevàntcà.adicà sedaæazâ explicâschimcare o evolulieinternà.Iatà însàcà ultimele folosirii pieselorde centuràtumate.perioadàîncadratii numaidupà680. Popovié)pun subsernnul studiir2o de centuràturnatenu nouval demigratori. Donoiu 19E3: Poenaru-Bordea. Cumpresupun r25 Comça1979:154-155.aceastii propriu-zisâla Dunàrea p€ntruaçacova.în oriceca4 amploarea realitatea din pe "Mittelawarenzeit" .WerneroriVl.carerecunoçtea Dar. rreAvenrriur Comça 1987:223-224. Ei au fost dizlocatide unui val do alaniîn Dobrogea.cel putin.în ciudaunorinfluorrfe depàrere Pescur! suntem în altàparte).Comçr 1982:35-36.2g I CÀPITOLUL Lùazarâ) ar fi adusîn mediul avarobiceiul ofensivà Acestnouval demigralii (stâmitdeputernica cu lujeri çi grifonitte. Ncstor 1969:24-25. Comça1975e: 200.este avarprin aportulpresupuçilor a khaganatului o revigoraro deo s€riedecercetitorir2r.

Bulgaria çi-a asigurat dominaliaunicà asupra Dunàrii de Jos. la începutulsecoluluial lXlea.a pàtrunspe flunàre. Bclcvlicv 1971b:61-t2. amintim doarceeace ne intereseazà în acestcontext çi anumecà o floti de 500 do navea înaintatpânàpe Duniire. A douacampanie bizantinà s'a desfrçurat în763 çi a awt acelaçi plan..atacândnordul Bulgariei (concomitentcu ofensivatsrestrà.Primov l97t:2627.Dupace campaniilefrancedin 791-803 au nimicit centrulde putereavardin Pannonia" a fostrândullui l(rum sàatace ceeace t32.kena çi NikephorI.prilejul unui bilan!.327.Pohl lgtt: 320-323.dar aceasta nu ne mai intereseazâ.luptele internepentruputereîn Bulgaria.rTÀRÂ ISToRTÀ Zg Regiunea Dunàriide Josa redevenit teatruderàzbbidupàmijloculsecoluluialVll1-lea.El a încercatsàfacàpacecu Imperiul.Itdai întâi. Prinov 197t:32-35. 25-26. flota bizantinàa nrcatpe Dunàre.caresubKardam(777-8A. Primov 191 t: 23-24.Primov l97t.:I. Istoriapolitico-militarâ a zoneiîn secoleleVII-VIII nu poatefi reconstituitiidecât1nlinii mari. cele douàsecoleçi jumàtatede istorie pe carele-amprezentat în acestcapitol se încheie cu ascensiunea Bulgariei. Blnca l9?1: 12. mairàmàsese drnAvaria:teritoriul dela estdeTisa. çi mai alessubKrum (803-Sla)a cuceritnoi teritorii. Refinemînsàfaptul cà.rTrco_url. în contextulde faTa. Pulinul pe care 1l çtim ne permite însà câtevaconstatiiri de ordin general. Oricarc ar fi adevàruIasupraoriginii sale etnice. L Bernea 1971: 12. u?Thcoph.fiind rctrzÀtde tràdare. profitândde destràmarea khaganatului avar.Esteun sftirçit çi un începutde epocàîn istoria politicomilitarà a zonei. Làsândla o parteaceste controverse.probabilpânàla Durosûorurn. În campaniile urmàtoare ale lui ConstantinV(din 774 çi775).Belevlicv19?1e : 13-14.Iorgr 1939:8. Aceastii înffingere a accentuat. Atunci cândprotobulgariis-auinstalatîn Onglos. Rebeliunea unei pà4i a aristocraliei l-a adusla putorepe Sabin (în 769.Fiedlcr 1992:29. conflictele bizantino-bulgare nu au mai afectat regiunea Dunàrii de Josr3r.a ftrgit la Constantinopolr2s. menfinereaDulàrii deJosca obiectivîn planurile strategiceale Imperiutui Bizantin. I. 431 (a.Din nou. Bclevliev 1971a: l0. zub ConstantinVl.Datareaprimei carnpaniiesteincertji: 756 sau760.este. ftotzbizantinà nu a mai pàtruns pe Dunàrer3o. iar ràmàçifeleoasteisale s-au refugiat în "pàdurile fluviului Istru".Ficdlcr 1992:3 l. t26Thcoph. r$Chryror19t7:38. Nici mai târziu. ræNik: 70 (FHDRII:629). carea adoptat o politicà ofensivàfa!à de Bulgaria.la 30 iunie. expedifiile navaleîndreptatespro Dunàre au facilitat luptacontraBulgariei.lftaganul Toktu a fost înfrânt çi ucis undeva1nnord-estulBulgariei.Flota. Fiedler192:31.Pentruceeace ne-ampropus.a avutloc o bàtàliecu unnàri dezastruoase înaintat pentru BulgariatzT. careprivescçi unelemomentedin desfrçurarea campaniei. în anul 767. rrrfurogorclry 1969:211-212. ræBclevliev 1971r I l-12.: I.în Dobrogea. Ficdler 1992:28.Dunàrea îçi pàstraimportanfastrategicà. A!A).carea fostocupatîn 804-805 Expansiunea bulgaràspre vest a continuatçi în timpul lui Omurtag.carc s-a soldat cu victoria de la lvlarkellai)r26.Primov 1978:33-40. r3oBeleyFev 1971r: l5-17.totodatà. dupâ68l)tr.Mai tâmiu. ConstantinVa continuatlupta îrnpotrivaBulgariei.împàratulConstantin fV a încercatsâaporeteritoriul caremai era socotitca aparlinând de dreptImperiului. nu mai existao stàpânire bizantinàefectivà. dar. adicil în zonade luncàa Dunàrii. Primov 197t: 28. deqinu mai era frontierà (çi nici nu mai eraprività de bizantinica o frontisràteoreticâ. deçiacolo.unde. iar forlele terestreau pânàlaAnchialos. Astfel. ràmânecert faptul cà Sabin a fost roprezentantul unei facfiuni filo-bizantine a aristocralieibulgare.433 (a.Ficdlcr 1992:29.Bclevliev l97l t:7-9.pol.carede aceastii datii numàra800 de navecarepurtau 9600 de càlàrefi. 6251):Nilc: 66 (FI{DR II: 629). Nik: 69 (FHDRII: 629). S-a discutatmult pe marginea numelui sàucu rezonanfiiromanicà(vezi Excursulfn. . r32Avenerius 1974:185. eventualln Balta Ialomipit2e. în timpul împàratului ConstantinYQ4l-775).

rstrærnerle 19S1:179ara. dar dunârene. contra el avea de luptat Nu este vorba deoarece mai doar de folosireachibzuità 626.În ceeace s-a întâmplatulterior. sà deturnezefenomenele care fin de durata lungà çi medie a istoriei.30 CÀPTToLUL r cà Imperiul e desfiçurat operafiuni militare în regiunea În al doilearân{ constatàm Dunàrii de Josdoar atunci cândnu ere implicatln conllictul oriental (cu perçii. în secolele faptul carea contatcel mai mult a fost numàrulslavilor cares-auinstalatîn fosteleprovincii Acest teritoriu mai trocuseprintr-o perioadiifoartocriticà çi 1nsecolulal V-lea. În cazulcarenepreocupà. 1n aceastà generale almperiului sefàcuse dejasimtitil încàdin wemealui astrategiei Aceastiicaracteristicà Herakliosnu a fost interesat deo contraofe.careau reuçit sà dunàrene.Pierderea lfliles-ului local (cel constituit de limitanei çi de comunitiitile oràçeneçti a unor atacuri dunlrean nu a fost conrecin{aunor victorii militare propriu-zise (bunàoarà qinici a dezordiniidin Imperiu. Originile acesteisitualii le a poûentialului neglijenti a lui Justinianfatàde Europade Sud-Es! careeraconsidemûl mai aflàm în atitudinea putin lnsernnatii decâtteritoriile carosraude recucoritîn Italia oriAfrica. peqilor. foarte elocveirtestecazul campanieilui ConstantinIV din 680. s-arefàcutçi qi-areiuatmersulîn secolul alVl-lear3a. .iar apoicu privin!à. s-auaçezat la sudde Dunàrcnu auputut provocaschimbàrimajore. pierdut distrugâ sistemul de apàrare le-a din cauzainvaziilor slave. bizantinà s-alntâmplatlnsàaltceva. dufi militar (insuficientpentruoluptii pe douà fronturi). dar çi etniceçi culturaleale evenimentelor militare din limitatÊ ca profunzimeçi ca duratà.fiindcâ atuncibarbariicatre putini. arabii).nsivà împotrivaavarilor. erau Consecinlele demografice.ci în primul rânda presiuniienonne sr(ercitat€ demu$imea avare) VII-VIIL slavàcarepâtrundea la sud de Dunàre. provocândo rupturà indiscutabilàîn evolulia civilizaliei din spatiulDunàrii de Jos.iar civilizatia romanosecolulal VJea au fost de aceea.tà càinvaziilegofilor çi hunilornu aupovocat o ruptwàîn istoriaPeninsulei Balcanice. înarmate). strategicà a provinciilor neglijândimportan{a Am vârut cumImperiul Romano-Bizantin. Evenimentele aureuçitsàmodifice. lvlaurikios.Tocmaideaceea.

din secolulalVl[-lea). deoarece. A.CAPITOLI]L TI coNrrNrrrraTE çr rDrsconrTrnrurrtrrD clrr. . au reprezentat inovatii în cadrul culturii romano-bizantine.apariçia la Dunàreade Jos. de origine romanicà. Cuvântul poate "inovafii" nu este celmai fericit.înfazatimpuriea acestei cu decorlustruit. Geranica T lucrare. acelevestigii care constituiemàrftrii ale tranziliei càtrecultura secolelor IX-X.problema doar . de càtreslavi a ceramicii de calitatesuperioarà.în aceastà problemelor din secoleleVl-Vll de ceramica secolelor de ceramica romano-bizantinà legate çi pentruceea VII-VIII.mrnaLf SIIBCAPITIILUL I Givilizarta materialà perioadei D"*opoirile arheologice apartinând tratateîn aceastii lucraresuntnumeroase preocupà Pentru ceea cene continuità{ii culturale . reaparitia ceramiciilucratecu nr. careconstituie secoluluiaI VII-lea qi care.âna). sauîn fortificaliile romanoôizantine.suntsomnificative çi variate. tranzi{ii:ceade la culturaromano-bizantinà provincialà a secolului alVl-lea la cea specificà secolului al VIIJea. În privinla ceramicii lucratecu mâna. (este ceramiciide la sfârçitul secolului drept puline în ansamblul Existii qi vaselucratecu rnâna al VIJea çi dela începutulcelui urmàtor)carenu pot fi atribuiteslavilor.cunoscutÈi îndeosebi subnumelede "culfuraDridu". precumçi ceacarea precedat nouasintezà culturalàdin secolulal IX-lea .apariliaceramiciifine cenugii.preluarea pentru în mediul ceramica romano-bizantinà ceramice specifice moçtenirea unor forme culturi. culturii DùÉo (mai precis.în açezàrile culturii Ciurel. (databile De acoea. Nici nu ar fi relevant cenepreocupà. Ne mu$umimsàunnàrimurrnàtoarele aspecte: târzii de romano-bizantine ceramiciilucratecu mânagi cu roataînceatii1naçezârile .Binelnlelescâ nu putem discuta. De fap! au existat douà. totalitatea Incepem cu ceramica. vom examina acelematsriale arheologice în perioada finalà a epocii prototipurialeunor obiectespecifice romano-bizantine). este vorbadeun declin(de exemplu. .çi careauapàrutprintr-o .nu ne ocupàmaici de ceacarea aparlinut slavilor instalafi la Dunâreade Jos. adeseori.în acelaçitimp.

El a stabilitexistenta acest lucratecu mâna.VeziçiD.Prin profilele lor (cu margini lnalte çi slavà.APol. l-3).32 CAPITOLUL II AurelianPefiearemeritul dea fi snrdiat evolutielocalà. aJenkovié1974:113-114. tantà. ceramicà (Donje existen[a unor vaselucrate cu Fier Butorke.16. Între descoperirile çi un vas(pânà grosolan. careva fi vorbamaijos.414. Biekiae.6l iJaakoviét974:114. observaserâ. din secolul foerte imporprin oauperizarea rudimentarà. decalitatssupsrioarâ.care nu se face parte din aceeaçi catogoriea ceramiciiromano-bizantine prin imitareaformelorvaselor de bunàcalitate. despre secolului al Vllea qi începutulsecolului lucrate cu mâna. pe nivelul 11(caresedateazà aproximativ între 559 çi 580/ într-o încàpere pentrusfârçitul "detip Hinog". foarte formà inedit).Veliki Gradacçi altele) a fost semnalatà de margineaînalti .diferàdeceramica slavàa. Esteo constatare explicabilà mgduluideviafàs.Se constatà. gea(Histria. Barnea1-975: 215. cu mâna(cu profil rotunjit) nu areanalogiiîn ceramica (venfrgalro:2)2.ele civilà de la Beroe în açezarea frcute cercetiirilor autorii câ o grupàde vaselucrate de asemenea. oalevariante degradate aleobiçnuitelor cu toartà.descopetipuri deoale-borcan a çapte romano-bizantinedin Dobrorite înmai mulle açezàri etc).Exislà.debunàcalitate. superioarà.frg. .Seconstatà càtipurile I/19 çi ll20 rcptenntà borcanromanelucratela roalà. unelevase similarecaformâcu celeamintitemai sus.PLW12-7. lucrate amforidoanelor (din caroulT 20). din zud-est Grad Prima). care. prezent are o înruditi cu ceaa deçi este lucrat cu mâna. Dinogetia. Tulcea) senumàrà frcute la Halmyris(Ir4urighiol.deciînû-unuldinùe celemaimari oraçe (tipurile I/19 çi V20)cuprindexemDouàdintre deautorii cercetàrilor tiprnile devasedeterminate plarelucratecumâna. Sacidava Acestetipuri au evoluatde-alungul secolelorN-U. darsuntrealizate obiçnuitii.1971:341.careesteposteriordistrugerii din 596 çi carea durat pânâla distrugerea pot slaveçi câ ele au fost fi considerate 615. Popovié1975:481-482(frg. Anterior.Autoareastudiuluidespre vasearatiicàelenu aceste imitÈi produsede populafialocalâlntr-o vrcme de profundàcrizâ economicà. decalitate în paralelcu ceramica celor lucrate vase formele aceste imità cà deasemene4 la roatarapidà.i mâna.înCaiôin Grad II: lû. 2Vâlceenu. Beroe. Recent provinciile (Justiniana europene.Bobkovié.Callatis. càreiali poateIi atribuiti o valoerede generalitatepentru civilizafie epocii de care rPetre1980: 193-213. încadreazà în ceramica slavàçi carea apàrut În fortificafiiledin zonaPorfilor de O asemenea nu a apàrutdoar în Dobrogea. Acestvas al VII-lea. r Informafii oraleprimite dela domnulFlorin Topoleanu (Institutul de CercetiiriEco-Muzeale Tulcea).5. qpecificà Vazulareanalogiiçi în cadrulceramiciiaça-numiæ 585)3. Profilele lor.ci în ceramica Fisura 2: Ceramicàlucratà cu mâna de la Beroe jud.170. romanà slavà. în în secolul obiçnuiæ alVIJea. fap! lntr-wr studiudin I 980t. deceramica sedeosebesc anazatn).caresuntînruditecu celedin Dobrogea.L. Vasele respectivo într-o tehnicà ceramica alVl-lea. El s-adescoperit la roatii. Ele au apàrutîn nivelul cel mai târziu al locuirii de la Cariëin finalà din 614l Grad.deasemenea. caractenzare asemànàtoare frcute la Cariëin s-aupublicatdescoperiri evaatà.

mai târziu. Petrea remarcatexistentaei sporadicà. în special Donje Butorke CrradacT.205.Ceramica ceramicaspecificàpentru "cultura Dridu".Aceste prime vestigii arheologiceamintite în lucrarea de fatà ne indicào tràsàturà definitorie a epocii do tranzilie începuteîn ultimul sfertal secolului al Vl-lea: degradarea tehnicilor meçteçugàreçti romano-bizantine.cNrlrzÀTrÀMÀTERrÀr 33 ne ocupàm. .1nasocierrcu ceramica precum Veliki în zona Porfilor de Fier. 0 vom regàsi çi în alte cazuri. Tot A.totodatii. ?Jenkovié197 4: ll 3-l 15. Callatis)6.lucratii însàcu lucratii la roataînceatiia devenit. la çi çi çi la Cariëin 6Petrrc 1980:202. càci s-au pàstratforrnelevechi. Aceastil dogradare este un elernentde discontinuitate culturalà" dar. situri romano-bizantine Eaa apàrut. lucratàcu mâna.în (Histria. roataîncoatii(roatii ac{ionatà cu mâna).çi de continuitate. Fisura 3: Ceranici localàlucratà cu mâna din zonaPorfilor de Fier Fisura 4: Ceramicà localà lucratà cu mâna de la Veliki Gradac Se mai constatâcà în perioadade declina civilizaliei romano-bizantine s-autilizat çi altà categorie de ceramicâde calitateinferioarà.

Bielejac. influenfaceramicii romanobizantineazupra celei slavevechi. V. Aflali în contactcu purtiitorii acosteia. Krendlelov 1970:244. provenienta ei din ceramica çi orizontale. esûe fapful cà aceastii credem. çi carea fost descoperità pevaste spaliidin crntralâçi Europa ràsàriteanà.Gerdewskl 1970:247.1nniveluriromano-bizantine lucratiila roataînceatii ceramicà esteîndeaproape înruditi càaceastii observa VII-lea.lvîariaComçaa reuçit sàdemonstreze slavii au abandonat treptatceramica romanàprovincialà. 1914:ll3. Popovié.cât çi peirtruceaexecutaticu roatalnceatiiro.învàland çi tehnicaolâritului la roatalnceatii. decorate(uneledintre ele) cu benzi de valuri çi de incizii orizontale. toJrnkovié 215. ePopovié1978:632.carepoatefi atribuitl un veacceramicaornamentaûicu slavilor.:170. 12 Comçr 1968b: 4É19452. înceatii benzi de valuri çi cu incizii orizontale.34 CÀPITOLUL II alVIJea çi dela începutul secolului dela finelesecolului al Gradt. admite cà preluarea decoruluivàlurit çi a folosirii rolii de mânàs-a desfiiçuratçi 1nregiunea Dunàrii de Jos. 8L. atâtpontruceramica genezei lucratii la roatii ceramicà ei. çi Ceea ce este. cu marginile culfura Ciurel.în fortificaliile depe limesçi 1nalte locuri undeslavii auajunssàtràiascâalâturi de romanicir3.L.170. Potrivit Mariei Comça.op. cum aratil în continuare fost remarcate de alli cercetitori. vâlurit.Vâlccrnuo Barace1975: trJenkovié1974:l13. lucratàcu mâna. . Este de cu ceramicaspecificà lnalte qi rotunjite. De asemernea. lor rudimentarà.acestiiceramicàprovine din cea daco-romanà. .Angelove19t0: 12admiæ. cit.esenlialpontruînlelegerea cu circa eaprecede imità formele ceremicii lucrate lrr roetl repidàtt. Popovié vase pentru vorba cu forme zvelle.de asemenea.sepoate În lumina descoperirilor deacculturaliea awt loc 1nPannonia çi Noricumr2. Figura 5: Ceramicà lucratà la roata înceatà de la Veliki Gradac cu incizii vâlwite ajungemla problemaoriginii ceramiciislave. t3VeziMicheilov 1971:335.lncâ din 1968. lucrati cu rnânaçi lipsità dedocor. I 15.ornamentate Cu aceasta. Bielejec op.acestproces "modei" deconrlui concomitentcu împrurnutarea ulterioare.cit.Dupà anterioarà V. de tip Ciurel au mai cu ceramica Analogiile venirii slavilof.:164.

Comçe197 4 b: 92. .Generalizarea acestui tip deceramicà lucratàla roatiiîncoatiis-apeûecut abiaîn secolul alVl[-lea. Ea a fost folositil în paralelcu ceade calitatesuperioarà.dareste atestatà în necropola I dela Bratei(secolulal lV-leafo. la:Velesnicara.Stângà1978:88. 96.Roman 1967 : 3. Figura 7: Vas din secolulal VII-lea de Ia SlatinskaReka Ràmas multtimp o tehnicâ marginalà.frg. Ea este çi diferitii deceramica slavà perioadà. ceramica lucratll la roataînceatii decoratii cu benzidevaluri estebine documentatà în zonaPorfilordeFier. olâritul la roataacfionatiicu mânaa câpâÎat amploare în epoca de declina civilizaliei romano-bizantine.4l4. 4/ 4.P7. 20Zaharia l97l:271. t8 Boroneant. reDiaconu 1972c: I28. Jankovié1981:254.nU 4-7. Koreé. ftg. Ostrovu lvIarers în alte sifuri.SlatinskaRekar6.în mediulromano-bizantin târziu.ceramica lucrati la roata înceatii(aclionatiicumâna)estemai rar întâlnitiiîn siturilerornane romano-bizantine din secolele çi ry-VI. cânda fost utilizatii çi de càtreslavi.Ea era pentruaçezârile specificà îndeosebi din provincia giîn Daciapost-rornanà.çi culturaCiurel) nu a fost decâtexpresia laJenkoviô1974:ll5.acolounde existiiantecedente din secolul alVl-lea. proCredemcâdoaraçasepoateexplicacresterea po4reiacestei ceramici la sffirçitulsecolului alVIlea. lucratàla roatarapidà.444. Mihajlovacls. Toropu1976:131. Jankovié19t6: 386.câtçi la nordulDunàriide Jos. 1976l.Fenomenul s-apeûecut atâtla sudul. din acea care era încà lucratii cu mâna. 6. r7 Diaconu.Toropu 1976:l31. Ràspândirea ceramiciilucratecu mânaçi cu roataîncsatiia fost al declinuluigenoral defapt un aspect alæhnicilor consocin!à a stàrii decrizà. Noricumre. Fisura 6: Ceramicà din secolulal VII-lea lucratà la roata înceatà de la Velesnica În general. 'sJankovié r6Jovuovié.Disparilia ceramiciilucratela roatàrapidà(carecaracteùza. Insula BanuluirT.OVILIZÀTIÀ MÀTERIÀL 35 În secolulal VII-lea.

populatiaromanicàa avut condifii mai bunede supraviefuire. problemâ).36 u cÀPrroLUL civilizafie Atunci cânds. VIII-IX. uneidiscontinuitàti depàçea necesitàfile care au displrut eceletehnici cere presûpunetr o productie masivà. adicâîn acelezoneunde. pe 2tJrnkovié1981:218 arâta.înlegàmâcuDaciaRipensis.1nprimajumàtatea secoluluial Astfel. la roatademânàçi chiardeceramica producliei atelierelor Moesia Secunda çi Scythia. aceastil însâcà.Aceastàcereree lncetat sI mai existe.eprodusdeclinulln aceestà 1ncivilizaliamaterialà. ^À ANæ À\v -À t\Yt\ l v \. a continuatfolosirea celei lucrate cu printre celemai târzii vaselucratela roatarapidàsenumàrâcelede la Mihajlovac çi Slamâna. a continuatsàfie folositii în Banatçi Transilvania. ceramica VII-lea.în paralel. e13 zJankovié t986t A44. 4.din ceuza rliminuàrii produsà doardeceramica puteau fi foartebineacoperite lcgËturitor comerciale. lucratii la roatarapidàa fost înlocuità. Aceaslà tehnicàva deveniapoi definitorie pentruculturaDridu. Petre Diaconu contestaderivareaculturii Dridu din cultura Ciurel.Asupra ceramiciilucratela roatarapidédin cultura Ciurel aveade làmurit aceastii vom reveniîn capitolulIII. lucratiicu mâna2r. Chiardecorulvâlurit al ceramiciide tip vaselucratsla roatalnceaûide la sfârçitulsecoluluialVI-lea din decorulacestor Dridu dessinde VIII-D( ràmânede stadin secolele çi din secolulal VII-lea..ruralizareaoraçelora condusqi la lncetarea ceramico.la fincle secolului al VIJea. . tehnicàsuperioarà Cercetàrileviitoare vor se pare. de ceramicalucratà la roata lnceatà.ceramic înmajoritatea açezârilorfortificate.Nevoilecurente Peteritoriul provinciilor DaciaRipensis.càpanàlairnaziileavaroslarædinanii'80. Jenkovié 1986:386. i \.Jovanovié. eaa fost produsà fabricatâdoarîn centremai importanteldupàaceea. Desiguçwolulia pânàla ceramica bilit ro precizie. poateçi în secolulalVlllea.în secolele (Esæ de observat tinskaReka22.-4< ceramiciiproduse càrâsp&rdirea pânàacurrL seconstatÈi Pebazadatelordocaredisprmem la roata înceatàa lncoput pe teritoriul Daciei Ripensis. micilor comunitlfi sâteçti.Koreé.

cryILIzÀTrÀ uÀTERrÀLÂ 37 consider€ntul cà în aceasta din urmà lipseçteceramicalucratÈi la roata înceatii (de fap! este foarterarà)". lnn-adevàr.U. I.V/ 3l bis (o analogie de la çi Sacidava).afirmati de unii -\tâta cercetiitori. din mediul culturii Sântana de MureçCerneahov2s. Bôttger. Kuzmanov.similarà. O categorie de ceramicà înruditÈi cu ceacenuçie lustruitii estecoadenumitii"Hinog".p1. 1967 : 299-3C/. CulturaDridu estedefinitii.Yezi Scorpen 1978:165. 26I.5.ftg. 5.Bôttger.7418. la roatarapidà. S-aexprimatopinia câ çi aceastà categorie deceramicâ gofii a fostprodusà de din Dobrogea2E. Taf.4:9.darnu poatefi explicatmarele hiatuscronologic. Bernce1960:72-76. de o alti categorie ceramicà. O altii caracteristicà estefundulcu o adânciturà în mijloc (umbo).20. prezentataici.2L6. CIAS III. Vase caumbope funds-au mai descoperit în provinciiledela Dunàrea deJos.çi mai accentuatii în cazulobioctelorde podoabà. analogiile cu ceramica din Ucrainasuntfrapante. 2:20-26. Le-am fiindcàelereprezintil (germanice) un indiciu al receptàriiunor influenle barbare în ceramica rornano-bizantinà târzie ce seînscrieîn cadrulprocosuluigeneralde barbarizare a civilizaliei materiale).în contexte datate la sfârçitulsecoluluialVIlea çi la începutulsecoluluial VIIlea. Unii cercetiitori aufàcutlegâtura întreceramica cenuçie cu decorlustruit din cultura Dridu çi cea. "Arh". Barnea l97l:62.decoratà prin lustruire(categoria B). çtiut fiind cà nomazii nu produceau decât. În lumina celor de mai sus. Ea a iost definitii de P. Iatrus33. germanice de populatiile dela Dunàrea deJosîn secolele [V-VI24. deocamdatl. 3. "Arlf'. 1978. srUenze 1992:213.tza. 8/ 58. Teoriarespectivà nu explicàînsii cum un grup denomazi a purtattimp de douà-treideceniiaceastii ceramicà de calitatezuperioarà.Zrharialg6T:98. 2tDieconu"Nicturel 1969:447. descoperità. de càtrevizigofi. 3rB. 2eBogden-Citinicir4 Bernee 1979:192. De obicei seafinnà câ eaprovine din ceramicaspecificâpentruculfura SaltovoMajackdin Ucrainaçi cà a fost adusà la Dunàrea deJosdeprotobulgari. 481 592-593. I. 1962. DirconuoNisturcl 1969: 451-453..Vasele detip Hinog se daæazâlasËrçitul secolului al Vl-lea çi la începutul celuiurmâtor:7. ffi.Aceastl {ceea barbarizare a fost dupécum vom vedea. dacicà. darnu audecorlustrui! ci canelat.Acestevasesunt frcutetot din pastà finâcenuçie.2:361. 17 2. 2TDieconu 1959:487489.la sfârçitulsecoluluial IVJea.Micheilov 19?1:72.Estegreude solutionat controversa originii ceramiciicenuqii din culturathidu. vol. pe lângàceramica lucratii la roataînceatiidecoratà cu incizii vàluriteçi orizontale.ceramica cenuçie finà lustruiti din secolele IV-VI este. Este vorba de ceramica cenuqie din pastÈi çi finà (arsàinoxidant). Deçidestul Cerarâ.Michsilov. Existii çi o altii teorie. Amintim aici oalelecu douàtorfi de la Tropaeum(pe nivelulVl BIe. bine cunoscutii. 48. 32 G. 4. din La Tènd6. ln zonaPorfilor de Fier qi a bazinuluiTimocului.nota27.595-600. C:liacra32. Origineaacesteia pânàîn prezan! este. controversatii.consideràm cà sepoateavansa ipotnzadescendenlei ceramiciide tip Dridu din ceramica lucratiila roataînceatji din secolulal VIIJea.S. 1961. Seçtiecàeaa fost adusà la Dunàrea de Jos. Barnea. în special caunnale a cercetiirilorfrcute la Iatrus(Ikivina).Taf. 25 K.çi cât timp nu seva descoperi asemenea ceramicà în situri datateîn secolulaI VIIprotobulgarilor). în cel mai bun caz4o coramicà rudimentarà. 2aGeorgieve 1961:9-36.ent. 30ÀOpeif l99la: 35. problema iea(înaintedevenirea va ràmâne deschisà. Dieconu1972 c: l2Gl27. .SCIV 12.fiç. Libida3o.înlatrusI:68. va proba timp cât nu se existenfa coramicii cenuçiiîn cultura Ciurel .1nptez.Asemànarea existii. Diaconù. Dieconu1966:491-492.104/ 3 çi altele. Dymaczewrka. Sadovec3r.p€ baa unor materiale descoperite la Callatisçi Axiopolis (insula Hinog). carederivà ceramicacenuçiefinà a culturii Dridu din ceramica produsà similarà.fig. 155-156. 1:215. "Klio".791 12.

1973:209-224. la finele secolului al Vl-lea a lnceputo perioadà demodificâri substan{iale în civilizaliamaterialà.a càror produc{iea continuat. În fine. careauanalogiiîn secolul al X-le4 la C-apidava36.9.4).datate1nsecolele N-V. vVezi în special Donëeva-Petkove 1990:8G87 çi Fiedler 1992:145-146.O çi din mediul culturii Ciurel.s-au similare mai descoperitpiese (1nniveluldela sfârsjtulsecolului la Tropaeum alVl-lea çi începutul celuiurmàtorf7qi llalmyris3s.s-audescoperit în majoritatea necropolelor din secolele V[I-IX. cu din secolele VIII-D(35.Pl. 15 Suceveanu 1982:ll7. Scorpan.A fost o tranzitie câtrco nouàcivilizalie materialà. atâtla sudulDunàrii.38 CÀPITOLULII Figura 9: Ceramicàde tip Hinoe formaçi decorulincizatal ceramicii Dupàcumoalele-borcan din culturaDridumos. 17 | 3. în cerarnica romano-bizantinà.fig. altevasespecifice de la finele çi respectivâ. ci çi o continuitate a unor elemente decivilizalie materialà. l7l (NVIA. populalieiromaniceîn Supraviefuirea acestor opai[erudimentâre denotà nu numaicontinuitatea Dobrogea.Do remarcatcà în cultura Saltovo-Majack formà similaràexemplarelor nu existà ulcioareamforoidale.câtçi înMunteniaçi Oltenia. exemplare provindin amforidoanele descoperite în açezàri3a.de fapf. în Imperiul Bizantin (inclusiv în Crimeea). prin disparilia careîn cazulcsramiciisehaduce ûeptatà a tehnicilorsuperioare doproducere receptareaunor barbare càtre ceramicaromano-bizantinà din provincie influen{e de çi nu o rupturâ. ]6C. Scorpan a observat càexistiicâteva asomonsa oparle(la Sacidava çi Tomis)..tenesc pentrucultura Vl-lea VII-le4 secolului al din secolul al tot aça. I 995. iar unelesuntlucratela roatarapidà). lllcioareleamforoidale din secoleleVI-VII. Dridu auprototipuri în epoca Estevorbadeulcioarele amforoidale. La gene'za ulcioarelor amforoidale au conkibuit. . çi în secolulal VIIIlea. au coexistat ceramicà lucratii la roata vechea rapidàqi ceramica mai rudimentarà.lucratede regulàfoartelngrijit la roataînceatil(uneori suntlustruite."Pontica". vrome(pânàcàfremijlocul secoluluiaIVII-lea). Ulterior. de asemenea. lucratàcu mânasaula roataînceatil. vBogdan{àtànicir4 Bamea1979:191. 1nconcluzie.Secunosc.çi uneleulcioarecu douâ tor[i de felul celui descoperit la Hiskia. într'un bordei de la începutulsecoluluial VIIJea. C.6.probabil. deopailerudimentare. ln legàturàcu elementele de continuitateîntre civilizalia materialàa secolelor VI-VII çi culturaDridu mai amintimo categorie rotunde. $ Cercetàri personale. Acestevase.lipsite de decor.

ln secoleleVIII-IX(vezi.B. G. Teodor. în a doua a secolului alVlleaa.deregulà.De aceea. cum càele s-ardata"pânàcàtremijlocul secolului al VII-lea"Snu se întemeiazà pe nimic. Afirmatialui D. Teodof. Nu zàbovimasupraclasificàrii cataramelor în mai multe variante. Fibulele erau purtate çi de bàrbali çi de femei. Obiecte de ncûal Studierea obiectelorde metal (piesede îmbràcàminto arme.Uenzc1992:186.de càtre Syna Uenz'ê çi D. existiimotiveomamentale comune. Uneleaudispàrutfàràurmà. Cataramele decenturà orau. hamaçament) poateaduceinforma{ii importantedespreevolu}ia materiale. unele dintre ele fiind de fapt piesede echipament militar. G. existii asemànàri întrecatarame. fibuleleqi cerceiiputeau alcàtuigarniturir.Verrik 1992:78. Ne ocupàmmai lntiii de cataramele de tip Sucidava.deexemplu.dar a existatçi o discontinuitate în producerea çi purtareaacestoraccesoriivestimentaro. piesede çi de podoabà. Existil câteva obioctespecifice pentrucivilizatia materialà de la Dunàrea deJosdin ultima parte a secolului al Vl-lea: cataramele de tip Sucidava. rTeodor1991: ll8-124. aplice.despre "irrilir"1i"i relaliilecomerciale permitestabilirea unorrepere cronologice çi.fibuleçi cercei.cataramcle. fibulele digitate.a existato continuitate.Ne propunemsàurmàrim evolufia acestor piese1nsecoleleVll-Vlll. sTeodort99l:125. deoarece producerea acestora a încetatcel mai repede. caretin de acelaçi stil decorativ.cu sernilune. esteaproapeimposibilà departajarea cronologicà întrs diversele tipuri. Dealtfel. Fiindcàele au fost folosite într-un interval scurt de timp.alteles-auperpetuat în forme modificate. în necropola de la Izvoru). saucu o mascà umanà. a\ilelner 1955:39-40. Acestecategoriide obiectede vestimentatie puteaufi lucrateîn aceleaçi atelieresaude aceiaçi meçteri. aplicele. Acestea suntcatarame de centuràcu placàfixà în formà descu! decorate prin ajurarecu o cruce.fiindcàele serealizau prin aceeaçi tehnicà deturnare în tipare. Recentau fost propusedouà tipologii ale cataramelor de tip Sucidava. . Acestecatarame sedateazà jumàtate destulde strâns.iar cerceiiaufostpurtafiçi debârbafi. deoarece aceasta nu arenici o relevanlà pentruceeacene preocupà.aplicele de centuràcu decor ajurat. accesorii vestimentare çi aplicele masculine. Ca çi în cazulceramicii. rPetrc 1966:268. deasemenea. cerceii cu pandantivcu granulafii. destuldeprecise pentrusiturile din careprovin obiectelerespective. 2Uenze 1992:598-599 (Lista5).

Mokranjske 44. 48. nr.sretenovié.6. nr. M. c.. În al secolului de la finole a îricitat din cauzainvaziilor de tip Sucidava cataramelor nici un exemplarapârutîn contextdatabil în secolulal VIIJea. nr. Stene. 26-27).Nu secunoaçte pânàîn prezentprovindepe teritoriul Imperiului (càcipieselede descoperite toateexomplarelo au apàrutîn fortificatii romanoDrobeta-TurnuSeverinçi Dierna-Orçova la Sucidava-Celei.9. 192b. 6Varsik1992:79. 5 (4 exemplare) çi Comoriarheologice (3 exemplare)' 162.. e. frg.CPF. 24).Versik1992:90. FrecàÎei 33-54). 2L615. 1.314. 18-23). l0. 7. 1991:12l.77Varsik 1992:91.IIV 37).7l D.}uc!awù.3.-Adarnclisi@æeuù. l2l.90.Varsik 1992:91.198c. Varsik 1992:91. 212.Abb. 7. VIJeas. Madara. l-2).fig. 1. Teodor nr. 196. Teodor 1991: P.Haralambieva 71. l/1.Nicowlis ad Istrum. (Berce)..III/ 3' 4. 188c.11. 90. 3. Ilarelambieva 1993b: Tab. 1993b: Tab. fàcândparte catarame bizantine).193.195 b.Taf.-Orgova(Dierna\. 2 exemplare. KamonBrias.nr. 10.. fig. 1992:91. 6 exemplare.nr. sàfi fost piesede echipamentmilitar. 1991: 118-124. tVrrsik 1992:78.3l3. Porçilede în rcgiunea 55. Varsik 1992:91.25 b. l3). 6. 1991: Teodor 1l). aici6..Trg.nr.189b. 118. 12). TVrrcik 1992:80.1978: Fier (Catalogul 7.w. nr.R 399-401 acpoziliei). 3.nr.nr.40 CÀPITOLUL U s-auprodusîn mai multezonealeImperiului Romano-Bizandetip Sucidava Cataramele descoperite mareal exemplarelor numâruI .5. 6.fi5. Varsik 1992:91. 35-40. Poulter 1988:81. Bogdan-Càtiniciu.7. nr.Varsik 1992:. Tàtulea l9ïl 145.31I. Fiedler L992: 19t0: 156-158. de care ne teritoriului cadrul un atelier.Alexendrescu. Severin.5.12.nu cunoaçtein suntrelativ frecventeîn necropolele de tip Sucidava lipsescîn Munteniaçi Olknia.Histria.Celei (. l5).nr.m. Fiedler 1992:71.3/2. 1/ 8. 11.Werner 1955:45.-Pëelnik.Varsik 1992:91.2. 6 exemplaro.nr. 9. 9. 3 exernplare. l74l 10. Onozur. DymaczewskgDymaczewski Odàrci.Fiedler1992:71. 60-76. În pânÉ nici acum. Varsik L9922 MCA. l4). Teodor 5-10). jos repertoriulexemplarelor descoperite Haralambieva1993b: Tab.Constanta @uiù.nr.Fiedler 1992:71.nr. Fiedler 1992:7l. Se apreciazÀ çi utilizarea din moda adusàde soldatii din epocalui Justinian?. 527 exemplare.3/8.-Abrit.nr. Toropu. fig.IIII 6. 2S-29)..5.8.II/ 2.Varsik 1992:91. 116. 196l: 260. 46. 9. 5214'9.9. 4).1976: 127.Prezentiim çi Transilvaniaçi au apàrutîn qi Scythia: MoesiaSçcunda în DaciaRipensis.. Fiedler t992:71.Versik 1992:90. b. 191 b. Fiedler 1992:71.III/ 14. 22-23.7. cataramele mai sporadic mod gepidedin Pannonia çi în Moldova. 1991:l2l-124.7.21 l/4. 199b.. 3. 195 194 c.fig. Fiedler 1992:71. 16-17). fig.Fiedler 1992:71.17 Petre1987:67-70. "Drob€ta". Fiedler 1992:71.Izvoarele &Cld@. 5.Esteposibil ca aceste producerea câ. Ill 17. nr.7-10. frg.Ilaralambieve 1993b: Thb.190 189 Varsik 411.frg. 30-36). 187b. I l. nr.25. fig. Haralembieva1993b: Tab. Thdor.2.197. Baruea 1979:192. . 25). fig.Gieen(escuf).dovadà caresenurnàrà ti& înûCI çi provinciiledunàrene ocupàm. nr. 190b.Fiedler1992:7l.2 exemplare.-Dnràefo-Turnu nr. Teodor1991:121. exemplare.Piatra 200d" 200 c.nr. 3).Teodor nr. 2.2 exemplare.nr. 4. 2 exemplare. Dacà orice caz.llll 12.-Arëar (Ratiaria). însà.Csallâny L962:63. 1984:229.fig.Varsik 1992:91.

cvrlrzÀTrÀMÀTERhLÂ

41

(Dianensium). 55-57).Pleven-Kajlaka 3 exemplare. Fiedler 1992:7!, nr. 14;Varsik 1992: 91,nr. 78;Uenze1992:598, nr. 20. 58).-Pliska. Varsik 1992:91,m. 79. 59-61).Prahovo Jankovié 1981:251, Pl. XVII/I, 6, 10;Fiedler1992: AguiÊ).3exemplare. 7l,nr.8; Versikt992:91,nr. 80-84. 62).-Preslav. Varsik 1992:91, nr. 85;Fiedter 1992:71, nr. 15. 63).-Razerad \ilerner 1955: 45; CsaltânyL962:56, Taf.4/5;Varsik l99Z:91, nr. @trng!). 86;Fiedler 1992:72,nr.16; Harelembieve 1993b: Tab.IIl 4. 64-69).'Rjahovo(Appteaù.6 exemplare. Varsik 1992:91,nr. ï7-92;Heralembieve 1993 b : T h bI.I / 1 , 7 , 1 1 ,8 . 70-77).-Sadovec. I exemplare. Uenze1992:598-599, Taf.l2;Versik 1992:91,nr. 93-100; Fiedler 1992:72, nr. 17. 78).-Severci. Varsik 1992:91, nr. 101;Haralambieva 1993b:Tab.IIVI0. (Libida).6exemplare. 79-84).SlavaRusà Opaif 1991a: 4647,frg.18/4146;Teodor191: l2l, 124,frg.l/7;4/ 4,6, 10. 85-86).Sumen. 2 exemplare. Versik 1992:91, nr. 107-108; Fiedler 1992:72,nr.18. 87-88).-Svi5tov Varsik 1992:91,nr. 109-ll0; Fiedler !992:72, Wg@,2 exernplare. nr.19;Haralambieve1993b: Thb.ItI/ 9, 13. 89-90).varna@).cseMny 1962:65,Taf. 314, 5; Fiedler L992:'12,nr.20; varsik 1992:91,nI r1 . 8 -l 1 9 . 9l).-Veliko Tàrnovo. Varsik 1992:91, nr. 121. 92-96).Bulearia(localitàtinecunoscuto, înzonaDobrië). 5 exemplare. Haralambieva1993 b : Ta bn . l 3 , 6 , 1 2,1 3 ,1 4 . Unii cercetiltori(D. G. Teodor,de exemplu)au inclus între cataramele detip Sucidava çi unelepiesecu decorasemànàtor, careînsânu suntcatarame, ci aplicedo cenfurà.În rnai multe caanri,ele constituieanalogii perfectepentruunelecatarame de tip Sucidava, ceeace aratàcà ele ftceau parte din garniturilucrateîn aceleaçi ateliore.Le prezentàm în çi peacestea, continuare:

Figura I"1: Aplice de tip Sucidava

efo IF roôs

b

1).-Adamclisi ffupaatm). Bogdan-Càtlnlciu, Bamea 1979:189, fig. 1651 10.22; Teodor 1991:124,frg.4/11. (Semilune). 2)- Histria.I. Stolen,M. Sâmpetru, MCA,9, 1970:189,fig. 9/4;Teodor1991:124,fig.41 12.(Mascâ umanà). 3-4).-Orsova Werner 1955:45,fig. 61|,3;Teodor 1991:721,124, @jg@.2 exemplarc. fig. 1/6,3i6. (Decorcruciform). 5-8).-Piatra Frecà1ei Petre19S/: 66, 67,69,fig. 185c (semilunâ), 189 @æà.4 exemplare. (mascàumanà), b 200f (mascâumanâ), 200g (cruceçi semilunâ); Teodor1991:124,fig. 4t 8.

42

CÀPTTOLUL U

(Aggiù.2 exemplare. 9-10).Prahovo Jankovié1981: 251,Pl. XWV 2, 9 (ldascà umanà). l1).- Sadovec-Golemanovo IGle. Uenze1992:600,nr. B 41. (Decorcruciform). (.Libidù.Opaif 1991a: 4'1,nr.54 12-13).Rusà Slava (maseà umanà), 55 (deæor semilunar), ftg.18154, 55. Al doilea tip de catarame pe carç îl luàm 1ndiscu{ieestetipul Salona-Histria. Aceste catamme eraufolosite la ataçarea de centurà a unei genti saua tecii culitului. Tipul a fost definit de Syna Uenze într-un studiu din 1966.Aceste catarame s-au descopcritîn specialîn zona Dunàrii de Jos.În cazul1or,estecunoscut si un atelier, la Drobetae.Cataramelede tip Salona-Histria sedateazà aproximativîn a doua jumàtatea secoluluial Vl-lea çi la începutul secolului al Vllleato.

SaIona-Histria

1nteritoriul de carene ocupàm,s-audescoperit urmàtoarele exemplare: l'2).-Druôefa-T\unu Severin. Bejan 1976:262,Pl.IUc,W8 (tipar);Varsik 1992:92,nr.3435. (fuiduù. Scorpen 3).-Dunàreni l97t: l71,nr.55,pl.XDV55;Teodor199l: 127,frg.514; Varsik 19922 92, nr.25. 4).-Histria.Uenze 1966:143,fi9.t/13; Teodor1991:127,fig.5/5; Varsik 1992:91, nr. 10. 5).-Izvoarele P. Dieconu, scrv, zs,lg74,z:292-293,frg.ll 10;Teodor1991: 6ucagyà. 127,frg.5/ l; Varcik 1992:92,w.22. 6).- Madara. Versik 1992:91, nr. 17. 7).- MeëkaArimeruium). Versik 1992:92,nr. 18. 8).- Odàrcj.Varsik 1992:92,nr.20;Ifaralambieva 1993b: Tab.y 1. 9).- Orsova (Dietù. Uenze1966:143,frg.l/ 5; Teodor1991: 127,frg.5/4; Versik 1992: 92,w.21. l0).- PorucikÔunëevo.Ifarelambieva 1993b: Tab.Il2. 11).- Sàrata Monteoru. Uenze1966:143,fig. 1/ 6; Teodor1991:127,fig.5/2; Varsik j,992: 92,m.26. 12).Sig.Jankovié1981:175;Varsik 1992:92,nr.28. 13).-voinikovo. varsik 1992:92,nr.36;Haralambieva1993b: Tab.I/ 3. Açadar,cu o singurâexceplie,acesûs catararne s-audescoperit nurnaipe æritoriul Imperiului. Din acestpunct do vedere,ele constifuieun pandantal cataramelor de tip Sucidava, cu caresuntparfial contemporane, cu care au paralel. evoluat în Ambeletipuri au fost specifice çi civilizaliei materiale a provinciilordunàrene premergàtoare din vremea càderii/izes-ului. De fapt açacum observaV. Varsik,estevorbade o modàspecificàpentru limes-aldunàrean (sunt foarteputinecatarame Sucidava Salona-Histria provinciilor)tr. în interiorul çi
'Bcian 19762257-278. r0 VeziUenze1966:I 43-I 46; Teodor l99t: 127 ;Versik 1992:g0. tt Varsik 1992:89.

cryrlrzÀTrÀ MÀTERrAIÂ

43

Celedouàtipuri decatararne auieçitdin uz pe la începutul secolului atVIIlea. pe cât se pare,ceamaitâtziecataramà detip Salona-Histria este ceadela Sacidava, descoperitii pe nivelul I, (databil- dacâadmitemcronologialui C.Scorpan - dupà 614;1n oircecaz,estedatabil în secolul alVIIlea ). Formele cataramelor detip Sucidava aufostînsàrnostenit€ çi Salona-Histria do alte tipuri, Aceastiiovolufie,aceastii perpefuare a unor forme çi motive decorativeesteceea ce ne intereseazà de fapt, càci eadenoti o continuitate lntre civilizafia materialà a celei de-e doua jumàtàfi a secolului al Vl-lea çi civilizafia primei pàrfi a epocii de tranzifie (prima treime a secolului al VII-lea). Acestaeste,de fap! motivul pentru care ne-am ocupat de cataramele de tip Sucidava, care,din punct de vederecronologic,seîncadreazÀ. doarparfial în tematica lucràrii. Cataramele de tip Sucidava au fost prototipul din careau evoluatcataramele de tip Pécs (nereferim aici la tipul stabilit deUrsulaIbler, tip carre nu esteidenticcu tipul Keszthely-Pécs al lui V. Varsik).Cataramele plàci fixo în formà de scut,cu decorajurat.Motivele de tip Pécs,au ornamentale constauîn combinatii de sernicercuri, semiluneçi inimi. Derivarsadecorului din cel specificpentrucataramele de tip Sucidava este,credem,evidentiil2. Catararnele de tip Pécs au fost createîn atelierele romanice din Pannoniar3. La Dunârea de Jos,încànu s-adescoperit nici un exemplar. Le-ammentionat fiindcà eleconstituieverigadelegâturâîntre tipul Sucidava qi Nagyharsâny, cares-auràspândit de Jos.Acestedouà çi tipurile Boly-Zelovce çi la Dunàrea ultime tipuri au fost creatotot în ateliereledin Pannonia, care au supraviefuitsub dominalia avarà,dupâdistrugerea atelierelordin zonaDunàrii deJos.Ele se dateazÀ, în linii mari, în prima jumàtatea secoluluial VII-lea. Cataramele de tip Boly-Zelovcesunt foarteasemânâtoare cu celedetip Pécs. Au placaajuratà în formàde lirà, similaràcu placapicioruluiunei categoriide fibuledigitatell.La Dunàrea de Jos,catarame de trp Boly-Zelovce s-audescoperit la : jud. 1).-Butimanu. Dâmbovi,ta. Teodorescu 1972:75, 88,nota9, fig.Sl3;Teodor 1991:133, frg.6/ 14. (A@).Jankovié 1981:251,Pl. XWI/13; 2).- Prahovo Varsik 7992:94,nr.92. 3).- Razdelnamorrnântul 13.Fiedler 1992:197,466, Thf. 59| ll; Varsik 1992:93,nr. 24.

de la Razdelna
Cataramele detrp Nagyhars.{ny auplacaalungitii,
similarà ca decor cu cea a cataramelor de tip Pécsts. descoperitla:

1).-Histria.Petre1965:75, ftg.5ll; Teodor1991:131 frg.6/5;Ibler 1992:146;Varsik 1992:94, nr. 31.

2).- Sàrata Monteoru. mormântul149.I. Nestor,E. Zaharia, MCA,4,1957:192, fig. 1/4;Teodor 1991: 131, fig.6/ 4;Varsik1992:94,nr.97. -rffir*îtîi:

13 Ibler 1992:138. rr Iblcr 1992:13E-lzt0. Itlbler 1992:140-145.

135-138.

44

CÀPITOLUL II

Figura 14: Catarama dc tip Nagyharsâny de la Sàrata Monteoru
Tot în ateliereleromanicedin Pannonia au fost produsoçi catarameledetip Pâpa, carederivàdirectdin tipul Salona-Histria, prin adàugareaunor capete depàsàripeverigà.Acestecatarame cu chingàaveau aceeaçi funclionalitateca çi tipul salona-Histria(serveaula ataçarea unei gonli de centurâ). Datateîn prima treimea secoluluial vll-lea, ele suntrelativ rarer6. 1nteritoriul de careno ocupàm,suntcunoscute doar patru exemplare: l).- Caliacra. Ilaralambieva 1993b: thb. V 5. z).-Hisffia. Pippidi, Bordeneche, Eftimie 1961 : 233,fig. 5/Z; Teodor l99l:128, frg.5/9; Madgeeru1993: 172,nr.6. 3).- Jurilovca- Capul Dolojrnan(eamum). Dintr-un morrrânt de înhumafie. Coia 1977: 167,pl. IX; Teodor 1991: l2t, fig. 5/ ll; Madgearu1993:l72, nr. 14. 4).- Sàrata Monteoru. I. Nesto4E. Zaharia, SCry 4,1953,I-2: g485,fig.17; Teodor 1991:l28,frg.5/10; Madgerru1993:172,m.5.

Figura 15: Cataramede tip Pâpa
lnrudite cu cataramele de tip Pâpasunt cele de tip Gâtér,folosite tot penrru ataçarea genFi.Estevorbade un alt tip creatîn Pannonia, çi folosit în primajumàtatea secoluluiaIVIIlea.Singurele exemplare pânàîn prezent apànrte la Dunàrea deJossuntceletrei de la PrahovorT, precum çi cel din mormântul 9 din necropolade la Grabovica(în poziçiesecundarà, într-un context din secolul al lX-lea)t8. Celearâtate mai zusne conducla concluziacâ dupàlncetarea productieiatelierclor1ocale, în zona Dunàrii de Jos au fost utilizate catanme createîn ateliereledin Pannonia.De asemenea, aupàtruns produse în atelierele din Imperiu,1nprimajumàtatea secolului çi catarame aIVII-lea: cataramele de tip Syracusa. placaîn formà de scu! dar nu eraudecoAcestea aveau rate prin ajurare,ci prin incizare (cu motive florale çi cu palmete).Ele se dateazàin prima jumàtate a secolului al vll-lea. catarame de tip Syracusa s-audescoperit la:
rsTeodor 1991: 128; Madgearu 1993: l7l-183. t? Jenkovié 1981: 253,PI.XX / 14-16. ttS.Ercegovié-Pavlovié,I). Minié, Cpn 3, 1986:352, fig.5/4.

qVILIZÂTIÀ }TÀTERIALÂ

45

jud. Mehedinfi. l).- BaltaVerde, Dintr-unmormânt deincinerafie. Berciu 1937:80-g 1, frg.4/ l; Teodor l99l: 129,fig. 5l 14;Varsik 1992 92,w. 4. 2).- Caliacra. Versik 1992:92, nr. 13. 3).- Caoidava (?). Scorpan1978:170, nora25; Teodor l99l: 129. gacidava\. 4).- Dunàreni Scorpen l97t:170, pl. KX/54; Teodor 1991: lZ9, frg. s/ 16; Varsik 1992:92,nr.25. 5)--Histria. Dintr-unmonnântdeînhuma{ie. Petre1965:74, frg.5/ 2; Nubar l97l:209, fig. 7/ l;Teoùor 1991:lL9,frg.5l l3 Varsik 1992:92,nr.ll-L2(nu suntdouà exemplare, ci unul singur).
J

Figura 16: Catarame de tip Syracusa

t ' I .l' l; fr

,.'

*:t'* i!
I'l

Contemporanàcu tipul Syracusa esteçi catarama cu placamobilà, de formà triunghiularà (tip Corinth), descoperità în mormântul B 28 dela Beroe(unicadeacest tip de la Dunàreade Jos)re. Pàtrunderea cataramelor de tip Syracusa a menlinerii legàturilor çi Corinth a fost o consecin!à comerciale cu Imperiul,în epoca lui Phokas Heraklios. çi Nici unuldinhetipuriledecalarame din primajumàtate asecolului alVllleanu acsntinuat (în formemodificatesaunu) çi în a doua jumàtate a acestui secol,precumçi în secolulal VIIIlea. Pulinelecatarame cu placàdin aceastii perioadà, descoperite la Târgçof0,Karamanitdr, Izrort;.2z, Sultana23, Razdelna2a, Bdinci2s suntdiferitetipologic. Majoritateasuntînrudite (eventual çi derivate)cu celedin necropolele avarede epocà mijlocie çi târzie. Spredeosebire de catarame, cerceii din a douajumâtatea secoluluial Vl-lea au evoluat frrâ întrerupere, pânàîn secolulaIVIII-lea çi chiar mai târziu.Ne referim la cerceiicu pandantiv stelatcu granulatiiçi la cerceiidetip ciorchine(tot cu granulafii).Exernplarele celemai vechi de cerceicu pandantivstelatajurat s-audoscoperit în fortificalia de la Sadovec, caroa fost distrusà cel Îârziu în 59626. Estevorbadeopt cercei, cu pandantiv inelarajuratstela! deargint.La Sadovoc a existatun atelier pentru producerea cerceilor,instalatîntr-un furn27. De fapt, cunoaçtern qi douàtiparedin primajumâtatea secolului alVl-lea (dela Budureasca), catt serveau la producerea unorcerceicarepot fi considerati prototiptnialocercEilorcu pandantiv stelatajurafs.Exemplarele produsecu tiparele do la Budureasca sunt mai apropiatode cercelul de la Copâceçti. Tot la sfrrçitul secoluluialVllea sedateazà, probabil,ceitrei cerceidin necropola dela Beroe(mormint'P"t* lrS?f?1, fig.2A4b;Vereik 1992:84-E5, 93, nr. 12. 20 Dirconu 19622 166,frg. 212. 2rRebev 1990:4G50. 22 Mitree 1989: Abb.47| 293.2.,491 319.1. 2sMitrca1988: pl. 7l 61.2. 2aFiedlcr 1992:198, Taf.65/ 13. 2sFiedler 1992:198. 26Jurukove 1992:294. 2?Uenze 1992:165,525,Abb. 913-4,Taf.6/ 8-9. 28 Florercq Miclea 1980:212,w. 821 -822.

ftg. Maglavit. de càtremeçterimai mult sau rnai pufin improvizt. Copàceçti. Razdelna* l9t7:79.fig.Toropu l9:l6:l}7:Tudor lgzg: 294.196. filigranat.:: .Tcodor1995:19C. 196.E0.Nectoro E.21.m.I. SCIVA."FoliaArchaeologica".fr//Z}. Dintreanalogiile cerceilor cu pandantiv stelat ajura! citiim exemplarele din gepidâ'lâtzie necropola dela Bratei3s qidin tezaurul din secolul alVIIlea dela Flalié(Slovacia)36.Penëev 1989:40. Figura 17: Cerceicu pandanfiv stelat ajurat Majoritateaacestorcercei sunt din argint (Sadovec.fig. Spre deosebire de acestia. nD. {Butoi 1968: 97-103. s2Toropu 1976:137-138. 6.5.46 CÀPITOLUL II teleE 143çi E 57 bis). . Teodorl99S: 190. 3tA. împreunà cu monede dela Constantin IV.Tirdor. 35Bârzu 1980: fig. mai Ce!mai târzir: cerceldin seriacu pandantiv stelatajuratestecel de la Durostorum. 197.Fiedler1992:l7g. a2Teodoregculg?lb:1043. Cerceii dela Sàrata Monteoru3o. Teodorl99S:190.22. ]]fetrc rof. ?.3.Durostorum). comsa l97l:371. fig. In paralel.Nestor1969:2l. fig. Copàces.l: 138-139. 33. nr. Pebazadatirii carepoatefi admisà pentrufibula digitati cu caresuntasociali.w.3. 36E.pr. spre deosebire decei debron4 careputeaufi turnali "pe loc".Unii dint . Olt).l/2.Comça l97l:378.mairudimentari decât ceidela Sadovec2e. Teodor1995:l9l. l9g0: 169.Abb. 196. Stiirmen*. 1982.Abb. rePentru datare. cerceii de la Ràcariar. r7Cif inrke 197 5: 70-7| îi încadreazâ în tipul II A r8Tipurile iI B çi II C la ôinnska 1975:71-72. lucrate cu çi marefinep. ll/ l.vama". nr.s.196. Cepfura(ud. Budapes! 3l. Prahova)42.25.Vrancea)3r Maglavit (iud. 1965:253. 13/ 1-2.în cursulsecolului alVII-lea a apàrut un tip derivatdin acesti cerceicu pandantiv stelatajurat çi anume tipul cu pandantiv plin. aceçticerceiau verigalàliTà în formàdelunulâ3E. 239c. {_n. Acest tezauta aparfinutunui meçtef3.1978 125.14(29). 17.'âpulum".7/5. vezi maijos. frrà a fi posibilào încadrare cronologieà preeisà.9l2. S.Tc. a3 Dymaczewrki 1973b: 19. Dolj)32 au formecevamai evoluate çi se în çi dateazà curnrl secolului al VIIJea.ti3a. valabilàçi pentru alte categoriide obiectede metal: cerceii de argrnteraulucraliîn ateliere specializate. frg. t7ll Teodor1995:190. fig. rrAngelove.Paraginl. 1959: 513. Mitrca l97S:113-125.ti (jud.. o datareprecisàpoatefr stabilitàpentrucercelulde ia Prisea". Garam. ascuns în jurul anului 68ff0. pl. Produclia acestui tip înceteazà pe la finelesecolului al VII.nr. El facepartedin tezaurul unui meçter. Tcodorl99S: 190.Teodoresculg?2:89.11 l.MCA..5. Zaharia. emisferic.separecà exemplarele celemai vechisuntcerceiidin tezaurul de la Coçoveni (mijlocul secolului al VIIlea)3e."Izv.lea37.TeodorlgSl:-15.14912.Cerceiide la Coçoveni Priseaca piese sunt de lux.1/4.Sârata Monteoru.20. xUenze1992:166. nr. Uenze a fàcut o observatie foarteinteresantà.Dimitrov.196.4ffi. descoperit 6oa.nota42.241b. careesteasociatîntr-un tezautcu monedede la Constantin rv.

fig. Tipul apareîn il=Pe=Y:rigà a5Fiedler 1992:502. çi Cerceiicupandantiv stelataucunoscut o evoluliemai îndelungatii.fig. Aceçti cerceisedateazà 1nsecolul alVIIIJoa. înt-un mormântdin secolulIX. 50I.cu pandantivul plin.197.VIII. Fiedlcr 1992:l78. Jenkovié. cinci sauçapte granulafiisa. Cronologialor ràmâne de stabilit cu mai multii precizie.7. Cupufin timp înainteaîncheieriiredactàriifinale ne-aparvenitstudiulTeodor 1995. sibiu)s'. a?Mitree1988:l2l.XXXI)V 8.La Dunàrea de Jos.T2f .esûe cunoscutii perechea din mormântul2l dela Gârlifa: cerceide argint turnali. l95l : Taf. descoperit çi D. "Germania".jud. Banatska palanka52. Ilzum. Târgoviste 3)a6 . 25.I (mormântul çi Sultana(monnântul158)a7 suntmai grosolan executali. Càlàraçi). l97g:225. 3gl 13.Abb. .in)io. l8.zll 4. trVàlerova t976:365. jud. Fettich. fiind un elementsigur de continuitate culturalàde-alungul secolelor VII. I rchriologische Studien zur Geschichte dessptithunnischen Metallhrnst(Archaeologia Hr:ngarica.creatsubinfluenlacerceilorcu butonemisferic.firà a fi filigranali. 25. 197 4: 41-42.Tab. Vezi çi un cercelsimilar. 18/ 158-2(pereche). Caraç-Seve.Teodorl99S: 193.196.crwlrzÀTtÀ MÀTERrÀrâ 47 (mormântul2l2). Teodor1995:192. 5."GodisniakgradaBeogradu". oM.102/ 17. Keszthely53. 1978:Pt. darpla! sepoatedataîn primajumàtate a seJolului al VII-lea poate fi considerat un produslocal. Devnja-cirnitirul 3 (mormântuI55)45.. . IV/8.inedit.tot açadupàcum estenecesarà întocmirea unei tipologii caresà cuprindà toatevarianteleas. 12.V 1.cari adunà çi clasificà în patru mari tipr:n toli cerceii stelali descoperilipe teritoriul României(estesemnalatçi un tipar pentrutumareade cerceicu pandantivemisferic. fig. Proçtea Mare (Târnava. nr.Tibiscus" .18. Pârvulercu. *Lucràrilemaivechi(Comça1971:377-3g}çiëiti""1511975:63-96)suntdepàçite. cu trei ciorchini do granulaliipe marginea lunuleiae.nr. aeCîrJen t9692127.fiindcànumàrulpiese a crescutmult. undeva în Banat ajunsîn colecliaPongratz a MuzeuluidinTirniçoara:D. 4. Horcdt. Seaflà înpozilie secundarà. Esteun tip mai rar întâlnit. descoperit la Dichiseni. X)Oil). Taf.412. turnali în bronz. Cercelul de la Ràcari. Din cerceii cu veriga lunularàau derivatcerceii cu pandantivlunular frrà buton stelat. 5iK. sTipulVII la Cilinska l91S:75-76. "Crisia". De-alungulsecolelorVll'Vm (precum al IX-lea) aumai fostproduçiçi unii çi în secolul crr::1c$e un ciorchine sirnplu de trei. s N.frg. Budapest.19.1941:124. pebazaanalogiilor dela: Gornea (ud.26.

t. (ud. 1974.Stoice1972:18I. dovadàfiind tiparul descoperit în fortificafia do la Aegyssus(Tirlcea).541357.3. SCry 25.fig. precum Stoicani din Olteniade la çi în necropola Obârçia6t.541356.50/ 334.1.91352.2. Esteunul dinte elementele de continuitateîn civilizalia matorialâ'.441 276.6. Chirnogise.5.l6tgz.Dinu.501322.19/ 109.fapt dovedit de tezaurelede meçtes-ugar de la Durosùorum Priseaca.1973. . sD. sZilrr 1963: 393.ZanaDunârii de Josa fost una dintre celeîn cares-auproduscerceiicu pandantivstelat ajurat sauplin. precumçi cu o perlâ de sticlà inclusà în pandantivul de granulalii din parûea inferioarà.2v 719. cugranulalii çi în partea superioarà a verigii. Galali)60.4t/249. sMitrce 19S: Pl.preeumçi exemplaruldin mormântulB 133. ÇcrbàncrcqSCIV.50/323.2. Sultanas8. 206b.3.15t83. 5113.14179.16t 93. la Istria-Capul Viilor63 a fostdescoperitun fragment similarcu cel dela Beroe. Petrtrcu-DâmbovifgM.4312æ.4: æM.7. 401245.1. çi çi de atelieruldin secolulalVIIIJca t5À Opei! 1977:310. 5117. t6tgo.95. 18/101.7.48 CAPITOLUL il mediul romano-bizantin târziu. cerceiiutilizali în ultimapartea secolului alW-lea çi la începutul secolului alVIIlea în mediul romano-bizantin Îârziu au fost produçiîn continuare qi au evoluatîn forme noi în cursul secolelorVll-Ix. ln concluzie.421252. în cursul secolului al VIIlea .cl9ltfl:71.ftg. 19.3.29l2.ll2.471 293.3.2.9/g.17 tgï.z.1. La sudulDunàrii ei zunt mai rari62.24.3.14t76.2.2. Aceçti cercei sunt foarte frecvenli în necropoleledin secolele VItr-D( din Munûenia: Izvorus7. 668.2U n7.2.din secolulal VIIJea.2. $Petr.441 273. l3lll1.47 /290.Pl. de tiparul de precum la Dichiseni. 5?Mitrce 19t9: Abb. eFicdhr 1992:173-175.6124. Ç Fieura 20: Cercei de tip ciorchine In secolulal fX-lea a apàrut o variantà mai evoluatà. fig. într-un nivel datat la începutulsecoluluial Vll-leass.t. de la Beroe (piatra Frecàlei)56.2.1.4.2. 19/rc5. fig. 5r Toropu. l0/83.!:93.2(plus alteexemplare din caresep6streazà doarrrcriæ).1. lipite într-un triunghi.ftg. 20llt3. de un tip deosebi! cu granulemari.4.6.22.1.

pânàln prezan!tipologiile (alcàtuite. ne putern gândi la tehnica de execulieçi la funclionalitateape care o aveauacestefibule.Aparilia acestorpiese f.vom alcâtuimai înÎâi o clasificarcpropriea fibulelor digitate fastuoaso çi de uz comun. aici. nu în ultimul rând. deexemplu.nu numaila Dunàrea deJos.Vagalinski) aupornitdela criteriuldecorului. Unadintrecelemai discutate categorii de obiecte din secoleleVI-VIIesteceaa fibulelor digilat€.dar conducela evidenlierea unor tipuri care.fig. Consideràm. 6sPentruistoriculcercetàrilor. lucrate1nbronzsaupotin. iar resful.rzÀTr. constatiirncà pot fi distinsedouâ mari categorii de fibule digitate: unele fastuoase.de bunà calitate. çi anume la Sadovec. De regulâ. decâtre J.ci într-un spafiu foartelarg.lucrateln argin! argint aurit saubronz aurit çi ornamentat€ adeseori cu almandine.ontrcversele legate defibuleledigitateprivesc maimulteaspecte: clasificarea tipologicà. lungime). frindcà existii multe elementede decor combinato1nûeele în divorsemoduri. Ceeaco ne intereseazà în aceastii lucrareestestabilirearnoduluiîn careau ovoluatfibulele digitate de-alungul perioadeide careneocupàm.foarteprecis. Pe de altl parte. a unui studiugeireral asupra fibulelor digitate.deoarece sirnilifudinea dintre cole douàgrupede pieseesteevidentÈi. lncetareautiliârii lor a reprezentztunaspectal unei anumite mutalii survenite în civilizafia materialàçi în modà.suntemdepàrerecà fibulele digitate de certiioriginegermanicà trebuiesfudiate împreunà cu celezise"slave".pot fi lncadrate cronologic. am vàzut cà çi 1ncazul lor estecunoscut un atelier.exemplarele fastuoase sunt çi de mari dimensiuni(peste10cm.À MÀTERrÀrâ 49 descoperitmai la nord" 1nMoldova.C. Pentnrîncepu! facemabstraclie dedatiirile propusepânâ acum pentru diferitele pieso.ln "Seria 8". ln acestcaz. pentrua desluçisemnificafia pe careauavut-oîn cadrulprocesului decontinuitate / discontinuitate culturalâ.Aceastiisecfiune a subcapitolului estedoarun studiupreliminar asupraunei pàrfi din fibulele digitate. zoneleundeau fost produseçi. iar evolulia lor esterelevantiipentru schimbàrilepetrecute1ntehnicade producerea lor çi 1n moda de carc tineau.atribuireaetnicà65. Fiedler)au greçitatuncicândau eliminatdin disculiefibulele germanice descendente din tipul 'Aquileea"çi peceledetip gepidic. toate acesteclasificàri nu sunt totdeaunaclare.Acestcriteriu declasificarenu permiteo departajare cronologicà (frindcà pieselefastuoase qi cele comuneau circulat concomitent). Nu le vom cotnenta aici în modamànuntit. pebazacàruiafibulele digitate sàpoatiifi clasificate1ngrupebine definite.Fibulele fastuoase le încadràmîn "Serie 4".iar alælede uz comun. 1nprivinla cerceilorcu ciorchine simplu de granulafii. de aceea. Activitatea productivà este atestatàîn aceastii zonàçi la finelesecoluluial Vl-lea.veziTcodorlgg2:120-121. nu a existatdoaro continuitatea utilizàrii unui obiec! ci çi o continuitatea tehnicilor meçteçugàreçti romano-bizantine. cà studiile efectuate pânà acum(cu exceplia celui al lui U. Nu stii în inten{ia noastràrcaliz.descoperite 1nteriloriul decareneocupâm. pàstrate de populaliaautohtonà de la Dunàreade Jos. Cum criteriul decorului çi cel al dimensiunilornu satisfacaceastiicerin!à. (Teodor 1978:21. datarea. Or. Teodor sauL. G.Estenecesarà gàsirea unui criteriu primar.Curta1994:234-239.cIVrI. la Costes. D.Werner.zrea.Deci. Fibuleledigitatezuntun element al civilizafiei materiale. Amintim doarcà.ti-Iaçie. Prin urmare. s-aupropus mai multotipologii alefibulelordigitate.în schimb. .ncontexteromano-bizantine tânii marcheazà o anumitii schinbere de ordin cllturef careconstituieun element de legàturà cu civilizafia specilici secolului at VII-Iee.6. De-alungulultimelorcinci decenii.la Ttrlcea.

cu patru perechide capete de wlturi (cu pietre prelioasè) pe placa piciorului.Coçoveni.' cu cinci butoni. Teodor 1992: 122. I l.1976. 6Nector.5 cm.Trei fibuledebronzornamentate cu almandine (dintrecareuna.Ferieile. ?0G'r'Petrt. 6-7). 10. Dolj. Fiedfer 1992:99. 7. Exemplar de o calitatocu totul deosebiti6s..nr.. 41 D.1:115-118.1nr. lungà de 19.fig. Decor spiralicderivatdin stilul animaliergermanic pe placapiciorului (romboidalà) çi decor spiralicsimplupe placasemidiscoidalâ..placâromboidalà cu decor spiralic(simetricpe axul longitudinal). 8). Vâlcea.fig. Nicolàescu-Plopçor 1938:33-41. cu apendicele decoratcu o mascà umanà. Douà fibule de argint aurit cu almandine.Teodor 1992:122. 9. RlvI.7 cm. 14.Fibulàdebronzlungâde l0 cm. Fibulàde argint aurit cu 9 butoni (unica de acestfel).w. Trei perechiaeprotuberanle (cu alrnandine) pe placa piciorului. 6eFiedler 1992:92.Teodor 1992:127. Placa a fost încrustatiicu pietre semiprelioase.Brebeni. cu çaptebutoni.\{} CAPITOLUL N SERIA A: 1-3)'-Aréar(Ratiaria). Figura 21: Fibula digitatà de la Brebeni 5). cu decorde volute pe placa semidiscoidalà.ru. cuplacàtrapezoidalà decoratà cu buline pseudogranlrlate. Wcmer 1950: 152.Ficdlcr t992:99. oM' Butoi.16.Fiedler lg92:99. l/ 5.auritii). decoratii cu rnotiveanimaliere stilizate.4l4.jud. Fiedter 1992:92.Abb.apendice în formàde capde animal.cinci butonicu caneluri66.. jud. cu o pereche de capete de pàsàristilizate(careau avut çi pietre r"tniprrliorse în làcul ochilor).1l4. motive semilunare în formà de Fibula este turnati într-o çi tehnicàmai bunâ67. olr.SCIVA 27.-Devnja(Marcianopolis).fig. jud. Dârjov.Fibulàdebronz lungàde 6. Placasernidiscoidalà estedecoratii prin excizarecu g.. Vagelinski1994:266(KS). 1970. VegelinrH 1994:294 (K l3). similarecu celede laArëat'e..nr.d stoican. -ffi. Apendice în formàde mascà umanà?o. .fig. t7/ 3-5.rnffiliaf.7.5: 434435. Vegelinrki1994: 2es (o 62). pemalulpârâului 4). Dintr-un tezaur (probabil inventarul unui mormântde femeie).

Fiedler 1992l-92. similaràcu ceade la Histria?3.2.4. deargintaurit çi bronzaurit cu cinci butoni.fig. cu apendice în formàdecapde animal stilizatTs.. Zeharia .2 cm.fig. Fibulà de bronz auritii.Abb. Fiedler 1992:100. zPetr. ornamentate cualmandine.-LtgliêkgIaa.-Giqen(Oesan). Burgas. ?tA. .3/2. Vagalinski 11/1. Nestor.w. 3.cu almandine.).Sàrata Monteoru. 18-19).Vagelinski1994:29a(K l). jud. lungàde 12.7. Buzàu. Abb. piciorului cuplaca în formà de lirà.3. de mari dimensiuni(19. fig.1990:83.Apendice în formà de cap de animal stiliza{z. MCA 5. Din necropola deincineralie din secoleleVl-Wl. 15). 1959: 517.decoratii cu almandine çi pe butoniçi pe proeminenlele depeplacà.Haralambieva. 3?. detipul celordelaArëar?r.Fibulà de bronzauritii. 16). Tcodor1992:125.w.derivate din decorulanirnalierstilizat germanic.-Kmsgg Fibulàde bronzaurità.cu trei perechidecapetodewlturi74."ArchaeologiaAustriaca". Ficdler 1992:8l-82. Ruse. jud.-Histria (I). fragmentarà. TaMichailov1971 317-318. 1994:271(L27). cu placa sernidiscoidalà decoratàcu un motiv semilunar. 17).?4.CTULIZÀTTÀ MÀTERIÀIÂ 5l 9-14). ?rFiedler1992:92.E. 2. l61 3.w.8. cu çaptebutoni. 75I. Figura 23: Fibula digitatà de la Ferigile Figura 24: Fibula disitatà de la Histria O) jud.Descoporità în nceropolabazilieii extramurane.e1965:67-71.Ornamentatji cu motive qpiraliceexcizats.cu decordevolutepeplàci.nr.Abb.8cm.). Douàfibule miniaturale (lungi de 4.5cm. cu placàtrapezoidalà. Çase fibule de argint aurite.Fiedter !992:92.

Exemplarul4.Douàfibuledigitatedeargin! provenite 2l'22). ornamentate deobiceicu almandine. Fibule cu picior romboidal.' Troian. ?6Fiedler 1992:93. tTlll-12. Exemplarele l-3. în fine. fiind o simplificarea acestuia.52 CÀPITOLUL II Figura 25: Fibulà digitatà de la SàrataMonteoru 20).Abb. Exernplarele 21.Fibulecupicior romboidal. il). Fibuledemici dimensiuni. I 5-18. careauplacaîn formàdelirà. Loveë. punct din ds vedere tipologic. Transilvania). 23). foarteasemànàtoare placa piciorului cu acestor fibule. De asemonea. Tipurile I. prin corolarecu datarea cataramolor. nr. din morminte.tipul gepidic. 17.decoratcu un motiv romboidal simplu.tipul II poatederivatot din tipul I.14. dedimensiuni mijlocii. fiind doarsporadice ln zonaDunàrii de Jos. cu decor derivat din cel animaliergermanic. æFicdlcr!992:93. II si III alcàtuiesc deci un fel de subserie.tiput SàretaMonteoru.6. una de argintaurit çi unade bronzcu almandine. Se observà cum tipul III derivâdirect din tipul I.l g .. Fibulàde bronz cu alrnandineT6.. cu apendice decoratcu mascàumanà.. l7l1. Fibule cu placà trapezoidalà. ori aufostexpresia aceleiaçi mode.cu çaptesaunouâ butoni.Abb. 8. [). aupicior romboidal (tip gepidic)??.9-16. Din mormânt deînhumatie orientatv-E.22. Dintr-o fortificalieromano-bizantinà. jud. decorate cuun motiv spiralic.tipul Brebeni.Probabil.tipul Coçoveni-Ljuljakovo. . fibulele de tipV suntspocifice pentru spaliulpopulatde gepizi(Pannonia. Fibulàde argintauriqcu almandine.ci cu cataramele de tip Boly-Zelovce.' BulEaria(locuri necunoscute).nr. ln cadrulserieiA"stabilimurmàtoarele tipuri: I).tipul Arëer-Histria (denumiredeja consacratà).-voinikovo. ?e Fiedfer 1992:93. N). Tipul IV prezintâasemànàri nu cu alt tip de fibule digitate. decoratii cu motivespiraliceTs. Fibule cu decor în stilul anirnalier germanic sauderivatdin acesta.20.jud. cuplacaîn formâdelirà. 12. Acestfaptconstituie un indiciu pentrustabilireadatàrii lor... careestecaractnnzatàde un decorderivatdin cel animalier stilizat germanic. l3. Exemplarele 5. V). eleaualcàtuit garnituri. nr. Exenrplarele 1 8 . 7. Ruse. toatedetip Arèa/e.23-29. Trsi flbule debronzaurit. sFiedler1992:93..Sumen.nr. 24'28).

are5 butoni pe placapiciorului. 81 Spiru 1970:53l. Fibula se afla la umàrul stângçi era singurulobiect de inventaral mormântului(carea fost rocuperat integral)..8 cm.afluent al râului Vedea. fi. 2).jud.cu decorsemilunar çiînzig-z..Cinci buîoni. Teodor 19922 127 .g. Fibulâdebronzrniniaturalàn lungËde4. . Vegalinski 1994t293(S 174). Dâmbovi1a.. Figura 26: Fibula digitatà de la Adamclisi jud.anfa. 5). 8/ 8.Budureasca. 5. 8oPapuc 1987:207-209. Vagalinrki L991:295 (P e0). Teleorman. Teodor1992:130. fig.Bucureçti-Bàneasa. (Ttpem). 8). Fiedler1992:105. nr. decorspiralicdegradaff.Fibulâdebronz(ineditii)cu placa picionrlui romboidalà çi cu ciocuride pàsàri82. SoldatGhivan. Vagalinski 1994: 288(R 117).Bàleni. Cons*.fig. aparfinând necropoleibazilicii extramurane. Teodor1992:133..-ggcureçti-Tei.cu certitudinedupà586. împreunà cu fragmente ceramice din socolele VI-V[ (urmeleunei açezàri). e Rosetti 1934:207 fig. 7/8 (Nanov).Werncr 1950:154. Fiedler 1992:98.Apendicele ii 3 perechide proeminenfe piciorului ostodecorat cu un capde animalstilizaf0. nota42. Vegelinski 1994:283 (P e1).nr. . 86Rosetti 1934:207-20E. Werner 1950:155.nr. 212.cu 5 butoni. Vagalinski1994:295(N48).Adàmeçti.Teodoreecu 1972. cânda fost distrusorasplTropaeum(vezi capitoleleI çi IV.V.fig. 1.bordeiul12. 20. Model amprentator din potinpentrurealizarcadetipare pentrufibuledigitâte miniaturalglung de4.fig. Vagelinrfti 19942 295 (O 62A).Deci. (Mormântcu niçà. fig. l0/l. Conrtentiniu 19tl: 324.Fibulâde bronzfragmentarà cu placa piciorului decoratji cu un motiv spiralicsimetricçi cu un capde animalstilizatpe apendiceE3. situat în vecinàtatea portii de vesl la 5 m.8/ 5. Dintr-o açezare a culturii Ciurel.cu placasemidiscoidalâ decoraticu volutets. 4). 1). cu decorde volutepe ambele plàci. fig. I . Dintr-o açezare a culturii Ciurel.fàcutdin blocuridepiatrà. 6/l. "AnuarulMuzeuluide IstorieçiArheologie hahova-.cu trei perechi deproeminente peplacapiciorului.càràmizi refolosiûe). Fibula este peambele plàci cu cerculete decoratil concentrice.cu o pereche deciocuriçi unadeprooninenlepeplacapicioruluis?.6. Dintr-o açezare a culturii Ciurel.fig.30/41. Fibulàdebronz.7. morrnântulse datÊazâ.Taf. 83 Constantiniu1966:668. 4. 4/4.95. t5llofinescu-Ferche.fig.Bucureçti-Dàmâroaia. Pe malul unui pârâu. Teodor 1992 132.. Dintr-unmoniiânt de înhumalieorientatV-E.nr. 54. Dintr-o açezare a culturii Ciurel.Apendice 1nformàde capde animal8t. 6).. Fiedlcr 1992:98.Peneç. fig.rr.douàperechi deproemitrflle. 3).5/4. ETTeodorescu 1972: 89. Z). Prahova.cu 5 butoni.-Adamclisi. Fiedler 1992:98. ll 9.fig.. 95 cm. Ficdler 1992:98.74. Fiedler 1992:98. l. Dintr-oaçezare dinsecolclevl-V[.Teodor 1992:132.lungàde 8 cm. I ). t2Teodor 1992:126. cu cinci butoni.agpeplacasemidiscoidalàta. Groapa mormântuluia fost sàpatà pornind çi Trgle de la stratul de dârâmàturà creatprin distrugerea suferitii de incintà.Fibulàde bronz fragmentarà.ll 4. TeodorescqM.nr.CTWLTZÀTTÀ MÀTERIÀIÂ 53 SERIA B: jud. Vegelinski 1994:293(S 175).Este turnatil în bronz çi are lungimeade 10.frg. Fibulà de bronz fragmentaràcu cinci butoni.. jud. Teodor 1992:129.Bucureçti-str. de incintii.95cm.

cu decor excizat spiralic(un singurregistru).lungàde 6. I I Figura 27: Fibula digitatà de la Dervent jud. e D. Vagelinski1994:295(O 60).5 butonier. cinci butoni.9-10. FiEura 2E: Fibula dieitatà de la Desa jud. Fibulâ inedità.4l5.1945-1947: 310(aratà undea fostdesoperità acea$à fitulà. SCry 13.fig. cu 5 butoni. sM. decoratà cu un motiv romboidal. cu placàromboidalà çi cu trei perechido proeminenle.cu douàperochide proeminenle pereche o de ciocuri redate rudirnentar çi (unitecu placa)88.frg5/2. 8.3/8.Vrgrlinski 19942295 (P74). "Dacia".Teodor 1992:129.(În Muzeul de Isrorieal Municipiului Bucureqtù. 11-12. 1967.22l2.Fibulàdebronz.l tXl. Teodor 19922126. Fiedler 1992:99.Drànic.Fiedler 1992: 98. eeNestor 1961:438.SCry 11. cu decor romboidal çi cu trei perechi de proeminenlepe placa 1..cu l4). Dâmbovi1a.6/3. lll 121 (care nu cunoçtea loculdescoperirii): C.1944: 505.frg.fr.2:419-420. În açezare romano-bizantinà.Drobeta-T[muSeverin.-Dosa. Fibulâdebronz.Fibulâminiaturalii.lungàde 6.Teodor1992:132. 12). l5).nr. l. 1984: 47.:r.Fkdlcr t992:99. Dolj.. 19.fig. ftg.fig.Abb. I.lungàde 6. i2.cu decorsemilunar pe placasemidiscoidalâ.Teodor 1992: 126.1962.8/3.VoiculgT6:97-98. semilunarçi radial pe placasemidiscoidalà.r.rrr.54 CAPTTOLUL II jud. l1). Fibulàde bronz.decorspiralicEe.l0.cu placàsemidiscoidalà cu decorsemilunar-radial. Vegelinski 1994:295 (O 59). 88G. Constanp.nota l9. (l).7l3.cu 5 butoni..3. cu decorspiralic.cu apendice în formàde capde animale2.nr. placâromboidalàcu trei perechide proeminenle. Executati într-o tehnicâmai rudimentaràeo.Teodor1992:130.5cm.Fibulà fragmentarà de bronz (s-a pàstratdoar placa semidiscoidalà). currcscrtrà s subdenumtea de"Muntenial').fig.1960.. 2:447448.Buleta.Cluci. Vâlcea.l: 185-188.-Dervenljud.5 cm.. Càlàraçi. SCIV. cu cinci butoni.g.Werner1950: l55. lntr-unniveldatatcu o monedà ds la JustinII (565-578). 10).. cu placapiciorului romboidalà.5cm."Dacia'.nr. vegetinrki 1994:295CN5l).com. Petre-Govora.nr. jud.Giscioarele.18. Fibulàdebronzlungàde5.cu decor 9).1. erP.6 cm.frg.cu 13).13.3/10. Dolj.cu'placa piciorului în formâdelirà. Vegelinski 1994:288(R I lO.Fiedler 1992:*. Fiedler 19922 99. erToropu.Ionescu.Fiedlcr !992:99. Fibulàde bronzcu cinci butoni. . Diaconu. frg. VegelinsH1994:295(N 49).NicollescuPlopcor.-Butimanq jud. cuo pereche çapte de capete de wlturie3..Teodor1992:125. butoni.yegelinski t99422e4 (L 26A).3.. Popcccu.Mihàeçti.S. Fiedler1992: 92.ComçgB.

Din açezarea nr. Placà sernidiscoidalà frrà decor. Ficdler 1992:99..'l{rh".fig.nr..Fibulà de bronzlungàde 6. Thdor. Descoperiûi în aceleaçi împrejuràri ca çi fibula I (din seriaA). Vegelinrki1994: 295(R 152). 20). Olt. Apendiceleeste prelung çi decoratcu motivo geometriceroo.3.Fiedler 1992:92.SCiV 21.1976. À Herelembieve. XII/4.nr.17. din piciorul unei fibr:le de bronzeu apendice în formâ de capde animales.. Fibulàdebronzlungâde I1. l9). 1994:295 sG. râului Teslui. "Arh-.Fiedler1992:99. Pl.nr.5 cm.6.cu 5 butoni.cIvILuÀTtÀ MATERIAIÂ 55 picioruluis. l7). Pe terasa 18).51.V.ftg.1959:632.Fibulàde bronzfragmentarà cu placapiciorului romboidalà" cu decorspiralic.jud. placapiciorului este trapezoidalà qi are trei perechide protuberanle. cu cinci butoni cu peduncul. Teodor 1992:fig.198/'.Garvàn (Dinogetia).cu trei perechideproeminenlepe placâ çi cu apendice1n formà de cap de animale6. nr.lucratiimai rudimentar.Hiirlec. jud.ru. Figura 30: Fibula digitatà Histria II sDevidcccu 1980:218.1976:134. Nica.Teodor1992:126.Fibulà de bronz fragrnentarà cu cinci butoni.asociatii cu ceramicà din secolulal V-lea çi începutulsecoluluial Vl. 21). Într-o locuinfà din fortificafie.7 crn. 2..Vegalinski (o 6l).26.1:. 2. jud.6/1. e5D. 16). Fragrnent Severin.Vegalinski 1994:295(O 6l A). cu placàromboidalà ornamentatà cu un motiv spiralic simetricl o pereche decapete depàsàriçi douàperechideproeminentepe placàe7. eM.nr. Ficdler 1992:101.Stefan.. fig. Fibulà de bronz fragmentarâ. s l)olinescu-Ferche 19922 152 (frrà desen).cu decorde spirale simplepe placasemidiscoidalàee. placà semidiscoidalà decoratà cu semilune çi cu o linio înzig-zag. 14.Teodor1992:127.-Fàrcaçele. 18.MCA"6."Drobeta".fig. cu trei butoni..lea. Fiedler 1992:99. 7/ 5.Dulceanca. nr.fig.7. Vraca(Augusta). . Fiedler 1992:92. cu decor semilunarpe placa semidiscoidalàe8.a1\.fig.Drobeta-Turnu (2).3. l:37.2:327-329.Vegalinctd199 287(R l l5). 102. IV (secoleleVI-VII).-Hishia II. sS. Teleorrnan. 15. 1970. Mr5ov. 1. ræPetre 19652275-277.

Popcrcu. VegalinsH 1994:283(p 90. 1970: 531.3/ 8. Fibulâdebronzfragmentarà cu trei butoni. çi 31).cuplacàromboidalà cutneiperechi dc proeminenT€.cu trei perechide proeminenleçi cu r0r Ilevidescu1980:218.jud. ll l. Fibulàdebronz cucincibutoni. r0! I(ovrëcvié 1960:Pl. r6J. împreunà cu o fibulàcu placàtriunghiularâçi un cercelcu cappoliedric. Mehedinfi. 30).jud. cu apendice în formà de cap de animal stiliza! decoratà cu motivespiraliceros. Vrgelinski 1994:295(P 76). Fibulàde bronz cu cinci butoni.cu decorspiralic po placasomidiscoidalàro2. 4. Tsodor 1992:125. (l).Làuni.Krivina. XVV 15. ræD.. 1980.cuplacassrnidiscoidalà decoratil cu linii verticale. lll 12}. op. Fibulàdebronzlucratiirudimenur.Korbovo. III/ 8.in I atrus/: 99-l 00.fig. Fibulàdebronzcucincibutoni.2: 3ll.Teodor 1992:130. Abb. (2).Fiedler 1992:100. ù t e. 3.nr.Iaroarele.z505. Loc dedescoperire necunoscut.cucincibutoni.cit.nr.fig.. descoperità în locuinfa 73-6612j\ impreunà. 28). firâ decor.I. jud. 31. Gomolka-Fuche.Fiedler ti92: 100.fig.m.. Vegelins6 fi!. notz394.VegalinsH 1994:Z9S(O 60 B).. t6 Fiedler 1992:92.cuplacasemidiscoidalà decoratà cu un motiv sernilunar.-Muntenia II. Minucu-Ademeçteenu.înlatnts Iz I l+l15. ftg.VI.fig.Ficdler1992:l0l. Fiedlcr 1992:100.:505. rudimentar 6VÀ Figura 31: Fibula digitatà de la 24). Fragment de fibulà (placà semidiscoidalà cu decordevolute)r06. cu placapiciorului ornamentatà cu un motiv romboidal.nr. Fibulàdebronz lungàde7. 29). op.fig.46la.Tcodor 1992:12t. nr.lt l. fig. çi cu o pereche 23).. Fiedler 1992:9{ nr. fig.Dintr-unmormântde înhumatie. Ficdler 1992: 98.56 CÀPrTOLrrL II jud. t@ M. .cu 5 butoni çi cu trei perechide proeminenlo pe placa picioruluir05 27). cu decorsernilunar pe placasernidiscoidalà" cu placapiciorului în formàdeliràto?.SCIVA' 3 I . cu decorde voluter03. Teleorman.3l. Fiedler 1992:lffi. 18. lilpl" ]. fonccct. Loc dedescoperire necunoscut.Kladovo. 'sJenkoviélgtl: 250.416.Fiedlcr 1992:99. cu ceramicà romano-bizantinâ. cit. 2.4t1. 25).-MunæniaIII.1crn. nr. 1994:295 (O 6l B). 34. cuplacapiciorului romboidalà. Ruse(Iatrus).Jurilovca-CapulDolojman(Aryamun).Teodor 1992:127.rrr. G. Ilcrrmrnn.Tat. cu decorromboidalsimetricdegrada{cu donàpcrechide proeminenle de ciocuriunitecu placar'r..-Kdyisg.. lll |23. Dintr-o forrifica{ie romano-bizantinà. 26). VagelinsHtW4:294 Q-27A).Pl. cu cinci butoni.Fragment din placasemidiscoidalà a unei fibule de argintdeproastlcalitateru. Ruse(Iatr:as).'Fibulà debronz fragmentarà.-Negotin. Fibulâ de bronz fragmentarà (cu placa somidiscoidalà). placàsemidiscoidalà decoratii cu semilune incizii radialeroe.

S6sr.cuplacapicioruluiromboidalà cu trei perechide proeminenlerrz. lmpreunà cu ceramicàslavàru.w.VII. ribuia debronzcu cincibutoni. Vegalinski1994:2g7(R I l3). nr. Fibulàdebronzfragmentarà.cu placasemidiscoidalà decorata cu semilune. 2.fig. jud.nr. olt. cu trei butoni. frg.fig.cu placàromboidalà çi cu decorsemilunarpe placasemidiscoidalâttz.cu trei perechi deproerninenlerra.Descoperità într-o groapàde gunoi. Ruse. Fiedler 1992:100. rr3Bcrciu 1937:77.Irqve-ëerna. Tcodor1992:127. lll9o-çr rr'Comçe1974b. Decor cu motive semilunare.trei bràJari debronz. Taf.jud. decoratiipe tot corpul cu cerculeleimprimate.crwlrzÀTrÀMÀTERrÂLÂ 57 apendice1nformà de cap de animal stilizatil0..frg.Fibulà de bronz frrà decoç lucratii rudimentar. 32) .914.Taf. Dintr-o açezareromano-bizantinà.fig.CCXII/ 7.nr. Fiedler 1992:100. 1987:77.-orçova. Warcr 1950: 151. Fibulàdebronzdetip gepidic. 9. Fibulàdobronzcu cincibutoni. 39-40). 38).de femeie. jud.Fibulàdebronzfragmentarà. Mehedinli. Budapest. dinmormântulB42. 1961: 356.( 1).Orlea. l..inel defier. iII. 20 c. Tulcea (Beroe). CsallÉny.Noverad. fig.3. Butonii sunt orna_ 13.4.14914.Archtiologische Dentçniilerder Gepidenim Mitteldonaubecken (454. rtoD.Fiedler1992:100.ll2.3. m. Teodor1992: l22. Teodor1992 129.88. Fiedler 1992:92. cuplaca semidiscojdalà cu cinci butoni separalido placàprintr-o coroanà. jud.5/ 5. 17 / 10.Z/. detip gepid. asociate cu: pieptene bilateral.3/ 7. Vagaunrki1994:279 :tP:T tN 57). Olt. 1961:105. nr.233 b.Teodor1992:133. 37).fig. (3).fàràdecorils. Fiedtcr1992:100.cucinci butoni çicuplacapicioruluiromboidalà.lucrateînt-o tehnicà rudimentarà. Teodort99z: r2s.cu cinci butoni. Apendice frrà decor çi porfiune din placa piciorului. nr.cuplacapicioruluiromboidalà.n"nt"tà "u spiralerr5. rl7comçe1974bz 90.nr. 34).Olt.Fiedler 1992:100.36. jud.Angelovel97l: I 14. Fibuleturnateîn bronz. o-".-Orb jud. cuplacapiciorului romboidarà" cu decorrornboidat (poate douà)de proeminenle çi cu o pereche circulareil6.-orçova.20a. (2). ol e-tO. nr.pereche defibuleidentice. (2).frg.-liage!rccatrt jud. rrTfrdort9TS:460. rr2 Fiedler 1992:92.cu douàperechi de ciocuri stilizatepe placapiciorului.Vagatinrki 19942295 (P e4). 33)'.20b. 36). Abb. (1). mentaficu cerculefe imprimater 35). rrrMilëev.ng.21. Mehedinfi. Ruse.-Orlea. Vegalincki1994:291 (S l7l). Fiedter rq'92:tot. nr.cercelcu pandantiv romboidal.vagarinsH1994: 295(o 59A).jud. Fiedler 1992:100.Fibulàdebronz fragmenrarà. .

Prahovo (aquis)(l). 3/4.RiÉ. m. Din mormântul463 Monteoru. weraer 1950:153. 52)'jud.fig.cu douàperechide proeminenle cu çi o perechede ciocuri uniûecu placa.58 CÀPMOLI. l2rJrnkovié 19tl:250.Pruneni. Buzàu(3). Buzàu.. placapiciorului are capete de vulturirza. jud.nr.Ficdlcr1992. Fibulà deargint deproastiicalitate. 45). 37 d. m. Ficdler fiqZ: tOO.-Prahovo (Aquis)(3). fortificatiidin seæolul alVllea.Fibulàde bronz Monteoru. Fibulàdebronzfragmentarà. Din açezarea 48)'.1crn'). Ficdlcr 1992:100.il/3.cu perechide protuberanle cu dicor romboidal pe çi la placapiciorului)'23. 37 b. Ficdlcr 1992:100. 50)'. cu placa romboidalà. 22.Ficdler 1992: lO0. 49)'. apendice în formàde capde animalstilizatr26.37 a.cu decorsemilunar pe placasemidiscoidalà.Din mormântul Monteoru. Din mormântul140.Sàrata jud.mascàumanàrudimentarà pe apendicer2o.Vegelinrki lgga: 265ô. Irerelembicve 1993.-Plenita.E.frs. I I 85. nota 42.Fibulàdebronzfragmentarà. r28I' Nestor. Buzàu(2). tzeFiedler 1992: 81. ng. fig. Fibulàde bronzcu cinci butoni.37 c. jud' Sumen.34:5r1. Fiedlcr 1992:l @. 43).fragmentarà. t24Jrnkovié pl.Abb.decoratii cu un motiv semilunar çi cu motiveîn formàda gr30. jud. Dolj.v7. 24.fig. XVI/16.fig. 8e).4/ l..cu placapiciorului în forrrà de lirà çi cu pereche o de capete de pàsàrir27.rahovo (Aquis)(4).placàtrapezoidalà.Abb.]L TI placàr22.fig.tr'icdler1992:100. XVI/14.fig.250.Fibulàde bronzcu decorde volute pe placasemidiscoidalà. Y916.P. jud. Fibulàdebronzfragrnentarâ (apendicele de 46)'.Prahovo(aquis) (2).. Buzâu( 1). Fibulàdebronzcu 5 butoni. Itl^9 Tt-"9t:trc1-Plopç11. 5l)'. .cu mascà umanàr2r. Dolj.gr. I 1/ l0.pl. E' Zaherie. Buzâu(a).scIV. r25 Teodorpcc a 1972:89.'r. Buzàu.Sàrata jud. decoratii cu un motiv simetricromboidal.t9 a. t23Jenkovié 1981:250. 25. Fibulàdebronzfragmentarà cu placapiciorului decoratii cu motivespiralice çi cu trei perechide proeminenfe. cupraca picioruluiromboidalà. rr0r.Fiedler t992:99. 53)'.Ficdtcr 1992: 81. 2.nr. nr.6/t. r22Jenkovié 1981: 250. 29.. cu cinci butoni.Tcodor1992:130. 41). placà Sæ94teo!& semidiscoidalà cu cinci butoni.120/5.1/6. Teodor t9922126.Fibulàminiaturalà ineditii(nu secunosc altedate)r2s. .vegrtinrkilgg4:2 rzTFicdler 1992:105. t7:49.cu placasemidiscoidalà decoratiicu volute.Fibulàdebronzminiaturalà (lungà de 4.nr.Pietroasele. aa). 1f25. Fibulàdebronzcu a2).nr.7/7.Ràcari. cu placaîn formà de lùàr2r. jud.Abb. 2.fig. I t/2. lll3. vagelinsld 1994: 2g4 (L33).fig. Fibulà de bronz fragmentarà.6.rl. 4/ l .nr. raùor rigzirzi.1955. 1981. r26Thdor197t:456. 1959: 513. "Arhiveleolteniei'i4.cu decorsemi_ çapte lunarpeplacasemidiscoidalà.Zaharia. Din mormântul 710.25. pl. Vagatincki 1994:291 (S 173). cu placapiciorului romboidalà" cu trei perechide ll]Curta 1994:241. cu placapiciorului romboidalàre. similaràcu precedental2e.cu placasemidiscoidalà decoratii cu volute.pl.Teodor1992:r30. XWl2. cu cinci butoni. nr.Nestor. butoni.Sàrata jud. XWl3. 47)'.w. Fiedlcr 1992:100.

19. Vagallnski1994 27827e(N 50). Zaheria. Rlvt 6. 1957: 190. frrâ decorçi placà cu spiraler3s. 62). jud.rt. Fibulâ de bronz fragmentarà cu cinci butoni. 1l/2. 5. 13rI.I 1/ l2. Fragment de fibulâ de bronz. Nertor.Apendiceoval.fig. Buzàu(6).30. 11/ 6 6. 1955.-Tu5ovica..-Vardim.frg.rrr. 19/38. (lungàde 4.nota394. Din mormântulI i85. I l/ 9. S. rrrl.fig. r35 Fiedler 1992:8l. Fibulàde bronzcu çapte butoni.cu placapiciorului cu decorspiralicgi cu trei perechide proeminenle'o'. în asociere cu o monedà de la Iustin II çi Sofiat36.Fiedler1992:82. Ileralembieve1993e: 30.SCIV 6.nr. decoratii cu un motiv romboidal.4. Nestor. Teodor1992:129.jud. 60). Teodor1992:129. 17:49-50. 58). t{Fiedler 1992:105.cu semidiscoidalâ decoratii cu volute.Abb.MCA 1959: 513. mentarà.ftg"212. Fibulàdebronzfragmentarà. ta5C" Nicolàescu-Plotrxor.Teodor 1992:l32. 59). 2l . placà cu romboidalâ decoraûi cu un motiv spiralic çi cu (probabil) trei perechide proerninonl. (2). cu placà cinci butoni.3 cm. Nestor. rr2I.MCA 6. Dolinescu-Ferche 1984:ftg. l/2.Teodor1992:l29.81 4. Fibulâminiaturalà frrà decorrar. frrà decorr33. nr. nr.frrà decor.7l 4.fr9. Din mormântul1160.412.Fiedler 1992:92.cinci butoni. 17ll. 1!I. Pleven.te. fig. 1992:130. 67).frrà decorr32.Fiedler l992z9Z. Vagalinrki 1994:280(P S5). cu decorspiralicrao.. Sumen.Fibulàdebronzfragmentarà (placàsemidiscoidalâ cu cinci butoni. Dolj. P.SÎàrmen.-Vârtop.decorde voluteîncadrate în semiluner{.Sàrata Monteoru. rsComçe1961:105-106. 4.fig. 1994:295 tsA.nr. placatriunghiularà. 6. Vagalinrki 199 4: 294(L 25).frg. 66)..Vegalinski1994:295 (s 172). Zaharie. frrâ decorr3e. l.-Vârtoape. jud. 29.CMILIZÀTLÀ }.8l7. 6/ 8.MCA.4. cu trei perechide proeminenle çi cu apendice rofundt35. cu o pereche de ciocuri pe placapiciorului (probabil.(l).netermin . 38. jud. ta2Fiedlcr 1992:105. Haralambicve 1993e: 30-31. Fibulàdebronzminiaturalà 54). fig.3. Vagatinski 1994: 283(P 86). atâ)t42 jud.frç. cu douàperechideproeminen{e pe placapiciorului. Vagalincki1994:279(N 50A). cu placapiciorului romboidalà.m. E. frg. Fibulàde bronzcu trei butoni.Voivozeanu.lll. 6/ 6. Dolj. 3-4:511. 6/ 12. Întâmplàtor..S-adescoperit în turnul nr. 1969. decoratil 61). . Erà decor).Wemer 1950:152.Sàrata Monteoru. 7/ 2. 1959: 511.Yegalinrki (R 126). (cercetàri VeziVegelinrki 1994:279(N 57A). cu decorde linii transversale. nr. Nestor. 's6lneditii tr7À Opeif 1991u 45. rar Ficdler 1992:105. Opei! 1991a:45. Teleorrnan.Harelambieva 1993e: 30.lungàde 8 cm. cu douàporechide ciocurir3a. cu apendice în formàde capdeanimalstilizatr3r.fig. 64). Buzàu(7). nr.fig.-Ible.fig. E. Fragment defibulàdebronzcu placaîn formàdelirà qi cu apendice decorat cu o mascà umanà rudimentaràras. Buzàu(5). jud.213.Fibulàdebronzfragmentarà (doarplacasemidiscoidalà).-Slava Rusi (Libida). peo vale..fig. 63). "ArhiveloOltaniei". nr.fig. 6/ 5.fig. jud.19137.o. cu placapiciorului romboidalà. Zaharia.cu placapiciorului trapezoidalà.. Fiedler 1992:I 00.Silistra(Durostorun).).37.Abb. fig.-lg!Ê9g.6/ 11.. Teodor1992l-124. nr.cu douàperechide ciocuripe placapiciorului.Fibulàde bronzfragmentarà. Din mormântul1321. treFicdler 1992:105. I)olinescu-Ferche. ta3 S. Fibulàde bronzcu trei butonipe 55).Fiedler 1992 82. 65). jud.Angelova). 1. nr. cu cinci butoni. Vagalincki 1994:219(N 51A).frg. Buzàu(8).E.2. fig..Fiedler 1992:100. 1925. fig.Teodor 1992:124. 1/3. Teodor 4: 352$-355.Teodor 1992:130.Fibulàdebronzminiaturalàfrag56).Sàrata Monteoru.Sàrata Monteoru. Zeharia. jud. 57).Fiedler 1992:100.nota 3!X.!ÀTERIÀLÂ 59 proeminen. PernalulrâuluiTeleorman. Fibulàdebronz.-Slava RusË(Libida). E. Teodor1992:132.

tipul Hàrlec.4G. Fiedler 1992:100.Fibulecu cinci butoni.64( ?) .cudecordecerculele imprimate peambele plàci.p" f1""" semidiscoidalà. Dintr-un edificiu. detipul "rnit Scheinumwicklung" (din a douajumâtaæ a secolului al VIJea).Fibuleminiaturale.5 4 . 70). decoratii cu spiraleîn formàde S-wi afrontate.Exemplarele: l. III.e: 25. cu cinci butoni. 51.53.Fibule"gepidice".Fibulemario cu cincibutoni. II.Fibule do dimensiuni mijlocii. 68. 52.tipul Lâuni. çi cu o pereche apendice în formâdecapdeanimalstilizat. 18. IX.tipul Piatra Frecàfei.5 5 . 24. éorovié.or. (2)' Fibulàdcbronzfragmentarà. IIU 9.s:rucu decordegenemt.65. 9.cu decorspiralicsimplu. Târnovo În oraçul romano-bizantin cart. Abb. rudimentare. cu decoranimaliergermanicstilizat çi cu mascà umanàra6. 3 9 . foarte probabil.50. cu trei perechi deproeminenfe. cutrei perechideproeminenle. 17.tipul Hishiâ. 38 a. Fibulecu placapiciorului hapezoidalà. cu hei perechide proeminenle cu çi capdeanimalstilizat.60. 6 c. Fibulà de bronz cu çapte butoni. enistil câtevafibule c:re nu se pot încadra1nnici un tip. tipul IV @àrcaçele) constituie o variantiia ripuluiA III r{VYGmer1950:151.tipul Orlea. Exemplarele: 21. cu decorrombicpeplacapiciorului. Fibulà decoratiicu cerculeteconcentrice pe ambeleplàci (similarà cu cea de la Tropaeum).l/ 1. 4. Exerrlhrcle: 7 . 61.Exemplarele: 3.Comça 1974b:90.tipul Orçova.23. t{ Fiedler1992:100. Exemplarele: 14.XVI/ l7.nr. împreunà cu o fibulâ romano-bizantinà.62.-Veliko (CaIgIpq). taTJenkovié 1981:250.24 (2). Fibuleledin seriaII seîmpart1nurmàtoarele tipuri: I. cu capdeanimalstilizat.63. cu decorspiralic. 5. 2. I I4).vagrrinski 1991:2t1T.tipul Dervent.41. Kovaèevié1960:Pl.32.cu douàperechi de proeminenle deciocuriuniti cu placa. 4 VI.Pt. apreluatnumele Nicopolk ad Istrum de la cel carea fost distrus1nsecoiulal VJea.49. 3g b.LjuHatovié ll72: 47. 44.29.cudouàperechideciocuri stilizatepeplacapiciorului.tipul Velesnice.Exernplarelel2.Fibuledebronzcu trei butoni. . Exemplarele: 43. 49. cu decorromboidalpe placapiciorului. 13. Exemplarele: 2. 40 .26. cuplacà semidiscoidalâ decoratli cu semilune çi cu o linie in zig-zag.nr. Fibulededimensiuni mijlocii cu placatrapezoidalà frrà dec.cu decorspiralicsimplu.tipul Dece.69.38. 33.Irerelembieve 1993.5 6 . Fibulede dimensiuni mijlocii. cutrei saucinci butoni. tipul tr (Duni) copiazà fibulelede tipA fV (Sàrata Monteoru). li.66). 35.nr. 7 (? ).Abb. 19(?). cu 5 butoni çi 3 perechide proeminenfe pe placapiciorului çi cu apendice realizat rudimentarrÆ. din lipsà de date suficiente (16. (1). 70. Fibulededimensiuni mijlocii cuplacapiciorului în formàdelirà.eicizat.37.6 (?).60 cÀPIToLUL u 68)--Velesnica. 22.67. Fiedlcr 1992:100.. 36.Exernplarele21. Exernplarul 34. fV. 1 0 . cu placapiciorului romboidalà. Fibule cu placa sernidiscoidalà cu cinci butoni separa{ide placà printr-o coroanà. Astfel. tipul I (Velesnica) imilà fibuleledetipA II (Coçoveni-Ljudakovo).-Velesnica.cu placapiciorului cu decorrornboidal si cu o pereche de ciocuri de pàsàristilizateta?.cu placàtapezoidalàcu tei perechide capete de wlturi. l l.dpll Fàrcaçele. cu placapicionrlui romboidalà. X. Vll--tipul Adamclici.59.5 g . )il. 45. nr.42. V. De asemenea. 69). 33. cucincibutoni. VagelinsH1994:294(K tZ). Unele dintre tipuri constituiereplici clare ale unor tipuri din ssria de fibule fastuoase.Zl.57.. g . cu mascà umanàçi cu capete de vulturi. 29. VIII.Exemplarele: 31. frrà decor.

Fibulele. Deci.cu siguranfà.De exemplu.deçiseîncadreaâîn tipul B IV. çi în secolulal Vl-lear53.màcarparfial. Petro.1969. asociate cu o cataramà dettp Syracusa.Ficdlcr 1992:95. rsVezi Ncstor 1961:zt41. Unelefibule din seriaB sunt imitalii dupàmodelefastuoase. cimitirul situatlângàcurtinadevesta Histriei flângàvaluriledeapàrare) ar fi fost folosit doar dupà distrugerea petrecutàîn 602 (anterior. Suntemde acord cu afirmalia lui F. r53 Nubrr 197 l: 209-210.Eventual. Deoarece tipul A I sedateazà doarpânàpe la mijlocul secolului al Vl-lea. iar tipurile A III.crulrzÀTÏÀMÀTERrÀL 6l (Brebeni). A.2.au fost locuitorii açeârilor culturii Ciurel. çi r5sCurta t9942239. întreceledouàserii existiiuneleolomente comuno. lipul BVII (Adamclisi)copiazà fibula fastuoasà de la Bàlteni(Vaslui)tae. Werner pentru fibulele digitatepornesc de la datarea atribuitàfibulei de la Coçoveni.p1.. imitaliile au putut fi ftcute de càtreunii meçteri. Unele dinhe fibulele praz. Estevorbadetipurile:A I.pellsslgtl:298.TipulA I nu se dûæazâdecât celtârziu pânâla mijlocul secolului alVl-leatra.din t"ritotiol barbar.Înainteînsàde a discuta datarea fibulelorînruditecu ceade la Coçoveni. Curtarss. Ion Nestor a aràÎatcà acestefibule zunt imitalii degenerate ale tipului ArÔar-Histriars?.3:459-461.existândîn acel loc doar înmormântiiri din secolul al lV-lea)152. În realitate.esteclar cà fibulele de acest tip nu au aparfinutslavilor.cà fibulelepe mre noi le încadràm în tipurile B III çi B IV descind din tipul Arëar-Histriarso. în Muntenia.în"Aplorr. cunoscute în Grecia prin mai multeexemplare. eventual darnu çi 1nsecolul alVll-lea.Petcas.Oonika.320. lntrucâtslavii çi în a doua pàtntns nu au în Munteniaçi Oltenia decâtla sfârçitulacesteiperioade.ol. Elo au fos! credem.càcielesedateazà jumàtato în adoua a secolului alVJea çi înprimajumàtate a secolului al Vl-lea. Le-ammenliona! fiindcàele suntprototipurile careexplicà. Ea ostedocumentatideperechea de fibule din mormântulde la Edessa. vom continua consideraliile legatedetipulA I. Esteun fapt dernultdemonstrat de lon Nestor. tezaurului çi cà de datarea de la Coçoveni depinde alcàtuirea unei cronologiia fibulelordigitate. l5oNestor 196l: 445-446.enlate nu se încadreÀzà. pe considerentul cà piesadela Histriaprovinedintr-uncontext car€nu s-arputea datadecât dupà602. 1981. carenu aveau posibilitatea executàrii unor exemplare fasfuoasersr. alVl-lea. Teodor1992:133. 15r Petre 1965:90. cronologic vorbind.oprov Âeluno\". r52Petre 1965:72-76. De asemonea. în problematica lucràrii. necropola respectivà a fostfolosità.2:307. A.Purtiitorii lor. rsP.fig. Petredatatipul Arëar-Histria pe la începutul secolului al VII-lea. AV B IX.SCIVd 32.geneza. B III çi B IV suntimitalii ale celui dintâi. fig. l0/ l.Potrivit luiA. 278-280.Alte tipuri din seriaB au ca prototipuri alte catogoriide fibule fasfuoase. fibulelordigitaæ mai târzii. O variantii târz:ie a tipului B IV sepoatedaa çi în primajumàtatea secoluluialVIIJea. Petre nu este valabil. În privinla tipului B V. cà datiirile propusede J. astfelcàargumentul luiA. . Petrea dearollat ideile lui I.24. fapt doveditçi de contextulln care a fost descoperitexemplarulde la Silistra. auapendice în formà de rnascà umanà (redatiigrosolan)ts6. 15? Nestor 196l 442-443.se poateadmite datarea lor pânà la raeRMexim-Alaibe.dar pentru cerinte diferit€. Nestor.ouà serii de fibule (fastuoase (saude càtreaceiaçi ateliere çi de uz comun)în aceleaçi meçteri).influen{atede fibulele de tip B I.aràtând càfaptul sedatoreazà produceriicelor d. nu putemdatatipul B IV decâtîn prirnajumàtate a secolului jumàtate. Ele suntdeci contemporane cu tipul A I. carenu au apàrutînsàla Dunàrea de Jos. databile dupàmijlocul secàlului alMJea.

sedateazà cevamai târziu.respectiv. împreunâ cu ceramicàslavàîntr-obazilid abandonatii). II: l. în cursulsecoluluial wl-lea. In privin{a fibulelor cu placa în formà de lirà (tipurile A rv çi B II).Curtr 1994: 26ô. Krivina çi Nol ëernaaratiicàaceste fibule sedateazà in secolulal vl-lea' cel mai probabilîn a douasajumàtate.cel târziu.î.càci oraçula fost distrusabia în 614.Fibula de la Adamclisi provinedintr-un mormântdatatdupàsss. jud. Fibuleledetip BVII aufostadoptate însà decàtreneslavi.rejurârile în care tau descopcrit exemplarele de la Histria. prin filiera fibulelordetip B III (decorul spiralics-atransformat în cerculefetse). fnPetre t966:26t. rstVezi Comsal9Z3 b: 263. I: l3.:: CAPITOLUL II smuæ. ro Cum considerà Teodor lgtl: 22 çi Chirirc l99l: 37 S-37 6. . sedateaâ la fel.la începutul secoluluial VII-lea. Avândinre în vederefaptul gi--douifibuledetip B I s-augàsitla NeaAnchialosr6r ln contexte çi Demetriast'2 clarede secol VII (ultima.fiind o piesà devaloare excepfionalà..vol. Estevorba. Avândîn vederefaptul cà acesttip de fibule estespecificpentru Crimeeasi Ucraina estefoarteprobabil cael sàfi fost introdusla Dunàrea deJosde cetrerfîrff p'e*"r..Ele suntspecifice pentruprimajumàtate a secolului alvlJea.Exemplarul delavelikoTàmovo s-adescoperit într-un contextdatâbilîn a douajumàtatea secoluluial vl-lea.Taf. B I.un tip similar. de asernenea. Tezaurul . i. dar nu esteexclusà nici o datare mai târz. peiles19tl: 306.respingem datarea ropusà decurta 1994:2s0(primajrrnàtate a secolului al. t5e\ilertrer 1950:164."aî.putândfi d-eci rnaiveche. Contemporaneitatea lorcu tipurileA n ii n I estedoveditiisi de asocierea dintreo fibulà cu placaîn fonnà de lirà una de tip B I într-un. cerceii din tezurulde la Coçoveni sedateaâ.27/ l. cu observalia cà. eaa pututfi transmisà de-alungul mai multor generafii.în special. r@J'Eiawenger. descinzând din tipulA I.so'uiu al !'I-lea" dar nu existiivrooprobàcàelear fi fost produse çi în secolulal vIIiEr-Dc escmeneq tipul B w aapàmtûot printr-o degenerary a tipuluiï I. r58 VeziPetre 1965: 277. (Ne referim la piesele de la Gâmbaç çi Kruje -Albania). FibuleledetipA II çi. fiindcà mormântulde la Tropaeumestede lnhumafie de ritual creçtin. deseriadefibuledin Crimeea (tipul Werner II B. consideràm câla DlnàreadeJostipul respectiv apatruns mai târziu secolului . careseÀi"-e în prima3omaâtea secoluluial vll-leate' Prin urmare... în a douajumàtate a secoluluial vl-lea çi. Datarea tipuluiBVII este ceva maidificilà. Demetias IV Keramik und Keinfunde ausder Demotçatia-Bdtika in Demaias. Ë sfârçitul secolului al vllea. Vaslui). Analogiiledin afaraariei studiate sedateazà însàmai devreme.ibler1992: 143-t44. " Tot timpurii suntfibulelepe care le-amîncadrat în tipul "gepidic". nu sepot datadecât çi fibulelerespective totatunci. 16t'lYerrer 1950:150.. l98l.Comcr l9Z3 b: 262-263. 14. dar carenu poate fi ulterior deceniuluial doileaal secoluluial vll-lea.a fost îngropatcândva pe la mijlocul secoluluial vll-lea.vol. (Atragematenliacà el nu poatefi pus in redtuà cu momentul invazieiprotobulgare din 680t60)Prin urmare.Taf. din secolul alVl-lea.care areînsàdouâperechide ciocuri peplacaîn formàaeta. fibuladin iezaursepoate dataçi ea. dupàcum am vânt\pe la mijlocul secoluluial vll-lea.p"lifinele alvllea' El derivà tot din tipulA I. s-a constatatcà acestea imitÈi cataramele de tip Boly-Zelovce. çi air" Szâkâly-ôreghegy'ut..ie. consideràm certii datarea tipurilorA II çi B I çi în primajumàtatea secolului al vIIJear63. çi La Dunàrea çi de Jos nu s-au descoperit prototipuri fastuoase ale tipului il vtt. dar cunoaçtem unul dintr-o zonà apropiatii (Bàlteni.nr.VIJea) pentrutipurile denumiûe denoi À n çi B I. tstPefuzadescoperirilor din Grecia.la mijlocul secolului alvll-lea.C). Bonn.I/ 12.careparea fi de fapt inventarulunui mormântdefemeie.

nord-estulBulgariei. de barbari.Or.Atelierele romano-bizantine au începutsàproducàobiectecareeraupe gustulbarbarilor. 63 Putemsintetiza lntr-ungrafic relafiiiedintretipurile de fibule pe carele-amstabilit. aceste piesecu decorzoomorf (mai mult saumai pulin stiliza| sedeosebesc decelecarepot fi considerate tipice pentruartaminoràromano-bizantinà: cataramele decorate cu cruci saurnotivevegetale çi.1nsecolul alM-lea s-apetrecut o râsturnare de situalie. elocventii. Acestea din urmàs-audescoperit 1n specialîn Olteniaçi în zonaPortilor de Fier. Nagyhar*iny. esterelativ omogenà. çi . sudulOlteniei.estesigur cà unele dintro aceste obiecteau fost produsede megeri din Imperiu.Nu estecazuldoaral fibulolor digitat€. saude barbæi aflali în Imperiu.ràspândirea fibulelordin secolulalVl-lea çi Dâmbovi{a. în acest sens. a acestor Câmpia MuntenieiîntreVedea Totuçi. clientela barbarâ sealiniala modaimpusà din Imperiu. Care estesemnificaliafibulelor digitâte pentru problemacontinuitiilii / discontinuitàlii culturale ? lvlai întâi. Sehemaevolufiei princinalelor tinuri de fibule digitate Ràspândirea în æritoriua fibulelor studhtetec aratiici în secolulalVl-lea au existatcâteva zonsde concentrare piese:zonaPorfilor de Fier.fibulele cu piciorul întors pe dedesubt Deçi pânâîn prezentnu s-adescoperit nici un atelier de fibule digitaæ.ci çi al cataramolor detip Boly-Zelovce.un motiv de facturâbarbarà. Ca çi cataramele cu decoranimalier. dacàpânàîn secolul alVl-lea. faptul câ ateliereleromano-bizantine au produs asemenea obiecte este generalà legat de tendinfe mai de barberizare e civilizefiei materiale.qvlLIzÀTIÀ MÀTERIÀLÂ .de la finele secolului al VIJea çi din primatreimea secolului alVIIJea. pe de altil parte. Calitateaexceplionalàa precumcel de la Coçoveni unor exemplare este.de obicei.Pâpq Gâtér. în comparafie cu ceeace constatiim în cazul fibulelor tâl-zii.careaucomundecorulanimalierstilizzt . SERIAA: B: A IV: Sàrata Monteorr---f AV: tip gepidic---> B II : LËunl B VIII: Orsova Figura 36.fibulele digitate au fost purtate. tfiHiirfile nu cuprind fibulele carenu au puhrtfi încadrate înt-un anumittip. Din punct de vederestilistic.

"\li to t1 I t4 22 1 2 8te o ry 25 o o 37 zto 24 444 r1 |- rO 38 )tz Figura 37: Ràspândirea fibulclqf digitate din secolutal Vl-lea .o\ s --"tl \\r.

singurulelement cares-apàstrat au fostcerceiistelafi. din pannoniapânà în Ucraina.Dupà çi purtate dispariliaacestei mode. Cauza acestei nutafii o gàsimîn çi în Crimeea. Dupà635. Pede altii parte. B XI Legendà I :Arëar 16 = Garvàn 2:Adàmeçti 17: Gigen : 3 Bàleni 18: Histria 4 = Brebeni 19: Izvoarele 5: Bucureçti 20: Kladovo 6 = Budureasca 21 : Krasen 7: Buleta 22:ï{rivina 8 = Butimanu 23 . càci . gepide) asnpreunor prototipuri bizantiner6T. çi . B III. slàbirealegàturilor comerciale cu Imperiuloîn perioadacarea începutIa sfârsitul domniei lui Heraklios.shve.Abandonarea vechii modepoatefi observatii în întregul spaliu de influenp culturalà bizantinàdin afara Imperiului.Dispariliaobiectelor depodoabà createîn atelierele bizantine demonstreaâ diminuarea legàturilorspaliuluiDunàriideJoscu Bizanful. B X o = tipul B V 0 : tipul B W o : tipurileAY BVIII I o : tipurile A I. În cazul obiectelorde podoabà" aceste schimbàri setraducprin grefareaunor influenfe barbare (avare. Moda masculinà a suferit modificàri importante în condiliile creqteriiinfluenfeimodei specifice pentrukhaganatul avar (piesede centurà turnatecu decordelujeri qi degrifoni etc.Imperiula pierdutceea ce recâçtigase pentruscurttimp în Orien! iar partea europeanà eraoricumpierdutiiçi ocupatii de slavi. Legàturile nu au fost însà întrerupteîn totalitate.dupà cum vom vedeamai departemonedele au continuatsàpâtrundà de-alungul secoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial VIII-lea.CIULIZÀTIÀ MÀTERIÀLÂ 65 : tipurileA III.). în timpul dominaliei avare.qi atelierele decatarame din Pannonia activitatea tot prin çi-auîncetat r6TVezi Madgcaru 1993:176.(Nu s-apetrecut ràmasâ bizantinà). În al doilearând.Negotin 9 = Càscioarele 24: Novaëbrna l0: Dervent 25 = Novgrad 11: Desa 26 = Orlea 12: Devnja 27 = Orçova : 13 fhobeta-Turnu Severin 28 : PiatraFrecà{ei 14: Dulceanca 29 : Pietroasele : 15 Fàrcaçele 30: Plenifa 3l = Prahovo 32: Pruneni 33 : Ràcari 34 = Sàrata Monteoru : 35 Silistra 36 = SlavaRusà 37: Stiirmen 38:Sum en 39 = Troian 40 = Tusovica 41 =Vardim 42 : Vârtoape 43 = Velesnica 44 =Voinicovo Acestecatarame au fost produse însàîn atelierele romanice din Pannonia. Acestaînseamnà cà laturafemininàa aceleimodeeramai conservatoare.fibuleledigitate. capartea uneimodecareincludea bizançi cataramele tine çi cerceiistelati.r de esenlà petrecute în civilizalia romano-bizantinà a secolelor VI-VIJ.Cazalfibulelordigitateràmâne însàcel mai semnificativ pentruchestiunea schimbàril.au fostproduse pânâîn primatreimea secolului aIVII-lea. B Ir/.

t2 I Or â tt r rS t- 13 I .t- J'r-\- / Figura 38: Ràspândlreafibulelor disltate târzii . \ j.

dar çi . 2: 217-232.B I = tipurileA ry. Çt. Rupturaintervenitiiîn producerea cataramelor o çi fibulelor digitatonu a reprezenrar dispariliea tehnicilor. esteatestatiido producerea corceilor stelali çi derivali din aceçtiaîn secolele VII-IX.De aceea. Ele aratJi undeçi de càtrecine au fost produçicorceiistelafi:fie în centrele din fosteleprovincii caremai supraviefuiserà.de exemplu minereului .D.e produc{ie. aceeaçi carea pàstrat çi alto deprinderitehnice.Acestetradifii tehnice au fostpàstrate de populalia localà. la Dunàreade Jos.N.32.romanicà.dar çi al folosirii unor categoriide çi uneleelemente obiecte. fie în ateliere ale unor meçteriprobabil itineranli. Continuitatea tehnicilormeçtegugàreçti romano-bizantino dupàmijlocul secolului aIVIIlea. nu se poatevorbi de o dispariliea tradifiilor tehnice romano-bizantineîndomeniul producerii podoabelor çi accesoriilorvestimentare.ci o schimbare de modà. rs Vezi SCIVA. B II : tipul BVII Lesendà 1:Adamclisi 2 : Cosoveni 3 = Hnic 4 = Ferigile 5: Iâuni 6 = Ljuljakovo 7 = Orlea 8 : Prahovo 9 =R i 5 10: Sàrata Monteoru 1l:Vela 12:Velesnica 13:Veliko Trnovo anii '30. Olteanu.CIVIUZÀTTÀ MÀTERIÀLÂ 67 a I 0 :t i p u r i l e A I I .lntre caresenumàràçi olâritul la roataînceatii(pe care l-a transmis slavilor). . Neagu. Çeclàman. din cauza revolteikutrigurilordin 631-632.d-incolo de numeroacele elemente de discontinuiteteintervenite dupl sfârçitul secoluluiel Vl-leq în civitizafia meterieli e regiunii Dunirii deJospot fi surprinse de continuitete1ndomeniultehnicilor. I 9g1. Citiim în acest sens foarteimportantele descoperiri fàcute1aSilistra.prelucrarea de fier çi a fierului16{ În concluzie.carc a distrusunelecentred.priseaca. precumçi la Costeçti-Iaçi.

589-595. depàrtare deDunàre). Dintre aceste monede. am alescaintervaldeanalizâ çi perioada 565-600. Orlea. fàrà a fi însàprolucratestatistic.Nu includemîn statisticà nici monedele descoperite la Drobeta'TirrnuSeverin.).deoarece el màsoarà valoarea monedelor circulate în teritoriu. Nu depàçim anul 600.Insula Banului.pebazalor sepoate întocmi o situafie statisticàa pàtrunderiimonedelor. Muntenia sudul Moldovei. 596-600.în regiunea limitrofr de la nordul Dunàrji pàtnrndeau numeroaso mârfuri din Imperiq iar monodade bronz era folositii în mod curent.577-581. dupàcum era de açtepta!din apropierea Dunàrii. Acestraid s-aefectuat subcontrolul annateiromano-bizantine. majoritatea au anul de emisiune cunoscut. Majoritateapieselorprovin. Au existatcinci subperioade. Ostrow Mare qi Balta Verde-Izvoarele.Celei.Nuputemfi deacordcu C.careau altesemnificalii(vezimaijos). careconstituie al dernersului nostru.Chiriac. Coeficientulcel mai relevantpentrumàsurarea intensitiilii pàtrunderiimonedeibizantineeste cel al nurnàrului denutnmialan. tezaurele aufost ascunse si çi mult mai la sudde fluviu.Atacurile slaveau determinatîngroparea multor tezaureçi la zudul Dunàrii. l9l-203. Studierea descoperirilormonetare permite. ' Chiriac1993: . Diminuarea aôcenruatà a pàtrunderiimonedelorîn 5761577 estelegatiide începutulunui val de invazii slave.Nu includemaici çi monedelede aur. o cuantificareçi o periodizare a procesului dediscontinuitate culturalà. II (25-50lcn. Declinulcivilizalieiromano-bizantine detipurbans-a repercutat apoi încetarea çi 1nscàdereaçi circulalieimonetare. deoarece acestea provin din sifuriromano-bizantine pentrupàtnrnderea moneçi nu suntrelevante dei în teritoriul din afaraImperiului.înt-o anumitit màsurà.m (peste 5o km. Ne ocupàmçi de monedele emisesub JustinII. ltt aceste împrejurària fost ascuns çi tezaurulde la Gropeni. Sepot deosebi trei zonederàspândire: I (0-25km.STIBCAPITOLUI 2 Girorla$a rnonetaaà T In epoca lui Justinian punctuldeplecare (cronologic vorbind) çi IustinII. De asemenea. evoluliile înregistrate decirculafiamonetarà indicâçi mornantele decrizàprovocate. a urmat drumul de-a lungul Dunàrii.deatacurilebarbarilor. care atibuie unrol majorexpodiliei avare 1nMuntenia din anul578în ascunderea acestortezaurer. pentnr a dispunede un termende comparalie anteriorpentruanii 578-600. provinciile dunàrene aveau o viafà economicàînfloritoare.deoarece monedele emisedupà600 suntpreapuline pentrua puteafi prelucrate statistic.pentru fiecarean din intervalul studiat. despàrfite de momente de scàdere saude cregerebruscâa cantitiiliidemonedà: 566-576. deobicei. careseroflectÈi çi în abundenla monedelor descoperite. în anii 57G581(vezicapitolulVl.înregistrat de izvoareleliterare(vezi capitoleleI çi \/). De asemenea. or.Separa!vom prezenta çi monedele datatedupà600.582-588. Pentru monedele din Oltenia.).

222. l 1 8 . Brulu 5 65/ 578 Valea Stanciului. Buùariu 1986: 220. 78. Brulu 120. Bubariu 1986: 222. w. 1994: 331. Gometu. nt. Bubariu 1986: 2lt. 218. Dicu 1989: 81. w. Buzlu 593t 594 Pnndu. 1994: 331. Buhariu 1986: 223. Constaltnescu 29. 5 74/ 575 Putna" VN 5 74t 57 5 Ulmcni. at. 176. 30. 1989: 79. 32. m. 168. l19. C. 179. Buhariu 1986: 219. 1986-1991: 290. lr. Conslantinascu L994: 319 20 40 2A 40 I 045 32 33 34 588/ 589 Zimnic c a 592t 593 iud. Giurgrfa. Buuariu l9%: Coastantincscu lll. 43. VL 5 69/ 570 Râucni 5 70/ s 7 | 5 70t 57 | 5 70t 57 | Pileçti Turceçti. 222. nr^ lZB. lrt. Butnariu 1986:. TOTAL: . w. 23. nr. 40 20 20 40 40 40 40 40 40 40 40 20 40 40 20 40 20 40 40 40 40 20 20 4 5 6 Bubariu 1986: 219. Obcrfândcr-Târnovcanu. 5 71/ 572 Bucureçti 5 72t 57 3 jud.crPcuLÀT1ÀMONËTÀRÂ 69 Figura 39: Monedelede bronz desconerite în oltenia. 24. Bubariu 1986: 219. 62. 177. ffii 565 / 578 Oânpulug Muscel 40 5 Butoariu 1986. Rqcc OT Buhariu 1986:. u t2 l3 t4 l5 l6 L7 l8 l9 Ccptura. nr. Predq BSNR. 66. Butnariu 1986: 221. nr. Buùariu 1986: 218. m. Bubariu 1986: 219. l2Z. nr. nr. 7. Buzàu 573/ 574 Vanæç. TR Butnadu 1986: 219. 56 8/5 69 5 6 8/5 69 5 68 /56 9 5 68 56 9 56 9/5 70 Buzàu Butariu l9t6: 224. nr. nr. 133. GR Buhadu l9t6: 224. nr. 29. DJ 578t s 79 Giurgr|a" DJ 581/ 582 jud. nr. Bubæiu l9t6: 2lg. nr. BrzËu 40 20 40 Buhariu l9t6: 224. Coastrntinescu 1994: 331. 5 7 6t5 77 CL DJ Buùariu 1986: 223. w. 97. 223. nr. lZ0. nr. GL 574t 57 5 Ghindeni. nr. AG Ulrp. l3Z.ni. nr. Buûariu 1986: 224. 573/5 7 4 Buzàu Bubariu 1986: 224. Muntenia gi sudul Moldovei (565-600) A. 65. PH s 69/ 570 Dobruça. DJ 5 6 6/5 67 Bucureçti 5 6 6/5 67 Gbindeni. Descooeririizolate !Ëba. 63. nr. 582/ 583 Popeçti. 165. cR 58 3/ 584 Goicca DJ 5 8 7/ 588 jud. 175. 6?. Obcdfudcr-Tânovcanu. Oberlinder-Tâooveatru. lr. 8G85. 56 7 t56 8 jud. Oberlândcr-Tâmoveanu. trr. Butnariu 1986: 223. ) J 565 / 578 jud. v. Bubariu 1986: 222. PH 20 2T 22 23 24 25 26 27 29 30 3l 573/ 57 4 jud. CL VL PoenanrBordeg Dicu Pocoam-Bo'rdea. 31. nr. u. 164.. Buhariu 1986: 217. DJ Llccni. ar. Bubariu 1986: 222. 7 I 9 l0 Calafat Giurgrça. DJ .

.BR Movileni. Butnariu 1986:229. Oltenia çi sudul Moldovei (565-600) :N .l 1 Gropeni. Tezaure ffiffij .70 CÀPITOLUL T B.DlâÊ 565/578 3 5 4 L2 1l 9 8 45 s81is82 8 5t2l583 584/58s 585/586 I 180 s66ts67 567 /s68 568/569 569/570 570/571 140 140 340 300 280 240 100 240 240 180 60 60 130 100 60 20 80 40 40 20 40 s83/584 2 I I I s86/587 587/588 588/589 571/s72 s72/573 573/57 4 574/57 s 575/57 6 5761577 577 /578 578/579 2 3 3 I I 7 r00 100 40 40 140 40 80 20 3635 s89is90 4 590is9l I sglls92 592/593 594t595 599/600 TOTAL: 3 4 3 2 7 5931594 I 3 I 579/s80 580i581 3 2 131 .2 3 33 AE 566/567 594/595 Figura 40: Situafia statisticàa monedelordescoperite în Muntenia.CL 37 AE (+ 10 ante565) 566/567 517 t578 25 AE (+ I ante565) 5781579 s991600 Butnariu 1986:228. . Buûariu 1986:22E.GL Unirea.

cpteaveau firnclie detezaurizare çi slujeauçi ca materie primà pentru realizarcade pdoabe. pàtrunde'rea monodelor bizairtineva fi doarsporadicâ.càintervalul565-582a fost ultimul În caroa existato pàtrundere intensàa monedei (careconûasteaz[ cu scàderea apreciabilà din perioada 545-565F. Estedreptcà diminuareOrasticà a petiiioderii "ru"rtà estevalabilâ doar pentru monedelede bronz.ôpri la finalul zubcapitolului. Au existattotuçidoi ani 1ncaresepot constata scàderi bnrçte:567l 568çi 572/ 573.clrcûr^nÀ xoNETÀRÀ 7l FiEura 41: Numirul de nuqtmig I tonâ (frrâ tezglûrc) ln doceniulcaroprecede aceastà scàI derea pàtnrnderii monedei bizantine la nordul 2Æ Duniirii. I 8).r-ului câzuse deja (ceadin amontede Oescus). .Situalia paresàreflecte consecinfele a douàevenirnento: deplasarea avarilor sprePannonia atacul lui Baianlmpoçi triva armateiromanedin provinciile dunàrcne. a secolelorVII-VIIL Dupâ 596 çi mai alesdupà600. cele care aveauvaloare de circulalie cureNta Monedelede aur çi de argint bunuri de prestigil. Studiereape o perioadiimai lungâ a circulaçieimonetare la nordul Dunàrii aratà. Intervelul 533-595 reprczinti. Fieura 42: Numirul de nammiaI zonâ (lnclusivtezaurele) Dupàun maigfeuexplicabil reviriment înregistratln 581/582 (care contrasteazà cu ceeace se constatà în Dobrogea).lncepedeclinul."circulalia se mentinusela un nivel ridicat. Nu lntâmplàtorln Sgl-SqO.lea pàtrunderea lot seintensificàmult în Olteniaçi Muntenia. ln Oltenia çi Muntenia. Azupraacestuifenomen ne vom. o pâft a fiag. decizutà. epocr detranzifie htre civilizrfie secolului el Vl-lee çi cer. în secolui al V{J. dealtfel.vezi p. survenit1n573Gentru cate. zButneriu 1986:207. au o situa[ie rp*i"U.

Pàtrunderea monedelor bizantine s-areluatabiaîn secolulal lX-lea. Dràgàçani Vârtop. Moneda lui Constans II dela Novacieste o aparitiecu totul izolatà. Ne vom ocupa deaceastà chestiune l:l .--r'- 3 I !tt l5 a 30 2t I: 2: 3: 4: 5: 6: 7: 8: Bucureçti Calafat Câmpulung Muscel Ceptura Dobrusa Ghindeni Giurgifa Goicea Legendà O -. caredin punctdevedere arheologic este evidentiat deDiezen'â unorobiecte de valoare (unele.deprestigiu). în momentul lnceputului marelui val de invazii 31sys rlin 614-Glgînceteazà pàtrundereamonedelorde bronz. . Aceastàconcentrare poatesemnala un centrude çi putere. chiar.72 CÀPITOLUL Il sw \a \5Jt 16 12 ôJ \'\-.Izolate L J: l ezaur 9 : Gornefu 10= Gropeni ll = Làceni 12= Movileni 13= Piteçti 14= Popeqti 15: Prundu l6 : Putna 17=Râureni 18: Resca 19: Turceçti 20: [Ilmeni 21 = Unirea 22 =YaleaStanciului 23 : Vameç 24 =Zimnicea Deci. din jurul Craiovei. 5.arilolul IV. Estefoarteinteresantà concentrarea demonede debronzdin Olænia. tot acoloa apàrutçi tezaurulde la Coçoveni. tot acolo au fost descoperite si tezaurele de monedede çi argint de la Priseaca. în aceeaqi zonàundese grupeazà mai multefibuledigitatedin secolul ai VII-lea.

qt 20 seryse4 seryses s%ls% s%lss7 ssïs% se8/see sryffi 20 Figura 44: Circulafia monetari în Muntenia..CIRCUIATIÀ Ir{oNETÀRÀ 73 wfi7 !fi7ffi ffilfte %{sm 40 EO s7w7a sw72 sTzFn s73ls74 574{s7s 57qÆ76 5 7 ffi n 577firt 00 60 s7&lsn s7w 58ry581 s8v5E2 sE?Æ83 s8qÆE4 584Æa5 5&TF86 5fq. Numàrul dc zurnzia / an .587 587Æ88 50 s88/58e 00 40 s8ryss seq/5% ssw2 ss2ls.. Oltenia fi sudul Moldovei.

OT 605/606 40 . 3 Jercàlâi(Urla{i). BuzÉu Celei.sopoateconchide destulde puternicde monedàbizantinâ. 2L3.l Phokas Phokas nr. ConstansII Butnariu 1986: 220.nr.2760de descoperit în apropierea Dunàrii(în zonaI). nr. 2 Cioroiul Nou.AG Heraklios Butnariu1986:2207. Butnariu 1986 227. 180. 95. 6 7 603/604 20 603/610 40 Phokas Phokas Dicu 1989: Poenanr-Boldea.nr. 40. Heraklios Butnariu 1986: 211. 6061607 40 6t0t64l 1 0 Oltenita t2 Râncâciov. 7 çi 223. DJ Tmbaevka.nr. 610/611 20 t3 Almàj. I 9 Jud. ru.nr. V. Butnariu 1986:2?2. 120. nr. 1988:19.l 61216t3 40 40 ? Rwenind acum la problemeleridicate de circulatia monetaràîn Oltsnia. Heraklios V. nr. PH 4 5 Ràcari. DJ 602t6t0 40 Phokas Butnariu 1986:217. (sau Horaklios) Phokas V. Esteadevàrat din figûile 4l çi 42. 158 (citati încâ o datii. mai ales. Butnariu. 63. Mihàilescu-Bârliba. 81. 19921993:319. nr. 128. 3. Teodorcscu. nr. 3. n r.12. DJ t4 Craiova 1 5 jud. 5 . 4M. m.2. 121. Dolj 1 6 Piteçti L7 Novaci. Bucureçti.1996: 289. 86. Dupàcum s€obserrà .m. DJ 60216to 20 (?) 602t6t0 40 Phokas Butnariu1986:218.BSNR. Butnariu 1986:224. 31. Dicu 1989: Heraklios Poenam-Bordeq 79. GR 6t2l6t3 6L3t6L3 6t3t6t4 6461659 40 .74 CAPITOLUL U în VII-VIII descoperite Fisura 45: Monedelede bronz din secolele OlteniaoMuntenia çi sudul Moldovei ffi t Argetoaia.dacàjudecàmprin comparaliecu c€eace $im despre cà marcamajoritaæa monedolors-au Moldova çi. Petac.despre Transilvania. 88. Dicu 1989: Heraklios Poenanr-Borde4 81. nr. 86-87. Phokas Phokas 60216t0 40 Butnariu 1986:225.GL 602t610 ? .în Enciclopedia arheologieiçi istoriei vechi a României. zub fânfàreni). Heraklios Butnariu1986:218. nr.V. raion Vulcâneçti (Republica Moldova) Piteçti Urirb'ràreçti. Muntenia çi càacestæritoriu a beneficiatde un flux sudulMoldovei 1nperioada565-600.

de 8. . Açadar. Deci.pentru domnialui TiberiuII. dar estevorbanumaide celedescoperite pânàîn 1970.Totuçi.(Sepoatetotuçi considera cà estevorba de un eçantionreprezentativ).pebazadatelornumismatice. adicàîntr-o cetatesituati la nordul Dunàrii.douàsoaflà în zonaI). rezultateletrebuieluate cu precaufie.se cuvine sà amintirn cà nici aici nu dispunemde informafii suficiente.De aceea. cânda debutatetapaceamai gravàa atacuriloravaredin vremealui Maurikios çi când Dobrogeaa suferit în mod nemijlocit invaziile slavilor din Muntonias. subMaurikios. lacuna existenlà lntre 589çi 593. Datareaconcordâcu a douaetapàa destràmàrii/ines-ului. prin Faptul se explicà aceea càAquis s-aaflat zubdominalie çi timp de câfivaani dupà585 (vezicapitolulIV.70. din anii 581-586 nu aucauzato diminuare semnificativà a circulaliei monetare ceînseamnà . Jankoviépentru moncdelede la Aquis (Prahovo). 6Adr:nate la un loc de Butneriu l9t6:226227 . de çi intervalele conflicte.Contrazicândvechoa prejudecatii despre "catastrofa"anului 602.circulatiamonetarà revinela un nivel mai ridicat în timpul lui Phokas qi în primii ani ai lui Heraklios. càci sebazeazàpe analizaa doar 14monede.ceea cà. în rJerkoviél9tl:66.în aceastà etapàa invaziilor.86%)pmvin din zonaI. Evoluliaacestei circulatiia fost însàinfluentatii de momentele de nesiguran[à.iarpentrudomnialui Maurikios. circulalias-amenlinutla un nivel relativ ridicat.Dela Hishia s-aupublicatnumeroase monede.Ultima monedà descoperitii laAquis estedin 59315943.crBcL'râTrÀ UoNETÀRÂ 75 nurnmiadin 4255(adicâ 64.Atacurile çi5911592.Dealtfel. Moesia Secunda çi Scythia estemult îngreunatiide faptul cà doar foartepuline piesedescoperite în Serbiaçi Bulgaria au fost publicate. coeficientul nummialan este de 32.dupàcumvomvedea abiaîncepând din 593.circulafiaa scàzut la un sfert din ceea ce fusese subTiberiu II. deoarece în capitolul IV.astfelcà esteposibilàefectuarea unui studiu statistic.provocatde mareleval de atacuriavaro-slave. Dobrogea a fost mai pufin afectatii. Examinarea circulafiei monetareînprovinciile DaciaRipensis. Àdairemarcém cà rnai bine de trei sfernrri (socotite dintromonede cavaloare) provindin celetrei tezaure (din care. inknsitatea monedei depindea de distanta fafàde teritoriulImperiului. Am sfudiatnumai monedelede bronz cu an de emisiunecunoscut.Rernarcàm. putemcita" bunàoarà" statisticaîntocmitii de D. sepoatetrageconcluzia cà. deoarece foarte multe dintremonedele descoperite în aceste situri suntîncàinedite. I . situalias-aagravat .adicàîntr-operioadà derevirimenta circulafieiîn Dobrogea chiar la nordul Dunàrii.ln Dobrogeg epoca de trenzi$iedela civilizafiasecolului alVl-lea la ceaa secolului aIVII-lea.lncepeîn jurul anului 593. faptul seconfirmà. aAm efectuat aceastà statisticà un numàrmai mic demonede).pentruverificareadateloroblinuteprin cercetarea rnonedelor din Dobrogea.am inclusçi monede din 573-575a. în oricectz. în Dobrogea nu seconstatii o asemenea situalie. carea afectatçi sectoruldobrogean al frontierei. Nu esteinutilà o comparaliecu ceeace sepoateconstata la Celei-sucidava. pe ansamblulDobrogei existii un Cu toate acestea. monede În intervalul 565-577.Acesta a fost credetn. avarà Revenindla Dobrogea. canle au adusla luminà un numàr suficient de mare de publicate6.factorul principal (çi permanent) carea determinat nivelul circulaliei monetare.în cazulunor oraçeprecumCallatis. 3). numàrdestulde marede monede publicate. çi în Medgerru 1996:35-61(cu sPoeneru-Bordee 1976:209fixa în 596reducerea drasticà a circula{ieimonetare în Dobrogea. Intre578/579 s-a circulalia menlinutla unnivel ridicatln Dobrogea. nu a fost posibilàrealizarea unui studiustatisticdecâtpentruDobrogea.Pentrua aveao scurtà perioadà de referintàanterioarà invaziilorîncepute în 576.Aceastaprezintii avantajul efectuàrii unor ccrcetiiri sistematice. pàtrunderii Deci. Totoçi.Noviodunum(çi altele). dar aflatàsubautoritatea Imperiului.Abia 1n614începe declinul final .în Dobrogea. cart au avut acelaçiefectçi în vestulprovinciilor dunârene.adicâdela civiliza]ia de tip urbanla ceabarbarizatilçi ruralizatii.

AVertan" G. G. G. 1971: 412.Nubar 1973: 210. G. corespunde cu unvârf similarîn Muntenia Dupà 577 Din . Custurea. 240. 1986:302. nr. Poenaru-Bordea.1295. Pontica. Poenaru-Bordca. interesant. 20. R 573/574Constanta 573t 574 Dobrogea 5't3t574Greci s?3t5'14 Histria 573i574 Isaccea 573t574Isaccea 574t575Adamclisi s74/575 Adamclisi 574t57sCapidava 574t575Capidava 574/575Constanta 574/5'.Custurea.r 1973-1975:154. 1973: 376. nr. 16. nr. A. 16. 1988-89:380. 6. poenaruBordea. 1986:301. nr. Estenormal. 1132. nr.1988-1989:380. w. Custurea. 1858. 105 Preda. 15. existiiçi una din 606/607. 2l-22. 1836. 1292. 1835 A Popeea.G. în Suceveanu1982: 165. primii doi ani careau urnat. G. 8l A Vertaa G. A Popeea. 19?3-1975 120. A. B.Bordea.4. 82. Pontica. G. P re d a . dar aceasta nu esterolevantil pentrucirculaliarnonetarà din timpul funefionàriifortificaliei. 1986: 300. u. Custurea. w. sectorulde limessituatimediatla vestde Sucidava era cuceritde avari. nr. nr. Bauma. Oberliinder-Târnoveanu1984: 352. BSNR.l 40 40 20 40 40 40 A Vertan.coeficientul mediu scade la 37 nummiaI an. Ocheçeanu. w. inf. R Ocheçeanu. Dimian 1957: 192. nr. 167.circulafia monetarâaveacar?cteristicimai apropiatede cea din toritoriul barbar.1875. 72-74. A. 1128. nr.nr. A Custurea. A Popescu A. Pontica. 1973-1975: 178. 7{8 17: Vertan. Nubar 1973: 212. nr. Ocheçeanu. Popescu inf. 19. 19. or.. nr. 49. 182.carc. 87. Pootica. 1986: 303.A Popescu.în Suceveanu 1982: 158. Ocheçeanu. 67-69. Poenaru-Bordea. Popeea1976 218. Vertan.76 CÀPITOLUL II mediede 70 nummia/ an. 1859.pàtrunderea monedelor devinesporadicà. 2l-22. Popeea1976: 218. 1860. NS.În açezarea civilà. Peuce. G. poenamBordea. 6. Pontica. nr. Pontica. Foenanr. Redresarea observatii în Dobrogea 1nanii 586-592nu areun echivalent aici. Mihea 1974: 68. Peuce. 1095. nu existiimonede. Pontica. 19.N u b a r 1 973:210. G. l 88l .2l-22. iar în intervalul579-589.19. nr. Custurea. 13.Începând din 590.15 Costineçti 5 7 4 /5 7 5 Dinogetia 2 I 2 20 I 40 20 40 20 ô 3 40 20 40 20 20 40 2A 20 5 I I 574t575Dobrogea 574t 57s Dobrogea 574/51 5 Enisaia 5 7 4 t5 7 5 IIârçova z 2 s74t575Histria 574t575 [Iistria 6 6 20 40 . 1293. începedeclinul. Preda. 2l R.càciîn acoi ani.4. 1973-1975: l?8. nr. Vertaq G. Esteînregistrat un vârf de 200 de nummia/ an în 568/569. nr. 1983:31i.1837. Bau6". Mitrea. A Vertao" G. Cushrea. nr. 1973-1975: 154. Cusfurea. Papuc. Dacia. 156. Seconstatà câ la Sucidava.Vertan. 1848. nr.1988-L989:380. tlltima monedë din cetate estedin 596/597. 1084. Pontica.80. 33 Mànucu-Adameçteanu. R. 1834. A Vertan. çi Oltonia. A popeea. 573t5?4Adamclisi 5 7 3 1 5 74 Capidava 7 I . inf. Pontica. 1980: 355. nr. Pontica. Custurea. 1296. 166. nr.

531. Preda" Nubar1973:211. Opaitl99t:472. Obcr-lôndcr-Târnovcanu 1980b: 267. Cuûrea" Pontica. A Popescu. G.1971-19?5: 331.1982: 284. G. M.lt4l. G.l92l. C. 1908.nr. Pontic ar 9.67-{r9. PoeoanlBordeA C. l. Miles. BSlilR.nr.l12.1972l. Popa BSNR. 1862. Prcdalùrber1973: 210-211. PFds"Nubat1973 213. ar. Oberlândcr-Târnovcanu 1980b: 278. Papuc. nr. 15.nr. s77/578 Conctanla 577t578HisÈig 577/578Histria /578 Isaccea 577 20 20 40 3 I I k€ds. 16. Ionercu. R Ochcpanu. 630.772. R Ocheçeanu. A Popeccu.nr. lt76. 75. 231. 16. 1E77.l18. 20 20 40 40 t578 Troeamis s77 578t579Adamclisi 578t579 Capidava 578t579 Dinogetia t I I I I I I 2 4 A Vcrtan. Mitree1974: 69.1983: 312.1920. 9.2l-22. 6. 88. nr.nr. l15.119. 1885.Popcca1976:218. nr. 1972: 383.97. Chiriac. AIvlN. Ponticq16. 55. À Popercu. O. nr. Cugtnrea.1981: PrcdaNubar1973: 217. 57. z0 40 578/s79 Dinogetia 5781579 Hôrçova 578t579 Hiffia 40 40 40 40 40 5781s'. 214.Iubar 1913:212.C. 105. keda.tn. A Hqârtean. R Ocheçcaou. Pontica. lVinklcr.nr. 5.nr.14.nr. G. C. R Ocheçe8ou. Mitrea1974: 6E. inf R Ocheçeanu. Op84l99l:412. nr.V€rtsn.1300. 13. ar.1839. 56. 1840. 75. I. Opa{l99l:472. I 2 3 I I 40 40 20 20 2 20 40 40 40 3 s76ts77Constanta 576t577 Dinogctia 5761577 Histria 4 I 40 Prcda Nubar 1973:2ll. m. inf. 101.nt. Mihca 1974:68. inf.1973-1975.nr. À Vsrta1q G. nr. nr.or.1863. Papuc. Ponticq nt.nr.t9 Murighiol 579/580 Histia 5E0/5tl Adamclici 2 . Nubor1973:216.ar.m. 70-74. 14. 19761980: 637. A Poçrcscu. inf. G. 1842. R Ocheçeanu" À Popeccu s74ls75Murighiol 575t576Adamclisi 575t576Doûrogea 575/576Hickia 575/576Histria 575/5?6Hishia 575t576M[cin 575t576Mihail Kogélniceanu. C. A.4. 1864. Pontica. Custurea.t29. CT 5751576 Murighiol 575t576Troermis 576t577Àdamclisi 576t577Adamclisi ) 3 I A Verbn. în Sucevcano 1982:165. 1838. Cucturea.nr. 307. M. 197 6: 232.CIBCT'LÀru }TONETÀRÂ 77 574t5't5 Ioaccea I 40 40 40 20 ? 20 40 À VertaqG. Pcuce. Bouaegru. Custurcq Pontica. nr. 5.478. 1861. 1988-19891 380. G. C. nr. nr. iaf. 342. Pocnaru-Bqdca.1983: 312.1919. R Ocheçeanu.778. Pocnanr-Bordca. p.

1956. 5:l 54. 1980c: 507. A.1987-1982:447.7.t3' Preda. PredqNubar1973: heda. 6: 2l8. Preda. 3: 2l7. 197 6: 220. I 20 40 584/s85 Murighiol 584/585 Pârjoaia 40 ? s85i586 Adamclisi 585/586 Constan{a 585t586 Dinogetia 585/586 Hisfia 585i586 Histia I I L z0 20 20 1 4 I 20 40 ? ? s85/586 Pàcuiullui Soare 586/587 Adamclisi 586/587 Adamclisi I I 40 .nr. Poe. 8. w. inf. 40 40 10 20 40 s821583 Constanta 582/583 Constanta 5821583 Dinogetia 1 I I 40 40 20 20 20 2A 582/583 Dobrogea 82t583 Isaccea 83/584 Adanclisi I I I s83/584 Constanfa 5831584 Dinogetia 583/584 Hfoçova 583/584 Histia 583/584 Isaccea 583/584 Utmetum 584/585 Adamclisi I I 1 2A 20 20 ? I I I I 20 20 4A s84/585 ConstânTa 584/585 Dobrogea 584/s85 Histia 584/585 Histia 2 I . PredqNubæ m.nr.1992:384.1992:. 1393. Pânran 1914: nr. 405. 197 Popeea Poenanr-Bordea. A. 1980c: 508. l2l. V€rtan.nr. 304.naru-Bordea A. 1394. 230. 10. Custurea. Cushrea.BSNR. 1910. 1392. SCN.229' 1914.nr. Pontica.nr' 128. 1946. 59. Pontica.384. l2O.w. 197 Popeea Poenanr-Bordea.19 18.nr.nr. Oberliinder-Târnoveanu Pontic425. P.nr. A.747. Nubar 197 3: 217. 90.seanu. 102' Popeea Poenaru-Borde4 16.w. 7955.78 CÀPITOLUL II ffi 580i581 Histria 5811582 Histria 581i582 Tulcea 582/583 Constanta I I 6 4 40 l9l5. 19. . 1973:216. 25. 25. 3-197 197 Baumann Poenaru-Bordea. 197 6: 2l9.D.75-76.nr. Mitea 1974:69-7o. G.nr. 1913. 414.nr.G. Cus[rea.Diaconu. Mitea l9?4:70.t-Tâmoveanu . A.u.43. 220.129.nr. Pontica. Preda.nr. 1968: G. Nubar 1973:2l8.nr' 89.1986: Pontica.nr. 472.4.nr. 1936.1923 Preda.Pàcuiul lui Soare.w. 31.nr. 1935.nr. 4. 61. 1909.. Nubæ 7973:2l8. G. 102' Oberlânder-Târnoveanu 301. Popeea Poenaru-Bordea. 231. V€f. 12.tan. Nubar197 Dimian1957:200.ru. Bucureçti.Vâlceanu. Custtrea. 1968:4 10. Pcpescu. 1972:l89. Opail l99l:.65. Nuba 1973:220. 1980c: 508. Dacia. R Ochqseanu. Vertan.nr.t. 231.1966: B. 17.nr. G. 229. I.nr. Dicu.68.nr. 2l8. Poenam-Bordea.1992:384.nr. G. Vertan. 6: 218. 54. nr. Vertan. NS. A. 1099. 14. C. ô.1983:310. 127 Oberliinde. 1922. Mits. Custurea. R Oche. P.

229. C. 20. NS. 1963: 597. 1301. 9. 1940-1944. Poenanr-Bordea" în 1982: 155. 1995 (1996): 2. Oberlând€r-Tâmoveanu 1980 c: 509. 2l-22. 196l: 591. nr.nl 15. 1939. 230. nr. Pârvan 1915: 281. Dobrogea Enisala 18. 60. Preda. Ocheçeanu. 16. 8.m. l4l. Curturea"Pontica. M[nucu-Àdameçteanu. Custur€a"Pontica. 1950. nr.| 40 s90/59 l 5 9 0 /5 91 5 9 0 /5 9 I 2 ) I Poenaru-Bordea1968: 410: Popercu. nr. 18. 2l-22. nr. nr.Nubar 1973: 218. 231.220. 49. 198&1989: 3E0. 198&1989: 380.Iubar 1973:. Preda. nr. Ope{ 1991: 473. m. nr. Suceveanu Preda. l7. À Vertar. 1302.1951. 230.Nubar l9?3: 218. nr. B. nr. 122. l0-ll Popeea1973-1975:179. nr. nr. Mibea l9?4: 69. Preda Nubar 1973: 2L7-218. G.1957: Murighiol Slava Rusà Capidava I I 20 40 40 40 C. R. Ochesêaru. Mibeq Dacia.CIRCI. G. Popeea1973-1975:179. NS. nr. 1924. 5. À Vertù\ G. Mitea l9?4: 69. 158. G. nr. 1992- I I I s86/s87 5 86/587 586/587 5 86/5 87 5 8 7 /5 88 5 8 7 /5 88 58 ? /5 88 5 8 7 l 58 8 5 8 7 /5 8 8 58 7 l 5 88 5 8 8 /5 E9 5 8 8 /5 89 5 8 8 /5 E9 5 8 8 /5 89 588/589 5 8 8 /5 89 5 8 8 /5 89 5t8 /5 8 9 589/5 90 5E9l5 90 5 8 9 1 590 5 9 0 /5 91 Murighiol Niculilel Sacidava 20 20 ? Vâclreni Capidava TL t I 20 40 40 A V€rtan. lll. I Mâaucu-Ad&negeanu. 61. lgl7. Oberliinder-Târnoveanu 19t4: I Constsnls Enisala I 40 20 40 40 40 40 Histria Histria Isaccea Mangalia 3 3 I I Preda Nubar l91t: 218. Ob€rlônder-Tâmovanu 1980 c: 509. nr. 1926. nr. m. 352. PoenanpBordeg Dacia. Pr€d4 Nubar 229.218.Nubar 19131219. 26. nr. Poenam-Bordeg R 1993:88. nr. nr.Nubar 1971: 2LE. Mitrea 1974: 69.l925. 1927. Baumann 19?3-1975:154. 229. 62-63. 1993: 316. I. nr. 37. A 20 40 . Oberlânder-Târnoveanu l9M: Hictria Histria Igaccea t 7 20 40 20 Preda. 5. 1436. 136. nr. nr. nr. 1937. B. BSN& E6-87.1952. nr. în Crooica cercetlrilor arùeologice Ulmetum Dinogetia I I 20 20 Histria Histria Ademclisi Ademclisi Dinogetia Dinogeiia 5 4 I 40 . 170. Scorpan 1980:70 G. 103. Constanfa Histria Higtria 4 5 20 40 Preda. 9. nr.nr.l. Opart l99l: 483. Bogdan{âtàniciu. 74. nt. CustureqPonticao 25. Mib€ai Dacia. 9l-93. tn. inf. 1973:217. 25. 1992: 387. 352. NS.'LATIÀ MONETÂXÀ 79 5 8 6 /5 87 586/587 5 8 6 /5 87 586i587 5 8 6 /5 87 586/587 Constonta 5 I 20 40 20 PoananrBordeq Popeea 1976: 218-219. C. 1938. m. nr. nr. Poenæu-Bo'rdea. nr. nr. 10. 51.

1948. 54 (Cemavoda).1963:. G. 1958. 175. nr.nr. 177.219. nr. BSN& 86-E7. 19. Poenaru-Bordoa. Nubar1973 220. Poenaru-Bordea. 107. 109. Preda. G. 1100. 94-96. Pocnaru-Bordea. Popeea7976:219.104-105.nr. 27. nr. 1988-1989: 380. nr. Vcrtan. Vertan.în Succvsanu 1982: 158. 1960. nr. Mihea. 4.1986:303. J I I 591/592 Axiopolis 591/592 Capidava 591/592 Constanfa 59U592 Constanla 591t592 Dinogetia J 20 20 40 20 A.Opai{. Ocheçeanu. Baurnann 1973-1975:154. 19. 1305. Pontica. Oberlândcr-Târnoveanu 1980 b: 274. Opait. Preda. nr. Custurca.1931. Dacia. 230.Bànicà1990:28. nr. G. Poenanr-Bordca Nicolac 1989:72.80 CÀPITOLUL il s90t59r Dobrogea 590/591 Histria cfi^ /cô1 II. I I I I s911592Troesmis 5921593 Axiopolis 592t593 Constan{a 20 20 20 40 20 I 2 I 5 I s92t593 Hârçova 592/593 I{istria A. Baumann 1973-1975:156. 7. G. w.G. 20 20 40 20 4A 40 40 ? 40 20 2 I I 594t595 Constanla I 4 594t59s Histia 594t595 Niculifel 594t595 Sacidava 596t597 Capidava 596t597 Constanfa heda.w.Opail. Pontica. 19. l l. 19.1929. Custurea. Popcea 1973-1975: 779. Nubar1973: 218. 18.nr.598.w. nr. Nubar1973:220-221.174. Pontica. 34. 64. . l7l. Opaif. G. Poonaru-Bordea. 2l-22. 206. Prcda.172. 5 ) Mitrca 1974:69. A.220. Vertan. Preda. Poenanr-Bordea. 1959.Bànicà1990:28. 106. 1930.nr.21-22. nr. nr.w. 20.Ê. nr. 97. Pontica. Popeea1976:218-219. Custurca. Oberlânder-Tâmoveanu 1980c: 509. 1945. 135. 1932.1986: 301. Popeoa1976 218. Cushuca. 20-21.NS. M. 1303. 1928. Nubar 1973: 230. nr. Tl. 88. G. Poenaru-Bordoa. I UJ Ut d - 2 1 I 40 20 4û 40 Poonaru-Bordea. G. Poenaru-Bordea. Pocnaru-Bordea.nr. G. SCN.r. B. Vertan.w. I I I I I . nr. Popoea 1976:218. Poonaru-Bordea. . PocnaruBordea. Mànucu-Adameçtcanu. în Sucevoanu1982: 158.nr.nr. Prcda.Nubar 1973: 219-220.1961.nr.nr. 1953. Pontica.1986: 302. A.1304. Nubar1973:218. Vcrtan.1988-1989: 380. Scorpan1980:70 A. 1113.1954.G. 230. 592ts93 Slava Rusà 593t594 Histria 593t594 Histria 5931594 Sàlcioara(fost 6 Martie). l9.w. Nubari973:218. 1968: 400. nr. în Succvcanu 1982:158. nr. nr. 2i. Popcea1976l. nr. 1133. 173. nr. 1992-1993:125. Custurea.nr. sgu592 Dobrogoa 59u592 Dobrogea sgu592 Histia sgu592 Hisbia 59v592 Isaccea 59U592 Slava Rusà I I J LV 40 20 40 20 40 J Preda. Poenaru-Bordca.220.

Ocheçeanu. nr. inf. 9g.46. Popeea1973-1975 179.'604 Constan[a 603i604 5 0 3 i6 0 4 Histria Iulia-Baçchioi Mangalia ConstanJa Enisala Histria 503604 60..::. Vertan.447.1. Dicu. Barne4SCM. G. 29. Ocheçeanu.I. nr. g.0. 1409. 1440. I A. G. 27.. 196g: 400.. Cushuea 1986:277.*ri.6 0 6 Hârçova 5!n5606 Custurea 1986:277. Preda.pontica. Preda. Popeea 1976: 219. Papuc. l9V3: 376. Baumann I 973-I 925:I 55. 19. 1439. 2034. G.crRculÀTr.. w. nr.3 2 . 4. I R.f. l13. 10g. Custurea. A..74. BSNR" Z5-26. 1992: 3gT. Opuscula Numismatic4 Bucureçti. nr. 196g: 405 Prada" Nubar 1973:219. R. 70. nr.nr. Il' : j lffiJi=* I Itlff1*Fi t I I I 596/597 Dobrogea 596/597 596/597 596/597 597/598 597t598 Histria HisFia Sacidava Adamclisi ConstanTa I fæT 20 2A 40 ? 40 40 20 40 2A ? 20 ll' :. VÉTtan.pontica. nr. A.239. 1992 3gg. 14.w. R. nr.*#}tr. 3-4: 2g5. 6._Ocheçeanu. popescu. Custurca. Pocnaru-Borde4 SCN. lZ7. pontica" 25.pontica" 25. 5991600 600/601 Capidava 600t601 Constan{a 600/601 Histria 60tt602 602i603 603t604 Dobrogea Constanla Constaufa 2 I I 20 40 20 4A Poenaru-Bordea. 21.60 6C4605 6O1r60 ? 2A 40 2A 40 40 4A 20 40 Poonaru-Bordoa. nr. Nubar 1973:218.nr. lggl_19g2. SCN. 25. + . Obsrlândcr-Tâmoveanu 352. I 20 40 2A 40 I I I I I 603. A. Poenaru-Bordeq Popoea 1976: 2lg-219. n r. nr. Vcrtan. A. nr. Poenaru-Bordea. Obsrllitrd€r-Târnovoanu l9g4: 2 I I I 597/598 Enisala 597t598 599t60A Histria Constan{a Sacidava I pontica. Popescu1965: 253.À UoNETÀRÂ 81 lL-T. Papuc.. CushuÊa" w. ? 5J6 507 5:J6 607 40 4A 40 ::é 507 Csrbudc Sus I . Mânucu-Adarne$eanu. 1975: 443. Custurea. G. G. 1995.nr.6 0 6 Dobrogea 5C 5 . Predq Nubar 1973: 225.' l G.605 Histria 531605 Isaccea I I 5 0 -i . 1437. 1949. G. rtr.nr.ii."ilù&r[trû+r. nr. 25.i''. R. 19g9: 242. A.4.nr.. 2027. 352.î4r#. Popescu. Scorpan1980. nr'.rrr. Histria Lazu Capidava Constanla t 5Ji 5 0 6 . 202g. Ocheçeanu. A.Nubar 1973:226.:. P . 1992:3g6. l9E4: 5ût. Posnâru-Bordea" Popoea1976:219. 1992:3gg. Pred4 Nubar 1973 226. Vertan. G. O c h epanu l 98l :311. Scorpanl98O 66. Preda" Nubar 1973:225... pontica. Mànucu-Adameçteânu. 4.il rlry. 1933. 2036.

l 6131614 Sacidava 6t3l614 6t4l615 6t4l615 Tulcea Axiopolis SlavaRusâ 1980:70. l98l: 312.tT.nr.nr. arheologice Cronica cercetàrilor Nicolae 1989272.1992'. I I I I I I 40 40 . 7.nr.209Poenanr-Bordea .l 614/615 Uhnetm 615/616 Constanta 40 40 20 6t6t6t7 Dobnogea .20. 1963:597 B. SCN. Ocheçeanrl .2033. Ocheçeanu æ61û7 6071&8 Capidava û71û8 Constanfa 40 40 6071û8 Dohogea 608/609 608/609 609/610 I 10/61 t0i6l I Adamclisi Constanfa Enisala Constanta Nufiinù 40 20 20 40 40 20 20 40 40 40 6tu612 Constanfa 6fi1612 6ly6t2 6t2l613 6t2l613 Constanta Dobnogea Mangalia Mr:righiol 40 2 tto a. 60. 1976:219. 56.G. 1982:281. ! 197 Bauloamt197 Poenaru-Bordea. Pontica. 5:155. 2. 1441. nr. l98y'.u . G. 132. m. 6: 2l9.412.371973'197 Baumann Poenaru-Bordea. | Sâmpetru 2 I 40 2 1 t 40 . Sâmpetnr l97l:225. Custurea. Mitrea.1966. 6131614 lArgamunt 613t6t4 6t3l614 6L3l614 6t3l6L4 A:riopolis Constanfa Constanta Histia M.m. B. rn. Ocheçeanq 19712225. 197 Popeea Poenaru-Bordea.2l'22. w.1988-1989:380' A. Popeea Poenaru-Bordea.1 Poenaru-Bordea.1966:413. Cusffiee19t6:277.Dacia.n.49. PoenanrPontica. Scorpan 1980a: 163. 126.:3 52.nr. Preda.4. 25. 1968: G. 5: | 57. Vertæ. 208' Poenartr-Bordea . nr.5. Muea" Dacia. 2029. ru. 130.388. 2038. nr. Popeea Poenaru-Bordoa. 406. Potrtic415.rn. 10. 129. Poe.nr.nr. B. NS. A.82 CÂPTTOLULil û61û7 ffidffi7 Dotnogea Dobrogea Histria I I 4 I I I I I I I I I I I I I I I 20 40 40 Donoiu1983:237. NS.22. I Oberlânder-Tâmoveanu Nicolae l989272. ..Nubar 1973: 225'226. 1976:2I9.tl2. Cr:str:rea. 10. Mànucu-Adameçteantl" în 1995(1996):70. A Vertan. în Suceveanu Bordea.nr.VertarfG. Mitea" Daci4 NS. G. 197 Popeea Poenaru-Bordea.d Opa{ l99l: 54. Oberlânder-Târnoveanu lvlÉnucu-Adamesteanu. 1306. Custurea.narrrBor&a. 6: 2l9. nr. 1982:155.

/cÈtz F__=5 -M tFæ L * 582/w f fi /w sB4ls8s s8s/s86 s86/W7 5s7/ffi 588/s89 589/5n s.gc.CIRCUI. 617/612 612/613 613/614 614/615 615/616 616/617 ./wr sqL/sy2 5s2/s% w3/5rt 5y1/ses 5%/W w6/sq7 s7/s.ÀTIÀ }IONETÀRÂ 83 NumàruI de monedepe an 574/ffi 575/176 576/sT 577/V8 14 It 1re/5n ve/ffi s80/581 F--::-s rl col./606 6M/æ7 6t7/6æ ffi/6æ ffi/610 6LO/611.q} s%/1wp }e/ffi=a 6m/ffiL ffiL/ffiz ffi2/ffi 6æ/6M æ4/ffi 60F.

'/5n ffilsu æ4/s&s s8s/s86 5î36/ss7 s87/sæ s88/s8e t70 60 sæ/sn seo/wr }yr/3y2 sez/s93 5y3/W4 5%/5% æ w/æ6 5%/5y7 5s7/W 40 lm 'Xr/sre 5e/6n ffi/6tr 6AL/6U2 6U2/6æ 6æ/6U 6M/66 6É/6M 6M/6A7 6a7/ffi 6æ/6æ ffil670 67A/6n 671.84 CÀPTTOLUL tr Numàrul de zrrzrric / an 573/574 s74/sÆ 576/sn 'rels76 5n/sn 60 æ :f2( sn/sn w2/w 5n/ffi s80/s81 s8./672 612/613 673/614 674/67s 615/676 616/677 ræ 20 60 æ 20 æ .

(caçi al DacieiRipensis În cazulScythiei acest çi MoesieiSecunda).Acestemonede deaur çi deargintnu aveau valoarede schimb. Aceastiicomparafie lntre Munteniaçi Olteniaçi.I.578 J'torv\.acordate deImperiu unor çefi barbari. în special dupà668?. administrafiei adicàdupàce teritoriul çi disparifia fostelorprovincii a n'raipàskatdoarcontacte sporadice cu ce.de fapt"un espectel procesutuide rurelizare. . de materieprimà pentruprelucrarea de podoabe.începând din 596.ci soexplicàîn primul r. Morrirson.pàtrunderea monedelor devinesporadicà.din 646-659.Monedelede bronz au pàtrunsîn numàrextremdemic. dar.oricum.n 85 I ! IustinII (. Byzance au VII' siècle:le témoignage de la numismatique.uneori. çi 595/596.militaràdin vremea lui lv{aurikios. Declinulcirculaliei monetars nu a fost provocatdoar de dirninuarea legàturilorcomerciaieale spatiului Dunàrii de Jos. altfel spus.ceea cea fostun rezultatal stiirii de cizà. efecteste. În Dobroge4piesele debronzzuntmai numeroase. Byzance. o facem pentruperioada pentrucareexisti datesuficiente 573-600.laurikios (primii 10ani) Maurikios (ultimii i0 ani) Àdaurikios Phokas Heraklios(primii ani) 573-.ea ceràmàsose din Imperiul Bizantin.învol.rltimiiani) TiberiuII lr.ci de obiectede prestigiu sau.95 Pe de allii partq.uneleconcluzii mai pot fi trasedin comparaliaîntre cele douàzonep€ carçle-amstudiat.Athènes. careconstifuie începutul uneiperioade de declin(carea duratpânàîn 603).00 82. Hommage àAndréN.ând prin crizamonetarà prin carea trecutînsuçiImperiul.crnculÀTtÀ xowrrr. pentruambelezono. dispariçia economiei monetare si reducerea drasticà a nàtrunderiimonedei(careestealtceva decât circulaliamonetarà). Dobrogea. convergente.singuramonedàde broni din perioada dedupa614este ceadela Novaci. respectiv. în moduridiferite.50 s82"592 s92-602 602-6t0 610-617 327 94 120. în Dobrogea.Limita anului justificatii prin aceea 595 este cà la nordulDunàrii. Aceasta înseamnà càdecàdereaculturalàçi economicà a morsînparalelîn celedouàzone-evident. Efectul final a fost omogenizerea condifiilor de viefà economicà. C. În Olteniaçi Muntenia. De asemenea.Seobservà cum întreanii 590/591 circulatia din celedouàzone capàtii tendinfe similare. în 596 are loc o bruscàscàdere.^ ^ <r o 2 3 4 5 6 7 578*s82 582-602 245 210.Tranziliaspre epocasecolelorVll-Vl[aînceputmai repede în Olteniaçi Muntenia" din cauza deterioràrii relaliilor cu Imperiul. 1986:15Gl6l. Dupâcàderea limes-ului provinciale. pàtrunderea monedelor la Dunàrea de Josa devenitun fenomen cu totul întâmplàtot carea depins mai mult deexistenfa unorsubsidiiconstând în piese demetalprelios. Stratos. TDimirn 1957:206207.cumult mai pufinedecât în perioada anterioarà càderiilizes-ului.

z593 5931594 59459s 599/600 1000 1200 .86 CAPITOLT'L II Figura 50: Comparafieîntre celedouà zone studiate(nrrzrrla / an) 57U574 5741s75 5751576 57q577 5771578 5781579 579/s80 s8ry58r 58r/s82 s82/583 s83/s84 s8458s 58rys86 58ds87 s871588 58S/589 589/590 s9q59r 59115y2 5r.

w. 6. Ocheçeanu l98l: 312. Miûe€. 2 3 4 Constanfa tl ? ? 2 Constanfa t Constan{a Constan{a Constanfa Constanta Constanfa Hârçova Mangalia Mangalia Mangalia Sinoe t 5 6 7 8 9 2A ? ry 40 ? Constantin V Poenam-Bordea" Donoiu 1983: 238.* Loc. Dimian 1957: 197. I"oc. 8. nec. 1971: 329.S. 7. Poenaru-Borde4Pontic4 4.naru-Bordea. Dacia. Ibidem. nec. Donoiu 1983: Z4g. nec. 7. Douoiu 1983: 238. 10.5. Ibidem. w. Loc. 20 2t 22 23 24 Poenaru-Bordea. nec.2.oc. nr. nr. 53. Loc.. l. dr.seanu 1981: 312. Poe. Constans II Constans II Constantin IV Tiberiu III Philippikos Læon tV Custurea 1986: 277.77 5 77 6-780 629-630 6 I 8-628 ? Heraklios Haraklios Heraklios Constans II Constans II Constantin Dimian 1957: 197. t7 18 l9 625-626 641 647-659 663-666 674-681 40 40 Herakleonas Poenaru-Bordea.. 6 9 8 -705 7 1 1 -7 12 775-780 . [oc. nec. nsc. t Loc. 20 l2 40 . nr. nr. 4. 406. w. nec.c. B.7.Poeiram-BordeqSCN. G.Donoiu 1983: 238. 20 40 20 ? 10 . Poenanr-Borde4 Donoiu 1983: 239. G. Donoiu 1983: 249. nr. nt. nec. N. 1968: Loc. 4. Poenanr-Bordea. Poe. Oche. nr.Donoiu 1983: 238. Dimian 1957: 197. Poenaru. Loc. nec. 4. 6. l0 ll 629-630 668-685 6t3-641 686-687 610-64 I 610-641 r2 l3 20 40 7 ? t4 15 l6 Topalu Loc. Leon tV Heraklios Heraklios Heraklios Constantin IV Heraklios Justinian II Heraklios Heraklios Heraklios Dimian 1957:197.naru-Bordea.CIRCULÀTIÀ MONETÀRÂ 87 din ffi I rf Constanta 610-641 613-641 613-641 654-668 660-668 670-680 7 5t.3. nr. Dimian 1957: 200. ne. Ibidem. nr. 1966: 412. 3. Donoiu 1983: 237. Poenanr-Bordea. Custnrea 1986: 277. Donoiu 1983: 238.

29. 1966. DJ 24 Oltenia (nord) 25 Dobrogea B. 674-681 668-685 3l 2 I I I I I 775-780 64r-646 64t-646 668-673 64 I -668 19 Tulcea 2 0 Valea Teilor. Constantinescu Alexandria. 3: 605. Ibidem. G. 33. CT 3 3 4 I 4 I I Mitea 1975: ll8. "Dacia.Ocheçeanu 1986: 193. TL 2l Valea Teilor. 17. Oberlânder-Tâmoveanu 3. H. Pete-Govora. OT 15 Priseaca. 1994: 331. Poenaru-Bordea. N. SCIV.".88 CÀPITOLUL II Mu tffiï I z g. BuEnriu 1986: 221. nr. OT t 4 Priseaca. Oberlânder-Tâmoveanu 2.Sat. "Drobeta". Dimian 1957:197. Ocheçeanu 1986: 192-193.t. Bubariu 230. ru. Butnariu 1986: 230. 173. 1977: 380. È. Ibidem. 1976: 114. nr. Angelova. 28. l3l.* *pw irffir"S LTF+i! !. nr. 1975: ll3-125: Butnariu 1986: 1986: AV AR AR AR AR AR AR AR AR AR AV AR 1 0 Niculifel. Ibidem. nr. Ibidem. 113. 174. Penèev 1989: 39. Oberlânder-Tâmoveanu. 21.ï'g'B AR AV AV AR AR AR AR AR Butnariu 1986: 216.S. Poenaru-Bordea. nr. Mitea 230. Dimian 1957:19!197. Cus:rea 1986: 274. OT l6 l7 l8 Priseaca. 66E-6t5 7 t5-7 l7 66r-663 698-705 1 1 I I 2 6 Dobrogea AR . DJ 2 3 Vârtop. Ibidem. TR Axiopolis 629-630 6l 0-641 613-616 659-668 6l 5-638 647-659 668-673 674-681 674-681 674-681 I I I 3 4 5 6 7 8 9 Buzàu (udeful) fhàgâçani. VL Gala!i Galati Gala{i Galali Istria. nr. Oberlânder. 19E0 a: 163. 224.eda 1972: 406. 1980 a: l&. TL 1l Piua Petrii. Constantinescu 19942 331332. Mitea.nr. . Nubar. 1 Dimian 1957: 1955. IL 668-68s 654-659 665-668 668 668-673 5 2 6 6 96 t 2 Priseaca. nr. TL AR AR AR AV AV 22 Vârùop. OT Silistra Tichileçti. Butrariu 1986'. Ibidem. Ibidem. OT 1 3 Priseaca. 2. BR Ibidem.

O posibilàexplicalieoste zonâabeneficiat ceaa continuàrii dominalieibizantineîn cursulsecolelorVll-Vm pe Dunàreçi 1nunelepuncte riverane. monedele de metalprellosau fost posedate însàalte semnificatii. dacàavemîn vederestareade culturalâcarecaracterizsazÀ.al vieiii de tip urban (1n cazul Dobrogei)çi al relaliilor comerciale cu Imperiul (în cazul Muntenieiçi Olteniei) 8Vezi Chiriac 1991:375. Prczer\z çi mai acccntuatii a monedelorde aur çi de argint are Fiind obiecte de prestigiu.peioada începutâ decâdere în timpul domnieilui Heraklios. esteîn acelaçi timp un indiciu al disparilieiunui tip decivilizatie . din analizamonedelor În concluzie. çi utilizate exclusivde conducàtoriilocali8(indiferentde etnialor). Evidengcomparativ co s-adescoperit la Athenaori la Corinth. credemcà sepoatetrage concluna câ aceastà çi reducorea de o pàtrundere relativintensà a monedei bizantine. Deci. de tezaunzare Dealtfel. . în general.celbazatpefolosireamonedei camijlocdeschimb.1n pufine.precum legàturilor comercialecu Imperiul. modificàrile interveniteîn circulatia monetarà surprinddeclinul vie{ii economice. preponderen{a monedelorde metal pretios. çi eB. nu în cel al monedelor datateînaintede 6t7. am preferat sàle includemîn acesttabel. Cseace frapeazà este numàrulrelativ mare de monedeemiseîn a douajumàtatea secoluluial VIIJea çi în primele alVIIIlea .crRcurrÀTrÀ MoNETÀa gg Monedeledin tabeluldin figura 51 marcate cu * au o datarelargà.care esteo caracteristicà a secoluluial VIIlea.fiindcà nu cunoaçtem anul exactal emiterii lor. din aceastii Dunàrii de Jos monedele epocà sunt zona Dar.a situaliei cu ceea oconomice dificile).Mitrea.adicâîntr-operioadà douàdeceniiale secolului din carechiarîn Imperiul Bizantin provin extrem de putin exemplare(din cauzapenuriei de numerarçi. ori de cei carolucraupentruei (orfevrierii)e.(Vezi capitolul IV.çi nu estedeloc sigurà încadrarea lor în perioadacarenepreocupà.Totuçi. eleatestii ci doarfenomenul saude hansformarea monedeiîn materieprimâ pentruproduceroa podoabelor. Dincolode cauzele ruralizatà imediate(atacurile avarilorçi çi barbarizatii siavilor). estechiar mai probabilàdatarea lor în primii ani ai domniei lui Heraklios. în CIEB XIV. 2).datelededuse descoperite ne aratiicà au existatdouà (în special momentede discontinuitate:anii 595-599 în Munteniaçi Olænia)çi anii 614-617. 197 6: 201. pentrustabilireacronologieitranzitiei la civilizalia decàzutà" Acestemomente reprezintàrepere a secolelorvll-Vm. vol. 3. nu o continuare a utiliârii monedei carnijloc deschimb. cea mai mare parte a acestormonedeprovine din tezaure(167 din 177).

careîl priveaupe episcopca pe un lider al lor. furgropat care a aparlinut pe cât se paro.În regiunea decareno ocupàrn. 3Dupà J.. Durostorum. poatefi identificatàcu Sucidava (Izvoarele)6. 5Derrouzèc 1981:213(Notitia I.ln"Notitia lconoclaçtilor" citatàmai . Les ortgineschrëtiennes danslespoinces danubiennes de I'EmpircRomain.. centralâabiase rnai fticea simlità:'$6vdineeplocopalâvinedecilnloculceleilmperielerçicumevorbedeocreafiune popularà. nu numai o conducerereligioacà. Episcopiiçi-auasumat heptat çi rolul de conducàtori ai comunitâlilorurbane. Appiaria. mai existau:o arhiepiscopie la Odessos si episcopate la Novae. .undeautoritatea romano-bizantin. redactatà în timpul lui Heraklios ("Notitia Iui (cumifi. sediul mitropoliei era la Marcianopolis.Nicopolisad Istrumçi Abrittus.Structura organizatoricà a Bisericii din Scythia a constituitsubicctul unei amplecontroverse. aRàdulescu.32]).În DaciaRipensis. Biserica L secolele ei teritorialàaucopiatformeloprofane aleorganizàriidestataleImperiului ierarhiaçi organizarea (preluarea este termenilordiocesis êroplio foarte semnificativà). qi în Notitia zisà a Iconoclagilor (Darrouzès III)5. [cap. la finelesecoluluialVllea eraurmâtoarca3: Situaliaorganizâriibisoriceqti l) .Estecelobrucarul Sfilntului Severinus din Noricum .atunci cândacestea nu mai existau. în paralelcu autoritillile laice sau. o situaliecarewidenliazà autoritatea ce reprezenta secularà aunui ierarhesteceaamintitil de Sozomonos: foartebineceea exilareaepiscopuluitomitan Brettanionde càtreîmpàratulValens(în 368i369)era cât pe ce sà provoaco o revoltàalocuitorilor Scythiei.SI]BCAPITOLI]L 8 Ilectrifunarea Bircricii É supraviegrirea creçdnicmului polrutar a fostmaimultdecât o institutie spiritualà. CastraMartis çi Oescus.În Moesia Secunda. Cliante1986:127158.rnitropoliadela Ratiariaaveaîn zubordine trei episcopate : Aquis.mitropoliaseafla la Tomis. opus pozifiapreofilorçi1nspecial eretict.Benee l99l: 259.ci çi o formà de organizarepopuhrà. çi În regiunile odatà açalnfloritor elenice. se cuvine sà amintirn cà la Sucidava (Izvoarele)s-a descoperit un tezaurde probabilcu prilejul ataculuiavardin 586. 2) . a0]).opolia Epiphanios"). 1918: 152-170 çi Ditten l97t:379 (harta5).un exemplu mai bine cunoscut dintre multe altelo. deeltfel. A. Zeiller. 6Belcvlicv1952:62:Schreiner1986:3 1. Dela bunlncepul IV-VI.[cap.În provincia Scythia. nu greaci. eaelatinà.mai ales. Iorgaa surprins foartebine lmpàratului aierarhilorîn oraçul mai alesîn provinciile periforice.Episcopul reprezintà. În plus. ' L B"*"" 196& 397 2lorga 1992:93.Paris."2.rv 3) .tezaur obiectede cult din secolulalVIJea. în eparhia Flaemimont la N{arcianopolis) estemen}ionatÈi o localitate Aceastàatestarese regâseçte Zereôénov. Sucidavafrcea parte din provincia Într-o listii de episcopato Moesia Secunda. Zereôdnr.unei biserici episcopalea.242(Notitialll.N.

Oescus.to. 3. Carsium.Ultimele douàsun! foarteprobabil. Troesmis (?). 4:302. tt"l-yrir.în schimbBrno. Axiopolis.SCIVA! 40. fropazum. Libida (?. Ko6rpou. În primul rând. se poateapreciacà marile atacuriavaro-slave din 614. darBrnaivov ràmâne o enigmà.Histria.Nrropqôéou.. care se roforeaula cu totul altceva(etapele drumurilordin provincie). t'Vezi Ràdulescu 19t7: 10-29.S. PentruOescus.explicapt"r"r1" "ç" Dealtfel.Nu este pufin mai adevàrat càuneledintre oraçele din listàaufostînmodsigrrepiscopate. Dacàstudiem înansambluceletreiprovincii.Din considerente foneticeçi paleografice. vezi capitolultI. À Barneel99l: l8l-2M.dBemce 1991:290. . sPopeccu 1994l. Mihàescu: 138).este unui ierarhlrîn acest ultim oraç.arhiepiscopia NicopolisadIstrunuDurostorum.mitropoliilodeMarcianopolis de Odessos.À Barnea t99l: 204.baziiica ' de mannurâ").lacarenevom opri çi în capitolul IV. Âéoou suntmai greude identificat. consra*tiimcà înurmaprimeietape ainvaziilor provocat careau destràmarea (576-586). Salsovia.137.este posibilcamitropoliaScythiei sàfi cuprins.d Barnea. 12. ar fi existat urmàtoarele episcopate: Axiopolis. ePopescu 1994:137 . posibilca deCastra lv{artis sà fi dispàruttotîn çi episcopiile aceastà etapà. Pentnr Callatis existiio confirmare (este cunoscut çigraficà un episcopStephanos). Cercetiiriloarheologice au pus 1neviden!àexistonfa unor bazilici episcopalecu baptisteriila Callatis(bazilica"sirianà"). 139-140): mutarea episcopului de oescusla Asemum(càci doar puir. Zatdapa. în Scythia Açadar. I'VeziTh. porivit acestsi Notitia.capul Dolojman-Argamum (?). fie rsduse la condiliadeaçezàri rurale. Pontruo provincie atiit de micà. locuireaa continuat 1njurul eir2. dupa aceea. PentruDurostonun. aceastii denumirepoatefi pusâîn legàturà atâtcu'Berce. Cazurilecunoscuto din alte TVezi Popeccu 1994:124-156.Axiopolis çi Histria. çi disparilia qtiscopalà)a fost dezafectatii la sftlrçitulsecolului alMJea saula începutul secolului aIVII-lea.626au provocat acestor episcopii.Deçichestiunea discutiepe margineaei. Doar în linii mari. Lista a preluaf.* pa(ialà7.Tropaeum (.ului din 5g6. 1989. Constantiana.Aquae. d. Tropaeum(eventualçi Troesmis.în carenu mai putoaufuncliona episcopate. Estepracticimposibil de precizatmomentulln careçi-auîncetatexistenla aceste sedii çi episcopale. Noviodunum.deformàriale numelor Noviodunumqi Aegtssus.Axiopolis. (PentrulocalizareaConstântianèi. À Bamee l99l: 185propune Troesmis. 4). Aegyssus.Histria (bazilicamare). în secolul alVl-lea" çi urmàtoarele episcopii: Callatis.eviden! Àxiopolis. informaliile din Hierokles Synekdemos. Dionysopolis. 6 (tad. Capidava"_Bsroe (sauLibida). Abandonarea acestei bazilici poatefi interpretatà çi ca dispariliea sediuluiepiscopal. Tropaeum. Deci. episcopiile de Novao-. 1 (p. Pentru Kounpov s-apropus identificare a ca Carsiums. Bazilicamart cu transept dela Hiskia (probabil.carenu este atestat casediuepiscopal).DESrPÂ}r BEÀ BrsERrc[ gl sus' suntmenlionate nu mai pulin de 14episcopate în cuprinsulrnitropoliei tomitane. do fapt. câtçi cu Libidae. Sfudiile mai recentoîi admit însàcredibilitate4 estecolateralà. Abrittus. çi Dinte acestea" Tropaeum a dispàrutodatàcu devastarCIa oras. existi o màrturieindirectii. limes-ului au dispàruturmàtoarele sedii episcopale: Ratiaria. dardatele çiAppiaria disponibile nu nepennittragerea vreuneiconcluzii. dispunem deo màrturieepigrafice:inscriplia frrnerarà a episcopului Dulcissimus. çi Tomis.ivou. numàruIde episcopate estedisproporfionatde maro.Histria. callatis. popeccu 1994:132-13s. Facemaceastlafirma]ie.Valoarea acestuiizvor a fost contestatii deplano de càtrecercetàtoriimai vechi. Au mai supraviofui!în ultima perioadà decivilizafiedetip urban.Callatis.Argamum Libida).Dacà âvoftourdÀeroç este.:VII. careserefugiase la Odessosr3. Sucidava. nu putemevitao scurtil 1rà. denumirilesediilor episcopale sunt corupte.eoarece oraçelerespectiveau fostfie nimicite.

càciîn eleserefrrgiau çi locuitori vendi din açezÀnlenefortificak din lmprejurimi.priiin oficial çi interesat din parteaputerii seculare.Bernea196t:460. patriarhulAtÉanasie I deConstantinopol vorbeaprobabil despreromâni astfel: "cei care locuièsc1npreajmaIstrului despre çi carenu çtiu dacâîn afaràde numemai venereazà cevadin celealo lui Flristos"le. 2 ne vom ocupade aceastiimodificare a caracteristicilorhabitatului. dar acestfapt nu a împiedicatcu nimic evolufia càtrc o religie pur popularà.EvreulBenjamin deTudela. 16 Theodorcscu 1963:278.în careràmàçilelepàgânesrau cu mult mai numeroase decâtîn mediile creçtine din Imperiu saudin statelebarbareconstituiteîn Occident. Uneledintre eleçi-auschimbat în ultima fazâ de folosire. hobabil câDulcissimus s-arefugiatdin cavizaatacurilor începute în 614. Cauzaacostuifapt rezidàîn nevoiade spatiusuplimentar.statecareauadoptatcreqtinismul careligie oficialà."la poalele mun{ilorVlakiah".dezafectarea bisericilor çi . suboblàduirea opiscopatelor depe malul Dtrnàrii. carcsoaflaserà la Durostorumra. încà din secolulal lV-lea" fiind. La nordul Dunàrii.pearomâni l"noarnulnumitValach'). a întâlnit în Pind.Barlea 196E: 380.Pannonia. la Ancona. mai binezis. În capitolul III.92 cAPIToLUL tr zone(Noricum.Fiindcànouareligie s-aràspândit într-ovremeîn careorasele Dacieiabandonate erauîn plin procesderuralizareçi decàdere. oraçelelsau.Un alt izvor aduceo màrturie interesantài despremodul în careera perceputidin afaràcredintapopularàa românilordin ewl mediutimpuriu. çi Afirmaliiie au fost intorpretate ln senzulrefrrzuluido aacceptaierarhiabisericeascà impuù de Imperiul Bizantin .deepiscopate.rv ameninfat saunimicit. Credincioçii romanidelanord dedunàre se aflau. fenomenul respoctiv donotiiçi o schimbare de mentalitats. Profanaroa unor làcaquri sfinte(càcidespre aceasta este vorba)este un indiciu al mutafieipetecute în caracterul religiozitilfii populare.oricunç existaîntr-o anumitii proporlie.fostele oraçe) erautotmaiaglomerak.nu la organizarea Bisericii ori çi la aspecte particulareale cultului. practic.Creçtinismul daco-roman a supraviefuil dovadacea mai elocventiifiind bogatul vocabularcreçtin de origine latrnà din limba rcmânà.moaçtele Sftintului Dasius. raI.ceeace esteun aspectal autonomieipe care çi-au men{inut-ovlahii2o. . despre careel afirmacà "ei nu fin cu tàriela religiacroçtiniiorr' cà'hu acceptii nici o religie.Consideràm câ nu a fost acordatiisuficientiiatenlieu6rtoi ultim aspect. creçtinismul daco-rornan a fost dela bun început çi lipsit de structuriorganizatorice mai înalte.în secolele [V-VI. careprin I 165-ll7l a càlàtorit prin Grecia. r?Poutter 1988:86. 't Cirjan l97l: 339-346.în caresincretismul creçtino-pàgân eraatâtdeaccentuat.în fond . 'rCoja 1972:38. acestprocesde "rusticiz:rre"a creçtinismuluilncepuse mai devreme.Tot în acesûe împrejuràri au fost duseîn Italia.În plus. probabil.. deproprietiili bisericeçti.Cât r3I. auajunssàafirme càromâniisuntcreçtini doarcunumele.profanerea lor reprezenta o consecin!à a unei situalii limitii. A supraviefui!dar lntr-o formespecificà. derro.o caracteristicà a creçtinismuluidacà-roman incà de la originiie sale. Depilda" în 1305-1306.referitor lnsànumai la nofiunile de bazàale credinfei.DesffimareaierarhieiBisericii çi a structurilor ei organizatorice a accentuat sincrctismulcreçtino-pâgân care. distruse. devenind spalii de locuit: bazilica II de la Argamumrs. Pentruo populaliecareoracreçtinà demai multe voacuriçi careffiise pânàatunci în mediul urban. 'eFHDRIV:143. fesltnatta bazilicaepiscopalà de la Callatis'6. 2EO-281. Làcaçuriledecult din oraçe aufos! la rândullor. bazilicamarecu criptà din sectorulde vest al Tomisului'E.deruta1i. Dalmalia)nearatiicà ierarhii serefugiaudoaratunci cândoraçulde reçedintà eragl. încâtunii clerici din evulmediu. bazilicadela Nicopolisad Istrumr7.

2Jlngeneral.Nicturcl..3:513-520. fig.)il (X9.careaveau nevoiedecruciuliçe. Se cunosc.Z. 22Braudel 1985:70.l2th Centuies. fn coadifiile particulare createîn spatiul locuit de daco-romani. I/ 3.75.BuletinulBiblio tecii Române". frg. Primeledouàs-audescoperit în açezàri. Crestinismul enoriaçilorlor esteciuda! ei nu cunosc"Creanl" qi "Tâtàl Nostru"l *ii no çtiu si-çi facàsemnulcrucii çi superstifiileau întâietate. l9g7. 60.a lnsofit convertirea diverselorpopulatii. Preda. lnpregàtire la EdituraUniversitàlii Bucuregi seaflà r'ersiunea adusà la zi a lucràrii de licenp ("Rolul creçtinisnului în întàrirearomanitàliinord-dunàrene. IaBudureasca (ud. 30 l)olinescu-Ferche 197 4: 65. Herccovici. serienouà.te mire. 132. nu cunoscnici latina.. Popescu 1994:l74. Bucureçti-Càtelu Nou28. Iorga.DESTBÂMÀREÀ BISERICII 93 desprepredileclia pentru numele din Vechiul Testamen!aceasta esteîntâlnitii qi Ia românii t.1967. penttr qpecificrrl creçtinismului mmânesc.l l2l.înaintede ardere. 25C. prot€nind din açezàrile acestei culfuri. fig. Estedrept cà asemenea semneincizatæ pe ceramicàpot 20L.Teleorman)30.". iar cel dela oiteai esteo descoperire izolatà. ci çi în zonelelocuiæ & dacii liberi care s-au romanizatîn cursul secolelorII-VI. nord-dunàreni. Am discutatpe larg relalia din6e ueçtinare si romanizare. 521 2.pl.7l-72. Insulaesteidàhrâ. Ç. ceeac€ estemai grav. în evul mediuz Caractorul aparte al acestui creçtinism popularçi pàgânizat explicàmultedintreparticularitiilile ewiui rnediuromânesc.extras din "Romanian Jewish Studies". E E. Budureasca ljudPrahova)2s. nici gramaticaçi.poatenici nu erauhirotonifi.ignoràceremonialùl taineibisericegi.l.ni.de regulà. 2r N. ei sunt1àrani caremuncesc la câmpsauîn pàdureçi 1çicresccopiii în và4l întregii lumi.IlI. condusedepreoli care. precumçi problemacorwertirii fàràrezisten!à.deci" a existateevaasemànàtor. peneitercn 1969:96-105. I 993: I l. Bârzu l9E0: g3. pejumàtateîn afara creçtinàÎàfii O situalie similaràexista 1naceeaçi çi a civilizaliei. suntvasele cu cruci incizateîh pastii. 1984:217-266.Lechristianisnercumainàl'époquedesiwasionsbarfurcs.Prahova) s-adescoperitun vaslucratcumana databil în secolul al VIJea.Îmbràca1i de foartemulte ori canis. Olteni (jud.1nMunteniq mai mulæ vestigii cre$inedin secolele IV-V. SCIV 18. 2sTeodorescu 1972:88. Celemai importante sunttiparelecareserveau la hrmarea decrosiuliæ de metal.Aceste tipare demonstreazà cà printre purtiitorii culturii Ciurel erau numerosicreçtini. . 28 Constentiniu1966:674. convertirea s-afrcut trepta! dar benevol23. care. Bucureçti-str. în Corsica. 2a Constantin iu 1966:674. El nu estelifsii A" *"to!ii. Creçtinismulnu s-aràspândit doarpe teritoriul fosteiprovincii.S-au descoperitcâûeva obiectecu caractercreçtin çi în açezàrileculurrù Ciureldin secolelevl-Vll. barbarà. Asemenea obiecteau apânrtla: Bucureçti(Stràuleçti-Lunca)2a.descoperitela: Bucureçti-Dàmàroaia2?. în cazul respectivzelul misionar al Bisericii Catolice a lâsatmàrturii mai multe çi mai precisé. Din fericire. Bucrueçti. un raportal Ordinului Iezuililor consemna cà: "Preotii.Freiburg.uneori. Nu lo vom prezonta aici. ln pfin secolXVI. deoarece nu seîncadreazâ în perimda de care ne ocupàm. vremelnmu1-tiidin Crranada:2. Teleorman/6. Alto vestigii cu posibil caracter cre$in. 2el)olinescu-l'erche 1984:I 30.. 2: 12-13. Pcntiuc. Soldat Ghivan:e. care poate fi interpretatii gi ca simbol creçtin(abrevierea nurneluiÉkistos)3t. Istoria rpmânilor. vezi (întremulte altele):Iorga 1992:8l-96. a avutînsàdaruldea excluderezisænta la creçtinare. atunci cândqtiu sàciteascà. Disparilia structurilorierarhiceçi roducerea Bisericii la simplelecomunitiili sltesti. Secolele IV-VIII-i. 2TRosetti 1933: 210-21 1. l4l l. într-un studiucarereprezintào formà prescurtatàa lucràrii de licenfà (Medgearu 1994:479-502).P. care are :rrrcizatà litera X. 70I l. tr C"*i"r. References to the Carpatln-DanubianRegionin Hebrcw Sources of the IAth. Dulceanca (iud.. insulàde "aireintr-o romanitatecare a evoluat izolat çi carea menlinut multe hâsâfuri arhaice.

Acesteareapar abiaîn secolul alMIIJea.Aça-numitul"filacteriu" descoperit într-un rnormântdin necropola parfumului. Obiectele puline.379(hartâ 5). singurii episcopidin apropierea regiunii de carene ocupàmzuntcei din Messembria çi Stobi. Odessos. 250. în secolul Muntenia. chiar de incineraliode la Sàrata Monteoruesteun recipientpentrupàstrarea dacâar fi fost filacteriu. vezi Kezanski 1987:7l-88.Wernet'T a presupus càar fi vorbadeKubrat)çi càel conlinediverse piesedeoriginebizantinà.carea aparfinut la un momentdat mitropolitului (contemporan tomilanPaternus al împàratului Anastasius I) a pututajunge oricând1nposesia unui oarecare poate nomad3e. 36Popescu 1994:398. 3sDitten 197t: I16117. ne ràmânesà examinàm dacàsepoatevorbi de o menlinerea unor formesuperioare deorganizare ecleziasticà. Florcocu. episcopal la Marcianopolis. aceste episcopate erau rnenlionateîn liste ca eparhii "in partibus"3s. 12Potrrcscu 1994:177. sDerrouzèsl98l:217. reprezentatii scona Ràstignirii.2û (Notitia1n. nu poatefi admisàveridicitatealistelor. nota56.241-242.datarea în secoleleVl-Vlf2este darnu sigurà. leVelkov19772 l&presupuneacà a fostoferit caràscumpàrare penrru pnzonieri. amintimnumaicàel a apartinut unui conducàtor nomad (J.268 (Notitia YI).în secolulal VIII-lea38.tini çi de pàgâni33.Fiedler1992:84. Problsma ces-aîntâmplat esteceea ulterior. sventualacontinuitatede locuire nu estesuficientiipentru a p-utea admite çi menfinerea sediuluiepiscopal. 3tPenfuultima datare.mârturiilearheologice excludexistenla unui sediu çi la conciliul din 78736.S-a maiin'oca! 1nsprijinulexistenfei mitropolieitomifuirea îanepânàîn plinàepocà prezenta a lui Heraklios.Apoi.Totuçi. rTWerner 1984. Vom aràtaîn capitolultII. Mai mult. În acteloconciliilor de la sfrrçitul secolului al VII-lea.Bârzu 19t0: 83.VIIJea. asacum afîrmiilon Barnea*.În.carea provocatmari controverse. undelocuirea a încotat la începutul secolului alVlllea.265 (NotitiaY\. Tezaurula fost îngropatori la mijlocul secoluluial. Pe de alti parto. primite ca daruri saujeflrite. reproducând datele dinmai vecheaiy'ofitiaaltù çi (cele14episcopate Epiphanios din Scythia)3a.Appiaria.cândva în secolulalVl-lea - . càci altfel nu s-arfi putut pàstraterminologiacreçtinàde origine latinà.niciluncaz. Nu putemdeschide aici o discu{iespecialâ asupra acestui tezaur.rrr. La Tomis. Novae. Durostorum. lucrurile nu sunttocmaiclare. 823.Transmarisca. Abrittus.816.94 CÀPTToLUL r aveaçi alte semnificafiidecâtcea creginâ. Floneccuo Miclca 1980:213. Revenindacurn la soartaBisericii din provinciile dunàrene.244 (NotitiaIll).nu sepoatededuce eventuala 3rPopescu 1994. aça-numifului "discal lui Paternus" în tezaurul de la MalaiaPere5ëepina (Ucraina). în cursul secolelorVll-Vlll. rsZaharial97l:283.Yeziçi FHDRII: 639. NicopolisadIstrum.w. Listeledeeparhii(Notitiae Episcopatuum) din secoleleVIII-IXmeirlioneazà vechile sedii de la Tomis. se nu dovedi cà el ar fi fostjefuit din catedrala dela Tomisde càtre çef bulgari.logica istoricàne îndeamnà sà presupunem câ nu a existat o abandonare a creçtinismuluide càtre populafiaromanicàde la nordul Dunârii. Sucidava.lvlarcianopolis. Chiar çi în cazul acestora. Ele au reluato realitateanterioarâ.Fràteçti çi Sultana.care aufostprezrnlila conciliiledin 680-68 I qi691 participat Episcopul de Messembria a -692. lnnecropolele dela Izvoru.în 679-680.càciîn secolele VII-VItr lipsesc cu desàvârçiro pieselecu caractercreçtin. ori mai târziu. peirtru creçtin sunt dar ele sunt cu caracter suficiento a dovedi exisknla creçtinilor în alVIJea. acesta eraun obiectmagicpurtatdeopotrivâ de cres.227 (Notitiall). Deoarece aceste informatiinu suntconfirmate de acteleconciliilor (în carenu suntconsemnak semnâturile unor episcopidin aceste orase).3 eànu existiidovezipentrusupravieoraçului Tomis 1n socolele VII-X.De la Mizil provineun chatonde inel care are posibilâ. Miclea 19t0: 212. Discul. pentru secolul al Vlllea nu cunoastem morminte cu ritual creçtin în Muntenia çi Oltenia.176.

Singureleepiscopate careau putuq eventual. Konidares.o?. 649)apare un episcop Luminosus din Bononia. Binici l9l[z22.fazalllse dateazâ dupà distrugerea provocatlide atacurileslavedin anii '80 ai secoluluial VIJea. dar nu "l estedoveditiicontinuarea funclionàrii lor çi în secoleleVll-Ix4s. 867/868.çi înaintea secoluluial X-lea.datatà la sfiirçitulsecolului alVllea çi la începutul celui Gilfffi. Besevliev afirma câpalatiolonerao fofiificalie lângàoescusa2. Vezi .. cel mai probabil. l9gl. 3: 33-43.Nici despreschiturile rupestre din partearomâneascà a Dobrogei(Murfatlar.în mod sigur. a5Mensi 1901:vol. Ceeaces€opgneipokzei respective -Este este faptul cà la acestconciliu au participataproape numaiepiscopiain ftana qi Gallia. arDrrrouzès l9tl: 241 nr. a?Opeif.Veziçi À Bemee l9lt290. I16711168. çi cândcomplexulmonastica fost çi el nimicit de rnarele val de invazii uo"to-rf"r. çi lbidem: 3 I . Recenta ieçit ta ivàn o confirmare arheologicà a prezenfeimonahismuluiln p. ÆG. Berner 1968:499.62.ele caremai rezistau:Odessos çi Durostorum.Idcm. 33.deocarndatà. ulterior. Popercu 1994:230-234. t lotitia Dano uzès III (Âactatàln secolulal IX-lea) a înregishat poateo situafiedela sfârçitulsecoluluial111-lea. {I. În acest contextamintimçi problema localiz[rii unul LAu episcopal din Moesia. undenu sepropunenici o identificarea iocalitàfii. anterioarà anului 595. p€ bazadiscului lui patornus. vorba. Làsàmla o parte faptul cà Bononianu a fost sediuepiscopal 1nsecolulalVIJea.nu pe limes. în secolul X-1"". {Dittcn l97t: ll7.Iscas decàtreprocopiuserasituat undeva în interior.VelizarVelkovconstata" cu o anumitiizurprindere.dupàcum am aràta! episcopulde Oescus eradejamutat laAsernum. Simocatta la acesta din urrrà). col. 610. Oprit.de episcopul din Bononia din Itaria(Bologna|j.u. oraçulOescus çi-a schimbat numeleîn cel dePalatiolura. .Dumbràveni.rovinciaScythia:o mànàstiresituati lângàcetatea Libida (SlavaRusà). Casian)nu sepoateafirrra cà ar fi fost folosite. în cursulsecoluluial Vl-lea.Potrivit sûatigrafieistabilitedeautorii cercetàrilor. supraviegui dupàprimele douàdeceniiale secoluluialVIIJea suntceledin oras. ln vremoalui Justinian eaoradestuldedeanoltatà" dupàcum sepoatededuce din qtirile despre acei "càlugàri sci1i" implicali lntr-o controversà kologicàa6. deoarece ipoteticasupraviefuire nu osteconfirrratii de nici un izntorExistil câteva dateçi despre viafa monahalâ de la Dunàrea de Jos1nsecolulalVlJea. càfirmphylact Simocatta nu rnenfioneazà oraçul Ooscus. trVezi L Barnea l96t:460. 4Bclevliev 1962. dar aminteçte patatiolâni. Ceramica aflatii în aceste pegeri aratii cà ele au fost locuite ln secolulalVIJea. în 1934): tlatctor{vr1çar. arVclkov1977:8G87.Nici màcar în cazulacestora nu putemfi însàsigrri.astfelcàele. localitateaînvecinatitr Îi ceoaco ne priveçte'presupunom cà.tL Ditten avansa iporszacà ar puteafi vorba de oraçuldin DaciaRipensif.dintr-un motiv pe carenu-l cunoaçtem. Attnerov. pânàcàtre614. 1966:213. dardin textul lui Procopius rezultiicàonçul denumitanteri or oescas purta1nvrcmeasanumeledePalatiolonçi càoraçuldenumit. Printre cele mai târzii monumente creçtinedin provincia Scythiase numàràcnrceade marmuràdescoperitilaLaza (lângàConstan{a) sculpturalà a Maicii Domnului çi reprezentarea de la ChioséAidin"Crucea dela Lazu.nota 6. ele au redevenit schituri.careestoatestat de hocopius çi deTheophylact (Palastolon. Un grup de schiturirupeste a fost descoperit în zonaCaliacra. nu pot fi luate în discufieîn legàturàcu zupraviefuirea monahismului dupàsecolulalM-lea.con'emnatîn listaDarrcuzès III (çnblicatii mai întâide G. În actele unui conciliu (Lateran. Veselin Besevlievpresupunea cà esteo coruptelà a numeluiPalatiolon. când. "Arh".DESTBÂ-UÀ8EA BTSERTCil 95 supraviefuire a mitropoliei Tomisuluiîn secorere vII-vlI. X.

nota37. se pare cà orientarea V-E a devenitmai frecventiiîn socolulal lX-lea. cu exceplia celor din singureleoraçecare mai existau. Apoi. i" o/o Izvoruelezuntceva mai numeroaso: 39.Bernea19t6: 138.96 cAPrroLUL tl de-al VIIlea. o altii placàdecalcarpurta reprezentarea lvlaicii Domnuluicu Pruncul pogenunchi. ae Popercu 1965: 251-2G1. (Acehqlhcru seconstatii çi la nordul Dunàrii).Nu existiinici un motiv pentrua respinge aceastiidatare. De enemplu.existiiabateriminore.de SZS0 exemplu).i 1l% din totalul mormintelorl. într-adevàr. !n haducere: "Dumnszeuçi ale Sfilntului Gheorghe. Se çtie cà o bisèricàde la çi Durostoruma functionatpânàla invaziaprotobulgarilordin 680. (În secolulalVIIJea iste aproape generalà). Doar o micà partedin mormintelenecropolelor din secoleleVIII-IX sunt de înhumafieçi orienlateV-E (adica. Nu luàm în consideraie çi cimitircle din Bulgariadatate dupàmijlocul secolului al D(-lea.Bernee 1968:464. oa este specificà1nmai mare màsurànecropolelorde la nordul Dunàrii. Cowervaser/vo tuo Georgiofi/ lio Marini {F'. O reinterpretare a inscrip}ieiefectuatji de N.fiul lui Marinus"sr. Durankulak Càdoaropartedestul çi altele). esto importantii çi pentru atestarea folosirii scrierii çi a continuàrii ridicârii de monumento în aceastà epocà dedoclina civilizalieiromano-bizantine. lntt€ doi arhangheli. inscripfianu era funerarà. în multe cazttn. pe de altii parte. 50I. orientarea respectivà nici nu esteun indiciu categoric al caracterului creçtin. De Àpt.cum credea Emilian Popescqci votivà.'#Os$aj ecsunt treo(r)lgi. 12 Pôrven 1924:220-227 .Numàru1 demorminteorientateV-E estemai greude stabiliL fiindcà nu totdeauna esteprecizatiiorientarea fn miimi a mormintelorl pe de allii parte. procentul mormintelor orientate V-E estemult mai mic. Morminkle din secolulal VIIJea descoperite pânàîn prezentîn Bulgaria çi Dobrogea suntexclusivde incineratie.i3 % din total. în Bulgaria. procentulesteçi mai rnare(98.Lectura propusàde EmilianPopescu cu o micàmodificare decàtreIon Barneaso çi acceptatil este:. Tipul iconograficçi maniora rudime.nu mai sunt cunoscuto nici obiectesaumonumente cu caractercre.stin.Ce seobservà? demicàdinmormintelede înhumalie zuntorieirtateV-8.04 dinmorminkledolnhumatie çi 31.lnhumaliateapare în secolulalVl[-lea.Este.MoesiaSecunda çi Scythia.zurprinzàtoare rnarea varietate dc oricntiiri (çi de particularitiili de ritual) întâlnitii în necropolele din socololeVll-lX.în oricecaz.Adosatla zidul doincinti al fortificaliei de la ChioséAidin (din Cadrilater)se afla un monumentfuneraral unui personajimportant. eaaratiiçi modificàrilesuferiæ delimba latinàvulgaràînaceasÉepocà.incineralia predominà.ntarà derealizarc a reliefului l-au detsrminat peVasilepârvan sàpropunâ datarea monurnentului 1nsecolul alVlllea52.#D(eus) lsauD(ominus)let sanctiGeo/ryi. care nu pot fi lncadrateprecis în orientarea V-E sauln ceaIW-SE. La Obârçia. 5sAngclova.Arcada sarcofaguluiera construitii din blocuri de calcar. Deci.6 *ilirU. Esteposibil ca easàse fi aflat în preajmaunei biserici. 5rA.290/o. sVezi Dimitrov 19?7:S8-96.78Yodin totalul morrrintelor deînhumafie (. chiarçi în mediulruralael deasemenea. (orientarea o/w.de ritual creçtinesc). la Sultan4 cele2lde morminteorientateV-Ereprezintà doarll. respectiv 89.dartrebuie avut în vedere faptul câacest cimitir estemai târziu (sedateaz[în principalîn secolulal lX-lea). Consiàeràm orientareav-E înte lirniteleVSv 4400%o -Vlw 520096.Durostorum Odessos.de 50-100de miimi. Conserw(s)serlvo tuo Georyiofiltio Murini {F'. .carezuntcregine(precum Demja3. Restituirea inscriptiei a fost îngreunatiide staroaproastiiîn care s-a pàstratcruc€a.cânda fost incendiatjii3. Dupà abandonarea açezàrilor urbanedin provinciile DaciaRipensis. de obiceis. Duval çi preluatii de AlexandnrBarneaaratii însàcà lectura corectii este:'.fereçtepe sclavul tiu Gheorghe.34 oÂ). Penéev l9t9: 38-43..dintrs careuneleeraugravatocu cruci de tip bizantin.

4: 3gl_3g9. "candela".ul9g0:g3. I 56. 7 -g: 423-424. deçi. ln diferite locuri..r.32.e.lb: 1:98. venitiidin parteaunei populapi careera purlàtoarea unei culfuri inferioare. stenilov rgg7:36-47.IIçi perioada D( un asemenea elementcaÎ'enu estepropriu-ziscroçtin. ràmàçifele piigâne. la prima vedetc. çi anumeromanicilor creçtiniss.spinci tBS: 3l:rirlt t6Bererchi 197724o94r3. l92s: 4 r 4416. æBârzu19t0: 83. "obolul lui caron"' uj mormântdecopil de la Iskia-capuiviitor con{inea o piesede metalalb de forma màrimea unoi moneàe. 1980: DESTTÂilAREÀ BISERICII . 578 Cebrol. Socuvinosàmai amintim càexist2i derifual flrnerarcarepot contribui la çi alto elernente elucidarea problemeicontinuitiilii religioaseînteAntichitatea Târzie secolelor!. _l-7g.rt consideratii o condiçie a i"*Ji ci doarun simbol al eis?. Stoice lg72: l7l. -ffi. aili arheologi . De aceea.bachiar çi în Galliamerovingianà5e. bo* cunoscuûe câtevacazunde supraviefuire a incinera{ieiun anumittimp dupàconvertirea la cre.Petrt198?: I 16.". nMitrce 19t9: 167. 1u1Ë: Mormânml l9 de la obârçiaconlinoao plàcu|àde aur în guramortului6T.. eToropu. dovedeçte continuitatea rifualului funerarromarLestecel al depuneriide monede în morminæ ("obolul lui Caron'). eV Zlrre.stinism.Bucr.triaoi càaceste mormintedeincinera$e (sau"màcar. "rr. E. Bdna. nu esre 1043.1974:9g-99. cf.daracest fapt sepoateexplicaprin penuna monedelor ln epocarespectivà.icdtertg. în Rusia. d.p*""u obiecte careputeausubstrtui 1ar.II-I4II (cinitirul nr2delaBraley'.Eleràmâno enigmi. g9.vlli l: 506. dacàtinem seama de câtde numeroase de çi bizareau putut fi.Novi Pazar(mormântul26)63. H' Leclertq. oToropu.Stoice l9Z2: 186. çi care era ciepusà în mânamoriuiui66.çi careau fost depuse "ucalitaL 1nmormântîn de pieseves{.SCIVd 39.. obârçia(mormântul8l)62.1 1962. Fiedler 1992:170. Dirconu lggg a: 177.studiiieologice-.h.PopulaliarcnûneascdînTmnsilvaniaînsecorere . 4. Idem.. F.o partedintre ele) au putut aparfineunoi creçtini. Ficdlcr t992: lT0. l9gg. cotæ. Zugrevu riol: ras. de aceea. vol.-z.i.ln Polonia.lJ. fiind de origine ûomânà.l86.Acc€nfuàm însàcà.Dolinercu-Ferche 1992: r50-152. 2t3J: .incinerafiaesteconlraràcredinteicrygline.gZ:fi0.AArctr.Fiedler l99Z: 170. de aceea.o^.. obiceiul esteatestat foarterar.n rr"". Dictiontuire d'archëologie chrëtienne et de litu@e. Pânàîn prezen! faptul nu a putut n aoveait. Ar fi foarte curioasà o asemonea influenfàîn domeniulobiceiurilorfunerare. nu s-a putut aducenici un solid în sprijinul ipotezri originii romanici creçtinea mormintelor çi de "tguTd incineralie din secolele vII-IX de la Dunàrea de Jos.ont rte posibilitateaca çi aceste morminte de incinerafiesà fie atribuiteunor croqti*tt.Fiedler 1992:l70.._203. sVlàerove 1976: |S9.1npatria toiain Ttrkestan's. Ivenov l9S8: 99. 65Vifrrcva 1976: t07.ueçti. pânàîn pr"r"ot. v prctipceenu. $ Vezi pe larg în Medgeeru 1994: qbO-+gZ. (iularca (mormânful34)65'Fiindcàmonedele *9 uneori . 6rStanëcv.Fiedler l99Z:170. Nu luàm în considerare monedeÈ r"Ë fost'purtateca medalioane(cu rol decorativsaumagic).97 Problemaceamai spinoasà estea apartenenlei religioasea celor care s-au incinerat în secolelevll-IX' s-a afirmatdecàtremaimurli arrreotogi. MCAç6.dar cart.trebuiesàfinem seama de faptul câ acestobiceia fost practicatçi de càtreavari. amputeaadmiteipotezacà ritul incineralieia putut fi n el pàstratde unii creçtinicarenu erausupraveghoafi deo ierarhieb1. teologii (catolici çi ortodocçi) suntde parere cà eanu seopune vreuneidogme'deoarece înhumarea no.Étraesbarkaniques. 1959:300. s-a ràspândirea incineraliei în secolele VII-D( (printre romanici)a fost cavzatâde "n*r"t "e influenta exercitatii de slavi6o.Tcodorr9B1:r5. Adevirul . N.' seVezi Spinei1995: 8GEg.Bâ'..17\. Totuçi.Bdinci (mormântul55)uo.rmentare' Depunerea propriu-zisà demonede este atestatii la: Ianonr(morrrinûele lOt.

?o Paneitercu19&t: I 57-15E. zViferove 1979: 5-30.Origrnea romanàa ritualului depunerii de monedeîn morminteledin secoleleVIII-IX estedeci ipoteticà. Creginati de multii wstne. a rlspuns:cler grecTa.vorbeçte de creçtinii caretrâiaupe teritoriul cuceritde bulgari çi care au convertit o parto dintre noii veni1i76.estevorbaaici depreolii din Odessos ori faràcler grec saulatin. ?aBrowning lgtt:33. TrTeofihctel Ohridci (secolul al )O-lea). TtZlrrt 1963:355-412. CresJintsmulconcerret dc populefte romenicâ de la Ilunirea de Josln forme exclusivpopulere esteo iluctrerc e rclefici continuitete / discontitruitateculturali" în sensul cà s-a pàshatcredinlapopularâ."Izv. Constanfa)6e. T5Brczernu 19t1: 643-651. Istria-CapulViilor?r. O altà màrturie.Dispunem de o informalie. Ursus. fiind lntrebatdacàbulgarii au aflat la venirealor în Probabil.în ciuda dispariTiei stnrcturilor specificecivilizafiei romanobizantinede tip urban.gg c PTToLUL II exclusca çi bulgarii sàJ fi aduscu ei la Dunàrea do Jos. O altàmoge. în Bulgaria.careprovoneau din vechea populatiea Moesieiçi Thraciei.înmomentulinstaHriiprotobulgarilor.rar din secolele VIII-IX est€ reprezontatii deprotejarea mormintelorcu càràmizisaublocuri depiatrà(materiale deconstrucfie refolosite). Petru.nire romano-bizantinà în ritualul fune. lnsà.seçtie cà era càlugàr75. Vama". cel mai do la DurankulakT3.târzteînsà.cà pe teritoriul fostelor provincii Dacia Ripensis. din Messembria. Mihail Kogtrlniceanu AdamclisiTo. Bdinciz.declinul civilizafiei romano-bizantine a condusçi la desftâmarea Bisericii ca institulie.Mihail. Idem. Deocamdatà.dar ràmânefoarteprobabilà.referitoarela existen{a unui clor (delimbà greacà) în Bulgaria. Aceste"sarcofage"improvizatesuntatestate în cazulmormintelordin secolulal VIIIJoa de la (ud. Situatiaprezentatii mai susnu poatefi interpretatl în sensulunei eventuale disparilii a creginilor din regiunoa llunàrii do Jos. alrlmia. în vol. din secolele IX-X.Despre unul dintre ei.pevromea creginàrii ei oficiale subBoris . existaucreçtinicu numelatine saugrecoçti. Esûe de presupus. adicàla absenta unei organizàrizuperioare bisericegi (cu orcep{ia oraçeloramintitemai sus). În concluzie. Clientc 1986:179-184. Dobntdàa: 83-92. ?rICMehmed. În capitolul III.dupàcumvomaràtaîn ExcursulIV. nuneràmâne decâtsàconstaûimcâdovezile zupraviefuirii cre$inismului carepot fi deduse din cercetarsa acestor necropole suntextremde sàrace.17.MoesiaSecunda çi Scythias-a ajuns la o situalie similarà celei de la nord de flunâre. locuitorii rornanici de la Dunàrsade Josnu aveau motivesàrenuntela religia lor.delegatul bulgar la conciliul de la Constantinopol din 867. çi al altora. 4 vom reveniasupra altor chestiunilegatede cimitirele din secolele VIIVItr delaDunârea deJos.1981: 77-109. . Dealtfel. precum târzii. în FHDRlil: 17.

ci çi pentru: Argeç. I Rosetti 1986:218-219. Al. caresuntrelevante pentruceea ce ne intereseazà: l).dar dintr-una anticàneatestatii Olutue. De remarcat cànu doarîn cazulOkului a fostprrrupuràexistenfa unoi forrneintermediare slave. Deosebirile depàreriintervinînsàîn legàturà cu evoluliacarea condus la formaromâneascà Ott. Alexandru Rosetti.Veselin Besevliev. Fritilà lggz: 167. câtçi cucel dela sudde fluviu. Timij.în legàturà atâtcu teritoriul norddunàrean. atestztà. i0Driganu 1933: poghirc1969:35g. Fraliles. (hin toponimie înfelegern" aici inclusivhidronimia).S-aaràtatînsà cà nu estenecesarà existenfa unei formeintermediare slave.cit. Oft a fostadmisà deAl. SextilPuçcariu. Filiera slavàprin carear fi evoluat lat. începând din 1233. op. car€. dar a fost contestatii de C. Alutuseste incontestabilà.çi altele.Aluta în rom.eventuala transmitere a toponimieianticenord-dunàrene. I. t VeziSchremm1981: 93I 195.o. darçilentru tezacontrarà. V. Brâncuç.pentruteritoriul sud-dunârean). B. la rândulei. GottfriedSchramm. cu bibliografia anterioarà. Iorgu Iordan. Russu. Cercetiirile în acest domeniuauo îndelungatii tradifie. 2Phifippide 1923:457.G. începând din 1211).Flasdeu. McolaeDrâganu.ar fi fost apoiprimiti de româniicarear fi venit în Transilvania în secolete Xt-Xlur.Mureç. bazându-se pe aspectul fonetical hidronimului. vasiloFràlilà au abordat douàaspecte principale. Brâncuçiçi V. Philippide2. 2). au afirmatcà formaolt nproveni dintr-una intermediarà slavà. Gheorghe lvànescu. Rosetti3. 5Ivànescu l98O:72. . în documente. firà vreo influen{àslavà.Emil petrovici consideracà forma româneascà se poatoexplica çi ftrà una iniermediaràslavâ. aArvinte 1966:26. Cazulpoatecel mai elocvent este cel al numeluiOIt Provenien{a sa dinlat. ErnstGamillscireg. ar fi fostpreluatiîn limba maghiaù(Alt. 7G. Studiileunorlingvigi prr. Aceieaçi toponime aufostconsideratodoveziçi pentrucontinuitatea daco-romanà.Esteaytlt în vedere în special toponimuldobrogean Oltina.BrâncE.ovici 1943:266. 539-540. 6Poghirc 1969:358. StudiuintrcductivlaHasdeu l9g4: XLVIII. Arvintea.IJnli cercetàtori. I.Forma maghiarà Olt. Criç. Alexandruphilippide. Cicerone Poghirc.UI Toponirnia 4 IJ"" dintrecàileprin caresedemonstreazà continuitatea (saudiscontinuitatea) de locuire estestudier€a toponimieiregiuniirespective.:XLVI[. ePetr.problerna transmiteriitoponimieiantice1nlimbà românà(sau în limbile bulgarà çi çi sârbà. Aluto. G' Ivànescus. pentrua explicaevoluliade la a la o' Existàanalogiiîn toponirnieçi antroponimie caredemonstreazà cà uneoriaceastÈi evolufie s-apetrecutîn latinapopularàdunàreanà.STIBCAPTTOI. 8Fràfilà l9E7t 167. prin intermediul slavilon Concluziile la careauajunslingviçtiisuntdivergente. p. Someç.-Atuta. Poghirc6.careprovinedin cel antic Aitinum(vezimaijos)ro. Gr.

derivaroa NumeleAryerylui puneuneleproblome. râu a fost identificat din munlii Riphei(Carpalii?). a fost contestati. pàpuriç")r6.SC. 1980:59-66.evident Dundrca. PPoghirc1969:356.De exemplu. 1969: 357.din cauzadeosebiriifoneticepreamarita.:)G-IX. Univ. ci nurnaideacele câîeauo etimologiedacicàsaulatinà toponimele dar origine dacicà.deocamdatii.Necunoscând un nume atestat acesttormende roferin!à.s-apresupus Transmarisca propus (neatestat)r5. De hidronimul Olt ne-amocupatrnai sus. Atragem atentiacà nu ne ocupàmde toate denumiri (siguràsauprobabilà). precum çi de unele nume de localitilli.De asernenea. forrnelorromâneçti derivarea aparte. N. Hidronimul Mousaios Argessis tt Pqhirc 1969:357. op.nu latinàtt.24. Nici identificareacu Atgedavaa davei de la Popeçtipe Argeç nu oste. prin urmare.Fràlili 1987:168'169. pentru a denumirii dacicà etimologia astfel câ numelerespectivnu poate servi ca argument denumirii anticefârà weo formà intermcdiaràslavàràmâneposibilâ. Cebnts(Cibrtca).lnacest slavr3.À Vulpe. 2A50 de ani de la fturirca de carc Burebista çi geto-dacicdde la centralizat al geto-dacilor.Ivànegcu 1980:72. de esteun hidronim antice. Asamus viului: Tîmaqts(frmoc). Dccci1978: RE.4O4. a primului stat independent în vol.Iatras (Iantra)tz.cit. r?Kiesrling. Unii lingviçti considerâînsà câ numeleromânesc (aæstat al Sf. deocamdatii.Vedea în iz:voarele caresuntatestate problema continuitillii aici.Poghirc1969:357. a evoluatfiirâ nici un intermcCiar cà denumirea rcm.Vezi estoschremm19t1:202(cubibliografia identificare a sustinutacea$ii 33-50. .403. 454-455. Scbremml98l:223'225. (de exemplu). Argeçdin Messos (forma lvlai lntâi. cuArgeçul?. I 986:4 I . altii explicatiepentrutermenul însà S-a ar fi fosl b{arisctts al Argeçului çi procâ. uneiinformalii asupra obscurà.s-auexprimatîndoieliasupraidentitàfii cà numeledacic çi apoi roman (situati vis-à-visde guraArgeçului).Veziçi PogÈirc 907-908.Ihigenu 19331 Rosetti 1986:751. Ivincscu 1980:262-263 .458.G.menlionatii de PtolemeuçilnTahtta Pantingeriana. Fcrenczi.216. 36.lingvi$ii au aràtat (Amutria).1984: 2l-22. Brôncuç.100 CAPITOLUL II Iatii cât de ambiguipot fi interpretiiriletoponimieiçi. Butebistala Decebal. o Cel mai importanthidronirn de origine anticâeste. Pentru nuva fi discutat în nici un iæor çi. În continuare. Lice. SavaGotul) s-a actul în martiric (neatestat)'e. 380-381. t2Philippide192i1: 1969:85."Marisia" (TârguMureç).258. Bucureçti.Driganu1933:276. româneçti.Pebaznumeluilocalitillii dealtàpa. V.261.II.Hierasus. acest carecobora menlionaun râu areo formâmai apropiatilde cearomâneascâ. Schremm l98l: 229'230. Pe de Horodotçi Ptolemeu) atestatii Messos=Aryeç. Ivànescu 1980:190. Alutus. taPhilippide1923:458. t3Philippidc 19232456.(Ne referim strict la leritoriul de sgnt:Mutrius. Atragan însàatanlia blemaràmâne tAlôaoxoç.vom trece în revistii toponimia caro istoricâ deduse poate fi de origine anticà. Considerâm "stuf. Schrrmm l98l:202-203. Estevorba de o seriede hidronime dintre Carpalii Meridionali çi Balcani.Numelerespectiv deunii cercetàtori siguràr8.La nord de Dunâre. (Iskàr). I (1920): rsVeziÀ Suceveanu. uUltimul lingvistcare anterioarâ). çi I. Bclevlicv 1966. deaceea" mentionat el nu este neîntreruptila unei menlinerea de locuire. 530-532.Prneiteccu Velkov1987 e: 163.Porata.Transmiterea Aryeç derivà din cel antic dar nedovedità.caremo$eneçte numeleunor afluenli sudici ai flus-auconservat formà tracodacicâ.Oescus (Osàm). Utus (Wt).31G317. sunttelevantenumai acelotoponimecaredovedesc pentru trecul adicà de un termen referin!à estenecesar or pentruaceasta dcnumiri geografice. Societatea Iaçi. Marisca (din cuvântullatin careînseamnà Periegetul Dionysos neglijate.nu avetn numeleantic al râului Vedea în izvoare.Pentnrfiecare ln aceastii careneocupàm a fost contestatà. o disculie necesarà hidronimeeste dintrc aceste lucrare). Godrr.13-14. Almus(Lom).hidronimeleantice carepot fi luate în disculie Mousaios.rte.concluziiledo naturà din acestefapte de limbà.1984: '6Philippidc 1923:434.deoarece Numeleantic al Motrului a fost reconstituitpornind de la cel al localitiilii Admutrium caz. Ordessos. 2&-266.288.

De Aed''IV.Schrammlggl: 305-306. Bononia(Budin. Açadar. transmis prin fitierà siavà2r. Carsium (Hôrçovaf7. Brôncuç. ftrà iniermediar slav2e. I. Denumirilecastrelor l/tinum çi Berceaufostpàstrate dedouàhidronime:laculoltina çi braful flunàrii denumitBfuoi .S-amai afirmatcànumele fortifica{iei Flotentia(atestatà o singurà datjila procopius. 2a Bclevliev 1966:214. cit. de localitatedintre celemenlionaæ de izvoareleantice. Brâncuç. I.: XLVIII contesti necesitatea existenleiunei formeintermediare slave. Nicopolis ad Istrum (Nikjup)2a. Denumirilede oraçocare s-auconservat în Evul Mediu sunt: Dznrstorum (Dristra. I. poatefi explicatdirect din Pyretos. înseamnà cà numele localitii{iis-apàstratpânà în secolul al X_lea.. Ivineccu 1980:60. Ivincocu l9g0: 24I . NumeleGeranias-a transmisintr-o formàgreceascà. apreciazà unii lingviçti.în cursul secolelor rv-v (dupàce sedeclançase în mod bruscruralizarea. 26Vulpe 1972:219 . Bemee l97l: ll.Rosetti1986:751. ott qi Buzàz(eventual Aryeù.Aar grâ una intermediarà latinà2o. penaitescu1969:g5.G.Rorctti 19g6:75l. Ivinercu l9g0: 60.Bernee196t: ul45. "Vofp 1938:383.dintre hidronimele din Oltenia. un fonetism tiircic (dar moçteneçte denumirea anticà). Suntern de pàrere câDineiapoate fi idcntificatii cu fortificalraAdina. De asemenea. Vulpc 19722 2l8.fiind luatii în considerare o formàintermediarà slavà22.Vulpc 1938:383. ""*ri""rj.Porata. Dàrstàr.Beleviiev 1966:215. Dràganu. 2tPhilippide l9?3: 459.4) at fi fostrnoçtenit decelal localitiifi i Florcniindin zonaTimocului3r.Penritescu 1969:85 Schremmlgtl:401-402. Gerania (Ecrcnë16. '?2Philippidc Ivincccu lgtt:741-742. Evolutiafoneticà a> o s-apetrecut conformcu regulilermbii române.Ivinescul9g0: 190.ambelosituatein imediataapropiere a fortificafiilor respectivo. : XLVIII.Ea a fost amplasatii la Vojvodado càtreV. Nu cunoaçtem 1923:4l9. .Dacàprrrupori*ua noastrà estecorectà. wdinfs. Besevliev.Jrnkovié lgtl:46. op.singurele careau fost transrnise frrà filierà slavàsuntMotra. ptatulnu De asemen ea. schremn lgtl: 352-353. Bernee 196t: 445.printr-unintermediar slav.Dârstorl3. Bernee1968: '145. 30lorge 1992:270.N.Vulpe193t: 383.Jpurr. MoesiaSecunda çi Scythia. Ivànescu) au presupuscà forma româneascii Buzdua moçtenit-ope ceadacicà.Munteniaçi sudulMoldovei. 13). 23 Iorga 1992:270. 27Iorge 19922270. Siretultansmite formaEdperoç.Un izvor din secolulal X-lea (Leon Diaconu! VI11.Bclcvliev1966:215.I. în secolulal XJoa deConstantin În izvoareleanticesuntatestate alte denumin: Hierasus. 199. 8 : FHDR III: 685)menlioneazà o localitateDineiaînte Ptiskaçi Dristra. Velkovt9g? I 163.ToPoNIMtÀ l0l transmis. Bctrevlicv g5:schremmlgEl:200.Schrammtgtl:355-357. cit.Vutpe t9Z2: 219. Rorettl 1986:219.Poghirc 1969:360. 2EBe5evliev 1962:72. çi În fostaDacieromanà nu a supraviefuitnicioo nuÀ.G. Drigrnu 1933:574-575. undeviataurbanà a duratmaimult.allii (t{. 25 Iorge 1992:27}. Toponimul Hôrçovaurr. datoriti co{inuità}ii navigatieibizantineîn MareaNeagrâ. numeleoraçelorRatiaria çi augusia au fost moçtenitesub forma (slavizati) a numelorrâurilorînvecinate: Arëar çi Ogorstaso.S-a presupus existenlaunui prototip dacicSerctos. '?oPhilippide Sch*mm lgtl: 219220.peneiteccu 1969: 3rBebevliev 1966:215.7.pomenità deprgcopiu s(De Aed.Bdin.Tiarantos.Poghirc 1969:3s7.care aràtacà toponimulesteds originetracicà28. iar alteleau fost pàstrate nemijtocitde populalia romanicà(deoarece seçtie cà denumirilerespective s-auhansmisfàrà intermediarslav). . 1923:459. Vulpe t972:219.din simplul motiv cà toateoraçele çi-au încetattreptatexistenfa.310.Ivinescu l9t0: 60-61. din cauza retragerii Situaliaestediferitii pe teritoriulfostelorprovinciiDaciaRipensis. G. op.careerasituatà undeva în aceastii zonà. Unelenumedelocalitilli aufostcrmoscute preluate deslavii çi careau ocupatîn specialzonelode câmpie. 1966:216. atestatii porfirogenetul. Gerasus.rlrigrnu 1933:248.

dintre carcuna estecomparabilà ca dimensiunicu Ulmetum)o'. Ipotnza. dar faptul ràmânenedovsdit. car€prcpunelocalizarea oras3luiConstantianae la Elisala (acoloexistilo pereche de fortificalii.Popercu t994: 26G269. Halmyris (lacul) çi Axiopolis.în acest caa de conselvarea toponimului antic. "Ephemeris Dacoromana". De aceea. Probleme mai deosebite ridicànumele Constanla.lângâTârguçor. Constanla. aN. De fap! estevorba de oraçul dispàrutEster. Strabaghierasituatitr undeva lntre Siutghiolçi Babadag. Denumirea turcà seexplicàprin cuvântul(de originepersanà) abad: "ooç".ar fi vorbade oraçul Istefs. Constantianae. Totuçi.carea primitnumelelui C-onstantius II3e. totodatà. r6Kolederov1970:261.fiind intrat ln limba românàprin secolele X-XIP8.oç ('scoicà")3?. ri E. 3e Vezibbliografia la N. RHSEE. I 8. deci. atestate deAl-Idrisi (în secolulal XIIJea) ar moçtenidenumirileantice Argamum. Numeleesteatestatln perioada bizantinà. (n schimb.idcntificareacu Histria esteeronatà. TincologulF. într-o formà grecizatà. 1942. Miis çi Anikuboli. 44. . iar. I 930: 236239. lg.9-450. Oricum. Deci. arPopeccu1994:27? -28A.1986. Pe de alti parte.presupunându-se cà ea ar fi fostun cartioralmareluioraç. 4.rtriei nu estelntemeiatà.esteposibil ca .Evlia Celebi doscriala Isterabad un oraçlnfloritor).2.@oar despre Axiopolis se çtie cà çi-a pàstratnumoleantic pânà ln socolulal XIJea)s.ln formasaactualà. I 94I : 137 I39 Ibiden. respoctivà nu poatefi însàdovedità. cu Strwico. çiscopului deA.numelemoderna putem fost explicatçi altfel32. slntitlul atestatla finelesecolului alXJea (Popæcu1994:421-433). Acestdin urmà numenu seputeatransforma în Cowtanfdo. 3tfvincccu l9t0: 60. eÀ Barnee l99lzl92.de asemenea.dezroltat ln secolulal lV-loa. rÀ Pipptd[ RESEE. jud.(Pluralul esteexplicatprin existenlaunei a douacetiifi. À Bemee l99l: 196.:236239. În orice caz. a fost amplasatà de Emilian Popescu la CapulDolojman. Totuçi.caro era situat pe valea Casimcei. 24. deo Notitia Episcopatuumdnsecolul alVl-lea çi înt-o inscriptiefimerarà do la Tomis) a fost amplasatà în imediatavecinâtate a Tomizului. denumirea Stravicoderivà probabildin orpoprll.la fel ca în cazullocalitiifii Gerania (Ecrené) prezentei continuitatea bizantineîn lvlarea Neagràçi pe litoralul dobrogean sàfi favorizatsupraviefuirea unui toponimantic. pe insula Bisericuta)at. 32 I)ecei 197t: 2I 8. S-aformulat ipotsn' cà acesttoponim bizantin a moçtenito deûumircanticà.atâtatimp cât nu poatefi respinsà amplasarea la CapulDolojmana cetàfiiArgmum.:<iopolis. $L Bernee1971:163-164. nu fi siguri.Stræico din portulanea fost amplasat la Jurilovca36. Grlmedl. Neatestaroa în antichitatea denumirii Constantia (nu Constantiana) ne împiedicà sàtragemo concluziefermà. S-arputea sàaibàdreptateAlexandru Barnea. Grimedt . centruimportant@olis)în secolulalVl-lea.cit. nota 34. càtoponimele S-amai presupus33 Armucastru. Babingsr idsntificalocalitatea Stra baghi(Isterabad) mentionatà deiryoarele otomane din secolelo XVI-XVU cuvechoa l/lsfna çi.Beblnger.ipoteza pàshâriiln Evul Mediu a numeluifft'. PeruineleHistriei nu s-aformatun oraçmedieval. . op. (a Constantin în formaConstantia Porfirogenetul qi Slrylitzes-Kedrenos). Vezi çi Schremmlgtl: I 6.. denumire consemnatii ln portulanele italieno. pe de altii parte. el estede origine bizantinà.102 CAPTToLUL r însàamplasarea exactiia fortificafiei romano-bizantine.32293.Constantia nu trebuieconfundatit cu Cowtantiana(sa:u Constantiance). LocalitateaConstantianae (atestatà deHieroHes.

o numeroesà ln EvulMedlu. p" melul dobrogean el Dunirii.doar o micà partedin toponimiaanticàa fost pàskatàde populalia rornanicàde la Dunàrea deJos-Disparifiacelormai multeoraçe a fàcutcanumeleOetocatiteli sàfie uitate 1n mai maromàsurà decâthidronimele. çi Esteinteresant cà acestea suntregiunile În cerepopûlrFe româneescl . çi . ""Lti" 'Ën'+t{i. Remarcàrq totodata" concentrarea toponimelor mogtenite în douà zone sud-dunirene: ln nord-vestrl Butgarieff.r 1966:216subliniacâ çi-aupàshatnumeloanticerâr:riledinte Timoc lanha.ToPoNIUIÀ 103 Açadar.

În acestsubcapitolne propunemsà prezentiimaceastii ultimà perioadàde viatà de tip urban. intenseterestreçi maritime.menlinerea precumçi a tramei stradale. jud. sr Dronul. l). bordeie). Ditten 1978:120.T]L provinciile I Ltlltrnuf nivel urban al orarelor ri lortificatiilor de Ia lDunàrea de Jos din Prn"tot de la cares-aplecatîn mareatranzitieculturalàa secoluluial VIIlea a fost o nevoiti sàfolosim aceastisintagmà civilizafiede tip urban. .absenfa gftrve lncâdin wemealui Justinian. MoesiaSecunda çi ScythiaMinor.tiile din DaciaRipensis.Totuçi. deci. careaufostconjugate cu o aploape continuà atacuri barbare stare deràzboi purtatde Imperiupe mai multe fronturi çi cu o seriede epidemii. Prin nivel urbanînlelegemacelefazedin prin: cronologiaunei açozàri carepot fi caracterizate edificiilor publice(laiceçi bisericeçti).açacum poatefi reconstituilàpe bazacercetàrilorîntreprinseîn oraseleçi fortifica. Nivelul 12.azul celmai bineestecel al cetàlii Flalmyris(Murighiol. C. 2 çi IV. pot h deosebite trei faze 1n evolufia açezirilor urbanedin secolulalVl-lea: tCbaranis1959: 39. habitatuluidetip urban(constructiioràçeneçÎi.caunnarea unui atacpetrecut (Vozicapitolele în intervalul576-586.si dupà încetarea pecareîl cunoaçtein funcfiei militare. Consideràm.(Înlipsa altei terminologii. .careau accenfuat criza demograficàprovocatii deconflictet. Efectelecnzeiîncepute în au devenitvizibile abiaatuncicândatacurileavaro-slave auprovocatdistrutimpul lui Justinian gereasistemuluidefensival Imperiului de la Dunàrea de Jos.nE r[aTÀ SI]BCAPITOI.suntern pleonasticà).funclionarea existenfa unei vieli economice intensel çi a uneicirculalii monetare nu locuintedetip rural. T[lcea). III.civilizaliadetip urbans-amai menlinutun timp în prode Jos.çi dupàmijlocul secolului vinciile de la Dunàrea al VIJea. lor la periferiea frcut ca çi barbarizarcalor Civilizalia de tip urban s-a mentinutatâtatimp cât au existatcondiliile careau fâcut-o posibilà:existenla uneiautoritàfistatale solide. deoarece în maimultccazuripoate fi zurprinsà continuitateaviefii detip urban . datztaproximativîn timpul lui Maurikios (parfial çi subPhokas)este un nivel urban (ultimul). Nu includemîn aceastii enumerare çi menlinereafuncliei militare a açezàrilorurbane. în (Situarea sàfie mai rapidàçi mai intensà). . Provinciile romano-bizantinedela DunàreadeJosaperfineau lumii dezvoltete jurul chiar dacàeleseeflau la periferia acesteilumi. El esteînsàulterior momentuluiîn care a fost dezafectalà o parto a incintei. în principiu. o situaliedemograficà bunà. oraqelordin spafiulmediteraneen.CAPITOLUL III naBrrArfrl.legàturicomercialo unor atacuridevastatoare frecvente. cà. Au existatcâteva Situaliaa începutsàsedeterioreze (în 550çi 558/559).

navigaliape MareaNeagrâ pe çi Dunàrea fostmai pulin stânjenitii deatacurile barhrilor. Au existatlncercàrido men{inere a vechiuluitip dehabitaturban.în secolele VII-VIII (vezi capitolulIV. putemefectua o compara{ie lntre momentele desfiirçit ale fazeiurbanea mai multor oraçedin provinciile de la Dunàreade Jos.ultima. Aceastii tipotogiea evoluliei de la fortificafio la açezar€ ruralà a fost sesizatiide Vasile pârvan.estedeînfeles de ceviala urbanàa rezistatmai mult în oraçe precumTomis. ViaTade lip urban nu a încetatbrusc çi în acelaçitimp în toate açezàrile. în cazul concretal cetàlii Uknetum.açezare urbanà cu funcfiemilitarà.Celetrei perioade de locuiredin secolul alVl-lea eraudefiniteastfolde pârvan: l).(FHDRII: 551.o perioadà "curatmilitàreascà". în acestsens.comunicaliileterestro eraunesigure.iar unele drumuri deveniserà chiar impracticabile. 1n care elementelede viafi urbanà au coexistet cu cele specifice pentru açezàrileruralizate. acestedificiu ateslàexistenfa unor preocupàrispecificopontruvia{a de tip urban. 3).alta cancteizatâde "bogàfiaelementelor de viafà casnicà". Problemelelegatede a treia fazà vor fi discutate1nsubcapitolulurmàtor. 2Pârvrn 1914:402-403.cà laArgamum. carear puteafi o bazilicà. În ordinelogic4 1ns4este vorbadedouàfenome.ULTIÀ{I.S: VIII. Histria. Viaçade tip urban romano-bizentini e fosf h primutrând un rezultat el comerfului desfâçuratpe distante mari. în ansamblulei.4.Acestedatesun! eviden! aproximative. era ln curs de ruralizare. ImperiulBiàntin a pâsfiatzupremalia samaritimà urmàtoare.açezare ruralizatà. Instit't'l de Arheologie Bucureçti. Desigur cà aceastii distincfie po careo operàmîntre cele trei fazeare.aqenreurbanàfârà funcfiemilitarà. 3Th.un caracter metodologic. .Odessos.Mihàescu: l6t).A existat o perioadà de henzifie. S-a lntâmplat adeseorica ruralizareasà coincidà (cronologicvorbind) cu încotarea funcliei militare. eaaputut rezista mai multii vleme acoloundeseputeau menlinemai uçor legàturilecu restul Imperiului: în oraçole de pe litoral çi de pe malul Dunàrii (dar nu preadepàrtate de gurile fluviului). 5.în careseobservà'totala barbarie a construcfiilof'2.despre careTheophylact Simocatta3 spunea cà de90 deani nu mai fuseseutilizat (adicàde la lnceputulsecoluluial VIJea).ezare ruralizati. Deçi informafiile arheologice publicatenu sunt decâtîn câtevacazuri suficient de amànunfite.s-a descoperit partialun edificiudatatla începutulsecoluluial VII-lea. Amintim. 1nschimb.precumcel de la Novaela Philippopolis. Celolrei perioade corespund colortrei fazepe carele-amenuntat mai sus.. 2 delaArgamum eratransformati în spaliude locuit'. De remarcat càaceasta seîntâmpla 1nwemeacândbazilicanr. 3). Aceastiiperioadà detranzifies-aîntinsde-alungul câtorvadecenii.Deçi construitînto-otehnicàrudimentarà (ziduri legatecu pàmânt).mai ales. nu pentru o as. în campania arheologicà din 1995.'L NIVEL URBÀN 105 l). 2).în perioaÀ in careo asezare.Callatis.Durostorum. De aceea. 30 deani dela reluareacercetirilor". 2). Prin urmare. aE Topoleenu" comunicare la Sesiunea "Orgame/Argamun.ele fiind fixate doarpe bazamomentelorcânds-aupetrecutdistrugeri. 2). Doar aceastii çi 1nsecolelo thalassocraliebizantinà esteîn màsuràsàexplicemenlinereacontrolului imperiului asupra unor punctedepe litoralul vestical Màrii Negre. Din cauzainvaziilor barbare.ne distincte. 8 noiembrie1995.trad.

pârvan Pârvanl9l4: 277-294..Sâmpetru 1971: 230-23r. 400-403. A. informalii Topoleanu F. Zal:rlt'rade l99l: vII 316. Coja 1972: 37-40. Popovié 1982: (?) 614 6 7 8 Dinogetia(C'awàn) Flalmyris(Murighiol) Histria 559 s59. OberlândorTârnovoanu 1980b: 253. Domàneanfu. Gerov. 1991: 7-17.în LimesXIV: 921.Barnea 1979: 39.. l97S: GB-70. . T. Ei:]i':. -268. "Godi5nik na Muzeite ot Severna Bilgarija".SB. Y.*èY. începutul sec. Scorpan 1972:358-363. Parnicki-Pudelko I 990:33-35. 10.i 06 CÀPITOLUL M Fr|[m I Aquis (Prahovo) Argamum(Capul Dolojman) (Manæha) C. Ivanov. Petrel98l: 561. Scorpan 1980: 65-7t. Idem. Sion1982: 388-391. Herrmanrg în "IatmsI": 13-14. Barnea 1984: 342. C-ovacef I 9881989:I 9l . B. J. 9 latrus(Icivina) Marcianopolis @evnja) Novae(SviS'tov) Oescus(GiSEn) circa602 (?) 614 circa602 586 586 t0 1l t2 ta IJ Ratiaria(Arùar) (Dunàreni) Sacidava Tomis (Constanfa) Troesmis (Iglila) Tropaeum (Adamclisi) Ulmetum@antelimonul de Sus) t4 15 16 l7 18 602(?) 6t4 578-584 586 586 Sâmpetu l97l:230-231. Sâmpetm 1994:18-53. Vaklinov1973:199. Bogdan-Càtiiniciu._Jw. 614(?) Petre1963:317-334.Pissarev 1990:825879.196.: Jankovié 1981:213.ij::.Ëd ii. Suceveamr 1982: 90-92.allatis Capidava Carevec 586 [vï . Velkov 1966:170. Zahaiada 1987: 104. 2 3 4 5 614(?) 614Q) circa578 Theodorcscu 1963: 271. 17. Baumann 1980: 172-l9l.i{ . l9l5: 267 Pete I 963:334-335.

V.iar dupàel ar mai fi unnat alte douâniveluri.Estcvorbadeoraçele: Tomis. De aceea. Nivelul respectiva avut caracterurban.1n5935.Fortificaliaridicatàulterior (peun sfertdin suprafala anterioarà) nu mai eraun oras. estemai prudentsà datiim încetareafazei urbanede la Sacidava în jurul anului 602.Totuçi. ultimul nivel urbanestenivelul 12. ruralizate. Argamurqldarcianopolis.Diaconu6. Estecert doar faptul cà o monedàdin S9qTOOO oferàun lerminuspost quempentrudistrugerea unui nivel.ULTIT{UL NML TRBAN rc7 În legàturà cu uneledintreoraçele mentionate seimpuncâtwalàmuriri. La Capidav4încetarca fazeiurbane este reprezentatii deo distrugere suferitji în intervalul 578-584.În sectorul"Ternplu".în oraçele din provinciilede la Dunàrea de Jos. . (Ia acesûoa semai adaugà.Cartierulcomercial ('sectoruleconomic") pedeplincaracûerui çi-apàshat urban. eviden! çi oraçelecarenu au dispàrutîn perioadaulterioarà:Odessos Durosçi torum). caredupâC. Majoritatea çi-a datoratsupraviefuirea oraçelor fortificatiilor s-au ruralizat lnsàîn ultimeledouàdecenii alesecolului çi alVllea. Acest fenomende discontinuitateestecontemporan cu cel care a fost constatatîn cazul circulafiei monetare. p. Carevec mai lungàamplasàriisaleîntr-o zonâmai înal6.deoarece modificârile surveniteîn tendinlelecirculaliei monetareau fost legatede declinul economieiurbane. t În 593a luat sfâçit nivelul rv B. 6Diaconu 1980:123-130.Nici o fortificatiede màrimemediede pe limesnu urbanpânàîn 614 çi nu vedemde ce Sacidava çi-a mentinutcaracterul ar fi o excepfie.Callatis.nu s-auprozentat doveziconcludente în sprijinul caracteruluiurbanal nivelului denumitI.Mai complicatiiestositualiade la Sacidava.Histia. Observàm c[ viefa urbenà c-a putut pistra mai mult timp 1n special pe litoral.Ultimul nivel urbande la Lllmetumeste datat pe bazaunei monededin 583/584gàsitii în stratul de incendiu careprecedenivclul de locuireruralizatii. De asemenea. prima fazà)în 614 seînterneiazà pe datacelei maitârzii monede. Din dateleprezentate mai susreiese cë. Stratigrafiaçi cronologiapropuse de C.nu numai de conjunctura creati de invazii. careneperrnitesàlegânn sftirçitu!acestui nive! demareleval de atacuriavaro-slave din 614'619. ultimul nivel urbans-a menlinu! în unelecazuri. în urmaunui atacslav(vezi capitolul I. ôrevec. Scorpan au fost contestate de P. càci s-a constatatrefacerea relelei stradale dupàdistrugerea suferiûlanterior. Scorpan estenivelul fI. Datarea sfârçitului ultimului nivel urbande la Histria (N. Nivelul 12nu a avutun final violeirt.pânà1nal doilea deceniual secolului al WIlea. în prima fazâ. locuinple din nivelul datatcu monedo din 613-614 aveau încàferestre de sticlà. 2l). carca urmatdupàdistrugerea surveniûiîn acelaçi interval578-584. acolo a fost reparatàqi o bazilicà. Estefiresc.potrivit autoruluicercetilrilor)ar fi fostdistrusîn 614.aniveluluiV a continuat activitatea constructivl. Nivelul I (ultimul urban.La Ilalmyris.

În secolele IV-V[. da4 în celemai multe cazuri."li"i tip urbana provocato mutatie(treptatilsaubruscâ) a civilizaliei în diverseteritorii ale Imperiului Roman.degradarea a nivelului de civilizalie çi çtergerea deosebirilordintre fosteleoraseisi satg.Foarte probabil. Gudea. .abandonarea edificiilor publice çi / sautransfonnarea lor în spalii de locuire. unde s-au formatroiuri demici açeâri ruralo. Ruralizareas-a pefrecutçi în Dacia secolului al fV-leat. Moesiasecunda qi scythia.în secolulal vll-lea3.çi în Britanniasecolului alV-lea.'Acta Museiporolissersis-. froces deruralizare pe màsuràce acestea ieçeaudin componenla Imperiului. l9E2: 123-1s4. treptatprovinciodupàprovincie.S.decàdere drasticàa circula{ieimonetarel çi reducere . Broolc. . Excepliile vor fi discutate 1n subcapitolulurmàtor.a douasituafiea fost aproape generalà. acest .UL Ruralizare 2 Ruratizarea esteunprocescarepoatefi constatat ln mai multeperioade çi arii geografice. .dupào expresie introdusà dearheologia britanicà. El reprezintiitoateacelesitualii în caredeclinuleconomiei. 2VeziD. generalà . .uprin. depozitare. jumàtatea secolului începând din a doua alVIJea.l: 7'9. . . rAm discutat mai pe largdespre procesul deruraliàe în'Medgcero lqF.SI]BCAPITOI.declinulurbana fostpa4ial (oraçele au supraviefuitca sp1lii fortificate qi ca sediiepiscopale). precum çi în provinciili decarene ocupàm.în special. N. ln Brilanniasauîn Daciapostromanà s-apufutobserva cà ruralizarea a avut çi o a doua etapà:abandonarea vetrei. Uneori.4:4g44gs. Dincolo de aspectele specificepentru fiecarezonà. E.mutareaîn intramurosa atelierelormeçteçugàreçti care anterior erau amplasate in afara cetiitii.adaptarea defensiv la noua^situafie (deexemplu.ruralizareapoate fi definità prin urmàtoarele tràsàturi: economicà . 6. sistemului .disparilia sauneglijareatramei shadale. . A.setrecedela viafaoràçeneascà la'tiata în oras"2. chirili.aparitiaunor locuinfede tip rural (inclusivbordeie). *Oxford JoumalofArchaeologt''. ' Pescurt.utu uu fost reîntemeiato pe aceleaçi amplasamente'La Dunàreade Jos.fostuluioraç çi deplasarea populagiei în zona limitrofr.a existat vrr hiatus între oraçele romaneçi celemedievale. uneori chiar lnmormântare. 19g6. rVezi.refirgiereaunor locuitori din zonaruralàin aria fostului oraç. prin blocarea unor po4i). ia fefs-adesftqurat m nli:zareaçi în provinciile DaciaRipensis. autoritiiliistatale çial O" "irrlti.

Berner 1979:81.ir".încàdepe la miitocut sccolului al Vl-lea au fost dezafectate clàdiri monumentale.Histria çi în alte locuri)ro. Foarteinteresant estecà acestlucru nu s-a întâmplatdoarîn cazullocalità1ilàrmari.Toateacestea au începutchiar în parteafinalà a domniei impàratuluilJustinian) carea nâzait sà facà din acestoraçceamai maremehopolàa PoninsuleiBalcanice! La finele secoluluilaVl-lea. In oraçeleruralizate.la Histria în fazaY (dupà 593)8. în capitolulIII. .e fortificalii d" l. a fostnecesarà suplimentarea spa. ttPopovié1975:480. pe amplasamentul lor apàrând atelieremestelocuinfe sàràcàcioase. Sltualia a fost semnalatà la FlajduëkaVodenica (locuinlede lemncu cuptoare detip pietrar)rrçi la Slatinska Rekarz. t8. Procesul deruralizarepoatefi reconstituitpebazacercetiirilor efecfuate în oraçe precum Histria.be exemplu.-lea. Una dinfre tràsàturileprocesuluide nralizare a fost refugiereain oraçea populaliei din zonaruralà învecinatil. |La Histria. careinilial aveau doar destinafie militarà. fortificafiei mari. 8Pctrc 1981:56I Sucevernu 1982:9}.o. ràmânând cadespre deplasàrile depopulafie sàvorbinl ding'-oanumitiiperspectivà. ci în cel çi al unor mici fortificatii. Populafiadin cetates-a îndesi! din cauzar"f"giaçil. întâlnitji ln diverseaçezàrifortificate din Evul Mediu. care la sfrrçitul secolului paliul aluJea nu mai avâ functionalitate militaràe.Korré..pentnr putea a fi adàpostit în intramurcsacestsurplus deoameni.RUB LTZÀREÀ l0g În acestsubcapitolne preocupà numai trecerea la modul de viatà ruralizat in interiorul fostelororaçe.Astfel. Jenkovté 1985:3t2.-f"d. 5. creându-se astfelo încàpere lungàde4. Acestaspect rural estereprezenta!bunàoarà. Dacà aceasta erasitualiaîn douàdintre celemai mari oraçeale peninsulei çi Balcanice. lntr-o fortificalie cu funclionalitatestrict militarà. catr au fost folositepentruextinderea spafiuluide locuit. Ilalmyris.a unor locuin{ede tipiordei (semiîngrop"6ii. Il:29?. Pentru comparafie. Astfel.1ninteriorul oraçului. rrA. la Trolneum.o bisericà alVlea au fostacoperite çi un cimitir din secolul deun mic cartierdebordeie locuinle modesto6.vechea tramàstradalà a fost desfiintatàparfial. de aparilia. açacevanu eraposibil. Popovié. civilà s-a mutat în "ç"-*.dar nu erauatât de frecvente.70m13. Atagem atenfiaasupra faptului càadosarea locuintelorla zidul deincintii ssteo tràsàturà caractcristici pentru habitetul mediwel. s-a locuit chiar çi 1n spaliile careanterior erau destinateapàràrii. pentru a beneficiade apàrare.Vezi Succvcanut9t}z92. Popoviél9S2: 563-564.inCariëin Gmd... Àr"-*"" construcfii au existatçi în fazaurbanà. termeledinætramwosdela CariëinCoa uo fost tmnsformate într-unspatiu de locuiq înconjuratcu un zid de apàrares. Ulmetumqi alûele. . âin çugàreçtiçi împrejwimia. astfel cà multe edificii çi spafii publice au càpàtatu"""sà destinalie.1n unele cazuri. ruralizareseintensificâfolosireazidurilor legate cu pàmânt. toSâmpetru1994:lO2.. La Sirrriun\ dejadin prima jumàtatea secoluluial vl. 1a màrit suprafalafortificatl prin ridicareaunor valuri în afaraincintei . o shadelà a fostblocatiicu douàziduriparalele.La Capidava. la tP"prrié lr?" 500-501. Vezi çi Bogdrn{itlntclrq Mtrgineanu{lrstoiu 19?9:loGl07. çi au càpàratun aspect pronunfatrural la finele secoluluialVl-lea.Tropaeunr.carea fost folosit pentru ridicareade caseadosate la zidul de incintà (la Tropaeum. lndesirea locuirii a determinat qi renuntarea la spaliulliber din spatele incintoi. prin blocareaunor cài deacces. t.. la Justiniana Prima(CariëinGrad).nu estede mirare cà mul e oras. 1n unele cazuri.tiilor dàstinate locuirii.popovié 19t2: 56l. 6Popovié1982:550-552.cale a aduscu ea modul de viafà careliera spocific. puton cita çi câteva eiemple din zoneleînvecinate. rudimentare. de exemplu.u. eCovecef 1988-1989: 195. r2 Jovenovié. tI.

de lângàConstanfa (un castellum de 69x53 m. prin construireaa douà ziduri de blocarer6. 17.cel urban.aveaprobabil tot o destina{ie militaràt1.ultima fazâ aexistenleiacestor castellaa avut un caracter civil çi ruralizat. 8f. O altii locuin!à cu vaffi de foc s-a descoperit într-o încàpere din spatele unui bastioninterior al po4ii. De assrnenea.intràrile po41idenord-vest au fost blocate. rdem.14. provinciaScythia. car€a suferit o distrugeredatatii post quemcu o monediidin 540/ 541. 1nepocalui lvîaurikiosçi phokas)s-a locuit peste incintacarefusese demantelatà (în acelsector). În acsstspatius-audescoporit o vaffi de foc. Situafianu denotiidoarpauporizatÊa.în acesttip de fortificatii) au aràtatcà. tot la finelenivelului 11r5. cândpoartaa fost dezafectatirE. O situaliesimilarà a fost observati la Tropaeum. ci a fost transformatil1nlocuinfà. G. r?Pârvenl9t4:293. ultimul nivel estocaracterizat de numàruIfoarte mic de locuinfe çi de rarefiereaspatiuluilocui! carenu mai ocupadecâto micà partedin aria vechii açezàri.ci unui anumit mod de çi abandonarea viafà. la Ulmetum. ln spatiulcircular din spatoleei (careservea drept capcanà) au fost amenajate trci vetre de foc çi o locuin!à. teCirjen 1971:339-346. Callatis20. l9g3: 353-354.careeraufoartenumsroase în secolulal VIJLa çi careaveau un rol important1napàrarea provinciilor.ZBO-281. æPoultcr1988:86. 1993 (partea Il): 273-27 6.11 0 CAPITOLUL III F{almyris.estocunoscut cazulfortificafiei -Ïn de la ovidiu.Cercetiirile arheologice efectuate pânàîn prezent(destul de puline însà.fragmente de fier çi de sticlà.r*t" cazuri (Histria23."pontica".încâperea turnului de nord al porfii de vest a fost transformatà în locuinfà. Evolufia de la fortificaliilo cu rol militar la açezàrile ruralizates-a desftsuratçi în cazul fortificafiilor mici (burgt. 16Prpuc 1977:358.amenajându-se astfel o locuinlà. 1nimediataapropiere s-a constatat cà 1nnivelul 12 (datat. Argamum2r. .dupàdisrugereazuferitii în jurul anului 602. r5Zehrrhdc 198?:104. Blocareaacestorpor[ aratàcà nu se mai puteavorbi de viatà urbanà de o çi activitatoedilitarà.Aceastàsitualie poatefi rezultatul declançàrii celeide-adouaetape a ruralizârii. nu a mai fost refticuti dupà distrugereadin 586.grosso-modo. MCd 15.oasede calt7.poarta de vest a fost dezafectatà dupà distrugerea suferità la sfârçitul nivelului l l (careestede pus în legàturà cu atacurile slavedin intervalul578-586).Habitatul càpàtaastfçl aspectul tipic pentnrun sat. ceramicà.). datatela sfârçitul secolului al VIJea çi la lnceputulcelui urmàtor.deplasarea locuitoriloriinimpÉ3urimiçi constit'irea unor noi açozàrirualo. De asernenea. 1994. 2rCoJe 1972:38.pe alte vetre. 26M. carea continuatpânà în secolulal VII-lea26 taCercetiiri personale.În . 2aZahariedc 1987:104.Dupàacoea.1995.MCA. Bemea 1968:474. Papuc.La Novae. flalmyris2a. adesàoi. Nu totdeaunaruralizareaa condusla o lndesirea populaliei in fosiele oraçe. 16 Prrnicki-Pudelko 1990:3435. 3. 2sScorpan l9t0: 129. lncàperocareîn vremeaîn carepoafia frrncfiona. dupâcum am vàzutîn capitolul II. càrbuni.Dealtfel. Nicopolisad Istrum22).Bucovalà.Sacidava2s).castella).lggl: 2ll-216:Idem. uhelebiserici au fost abandonate çi transformate ln spaliipentrulocuit (la Tomiste. 20 Thcodorescu1963:279. a urmatun nivel delocuirecu caracter civil. Poartade ves! careaveao importan!àmajorii. (Esteposibil ca distrugerea sàfi fost provocatiide atacul kutrigur din 559).

Ruralizarea a fost unadintre celemai importante forme de discontinuitateculturalà. Angelovel97l: I 13. . Flajduëka Vodenica. Moecir Secundaçi Scythie. acestea nu erausimple cazàrmi. "veritabilesatefortificate'2t. açezarea sivilà din extramr.r s-acxtinsçi asupra ariei fosteifortificaçii27. çi cel nord. inclusiv bazilici. în secolulal VIJea. Studierea unui grup mai marede castelladin zonaPorfilor de Fier (Boljetin.RURALIZÀREÀ I 1l Situafia de la Nova ëbrn" esteçi mai interesantil. Fortificatia de acolo a fost distrusà cândvaîn secolulalVl-lea.rD. Cercetiirilearheologice demonstreazà.ele fiind. dupà cum observa VladislavPopovié. etc. açadar. la o dati carenu poatefiprecizztâ. ln acestecastella se locuia pormanent.ele adàposteau çi construcçii civile.Procesuls-a desàvârçit în primele douàdeceniiale secoluluiurmàtor.În ciudadimensiunilor mici (subo jumàtatede hectar).lndati dupàdistruger. 2?Milèev.e. Ea s-a corelatcu declinul producliei materialeçi cu cel al circulaliei monetareçi a awt ca ultim efect estomparer deosebirilor dintre teritoriul provinciilor Dacie Ripensii. 28 Popovié 197 5: 47E-482.dunàrean. cà în ultimele douàdeceniiale secolului al VIJea a începutdisparilia civilizafiei de tip urbanla Dunàrea de Jos.) a condus Smorna la concluzia cà.

fn secolul al X-lea. Angelov l9t0: 68. evenfual. 4).Refugierea la Odessos a episcopului Dulcissimus deDurostorum (cândva la finelesecolului alVl-lea ori la lnceputul celui de-alVlllea)t indicâo as€m€.a càrui flotil continuasàsupravegheze Dunàrea de Jos. . sumare. cu numeleDn'sfraa. o stare degravâinsecuritate.petrc lggl: 559.llea distnrgere.de exemplu. Velkov.Gjuzelev l9t6 22.STIBCAPIfl}LT]I. aPentrusupraviefuirea oraçuluiDurostorum.a aparfinutinifial doaraçezàriislaveformateîn apropierea oraçuluibizantins. HowardJohnrton 1983:248.kvazia protobulgariloraprovocat distrugeri la Durostorum. Doar açasepoateexplicadescoperirea unui sigiliu al împàratului Constantin ry dututupto*imativ în 679-68G. 6Velkov1977:88. 8 supravie$irea izolatà a lunor oraçe în cecoletevrr.nu cunoaçtem cercetàri arheologice referitoare la secoleleVll-VI[. Esto adevàratcâ atacurile avaro-slave au provocatcel pulin o distrugere a sa(eventual în 586).De fap! estevorba numai de Odessos. PentruBononia.Pânàîn 680. TlXtten197t: llT. Incinta saa rezistat în toatil perioadamedievalà. Angelov 1980:69.a càrei devastaropoate fidatatà cu ajutorul monedelorde la ConstantinIV gàsite in situ!. 2L Barnea1981:625-628. Seçtie. Barner 19682 444. foarte puline dintre oraçeledin provinciile dunàreneau reuçit sà-çi continueexistenfapânâ în epocarevenirii Imperiului Bizantin la Dunàreade Jos. sau.tyrrr Dnn catastrofa din al doilea deceniual secoluluial VIIlea. pi nurn" LuminosusT. deBononia. rI. Dupà 680.e i-peotul Constantin V l-a folosit ca escalà cu prilejul expeditiilornavaleîmpotrivaBulgariei.Mûnchen.frrà întrerupered.Vellov 1977: 100.nota 6.vezi: I. Deçidatelearheologice suu! doocamdatii. Flans Ditt€n a ernisipotezacàla Conciliul de la Lateran(649) ar fi participatun episcopdin Bononia(Vidin). sepoateafirmacu certitudinecâoraçul Durostorum a supravietuit în intervalul socolelorVII-V[.Gjuzetev lgg6:22. Bamea 1968:460.refacerea oraçului Durostorumestesigurà. Durostorumçi. Veklinov 1973:209-210. oraçula devenitunul dintrs celemai importantecentreale statuluibulglr.mâcar. pàstratde Imperiul Bizantinpânàla sfârçitulsecoluluial VIIIJca. Oricarear fi adevàruI.de origine slavà. s-apresupus cà el a continuatsàexisteçi în evul mediu.Penéev 19t9: 3E-43. . 73.el reapare în izvoarele scrise. pe bazasupravieluirii numeluisàuantic(devenit Bdinu -vezicapitolulII.iar oraçulca atarça ràmasun însemnat port. esteposibil chiar ca el sà fi ràmassubcontrolul Imperiului Bizantin.Numelede Vama. zupravieçuirea saestsindiscutabilâ. 1960:655-659.înAlaen des)Q Internationaler Byzantinistenkongrcss. tVezi V. rAngelova. În cazuloraçuluipontic Odessos. S-adescoperit o bazilicà incendiatii.

deoarece.lnmanuscrisulVaticanus 154/XII b al cronicii lui Theophanes nici nu aparenumelede localitate. dela Chersones (în 704). dupàcareoras. deci. Nu ne referim la murlionaroaepiscopieide Tornis în listele de episcopate lntocmiteîn secolele VII-IXr6. din doscrierea itinera_ riului reiesscà JustinianII seafla tot în Crimoea.Nu esteexclusà menfinerea viefii urbane(în forme.: cum aratii Minucu-Ademeçtcanu 1991:300. În primul rând.acteleconciliilor .în secolulal D(çi Serdica lea). Douà pasajedin cronicile lui Nikephorçi Theophanes Confessor au fost invocateîn sprijinul ipotezeisupravieluiriioraçuluiTomis.Bologna)8. Bernee l99l:278-279. Izvoarele sigure. în secoleleIX-X.dar ipotezanu este confirmatii de cercetiirilearheologice.FHDRII: 639. çi llD-p" ti P.373(a.Belgrad.un toxt aparlinândcàlugànrlui german WalafridStrabo (secolul al IX-lea).0ol.242.De acolo. X. càci aceasta esteun anacronism rozultatdin copierea mocanicà a unor liste mai vschi.Poultcr lgtit:9?.oe)r3.Veziçi nota l7 în FFIDRIIz 621. Existii însàaltemàrturii caredernonstreazà cànumele Tomisuluieraîncàviu în rnemoria colectivà.cel mai probabil.6196) (FHDRII: 621). DespreNicopolis ad Istrum s-aafirmat cà a supraviefuit dupàmijlocul secoluluial VIIlea. Nicopolis ad Istrum (respectiv. ci doar mareaaçezare fortificati do la Carevec. 1nambeletexte esterelatati frrgalmpàratului JustinianII din locul sàudeexil. astfelcà Luminosus era.Nici màcarnu estevorba de o altii localitatedenumitàTomis. careîi nurnea'tomitani'peunii dintrelocuitorii Dobrogei tMenri 1901:vol.EÀ UNOB ORÂSE 113 Examinarea listei semnatarilor ne aratii însàcà mai tofi participanfii erau din Italia çi Gallia.o coruptelàts.eviden! decàzute) çi in alte oraçede pe litoral.doolov rorfrl. piscrrcv 1990:E75-g79. . Tàpkova-Zaimova. rzPopescu 1994:282. el a plecatcàtre $rile Dunàriira.ca açezare ruralizatl . 1nlegàturàcu soartaTomisuluiîn aceastii perioadà întunocatii.au mai supraviefuit orasele Messernbria (poateçi Singidunun\carca primit noul nume.265.1nschimb."fstros". col. În cetatea de la Carevec'a fostidentificatun niveldelocuiredin secolul aIVII-le4 datatcu monede dela Heraklios (seafirmàcà"din primajumàtate a secolului alVIIJea". Nikephorosafirmà cà JustinianII a ajunsla Symbolon(Balaklava). 16 Darrouzèr 1981:205. 116711168. În realitate. Nitc: 4l(FHDRII: 627).prccizâm cânu poatefi luat ln discutie vechiul oraçNicopolis ad Istnrm. Dupà cum a aràtatrecentV. r? FHDR II: 1|l. 1994: 353-354.opiscopul din oraçul italianBononia(azi.pe considerentul câ numelesàua fost moqtenitde cel medieval Nikjuf . . 26copfov S-aconsiderat càacest "saf '$gcopiov) ar fi Tomizuldob. Deci. Carwec) nu poatefi inclusprintre oraqele careau supraviefuitîn secôlele ul-VIII.ul nu a mai fost refàcutro. În imeaiata apropierea teritoriului dc care ne ocupàm. '3Theoph. Avsm 1nvedere. dar cercetirile arheologice nu au adus pânàacum nici o probàîn acoastii privinla.1nsecolulal VIJea. rrL Berner l97l:9. eBclcvliev 1966:2l Ç215 Schnmm g8l l : 305-306.YenDieconuo Nisturcl 1969:448450.ci sintagma eTç ordprv. precumTomis sau Callatis.Forma consomnatà 1neddii esto. I.de càtreIon Barnearrçi Emilian Poposcur2. rcrpo.250.nu atestilopiscopia de Tomis în secolele VII-X. car€a fost distrusîn secolulal VJea.rogean. situatiila sudde fostul omçroman(lângàVelikoTàrnovo).7.867/868.Ambii cronicariafirmàcà"dela Phanagoria (Taman). 217.La Carevec a fost transferatçi sediulepiscopieideNicopolisad Istrum. roVeklinov1973:199. Justinian II s-alndreptat càtre (etç Tomis T6prvrcaivoûpevou. adicà "1n strâmtoare".Acestnivel a luat sfrrçit prinh-un incendiugoreral.suPRÀvrETUrP. existii unoledateoferite de ianoareleliterare. Diaconu. mai doparte. 1.iar apoi la Nocropile. ceea ceeste deverificat).

dar nu poatefi interpretatii ca o'unindiciu al continuitÈi1ii açezàrii pàstràrii perioada al caracterului ei urban chiar în de decàdere din cursul sec. si poateBononia.iar Odessos a mai ràmasîncàun secolsubautoritatebizantinâ. 230-23 I.lncât contactele economice pentruvialaurbanà indispensabile nu semaiputeau menfinedecât pecaleaapei.Dupà constituireastatului bulgar. De asemenea. Cercetiirilearheologice efectuate la Constanta nu au reuqiqpânàîn prezen\ sàsurprindà urmeleunei locuiri ulterioareprimelor douàdeceniiale secoluluiaI VII-lea.Durostorumqi Bononiaau devenitoraçebulgàreçti. nu çi existenlaftrà înterupere a localitiilii. Singurele màrturii ulterioare prezontate anului 614 suntmonedele 1nsubcapitolul II. titlul purtatdecei doi mitropolili atesti doar supravieluirea amintirii numelui oraçuluiîn mediile intelectuale.VechiulTomisa supravieluitcel mult ca o açezaro ruralà. reMànucu-Adameçteenu : 302. careeraude origine goticà(ei mai pàstrau limba gotl în liturghie)t?. Bernea1991: 280-281. cà Tomisula fost distruspe la 680.Ion Barnea. pe la mijlocul ar fi apàrut secolului al XJeaz2.care pentruflota bizantinàcarea fost în repetate eranecesar ca escalà rânduriprezentilpe Dunàre.Au rezistatdoar oraqe situatepe Dunàresaupe litoral.114 CAPTToLUL lrr ("sci!i"). carenu presupun în mod obligatoriuo açozare de tip urban. Comunicaliileterestreerauatât de nesigure. VII-X" . Edificiul cumozaic a fostdistrus înjurul anului 61420.în VII-Vil.aqacum çi apreciazâ.Titulaturalor exprimâreluareaunei tradilii. Nu existàvreoprobàîn sprijinul afirma{iei lui Gheorghe lvIànucu-Adameçteanuzr. 1991 20 Sâmpctru l91l: 224-225. Odessos.indirect sepoateadmitesupraviefuirea portului Tomis. existenla recenta fost semnalatii a doi mitropolili deTomisln secolulal Xl-leat8. . cu caracter Constantia. cu excepliaunei açezàri din secolul al lX-leate. ltf.este posibil caîntreguloraçsàfi fostpracticdistruscu acea ocazie. Dupàdestràmarea limes-alui aucontinuat sàexiste doarorasele Durostorum. Nouaaçezarc secolele protourban. 2. C" çi màrturialui WalafridStabo.

cultura ce ne pride ciurel.!rIII A.Bucureçti-str. "ituu Ritualulfunerar al purtiltorilorcultuii ciurel este foartepulin cunoscu! deoarece cercetiirile arheologice deqi intense. de'obicà.orientate v-E)6.dehadifieromanà provincialà. o partedin ceramicà era lucrati cu mâna.operitla: Bucureçti-ciurel.nu au condus la descoperirea decâta foartepufinemormintecaresà poatiifi atibuite acestei culturi. TFibula digitatàdin inventarde la Pruneni este. fiind detip B V iar cercelulde .de cànemeçteri specialiàgir.. 6Teodorcscu l97l t r r2. locuinfeleaucuptorulscobitîn pàmân! iar ceramica osteaproape în exclusivitatefrcutà din pasti cu nisip. Çima(ud. probabil. 5llolinescu-Ferchc 1992:I 33-I 34. sDiaconu19932299. aftatelâlq. comça r9B7:226. arcodorcccu 1964:498.la vestde olt.20-30de locuinlo semiîngropate' De fapq au fost distinsedouàaspecte regionale.urmându-lpe PetreDiaconu.Bàle. pe kritoriul Muntsniei s-a ràspândito culturà cap'ctsnu.jud. ln açezàrile aspectului ciurel.cultura Ciurel are analogiiîn Moldova (cultura costiça-Botoçana) çi Transilvania(culturaBratei). (vezi Introducerea. d"pj n{:le a trei aç12àri careau slujit la identificareaei.rt. soldatGhivar\Budureasca (ud.Prahora) D-ulceanca fiud. Necropola do incineralie de la Sàrata Monkoru estedoarinfluenfatl de culturaciurer (vezimaijos).specificpentru çi vesfulMuntenieia.ni Radovanu fiud' DâmboviTâ). ..prahora).Ipoteçticândeçti-ciurel".tâde folosireaceramiciilucratola roaù rapidà.Mai poatefi definit un al t aspec!Ipoteçti.SIIBCAPITOI. câmpia Burdea2' cele mai importante açlznri r-uudrr. dar teritoriut propriu-zisderàspândire al ei esteMuntenia.Prahovaçirruneni. Fiedler 1992: gg..UL din cecolele VII. l.datateîn secgl:levl-g: aparfinutpurtiitorilor culturiiôiurel. Açezàrilesuntconcentrate În câtevagrupuri: Subcarpalilor de crrrburà.'rehrman).În ariaasezârii Dulceancarv(din secotut atvt-tea) auapàrutdouà mormintode incinerafltd" copii. 2Yezibartadin Dolincscu-F. aspe'ctutc#. p'2). conça 1973a:202-207. carear puteafi considoatechiar douàculturi diferit€: ciurel çi cândeçti3.preferàmsà folosim denumirea . Aceastii ceramicà era lucratiiîn akliere locale.: locuinfàr.Lr.Nu se cunoa$e nici o descoperire tipicà pentruaceastà culturà. Teodorescu lgzl b: 1043.aceasta fiind de tradilie dacicâ. Gultnra Ciurel açczàrite F ci'ofurrere de ta rrnnàrea de Jos 4 T\ L)e pe la sflirçitul secoluluial vJea.comçe t97sr:172. deçiesre foarre probabilsàfie aça. Càlàraçi). (ud. Aspectul cândeçti'(din nord-estulMunteniei çi sudul Moldovoi) esto caractenzztde locuinlelè cu cuptor âe tip pietrar çi de ceramicaftcutii din pastiicu cioburipisate. în \zona. pe æritoriul çi în proajmaBucuregilor.tg. Nu avemgaranliacàmormintele deînhumatiedelacepturqjud. Mai ' Dolineccu-Ferche l9t4: 137.Buzàu(separe. în ceea veçte.erchc l9g4: I 23. inramit în coirtrulMunteniei.rte culturà a fost denumitil . din secolul al vl-lea. Açezàriie cuprindeau.comçar9z3 a: 2r0.

Fierul çi armelecareputeaufi prelucrate din acestfier eraucu atâtmai necesare. peteritoriulMunteniei. ]-comçe to VeziTcodorcccu 1964:4Ag 49 S. circulatia fostintensà în tirnpul dezvoltilrii acostei " culturi. l4l -142. carecopiad (çi simplificà)formelevaselor de uz curentdin provinciile dunàrene. 1nspecial în primeledouàheimi alesecolului -oo"t"ràalvl-lea (vezi subcapitolul II. ci faptul câ aceastii ceramicàatestiio vialà economicà un standard de viap mai ridicate decât çi celealeteritoriilor barbarc mai lndepàrtato deDunàro(Moldova. iar ln mai multeaçezàri s-audepistai ateliere deprelucrare a podoabelor de metal prefio-s ori de bronzr3. 1981. deoarece nu s-aconstatat nici o interventieulterioarà.116 c. ci çi purtiltoare aunui mod deviap mai apropiat decel al lumii ruraledin provinciiledunàrene.-ltelierele localesatisfrceau pa4ralcerer€a dopiesevestimentare. Ncegu. çi de cult (fibule.cercei. (orientatV-E)segàsea Scheletul deasupra uneiSropicilindrice(adâncà deâoi metri).ÀPrroLUL m sà fie aça.zeherh lgTr:279. Subbazinul scheletului s-adescoperit un vaslucratcumânqiar în pàmântul deumpluturà auapàru1fragmente ceramice din secolelevl-Vll. toi in secoleie V1-VII. S-audescoperit çi ou-"ro"r" importuri romanobizantinota. Vrancoat. cu cât Imperiul Romano-Bizantininterzicea exportulfierului bnrt çi al armelorîn teritoriul barbar. Ceea ce ne intereseazà în acestsubcapitol nu estotipologiaceramiciilucrateia roatarapidàro. Purtiltorii culturii Ciurel cunoçtoau reducerea minereuluide fier (existândchiar açeâri specializate.D. tallolinescu-Ferchc l9t4: I 37. |n ciudamodestiei asezàrilor. jud. decdtdecol al slavilorcare-çilncepeau instalarea ln Europade Sud-Est. Çeclàmen.De fap[ soartaacostçi culturi a fost legatàtocmaid. inclusivmonede. uYezi. a fost ftcûil locuinfa. Toateacestea presupun exisknfaunor schimburieconomice destuldeactive. 2:227-229.133. 196t e: 358.la Coroteni. iar ulterior. d: pàtrundoeaacestora în ariaculturii çi în regiunileînvecinato (vezicapitolulV).Ilolingcu-Fcrchc l9t4: 130. Aceastà coramicà eraprodusi 1naçezariie culturii Ciurel a fost descoperitii în toate siturile culturii. Acestase afla lângàvatrade foc (pietrar)a unei locuinledin secolulVI-VII.în special.Mai existàun mormânt descoperit în aria aspectului culturalCândegi. :dit Inû-o pnmà faza'declançati imediatdupàmijlocul secolului alVl-lea" în açezàrile culturii Cirnel ta ceptura sedaûeazà în secolulal Ml-lea. Teodorcccu 1912:73-97. culturaCiurelroprezintii o prelungire în Btbaricrsna culturii romano-bizantine de la Dunàrea deJos. 15 Teodoreccu 1964:498. Ceramica lucratii la roatarapidàeraprodusà 1natelierespocializate.În oricecaa sepoatepresupune câpestegroapaexistentà (datatàlarg ln secolele VI-VII) a fost suprapus mormântuI. urràrit" invaziilor slavilor. ln primul rând. precumceadela $irnat2). Cultura Ciurel a fos! dupàcum spuneam. Calitateaceramicii s-a degradat pe la sftlrçitul socoluluial Vl-lea. S-aconstatat çi diminuarea ei dupàmijlocul secolului al VIJea.). ln general.o ceramicà desorginte romano-bizantinà. --_--8Bobi1981:112.yezi çi Teodor1996:lGl7. It llolinescu-Ferchc 1984:I 37.De aleSenga. De producfiameçteçugàreascà a acestor açezàri aveau nwoie.Nu çtim însàce càutamormântul1n locuin!à. avemdea facecu o populatienu doarsodentarà.stipânii (avarii çi slavii). .deexempiu). Dupàcums-amaiafirmatrs. SCIVA 32. obiectedeprestigru cnrciulip erc. caracterizatii de folosireaceramicii lucratela roatarapidà. caresatisfàceau nevoiÈ unui marenumàrde oameni. concomitentcu creçterea ponderiicategoriilorde calitate inferioarà (ceramica luqatii cumânaçi cu roatalnceatà)e. Situafia stratigraficà lngàduie datarea mormântului în secoleleVlVII.ln formemai rudimentare. '2ÇLolteenr4N.coeace presupune existenfa unui comerfcu ceramicàr. 2). Din desençi din informaliile autoruluicercetilrilornu rpzultii adâncimea scheletului fafade nivelul de càlcare al locuintei.135.

De aceeqconsideràm ce çf1n Muntsniaestemai probabilrn momentde discontinuitateprin deceniile 2-3 ale secoluiuieIVII-tee. Nu avemînsà nici un indiciu cà aceste grupuri slavear fi provocatdistugeri catastrofale în açeârile culturii Ciurel. Circulaliamonetarà a continua! la un nivel relativ neschimba!pânâîn ultimul deceniu al secoluluialVllea. vestigiile slave(ceramica de tip Korceakçi penkovka)existii. r?Nesor1964:39G39E. 23 Teodoreccu 1964:488. sorlln 19tl: 230. culturaCiurel a fost atribuitii populatieinmanice.comçe l9B7:224.416.insecolul alV-lea.Musci l9t0:42742g. 3. Poatecà definilia ceamai potrivitil a dat-oVladislav Popovié: o civiliza{ie intermediarii.244. Pebazaceramiciiçi a altor obiecte descoperite.Ace$ia locuiau.1norice î'a4 o populafienu foarte numeroasà.în mod special.N.ultima treimea secolului alv-lea çi începutul secolului alvl-lea. 34. au supraviefuitfàràproblemope parcursulsecoluluial Vl-lea. ' '" din carea luat na$t€re culturaCiurel2i.càaçezàrile culturii Ciurel.de tip I(orceakr6. a unui orizont arheologicde facfud romanicà.sau.evoluatilînt-o zonà-tampon între Imperiu çi qpafiul nordic populat de slavire. 25v. r6Teodorcrcu 1971b: 1043.stabiliteln unele regiuni ale Munteniei. Ficdler t992:7g.'. TeodoreccgD. zlXmitrov 19t5: 120.606.deobicei. darnu pânàla sfiirçitulsàu23. càcialogeiriirespectivi fonnauo minoritate . Prahova) confirmàexistenla în Muntenia. 2itTeodorcccu 1971b: 1043.îi pri"inla pretinseicatashofea anului 602.primajumàtatea secolului al Vl-lea.mixti. pe carele vom aràtaîn capitoiul IV. desceirdentÈi a dacilor liberi din Muntenia"a càror romanizare a lnceput ln secoleleII-III!7.popovié 1978:606.cane aufostcercetate cumai multàatenfie. Nu elesuntràspunzàtoare desfilrçitulculturii. 5.secolulalVIIJea. Durroperirile mai recente de la Cireçanu (ud.eviden! çi comunità1i slavedesinestiitiûoare çi ràzboinice.S. de carene vom ocupa.a1{ii oprelungesc pânà la 68ffr. LichlerdopolrM. Cu toate acestea. Tcodorcccu 1971e:104-130. tePopovlé l97t: 604. Infiltrarea acestor prime elemente slavonu a schimbat preamult înfi1içarea açezàrilorde tip Ciwel. dimpotrivà. . am aràtatîn primul capitol cât estede greçitii aceastà teorie.de felul celorpomenitede Theophylact proSimocatta ori de Menandor tector. 2.comçe 1973* 20G207. cu încadrarea cronologicà. unii arheologiconsiderà slavàculturaCiure|s. Vezi çi Comçr 196ge: 356. 3/55. 1993. În cadrul culturii Ciurel. Unii cercetàtori considerà càaceastii culturàseîncheiepela 60220.À$EZÂRrLE DrN SECOLELE Sr CIMrI1RELE Vrr-vlrr n7 aupàtruns locuitori slavi.l3l. penqrv srndu. Bôrzu 19t0: 79. dar s-aexprimatçi ipotezacii unoleaçezâri ar fi supravietuit çi dwà 6-8trr.a douajumàtate a secolului alVIJea çi primeledecenii ale secolului aIVII-lea. Datarea culturii lncàdin a douajumàtatsa secoluluialVJoa esteasiggrati de o fibulà cu piciorul întorspe dedesubt din aceastiperioadà. ln capitolul tV. 1990:179. McAxvII. din açezarea de la Târgçofl.pohl rgtS: l2l. Numeroasele importuri romano-bizantine cantitate de ceramicÈi lucratà çi mai alesmaroa la roatarapidàdeosobesc profundculturaCiurel de culturamaterialà a slavilor din secoleleVlVII.87-gg. Victor Teodorescu a alcàtuito periodizare a eulturii în patru faze: 1.496. catre era instalatilpe lângà açezàrile autohtone. Prezenta lor esteaûestaûi în specialde ceramica lucratàcu mâna.în cadrulaçezàrilorautohtoro. "Dacia. l. Abb.2:3g9.Pentu fibulà.Vedem. Existau. comçr l9z5 * 174. p€ la periferia acestora. r'lverncr l97l:. perioada coamai dificilà a fost ceaa anilor 614-619. car€ îmbinà elementeromanice(inclusiv dacice romanizato)çi slave. 4.al a fost abandonat în mai multe etape.Sunt^Sclcviniile.Ilollnercu-Ferthe l9&{: ll7-147. 2rcomçet973 t:219. 2oDieconu lfilg:167.De aceea. Limes. vezi R Herhoiu.dar zuntpufine.84.

databileexclusivîn secolole vtt-VUt (cei cu buton emisferic)' vezip. Budureasca.astfelcànu çtimîn cemàrurà açezàrile continuat existenla.r. dgsradat pe la sflirçitul secoluluial VIJea.La câmpie. de la BaitaVerde çi Sàrata Monteoru(vezi p. 28Butoi l96t: l0t-102. darnu htr.i cu pandantiv inelarajuâq caresuntun prototip al cerceilorcu pandantiv stolat. iar celelalte douàdin tipul BV. nu secunoscfibule digitatedescoperite ln mediul culfurii Ciurel. poatefi consideratil un reper de ordin cronologic. în zona aspectului Ipoteçti)s-adescoperit un asemenea cercella Priseac4 jud. oric'n'" c. g2l-g22. putem conchide câ. Ivfaifutâi..Soldat Ghivan.Açadar. Bucureçti-Bàneasa.erche 1979 t: 220.Coçoveni rraaiUvig. çi în provinciile zud-dunàrene. Exemplarele de la Bucure$i-Bàneasa sf. r. 4?-45).de la Boioçanaçi (ambele.nu este posibilâ (deocamdatà) o departajare lntre ceramica imediatanterioarà deceniilor3. a unor açezàri situateîn zonelemai ferite de invazii din regiuneaSubcarpafilor de Curburà. fâràposibilitatea dea puteafi prelungitii datarea lor si în secolul aIVII-lea(vezip.Totuçi.gnrpurile de açezàri din zonaBucuregilor sau din Câmpia Burdea nu conlinmateriale aataUile sigurdupâlnceputul secolului alvIIJea2e . de felul celordin Éorurrçtitor.nu putem-ignora absenfa pieseîn mediul culturii Ciurel.4647.r.r. Tiparul de la Budureasca era folosit pentruproducerea uno.în cursulsecoluluial VIIJea. l97t:. ln r. Bucureçti-str. La rândullor. dupr primele deceniiele s€coluluiaI VII-leq eçezàrileculturli dicper.w.4 alc çi ceaposterioarà secolului aIVII-lea. Açezàrilede la câmpiecare existauîn secolulal Vl-lea au dispànr! ori au intrat într-o decàdere accentuati. olt2t. 2ellolinescu-Ferche I 974: I 1Z.pâpa. Acestaa fost efectulinvaziilor slavedin primii ani ai domniei lui Heraklios.t i. Bucureçti-Tei. pe baza obiectelordemetal descoperite în açezàrile ei. Desigur.nu în açezàri. cândvrâmurileeraudejaneprielnice.màcardeocamdatà. ci într-un tszaut de meçteçugar itineran! ascuns pe la 680. Bucuresti-Dàmàroaia. r)ulceanca. caresà poatàfi datate în cursulceleide-apatrasalofazn(dacâurmàm cronologialuiVictorTeodorescu). Miclee l9t0: 212. SyracusqCorinth. çi Uneleaçezàri au luat sfiirçitmai repede decâtaltele. Aceastl constatare poatefi înleleasà caun indiciu al modificàrii modoiçi / saua standardului de viafà al purtÈitorilor acesteiculturi. mai observàm cà în açezârile culturii Ciurel nu s-audescoperitnici catarame încadrate în tipurile Sucidava.cerceii stelafimai târzii aparln Oltenia(ia Ràcari. Discontinuitatsa În mediulculturii Ciurelnutrebuieabsolutizati.precumçi ln açezàrile contemporane din Moldova. l2t 2'3. la fel de bine. estevorbadedàinuireamai lungà.118 cÀPIToLUL m Datarea culturii Ciurelpoatefi fâcutà. çi î. Dodeçti26 datateînfazatfitzie.Faza lv a culturii paresàfie specificàdoarunei arii foarterestrânse din nord-est"rrraunt""i"i î".-.. Ne referim çi-au aici la açezàrile decâmpie. dar. catarama de Botoçanaeste de rip syracusa. de obicei.ln spetà. Fibule digitate s-au descoperitla: Bàleni.într-o anumitàmàsurà. ftg. Dulceanca.ri**. cataramele sedescoperà. 2?Floreccu. Acestea aparînsàîn mormintele de incinera{ie din secolul al Wl-lea.ajuo! În cadrulaçezàrilor de tip iiurel nu au apàrut variantele mai târzii ale cerceilorstelafi.6l-62).ori al celorde la Dulceanca sau "on.De asemenea. asozare. Soldat Ghivan parte fac din tipul B III. similaràcu ceade la Beroe. 22. Toate celetrei tipuri apa4lnsecolului alVl-lea.^l fibulelor digitate.încarepredomiù ceramica slavà).iar cea de la Dodegi este ltÏ"o!9" 13 triunghiularà(tip Corinth). Doltnescu-F.Boly -t"l*"r. Salona-Histria. Dealtfel. ci mai alesîn morminte. . cerceiidescoperigi acestor în situri ale acestei culturi se dateazà exclusivîn secolulal Vl-lea (tiparelede la Bud'ureasca2T). çi celede la lJiileniçi Bucureçti-Diimàroaia din tipul B IV.b. nici unadintrefibulelèdigitate Aescolerite în contexie careaparfincu certitudineculturii Ciurel nu sepoatedataîn secolulal VIIlea. locuireaîn fosteleoraçe poatefi documentatii în chip sigur doarpânà în wemealui Heraklios. Doar la extremitatea vesticâa ariei acestei culturi (de fapt.

Venirea pe putrea sàprovoace dewstilri oscarà largà.lnh-o barbarizarç unui însemnat numàrde slavi. la începutul fenomen modului de via{à. qiVârtop) pe GalaTi. predominantâînfaza alVIJea) çi devine tV (deci.darnimicnu dovedeçte cà açezârile culturii Ciurel au fost distruse do acestval de nâvàlitori. lvlaterialul în lucratiila roatarapidàçi cu ceramica cuceramica lucratiicu mâna.çi pentrucâ ei au stalionatîntr-un spatiu sudicàa Moldovei. cu vasulîn carea fost depozitat çi o ceramicà Ceramicalucratillaroata înceatii laBudureasca apare în fazalfl (în ultitezaurulde la Priseaca. Esteadevàrat resffins din extremitatea c[ o seriede tezaure(Piua Petrii. Chiar dacàuneleaçezàri ale culturii Ciurel continuàîn acelaçiloc. profundà. Nu estedoveditiisupraviefuirea açezàri pânàîn momsntulinvazieiprotobulgare protobulgarilorluiAsparuh nu la sudulDunàrii. puneîn legàturà l9n c:220-221. Astfel. Priseaca" Dràgàçani aufostîngropate la 680.Situalia prin accentuarea corespundo cu ccade la sudulDunàrii. iar îngroparea celor din Oltenia se poate pàtrunderii explicaçi altfel (venp.dupà monedei bizantinela Dunàrea 68û pânâîn al doileadeceniual secoluluiai Viiilea. dela Radovanu.De aceea. din regiunea Dunàriimijlocii32. petrocutilconcomitentcu stabilirea intrà lntr-o eclipsàculturalà.darelenu dovedesc çi încetarea pe traseulurmat unui întregorizont cultural.nici folosireacurentàa monedei.l32).nici diferitele podoabeçi piesede metal de origine bizantinâ.apare detip Ciurel.Tezaurele dela Galafiçi PiuaPetrii au fost ascunse de protobulgarispre zona din nord-estulBulgariei. çi dupâacestmomengculturalor estecu totul alta. . undodsclinulsemanifestà nralizàrii çi. SpafiulDunârii de Jos. fiindcà aceqtimigratori e'rau mult rnaipuliniln comparafie cu slavii careau nàvâlit anterior. în majoritatea açezàrilor. 32Comçr 1958b: 449-457. lntrebarea menlinerea lor pânàla 680. Dimitrov 19t5: 119-120 grup expansiunea acestui de slavi cu inûensificarea atacurilorkhazarilor asupraaçezàrilorslavedin bazinul Niprului mijlociu . bizantino-avaro-slave). 3rTeodorescu19642 494-49 5. açozarea Vllea (în timpul ràzboaielor situatii în aunei zonedeblta a apàrutpe la sfârçitulsecolului alVllea çi a supraviefuit imediataapropiere descoperit acolo este destul de diferit de cel obiqnuitln aqezârile secolul alVlllea30. Nu cunoagemvreo anume? Adevàrul estecà nimic nu dovedoçte din açezàrile acestei culturi.ceeace însànu sepoateadmite. Dimitov dateazà la începuûrlsecoluluial Vl[-lea sfrrçitul culturii Ciurel . caresàpoatàfi datatiinumaiçi numai lntre circa 630 çi descoperire 680.Comçr 1987:224. careau pânàîn Muntenia.selnrudeçte lucratiila roatalnceatà. Consideràm càîncetareaculturii Ciurel poatelï datetà. eaa apànrtçi ln mediulromano-bizantin pe secolului alVlllea. 170).dispariliaaçezàrilor Vedea.S-aafirmat cà aceastil daç dupâcum am vàzut1ncapitolul II. acest lucratàla roatarapidii. pàtruns (vezi Dobrogea çi nordulBulgariei33 capitolulV p.1nmai multe rânduri.prinpàràsireatotalà a vechilororaqe.în ansamblulsàu.Esteadevàrat cà migratiaprotobulgarilor a antrenat un nou val de slavi. sComçe1975 b:335-341. petrecut s-a asemonea fenomen desigur.Comse 1975b:339. Continuarsa deJos. decàtreslavi.ceeaceestela fel deverosimil. Sfârçitul eçczàrilor detip Ciurcl poeteflfoarte bine pusin legiturà cu marile invazii acestor slavc din primii anl al domniel lui Heraklios.Eaa înlocuit ceramica 1. carenu mai cunoaqte nici olàritul perfectionat(la roata rapidà). celmri probabif ln deceniile 24 ùe secolului el VII-lee. ln asociere prin decor.Setrece lrr un tip de civilizafie mult mei rudimentari. aceleaçezàri ale culturii Ciurel carocon{in çi fiind legatde degradarea lucratii la roatii încoatiipot fi datate este:pânàcând ceramicâ çi în socolulaIVII-lea. aratàcà în 67û-68ûnu s-a petrecuto rupturàmajorà.DrNSECoLELE Vrr-Vrrr ÀsEzÂRtLE 9r CTMTnBELE l19 poatefi explicatàçi prin mutarealor în locuri mai ln al doilearând.A. 1nceledin urmà.dupàprimele2-3 meledeceniiale secolului ceramicà lucratàla roataînceati ar fi deceniiale secoluluial VII-lea)3r. 33Comça Comçe1975r 175.Deci. mai lntâi în deceniile 9-10 ale secoluluial Un ferite. care. fost adusà tâtziu dela flunàreadeJos.

În schimb. CirnlËre de incineraSe din cccolele VI.ln afaràde (menfionatà ceadela Radovanu mai sus).Thdor. 175-176. Tocilgcu.VII din Muntenia ri Ottenia T In perioadafinalâ a culturii Ciurol. r6lnformalii oraleprimitedela Col.ln schimb. Aici nu s-au descoperitpânàîn prezen! aqezàri aleculturii Ciurel.darvizibil evoluatji din aceasta. s-a descoperit çi cerarnicàdin pastà cenuçie finà.120 CÀPTToLUL n Disparifia eçczàrilor culturii Ciurel a rsprcrentat unul dintre celemei importante aspectedc discontiruitete din sccolele VII-VIII. dar existàindicii ale unor influenle culturalevenite din partea purtàtorilor culturii Ciurel.carese datÊazâ la finelesecoluluial VII-lea çi la începutulsecoluluial Vl[-lea.Açezarea dacoromanàdin secolulal IIIlea çi-a continuatexistenla. Fostul castntcu incintà de piatrà cal€ a fost distrusla mijlocul secoluluial IIIJea a fost reficut ulterior.Necropolelo respective nu pot fi atribuite culturii Ciurel.deocarndatà.Continuarea produceriiceramiciilucratela roatarapidàpânàla finele secoluluiaIVII-lea este.Ceeace ne interese azâ aici estefaptul cà locuirea în interiorul fortiflrcafiei a continuat pânà la începutul secolului al VII-lea . la carenevom referi. 5. ldaterialele publicatedin açezarea DulceancaIV sugeroazâ câ unele dinhe açezàrile culturii Ciurelaureuçitsàzupraviefuiascà dupàmomentul extrern dedificil din deceniul al doileaal secoluluial VIIJea. Prin matorialul descoperitaceastii açezare este entrem deimportantii pentnrstabilirça uneilegàturi lntre cultura Ciurel qi prima fazÂz culturii Dridu. D. eventual cu o lnfteruperefu secolulal Vlea.mai putemaminti doaraç e?ataaDulceanca IV (a doua fazâdelocuire). Cæramica (lucratit la roatarapidàçi de bunà calitate)din aceastii açezaro estediferitii deceadin culturaCiurel. BARnr.mss. s-audescoporit mai mulælocuintesemilngropaæ.careçi-ar avea inceputurile 1nsecolulalVIIIJea. Thdorl97t:294. C. Sepoatebànuicàa duratpânà1nsecoleleVIII-DL fiindcàestesemnalatil cçramicà cenuçie finà cu decorlustruit36. În hcheiere. Èrt" ur cazclasicde ruralizare a unei foste açezàriurbane.în Olteniaa exisat. 1965: 23t. 35Gr.cu decorlustruit careindicàdatarea açezârii în perioada prernergàtoare formàrii culturii Dridu3a."iior. 5133. pevetresituate ln imediata apropiere a celor vechi.206.pnecum çi dupàdisparitiaoi. puneprobleine deosebite. B. În interior. "Apulum-.th.aceste necropoledin secolulal VII-lsa suntcevamai bine cunoscute. Estede notat absenfa ceramicii lucratecu mâna.Açezarea do la Bucov. câtevacuvinte despresitualiadin Oltenia secolelor VI-VII.fapt dovedit de descoperirea cerceluluistelatçi a uneimonede dela Phokas. un fenomenizolat în aria de ràspândire a culturii Ciurel. Suntcunoscute doar foart€ pufine açezâri databilelntre deceniulal doileaal secoluluialVIIJea çi lnceputulveaculuiurmàtor. in secolul alVlJeqoaçezarefortificatà(pânà înprezenlunicà la norddeDunàre):Mcari35.Am vàzut mai sus cà {espreobiceiurile funerareale purtiitorilor culturii Ciurel nu segiu decâtfoartepu}inelucruri. lvlVlàdescu . Câtva mai fi dàinuitaceastilocuire.De asemenea. YDollngcu-Ferchc 1992: I 53-I 76. f. putein nu $i. în cazul cimitirului de la SàrataMonteoru. prin construirca unui val depâmânt (pcst€fostaincintâ)çi prin làrgireaçanfului de apàrare. ln Muntsniaçi Oltenia a existatçi un orizont cultural caracterizat de folosireaincineraliei.

Suntemde pàrerecà necropola de la Sàrata Monteorusedateazà aproxipativ lnte anii '60 ai secolului alVIJea çi al doileadeceniu al secolului alVIIJea.ânà la 680. Fiedler consideràcà necropolaa apârut la începutulsecoluluialVl-lea. l9). în urnàçi în groapàçi în urnà. SCIV 4.ceeace nu ar fi oxclus. 0Fiedler 192: 81.lll5. eadovedindastfelinstalarea slavilor 1nMuntenialnca dç atunciao. 1961: 513-517.Shdiiçi cercetàri deistoriehrzoianà'.Zeherie.dupàce slavii au pâtruns1nMuntenialn urmatulburàrilorcreatodemigrafiaavariiorla Dunàrea deJos(vezicapitolulI.ultural Cândeçtiar trebui sà fie considerat slav .Urnelenu aveau capac. oaa luatnaçtere. Idem. Inventarul propriu-zis esteîn generalsàrac.careDusuntcunoscute în alte zonepopulatede slavi. 19?3e:219. ln finii mari. 17-29. 3tComçe 1973t:210. '2Nector1957:295. În privinla datàriisfiirçituluinecropolei.atestatîn estulMuntenieisauln zudulMoldovei1nanii '70 aisecolului alVl-lea (vezip.Ceramica esteîn coarnai marepartede origine slavà(lucratiicu mânq do tip Korceak). nù po.5.jud. catarame.ln acçstcaz lnsà.87-88. Cel mul! sepoateconsidera cà necropola dela Sàrata Monteonra aparlinutaspectului culfural Cândeçti.6.Comçel9?te: l?j. în câtevastudii. Singurele pissec'noscute datateoxclusiv lnainteamijlocului secoluluial Vl-lea sunt o fibulà ro r"*iai* çi o fibulà cu placàtriunghiularà.iiit ca necropolade la SàrataMonteorusà fi aparlinutgrupului slavcondus-de Oauritas. càci în aceasta din urmà raportul dintre elernentele slaveçi cele romaniceesteinvers.E.Nu s-audescoperit arme. Ftcdlcr 1992:24-gg. màrgelede stictà.cu excepfia a trei vârfuri de sàgefidetrp avar(cu trei aripioare). atFicdler1992:82. 1953:83-89. I 7. reTcodoreccu 1964:498.Influenfele autohtone. Fiind slavà. 1959: 509-514.Sfârçitulei s-apefuut ln aceleaçi condilii ca çi cel al açezàrilor culturii Ciurel: a fosto consecintà a valului deinvazii slavedin anii r?L Ncrtor.Comçe . I. Populalieiautohtone îi pot fi wentual atribuitegropilelungi ovale.l8 çi capitolulV p. De fap! nu existànici datearheologice sigurecaresàlngàduie o asemenea datare. romanice.168).. necropola areun caracter slavçi nu poatefi incadratiiin cultura Ciurel.în ansamblul ei. credem. spocificpentru aria ei geograficà. Acest punct de vedereintrà ln contradicfiecu iaroareleliterare(vezi capitolul V). Deçi pânà în prezontnu s-a publicat monografiacimitiruiui.necrolnladela Sàrata Monteoruseîncadreaâîn secoleleVl-Vll.rpu. Ncctor. p. 1.Esteatestati practicadepuneriide vasede ofrandàîn gropile mormintelor. SCIV.avândîn vederefapful câ el estedeflnit de o proportje mai marea ceramiciislavedetip Korceakçi defolosireacuptoarolor detip pietrafe. suntwidenteln inventarul ceramic. cândcomunitaka carc a folosit-o ar fi fost risipità din cauza tulburàrilorprilejuitedemignfia protobulgarilor{2.ÀgEzÂRrLE DrN SECOLELE Sr CIHTTrRELE VIr_Uil nl % Ceamai importantàestemareanecropolàde la SàrataMonteoru. precumçi în lucrarealui Uwe Fiedler (carea beneficiatde date inedite.oferite de EugeniaZahana).. dar carcaparçi 1naltenecropolo de incinerafiedin România3r.g morminte au awt inventar).7 (dinmormintele 140çi 1502). similaràcu fibuleledigitatedetip B IX Ffirlecar.precumçi ceramicà lucrati cu mâna diferitàà" c"" slav4 careareanalogii în açezàrile culturii ciurol (aceastii ceramicà estode origine dacicà)37.3-4: 5l&51l.tol'.dar.dar srdstà vase çi lucratela roatarapidà. dar fixarea Începutului çi a sftirçitului ei estemai dificilâ.Comçr l9?3 a: 205-206. Din aceste informafii roiesecà morminteleselmpart în trei categorii:în groapà. 6. Ncrtor t9S?: 2B*Z9S. 1959: 511-518.Abb. MCd 4. carecuprindeau fibule. 7. l9?3. Zeherie. existil iÀrmalii disponibile ln rapoartelede sàpàturà. Nici un obiectnu sedateazà întrecirca630 çi circa680. "fVt-l* socotim improbabilpunctul do vedereal prelungirii existenfeiei p. 1955.. Buzàu(1536 de morminte). Necropola a fostfolositàdeslavi. Existautotuçi çi mormintemai bogate. U.(Doar aproximativ 25% diny-. l95Z: It7-l%. ldareamajoritate a vestigiilor (ceramicàçi obiectede metal) se datoazâ în a douajumàtaûe a secolului çi în p-rima treimea secoluluiaIVII-lea.8.

în care depunotea de anne este aproape inexistentil. @rea aDupâM. steucr. rezultatelesunt aproximative. Phil.mai alos cà nu cunoasùem numàruI mormintelor de copii.putemîncercao estimarca numàruluide locuitori al comunitiltii caroa folosit-o. Mehedinfi. Comçe.3: l5l. Necropolaaveaçi alto morminto. dar esteo simplà presupuncre.S-a observatcà arderea cadawelors-afrcutpe loc..48E.cu diametrul maxim de 3.la Cândeçti.Ritualul practicatera cel al incineraliei în urne cu capac' cu urnele depuse ln casete de pietre çi càràmizi. O iltlom€nea concentrare depopulafieindicàun ceûtrudoputere.prin datarea sq confirmàexistenla unei discontinuitàçi foarte irnportanteîn deconiulal doileaal secoluluialvIIJea în Muntenia. fragmente ceramice lucratocu mâna. Detaliile de ritual observate la Ostrovu Mare lui Fiedler 1992:8Z-88. precumçi un vârf desàgeatà. 4Boroneenf.122 CÀPTToLUL ur 614'6191t. aslbidem. l2B). a?Berulu 1937:79'82. Necropolade la Sàrata Monteoru. litatedifsriti deceaeponimà a aspectului jud. g9-91. FriihgeschichtlicheSoziatstruHwenin Minelewopa.Erau. Desigur.D. Gôfiingeq lgg2:461.NumàruIfoartemic de armesi de mormintemai bogatenu vine ln contradicliecu aceastii ipotezâ.1962. H.13G l3i. MCA"2. .car€ au fost distruse.-Hist.Fiedler 1992: 88-89.precumçi armè(un mâner de sulità.ceea cs ie distinge de necropolade la SàrataMonûeoru. culturalCânds$i.Z=ratamortalitàf Ratamortalitàfii pentruevul mediutimpuriu esteestimatà pentru o lntre 30-40 la miea5.fig. din vaseslnrte ritual. Micul cimitirde la Cândeçti este înrudiÎ çi contemporan cu cel dela Sàrata Monteonr. de 640. Stôngi l9?t: t9-I05.46Bobi 1981:106. mormintederàzboiniciaT. . Relativaproape de Sàrata Monteonr. 128. Bcrciuo E.cusa. 1956: 403-405. carc au aparlinut locuitorilor din açezarea din secolele VI-VII.Dumbràveni.Inventanrlestesàrac.T:duratadeflrncfionareanecropolei. de pàsàriçi depeçte).vârfuri de sàgefi).s-aumai descoperit alte fragmenteceramicesimilare.Estetot tumularâ(tumuli 1ndune de nisip) çi s-aupàstratdoar troi morminte. Tot din secolulaIVII-lea (primajumàtate)dat€azâ celedouàmormintede incineraliede la BaltaVerde.Mormintele de la BaltaVçrdeau fost atribuiæunui gnrp slav pàtrunsdinsproves! din Pannoniaae.ea nu a durat decât55-60de ani.2517.30 m.1nafaraurnelor lucrate cu mânaçi la roata încealà. rezultiio populatie de 853delocuitori. Toropu 1976:125-t26. 148. Putemaprociamàrimoacomunitiilii de la Sàrata Monteorula circa 700 de persoano. 13. Altii necropolà din secolulal VII-lea a fost depistalà în imediataapropiere. Fledlcr 1992: aeComça 1973u222.càci obiceiurile flrnerareputeau interziceinventarulbogatqi depunerea de arme. "Homo'. carc setvcapentrupregâtirea banchefuluifunerar (s-audescoperitoasede vitii. Açadar.Morminteleeraufticutezub formà dc tumuli în duneledo nisip de pe terasaDunàrii.III Folge.açadar. curoataînceatl çi curoata rapidà. Stloukd. Caurne. jud. Mormintelede la BaltaVerdeçi Ostrow Mare atragatenfiaprin prezenfa armolor . Inventantl mormintelorcuprindea o cataramà detip Syra. A mai fostdewelitàçi o vaffi ovalà. Avândrep€redestulde precisepentru cronologianecropolei.138. Vrancea(locacom.Klasse. la Ostrow lvlare. ratàde 30la mie. Nr.situatilîn Buzàu!) s-audescoperit trti morminte de incineralie 1nurnà. au fost folositevaseslavedetip Penkovkaa6.iar pentruo ratii de 40la mie.Aplicàm urmàtoarea formulàdecalcul4: M x1000 T încare:M:numàruldemorminte. Eine Analyse der Au*verlungsmethodendes archiiologischen Quellenruilerîals ('Abhandlungen der Akademie der Wissenschaften in Gôttingen.jud.Elementele de ritual funerarapropiemormintelede la OstrovuMare de celedaciceçi daco-romaneat.

Acestecimitire din sud-vestul Olteniei suntcontomporane cu grupul de fibule digitaætârzii din Olteniaçi zonaPorfilorde Fier (veziFigura38.o datareçi în secolulal Vl-lea. linem sàne exprimàmpozilia fa!à dedefinireaacestei culturi. Acestedouàcimitire sedeosobesc. comparabilâcu cultura Ciurel.datate (larg) între secolele frcute peteritoriul României VIII çi Xn sauchiar XIsr.atât prin rifual.Ca standard de civilizafie. açadar. Între celedouàculturi a existato perioadà de discontinuitate degradare culturalà. . Prin urmare. daco-romane. Olteanu 19t3. doar cerceii stela[i descinddin obiectecaracteristice pentru cultura Ciurel.ÀSEZÂRrLE DrN SEcoLELE vrr-vrrr SrcrMrrrB. Înaintede a discutadespre începuturileculturii Dridu.între altele. dupàun hiatus de circa un secol. Zeheria l97lz 284. C. srZaheria 1967:135-165. dintreobiectele depodoabà vestimentare çi accesoriile aparfinândculturii Dridu. care conline çi fibule digitates0. Bârzu 1980:86. cultura lhidu a fost. Prinlt tazâ I eultudi lhidu Re. bizantine. fiind exclusà. Dar. cât çi prin inventar.care çi a începutîn deceniile2-4 alasecoluluiaIVII-lea. atunci el ar puteademonstra legàturadintre acestgrup de cimitire de incineralieçi grupuldefibule digitatÊtâlz. Dacàel prezintii analogii de ritual cu cele de la Balta Verdeçi Oshovu Mare.Avem în vedereatâtexistenfa unei categoriide (ceadin pastilcenugie ceramicâ de calitatesuperioarà finà).culturaDridu estedefiniûide asocierea a douàcategoriide 50Fiedler 1992:91. cât çi difuzarea.Aceste descoperiri arheologice din secolulaIVII-lea din Olteniapar sàindiceexistenla unui orizontculturaldiferit do culturaCiurel.Vom reveniîn capitolul tV.De asemenea. 5 asupm acestorchestiuni.panOiroa culturii Dridu a reprezentat revenirea la un tip de civiliza{ie mai avansat.necropolels de la BaltaVerdeçi OstrovuMare reprezintà un culturaldeosebit aspect de cel documentat de necropolele de la Sàrata Monteoruçi Cândeqti. de BaltaVerde). continutul ei a fost cu totul altul.un orizontcarecuprindea açezérile secolul din al VIIJea de pe malul sudic çi al Dunàrii dintre Porfile de Fier çi valeaTimocului. dar în forme culturale diferite. de cel de la Sàrata Monteoru.p. populatiei derevenirea autohtone la un moddevialàsimilar celuidin perioada anterioarâ instâlàrii masivea slavilorl un mod de viatà similar. Acesteadin urmâ pàtrunddin nou în prima jumàtatea secoluluial IX-lea. Apoi. ele se pot datapânàcàtremijlocul secoluluial VIIlea. a acestor morminte. de genul celui existentîn timpul culturii Ciurel.s-adescoperit un cimitir de incineraliedin secolulal VII-lea (încà inedit). pe de altà parte.ii din Olteniaçi zonaPorfilor deFier.Pemalul opusal Dunàrii. În fiteraturadespecialitate circulàideeaîncadràriiîn culturaDridu a mai tuturor descoperirilor (çi nu numai). în mediul acestei culfuri. Teodor 1981:47-48.ELE 723 (avemîn vedereîn primul rând casetele de pietreçi capacole umelor) fac la fel de verosimilà ipotnza originii autohtone. 66). 1nprimul rând. oricum.a unorobiecte de importsaua unor piese precumçi a monedelor depodoabé. Totuçi.la Ifurbovo(la cbca25 km.tehnicarolii rapide în producfia ceramicà nu a mai fostreintrodusâ. Teodor1980:80. Geneza culturii Dridu a fost legatà. 1ncare s-a descoperit ceramicàlucratii la roatii rapidà.

SlAnt. Ncrtor 1969:25. arsâinoxidantçi decoratà prin lustruire(categoria B). ci de cele mai vechi descoperiri care-iapa4in. nordul Bulgariei. 36). Dacàun sitnu cuprindeçi ceramicii cenuçie. exclusivprotobulgarss.rl)olinercu-Fenchc 1986r: 130. @ I)onëcve-Petkovr l9t7: 69-32.(Paneitescu 19f. . 17.Doar foarte pufineaçezàri sepot încadra primà în acoasûl fazàa culturii Dridu: Stàrmendo.arsàoxidant çi decoratà cu incizii (categoriaA).Balcic-3(Fiedler 1992:I lB.ft2:116. 2). s Dollncccu-Fcrehc.carea fost preluatii de slavi. Dulceanca63.3. sDirconu 1985:I l0-l I l.çi ceadin pastàcenuçie finà. 6rViàerove 19t6.Opiniainilialâ adatâriiculturii Dridu în secolele X-XIs6a fost abandonatii.protodridur:5t. 6). Penûr datare...De fapt încâdin anii'60. 6Ne bazàmîn specialpe datàrile lui U. Garvant. 3). çi 5rstrnècv. $Tcodorucu 1971b: 1044.de fapt una dintro varianteleceramiciide tip "dunàrean". I. Fledler l9. Necropolele apa4inând culturii Dridu caresepot datacu sigurantà (çi) în secolulaIVIIIlsa6s sunturmàtoarele: l)-Adamclisi.1:157-160.202-207.vezi Donëwe-pctkove r99o:77.Fiedlerlw2: l lg.opartedin Moldovq o partodin Oltenia si câtovazone izolate din Transilvania(în apropierede Alba Iulia çi în sud-estul Transilvaniei)s.Ilolin*cu-Ferchc l9t6 b.nutoatecomplexele arheologice delaDunàrea deJoscareconlinaceastii ceramicà cenuçie pot fi atribuiteculturii Dridu (cimitirul de la Novi Pazat. sâllîn gnrpul cultural Izvoru (dupâacestmarecimitir din jud. Flcdler 1X)2: 116.Canlia(Ilarhoiu lll2 565-576. ln aceastà lucrare. nr. În prezent. pe de altà parte. atuncinu sepoatevorbi deculturaDridu52.Ilerpch[ Cimitinrtfaùal-timpuriu de Ia Castelz. Ceamai marepartea descoperirilor din secolulal VIIIJca suntnecropole. $irnan. nu poate fi lncadratin cultura Dridu).De aceea" aria de ràspândire a culturii lhidu sereducela: Dobrogea. Dymrczcwki l9Z3 b: 17-31. "Izv.nu ne ocupàmde culturalhidu în ansamblulei. 5). a Cercetiri Olteanu. rvenov 195t. nr. ry+F|go.Minci (Vllarove 1116:l4l-167.197O: I 6EI 69.375. Nu existii deosebiriesenliale între aceastà ceramicà de la fhrnâreade Josçi cea. 1967:127-147.Ncrtor lg69z26. din PoloniasauGermanias3. el)hconu 19t5: 108. 3g). nr. vezi capitolul IV. Ion Nestorasustinutdatarea culturii Dridu lncepând dela mijlocul secoluluial IXlea sauchiar din secolulal VIIIJeaT?.Muntenia. sZrhrrir 1957:135-138. siturile din secolulal vIIIJea au fost lncadrate int-o fazà. Fiedler lff)2: l18. '?Ncrtor 1964: 412413.Odàrcie. Dimitrov. Fiedlcr 1992:I16. 4). nr. 3.Vllarove lllg:5-30.124 CÀPTToLUL ru ceramicà: cealucratiila roataînceatà" din pastàmai grosiorâ.Ncrtor l9?3:33.Castelu (A. oHemel 1970:l5l-lt6.. bunàoarà. al VIII-lea. nr.varna".Hlhzcrowne.Doarasocierea dintre csramicazisâ "DriduA"çi ceramica cenuçie lustruitàesteîn màsurâsàdefineascà o culturà specificàpentruDunàreade Jos.Blàskovo(D. Categoria A esto. l).Ëcute pomind de la tipologia ceramicii. Vezi Comçel96t I 371. 1967.Mormânt unic. ceramica denumità convenlional "DriduA" nu poatesluji la deÛerminarea unor atribuiri etnicesaua uneiarii culturaledistincte. 4). 6).esteadmisàformareaei în cursul secoluluial VIIIJea (nu 1çiarc aici locul o disculiedespremomentulfinal al culturii). Fiedler.ràspânditiiîn toatii Europa centralàçi ràsàriteanàîn secoleleVlll-X. nr. stYenZ. .Constanta. 39). Giurgiuie).Pentnr unelematerialedin seæolul $t. f)o aceea. N. ceramicàdescinsàdin cearomanà târzie.dela finele secoluluiaIVII-lea din çi prima jumàtatea secolului al VIIIJea.Ioncrcu l9T0: 429.

1959:579-592. l7).Sultana (Mitrea 198t: 9l-139. 30).8.nt.Iwillino'Ibtigo in Fiaul. 3l)-Vàrbovka 1-2(Flcdler 1992:120. Fledler 1992:llg.4:667-670. Fiedler 1992:I16. mormintelçdeincinorafie zuntgrupate în principalîn sectoruldenord-vest al cimitirului. @olinescu-Ferchg CA. Precizàm cà necropolele delaNalbant. Studiul foartemeticulosal lui Uwe Fiedlernu a putut separa în mai multe zubperioade ansamblulnecropolelordin secoleleVll-IX. Mtrea. 167. nr. l9g2:201-214. 7) 8). în ansamblul lor.Isàcescu. 93-94). 92).I. l96t: 551_ 560. l2). 5.nr. Fiedler lg)2: llg.morrnintele deincineratieaulost intersoctate demonnintedeînhumatio.6. 22).Izvoru(Mitrea 19t9: l45-Zl9.Sihleanu(Fiedler 1992:I18. I.necunoscut de Fiedler 1992).Fledler 1992:l16. Fiedler 1992:I16.Fiedler 1992:l 19. nr. l7).nr. din secolulal Vl[-lea.nr. caresepoatedatachiarde pe la sfilrçitul secolului al VIIJea. 371. -.|ll:221-247:Fiedler l9g/2:Ilg. Ele au fost însàutilizate çi în timpul primei fazna culturii Dridu.7. În 12 canti. Constanla l8). 16).stoice 1972:163-lgg. 28)-Tàrgovi$te-l(Fiedler 1992:120.Chiscani( N.No-âr€-vo (Fiedler 1992: 120. 68).Clrjen 1969:l tt-t32. g9). nr.Fiedter t992: I16.nr. Mfurchen.Razdelna (D. de aceea. 33). Riemen-und . jud. un indiciu pentrudatarea cimitirului lncepând din secolulal VIIJea este datdeo cataramà (din momlântul 419)cu laturile lungi curbatospreintorior (strangulaûe)66. nr. mormintelor de incinerafiea fost observatiiçi la Sultana. l98Z: 167-168.412: 120-l2l. Celemai multe dinhe cimitirele din lista demai susauéontinuatsàhe folosite çi în secolulal IXJoa.chirnoei (D.Preslav (vlrerove 1976:248-265.67. l3).Autonrl 6Mitree Jnkmectarea l9t9:218.nr. nr.Karamanite (Fiedler 1992:l 19. g2). 24.Fiedlerlg92:120.Istria-c-aoul viilor (zlne 1963:3s5-4r2 Fiedler 1992:I 16.Kjulevëa(Vilerove 1116:86-140. l0).14. ceramicii lucratç cu mâna care s-a descoperitîn mormintele 27. "Danubius". 8). 1959:535-542. Astfel. 9). nr. l5).FicdlerlX)2: ll9. nr.nr. nr. MCA. 5. Ficdler 1992:I19. 26)-SiniVir (Fiedler lX)2:120.377. suntmai vochi çi constituie oprimàfazâacimitirului. ll7. l6).ÀsEzÀf. 29)-Tichilogi (Fiedler 1992:I18. nr. (Irimi& Cliente 1986:179-l8g . l9). lll.Nalbant(Simion l9.l2l.Fràteçti foneccu1970 419430. 7g-g0). nr. 118. Harfuchi.Galièe (Ftedler 192: I19.C. l5). 27). 30).Juper(Viàerove 1976:61-76.404.rLE DrNSECOLELE sr crMrTrnELE Vrr_vlrr I25 7). 86).342. nr. nr. 1967: 137-l3g.1978: 120-152. Doar ln câtwa r"""ri sepot distinge laznle lor timpurii. 74).Fiedler 1992:l20. Brosclfean.satuNou I g 2 (8. 63). I. 1l). Hcindct. nr. 1962:643-647.t al slavilor instalaliîn nordul Bulgariei çi în Dobrogea. careesûe specificàdoarpentrusecolul al YJI-lea6?. 32)-Varna(Fiedler 19. l4).301. "Izv. a Yen V Bicrbrrucr. nr. I.Garvan-l(Vilarove lllS: I l-38.Varna". 60).obârçia(Toropu. nr.?. Gar%n-l çi Razdelna(eventual çi Gfulita)sodateazà începând din secolulal VIIJeaçi fac partedin cel mai vechi orizont nrn*. nr. E Anestesiu. VlIerove 1979 5-30. Çerbrnescu. Fiedler 1992:l t6.1973. l3). nr. 32). 59). 66). lalaroru. 2l). l9). 20).3gg. sepoateprosupune càmormintoledeincinerafie.Togola(Ficdler lg)2: 120. Dimitrov. 25). 12)-Gârlita(Cftjen 196t: 409425. pe baza. 24).Mihail ltusàlniceanu. 23). nr.l.3s2. 27-25). sclv.Fiedler 1992:llg. 95-97).

t7 23 o .3 t1'.6 a tf 3l .è 25 '19 6 g7_ ZL o ô a ir) atl 1 fs t2o  E o26.

darfrrà ca incinerafiasà disparà.Dintre ele. Dimitrov .2Sdemorminæ(74.247.Bdinci.i .frg. Dirconu lg74:29l. Observafia estefoarteimiortantil.304.deasemenea.Au existatuneledeosebirizonaleln privinfa ritualurilor funerare. Ceea cenepreocupà cu deosebirc nu estesfudierea rifualurilor funerareÇaatare. Dunàrii . 399. Mitrce.342.o fazâmai veche din evolufianecropolei.Acesteobiecteau fost àescoperite 1nmormintele: 7. D.87. 352. MCA E. 1990: lg-29. p. fig. Kjulgvéq l{adara çi altele)estecaracterizat deprodominarea orientàriiN-S çi de existença înhumàrilordecai.Devnja I çi 3. în secolulalVl[-lea incineratiaa fost predominantà. I. MCd ?. 96). 1959:582.|n vru"trnia. cârlila (cirian 1969:126. 5/ 146. I' Dimitrov nu a luat în-considerare necropolele de incineraçie de la Crârlifa.398. Mormintele de înhumafieau orisntiiri diferite (aar preaomina orientarea N-S)çi existiiçi mormintede incinerafie.Chiscani. în raport cu necropolele sud-dunàrene-(vezi çi capitolul tI.1ngeneral. 3. Ambele ritualuri (de origine geticàçi daco-romanà70) sunttp".fig. 1962t 672. refinem faptul cà.inr" pentrunecropolele dinbobrogea çi nord-estulBulgarieiTt. cataramele de forrrà rapezoidalà?2. conferitàde prodominarea mormintelor de lnhuma{ieorientatev-E.ci deducgrea unor concluziireferitoarela comunitàfilecareaufolosit cimitirele din prima fazâ. din zonaSumen-Pliska (necropolele de la N*i p.2t4. suntfoarterareurnelécu capac. ca çi mormintelocu groapà cu niçà.pieseiede centuràde epocâavaràtilnie çi brâfàrilecu capetele îngroqate?3 din mormântuI49.Proportia mormintelor deînhumatie a crescut în secolulurmàtor. €8.341. în funclie de ritualul funerat'e.377. çi orientateV-Edin Muntsniasunttot protobulgare. ceramicalucratil cu mâna.mormintelode incineraliereprozintli.Existà"ln orice ca1 o deosebire netii între grupul de cimitire din Munteniaçi celede la sudul Dunàrii.Crnrpul esùe ahibuitîn exclusiviâteprotobulgarilorfapt cu care nu putem decâtsà fim de acord. nu CIdstiiurne cu clete deprotecfiedin piehesaucàràmizi.Crrupul 3 (necropiele din Muntenia)s€ distinge prin predominarea orientiirii V-8. Privind ln ansamblu. Naibant. Zeherie. ?r Vezi Fiedlcr 1992:267 .Tichileqti.ntre hsà cà *fr6.Grupul 1.404. ?'Comçe 196t e: 376377.394.414.Taf.303. Varna.În zona deJos. bovine) suntfrocvente.371.cuprindonecropolele Istria.l/ 6. Karamaniteçi alÛele. 1959: 5l l. a necropoleide la Izvoru estedofinità de obiectelodatabileh smrqitutsecolului al VII-lea çi în secolulalVIIIlea: catarama cu laturile shangulate menfionatii*.Clasificarea lui D. atlit la nordul.*.oi. l1I.412.precumçi a depunerii doarme. câÎçi la sudulDunàrii. l0/ l). l9S7: 190. D. fig. Mitrcr. c) çi satu Nou-l (8.dar existàla OstrovuÀdarc. cuhartadinAbb. "r"rtu coea c€nu sepoateadmite. TrVezi prezentarea lor la Flcdlcr 1992:276272.27.caresunt tiiiateçi risipite cândcadîn pàmântul gropii. siedrungsgebiet. MCA 6.2%) ffi^trtowischen asemenea catarame s-aumaidescop€rit la Sârata Monteoru(L Ncstor. zg. caraacoperàun teritoriu mai întins @obrogoaçi nord-estulBulgariei).Fiindcànecropolelede lalzvoruçiSultanasuntmai publicate bino (existiisuficiente informalii carepot fi prelucrate). aculturii Dridu. Dimitrov a clasificat necropolele din secolele VIII-D( de la tlunàrea de Jos în greigrupuri. ofrandelealimentaro(porcilpàsàri. neindicàtot o populalienouvenitjl nu o schimbaro çi intsrvenitli în ritul aceleiryipopulafii"68. E. 196l: 514. ii01.211. Deosebirilesereferàçi la uneleaspecte ale ritului incinerafiei.Dirconu lgtt e: 177. çi la Sultana. I.ll7. Berrin.167. @IXmltrov1977: E7-105.fig. 2 Specifice pentrusecoleleVII-VIII.72. Urnelecu capac saucu casctà depiatrànu suntatestate nici 1nnecÀpoU de la Sàrata Monteoru. l/ I l. la).1l8. Grupul 2.ÀgEzÂnrLE DrN sr clMmRELE SECOLELE Vrr_vm n7 cercetirilor era de pàrerocà "faptul cà nu sefine seamà demormintelede incinerafie. çi SatuNoq Canliq Castelu. 121. MCA 6. esteposibilàefectuarea uneianalizecaresàwidenlieze wolulia lor. Prima faù.419. MCA 4. 8/ b.49. Sihleanu.or. deocamdati. lOEa.353. 306.

Dacàurmàrimràspândirea în cimitir a tuturorvaselo. inse raptut cà aceste BEin"rn morminte orisntate N-s au.lg6.4ozl l99r2:262.1nsectorul de sud-vestçi în cel de sud-esÇ se pare cà..rgi. 7 302. 439' orientareaN-s era.424.A rryz. " a incinerali"i Aceastiilnlocuire îohum"fias-apetrecut totlncursul fazsir. çi în secolulal X-lea).236.necropolade la Izvonr cuprindea "u "p. rgg.g1'z)suntdeincinera{ie.3st.Auvl.z70.mormintsleae incineralieau fost adeseori distnrse de celc de înhumafie. De asemenea. r'ieoteda.17(73. mormânt de copil' orientatN-s)' cele trei nucleereprezEntau probabilloturile de înmormântare ale unor grupuri de familii' sectorulde nord-vest (cel ln caresoconcentneazâ mormintele de incineralie) a fost suprapus utæ1ï g. dintre cetélo de morminte. eadurândpânàln secolul al X-iea).. }ei I:l pentnr "".""âmt .se confirmà astfel observaliacà morminælede incineralie fazei vechi a cimitirului. acoloundesegrupeazà mormintele de çi incineratie'sectoruldenord'vestcuprindeaproape to"tr **inteb àe incineralie (cu excepfia mormintelor 3 çi 58).*1i-33. Dupà cum amintsammai zusG'' Lz7). r.22g.Av/LAVII/I. 2).Ânvi. continvaseîncadrateîntipurile:AIIyl. e{-e.Dealtfel dintrece-I1 23demorminte.mormintelede incinerafiezunt mai vechi?r.aratilf-aetut cà"în general.garanliacà acesteçaptetipuri de ceramicà (din categoria "DriduA") au.t p"nt o fazar.ramica garbenà?' (din mormintele 79.233.la un momentdat.adicà lnsocolulalvltrlea.În acelaçi timp.Este posibil ca aceste mormintesàaparfinà unui grupa" proiotoigari cares-auaçezat la lzvoru poate la începutulsecoluluial lX-lei. çi lforopr4 Stoice1922:I 63-I gg.celecâtova elemente de datareîn secolular vIIIJea sunt foartesemnificative: ce.433.u" Fiedlera stabilit càtipurileA rrvl. 32g.un inventarfoarte sàrac. cele trei nucl.69.27gozgg. ou. o".osele intersectàriale mormintelor de incinerafiede càtremormintedelnhumafie (inclusivorisntatev-E) nelndeamnà sà presupunem cà"la fel ca la sultana. 33 qol. ulterior.ri2. Totuçi.-çi inhurnafia La sultana' numàrulde mormintedatabile1nsecolul alvl[-lea estemai mic (necropola fiind în general. 80' 130)'pieselede ccnturàavare(din mormintele 6l çi l0a) çiun r.situafiaconstatatii "u la Izvonrnupoat€ fi generalizatil. In alte necropole.z2a.iwtz. observàm cà ele s€grup€azà în specialtot ln celetrei sectoare.ADvl.existaulnsà alte douà çi grupuri de morminte de incinerafie.abflut siguràsupraviefuir""in"io"oliei pânà in . cu excepfia unuia singur (304..304.8r. 427.liu.zgs.i u".ceeace.în sensul cà incinera{ia au fostpracticate.l IX-lea (evenfual. Mormintelede înhumafiedin fazarerauorientatev-E.cu planul(fig. în general.Av/3. dupàcum aminteam mai sus.146. constatilm cà.nit*t. În concluzie.rp compact demormintedeînhumaçie orientate f Y N-s. necropola dela Izvortra awt maiîntâitrei zoneîn calepredomina incinerapia.r din aceste tipuri (îinnumàrde23).73. De asstnenea' la obârçia. ?9Ffedlcr1992: 2ssadmitc anterioritatea cimitirurui deincinerafie.305.AV[IV2.vechea necropolà deincineraçie Àrt ocupatii. 307. datare çir"*"in". 1naceastii fazâ veche. r'vu fin de fazatimpuriea necropoleiTs.A suntconcentrate 1nsectoruldenord-vest al cimitirului.!_1^specifice însperi. tucratcu mlina (urna monnântului 46)' Tbat€aceste morminûe sunt situateîn sectorulde nord al cimitinrlui..caâcteristicàpentruprotobulgari. 7'Ficdlcr 1992: lZ?. majoritateamormintelorde incineralie (caresunt concentmte în zona centralà)au fost intersectate de mormintede lnhumafi"oi*tut"v_Brr.u (înmorrrântilriles-au ficut în direcfie convergentii). 434.ee t-.otPt{de '"tsapt adrnis Ficdler . cele 17mormintede incinerafioreprozintiil7o/odintotalul mormintelorde incinera{ie.4rg. 315.2gg. 347.Arx/s. 437.on"o. Estevorba demonnintele:67. de altà comunitate'cal€practicaînhuma1ia76. TtFiedlcr 199t2:255..I28 CAPITOLUL M w4. 4zs.4inut r*tà*i de nord-vest. pe "ontopit bazatipologiei cerarniciialcàtuite oi u. unelenecropole au fost 1ntr-adevàr birituale. 346.

prin Moldova. Necropolelede la laroru ii Sultanaseaflà în imodiataapropiere a zoneide baltàa Dunàrii caro. Mitea apreciacàaceastii situalieseexplicàprin cucerirea vetrolorde sat(çi implicit. æI. Vrancea. 1962:612.(Vezicapitàlul V. Bulgarii nu au prâcticataceastiorientaredecât dupàqeçtinarea lor(la mijlocul secolului al tXJea). ipoteza cà în zone loundenusuntate state situri aleculturii Dridu a fostràspânditii o altàculturà. l.auoxistat mai întâicimitire doincinorafie. 1ncursulsecoluluial Vl[-lea. MuzeulJudeleanVrancea-.ln al doilearând. ne mulçumimsà atragern atenfiaasupraaltor aspecte. Dinhe açezàrile din Munteniaçi sudulMoldovei carenu pot fi atribuite decâtculturii Hlincea. presupulem cà ele au apa(inut unor grupuri slave. càci suntnumeroase morminteleorientate V-8. Botezrtq C.nordul Bulgariei çi Dobrogea.pentruacestgrup de slavi). de càtre bulgari)so. 170. care în Moldova estecunoscutiisub numele de cultura Hlincea.datatàîn secolulalVIIIlea çi la începutulcelui urmàtof2. Deci. çi .cel mai probabil. orientatoV-E). careau fostapoiînlocuik decimitire deînhuma{ie.dar se deosebeçte de cel specificpentrumormintelede incineraliedin Dobrogeaçi nord-estulBulgariei (undepredominâ urnelecu capac de pietre çi càràmizi). a fost un loc de refugiu în vrsmurile nesigure. a locurilor de lnmormântare)de càtre o populalie venitii de la sudul Dunàrii (adicà. asuprafaptului cà estesigurà existenfa în socolulal Vl[-lea. caro. tvlaria Comça a ernis.Mltrcr. în Munteniaçi Oltenia. Teodorcrcu.cele constatate ln cele tei necropolene permit sà presupunem cà au existat situafii în carcunele comunità1i slaveaufostcucerite (sauahmgate) decàûecomunitàfiromânice.Aceasta lnseamnà ci procesulAspânàirii noii culturi la nord de Dunàrea începutînainteaexpansiuniiBulgariei (care a awt loc dupà începutulsecoluluiurmàtor). Socotim certii înlocuireacomunitililor carepracticauincinorafiade càtre cele care foloseau înhumafia. MCA. l:3-23 . Deocamdatii.Ràmân însàpetealbe. darnu put€mfi deacordcu origineaoxclusivsud-dunâreanâ (bulgarà)a noilor venili. Cercetiirilearheologicl de pânàacumaratillnsàcà. 8. ldai lntâi.com. tr O. "studii çi cercetâri deantopologie".faptulcàmormintelàde înhumafieorientateV-E pot fi atribuitepopulaçieiromanicodornonstreazâ cà în secolul al VIII-lea trliau comunitàfi romenice în zone din rpropieree melului de nord rl Dunàrii. Grupurile de slavi catt au venit în junrl anului 680 din Ucraina.încàdin 1968. *studii comunicàri.Un studiu antopologic fàcutasupra primelor 125de schelste descoperite la Izvoru a aràtatcâ majoritatea aucaracter mediÛeranoid denuantà ponticà8t. nu esteexclusca romaniciisàfi venitchiardin zonadebaltà.a unor cimitire careseîncadreazà (prin inventarulmormintelor)în prima fazÀaculturii Dridu.ia) auexistatmai întâi grupuri demormintedeincinerali€. au adus cultura Luka-Raikovefkaia. Obâr.Ritualul lor esteasemànàtor cu cel folosit la Sàrata Monteoru. Necrlrov.denumitii convenfional "protoromânâ". Homocea.Sultana. Chestiuneaiese din problematica acestuisubcapitol. B. Mitrer.precumçi în ceamai marepartea Olteniei.carsau fost suprapuse ulterior (dar tot în cursulsecolului alVlil-lea)demormintedeînhumaçie (majoritatea.dupàcum vom vedeamai jos. Descopeririapartinând acestei culturi s-aufâcut qi ln Muntonia. lntrucât din studiul necropolelorreiesecà populafieromanicàa venit pesteceaslavàcareocupase aceastii locurilo respective în secolulal vIIJea. l9€l . Consideràm câaceste mormintedeînhumalie au aparfinutunei populafii cre$ine. 4. culturaDridu lncepuse sàseextindil asupra unei mari pàrfi a spafiuluiDunàrii deJosçi càeraceamai râspânditi. çi cu casete Açadar.în zonele dedeal.o menlionàmpe ceade la Lespezi. culturii Ihidu (sau'balcano-dunàrene") fiindu-i contestat caracterul æB. Ceramica do tip Hlinceaestelucratiicu mânaçi ornamentatà cu alveolepe buzà.era de origine romanicâ. D.gr CrlrrTrBELE DrN SECOLELE Vrr-vlrr ^$EZÂRILE 12g Sepoaûe conchide càîn celetrei mari necropole norddunàrene (Ianoru. Cultura Dridu nu a fost singuraculturàràspândititr la flunàrea de Josîn secolulal VIIIlea. p. l9?g: 5l-S2. 1nsocolulalVIIIlea. În 1962. jud. În privin{amormintelordeincinera}ie.

În oricocaz. Sultanaçi Obârçia" atunci putorntrago concluziacà în secolul al Vltr-leapopulefirromerteà ehceput rtrecâçtigeterenulpierdutinfafe slavilo4. situatela limita zoneide dealuri.aràtând cà unele piesede metal)au fost încadratç materiale(ceramicà.jud. 3:469-475.Celotrei necropolo nu ne oferàdatecatre ar puteafi extapolate asupraîntregii arii a Dunàrii de Jos. cere ehgiduit trecereah un nivel de cMlizefie mei precum ci un spor demogrefic. 1naceaperioadà. Potrivit lui P. cronologicgreçit În realitaæ.descoperirile de la Bucovnu pot defini o culturàspecificà pentrusecolulalVIIIlea" alta decâtculturaDridu.Dirconu.1979. t5P. Prahova.ceramica lucratàla roatarapidàprovinedin nivelul din secolele XII-XIII.la Bucova existatçi un nivel de locuire din secolele XII-X[I.prin filiera culturii Ciurel8a. din cauza nivelàrilorefectgate în secolele xII-XIIfr. supfttpus pesteo asezario din secolele D(-X. s Conçe 197t e. Din monografiapublicatiiulterior reiesecà la Bucov se foloseaîn secolulal VIIIJea o ceramicà de foartobunàcalitate. De aceea.SCIVA. Afirmafiile Mariei Cnmça pe cercetiirilecareîncepuserà sebazau ln celedouà açezàride la Bucov.30. estefoartezurprinzàtoare prezer\aei la Bucov.ceramicalucratii la roatarapidàmai eracunoscutil doar1nBanatçi Transilvania.lucratii laroatarapidâ.Diaconu. În Muntenianu s-a mai descoperit însào asemenea ceramicà.PetrpDiaconua contestat datarea açezilrilorde la Bucov.Dacà evansaÇ judecâm pebazastudiuluidecazefectuat asupra necropolelorde la lzvoru. Esteo posibilitatedemnà deluat ln considerare.prime fazi e culturii Dridu e luat neçtereh cursul cecolului alV11Ilee' lntr-o perioedl de relativi liniçte. Celedouàaçezàriau fost datat€în secolele VIII-X. în careaufostantrenato fragmorte coramice din açezarea anterioarà.ln alte situri din secolulal VIIIlea. Evidentcà.ln ansamblul spafiuluipe careîl studiern. s:ComÇr196t I 368-370.130 CÀPTTOLULM etnic românesc83.careardescinde din coaromanàprovincialà. . ln concluzie. reocupând vetrele de sat de le câmpie.faptelos-au putut petece çi altfel decâtaça.

Izvoarele din secolele VI-VII meirfioqeaâ nrmeto..loa.hnporiului Roqano-Biuntinçi pr-in oqqa cç seppate deduce. I 8.$ii vâant norui1i sI sc retrag[ in.roaso. prizonieriireuçeau sàscapc çi sà se loç slavii chiqr eliberau îi ûrpà timp un oarocard.puterniaÈsimilitUn docusrentôn"i"t. Izrtoarélo careaâucinforrralii âcry* {ehqiri de popul4ie nu srmt foar1o ""otu nuhe.ryIu ràscupPà|fi. 'wentuala toacr€d€la ndul devblà oedentarla celrpmad. 2FHDRtr:3t5. cum cà. O cauz[particularia refir-gierii locuitorilc dinproyinciilc dgnlrsætn terito*utbarbara constituit-o æoaomicà pecar{ ranltrt al pnesiunii sit .rofugrerea urbane saururaledin zonelefuchise în celc lmpàdnriæ sau muntoase. Acuq nevasb înatentie problema deph*rilor depopulalie .locqrimai 9s f€riÛe.fo4ate deluarce în captivitaæ.a locuiûsrilor din Iaperiu de càtns avariçi slavi. (FI{DRtr: 557).ua$ia darçi al rrpctatolæcoqflicte fiecale pnstiitrqirurea Scftimbàrilo ca(ç-au pot fi urutËrit€ demografice pedorÈplanuri:.fiind dçpopuletl adwtrrat invaziilorclavilorçi*unigrniloa carcluauin drapauzq captivitateçiucideaunrpodorùzutede miidcmnenilafiecare nàvItirei.c locuitoriidinturitoriutOrcare neocupànrau *içt' a[ii au fost luati prizaûiffi. celal sûim_ col al schimHrilor de habitrt prùd DÊ çi aspect rF voûroctrpa mai l*l-*3ry?!i:toio jos' 1n capiÛolul alV.dig.pàreo. Iao ia secrctl!.4. ! Mrrrfkior. s. O-padgdintr.buaàoar4 dioceza Thracia.mai rapidin cursulreolului elVIleaauavutgrave efecæ deurografico. comunitàfilor . exagerate ln privinp numlnrluipriænicrilor victimelor.4. trobabil.UL 5 Ocdrrldls de Degrtrfc f protlor nooeûruulul ronanicitor T Inaziile barbaæ zuccedaæ lnU-un titn.rç*p ûotrm pustiuscitiC'.in vederp I maimulæchestiuoi: :_ dopopulafie. Totoçi dcportàrile de prizonieriau contibuit la modificcra patemrenlung a situafiei demografice I hrocoplu.ascz[rilor wban€çi r-urale carc fiinpu Îa secolul alVl-leaAnem. Nu $mt verwimilc çi "ûqn$itri. prizmicri Unii erau ltolra} :. .au a.rucaaryidGd€pqrtld do prizonicridin provinciili snrd-est etnopene tn teritoriiùsËeâofte daavari si slâvt Unele n&tgrii cnnrt. lfogU=Iol a lui Tiberiu'tr (din575).o înco. &taqibn)U.din c€rccqrca unu frpûo deistoriea lùnbii. D€populaæûprwinciitu sud+tcuopeno crq totuçL rmÊpt real. Estedepr€supus câ.fd6ç" ale lui Procopiq din Istoriasecretil.adeseori. În fino. nreùtiona ' distrrgçrile cmtinrrc deoameni" care ar diminrat çinuneroase drastic venihnilestatului2.. (FHDR 2I II: 45?). cauzate ldeplasàrile.SI]BCAPITIDI. mfui.rntà ultimà ailnalfei. Srr:t9*rficompl€taûeprincorrpantiilçq4r€polt fepuæcuatæârede.

6r-cmcrle 19tl: 139-141.2. doarThessalonicul. Nu credemcà aceste tulburàri au fost dete'rminate de tnecerea protobulgarilorla zudulDunàrii.:I. primejdiilor. 'toate oraçele çi finuturilelnvecinate [de lângà Thessalonic] erauîn mâinile lor. ri Petrovicl 1942:865-t68.fàranii çi pàsûorii s-aurefugiat1nmunçi(sau în insule)tt. 5). sescrieln MiracolullI. Unii (Saryrii) au fost mutali càtrees! iar a{ii. Zirtcrcve 1976:61.nota68. Vârtop.Problema estepreavastàpenku a fi ftatatàaici.în tirnpul epocii migraliilor.petrecute 1nfie614-6I 96. în pàduri. Dacia"Dardaniaçi altele. Depopularea unorregiuni din Peninsula Balcanicà în secolulalVIIJea 1i em cunoscutà. din Pannonia.t32 CÀPITOLUIru Celemai interesante relatiiri despre deportàriçi.Retagerealn munfi esteun fenomen atestat ln mod cert în unelezone. seaûtà decercetàtori (atâtistorici çi arheologi.38-39. Estomentionat decâtreavari. '_Conçe Comre 1989:83.în secolulaIVII-lea" 1nfafainvaziilorslave. Mitree 1975:124.:127-132. câtçi lingviçti)ti presupun o retragene a populaliei autohtone 1nlocuri mai ferite. Conee 1967:3-14.ln Grecia. 1n concordantà cu istoriografiaromâneascà mai vecher3 o çi cu lnsàçitadi$aistoricà mediwalàra. Deci.pohl lggt: I10. mai tâtziu. De asernenea. 16Conce l96t:95-101.au fost puçi "sà pàzeascâ locurile vecinecu avarii". s-a constatat cà 1nCrimeea.Nilc:35 (FlIDRtr: 627). Pctnovici1959:GIZ.t:223. El adàugacà "romanii ('pcopôvouç) carelocuiescacum1nDalmaliaçi oraqulDyrrachionfuseserà alungalide càtrearrarideacolo"7.1n68Qar fi lncercat o pàtunderespreknnonia. r'Aça cum reiesedin legendele "descàlecaûrlui'.a uneimari masede çi un cazdedeportare. prin Ott€niaro. çi caresoinstalauîn ol"a. acoçtia au fost strâmutafisprevestçi nord-vest. . Giuracu 19?6:13-16. Pctrovicl 1943:265-266. pare Se câ. primoa provenili pàrfile loli din refugiafii dunârene. çi lui ConstantinVll Porfirogenetul. Dràgàçani.Comça1975e: 174.32(FHDRII: 665). nu esteexclus ca aceste dizlocàri sà fi afectatçi toritoriul Oltenioi. dupàcum spuneNikephor.Tcodor tgtlz 22. Nu putemîmpàrEçiipotoza càbulgarii.O aserncnoa deplasare de populafiea antrena! probabil. rezista. estenecesar sà subliniemçi rolul lnsernnat pe carel-a avut luncaDunàrii careofereaatât adàposl cât mulçi tiple posibilitili de hranàpentruoameniçi animalet6. 5Iæmerlc t979: 2220. ?C.veziçi Brezcenu1r9?f. carenotacàserbiiaufost açezali ln niçtefinuturi care "ajunseserà goale de locuitori din pricina avarilor".Teofilætrt Ohridei"înFHDRtrI: 17.autohtonii Din cauza aupreferat sàserefrrgieæ în locuri mai ferito. sauîn locuri mai îndepàrtate de drumurile urmatede invadatori. locuitori din Thracia çi din alte regiuni. tThcoph.imediat dupà ce au cucerit fosta MoesiaSecunda.Port. muûindÎn altelocuri peunii dints slavii pecarei-augàsitacolos.359 (a. toChfrlec l99l: 375-37 6. t3Veziïndeosebi Hudeu l9t4 çi Onciul 196t.6171) (FHDRII: 621). {Lemerle1979:l8Gl8l.càci Oltsnia estepreadeparte de zonapo undea trocuttribul luiAspanrh. r2ÀL Romenéuh înBBA51 (1983):36. " Acelaçifeiromen s-apetrocutqi la Dunàrea delos.ln aceastà privintà. tr Cherenir 1959:39.Comç1_tg3.dizlocarcacelor pestecarie au venit shâmutafii:o adevàratà reaclie1nlanf Cumlocurile vecinecu avarii erauln nord-vestul actualeiBulgarii. Nu auexistat numaideportàri.ln zonelemai înalte. o putæ populaliei s-aretrasîn zonelemuntoaset2. de fap! au fost mai multe deportiiri. Ifutcderov l9t0: 79-g0.unde1njurul anului 680 estesemnalatio perioadàde tulburàri. 1973 e: 219.: cap. în Pannonias. cum s-aafirtnate. Comçel96t * 365. în zonede munten în pàduri. în general.I!lttcn l9?t: 109-ll1. Din cauzavalului de atacuriale avarilor çi slavilordin 614-619. depopulate.Dricoviclu 196t: t9-91. Protobulgariiau efectuatçi ei deportàride populafie. izolat ln mijlocul lor. Pentru evenimæûe.despre depopularea zonelor de câmpiesunt aduse de Miraanla SanctiDemetrii. cale a provocatascunderea tszaurolorde la Priseaca.

Onciul)auatrnis €xister{a uneiadmigàri çi dela std la nond.pe miqi înà\imi çi aveau ziauri depiauâ f"St" cu mortarl $prafala lor esûe de 400 pânàla 2500m'?. Vorbinddespreinraziile barbare.adicà ln zonelelnalte saulmpàduriæ.573-574.în LG. çi ^ acearegiunea existato continuitate In mai pronunlatà a populalieilocale. multi creqtinidin pàrlile maritimeçi tansmontane (. Suprafelele lor suntde2.17482 479(cap. Unii dinte adepfii continuitàfii(ùrhecareil amintimîn primul rândpeD.nea fortificafie la lvdartinié.). lncepuràa ridica castelepe vârfurile munfilor çi 1n locuri tari. Beroe.I. Probabil la accstsfortificafii se refercapreotul anonimdin Diocleea.pânàce seva lndura Dumnezeu de ei va çi-i libera.de-alungul vàilor. 4. MoesiaSecunda çi Scythiaau ràmas po loc. hobabil cà unele au fost folosite çi ln secolulal VIIlea çi în continuare.Adrianopold2. Conçr 195t r: 360.Molaanjske Stene. car€. reiesecà ele au fost ridicate qi folosite 1nsecolele IV-U. càci NicetasChoniates menliona.1ninæriorulunoradintr. desigur. la sud deMunlii Balcani.. fieràrie.e ele seaflau bisericitT. Aûeliede de olàrie. Unii dintre locuitorii pr. careciûeazà o aseme. Alunga{i de pe pâmânturile fetile ocupate de slavi çi nwoifi a trài în principal din creçtsr€a animalelor.1nlegàturà cu debutulràscoaleiAsàneqtilor.de-alungul incinteire. mai multe oraçe. dar sorveau çi la adàpostirea civile. 243. Schwendtnc4ScrtporcsRerumHungaricarwn(.orfevràrieetc. Au rezistat. Veklinov l97l: 201-202. Ele erauridicatepe marginea dnrmurilor.ln acelgzile. (Vez.. rENicctec Chonieter. ca astfel sâscape din mâinile barbarilor.DEPIiSÂIILE DE POPULÀTIE 133 Multe dintre vetrelede satdin câmpieau fost abandonate cuceritorilor slavi.. Emigrarea romanicilordintre tt11ttà* çi Balcani la nord de fluvig în specialîn secoleleVI-VII.diqpuse.intre care: Serdica"Philippopolis. În Munlii Balcani. do obicei. 2&2U.construiteln secolulalVI. Britirnu l9S b: 7t-80.ovinciilorDaciaRipensis. Onciul l96t: I. Çtcfen 1968:353. precumputea!. În interior s-audescoperit çit*oitt1" a" suprafalà cu ziduri de piaft[. çi bordeie.lea. existiinrmrsroase fortificalii derefugiu"dinmecare foartepufine au fost cerc€tate arheologic.i çi Inuoducereap. nutnoroa$ele fortàrcÏc (gpoupioq).nora22..rea h Ëla inraziilorbarbare. Nu ne reforim aici la partizaniiteoriei formàrii poporuluiromânexclusivla sudulDunàrii.6ha. nu aveau cum sà supraviefuiascà decâtacolo undes-auputut conserva vechilecondilii de habitat. instalarea unui marenumàrde alogenia provocatschimbrree modului de viafl el eutohtonilor. Mai vezi: Iorye 1992:232. 211-213. 2fOnciul l96t: I.cane erauridicatepe stânciabrupte din Munfii Haomus.spro deosobircde nomazil turenict practiceu egriculture. Miroé çi altele. 2oPrtrbytcri lXoclcrtir Rqnum &awrum. . Virdobonae.ntualâ diiinuirea lor p&ràln evulmediuosto plauzibilà.BrzaPalankaSokolica.aveau populaliei çi rol militar.Iil.Vczi çi Koveëcvlé19?3r: 15I . vàzâtdu-se ln mare nàralà çi persecutie.dovadiifiind numârul mai marede toponimoanticecares-aupàshat.fiindcà çi erausituateftr locmi greuaceesibile . O ove.car€ a compuso cronicà1nsecolulal XII-lea.) fugeauzi dupà zi din toatopàrfile çi seîmpreunarà cu aceice petecoauln munli qi în locuri mai tari"2o. el aràta cum"creçtinii. a fost admisà de numsroçiistorici.261-2ffi. cal€a fostcauzatâ derefugie.aceçtiromanicide la câmpieau pierdu! 1nmod inevitabil.225. teJenkovié19t1: l16.VIf. dar allii s-audeplasat în alte regiuni. pe çi carevlahii s-au bizuitînrwolta lorrt. în Muntenegru.Dlftcnl97t: ll2. Populaliaromanicà dela Dunàrea deJoss-adeplasat. ctre tu rjunr h imporibiliteter de e mei prectice o economiebezatà pe ptç dominarce egrtculturll.Anchialos.Asemerrca fortificaliisuntcunoscutoçi 1nænamuntoasà dinfosteleprrovincii Dacia Mediterraneaçi Moesia Prima. o seriede tehnici çi elemente de civilizafie.de asemenea.Din ceeac€ s€cunoaçûo.Aceastiimigralie a populatiei rTVeziPouhcr l9&l: 97-100. 22 Belevliev 19662 216217. Mai bine cercetatesunt cele din bazinul Timocului: Vidrovgrad.Sip. (FIIDR III: 255). Pentnrprima oaràîn decursulçocii migraliilor.Acestereflrgii fortificate.

careceledouàramuri au fost 1ncontact. IJ:. originari din Pannonia: poporfoartomareçi ràspânditcaresenumeqte 8/asf].unele pasaje din Dio Cassius referitoarela daci).ll. în Macedonia. O informalie referitoarela origineanordicàa aromânilorseaflà în Descriptio Eurcpa. 2tB. Roactti 1986:322-323.Brezcenul99t259.în antichitateatâtne. P. Bucweçti.242.Flasdeu28. Brczcenu1976. Kekaumenos i-a identificat pe vlahi cu dacii.Lozovlnl'969l. Orientalis. gàses-te Thessalonic se Achaia çi "Este de notataici câ între Macedonia.ileq Etymologicummagnum 6: 24125.în locuri întiirite çi greuaccesibile"ze.P.Teoriaoriginii avlahilorbalcanici afostemisàde B.În privinta toponimieimodernefolosite de aromâni.unde existenfa unor vlahi în Grecia. Deci. 2Tlbidem:8-9. dupà cum aratii cercetiirilerecente. P. 1934:42. consideraredeplasarea a existato perioadâîn dintre dialecteledacoromân Asemànàrile çi aromânaratàcà. într-adevàr. referitoarela patriavlahilor balcanici.Bucureçti..ane terenului roditor çi plin de verdea|à care çi altiidatii au fost pàstori ai romanilor çi.mai cu seamà fiindcàeaeracumvaconfinnatl deun izvor pannoniene bizantin. Thessalia çi Pind a persistat çi o populatieromanicâlocaH. Mumu.c.Teoria pânzelor de populafie eleboratà expllcà cel mei bine eceasti unitate a Romenitàtii Ortentale. 25 Peneitercu19692 120-121.aflândcevadespre w blacii pe care1icunoçtea din izvoarelernaghiare. câ Bulgariaselnvecineaâcu Ruthenia carear fi despre vlahii balcanici.çi pe aceasta a plasat-omai la vestdecât 1nrealitate)3o.e unadintre Autorul a awt la îndernânà redactatii deun càlugàrfrancezîn 1308. Aportul nordic la genezaaromânilor nu trebuie supralicitat fiindcà. P. Interpretarea lui porneadela pnemisa patriei B.scriere càel eradestuldebinefamiliarizatcu realititile obssrva versirmileGestei Hungatontmçi sepoate ol aveao imaginenu preaclarà.134 CAPITOLUL m Una dintre teoriile care explicâ originea aromâniloria în romanicea atins çi Macedonia.ln schirnb. . StudiiisToiceprivitoarc la tecutul rcruânilorde pesteDundrc. din nordul de P. caresebaza (lucrareacàlugàruluifrancezîncà nu fusesedescoperiti). 2a fvànercu l9t0: 3 I 4-3I 5.G.În pe un pasajdin Kekaumenos origineavlahilor Strategikon(sfilrçitulsecolului alXl-lea). 197 2eFHDRIII:41. Bucueçti. spre sud23. 1n predominare greceçti aceastà ariede a limbii auexistatçi zonelocuik depopulalielatinofonà. de unguri. Pope-Limcenu.afirma càaceçtia "locuiau mai întlii lângàrâul Dunàrea râu care Saos. roDjnvaral99l:23-66.r. au fugit ln acelepà4i"tt. autorul i-a pusîn legâturà inventllndastfel origineapannonianâ a vlahilor din Imperiul Bizantin. careerarnai bine cunoscutà bizantinilor (dar.tot 1nBulgaria. Roætti l9t6:323-324.Nici legenda despre'Tlahorinhini" nu poatefi invocatàîn acostsens(vezi ExcursulVl).IlI. acurn îl numim çi Savq undelocuiescmai de curândsârbii. Dar.s-a observatcà existâ 23Onciul1968:I.fiind izgonili deaici tràiauodinioarà1nUngaria.Drfuanu 1933:22.tratânddespre din Thespe salia. din carrza pàçunile se aflau romanilor. Romaniae. ori cii a awt în vederenumai sudul Pannoniei. stràmoçilor acestoradin zona dintre Dunàre çi Balcani.212. 572-573.Flasdeu càautonrlbizantinnu a fost foarteprecisîn localizarea vlahilor. 16l. Dccci197E:81. în urmà. II.S-a demonstrat însâ cà digresiunea despre origineavlahilor din operalui Kekaumenos esterezultatulunorconfuzii çi al unorlecturi (din careseparaftaznaù. Dregomir 1944:81. (Galilia) çi cà. Blazi [variantiidemanuscris: un oare. dar a confrtndat DaciaTraianàcu provinciacreatiideAurelianla zudul flunàrii.Iau arcleIstoriei Românilor. 201-202. 1984275-76. pasajuldin Kekaumenos nu dovedeçte deplasarea aromânilorde la nord la sud.Seafinnà astfel lumeabalcanicà dospre din Ungaria. 210.Ivinæcu l9t0:311. xG.Penaitescu Carpafilor pânàîn Pind25.Kekaumenos. Probabil.Cercetiirilelingvistice au ajunsla concluziacà aceastii unitaætsritorialà a duratpânàprin secolulal Xlea2a.tràiesctigri çi inorogi (!). socuvinesàprivim cucircumspeclieinformaliilesale De aceoa. o tradilie despre Unii corcelàtori27 auadmisveridicitatea informatieidin "Descrierea EuropeiOrientale".

Reichenhon patria aromânilorîn Dardania. Avândîn vedero celearàtate deqpre originea arcmânilor. Poghlrc 19t9: 944.Pâstrar€a multortermeniagricoli deoriginelatinàdemonstreaâ practicàrii agriculturii. Arheologii albanezio consideràculturapopula{ieiproto-albanezs. a devenit Nu vom inta aici în amânunte legatede lungadisputàîn junrl caracterului pastoral al vielii românilorln errulmedig dar consideràmnecesare uneleprecizàri. Estela fel deadeviirat cànumernasele cuvintedeorigino slavâaratàcà sffiromânii au (re)învàfatuneletehnici agricolede la slavii caûe ocupaserà zonelede câmpid6. (Acolo s-aaflat centrul statuluiAsàneçtilor). dupà ca au ocupatlvlacedonia. Buhociu 1979:185-265. carnu aveau cumsàsepilstrezr ele (cel pufin parfialà)a aromânilor3t. Schramm a sesizatdealtfel.în depresiunile intamontane.711' Pctrovici 1942:870. pentru fiindcàpoatefi consideratii emblematicà un lntreg mileniu de (an)istorieromâneascà: ItCepiden 1936:53-59. op.c4 spredeosebire decelelalteramuri alepoponrlui român"aromâniiau perpetuat modul de viatàurban(lmbinatcu cel pastoral)Y.Dûttcn197t: I I l. autohtonia dovedesc Romanitatea din Pind çi Thessalia nu poatefi conftndati cu ceadalmatà. Leslllyrienset lesAlbanais.Beograd. Locuitorii acesteiprovincii.izvoarele atestà (ln Larissa" masivà a elementului aromân în oraqe deexemplu)."Dacoromania'. rrV Popovié. lvlacodonia. Freihng. Separecàestocunoscutii a acestor romanicidin Thessalia çi culturamaterialà çi Epir. 35 Capldrn 1927 : 20Ç212.Deosebiroa anonirn çi traditia cà bulgarii. (Boosis).lncà prezenta din secolulal )O-lea. Termsniiagricoli latini s-aucoruervatchiar çi în dialectul continuitatea (agru.adicâln Muntii Balcani.G. 1963275 amplasa t2hrc\Écrl lXoclcetb. fle asemeneq dialectularomânarecuvinte de origino latinà Bàiasa Làsun la nord:hiat fas). care îçi spuneau Romani (illo temporcRomani vocabantur)erau.çi anume acelora dintrc ei careaupàstratmodul deviafàurban. pelunt Qnliuttts: "paliur". acoloundoli gËsimln numàrmare în socoleleXII-)([tr. 65-69. 1988:27G 277.). sàparc. ocupatia decàpetenie a rcmânilornorddunàrenia fostcreqterca vitelor mari çi mici.L'Albaniepndant la Basse Antiquité. un arbust).V). ln acestecondifii de mediu. Donet.Dluvere 191: 63.ararc etc.potrivit cronicarului. agriculturanu semai puteapracticadecâtln raro cazuri. . la vestde totam Latinorltm. saupe pastoralà rmelepanteterasate .deci nici màcar aromânii nu au reirunlat macedoromân completla agriculturà3s. cit. datfaptul estecontestat deV. Popovié. Pfutà tâtziu ln secolele XV-)(\[.I.tradilia estedeforrratàçi confrrzà).car€o atribuie unoi populafii romanicd3. Economia prepondorentà.careseafla subinfluentàculturalàbizantinâ.ÀTIE 135 câteira cazuridedenumirianticemoçte'nite fdràa fi fosttrecuteprinfilierâgreacâ: Sbtttrà(Salonic) (Elasson). s6Herdcu 1973:II. din Diocloea.DEPLÀSÀRILE DE POPUI. l. (Desigur. agriculturaera slab deæoltatàçi aveao pondereredusàîn economidT.Scirlltoiu 1979:17-37. 3?Hrsdcu 1973:II.învol. strâmoçii "morovlahilo/' din Dalmalia çi Istria32. Dfuvere 1D1: 6G66. 56. probe în accst sensçi chiar câtwa rclalàri ale unor observatoridin afari" Existà numoroasc dinte caremoritàcitatàin qtewo unnàtoarea.cane consemna au cucerit çi prcvinciam poate care nu fi amplasatldecâtin zonade carevorbim. ni separomaiprobabità ràmâneroa pàr{i unei mari a romanicilor refugia}i de la Dunàreade Jos 1n zona muntoasà din imediata apropiere. Refugierea în zoneledemunteçi abandonarea zonelordecânpie decàtreo partea comunitiililor romanicea determinatschimbâriîn modul lor do vi"là. Pe teritoriulAlbanisi a fost identificatàculturaKomani-I(ruje(secoleleVII-VII). caroa aparfinut uneipopulatii creçtine. cares-aformat preotul dintreaceçtiromaniciçi dalmatinia fostpercoputii de mai la nord. rSchnmm l9t6: 104-108.Este posibil ca aceastii culturà Komani-Kruje sà fi aparlinutunora dintre strâmoqii aromânilor. 1973:78-103.i478(cap. siminare.

semnificativlucru. BpSl. Viafa de tip nomada unoradintreromânii suddunàrcniesteatestatii deuneleiæoare çi medievale. Femeileçi copiii lor suntîmbràcafi la fel cu bârbafiiçi rràiescaçade retaçi în mijlocul oilor prin munfi.136 CÀPTToLUL m 'Ace$i pàstoritràiescdc veacuriîn fundul viiilor ca niçte republici mici separate. Pàstorituloilor la românii nord-dunàreni a fost clasificat în mai multe tipuri de càtre Romulus\fuia: l)-pàstoritul agricol local.iar varacoborând tendele cu furmolela vale.lrtà a istoriei. a Breudell9t5: 165-167. despre caracteristicilemodului de viafà al românilor în depresiunile intamontane. Sofia. 12.. (. .pàstoritul din zonafllnetelor. Nomadismul montaneste o formà extrernàa acosteitranshumanto. vezi Dogenr 195:20. cândîçi mânàoile în locuri bàltoase de pe margineaDunàrii în fara Românoascâ.lncâtnu seocupà deloc detovaràçii lor çi cu ceseîntâmplà în lume". ca unnarea refugierii în zoneledemunte3e. chiar pânàîn secolulnostru. Fàlcàrile (comunit{ile) se doplasau" cu toatà populalia çi avutul lor. ai cilror meinbri nu au nici o legàturà cu ceila\i locuitori aiArdealului. arCrpiden 1927:I t3-35 2. lvIaiputomavea în vedsrç çi informaliile desp're bessiicarelocuiau în munfi (bessisatre.transhumanfa dela munûe la câmpieao. ocu$ndu-se doarcupàstoritul.cât çi depresiuni saucâmpii.Yençi Buhoctu l97g: 2t7 -220. Capulfamiliei esteîn acelaçi timp preot çi jude. Nomadismul nu a fostlnsàcaracteristic pentnrunii dinhe aromâni. C.o permane. 2). W. lv{ârturii disparatedin antichitateaclasicàîl akstà în lvlacedonia Thracia. sln-general. tâiau în mu!. unde ele gàsesc çi iarna iarbà verde printe stufiçuri(. vaxainstalându-qi (corturile)la munte. Transhumanta nu însoamnà nomadism. SFHDRIII:109.. Un asemenea mod de viafà nu seputeanaçûe decâtln nrsmurilegrele ale migratiilor. Esûecunoscu! çi buàoarà"un pasajdin Arrian. care s-a consorvat mai mult timp în Peninsula Balcanicà. Brice.cel careesteîndeobçte Estpun nomedism montm.linând çi judecati într. referitorlamacedonenii care.3).Pàstoritulhanshumant pornit de la muntenu a implicat niciodatiideplasarca înhogilor comunitàli.2.unii dintre româniisuddunâreni (fârçeroliidinAlbania çi firessalia)aupracticatçi nomadismul. 1950: 40-41 II. .1974:99-101. caredimineataçi seara sûi la rugàciune cu casniciisài. decât chiar dacà1nevul mediu fenomenula avutprobabil o ràspândire mai largàdecâtîn vrcmeaîn cane a fost studiat(în secolele XIX-XX).omnena scriaexplicit cà vlahii "duc o viap nomadà"(rbv ptov raopdôa ellowo)#.).Ea esteatestatii în Spania în çi çi zudul ltalieil2. (trIemoriile lui N.. Bethlen. Fernand Braudela fiicut o distincfieîntre "transhumanla normalà"çi "tanshumantainversà".'.VlL9.1ncareseaflà atlit zonede munto.inaintta domniei lui Filip II.cu familiile lor.IGkaumenos vorbeadesprevlahii carc iarna locuiau la munte. carelnseamnâ deplasarea comunit[ilor lnnegi în interiorul unui arealnu foarteextins.Acest pàstoritnomadnu arenimic dea facecunomadismul dostepà cunoscut. Nu existànici o dovadàcà românii nord-dunàrcni ar fi cunoscutçi ei acestnomadism montan..vol. erauconsideralisnemoçiai aromânilorde càtc Kekaumonos)as. {oApudBuhociu t979: 2t3-214. Ana C.pàstoritulagricol cu stâna la munte."iluacia. Nomadismul montanbalcanic a fostun fenomen deduratàlungâ. pe distante tnari. Gydni. .eei.1665)3t.) Vâile çi le pàràsosc aceçtipàstorila sflirçitulverii. ItApud Buhociu 1979:238. arFFIDR[II: 3 l-33. M.1nspecialde Thcodor Capidanat.4). Anobasis.carr esto specificâacelorcomunitiili careau locuinlelostabilela munte.Totuçi.Fenomenul a fost bine studiat. qi carecoboraurara la câmpiea3. a5 .

umaneîn cuprinsulmicrozoneilT. au suferit o depopulareaccentuatà. abiaîn secolulal XIX-le4 satele auurcatpeterasele mai lnaltede lângâ'b alt5''6. Messembria. "Culturà çi civilizaçielaDunàreadeJos". bà$ile Dunàrii au fost denspopulate.unsatdinCâmpia 2: 2l-23.Lipsindlocurilederefugiudela câmpie. Btrcureçti. H. Ea esteexplicabilà.Càlàraçi.unii dintre locuitorii romanici din Europade sud-est au trecutla modul de via!à nomad. 50Petrovici 1942:865. Cumpàduriledin Muntenia Oltenia ocupau în antichitaæ evul mediu o suprafafà mult mai maredecât1nprezen! este çi çi evidentcàzonadecâmpienu a putut fi depopulatil. ae Grmfllrcheg 1940.pentrucei puteau mai lnstàri1i. Càromânii au trâit o vleme çi lnh-un asemenea ecosistern. Comçe l9t7 : 226.locuri adàpostite). Ilfov. O situafiedeosebità a awt-o regiunoadintne Dunàreçi Balcani.masemari de populalieau fost dizlocateln alte regiuni.desigur. Arvinte 1966:28. Conee1967:9-14. s Conce 196t: 95-I 01 Lozoven 19692 221-223 ifioricd. în vol. a? D.populalia de acoloa fo$ silitii sàcautescàpare la nord de Dunàresauîn Muntii Balcani. Stoicgcu 1980: 124-125 .cane nu reiruntala modul de viatà urban. Iorge 1992:I 12.Bucureçti.iar vehsle de sat se aflau chiar "pe baltii". careau îngàduit populalieiautohtone supraviefuirea în timpul perioadelor decrizàso.DEPITSÂTILE DE POPULÀTIE 137 Fiindcà viafa în habitatul montannu ofereadecâtresursoagricole modeste.pulinele oraçedin sud-estulEuropeicareau supraviefuit(Constantinopol.De exemplu.undepàdurileeraumai rare. Lunca Dunàrii a oferit totdeauna excelente condilii de vialà (sursevariatedehranàpenfu oameniçi animale.Rcichenkmn 1963275-77.zonelede câmpie.Slrdii de sociologie 63-133. Stehl. màrilorAdriaticâçi Egee. Din cele expuse în acestsubcapitolsepot desprinde urmàtoarele concluzii: 1).cale se aflau în caleainvaziilor.pàdurile. dacà ne gândimla bogatavegetafie din zonadeluncà. I 55-I 60. l97Ez 1742.zonele montane. Trohui. l9?2: . G. precum çi bàlfile Dunàrii au fost medii geografice în care populalraautohtonà a putut supravieluimai uçor. Lozoven 1969:22O-221.2. 4). DyrrachiorqSerdica. Odessos) au devenitlocuri derefugiu . ln general.Conrtentinercu.Buhociu1979:197. Çerbineccu.Coconi.Astfel seexplicàrepopularea câmpiilorîn penoadele de liniçte. 2).VeziçiN. T!ûhrni. 6). Thessalonic. Pânàtârziu în epocamodernà. .toatepàduriledin zonade câmpieau fost locuri de refugiu.o partedintre locuitorii de la câmpie(inclusiv din oraçe)s-auretrasîn zonelede munteçi pe coastele precumçi în insule. File de istorte. 3). 5). Nu numai zona montanàa fost un loc de refugiu. .ln zonade luncàdintre Giurgiu çi Cernavoda a fost amplasat unul dintre teritoriile-nucleude formarea poponrlui român. Romând în epocalui Mirceacel Bdtrôn. o aratiiçi etimologia cuvântuluifidure: din lat. începând de la mijlocul secoluluial VIJea" çi cu deosobire ln primole douà-treidocenii ale socolului alVIIJea. o a comunitiifilor çi çi. Bucr:regi.197 s Puçcrriu t916:262. Cercetiirilearheologice aratào locuire intensà în luca Dunàrii çi 1nzonaimediatlnvecinatii.a existat mereuo tendintàdeexpansiune sprevalea populalieidela munteas. G. ftr cadrulrnicrozonei Mostiçtea s-auidentificatzecideaçezâri datat€ întreepocafierului evul medirL care indicâ o continuitate a pondulare habilatului ln acelaçi timp. aiVeziBrrudel 1985:78-80.I)onet 1967:ll51-1155. II.cane au favorizat cresterea demograficà.1986:15-36.paludem: "mlaçtinà"48.determinatpe calea lingvisticii istoriceae.Giurcccu1976:l3-16.

. Thessalonic depe çi càtreoras.ullû dunàrean si a adninfutreÉGi provincûale D.Sprodeosebire deceea ce s-aîntlimplat1nconflicteleantsrioarc.de fapt. iar. provinciilo zud-est slavii devastau europene. nemaiînÎâlniË În aceastà vrsmea început un proces relativ lndelunga!carepoatefi denumit:desfràmarea lirzas-ului dunàrean. în ciudadiferiælor incidente.lungul secolului alVIJea" provinciilebalcanice aleImperiuluiRomano-Bizantin au sufsrit multe atacuribarbare.UL TV ITE IlI NO]}IANilA I.ele litoralul provinciilor Scythiaçi MoesiaSecunda. pe de altl patu. distrugorilenu au pus în pericolsisternul defeirsiv al Imperiuluiçi nuaucondus la pierderea unorpuncte demareimportanp strategicà economicà.IIBE.rea suferitiiatuncideImperiuestesocotità caun rnomentderâscruce în istoria PeninsuleiBalcanicer.în capitolul I am avutprilejul sàaràtiimcât estede greçiti este aceastà teorie.Pierde. Concomitent. invadatorii se çi retrâgeau rapiddincolode lines. ori cà. în cel mai bun ca4 fortificatiile distnrsenu aumai fost refàcuteçi refolositefuiscopmilitar. astfelcà frontiera 1nansamblu. pierdere aceastii a fost definitivà"în sensul câ Imperiul a pierdutcontolul asupra teritoriului. 'Yclkov t977:54.CAPITOI. într-o succesiune deraiduri careauduratùrûe 576çi 586. Aceastiirelativàstabilitatea luat sfârçitatuncicândavarii auizbutit sàcucereascà oraçul SirmiumGn582). Numeroase fortificalii gi oraçeau fost cuceriteçi dwastate.pierdereatreptatà.Totuçi.pânâla debutulçirului de conflicte avaro-bizantine.iar armataromano-bizantinà a fost înfrântàîn mai multe rânduri.çi careauavutconsecinle de o gravitate pânàatunci.neglijându-se însàfaptul cào frontieràatâtde lungà(de la Sirmium la gurile Dunàrii)nu puteasâdisparàdintr-odatà.T NOilTANMLE POPUI.Pohl 19ffi:73. derîntr-un ritm destul dc rapid.Ocuparea acestuioraç fticeaposibilâ înaintareainamicului pe drumurilecarcporneaude acoloçi duceaucàteC. Fortificaliile distruseeraureÊcute. IIEZAGBEGAAEA II1TEI SOCIETÀTT SUBCAPTTOLT'L T Dertrànarea lîmæ. a fortificatiilor defrontieràçi a dnrmurilor carele legau. semenlinea.onstantinopol.Uneleraiduri au reuçit sàatingà zonodin adlincimea teritoriului. Se vorbeçteadeseori de "càderea"saude pierderealdrzes-ului la o datËprecisà(602).Câtdespre rolul jucat derevoltalui Phokas în pierderea poziliilor Imperiului la Dunàre.-.Desffimarealirnes-uluireprezintii.chiardin imodiata (prrecum apropiere a capitalei ataculkutigurilor din 559).

oarelo. 195(stat de arsurà datatpost572l573. .La sflirçitulsecoluluialVl-lea. dar nu estesigur cà estevorba de incendierea nivelului 10.. Troesmisro.Troesmis. primul rân{ de drumul care drumuti.a Halmyriss.3. conteazà distrugerilecareau condusla încetarea funcliei militare çi. DurostonrnNovae.precumçi celealeavarilordin 584çi 586auprovocatdistrugerea a multe fortificalii. Periodizarea delvlariaComça luândîn considerare toatedatele care sç cunoscîn legàturàcu fortificaliilo de pa limes-ulprovinciilor Dacia Ripensis. t2Th. Carsium.dela Tiberiu tr). ceadinzonaTimocului(Naissus:Timacum Infrastrucfura/izes-ului (cetii}i cu caracter constadin fortifica{ii de mai mari dimensiuni mixt.Beroeçi zonaAegyssus.açacrrn afirmâ Cristina Opai!. Durostorum Carsium 1n Crtitile Durostorun\Axiopolis.Capidavae.în caresuntsintetizate informafiile referitoarela distrugerile zufcrite de fortificatii. aucàzutcelàtileNoviodunumçi ThalamoniumQ.rà marcheazà distnrgeri ale cetàfii din secolulal Vl-lea. Vezi Pocmrrr Bordee.corpen 1980:2-3.Ochcçcanu 19t6: 177-180. În acestcontex! notim cà în anul 595.Lederata. 2).DESTRÂMÀREL L(ME'-ULUr 139 În epocalui Justiniançi în perioadaurmàtoare.ele dateazà distrugerea nivelului I I .-Laînceputul secoluluial VIIJea. ultim turnuri de observafie acest ca4 este vorba" în Go çi rurnacursulDunàrii).În timpul lui Heraklios.Iufrrus ic! ) . Vezi çi Madgearu 196: 45. deci.Moesia Secunda çi Scythia. e Covrcef 198&19t9: l9l. 3 Corovié-Ljubinkovié 197 2: 46. 6 (trad. Ratiaria6. Opeif l99l:477-481). Dintreacestea. . o recmstitufue exactà a etapelorcàderii limes-ului. ca umnre a invaziilorslavedin 57G586.primele douàcetiili fiind practic abandonate.omça a propuso destràmare ln tei etapea &rzes-ului: l) . militar çi civil). Am inclus numai fortificaliile desprecaredispunem de datezuficiente. Ratiaria. Drobeta. propusà poatefi nuan{atii. castella.În tabeluldemaijos.au mai ràmassectoare apàrate între: Sexaginta Prisca. 5 Jovrnovié.cel pulin deocanrdatà.Novae. limes-ulafostrupt întreDinogetia.Daphne (Oçova).po lângà pe pod pe sudic de fortificalii de malul al Dunàrii. oriprecum Minus-Rernesiana-Turres)3. cu douàmonede). deaceea. 6Yelkov 1966:170. am întocmit o situafiesinopticà.586.:VII.Beroe. ldaria C.limes-uldunàrean cuprindea. consideràm câiemrhul serefugiase 2 S. începânddin anul 576 (când au debutatmarile invazii slaveçi avare). Flalmyristr. la ieçireafortificaliei din componentalimes-ulul De aceea. Desigurcànu esteposibilà. situate de-alungulîntreguluilimes:Slatinska Rekas.De Srobabil în apropiere "limes exista aça-numitul asemenea. Axiopolist. lfai probabil. 581-584. 8Di$nrgereaesteate$atàdeîngroparea unuitezar:r de6 monede & ar:r (ultimele.un sistemde fortificafii în procumera în Dobrogea liniaTropaeum-Ulmetum-Libida2. 3). lvenov.adicào daAreprecisàa abandonàrii fiecàreifortificalii mai lnsemnate. 585.Izv. estedatatàpost din 571-573 tt I. 7T.S. Jenkovié19t6: 382-383. ln unele sectoare intorior" . Koreé. înLimes){lI/:921. câteva capete de malul opus:Dierna çirul çi (Celei). Popovié 197 5: 474. 184. -Axiopolis.audescoperitdor:à (C. TheophylactSimocattaatestaexistentaunui episcopcu sediul în oraçulAsemumr2. Oescus aupierdut çi Flalmyris funclia defensivà.Mihàescu: 138).Ufus . Ele tezaure încheiate în5741575çi5761577 una dintre cele dor. simplalocuire civilà în cetatenu esterelevantà pentru problerna menlinerii ftnes-ului. Acestoraçnu a awt episcopie în secolulalVIJea çi. a Comgel9t7:222-223. Sucidava de Oltenita).Aegyssus ar fi ràmasîn functiunepânàla sËrçitul domniei lui Herakliosa. Prime etepi a destrimirii tinras-uluipoatefi datatiiîntre 576çi 586.Pentruce€ace ne intereseazâ în acestcontext. OescusT. adâncimeateritoriului. r0Distrrgerea quemeto monedà (Beumenn19t0: 172).Atacurile slavilor din 576-578.

11) ? 586 ? .l l) .. N.13. $liit}ÈffiffË[ûfi Flajduéka Vodenica (Diana) Karatas InsulaBanului Donje Butorke Slatinska Reka Mhailovac .til llH: .'.în oricocaz. lntrucât seçtie câ oraçulNovaeîncànu fusese distrus. I 1 -post 614) ? 602 602(D.estèfoarteprobabil ca episcopulsà se fi refugiatde la Oescus. Deci.cuptoare de-a Iungulincinæi) NU 593-s96 (?) 593-s96 s93-596 593-596 firà distugerefinalà 593-596 586 586 ? (?) 576-584 576t578 NU ? NU DA DA (ceramicà slavàdin secolul VIl) NU DA DA ? DA (N.atiaria) Gigen(Oescus) Svi5tov(Novae) Krivina (Iatrus) Izvoarele(Sucidava) (Sacidava) Dunàrsni (Axiopolis) Csrnavoda Capidava Piata Frçcàtei(Beroe) Turcoaia(Troesrnis) Garvàn@inogetia) Murighiol (Flalmyris) 578-584 (N. N.post613) (55e) 578-584 (N.din cavzÀatacurilor barbare..140 CÀPTToLUL Iv acolodin alt oraç. Celemai apropiate sediiepiscopale eraucelede la Novaeçi Oescus.tie aratàcâ Oescus fusese distrusînaintede 595.Mora Vagej (Aquis) Prahovo ArËar(F.? 578-584 (N. :..2) (?) 586(?) 602 rr) CN. aceastà informa.l .l ? 593-596 593-596 DA (bordeie. ..I2 . s82584.à:fr r^i -#ÉIryft -.seafla într-ostare de decâdere.r) 614 614(?) 5761584 614(?) (castellum) ? s76ts84 Q) 593 DA 2 DA (pânàla circa593) DA (N.I.saucâ.1).12. ? 576t584.

. I 77). nr. Recents-adescoperit cà çanfulsàude apàrare taie o construc{ie din a douajrnnàtatea secoluluial Vl-lea.ULUT l4l Astfel. 22 Ultima monedÈi din cetate. Karatasre. Toropu. ln primaetapà (57G586).VeziçiCoveceflgtt-19t9: 191-195. 6 (FHDRII: 535.DESTRÂ.4. Koreé.I 982-I 983 : 33I .din sistemul defensiv al provincieiScythia.Titulee l9t7z 177 . aceastii cetatea fost neglijatàçi a ieçiq practic.nr. citat de Theophylact Simocatta. ulterior distrugerii datatecu monedecaremergSnà l^ 5721573. Pentruînheruperea çiapoi reluarea circulafieimonetare: Chirirc l9g3: 199.Din punct de vedereorganizatoric institufional.deasemenea. Koreé 198{: 195-196.1987:24.El este.reconstruirea unui edificiu interior)ri çi la Capidava (construire a castellum-alui mic sepetrece probabilîn acestii vreme.discoperitii pe nivelul de Sucidava ciilcareal bisericii incendiatofz. tsRidicareamicului ctistellum la începutul secoluluial VIIJea nu esteîncà dovedità. Avemîn vedere pe acelfiyepcôv al provincieiScythia. in Crcnica cercetdrilor arheoiogice. la Slatinska Reka (pecurtinadeNE s-aadàugat un turn exterior)ra. interiorulei dwenindspafiu delocuit . Mihàescu: 29). Vezi.în 588roapar la Capidava)tu.È(À. 8.S. circulalia monetarà seopreçteîn 592. locuireacivilà a mai continuat). în schimb. 2t La Prahovos-au descoperitobiecte databile în secolulal VII-lea. (I.suntatestate. în 586 (probabil eradtu Scythiae)ttDupà 586 au urmat câliva ani liniçtifi (pânàîn 593).à" iaidului slav din "u 593. reJ. Koreé 1984:195-196.(Fiind marginalà. 25Ultima monedà. 2a Ultima monedâ:59| | 592. încheiate arnbele ln 595/596 (la Rakilaçi Reselec)23.În acesie împrejuràriau fost ascunse çi douàtezauredin Dacia Ripensis. a unei conduceri militarea provinciilordunàrene. 2oJovenovié. çi estefoarte probabil ca çi sectorulTroesmis.în unelecazuri. "starinar. Satu-Mare. sectorul de limes de la vcstde Oescus a fost pierdutde Imperiu(darva fi parfialrecupera!ulærior.N.au fosttofuçimai "u.Jovanovié. ràmânând o simplàasezare civi6în cursderualizare).S.Ceamai gavà consecinlà a atacurilor din 593-598 a fostpierderea definitivà a fortificaliilor din sectoruldevestal lines-ului 1n593sauîn 596 (a celor carefuseserà refrcute între588 çi 593).-.în orice caz. atacurile primâ çi etapà nu au avutefectedezastruoase. Opriç. în aceastiperioadà.(Obcrlinder-Târuoveenul9t0 b: 274.Jenkoviél9t6: 3g3. 1na doueetepi e desffimàril l&nss-uluia continuat pierderea lnor sectoare alefrontierei. XVIVI 3. turnurilor etc. Refaceriale incintei. În partea ràsâriteanà a /ræes-ului. porfilor. estede rernarcat cà la Troesmis2a la Dinogetia2s. din aceastà pulin afectate. Tot în aceastà etapà a fost abandonai pod capul de de la Celei çi (undeincendiul final estedatatcu o monedàdin 596/597. CPF. Prahovo2r.Dinogetiasâ fi càzut o". 64). SlatinskaReka20.în cares-adesfàçurat activitatea dereconstrucfie a fortificatiilor afectate.Deçi Imperiula reuçitsàpàsheze oraçele Singidunum çiViminaciurn. tot din 591/592 (Mitrcz1974:69. deexemplu"catarama detip KeszttrelyPécs publicatàîn Jankovié l98l: 25I .60.Distrugerile au fostgn1ve çi în celelalte sectoare alefrontierei. 23Jurukove 1992: 30G308.nr.EI|\ LIMES. C. Ne referim la urmàtoarele: Flajduëka Vodenicars.Butneriu !986:227.:t. t3Th. 18 A.faptconstatat în campania arheologicà din 1995. VeziTirdor 197t: 466. tsJankovié l98l: 213-21 4. în continuare.cânda fost lncheiattratatulbizantino-avar prin careDunàrea erarecunoscutÈi ca frontieràa Imperiului. raJovenovié. construirea unui furn exterior.1994: l2-13). care nu au însâ un context arheologic cunoscut. Campania /993.dupa588).daracestea decentruldeputere .33-34.o çi monedele partedin incintadela Halmyrisa fostdernantelatil cuocazia distrugeriiniveluluil lrT. Jovenovié.fortificaliile mai mici din zonaPorfilor do Fier au fost distmsedefinitiv (chiardacà. lTZehariede 1987:104.mai îndepàrtate . la Prahovo (rofacerea incintei.Zeheriede1991:180. càciesteatestatji existenfa. poartadevesta fostdezafectatà. pl.trad.Deci. Rrnkov. Etapaa debutatcu ofensivaavaràdin 593 (caroa fost concomitontii cu un atacal slavilor) çi s-a terrrinat în 598.

27J. o a reuçit sàia iniliativa.inlatrusZ(1995): 66. Abia atacurile avarilorçi slavilordeclançate 1n614au marcatdebutnl etapeia patra a destrimirii lllnes-ului dunàreen. victorii de Dunilre.Estefoarteprobabil cà în (primele precum qi au ràmas distruse cele de la latrus27. Scorpan.câtçi ln interiorulteritoriului.Totuçi.142 CÀPIToLULIv câ. çi Dupàcumaminkamîn capitolulI. Fiindcâ1nurmàtorii ani ai domniei lui Phokas nu mai esteatsstat nici un orizont de distnrgero în provinciile dunârene. câci altfel Phokas nu çi-ar fi pormissàmutetrupeledin EuropalnAsia. Imperiul continuasâpâstreze contolul asupÉuneimari pàr[i a /ines-ului Scythiei azupra sectorului lizes-ului Moesiei Secunda de la estde latrus. Securisca.4 . 74. 30 Scorpan1912:362-363. doar la Sacidava estedocumentatii arheologico distrugereîn anii 614'619. 2ENovae era încà o cetateimportantàîn 599 (Th. . asupra lines-ului din amontede Retierig reuçind càpàstrezepar{ial frontiera provinciilor MoesieSecundaçi Scythia. în 609. Dintre cetiilile de pe limes-ulscitic. 3). Herrmena. în tsritoriul stiipâttit chiarla ropurtrtela nord caroaucondus seriedeofensive. Scorpenlgt0: 66.atâtpe limes.càcireconstrucfia laAquis în 593sau1n596.pe cât seconsiderà jurul anului 602 au obicei. la sfllrçituldomnieilui Phokas.Pecât separe. anul 602 poatefi considerat lnceputul celei de-e treia ctape e destrimËrii lirnes-ului.Imperiul a pierdut practic controlul sepoatespuno În concluzie.S. Revoltadin 602 nu a avuto importanp atât de mare.vestul MoesieiSecunda). distrugerileau fost extrem de grave. s-apetrecut o nouàinvazieavaràîn Peninzula Balcanicà.Tratatulbizantino-avar din 604 a fost încheiatdupà consumarea acestoratacuri.a câzatdoarsoctorulde limesdin zonaNovaeIatrus. 24. efecteleei nu pot fi minimalizate. von Bûlow. nu au fost pierderi foartegrave.1ncondiliileîn careîn Imperiu aveau loc fulburàri.: VIII. generalâ Interpretarea a stratigrafiei de la Sacidava a fost contestatil de petre 26Jenkovié l9t1:230.G. 1ncelemai multecaanri. 2e Scorpan1972:3û.Acordul la cares-a ajunsmenfinea un statu-quoîn zona Dunàrii. în 604. consideràrn cà a treia etapàs-aîncheiatrepede. Distrugerea a survenitdrrpàaceeaçi poatefi datatàîn jr:rul anului 602. Dealtfel.Deci.Autoritateabizantinàa revenit acolo dupâ dependento avaràs-areinstaurat avarâ.lncà din 583.màrturiile suntindirecte. chiar câ Aquis (Prahovo)çi alte fortificafii din Dacia Ripensisau devenit S-aafirmat26 fata de khaganatulavar.Pe (cel caremai rezista)nu suntsernnalate limes-uldunàrean distrugeridatabiloîn acestmoment. Novadt douà fost fortificalii Sacidava2e apoi simpleaçezàri civile). careau agravatsitualia.în etapaa doua. Pefondul dezordinilordin zonafrontierci dunàrene s-audesfrçurat uneleatacuriale avarilor çi slavilor. a situatieinu a fost 1nsà lemporaràredresare de avari (în parteade vest a Banatului).înlatrasI (1979):14.Existenfaunui orizont general de distnrgere esûe doveditiinumai do întreruperoa circulafiei monetare în anurnitesituri çi dedrastica sareducere 1nansamblul æritoriului.Din pàcate.Aceastâ pierdut (n oricecaz. declançând armataromano-bizantinà În cursulanilor 599-602. Limitându-nela prezentarea sectoarelor de limes care supravieçuiserà pânàatunci.din punct de vedoreteritorial. Avarii au pàtrunsprin regiunea carefusese dejapierdutil(MoesiaPrima.cercetàrile arheologice de limescarc fusese a sectorului urmatiideo refacere o dintre Ratiaria nu au surprins nici faùdereconstruclio efectuate în fortificatiile Singidunum çi de databilàdupà596).Stiipânirea nu ar fi fostposibiltrsubdominafie 588.DaciaRipensis. Dacâavemîn vedere faptulcàrevoltas-adeclançat în zonaAsemumatunciestede lntelesdece a fost afectat(çi pierdut)sectorulde limesNovae. I ostedalatârrlst quemcu o monodà din 612161330. De aceea. Scorpenl9t0:70. constatiimcà ln perioada614-626.Iatrus. Ërà a existaînsào dovadà absolutprecisà. distnrgerea nivolului N.Potrivit lui C.

DESTBÂÈ{ -EE^LTA(ES.ULUT

143

Diaconu3r, dar râmânecert faptul cà monedamai suscitatii oferà un rCIper cronologic demn de pentrudatarea Iuatîn considerare unei distugeri a Sacidavei, indiferentdacàdupàaceea fortificânu existenp. În cezulfortificaliilordelaAxiopolis,Capidava,AegJssus, lia çi-amaieontinuaton distrugerile suferite1njurul anului 614 pot fi presupuse pe bzzaîncetirii circulalieimonetare. Ultimele monededescoperite în aceste situri dateazà din: 607/608(Capidava)32, 6131614 (Aegyssus)3l,6141615 (Axiopolis)t. În privinta/rnes-uluiMoesieiSecunda, dateledisponibile nu permit evidenliereaunor cazuri concretede distrugerea unor fortificalii 1n anii 614-619. Oricum;dupà604 mai rezistanumai sectonrlde la estde latrus.Aliniamenteleinterioareale limesluluiau càrut çi ele cu prilejul valului de atacuriavaro-slave din 614-619.În Scythia" fortificatiile din zora centralàUlmetum çi Libida çi-aulncetatexistenfa - fapt dedusdin împrejurareacà ultimelemonededateazâ din 614161535. Tot prin 614 a càrut çi capitalaprovinciei, Tomis. Devastarea metropolei esteprobatil de situaçiasurprinsàla edificiul cu mozaic, unde distrugerea este datatii tot cu monede din 61336. Probabil atunciaudispàrut ultimeleràmàçife ale administratiei provinciale. Câtdespre ceea ce s-aîntârnplat în interiorulprovincieiMoesiaSocunda,informafiile arheologice disponibilenu îngàduie o datare exactiia distrugeriiunor centre prscum Nicopolis ad Istnrm sauMarcianopolis- cu rol însemnatîn apàrarea pe aliniamenful interior.Dacàurmàrimsitualiadin DaciaRipensis - mai bine cunoscutiçi DaciaMediterranea putempresupune, fàrâa notemecàamgreçi,càatacurils din 614-619 au afectat în profunzirnea teritoriului çi provinciaMoesiaSecunda (la Naissus Prima,locuireaîncoteazà vioçi Justiniana lent pe la 61437). Apoi, în Miracala SanctiDemetrii (II.2) se afirmà (exagera!desigur)cà provinciiledunàrene au fost devastate (în 614). Esteevidentcà nu a mai putut çi depopulate ràmâne aproape nirnic nici din frontieradunâreanà, nici din limes-ulinterior. Cu aceaste,lines-uldunàreenlçiînceteazà posibilcauneledintrecetiiti exictenfe. Este sàmai fi zupraviefuitdar ca açeâri civile. Durostorum çi-apàstra!probabil,chiar çi incinta, dar fiind izolat de restul Imperiului, nu a mai putut contaca un elemental sisternuluidefensiv. PeDunàre,în aval,nu mai existau" separe,alteporturi caresàpoatiifi folositeca etapede oprire de càtreflota bizantinà.La Noviodunum,ultima monedàestedin primii ani ai çi aprovizionare lui Heraklios3t;monedade la FlÉirçova din 629-6303e estso descoperire deocamdatÈi izolatii (în plus, eaprovinedintr-o colectieparticularà,nu din sàpàturi). Duratafunclionàrii castellum-ului de la Capidavanu estecunoscutà (cel pufin, rnaterialele publicatepânàîn prezentnu permit tragerea nici uneiconcluzii).Eveirtuala recuperare a uneipa{i a llraes-uluidunàrean sub Constans II, ConstantinIV sauîn secolulal VIIIlea va fi discutatà în subcapitolulurmàtor. În concluzie,destràmtraa lîmes-uluie fost un procesmai îndelunget, cere a avnt patru etape:57G586,593-59t, 602-604,61+619 (ultima,prelungitil pânàîn 62O.în eventual fiecaredin aceste etapeau fost pierduteunul saumai multe sectoare ale frontierei. 1ngeneral, abandonarea s-a fàcutde la vestcâtrees! asacum eraçi normal.Punctele ldmes-ului marginale, procumHalmyris, au fost pàràsito repede.Limes-ulinterior a rezistatcwa mai mult çi mai bine. Destrâmaroa sistemuluidefensivnu a însemnat însàîn toatecazurileçi disparilia açezàrilorçi, implicit a comunitàfilor de limitanei.(Vezicapirolele III. 2 çi IV. 5).
rrDirconul9t0: 123-130. rzA-Vertan,G. Custurer,"Pontica", 2l-22,19E8-1989: 380,nr. 1306. 33À Opait 1977:309. r Pocnrru-Bordee,Ocheçernu, Nicolec I 9t9 : 72, nr. 208. 35Ulmetum: B. Mitrca, "Dacia, N.S.-,10,1966:413, ru. 60; Libida:À Opaif l99l e: 54. 36 Sâmpetru 197 l: 224225. 17 Popovié1975: 493-501. rt Ineditii (inforrnafieAdrian Pope scu).Celemai recentedintre monedele publicatesuntde la Phokas. reCustut.cel9E6: 2'17, w- 6.

STIBCAPITOLI]L 2

Problenm doninaÉei bizantine la llunàrea de Joe
in eecolete YII.!/III

rr Jfehagerea trupelor çi abandonarea fortificafiilor de pe limes-uldunàrean, precumçi atacurile avarilorçi slavilorauawt caefectieçirea provinciilorDaciaRiponsis, MoesiaSecunda Imperiului Bizantin,la începutuldomniei lui Heraklios.Cu çi ScythiaMinor de subautoritatea aceasta nu a încetatînsàorice prezen|à bizantinàla Dunà.rea de Jos.În primul rând,de-alungul secolelorVll-IX, Imperiul a fostdemai multeori 1nsitualiadea-çiapàra intereselo prin campanii ofensivedesfrçurate peDunàreçi pemalurileacesteia. De asernenea, trebuieluatàîn considerare eventualitatea ca Imperiul sà-çi fi men$nut stilpânirea asupra unorpunctedepelitoralul dobroçi geançide pe malul Dunàrii.Ne vom opri maijos asupra acestor chestiuni. În al doilearând,teritoriul fostelorprovinciidunàrene a ràmaslntr-o dependentà formalà fa!à de Imperiu, pânàlarecunoaçterea de càtreacesta akhaganatului bulgar.Dunàrearàmânea frontierateoreticà a Imperiuluit. Dupàunii cercetiitori, slavilor açezaliîn acestteritoriu li s-ar fi acordat, volens nolens, calitatea defoederati.Ipotezaporneçte dela un pasajdestuldeobscur din cronicalui Theophanes, a càrui traducero din FIIDR estoconfuzâ.El sereferàla instalarea protùulgarilor în regiuneadin nord-estulBulgariei actuale,care era populatil de mai multe grupuri de slavi, lntre caroaça-numitele "cele çapteserninfii". Despreaceçtislavi, Theophanes spune cà:eIçôèrà npbçprloqpppfov ro,'r ô6otvpÉIprç'Apopioç ràç ùæobirouçÊnrù, yeveù,ç ûrb ndrtov 6vraç.Traducerea din FÉIDR(efectuatide H. Mihàescu) sunàastfel:"iar în tinuturile dinspre miaùn çi apus în laraavariloraveau înlebger€ curestulcelorqapte serninlii'". Fragmentul citat aici estecontinuareaunei frazemai lungi,càcinu arenici un predicat. El seleagâ deverbul xorrfnoo,v, careaparomai sus,în legàturà cu neamulSeverilor. Açadar,ca çi despreSeveri, Theophanes spunea despre cei ràmaçi(Sroloilrou$ din "cele çapte seminçii"cà au fost açezafi (strâmutali) "înspresudçi însprevest,pânàla faraavariloC'. Traducerea sintagmei ùæb æcirrov ôvro,ça provocato amplâcontroversà, asupra càreianu puteminsistaaici; termenulndrrov poateînsemna Dupàunii istorici, expresia ar facealuziela faptul cà acei çi "tribut", çi "alian1à". slavieraualiali, tdicâfoederatf ai ImperiuluiBizantin3. Sintagma poatefi înfeloasà însàçi altfel. S-aarâtatcà,de regulà,Theophanes foloseçte cuvânful ndrrov cu sensul de "tribuf'. De aceea, expresia a fost interpretatà deV. Be5evliev ca referindu-se la supunerea acestor slavi de càtre protobulgaria. În concluzie, pasajul din cronica lui Theophanes poate nu fi considerat o màrturie indiscutabilà a oxistenleiunuifoedus încheiat de Imperiucu slavii din fostaprovincieMoesia Secunda.
rChrysor1987:38. 2Theoph.: I,359 (a.617l) (FIDRII: 621). rChrysos1972-1973: l2-13;Avenarius 1975:299-300; Ditten1983:93-91; Chryroc19g7:3g.VeziçiComsa 1986:276. av. Be3cvliev, BF,2, 1967: sc-Sg. vezi çi Dujèev1965: 6g-72, Koledarovl9t0: g5.

PBOBLE.\{À DOHINÀTEI BIZÀNTINE

A5

Totuçi,nu ar'fi exclusca Imperiulsàfi acordat calitatea defoederatiunoradintre slavii açezalila sudulDunàrii, în regiunea asupra càreiaImperiul nu-çi mai puteaexercitaautoritatea în mod direct. Cel mai probabil,aceasta s-a petrecut dupà626, cândslavii puteaufi folosili împotrivaavarilor. Se çtie ca, potrivit unei tradiçii transmise do Constantin Porfirogenetul(De Adm.Imp., cap.32),Heraklios i-ar fi colonizat peserbiîn regiunile carefuseserà depopulate de avari.Dar, un studiurecenta aràtatcàpretinsa tentativàa lui Herakliosde combatere a avarilor prin intermediul serbiloreste (Vezicapitolul nedoveditii'. I, p. 25). În schimb, neputemgândila acordarea unor subsidiislavilordin apropierea gurilor Dunàrii,careorau,oricum,mai uçor de contactat detrimiqii Bizanfului,fiind qi situalimai departe deavari. Acestesubsidiipot explica, màcar1nparte,descoperirea unor monedede aur çi do argin! ernisede Heraklios (în a doua partea domniei)çi mai alesde Constans II çi Constantin IV6. Uneledinhe aceste monede au pe ajuns alte cài, adicàau fost aduse domeçteriiorfevrieri ca materieprimà (estecazulcelor de la Priseaca). Nu le avernîn vodere poacestea. Altele, însà,pot indicaasemenea zubsidiibizantine. (Nu obligatoriu,càci ele pot provenidin jafuri). Estevorbade urmâtoarele monede: (H. Nubar,SCry 17,1966,3: I AV,674-681 -IË!gê-Sat 605); -Niçglilgl, I A& 674-681(Oberlânder-Tâmoveanu, Constentinescu 1994:331-332. nr. 33); l AV 641-646 (Poenaru-Bordeq -Tulcea. ocheçeenu 1986:r93,nr. 2g); jud. (?) de Valea la Teilor, Tulceq -tezaurul compus din 2AR (64l-646,668-673) (OberlânderTfunoveanu 19t0 a: 163-164, nr. 2-3); -Dobrogea(localitatenecunoscutii), lAV 661-663 (Poenaru-Bordeq Ocheseânr 19t6: 193, nr.29); dela Galaïi(l2AR" 615-638, -tezaurul 647-659,668-673,6?4-63l) (Butnariu 19t6: 230); dela PiuaPetrii(54& 668-68j)(Ibidem:22l,nr.ll3); -tezaurul de la Heàçani. jud. vâlcea(3 AFu659-668) -tezaurul ebidem: 230); (Ibidcm: 216,nr. l); -abxanarie, I A& 629-630 -scurta.com.orbeni,jud. Bacàu,I A& 66s-669 (Ibidem:222,nr. 137). De asemenea, tezâurelede la Cuciurul Mare QângàCernàufi)çi Krylos (Galifia), cu piesedeatgintàrio delux din secolul al VIIJea, pot fi màrturia unorasemenea subsidiiT. în orice ca4 ImperiulBizantins-afolosit ln secolul aIVII-lea deunelepopulatiiclientelare, care,probabil, au ridicat sistemul de fortificafii de la Niculifel (veziExcursul IIf. Existil uneleindicii alerevenirii, în anumiteperioade, a dominafieibizantinela Dunàrea deJos,pe fluviu çi chiarçi în unelepuncte sauzonerostrânse din Dobrogea, în cursulsecolelor VII-X, înaintearecuceririi lui Ioan Tzimiskes. Nu avemîn vederemonedele bizantine,ln fond destulde multe,datate între 614çi 971.(Monodelo din perioada614-780 au fost prozentato în capitolulII.2). Pàtrunderealor seexplicàprin continuitatea logàturilorcomerciale cu Imperiul Bizantin, sauprin subsidii acordatebarbarilor- coeaco nu presupune în mod obligatoriu çi menlinerea unor punctedin regiunoa Dunàrii de Jossubdominafiebizantinàs. Existi însâalte màrturii, carenu sopot explicadecâtprin prezen{a unorreprezentanfi ai statuluibizantin(militari saucivili). No referimla unelsdintresigiliile datate în secoleloVll-IX.Nu la toate, càciuneleau aparfinutunor persoane particulare(de exemplu" negustori) elenu dovedesc decât çi, de aceea, continuitatea relaliilor comerciale cu Bizanful.
6Cumconsiderà Poenaru-Bordea, I)onoiu lgtl:242-243. çi 7R Noll, in vol. In MemoriamC. Daicovicir, Cluj, 1974 26?-273; Y. V. Kropotkin, 'Acta Archaeologica Carpalhica", 12,197 1, l-2: 65-7 l. tNr:mismaçiile considerà, totuçi,indicii ale zupravieçuirii saurevenùiidomina{ieibizantine. Vezi: OberlinderTârnovcanu19t0 e: 164;Pocnrru-Bordeq Ilonoiu tr983: 243;custurce 19g62274.

146

CÂPIToLULrv

suntsigiliile imperiale. Un sigiliu al lui Heraklios,cares-aaflat în Celemai importante El poatefi datatla colecfialui M. C. Sufu,provine,dupàtoateprobabilitiitile, de la Constanfa. iconograficee. Alt sigiliu, al lui Constantin scurttimp dupà613,pebezareprezontiirii M de la pânà 1n evontual în 68510. estedatataproximativ 679-680, Esteevidentcà aceste Durostorum, funclionari,ceea cepresupune existenla sigilii aleîmpàralilorauînsolitscrisoriadresateunorînal1i unor structuri administrativebizantinela Durostonrmçi la Tomis. (DespreDurostorumçtim, o açezare urbanàçi în wonea lui Constantin [V - vezi capitolul III. 3). dealtfel,cà ràmàsese Existenfala Durostoruma unui lnalt funclionarbizantin (mililar saucivil) indicà menflotei bizantinepe acestfluviu qi dupà finerealegàturilorpe Dunàrecu Imperiul, deci prezenla utilizàrii flotei pe Dunàre 1nmai abandonarea limes-ului.Faptul esteconfirmat de atestarea careva fi vorbamaijos. despre multocampanii, s-aumai descoperit Revenind acumlasigilii, amintimcà în zonaoraquluiDurostorum care au aparlinutunor ofiferi bizantini.Unul (datatîn secolul al VII-lea) alte douàexemplare, poartiinumelo unui orpcrlldrqç, Theoctistrr, iar celàlalta aparlinutunui Phokas, oæo0dproç (xai) orpc,r(q)T6ç".Acest al doileasigiliu,datatîn secoleleVlll-fx, estefoarteimportant. Deçi nu destinatarul scrisorii,faptulcâla Durostorum cineera,cel maiprobabil,expeditorul, Phokas unui comandant de themâ(aceasta însearnnà va primeamesaje din partea otpcrql6ç), aratiicà presupunea seafla,probabil, sediul unui eçalon inferior,al uneiroûppcr. Ion Barnea càacest acolo unei dunàrene VIII-IX. Durostorum sigiliu atestiiexistenfa theme în secolele Din zonaoraçului provin çi alte sigilii ale unor demnitari bizantinidin secoleleVIII-IX:Petru- consulçi patriciu (secolul (secoleleVIII-IX), alVllJea)'3,Anâtolios Nihta - spatharocandidat - spatharios çiturmarh (secolul VIII- IX)14, fost eparh imperialçi turmarh(secolele Chrestos al VIIJea)rs. Toats sigilii facplauzibilà la Durostorum aceste ipoteza existenlei a unui sediudero6ppo, acestui oraç,în anumitemomente din secolele çi, oricum,a meniineriistiipâniriibizantincasupra VII-VUL pe cândBulgarianu eria încàun statconsolidat. Un specialist bulgar,Ivan Jordanov, sigilii ar puteaindicao prezen!à contestii faptul cà aceste bizantinà. Sigiliile imperialesauale altor demnitaribizantini au putut fi adresate unor penionaje do rang înalt din Bulgaria - dovadà (aparfinând exemplarele descoperite la Preslav împàra]ilorVasile I, Roman I çi ConstantinVll)t6. În principiu,poatefi aça,dar aceastii explicalienu poatefunclionaçi în cazul- bunàoarà - al sigiliului lui Constantin [V de la Durostorum. Dintre celelalte sigilii din secoleleVll-Vil descoperite în Dobrogoa, îl mai mentionàm pe cel al lui Petrus, (cu exconsul discufieçi exemlogothet inscripfie latinà)'i. Nu aducem în çi plarelecaresepotdataçi în secolulal Vl-lea, precum cel al lui Leontios, notarimperial,descoperit la Constanla'8. '. S-apresupus câ,othemddunâreanà a fost crealàîn epoca lui Constantin fV. Ion Barneare afirmacà în De thematibus, consemna faptulcàlmpâratulConstantin Constantin Porphirogenetul 'IY aînfiintflt thema Thracia,carear fi fost împàrfiti 1ntrei: Bulgaria,Istrosçi ltraemus. Estecert
e I. Bernea 1969:28,nr. 14. roI.Bernee1981: 625-628. rr Mititelno Barnee 1966:43-44, w. l. 12I. Bernea 1966:279-280, nr. 2. ItI. Barnee1968:556, fig.68/5. raI.Bernee1971:15. 15I. Bamee1966: 281, nr.4. r5 Jordenov 1987 : 197 -199. 17f. Barnea1990: 316,nr. 2. r8I.Brrnee 1985: 241-242, nr. 6. reI.Barnea1971:10.

PRoBLEXÀ DotrrNÀTrEr BrZÀNTINE

U7

faptul câ themaThracia a fost creatlide Constantin al Thracieiesteatestat ry càciprimul strateg în 68720. În schimb,izvorul nu ne permiæsàtragern concluzia cà,în timput lui Constantin IV, themaTtraciacuprindea celetei pàr!i,BulgariaIstrosçi Flaemus. Textulsunà astfel(în traducerea lui H. Mihàescu): "...în timpul lui Constantin cel Mareconducea ThraciaTaurus (...). Dar dupà (...) ce barbariiau cuceritoraçele stipânirea Thracieia fostruptii în bucâlimai mici. Bulgarià, Istrul çi muntelecelebrunumit Haernus, cares€întindepânàîn Pon! eraupa4i din ttrracia, Oar acumsuntstàpânite destràini.Provinciaactualà aThracieifusese pusàsuboblàduirea împàratului din Constantinopol lui: 1neanu seaflanici un conducàtor çi a slujit pentruserviciile detqti. Dar de cândneamulurât de Dumnezeu al bulgarilora hecut fluviul Istru, de atunciçi împaraiul,din pricina nàvàlirilor sci{ilor çi bulgarilor, s-a vàzut silit s-o aducâîn situagia de provincie çi sà numeascà în eaun conducàtor de oçti. Trecerea barbarilorpestefluviul Istru s-a lntâmplatspre sfrrqitul domnieilui Constantin Pogona!cânda ajunscunoscut Deci, nu se çi numele1or..."2r. poateadmiteincluderea zoneiDunàriiînthemaThracia,carea fost creatiide Constantin M pe bazatoxtului din De Thematibr,r.v. În timpul lui Constantin[{, themaThraciaera o fâçie de-a lungul litoralului vestical PontuluiEuxin"careselntindeasprcnord pânàla Messembria22. Totuçi,evenimentele petrecute înjurul anului680la gurile Dunàrii fac plauzibilàipoteza existenleiunei anumitedominalii bizantineçi în regiunea rospoctivà. Reamintimcoleexfuse in primul capitol.Deoarece ImperiulBiantin sosimfea ame,ninfat deprotobulgarii caroseinstalaserà 1nzonagurilor Dunàrii,î1laça-numitul Onglos(pentuamplasarea acestui leritoriu, vezi Excurs'l III)' împàratulConstantin IV a declançat un ràzboipemarcçi peuscat. Forleleteresheauînaintat prin Thraciaçi Moesia,ajungând ln nordul Dobrogei, iar flota a adusaltetrupe,careau ocupat pozifii ln apropioreazonei undo se aflau protobulgarii.Campania era motivatàde faptul cà protobulgariiatacau din vecinàtatea Dunàrii (rù nl,qord(owa rQ Âcrvouptqo), tinuturile cal€,pe afunci,seaflauîn "stipânireacreçtinilorr'(ôæb Xptono,vôv r6re çaroupévqvf3. Nu putemfi decâtde acord cu P. Diaconu2a I. Barneax, carpconsiderâ câ aceastà expresiese referà la çi dominaliabizantinà. O altii màrturiecarea fostinvocattcadovadà a existenfei uneidominaliimilitarebizantine la Dunàrea do Josîn secolele VIII-IX estecea adusàde dedicafia"Lexiconului" patriarhului Photios,frcutà càhe un anumeToma,careora"protospathar arhonteal Lykostomionului"26. çi Lucrurile ar fi clare,dacàam fi siguri càestevorbadelocalitatea de la gurile Dunàrii (Vâlcov), atestatà în izvoaremai târzii, din secolelo XIII-Xry. Existaulnsàqi alte localitàfi cu acestnumo 1nImperiul Bizantin,çi deaceoa informafiaràmâns nesigurà27. Ea a fost totuçi utilizatii de càtre H. Ahrweiler (çi apoi de càheP. Ç.Nàsturel, Ion Barnea Acest izvor ar atesta çi RaduFlorescu). existenta unui comandament militar bizantinla Dunàrea de Josîn secolulal lX-loa, eventualçi în secolul alVIIIJea (carear fi awt qio jurisdiclieterestràfe. Dacà amfaceabstracfie desigiliiie menlionatemai sus,aceastiiipotù,ar fi greude suslinu! doarpe bazamârturiei îndoielnicea lui Photios. Sigiliile caroauapar[inutunorofiteri bizantinidin secolelevll-pç o facînsàplauzibilà.
20J. Fcrluge, Byzantiumon theBaltuns. ,strdreson theByzantine Adminisrraion and theSouthen Slar fiom the WI th to the)fl|th Centuries, Amsterdam, 19Z6: E; Lilûe1977:747. 2tTextulîn FHDRIl: 671. 2 Lilie 1977 : 37-39(çi hartà). 2rTheoph.: I,358(a.61?l)(FHDRII:619). 2aDirconu1966:488;Dieconu l97l: 199;Dieconu tgtl:2|l;IXeconu 1993:29s. 25I.Barncel97l: I l. 26FHDR II: 637.Teodor l9t?: 9 afirmàîn mod greçitcËacest Tomaestecunoscut prinû-un sigiliu. 21Vezi Tipkovr-Zrimove l9?0: 82-85. 28I.Barnce l97lzl2; Florcscr4Ciobenu l9?2: 3gl-3g2.

împreunàôu valurile din zudul Moldoveiçi cu sistemul de fortificafii de la Niculilel (vezi ExcursulIII). când flota bizantinâ. Observând càfortifica{iilebizantine din secolele X-XI din avaldeAxiopolis(inclusiv)le refolopeceletomane(spredeosebire sesc deceledin amonte deaceastii cetato).P. careconsiderà cà flota dunàreanà (din secolulal IXJea) nu eraîndreptatà côntra Bulgariei. roBrowning1975:137. càci flota avea nevoiede locuri de escalà de aprovizionare. de ftrà a puteafi o[inute indicii clareasupra cronologieiabsolute.Dieconul972bz377-378. careaufostdebarcate peteritoriul Bulgariei2e. (Flotaar fi fost înfiinfati.màsoarà 61hn. dar ràmâne încào 2eVezi capitolulI.YezrçiFlorescu. Ciobrnu 1972: 385-386.fiind luateîn considerare datiiriîn epoca dacicà.Diaconupropunea ridicareavalului de càtreo populaliealiatl a Imperiului.Imperiul Bizantins-afolosit însà de flotil pentrua ataca çi Bulgariape la nord. Jurisdicliaterestrâa themeidunàrene Ia careserefereaRaduFlorescus-ar fi exercitat asuprajumàtiitii Dobrogeide la nord de valeaCarazu3r. 25. este clarcàvalulmic depàmânt a iost ridicatînaintea secoluluial IXJea. Papuc("Pontica". Ipotszaeste ispititoare.148 CÀPMOLUL ry Nu ar fi de mirare un ascmenea control bizantin exercitatasupftlDunàrii.ceea ce aratiicàel a fostridicat pentruapàrarea regiunii dela nord deel. dedescoperirile arheologicefs. Browning30. refolosite în secolul aIVII-lea.eafiind concomitentà cu ridicarea valului mic de pàmânt36. Acestval.În variantadatiirii anterioareanului 680. RaduFlorescu presupuneacàele reprezintiio primà faz de refacere a limes-tlai.originealorromanàeste incontestabilà. Nu credem càaredràptate R. în 7 s6.Au fost aduse uneleclarificàri aupra cronologieirelative(ralul depiatà ar fi mai vechidecâtcel mare pàmânt). Au fost avansate mai multe ipotezeasupraaatarii lui. 36 Flor.Ciobanu tfiZ:3g5386 (datarea în timpul lui ConstantinV). 29. Cânda fost nevoie. probabil. eventual.Dieconu1994:I 30.Radu Florescu a publicatun studiucaredezvoltaideile exprimate în 1972. Bulgaria nu dispunea de floti. Consideràm cà estenormalâexistenla unorpunctocontrolatede Imperiupe litoral çi pemalul Dunàrii.anterioarà epociilui loan Tzimiskes. s2Pentru descrierea valului.Aça s-aîntâmplatîn timpul ràzboaielor purtatedeConstantin V. de çi Çanfulesteorientatcàtre sud.în secolelo IX-X (nu ne oprim acum problernei asupra datàriiçi atribuiriilor)33. p. Deoarece valul de piatràçi cel marede pàmântau fost construite. careveneau cu monoxilelepe Nipru.Bemer l97l: 97-9E. srFlorrscu. În ceea ceprives.G.1992:323-32g)a publicatrezultatele unor sondaje în celefrei va1:ri. Estesigur càvalul mic <ie pàmânt estecei mai vechidintreceletrei.eccu 1986:172-177 .763 a urcatpe Dunàre(probabilpânàpe la Durostorum)a purtat çi 767. potrivit càreia valul mic depâmânta fost ridicat ln secolul al VIIJoa. FiindcâAxiopolis çi Tomiserausituatela nord doval.Dieconu1972z'318. în secolul alVJeaçi 1nsecolul aIVII-lea. çi nuarepetraseu nici o fortificafie (spredoosebire devalul marede pàmânt de cel cu coamà piatrà). foarte variate. celmaimic dintreceletrei. 35 Diaconu 1966:489. rl)irconu1966:489. ci contraruçilor. fie împoriva slavilor.lpotnzastiipânirii bizantine çi asupra norduluiDobrogeiîn secolele \[I-VI[ seîntemeiazàpe datarea pecarea propus-o Petre Diaconu pentruvalul mic depàmânt dintreCochirleniçi Constanta. seprcsupune càaceste cetiili erauîncàiolosite (ceea ce însànu este confirmat. Aceastà fazàs-ardatala sfârçitul secolului alVIIIJea çi la începutul secolului al fX-lea.cano efectiveconsiderabile. . Floreccu19g6 172-176. vatul mic de pàmântar fi fost integrat astfel într-un unic sistemdefensiv. Ele au putut fi. deocamdatà. fie împotrivabulgarilor. Dieconu 1972 b: 377-37ï. sRecent. Estedemnà derefinut ipotszalui PetreDiaconu3a. dupàraidul rusesc din 860).vezil. càcieste tiiiat decelelalte32.te valurileÇerbeçtiTuluceçtiçiVadullui Isac-Thtarbunar din sudulMoldovei. çi În 1986. deci.

PROBLEyÀ DCHINÀTIE r BIZÀNTTNE r49 simplàipotezà delucru. Pânà la înûemeierea khaganatului bulgarpe teritoriulMoesieiSecunda.când puterea avarilor (În a decàzut. subcapitolulurmàtoraràtiirncà avarii çi-au extins. posesiuni Aceste bizantine aufostrecuperato.1n orice caz." p"*. au existatunele çi o vremedupàaceea. Imperiula pututpàstra puncte unele poate din Dobrogea. credern. . consideràm cà doar sigiliile oferà doveziconcludente în sprijinul ipotezei existenlei uneidominafiibizantine peDunàre în secoleleVll-IX.sub Constantin IV.la careftcea aluzieTheophanes. chiarzone mai întinse. ImperiulBizantinçi-arestabilitautoritatea asupra uûor puncte de pe litoralul lvIârii Negreçi de pe malul Dunàrii. dominafia çi asupra Dobrogei.port carre pàstrat fost de bizantini pânàla sfiirçitul secoluluialVl[-lea. În mod sigur.oraçulDurostonrm a apartinutImperiului pânàla 680.pe cât . cândvorbea do'tinutul" careerasub stiipânirea creçtinilor. eventual Ilupà 680. &ryâ 626. cu aflne1ninventar)sàaducàunele clarificàri. Imperiul 1çiexercita autoritatea asupraunei fiiçii de litoral careajungea sprenord pânàla Messembria a . subKrum). iar datarea valului mic de pàmântçi a refaceriifortifica{iilor din aval de Axiopolis în secoleleVIII-IXnu este nici easigurà.Men[iunea din "Lexiconul" lui Photiosestedubioasà.în perioada614-626). Porsonal.Esteposibilcapublicarea in qtensoa cercetirilordela Capidava (unde semnala RaduFlorescu mormintedin secolulal VIIIlea.profitândde slàbiciunea Bulgariei (un statcares-aconsolidatabiala începutul secolululuial IX-lea. momente când.

fi ' "tributale" stabiliteîntre stiipâniinomaziçi supuçiisedentari. Flauptmann altora(kutriguri.câci.3 I Hauptmann 1927 . Legàturiledintre stàpâniçi supuçi obqtile în fala cuceritorilor. în invaziileslavilors-audesfrqurat L. càci mullimea sa nenurnàratii care accepta uman"al oçtilorlor"r. Olteniaçi Munteniaau intrat subdominalieavaràla finele anilor '70 ai secoluluial Vl-lea.a refuzatsâse supunà pe aceçti slavi din estulMuntenieiçi sudulMoldovei.Aceçti erau intermediate de conducàtoriilocali. -192t: 147 2Lemerle 1979: 130(I.Doar fatalismulcu constituiaun rezervor orice jug îl frcea de temut. bunàoarà. pârfi seexorcitade la distan!à.càci nu a existato ocupareefectivàa Dominalia avarâîn aceste avare. Procopius au fostsimpleuniunide"obçti". pentruproblematica rela{iilor "tibutale" stabiliteînEe autohtoniçi migratori.Prin compararea çi parate. în relatarea estede presupus cà khaganul avar(ôreirov lop oôr{ rrlvrxoûrarb ËOvoç &ovf.Incursiunea din 578 i-a adusînsàsub Dauritas. 167-178. subconducerea observa cà. 3ln general.l3). carereprezentau conducàtorilocali colectautributul çi puteaupàstraanumiteatribulii militare. la îndemnulavarilor.de carevorbesc çi Strategikon-ul W-VII de a înftptui prin ei înçiçi o lui lvlaurikios.reprezintiineputintaslavilor din secolele sautiircice.între teritoriului de càtretriburile confederaliei rnai târziu. sclaviniidin Muntenia ascultare avarilor. Slavii desfiçuratîn paralelcu extinderea propriu-zisà. De aceea. în cazul în caro stiipânilor.Centruldeputereavarera situatdeparte.vezi Stahl 1980: 135-139. provenind poate în linii mari un modelal relatiilor reconstituit din mai multe epoci.Este localnicii se bucuraude dreptul de a purta arme çi de a lupta în subordinea cunoscutii în acest sens colaborarea militaràdintreromâniçi tiitari. cu celegermanice "statalà"comparabilà alcàfuire general. s-aconstituit Dunàreçi Tisa(celdin Transilvania partea perceperea din cornunità1ilor locale unui tribut Dominafia avarà reprezenta (romanicesauslave).SI]BCAPIfl)LT]L 8 Doninefa avarà la llunàrea de Jos T\ s-a Llestràmarea treptatii a autoritàtii çi a structurilor institufionaleromano-bizantine stiipânirii avareasupra teritoriului fostelorprovincii. . din carenomaziistepelor luau.în cursulsecolului al VII-lea). 'Anarhia" slavilor.În 586.càci çtim. lui din acelana fostdeclanqati invazia sclavinilor Ardagast Simocatta de din 586 seafirmàcà sclaviniiascultau asediului Thessalonicului De asemenea.implantate în mijlocul lumii romanice) Sclaviniile(teritoriilepopulate sauprotobulgani.. avari)çi cà "acestpopornu aveastofaunui poporcuceritor. dupàcum aflàm de la Theophylact conduçide Ardagast se aflau în subordinea (I. 7.prCIcum avarii càci ei nu au creat nu au exercitato dominafie deslavi.Nu imediat.Supunerea a obçtilor sàteçtiîn fala stàpânilornomaziesteo permanen!à juxtapunerea unor informalii disepocii migrafiilor pe teritoriul României.materialul inepuizabil jurnàtiitia secolului alVllea Muntenia în cursulceleide-adoua Slaviicares-auaçezztîn câ unul dintre conducàtoriilor. avarà.1). au ajunssubhegemonie avarilor khaganuluiavar. vreun "stqt" barbar.

de sunt barbarizate carepoatefi çerpi). ipotezap€ cane o consideràm ceamai probabilàestocea a prelungirii dominalieiavareîn Munteniaçi Olteniapânàcel pufin în jurul anului 680.NiciImperiulBizantinnu a çi înnoprinsnimic pentrua ûecup€ra teritoriile pierdutede la tlunàreade Jos.çi 1nDobrogea) nu o explicàmînsà aPentrumenfinereahegemonieiavarela nordul Màrii Negreînbe 56?-635.veziSzÉdeczky-Kerdos 1975: 26t-274. Ces-aîntâmplatulterior? Khaganatul bulgarnu a avutdela începutfo4a necesarà pentru a elirnina putorearivalà de la Dunàreado Jos.dupàcum vomvedoa. fiindcà evenimentele s-aupetecut departe de Dunàrea de Jos.Nagyhar*iny çi Boly-Zelovcedescoperite la SàrataMonteoru çi Butimanu (vezi capitolulII. cataramele (ne referim la stilul animalier: capetede pàsàri. Kurt Horedt7çi Suzana Dolinoscu-Ferche8 contestau er(istenfa uneihegemonii avare în Muntenia dupâ 680. prin tràsàturile lor stilistico. roMedgeeru1993:l7 Gl?1 .ky-Kardoss presupunea cà dupà venireaprotobulgarilor.Punctelede vedereoxprimateîn acestsenssunt divergente. dar.lnprimul rând. pebaza unor vestigii la carene vom referi mai jos.Aceste catarame au prototipuribizantine.Ionercu lWOz429. t Szôdcczky-Kerdosr 1975:273.Ne puûem gândidoar la eventuala revoltii a unor comunitiili romaniceçi slavedin Munteniaçi Oltenia. eàù! anii '30 ai seeolului alWIJea. S. Prezenla lor în Muntenia(dar. dominafiaavaràasuprazoneinord-ponticea luat sfârçita. atâtîn zonasa contralà" cât çi la periferiaràsàriteanà a sfereisale deinfluenp. Ion Nestoraprecia. Ne mentinemla concluziaexprimaliiln 1993. lrlbler 1992:135-148. ?Iloredt 1968:105.adicâ în Pannonial mai precis.dar çi decàtrepedeshaçi). B. Maria Comça.çi anumecà descoperinea unor assmenea catarame în afarazoneilor deconcentrare qpatiul indicâ legàturi cu aflat zubdominafie @annonia) avarà.estepulin probabil ca ele sàfi condus la disparitiadominaliei avare 1nOlteniaçiMuntenia. În schimb.Boly-Zelovce çi Nagyharsâny. 8Dolincccu-Ferche.Szâdecz.Într-un articol apàrutîn 1993. cercetiitoarea germanâ Ursula Ibler a publicat un studiu reftritor la cataramele de tip Pécs.IGszthely)ro. 5Ncstor 1969: 2i. Materialul arheologiccarepoatefi adusîn disculieîn legàturàcu problemahegemoniei avareîn Olæniaçi Munteniaestedestulderedus. sferade dominafieavaràs-aretraspânàîn zonaJiului ori a gurii Timoculuie. într-un mod mai nuantat se gândeala o rivalitate avaro-bulgarà în Munteniasecoluluial VIIIlea6.Acest fapt nu puteaintervenimai înaintede 680.Nestor t97t: 32. 6Comçe1975u 200. Prin 635-6j8. De aceea. l. $A). La rândul sàu. Elenu erauobiectsfastuoase.Toateaceste catarame suntpiesede echipament militar (se purtaula centurafolositii de càlfuefi. bulgarii lui KubratcareEàiauîn zonaNiprului s-aurevoltatcu succos împotrivahegernoniei avare. khaganatul avara trecutprintr-oseriededificultiifi. Meçterii carele-au creatau fost probabil bizantini. cândla Dunàreade Jos Fsteadevàrat a apàrut khaganat':! bulgar.dar asemenea evenimente nu suntatestate. Concomiteirt cu noi. cà dominalia avaràs-aexercitatln MunteniaçiOlteniaçilnsecolulal VIIIleas. darnici nu puteau fi la îndernâna oricui. p. în careajungea la concluzia produse câacestea aufost în aceleaçi condilii presuprse denoi pentrutipul Pâpart.estevorbadeuneleobiectedin secolulal VII-lea" despre careseçtiecà suntrâspândite cu precàdere în mediul avar:cataramele de tip Pâpa. 50.DoMrNÀTrÀ ÀvÀn l5l Dorninaliaavarà în Olteniaçi Muntenias-apututmenlinecâttimp eanu a fostprimejduitil de alt factor de putere.Astfel.aràtamcà sintezaartisticàbizantino-barbarà constatatil în cazul cataramelor de tip Pâpaindicà gene?a lor în mediul culfural avar. Ilotuçi.eleau fostproduse îa atelierele romanicecarcmai supraviefuiau în secolul al VIIlea în câtsvacentredin Pannonia (Pecs. . (ca dar au fost produse tipuri noi) în Pannonia.

avar. Soldat Bucureqti-Tei. de tip Boly-Zelovco. G.çi wr schelet debronz. rnaidernultla Târgçor. 6.. mormântde lnhumatie. Zelovcesuntfixe. din în mormintele în special datatdestuldelarg.làsând ln aceste întâmplàtor VII-VIII d. militar. r. dominafiaavarà din Pannonia. 15Florneocu.romanici. eracompus decal. Teodorcscu r!Dieconu1962:165-170. pieselecarepot sluji la datarea toateacestea. drçtung$uka iar cealaltà. în timp ceplacaexemplarului 12 88. subordonarea reprezr.22. Abb. careau actionat secolele Prahova"r2.o zÀbarlâEi douâ scàrile de mormântuluisuntscàriteleçi catarama bronz.defapt. suntdiferitetipologic.slawisch-awaischesGrdbedetdinNoveZtmlry. descoperit açacum o probeaâ dealtfelçi mormântul a mormântului etnicà atribuirea datarea problemà cornplicatil: mai Ajungemastfella o çi în afarainorientatENE-VSV continea. gepizr. Decorulpoatefi sedateazà catarama cumafirmàRaduFlorescurs). 4 12.Acestea turàdin secolul din Muntenia. ln tehnica realizats cu piesede centurà al VII-lea. 74.catarame în Ungariaçi Slovacia.un amnarçi o açchie Dintre defier carefrceapartedin harnasamentr3. de Catarama de bronz are o placàmobilàîn formàde presàrii cu un motiv în formà de 8. Miclea 1980:213. 832. .1ntr-o militar avar:limbile de cenalte obiecte.tilistice srmtînsemnate.Z.ntz. o cataramà de fier o cataramà de cremene.în secoleleVll-VIIl daraparo ëilinskafV este jumàtili a secolului celeide-adoua specific alVIIIJea).H. 4. fâràcaelesàaibàvreosemnihcalie pecalecomercialà. Galafi). Autorii descopeririiciteazàdrept analogii pentru decorul Totuçi. avarera. ovalà. fiind dereguliiasociat ln tehnica tablà. Cataramele ci slavâ(eventual. càtrefinele secoluluial VIIJea.Trebuiesàobservâm aparepe catarama de la Tfugçorestemobilât6. ftg.Este prin existenfa Monteorus-au de la Sârata Fiindcàpiesele unorràzboinici.Acest o màciulie din: un cutit-pumnal.probabil. Tipul în tipul ëitinskaIV. militarà.so poate afirma cà aceçtiràzboinici în naornointe d.Unadinfie elearetrecheadeprindere Scàrilele în tipul ÔitinskaIII. decnut (de os). alVIIJea descoperite din secolul unelepiese cataramei presàrii (nu este realizatil 1n tehnica este Fiindcà identicecu ceade la Târgqornu cunoaçtem. de càlârefdelaTârgçor. Tipul III este grupulavarûirziu(secolul presàriita.ëilinskr.fapt carenc doterminàsà o formâ degndatàa celui întâlnit pe cataramele presupunem o dataremai târzie.În zoneleperifericedin afara comudefapt. iar cealaltà Primaseîncadreazà rorunjir. centruluideputereavare Acestecomunitiili localeaveauqi atribulii militare. Khaganaful partedin'tniforma" oastei neocupâmfâceau din careficeau parteqi alte etnii: slavi. încào cataramà de ça.Bratislava. Un decorrelativ asemànàtor detip Bolyînsâcàplàcile cataramelor de la Butimanu. t6Fiedler t992:327-328 o încadreazâîn grupul pieselor de centurà avare decoratecu motivul lujerilor (Ranlænzier). 3I 2. turnatà. Teodoqnu ar fi exclusca ele "sà fi aparfinut urmealetreceriilor. Ràznitifilor localefa!àde stiipâniinomazi. sigurdoarfaptulcâele au aparfinut erau de etnie nu de ineineralie.Inventarul fragmentar ventarului. echipament au ajunsîn Muntenia de carene ocupâm càobiectele Desigurcâsemai poatepresupune la fel deprobabilca este Totuçi. dardeosebirile.-scoperit decare romanici).3. ln secolulalMIJea.nr. Budureasca çi într-un loc necunoscut càlàrefiavari din chiar unor cum apreciaqi D.carefacpartetot din echipamentul poa1ç spunedespre Ghivaq Bucuro$i-Sur. s-audescoperitla: alVllJea.Acelaçi lucru se ele se dateazâ.càci ele nu provin din mormintede cavaleri. bulgari.h rolde evarilor. Prahova) Poianaffud.fiindcà comunitillilor localefala de khaganatul màrturii ale subordonàrii Ite sereprezinte vremeîn careMunteniaputeafi uçor dominalàde avari.152 ry CÀPIToLUL unor luptiitori de etnie avarâ.ii. zone. avarà. Teodor 1993b: 285-286. 197 2. o confederalio avare. ornamentatii U.lg66:190-192.Dupà (ud.Ei erauînsà. cu pieselelor de Monteorus-aulnmormântat cei carela Sàrata toinicii respectivisun! credern.

Acestmodusvivendi al simbiozeidintre stipânii nomaziçi supuçiisedentari este. 20Fiedler 1992:328.aproape obligatoriu.39. specificâ Prin urmare. Uwe Fiedlerîmpàrtiis.cuprindeau cai întregiçi .care.ePortile de Fier çi Oescus (inclusiv. probabil. În alt studiq însà. consideràm cà çi a scàriJelor mormântul sedateazà celmai probabil càtresfiirsecolului VII-lea. Ioandin Efes(VI.esûe apmape sigurcàmormântul de la Tfugçornu a aparfinutunui protobulgar.apartenenfa avaràa mormântuluide la Târgçornuestesigurà. 18Cornça l9t2z29.de careavoau nevoieçi supuçii. Totuçi. dominafia avaràa început sàsemanifeste atuncicândvictoriile repurrate împotrivaImperiului au condus la ocuparea unorteritorii din partea devesta regiunii decarene (în DaciaRipensis). deasemenea.Era firescsàseîntâmpleaça.percepând în schimbun lribut2t. Extindereadominaliei avareîn Dacia Ripensisnu a condusla devastarea sistematicà a provincii. càciîn morminteleacestora nu aparscàri{ede ça. DaciaRipensis). t?Horedt196t: 105aratàcànu estesigurcaracterul avar.lvfariaComça a admisapartenenta avarà amormântului dela Târgçorn menfinând datarea sala sfârçitulsecolului aIVII-lea çi începutul secoluluialVllllea'e.o caracteristicà a dominaliilor popoarelortiircice. sepoatespune chiar cà dominaliaavaràprezenta uneleavantaje. avarii au permis locuitorilor sà trâiascâin continuare în oraçe.Vezi Comçe 19t9 e: E3.YniÀTlÀ ÀVÀR^ 153 Figura 56: Catarama din mormântul de la Târesor - Având în vedereîncadrarea cronologicà a cataramei de ça.DO.192. ocupàm ln urrnacampaniilor din 584 çi 586. cane a constatat cà màciulia de cnut este pentrumormintelederàzboinicidin mediulculturii Saltovo-Majack.Avarii aveau nevoiede hranàçi de produse pe carenumaioraçeloçi teritoriile lor agricolele meçtespgàreçti puteauasigura. Pedealtàparte. regiuneadin interior.45) men[iona faptul câ.Maria pus Comça a în legâturà mormântuldela Târgçorcuacole noi valun denomaziajunsela Dunàrea deJosçi deMijloc lntre 670/68 0 çi7101720t8. s-ainstaurat acestei un fel depax Avarica. dupâce au cucerit douà oraçe(probabil Singidunumçi Viminacium).vârfuri desàgeti. darBâtint 1989:126î1considerà indiscutabil avar. Unelo clarificàri au fost aduse de Maria Comça. avarr?.Totuçi. . Din punctul de vedoreal localnicilor.eçte. La suddeDunàre. çi reCornçe 1987:229.prin datarea sa. dupàcum aràtamçi mai sus. probabil. adicà"practic.de regulà. 2'VeziPohl 1988: 78-79. inventarulsàunu estetipic pentru mormintele de càlàreliavari.dar ne referim doar la cel care stà în atonfialucràrii noastre(cel de la estde valearâului Poreëka).el seîncadrcazà ln altil perioadà(ceaulterioarâvenirii bulgarilor). datarea monnântuluila cumpàna secolelorVllAnll çi considerà câel poatefi atribuitunuiavarucisîntr-o confruntare cu bulgariizo. Dupàcea trecutçoculinifial.dar çi stàpânii.avarii au cuceritsectorul de limes dinlr. al Gheorgheçi Petre çitul Diaconu eraudepiirere càràzboiniculînmormântat la Târgçor era.De fapt teritoriul cucerit era mai mare. celelalte obiecte aduse în discufiesuntsuficiente pentnraprcsupune càMuntenie a rimes cub dominafie averi çi 1n secolulel VII-lee. fiindcà spuneacelaçiIoan din Efes .Oricum.avarii percepeau ca tribut numaijumàtatedin ceeace locuitorii datorau fisculuiimporial. In concluzie.

fig.Spunern aceasta. rnôr-âot deînhumafie orientatE -V. 26CoJr 1977:l6il .Inventarulmormântuluicuprindeçi o cataramiide tip Pâpa26. 2'Jenkovié 19t1: 176.ln 596.Mormântulnu conlineanici oasede cal.XDV14-16. împreunàcu o monedàdin 613/ 614. limes-ulDaciei Ripensisa fost pierdut. XVIV 13. În apropierea cetàfiiArgamum(CapulDobjman).prinritualul çi inventarulsàu.provine o cataramâ de trp Nagyharsâny2s. Acccntuàmfaptul cà ele sunt piesede echipament militar. Teodorl99l: 128. '??Ptppidi 2tPetre1965:74. sepoateconsidera càele aupàtrunsîn probabil imediatdupà614.MoesiaSecunda çi Scythianu au mai apàrutcatarame jos). Din pàcate.La Vidin s-a descoperit o limbâ de centurà23.nu s-apàstratdecâto partedin mormânt(ceade la bazinul scheletului lnjos). Sl2. de origine pannonianà docâtîn Dobrogea (vezi mai Aparilia lor la Aquis esûe legatii nemijlocit de dominatiaavarà. Noua ofensivàavaràdin 593 çi conflictul din 596 au condusla restabilireadominatiei avarelnDaciaRipensis.146. Dominaliaavarà 1nDaciaRipensis provenite a condus la difuzarea în regirme aunorobiecte din mediul cultural avar.Eftlnie t96l:233. nici piese de harnaçament. (Prahovo) a intrat subdominafieavarà Totuçi. càci aceçtianu ar fi îngâduitaqacwa. astfelcànuavemtoakdatelenecesare pentrua stabili ritualul funerar. Acestecatarame sedaûsazà în primatreime a secolului al VIIJea çi aparfinlocuirii finale din cetatea Aquis. de locuire.s-adescoperit or.teritoriucare nu mai puteafi controlatdeImperiu.PI.Pl. Innaziile anaro-slave din anii 614-626au determina!probabil. 5/l. Deci.el poatefi atribuit unuiluptiitor pedestnr. 2tlbidem:178.Histria çi-acontinuatexistenfa. cândImperiul a pierdutaproape toatefortificatriiledin MoesiaPrima çi DaciaRipensis.refacerea unor putea defortifica{ii lnt-un momeirt elernente alesisternului ulterior atacului din 586nu fi efectuatii sub dominatiaavarilor. nu sunt cunoscute conditiile de descoperire.Ibler1992:142. gepid). Dobrogea dar. eraufolosiæla geanta careEraataçatii de centuracâlàrelului. estemai probabil ca dominatiaavaràsàfi fost înlàturatàla scurttimp dupà586 (probabilprin 588).Ea arevenitînsà. 5/ I l.celelalteînchideau contura.înrudit cu tipul Pâpa (do carene-amocupat deassmenea. barbaresteevidentiatde prezenfa armelor:culit çi vârf desàgeatà cu trsi aripioare). lntnrcât aceste catarame sedateazà 1nprimaheime asocoluluial VIIJea.fig.în aceeaqi categorie de obiectespecificepentrumediul avar. De aceea. Tot de la Hishia (dintr-unmorrrân! separe). IX.Tcodorlggt:13l. Jankoviéa ajuns la concluziacà.6fl. MoesiaSecunda efectivà.Hrnhmbicve 1993b:Tab. în 596.ca çi celedetrp Pâpa. el nu poatofi considerat avar. în mod definitiv. Pl. revenirea dominatieiavareîn DaciaRiponsis extinderea ulterioarà c[ûe est s-au çi petrecutmai tâniu" în orice caz dupà 602. Conûaofensiva din 599-600a readuslnsàprovincia zubautoritatoa imperial[. De la Aquis (Prahovo) provin câtevacataramc de obârçiepannonianà.Alto catarame detip Pâpas-audescoperit la Histria. Cataramele de trp Gâtér. În provinciile DaciaRipensis. dupàatacul din 586. care.I/5 . De aceea.intrareafostelorprovincii DaciaRipensis. C-el mai probabil.foarteprobabil. mai înainto)25.În schimb. zona din jurul cetiitii Aquis pentruun timp relativ îndelungat22. fig. într-un complexde încàparidin ultima fazà.154 CÀPTToLUL Iv D. dealtàetniedecâtceaavarâ(larrigur.Abb.precumçi la Caliacra(în condifii necunoscutefT. Bordcnrche.6t5.lntr-o z2Jenlovié 19tl:201. Din pàcak. ea a rfl'enit dupâ 614. frg. 2r\ilcrncr 1950:170. Una dintre elda esteo variantii a tipului BolyZelovce. Sittulia estesimilarà cu coa de la Aquis. dooarece uneledescoçi Scythiasubdominalieavarà periri din Dobrogease încadreazâ.1norice ezl eta un mormânt de ràzboinic.Alte trei exemplare seîncadreazà în tipul Gâtér.amintit mai sus. Prezenla la Histria çi lângàArgamuma acestor obiectespecificepentrumediul cultural avar ridicâ o problemà intere$ant:t.este (Caracterul barbar. .

59/ I l. Taf. se çtie cà în ultima fazâ aHistriei au existatqi locuitori slavi.:**Tlt: rn once câz'ilal).. 6. în special Abb. mormântulqra] * o. Inventarulestetipic penFunormintele avare timpurii.aceste monniniedescoperite h èorinth. Eftimie 196l: 232-?33. La Madaras-adescoperi!înt-un tumul.ln afaraunei spade sareareanalogiiîn necropolele gepidede gpocâavaràçi a unei catararne de tip Pécs3a. slavietc. misiunea d.fig.ln nici un caz ou po"æ fi admisàintorpretarea lui Ficdlcr 1992:319-322(origine protobulgarà). æPipptdt Bordenrchc.. 12PohI 19t8: ll2.r"p. ln Grecia. ri Ditconu 19932 295-296.Ritualul estedeci creçtin Uirotin.Peteritoriul MoesieiSecunda s-amai descoperit o rut"oÀà de tip BolyLllovæ. Estepo.în necropola deincinerafie din secolele VII-VItr delaRazdelna 6rd.Diaconuunui çefavar.Mormintelela carsno referim au fost atribuiteinitial avarilor(saualtor bartari din confederalia avarà).. l/ 5. Tot acoloa mai apàrutun vascareprezintii uneleasernànàri cu ceramica gepidà3o. çi care apa4inetipului Tisa (datat 1nsecolullnnndea al VII-lea). desigur.Dorulana ÀvAr 155 starcdo dependenfà fafà de avari. 4: S12-521. un momrântde càlàrefcu inventarfoarteboga! careeste atribuitdeP. Mormântul dela Corinth ne amtil cà 1nmediul bizantin din prima treime a socolului al vlllea au existat luptiiûoribarbaricareau adoptatobiceiuri funerarebizantine.în anii 614-619 s-aentinsdominafiaavaràefectivà.dar. çi dezvoltate Apoi. ptezenparmelorçi chiar a unor vaseneromane faceputin probabilàipotezaatribuirii lor unor localnici. tolbidem: 232.i. tributul datorat " decetàlgni. Dsvidcon\teinberg. Analogiile cunoscute în alte regiuni pot aduceuneleclarificàri in infelegerea felului în câtes-âexercitatdominatiaavaràîn provinciile dunàrere. careconfin catarame deoriginebizantinâdar frcute pegusfulbarbarilor. apartinori unor avari. Este vorba de un mormânt de înhumalieorientatV-E. càci s-a-descoperit ceramicà slavâîn acelaçi complexdeîncàperi deundeprovinecatarama detip pâpa2e. 19922197-198.ln acest'çaz. 16Ficdlcr g3.Isidor din Sevilla). 4ll . çi .dupàinventar.srbilcaîn oraçsàfi locuit ràzboinici avari (sau din çi careaveau misiuneadea-i supraveghea pe ceriitoni de a sffinge tributul. Uwe Fiedler aratil càeasedateazà ln a douajumàtatoa secoluluial VIIJea36. he detenninà lllgrnrantut prosupunem sà cà Hishia f s-auaflat dupà614subdominalieavarâ. ràzboiniciidin confederafia avarà eraude diferite origini. . anage aienlia-unul publicatcevamai târziu33.auapa4inutunor. la Corinth s-au-descoperit mai multemormintederàzboinici.43. 4t2. Vrroik 1992: . 13.trude sârace. Pohl.Acoastildorninalieavaràseexorcitaprio çiArgamum ràzboinici de diferiæeûrii (avari.Altà piesà.fapt dovedit. Dominafia ararà nu se exercitaneapàrat prin avari. Dinte acesto mornrinte.ï#.fig.)careaveau.24.Hesperia".. lrPopovié L97i:4l4. 197 4. fâcut într-un sarcofag improvizat din lespeziluate dintr-un pavaj.kutriguri. de$i çi izvoareleliærare(Miracula SanctiDemetrii.ori unor barbaridealte origini. Astfel.DEi cataramele din irventanrllorsunt desorgintebizantinà" totuçiestevorbadetipuri decataramo create ln ateliereledin pannonia(tipul pécs).pàstrând însà elernente decivilizafie specificà lor.mai receir!. 13 G.încursul primei treimi a secoluluial VII-lea3s. vVezi analogiila Iblcr 1992: 135-138. Inventarul ùu esteînsàprin çi excelenfà barbar. p".s-apropus atribuirea lor unorsoldalibizantini3t. dar carezuntoricum depusîn legàturà cu dominaliaavarà.cubibliografia l anterioarà. Aceste ogtTu: de lângàArganwn. ChrcniconMonembasiae. carear fi pierit 1ntimpul ràzboaielor avaro-bizantine.. tu"oiru.w.cal€. Dupàcum binearàta w.Aceastil convieçuire a barùarilorcuceritoricu supuçiibizantini explicà'dupàpàrerea noasÈà" prezenp la Hishia a cataramelor çi de originepannonianà.aor" foartegrosolan. ln orice caz. V*t". Ceramicade tip Tisa nu esûe neapàrat specificàslavilor.obiectoledin inventarpermit çi o datare cevamai tÂtzie. ale ràzboinicilordin Pannonia32.

provinciilor dunârene ieçitode subautoritatea avareasupra Nu estsexclusca. arlVencr 19t6: 34-35. arlbidem:218.În necropola s-au descoperitdouà limbi de cEnturàturnato.provine do undevade pe teritoriul jud. a2Mitree Abb.În necropolade la Sultanas-aumai descoperit galbore".156 ry CÀPITOLUL catarame au putut ajungeîn inedità. care Din mormântul3M dela Izvonrprovineo aplicà1nforrrà deU. seIluiôev1965:56. Pl. It Aveneriur 197 4: 176. 1I 3.Tafl.Deci.Avcneriur 19t5: 1024. târzie. faptul cà aplicadin rnormântul Fiedler)43. Sumen37.aceste Nestor çi lvlaria Comçaîn sprijinul ipotezeimentinerii dominatieiavareln Munteniaîn cursul (în secoluluial VlII-lea.Aveneriur 1975:304. stàpâneascà partea a Peninsulei râsàriteanà avare 1n alestàpânirii protobulgariloraudispànrt ultimeleràmàçite Balcanice. 130)trei din categoria r7Versik1992:94. de origine avarà. 7/ 6l-3. 1i7. 80.nr.Pohl 19t8: 277. careva fi cuceritii de Bulgariaabiadupàdestràmarea putere dorninatia avaràîn regional.ee l9tt: I15. {Mitr. ipoteticâ. Anamormântul71aceasta logiile saledin necropoleleavatese dateaù. ffi Figura 57: Piesede orieine avarà de la Izryoruçi Sultana din necropolele . 13/1044. 1989:148.4l7-3. obiectede provenienpavaràau fost invocatede Ion Dupàcum precizammai sus. khaganatului Timocului. teritoriul controlat de avari la sudul Dunârii se lntindea pânà în zona avarse. $i aceste nord-estulBulgariei ln condiliile rnenfineriidominatieiavare. sMitrce l9t9z 207. Altà aplicà în Vrap are decor palmetiform. oaa avutrolul de obiectdepodoabà. maisusnu pot fi luatoaltfel decâtcao reconstituire Desigurcàtoatecelearàtate stàpânirii au la oxtinderea 1n 614 condus probabil cà invaziile lncopute faptul Ràmânefoarte Imperiului. În mormântul descoperito limbâ do centurà"care nu a fost însà ilustratiiîn studiulpublicatîn 1989(ignoratàde U. Avenarius Balcanicà. continuare. în zona pieptului. în descoperit în acelaçi (lngropat de centurà s-a anului 680yt. cu decordevoluteao. ldai susam exputtpunctelede vedereformulateîn aceastii pe care le vom prezentaln privintà. care este spevase aça-numitei "ceramici mormintele 79. 48/ 304-1.Dupà 680. dupâeçeculasediuluidln 626. Aplica palmetiformàqi limba dc centuràprovin însà de la Sultana4 din mormintede bàrbafi.în mormintele6l çi 104. Bulgariei ca faclor de Dupa aparitiaçi dezvoltarea Oltenia çi Munteniadevineinccrtil.1nspe394s-amai cial 1nsecolul alVlllleaa2. Remarcàm 304 s-agàsit lntr-un mormântde copil mic. unor punct€sauzonedin Peninsula Abia dupà instalarea drumurile de interes strategicdin PeninsulaBalcanicâ3t. Abb.avarii sàmai fi pàstratcontrolul asupra considerà cà avarii au continuatsà Al.2612628.darçi într-o perioadà areanalogiiîn cimitirele deepocàavarà junrl cimitir. Ele nu sunt singurele. în tezauruldela anterioarà. sprijiniæ pe interpretarca unor descopeririarheologico.

su sàfi pàtnrnspurçi simplu"""rÉ pe cale comErcialà.nota20.II. în MuntEnia ceramicagalbenàa apàrut în douà puncto. Pratrova). B. 291l0. 5r Zirre 196i: 393. e Scorarn l96t: 373.15. tiFledler 192:205.situatji destul de aproapede Izvoru)ae. pàhatà çi ornamentatil cu mici^alveoledispuseaproximativîn colfuri çi 1ncentruao. Abh 461 l.decoratiicu motiwl grifonilor. l 19. În aceeaçilocuinfà s-a descoperit tnse çi ceramicàgalbenâcu decor de benzi lustruite. procumçi în cimitirul Istria-CapulViilor Qnssim)il. In necropola dela lfuramanite (iud.Varna)s-adescoperit rscento cataramà de bronzfurnatà. IXeconu19?3-19?5: 202. . Ruse. Ea are analogii în necropoleleavareaT.Vase imitate (mai grosolan)dupà prototipuri anarfinalj^'ceramicii galbere"auapàrut1naçezarea medievalà iimpurie dela latrus.VI. çi în cimitirul nr. dacàele nu ar fi prezente la çi sudulDunàrii. lChjrn 19692 127.r analogii numai in zona dominatl de avari (vezi în cap.esteposibil * obiectesàfi fost jefuite 1ncursul luptelor bulgaro-avaress. 47).eviden! nu puteaexistao dominalieavaràîn secolul al VIIIleaas. Mltrcr 193t: l l6.P1. careestetipic pentrupieseleavar' târzii53.Astfel.dominefla rverà În Oltcnia wtmtenie a duret ccl mei probebil pânà çi le veniree protobulgerilor. Limbi dece'lrturà turnates-audascoperi!deasemenea.amnareçi schelete de cai.19. Aça cum aratàUwe Fiedler. pentru datare: 13l.205. Toateaceste piesedescoperite în teritoriul careerastàpânit de Bulgariaaratiicà prczæ\a unor obiecteapa4inândmediului cultural avar ru s-a datoratîn mod obligatoriu dominaliei avarcîn secolulal VIIIlea. p.26. 34l E. Fiedler lg2: 155-156. V 27. Ficdtcr l99t2. It $ima(ud. Deci. 9/79-1.hfizpsÇ 1963:l0.A. dacànegândimcà în complsxele avare din Transilvania eanu a apàrutdelocpânàin prÊzeat Aplicele. a5Mftirt l9'R2343'349.DOHINÀru AVÆÂ 157 cificàpentnrepoca avaràtârzieas.9/8G3. limbile de centuràçi ceramica glbenE ar puteadocumonta eventuala supraviefuire a dominaliei avareîn Munteniaîn secolulal VIIIJea. Flcdhr lg2: 2O4.18.l7. ae Vllrrove 197 6z 59. 6lnformafie oralàprirnità de la domnul Olteaou $tefan a?VeddeexernplrlI.35/ 6. srRdery 199):4G50. àt u. 3deùnevnja(mormântul 56)50.I 32. adicàîntr-un teritoriu unde.DVI-3. 25. sFledlcr 1992:205. l.Taf. pÉcum çi la Rasovas2. o aplicâsimilaràcu ceadin mormântul7 de la Izvoru s-a descoperit 1n mormântul 52 din necropolade la Babovo(iud. într-olocuinfàdin açezaroa din secolele V[I-IX' a apàrut 1ncampania1986o aplicà de argint lucratà în tehnica presàrii. Pl.Ifuvrl&Dar awatenzeitlicheGrii@eldwnAlattydn.Taf.Taf. l0ll 22. Faptul este remarcabil.fig. În concluzie. {Di19nu 193: 296presrFrne originoaavaràa tuturormormintelorde înhnmafienecroginedin Bulgariadin secolele VII-DL în careexistàarme.Pl. 15/13G.2. ÙIai adàugËm perechea de cercei de la Gârlifa (mormântulzlY. ftg.

au fost stràmutalicàtrenord. 359(a. lnsemna.Abia dupàcreçtinare de fap! niçtezonemarginale. (subBorisdoarpa4ial integrak în Bulgaria.singuri.ln privinlaDobrogei.Devnja). Nik.. propriu-zis. s-ar fi putut consolidaçi extindefârà sprijinul çi aportul demografical acestorsupuçislavi qi poteirlialuldemograficncccsarpentnra crsaun rornanici.faptul càstatul în teritoriu.care nu Era o dorninalie exorcitatii unui tribut. : loe. Onglos. Foarteprobabii. Bulgaria tocmaiacoleregiunimàrginaçe nepreocupâ ale Bulgariei din secolele ln acestsubcapitol bazinulTirnoculuiçi zonadola nordulDunfuii. conducâtoare Ei crauo castà 25.chiar din 680s.ecei l97t: 44. sud çi vost3. 617l) (FHDRII: 621).STIBCAPIÎOLIIL 4 IDoninafa butgarà (de ta Asparnrh la Krun) T\ în I.practic. càci protobulgarii. 2D. situri protobulgare Grupul luiAsparuh numàracirca 20.nota l. 5Angelov 19t0: 84.Vezi çi Brczeanu1984:126127. nu aveau statîntins. Extindereadominatieibulgareporninddin nucleuldin nord-ests-afrcut treptat.este deînceputakhaganatului 1naceastlperioadà propriu-zise.în cursulsecoiului statale comunitàlilorsupuse avar.lupâ ce în toamnaanului 680 au reuçitsâînfrângàarmatabizantinàcareîi atacase teritoriu acestui Amplasarea Bulgarii. subdominafiebulgarà. Bizantin. 1n864).cit. Dominaliaasupm cukhaganatul asemànàtor al VIIIJea) eraorganizatii perceperea de departo. lui seconsiderà cà eaa frcut partede la începutdin khaganatul bulgar. dealtfel. Studiilerecente cu trupe stalionate parto qi dintr-o centralà mai multe teritorii de IXlea era compus bulgar .:I. aOvéarov l9t7: 179.Problomaeste:ce fel de dominalie? existenla uneiorganizàri exclusà bulgar. carea sfrrçit prin a fi asimilatii de râzboinici.protobulgarii s-auinstalat1nnord-estulactualei care a fost luat inilial în stiipânire de càtre triburile condusede Asparuh este precizatii de în aceazanâa celor mai vechi Theophanes çi de Nikephort çi esteconfirmatàde concenfiarea (Novi Paz-zr.pânà unor hotarenaturale. Khaganatulbulgar nu câreiai-a làsatlnsàmoçtenire de populatialocalà supusà. cu fortificafii.000de oameni2.000Protobulgariinu erauo populafienumoroasà.în careseafirmâcàAsparuh 'Theoph. margine(un fol demârci france)4. Pliska"Madara.:/oc. desigur. s-a organizat ca stat dupâ modelul Imperiului Mihail.Existii un text slavonbulgar din socolulal Xl-lea. rTheoph.chiar çi în secolulal Acesteteritorii demargineaufost cuceritetreptatçi auràmas. aI. . de o structurâadminishativàextinsàasupm dispunea subliniazà.NiIc: 34 (FHDRiI: 627).Bulgariadin wemealui Aspanrh(çi apoi. numeleetnic. doar înheguluiteritoriu controlat cu dregàtori. aça-numita'Viziuns a proorocului ar Isaia".Nu existii însànici o probà1nacestsens. VIII-IX carezunt Dobrogea.ràmânând în stàpânirea Asparuh. la atingerea O partedintre slavii caretrâiau ln zonacarea fost ocupatiiefectiv de càtreprotobulgari Teritoriile în careau fost dizlocali se aflau.

1838:817).pentnra cereajutor.çi era situatàîn zonabogatil1nsaredin norduljudefului Prahova(în apropiere de ocnade la Slànic). revenit din exilul din Chersones (ln 7M).Bonn. 'L Bernee197t229.Atunci cândJustinian II. '-43-t46. Controlul asupra drumului sàrii careajungea înpà4ile Oltenil€i aveao importantàvita6 pentruBulgaria.197s.sepoatepr€supune càpeatunciDobrogea nu eracontrolatl de Bllgana. în voLDas mittelatterliche Bulgarten unddas schwamnteergebiet.Shrdii de çi cercetàri l*one medie'. 205. deanalizà a izvoareloç çi alfi istorici au amplasatacea "Bulgarie de dincolo de Dunàre" und€va în Àdunteiria. Ea apàra ûecàtorea ThblaBu1ii. în Lco Grrrnmeticrm. ln zonade la vestçi nord-vestàe Oltenita pa ra?acomunelorChirnogi.z20E.DOMINÀTIÀ BULGÀNÂ 159 fi ridicat un "marezid" lnhe Dunàreçi Àdaroa Neagrà . Regiunea.000 (sau40-.unade Je'ta-iAe-çi *u de piatrà (a douajumàtatea secoluluial IXJea çi primeledeceniiale secoluluial XJea)i4. 5.oti*il careBulgariaa {inut sàstlpâneascâ teritoriul respectivt2.El nu poate fi çi invocatca o dovadàa stiipânirii asupra Dobrogoiîn vremeahiesparuhT. Nik:41 (FHDRIt:629).dici. cei 12.yupfov èreiOev roû Totpou norapoû)r'a fost amplasatii deunii cercetàtori în Bugeac (deci.Bulgariastàpânea în rnod sigur o regiune. Brezeenulggd: lzg-12g. în Muntenia. s-au descoperitfuburi de canalizare çi ceramicà bizantinà detip uùan din secolul al lx-lea. Mironeçti. Acesta. p. Slmpetru. De ac€ea. :: Biacsau t927: l+.402.6. Bclcvliev.000.: 1. eL i! ScfuÉor incertur dc LcoæArmcnio. l98l: 133-135. 1842:345.2:24r-28.careeralipsitil dosaline. r Oxiul 1968:I. la par.374(a. a trimis un mesager la khaganul bulgarTervel.23 I -232(FIIDR tr: 65I ). P.29). Porninddela altearguments. sclVd 26.Bonn. conçe. La nordul Dunàrii. vol. l9g2: Çerbincrcu. MN. Brltirnu 198t b: 79. fiindcà 1n 767 flota bizantinà a avansat pe Dunàrepânàpe la Durostorum(vozicapitolulI. dar se cunoaçte un fapt foarte important kja în 1863. D. . Càscioarele. Estepsibil ca faptul sàsefi petrecutabiain timpul lui Kardam saual lui Knrm.P.l:227-228. .Peneiteæu 1969:l9l-192. Fortificalia descoperitii prahova jud. Cumîn secolulalVIIIJea esteimprobabilca avarii sàmai fi dominatMuntenia. atunci cânda awt loc ûlareaexpansiune a Bulgariei ln toatedirecliiler.. Greaca"Radovanu. L Berace l9?l: 13.1nvechiul Onglos)tt dar este mai probabilàsituarea ei in sudul Munteniei. nimic sigurdespre datala careDobrogeaa intrat subautoritatea Bulgariei.sepoatepûesupune cà acest teritoriu cu irnportanlà economicà a fost ocupat 'Sloq de Bulgaria cândvaîn socolulal VIII-lea. op. * z$01-403.De asem€nea: Leo Gremmetlcur. Izvorul esteînsàun amestec de legende confuzii. Idem.Iatii de ce.o. Cltmnogmfitia. carcpornea de la ocnele din Prahova pentru çi Buâu. Georglor Honrchoc (ed.În zonarelpectivàajungea la Dunàreunul dintre tradilionalele "drumuri ale sàrii''.Prnaitgcu. care nupot fi atibuite decâtacestor cornunititfi aduse din mediul trban bizantin.Din aceastil Àlatarenu rczultii hsà càgurile Dunàrii se aflau sub dominafiebulgaràt. aajunsla gurile Dunârii. din ffior' veziaqmv. I l. au fost deporhfi.adicàunul dintre valurilo din Dobrogea.Pe de altà parte. esteposibil caeasàfi exercitalacest control încàdintr-o perioadà mai timpurio.l5:' Dccei 197t: 50.Au fost publicatepuline date despreaceastii fortificafie.ia inceputul secolului al IXJea.CesarBolliac descoperea la Slon câtwa zeci de cer1mizi (provenite.donumità de iÂarele bizantine "BulgariadedincolodeDunàre"(elçBoul. II. sà indiceexactacestlucru.Tcodor l9g7:9-lzM. aipe unelesurse) de {coJo prizonieri luati de bulgari din Adrianopole.ll3. SymconMrgirtcr (ed. eit. \ârna. 'Com{e 196i0 .MN. :M.578. 1950. 1ninteriorulFriitr. care il fac putin credibil6.Cercetàrile arheolàgice efectuate delvlariaComça au stabilit existenfa a trei fazedeconstrucfie: unade lernn çi de pàmânt(datatii dela sËrçitul secolului aIMII-lea pânàla mijlocul secolului al IX-lea).6l9Q (FHDRII: 621). 1982:3945. Thcoph.Born I E3B:615). Nu çtin1 deocamdatà. ln 813. l.

locuitorii din bazinulTimocului (denumili Timocianiln'Analele France")au fost supuçiai Bulgariei.Vîctoria lui Krum asupÉ avarilor din 804 a fost un momonthotàrâtorîn expansiunea Bulgariei càhenord çi nord-vest.este greude conceput cil ln asemenea condilii. carenu cuprindea nici bazinulTimocului. Ele constituie un indiciu asupra împrejuràrilorln carea fost construitàfortificaçiadela Slont6.ln acest caz. 1966:25. lVeà nn studiu cuprinzàtor. Pàrereare cà teritoriul Tîmocianilorfusese cuceritîn timpul lui Tervel (701-718).I.Perioada carea urmat iese lnsàdin cadrulternaticiiacestei lucràrir?. Deoarece Muntenianu s-aputut afla zubdominafieavaràdecât pânàpe la 680. pe carcsuntincizate detip runic. Bucure$i. Giurercu.fapt sesizatmai lntâi de B. tt V.. în vara anului792. F{asdeurs. suntern în màsurà sàûagemconcluzia câtimp de circe un cecol Muntenie s-a ettatin aferadominrfiilorkheganetelorberberc. la lvlarkellai. 55. A treia dintre zonolede margineale Bulgariei la carpne referim. Bulin. "sare") estemoçtenitdin epocavechea conviefuirii româno-slave.potrivit Mariei Comça.Bulgaria era pr€aslabàpentrua fi capabilàde o i$emenoa expansiune. Istoriapescuitului $ a piscicalturti în Ronânia. careln antichitateçi evul mediua fost unadintre colemai importantecài de comunica{ie întro Transilvania çi Muntonia. L'Ewope auxDk4ile siècles.de asemenea. Bulgariaocupase acea prilejul zonàcu atacului conûa avarilordin 804tt.pohl lgtt: 320-321.Seqtiecà. În concluzie. la Comn 1960 e: i95422. sauchiarîn timpul luiAsparuh"esteo supozifie gratuità. a fost cuceritàcu prilejul expansiuniiBulgarieicàtrenord-ves! desfàquratà lncepând din 8O4. Transilvanias-aaflat subdorninalieavarà.careaminteçteexistenla unui depozit de saresituat la capàtuldnrnului careveneadin zona Prahova-BuzàuToponimul (derivat din cuvântulslav Jol. 1968:170. Cel pulin pânà1n767.327.caresc dateazÀ în a douajumàtate a secoluluial IXJea). P.BB.dispunern de uneleiæoarescrise. pânàln al treileasfertal secoluluialvlfi-lea. anilor '50. Pânàla începutulsecoluluial IXloa. bazinul Timocului. domina]iabulgaràs-aexercitat lntr-un æritoriu destulderestrâns.173. Gjuzelev 1gB4:42. Separe. nici vreo ænà din Muntoniaçipoatenici Dobrogea. . Comunitàfilelocale numai erausupuse tributului çi s-auputut dezvoltaliber.160 CÀPTToLUL ry fortificalia a doua.Dunàreaa fost conûolati de flota bizantinà.Varçovia. câdominafiabulgarâs-aexercitat la norddeDunàrelncepând din vremea lui Kardam (777-BAr. reÂngelov 1980:90. Bulgaria a înfrânt catastrofal lmperiul Bizantin. ei au dorit sàiasàdesubdominafiabulgaràçi aucerutsàfie primifi ln Pannonia. cà pe malul lacului Greacaseaflâ un punctnwnit tot 51àn. Estetocmaiperioadaîn cares-a petecut constituireaculturii Dridu.la nivelul crmoçtin{elor Brezeenu 19t4: 121-135 çi Dieconul9B5: 107-113.açadar. 1964:48.de aceea. eranecesarà apàraroa trecàtorii Tabla Bulii. Avândîn vederefaptulcà fortificatia dela Slona fost ridicatil . C. It lhcdeu 19t4: 541-5u14 (caresegândea însàla o origine pecenegà. H. Bulgariapuûea lua 1nstàpânire o zonànorddunàrcanâ. Aw ortginesdesEtats nationaux.pânàîn 818. Acestesemne divers€semne suntidenticecu celefolosiæde protobulgariçi dealto populaTlitiircice .la posibilcapeatuncisàfi cucsritBulgariateritoriul din Mrrrteniasfârsjtulsecolului alvtrI-le4 este Estemai probabil aça'çi pentru cà" anterior. invol. Giuzelcv. catre eraatunci o marcàa statuluifranc. ln anul respectiv.flupà toateprobabilitifile. r6ldai semnalàm în acestcontex! dupà C. crrmanà sautàtarà).46f.33-34. 2. Amintim în acestcontextcà.

Recent a mai fost semnalat un iaror datattot în 979.N. fi cunoaçtern dupàreztnnatul din bibliografiadin ByzSl. . Aici.s-auconstifuit forme de organizare noi: aça-numitr. în Sardinia.lntârzierea constituiriiformafiunilorprestatale (pecarele denumim'loievodate.Pânàla unnà. "Ronwnia"dunàrcanâçibarbariiînsecolulalW-lea.53. Aceastiisituare"în caleatuturor ràutiltilor"' estoun cliçeu al istoriografiei româneçti(nàscut odatiicu ea). Bucureçti. Oleior. explicatii ca un efect pe termen lung al sûtrii de permanentii nesiguranfà din timpul epociimigra]iilor çi al dominafiitorbarbare.leRomanii puseîn evidenfà autonomo.Ne putemînsàîntrebadacàaceasta estesinguraexplicaliea întâtzierii organizàrii statale. Din câteçtirq primul izvor care-iaminteçte pe români undevala nordul Dunàrii este "Cartea creafiei çi a istoriei" de Al-Maqdisi (anul 966). . l: 193. Abpnfa ln izvoarea numeluiromânilora fost considçratil o consecinfà a lipsei organizàrii lor statale.SI]BCAPITIOI. ceamai veche atestare a numelui 'llahilot''. Doar ostrogolii çi gepizii din Transilvaniaau dat naçtore unor efemereregate. problematrebuiepusàmai întâi în alfi termeni: de ce au dispàruttoate institufiile statale la începutulsecoluluiaIVII-lea ? Credern cà ràspunsulseaflâ în çi bisericeçti.€ Çiîn Noricum . *TôrténelmiSz€. -iifffiAf6câhrn. În perioada de dcclin a statuluiroman. l9Z4:49-54. nici màcarnu au existatregatebarbarede felul celor din lumearomanicà occidentalâ. 2FHDRIII:4345. În acesteRomanii. regatele barûre s-auconstituit pe structuralaicà çi bisericeascà datàde retoauade oraçecare au rezistatdupà secoleleIV-V. 1987-1988: 512-515. Existi lnsàçiunele asemànàri lntre situaliile cunoscute 1nOccidcntulromanicçi celedin Romaniaorientalâ.1992. alorga1919:205-221.mle".pe carcle cunoaçtem mai mult din urmelelor arheologice decâtdin màrturiile scrise.în careestemenfionatnumeleBlachos. învol. La zudul Dunàrii.. ed.1984:.Iorga.Iapopoareleromanice apusene.1nunelezonedin Occident.cu un termencarenu estetotdeauna adecvat)a fost la rândul ei. în care poporul Waladjestemenfionatprintre vecinii turcilor (pecenegilor)t.dovadàcàele nu au însemnat preamult în raporturilede for{o din regiune. deNicolaoIorgq ln mai multedintrooperelo salea.UI.înldem. Izvorul çi articolulcareseocupàde el ne-auràrnas însàinaccesibile3.stndiianpra evului meùiutamânesc. disperifia civilizefiei detip urben çi În rurnlizerea gcneralizetl .29-37 .Anghelescu.provenitdin actelemitropoliei greceçtide Rhegion(sudulItaliei): o listà (brcbion). Bucureçti. 5 Ronsniile polnlare F Sctaviniite ÏIn" dintre deosebirileosenlialedintre wul mediu timpuriu românescçi cel al altor popoareeuropene estedatà de absenfa românilor 1nianoarelescrise. estodin 979.în It"li". în actul acordatde Vasile II lvlacedoneanul ducelui Niculilà din Thessalia2. carenici eanu s-a pàstratdecâtpreluatàîntr-un izvor mai târziu (Kekaumenos). 30.înainteacelei de-a doua jumàtàfi a secoluluial X-lea.ctre nu s-e petrecut ln çi provinciile occidentale ele Imperiulul Roman.Ronâno-arabica. 3T.de M.

n putut constitui.Aceastiiwolulie a fost m.: I 37-138).adicàdin cuvântulcaredesemna al unei civitas(devenit"cetate"în limba românà)' secolulalVl-lea.103nota392 (çi 19t?: 151. fortificatia de la Ràcari. a unui totuçi institulii de origine urbanà.Milràescu: ?Schrcincr l9t6z 2t-29. simplà.dar çi coamai durabila.O descoperire piovincii Novaëurn". pr*io" d1nlena. comunitiitile localeau fost nwoite sâseaperesingure.undenu au existatnucleele bezà exclusiv . la Dunfueade Joso autonomieurbanàsimilarà cu cea din cà în socolul al VIJea se nâs.-r.car€nu poat€fi atribuitàautoritilii imperialeçi nici slavilors. la c:ue a zupraviefuitpânà Dacialnferior.rir'à" slavilor în provinciile de la Dunàrea au îmbràcal ulterioq doar vietii urbano. catro opiscopilordin oraçele Roâano-Bizantin.Ob$ile prànegi au fost forrra de organizare do la cole diverselorstâpânirisuprapuse.catoaudàinuitdo-alungul întregii posûo ruralàdemicâîntindore formodeorganizare ceamai epoci a migratiilor çi apoi ln svul mediu. de cu val de pàmânt.Eafusese autonomâ a câreimisiuneeraapàrarea tului JustinII. 8Ncrtor 1963:49.S.lsE-159)nu admitedecâto întàrirea gamizoanelor prin forfe locale.În oraçulAsemumoxistao gardàcetâfeneascâ goneraluluiPetrus ritor la campania 1nvirtuteaunei legi a împàraconstituità acetàlii.iar Romaniileautonome însàstopatiiprin distrugerea formerurale. . æritoriul nral al unui oraç teritnriu. Dominalia oraqeloç Dupàdistrugerea doJosîn secoleleVll-Vlll s-ausuprirpus la Dunàrea bulgaràcares-ausxercitat arnarà çi dominafia teritorialâ. Chiar aça. roVeziîn specialPrneitcccu 1969: 156-16l. un pasajdin Theophylact Estefoafi€ semnificativ de Jos. vinciile de la Dunàrea din anul595. Gardaa lui Petnrs 1narmata refuzatsàseintegreze çi s-aajunsla un conflic! 1nurmacàruiaPetrusa fost defacto al cetilii pe mai refinomçi rolul decondrrcàtor episod nevoitsàplecedin oraç.Din acest careçi-l asutnaepiscopul6.c&dva în secolulalVll-lea. de organizare romans.al Imperiului Atragemînsà au rezistat. cea do la este localàpeteritoriul fiastelor unor formedeapârare existenta civilà din sçcolulalVIJea a fostridicatil. 4. pe acost tox! a ajunsla concluzia. Oraçele oraçeleoccidentale instalarea AÎâtatimp câteleaurezistat" slavilor. e MllëcvrAngclove1971:l14. (trad.puterealaicàaparlinea au supravieçuit pentru unde regiunile numai suntspecifice atenfiacâ acesteRomaniiautonome juntl cfuora urbane1n ooçul" antice.cares-aputut adapta perioada româneascâ 1ncareetnia În române$ito.Le Dunàree de JoE acectcRomaniipopulrre eu evut o ruralà"eleaumoçtonit unor formodeorganizare fiind din dezvoltarea nâscute rurelË. o fortificalie Peste açezarea Amintim.162 ry CAPITOLUL viata romanàs-amenfinutdoarprin mijloacelelocale.frrà vreunaportal statului. 5 (p. singrgeau constituito piedicàîn caleainvaziilor de Josnu a fost posibilàt. Situaliaoraaceeaçi socialà a fost singuraformâdeorganizare çi 1ncazulslavilor care .Cuvâotul'?d'. desigurln scopulsuplinirii efectivelorreduseale trupelor de limitanei.cu carosuntsmdoacordîntsrneiat PoterSchreiney'.A"p.punctode sprijin pontru montane comunitiililor refugiatedin oraçe.Fortificatiilederefugiudin zonele secolului începutul pe carole-amamintit 1ncapitolulm. çi în prooraçelorlncepuse.din fostaprovincie asemenea.tea fortificate careelau capabilesàse apore din evul mediu timpuriu. obçtoa din celelalæ de s-acristalizatcao entitatedeosebitit qi militarà. VII. alenomazilorpânàla ceaa statelormedievale jur satului (secolelo populalii VII-DQ.ln autoapàrarea Evolulia càtreautonomiaçi FftSimocattâ. autoapàrarea singruaformà de organizarca ràmascea ruralà. 133)au fost çi ele.ieel:r2r.Vcllov 19772 69. 3. -] 6Th.120). Cu atât mai mult dupâco Imperiul nu a mai fost capabilsàaperoteritoriul provinciilor careconfirmà dunàrene.nu çi pentruDun[reade Jos. în sensulsàu"politic". alVIIJea (vezicapitolulIII.

315(a. Ele aveauîn fnrnte conducàtoricare sunt denumili ln izvoare cu termenii dpltu saursrs.4. careavoau ateliere defieràrie.dar pot fi çi ale unor autohtonicarepracticauincineralia.arc (aruns). tsMitree 19t9: 203. Existàlnsâo excepfie.Morrnântul. Estevorba. H. Existenfaunor luptiitori romaniciîn Munteniaqi Oltonialn perioadasocololorvl-Vl[ esûe foarteslabdocumentatà pecalearheologicà-Mormintele cuarmedela BaltaVerde çi Osûow lvlarenu au o atribuire etnicàsigurà.doobicei. Acesto. a fost posibilà amplasarea unoradinhe Sclaviniile atestate de izvoareîn Muntenia. estefalsà.scat (scatum). cu un cuvântde origine slavà). care a adoptatun ritual parfialinfluenfatds ccl protobulgar funerar (depunerea dearme). sàgeatà spatha (spadà)çi altele.4. Pe bazadispuneriiîn teritoriu a descoperirilor arheologice.Stàpânitorii turaniciaveau nevoiede populaliasedentarà carEle asigurahrana.Menlinereaunor forme de organizare militarâ autohtonà de-alungul epocii mignliilor estedoveditiide moçtenirea unor ûermeni specificide originelatinà. 6l l7) (FIIDR II: 617).în ultima treime a secoluluialMJea. 30 (FHDRII: 561). Ele s-auformat1nîntreaga arie 1ncare s-auasezatslavii.a niscut în cedrul confruntirii çi conviefuirii cu aceçti stipâni nomezi. au fost'reçedinfele" unor conducàtori. 2 b. În cazulavarilor. Sclariniile care sunt rnenlionate 1nizvoarelebizantineorau structuri teritoriale. Izvoarele afirmàcà aces-ti conducàtori slavi eraufoartemulli çi cà seluptaulntre ei'6. Stahl:t.:I. seajungea la o anumitiistabilitate.careeradoriti chiar de stiipâni.în principal. Morminteledin cimitirele din secoleloVIII-IX din Munteniaçi Oltenianu au. deorfewàrie.precumçi lipsa oaselorde cal ne permit formularcaipotezei cà mormântula aparfinutunui çef local. '2Thcoph.461285. Abb.RC}{L\IILE SI SCLÀVINIILE 163 tràiauîn teritoriul carpato-balcanic. armoîn inveirtar. Vasulspecificpentrunecropolele do la zudulDunàriiraar puteaconfirmaaceastà influenp. iar conducàtorii lor audevenitdin ce în co rnai puternici.Vezi 1990:85.iun spune în terminologiamedievalà româneascà. Imaginea atâtderàspânditi despre epoca migraliilor.Sc/avinii aveauteritorii rostrânse.care aveau datoriasàstrângà tributul. mici "fàri" .undese presupune cà ar fi fost centrulstipânirii luiArdagast. orientatV-E. uneledintre elo cu sensuri schimbate: oaste(hostis). 16 Meurikior. lvlariaComçar7 a ajunsla concluzia càaçezàrile maimaridin secolelevl-Vll.Orientarea mormântului. rÎipul FVII la Ficdler 1992:143.Dupàce soculinvazieitrecea. a unorpennanente atacuriqi devastiiri. Stmtegikon.seçtiesigurcàîn oastsa lor luptauçi gepizi çi slavir2. çi Donëcve-Pctkova ri Angelov 1980:62-6. Prezenfa toponrlui(databilîn secolul al IXJea) aratiicà este vorba de un mormântde ràzboinic.tilor 'ocnojT'. Ob$ile sàÎe$i romanicoau coexistatcu formele de organizaresocialàçi militarà ale slavilor. Dominafiaacestora din urmà se excrcita prin intermediulconducàtorilor (denumili obs. Astfel. Abb. 17 Comçe1978 b: 109-l17.cu decorlustruit(tip FiedlerFVII)I3.Xl. mai avealn inventarçi un ulcior cu toartli cu gât înalg din pastàfinà cenusie. Organizarea militarà e românilor în evul mediu timpuriu s. (sagina). .Dorninalialor însemna" de fapt perceperea unui tribut din parteacomunità{ilor sàteçtisupuse. de açezàriledoscoperito în mai multe punctede pe teritoriul oraçuluiBucureçti. Relaliiledintreobçtiçi stiipâni eraucelede tip'tributal" studiate lndeosebi de H. Maria Comça mai aratàcà în zonamarii I' Stahl 19t0. paloç (palus). pecire o consideràm seinnificativà: mormântul285dela lzvoru. obçtilelocaleaupututzupraviefui. deolàrit. careconfinoa rmtopordeluptâ(gàsitîn nÉnadreaptà a scheletului) un çi vârf delance.

Vranceaf0çiAldeni (ud. la: Poienip (iud. fig. ftg.lnsà. cÀci populare ("fàrile") au transmisorganizarea 1n obçti sàteçti. Romoniile populere eu reprezcntetunul dintre celcmai scmnifrcativecrzuriln care contlnulteteeçi discontinuftetee cultunll s-ru hplettt A existat o continuitate Romaniile . În schimb. 3).Fastuldoosebit al inventaruluifunerarapropieaceastà (singularàîn Oltenia çi descoperire Muntonia)de morminteleprinciareavaretimpurii. reBobf 19t1: I 12. Suntaceste structuriæritorialecreafii ale romanicilorori ale slavilor ? Un râspuns este greudedat 1nmomentulde fafà. a oricàrorsuprastnrcturi institufionale. ln general. 2). Aceste cnezats de vale au fost nucleæle din care s-au constifuit ulterior cnezatele çi voiwodaælemai mari.referitoare la existenta unor forme de oryanizare teritorialà. Suntem depârerecà çi 1nOltoniaputernidentificaasemenea stnrcturiteritorialedatabile în secolulalMIJea.cetcei. reamintimcàeleauun ritul difsrit decelpracticat deobiceideslavi. cercetàrilo arheologico aduccâtova date.în apropierede Slatina (undetezaurulde rneçterambulantdo la Priseaca sernnaleazà existenfa unei clientelebogate. tçzaurul de la Coçoveni.164 c^PmoLUL Iv necropolede la Sàrata Monteorus-aaflat un alt asemenea centru.carcestoindicat çi de descoperireaunortiparepentru podoabe (ud.Fortificafia do la RÀcari.7I l.251 6. rf Tcodorcrcu197 2: 91. . C-orote.carcle completeazà pe celecarepot fi deduse din izvoarelescrise. Deoarece în prima jumàtatea socoluluial Ml-lea Oltenia çi Muntenias-auaflat zubdominalienrurà.probabil. în Munteniaar fi existat circa 8-9 "cnezatade vale". frg.ln apropiercde Porfile de Fier ambelo mahui ale l]unàrii). În mtal. de romanici.cate nu esteln mod obligatoriu slav.|l3.a fost locuilà" indiscutabil.atre ar fi putut juca rolul de centnr al unei Romanii populare.ln hartadin figura 58 arnplasàm pe terendescoperirile respoctive. aparfineunui orizont cultural barbar.catarame pauperizàrii bizantine.2715. ln concluzie. Discontinuitaæa priveçte ln primul rfud dispariliastatului(çi. potrivit Mariei Comça. pebazadescoperirii unorobiecte dovaloare:fibuledigitate.de exernplu.În condiliile extremea viotii din aceavrcme.aceastà atribuirea tezauruluide la Coçoveni nu poatefi exclusà.c.Nu este exclusà apartenenfa ior autohtonà.destuldesurrare.monede.fig.unelecentrede putere. Buzâuf t.care este mult mai veche. 20 lbfdcm: l4A. la mormintelede la BaltaVerde. 91. 2rlbodorcrcul972:86.Dacàne referinr. Sevedecum ele segnrpeazâ ln tei zone: (pe l).ni Ràcoasa (ud.încentnrlOlteniei.Vrancea)t8.Vrancea)re. acesteobiecte indicà.cum sunt celebisericeçti).carÊaveanwoie de produsele sale).din mornântul unei femei.

ROM NTTLESr SCLÀVINTTLE 165 q a t1:1 18 tr \z I t9 dlz j5 . cercei.q= i[ Fisura 5t: Posibilecentre de outere în oltenia În secolulal VII-lea Leeendi o =monedede bronz I = tezaurmonetar = E fibule digitatetârzii.catarame I = Almàj 2 =Argetoaia 3 = BaltaVerde 4: Celei 5 = Cioroiul Nou 6 = Coçoveni 7: Craiova 8 : Drâgàçani 9 = Drànic 10 = Kladovo 11: Korbovo 12= N{aglavit 13:Orlea 14= Prahovo 15= Priseaca 16= Ràcari 17:Vela 18: Velesnica 19:Vârtop .

l. dar din contextrezultàcàtoategrupr:riledesprinse pe teritoriul Imperiului. huni. bessi etc. în provinciile dunàrene s-auaçezat carpi. 1ntimpul lui Justinian II. 2Vezipentruacesteche$ir. 1983:99.limba pânàln secoluialVl-lea.r.21. çi a Scythiei.VeziG. Cenhvr-Pcthovr. în 7l0)3. 3Thcoph. alani.qurat Rotnir.cât çi individual.Elenentete tmctgaiceînhnperùl Rottrart$înBymtiuz. misisni. slavi. grupullui Hernac. 379. fiind goniti de huni din Moldovaçi Muntenia. de exemphl Gomolkr 1976: 38-40).rti l. de-alungul secolelor III-VI. Brrcrleçti. Esteadevàrat cà. la Ivingcu l9t0: 50-60.a çi într-o perioadà suficientdelungâpentrua reuçi. cares-aaçezat în anii 455-457 în extremitatoa nordicà a provinciei Scythias. montane. (aproximativ) urmârea limita desuda toritoriului decarcneocupàml. populaliaacostor provincii erade multà vrelne latinofonà. patriciu albessilor. H. Dittcn.O informalieizolati atostà etnonimul Bdooot chiarla hr"p"n.162pentmsupraviepirealimbii bessilor).au mai putut supravieçui autohtonineromanizali. gofi.Fllrtrla.Inscripfiiledescoperite atestàfolosireapeo scarà destul delargàa limbii greceçti ln aceste oraçe. în açezàrile romano-bizantine. Unii din11e bessiçi-au pâshat separe. Numai ln zonele mai izolate. "Linguistique Balkanique-. Angclov l9t0: 7l. O màrturiea prezenleiacestui grup germano-hunic din nordul Dobrogei rhezentâreape larg a cercétiirilor careau condusla stabilireaacestei linii. 6. CaËOvoç aparte. . darpoatefi vorba doarde o denumirecu sensstrict geografic..În secolulal VIJea.) adoptaselimba latinâ çi cMlizalia romanà ln primeledouà-trei secole dedominalie a ImperiuluiRoman.Linia Jireëek-Philippide-Mihâescq cars separa tmitoriul romanizatde cel de influenlà culturalâgreacà. in anumite zone.Eacii çi bessiisuntmenlionali în iaroarepânà în secolulalVl-lea2. în BBA 51.Doar în oraçele do pe litoralul ponticexistaulocuitori de limbà greacà.dar dupàscurttimp. tJord. Amintinr" deasemenea. o partea lor a pàràsitPeirinsula Balcanicà. Existii unelelncercàride contestare a inknsitiitii çi extinderii procesuluide romanizare în provinciile dela Dunàrea do Josçi în specialîn Scythia.populalia autohtonàde origine nord-tracicàGBli. 1976(în specialI 6l . 1963:tX. Teorianu esteîmpàrtàçità doarde autorii hrlgari (vezi.:I. tribali. Astfel. Vèkov considerà càmarele numàrde barbariinstalatila zudulDunàrii fu secolele IV-VI a modificat zubstanfial compozilia etnicàa MoesieiSecunde lncâtromanitatea erape caledeaispariliË. socoluluial VIIIJGa (lvlauros.MoesiaSecunda Scythias-a desfà. Bclcvlicv 1974:35-37presupmecà expresia se referàla zonade la nord de Dobrgeel din confederafia hunicàs-auinstalat lnl8eacul). V.Aceçtibarbaris-auinstalatatlit în grupuricompacte. aYellov l9t7 b: 13.: 266 OHDR II:431). Mul{i goti au venit în 376.1naçamàsurà Somnificaliaexha$iinfificà a acesûsi teorii estplegatàde dorinfa do a face din Dobrogeaun teritoriu neromaq în cateslavii çi protobulgariiar fi gàsito populafiemai mult barbarà.CAPIT'OIUL V SINTNZA NTïNCÀ provinciilor DaciaRipensis.kukiguri.

Indirectlnsâ. eJenkoviél98l: 20G207.aceste informafii suntconfirmateçi prin descoperirea unor obiectede provenienfà germanicâ.Moesia secundaçi scythia a avut un rol importantîn producerea fibulelor digitate.intâlnite-numai în Dacia Ripensis.D.'. lntre carecele rnai importantezuntcelecarearatii peæistenla locuirii în açeârile de la Romula. fiindcà.reflectl desigurçi origineaetnicàa purtetoriloracestei culturi. 8welrfrid strrbo. în cursul secoluluial VIJea au existatdoi factori carcau concuratla aceasta. 'Dacia N.în fortificafiile din provinciiledunàrene. 120). Krako.pânàin secolulal Vl-lea. Marchngo.Armataromano-bizantinâ cuprindea germanici. Caracterulromanical civilizafiei materialedin Muntsnia secolului al VIJea (cultura Ciurel).i. ?În general. . 13I .dupàcumam vàzu! chiar pe teritoriul Imperiului au ràmas comunitiitineromanizate pânàîn secolul alvlJea (bessii). invaziile 6M. IvIai întâi. Arheologic. în zonaoraquluiAquis: Sanlcoburgo. Minucu-Ademgteenu. Un iaror din secolulal IXJea aminteçte prezenla.Continuitaka populafieidaco-romane din Olteniapânàîn secolul. a. jumàtate datate în a doua secolului a al V-leaçi în secolulal VI-lea7.132). Hi$ortsche Ûberlte\erungund archtiologisches nefund. 1992:263-217. în Dobrogeqaunorgoli carecontinuau sàvorbeascà limba lor (folositii ca limbà liturgicà)8. çi ln secolulal VI-le4 barbarii açezafi în provinciile dunàrene eraudestulde numerosi(si doorigini diferil€).Halicantkt goetc.Olteniafàcuse partedin Imperiul Romançi fusese intensromanizatji. I 5. 5.Cioroiul Nou. iar în zonaàe vesta reritoriului de careneocupàm existao concentraro depopulafie germanicà. vorbitori ai limbii lor stàmoçeçti. inssagr*igu"t k"it* unddrcnan &rArcfuiologte. Esteadevàrat càizvoarelescrise nu continreferiri la populaliaromanicà din oltenia çi Muntenia din secolulal vlJea . pentnrtr€zenf g€rmânicà în provmciilebalcanice frrsecolele IV-vI çi pentmr:rmelelor arheologice. Unii dintre aceçtibarbariauràmasneasimilalipânàfoartetiirziu. kutriguri.çi anumeîn legàturà cu prizonierii luali din Imperiuçi orpott"çi de slavi în Muntsnia.A" p. p. în cursulsecolului alvlJea. în vol' Ptoblemeder relaliven und absolurenchrcnologie ab"l^atènezeitbisaon Friihninelaller. SecolulalVl-lea a reprezentat lnceputul uneiperioade demari mutalii etnico.2: 3 | I _320.ca çi în alæzoneundeîçi avoau slaviibazele doatac(vezicapitoiulIII.SINTELA.1n*.Populaliagermanicà instalati 1nprovinciile Dacia Ripensis. vezi Koveëevié1960çi H. ETNICÂ r67 estemormântul4/ 1977din necropola de la Argamum(capul Dolojman)6. Acegi prizonieri au sporitnumàruIromanicilor din Muntenia. ori re garnizoanele lor eraucompuse din herulie. importantulstudru recent al lui v' Bierbrruer.*. I 9g0.Totuçi. atestatà atâtarheologic (la Sadovec). Fenomenul nuhebuieexagàraq darnici subestimat. în FFIDR II: &l .Ne referim la numeledelocaliûiti terminareîn-burgo. evidenfiatîn primul rândde folosircapescarà largâa ceramiciidebunàtradifie romanà provincialà. açezarea de la Ràcariçi-a pàshat chiarçi valul de pàmân!pânàla începutul secolului al VIIlea (vezicapitolulrII.elevorbesc prezenla despre populafieideorigineromanicàîn Muntenia.Modificarea compoziliei etnice aregiuniiDrnàriideJosafostconditionatàdelmputinareapopulafiei autohtone romanizate. cât çi toponimic.. înainteavenirii slaviloq de o populalieromanicà. slavi. Nu existii nici o dovadàa supraviefuirii1nMuntonia. ostgermaniscùe Einwanfurcrwler ofualerundTheodorichwch!àun.S. Nuber. Teritoriul norddunàrean(Munteniaçi Oltenia)sra locuit.yeziDieconq NicturÊl 196g:Mg4s0.cu excop{iacelei din Strategikon-ui loi tut"orikios (discutatàde noi în ExcursulV).ivI-I"" esteprobatiideo seriede màrturii arheologice.Ràcari. SCIVA'3l. fankoviecoisideràcà aceste toponimeau fost datede populaFalocalàgermanicâ.aceastà eventualitate nu ar puteafi exclusà din capul locului.Yeade asernen€a. ùi Vitalianusdin 513-5I 8 au fost implicati bulgari (kutriguri). 197l: 34Ç347 . Dintre acestea. a unor daci liberi neromanizafi. lncursul secolului alW-lea.

).în mai multe etape. Obsemations on the Demography of theByzantine Empirc.atuncicândne-amocupat de deplasàrile depopula{ie (1ncapitolulIII. Nu ar fi excluscamarroa necropolà de la Sàrata Monteorusà fi aparlinutgrupului slavcondusde Dauritas. Avândîn vedere cà trecereaoasteiavarecare l-a atacats-a fàcut printr-unul din vadurile dobrogene.vezi ExcursulI). Tcodor1993 e:20g. Stràuleçti). (Numele loreste. în 541-543 maimare). Comçe1981:219. 13 Ncctor 196l: 429-4E. 1966:l0. Galali).kutriguri. comçr l9t7 : 219-220.ceea ce ar conduce la datarea açeârii lor prin anii '60 ai secoluluial VIJea. în niveluri databile dupàmijloculsecolului alVIJea: Bàleni-Români. lgtl: 223-229. $irnar6.dealtfel.devenind foartegravcîn ultimul sfert al socolului. Dulceanca.16g CÀPTToLUL v cares-ausuccodat într-un ritm tot mai rapid. extas din pro ceedings of rhefrIIâ Internationalcongrcss of Byzantinestudies. atâtla nordul. ci un amestec etnic. dacàlinem seama de màrturia lui Iordanes.în caremai intrauçi alani. 555. Ceramicà slavàs-adescoperit înrnai multeaçezàri aleculturii Ciurel. Depopulareaa fost provocatà însàçi deepidemiile deciumàcaresuntatestate petoatiiduratasecolului (cea alM-lea. cât çi la zudulfluviului.În schimb.lvlaria Comça. . raTeodor 1993e: 205-2t2. Prirnelemàrturii scrisesigureale existenfei unor açezàrislaveîn Munteniase referà la anii ' 70 ai secoluluial VIJea. 585. Cherenir . mai bine cunoscutii)ro. Bucureçti Ciurel. sorlin pohl 19tg: 95.oxford. Nu vom reveniacumasupra lor. Ion Nestor era de pàrerecà slavii s-auaçezat la Dunârea de Josabiadupàce migrafia avarilor a provocat dizlocarea uneimari mase de slavidin zonaNipruluit3. Nertor l9d4: 40l-402. sh. De acolo. încheiatîn 527. 16 Tcodor 1994:229-230. Izvoarelecontemporane (Iordanes.Seapreciazà chiarcàaceste epidemii repetate au cauzatmoartea a circa 40 % dinpopulalia Peninsulei Balcanice. Màrturia respectivà presupune oristenfaunorslavidejainstalati. Ceamai importantilschimbare în situaliaetnicàa regiunii Dunàrii de Josîn perioadade carone ocupàma fost reprezentati de instalarea unui marenumàrde slavi.Budureasca. mai alescàam discutatun aspect al consecinfelor demografice ale invaziilor. primul fiind atribuitsclaviniloçiar celàlal! ançilorti. hocopiu) îi împartpe slavii din secolulal VIJea în douàgrupuri:sclaviniiçi anfii.Antii nu eraulnsào populafie pur slavà.în Muntenia). 15lfcrrmenn1979:53-55. Radovanu.ei s-audeplasat càtresudçi ves! în cursulsecolului urmàtor.ceeace poatofi exagerat (dacà darnu noverosimil neraporlàm la bilançul Marii Ciumedin 1346-1348. a presupus càsclaviniis-auinstalat jurul 1nestulMunteniei în anului 527t2. r2Comçr 1975 r: l7l.caresitueazàlimita de vest a teritoriului populatde sclavinila lacul Mursianus (pe carenoi îl amplasàm între Galali çi Isaccea . Sorlin lgtt:228-229. Totuçi. SoldatGhivan.558. Estegreu de stabilit caredintre celedouàpunctede vedereestemai aproape de adevàr.sclavinii lncànu ajunsesorà în Muntenia.deorigineiranianà)ra.huni. Ceramica slavàdin secolulal VIJea a fost la rândulei departajatii în douàtipuri: Korceakçi penkovka. teritoriul stipânit de Dauritas poate fi amplasatîn ostul Munteniei sau în sudul Moldovei. 5. ca un indiciu al stiirii de nesigurantà provocatede acesteatacuri. atuncirezultiic[ pe la anul550. triburile slavetràiauîn bazinulsuperiorçi mijlociu al Niprului çi în cel al Pripetuluirr.560-561. Ditten lgzt: 120.invocândatacurileslaveînregistrate în deceniile2-3 alesecoluluial Vl-lea çi interpretând ascunderea tezauruluide la Cudalbi(ud. Existi o deosebire de opinii asupradatàrii primei etapea instalàrii slavilor în regiunea Dunàrii de Jos (1nspefà. II Herrmrnn 1979:50.608.De fap! unii arheologiau r0 P. CàfeluNou. (Militari. când afostînrogistrat un conducàtor slavDauritas. ln secolulal VJea.

Figura 59: Ceramicà slavà de tlp Korceak Fisura 60: Ceramicà slavi de"tinPenkovka Pânàîn ptez-an\ nus-audescoperitîn Muntenia açezàri exclusivslave. Fenomenul colaboràrii militaredinte romanici(apoiromâni)çi migntori. care au ajuns sà plàteascà tribut càpeteniilorslave.Estede presupus cà ei au cucerit unele dinhe comudtàfi. .""rti. @vident" @. 4. widenfiat âeNicolaeIorga(pomind dela cazultiltarilor).În aceastiisitualie.SINTEZAETNICÀ 169 merspânàla a considera aceastà culturàdrepto variantiia culturii materiale purtatede slavirz.olturà secolului al V-lea) çi prezentamultor materiale de origine romano-bizantinà (vezicapitolulIII. meritii a fi luat în considerare çipentru epocainstalàrii slavilor.Sorl|n19t1:230. ceea ceesteînsàimposibil.Pohl1988:l2l.Fiedler!992:78. adicàdaci romanizaçi din Muntenia çi vtotoova.88.ceea ce lnseamnà càaceçtislavi s-auintegrat în comunitiilile locale. ne""ot" putem întreba dacà nu cumvaprintre râzboinicii care atacauImperiul sub conducerea unor çàfi shvi nu se aflau çi locuitori de origineromanicà. Ceramica slavàa apàrutnumai1ncuprinsulaçezàrilor culturii Ciurel.87.având în vederc perioada în careseconstitui" (sfrrçitul ". A).

Ireasca iar la çi Cosipni fiud.17-18. 2?V. Mihàescu). 1959. sudulDunàrii la Nalbant23.fig. etimologia slavàa respectivelor toponime nu estedelocsigurà.AtunciaupâtrunsinMunte.înteprinse adeseori concomitent cu celealekutrigurilor.4.DobrogeaçizonadinheDunâr€ slavipurtiitori çi Balcani La Dunàreade Jos. În alte comunitiili. Celemai gmveatacuris-aupetrecutîn 550-551.716l.dacà "gelii" de carevorbeçte Marcollinus Comss erauslavi2E.ZurDeutungderKagetlnanæzinPrctwpsWerk"DeAedifciis". Comm t9t7 : 2t9-22A. popovié3r. ci çi romanicii barbarizalicarctràiau la nordul Dunàrii). Brudlu. 'tFHDRII:561 (bad.comçr tg|f.aceçtia slavilora interveiritcu ocaziamareluival deatacurislavedin anii A douaetapàainstalàrii dintreacegislavi auràmaslnMuntenia. În oricecaz. MCA.la periferiaaçozàrilorte. buzàspecificepentruaceastii culturàs-audescoperit 1nspecialîn nord-estulMuntenieiçi sudul Moldovei. Cornçelgtfi:27i.Angelov 19t0:40.nota 15.5: 705.Unele toponimemenlionatede Procopius.pohl tgtt: 377.Cornçe19?3e: 2OG207. dal3ceastiiipotezàestecontrazisà de cercetàrile lui Vl.au devenitfrecvente în anii '30-'50 ai secolului al Vllea.. lggl: Sl-52. Vrancealr. 1970: Slt. Micheitov 191l:327-329. p€baza lor. Novaë"tn" (nivelul maitârziufs çi în alte puncte. GalatiX2. În realitate. Crarvan2a. æM. Sàtrecemacumla a douapartea discu[ieidespre instalarea slavilor: açezar€a lor pe teritoriul provinciilor DaciaRipensis. MuzeulJudeleanVrancea.lnfine.raidurile sclavinilorsuntatestate în mod sigur începând din anul 527" Acesteatacuri. MoesiaSecunda Vechea Scythia. Nu esteexcluslnsàcaslavii sàfi participatlncâ din secolulal Vlea la unele dintre raidurile barbare careaudevastat diocczaThraciei. situaçie sepoate slavii. 2sMilëcv. roKoveùevié 1973e: 148.Eventual. 2r Slmion t97l:2352' Viàemve 1986. 709.t70 CÀPTTOLI. Z2Z.Angclove 1971:115. l.càci fortificaliile nu seputeauafla în zonelede mlaçtini qi pâduriîn caretràiau slavii2?. Popovlé197t: 607-608.nia. . La o asemonea despre acei"romani" care"sunt crrmai referi pasajuldinStmtegikontllui Pseudo-lv{aurikiosts (Vezi ExcursulD.Aïnstffdan. slavii locuiau multà lragerede inimà fa!à de duçmani" În prima etapâ a procesuluide instalarea slavilor în alàturi deromanici.:2l9. S-apresupus3o cà invaziadin 550-551a avutdreptconsecinp instalarea grup unui deslaviîn DaciaMediterrane4 în apropiere deNaissus. 1973 * 197. lÇfl}:l-2. 2oConça1970:32E. probabilnici nu eraufoartenumeroçi.Murci l9t0:427429. 26LPopovié. considerà càinstalarea unor comunitÈili slavela sudulDunàrii jumàtate ar fi începutîncàdin a doua a secoluluialVJeq urmândvàile Tinocului çi Moravei26. Un alt savant bulgar. 2tFHDRII: 367. açadar în apropiorea capitalei2e.localizate în specialîn Dardaniqaufostconsiderate slave decàhemaimu{i cercetitori (mai alesbulgari). teorie pana istoriografiei çi slavistea instalàrii timpurii a slavilor 1nPeninzula Balcanicâçi. primul atacal slavilorpoatefi socotit cel din 517.Belcvlicv.'LV 1ncareerauinteresafinu numai aceastà "lupti" nu era decâto formà dejaf pe scarâmai matre. 520. reTeodorescu l97l b: lO43. atreiaetapâ 614-6lg. zl49). Muntenia.care. a aràtatfalsitatea acestei ipotezeçi a constatat cà nici nu puteauexistafortificafii cu denumiri slave. velkov t9fir r: 156157."Zeitschriftftr Slavistik'.Tipkova-Zeimove1962:?7. Mitrea.a mai gàsit adeptipânàfoarte recent. Vclkov lg77: 49.în De Aedificiis (nptirçtorc. "studii gi comunicàri.Probabilcàunii a deplasàrii slavilorcàtrsllunàreadeJosa fosto consecinp amigrafieiprotobulgrilor din anii '70 ai secolului alVllJea. Âouppoulnvd" Tpipoetc.vetkov 1987e: 157.Popovl6 l9?8.nfiu invaziiledin_Fimé_jwÈtate a secoluluial M-lea. 9/l-9.Yezic9-ç. 2rI. V BeSevliev. Vclkov 1977: 160afirmà cà slavii doar au iema! în zona ft-fgnovif f975 (în special: Naissus.H.cândslavii au reuçit sàînffingà armataimperialà la Adrianopole. în 550-551.9.vaselecu decoralveolat po ai culturii Hlincea (sauLuka-Raikovefkaia|0.Dltteu l97t: b7. 2ePe.Kolcve 1993:18.de exemplula: Lespezi(ud.). I 57-I 6l . vezi: Comçal9?3 e: 198-199.

fig. 'L çi À Brrnce. çi iar altevase(do tip Korceak)s-audescoperit la Aegyssusa3.înrolali in armataimperialà. Angclovel9t0: 5-6. Capidavaa.comrel9z0: 323-325.SatuMare. '. lbidem: IV. au aparlinut unorfoederarrde origine slavà. .l3l6. in Ctonieacercetdrilorarheologice. Milëev.Peaceasta [Justinian]a rezidit-odin temelieçi a scàpat astfolpârtile acelea denàvàlirile sclavinilor"s2.. 13(FHDRII: a7l). o À Oprit 1977 : 3A9.1nlegàturà cu fortificafia (neidentificatà cà fe teren)Adina"searatÈi "barbariisclavinistilûsau mereuascunçi acoloçi pândeau pecàlàtori.Comçe 1970:326. Vrciliu.pl. I. { Pohl 198t: 378. decât numele. Acestevase slave.7. Examinândmai atent textul. Kladovoa?.procopiusscria cà "din eauzÀ câ barbarii sclavini îçi frcuseràacolo un loc de pândâ.rca faptul cà acest pasajnu sereferàdecâtla raidurile întreprinse de slavi çi cà el nu atestiirçezerea lor36. În mai multe fortificafii de pe limes s-a desËoperit ceramicàslavà: la Halmyris3r.într-o încàperelocuitii în nivelul l3 (în secolulal VII-lea).1966:253. 12 hfoc.)acia. Opr\. rrCenkove-Pctkovr1970:220.fig. Giorgcttl. xNgtor 1963:45. De Aed. Într-un mod asemànàtor a traduspasajulG. €VeziTcodor1993r: 210. VII.s.STNTEZÀ ETNICÂ nl ln sprijinulipotezeiinstalàrii slavilorla sudulDunàriiîncàdela mijlocul secolului al VIleaaumai fost invocatedouàpasajedinDe Aedificiis. Brmc1"f.unde stiituserà un timp foarte îndelungat ea fuseselàsatiicu totul în pàràsireçi nu mai ràmàsose nimic din oa. Deci.vclkov 1977:157.10. )ilV.VIUl -5. had.Ilitten t97t: 88. comçr 1973e: 217. 4l | -3. BeroÇao Nova eernaat au apàrut vase de tip Penkovkaa2. Ratiariaa6.ambuscadà".: 34. rG. 'j xÇtcfen1965:l0l. cele douàtexte nu dovedesc instalarea slavilor la sudulDunàrii.lmpàrtiiçiminterpretarea lui Ion Nestor. descoperite înh-uncontortromano-bizantin militar.Despre cetatea Ulmotum.N. I'Consr l97O:327. esteposibil ca aceste bandede slavi sàse fi folosit de pàdurileexistenteîn acelepàrfi ale Dobrogei(chiar numelefortificaliei ne làmureçte asupra aspectuluizoneiîn antichitate). optilm p€ntrutraducorea: "de multii vremefàceauambuscade pe acolo'.IMairnulfi corcetitori au vàzut în aceste informafii dovadainstalàrii unor comunitifi slave1nDobrogea. Cwamai sus. deoarece contextul lui nu estecunoscut.lnniveluri databile începândcurnijlocul secoluluial VIJea.pl.I 8 (FHDR II: 4?I .I. I 7. Nu am inclus în aceastii enumerare micul vasîntreg(do trp lfurceak)de la Noviodunumas..fig. "Jrnkovié 1981:219.9.I.înt-o fàntanàscoasà din uz în nivelul 12(la sfârçitulsscolului alVllea çi la începuhrlcelui urmàtor). Çtcfen. "ca1rcanà".pl.popoviél97t: 599. )ilI. Fiind vorba de ambuscade. 7. "Peuce".nota48 D. IV. fig. 8. I 980:447. in Anc.7. Cankova-Petkova: "organisaieirtcontinuellement desembuscades à cet endroif'35. "Peuce".frcândcu neputin]à trecerea prin acelelocuri"33. Augustaas. vedemînsàcà el nu poatefi inkrpretat în acestsens. eVôlccenun Brrnee 197 5: 213. Traducer€a propozifiei âni 1p6vov piKoç â<efv1 rùç Ëvéôpaç rerotrlrdrcov poatefi nuanfatà càci âvCôpa însoamnà'. Cel de-aldoileapasajdin De Aedifcidsestecât sepoate de clar: slavii gàsiserà lângàAdina un loc propicepentnrambuscade.Açadar.nici nuestedomirare càsàpàfurile nu ausurprins la UlmefumurmeleshÉ açtepta e de ltdariaComça37. De aceea.AltÊ fragmente au apànrtîn campania1993. ceramice "À Opril 1991b: 172. {Kolcve t9t}:17.Teodor 1993e: 210. Campnia /993. el poateapa4ineçi perioadei ulterioareabandonàrii llrres-ului. wentual în urmainvaziilor din 550-5513a. 1984:102. Dinogetia3e.1994:13.Bulg. C.Angelovr 1971:I 14. . McA 5. 1959:572. în cursulprimei jumàtàfi a secoluluial Vl-lea. 4.". 1216.carerem. 'Scorpen l96t: 364-366. precrmr în çi i 995.De aceea. lL Mihàescu).

(FIIDRII:601). soVelkov 1977:159.în. Acestea din urmâ decÂtdupâ lnceputul secolului interiorul provinciilor nu sedateazâ pot fi atribuiæunor locuitori slavi ai acestoraçezàri.IXrconu|979z166. 77512.în carea apanrtceramicàslavà:N. @çitiideÇtefen1955:102. Bonev1983:I I l.deceniile Imperiuluiaunormicroregiuni. 581. Bulg: 61. provinciile au fost pràdatetimp de trei ani frrà zud-esteuropeno (VI. 6051) 56Joh. stCherenil 1959:3G37.fapt carenu ar curnam vàzut. de aceastiidatÈi. 5rPippidi. Zabergar4din menlioneazà. Stetn1919:105. În afaraorientalului Ioan fi fost cu ln condiliile formàrii unor enclavo nu lasà sà se înteleagàcâ din Efes (care este.: hhl l9t8: 21.Joh. 5?Men. Bicl. Popovié197t: 616. ln schimb. Rankov.dar Histrias3) (de la Tomissr.quasdepopulatas vacaas câSclaviniin ThraciamultasurbesRomanorum conserma vorbea de de 100.5?6.Angclov se Popovié1975:t145-504. pentnrprocesul 576-586au fost socotitoca hotilrâtoarest Atacurile slavilor din perioada Balcanico.careaupustiitThracia. Popovié1975:53. antenali anul559. YNu cunoaçtern datarea ultimului nivel de la Montana(Mihajlovgrad). se lmpotrivasclavinilordin Muntenia. srTheoph. sclavinilor çi a anfilor în care în aceavrcme aveao compozifie etnicà eterogenàae. nici un autor conternporan lor în provinciile din dioceza de slavi ar fi fost însolite qi de instalarea distrugerileprovocate care.Eftimie 196l: 232-233. Bicl.4). întreruperes7. anii '60 çi '70 ai secolului diocoza Thraciei.Ifulleutz-Mlyekawe 1970:I.prin filiera cronicii lui Tliraciei. De fap! cronicadin secolulal XIIIlea a lui Barhebraous.Angelove19E0:12.fiç.Expediliaavarà Acostoaau fost reluatsîn 581 qi.oricunç confirz). .: 214(a. În 578.: frg. nu a putut opri atacurile.În iæoarele nu mai Europ4 avarilorîn Dupàvenirea unorgrupurideslaviîn Muntenia. Tropaeums2. a civilizatiei urbane.48 (FIIDR Il: 517).VeziSetton1950:532. Totuçi. vase. instalarea alVIJea areloc. B.instigatiide sclavini. Pohl 19t8: 82-83. în a condusla concluziase lor cu rezultatelecercetàrilorarheologice literare qi compararea poate wor vorbi încà de aparifia Sclavinii. JohannesBiclarensis slave a lnceput a invaziilor mai importantii cea Etapa pewadunt.Izvoareleliterarolasàsàselntrevadildimensiunilenoobiçnuite slavizâriiPeninsulei atentiia izvoarclor invazii(veziîncapitoleleI çi IV. atacuriale slavilor.Belevliev 196622I2.172 V CAPITOLUL Praznntp. Kovaëevié 1973* 148.r{nc. al estecunoscut) lmpiedicàutilizarealor ca aqgument lor tânie (contextullor arheologic datarea al Vl-leasa. al VIJeq nu se al al secolului deceniul nouâlea unor comunitàti slavepe tcritoriul Imperiului. 1968: 145-147:' 19t0:55-56. l). Bordcneche.Cankova-Petkove Ostrogoreky1959: lll. 51 origineageticàa acesteiceramicideroratecu brâu alveolat).000 petrece Menander Protector o nouàinvazieslavà. Pohl 19tt: 122. I. reliquerëî. 240.25).233 (a.shrdierea aleacestor çi copleçitoare cà.VeziStein1949:535-52t0. timpul lncà din campaniei din Italia din 536atestatii de izvoare este romano-bizantinà armata 1n oraçeledin Este interesantde observatcà fragmenteleceramiceslavedescoperite 537.2).vezi çi Dolincrcu-Ferche 1979r: 226 (carole considerà aceste t Bogden{Itiniciu.s0 alVIIJea. unde presiuneabarbaràar fi putut înlesni ieçirea de zub autoritatea alVIJea au fost aça 9 qi 10alesecolului Dimpotrivà. Vclkov 19172 53. o vleme. Iæmcrle 1954:289. potrivit lui Ioan din Efes Tiberiu II.: 216(a.Charrnir 1976267. Barnca 1979: 192.Velkov1977:53. 9l. Ulærioç aceçtislavi au participatla raidurile înheprinseîn în 576. decursul secolului slave 1n unei instalària comunilàfilor La raidulkutrigurilor lui aucrntinuatçi s-auintensificat Invaziileslave çi dupà550-551.o perioadàderezistentà çi de supraviefuire putin!à în slave Imperiu. probabil dekutriguri. nici màcar în imediata açadarde implantarea apropierea /ines-ului.Pentru Cirjan 1971:339-432(carepresupune slave).47.Comçr|970:327. din zonaNiprului.nota6l.auparticipatçi slaviss.Avenariru1974:88.

Yâùemve 1970:97.Comçe1973e: 222-223.S-aafirmat cà elo sepot datachiar începând dela finsle secoluluial VIJean. Studia in honorcm Veselini Befuevliat. € Ca Koveëeviél97t az148 Popovié1975:490-504. MoesiaSecunda în sectorulftzes-ului din apropierea rt Scythias-audescoperit oraçuluiDurostorum. pe îi aratii slavi locuind exclusivla nordulDunàrii.la Mihajlorac65. Sigur ostedoar faptul cà acesteaçezàriapa4in secoluluialVIIJea çi prezinti ceamai arhaicàformàde civilizalie materialàslavàdin teritoriul ':aicanodunàrean: ceramicà lucratiicu mâna. CPR3. slavii aupâtrunsçi prin sectorulPorfilede r Nertor 1963:52-53. fiirà decor. în614-619.Ratiaria. t TLS. I am relevatgravitatea atacurilor avaro-slave din perioada614-626. De asomenea.cândau fost înfnanlislavii carepràdaserà localitiifileZaldapa.: VII.atragem atonfia. Cel pufin ln cazul provinciilor Decir Ripensis.detip Korceak n Penkovka.În capitolele I çi IV.Sofia. cliegtor 1963:63-64.De aceea. -P. Cercetiirilearheologice araûlcà multo oraçeçi fortificalii çi-au incetat çi numismatice exisæn1a (vezicapitolulfV. f. Theophylact Simocatta taralor (respectiv.afirmàcà sclaviniis-auîntorsla ei acas4atuncicândauaflatcàanfii auatacat Muqtenia)60.Dacàar fi existat Sclaviniiçi pe teritoriul Imperiului. 1986: 310-313.rrcziBcSevlicv 1962:61.Ifulevr 1993:18. Penbu amplasarea localitàlilor.Popovié 1975:451. Mihàescu: 136). Eventual. armataromano-bizantinàle-ar fi ataca!în timpulràzboaielordin deceniiie 9 çi l0 ale secolului al VIJea.srNTEzÀ ETNrc n3 Mhail Sirianul'preia textul pierdutal lui Ioan din Efes. Angetov19t0:5it-57. Vilarova lfll: 266267. Bârzu 1980:77. Esteçi opinianoastrà.tad. Popovié. în vol.Alte açezàri slavedin acolaçiorizont cultural s-audescoperit în zona Portlor deFier. Unii cercetiltorisunt do pàrorecà doar dupàcàderealimes-ulni(fixatà 1n 602)a putut inærveniinstalarea masivàa slavilor62. findcàdestràmare a limes-ului s-apetrecutîn principal în anii 614-619.fazà(începutulsecoluluial VIIJea) arati :rIE au fost càile de pàtrundere la sud de Dunâre.rudimentarà. rFkdler 1992:91. t J. . celemai vechi açeâri slave rrnrtcelede la Stàrmen6e qiVinica (pe râul Kamcija)?0. : Teodor 1912:40.lncadrarea lor cronologicà ràmâne oricum dopendentii de ceea ce sepoatededucedin contextulistoric general.prostarsà. dar nu qistà nici o probàconcludentii1n acestsens.catarame stc. Comça1973r:218. considerâm63 càabiaatuncia începutaqez:rreaslavilor peteritoriul provinciilor dela Dunàrea deJos.Ficdler1992:91.carenu au fost precedate de alte invazii 1ntimpul lui Phokas. I 978:363-3 67. FHcnrcl1970: 157-158.la popina n Garvan. instalrrrea çi populefiei slavenu poateli detati mai dewemedelnceputul secoluluialVll-lea. Korbovo6T.Aquis din sudulScythieiMinot'r. Celomai vechiaçezàri slavedepeteritoriul provinciilor DaciaRipensis.2 (FHDRII: 543. Mrkobred.Unul dintre cele mai importantelocuri de lecere a fost vadulde la DurostorumTr. ë engove. este foarteposibilcaçi primelecomunitàli slavesàsefi açezat la suddeDunàretot în urmainvaziilor din614-626.MoesiaSecuntla Scythia. çi çi t Cenkovr-Petkove1970:220-221. Situareaîn torena açezàrilorslavedin prima.cânda fost pierdutacest sector. caresuntcaracteizare de aceeasi cemicà rudimentarà. În interiorulteritoriului. în 596. frrà decor. 1). Dar. D. Din relatarea campaniei din toamna anului595. Totîn acest orizontculturalseîncadreazà srcimitirul de incineraliedo la Kozlodui6s. astfelcà . Ljubiëerrac6. la Garvan).Nici una dintre celemai r-echiaçezàrislavenu confine materialsdatabilecu o mai mare precizie (monode. ÉJrnkovié l9E6: 443-M6. reiese càaceçtia çi Scopis seaflau în zonânumaipentrujaf. poat€fi admisào pàtrundere a slavilor prin sectorulde limesdin zonaPo4ile de Fier .).2.

D(-lea. pânà în au oferit nici o dovadà Într-un al doileaorizont cultural çi cronologicsoînscriuuneleaçezàri çi cimitire databile jumâtate Nalban! SatuNou.Altcevas-aîntâmplatîn caanlinvaziilor agricultori (çi meçks-ugari) slavilor.Acegia nu eraudoar foartenumeroçi. Sescapà un fapt esenfial. Asimilareaslavilor a fost posibilâ datoritii numânrluimai mareal populaliei romanice. romanici caremai ràmàseserâ cuun anumitentuziasrn deunii isûoricibulgari% O teoriedeinspiraliesovieticiiîmpàrtàçità provincile locuitorii derânddin dunfuene.În ceeaco privege pàtmnderoa (Troesmis. Semnificatiaistoricàa acestuifapt estecà asimilerea slavilor a hceput doar prin secolul al (defapt româno-slavà). i-au întâmpinat cu bucurie açadar afirmà cà"mas€Ie".defapt esto formaevoluatiidin termenulfolosit în secolulalVIJea (Sclavinus / Sclavinln . deistoriea limbii aratàcàlexicul slavapâtruns Cercetàrile abiaîncepând în limba românâ din socolulal lXlea.nearati càraportuldemografic dintre slaviçi autohtonii cea rezultat.dar ceea teritoriului dintre Dunàreçi Balcani s-adesàvârqit.nu sepoatevorbi deo sintezà etnicàromanico-slavà decât începând din secolulal IXJog adicàlntr-o perioadà careiesedin cadrulpreocupârilornoastre. ?sAluzia la ArmataRoçie"eliberatoare-estoclarâ ! T6Kolcderov l9t0:81. u Pàtru! 1969t23-29.Ratiaria. carearatàcàDunàrea a fosttrecutiiçi exclusivitate prin vadul de la pe la Porlile de Fier (vezi mai sus.comunitiilile slaveçi celeromanice chiardacàîn fiecaredintreeleputeau autràit separate. fibulelor zonÉ.slavizarea pe loc a devenitfavorabilslavilor.Multii vrçmo. nu esteînsàsuficientdepertinent câciaceste obiectenu pot fi atibuite în digitate1naceastà slavilor. estecontrazisàde cà aceastil "acomodare" a populaliei localecu stàpâniislavi poatefi Petilr Koledarov.în pâft. În cursul secolului alVl-leq iar apoi în secolele VII-VIIL au existat doar influen{e reciproce 1n cultura meterialà çi spirituelà. Capidava).Argurnentul irvocatz. acestei regiuni.Existitotuçi unelesituri slavetirnpurii.a fostpreluatdoaretnonimal çchiau/ çcheicaro. Cu acestultim val.te nomazi. su prin altevaduri dobrogone cercetiirilearheologice NoviodunumT3. Unul dintre adeplii recenli ai acesteiteorii. Anterior.careaveau tot interozulcasupuçiilor eraperceput sàrâmânà în via{àçi pe loc. 173). nu prezent.al concenûârii undelimes-ula Fier . în a doua pàtrunsla sudul Ilunârii çi slavii purtiitori ai culturii Hlincea.în secoleleVI-VII.adicàdenis.p. nu putea existeo *acomodereolntre fàrenii romanici çi slavi.174 CÀPITOLI]L V fostruptmaidwrerne.afirmà76 susfinutilpebazaaceluipasajdin Ioan din Efes(VI. care pot fï asemuiteetapei premergàtome a romanizirii dacilor. De aceea.dar çi Ilensel 1970:I 59.ci çi doritori de a ocupr pimânturi prielnice pentru egriculturi. îndelungatà s-auputut stabili acolecontacte Abia dupào perioadà careau condusla asimilarea slavilor de câtreromanici/ românisauinvers. existaçi locuitori alogelri. slavizarea Nu putemfaceestimàrinumerice. Acesttribut nu deslavi. Deci. . 45). BCenkova-Petkovr1968:145. caresereferàla tributul mai reduspe jumàtate îl datorau barbarilorcuceritori(tribut carereprezenta carelocuitorii provinciilor supuse din vedere din cel carear fi fost datoratfiscului imperial). a revenitdin zonelede refrrgiuln perioada mai liniçtità din secolulalVlII-lea. ci deavari. TtYezi de exemplu Milëcv 1973:I 61. toate datele de care dispunern. În aceastiietapàau a secolului al VIIJea: Razdelna.Criticaacestei teorii a fostfâcutàde TàpkovaZalmove 1962:67-78. Caracterul al teoriei unei viziuni care "materialist-istoricà"a condus astfella construirea Perspectiva esteevidentTs. cate.Mihlilà l9t2: 57-66.ca"minoritari". 2 éorovié-Ljubinkovié 197 2: 146147 . prezenteist pe slavicarei-ar fi eliberatdesubjugul statuluiromano-bizantin.

. a fosto shtezi chic[ h cerc rau contoplt elementulromrnic çi cel rhv. Cea mai importantâ schimbareetnicà ràmâne cea provocatà de instalarea slavilor. a càror cortribulie de Josçi gnrpuri de alaniTt. Comça1979:155. Dimitrov 1985:131.sti nou veni.Deçi nu srau numeroqi.ntul R€zultatul slava ieçit lnvingËtorln ceamai marepartea zoneidinte Dunàreçi Balcani.tiau contribuit la diferenliereagrupului dintre slav de la est de Timoc de cel de la vesL Rapid asimilali de populalia slavo-r.omanicà protobulgariiautransmis turaniceîn tipul antropologic uneleelernente Ilunàre çi Muntii BalcanU bulgar.dar integrândçi o partea populaliei locale.SINTEZÀ ETNICÂ t75 în situaliaetnicàa ænei Dunàrii deJosa intervenitcaunrulle a migra$ei O altàschimbare protobulgarilor. ace. Elem€. În secolulal Vltr-lea au ajunsla Dunàrea la sintezaehicâ nu a fost p'realnsemnatii.

de. Acegia din urmà sunt amplasalifoarte precis: întreNistru çi Niprut. Danastrumetltagosolant.H.dedicat descrieriiScifiei.Identificarea lor a provocato amplàcontroversà.Dupà geirzL. în vol. jlbidem:Y. care intoducedescrierea Scifiei: Sqthia rt quidemGermaniae terrc confines eo tenus. Thubeconsideracà lacul 1nchestiune reprezintilde fapt mlaçtinile de la vàrsarea Dravei in Dunâre. Danastris fine çiVagosola")3. . careocupâtoritoriul Daciei çi al càror tinut estoînconjuratla nordçi la vsstdorâulTisa. de la vest la est.Aveneriur 1974:19-20.tendewusque ad/hniwnTywr.Mtuianum.Sclavenia civitate Novietunense et laco qui appellatur Mursiano usquead Danastntmet in borcamVtsclaterun commomtur("sclavinii locuiesc de la cetateaNovietunum çi lacul care este numit Mursianusqi pânà la Nistn4 iar ln nord pânà laVistula")2.urmeaâslavii (venelii). Situarea sclavinilorutilizeazà lnsàniçûe repere mai pulin claro.istoricul got scria câl. Flug.luate hpreuni. 35 (FHDR.30.II: 4 I 3). acolounde izvotàçte fluviul Isûq sauacoloundeselntindebaltaMorsianus. 5Jord. comçr 1960b:729.adicâlncepând cu gepizii..Iordanes enumerà neamurilecare o populeazà. Açadar.Musiano.împa4i1i de Iordanesîn douà gnrpuri: sclavinii çi anfii. Trecempesteeroarea carc faceca Nistul sà aparàcu ambelesale denumiri ([zas çi Danastris)aqi ajungemla miezul problemei: identificarealacului Mursianus.Aceastil ipotezàa fost împàrtàçità de muli autori ulteriori çi s-amenlinutpânâîn prezentd.M. 6\Ëzi trimit€rile la Heupmenn 1927-1928: 139. 4hobabil.pohllggt: 97. çi care sà nu lase loc do echivoc. Morsiamon. dinbe strdiile mai recente. ubi Ister oritur amnisvel stagnus dilatatur Morsiamn.Astfel.din apropierea oraquluircmanMursa(asûizi. atuncicândscrialordanes. RE..unii dintre cercetiitoriicareau fost preocupati problemàau câutatsàidentificelacul Morsianuscu de aceastii unadintre denumirilegeografice cunoscuto din alto izvoare. pânà la fluviile Tlras. S-aafirmatcà vechiul numeal acestor (FIID&II: 41 V.geograful F.33-34 l4l3).63. autorula vnrt sà*rie Danaprun(Nipru). LaculMursianusmaieste menfionatçi ftrt-rmpasaj anterior. Au existatmai multe oraçecu acestnume.çi tocmaide aceea textul estecontroversat.p.: 2lbidem:V.cale apareîn rnanuscrise çi în forrnele:Morsianus. XVII.Musianat'. la caromai adàugàm. FiindcàreperulNovietunum esteechivoc. ' Jord. Optrsaia CNmirc TJtmieniecV sepuagenarto dedicata. Lowmienski. O primà observalie caretrebuiefàcuûiesteaceea càlacul seaflaundeva 1napropierea cetilii Novietunurn" càci limita vesticàa tinutului ocupatde sclaviniestedatii de cels douàrepere. 61.Osijek). 1935:637. ('Scipq car€s€mfuginos. încà ln 1778.cclevlni î Intr-un fragmentdinGetica.:note. €F nu estolipsitii de importanfà" càci de aceasta depinde cunoaçteroa teritoriului ocupat deslavila mijlocul secolului al Vl-lea.tÉ cutoritoriul Crermaniei.DTCI]ASUL I Inlornafile fd lordancc deqlre tsriûorfut ocugat.Poznrl 19592 2ll-224.

decàheIordanes.Atunci. Flauphnann a aràtatcà tnçbuie sàfinem seamade faptul cà Iordanesa preluat descrierea Sciliei do la Cassiodorçi cà 1n scrierile contemporane apareideeaschirnbàrii numeluifluviului dm Danubiusln Istru. ar încope Sciçia. precum Th. a oraçuluicu acest numedin provinciaSavia. ràmâne absurdà extinderea Sciliei pânàla izvorul Dunlirii. pasajular suna:"acolo undelncepecursul Istnrlui".Wca.Esteexclusà luarcacarcper.Acest oraça fost identificat cu cel menfionatde Iordanes.pe râul Sava(în fosta'provincieSavia). toNiederlel91l: I. nu ràmânedecât posibilitateaca acestoraçsàfie Noviodunumdin ScythiaMinor.. cit.L. Lowmiruki . a càrui pozitie roalàeradesigurcunoscutà de lordanes.De aceea. 16(1935):678-679. Aceastafiind situalia.I. t' Relevatà de HeuSmenn 1927 -19?fl 139. ci punctulundefluviul lçi schimbàdcnumirearz.RE. 56. carepânàla oraqulNoviodunumsecheamà Danubiu")rr. era Noviodunumdin ScythiaMinor.cât çi în interiorulei (în Getica. Pritlrlq apudDittcn 1989:20g. în secolulal VIJea. 12Crmr ntsrpreteazâçi H.35). trVezitrimiterilelaR Brendk. rVezi. chiar dacà stricto sensu. actualaIsaccea. punct care. cart nu auacordat vreoimportanpdistanteimari (depesùe 250krr-) dintre acostoraç çi bàl1ilede lângàMursa.TTORTUL OCnpÀT DE SCLÀVINI 177 mlasJini. deci. Flurc.roBDÀNES DESPTETEE. nici Germania punckle nu lncep1n aduscln discufie.Iai adàugàrn. Totuçi. Flauphann. cà. Iordanes a confwrdat dcci douàdintne punctele ln care.vechea denumirea supraviefuit pâneîn prezen! 1nforma l4tka8. dupà alli autori anticir3. I ' Hruptmenn 1927-192t: 140.propuEe çi ele dealli autoriro.înteirtuldinGetica.30. Textul lui Iordanes estelnsàdestulde confuz.30.deexmphl Nicdcrlc lgÏl: I. 47. potivit traditieigeognficeantice.socotimcà identificarea lacului Mursianusdepindede ceaa localitàfii Novietunum.ftr dreptuloraçului NoviodununrL.de càtreo seriedecercetiltorie.I. Flaupûnann (neæprodus trimiteala rnrpasaj îa FIIDR II: 343)din operaanonimà Hypotypsis geographias. Ba:acr çi: l96t:419.Iorge 1992:240.nici Scifia.nota49. Apoi. Momnccn. Britirnu 1988r: l. Menfionareabàlfii Morsianusca rep€f pentnr hotarul dintro Scilia çi Germanias-ar potrivi cu identificârile reqpective. IV:2107. 7M. prcsupunem cà pasajulrespectiva rezultat dintr-o cornpilaredefectuoasà a inforrrafiilor preluatedintr-un izvor do felul descrieriigeografice amintitemai sus.potrivit lui lordanes. în Jord. atât la extrernitatea vesticàa Sciliei (înGetica. Astfel poatcfi explicatàcontradicliata situàrii lacului Mursianus. 252. Înft-unul dinbe acoste douàpuncteseafla lacul Mrnsianus. probabil fiindcà textul lui Iordanespar€ sà se pretezela asemenea interpretiri. càciprimaregiunea Scifiei esto.Y.: 162. RE.. Dar.V.la el. În ciuda fapnrlui cà lacurile çi mlaçtinileamintitÊmai zusnu sunt situateîn apropierea vrermui oraç denumit Noviodunum. Iordanssa avut în minte nu izvorul Dunàrii. .Danubiul îçi schimbanumeleln Istru.Tot la distanlemari fatàde Drnovoseaflà çi lacurile Balatonçi Neusiedl.y.derivatdin cel al oraçuluivecinT.:213çiAvcneriucl9?4: 20. oriturpatæfi enrondatîn orditur. op. lara gepizilor. a fost uitat çi înlocuit. ' Oricumam interpretapasajuldnGeticaY.30). cu un nou nume. Hiulca.acesta ipotezeau avut succos.ô "Iotpoç ôv pé26pr Nour. eVezi nota 6.0. adicàîn zona unde. folosindu-netot de studiul bizantinologuluiL. Cu alte cuvinte. fluviul lçi schimba numeleîn altelocuri.Yeziçicomçe 196i0 b: 729.potrivit unor contemporani ai sài. depildà la Sirmiumsaula PorfiledeFier. cel mai alitapiat oraçdenumit Novietunumseaflala Drnovo (Slovenia).oôo$vou rbÂccoç ÂdvouBtv xoÀoûorv('Istrul.dooarece el nu arc nimic dea facecu hotaruldinte Scilia çi Germania çi nici nu estesituatlângàweunul dinfte lacurile caroau fost aduse în discufie. astfelcà seridicà un prim semnde înûebare isupra veridicitiilii idcntificàrii lacului Mursianus. dola începutul secolului alVllea : .

(1928). Aseln[narCIa dintre ipotezet6 sàfi luat dreptlimitii a teritoriului dar estedeneconcqrutca lordanes esteînh-adevàrfrapantà.P. (DA:JI.179 ExcttRst BJ Acestpunctdevedsrca fost susfinutdenumeroçiistorici çi geognfi.lacul Mursianusestede câutatunderra fonoticà(-ûryris/ murs-) avea1nveder€lacul RazelmGhlmyris).Tcodor 197t:35. Thube (1837).àNu mai ràmândecâtdouàposibilitàti: ori lacuriledin sudulBasarabiei. riVezi:Heuptmann 1927-l92tz139. Pohl(1988).252-253. Noviodunum. Acolo. Schrfrrt\ J.kr vcl. ei au pâtnrns dupà instalareaavarilorlo. Buzâu .Vezi Tcodor l97t: 35. punct Imperiului carcseafla în interiorul locuit desclavinirm aflatochiaxvis-. !. (1828). (Noviodunum eratotuqipe limes). çi retr)rigrnu 1933:167. ItrauptnannrT.fapt careconcordàcu reanltat€lecercetàrilor arheologice.rnai pulin probabilâ.În acestcaz. Bnombcrg. Dûtten19t9: 208. carear Lâmuriroatextului lui Iordanes ln sersulp€care1lpropunem eliminà contradic{ia fi oxistaf înprivintaleritoriului locuit desclavini. Mursianusal lui Iordanespoatefi identificat cu unul dintre lacurile din sudul Basarabiei(cel mai probabil. 20IL Godlowsld. Poht l9ttt: 97. anterioarà lntr-o epocà mijlocului secoluluial VIJea. Niederle(1923). Aliobrix.' VE\llær an der mittlercntmd untercn hnau irnfinfiat tmd sechsten Jh.deoarcce Mursadin Pannonia Mursianus ar apartinegrupului de toponime celtice din imediata apropierc: Arntbium. W.AceastS confluenp rnlàgtinoasà deci.Siclé(vezi Cei*ça 1960b: 729). lTllrupmenn î921-192t: l4l.càcicercetilrile arteologicenu atesËextinderea acestora în Pannonia. situat vls-ri-wsde Noviodunum)tt.Siret .Dacâ lacul Mursianuss-ar fi aflat undeva1nPannonia. tor$ul lui Iordanesse clarificà. lacul areprobabilaceastii origine celticà.din punct de veder€geografic.Credern.Dunàr€.K Zeuss (1778). G"Teodor I{auptmann gurilor flunàrii. cu lacul Cahul. lntre carc: F. Schafarik (1978).În ceeace pnve$e numeleMwtianus. Cronicarulgot a fixat limita de vesta æritoriului sclavinilor în zonadintrs confluenfa Siret-Ilunàreçi Noviodunum. H. J.J. câ lacul cste.a fost neglijatà de cei care au zustinut identificarea respectivil. Kulakovsky(1905). Sahmetov.ori din urmâ localizaro.caûe. çi Mousaios.Vezi timiterile la HeqÉmenn 1927-l92tz 139 Britienu çi 19tt * 1. rsPunctde vederosr:siinut de Kulekovcki.s-ar fi ivit aceastiicontradicfi€.J. 1nsectonrlsudic al Moldovei .Astfel.L. Una în apropierea În acostcaz.Ilauptroarn pomeade la nurnele antical Buzàului. vl'sde Noviodunum(inclusiv lacul Brateç.Iordanes o extindetr a sclavinilor la vest de Prut.propusàde L. (la mijlocul secoluluialVl-lea) nu ateslà În concluzie.L.surprinzâtor. 198t: i: i":?: .precumçi ccle dinhe Dinogetiaçi Noviodrmum).15). I\<. D. Kulekovrky. t6P. Ditt€n(1989)'s. s-ar puteaca el sà fie de originete.J.

precum unor monçtri etc. aVeziPopovit 191 t: 626. Dar.parcurgând evenimentele de la cel mai recent.relatatilde Th. Bury. (Ceadin 592nu s-aputut observa de la Constantinopol). Labudaa publicatun studiucarea propusun punct devedereradical diferit. 16)çi rwolla lui Phokas persan (Ih. Labuda este ireproçabil" càcidatarea revolteilui Phokas în noiembrie 602 este singurul fapt absolut cert. propusàdeAl. 3Labuda 1950:167-173. campania lui Guduisla nordul Dunàrii CIh.). respectiv. çi. ln 1950. Careperabsolutsigur în datarea evenimentelor. Avenariusaratàcànu poatefi vorbade eclipsadin 19martie 592. Datarea Avenariusconcordàçi cu spusele cronicaruluibizantin. Bacàu.cum cà eclipsaa awt loc ln "al nouàlea an de domnieal împàratuluiMauriciu" (Th. dacàurmàm cu consecven!à aceastà argumentafie. VIII. a fost luatii revoltalui Phokas din 602.G. O teorie înruditil esteceaa lui Al. revoltalui Phokas a avut loc în noiernbrie602.lncheiate cu monede din 600/601 60U 6024. Nu vom prezsrfaaiciun istoric al problernei.S. 16. demersul lui G. B. aqacum faceP. çi 2Schreiner1986:32.S. Labuda. 5)r. 3) nu sepoatedatadecâtîn varaçi toamnaanului 602.Yezi rilhitby 198t: 15G157.5.S. .Aceastii datare este confirmatiideîngroparea tezaurelor dela Movileni.V.a fost urmâritii desfrqurarea evonimentelor de la sftirçit spreînceput.S.A rczultat astfeldatarea începutului ràzboaielor din deceniul al zecelea în anul5953. rAvenrrius 1974:2l9. Eclipsa de soarea putut fi inseratii în relataredin cauza semnificatieisalesimbolice. Din punctde vedere metodologic. 7).vom procedaca çi G. cide ceadin 4 octombrie590. ci vom aminti pescurtceletrei punctedevedereprincipale. Avenarius. atunci ar trebui sà datiim expedilialui N{aurikiosîn toamnaanului 590.Ambelepuncte pornesc devedere dela men{ionarea uneieclipse desoare în vrem€aorpediçiei cu pricina.ti" jud. Cel 'tlasic".Al.S. dupàcum spuncam.caredateazà evenimentul respectivîn prinàvara enului 591. I . Datarea acestor evsnimente çi punerea lor de acordcu informatiile furnizatede alte izvoarea provocato amplàcontroversà. lVhitby l9tt: 156. ln ceeace ne priveste. Galatiçi Horges. oapulândsànu fie strict contemporanà nasJeroa cu expeditialui Maurikios. datÊazâ începutulràzboaielor din anii '90 în primàvera annlui 592 (estevorbade expediliainifiatl de Maurikios.EXCT]NSUL II Gronologla ràzboaielor avaro.V.La fel. Schreinet'. Pornind de la acest reper.6.tea Rehtarea atâtdeminulioasà a lui Theophylact Simocatta este mai putin claràîn privinla cronologiei absolutea evenimentelor petrecuteîntre întoarcsrea lui Irdaurikiosde pe frontul (Th.VLl-3).càtre cel mai vechi. argumentat de J.U[.jud.premonitorii(ca çi alteoveniments meirtionate decronicar.bizanline din anii tgo ai eecolului al Yl. Deoareco.

12-14).VII.Vm.S.catt a lnceputprirnâvara iarnà. EDeaceastàdatii. ln fine. desfrçuratttot în acea zonà. +5.S. este pracizeazâcà "în al nouàsprezeceleaan În Th.Th.(Priscus a pornit "la primàverii".S. ofensivà pânàîn apropierea capitalei).În schimb.190 EXCURSURI acestoi campanii(veziTh. auavutloc tratativele ln cursultoamneianterioare avaràîncercaocuparea Cataractelor).suntomastfel obligati sà datiim ln toamnaanului 595 ofonsiva norddunàrcanà a lui Petrus Prinurmare. pusàln legàturàcu incursiunea lui Priscuse. 6G. Amintrr\ tolodatii.s-apetecut în anul594. Lrbude dateazâ în 600. ofansivalui Priscus dateazà 1n595.prin care Dunàreaera rccunoscutide ambele ca hotar lntre Imperiu çi stilpânirea a intervenitdupào campanio purtatil ln timpul verii. deoarece ofensivalui Priscusa awt loc în anul imediat urmâtor marii invazii avarerelatateîn Th. ofensiva VIII.9) poate fi fixat între primàvaraanului 596 çi toamnaanului 597.l.Whltby l98t: 164çi Pohl 1988:l5Gl58 dateazà în 599.iar Avcneriur 197{:108. .nuputemfideacordcurilhitbylgSt: 16l-162çiPohI198t:146147. 5).În schimb.Soluliapopusàdenoi estre coerentii çi sepotriveçtecu infomafiile cipltete prin studiereaizvoarelornumismetice. evenidomnieal zuveranului s-aupetrecut lnaintede 14august 600. Deci. eVeziPopoviét97t: 623. rciesecà tratatul de paces-a lncheiatîn vere rnului 59S. Popoviédin reducorea aproape totalâ a activitifii monetlrieidin Constantinopol întreaugust 593çi august (Avariiauajunsîn acea 594t0. 5Ia fel dateazà lVhitby 19tt: I 64 çi Pohl 19tt: I 59-I 60.În consecintà.MII. (Th.selncheiase o pàrti pace. în consecinfà. rezulti d aceasta din urmâsedateazà În 593. 4. rolbidem. ofensivaavaràcane a atinsln celedin urmàDrizipera. 47G485. (Càpetenia Deci. 15. Datarea în 593 a ofeirsiveiavareprin carea debutat nouaetapàa ràzboaielor bizantinoavareconcordilcu concluziadedùsà de Vl. 3-8) a avutloc în iarna599/600. sedateazà în lame 597/59tçi în primivare enului 5987. la Constantinopol În consecinlà.S. fàrànici o justificare. 7. lui Priscus la norddeDunâre.S.solufia de concordà noi cu interpretarea lui Popovié 1975.VIII. caredateazâ pacea în 601.Vru.iar ofensivalntreprinsàde Priscusla (Th.dupàceprovocase mai multelnfrângerilui Comentiolus (Th. 10-12) Singidunum a awt loc în primàvara anului596. zonaTisei(Th. 9 se anului 6015.Cumpacea relatatii înTh. dintrç generalulPetrusçi Apsih.S. l3-14).l l).S. (Ih. poatosàfi fost cauzatâ la fel de bine decampania urmâtoare a lui Petrus.S.4.VI. Dacàaceastil ofensivà a pela sfârçitul anului597.S.S.VII.carefixeazâsfrrçitul celor 18luni depaceîn varaanului 597çi.cà I-cmcrlc l98l: 60 plasacele l8 luni de paceîn intervalul 598-599. ofensiva anterioarà a lui Priscus CIh. 6-10).VII. VII.VU.12.cânda începutal mentelerelatatemai înaintede aceasta retagerea lui Comentiolus dela Novae De aceea. 1)8.VII.2-5).atunciintervalul început decirca18luni depaceCIh.221-in60l.S. începutul Mergândmai departe. care este ProPusà înterneiatàpe argumente' numismatice (vezi çi Popovlé1978:623-624). 7Din noq interpretarea noastràcoincidecu ceaa lui rthitby lgtt: I 62-I 63 çi Pohl 19t8: 152-l54 çi intrà în contadiclie cu versiunilelui Lrbude çi Avcnrriul.7. VII. VI. çi avarâ(Th.24).S. în datadecât în vera anului 5996.2-4a fostdeclançatà "la începutul cumcampania verii" (veziTh.S. vorbade toamna de Maurikios nu s-aîntâmplatnimic lntre romani çi barbari".Vm. Càlàraçi. 5.S.lngroparea çi a linut pânàpeste tezauruluide la $ocariciu(Unirea). 19-lea andedomnie. nu sepoate Anterior.jud.

rbv Àd. D. Precumultimii cercetiitori ai problemeis. Deci. horcpob26 rqdpevoç. întrocare:P. ci cu Bopetotépouç ("cele dela nord"). Mai aflàm cà aceste mlaçtini despàrleau numitul Onglosde lhnnàre.. Pe de altii parte. 357-358. Dujéev.358 (a. mai bine inforrnat) nu pomenoçte açacevas.çi carearoacoeaçi somnificatie caçi cuvânfultiircic Bugeac. Theophanes cà. TVezi Morevcsik195t: II. roropoîç oregovoripevoçf. I. eRelev 1982:69..: sVeziHilcercu 1989:341. 3lbidem:359(FHDRII: 621).càci alçiautori au propusderivarea nu poatefi consideratii din cuvântultiircic agul.etimologianumelui Onglosar puteasâaducàunelelàmuriri în privinla localiârii acestui toritoriu. 6Vezitrimiterile la Moravcsik 195E: Ii.preferâm sà nu ne pronunfàrnîn chestiunea etimologiei. Tottul este lnsà destuldeconfuz.clci Theophanes (caredà mai mufte detalii qi este. Biinescu6.I. Itràlceccu 19t9: 339. ei au trecut Dunàrea3.vaotptvæeprioaç raï tbv rotol. 'Theoph. IkandZalov. 213.Diaconu estela plural.precumçi Iorga 1992:314.Bineccu 195t: 435. Potivitmai multorcercrtiitori.EXCTIBSI]L TII rDeepre localizarea onglæl[/lui p derpre drtemul lortifica$i de Ia Nicriliçcl de Am relatatîn capitolulI împrejurârile în caretriburile protobulgare conduse deAsparuh au reuçit sà provoaceo neaçteptatà înffingere armateibizantineîn anul 680. el eraînconjuratde râuri. N{arquart.fiind separat printr-o de aceasta zonàmlàçtinoasà.rv sejustificàprin faptulcàrorapo\ ëot*u. aul.: 2Ibidem. .Din traducerea lui IL Mihàescudin FHDR II: 619 s-ar puteadcducecâ Onglos-ulera sinnt întrc Dunàre.Nistru çi Nipru.J..atuncicândprotobulgarii aupomitlnurmàrirea çiNikephorafirmà arrratei bizantinecares€retràgea.iar din celelaltedouàlanri eraînconjuratderâuri" (ôoeorfl ra\ ôuqrtilrlrov eîlnn tbv r6nov otolcrodpevoç roï &IÀo0ev roiç êë lrdorou pdpouç'relporcôôqç $p ËprpooOev. Nik:35 (FHDRIL 627). care îtrseamnâ"colf'. Deasemenea. decinu seacordà cu Âavoup(ou.voupiou notopo\ ptcfb to6tou rôuaiw..vorprv çi acelea toyÀou ra\ Âd. Protobulgariiau reuqit sà se aperede atacul arrnateibizantine fiindcà au awt la dispozifie nige "1ntÈlrituri" (ôlrlpropcr)r. denumirea derivàdin cuvântulslavoglu.opôv popeiodpouç roû Âc.etimologia sigurà.Veziçi Bolilov 1975: 30-3 1. situateîn Onglos. Iorga.".Traducerealui P.617l) (FI{DRII:619).din relatarereiesecâ Onglos-trl seafla la nord de Dunàre. 213. Onglos-uleraunæritoriusituatla nord de Dunàre. "loc fortificat"?. profitând atât de dEnrta acesteia. "Stâncilepràpàstioase" din spatele Orglos-ului par sà fie o invenlie a lui Nikephor. I. N...careeralm "loc sigur çi inexpugnabil din orice laturà"càciaveaîn fafamlasJini.N.J. Dieconu1971:I 91.Schafarik.iar Petr Diaconu a oferit o traducere mai clarà:'Aspanrlu dupàce a trecut Niprul çi Nistrul çi a ocupat Onglos-ulçi râurile de la rniazànoapte de Dunàreo (Dunàre) s-aaçezat întreaceasta (râurile).în general. cât çi deuneleavantaje oferite de terenulundes-apurtat luptâ.(.I. ' Theoph. Açadar. Totuçi.

\fulpc 193t: 385ia în considerare posibilitate. ca un reper mai pentruregiunea gurilor Dunàriit5. I.1936. Iorga.Vom reveniasupra cu zuprafafà permit amplasarea nu Onglos-ului la suddeDunàre.careidentifica Onglos-ul cu Bugeacul. unii istorici.N. " .areavantajulcà estsun teritoriu zonàcorespunde.careprotejeazà careleagÉ incinta exterioarà de fortificafiile interioarets. tf Schefrrik 1t44: II. ar trebui sâ amplasàmOnglosailchiar în Deltà.$ctton 1950:505. aceastà rlVezi textul în Decei l97t: 27. în drumullor din Onglossprenord-estulBulgarioit3. rrlorge 19922314-315.astfel çi fortificaliile dela NicuhTel't. micâ. Diaconu. pàmânt cel dints Din punctdevederegeografic. r0 Dirconu 197l: 197 . în care'1tn neammicqorat"(Theophanes) Onglos-rûera potrivit càrcia o aducern ipotezei obiecfie lui P. evenaçadar Ozglo. s-a ajuns la formularea ipotezeicà. în plus. sCI aporeîn mod Alt punct de vedererr amplaseazà în Munteniato. . Un argument al amplasàriiOnglos-uluiîn nordulDobrogeisebaznezâ. r7 Vezi Fiedlcr 19922 22.Fchér1931:14-l?. formândastfolo insulâ. Zlatarski çi K Skorpil.Bolilov 1975:27-36.Decci l91tt 4142. s-a în "co$ul" dintrePrut.fiindcà acostteritoriu estedespàditde cursul Ilunârii printr-o seriede Dar. textul trebuie privit cu circumspecfie.auafirmatcontrariul.ÀFerenczi. admitea totôdaûtr cà protobulgarii au popositîn "ringul" de la Niculilel. lacuri . Fiind târziu (ulterior secoluluial lX-lea).patru "castre"de pâmânt situateîn interior.Studiilegeologice çi hidrologiceinfirmà însà aceastii ipotezàr7. De aceea.r-uluiîn Bugeac.pe inforrralia din potivit càreiaAsparuh "Geografia"armeanà atribuitii lui MoiseChoreirafi. carelnchideo zuprafa{à de 48. N. Bineccu l95t: 433-440.Medgeeru1993:180. Aceeaçi eficient.cu doscrierea acestei ipotezo. SnorpU 1918: I I 3I 34. çi ea.douàvaluri mediane. Unii dintreadepliiacestei tual) çi Dunàre (cel dintroVadullui Isacçi Tirtarbunar).:270-276. pânàfoarterecent. Hllceccu 19t9: 339-35 l. Dimitrov 1985:ll9. càile de acces.3km2.Floreccr4ClobenulgT2:384 nota17. Ioryr 1939:3-4.carepot fi identificatecu acele izrvoare. din sudulBasarabiei valul depâmântde origineromanâ Teoriaesteverosimilà.4:268-270. cunoscut Dacàam hn ad-linerarzinforrralia din "Geografia" armeanà.de unde i-a alungatpe avarira.lg2 EXCURSURI lor cu LocalizareaOnglos-uluidepindeîn principal de critica izvoarelorçi de corelarea situalia din tsren. Iorga 1992:314. '59. Brmee 196t: zt4l. cu o circumferinfa de27 km. eFehérllll:9-12. Relcv 1982:68-79. Zletrnki. 163.. Fiedler19t6:461.op. Gjuzclev 19t4: 35-36. propusamplasarea era càlimita denord a Onglos-ului teoriieaupresupus .care ar fi cuprins. Dieconu l97lz 196. Pebazainformatiilor extrasedin cronicile lui Theophanes çi Nikephor. 1nantichitateçi în evul mediutimpuriu.acoastii roman.cit. N. Bernee!971: 1l 7-I I 8.Dieconu 1993t297-298. "Storpit1918:109-152. Onglos-ulîn "co$ul" Onglos-alera amplasat Teritoriul eradelimitat în acestcal de format de confluenleleSiretuluiçi Prutului cu Dunàrea.Fiedler 1992:22-24.consideràm càun mla$ini la caresercferàizvoarele.O varianti a acesteiteorii considerà cà fortificaliile de la Niculifel eraudoar nucleul unui sistemdefensiv mai mare. dar çi de càtreautori ulkriori. I.ntificarea Onglos-ului deV. îndeosebi Deçiizvoarele cu"ringul" dela Niculilel a fost susfinutà bulgari.À Fcrcnczir"SiebenbûrgischeVierteljabrsstrcrift". t5 lbidcm:42. apudStrorpil l91t: 113. poatefi înfeleasà InsulaPeuce lntr-un sensmai larg. Dimitrov l9t5: 119.199.Nistru" (Nipru. alt val de $erbegiçi dalàde izvoareçi. .întins între valurile din sudulBasarabiei çi valul mic de pàmântdintre Cornavoda çi Constanfa'2. s-ainstalatîn insula Peuce. '6V. Sisternulde fortificalii de la Niculilel estecompus din: un val exterior.Ide. cu ceea ce sepoatededuce din aceloaçi spaliuatâtde marenu sepotriveçte çi anumecà puteafi în staresà un teritoriu rrstâns. Fehér1931:lutI 6. znrlade nord-est a Dobrogeiera despàrfitil de continentprintr-un brafal llunârii carear fi pornit dela Isaccea. Tulucegi.Petrt 19tl:565.

Sondajullui V.dar într-un moment când aceçtiaerau aliali ai ingenioasà zupozilie nu 1çigâsege nici o confirmare Aceastii imperiului. cât çi cunoaçtem nimic precisdespreformavaselor. te G. 22V. de IC Skorpilîn l917 nu au scos efectuate Sondajele bazacàrorasâpoatii fi datatefortificaliile de la Niculifel. 2rComçe 1975 a: 175. prin urmare. çi dooase ceramicà în secolulal tVJea qi o akibuia gelilor I.PetreDiaconua ernis. zo Comlr 19102 327-328. Çtefen. cerarnice a fost schimbati de lvlaria Comçq a acestor fragmente cronologicâçiatribuireaetnicà slavetimpurii. Tot în contradicliecu realitatea istoricàesteipotezaluiAurelian Petre. 2'Petrc19t1:563-564. care aveamisiuneade a apfuaregiuneade atacurile slavilor çi ale protobulgarilot'3. datând astfelvalul în socolulalM-lea2o. Diaconu. dupâ 626-630. cetransmitiryoarele. Barneadataçi valul în secolulal lV-leate.potrivit càreiavalurile au fost ridicate de protobulgarii lui Asparuh. 26Dieconu 1912s : 3 l4-3 16" .1nacestsens.Oricum.oNcLos-ULu Loc IIZ^BE^ 183 pe la luminàmateriale arheologice. De aceea. Berncr.4: 737 -743. Din punctdevedereistoric."Peuce'.ornameirtate valului. o alianp a avarilorcu Imperiul Bizantin esteînsà asuprazoneinord-pontice.caredatafortificafiile de în ceea saucurnaniaflati în slujbaImperiului2s. esteposibil ca"ringul" dela Niculitel sàfi fost constnritde o populaliettircicà.ln urma cercetiirilorlui Ion în pâmântulde la bazavalului din parteade nord a s-audescoperig Barneadin 1953-1954n ceramice.I.ipoæa.într-o epocà ulterioaràsecoluluial IVJea de cândprovin celemai Îârzii obiectea càror datareestesiguràçi careau fost suprapuse de valuri.3. color careaumuncitla ridicarea apartinut ceeacearatiicàvaseleau deanimale.avarii çi-aupierdut hegemonia puteafi însâvorba de o altii populafiealiatii a Imperiului.lncadrarea În consecinfà" autohtonidin Dobrogea. H.4. prin analogiecu locurile întirite ale avarilor. IL Brumrnn.Acesttip de fortificatii concentrice dintre cei careau scrisdespre fortificafiile de la Niculitel le-audenumit"ring". Baumann comunei hbazavalului de la nordul Niculitelz2. pleacàde la o documentatie arheologicàfoarte sàracà. a schimbat iar datarea valul ar fi posterior penûusecoleleVll-Vl[. III-ry secolele Aceasta fiind situatia.Nu Toatà aceastiicontroversà pe Deconrlalveolat buzâpoat€fi atât getic.Ar exclusà. Acesteaproven€au din vaselucrate cu castrului din colçul de SV câtevafragmeirte ceramice auapàrutalàturideurme decenuçà cu alveolepebuzà.330. Barneadataaceastà În raportul de sàpàturà.De aceea.fuL97l.Fragrnenælo mâna.ei ar fi ffidat)24. I. anului 679/6802t. pânàla efectuarea în valurile de la Niculilol. notz24. altadecâtprotobulgarii. Pe de altii parte. Aceastiipopulalie puteafi chiar una carecàpàtase statutulde aliatà a Imperiului. specificà descoperirilor.aceeaçi autoare carele considera observând analogiilecu ceramica detip Hlincea. decàtre în sscolul o populalie clientelarà (poatede càtre avari). 1955. la Niculilel 1nsecolele XI-XII çi le atribuiaunorpocenegi Ipotezaa fost respinsiide P. nu sepoateafinna unor noi sàpaturi slav. Dealtfel. sistemulconstructivnu specificpopulatiilor tiircice.carea arâtatcâ valul esteanteriorbisericii din secolulal )([IJea26. SCIV. nu a zurprinsdocâtexistenla unor materialeromanedin nimic sigur. sL Bamee1971: l19. mulfi esûe esteroman. ipoteza care atribuie protobulgarilor lui Asparuh ridicarea fortificaliilor de la Niculilel nu estosinguraposibilà. Ipoteza a fostluatàîn considerare originii avare çi de càtre\fu|pe 193t: 385.Imposibilàesteçi ipotezalui Ion Bamea.1973-1975: a Dieconu 1912t:31E. În schimb. (Ulterior.ùvalurile dela Niculilel aufostridicate alVIIJea. ll5. açacum vom încercasà arâtiirnmai jos.6.

erou eponim imaginar. .ln schimb. lmpreunâcu 30. ne putemgândila ridicarea"ringului" De exemplu. cà.I.fluviul careçi el sevarsâîn Pont.va El i-a cenrtlui lvlaurikiossà-ideaun teritoriuundesâlocuiascà. reluat çi de Barhebraeus sctavinilordin al patruleaan al lui lvlaurikios(585/586).în momentul ln oricoca4 esteorclusào instalare eveniment. Bernce196t:408.Mhàescu:143). pe nurneBulgarios. Cronicarul Bulgarios) s-auaçezat pe provinciile dunârene o seriedeconfuzii.înæfiemaminorisSqtthiae2T de Hernac. sâsefi referit la nordul Dobrogei. Bemee 196t: 407. bulgarii au ocupatDobrogeaçi au ridicat fortifica]iile de la Galali çi 2tJord. Theophanes..).ibidemzIl. V..Vezi çiBerhebreew.Avarii nu atacaserà din secolulal XIIJea a sàvârçit Bulgarios.. De Aed. Dupàce mentioneazà (secolulal XIIJea).VIII. deorigine probabilhunicà" barbarisàfi conducàtori ln acelatât de tulburesecolalVle4 nu estedelocexclusca asemenea construitpeteritoriul provinciei fortificalii proprii. lGlT (had.o datareîn timpul lui Herakliosesto careintraseantedorîn conflict bulgariloronogunduri.apareçi la Gonesios32.S. de câtrehunii conduqi Totusi. carcs-auinstala!în 455-457. 2E Bclevliev 197 4z3 5-37 . Valips. A. contaminareacu daæ referitoare la migralia protobulgarilorlui Asparuh. 20 (FIIDR II: 471).8.Iar împàratulle-a dat lor Moesiile de susçi de jos.000de scili pe care-i fluviul caresevarsàîn lacul Maiotisce sevarsâln Pont. a fost interpretattca o referireconfuzàla o migralio realà. ar fi amintit acost Theophylact Sirnocatta indicatde Mihail Sirianul. la 638 o alianfàcu Kubra! conducàtorul po catre o dàdeaJ.lg4 ExcuRsuRI pot fi formulateînsàçi alte ipoteze. în ansamblu. 2ePrmrc. a unui gnrptiircic în provinciaScythia. .000de oameni. càpetenia vremealui Anastasios. (.. avarilora fost socotitla zecemii unit cu avarii din jurul hanului(.7. La Barhebraeus. 32 1903:529).IY. El afirmâ cà Bulgarios"gi-a instalatlagârul Asparuhestemai accentuatii. sài qi. conduceau Pentrua ajungela graniple romanilor. cu 10. Setton. lvlarquartpasajuluidin cronica lui cu avarii3s. pregàtio oastepontnr rornani. ei au ajunsla Tanais.29-30.sedespârfide fralii spreDunàre. în RE. germanàa luiAltheim 1969: taducerea din Mihrtl Sirienul estereprodus çi deMerqurrt 1903:482$-485. informatiile despre Aici estevizibilâ preluarea unor datedin cronicalui între celedouàfluvii.Contemporanul verosimilâ. Besevlievamplasa eradeirumittot la Procopius. Tanaisçi Dunàrea". 36Marquart 1903:529.tecu fluviul Tirnais iar el [Bulgarios]. 35Nilc:24 (FHDRII: 625). Aceastaesteinterpretarea cândafirma Mihail Sirianul36.mai amintim cà încâpe la 435. t4Th.VII. sosprijinà pe un pasajdin cronicalui Mihail Sirianul O altii ipotezâpo mre o avansàm atacul (secolulal XIIIJea).À Bemca 1991:170. 9G9l. un federat "ortromitiilile Scythiei" (Sordrg)2e. l(1955):277. care"s-audespàrtit de turci.:266(FHDRII: 431).s-arâsculatçi a ocupatoraçulNoviodunum3o. cà a Heraklios încheiatpe mai Seçtie În schimb. hobabil càla textul lui Mihail Sirianulsegândea çi IL M.I. auvonit în Europaçi s-au nrdo aleavarilor (tarniahii qi koTagirii)33.). înainte de 605 [?]. . ]o!lt Enrclin.catrc.. rrTradusdupà Pasajul I.unul dintre frali. nu esteexclusca Iordanos În acsstcontext.ceaa uoor Relatarea.locuri p€ carepoporulavarilorle devastas€ acoloçi eu construitnn vel de apârerepentru rommi"3r. Prisosuldeputereadâugat aceastii informatiecu unele Mihail Sirianula contaminat de oameni" [ca la Mihail Sirianul !]3a. al Imperiului. Merquert FHDR II: 655(curnobservâ çi sPohl 19tt:80-81.. Dacia.Mihail Sirianul aratil cà: "În aceastii weme au pornit cei patru frali din "scifia inkrioarâ". precumçi Ei (poporullui depe vremealui Anastasios.\tutpe 193t: 319. caîeerao zonàcontrolatiide Imperiu2s. acestteritoriu în Bugeac.

fiindcà izrorul seroferâ.Ochqcenu l9t6: 193(tabelII. prezenta zugereazâ ln apmpierea'tingului" de la Niculital çi a valului din Toaûs acestea primeau subsidiilncepând din vremealui Heraklios. ll. fiindcà datelesuntpreasârace "zugeroazâ". (a datàrii 1nsecolulal VJea çi.darcàa fost folositpulin lipsesc materialele)*. prelios zonà restrânsâ piose lntr-o metal de unor provin din subsidiiplâtitedeImperiuunor federali.Pedealtàparte.Butneriu 1986:230.1n regiunea3e.atâtatimp câtnu vor putea fi confirmatepe calearheologicà. sunt de ceeac€ ne pr€ocupà. atOberllndcr-Tâmoveenu19t0 e : 163-164.Monodelola carone rospective càmonedele roferim sunt: întârrplàtorchiar 1ncom.datarea atribuirea etnicà a sistemului de fortificafii de la Niculilol râmân çi probleme doschise. în careulterior s-aaçoatAsparuh3?.674-681. lntr-o perioadà Estedepresupus semnaleazâ o situaliespecialà.vençi Szâdcczky-Kerdoor1972:96. dar fortificaliile existau dinainte.615-638.Bulgarii ar fi fost instalali de càtreMaurikios pentru a repopula mod limpede Nu putem fi de acord cu aceastiipotezà. Onglos-ulde carr vorbesc Theophanos çi Nikephororasituatpomalul nordic al Dunàrii. fiind ridicatede ln concluzie. Niculifela0. respectiv. elPhitby l9tE: 128-129. ru. rMoirc Chorcnefl. 641-æ6çi Constantin .I AV Constans La acestodescoperirise poateadàugaçi tezaurulde la Galafi. IV.oNGLos-ULu LocÀLIzÀBEÀ 185 Dacàadmitemipotozade mai sus. 681y3. ar fi. a3lXmlen1957:196197. doar la zonaDunàrii do Jos.atunci avarii Niculilel. ry 668-673. 144. Whitby a emisipoteza Recent. {Rrlcv l9t2:75.dupàsecolul acest'Tng"a fostridicatdeo populafie al fV-lea.64l-æ6. descoperit . putemalirma cu certitudinedoarcà sistemulde fortificatii de la Niculilel Deocamdatii. . în lmprejrnimileoraçuluiTirlceaa2. rTSctton 1950:505.28). €Pocneru-Bordce. poate cà nu fi identificat cu acel Onglos murfionat deTheophanes çi Nikephoq de asemenea. ll. nr. informatii denaturâarheologicà Singurele apropiere a sistemului deargintçi deaurdescoprito1nimediata rçrezentatedeo sericdemonede rarisimà. evenfual. 668-673).2 AR (Constans probabildintr-un tezaurrisipit'' . câvalul ridicatdeaceçibulgariar fi valul careprotejeaâ M. tiircicà. concenûarea era bizantinà în caremoneda ae fortincalii dela Niculifol.care pentrua ne îngâduio afirmafiecategoricâ.I AR Constantin dela ValeaTeilor flângàNiculifel).onstantin HeraHios. 33. {Obcrlindcr-Tfunovernuo Conrtentincccn199{:33l-332. 2-3. I C. IV. la nord oraçulAdrianopole. descoperit . de fapt grupul tiircic aliat cu Heraklios. compusdin 12AR (3 4 Constantin'1V.instalatîn gomti de Aspanrhdin insula Peuce3t nordul Dobrogei. legate. altà acest'ting".Spunorn: zonaGalafi a unor federafi.nu estoer(clus caprotobulgariisàfi folosit timp (de aceea populatie.nr.cea Cele douà ipotezepe care le-am avansat bazatâpepasajuldin Mihail Sirianul) râmânlnsàsimplespeculatii. la lhcci t9'ltz 27.6744 Constans II.647-659.

EXCI]NSUL TV

Ipotcza originii rornanice 8 unor aris3ocrati din klraganatul bulgar

purtat de boisrul car€a devenitltragan 1n763sau764, a Sabinos(Eapîvoç), Nu."l" fost consideratun indiciu al obârçieisaleromanice(s-ar putea spune,la aceastà datii, chiar: române$i). Acest punct de vederea fost suslinutde: C. Jireëek N. Iorga, J. B. Bury P. P. Panaitescu,I. Barnea, M. Rusut. Caracterul romanical numeluimenlionatde Theophanes çi Nikephornu osteînsàsigur, deoarece a fost propusà o origine tiircicà. W. Tomaschelç J. Marquart, P.Mutaftiev, L. Râsonyi çi sadin cuvântultiircic siivijn(="drag"), carea dat çi în alte çi G. Moravcsikau sustinutderivarea limbi tiircice antroponimesimilare(de exemplu, Siivin-beg, fiu al hanului tâtzrlJzbegl. Consideràm necesarsà atragematenlia asupramodului corect de citire a numelui consemnat ln cronicile bizantine.Acestaeste,savlzos,nuSabinos. formà, numele Çi 1naceastà ar putoa fi foarte bine unul romanic. În Dalmalia mediovalâ, esûo atestatanfioponimul local Savinuf . ExisTiilnsà un puternic argumort în sprijinul ipotezei caracteruluitiircic al nurnelui khaganuluixopivoç.În 1963s-adescoperitlntr-un mormântde la Preslav o ceaçcâ de argint cu urmàtoarea inscriplie: K(T?I)E Bo(H)@H

t rnsnN
ZO}TIANOX ME|AX TD BO]?fA PHAN Invocaliadin primul rânda fost adàugatlulærior (sepoateobserva uçoracestlucru, càci literele zunt executate în altl manierà)a. NumeleSrviz din inscripfiade la Preslav este,widenf mai apropiatde râdàcinattircicà. Po bazalui, seconsiderà cà forma autenticâ a numeluikhaganuluixopivoç en Sain sau,Sivfz. În acestcaz, khaganulxu,pivoç poatefi identificatcu Vineh, succesorul lui Teletzdin lista khaganilorbulgari pàstratl într-unmanuscris slavont.
1C. Jineëelr, Die Romanen in der Stôdten DahnatiewwâhrcnddesMittelalters,lùi/ien, I, l90l: 216; Iorga 1939:9, 80; Iorga 1992:322-323;Paneitercu1969:188; I. Blne t lg7l:24; Rusu l9t5-19t6; 4243. 2vezitrimiterile la Morevcsik 1958:r1,262;Bclcvliev l96s:2;Bcrevlicv lg7lh:72, 3C.Jireèelçop.cit.:216. aBelevliev1965:l-2. 5lbidem:2*4;Bclwlievlfll*9;BeIevlievlgTlb:7z-73.IdcrfitÀtÊadintexapivoç çihnehfusesesusfinutà dejadecàtreJ. Marquert, în 1898.

SÀBINoS $I PÀGÀN

187

penoanàcu vasuluidela Preslavesteunaçi aceeaçi câ posesorul Mircea Rusuconsiderâ încares-adescoperit camormântul timp, estcCI(clus Esteposibil"dar,în acelaçi kùaganul Ecr,pivoç6. khagan. càci el nu puteadeveni"mate zoapnn"dupàce frrsese vasulsàfi apar[inutlui Ea,Bivoç, probabil, vasul aparlinut a mai întâi lui Mai (Se gie, dealtfel, cà a murit la Constantinopol). altcuiva.Pede altii parte, xqpiv, pe vremeacândera"marezoapan",çi a trecutapoi în posesia personajera creçtin. cum acest cà nu poate fi exclusânici cealaltàiptnzâ a lui Mircea Rusu, lnsàcum sâ-idea ar fi astfelmai uçorde explicat.ConstantinVnu avea Politica safilo-bizantinài Faptulcâ Eopîvoç a putut fi creçtin M. Rusu. tittul de"malt zoaryn al Bulgariei",cum sustine însàorigineasaromanicà. nu dovedeçte caroderivànumelekfiaganului càaceea constatiim Eopîvoç celedouàipoteze, Examinând dintr-un etimon ttircic estemai probabilà.Khaganul Wnehnu poate fi altul decâtcel care a preluatputerea nu poatefi o fomràcoruptiia nurneluiVïneh.ln dupàTele@or, numele Sabinos schimb,açacum aratiiV. Be5ovliev, a fost creatl de cronicariibizantini, careau formaEcBîvoç apropiat numelebulgar.Sivln de cel romanic, a càruiasemànaro estelntâmplàtoare?. Totuçi, o solulie definitivâ lncâ nu se poateda. Ipotezaoriginii rornanicea khaganului bulgarizàriinumelui Iopîvoç nu poatefi eliminatjt,fiindcà sepoateaduceçi contraargumentul romanic Savinîn (Si)l4neh.(V. BeSovlicv aràtacâ, în lista slavonâa conducàtorilorbulgari, Sivineha devenit hneh, fiindcà un copista în{elesgroçitpe,Si-,ca avândsensul de "acesta")8. Dupâalungarea lui Sabinus,în764,a devenitkûaganUmanrs.ConcomitEnt cu el, ori (Separccâa fost totuçi,o împà4irea puterii)e. irnediatdupàaceea, la puteres-aaflat çi Paganos. La rândul sàu,numelePaganosa fost consideratromanic, de câtre istoricii care au sustinut originea romanicà a lui Xopîvoç. În acest caz,situaliaestemai clarà.DacâTheophanes menlionaformafloyivoç, 1nschimb la Nikephoros numelerospectiv estescrisKoproydvoç. Pobazaformeiconsemnate deNikephor, s-apropusderivarea numeluisàudin QanBagan,adicâdin douàcuvintetiircice (J. lvlarquar! P. Mutafëiev,G. Moravcsik)lo.Mai recent,V. Besovlieva avansat ipotezaderivàrii numelui (kapkan),purtat Kopraldvoçdin titlul dekaukhan deconducàtorul oastei bulgare. Formaabrwiatii floitlvoç s-arexplicaçi eaprinf-o soriedeformeabrwiatealetitlului kauWtan:xrrydvr1ç, ruy&voç, xorld,vov.Deci,(Kap)noldvoç reprezenta o tanscrierea numeluip,rotobulgar kapkan(kaukhan,
qapgan)tt.

În Istoria Românilor,Nicolae Iorga semnalaexistenlaunei càpeteniia unor slavi din pasajul Bulgaria, denumitSevenÆtz.În cu pricina,Theophanes sereferea zuccint la un atacslav, respins de ConstantinV în anul 764.În edilia cronicii conzultatil de Iorga (ceadin 1839),textul este redatîn açafel lncâtlngàduie interpretarea lui Iorga:...rbvEéBepov ûp2govro Xrl,apouvôv... Înse"ea4iacriticà definitivà a lui Theophanes realizatitde C. De Boort3restituietextul cu unele pentruceea diferenle mici, darimportante ceneintereseaùaici:...èniaoe rbv Eepdpcov ûplovra
6Ruru19t5-19t6:42. ?Bclevliev 1965:4. f Bclwlicv l97lb:73. eUrmàm reconstituireaevenimentelor fâcutà de Belcvlicv 1971 e: l0- I I . Primov l97t: 25-28pleacàde la pemisa nedovedità càVineh çi Sabinos ar fi persoane diferit€. toVezi Morevgik l95t: II, 239. rrBclcvlicv 1975:93-97. ulorge 1992:323. '3Theoph.:I, 436 (a. 6256).

18 8

EXCURSURI

câpetenia Exlnpoûvov,rbv ro1Âù xarù Èvrfr @pdr1nor{oovto.('...a lnfrântpeSflabounos, estela genitiv plural, nu la Severilor,carefiicuserâmulte ràutàli îà Ttracia"). Deci, xepéprov El era conducàtorultribului slav al acuzativ,astfel cà nurnelecelui lnfrânt este,SHaôounos. lui Iorga nu Aqadar,interpretarea admisàîn studiiterecenteta. cstevorsiunea Swcrilor. Aceasta poatefi admisâ. mai susnu excludînsàwentualaprezsrrpaunorromanici (protoromâni)în Celearàtate au a Bulgariei, ln secoleleVIII'DL AceiMartinzs çi Urrtts, caÎ,e rândurileclaseiconducâtoare Urzus Dospre pot romanici. fi decât fost trimiçi la Roma,în 879,de càtroprul Boris-Mhail, nu din cevadin viala monasticà cà în Bulgariamai supraviefuia segie cà eracàlugàr;sepresupune I s. târziç antichitatea în legâturàcu cuvântuluixoppévrov, |n acestcontexttrebuiesàdiscutàmçi menlionarea decuvântul vorba pe Sabinost6. Este a-l alunga bulgari,lntrunitpe,ntnr un consiliual aristocratilor catr fn românâa càpàtatsensulde "cuvânf', dar care1nepocarespectivâ,1n latin cotwenfias, balcanicii,1çimenlineasensuldo "adunarc"(pàstrat1nalbanezâ)'t.S-avâzutt8în romanitatea un indiciu al unui lmpnrmutde la românila bulgari. informatiea lui Theophanes aceastà fiindcâ în cuvânta fost folosit deTheophanes, |n 1951,GyulaMoravcsikafirrnacàacest de "adunare","sfat" al yïEmeasael eraîncâ uzual1ngreaca bizantinâ.S-aaràtatlnsàcà se'nsul posibil este prin secolul aIVll-leare.De aceea' în limbagreacà cuvântului roppdwova dispànrt informalii pecarel-a aflat în izvonrl carecuprindea sàfi preluatcaatarçtormenul caTheophanes la douàcaanrisimilare,ln careroppévroveste din Bulgaria.Referindu-se despreevenimentele arâtacâ acosttçrmenprovine din N. Oikonomides menfionatîn legàturàcu nrçii çi pecenegii, inamicul. Or, printe ace$i întocmitepebuainformaliiloraduse decei carespionau rapoartele spioniseputeaunumâraçi românisuddunàreni.De la ace$iaa fost preluattorrrenul în cauzà2o. fel seexplicâçi folosireacuvântuluiroppévrovîn cazuladunârii câîn acelaçi Consideràm însànumri prezcnfepopulefieiromenicefo zoni, nu çi preluarea boierilorbulgari.Eadovedeçæ de câtre bulgari a cuvântului respectiv.Probleme perticipirii românilor h de la aceasta conducereekhagenatului çi epoi a primului ferat bulger ràmânehcà deschisà.

laDeo<emplu: Ilulëcv 1965:I, 77. 15 643-65 l9tl: l. Brezcrlu r6Thcoph.: I,433; Bclcvlicv l9?1 b: 8l; Prinov 197t226. l?Mihiercu 1993:52, 56,23?. Itlorge 1992:322, reN.Oikonomidg, RESEE, 25,1987,2:187-188. zolbidem: 189-190.

HTCIIASUI, V Ileqlre "retugioûiD din Dlaurikioc, tD'tr.a@l*on, Xl.4.3t

In legàturàcu rofugiereaunor locuitori din Imperiu în teritoriul barbar de la nordul Ilunàrii a fost uneori invocatun izvor foarteinteresantcane a provocat oricum, multe disculii. În tatatul de artii militarà (Strategikan) atribuit unui ldaurikios (nu estesigur câ estevorba de împàrat), sevorbeçte dermii "refugiati" care,în teritoriul nord-dunàrean stilpânitdeslavi,furnizau pasaj, informalii armateiromano-bizantine. Pebazaacestui s-aafirmat câprintre slavi, la nordul (XI. 4. 31),în traducsrea romanicâr. "De Dunàrii,trâiao populafie Iatii pasajul lui H. Mihàescu: trimiçi sànearatedrumurileçi sàne doscopere pe cineva,trebuiesâ aça-ziçiifugari Begoûyouç], nepàzimcu stràçnicie; màcarcà suntromani['PcopoTot], cu wrmea ei au càpàtat alædeprinderi, auuitat dç-ai lor çi suntcu mai multi tragerede inimà fatàde duçmani"2. Atragematenliacà în a dato taducereuçordiferità deceadin edilia criticà: "De aça-ziçiirefugia$, FHDR,H. Mihàescu pocinwa, trebuiesànepàzimcu sffiçnicie; màcar timiçi sàne aratedrumurileçi sànedescopere cu vremeaaceastà cà zuntromani, ei au càpàtat calitato.au uitat de ale lor çi suntcu rnai rnultii (Sublinierea pasajului este tragere de inimâ fafà de duçmani"3. ne apa4ine).Traducerea problematicà. participiului C. Daicoviciua semnalat dificultiltile puseîn specialde interpretarca pasivnotco0dvte6. mai clarà,a lui C. Daicoviciusunà astfel:"Peaça-ziçii Traducerea, transfugi,a (sarcinâ) pe cinwa"tebuie este de a aràta drumurile de a descoperi sà-i càrormenire çi {inem sub o strictÈi supraveghere, càci,màcarcà suntrornanidevenilicu timoul. ei. uitând de inæresullor (sublinierea noastrà)4. oropriu suntcu mai multà tagere de inimà pentnrdus,mani" càaceçti"refirgiati" erauslavi transfugi,aflati în slujbaImperiului, C. Daicoviciucredea cà ei au devenit romani (în sensulde locuitori ai deoarece doar aça s-ar explica aserfiunea ^mpenului)5. a statçi în atentialuiMadimir lliescu,carea aràtatcàaceçtirefugiali nu puteau Problema militare prevedeau ca spionii sà regulamentele n barbaritrecuti în Imperiu qi folosili ca iscoadel nu avoau cum sà fie slavi sau "refugra}T' spionafi. Astfel, aceçti lu fie din neamulduçmanilor slavilorcareocupaserà Munteniao. în Imperiu,din cauza a"zri.Ei erauromanicicarcserefugiaserà cà pasajulpoato fi înlelesmai bine dacâ1l studiemîn paralel cu un pasaj Consideràm pe caretrebuieséo aibàcomandanliifala de lucruri, adicàla atitudinea :are sereferàla aceleaçi "Dar purtate contraslavilor,ci de unelereguli generale: =fugiafi. Nu estovorbade campaniile -il;ffii66':88-8e. TFHDRII:561.
: MeuriHos, Stategiknn(Arta militard),ed.H. MihàescqBucueçti, 1970:285. ' C. Deicoviciu,"Apulum",9, l97 l: 733. r Ibidem:731-733;Deicoviciu 1971:l9l. , V. Iliercu, Absenalii desprc înjurul anului 600e.n.,în vol. Antichitateaclasicù$ dundrcand rcmanitatea 1980:258-260. Bucureçti, ei spiritualù,Umversitaka moç7enirca

T

190

EXCURSURI

sâ nu no încredemprea repedeîn fugari [rpoc;copoûorv] sauîn oamenistecura]i în rândurile noastre,ci în cei luafi într-o nàvâlireneaçteptatii, càci seîntâmplâcà cei strecuraliçi prinçi cu (...).Iar pefugariiduçmanilor sila spunlucruri închipuite [roï4 ôéoôropol.oûvraç] çi pe cei care vostesc anumitetainesà-ilinem în lanfuri sausà-iducemzubpazàundeva càvin sànedescopcre parte, sàle fàgàduimdaruri, dacàspunadevàruI, în altl saupedeapsa cu moartea,dacàmint"7. Termeniifolosili p€ntru"fugari" suntallii decât1ncapitolul )0. 4, dar suntemde pàrere cà utilizarea în acestadin urmà a unui cuvânt latin se poateexplica prin aceeacà autorul a chiarcuvântulfolositde aceirefugiafi. transmis Acestfragmentnearatitr càautonrlînlelegeaprin "fugari" pecei catre, cu prilejul ofernivei armatoibizantino,serefugiaude la inamicla aceastil armatil.Ei puteaufi ori refugiati sinceri,ori iscoade trimise deduçmani.Rezulti càln pasajulaflat în discufie(XI. 4. 3l) nu poatefi vorbade fugari în Imperiu, ci de oamenic:rc veneau în tabàrabizantinâ,aflatà în teritoriul barbar.Prin urmare,acei"romani" nu oraulocuitori din afaraImperiului carecàpâtaserâ calitaæa decetileni ai Imperiului, ci *romui' cerc hliau în teritoriul berbar. ConsidErând corectàhaducerea lui C. Daicoviciu, ajungemla concluziacâ ei eraulocuitori romanizafi.Deci, pasajulatestl un fapt foarteimportant acela câle finele sccoluluielVl-lee exirte o populefteromaniclh Muntenie. El nu sereferà lnsà 1nmod direct çi la refugierilede locuitori din Imperiu în teritoriul barbar. Doar alt pasaj(din capitolul XI. 4. 36) conlineo inforrralie despre prizonierii romani Quatide slavi din Imperiu), careoraudornici sàfugà la armata romano-bizantinàs.

?Meurikior, (IX.3.6,E). op.cit.z 231 TFHDRII:563.

t Philippide 1923:708. dupàCepiden l92il: 199 . s-apâstrat într-ocopiedin 1844. H.lnceputul l-a Ëcut W. l92O. 4 din Miracala Sancti Demetrii çi de WalaSf.crederqjustificatà.Deçiaceastii lndoialà este.7. cel pàstrat în colecliadeMiracala.1919:136. styrnonifii). Textul. numeroçiistorici au manifestato încredere uneorideplinàîn acestizvot. a 4-a.despre'Tlahorinhini". pe lângàslavi.345.Dimitrie deloan Staurakios (începutulsecoluluial XIIIJea). Evenirnentele s-aupetrecutpnn 676-6783... aFHDRIV:97. A. eN.în secolulalMIJea.799. crezurà în aceste lnvàfaturiçi la urmàde tot ajunserà croçtini"r. trebuieprivit cu circumqpecfie. Atunci vlahorinhinii çi sagudafii aucuceritBulgaria. Textul lui Staurakios preia informaliile dinMiracula. '0O..Istoiarcmânilor.I. PasajuldinMiraanla. Tafralito. Xenopol6. 1nsfârçit. Iatàpasajul caren€ intereseazà: "lnzileleîmpàralilorluptiitori împotivaicoanelor. mai alescà izvoarele mai vechi nu menlioneazà'Tlahorinhinii". 7Onciul 1968:I. ' FHDR IV: 7 (trad. Iorge 1992: 262.A. 1n1881. Dacànici unul dintre aceste douàizvoaremai vechinu facerefcrire la'llahorinhini".Paris.Al doileaparagraf.mai precis. cu timpul.ed. Porfiri.s-aulntins putin câtepulin în diferiæ pàrfi.. deoarece nu seafla nimeni sà le steaîrnpotrivàçi sà-i înfrunte cu râzboi. atuncine putemlntrebadacànu cumvamenfionarea lor în textul din secolulal XVIIJea nu este o invenfiea autoruluiacestuian câlugànrlGrigore. Tomaschek. 5Tomrcchekl|df. în FI{DR.. Iorgae de la Dunàre spresrrd.Aceçtiafurà..în careexistiio montiune despre vlahi. Philippides aususfinutcàacest izvor documenteazà populatieiromâneçti deplasarea çi N.l: 476478. au pusmânape Macedonia çi. aliat cu altele(sagudaçii. D.1Gl2: 8l. Ianorul cel mai vechi (secolul al IX-lea). Xenopol. în "Bulletin de I'Instihrtpour l'Étudede l'Er. Estevorbade Miracolul II. neamurile dinlinuturile delângÈ Dunàre augàsito epocà de anarhie. D.eu uneleconfuziiçi anacronismea. 6À D.Iorga. împotriva oraçuluiThessalonic2. Izvorul estefoartetârziu çi.carea admisfaptulcâ populafia rinchinilorcuprindea.deoarece împàra{iicei nelegiuifiai romeilor duceau ràzboi1ncontra sfinteloricoane. Mihàescu). deaceea.nereprodus 2Lemerle 1979:198-221.. desoriginesatn)ilVe siècle. OnciulT. Urmându-lpeTomaschek.Trfrali. Uspenskia publicat un manuscrisdin arhiva mànàstirii athonite Ikstamonitou.ropeSud-Oriental en. 3Lemerle 19t1: I l1-136..afost pusîn valoarcçi de O. Bucwesti" 1985: 291. introduçiîn învà!àturile creçtineçti decàtresfinlii pàrinli. redactat în 1698 decàtre un càlugàr Grigore. 232-233.EXCIIBSI]L VI 3rYlchorintriniitt In 1877. sau. Thessalonique T .îLreaùatacul întreprins de tribul slaval rinchinilor (condus dePerboundos).au pàtrunsîn Sfrntul Munte împreunà cu tofi pruncii çi femeile lor.çi o componentilromâneascà5.

Demetrii.Tafraliobserrase dooç.M. câ Acestaa observat din nou ds M.726-780 cÉruia iconoclastVasilie".inorul a fost oxaminat laAthos la începutulsecoluluial XIIlea.în vol. çi mai zurprinzâtorestefaptul cà aceastii anii primei perioadeiconoclaste deA. în sprijinul ipotezoioriginii romanice un nouargument carea reluatdosanrlproblemei. i somai dauchiarçi anii de domnie. Lascaris. Bucr:reçti. când se inspirà din evenimenklepetrecute relatarea o textul nu poate fi considErat pàstorii vlahi au pàtrunsabuziv 1nSfântul Muntd2. t6S. preluatiiîntocmai. În menorta lui VNle Pôman.V. RHSEE. de acegia. et Rournains". Gy6ni2t. "Balcania'.. a mai tCI$ul Dupâacee4 recen!deC. Shrdi. acelasjlucrure. Srcerdoferna 1936:232. l. dat o traducerc cà a care. RomaallaTerzaRoma. Napoli. fost studiat Sacerdoteanu. Cum acestizvor încâ nu s-a descoperig cuvântuluird. Puçceriu. mai multii atentieçi pasajuluidin a acordat corectà. zFHDRIV:5i-59. Lascaris arfi fostlmprmrutatdinlimbarinchinilor. greçealà a fost !)". fhâganura. Gyôni nu s-aocupatînsâçi de problernacuvântului au 1Ètruns fâcutàdebizantinologplmaghiarnu a din textul dinMiracwla St.Demetrii.seprçsr4rune. În fonù acest cuvânt este singurul element care rr putee indica exirtenp unel componenteromenice e rinchinilor. Georgeccu. Un alt momentîn corcetarea pe car€a fâcut-oacest învàfat cuvântulpaorMov detraducere lnsàgreçeala Estezurprinzâtoare fiind inventatastfelun inexistent"împàrat ('împâralilot'') a fost înfelescaun numedepersoanà. La nozionedi "Romano"tra cittadinanzae universalità (Ùa nota4. manuscrisului despre credibilitatea ràspânditii influenlatînsàopiniageneral Ea a continuatsàfie suslinutiiçi mai t€csnt23. 1984:406. 1: 3042. Poghirct2. Puçcariurd A. pe vlahi în sâu adàugat i-a Compilatorul privitoare secoleleVll-Vl[. 2s lvinescu 19t0: 271. Capidandn 1927. t2Poghirc 19t9:35. 'rCrpldrn 19272199. Wahii din Calcidica.ln afaràde faptul Miractrla SanctiDemetriils. Dec€i(cu unelerezerve)rs.Anteriot O. ralhigenu 1933:593.AceastÈi çi de Gh.aducând utilizareacuvântuluilatin a remarcat a acelorrinchinits. Bràtianu2o. 1913:182-189. tt lhcbi 1978:73. la romanicii din mârturie din secolulal )Ol-lea càvlahii preluatàdin'Viala Sf.în vol.II). care. Dupâscurttimp însà. De aceea. 191E.nota4..Silviu fhagomir eradepârerecà menliunea'tlahorinhinilot'' Spredeosebire a istoriografiei române este"o invenlie târae a unei cronici monahale çi o aberalieregretabilà cu un articol al lui lvî.lg2 ExcuBsuRI problemeil-arqrcznntat studiullui Th. . . Lercerir. Lascarisfonnula ipofszacàtextul târziu din 1698a preluatinformalia despre'llahorinhini" dintr-un iaror mai concluziea fost înzuqità vechi.ln textul dinMiraatla.Gyôni. Britianu. 1980:53-54..catt au prcluat mai fost admisàde: N. l93Et 22.Bucureçti.M. statelorrumânegtd.Iladiliaistortcd despeîntemeierca 21M. M. 20.Cuvântulrdoaç nu mai aparola nici un autor bizantin. Al. Credibilitateaînsernnàriidin manuscrisulde la Kastamonitoua S. cànranuscrisului nunerlmâno docâtsàconstatàm istoric al problemei. Secerdotetnt. pierdutulterior. Dimitrie" fiindcàel gia din sursa relatarea odinioarà1nMunteleAthos. concomitent aproapo Acesterânduri apàrcau contornporane"rT. ItM.Demonshalia rd. r?Ilregomir 194{: 81. 20G.ocrç delaKastamonitou.oaç în textul dn Miracula St.nota2. Capidan. r3A. La capàtulacestui pe un iæor mult mai poate el s-ar frbazat credit dacâ acorda dccât nu i se de la Kastamonitou s-a lncsrcataflareaunei confirmâri în odstenla vechi.1934:306309. opiniile lui Th. (caresunt în realitaæ. reVezinota 10. "ÉtudesSlaves l.

. cel de "bordei" (aceasta însemna casa.Irmrinische LehnwtirterimNeugriechischen. deacee4aceste un cazsimilar deanacronisnlcarenu apa4ine CunoasJem petrece decâtîn timpul iconoclaçtilor.poate.oaç. dela Kastamonitou estelipsite din manuscrisul În oricecaz.. cap.Autorul culegerii de Miraqla. seidantifica cu Ohrida)'?1.. 26H. un simpluloc comun.lor Fiind lnfrânli. aujefuit niçterd.Arfi 1nsâabuzivà privinta din urmà.esûo lnainædea neopri azupra pe rinchini.Acost text rnai conline çi o referire mult încât nici rnàcarPerboundos (siguà) a evenimentelor careinffi în contradicliecu datarea iconoclaçtilor. Mumu.privitl în ansamblgrelatarea de vercsimilitate. în'Tstoria" s4 dataveirirea ci unui mareînvàpt Nike.un procisal lui. între care cea cà reçedinfainifialà a conducàtorilorbulgari a fost JustinianaPrima (care. în care apar acesto cuvinto.1n Utilizarca termenuluirdoo în contsrûulrelatiirii despreslavi avoaln vedere.phor unui càlugÈrobscur.ooçale slavilor învecinali2s. câ nu i se poete ecorde o veloerc de izvor istoric referitor le secolele cnnsideràm 2aFHDRIII:497-499. comunetuturor celor trei relatàri:mentionarea atilt do continuti 1n Miracala.. pasajele? aces. celor evlavioçi" çi adàuga alte soabàtuse asupra bulgarilor "pe vremeacândurgia iconomatriei fabulatii.io)serefugiazâ.penfu el.coca în zonaThessalonicului. .ti Doar faptul cà autorul din secolulal lXlea cuno.de graiul grecilordin Epirc6.în latinà).Nenorocirileabàtute este. folosit ln acela$pasaj). lntr-un pasajurmâtor. pasajele intorpretarea pulefieiletinofonetn zone Thesssloniculuiln sccolulelD(-lee.odovadl indircctà a prczenfci podinMiraqtla St.faptul esteverosimil (vezicapitolul III. sàoraminâmcontextul Esteacurn momontrirl maipoate adàuga çi gapûia. greacà presupunsrn cà vorbità la Thessalonic în lndeamnii sà în limba a utilizat aceste cuvintene populafiilatinofone uneleelsmsntelatinç cear indicaprezenfaunei secolul al lXlea erdstau . lor 1nsensul dovedirii autenticitiifii VII-\|II[. împàratiiiconoclaqti nu nenorociri seputeau suntexplicatede câlugârulGrigoreprin mâniadivinàçi.iar familiile.Demetrii. c'almai rnult de relatarea de la Kastamonitouse îndepàrteaz nu mai estemenfionat. càci referirea la Imperiului azupra credern.Btæureçti. 1977:78.oa a pàtnrns. În acesteia rclatàrii despre'tlahorinhini". (çcrpû. iconoclaçtilor. 279. la aromâni. repetàm. le foloseçteîn cuprinsul rclatârii ofensivabizantinàîn Thraciaconta slavilor strlrmonifi.în orice caz.searatàcumlocuitorii Thessalonicului.yLÀHORINHINII 193 necesar sàefectuàrn o compamenfiuniicuvântuluird. Observâm cà existàdoardouàelemente ralie între celetrei izvoarccarc-i pomenesc Manuscrisul hiburilor rinchinilor çi sagudatilor. sens sunt totuçi. Gregoras.c:ro a urmat dupâataculslavilor despre locuintele(rd. Mlhiescu. Cuvântulrd.nu rinchini !) despre Desigur. 4.. 207(II. în G. înfometafi.stea Ce dernonstrcazâ cà acestecuvinte erau folosite çi de acei slavi termenide origine latinà. slavii 1çiabandoneaz[ azupra Thessalonicului. Nimic nu dovedeçte (strymonili. 25 Iæmerle t979:.284).ooç). 'Vlahorinhinii" nici nu puteaunàvâli pestecàlugàrii de la Athos ln epoca a lnceputacoloprin secolulal X-lea. Faptul nu ire lnsà prea mare irnpoûnlà.faptul cà autorul caroestevorba1npasajele respective. 5). cronologicâla epoca relatateîn Miracvla St. În hmina studiilor recentecare sprijinà ideeaautohtonieiparliale a aromânilor.Demefnf Deci.câci via{a monahalà cuvânûrlnioaç Qacarese Singunrl indiciu al crcdibilitàfii rolatârii ar putoafi.Acæta.

Secolulal VIIlea a fost o perioadàde rupturâ profundà. çi Obârçia p. precumolâritul la roata rapidâ. iar printre creatorii ei s-aunumàratçi aceçtiromanici. prin unnare.începând din secolulal V[I-lea.Cu unele excepfii.rz+.ci çi de disparitiaunor tehnici definitorii pentrucivilizalia secoluluial Vl-lea. Cultura Dridu nu delinegteo etnie snume.P. ln zona de baltil a Dunàrii).Purtiitoriiculturii Ciurelautràil probabil.bazându-ne din cazurileparticulare alenecropolelor de la laroru. careauanalogiiclareîn ceramica din culfura -ffiIfîEil.418.cu un veaclnainte. C. . 6Panaitescu 1969:203(vezi çi 132). citilm: Dimitrov 19t5: 122-131. fuseserà purtiitorii culturii Ciurel (ne referim aici la situalia din Muntcnia).Tocmaide aceea.Nu estevorbanumai de lncetarea existenleiunor açezâri sautipuri de obiecte.careîncànu sedesprinsese în elernentele saledeosebitoare pe limbi. aDieconu 197 2 c: 122-128.Repopularea câmpiilora awt loc în secolulal VIIIJea. Sultana (vezi capitolul III. dupàa$ii exclusiv bulgÈireascà3.aculturiiDridu existÈi un hiatus de circa un secol.culturaCiurel nu poatefi atribuitàdecâtromanicilor. ci un nivel de civilizafie (supcrior cclui din secolul at VII-lea) çi. neràmâne sàtragemcâteva concluziideordin general asupra semnificatieisecolelor VII-VIII în istoria regiunii Dunârii de Jos. Panaitescu a reuçit sâ dea o definilie foarte potrivitii culfurii Dridu: "o uniunepopularàdeculturà. eventual un spafiu de iredicre culturalia. sNestor1964:. çi de slavii bulgaris. Stenilov 1987:3G47çi Fiedler 1992. civilizalia deanoltati în epocaanterioaràa dispànrt.414.127-129). când invaziile mari se încheiaserà.Deçi nu a fost arheolog.care. D" fapq Ion Nestora afirmat lncà din 1964despre culturaDridu câeaareprezentat rczultatulorientiirii culturii materiale a populalieinorddunàrene càtrezonade civilizalie bizantinà"sustinând cà eaa fost purtatii çi de populaliaromâneascà.UZII T IJa capàtul acestui dsrners. inrefugiu. Facerq pe ceeace sepoatededuce aceastii afirmatie. 2Zaherie 1967:139-144:Teodor1981:47-48.în pàduri.Tehnicile specifice oi nu eraucunoscute deslavi.timp decircaunsecol. lntre sfiirçitul culturii Ciurel çi perioada în carea luat naçtere prima fazÀ. CulturaDridu s-a format 1naceastii perioadà. P. dupàcare au revenitln zoneledeschise. Dieconu1985:I 07-I 10. €â est€de fapt o culturà cuprectnicà.ci doarde càtrsromaniciçi..Se poatevorbi de o continuitateîntre cele douà culturi ? Invaziiloslaveaudeterminat modificàri majorealehabitatului:celemai multe oÊçeau dispàru! iar mulli locuitori s-au refugiat în zonelemai ferite (la munte. 4.Astfel se explicà unsle moçteniri în domeniuldecoruluivaselordin categoria DriduA.CONCI. açacum a fost în secolulal IVJea cultura Sântana de Mureç-Cerneahov în lumeabarbarànord-ponticàçi dunàreanà. dar carecuprindeaftrà îndoialâçi ginli româneçtiçi slave"6. Altfel staulucrurile 1ncazulculturii Ciurel. PetreDiaconurinsistaasuprafapolui cà inexisten{a ceramicii lucrate la roata rapidà în rnediul culturii Dridu çi a celei lucrate Ia roata înceati în cultura Ciurel se opuneteorid evolulieiorganice de la culturaCiurel la culturalhidu. I Dinte lucràrilemai recente. În fond disputaestelegatà dechestiunea atribuirii etnicsa culturii Ihidu Dupaunii exclusivrrmâneascà2.

prin întreruperea legàturilor pe Mediterana..Yezi çi R Pope.1990: i]_ez_r l 69. A' Zalrythinosatribuie aceastii discontinuitate culturalàcrizei generale fo. Ne putenn gândi la un fenomensimilar.20g.coNcluzrr lg5 Ciurel. Iaçi.3-4: l g l-l g2 rollolinercu-F'erehe 1992:I 73. p*r* dintre acestea çi romanicà. e v' spiml. atacurilehuni{or çi mai alostulburàrill careau unnat dupàdesffimarea confedera}iei luiAttila au provocato instabilitatecatre a condus la risipireavechiloraçezàri.e p"r* sftirçitul Antichità1ii:abandonarca în fafa arabilora Alorandriii a" . nà*ai i' .lnt-o perioadà "iV11imediatanterioare aparilieiprimei fazeaculturii . . demunte.au fost formulaûe douà puncte devedere principale. carea atinsapogeul " primit o grea atuncicândeconomia lnchisà a lumii meditJraneene a loviturà din parteanoii thalassocrafii: ceaa Islamului. 120)7 ...ln cursulsecoluluial vg-lea"'i p*ii fi deterrrinat de conflictele dintne diferiteletriburi slave recent açezate (dupà614-619). A.iar dinte istoricii din perioadapostbelicà. darçi la ronàI.1e8s: l49. açezàri)din secolulal VIIlea.iis*co-romane. dar çi pln refugierea populafieiautohûone în zonemaiferite (caresuntçi mai greu accesibile cercetàriiarheologice).Penuria urmelormateriaieseexplicàpti" au*tu foartescurtâ çi populaliaautohtonà a açezàrilorr.^l.secolole vII -VIII sunt o perioadàdo discontinuitate latinr2. care.. çi ceiealeculturii Ciurels.s. Singunrlsit carene poatelàmuri lntr-o anumitàmàsurà asupra civilizaliei maæriale din aceastii perioadà obscurâ este açezarca Dulceanca IV (vezip. El propuneçi o datà timloti. Elucureçti. în secolele XIXII.. paupenzarc'a. Mahonedgi CarctcelMarc (aarnçi în româneçte. în general. l99e . tot în Muntenia(çi parlial în Moldova)estecunoscut un nou hiatus. . din istoriografia mai veche.În Greciq perioada dediscontinuitate în .. Situaliaesteasemànàtoare celeidin secolulalVJea.pe Deicoviciul96t: 83-9t.care dernonsûeazà rolul cuceririlor arabeîn ruperea occidentului aeriizanl. . " Zelrythinor 1966:3OU3Z7 12 vezi celebra cartea lui H.ffi.darsedateaâ'maitârziu. D.Invaziileslavilor(cares-auinstalatmasivîn Grecia)nu explicâtotul. oeclinul economic çi culfural.practic necercetate arheologic. lv{aitârziu. din cauzap"r"n.Cæramica descoperità acolodescinde în mod evidentdin ceramica dëtip Ciurel.SCIVA 42. Discontinuitatea culturalàdin secoleleVll-vru nu a fostcevaspecificpentruDuniireade Jos' lntreagaEuropâde Sud-Esta tecut atunci prin coeace bizantinologul D.. Zalrythinos (referindu-se numea la Grecia)"marea rupturà". N.n*ricr. încetarea circulafieimonetare.Realit$ianice înMotdow çipolitice meridionalà n t"*tri" i-xa.gt*iir"..*ifof. saunumaipoteriûoriulfosælôrirovincii romane(nu in Munænia çi Moldova)r3' Al doilea punct de vedoreadmite includelèazonelor de câmpie1n spaliul çi de _îilIF"Ineree2:ri3-r26. lggl. audispànrt açezàrile detip Ciurel)çi secolul alVIIIJ9a ràmân aproape necunoscute.carta fost explicatprin retra8ere-a populaliei româneçtiîn zonelemai înalte.Do aceeâ. 34.Açezârile în careau tràit romaniciilntredeceniile doi-treialesecolului aIVII-lea (când. çi pentruOccidentul In legàturàcu raportul mediu geognfic/spafiu de etnogeneâ.' Dridu . Ne referimla luncaDunàrii.onctut 196t: 571-574. cândîn Munteniaseconstatilunhiatus întresiturileculturii Sântana deMures-Cerneahov 1".' ' .tradilia istoricàa elenismului"estedatalà(conventional) între ooâ lunima inscriptieanticàla Corinth) primelorbisericide epocà çi 871-874(ridicarea medio-biàtina)..Dacia.toateacestea seregàsesc çi în Grecia.Cel'tradi$onal" afirmâcàpoponrlrimâu s-aformat a supraviefuit çi doarln zonelemuntoase. rnodificarea habitatuluiurban. secolului grm cronologia alv-lea laR Herholu. Piremc.-. ttYezi. Se cunoscfoartepuline descoperiri arheologice (necropole.etouflota bizantine itz septernbrie 642)t'' D" f"pL expansiunea arabàa contribuitla separarea Europeioccidentalede Bizanf.pela finele secolului leaçi la lnceputulcelui urmâtor.

În aceeaçi epocà.La nordulDunârii. deexemplu). din simplulrnotiv càÉnà çi iaroareleliterareîi pomenesc pe slavii depe teritoriul Românieicape o entitatedistincti. deçiaceçtia din urmâseaçezaserà în teritoriul populatde romanici cu douà-treiveacuriîn urmii.Abia dupàces-ainstaurat o oarecare stabilitate. 22Pentru rolul factorului demograficîn asimilareaslavilor (sau"viceversa. Rorctti 1986:322-323.în secolulalVIIJeq teritoriul locuit derornanicia fost luat ln stlplnire de slavi toponimiei aratii câ a existato slavizareprofundànu doar a Munteniei çi estocert. la câmpie. . contactele dintreromanici qi slavi au fost sporadice. rrZrherle l91l:285. aceçtiromanici (devenifi între timp români) au revenit în locurile deschise. Teodor 19t1t22. O cercetare nu istoricà serioasà poateignora aceastii situalie (dupâcum nici nu o poateexagera). a existato perioadàdestulde lungà în carecele douàetnii au Îràit relativ izolatc una de cealaltà.Aceasta înseamnà cà. rTPctrovici1943:233-277 (în special 265). unde slavii ajunseserà majoritari. nu poatefi exclusà autohtonilorsedentari printre câmpiile slavi.dar o contribuliea avut çi revenirea din zonelede refugiu. Ihlincccu-Ferche 19t4: 1zl4145.196 coNcLUzII O variantiia sasuslinecà. Explicaliapoatefi datii de faptul cà majoritateapopulaliei romaniceffiia în locuri mai izolate.adicàîn curzul secolelorVll-Vlll. Aceaslàcreçtere de populafie s-a datoratçi deplasàrilorde Érupuri romanicedin zona dintre Dunfueçi Balcani.Refugierea majoritifii populaliei autohtone romaniceîn zonelemai ferite a condusla o izolarea ei de populafiaslavàcare trâia la câmpig în locuri deschise. €F nu acceptiiprezenlapopulaliei rornaniceçi apoi româneçtiîn Câmpia càromanicii au supraviefuitexclusiv în TranDunàrii. Pohivit lui C. 15Coner 1967:13-14. ca un idiom deosebit decelelalte limbi romanicd0.Tcodor 19t0:79.Faptulcà. Daicoviciu. Tot atât de adevàrat estecà. Deicoviciu1971:I 87-195. supraviefuirea populalieiautohtone çi în zonelede câmpiea fost favorizatiideexistenta unor pâduriîntinse. a încçut çi pàtrunderea cuvintelorslavdt.XII (çi careconsiderà de dealçi de munte)'u. Ilorcdt 19t6: l0Gl07. ar fi fost slavizate integral romanicisàfi ràmas în secolulaIVII-lea. 2rPitruf 1969:23-29.a romanicilor). pânàcel pulin în secolulal X-lea (în GestaHungarcnrm. între secoleleVll.aceçtislaviausftirçitprin a fi asimilalidepopulafia româneascà.1nceledin urmà. 16 lleicoviciu 196t: 95. Asimilarea sauromânizarea slavilor nu se puteapeûecefoarteropede. Studierea Moldovoi. Lingviçtii au ajunsla concluziacà asimilarea petrecut pânàatunci? s-adesfàçurat în secolele IX-XII'?. Deci. lui C.Pctrovici 1959:G8. Ce s-a Cærcetàrile de istorie a limbii au aràtatcà limba mmânàa apàrutîn secoleleVIII-IX. ci çi a teriûoriuluifostei provincii romaneDaciari. 2Breudel1985:68.Mlhiill 19t2: 57-66.doarzoneleîmpàdwiteau putut constituiun etnogenezàra.anterior. apoi.Mihiili 19E2: 57-66. Daicoviciu. presupus açacum au unii cercetàtoritt. Faptulcà.47. vezi Kumrtowcki 19792 468470.Pctre l9t7: ll7. 'ePàtruf 20 Ivinescu l9t0: I 79-I 80. laReprezentat în principal do Netor 1964:383-423.Auexistatçi la câmpiezonepropicesupraviefuirii silvaniaçi 1nzonele posibilitateaca unii (pàdurileçi bàlfile llunàrii). 19692 23-29.slavii au fost asimilati de româniîn spafiulcarpato-dunàlean (spredeosebire deceea ces-apetrecutln altepàrfi ale RomaOrientale) nità1ii lnseamnà cà"la un momentda! populafiaromâneascà a devenitpredominantil. Acolo underomanicii revenili din refugiu auajunssâcovârçoascà numàruIslavilor. aceçtiadin urmà au sffirçitprin a fi asimilatitt. Giunæcu1976:13-16.Bârzu l9t0: 85.Aq" s-aîntârnplat la nordul Dunàrii çi în unelezonede la sudulfluviului (în Dobrogea. Nu putemîmpàrtiiçiatitudineatrançantà a mediu favorabilsupraviefuiriipopulafieiromanicers. adicàprin secolulal lX-lea. într-unfel sauîn altul.în legàturàcu Transilvania).

Potrivit cercetàrilorde lingvisticâ istoricà.În aceavreme. Preful plàtit în schimbul rupreviefuirii Îtr izolere a fost lntâmierea organizàrii drtelc çi bisericqti. Munçii Balcani çi tvlareaNeagrà.rsromanizarea a reuçi! dar în altele.*L" le llunùee de Jos çi în lntreage PeninsdiBslcrnicl cepeo suprrviefuheeeiln enumitclocur{din f.ln zonele ds muntealelumii rneditsrancenç s-adezvoftat un tip de civilizalie aparte. în interiorul acestuispaliu au existatmicroregiuni de consetvare a populefiei romenlce.coNcLuzII rc7 Retragereele munte e mercat rpecilicul civilizafiei româneçti din evul mediu timpuriu. Evolutia viitoare a societiilii medievalerornâneçtia fost marcatàde tot acestçir de discontinuitilfi. 25Ibidem:64. s-auamestecat cu populafiaslavà çi slavizatiide la câmpie.1nmodul de viatà. Dupa cum foarte bine obsena recentNeaguDjuvara. "din populaliile rornanints a râmas câteceva1nfiecaredintre locurile undeseaflau'z5. edificatoare. au existattrçi mari nuclee(vetre)de etnogeneâromâneascà: MunfiiApuseni. cândau fost asimilateràmàçi{ele populatiilor tiircice instalateîn Muntenia.Ei nu au rcIrrezentat Însàelementuldin carea renàscut romanitatea în regiunilede câmpiede la Dunàreade Jos. în ansamblul sàu.atuncitrebuiesàadmitemcà ln secoleleVII-VIIJ a intervenito discontinuitate culturalàçi etnicà.Rcichcnkron 1963:75-77.limba românàera doja forrratà. Estefoarteprobabilcao partedintreace$i romanicisàfi ràmas printre slavi. 2aDjuvrre1991:63. În unele zone. reromanizându-I27.Lozoven 1959:22ù-223. cane au devenitulterior nucleelccxpensiunii românilor în teritoriul carc odinioaràera în lntregimeromanic.nemulfumim sàcitiim o singuràmârturie.rudimentaràçi autarhicà. "f)e obicei. rezultatal investigafiilorpersonale filcute la sfiirçitul secoluluial )il/Illea: 'lalahii locuiescmai bucuros1nmunfi. .Arrinte 1966:27-28.Românii.ln privinfa românilor. Din acesûe vetre çi Cernavoda arnbele s-auràspândit românii pe cuprinsulîntegului teritoriu care fusese ocupatde slavi ln secolulal VII-lea.Acelaçi istoric subliniaçi rolul jucat în rsromanizarea câmpiilordecàtreaceiromanicirevenili din locurile derefugiu26. de a ràmâne.ieçi1idin izolare. autorulunei monumentale monografii geografico-istorice.din adàposturile oferite de pàduriledin zoneleînalte. Mai prccis. locuri carcs-au aflat nu numai la munte.Fenomenul revenirii în zoneledeschise s-arcpetatperiodic. sà iasàde acolo çi sàtrâiascà alfundeva"21.ecarercgiuneaspafiului de etnogenezl' cpefiu care seltrtindee din nordul Transilveniei çi Moldovei pânâ 1nMoolt Belcani.relativ frecven! izolat de marile curentecivilizatoarece se ràspândesc întretimp lncetul cu lncetul'z3. muntoleesteo lume ln afara civilizatiei careesteoporaoraçelorçi a tinuturilor de çes. Dttpàcumspunea Fernand Braudol. panein secolulal XfV-lea. 'Apud Conce1967:I l. în habitat. nu (în câmpia dinte llun&e çi Balcani). Ea aparfinolui Luigi Ferdinando ]vlanigli. obicei care estefoarævechi la ei. càci acolo au fost alungalidepopoarele caredominaupevremuri în Ungariaçi Transilvania fârà ca sàle fi fost cu putinfà. lnsà. Î"çg"gem continuitetea populefiei ro. Retragerea la munte(sauln alte zonederefugiu) nu trebuiosupralicitatà" càci nu estede conceputca toli locuitorii de la câmpie(carecultivau pâmântul)sI fi fugit din caleaslavilor. inexistentîn istoria popoarelor romaniceapusenc.do atunci încoace.ci çi la câmpie. între Teleorman (pe maluri ale fluviului). Dacàne referim la spaliul dintre CarpatiiMeridionali.Istoria saconstàîn faptul de a nu avea o istorie.au fost mai mufts discontinuitàliîn tipul de civilizafie. 2?GrmiBlcstrsg 1940.^de la câmpieori din luncaDunàrii. Continuitetea romrnicô la Dunàree de Jos r hscmnetr in aceleçitimp. çi discontirnitrte. zonadintre Timoc qi Moravaçi valeaDunàrii.

14.ona-Hisûia Boly-zelovce deu nazaeha (dupâ Fîedhr t99i:466.Catarame detip (dupà Teodor t99t: fig.43 ). 1e80.Cararame dctin TeodolD9l.ltîrn.Fibula digitatâ dela Dervent Teoao r 1992: lAupa ng. ?. ng.i f 1'1p. (dupàJankovié tnn:'it. 193) (p. 16.6tp. lrrl"*"ulocalàlucratàcumânadinzonaro4ilorde 4 . 63.Ceramicâ detip Hinog(dupa I. l0l 4.rvrinu.Fibula digiratà deraFerigite reodorr99z:frgr'ti4itn.S+1. 23.iij.rara 26.42).ôi ijo.Aplicedetip sucidarn (dupà l9t7: fig.Fibula disitatà Uifril U (dupa'peire t95S:276.cercel lunurar de Fiedlei tssz: leup' . lbrer 1992: Abb.5)(p. frg. s2).or.ljl ae la 8 .Fibula r/il(p. _(dupn l3 . I e 32'Fibula digiratà deraI-àuni (dupd reodor r99z:fig.riÀaamsteanu.Fibula digiratii deraràrcaçete rbodorrryî: ng. 17. 2 .i(p.lty. laupa ttl.Catarame petrefgS?: derip (dupâ fig. ûs sr ta.6 n--:. 33.4B). fi. +ey 16.17) ta. û.ceramicâlucratàcu mânade la Beroe(dupàvârceanu.i. p. 12. 36. j/ I .56).piarra Érecà1ei fiupar*ao r l99z:frg.' .27-30)(p. 24. taup" r.on Éer(dupàpopovi{tms'. fig.cerceicupandantiv petre r9i7: z39i. 2s. slr. 10.2) (p.Fihrladisitarà deraBrebeni (oupe rôd or r992:ng.ceramicà lucratji la roata rapidà din cultura. 5 ' ceramicàlocalâlucratii la roataînceati de la veliki G. 39). fig.4) @.Sl f O.t#i$iate 1a. igs"..6e tl {.Fihlë digiratà dela. 28. fp Eii.usrA Frcunlt.Fibrula disitarà OT* I lAupa Teodor 1992: Ig. s.Fibulà disitatà de rraont"À(duqà Teodo I iigîiÉs. it ti.catarama detip lal. la là. scrvA31.4l).Fibula digirarà delaAdamcrisi (dupd i*àor r'z: fig. stelat ajurat (dupa r98r: fig. 29.47).Ilolineccu-Ferche l9t4: 134. ng.97.cercei detip ciorchiy Tiropu. il . 35. tigc.c&lita 20.Fibula disiratâ dela Desa teoaor 1992: lOupe ng.nâr.catarama derip Naryhanâny derasàrata (dupà yd*.. Barnea1975:fig. gl 4) {p. 2:3r5. Ie .46 ).btu:l?1.Cercei stelafi ègrrrri" capul Dolojman (dupà M.iiiitn.Teritoriul studiat(p. 22' Fibula digirarà delacoçoveoi Teodor teez:i.-iiffirîdin l.r. Koraé. y.iâoo.F il _ secolul alvll-lea I . 18. 92.6/B) @. ô.? :l fp.iitp. 4/ 4. Jankovié 1916: 399. iOS$. Srl. Z ûr. narnt 196ô: È. +iiiô. 2(ili iôogl (p. 6 0) (p. i. laupe 30. 9). frg. 13. 3t 3) @.Fibula disitatà delaHisrria perrc 0) (àupa 1965: 6i. trl.ciurel (dupà llolineccu-Fert he 1974:72.ngîl fn. sol.î+1. 27.i2 - l.àOl 9. fig. sna_23.rpa ryrgll "o T:dgl issi.5B). disiratà orlea r (dupe Ttdor re92:ne. fig laroata lncealà delaslatinska Reka (dupà Jovanovié. igOc. 21. f9r* 48).Taf 5gl I l) (p. . ng. pr[pa l5 .ad. lucidava petre l1 . 34.a{ie/ l5 (p.u).45).ilir# lucratii laroata înceas deh ùlèsnica loupaJa*ovie l era er.8.ceramici localàlucratàcu mânade la veliki Gradac (dupnJankovié 1974: 92.Scherna evolufiei principalelor tipuriOo nUute Aigii"r.iltl fp.Catarame detip Syracusa (dupà Teodor t99I: fig.3/ s) 0r.g.

g5).4S/ 3C!rtt)0. 42 . rog). 47 .Coeficientvlnummia lande domnie(Dobrrogea) (p.cataramadin mormântulde la Târgçor(dupÉlliaconu 1962: 167..Ràspândirea fitulelor digiratedin secolulal VIJea (p. 59.Piesede origineavarà din necropolele de la lzvoru çi Sultana (dupàMitrea lgtE: 130. 41 . 46 .Circulafia monetarà în Muntcnia. 156).Monodelcde bronz din secolele VII -VIII descopcrite în Oltenia.72). 54 .pl.Monedelede b'ronz descoperite în Dobnogea (523-617) (I. prima trcime a sec. descoperite to uobnog""(p. 69). 56. 64). 2) (p. zlz) @.circulafia monetarà ln Dobrogea (s73-617l. 66).RËspfudirea monedelor datate lntrre 565-600 în Muntenia.ceramicàslavàde rip l(orceak(dupâTeodor t972231. 74). Oltenia.sfârçitul fazeiurbanea unor oraçedin provinciile ae ta punareade Jos rôo). 70).t+y.Monedele descoperite în oltenia. 5l .Pl. g6). 134. 169). Munteniaçi sudulMoldovei(56s-600)(p.Numârulde nummiaT an 1p.al Vl-loa.Monedele de bronzdin perioada 612-g00.200 37 . 165). fig.NumàruldenummiaI zonâ(inclusivtezaurele) (p.Ràspândirea fibulelor digitatetârzii (sËrçitul sec. (firà tezaure) (p. fig. +irp. 50 .Abb. 39 .fvfunteni4 (p. ls3). Olteniaçi sudulMoldovoi@. 13/l0/. s3). ft}).al VIIJea) (p. 73). 57.Cronologiadistnrgerii fortificagiilor de pe lines fB. 40 ' Situafiastatisticàa monedelordescoperite ln Muntenia. 45 . Mgnedode aur çi argint din secolele VII-VIII (Dobrogea.l4. l] 53 . 55.Comparafie lntro cele douàzonestudiate(nummial an) (p. 38 . NumàruIde nummial an (p. . 43 .circulafia monetarÈ 1nDobrogea (s73-6r7).Necropoledin prima fazÀaculturii Dridu (p. Zl).Olteniaçi sudulMoldovei.. 44 . 1p.Oltenia çi zudul iWoldovei(565-600)ftr. gS).c€ramicà slavâde rip ponkovka(dupdreodor l9it2:33. 126).Muntenia çi sudul fr4ôtOovei 6.' 49 .Numàru|denummia/ zonâ. Numàrulde monede pe ur (p. Mitrea t9t9: 20B. 76-g2). fig. g7). 71 6Ll3. 7l). 60. 48 . 58'Posibile centrede puterein oltenia ln secolul al vII-là (p.

. .. Belgrade'Rome. J. Bulg: AP: APol: Arh: BB: BBA: BBA 21: 'âcta ArchaeologicaAcademiaeScientiarum Hungaricae. in Byo* (BBA it).c\nq.ed. Nottingham.. Varçovia "Archeologija". ('Colledionde_l'Ecole 1990 n roçui*u o..Spieser. Budapest "AnaleleAcademieiRomâne.undg.. I 980 CIIB BBA 47: .1974-1976 CIEB W: Actes du Xv.hhrhunderten (BEA 50). CluS_N"["" çi "r{nuanrl lnstitutului de Istoris 1çi arùoologie) A. Innscher (BBA...1966-1970 ^vave . 7 var...Bucureçti "Anuarul Institutului de Istorie Arûeologir. xeno1nr.. @ratislava. 1960 studien der Herausbildung !ury. Bavaut. CongrèsInternatianal des ÉtudesByantines (Athènes. l97g BBA 50 : Besonderheiten der byantinischen Fandalenni. crAs rI: Berichte iiber denII Internationat".. tqgr BCMI:'Burotinul comisiunii Monumentetortrtori#..Bulgarian Historical Reiief. Beswriev.l9g3 BBA 51: Studien zumg. G.stave tgTs). Sofia !-ry' EMI: "BuletinulMonumentelor Istorice....Beograd BSNR:'Buretinur SocietifiiNumisrnaticoRomân€. Thessaloniki BSH: "Bulletinde la sectionHistoriquo de l'Académie Roumaine. 1979 XIY:Actes du )(Iy" CongrèsInternational des Êndes Byantines @ucarest... Berlin.Berlin. 1965) varçovia. Bcrlin. 3 vol.ABNEVIEnI AArch: AARMSI: AIIAC: AIIAI: AM: AMN: Anc. Jh. 3 vol.. 4g). ESI prilep. Rome. nodin..'. J'M. D. Berlin.1e sammlung zu den . de A.v Kondié.urçti D5t:dl: praha "Byzantinoslavica. Bucureçti BS: "BalkanSfudies".La g. ÉL: "Byzantinische Zeitschrift". 1970). MuzeulNafionar de Istorio. Bucureçti . hrsg... tçisr"u ii. ttonitrne Archtiologie@erlin. (Jntersuchungen zur Herausbildung des Feudalisnus(BBA.Msmoriilo secfiunii-Istorice.Bucureçti Eucu_re$i:"Bucu*çti. 2l). Sofia "Byzantinobulgarica". 1976). 75) CIAS I: I Miedzynar-odowy Kongres Archeologii Slowiansflej = In Congrès International d'ArchLorosle (varsovie.friihen.'..von v. von Beitr?igen !i. Matoriale de istorieçi muzeograhJf bu.2vo.1973 cIAs III: Rappor*-du W Congres international d'Archéologie. Iaçi ' M_usei Napocensis". l97l). Bucureçri "Byzantinische Forschungen.Bucureçti crrièin Graillr:caiëin GradIL Le quartier sud-ouest de la ville haute. Athena.. Bucureçti..l9g3 "Archaeologiapolona.. Varçovia "Archeologiapolski". 47).Sofia "Berliner Bpantinische Arbeiten". Amsterdam !F. Prcbleme des Feudalismus(BBA. Berlin Antike und Mittelarter ans Bulgarien. pourd.1976 BBA 4t: Byanz in 7' Jh. Mûnchen cA: 'cercetiiri arheologice-.Balcanoslavica". in Byanz.Acta AncientBulgaria Paperspesented tà the Internationat synposiun on the Ancient History and Archaeologtof Burgaria. Iaçi "Arheologia Moldovei'.-îut z. Bratislava...Berlin.Cluj-Napoca .7' Jh.

wien.IÔB: Limec XIV: MCA: MGH: MN: RE: Relationc: .Warszawa-poznan SlavJaniete: slavianietei sedizewn nnrskiiet suiet YHil vek(I^es slæ.'. II (1920).. Denschriften". Sofia.1960 "Izvestija na narodnijaMuæj-.sofia. von R Pillinger. 1 987 Dobrudàa.e.hrsg.'Iilien Die kilker sdidostanopas in 6.de Ion Barnea. 3 vol. BuÀueçti MonumentaGermaniae Histortco *Muzeul Na{ional. Recaeild' articres.Beiiin ZRVI: 'Zbornik RadovaVizantoloikog Instituta.'. Sibiu "EfudesBalkaniques".|.Etudesethno-anrtweiles.s et le monde mëditermnéen). 1990. praga.î. g.Wien. V.ry" RI: "Rwista de istorie". sofia ltas'Kriûna. vol.. l97l du YIIF Congès International desSciences Préhistoriques et prcto-historiques lae: l97l).lin. 1966). it.4 vol.Bucureçli RRII: "RerrueRoumained'Histoirc"... Hlinsel.Antiqua".'ess 19g6 in carnuntum. cetatea.242 CISPYII: CISPVIII: CISP XII: CPF: DAW: DieVôIker: Ilobrudla: IX)P: DR: EB: EH: FIIDR: IAI: Iatrus: BIBLIOGRÀFIE A:tes du YIF CongrèsInternational des Sciences Préhistoriques et prcto-historeues (Praga.rv (rgs2) "Izvestija naArheologiceskija Institut na BàlgankataakaJemija"...vol..3 vol. Bucureçti. Beograd IR: Izv. 2 'Materiale çi cercetàriarteologicc".ùsvt Bucureçti.Bucureçti scrv(A): *studii çi cercetàride istorievecre (çi arrreorogie). Bucure$i RM: "RevistaMuzoclort'.Bucurrçti RIISEE: Historiquedu Sud-EstEuropéen.Washington "Dacor0mania".ru (1975). Bucureçti. Philosophisch-historische Klasse. Vama 'Tahrbuchder ôsteneichischen Byzantinistik.Bratslava SlAnt: "Slavia . Bucureçti *Studii SCN: çi cercetàride numismatica'fnucuroçti SIA: "Slovenské Archeolôgia". 19g6.v.stuttgart Relotiotubetween popurationoni rn'ùiioiàry the autochtonous roprrtotions on the Tenitory of Romania. l-7 sept.. von B.. Beograd 'tstorreichischenAlcademie deiwissenschafren..)umbarton Oaks. Bucureçt SB: "Sfudia Balcanica". vol. Berlin.f. knmalioyary Linieskon.lggl).Iahrhundm.I. Miinchen.1993 "CahiersdesPortesde Fed'.lgTS RESEE: "RevuedesEtudesSudjEI Euroffennes. SOF: Miinchen Spâtantike: spiitantikeund friir'byy!"ische Kitar Bulgarienszwischen orient undo bident. l 9g7 "DumbartonOaks papers". spiitantikeBeî$tigungundfiihmwaatertiitte iuaung an der untercn I.Bucureçti . #. Beograd.vol. lgg2. 1979.1973 *Stidost-Forschungcn"..I979 ZfA: 'Zeitschrift fiirArchiiologe. Bucureçti.trsg. Berlin.coord. Vr/ien Aken des14. 19g6 Tropaeum: fiopaanm Traiani. . bis g. Bucureçti Real'Encylopèidieder crassischen artertumswissewchaf. Varna: .Sofia "EfudesHistoriques"..vol.vol.Bntislava. Berlin. I.Cluj.vol..Sofia *Sfudii SC: clasice. @eograd.Soûa Fontes HistoriaeDaco'Romanae. III. Istoria României..vol. 1973 du )oF Congrè*International des Sciences Préhistortques et prcto-historiques {:tes (Bratislava.

ed"c. II/-IX..ed.Contnentæxt (Êd R J.: Theophylacti Slmocattae Historiae. 19t0: Die Entstehung desktlgarischenyolkcs. 18801=FIIDR Il 624-629) Peuf IXac. H. De AdministrandoImperio. îo MGH.Blcl. . 1963.: Procopiur din Clecarea. Auctorcs Antiquissimi. vol. II. -lrtrmonoy.vol.Iæipaig. M. Wilth. vol.". l9g5 1: FHDR II: 530-551) i Alùcfub R 1969: Geschichte der Hunnen. tradG. 1903 FHDR rI: 50g1= s23) Nikephori Arhlepiccopl conrtantinopolltanl apuaio Historica.Berlin Argelov. lgTg: l2_lg7 Proc. D. De Boor .: AgathlaeMyrinæl Hisnriarwntibrt quhque. London. Mommsen. V/I. 11 -Icûtins. Morrvcsih R. = Teofilect slmocets. vol.: G.r{nuar delingvistica istorie litsrarÈ".. De Boor. W.byJ. De Aed': Pmcopii Caecarien $a. Berlin V.l883 (FHDRII: 59G. sec.vol.. cd. G.Chrcnographia. paris. Scriptorcs Rerw Langobodicantm et ltalicarum.€d. Mihëescu. 3: 143-145 Arrinte' V. 623) TLS.L.: Men. Bsnslini. tad" H.CLASII. tad. 1898(= FHDR ll:525-529) Johonæ Bidatstsis Chrcnica. 24. Berolini.rcc. Operaomnia.edC. l Jordanec. 1963(= FHDR II:433457) hoc. London.: Pauli l)lacoalHisnrialnngobatdontm. 1967. Bidez.R Keynd6ll.tMommréo.ed" G. a2-a. DeBoor. I. parmearier.: Jord. Wirtll Opro omnia.J. rom. Mihàescu. Bethmann. in MGH. Bucgleçti.trad.lnMGï. Izvoarcle IstorûeiRomânilor. Zotenberg..: Nik: Menrnder. XI. 1967(FIDR II: 476-481) Conrtantlne Porphyrcgenitus. 1973:slawenund Bulgarcnim Dnepgebtet.ed H. rclm. Jenkins). Isbrte bizantinà.BTBLIOGBAFIE 3i3 BIBLTOGNAFTE Agath. Lipsiae.p.lBB2 1=FIIDR II:4ll43l) Evegr. ed.in'T. lB94 ZA7-220 Chrcniquede leoq évêquede Nilciou.lls. Do Boor. ûad. Berctini.Adl. Ràzboiulcu goSii. Popa-Ltttcanu. withtho scholia.ed" L. I*ipzig. 12: 13-32 çi .Washington.Bucureçti. De Aedificiis.: Joh.ipag. Excerpta delqationibtu.Th. telg (= FHDn II:458475) Theoph. vol. vol.1. Stuttgart. rom. 19t9: Un trësor d'argentde Silistra. c. Iaçi. Berolini.BG: Pmcopii Caesariencle.eo.: Theophanec Confercor. vol. lgg3: 125-609 .: C'Porf.I.19021=FHDR II: 657-669) The Ecclesiastical Hisnry of Evegir. ed c. De origine actiktsque Getaram.: Joh'Nlk.Il. I-V ad. wirth.G. De Bello Gothico.H.Iotices et exhaits des manusctits de la Bibliothèquenationaleet auùesbibliothèques". Bucureçti.. 1966: lornwrea linbii çipoporului rcnh în lwnina cercetffilor rccqtfe. 1972.nzd. rh. waitz. Penéev.vol. 1961.31. (ed-.vol. l. XV. Autorcs Antiquissimi.. 2: 38-43 -t4elovq S. Hannoner.

H. F. A. 19t6: SiSrlid Barnea. Axioportr.1954: 395 i poduna.A.ln A. N.Jh. I. 195t: Oglos. D. în vol. Il (Romaniila Dunàteade Jos).8: BSH. '?euce". 1: 69-78 Barnea. în Avenariug A.SCry fi . 92:72'83 medianle din Oltenda."Pontrct'. Çteflneccu.Bucurcçti: geogaficà..I.le prémier habitatile la Horte d'Aspontchdaw le région deDanube.I.24. Jh'. I. 1927:La domination Bineccu. I. 2: 299'305 und Byanz im 7./.".2:371BartslérF.9:339'346.ontica". 1956:CarFofu (602-610) 73-88 aetate)."Byzantion".'?eucÊ". BarnearA. çi I. V. N.â.lnTopaeum: 13'34.23:315-333 bizantine Banea. Barnea. de salvate Barneg I. L. 30. nr.'?.La Dobrcudia Barneg A. 'Tlacia.n.7. "BYzantion".Istoriatl cercetàrilor. l3z lO-22 du Bas-Danuôe.Numele. 1991: Noi date despe Mitropolia Tbmisului. III @izontini. 9: 97-105.2:134-l4O Barnea. 19t0: La continuité Dacie.t3:257-278 din sec. 1984: qi inscripliidin Dobrcgea(sec'W'W e.AldN. Berclu. Vulpe.hhrhwdert.Ios).4 : IY empereur Bamear I. în R. 1969: Plombs Banea. bymtine surles régions B[nercu. 1975: Awarische CIEB XlV.Concluzii. 19t4: Sàpàturile asupra loanrii de la fioesmis (cosetelel-40). l8: 235-248 Barneg I. t9792Sectorul DinogetiaIIL Prccizàriaonologice. l9t9: Die Archiiologieder Stepp.l: 2l-33 Michel C. 20.de la Drcbeta-Turnu BejanrA.A. Barneg Çt. 1977:Obsenalii Nupno neoopolelor din epocafaddà timpurie din Dobrcgea' 28.A. vol. I.698-700 BarnearA.503'518 ilela Noviodurum.OSlu. C. fiouvé à Durostorurt. byantins de la collection Bamea. 1966: Noi sigitii bizantine IY-Yil). RRH. 19t5: Sisilii bizantine ineditedin Dobrcgea(Il).. 1937: Antichità1i .N. Steppewtilker I 0.. 24 277'282 Bamear I.A. Din istoria Dobrcgei. l9{NzEinige Bemerhtngenntr ChronologiedesLimesan der unterenDonauin spiitrômischerZeit. Barnea.SCIV I l.S. l99l: La DobtoudjaauxM-YI? siècles Bucarsl: L54'317 romaine. I. bis zutrt B{lint.Bucure$i de l' ancienne Severin.1979: Açezarca 227-231 de Blzance. Brumann.rcmâni çi bulgari 7'335 la htnàrea de. 19t5: Die Konsolidienrng 13.A.saAvarc-slotvni(DeAvarc-Sovisin Phocæimperatoris Bericfé. Barnea. Bratislava ûberfolle und die byantinische Prcvinzenam Balkan im 7. 19t1: Sceau de Constantin 625-628 ineditedin Dobrcgea(Il). Bamea. Bucureçti:369'556 RESEE. zwisclrcnYolgawd Donau votn 6. desAwatenffitaganates Avenerlur.4: B-C. \Mien'Kôln SCIVA' Baracchi. Topaeum:19'93 A çiWa Principalis Barnea. 1971:I. 1990:SrgtTrt '?ontica". Soutzo.I. 196t: PerioadaDominatului(sec.SCIVd 37.vol.28 43340 dela uéation matérielleet spirituelledupanplercumain surle territahe Bârzu.vol. 1976:Un ateliermetalutgic BCMI.n. S..YI e. 1974:Die Awarcnin Eurcpa.2: 277'291 Banea. Din istoriaDobrcgei. 19t0: Obsenalii topo-stratigrafrce 159-196 "Peuc€".2A4 BIBLIOGRÀFIE Avenarius. 34:283'2X) z. 3:403417 LesiègedeConstantinopleparlesAvarsetlesslsvesen626. Sucweanu.ZRY[.2: l0l 9-1032 Thessaloniki. 'BuÇovtrvo". 1960:Datenoi desprc la Danhea de'Ios.

Ceramicaçifuscoperirimhwûe.lltg:Stratigmfa. 19tl: Grccset Thraco'Romaiwau Bos-Danubesous le règne du TsarBoris-Michel. 1991:L. I. 4: g7-l41 Bogdan-Cidnicfu. In Memoriamlvan Dujëæ. 19tB s: MareaNeagrà. 1979:Sectorul D. Lxxul-Lxxx. JôB. nr.RESEE.rBarnearA. Berkeley-l. în C1AS II. Yrancea (Doveziale continuitàlii de locuhe din sec. 7.. V. originea çi continuitatea rcmânilon Arheologie çi traditie istoricà.os Angeles Dmrning R lgtt: Blzantinesin Bulgaria . 19t3: LesAnteset B)zance. 1971a: Die Feldziige des Kaisers l(owtantin Y gegen die Bulgarcn. v'M' 1986: Ràspândheamonedelordin secoleleYI-YI în teritoriile carpato.t77-226 Bogdan-Citàniciu.fr.3: 109-120 Boroneanf. în vol.'anrtre.'..2: 127-l3z Ërtzeenu.4: l2l-l3S Brczeanu.*Drobeta". 2:321-330 Bobi' V l9tl: Contribulii la rcpertoriul arheologicatjud.. *Studii çi comunicàri. Z3Z_3S| lrowning R 1975:Byantium and Bulgaria: A Compamtive Study acnass the Early Medieval Frcnrler. Y. Gogoçu. Stângào I' 197t: Cercetàile privindsecolulal W-leo dela Ostrcwl Marc. 1965:Prctobulgarische huchrifi auf einer Silberschale. lWl b: Die BerichtedesTheophanes und Nikephorcs iiber die Thrcnwirrenin Bulgorien. Sofia.EB.Rl. 35. în vol. D.5 Belevliev. 1975: Kùm istoriéeskatageografrja na sseenozopadnogo Ôernomorije (au sujet de la géographie hisnrique de la région nordouest de la Mer Noirc). I. G.vol. de V Spinei.Bucureçti çi hoeriu. In MemoriamC. poarta de est la sud de Wa Principalis.Bucureçti: l4-gl.lnvol. Bârzu. l9t4: "La Bulgaried'au4elà de I'Ister" à la lumiùe dessources écritesmëdiévales. Berlin BeIevliw. 1979:Folclorulde iarnà. M. 24.EB. Studies on the S. ed. E l9t5: Mediteranaçi lumeamediteraneanà în epocatui Filip al ll-lea..Bucurcçti Britianu. I. l: l-9 Bdwliw. 1973:Beziehungen nischen Mittelasienund demKarpatenbecken in 6.Tropaeum: 35-45. 19.V.V.3: S-L7 Be5evliw. 1983-19g5 (19g6). Mirgineanu-Cârstoiu.Claj: 35-37 Bialekovt. Brczeanu ..s.Earty I Centuries. în vol. 5: 207-220 Be[evHw. vol.4: 57-g0 Belevllev.Late & . 1963:Die potobulgarischenInschrifien (BBA.vama'i l l (26): 27-36 Brrudel. Sofia: 32-36 hlociu.Mimcles et "Barbares" dan s les Balknw auylY siècle à la lumièrc des de saintDémetritu". 20.V. S.29. V."Byzantion.s" .V.II-WU.-g.zoi 67-82 Belevllw. Focçani.Bucurcçti çi un miracol istoric: Brtzeanu.. Daicoviciu. I. din zonahidrccenÛalei "porrile deFier II". V.lfil4: Extrcma Minoris Scythiae. 1976:De la poputaliarcmanizatà la "vlahii" balcanici.avoByantine andWest-Ewopean Middle Ages. 1966:Les cith antiquesen Mésieet en Thraceet leur sortà l'époque du Hant Moyn Age. z: 2rl-222 Bnzeanu. Dmoi' M' 196t: Un tezaur de monede qi obiecte depodoabd din secolul al yIIJea descoperitîn BSNR. C.4: 643-651 &ezeanu. 23). S. "LinguistiqueBalkanique"..Eï. l9t6: "Romsifi. RESEE. comment onpant devenir 1.De la originipânà la cacerhea otornand. 19. o.l3l-133:tgg-z3s .I.I. 1962: Zur GeographieNordost-Bulgariens in der Spiitantike und im Minelalrer.BTBLTOCRAFTE :.. MuzoulJudofean VrancÊa". Ttopaanm: 95-l0Z Bonev.ziorile poezia pàstorcascà. s.EB.. s.2vol. 3: g7-107 Borilov. 19ts b: o enigmà popotul tomân. com.s. I. Bucureçti Britianno G.dundrene.

C. 1!)69:Necrcpolade epocdfandd-timprie de ta Gîrli1a-Osfiou. Thessaloniki.'Cyrillomothodianum".. 12: 355-380 comça' M.'?ontica". 9."Pontica"."Dacia. Lichte der archiiologischen Forschungea. 24:373-378 chiriac. 16: 447460 Comça. 5: 219-239 Ceplden. 196t: Sur l'établissement des tribusslm. 16: l9l-203 çi aidenla numi. 1973* Die Slav.2: 197-22g Comç8. Chrycog E'.N. 1991:Despe tezautelemonetatebizantinedin secoleleWI-X de la estçi sud de Carpali. d'apràsquelques dannées archéologiques de la Dobrcudja.".Jh.l:5-24 Chiriac.4: 339-348 Coja.2: 7-13 Chryror. 1927: Româniinomazi. c.EH. 25.l: 4o942s Clrjan. vol. rv | | (1924-1926): I 83-352 Capldan.-7. '?ontica". 6: 163-179 ComÇarM.13: 2544 Cbaranig P. 1970:L'etablissement des Slmes et des Prctobulgorcs en Bulgarie de Nord-Est actaelleel le sort de cettainesvîllesiveraines du Danube. 1936:Romanitatea balcanicà('Discursuri de recepfie".LX\[I). bis8.".Istorie-$tiin{eleNattuii".206 BrBLrocBÀFrE comunaPriseaca.Jh. 1: 97-tO4 Cankova-Petkova' G. 3: 322-330 Comçq M. YI-YII e. E. Sâpàtarileefectuate în onul I 969. Studiudin viala rcmânilor din sudul Penùsulei Balcanice. lll7: Cuptoarc anticedescopriteîn raza cetà1ii depe CapulDolojman. DOP. 1987:Die NordgenzedesbyantinischenReiches im 6.B1zættium and the Historical Signifconceof the First Bulgarian Kingd o m.ZfA.Jh.sche Henschalt nôdlich der hnaa wiihtend des IX und X.n. 4: 3gS42Z Comçq M.1fi6: The Slæs.i: 9-28 Comçq M.en im karyatisch-donauliindischen Raumim 6. Th. M.RESEE.Apulunri'. BMI. 196t a: . im Karpatenbeckcn.S.. 1960b: ^Slaw'l'. 1970: Contributionà la question de la pnétration des Slaves au sud du Danubedarant les Y("-WFs.17.1.es au suddu Danube. 1960 a: Die Mgari. 1968b: I. în tR: 728-755 comçq M. N. ll:259272 .2: t I I -l 32 Cftian' C.'inlVv"nce toumaine prcvinciale surla civilisationslave. Jh.. 1973 b: Unelecowideralii cu privirc la originea apartenenlaetnicà a complexelorcu çi fibule "digitate" de tip Gmbaç gud. 1972-t973: Zur Griindung des ersten bulgartschenStaates. 1972:Cercefirt noi în açaarca geco-rcmandde la CoputDalojnan-Argamum(?).SurI'origine et l'éwlution de la civilisationde ta population tomaneet ensaite proto'rcumaineaux YF-X siècles surle tenitoirc de la Roumanie.1nDie Yiilker:2740 ëmncm. 1968: cimitirul fardal-timptriu de la Gîrli1a-osfiov (I).1972: Dhectionset étapesde la pnëtration desSlaves versla Péniwule Balkaniqueaux Yf''YIF siècles (avecun rqard $cial surle tenitoite de la Roumanie). 1971:Quelryesdonnées corrcernant lesrapportsdesterritoirp-s rcil4mubiew avec Blzance auxYF-YIFsiècles (Pendants d'orcilleenforrne d'étoile). Th."Peuce". 1959:Ethnic Changes in theByantine Empircin theSæenth Cennry.*Studii çi comunicàri.EH.scry 12."Romanoslavica". 4! .BSl. M. Slatina. Piteçti. l: 63-96 clrjan. slA.DR.ClAs I. l: 105-107 ComÇarM.S. c.smaticà. 1961:Douàlîfule digitatedescoperiteîn ortenia. Atba)-coqoveni (iud. 1993:Eryedilia cvarà din 578-579 AM. z.-8. C.hlj).B S . im .1975: Frauewchmuck aus dem7.3:377-390 Comça NI. à l'époquede laformationdes Etats.M.descoperitd laTbmis. Bucuregi Charanls.Dacia."pottrca". P. 1971:Ceramicabàçtinaqà din sec.4: 143-166 Cankova-PetkoverG. 3:3342 Coja' M.

4: 665.în"Pracei materialy."Ii.NL 1972:Les Slæes du cenfiebalkmiquedu YF au IX siècle. l: 3-14 çi geografie. 19t2: ÔstlicheElenente im Katpaten-Balkan Roumen im 7. 1975 e: Sacio-Economic Otganizationof the Daco-Ronanic and StavPoputation on tk Lower Danubedurtng the 6ù.I.. l0: 55-77 Curte' F. J.-10. . *Pontica". 2. Nitra:63-74 Comça.. ComÇer 1978 b: Les M.-8. 191.l.156 Comçq M. Beitrâge zur (Jrund Friihgeschichte.-7. 8: 189-195 Durouzès. în vol. 1975b: Uneledatepriind agezsrea jud.M. Unitateçi coatinuitûe în istoriapoporuluitomân.ihrc Beziehungen zu der bodenstcindigen rcmanischen und spiitercnfriiktmèkischen Bqiilkerung. 6.al YII-lea descoperità în cençry| Dobrcgei.. IY-ltil. Comçe M.Jh. t974b: Uneledateanprivirc la Bætanl deudîn sec.'Apulurn". 19t6: Uneleaspecte priukd penetralia monedei bizantineîn Dobrcgeaîn secoleleIry-X. 1: 43-54 Covrcef.'Comuniciri de geografie"..BucovBucureçti Ploieçti). BSl. l'9t7: SlmvenundAwarcnaufrumiinischen Boden.:22i . 198t-19t9: Capidova în sec.M.. Berlin: I l -40 Comçar M. 19:273-217 Ihicoviciu. 1966.L96 Crell{ny D..Pais . SCIY 17. Prcbleminqprabàlgarskata istorija i htltura. MélangesBolka Babië. 335din sec.678 Comvié-Ljubinkovié.W.. Prilep: 273-276 Comça. 14. 25: 109-ll7 Comçt M. 1994: On the Dating of the. 1962:ByzantinischeSchnallen und Giirtelbeschliigemit Maskznmiister. 2O7 UneleconsidemliipriindsitualiadelaDtmheadeJosînsecolelem-W.1nvol. 196t: Contrik$ii la poblema rclului jucat de valea Dunârii în istoriaformdrii popontlui tomân. în vol. ll. 197t t: Cultam materidlà vechercmâneascà (Açezdriledin secoleleWI-X de la.Cluj:85-97 : :.Z. 95-1 02 Constantlniu. cetà$i.1967: Cuprivirc la "furttoiul-rucleu" deformatea poprului român. Conea. l9t1: Notitiae Episcopatuum EcclesiaeConstantinopolitanae. Budapesta.popt ului rcrnândupàcelenui noicercetàn.IoJ. 19t9: Betmchtungen iiber dasDiadem vonBëlteni in Zusammenhang mit den Eteignissen der.Elementercmano-bizantine în anltura materialà a poptlaliei autohtonedin partea centralàa Muntenieiîn secolele I4-Yn.lnRelations: 17l-2C0 Comç& M. formations politiques(cnhats de vallée) du YP siècle sur le territoire de la Roumanie. . "Ephemeris Napocensis".. C.# Centuries. .L8?'. "Ponticd'.Martfiriam Constantki Daicoviciu. Sofia:77-86 Conea. 21."Yelel-Coçoveni" Group of Cumed Fibulae. 1986:Nouvellesdonnées rclativesà la marchedes SlarnsversIa PéninsuleBalkaniqueà traversle bassinde la TtszaauxVF-YIF siècles.'?ontica". în vol. Interahionm des mitteleurcpiiischen Slowenund andercEthnika im 6. MN. Câtan obsemayii'pe bazacercetdrilordin sectoralY al .1n vol. Ilfov. 12:300-318 .BIBLIoGnÀFIE Comçq llltn4a. Comçg ll[."Sfudiiçi cercetàri de geologie.: "Romanitatea sciticd" de la Dunàrcade. 19t4: Bemerhtngen diber dieBæiehungen zwischen den'Awaren undSlawenim 6.hhrc 670/680.AMN. 196t: Originea.MuæumArcheologicanego i Elnograficznego w I-dzi. Jh. In. în Die Viilker: 219-230 Comçe'M. 4.Bucrreçti: E3-97 Deicnviciu. 341 Comç& M.:. 235-265 Crrtureq G. M. în vol. geofizicà Seriageografie". 'âcta Antiqua". 1979:Cemmicà alanicàdin sec. 12: 15 1 .C.W-W de la Radovanu. Seria Archeologiczne".

l9T9:Autourdelapénétration/es Slm. '?ontica". 13. EB. 21.s. 1971:Desprclocalizarca '?euce". P. 1977:Quelques questions de I'histoircdespotoktlgares.lO. S. 14: 217-220 siècles). 1993:Surles nécrcples danubiennes (Yt-K sièclas). Jahrhundert. 1966: Réalités archéologiques et considérationshistoriques(Nouveautrayail sur les anlturcs materiellesdu Bas-Danube du YII" ou X" siècle).Grupul de cercetâricomplexePor{ile de Fier. P. 1957:Câteva descopertrimonetarebizantine pe teritoriulRP.2l. 32: l9S-204 Iliaconu.490 Diaconu. BBA 50: 85-95 IXtten.P. "Pontica". l: 107-113 Iliaconu. Bucurcçti: I 5-I I 7 Iliaconu. Seria artreologicà".Roman.". |: 202-210 Qtellen.2: 487.Ç. 1995:Munteleçi "miracolulrcmânesc". 1985:La anlturc matérielle surla rtveseptentrionale gauchedu Bas-Danube auxW. 1959:Un nou tip ceramic din epocarcmano-bizantinà.-)(.1n ldem. 1974:Açezàridin secolele III çiVI e.S.vol. 3: 485.1972c: Prcblemaoriginii ceramiciiDùidu. 37 291-300 Diaconu.DGX) . La caltul materielle.". X siècles.31. l: 16517 0 Diaconu.n. P. 18: 289-293 DiaconurP. Onglos-ului. l9t9: Zur Fragen des Siedlungsgebietes der Slaven in der Antike Q.) nach den schriftlichen "Klio". 197t: Românii din veaculal lX-lea pânà în al )ilIIJea în lumina izvoarclor armeneçti. M. N. 19t8 b: ^Sur lesprcblèmes archéologiques de la cité delatrus.. H.N. 30.P. 2: l9l-203 Iliaconu.Diaconu. l: 189-216 IXmitrov. P. D.în P. 19&l: ZurYerhiiltnii nvischenPrctobulgatenund Slcwen von Ende des 7..P.-6. II IXmianr I.SCry 23. I. M. bisam Anfang des9.493 Diaconu. 1969:MB4S7 DiaconrqP. P. l: lZ3-l3O çi Diaconu.I.Jh. Djuvara.sarl'histoùe de la Dobrcudjaau Mow Age.193 Ilinconu.R. H. 5: 373-380 IXrconu.S. P.RRH.1973-1975: Date noiprivind "Yalulmarcdepàmânt" din Dobrugea.13. I : I 14-132 Ditten.".1972a: Desprcdatarca"cirxumvalaliei"çi a "bisericiifietlate" dela Niculiyel. 1981:La Dobrcudjoet le Blzanceà l'époquede la genèse du panpleroumain (Y\il.SCN. "Dacia.N.P.Craiova Decei. 7l.1967:Câteva urmedeieluùe din sec. P."Dacia.n."Dacia.P."Peuca".România. Craiova. al YII-leaîn Insula Banului. 32: Lls. Cercefirtlede Ia . RRH.2: gz-105 IXmitrov. 1991: sur unpassagecontroversé de lGkaumeilos. P. N. H.1969:Quelques obsemations surle complèxc archéotogiques deMurfatlar (Basorabi).N.în sud-vestul Munteniei. l-2: 23-66 Ilogaru.esausudduDanube.S..". 1962:Un mormônt decàlàre1 din secolulWl descoperit la Thgçor. P. 5. Bucureçti : l2l -129 Diaconu. 19t: zur Bedeutung der Einwandentng der slawen.S. Relalii rcmâno-oriental e.209 BrBLrocBÀFrE Ilavidercu.EB. Filedin crcnicapersistenlei noostrc /7S-I7AS). P. Bucureçti Ilolineccu-Ferche. SCry 13.1fi4: Quelques ptoblèmes de la périodecomprise entrele VIF siècte et Ie commencement du X' (Dobrcudja). 2:307-319 Diaconu. 1972b: Câtevacowideralii în legàurà an valurile din Dobrcgea(sec.N. SCN. SCIVA.A. D. 19tt a: . I. "Dacia. 19t0: Drcbetaîn secolele I-YII e. Vlllceanu."Dacia. Comunicàri. Cetatea bizantinà. IXaconu. l:165-169 "stratigraJia" Diaconu. çt G. S.' Nisturel' P. 4: 199-209 Ilirconu. D. l9t0: DesprcSacidava ef. BBA 4g: 73-ls9 Ditten. Pàcuiul lui Soarc.înCIASIII.".EB.în'Academia R. 1985:Enension du pemier état bulgarcau nord du Danube0/nf-X" siècles). P.P.

Tedea (jud.n:s 1967:igOg_îgZl et 1976_1977. de Tolboukhine desannées @ulgarie). L. 14:419430 Ilomineanfu.. 1990:Diepotobulgarischelkmmik in Bulgwien. Dobntdùa: 69-g2 Donëeve'PetkovqL. U.au cor.A. 1992: HabitatsdestlF et YIF siècles denofiu èrcà Dulceanca ly. Mainz.Bucureçti I)olfneccu-Ferche.Dacia.BSl. deuxième habitatdu yF s. 7.. 1976:O locainlàfatdalà thnpttrie descoperitd la DulceancaI (jud.Surla chronologiedu sitebulgarc nédiéval prèsdu village oddrci.ClAs IJI.în vol.. în CIAS III.S. lgtl: (Jnétablissement du YF siècle à Bucarcst(Découverte de la nte SoldatGhivan).S.30: l2l -154 Dolinescu'Ferche. 19t6: Zur Datierungder Langwiillean der minlercnund untercn Donau. dép...Dacia. N. M. S. 3: l6l-165 Dymaczewski'4.S.enan das Krlnrntitiat der rômischen Prcvinzen im Lichtearchâologischen Materiellen. Conctnntiniu.U.YIF siècles de n.Sc[vA. 36: 125-177 I)olinercu-Ferche. den.N..Archâologisches Korrespondenzblafi".. S..VII). Dic leramik der SaltowMajaki Kulturund ihw yarianten.28: ll7-147 Dolfneccu-Ferthe. 27. vol. Roma \meczewcka' U. SCM. siècte)à la lumièrcde I'atchéologie et des sources écrites. N.BIBLIOGXÀFIE 209 Dulceanca.è. 1982: Incintarcmanàtânie de la Hisnia... A....S.în vol. l9t6 b: Cercetàrile arheologice din com. Tbleorman). U. S.l: 63l0 l Ihàganu.BMI. 33. 2: 17-31 Fehér. 23: 179-230 Dolineccu-Ferche. departement de Tolbuhin.-VIF siècles). S. La situationanyalachie. bisg. vol.S.habitatdesYF . l9t0: Résultats desfouiltes archéologiques efectuées à Odàrci. Bucureçti çi IluJëq I. ZS:2g9-329 Dolineccu-Ferchgs. 27: l4i-t7I DymeczewrH. N.N. 19t7: . Bonn Floreccu. Dymaczewski. 1965:Medioevobizantino-slcvo.'.Archaeologia Hungarica". 1933: Româniiîn veacarileIX-ilIr pe bazatoponimiei a onomasticef.".S. Teleorman).S.. S.è.2:247-257 Ilolinescu-Ferche.(.6: ll45_l l6l Donëeva-Petkova. N.G.Dacia. 1973b: DiefriihnittelalterlicheSiedlungvon Stàrmen in Noil-ost Bulgarien. 1967:Geogra/ia co mijloc de cunoaçterc în istorie. Jahrhunderts an der untenen Donau. S. l: Zll_219 D5rrraczewcka.4 : 377-394 DonaÇI.*studii-. 1944:La patrieprimitive desRoumains et sesftontièrcs historiques. l9&d: Laanltutelpoteçti-Citaet-Cândeçti (Y. 1931:Lesmonuments dela calturcptotobulgarc et leursrclatiottshongvises. "Dacia. roneccu. C. Dulceanca. l: l7l-t76 Dolineccu-Ferche. Sion.S. S. 1986a: ContributiowarcMologiquessurla continuitédaco-romaine. S. 1979b: ks rapportsdes Staves et des Autochtones ai BasDanube (VI..R 1972:Limesuldundrcan în perioadatârziea Imperiului Roman. l9z0: La néuoptle birituelle du yIIIè siècle à Frdteçti-Giuryiu.. 3: 23-26 .. tgt0: Cercetàrtlearheologicede la DulceancaII.A. N. vol. 1979s: Ciurcl. "Dacia. Budapest Fiedler.". 20.'.MCAXVI: 202-207 Dolineccu-Ferthe.Dacia.41.4: 457465 Fiedler.. 1979:Zur lkrami{orschung ausspiitriimischerKaiser-undfriihbyantinischer Zeit im NordenBulgariew. j7 -N Budapest: Ihagomir. 16. 1973 a: Prcblemeder Anpassung der Slm..Balcania..MCA )OV: 430431 Dolineccu-Ferche. I-II.M.vol. 1992:Studienzu Griiberfeldem des6.în CIAS II.". SlAnt.I."..ïncercarc de crcnologie.

3). Bucarest . sd. Floreccu. Forschungen zur Geschichte Bulgariensin Mittelalter (Miscellanea 1986:3-241 Gjuzelev. Varna. l9t3: Urban Continuityin rheBalh.. J. P.eircmanetMiçifadoletimptrii. E. vol. Jlu. 2: 2546 frrprodus în ldem.îaAnc. 3:245handwerHichen l{eramdÊ. 19t7: Læicologie çi toponimiè' Berlin Gemillrcheg.'?ontica".Iahrhunderts. bis în vol. 1993a: Biigelfibeln ausdem 7. 2.. ot DobriëkijMuzej(Giirtelschnallenvom in Dobrt\r "Do!rudâ". BBA47: 35.MN. HeralambierarA.stigii vol. Brâncuç. 197 6: Bemerhtngen StâdteundSiedlungen in Nordktl garien an Siuationder spiitantiken amEndedes6. vol.5: 381400. "Pontica".SCIVA.4P. Dacotomanii. Pannonische "ArheoloSkiVestnik". P. C. tr'loreccu.R. Cowtan. FTiftL V. Gardawck! A. I. 19t&1989:StmtigrofraCryida. und 7.'?ontica". de M.Limesuldunheanbizantk în wvmeadinastiilor isanrianàçi macedoneand.i. 1976: "Retragetea Gjuzelev. l:49-?5 Horedt. 1970:ÛberdieAnfikge der slqwi. Ljubljana.V. Harhoiu. C.W. Spiitantikc: 2l-24 10.4: Hâlceccu.lgg3 bzKolannitokiot IY-WIv.Bulg: 242-2s4 fbh4 U. Ciobanu. 1939:Ëtudesblzantines. R 1972:Prcblena stdpâniriibizantineîn nordul Dobrcgei în sec. .C.ln'Mitteilungen des BulgarischenForschungsinstitutes in Ôsærreich'.I[. nu "retragetea Giureocu.CovrcefrZ. I. 2l-22: 197-244 milenarcde anhuràqi artù. Wien. J. . "studijne Zvesti".1x4il. Bulgarica. Sacerdoteanu. l9t4: Istoriacriticà arcmânilor..V.l9fil-192t: Les rapportsdesBlzantù* avecles Sla. 12:l5l-186 Herrmann. 4: 2s-32 4 bis7 Jh.4: 339-350 (district Roussé) polonaises Hencel. 1973:Scrieriistorice.40.l9l2: Câtevaobsenaliiastryranecropoleibirituale dela Canlia.2vol.Nita.eset lesAvms pendant la 137-170 séconde moitié du YF siècle.42 und ihrcmWeiterleben Harelambieva. Miclea..Bonn IfowardJohncton. 3: 13-16 la pàdurc". siidlich der untercnDonau.în CISP XlI. 1970 Recherches à Styrmen enBulgarie (1962archéologiques 1968).D. R 19ffi:. Giirtelschnallendesspiiten 6.schen 248 Georgievq S.1993: 3246 im Musanm jud.24: 9-36 poporului rcmân Craiova Giureccu.vol.210 BrBLrOcB.l'Byzantion".. 1940: tlber die H*hntl der Rum?inen CIAS I. 19&{: ChanAspantchund die GriindungdesbulgarischenReiches.. 16: 103-120 Horedt. Bucurcçti .Iahrhundert). 5: 565-576 Bucureçti Hardeu. 199: Prcblemeder Heratnbildung der archiiologischen l{ulturcn slawischen Stiimme des6. vol. A. 19t0: Stràmoçiircmânilon Ye. 19: l7I-177 Florrscur.-9.10.C. ed-dcA.C..c. R. HauptmannrL. B. Timiçoara româneascà.B. VlI. 1973:Formarca la munte". 19t9: Din nou despe Onglos. FloreecurR. 19t5: Die Spiitantikeund FriihmittelalterlicheStadtauf ktlgarischem Tbnitorium (6.ans in theEarly Middle Ages. I( 196t: DasAwarcnprcblem in ktmikien.43: 135-148 Iorgq N. R. Jh. .Jh. tri 19t6: Siebenbiiryen in Friihmittelaher.TrCIAS III. 1992. 1961:Un sitedu MoyenAge sur lesnrinesde la cité antiqued'Abritttts. Neagoe çi G. Gomolkg G. Bucureçti Hacdeu.ÀFrE "Pontica".

în uenze l99z:279-3zg Kazanrkf M. 2: 194-196 Jovenovié. l9t6: L'embouchurc dela rtviùe Statinska Reka.2:48-72 Ivineccu. 1986:Le sited'habitation medievalKia prèsdu illage Mihajlovac. cliante. S.în CISp vIII. vol. 4:17-19 Kollautz. J. "Rsrrue arctreotogiqui".Acta des Slaves et desautrcsélémen* universitatis parackianae "ihniquo.paris. T' 19t8: Nicopolis ad Istrum. vol. l97o: Geschichteund Kultur eines viilkerwanderrtngszeitlichen Nomadenvolkes. Historia". J.l5l Kovrëwié' J'193 h: Rapports enfie les Avarcs et les Slaves dans lesBalkarc.D. BB. .netowskarz. KoraÇ M. T. 6: 128-14t Jurukove' J' 1969: Lesinvasionssloves au suddu Danubed'après les trésors monétaùes enBulgarie.?ontica. l9t0: Isrorialimbii rcmâne.M.vol.I.2: 143. Klagenfurt Koveèevié' J' 196o: Arheologiiai Noriiavvrt'wska kolonizacije juhnslaruwkih oblasti odIy dopocetka YII veka(L'archéologie et l'histoil deta colànisatbnbarbarc des tenitoircs des S?aves du suddu IY ouyII s. P.lnCISpXII.. Dobrudàa: lB2-207 JovanoviérA. 1970:Le poblène de la plusanciennecéramique slave du Bas-Danube.Illy. vol.66 . r: 7r-gg Koledarov. l9t0: Zur Frage der politischen yerdnderangen und ethnischen auf demBatkan in 7. 1973a: Les slm... A'.BSl.în ormoucensis. RiimischeundfrtihbyantinischeStadt in Noilbulgarien BI{& 16.D'19t1:La pattie danubiennede larégiond'AquisaaYFsiècleetaudëbutduWsiècle.EH.(Jncastellum deIa hauteépoque blzantine. 1974:&ednievekovna Grnéariia hnies srpskosPoduna. vol. D' 1964: Cammentdistinguerdans lesmateriauxarchéologiques pays balkaniques des la ppulation locale rcmanisée .ed_ de I. J. tq: tZi-tgg Ivanov. Beograd Jankovié. 15: 5l.l9t7: Dobrudàa(491-1092)-selonlesdonnéesdelanumismatiqueetlasphragistique. lg70: we* Black sea coastsPo* in thelate Middle Ages Q4û-16ùcenturies)listed on NauticalChafts. tI.laçi Jankovié. Miyakawa.înclAs I. Iooiti \: lanyûi Mihàilescu-Bârliba.CpR 3: 37g400 Jung.vol. I(ogàlniceanu.Bucuregi Irimie' M.BIBUOGRÀFIE : ] : Iorge.IUJ( siècles. P.. vol. 19Û{: Wée SlatbukaReka. tg74: "Die sclaveni"im Lichteder archiiologischen QuellenAp.lja (fhe Mediæal pouerT^ of theSerbianLowerDanubeBasi1y' . Constanla). D. M. 3: 332-344 Krendlalov.19t7: Byance et l'art "nomode": Remarques à popos de l'essaide J Werner sur le depotdeMalaja percscepina. in cIAS I. G. N.Cpg 3: 443446 Jordanov.3: 255-263 Jurnkova. pàmântului(pânà la anul 1000). D.icum. Die Jou-hn der Mongolei und die Awarenin Miaetârcpa.Novi Sad Kovaëevié. 3agg_il9 Jankovié.Cp1.în CIAS II.hhrhunden EH. 7: s42 Krendfalov.Koreé. jud.I-ll. l0: 77-g9 IfukvqR 1993: SlavicSettlementon theTewitoryofBulgaria. 1992: ftouvailles monëtaircs de sadovetz. V Chirica.3: Z3$-Z4S Kur. H. D.. 1992:Isloria rcmânilor. Jankovié.).24t-Z7Z I(olederov. 1Et7: Riimer und Romanen in den Donaukinden Innsbnrck Jurukovg J' 196t: La circulation desmonnaies byantines enBulgarie.A. 19t6: Morminte diy egocafadalà timpurie descoperite în punctut siannqt (com.es et rapopilation dansl.

wâhrcnd der. j.212 BIBLIocRÀFrE Kurnatowcki.3I: 47g-502 MedgeernrA. 19t1: Les plus anciew teaneils desMùactesde Saint Nmëtrius etlapénëtration desSlaves paris dansles Balkans. çi al SCfVAs 44.2:203-208 Madgearu. ll: Zl5-244 Madgearu. 1966: Sigitiibizantine din rqiunea Dunàrii de Jos.Bell.. I. 190l-1912) . 1954: hwasiow et migmtiow danslesBalkaw depuislafn de l'épque tomainejusqu. 1950: Chtonologiedesguenes de Byance contre les Avarset les Slaves à Ia fn du vI" siècle. E.Balkan studies". Le commentadrc.l: 52_66 çi cercetàri Mifëev. S. III. 19t2: Avecte teorcticeçi istoricealestudierti raporturilor ting.. D. 1992: Theplacementof the Fortrcssfifn|is (procopius..9: 349-354 Mlchellov. l759-l79g paris. "peuce".Zll . (reproduccre.44:lZ-43 Lozovrn. A.Venefia.làhrtausend. AU.59vol.". 1977:Die Biigelfibeln in Bulgarien undihrc historische Interptetation. A..he Aspefue hhsichttich slawisch*Migratignenim I. 16: 327-33s Michailov. ll.N. r4. Goth.E. 1985: Kaiser HeraHios und dic Awiedlung der serben.4varc-flæic haasiotts (576-626). 1969: Blzance et la rcmanitéscythique. Archiiologie als Geschichtswissewchalt. 2:265_30g ITIIIesiècle.'.. S.. vol. 24:299_327 Minucu-Adameçteanu.2: l7l-lg3 Madgearu. 26:747 Lllie' R J. 1984: Noi dovezi de locairc pe teritoriul actualal satului Enisara în mireniur re.vol.ScIV 17.A. Ilfov "Dacia.au paris. SOF. în CIAS III. 17: 343-349 . BS. ByzSl. Letæte. Sloujaniete: 53-74 Michailov' s. Zur blzantinischen Prcvinzorganisation an Ende des 7. S. 1996:Tly Prcvtnce ofscyhia and the.Apol.Sofra Mititelu.?ontica".vol. G. Lemerle.în vol. Bucureçti Mrhiilà" G.ûberlqungen zum Kapitel J2 des "De Administrando Imperio'. oberlânder-Târnoveanu... . 1979:Demographise.32-33).în Altheim 1969. 19o3:ostewogriiische und ostasiatische sneifz[ige.N. Maryuari J..isticevechislavo-tomâne.IahrcnI 967-1969. 2: 167 -173 Lemerle.pxis Lemerle.vol. 1: 35-61 Manrf I. CLASII. Lifie' R J. P. vol. 33.n.. 199{: Ronanizarc çi cryttnarc la nordul Dunàriiîn secolele Iv-yII.Leipzig Minucu-Adame$eanu. 2: LS3_l7l Milëev. Angelova. *Studii de lingvisticà". 1973:Les slaves et la anlturc méditenanéenne à l'époquedu prcmier noyaume bulgarc. 1993:La rcmanitédansle sud-Est de I'Eutope. II. l: 43-50 Mitrea' B' 1973: La cémmique jaune de haute époque fëodale de la néoopole de sultana.în vol. 1979:Les plus ancienstecaeils desMiraclesde Saint Nmétrius et lapmétration desSlaves dow lesBalkaw. A.. 1993: Desprc cataramelede tip "Pâ1)a" unelepobleme ale secolului yll-lea.S. P. Jô8. H. G. A' 1973: Die Slawen und die Yôlkcr der rômischen Provinzen im iistlichen Teil der Balkanhalbiruel. s.).1977: "Thrakian"und "Thrakcsion". 1901: Saoontnconciliorttmnovaetamplissimacollectio(.Berlin: itt . P.37. Regierungsbezirk Silistra.lZl Mihiescu. "RevueHistorique". l99l: Tomis-cowtantia-constanla. Studin und (Jntersuchungen'. G.33. 19?l: Quelquesconsideratianrn r la pénétration des flaves au Sud du Danube et la formation de la cahurcdite balkano-danubienne. ..Jahrhunderte. l97l: Archiiologische Aussrabunsen und Forschungen in der Gqend "Kaleto"(Die Festung) beim Dorfe Niro-ô"ào.. Romaiwet Barbarcs surle Moyn Danube. l:453476 Labuda. I. Bameq I.

N.n.l-2: 4l-67 Nertorr I..10: 307-310 Opatf'4. I. "Pontica". Ort. deA. RESEE .I.5: Z-7. 33:145-219 Morevcrllrn G. 1960:Monede bizantine delaînceputulsecolului aIVII-lea çi sJârçitul cetdyiiHistria. 1932:Bulgates et Roumairudans I'histobe despays danubiew. 1 4 :309-313 Olteenu. l9t0: Sùpàturilearheologicedela Bàleni-Români. 193t: Dq viilkenwnderungszeitliche Schaz Nqrcscv. I. 1923 Manuelde l'antiquitéslan. Bucureçti Onciuf" D.SCN. Berlin Musc5' L. H.secoleleYî."Dacia.M.McA.". "ArchaeologiaiÉrtesitô". l9t3: Societatea rcmâneascd la anmpànd de milenii (Secolele WII-Y). sofia N"ry. 7-9:2A2-207 Nector. 195t: Blzantinoturcica. 1989:Das Griibefeld ausdemYIII Jahrhundertvonlzwnt| jud. l0: 133-182 Opail'A.RRFl. 7: 163-165 OberlËnder-Tôrnoveanu.e. 7: 49-72 çi pràbuçircaDinogetieila sJârçitulsecolului Mitrea. Raport peliminar.hdelean &uzàu. T. 1991b: Ceramica din açezarca (Murighiol). Dâmbovila.n. 19t0 b: Monedeanticeçi bizantinedescoperite la fioesmis. 5: 429448 Nector. Tezauralde hexagrante bizantine de la jud.E. 8: 499-513 Oberlânder-Tântoveanu...BTBLTOGnÀFrË x3 Mitrea' B. '?euce".6: 113-125 Priseaca. 59. Mitrea.S. L. 42. Bucurrçti Opaif. P. C.. 3 : 183-195 Nuber.Consideralii generaleosupraneoopolei din sectottrl bazilicii "&ramutos. 1964:Les données archéologiques et le prcblèmede laformation du panple toumain.. Conctantinescu.l:3341 Nlederfg L. 198t: La nécrcpole biritueUe de Sultana.S:'.'Mousaios". 14:423429 Mutafëiev.N. "Peuce". l9t0 c: Crcnicadescoperirilor monetare din nordulDobrcget. 1975:Date noi ca privire la secolul al YII-lea. Giutgiu Q. I. SCM. 1969:Continuitate în istoriaformàriipoporului rcmânQ-Il).dela Independenla çi cetatea VII e. BMI. jud.6: 24-27 Neotorr I. 8: 248-288 Oberlânder-Târnoveanu.N.E. E. 1980 t: Monede bizantinedin secolele W-X descoperiteîn nordul Dobrcgei.3: 383423 Nector. Ç. SCry 22.2 vol. Paris Nuber. E.' Opaif" C. 1973:Autochtones et sloves en Roumanie.'?euce".S.l-2: 2l-56 Opaif"A. 3.2: 199-2L5 OberlândepTârnoveanu. B.S.I.IV/ l: 3l l.N..l94Êl94t: StudiaAvarica. 19942 Monede tomane tMi çi bizantine din colecliaMuzanlui. "Pontica".I."Dacta. H. 1963: La penénvtion des Slovesdans la Péniwule Balkanique et la Grèce continentale.12:gl-l3g Mitreq B. "Germania''. . 1957:La néoopoleslæe d'époque ancienne deSârataMonteont.'?ontica".' Binicà.'n. 2 vol.SCN. E. l: 289-295 Nector.341 Ochqceanu' R 19t1: Câtau monede bizantine din sec. 3.WI-)I e. çi T.ed. 1961: L'établissementdes Slaves en Roumanieà la lumiète de quelquesdécouvertes archéologiques rccentes. 1971: Contribulii la topografra cetà1ii Histria în epoca rcmano-bizantinà.SCN. "f)acia. 2 vol. 196t: Scrieriistorice.n. B. Considèratio. T. lt 1977:Aryssus'76. 1974:Monedele al W-lea. slaujaniete:29-33 Nector. în vol. seriaIII. SurI'itinérabe de la conquéte m'ate.*Magazinistoric". 1991t: O sôpàturàde salvarcîn oraçulanticlbida. "Dacia.. 1990:Complæulmonastic paleocrcÇtin de la SlsvaRruà.lr rur lesrccherches historiques et archéologiques.descoperiteîn Dobrcgea. Sacordo{eanu. Nholiercu-Pbpp". 22 .S.".

1915: CetateaUmetum.I:67-96..l:23-29 PânanrV.3: 555-568 Petre'A. N.233-277 Pehovicf E.214 BTBUoGRÀFIE l:18-28 Opait C. '?euce".: Larcmanitén Scythie Mineurc(IF-W siècles denotrcèrz). AARMSI.2:255-216 Petrc..E. Poznan Pitrufo I. I l: 217-227 Petre A. 1969: Histaircde I'Etat byantin. Descoperirilecampanieia douaçi a trcia de fipànrt din anii 1912çi /9/3. 1965:Fibulele P€tr€rA. MCA. D.7:295-318 A.'Quelques données archéologiques concernantla continuitéde la popiation et de la culturc rcmano-blzantines daw la ScythieMinanrc aux YF et Wf siècles. 19t7: Ofrkrlô digitatà de la fiopaann Tiaiani çi câta.'Transilvanid'. 1963. EftimierV. AARMSI. 19Zl: Originea Românilor. 19t7: DûePrctoMgarcn und ihrc Wanderungen nach Siidosteurcpa. tom )O(XVI: 24542A Pârvan' V. 1 4 . 1942:Continuitatea daco-mmanà çi slavii. P. M.BB. P. în vol. 10: 4s7483 Octrogorrlry. Iaçi Ptppidi.SCT û. 1981:Données nouvelles sur quelquesbouclu et fikies cowidéréescomme cvateset slaves et surCortnthe enircle YFet le IX siècle. BSH. 1959:Toponimia carpato-balcanicà în vol.P. 1l: 864-878 Petrovici. "Ponticd'. V.I. Dæbaterile din çi continuitateadaco+omanà. G. l9l4: CetateaUmetum. 'Cercetàri dÊlingvisticà". 1969:Despe vechimea rclaliilor lingvisticeslæotomâne. 2050 de ani de la faurùea de cùtrc Burcbistaa primului stat independent çi centmlizat al gelo4acdor. la genezaculturii feudale tinprii din spaçiulbalcano-ponto4anubian. làryità de la 25 noiembrte1958asupraformàrii limbii çi popotttlui rcmân Çedinla (Comisiapenûu studiul formàrii limbii çi poporului rornân).I. Bucure$i Panaiteccu.7: .16.2.Bucuregi: 6-17 Philippide.E. judetul Mcea. "Hierasus". 1924: Sur un rélief inédit du YII" siècle rcprësentant la SainteYierge. D.73.7: 317-354 "digitate"de Ia Histrio(I-10. 1991:Descoperirimonetarcîn fortifcayia de la Indepndenla.Palirs Ovëerov. BucureçÎi: 1 9 3-213 PetrerA.Bucureçti Papucr G.RESEE.'Dacia. Bucarcst Petmvtci. 1943:Daco-slova.n. exfrzs din "RevistaAmmâneascâ". S. llùtl Byance et ScyhieMinanv auW siècle. s. Seria[I.II. 1966:Contribulia atelierclor bizantinela geneza unor tipruridefbule "digitate" din veaanrile YLYU. II.lnDie Yiilker: l7l190 Pallac.D.SCItt. l98f. 1929:Les rclationsMgarc-rcwwkes au MoTen-Age Mn P Moutaftchial.5: 157-160 (à ptopos d'un liwe récentde Peneitescu.2:275.S. l9$l: Un mormântdk epca pefatdalà de la Adamclisd. 10: 357-360 Pepuc' G. III. 20: 207-ZL 5 Pernfckl-Pudelko. DR.".W-Yile. "Pontica". 1969:Intrcducercla istoria atlnrii rcmôneçti.TheFortifrcatiow intheVestem Sectorof Novae.vol. 1961:$antierularheologicHistria. 19.G. À 19t0: Contriktlia cvlturii romano-bizantine din sec.a cowideralii asupmfibulelor de acesttip. Cluj. Cespunizvoarcleuronce. A. Recierches ncheologiryes. 1990:Novae-sectorTnchodni. Descoperirileultimei campanii de sdpànri din vam anului /g/y'. X.1977: Consideraçii osupraperioadei de sfmçit a cetdlii Tropaanm haiani. Seclontl T. Bordenache.289 PehqA. tom X)O(VIL:265-3M Pânan. 1943. Panaftercu.P.

. l9t6: Koubmt. l: 69-g9 Predq c' 1972:cirulalia monedelor bizantine în rryiuneacarpato-dunàrcanà.Il.77.chr. 19t3: contribulii la studiul pàtrunderii monedelorbizantineîn Dobrcgea în secolele rrl/_X BSN& 75_76.2: 2IS_ZZ9 Poghirc.v. G-. 203_213 Poenaru-Bordea. v M.s. s67-g22n.R. E. sûacka). Antiquité". în Anc.37: r03-r33 Poulter'A' G' l9t1: TheEld of scythia Miyl Thearchaeologicat Evidence. paris:9_44 Pohl' w..Illy"iatm blzantin.înIstoriatinbii române. c.. 3: --r--'.6g. "Dacia. Einsteppework in r[ittereurcpa..l9g3-l9gl (19g6). scoltt. sumivances e\évolution. 2: g75-Sg2 Poenaru'Bordea' G' 19ffi: Quelquesmonnaies touvéesà Adantclissiet lafin de civitas Tropaensium. Mainz:s45-s66 Popovié. G. I)onolu. A..v' 1975: Lesténoins archéologiquesdes iwasionsavaro-slava dans l. în vol. Ocheçeanu.. et du SudEst.N.IIrJQ descoperite pe teritoriuljudelului hgeç. 'Mélangosde l'Ecolo Française de Rome. Dicu.è.clEB xlv. l9t9: Aiopolis aux IIF-qIF siècles de n.7g. G. r9t3: Townand country in MoesiaInferior. An InterimReporton theExcovatiow lg65-7. SCN. 1989:Mg11leyytane tânii çi bizantine(sec.3:377 -396 Poenaru-Bordea.Bucureçti: 313_365 Poghirc' c' l9t9: Romanisation lingaistique et culnrclle daw les Balkaw. Ochqeenu..arcumaiw (cenûre d'Etudedescivilisationsde I'Eumpeé"imr. 27. 4: I 33-l66 Poennru-Bordea' G'. Baumann.Cahierno. g7. 1969:Influenlaautohtonà.în vol' Llx. 9: 53_Zl Poenaru-Bordea. palsst und Hiitte ftrsg... 1965:Descoperirilearheologicede la Lazu (n cowtanla).Burg. vol.N. nr. G. Byantiumand the classicarrradition. 4: l7s_197 Popeccu. R.. R l9t6: Tezaurul demonede bizantine deaur descowitîn sàpdturile arheologice din anul 1899 de la Axiopotis.Miinchen PopeegA.G. bis7. 1994:Christianitas daco-rcnana.:74-l l g Poulter' A' 19tt: Nicopotis htrum.. g). von D. R lgto: Prcbleme istoricedobrcgene(secoleleyI-wI) în lumina monedelor bizantine din coleclia Muzeului de istoie nàlionalà çriarheologie din Cowtanlq SCry 31. A' l99O:Le système defortiJïcationenfiv le Danubeet les versants noù des Balkaw pendant I'antiquitétotdive.. des slaves et des .tsIBLIOGRÀFIE 2rs 229_234 Pissanev. "starinar. papenfrrss. 1975: Monedelebizantine dintr-o coleclieformatà la Cowtanla..S.1973-lg7s: Monede bizantke din nordulDobrcgei.E. Nlcolae.4varsvers la Mer Egée:Le témoignage de l'archéologie. P.SCN. à la lumiùe desdécouvertes monétaùes. Popeeq A. 1975:Monnaies byantinesdesYF-YIF siècles enDobrcudja. Mullstt.în Limes )Oy. 12: 409411 Poenaru-Bordea.peuce. I. G.psuce". Belgrad. l3l133:177-I9i Poenaru'Bordee. Florilegiumstudiorum. by M. SCIVA. 129-130:237_ZSl Poenaru'Bordea' G..r-Ocheçeanu.vol. "Comptes Rendus de I'Académie paris.Bulsqrja.3: 37s415 .2ù PoulÛer. E. 1988:Die Awanen.. 1973-1g75: Monede nomane prcvenitedin nordul çi bizantine Dobrcgei.Kouberet Asprcuch.Scry23.".H.icum voms. 7: 2sl-z6l Popeccu.1981-1982 (1983). sc.r: 44s-504 Popovlé'v' lYlS: La descente des Koutrigours.ed. chr.. BSNR. Binningham: rgs. octobre):596_Ug Popovid v' l9t2: Desintegmtionund Ruralisation der stadt in ost-Illy. I.în vol. Bucureçti Popovlé.".V.Jh.9: 75-gg Poenaru-Bordea. nr. 3 (iuilletdesInscriptions.nre ! Antiquaries Joumal". n.

khtausentln. Dakien und rhrakien nach dem htgnis des TheophylahosSimokates. 5: 7-40 Puçcariu.-Chr. G.. 19t6: I'a crisede l'Eurcpe au cours de la deuxième moitié du W siècle et Ia naissance des régionalismes.. P' 19t6: stôdte und wegene?in Moesien.Leipag schramm. 25..Bucureçti Rouche. Z:347-360 R'nsu. T.ethnographie. l1: 155-lg0 scorpan.4vars"slavJ.Bucureçti Rarev..în Die Yiilkcr:85-94 schreiner. La Dobrcudja. 32.. Noipunctede vedete.ln Relatiotu: 123-153 Rucu..l: lO4-125 Schramn.23..vol. l9?t: Descoperiri arheologicediverse de la sacidsva.M.învol.216 BrBLrocRÀFrE Prede' c..Topowyhic2l and snafigmphicd Research on the Late Roman Fortificatians on the Lower Danube. 1978:Bulgaria in the Eightcentury. A General outline.p€uce-.Géographie.témoignages écrits etfoits archéologiques..ZZ. B.BB.'pontica..Bucgreçti sâmpetru... Economies Sociétés Civilisations-. J. tt:206-2t3 Roietti. 1936:Cowidemlii asupraistorieircmânilor în a.4: SAZ-543 slmion. 1975:. lt44: Slawische Alterthiimer. histoirc..s. 1994:Oraçeçi cetàyi nornone tffii la Dunhea de.41.M. c. SCry 22.Buc'r..vol.ul mediu..Gemania'.ln vol.SoF.'. Cllnnte. importance économique it poriAqu".I. A. 19: t27-t58 Reichenkrcn.lnvol' Monumente istorice çi izwarc creçtine. 21. 193: Histria. 1976:Limba rcmânà.'Zeitschrift fiir Balkanologie. c' lrl2: Date-arheologiee rcreryoary la secolele YI çiyII pe teritoriul Dobrcgei (Renltate ineditede ra hopaanmçi sacidm'a). 1971:Neoopolafeudaràtimpurie de ra Natbanr.M. 4: 46-50 Riduleccu. bis8. G.Romanic populationin the 6ù.AllAc.l: 17_37 Schafaritq P. G. l9t6: Istoria limbii române.I centuries.17. 1963:Die Entstehung desRuniinentumsnach den neuesten Forschunger.. M' 1971: Sinalia Inperiului rcmaw4izantk la Dundrcade Jos la sfirçitul secoluluiat yIlea çi începutul celui de-alW-lea. RESEE.Constanla). 2 vo!. c' 1980:Li^r: scythiae.e$i scrrlitoiu. 2:221-247 Storptt' I( 1918: Anciens monunents butgarcs daw. A. R 1990:Rannosrcdnowkovna brcrcovatoka ot Karamanite..?ontica..Ios. l: ?g-% schrammoG' 1987b: Die Katasfiophe des6. privircgenerard. Arh.R 19t2: L'onglos .29 ReIw. BHR" 10.GalaS:7-77 Riduleccu. M.G.Stuttgart schramm. lgt7 a: Ibidem(III). 22: 6t-77 Roretti' D' V 1934:Siedlungen derKaiseneitundderYiilkenvanderungszeit beiBukarcsf. 5: 349-36g scorpan .Jhs. H.unddie Entstehung des rumiinischenyolkcs.la Dobrcudia. G' 19t1: Ercbercr und Eingesessene: geographische Lehnnamenalskugen der Geschichte Siidostewopas im ersten.Speculum'. Acht Thesen zur Lokalisientng der lateinischen Kontinuitèit in Siidostanrlpa (I).. 19S5-19t6:Tezaural de la sânnicolaul Morc. 19t6: Tezauntl de la Sucidova-Izvoarcle (iud.î:28-2at Schramm. G' 1985:Friihe schicksate der Rumdnen. l: 6g. "Annales.. A' 1987:Bazilici çi monumente oeçtineîn cont&ul etnogenæei rcmâneçtidin secolele IIIYII în Dobrcgea. Descoperirilemonetane Igl4-lg7L.2: Zl7_245 Sâmpetru.Iil.pontica. Nubar.sofia: l 09-l 52 .Bucureçti Primov. 19t6: Ibidem(ll). E' lw9: The Balkan Ylaclwh the Light of Lingvistic studies(Highlights au contributiow).Oxford setton' K' M' 1950: The Bulgars in the Balkans and the occapation of corinth in the sqenth Century. Spiitantike: 25_35 scorpan. 27: 3l-66 sacerdofcenun A.

Spiru.1966 du Dasurla dominationblzantine aux bouches Tipkova-Zaimova. l96il: TheAvar's Attack on Byantium in the Year626.BTBUOGRÀFrE 217 SorHnrI. Ligeti @ibliothecaOrientalis vol. 1981: Slaves et SHavènes ovantet dans les "Miraclesde St.Bucarest-Paris : Stratigmfra Histriei nomane Sucwemu. 12: 347-354 la sud de Dunàrc. "Pontica".S.N.Nmétrius".SB. H. Languages. Bucurcgi Stretoc."Daci&. Supplement XIII: 516-520 Szôdeczky-Kerdocc. 1970: Quelquesobservations aunesvillescôtiercs.hstinien (476-5 65 ).rlvmov. zur Sammlungund chrcnologischen Sz{deczky-Kardoor.ed. 1980:Lespopulations (tewitotrcs BIIR. 8. S. 1970:Fibuledescoperiteîn RM.în vol. 196?: Tomis et Tbmëo. 1960:Stàpânirca et T[pkova-ZaimovarV. l: 67-78 les "barbarcs"aux YF'YIF siècles.I". 1970: Kttrigsroi. vol. C.în CIBBXV.rBarnea.Szddeczky-Kardocs. Budapostt S. S. "Dacia. l95t: Necrcpolitdo NoviPazar. 1971 târuii în lumina sdpàturilordin 1969çi I 970. "Drobcta". l9D5: Obserttaliiprivind rinl incineràriiînrcgiunilecarpatoiunàrcneîn a dæa jumàtatea mileniuluiI d.II. V. N. 3: 305-314 13. E. 1: 79-86 et de quelques nube-Le sortdeLykostomian et les tribusm migrationface à la civilisation sédentaircs Tipkova-Zaimove. Hr. com. Szeged Archaeologrca". l9t0: hr Awarcnsturm im historischen Bntuf tsein der Byzantinernder I I.ln Lemerle 1981: 219-234 (AppendiceIII) Spinef V. 195: Ûber dieVandlungen d* Ostgenzeder awarischenMachtsphiirc.l1: 253-258 nofieèrc. 2: 53-61 balkanique).Acta Antiqua et "Acta Quellen.în IR: 579'614 rcmano-bizantinà Çtefan.I. V. S. 1966: Invosions Sofia. 2: 370-376 Sucweanu. A. l!ùt0: Cercetàri arheologiceînùwulaOstroutlMarc. = t.în byL. XVI "OpusculaByzantina.G.I. 1972: Ein Yersuch Anordnung der griechischen niebsteinerAuswahlvonAndersprachigen Qaelln der Awatengeschichte în Universitatis do Attila Jôzsef Nominatae.Les thermesromairu. 4: ll7-123 Stolceocu.14: 101-105 slmtes en Dobrcudjaseptentrionale. 26T-274 XX). S. 1965:Découvertes enfieBlzanceet Avates à lafin duYF siècle de À popos des luttes G.IL 19t0: Teorii çi ipoteze Stenëev. De la disparition de I'Empirc d'Occident à la mort de . Sz{deczlry-Kardore. et clwngements ethniques daw les Balkflrr.tauYF-VIF siècles. Bucureçti Stahl. 6: 531 privind sociologiaorânduirii tributale. GogoçuMehedinyi. higans et conteJcte byantine . l9t2: Histria I/1. l9t0: Continuitatearcmânilor. Pednmul oedinlei.S. Scorprn.Stuttgart Steln.S:'. ResearchesinAltaic Hungarica. Çtefan. 17. 196t: Le poblème de la contkuité surle tenitoirc de la Dscie.G. Çtefano N.G. River Junction:82-100 judelul Teleorman.ArhimandritRoman Braga.". BF. 1949: Histoirc du Bas-Empiru.Sofra Stanilov. AArch. Tipkova-Zaimovg V.. A.Iustinus II und TiberiusCowtantinus.7. Jh. RE. 1962: Sur lesrapportsentrcla population indigènedesrëgions balkaniques BB. Çtefen.Me omagiale oferite de prcloli. Dobrudàa: 3647 Steln. 1987:Le ritefunéraircpaiea dansla Dobrudàa et "la calturcDridu". N. E. 1919: Studienzur Geschichte des byantinischen Reiches vornemlich unter den Kaisern . prietni qi saunçi rcmâni plus colecyiede tme antologice. Pans Sthgà" I. în vol.Porlile fu Fbr II..4: 155-172 S. 4.

craiova Tompu.D' G' 198?: aspects concernant lesrclatiottsentrcRoumains.. Tituleq C.*Sitanngsberichte derphilosophisch-historische classe der kaiserliche Akademieder wissens-chaften. 1996:Meçteçugurile Ia nordulDunàrii de Jos în secolele IIr_fl. Sesiuneadecomunicàriçtii4ijrceamuzeelordeistorie(1g64). MCA.caltura lpoteçtiCândeçti. O..".D' G' 1980: unele privindîncheierca prccesului deformarc a poporului rcmân. G. s' 1992: Die spiitantiken Befestigungen von sadovec @ulgarien).o'.+: iZS-tZg .N. 19t7: Sucidava_Celei... v l98a: Lespopurations sédentaircs et restribusenmigrationfaceà ra civilisation byantine (territoircsburgates et cont*te batkanique). panait.0' 1976: RomanitateatânieçistrùrcmâniiînDaciahaimdsudcarpaticà (sec.2. t5 : l l9-152 Teodor..D. Eryebnisse der deutschbulgarisch-ôsteneichische Arngrabungen o s l_ t r si1. SCIV....4: 495-503 Teodoresèu .A.Bucureçti uenze. 1972: La pénétration clel slayeydans les régionsdu sE de l. Torcpu. stoica. 17: 223-251 T.V.AM.Europe d. AM.après les données archéologiques des régiottsorientatà de h Roumanie..I' 1980:cowideraliiistorico'arheologice cuprivirc la aqezàrtle autohtone din clisura Dunàrii înfie secolele W)(Iy. AIIAI.. c. w' 1881:Zur l(undederHcimw-Hatlin1el. D. 1993a: (Jneleconsideraliiprivind originea caltura anfilor. z: sr-ot Teodor. D.'i'r.raçi Teodor.Dacia. Byantins el Bulgarcs .. o.l97l b: La civilisation lpoteçti-Cândeçti CISp VII..AM. G.15. I//w-wI în Bucurcçti. 1 6 : 163-188 Toropu.vo1. Catarame cuplacàfixà. 1993:v reodoreocu.F/. auxIXe-Xe siècles r.D' G' 1981:Ramanitatea carpato-dundrcanà çi Bizanlulîn veacariley-X e..2 Bucureçti: lùl-130 Teodorescu.u lw u o nouàcahurdarheologicàrccentdescoperitd în lara noastrà.. D. g. !I.D' G.în t044 Teodorescu o?ucureçti rY. 1994: Slaviila notdul Dunàrti de.AM. D' G' 1995:Cerceicaqnndantivstelatdin secoleleYl-wll d.s. D' G. voicu.2: l-!6 Teodor. Lrchiardopor. vol.raqi Teodorescu. Hr în spaliul corpato-dundteanopontic. Teodorescu. stayiunea l-rpî. 2 ior... 1991: Piese vestimentare bizantine din secolele Vl-yru în spaliul carpato-dunàrcanopontic... Iaçi Teodor. qg. 14: ll7_13g Teodor.218 BrBLrocRÀFrE Tàpkova-Zaimova. 1978:Oheniotomanà. 2: IA4l0/"_yft siècles). ciucà. 2: 93-. G. Bucureçti Tudor. I 6: 2SS-Zï7 Teodor. D. 9: 7S-U Teodor.9: 73-g7 din sec.v' 1964: Despe cultura lpoteçticândeçti în lumina cercetdrilor arheologicedin nordestulMuntendel. 7: 257-300 Tomaschek.mp1to1"da"ojtomane çi strdrcmôneçti).Iosîn secolele l/I-l4I d.42 Teodor.lnvol. I: 29. iud. G. 1992:Fibule "digitate" din secolele m-wl în spaliul carpato-dunàrcano-pontic.1 Toropu. l97t: Teritoriur est-carpaticîn veacaritey)il e. l8: 187-206 Teodor. 1972:cenfie meçteçugdrcçti . XVII. G.AM.*Drob€ta. v.IllJ{). AM.s.Quelques . ot]l\: Lanéuopoleprëfeodate d'obârçia-olt (Noteprétiminairc). rsgr wi. -consideralii AM. 16: 20s-213 çi Teodor.Dacia" N.D'G' 1993b: Prccizàri crcnologice-qi culturaleprivind douàpiesefeudale timpurti din câmpia Munteniei. 2:365-3g7 Theodorescu.n.D.. v..v peneg D.ê.BSl. G. 24. 19?6: Noidescoperiri arheorogice în ortenia...Drobeta". 1963:L'édiJice tomano-blzantin de callatis. BHR.D..ùtin"rr"n 1t uzum. Prahova Qà. arheolo-gicdBudureasca.

2:195-236 Varrtlr' Y.. E. N. Amsterdam Velkov. Dobrudàa:13-21 \fulpe. 3: 97-120 VàÙerova. l9|l: Slawenund Prctobulgarcnauf Gntnd archèiologischen Quellen. l9t4: Der Graktng vonMalaja Percscepina undKtwat.Y.2:209-218 Velkov .JlB. 3l: 97-106 Tulcea Late RomanFo*ification at Independeala. 1: 139-158 Woznielq E. în CISPVm.ltes. R. l:77-106 VâIamvq 2. silisnenskiohug. Z. 19t7 * Der hnaulimes im Bulgarien und das Yotdringen der Slawen. 19t7: M. V.S.Z. S. Zaharla.axtasdin vol.und Friihgeschichte". 1976:Slm'joti i prubàlgari (p dami na nehopoliteot WX u na teritorijata na Bdlgarija).rrrt of the 1989. J.Bucurcçti surl'archéologiedes IYQ(F siècles sur le tenitoire de la Roumanie. Philosophische-historische Klasse". 19ffi: Srcdnovekowtoto æli. Kagan der Bulgarcn(Bayerische Akademieder V/issenschaften. BS. wd 7.BIBUOGRÀFIE 219 Vaklinov. V. .Eine rtimischeStadtin Bulgarien.A.". Gaman. 5. M. J. 1972:Limita meridionalà '?ontica". J. 1955:Byantinische Giinelschnallen des6.University of RomanFrcntier Xlm Intqnational Conge-ss 317 . Bucurrçti: 35454 Vulpe. N. 19?1: Données anlturc Bratei et la anltwe Dridu. 1979:Byantine Diplomacyand theLombad-GepidicWars. Contribulie la arheologiaçi istoria perioadei deformarc a poporzl ui român.Tulcea of Press: 311Exeter Sudies.Romania). Bemee. 19t7 b: L'etat ethnique de Dobntdàa au coursdu IY" -YF s.. Reinecke Festschrift.hhrhunderts. Mtinchen \ilet. Praha.SCIVÀ 26..'I(tilner Jahrbuch fiirVor. 19t6: Der Schaafundwn hap in Albanien. 1950:Slawische Biigelfibeln des 7.CIAS I. on theLower Danube Limes:Halnyris (IndepenZahariade. M. Sofia Viùarova' Z. und 7. Studiagraeca et latina". 5:205-221 a povinciei Scythia. 2: 266288 YâùarcvqZ. SIA 40. L5:269'287 Zahariede. în vol. l&4). 1991:An Early and Late RomanF.în Die Yôlker: l4l16 9 VelkovrV. Sofix VâIceanu. A. vol. vol. La hbrcudja. 1967:Sàpdturilede la Dridu. vol. lD2: Blzantinische Giirtelschnallenim mittlercn und untercnDonauraum im 6.1970:.5: 1 5 5 -175 Velkov. 9l). M.". YI4O u. J.hhrhunden. l97l: Zur Herhtnft und Awbteinng derAntenund SHsvenen. Culnrc et art en Bulgarie mëdiêvale (YIIF4OY" siècles). 1975:Ceramicalucratd crt mânadin a$ezanea rcmano-bizantind dela Piatra (secolul Ftecà1ei al Yl-leae. 1: 36.ner. 1: 243-252 Werrer. Opa!Ë E Topoleanq Emly and County. ausder Sonmlwg Diergatdt. 19tt: The Empercr Maurice and his Historian: Theophylact Oxfod BalkanWarfarc. Wetner.ln vol.1977: Citiesin Thraceand Dæia in Late Antiquity (Studies and Materials).înRomanhontier Studies denla. Wien mittlercnDonauraum Simocattaon Persian and \thitby.48 Werner.Beitriige nr Archiiologie der Awarcnzeitim (DAW. Prcceedings County. Sucweenu. 1973:Die slowischeKulur in Bulgartenand die byantinische Hinterlassewchafi. Zahariade A. .rE.La Ztihlrir. 20. D.Mainz: 150172 Werner. The Slavs Southof theDanube. Sofia: 5-30 Vlàamva.rrJ.ZfA."Dtcia. R 193t: Histoircancienne de la Dobruudja. în vol. E.CIAS II.1979: Zur Frage der Ethrcgeneseund der materiellenKalnr des kigarischen Yolkcs (Zwei Nehopolen ausNotdostbulgarien). Opaif C. J."Eircne.S. 1966: Raliaria. 'Dacia.

Athena. Z{stercv\B.". N. Orlandou.London. A. III: 3OO-327 nanvième (reprodusîn ldem.în vol. N.Economie. Contribulii la etnogeneza Zugravu.ÀFrE Zalrythinoc.Variorum Reprints. 1966:La grandebrèchedansla tradition historiquede I'hellénismedu septième au siècle. 1 ZlrcarY1963: Dwobrjadovyjmogilnik rannofeodalnaj 3s5412 II-YW). Blzance.220 BTBLTOCR. l 973) der slawischenKolonisation auf demBalkan. "Dacia. Charisterioneis A. Etat .vol. D.1976: Zu einigeFragen ausder Geschichte BBA 47: 59-65 èpocfriv Kapul Villor-Istrija. 1994: Istoria rcmanitàlii notd-dunhene(secolele rcmânilor.S.K.Société.laçi .

philippido supposed that the settlement of the Romanians in the North-Danubian areabegan in theùi* c"ntury. in thehighland.v. The analysisof trre unguisticdata madeby s. c. Recent studies published by G' schramm.. Thu r"goi*otc put forard neede new end I moreaccureteinquiry of the continuity problem. spreading of the Romanian populationfrom Transylvania " and oltenia towardseasærn wallachia and Moldavia.Geographers like I' coneaandI' Donatandthearchaeologists c. Bânu. I. G.He sustained thatthe Romanization wasachieved alsoin ttrepiain.A.. Nestor@.. I' BràtianuandA' sacerdofeanu. bu! on theother hand' he pointed out the importance of. R Roesler (1871)denied theRomanic continuitynorthof theDanube. P. loghirc. T". ofDanube.the intervalbenveen tle decline the Lato Roman civilization and theevolvement '-f of the newculturalsynthesis definedasthe )ridu culture'Theterritory-lvas initially dividedbetween Barbarianm(waliachia andSouthern Moldavia) andtheEmpire(DaciaRipensis. mJdçu.L.after the catastrophe of the LateRomancivilizationoccunpd in theyrlyvllù century. PetroviciandE' Gamillscheg established thattheancestorJofthe Romanian people spread over their presentdayhomeland from threeaneas: thewesterncarpathians. but thedisciplesof I. Teod. The linguistso' Densusianq G.r. Theyalsoadmittedthe abandonment of the plain regions. Mihàilà. the Balkansandthe Black sea. weigandandA.A. D. The next importantcontributions to the debate aboutthecontinuity wà broughtby Gh. Ivànesru.The first opponents of his fteory "ith. in the former provincesDaciaMediterranca and Moesiasuperior.G.p. J. Giurescu. Huraru. puçcariu. The periodherestudied covors thevlll-vlllù conturies . D.CULTUNAL GONTTNUI. T ANID DI3GONÎIXUIÎT AITIIE IOW-ER DANUEE IN lEE YIrqYÏIIIB CEXT|'NIBS Inhoduction ABSTNACT The main questiondiscussed in this book is the survival of the Romanic population betweenthe southerncarpathians. J.p. DaicoviciuandM comçaopposed him.scu) brought rcw arguments for the thesisof the Romaniccontinuity in the plain area. Arvinte. Zaharia.G. A.. pàtrul andv.ia ut".asolution givento this problemby several historianswasthe supposed withdrawalin the hill andmountainregionslocated around this plain area. Romanian history.ootr. Fiedlerandv. Rosetti.p. K. Jung. othsrvaluable historicalandlinguistic contributions werebroughtby c. theTimok valley andthe Danubianvalley bctweenTeleorman andBràila. E. no**i"'popJation in Dacia. xenopol' D' onciul) brgleht valuablo proofsfor the zuàivat ortl. nex! in tho 'à0-ies. .r theLower Danubeandthat the migrationsdid not cause a retreatofthe aulochthonour int uuit"ot. Diacon. A real scientific debateover the ethnical originsbegan in 1964 whenlon Nostorpublished a very important study..ûtu territory former province of Moesia for the -@.the Jacian origin wasernphasized in its nrn as a similar reactionagainstthe Latin western lukure. Philippidelocated theaboriginar .butafterthedownfall -'ithe limesthedistinctionbetrreenihe two partsdisappeared. L. Moesia secunda andscythia).Panaitescu.u .d. c. pié . During the first part of the communistperiod ûre slavic factor in the formation of the Rornanian peoplewasoverstateri. vetkov aredeny:ngtheRomaniccontinuityat theLower oanube.

24 and27) tslls that thoAvarswerealreadyin Scythia(i.In thosame years (581-5S6) pillagedthe the Slavs entireBalkanPeninsula. A hard defeatfor the Empire was the lost of Sirmium in 582.The campaign of 578 weakened the positionsof the Roman Empire at the Lower Danube. Theophanes. MoesiaandScythiawith the purpose to attacktheWallachian (in 578or in 579). The politic and military history of the Lower Danube between 559 and 804 This period is definedby the evolutionof the relationsbotweentho Late Roman(and noxt Byzantine)Empire.the Slavsand finally the Bulgarians. Nikephor.The emperor TiberiusII proposed Baianto attacktheseSlavic tribes andlet his army to marchthroughDaciaRipensis.The control over the Lower Danubeand over thc neighbouringarearvesthe objectof ell the conflicts occurred in the VItt-VIIItb Centuries. Thesources Theophylactus Simocatta. AnchialosandTzurullon.A greatoffensiveagainstthe Avarsstarted only in 596. CIIAPTER I.Therezultwastheextension by Dobroudja Slavs of the Avar hegemony over theseSlavs.It seerns that they settledalso Dobmudjain (ftg.perhaps in 517). ScythiaMinor in 566. Bulgariareplaced after 681 the geopoliticalposition of thc ByzantineEmpire at the Lower Danube.ThoseSlavsconquored Wallachiaafter ths Avar departuro in Pannonia.hocopius.The strengthening of the Bulgariandominationwasthe final momentof theperiodhorodiscussed.or.In the sameyear is attested anotherSlavic invasion. In that period begenthe downfell of the Roman-Byzantine civilization at the Lower Danube.onstantine Porphyrogenitus and numismaticalfindings are the main sources.The Byzantinearmy commanded by Priscusdirectsdin 594 his offensiveagainst theseSlavsofWallachia. The Avars ortondedheretheir hegemony after the Danubewas lost by the Empire.a lesspoworfulensmythantheAvars. Menander Minor) when they closedthe alliancewith the Lombards.Priscus released Singidunum. We chose to beginthis period with the Kutrigur invasionof 559.because this inroadweakened the defensive systemof prepared the Empire atthe Lower Danubeand the zubsequentAvar and Slavic victories.The Roman counteroffonsive of 587hadno major results because theAvarscontinuedto advance in the Thraciandiocose.but the first settlement of Slavic peoplenearthe Lower Danube could be datedfew yearsafter the middle of theVlù Century. but almost all the fortsof the lron Gates .Another sourceof information concerningthe-Romanic continuity and the Slavic influence is the researchof the history of the Romanian language andofthe toponymy. " The new seriesof theAvar-Byzantine warsstarted in 593with anAvar offensivedirected from Singidunumto Bononian Procliana.but he failed.222 ÀBSTRÀCT usedare:Menander.In the nextyearthe generalPetrustried to repeatthe victory of Priscus.thereare still manyunpublished both in Romaniaand in Bulgaria.C.The archaeological Unfortuexcavations nately. years the the situation In next military became morecomplicate because the Slavsestablished in rWallachia were enemies of both parts. Pseudo-ldaurikios. The Avars obtainedthe control of the roadsto Constantinople and to the Black Seashoreand they could start long campaigns alongtheDanube.e.TheAvarmigrationpushed to southsomeSlavictribes from Ukraine and Moldavia.but their powerdeclinedsoonafter 626. and few other.They invadedthe provincesof the Thraciandioceseseveral timesbetween576and578. TheAvars arrivednear Danubein 562-563. The long conflict between the Avers end the Empire for the dominetion over the Lower Danube beganin 573 whenthe general Tiberiuswasdefeated by theAvar khanBaian.'We zuppose that the Avars reached (567).beforetheir settlement in Pannonia The first Slavicattackson the Lower Danube ars att€stod in527 (. in 584and586.JohnofEphosus. MiracalaSanctiDemetril. Scythia 566-567.theAvars.

when Priscuscrossed the Danubeat viminacium wiitr the purpose to deshoytheAvar camps of the Lower Tiszavalley. (see AppendixIII)' Becausg from this onglos the Bulgarstnuâro the Byzantineterritories. In those yeers were lost ell the remeinsof the defensive systemof the Empire in th.First.t the Avar hegemony'aslike astheonogur Bulgars ofukraine. The situation became disastrous in 614-619. itself confronted with the rtan_ Islamic ger after 633' A great part of the Lower r)anube region remainedunderAvar hegernony.ofrn" Romanarmy to crossthe Danube "rr"pr9a against the slavs.His campaign of 6gà failedandthe tnbeofAqp-anrch movedto thepresentdaynorttreasærn Bulgariq nearvarna. whe. ônstantine rv decided to defend them because Danube wasstill considered asa theoreticalfrontier ofthe Empire. phokas concluded in 604a peace treatywith theAvars.It was no major destruction on the limes orinsidethepro.t them.763and 767 weresuccessful.tory determined some chiefsof the Avar coalitionto desert'However.*ct against rhe Avarsin thesefavourable circumstances.igrr. "ny'po*ri A new power appeared at the Lowor Danubein 680: the Bulgar khanate.ninces àurng tt reign of phokas.r" Danube was established asthe limit between theEmpireandtheAvarkhanate.noa of nyÀtine hegemony by fleet on the Lower h-uh' His campaigns of 756(760?).re wasfounded the centreof the newTiirkic khanate.the various slavic tribes settledhere did not found centrs like the western barbarian kingdoms.theyconquercd MoesiaSecunda and the southof scythiaand besietedTomis d".The effecs of his rebellionshoutd not beexaggerated. but theknown datalet usto drawsome conclurionr.the Byzantine fleetsentherehada majorcontibution in thewarsagainst Bulgaria.The Avars alsothe.Later.This means that thlAvars had the interest to reso-ict the slavicpowerandthattheirdomination wasnot yetefrective in wallachia.it could ÀBsTRÀcr . because it w. but finally Bulgariasucceeded to strengthen i-apo-wer duringthe reignsof lGrdam (777-g03)and Krum (g03-g14).Thispeace lasûed only until the summerof 599.th. catastrophe of the year 602inherirs theworstimageofPhokascreated by theByzantine chroniclers favourable to Hlraklios.theEmpireË. With the failure of this campaien beganthe declineof the Avar power' In the next yearsseveralslavic and rutrigur triles risJn rp -"g"in. Heraklios wasconstrained to makepeace with theAvarsin 619because in the same time hec.The tribe of Asparuchsettled around670into a territorynamep onglos.T\e fall of ûe frontierwasa gradual processthat ûook placcurto""n cîca. TheAvarhegemony disappeared foreverhere. Thic wes another cro-ssroed in the histora of the Lower Ilanub-cdl*g the vlltr'vlltr centuriec. The politic andmilitary historyof the LowerDanube duringthevIIû-VIIIô centuriesis not entirely clarified.rrri. " nre ttreoryortt. ui. the emperorconstantine rv decided to openthewar agair". The rebellion of Phokacdoecnot leed to the breakdown of the Denubian limes..223 regionwerelost TheAvars started againthewarin autumn 597..as attacked by the Persians. TheAvarsstarted againthe inroadsin 623andin aio *eybesieged Constantinople with the persians. In the following decades till the eyly IXô century iccurred several Byzantine-Bulgarian conflicts'constantinev tried to establish. whentheBulgars attacked theLowerDanubianiegions. it is obviousthat theDanube remained an objectiveforthe shategy ofthe ByzantineEmpireevonafter Heraklios. the Danubian warsof ùraurikiosended in another way: by the rebellionof phokas of Novernber 602.on theotherhand. In this way hewasableto movethearmy on the Persian front' It seems thatthis peace wasrEspected until 60g whenthe startofthe rebellionof Heraklios gavean opportunityfor new slavic andAvar inroadsin the BalkanpEninsula.i. south-EastEuropean provilces..576and 614-619. TheBlzantineEmpireiiii"r.-but rhe peaceheary concluded in 598wasadvantag"o*-fo.whose locationis still dispuæd. Archaeological andnumismatical evidence showsthat many bY: were deshoyedin the Balkan peninsula.'*inro s-gzsgi.

Cultural continuity and discontinuity l. we shall eiramine VIe Centuryobjectsthat areprototlpes forVIIh Centuryobjectsandthat broughtimporsome tant changes in the materialculture. This featureof the generalstrategycould be explainednot only by the weakness of the forces.In fact thereweretrro transitions: onefrom theRoman-Byzantine cultureof theVls Centuryto that of theMIh Century andanotherone.qpread especially in f).224 ÀBSTRÀCT be observed that theEmpire foughton the Danube only if waspeace on the Orientalfront (with and then with theArabs). but anotherone says that it could be derived from the similar potteryused by theGothsin the Danubian provinces duringthe JVtt-VIùCentmies.which preceded tho new cultural synthesis of the IX6 Century(the Dridu culture). The pottery Onesideof the transitionto theVIIft Centurycivilizationwas.but also by the small intsr€stof the Empire for the BalkanPeninsula . A. The useof the ceramics madewith the slow wheelbeganat the end of theVIh Century perhapsin Dacia Ripensis. Anothercategoryof poltery usedin this periodwasmadewith a slow wheel(drivedwith thehand. The latûer wasaftenrards adopted alsoby the Slavs.manifestedfrom the ageof who considered Justinian.Theusualopinionis thatwasb'rought by theBulgarsfrom the Saltovo-Majackculture. The smallneedsof the villagersweresatisfiedby this primitive pottery.but aresignificantfor the problemof the cultural continuity only thosewhich aretestimonies for thc transitionto tho cultureoftheIX$-Xû Ccnturies. Thispotterywasspecific for theDridu culturedeveloped in the VIIIÈ'Century. Severalforms and types of decorationof the Dridu ceramicswere derived from the VIË'-VIIû'pottery. particular A species ofgreyfinepotteryistheHinogt1pe. ThEirdefensive wasdestroyed. The gradualdisappearance of the superiortechniquesand the adoption of barbarian influences wereaspects of thotransitionto the newmaterialcuhureofthe VIIû-VIIIû'Centuries. Thedeclineof thetechniques is an çlement of discontinuity but also of continuity.Thesevesselsare imitating forms of the wheel-made potteryand are not Slavicceramics.By this reason. Theuseof suchinferiorpott€ryin thelateRoman-Byzantine milieuwastheconsequence of the pauperization of theway of life andit is a feature of the newtype of civilization evolved aftertheendof theVI6 Century. theSlavicandAvarinroads. Being provinces w€relost because the Danubian neglected. Thematerialculture The archaeological findingsfrom theperiodherestudiedaremany.The bottomof thesevessels hasa cavity(umbo).obroudja at the endof theVlô Centuryandat the beginningofthe next.the crisiswassurpassed systern but in the earlyVllù Cenfury cairsed a fracturein the evolutionof the civilization at the Lower Danube. In theV6 Century.The potteryof the Dridu culturedesconds alsofrom it. The problem is still open. the events Chapter II.The origin of the othet categoryof the Dridu ceramics (a fine greypottery with polished decoration) is not clarified. much more importantthe reconquest of Italy andAfrica.and was afterwardsextended over all tho Lower Danubianregion duringthoVIIÉ'-VIIIÉ' Csnturies. because the ancientforms were proserved. the Persians The case of thecarnpaign of 680is very significant. The decline of the civilization led to the disappearance of the craftsthat implied a largeproductionfor the rnarket.the useof the handmade pottery in lateVIh Centurysitesfrom Dobroudjaandthe Iron Gatesregion. .not with the foot).

The nextvariantis represented -Century). thestar-shapedearrings. We considçrthat the mostefficient primary criterion is givenby the quality.Weknow 13pieces at the Lower Danube. In DaciaRipensis.Razdelna.The chronologyof thesefibulae could be established on the basisof a typology.ntury: theSucidava typeofbuckles. crescents ora humanstylizedface) is datod in the second halfoftheVlâ Century. descends frorn thet1rye Sucidava. SârataMonteoru and Caliacra)and Gâtér (found at Prahovoand Grabovica).Â3STRÀCT ?fi B. decoratedwith a clusterof 3. Cepturao Stiirmen.MoesiaSecunda andScythiawerediscovered pieces. Thingsarc different for the star-shaped earrings.We classified the finger-shaped fibulae discovered at the Lower Danubein two large series: A .Prahovo. From the Salona-Histria bucklesderivedthe types Pâpa(found at Histria.sumptuous (piecesof a very good quality. Metallic objects Thereare somespecificobjectsfor the materialculture of the last part of the 1. Thetlpes datedin the second half of the VIô Century \rere inherited and developed in VIIû'-VIIIÉ' Centuriesand even later. Histria and Sacidava.common-use fibulao(madeofbronze and of inferior quality). 96 V/e shouldnot.sometimes adornedwith gems)and B .Priseaca. Stoicani).A typo contemporary with the Sucidava type wasSalonaHistria.During the VIIû-VIIIfi Centuries\ilas spreadalso anothertype of earring.thofinger-shaped fibulae(Bijgelfbeln). Argamum. The Syracuse buckles were spreadin the first half of the VIIû Century all over the "Byzantine Commonwealth". Devnja.DichisenioSultana"GârliTâ. These buckles werepieces ofmilitary equipmenr. Budureasca.\il'e are intercsted here only of their significancefor the problemof the cultural continuity. by the earringsfrom SârataMonteoru. Tàrgovi5te. Chirnogi. The earringswith granulesare frequentin the VIIIù-IXh Centuries North-Danubian (Izvoru. PiatraFrecàtei.. derivedfrom theAquileea t1rye.A genuineByzantinetype of buckle was Syracuse.r1È C4. Their disappearance is a phenomenon of culturaldiscontinuity.Nagyharsâny. Sultana. TheSucidavatypeofbuckles (decorated with crosses. Anothor tlpe of buckles. Fromthe pécstypederivedthetypes Boly-Zelovceand Nagyharsâny datedin the first third of the WIû CentuÇ. The production of the ster-sheped end granulatedearringswes&nelementof con6nuity between the materialcultureof theVlô Centuryandthat of theVIIfr-VIIIù Centuries. Copàceçti.typology and ethniealattributionof the fingor-shaped fibulae are very discussed in the archaeological literatme. Pâpaand Gâtfu belongto the Byzantinefashion.Caliacra"Capidava (?). 5 or 7 granules. The ûeasurcs of silversmiths discovered at Priseaca andDurostonrm andthemouldsformdat Dichiseni andat Costeçti-Iaçi (Moldavia)areprovingthe continuity of the production of theseearringr at the Lower Danubeend in the ncighborr tre& The chronology. Buckles of these tlpes were discovered at Butimanu. The early pieces were discovered at: Sadovec.At the latter type (datedduring the VIIù-IX6 Centuries)belong the piecesdiscoveredat: Coçoveni. ldaglavit and Durostorum(VIP Lator appeared a different tlpe that hasa hernispheric pendant and sometimes a crescent-shape link.Pécs.Its prototypeappeared in ths late Rornan-Byzantine milieu. that anybucklewasfoundinWallachia(excqt theByzantine fortresses north ofthe Danube). gilt silver or gilt bronze.but wereproducedin the Romanicworkshopsof Pannonia during theAvar domination. On the otherhand we think that e reliable typology must consider alcothe libulae of certain German origin. cemeteries Obârçia. castin silver.Razdelna (Boly. at PiatraFrecàteiand Tulcea(a mould). No one of theseEpcs of buckler survivedet the Lower l)anube efter the first third of the VIItr Century. The two seriesare .The cessation of thciruse givesan evidencefor a change in the fashionand in the materialculture. Ràcari. The typosBoly-Lelovce. At the Lower Danubewere discovored at BaltaVerde.fielovcet1rye)and Histria and Sàrata Monteoru(Nagyharsâny t]e).but the existenttypologiesareambiguous because aro foundedon a criterion (the decoration) which is not very relwant.

B ry B X andB XI derivedfromA I.B III (Desa). B XI (Orlea). lowingtypes: B IV (Fàrcaçele). BecauseAI (big fibulaewith decoration originated Germanic dated only the is the in Tiercti[) in first halfoftheVlft Century it couldbeinferredthat dating. I.but only a fashionchange.86%) werefoundin places 2760nummia situaæd at maximurn 25km. Nestorp.577-581. The fashionof wearingfinger-shaped fibulae. 596'600.BeforetheVlsCentury.Tho cause wasthe interruptionor the wealqless of the commetcial relationswith the ByzantineEmpire.from Pannonia to Ukraine.The elderonesarequiæuniform spread inûothe trerritory.From B IV evolved(by simplifring) B V andB VI. thebarbarian clients of these workshops accepted the fashionestablished in the Empire. throughB III andis daædin the second half of theVI6 Centuryandat the begrnning of theVIIù.Slavicend Gepidicinfluences into forms and typesof Romenpettem. Thosewith the platelike a lyre (A ry B II) are datedonly in the first third of theVIItr Century.therewasa continuity of the craft techniques at the Lower Danube.Fromthese. The analysisof the numismaticaldiscoveries possiblea certainquantificationof the discontinuityprocess. Therewere five periodsseparated by decreasing or increasing moments:566-576. However. TheA seriescomprises 28 pieces dividedinto five t1ryes: A I (Arèar-Histria). Betweenthetypesof the two series therearederivinglinks. B IX (Hàrlec).Thestatisticsdoesnot includethe Byzantinesitesnorth of the Danubebecause thesearerelevantfor the coin circulation on theterritoryof the Empire. B II (Làuni). The disappearance of the fibulaeandof the Byzantine buckleswasnot a craft discontinuity. BVIII is datedin the first half of theVI6 Century.Thestudyof the spreading of thefinger-shaped fibulaeshowsthat the mostrecenttypes(AII. plate(A II andB I) aredated Thefibulaewith trapezoidal in thesecond half oftheVI6 Century andthe first third of thsVIIft). makes From Oltenia" V/alachiaand Southem Moldaviawe gathered the coinsissued between 565and600 (the coinsdatedafter 600 arc very few for a statisticalstudy.226 ÀBSTRÀCT divided in several typesdefinedby the shapeand the decoration. Thetotal valueoftho 129coinsis 4255nwnmia.roved thatthetypethat we arenarningB V (very small fibulae. The B series(70 common-use fibulae) hasthe folB I (Velesnica).BVII (Adamclisi).A V (Gepidictpe).Certein elementsof continuity in the material culture sunived after the deepdircontinuity occurrcd after the late VIu Century. (64. B X (Dervent). BVIII (Orçova). like thewheelpotteringor the processing of iron ore. B m. A ry B I.A IV (SàrataMonteoru).star-shaped earrings andByzantinebuckleswasabandonedafter the first third of the VIIh Centuryall over the spaceinfluencedby the Byzantine culture.The important decreasing of 577wascaused by thebeginning of a . 589-595.In theVIft Century. BVI (Histria). A III (Brebeni).by includingAvarian.theseonesareapartproseirted below). the common-use fibulae are typesandareusuallysmallerthantheir prototypes. A II (Coçoveni-Ljuljakovo). B II.after the endof Heraklios' reign. descending from sumptuous The tlpesA III. Which is the significance of the finger-shaped fibulae for the problernheredealt ? The factthat the Roman-Byzantine produced workshops suchbarbarian objectsis a part of the general trendofbarbarizationofthematerialcivilization. after the middle of theVIIÛ'Century because the star-shaped eaningswerecontinuouslyproducedhere. without decoratioq with trro pairs of stylizedbeaks)descçnds from the ArëarHistriatyps. B VII) werediscovered especiallyin Olteniaand in the Iron Gaæs rogion. far from theDanube. dated the derivedtypeshadthe same in the second half of theVIb Century. BV (Piatra Frecàlei). 582-588. populationpreserved The Romanic alsoothertechniques.a change happened: the workshops begen to work eccording to the berberian preferences. BVII descends alsofromA I. The coin circulation The downfall of the Roman-Byzantine urbancivilization meantalsothe decreasing and finally the intemrption of the coin circulation. 2.

The year 617represents the dateofthe lastcoin contremporary to theinroads of 614-619.Thecoin circulationturns againto high values (120nummialyeu)in 604610(with a climax in6061607).when wasto a certainextentdestoyed theDobroudjan sectorof the frontier.Thegoldandsilvercoins fxrm Wallachia.-VmË. The datagatheredfrom tho analysisof the numismaticfïndingsare showingthat there weretwo major momentcof discontinuity:595-599 end 6l+617. the useof thebronzecoinsceased becausc of the invasions of 614-619.Therefore. materialfor ".The final effoct wasthe homogenation of the oconomiclife. The singlocoin of Sgg/600closes the hoardof Movileni (Galali County).A comp. but this figuro seems too big for a small provincelike Scythia.ÀBSTnÀCT 227 waveof Slavicinvasions. Thismeans thatthedecline of thetwo regions was parallel. . in Dobroudjaare known only 24 bronzecoinsdatedafter the downfall of the limes: ll from Heraklios.In Scythia.The period 565-582 wasthe lastonewhenthe coincirculation wasquiteintensive.I). for severalÛowns). We decidedto oxaminethe interval 573-617 because we needa short period beforethe beginningof the greatinvasions (in 576). OlteniaandDobrudja were discovered especiallyas hoards(167 piecesfrom 1?7).In 5&l-595 begeathc hensition from the civilizetion of theVltr Century tothe poorend declinedcivilizatlon of theVIII-VIIIÈ Centuries. thereareno pieces from 596-599. This Notitiawascompiled afterths town list of HieroklesSynecdemos.MoesiaSecunda and Scythia is a difficult purposebecause only few piecesfrom Serbiaand Bulgaria were publisheàin good conditions. Thefinal downfall occurrcd after614. 3. The study of the coin circulation in Dacia Ripensis.arison between the northernpart of the Lower Danubianregion and Dobroudja(for the period 573-600)showsthat the coù circulation had similartrends between 590/591 and5951596. Thocoin circulationkepta considerablelwelbetween5T3/574-5771578(amediaof548 nummialyeat).The attactsof5Sl-5g6did not cause a significativediminishingbecause Dobroudja waslessaffected.Thoseareguido-marks for the chronologyof the transitionto the ruralizedand barbarizsd civilizationof th.the average numberof nummialyaar wasof only 94. Ihe collapse of the Church and the suryival of the popular Christendom ThoVIù Centurychurchorganization ofthe provinces DaciaRipensis andMoesiaSecunda consisted by threemetropolitanseats and eight bishoprics.In the first part ofthe Maurikios'reign thecoincirculation levelwasveryhi gh(327 nummialyaar in5S2-Si1).a Notitia Episcopatuum written in theVII6 Cenfurymentions15bishoprics. Excçt the gold andsilver coinsthat mostprobablo worepayments for barbarian chiefs. In 583-595 the number of coinspeaked out. VIIr. Therowerediscovered only 17bronze coinsissued after600 (16 from 602614).Their existencc mustbe explainedby the trading relations with the Empirebut alsoby thesurvivalof a kind of Byzantine dominationontheseashore andatthe rnouths oftheDanube. This is a big numberifwe consider the coin penuryin VIIh-VIIIù Century. 1 from Philippikos.Wecandrawtheconclusion thatthe period of hansition to the ruralized civilization of the VIItr Century began in Dobroudja around 593. This date fits with the second phase ofthe downfallof thelimes.Thegold and silver coinshad a spocialsituationbecause wereprestigious objectsand iere alsorr"à jewels. Thenwashiddenalsothe Gmpenihoard@ràila County). (SeechapterIV. I from TiberiustrI.In 592i 593-601/6A2.4 from Constans II.By this rieason we madea statistics only for Dobroudja(but the dataarenot enough nor here.The severe decreasing of the circulation concerns only the bronzecoinswith hading value. I from Constantine V and2 from LeonIV.The hoardsof priseacaand Durostonunbelonged to somesilversmiths who usedthe coinsasraw materialfor earrings.Things became serious only after 593when began themostgravoattacks ofthe Maurikios'reign. Centuiieson both sidesof the Lower Danube. I frorn Justinian II. 3 from Constantine IV.

Nou) andDulcsanca. Otherobjecæ with zupposea mristian origin ar€thepots decorated with crosses. Callatis.Fràteçti).In the formerRomanDaciathe Christiansdid not havea zuperiorhierarchynor a secularsupport.Thereare known insteadsomefunEralritual elernents of Romanorigin. The real problem is the fate of the North-DanubianChristendomin the VIIe-VUfr. Callatis.228 ABsrRÀcr The archaeological findings supportthe existence of bishopricsat Histria. A ring hypotheticallydatedin theVIô-VIIù Centuries that hason the plate the imageof the Crucifixion was found at Mizil. The funeraldiscoveries did not zupporta definitive conclusionaboutthe Christianityof the peoplewho usedthe early medievalLower Danubiancemeteries. This situation hasananalogyin C-orsica marginalRomanic .q C-frf. because thepopular beliefwaspreservod despite of th" dir.aron andtheprotectionofthc inhumationgraves with stones and bricks. Somemouldsfor castingcrosses datedin theVI6 CenturywerediscoveredinWallachia. TherearenoChristian objects datodinthisperiod. this profanationwascaused by the needfor morespaco for therefugedpeoplein the town. A sideofthenralizatipn ofthe lateancienttowns wasthetansformationofsomechrnchos in dwelling places(at Argamum.The latest Christianmonuments of Scythiaare the votive crossof Lazu and the sculpfureof Hoty virgin foundat chioséAidin (both from the first partof thevllû century). Thesurvivalofthe Daco-Romanic Christcndomis howeverpmved by the many Christianwords of Latin origin in the Romanian language. like the obolusof C. Budureasca.wheresomeXVIù Centurytestimoniesarc describing a barbarian andidolatous society. The inhumationritual appoared again in the vllrh Century.The usoof this ritual intàsified in the IXft Century especiallyin the North-Danubian cemetsries (Izvoru. Onthe otherhand.someof thesegïrves wererù/-Eoriented.another area. discovered at Bucharest (points:Dàmâroaia. Axiopolis andperhaps at Troesmis.*oce ofthe urbancivilization. out of Christendom andcivilization.fpr. The bishoprics disappeared aslike asthetownlife atthe beginning of theVIIû Century because of the barbarianinvasions.Somearchaeologists thoughtthat even the cremation$aves could be ascribod to the Christians because of theimportant pagan zurvivals' This hlpothesis is not yet confirmed. The Daco-Romanic Christendom survived into a specificandsyncreticalform. Sultana. Thesefindings are proving that many Christians lived in theCiurel settlernents. at Bucharest(point Strâulegi). but ii also implies a changein the religious montalityof the late Romanùyzantinepopulation. The rnonasticlife (afæsæd in theVIft Century)disappeared too in theVIIù Century. Cremationwasthe main funeral ritual during the vIIfr century. Soldatèn1. Olteni. The pagan beliefsandpractices lvetre so deeplyspread that somemedievalsourcos afTirmed aboutRomanians thattheyarçnot real Christians. Othercontemporary bishoprics in theneighbourhood areMesembria and Stobi.Nicopolis ad Istrum.theabsence ofthe hierarchyandof thepolitical interestin thechristianizationhadthe paradoxicalresult that the evangelization and the spreading of the new re1gion inside end outside the former province (in Wallechia end Moldavia) evolvedwithout any resistance.Only the bishopricsof Durostorumand Odessos zurvived in the VIIù-VIIIû'Centuries. The declineof the Roman-Byzantine civilization lod to the collapseof the Church as institution'Thochristianity conserved by theRomanic populationat the Lower Danube is e perfect illustration of the dynamic reletiàn cstablishcdbetween continuify and disconhoity. Centuries. The collapseof the churchorganization featured the Christian-pagan syncretism andthe deviation from the consecrated rituals and dogmas. str.Tropaeum. A sirnilar and much more deepchange occurrednorth of Danubesincethe IVû Century. Of course. .Argamum andLibida (beside themetopolitân seat of lomis).It is possiblebut not entirely sutt that these graves wereChristian.Tomis and Histria).Obârçia.

Tomis). Buzàu (Mousaios). Oescus.a good dernographic Ituation andintensive terrestrialandsea traderelations. The seacoast townspreserved for a longertime their urbanlife.Thsseregionshad important Romanian rspulationin the MiddleAge.Novaeand Sacidava losttheir urbancharacter in the first yearsof theVIIh Century. The greatestpart of the citiesbecemerurel scttlementsin the lect trvo decades of theVltù Century. Timoc --m Lom (Almts). In this chapter we dealwith thelastperiodof thetown life.the abandonment of the public buildingsandtheir transformationinto dwelling places. Ott is not proved.but logically aretwo distinctphenomenons. Marcianopolis. Not one limes' settlementkept its urban characterafter the beginning of the VIIû Century. The habitat and the way of life l. Otherplace-names wereinherited :-1' somo riversandlakes: Altinum(Oltina).2). Iantra (Iatnts). Iatnrs.3).Weshouldobserve the density of the inherited toponymy in two regions: northwestetx hlgeria and the Dobrondjan chore of the Danube. Osàm(Asamus).It is normal. The end of the last urbanlevel could bs datedby the numismaticaland literarysources. The last urban level of the Lower Danubian towns and forts The urbancivilization resistedso long existeda solid statepower.ruralizedsettlernent. Tropaeum.urban settlementwith military function.Augusta (Ogosta). Cattium (Hârçwa). because severalexamples are showingthe maintainof the town life after the dismantlement of ihe precinct. The disappearance ofthe greatest part of the Romantowns led to the forgetting of their :alne. because. Motnt (Mutrium). The ruralization Tho ruralization moant: l). and. . Histria. The invasions of 614-619destroyed the urbanlevelsat: Argamum. Dristra).Nicopolis'adIsfrum (Nikjup).Wt (Utus).7).the econornicdecayand tho sever€decreasing of the coin circulation. Wdin).4).ÀBsTRÀcT 229 4. fuwnia (Budin. the proservation of theurbanappearaneo of the settlement.It is obviousthat the Roman-Byzantine iown life survived for a longer time especiallyon the seashore.Berce(Bàroi).The toponymy Theriversbetween the Southern Carpathians andtheBalkans which havenames inherited (Donaris Antiquity are: Dunàrc the Dacian form).generally speaking. carevec(Nicopolis ad Istrum). Ratiaria" Troesmis.urban settlementwithout military function.changes in the defencesystern(for instanco.the -llulus). The roadsbecamedangerous JuringtheVI6 Centurybecause of the barbarian invasions. This discontinuity wassimultaneous with the breakingobserved in the coin circulation.a'flourishingeconomic life. The mililary functiondoesnot belongto thesefeatures. We are distinguishingthree phases in the evolution of the VIû Century cities: 1) . 3) . C-apidava.The origin of Aryeç ftom Ordessos scation of the DacianfortressArgedava nearthe river Ordessos is not suro. The citiesF{almyris.Gerunia(Ecrcné).because both phenomenons worepartsof the declineofthe urbanoconomy. 2).Thetown life hadthe following rndispensable features: the continuous useof thepublicecclesiastic andcivil buildings.the disappearance of the sûeetnetwork. Chapter IfI.callatis. (Tïmacas). Thetown life did not finishedsuddenly and in thesame time.the apparitionof hutsin the intramurosl 5). Cibrica iebnts) Iskàr (Oesans). In 576-586 lasted theurbanlevelatAquis.The place-names :ceservédïromtheÂiitiquity are:Durostorum(Dârstor.the moving in the intramutos of the workshopspreviouslysituatodoutside. lllmetum. The ruralizationcorresponded sometimes with the end of the military function.the refuging of somecountryside peoplein the settlemen!6). Therewat a transition period when thc elements of the town life coexisted with the ruralization.Ratiaria(Arëar). an intensive coin circulation. 2.

like a into village. 3. (Histria. The newharbourandtown Consgntiaappeared after the middle of the Xû Century. TheVIIth-VIIIth Centuries settlementsand cemeteries at the Lower Danube 1' A. castella).Callatis.This wasan importent form of culturet discontinuity.but the passage wasùrongly understood.The ancientsheetnetwork was modified accordingto the new dwelling placessettledjust on the formsr carriageroad.a general decline ofthe civilizationdegree.Sacidava) In othercases the resultofthe ruralizationwasthe rarefaction of the houses.This shows thesecondphase of theruralization -the movomentof the peoplein the nearbycountryside areawhorethey settledin small villages. Finally. Flalmyris.A different form of the Ciurel culture (narnedCândegi) was identified in the northeasternWallachia andsouthern Moldavia.importedor produced in local workshops.Thehousos wenesometimes built just nearthe precinct. Bocauso the refrrgees increased the population. Durostorum andperhaps Bononiazurvived in the Lower Danubiprovinces an after the catastrophe of 614-619.Tropaeurn. The huts insidethe towns and the walls màdewith earthbocamefrequentin this period.this is a specificfeatureofthe medieval fortifiedsettlernents.Histria"ArgarnumandNicopolis ad Istrum).In the neighbouringanea.The greatcremation necropolisof Sàrata Monteonrdoesnot . Even somechurcheswere tansformed in dwelling places(at Tomis.T\e castellumof Ovidiu became a civil settlsment after midVlb Centuryand the destroyed fortress ofNova ët-" wassuperposed by a civilian settlementduring theVIù Century. The sourc€ concerns Crimea.the nameTomis is a mistakenform forelç ordprv. but it hasanalogies in Moldavia (the Costiça-Botoçana culture) and in Transylvania (the Bratei culture). but therearevery few graves ascribed to this culture. The ruralizationbeganin the lasttwo decades oftheVlû Centuryandfinishedin the first process two decades of thenext. Tropaeum. Dwelling placeswere built also behindthe gatesand insidethe towers. Tlie irolated survival of some towns in Vlfh-Vnfh Centuries Only theûowns'Odessos. FlajduëkaVodenica. thenualizationledto thowiping ofthe distinctions between thoterritoryofthe South-Danubian provincesandthe North-Danubian area.but thereis no archaeological evidence.The maintain of the urbanlife at Tomis and Callatisafter 614-619is possible.It is true that the nameof Tomis survivedafter the WIù Century but only asan archaism usedin the lists of bishopricsand in other sources like the writing ofWalafrid Strabo(Îhe'"Ibmitan" Cloîlrs).Several castella from the Iron Gatesregion (Boljetin.in points forsrer dedicatedto the dcfence(at Flalmyris.not Dobroudja.with civil buildingsand basilicas. 4.Irlany settlements werediscovercd. Barneaand E.Novae). Ulmotunr. Smorna)were fortified villages permanentlysettled(assaidV. Halmyris.The archaeological researches found only theremainsof a rural settlement datpdin the IXù Century.Ulmetum etc. The ruralizationoccurredin the VIû-VIIû' Ceirturiesis illustratedby the archaeological researches madeat Histria.230 ÀBsTRÀcT theblockage of themaingates). Serdica andmaybeSingidunum continued their existence duringtheVIId'-VIIIù Centwies. Popovié). TheCiurel culture The Ciurel culture is definedby the intsnsiveusago of the Romanpotterymadewith the fastwheel. Messembria. I.somepublic buildings wcrc transformed in housesl the fortified areawas extended by tho erectionof supplernentary earthenwalls.All these features aredefining the evolution from town-life to tho "life in town" (an expression proposedby the British archaeologists). 8). This culturewasspread only in Wallachia. Popescu considered that'the:Chmnicleof Nikephor containsa reference at Tomisfor theVIIIh Centuql.Theevolution to the ruralizedsettlements took placealsoin the small forfesses(furgi.

în" . It seerns that Dulceanca tv is the singlesettlement besides Radovanu. they knew the processing ofthe iron ore andalsoothercrafts. the Balta Vsrdegroup differs from the SàrataMonteoru grouP.we consider thatalmostauihes%ttlementsof the ciurel culture w-ere destroyedby the slavic invaslonsor $4-619.tr aatedafter the first third of thevIIû century.rtnrtJrirrLo "ir.Thore aro someautochthonous Romanicinfluencesin the inveniorybut the nro.we think that theBaltavsrde groupcouldbeascribed to theautochthonous population.If the cernetery lastedi0-60 years. at Balavèrde and ostrowl Mare. The ciurel gllture wasnot spread in olûenia.Thereare knovrrn very few settlements datedbetweenthe beginningof thevIIù century andthe beginningof thevII16. r""ra beascribed to tlis cultureonly if containsboth categories. Theobjectsfound in the ciurel settlements (finger-shaped fibulae.î1.The cemeterios from Gates rogionare contemporaty*ritrr group the tht]ttn finger-shaped fibulaodiscoverod in oltenia and in northeastern serbia.The presence ofweaponsandthc fact that tho ums rverecoveredand surrounded with stones and bricks are spocificfeaturesof this group' By thoseritual elements. The beginningof the ciurel cultu-re in the last part of the v6 century is sure. is Slavic and doesnot belongto the Ciurel culture. whereit wasdiscovered potterymadewith the slow wheel datedin the second half of thevIIù century. The Dridu culturewasoxtended during the vrlp-Xù centuries in Dobroudja.tr the fibulaeare.::of rhegreatculturar cline that followed aftor . wo considsrthat the endof the cemetery occurredin the samecircumstances as the ciurel culture(because of the invasions of 614-6tg).ïiil3ï. star-shaped earrings) belongonly to typesdaæd in thevIù century. As.but is similar to the ancientDacianand Daco]Roman cemeteries. By this reason. An inûeresting site of this regionis Ràcari: a III'd Centuryfo*ified settlement survivedtill the beginning of thevgr Century. In this book we do not doalwith all the questions related to the Dridu culture. AnothetgroupofWlth Ceirturycrernationcemeteries with tumulargravos wasidentified in the regionof Iron Gaûes. at Korbovo(25 km. waliachia.opoli. far of Baltat td.nl belong to the ciurel culturc. Because thereareno itiu. ÀBsTRÀcT B' Thevlrh-vruth Centuries cremation cemeteries from Wallachia andoltenia the first two decades of thevIIù century.However.î.Vranceaco-'nty (threegmveswith urnsof penkovka type). An exampleis Radovanu. The disappe*n"t oithu ciurel sottlernents wasan important discontinuitymoment. it is possible that some Ciurelsettlements survived alsoafterthis big waveof invasions. The peopleof the ciurel culture were sedontary.but only with its first phase datedin the VIIfh Centuiv. rhespread*q"r1*H:f :li#l'Ë:*.Southern Moldaviaandinto a small areaof rransylvania.evidences for a group different from the Ciurel culture.the average populationnumberof the communityburied hero could be estimatedat around 700 people' This big figure msansthat herewasthe centre of a Sclavinic (perhaps that one led by Dauritasin the '70-ies)'A similar andcontunporarysmall eremationcernetery wasdiscovered at cândeçti. The cemetery of Sàrata Monkoru (1536cremation graves) wasusodby the Slavs.) wasdiscovered anothervll6 Century cremationnecropoliswith finger-shaped fibulae(not yet published).on the other bankof the Danube. but the datingof its endis disputed.The Dridu culture is defined by the association of categories pottery: of A (coarso ceramics with wavy inciseddecoraryo tion) andB (fine ceramics with polishedàecoration).The beginnings of the cemetery could be placedaround the middle of thevI6 century.

Later. The situationis similar at (VIUû Century)aregrouped Sultanqwhersthoearliestgraves in thenorthernsector. The pottery decoratedwith finger-madealveoles was discovered especially in northeastern lVallachia butalsoin Dobroudja andBulgaria.M. Comça datedthis pottery in theVIIIù Centuryandput it in direct relation with the Ciurel culture.a region frequentlyu3ed as a refugo placoby the autochthonouspopulation. graves hascrernation with variousorientations. the Dridu culturewasmuchmorespread thanthis culture.Inthis period. Sheconsidered Romanic otherdiscoveries. Diaconu's opinionaboutthelaærdate pottery (XIIt'-Xmû'Centuries).Fiedlerdid not accomplish nocropolisos in sevphases couldbedistinguished only in few cases eral periods.Varnaandothers) The socond to the Bulgars. Group I classifiedthe Lower Danubiancemetsries and others) is by theinhumation graves Novi Pazar definod N-S orieirtedandbelongs @julevëa.I. Dimitrov into threogroupsaccordingto their ritual. ofthis .This means ttratthe Slaviccommunities woreoxpelledor replaced by Romaniccommunities.NalbanqBdinci. D. An anthropological studymadeon a part of the skeletons discovered at preponderanco Iaronr shows a ofthe mediteranoid type.sptadespeciallyoutsidetheareaoftheDriduculture.the potûery madewith the fast wheelis atûested only in Transylvania and in Banat. but the cremation survived till the Xth Century.However. group(Istria. Wezupposethatthe Rornanicsc:lme placein the backfiomthis refuge VIIIb Centuryand that they occupied the areasfomer inhabitsdby the Slavs. The lirst phase of thc Dridu culture evolvedin the VIIIIT Century dnring a quite calm period thet ellowed e demographicelgrowing end the developmentof e higher civilization level The Dridu culturewasnot the soleculturc spread at the Lower Danube in theVIIû-VIIIr' Centrnies.In the norîhwestern sector. Therearealsoimportant betr*.een theWallachian andtheSouth-Danubian distinctions necropolises in thecremation ritual (theurnsprotected with bricls andstones arespecificfor Dobroudja andnortheastsrn Bulgaria). Ths Slavictribescamefrom UkrainethroughMoldaviaaround680broughttheLukaRaikovetzkaia(or Hlincea) culture.The cremation(at Izvorq Sultana increased in the IXtr Century. Wecouldinfer thatall these cemet€rias wereinitially crernation necropolises.the crernationgraveswere zuporposed in the sameVIIP Centuryby a groupof inhumationgïlves W-E orientedand later also by othet gravesN-S oriented.We shouldobsorve that suchpotterywasnot discovered in othersitesofWallachia. one.during theWIIb Century their areas u/ereoccupied by peopte who usedinhumation (especially with the perhaps W-E orientation).232 ÀBSTnÀCT a classification of theLowerDanubian U.It is possiblethat the latter group belongsto a Bulgarian populationestablished overthesiteused beforeby theSlavs(cromated) (the andby theRomanics W-E tombs). It seems that finally these three sectorsmergedone to another.We agreethe P.Theearliest graves of Izvoru (endof theVIIù Centuryandthet{Itr& Century)areconcentrated in the northwesternsectorbut there are also two other smallerancientsectors.TheV/-E oriontation wasusedtill thoendofthe cometory. lvlaria Comqasupposed that lhe Dridu culturewas not a Romanicone. We madean analysisof two bettÊrknown cemeteries (Izvoru and Sultana).The rnostimportant is the settlement of Bucovwhorewasfounda potterymadewith the fastwheel. this means by inhumation that crernation waspredominant in the first phase. the oriented in this are fromWallachia.The earliest by the intensiveuseof proportionofthe inhumationgraves andObârçia).This habitation change occurred duringthe frst periodofthe Dridu culture. Thesame situationwasobsenred at Obârçia.Thecometeries oflzvoru andSultana are locatednear the meadowsof the Danube. It couldbe grilves alsoobsorved thatthe cromation wereoftensuperposed gnves.The third groupis represented andinhumationgnrves by thecernoteries gravesW-E predominant.

The most interestingdata are given by the Miraanla Sancti Denetrii (II. Prahovo.)built in the Balkan Mountainsin the JVt'-VIù Centuries. Thewithdrawalin themountainareas is attested in Groece andCrimeafor theVIIh Century. SworalRomanian historianandlinguistszupposed that a salnephenomenon occurred alsoat the Lower Danube during the migrationperiod. From Romania to the "popular Romaniae". Chapter fV. Slatinska Roka).Its materialcultureof VUÈ'-VIIId'Centuries couldbethe so-calledlbmani-Iftuje culture. The rcbellionof 602 had no catastrophic efTects. Recentlinguistic investigations aroshowingthattheanciEntRomanpopulationof Thessaly and Macedonia wasnumerous andthat it couldsunrive aftertheLateAntiquity. As concerns the withdrawal in the mountains.NovaeandSacidava werepillagodin thosecircumstances (the . Herewasthe centroof the statecrgated by the Romanian dynasty of theAssenids in the lateXII6 Century. The pastoralmountain economybecamçprodominantbut agriculturewas still practisedevenby the Vlachs. but both sources are not crcdible because their authors personalopinionsbasodon the intorpretation expressed of somevaguehistorical knowledge. only few forts like Iatrus. Axiopolis. The permanontdangerdecidedsomeautochthonous communitiesto take refuge in places defended like the mountains or forests. butdifferentlythanthc usualnomadism ofthe steppo peoples. Capidava. in this meadowzone. The collapsc of the limes and of the provincial administration The downfall of the Danubianllraesbegan in the eighthdecade of theVI6 Century.The first phaseof this processoccurredin 576-586. The disintegration of a society 1.Thenomadcattle-breeding is not attestod atthe northernRomanians.The forests from theplain regionwerealsoplacesofrefuge. Themovements on long distance ofthe Romanicpopulation wsr€anothcconsequence of theinvasionsAtheory about theorigin oftheVlaclu (theRonranians fnom Thessaly andlviacedonia) sustainstheircomingfromnorthoftheBallens.when the inroadscausedthe destnrctionof severalforts and cities (Ratiaria.) Some of them wererebuilt between 587 and593 (Capidava.The etymology pàdure ("fqrest") < paludem showsthat the ancestors of the Romanians lived sometimein such an ocosystom. During the migration period. whenDaciaRipensis seems entirelyabandoned. we note here that recentresearches emphasized therole playedby several fortified settlements (with areas around2-6 ha. It could be zupposed that this movernent causeda chain reaction nearly northwestern Bulgaria.Thoy movedaroundwith their familiesinto a quite smallareq from mountains to the plain andback.Another place of refuge was the wooden meadowzone of the Danube. many siteswere abandoned to the Slavs. A surviving areawas locatedjust in the Danubiansector betweenGiurgiu and Cernavoda. The PopuletlonMovements and thc problem of the Nomadicmof theRonanic people Severalsourccsare mentioningthe manyprisoners takenby Avars and Slavsfrom the South-East Europeanprovinces.The hiding of the treasures of Priseaca. Several groupsof ThessalianVlachs werenomads. Fhlmyris etc.Thowestern sectorof tho limes was lost and next occupiedagain. During the second phase the fortresses Troesmis and Dinogetiawerealsodestroyed. populationwas very densein tho The Romanian BalkanMountainsin the MiddleAge. Troesmis.ÀBSTRACT 233 5.Oescus. Vârtop and Hgàçani suggests sometroublesin Olteniaaround680. 2 andII. ThetheoryisapparentlyconfirmedbyKekaumenos and by a XIVù CenturyLatin writing.The Romanic refugees changed their way of life to a cattle-broeding based oconomy. 5) The Bulgarsmovedin otherplaces someSlavictribes for defending the frontier againstthe Avan.but was again lost in the socondphase (593-598).

.This third phaseof the downfall of the /. The "xp"otion town Durostorumremaineda Byzantine possession *tit 680.ræes finishedin 604.Severallead sealsfound . it couldbesupposed thatsome SlavictribessettlJ hereacquired thi status offoederati in the time of Heraklios.These wentsarenot enough to prove the survival of the Byzantinedominationon the Lower Danube. . Capidava.Flalmyris and inside the province.perhaps evenlater. A control overthc Lower Danube by the fleet impliesalsoa control over someterrestrial points for supply.the sealsfound at Durostorumare suggesting that the Bpantine Empire cstablishedagein his euthority over somepoints in oo-ùrua. Aegyssus. there are also sometostimoniesof the preseirce ofthu Byzantinefleet on the Lower Danube.Constans II andConstantine IV.The theoryisiased on one of the oarthenwalls located betweenCernavoda and Constan{a ('Valul mic de pàmânf'). Florescuare thinking ttt"t tn" nyzanùne Ernpire kept the part of Dobroudja north of this wall during the vIIô-IX6 centuries.$hiJtownwas thenortlern point of the Thracianthemacreated by Constantine tV).It possible is that some fortresses survived as civilian settlernents few decades after 619. Moreover.e.for instance.whenthe peace with theAvars lvasconcluded by phokas.gjg. Besides these piecesof informationreferringto a kind of indirectByzantinedomination.the Danubian provincesremainedundera theoretical Byzantineauthority till 681 when Constantine IV recognizod Bulgaria by the peacerroaty.It is not surethatthe archonof Lykostomion mcntionodin mid IXù Centuryby Photioshad the headquarters in the Dobroudjan Lykostomion(which is attested by othor sources only from the XIIP Century). during the VIIû-trXh centuries.SeveralVIIù centurygold andsilver coinsdiscovered in the region of theLowerDanube proveperhaps thepayments for thwfoederafi.The greatwave of invasions of 614-619was the final and the most gnve phaseof the downfall. Durostonrmkept its precinctbut lost the terrestrialcontiguitywith the Empire. by the Byzantinm. after e proce$ that stgnilied thc gredual abendonmentof the fortresses.The limesdisappeercd in 614-619. Messembria wasanotherByzantineenclavo in the middle of Bulgaria.761 .It was zupposed that the northernpart of Dobroudjaremained under Byzantine authority in vIIù-vIIIû ccnturies. Thecircumvallation ofNlculilel (a systemof fortifications madeby a Tiirkic people.but not by the Bulgarians ofAsparuch) is anotherpossibleevidencefor this indirect Byzantinedominationthrough allied barbarians in northornDobroudja. hypotheticaldated in the \rllfr century' P' Diaconu and R.234 ÀBsrRÀcr rebellion beganjust there. In 680. 763. nutrner Danubian campaigns against lhristians" Bulgariaoccurred in756 (or 760).A general destructionis illustrated.Constantine IV fought against the Bulgarianssettledin the so-calledOngtos(seoAppendix III) because they plunderedthe region "held by the (i. tg+-sô6and917.The Byzantine fleetwas usedin several wamon the DanubeinVIIù-Xh cenfuries. However. by theendof the coin circulationat Sacidava.but this hypothesisneedsmore proofs' Thereis no clear evidence in the literary sources aboutthe Byzaniinedominationin the northernpart of Dobroudja. The problem of the Blzantine domination on the Lower Danube in the VIfh-VIIIth Centuries Aftor tho abandonment of the limes.in the time of Heraklios. nearAsemumand Novae).a after the decline of theAvar power (620 end before the great of Bulgaria during Kerdam and tr(rum.t po-rto*m are attestingthe existencein that fortress of the headquarters of aturma(subunit of thema). The most significant testimoniesare still the sealsof military and civilian Byzantineofficials found at Durostorum andin otherpoinæof Dobrcudja. Axiopolis. 2.

and againafter 593). . Wallachia entered undertheAvardomination at theendof the '70-ies.ÆSTRÂCT 23s 3. a buckleofùagyharsâny typeat Histria. It is very probable that MoosiaSecunda ând Scythiaentered too undertheAvar domination after the invasions of 614-619. 45) saidthat theAvarsdecided to takeonly hatf of the tribute previousdueto the imperialfisc. butthereis alsopossible its ascriUingtro another people nomad (it dates around670-720).because the nomadmasters needthe food and the productsof their subjects. The horseman gmveofTârgçorwas consideredAvar.Someobjectsthat sould be explainedasAvarfindingswerediscovered on their territory:a warriortomb nearArgamum with a buckleof Pâpa type. Johnof Ephesus (VI. 4. like Pannonia.The borderareas were distinct territories.but it seems that the hegemony over the Lower Danube regionwasnot affectod.(The relationsbetween Avarsand the autochthonous inhabitants were probablysimilar to thoseestablished between Tartarsand Romanians in the XIIIù Century). TheNorth-Danubian territorywasconquered sometimes after767{andbefore Bl3). Bulgaria was a state with a structure similarto that oftheAvar khanate. The Bulgarian Domination at the Lower Danube (between Asparuch andKrum) Bofore the conversionof Boris-Michael (864). bricksandtiles). itcould be supposed that Dobrudja enteredunder Bulgarian rule during the reign of Kardarn 1777-802) orKrum (803-814).A roadusedfor salttrafïic roaches just in thatregion. Theso+alledNorth-Danubian Bulgariacouldbe locatednearthe mouthofArgeç. mostprobably duringKardam's reign.like the Frankishlvlarks.after6g0. Wesuppose thattheAvar ktanatetostwattachia only after the establishment of ths Bulgarian powersouthof the Danube. 3ulgariansigns).The roadwas the Danube probablycontrolledby Bulgaria. ThoAvardomination wasnot a directone.theterritorywasnot settled by the Avars.Their archaeological traces were identifiedin several places westof Oltenila(Byzantineurbanpottery. Oneofthsrn wasDobrudja. The Avar dom'.but thesearenot certain proofsfor anAvardomination.After the initial irnpactfolloweda quite peacoful period.otherbucklss of thistypeat HistriaandCaliacra.Animportan-t discovery is the graveof anAvarchief of ldadara. Because the Byzantinefleet exerted a kind of control overDobrudjauntil 767. because suchpieces werediscovered alsoin Bulgaria. The Avar archeologicaldiscoveriesfrom rù/allachiaaro very few: thE buckles of Pannonian origin from Sàrata Monteoru andButimanu andsomeVIIù ientury belt pieces. Sultanaand $irna).TheAvar dominationover the North-pontic area endedafter the Kubrat'smutiny (635-638). In thatrogionweresettled theprisoners takenfromAdrianopolisin 813.(apax Avarica).There is no evidence thatBulgarians kçt it aftertheir settlemcnt near Varna. The Avar dominationextendedsouth of the Danubefirst in Dacia Ripensis(after the campaigns of 584-586.rationat the Lower Danubeceased after the settlementof the Bulgars southof the Danube.A fortress built in thelateVIIIù Centuryby Bulgariawasdiscovgre-d at Slon"nearthesaltminesfrom Prahova (Herewerefoundmanybrickswith runiforrn County. TheAvar domination at the Lower Danube Most ofthe Slavicinvaders ofthe lastdecades oftheVlu centuryactedasAvarsubjects.It is true that in Wallachiawere discoveredsomeAvar belt piecesand yellow potterydatedin theVIIIô Century(at lzvoru.(In DaciaRipensis werealsofoundbuckles of Pannonian origin). The tribute due by the local communitiesto the Avar masterswas probablycollectedby their chiefswho had alsomilitary obligations.*t rn Baiandefeated the Slavicchief Dauritas. Theauthorityoverthe subject communities wasorertedby the tribute collectedfrom them.

from the nomaddominations to the medievalRomanian states.the bishopsassumed alsothe secular vived without the imperial supporÇ power. tory of a Romancivitas(cetate. Thc Romanic communities coexisted with the Slavicformsof socialandmilitary organizaïion (the Sclatniae). M.in Romanian). finger-shaped fibulae. The dominationof the nomadmasters meantin the first placethetakingof a tribuûe. which entered Another borderarealater conquered after victory the againsttheAvars(804).coins).n atNovaëernain theVIIù Century. Thesecommunities survivedduring the varioussuperior po\ilers.andnot alsofor DaciaandLower Danube.in Romanian). Archaeologicalevidencefor the autochthonous military organizationis very poor.3).nearSlatina(wherethe silversmith of treasure . underBulgariandominationonly only from the lastquarterof theVIIIù Century. The genesisand the significanceof these"popular ofhis studies. The Romaniae and the Sclaviniae civilization and the geireralruralization caused The dou. Comçashowedthat the most importantvlô-Vllû Cæntwies settlementsfromrù/alachia were the residences of the chiefsof theseSclaviniae. The word Romaniae"had derivesftom tena . TheAvarandBulgardominations zuperposed these smallformsof organization(namedobçti.236 ÀBSTRÀCT by Bulgaria \ilas the Timoc valley. town network inheriædfrom the RomanEmpire.Otherpo\iler centres could be identified in Oltenia"on the basisof the concentration of preciousobjocts(treasures.Sheidentifiod such centresat Bucharest and SàrataMonteonr.In SardiniaandNoricum the Romanlife surby local mcans. without the aid of the Romanarmy.we couldsaythat this region wes free from in theAvar dominationceased century. which wascollectedby the leaders ofthe comrnunities. The communities hadalsomililary obligations towardsthe nomadmasters.nfallof the Roman-Byzantine The westernbarbarian kingdomswolved on the the delayof the Romanianstateorganization. The gravesof theVIIId'-IX6 Ccnturies Wallachiancemeteries had no weapons in the inventory excqlt one: the tomb 285 from Izvoru (with an axe and a spearhead). The graveswith weapons of BaltaVerdeand Ostrow Mare could be Rornanicbut also Slavic. Romanic Thefortress ofRàcari(in Oltenia) till thebeginning survived oftheVllû Century.2).the village communitywasthe uniqueform of social and military organization.The only a rural basis.Theseobjectsaregroupedinto threeareas:l).nearthe Iron Gates(on both banks). During the migrationperiod. togetherthe citizEn's assemblies. herc. with its political significance.Because The Bulgririanpowerincreased rù/allachia after 680. Thic wes exactl5t 5.the nameof the rural lerrilarà ("country"). evenbefore the downfall of the limes.From thesekernelsevolvedlater the so-calledcnezate(some territorial forms of organization like the Western counties). ïhe locel communitieshed the opportunity for an entire domhetion eny nomedic the perlod when appearedthe Ihidu culture.An earthenfortresswas built by the civilianpopulatio. We shouldobserve by NicolaeIorgain several that this Romaniae"welt analysed wasspecificfor the regionswerethe towns survivedduring all kind of autonomous Romaniae Lower Danubian"popular the migrationperiod. Because its ritual is not Bulgariarçthe gravecould be ascribed to a Romanicor a Slav warrior.earrings. to dwelop ln freedon. The military collaboration peopleandthe migntory tribes is beffer between the autochthonous known for theThrîars but couldbe inferrcdalsofor olderperiods.The survivalof someformsof military organization is howwerprovedby theexistsnce of specificwordsoflatin origin in the Romanianlanguage. but inherited also some institutions ofurban origin. often compelled The local communities wotre to defendthemselves.In Wallachiaexistedaround 8-9 Sclaviniaesettlod along the valleys of the rivers.in the middle of Oltenia.

It wassupposed thattheinroadof 550ledto thefirst Slavicsettlernent southofthe Danube.The latter wsre a population mixed with Alans. bocause it evolvedsincethe end of thovdcenturyand bocause it had someRoman-Byzantine features. but the passages of De Aedificiis w--ero wrongly understood spoke only about Slavic skir@rocopius mishesnearthe fortresses ulmetum anàaaina. Chapter V. The careful study of the sources provesthat the Slavsdid not settlethc Danubianprovincr. but many of them wereassimilated' In oltenia (the formerDaciaInferior)andwallachiathe iomanic population wasenforcedby the prisoners takenfrom the Empireby the slavs. we repeatthat the ciurel culfurç wasnot slavic.ÀBSTRÀCT 237 Priseaca suggests the existence of rich clients). The autochthonous populationdecreased because ofmany *. "o*pact of 576_5g6. *"* ro*d in severalsettlornents of the ciurel culture' in levelsdatedafter the middle of thewù century.Garvan) andin fre Iron Gates region. communities (Sclaviniae) duringthe invasions ".Moesia Secunda and Scythialryasfor a long time Romanized in thevI6 century. The "populat Romaniae"reprosented a very significantcase of interactionbetween continuity anddiscontinuity. In the itrira phase the slavs brought with thernthe Luka-Raikovetzkaia (Hlincea)culture. Thc vIù Centuryrcpresentod the beginningof a greatethnicalchangeperiod.'because of thegreatpercentage of barbarian population. The second phaso of the slavic settlement in wallachiahappened ill 614-619.only the fortressof Ràcariis surery Romanic. Nalbant.satu Nou from the lasthalf ofthevlle century.The invasions became rnorcfruquent andmoreserious afrer550. In the mountains survivedsmallgroupsofnotyet Romanized tribes(Bessi.The opinionsaboutthe beginning of this procoss aredifferent' Themostprobable point ofview wasexpressed by Ion Nestor.rrlna plagues.Insidethe formerprovinces. Kutrigurs.) r"ut"'ina*o numerous. the ùlavic potterydiscovsred in sweral limes forts belongedto the slavicfoederarrrecruitedin the Romanarmy.. ThemostancisntSlavicsites werefoundnearDurostorum (popina. but the statalinstitutionsdisappeared aslike asthe churchhielrchy. The greet Slevlcsettlemcntsouth of the Denubemuct be dated beginningwith the invesions of 614'619. A second phase ofthe Slavicsettlement is illushatedby sites likç Razdelna. slavs etc. only the seashore townshadalsocreet rp*ting inhabitants.T"be Romanice transmitt€d de organization in small communities.rnc suvi" pottrry (the Korceaktlpe ascribedto the Sclavinsand the Penkovka type ascribed to thoentae. It is falseand tendentious theopinionof somcRussian (Sôvietic) andBulgarian historians aboutthe so-called . v.v/e do not know the ethnicalorigin of the mas_ ters of thesecsntresof power. At the end of thevIIô century camealsothe peopleof the Luka-Raikovetz. the third wasa consequence of the Bulgar migrationof around670. The Slavicinvasions caused the refugoofsomo autochthonous inhabitants.for instance). rhis Jas ae background of the Slavic settlement on both sidesof the oanube. velkov and other historians(especiallyBulgarians)deniedthe intensity of the Romanization of these ptovinces. the first Slavicsettlernents arestilrmen andVinica' Their placement shows thattlrernainwaysof inrasionworothe fordsnearDurostonrm andthe secÛor Iron Gates'Ratiaria.andKutrigurs.kaia culture. The barbarians settledin the IIJrd-lrIÉ' centuries(Germans. who thought that slavs settledfirstwallachia duringtheAvarmigration around562.The first certaintestimoniesaboutthem arefrom the '70-ies(thetribe of dauritas). Ihe ethnical synthesis polulltign-of The Dacia Ripensis. Mocsiasecunda and Scythiawerepillagedby the slavic warriors since 527(oq perhaps since517). The sources dividedthe Slavsin two groups:sclavinsandAntae. DaciaRipensis. Thereareno pure Slavicsettlements discoverod inwallachia.

tlauptmann supposeda mistakein the propositionaboutlstsr: odinr insteadof oritur. Finally.The symbiosisbetween the two populationsbecamepossibleonly after sometime.The ancientgeographers divided the river in two parts:Danubiusand Istet The point whercthe name Danubius is replaced by ^Ister waslocated by theanciont geogRphers at Sirmium or at the Iron Gates.near the city of Mursa. Hypotyposis geographias.The Slavic olernent predominant became southof the Danube. An unusuallocation. We suppor"ttr"i Jordanes madea confrrsionbetweentwo conceptions aboutthe point wherethe nameIster rcplaæsthe name Danubius.239 ÀBSTR^CT liberationof theoppressed Romanlow-people by the Slavicinvaders. but also theseonesare too far from Drnovo. ldany rosearchers accepted thesepoints of view pErhaps because those locationswould be suitableif Mursianuswas indeeda point near tho limit betweenScythiaand Germania.the replacement of the name Wca with Mursianus is not proved.Sweral historiansidsntified it with the civitos Novietunense of Jordanes.we think that Jordanes had in mind the city of Noviodunum in . The samelakeis mentionedalsoin thedescriptionofScythia fromV. The Bulgars were assimilatedby the Slavic and Romanicpopulation of the former Moesia Secunda buttheytansmittedsome Tiirkic elornerts in theanthropological Bulgarian tpe.The first is the usualone:Sirmiumorthe Iron Crates. Appendix I. theycontributed atthe differentiationofthe SlavicgroupeastofTimok. the second is Nàviodunum.In that pcriod beganthe assimilationof the Slavs. Another changein the ethnicalsituationof the Lower Danubewasthe settlement of the Bulgars.but this circumstance is not very helpful because theroareknownsevsral to$. we mustpoint out that somegroupsofAlans cameat the Lower Danubein theVIII6 Cenhrry. but the distance between the two points is too long (over 250 km. The singleguidemark aboutits location is the neighbourhood wilh the town Novietunum. the text could be interpretsdin this way: "scythia beginsin the point where beginsthe river Ist€Î".where many nativeswere Slavizedduring the MiddleAges.derivedfrom that of the neighbouring city' Wo shouldobsorvethat the ancientnam€waspreserved until now (Vuka).Although few.Thesemarshes areknownonly asUlca or Hiulca. 35. The position of the lakc Mursianusdepends on the location of Noviodunurn.but it waszupposed that this namewas replacedin theVlth centuryby anotherone.L. Therefore. Someresearchers identifiedthe lakewith themarshes placedat the mouthof Drava.Because Drnovo wasnot placednearthe limit of Scythiaand it wastoo far from any lake that could be identified with Mursianus. Therewasno accommodation betwsenthe Romanicpeasants andthe Slavswho ravishedtheir lands. The problemcould boresolved ifwe try to undeætand thechapter30 in anotherway. Otherauthors proposed the identificationofMursianuswith the lakesBalatonor Neusiedl.nsnamed Noviefunumor Noviodunum.The extersion of Scythiaas far as to the sounces of the Danubeis impossible. Jordanes about the territory inhabited by the Sclavins In Gdica. Themainethnicchangs wasthe Slavicsottlement Theresultwasthesynthesis ofRomanic and Slavic populations. when the Romanicpeople turnedhomefrom the refugeaneas.The point near Noviodunumwas mixed up with the limit betwe€nScythiaand Germania and the lake Mursianus\pilserroneously locatedin both points. The lingusticrssoarches are showingthat the Slavic words ontorodin the Romanianlanguage only sincethe D(6 Century.Noviodununr.asa pointnearGsrmania. 30. is givenby an anonymous work from the beginningof theVIù century. V.).If we acceptthis idea.Jordanes saidthatSclaeni a civitateNovietunense et lacoqui appellatur Mursianousque ad Danasfiitmet in borcamhsclatenus commorantur.On the other hand"the nearsst town namedNoviodunumu'as at Drnovo (Slovenia).

Theophanes and Nikephor said that this was a very good drf"nded place. Theophylact simocatta toftsrym.This datefits with the conclusions drawÉyV.this Tlrkish word means "coin".wc do not agreethis hlryothesis.The É"gi*ing of the wars of the .3-g) occumed before14b August600whenbegan the 19ôyear.However.ng Dobrudja'This point ofview wasalready by several gustained historians. therEme Muniant ssoems ûobec.rrarmnis ftoaay.Razelm).The information wasanachronicatty pUclO in the time of . because was surroundedby rivers and marshes.some historians (especially Bulgarians) identifiedthe Ongbswiththeearthen wall syston of Niculilel. thereforein the spring of 596. Ialpug cotlabug)."rr" archaeological evidenco showsonly that the walls could be daædbetrveen theVû andih.Aliobrix. ÀBsTRÀcT AppendixIrL Aboutthe location of ongrosand about thefortificadons of Niculifel The Bulgars settledfirst into a region namedOngtoi beforethoy crossedthe Danube. the offensiveled by Priscusmust bo datedin 594.90-ies I.the greatAvar offensive related invIII.North-Danubian offensivemustbe datedin summer599. Appendix Th: chronologr of theAvaro-Byzantine yyars of the .likesweralneighbouringplace-names: Amrbiunl Noviodunum.We agreethe location in the corner betweenthe mouthsof the rivers Siret and Prut and the Danube.l rsioriis thatthe priscus. as like asthe Slavic oglu).cahul.Belause fitrerently rhesinglecertaindateis Novernber 602 .we choseQikcG. 9) that in the 19byear of Maurikios'reignwaspeace. vtt* Centuries. Theshape of this fortification system suggests its Tiirkic origin. Although the location at the southof the Danubedoesnot fit with the sources.someof thernthought that Mursianuswas anothernameof the lake. The conclusionis that the liberationof singidunum(the campaign described in vrr. our point of view is that Jordanes established thc westernlimit ofthe sclavin territory in southernMoldavia' in the regionof the lakesplacedt"tw""n Gala$and Isaccea.4.Sevoral historianssupposed that the Ongloswas the southernpart of Bessarabia (the so-call ed Bugeac. V/e suppose that the passage of Michael Syrusaboutthe migntion of the legendary hero Bulgarios concerns the erectionof these walls. Labuda)torcconstitute the chronologyfrom the rccentto the earliestevent.90-ies was placed (in 591. 4-5 occurred in 593.593andevenin595).the Avar invasion relatedinvI. Someunidentified"fortifications" (ô2gJpcopo) werc inclosedin this area. the datagiven by the sources suggests that the Onglos 1ryas a small area.-z and 10-12)occurredin the same campaign of Petrushappened lldog of 596' The previousNorth-Danubian one year before. because all of therncould be considered asa singlebig lake. The chronology of thesecampaigns relatedby TheophylactSimocattais unclear and doesnot fit with the datagiven by Theolhanes.which happened in summer598.The previouspeace treatywasconcludedafter another surnmercampaign.the Onglosmust boplacodnorth of theDanube. because it is inconceivable a slavic settlemeùinsidethe provinceof scythia in the middle of thevle csntury' It is moreprobablethat Jordanes usedthe narneMursianusfor the whole group of lakesand marshes placedbetween Isaccea andthe bendof DanubenearGalafi (Brateç. 592. Thercfore.The firther con.Therefore.From the relationof the fight we know that the Bulgarscrossed the Danubeafter their victory. by this reason.4.in 595' Finally. thoprevious campaign (vIII. This location fits very well with the archaeological evidence for the midvlb contury.the mutiny of Phokas .eltic. The very . Therefore.. popoviéfrom the numismaticalevidence. 13-14 mustbedat€d in thewintor Sgllilgïand in thespringof 59g.Theprevious peac€period began l8 monthsago.

oxistonce population payedby the Byzantins. we suppose thatalsotheRoman refrrgees mentioned in Xi.Si)Itneft from the Slavonic list of the Bulgarian khans However.because the name(Si)Vîneh couldbe a Bulgarizedform of the Romanicname Savin.. but some Slavswho acquired the status of Romaioiafterthey settledin theEmpire.The real nameof that personwasSWabouæos. 3. Sorne pnrposed historians anotheretymology.. Daicoviciu gavethe right translationof the passage: "Wo must strictly survey the so-called refugees whosemissionis to indicate the roadsandto discover the enernies becauscthey forgettheir interestandtheyhavemuchmoreathactionfor theenemy. or spies. 3l werenot . About the srefugees" of Maurikios.The monkslvlartinusandUrsuswho were sentto Romein 879 by theczarBoris-Michaelweremostprobable of Romanicorigin. N.althoughthey hadbocome Romans in the pasf'.zoaryn namedSivin. Iliescu who obsorvedthat the refugeoscould not b.240 ÀBSrnÀcT Maurikios.we think that themostprobable dateis during theHeraklios'reign. The supposed Romanic origtn of some Bulgarian aristocrats ThenameSabinos of a Bulgarian arisûocrat who became kùan in763 Q64)wasconsidered an widence for his Romanicorigin.V. Besevlievshowedthat this namoderivesfrom the title kaplmn (the leaderof the Bulgarianarmy). werethosementhat camefrom the enemyto the Byzantinearmy. 3l The passage refersto the refugees who served asspiesin the Byzantinearmy.Based on the formKmtpganos attestedby Nikephor.In his case.Saâlnos couldbethesame with (. 4. strategikon. C. 6-8). Daicoviciu claimed that theserefugoeswore not genuineRomanicpopulation.of Romanicorigin. Iorga supposed that anotherpersonof Romanicorigin wasa certainSevents. Iliescuthoughtthat the refugees wherepeopleof Romanorigin iton Barbaricamwho ran awayfrom their homein the Empireandwho aftorwards were enlistedin the anny asspies. FrornTheophanos andNikephor wo know that the assernbly that expelledSabinos wasnamedroppévrov. .Therefore.Constans II andConstantine IV in the surroundings of Niculilel suggests the.from the tiirkic word srivrjn('dear").In thoVIIIù Csntury. barbarianssettled in the Empire.of course.The discoveryof gold some andsilver Byzantinecoinsissued underHeraklios.becomc. because the Byzantinemililary rules are sayrngthat the spiesshould be of another ethnic origin thanthe enemy.it could be supposedthat the chroniclersuseda genuineBulgarianword that was.we couldbo surethat thcserefirgees weronot Slavsor Avars. thingsaremoreclear.which montionsa.). After Sabinos reignedtogethetUmarosandPagan (in 76a). The nameof the latter was alsoconsidered a Romanic one. Other data arc showing that tho existence of someRomanicpeople in the Bulgarian ruling classis still possible. This word provesthe presence ofthe Rornanic populationin Bulgariain theVIIP Century. This passage showsthat in the author'smin4 the *drg"". In this case.V. this Latin word did not havezucha meaningin the Greeklanguage. The attitudethat a commander mustobserve towardsthe refugeos is presented in anotherchapter (IX. Because this passage.ihis point ofview was denied by Vl.They could be either rùrurc refugees. They are inhabitantsof the wal areawho ran awayfrom their hometo the Byzantinecarnps.aSlavic chief in Bulgaria (in764).the hypothesisof the Romanicorigin of the name Sabinos is not excluded. Basod on thohanslation of theword rorcogCweç ( . but the passage from the chronicleof Theophanes waswrong in the edition usedby Iorga.Their faith was doubtful. 4. chief ofthe tribe of Seven. of a Appendix fV. Wethink that the passage could bebetûsr understood by a comparison with anotherone. A valuablepoof for the latter opinion is given by an inscription found on a vessel. therefore. Appendix v. C.This would be the right form of the khan'sname. xI.

oto"y. 4.This populationprcservod sometraditiolns of the formei ciurel culture (for instance.The Slavicinvasions caused major changes in the habitat almostall the-townsdisappeared and many countryside settiements were abandonod by the peoplewho took refugein forestsand in the highlands.Lascaristried to give credibilrtyûothis soruceby a comparison with Miracala St.assupposed because the relationaboutthe Rynchinsmentions theword rd.The Dridu culture appeared just in that periodwhenthe refugedRomanicpeople camebackin the plain regions. The periodbetween the endofthe Ciurel cultureand thebeginningofthe Ihidu cultureis very obscurp.thePotchenog andtho Cumanoccupation caurydthe refuge of a part of the Romanianpopulation in the highlands. TTvo points o-fvjew wore expr€ssed aboutthe space whereRomanians survivedduring ùe migrationperiod. The Vlachorynchins A manuscriptvnitten in 1698at the monastery l(astamonitou(MountAthos) mentions the invasionin Macedonia of threebarbarian tribes(vlachorynchins. Èynchinsand sagudates) in the periodof theiconoclast emperors: Thepassage wasfirst published by p.Thetext of Strategikon provesindeedthe presence of the Romenicpopuletion North of the Deaubein thevlÀc. elements ofpottery decoration).Il.Anothorhiatuswasobserved rn thexlfr-XIIù Centuries in WallachiaandMoldavia.The assertion that they "becomeRomans"could beundorstood asan allusionto the romanization of the autochthonous North-Danubian population. The latterdoesnotmentiontievlachs.V/e suppose that a similar phenomenon occurredin the vIId' cerrù at the io** Danube. However. In a similar manner.but inhabitants of Rornan origin from the Barbaricum. the sourcewas considered truthful by all of ûen\ exceptM. the word could prove only a Romanicinfluencein the Greek languagespokennear Thessalonic in the rxù century. Uspenskiin lgTZ and was afterwardssfudicdby several historians.(This assertion "rr"r'or"u*d is based on the evidence from Izvoru. Gydni who sustaiod*t"t the vlachs were introducedby confusionwith a source concerning otherwents.Demetrii. but oniy the Rynchins.one saysthai the Romanian peoplewasborn and survivedin the high- .just beforethe appearurce of the Dridu culture). The rcturn from the refirge after at leasta century. o' Tafrali and M.The rolationinserted in the manuscript of Kastamonitou is not a sourceconcerning theMI6-VIIIù Centuriss. The potteryfoundherediives from the ciurel t1rye but is later (endof thevII6 century .ÀBsTRÀcT Z4l p€oplesettledin the Empire.The evolvement of someRomanicpeoplein tho evonts $. Appendix Vf. Conclusion A hiatusof arounda centuryexistedbetween the end of the Ciurel culture and the first phase ofthe Dridu culture. Therowerono monasteries at Mount Athosin theVIIP Century.A similar situationexistedin the v6 century when the Hunic migration and the following troublesdesuoyedthe settlernents of the Sântana deMureç-cerneahivculture.The penury of the archaeological lindings could be explainedby the strorture of the settlements and by the withdrawalin rogionslessresearched (the mountainaroas). Thesinglesitethat couldgive somelights on it is the settlement Dulceanca rv. Sultana and obârçia). NikephorGregoras datedtheBulgarianconquest in thc iconoclast period. Theplacement of the eventsin iconoclast period was made because the author(a monk namedcrre!h_e gory) oxplainedthe misfortunes because the divinepunishment for ths iconoclasm.Howwer. the dating of theseeventsin theVIIIû' Centuryis impossible.oaç.Thetext is horvever anachronically.This word is not attested in otherByzantinesources. Àmougtr so late. Thore are very few settlernents and necropolises datedin the VII6 Century.

the regionbetween Timok and Moravaand the Danubevalley betweenOlt and Cernavoda (on both sides). Neagu Djuvaraobserved thattheRomanized populationzurvivedin everyregioq but not in thewholespace of each region. Therezultofthesurvivalin isolation wasthedelayofthe statal andchurch organization.However. We understandthe continuity of the Romenic/ Romanianpopulation at the Lower Danubeend in ell the Balken Peninsuh asa suryivel in severelplecesof eechRomanized region.This happened north of the Danube and in somesmall regionssouthof the Danube(in Dobroudja. We do not agreewith C. Only whenRomanians returned from therefugeareas theywereableto assimilate the Slavs. TheRomanic co'ntinuityatthelowerDanubewas inthe sametimeadiscontinuity. Thismeans thatthecontacts between Romanics andSlavs were very scarcebeforethe D(û Century althoughthe Slavssettledthis tenitory two or three centuries ago.242 A. till at leasttheX6 Century(the Slavsareattested in Xfr CenturyTransylvania by theAnonymous GestaHungarcn r). The refirgeof a great part oftho autochthonous population Romanic ledto its isolationfrom the Slavicpooplefrom the plain areas. In sorneareasthe new Romanization succeeds but in otherno (in theplain between theDanubs andtheBalkans). Someof them remainedamong the Slavs. thenwo mustadmitemejorculturel end ethnicaldiscontinuity occurred here in the VIItbW[tr Centuries. The linguistsconcluded that the assimilation wasfinishodin the XIû'-Xnû'Centuries.for instance).in thehabitaqin theway of life.but they were not the main elernentfrom which evolvedthe Romanianpopulation oftheplainregions. in thecivilizationtype. thestudyofthe toponymyshows thatWallachia. The withdrawalin the highlands shouldnot be exaggcrated because it is not zuitable that all the inhabitantsleavedtheir lands and took refuge. Namely. The peculiar evolution of the Romenian medievel societywec decided by all this seriesof discontinuitiesthet did not existin the history of theWesternRomanicpeoples.Inside this largespace exisædseveral regionswherethe Romanicpopulation survivedwithoutanyintemrption. therewereseveraldiscontinuityprocesses.A careful historicalresearch musttaksthis into account. It is alsotnrethat theseSlavswerefinally assimilatedby ths Romanians.BSTRÀCT landsor only on theterritoryofthe formerRoman Dacia(andnot alsoin MoldaviaandWallachia).theRomanian language wasalreadyformed.For a long period the two populetionslived seperately. This process evolvedduringa long time. It couldbesupposed that somoRomanicpeople remained amongthe Slavs. the BalkanMountains andthe Black Sea.From thesekernelsthe Romanians spreadlater over the entire North-Danubian ærritory. The second sustains that this space includedalsoths plain regions.The linguisticresearchesare showingthree main survival regions:the Wostern Carpatians. Thewithdrawalsand tle returnsin theplain regions worecyclicalphenomenons repeatrduntil theXIVÉ. The first Slavicwordswerereceived in Romanian aroundthe IX6 Century. while the Romanian languago wasformedduringtheVIIIû-D$ Centuries.Cæntury when the Tirkic populations settledin Wallachia (andMoldavia)werefinally assimilated. Daicoviciu who deniedthepresence ofthe Romanic populationat the Lower Danubeduring the Vff'-XIP Centuries' Theautochthonous population couldsurvivealsoin theplain regions. .in the forestsandin themeadow areaneartheDanube. This area extendedfrom the northernTransylvaniaand Moldavia to the Balkan Mountains. Moldavia and eventhe former Dacia(Transylvania and Oltenia)were thickly settledby Slavs.Thesame historianpointedouttherole playedby therefuge areas in thehighlands andin theplain(thewoodEn regions). In thatperiod. If wo consider the wholespace betwesn the Southern Carpathians.

1 0 5 . Alexandria@gipt) 195 Banat 3.46.I 0 7 . I 3 g9 2 . 7 I 07.1 10.l74 1 5 5 . Altinum 99.169 100 Balaklavall3 Bucureçti-Ciurel I l5. 94 Athena 89 BpdrÇrora170 Achaia 134 Athos 191-193 Bràila 5 Adamclisi (Tropaeum) l0.2. 6l 1 9 .6.91.l7l Brebeni 50. I lg l Anchialos 17.36.50SZ.76.107.Bucureçti -Militari 163 Alba Iulia 124 I 35.106.lll Cariëin Grad 32.72. 1 lg .1 12.9S.I 01.45.135.75.1 lg. 143.47 Banatska Bugeac l59.I I g Adurutium.93. l39.1 l5.20.l4aJ7| Capidava10. Aluta 99.133.1 13 Argedava 100 Boljotin l8.166. l12 Aquae 19.gS. I 5 6 16 0 .l4g.g1. gl.41.120.Balaton 177 Bucureçti-Dàmàroaia 53.S4.lS4 .1 6 7 Bisericufa102 Carazu148 Argeç 99-l0l Blàskovo 124 Carevec 60.lZ7 Buzéu 69.93.1ls Caueaz 15. gl.140.100.17 5.172 139.l4g Bucov 120. I lg .Zg. lZ7 Argamum (Capul Dolojman.40.63.142.lI 8.165 Bani$ka lB Buleta 54 Almus 100 Barboçi 14 Bulgaria 4. Zg.106. I 0 3.gg.91.l43.l I 9.lSl.10.1 39. gl.lg}.40. lg7 Argetoaia74. Belgrad8.Index I.28.lg4 Almâj 74.80.165 Boosis 135 Casian 95 Annucashu 102 Borcea 2l Castelu 124. Albania 62.60.74.136 Balcic 124 5 3 . BialaReka l8 g -92.l33 Bàroi l0l Butimanu 43. Brza Palanka133 109.16g Adrianopol e 20.l7g Appiaria 13. Bucuregi-TeiS3.Lg-Zt. I 0g.41. Axiopolis 20.130 Adàmeçti 53 Bucureçti 69.28 . 1 0 2 .1 4.ll1. 57.6 g BaltaIalomilei 29 BucureçtiStràulegi 93.152 Alexandria 88. t 2 4 -1 2 7 .l0l. 1 7 3 .88.l 97 Bucuregi-st SoldatGhivan 11. 56.ll5 .9g.137.17 4. Amutria.113 Calafat 69.196.10l.l7l. 1 2 9 .l5g.1 lS. IIg 185 Balcani I-3. l0l.162 Brateç178 Abrittus 41. Jurilovca)10. Mutrius Babovo 157 Bucurcçti-Càfelu Nou 93. Zg.8. l6g g 2 .44. 100 Bàiasa 135 {lutus.IZ2.163-165 Buduroasca11.l4g.97.6-8p7.25.9 3 . 90. 16g Aldsni 164 Balta Vorde 45.91 JAZ.g2.7.96.I 06.I 70.53.l0l.134.72 90.37 .Mr4S.33.40.45.99. l6 g Aliobrix 178 palankz 22. Caliacra 37.gl.l l g. 9l Belegradon25 Cahul 178 ArÈar@atiaria)I 9. Beroe (PiatraFrecàfei) l0.I 8 7. Bræafvov 9l l4l.110.I 54. 77. Canlia 124.ll}-ll4 Carpafi 1. 133.52.ll.159. 52.Avaria 29 Brit-qda 108 6 2 . 145 123.49. l0l Basarabia 178.g l . 22. Cieogpaftc Abrit 40 Asemum2l. 1 5 2 Al5eoroç l$e 1.100.I06.l63 Adina l0l.n.17l Babadag102 Bucureçti-Bàneasa 53.S5.127 Ambium 178 Bosporos18 Casta Martis 90.l4}.53.7 g . 1 1 4 6 -1 4 9 . 17 4 20.2g.17 l.133.lg.g4 Bdinu.l3g.92.lZ4.139. Augush l9. l5 2 .7 6. gl.2 1 .39 . 124.1Bl.9l.32.4 1. Bàleni-Români 53. 8.45. 1 1 9 .2l.62 gg.38.109 Argessis 100 Bononia 19. Ancona 92 Bàlteni 61.45.13.61. 6A.68.37.91 Asamus 100 Bratei 35.Budin(Vidin)l0l.llg.46.lS2 Aniksuboli 102 Bdinci ll. 1 3 4 4 ?w{rouæolcoç 9l .182 41.11.47 J3AJ4Z llg .92.

I lg.72 Drànic 54.I 54.127. 72 -92.13g DulceancaI 1.60-63.l1.18.Dristra Cândeçti2.119.109 I .106.92.142.159 | 9.95. Corbude Sus 8l g5.160 Dumbràveni 95.22.69.32. Durankulak 96.157 Corsica 93 t7 0.22.1 6 6 .125.60 Cib'rica 100 Âdoou 9l Fârcaçele 55.167 Devnja (Marcianopolis) I 1.72 Da c i a 2.19.72.17 Gerania101.72 Dmovo 177 Cudalbi 168 Drobeta-TirnuSeverin l0.90. 5 5 .127. l3g.132.L32 Giurgta 69. 1 0 6 .132.99.72 101. 125 lo7.55. Grabovica 44 120.60 Ester 102 Chiscani 125.11 5.23 Dâmbovifa 63 Elasson135 Chersones 28. Dun&€.102.125.42. Cômpulung Musccl 69.165 Crimoea 18.9 Garvan 124. Ferigile 50 Cireçanull7 gl.159 Constantiana 91.I 6 6 .145 Donysopolis 91 Constanfa (Tomis) 22. 1 6 7 . Durostorum.lI4.32. 1 .1 l5.L3g. Craiova72.15. 47. 7l.135 96.137 Cornavoda 137.149.113. 79.72.21. Diocletianopolis 20 -29. 1 3 9 -1 4 1. G{tér 63.40. 67 DonjeButorke 32.I I 6 Danastis 176 Dynachion 132.52.1 19.20. 81.101. 46.99.165.46 29.61.96.I I3. G&lita 47. 1 3 3 .132.96.97.DunÀreade Dunàreni(Sacidava)11.60 CioroiulNou 74.13. 105.72. I I 0.102 ëezansi" Reka(Novae de Sus) Dardania 22.93.8.38.67. Florentia.92.50.Dneia 101 Galafi 88. Dodeçti ll8 Garvàn (Dinogetia)1AJ1.7 5.I 29.149.6. 146.62. 1 0 6 .1 84.173 48. 33.35 .102 I. Copâceçti45. g 0 .92 .11.75 -92.59.95.1t3.104. 14l. I 65 Danaprum176 143. g l. I3g.143 .1l5.3 1g -1 4 1 . l9 5 42.l44-l 49.1 1 . Gropeni 68.96. Cebrus 100 170.61.48 Constantinopol13.gg. Gomstu 69.l1. 1 64 .lg2.9L. 7 6 -9 0 .7 178 1.21. I07.I 95.27 I 37.l l.94.168.145.16 5 Gigen (Oescus) 2A. Ghindeni 69. 92. I 5 4 .37.159 DârstoqDà$tàr l0l Enisala76.I 96 Cosifeni 170 Dolj 74 Gerasus101 Costeçti 49.195 '1.127 Desa 54. 21.94Celei(Sucidava) l0.172.ll2.176.97. 67. 82.165 Criç 99 Giurgiu 137 Drizipera21.92. 9 5 .193 Chtnogi 48. Dobruça 69. Grecia 20.20. 102 Chiosé Aidin 10.1M. Drava 176 Cochirleni 148 1 0 0 .i 5g-l 6 0 .187 Galifia 134.143.195 125.165 153 145. 3g. 29.I 94.149.55.g5.gg.169. 47 4A.7 I 06.182.32.12l-123 I4I -I44.7 4-7 6.180 CuciurulMare 145 Goicea 69.134.19.g0. Dràgàçani 26. 103.19.157.134.173 1 0 5 -1 07 .l7 26.38.39.17 0 Edessa61 22.I 3g.l 18.42.90 5.24. Galiëe 125 180.132.155.1L3 7 6-92.197 Danubius 177 Cernàuti 145 Daphne 139. Ectené101.29.l4O Germania 124.69.l96 Groaca 159.lLz DaciaInfsrior 162 Jos passim Greci 76 Dacia Moditerranoa 4.3 6.l 16.Dorostolon. Dobrië 4l Gallia 95.146.143.177 Coçoveni 46. câmbaç 62 Coroteni llSJ& I 51. 96 Demetias 62 Epir 135.1 10 .62. l5 5 .90.244 INDEX gg. Da c i a R ip e n sis l0 .185 25. Dalmaçia22.95. 69. 1 43 .72 ÂouppouÀulvd l7O I I 8 . 54.74. Florcntin l0l Constantia102. GoliarnaKoutlovitza lB Cureani 159 Gornea 22.6.140. 1 3 9 .88.125.127.170.114 Fràtegi 94.107.17 0 g-92.51. 13 3 .153.147. 1 (Silistra)8.114.l24. 40. 94.40.32.72 140.!92 Dobrogea 7.159 Denrent 54.94.98 Càscioarele 54.43.176. 173 Ceptura 46.50.153.101.135.154 Corinth 89.65.102 Danonsium 4l Constantianae 102 Galata 18 Dchiseni 47. 20.40.16.45.124.4 .10g.

52. Mhajlovac 35.139 .7 I 05. l6g.19.45.32.8.142. 0 1 .48.156. 197 Malaia Pere5èepina 94 176. 80. l4o Mariscus 100 Izvoru 11.149.69. ImperiulBizantin 12.l 39.98.166. 1 0 9 .140 Mostiçtea 2t. 155.Zg.gg.gl. 1 5 0 -1 5 3 .154 Ialomifa 2l Kododui 173 MoesiaSecunda7.173 g3.97.10 9. 5.g7.95. g 6g Ilfov 2l Iftivina (Iatrus) I 1.139 Isaccea(Noviodunum) ll.127.1 60.101.179 .168. L5 4. 162.l0l Histia 10. 14}.192.56. 16 0 .92. Isûia 88.40. l2 g . l 7 .42.179 78.147.125.166 l^âceni 69.21.142.80.39. I I g . Istnos 17.1 42 -1 4 4 106.22.22.55.37. 37.147 Hajduèka Vodenica 109. I 16.30 . l2S Justiniana Prima A 32.157 Mironeçti 159 Karatas (Diana) 23.127.18.81.97.94.7 g.195 -197 InsulaBanului 35. l4 g . 1 0 2 . Iscus 95 38. l2 l.125.32. l47.33.179 68. 62.165.194-197 Maglavit46.96.13 l.177.om 100 1.56. gl.1g0. 90.155.178 Læderata 22.6-8.166.146. l 3 2 . 144.98.197 143. 107.171 Messembria 94. 163.170 Movileni 23.1 13.l5 l. l0 g . 127.7 1.I 5 6 . 20. 38.63.l I 3 Iugoslavia 10 32. 4045. 91.72 I 50.30.25-29.û L. 173 193 Mihajlovgrad 172 Miris 102 I(amenBrjag 40 Miroé 133 Karamanite45.168-17 AJ7 8. l4 g . Ljubièevac173 Muntenegru 133 17L.22.174. Ianta 100. 1 3 3 . gl. Iazu 10.143 Helibachia2t Hierasusl00.1 MoesiaSuperior4 Krylos 145 Imperiul Romano-Bizantin13. 13 g -1 4l.l72 Murighiol (Halmyris) I 1. Koprivef 18 l47. 7 5g .g2.I70.g7.165 Istnr.INDEX 24s 4A. I 100.1 0 5 . 139.118. 1 73 .l95 l4g. Krasen 5l 2 7 . 3 6 . Juper 125 Constan{a) 77. 15 7 .197 Kladovo 11. 5 . Madaa 40. l0 l.[65.139.7S.137 Lâsun 135 Ipoteçti 2.9 5 ImperiulRoman 161.194 Mafiinié 133 Mâcin77 Jercàlài 74 Meëkz 42 Jiu l5l Mihail Kogélniceanu (iud. 98.I l.l4l Mizil 94 IGstamonitou l9l-193 MolaanjskeStene 40. MareaNeagn 24.lg-21. MunfiiApuseni 5. 1 72 .115.123. 56.160 124-130. 15 9 . Mureç 99 Italia 25-27. l I l.118 Motnr l00.16 3 -170 .I30. larissa 135 23.l07 .129.143. MareaEgee14. g.I 22. Iskàr 100 g5.74-7 6. 60 Hadrianopolis 20 Haemimont 90 Haemus 20. 159.39. -7g.l4g Korbovo 56.143. 158 125.Lespezi 129.173 Moesial5.7 5 -92.133 Keszthely47.1 Ljuljakovo 5L. Markellai 29.74.60-62.143. 101.48. 179.191 Istia-CapulViilor I 1.22.t 59.77 MareaAdriatiû 24 l. I 54.167. 3 g . l40.1 I 0.I 15 -l 1 7 . 97.157 .137.136.lgo I I g .177 Mangalia (Callat)s) 11.11.11. 94.g2.79.171.ZZ. gl.99.124.l0l I^âuni 56.33.lU Iadar 25 Ko6æpov 9l Moesia Prima 133.127 Morava 170.95.29.l 6. I 05.1 I 6 .69.l4l Haliô 46 Halicanibnrgo 167 Hârçova(Carsiurn) 76-78.103 .134. 65.g2. l2 4 .72. Macedonia 26.36.127.60 Ircasca 170 Mousaios100.172 Horgeçti 23.95.1 15.1 ll.1 13.38. Moldova 14.151 Montana 172 Kjulevëa 11.176-178 Flàrlec 55. g 0 . 1 9 2 .g Iulia-Baçchioi8l 1 0 6 . l0 4 .42.94 .l 9.140. 140.98.10-l4.I I 0 .97.g3.40.68. Lykostomion 147 1 Isterabad102 I 19.91. 4 0 .6 l.I 12.142.1 0 7 .14G.133.157 lgg.Murfatlar 95 16l. 6.gl.109.Knrje 62 155.92.91.145 1 3 7 .49.1 l0.51.56. 1g4 Muntenia l-4. l0 2.52.L04. 139 Mursa 176-178 Marehrgo 167 Iaroarcle @ârjoaia)(Sucidava) Marisca 100 Mursianus17.134-136.l7-23.24 Izvoarsle (Mehedinfi)10.

167 Sadovec Ogosta101 Poiana152 Salona 24 Ohrida 193 Poienifa 164 Salonic 135 o l t 99 .6. Plenifa 58 Odcssos 9 1.Palastolon. Ovidiu 20. I 66.94-96.119.140. I 69.11.90.90.127.29.37.ll4.44.110 PruÎ 101. 142.135 România 10.95 Radovanu 168 Nikjup l0l. I5 Pyretos 100.I43.159 Popina11. Sânnicolaul Scifia l5.41.-92. Sàrata 163.22.145.48.21.38i40.123.74.171.18 2 I 52.7 2.40-42.13 7 . 1 4 1 . Râncâciov74 Râureni 69.42. 139 Pietnoaselc 58 Rjahovo 13.41 Pincum 18 Roma 188 Obârçia 48.182 R^zerad 41 Pàcuiullui Soare78 Noricum 34. 40.L00 Sardinia 161 Ollenifa 74.133 Riphei 100 NuIàru 82.42.146. 120Oltina 99. 4 8 .72.91. olunr.45. Plwen-Kajlaka4l Canalion 20 125.154.129.24.PalatiNiculifel79. 32.187 Scopis21.46.40.151.23.156. 1 2 3 .173 Ordessos100 Prçslav 4I.90.14.136.I51.4144.63. SatuNou 125.49.1 1.13 8.47.1 15.72 94.58.4244.58-60.170 118.168 Olutu 99 Prahova159 Onglos 26.137 Pliska 10. 63.58. 193 .163 Neusiedl 177 Pruneni58.106. I 07.I 55.I 42.29.l6. 57.ll 1 .41.7 4.IZ3. 145. Sarunà135 Mare 28 1 81 .164. 33. flalcml{vnç 22.1 43. 23.132. Podilede Fier 8.94..132.176.92.1 10.128-130.15-17.95.124.Sava 134.174 Procliana2l Osijek 176 NeaAnchialos 62 Proçtea Marc 47 Oshovu Mare 35.148.1 162.18 5 75.68.173 Sculcoburgo167 Orlea 57.1 18. 1 5 3 .23.121.197 Remcsiana139 1 80 Perint 21 Reselec141 Novgrad 57 Persia25 (Romula) 69.134.90.I I 9.99.124 Salsovia91 Olteni 93 Popeçtr69.1 15. ll.101.139.196 t94 Piteçti 69.I 64.147.178.127.I 12. 165. 9 2 . 90.52 . Ràcoasa164 (SviÈtov) Novae I 1.129.127.18 2 .60. 172.18 5 11.62. 1 2 2 .154 Orçova(Dierna) 10.172.68.116.120. Palatiolon.158 Sabulents 37.170.72 I 81.177 Savia 177 1 01 .97.60.l13 Pannasa19 141 Rakita 9l Nrropqôéou Pannonia 3. 3 5.80.1 l9.99.1 55.7 94. 159.18 1 . 7 | .35.167 Poreéka153 51.127.72.143 60.125.I73.148. 6 7 .25.41.46.L67 Reçca Novi Pazar 11.40.145 Ruthenia 134 (Varna) 1A.I 7g Razdclna Razelm 178 Paspirios2l Nistru 17. I 18-12 0 .I27.158 Pcuce182.76. 6 5. 26.I&.165 Pripet 168 .96. L23.140-142. Nipru 17. 7 2 .61.I 57. Pëelnik 40 NovaëErna 57.177 (6 Martie) 80 Sàlcioara L 32.122.101. L6/.176.85 PEninsula Balcanicâ 20.L24 PiuaPehii 88. 159.101 Monteom ll. 43 .15 1.74.177 Phanagoriall3 Ris 58 Noârwo 125 Philippopolis20.246 INDEX Naryharsâny 43.186.115 Nicopolis ad Isûum 1I. 1.63.124. Prundu 69. Rasova 157 19.182 I I 0.181.174.1 58. I 56. 1 76.I 60. Pulna 69.11 5 Polonia 91.125.91. l.151.1 0 1 . F ris e a c a 4 6 .I2O.139.161 Râcari 46. 8 8 .8.72 Negotin 56 127. 34.88. 45.46.127. Pind 2.72 Rusia 97 Odàrci 11. 105.94.106.185 Rhegion 161 Novietunum 17.155 171 Novaci72.98.101 Porucikëunëevo 42 123.105.162.41.15 0 .52.L65 Osàm 100 Nalbant 125.168. 170. L&-r67 Pécs151. Porata.139.139 Naissus 24.174 68.1I 3.92.1 52.lU Onogur 40 167.1 18.134.174 132.22. Prahovo(Aquis) 21.173 Oltenia 3.125.27.105.110.

72 lu.l 3g .lZ7 Vârtoape 59 Sihleanu 125.132.29.13 3 .103.137 I 3 l.21. Vâcàreni 79 Ssr€tos.59.g2JAZ.133 170.l50.143. Vidmvgrad 133 Slatina 164 157.lII gg.7 g.l4l.36.139.133.lZS.141.l l2. 1 7 0 . 40.gg.10.24. 104.1 0g. Smomal8.lg7 Veliko GradiËte lg Siret 14.25.l53.7 4.l I 1 .g2.156 g.20.l 93 134.127 TimacumMinus 139 Vlirtop 59.Tekija (Transdierna)lB Utus 100.l6. Teleorrran5. Valea gs Teilor 88.lS3 Ungaria l34.36.1 Securisca23.99.27.32.35.g5.g0.13.106.41. 139.1 39.26. Veliki Gradac ll.l 54.l g.Stavico lO2 Sultana 45. 91.l53 Slatinska Reka 11.72 Zaldap l9.1 l7.124.7g. Velesnica 35.1g0 ScythiqScythia Minor 7.Transmarisca 94. 90.3. l3g.1 66. Vidin l0l.62.136 Tirres 139 ZexnôCæov 90 Stiirmen 11.I9. 143 Troesmis 21. 165 Singidunum 14.l42. Thalamonium .l7 3. Trsa 22.l 5 1 .l74 Vojvoda l0l Slon 159.7.l4l.l 5 g .l 5 6 . 1 4 7 .l 39.13g.160 Troian 52 Vrap 156 Slovacia 26. I 32.26.18-20.40.9 139 Vagosola176 I l 0 .75.196.10 9 1 . 119.l!4 Skoplje 2l 52.l 16.94 9 . Vardim 59 Serdica 113.l27.lSZ.lg7 INDEX . I 50. Tabla Bufii 159.247 Scurta145 Târguçor 102 Unirea (gocariciu) 72.Topalu87 Veliko Tllmovo ll3 l 0 g.72 Serbia 75 Thracia 14.16gUlmeni 69.l11.l57.l73 Someç99 T[rkestan 97 ZaraYecchia 25 Spania18.137.161 ValeaStanciului 69.l 77 Topola 125 Veliko Tàmovo 41.129 $irna I l. 100 Vinica 173 139-t4l Tptpo 170 Vistula 176 SlavaRusà(Libida) 37.7 9. l7 7 Thessalonic 20.26.165 Sini Vh l2s Timoc 5.S}.124.126 178. Zrgon 28 lg5 Sokolica 133 Tbrceçti 69. Ulmefum 8.62 Siutghiol 102 Transilvania 1.2l.gl.3\-34 Sip 42. 1 4 6 .197 Viminacium tg.60.171.47.165 Sinoe87 133.7 105-107.132.125.10I .65.94.161.gl.156.139.72 Stobi 94 Tlras 176 Stoicani 48 Tannrllon 2l Sûabagbi.42. Thessalia134-136.77.197 g l .36.160.101.72.49.60. fara Româneascà 136 127-130.130.1 67.52 Slànic 159 t4l. Trimammium 42 vîr 100 5g.80.25.123.Voinikovo 42.17 3 Turris 14 ZemianskiVrbovok 26 Stejanovci 26 Tir5ovica 59 Zimnicea 69.145.142 gl.16.96.100.88.l g0 Timiç 99 Vela 59.1 36 . Timacus 100 Vedea63. 175.5g.Z3.182 VelikoOméje l8 Sirmium l5.72 Sumen 4l.l 6 0 .g5.101.49.gl.4.10.125 Umb'ràr€çti 74 Târgçor 45.109.gl.143.l | 5.17 O.lgg Vàrbovka 125 Sexaginta Prisca 139 Tiarantosl0l Vâlcov 147 Severci4l Tichileçti 88.l l5.145.22.9 6 .2Z.1 Vamoç69.20.160 l7l TàrgoviSte 4?. 139.150.124.94.152 Trubaevka 74 Vuka 177 Siovenia 177 Tulcea(Aegyssus)48.100.19.119 ll3.24.139 17.1 0. Eéperoçl0l l72.!g 022.46.194 Szilcilyôreghegy 62 Ulca 177 Ucraina 37.

104.30.159.IoanTzimiskes27.24.1 8 4 Irena 29 Piragast 2l Attila 195 hiscus 2L. I lg.22.151. 166 Sabinos.158-160.85.149.72. Mauros 166 Tiberiu III 87 187 Toktu 29 Maurikios 19-24.85.135 179 Asparuh 26.87.186-188 Blachos 16l Justinus.I l3.15. Thcoctist 146 g 7 .75.159.27.184 I 10.112. 54.143-146.132.26.180 Aurclian 134 Justin II l5-18.87. tæovegild 18 Teletz 187 14 5 .133.29.160 Bulgarios 1&4 Sivin. 193 Gorrranus 15 Petru(delegat bulgarla conciliul Ztberyan 14.168 Valips l8.87. PersoÊne Agilulf 23 Guduis 22.171 Baian 13-19.19 5 TeodosiuIII 28 Liciniu 23 Constantincel Mare 23.104.4 Decebal 13 VasileI 146 Omurtag 29 Dulcissimus 91.148 Phokas(spatharios) 146 l8l.Pctrus( exconsrlçi logothet) 146 Anatolios 146 95.109.143. ConstantinW 29 Toma 147 I 10. Savin 29. 184 Heralclios 23-26. Ardagast19. 16 Peftrs 2l-23. 188 Constantin V 28.248 INDEX II.112 Vasilç II Macedoneanul16l Vineh 186.188 Sweius 187 Kapæ1ûvoç 187 Brettanion 90 Sf Sava Gotul 100 Kardam 29.i60 Luminosus 95. Philippikos 87 g4.92.l93 din E67) 98 . 158.1ffi tsusas13 Sklabounos188 Kubrat 25.194.l 1 2 .1 Phokas 21.I 3 9.l lg.159.131.1 4 5-l 47.59.97.30.85. 95 Vtalianus 167 Perboundos 191.145. 104.139.143.7 5.1 13.lg5 Apsih 23.29.150.179 Petnr(consulçi paûiciu) 146 Alboin 15.46.27.20.187 Paganos[87 Elpidius 19 Paternus94.184 Stephanos 9l Chrestos146 Iæon W 87 Comentiolus ! 7.23.40. 180 139. 185 t72 Martinus 20.188 Niculifà 16l NikephorI 29 Dasius 92 Valons 90 Nikita 146 Dauritas \7.I 9. 68.68.94.19.162 Justinian I 14.139.99.30.Boraides 15 Samo 25 Bonus 16 Ssverinus 90 Boris-Mihail 98.149.17.l l3 Constantin IV 26.120.17 3.180 Leontios 146 Targitios 15 ConstansII 25.1 12.179.65.71 Justinian II 28.Sivineh 186.163 Hernac 166.30.162.90. Asàneçti 3.75.147 Tervol 28.23. 187 Knrm 29.180 Anastasios t 94. Marcellus 14 Tiberiu II l8-20. 172 Grigore(càlugàr)l9l.45.21.148.121. Roman I 146 Baduarius 15 95.L42.45.195 Constantin VII 146 Musokios 2l ConstantustI 102 Umaros 187 Cunimund 15 Ursus 98.l 43 .22.150.85.190.

158. 1 3 . 102 Cronica Monembasiei 15.D. 147 97 1 3 9 . .25. 125 91. 102 Babinger. l7 l.37. 166.17 0 -17 2 B arnea. Bârzu.ll2.173.34. 70.14.185 Simocatta 10.17 17 . 6. F.163. 106. 185 144.VH. 1 I8 159.l0 1 .23 Photios 147.L96 Ioan de Nikiou 10. 101. 95 11.[02 . .29.27.143.196 95. Angelov. Beievliev. 1 E 3 40 Baraschi.18. 1 4 6 Atanasov.L 13. 159 Skylitzes 102 [-eonDiaconul 101 Sozomenos 90 Magister 159 Symeon Marcellinus Comes 170 Maurikios. S.17.17 3 .34.18.17 3 160. 9 5 . 188 I 80 186 156. I 63.1 Victor din Tunun 15 Herodot 100 ViziuneaprooroculuiIsaia 158 Hierokles Synekdemos91.17 Bejan. ll7.15.L7 3.37. 149 Procopiusdin Cacsarea 10.142. 11.132. 94.A.1 .1 8l.57.lM Benjaminde Tirdela 92 Cassiodor177 Constantin Porphirogenetul10. Berciu. F. 166. 1 9 -2 2 . 1 9 1 -1 9 3 Theophanes din Bizanf l7 Theophylact MoiseChorenafi182. 45.17 6.Stralegikon10. I 3-l 6. 23-25 Altheim.94.I 32.I 7 1 .16. 172.\72 I 5. l3z.T. Barisié.112.40.81.1315. l0 1 .18 Genesios184 Georgios Monachos 10.19-23.1 9.149.24 IoandinAntiohia 13. D.96. Avenarius.1U Angelova.lM.172.170. 27. 1 3 3 . 1 7 7 .L82 Bànescu. 102.1 0 9 .1 90 Toofilactal Ohridei 98. 1 5 5 .l 82. 1. ThbulaPeutingeriana 100 I 50.G.I9-24.92. 17. Nicetas Choniates133 141. Anastasiu. I. 163. 25.L. Izvoaæe lltenaæe Agathias10.135 Descriptio EuropaeOrientalis t34 Dio Cassius134 Donysos Periegetul100 Evagrios 15. I32 Menander Protector 10.1 53.177.20.97.197 .147 8. P. 1 5 9 .F.162.57.90.4.29.102 Nikephor Gregoras 193 I77 Notitia lui Epiphanios 90.95. A. F.14 Al-Idrisi 102 Al-Maqdisi 16l Analele France 160 Anna Comnena 136 Arrian 136 AthanasieI de Constantinopol 92 Barhebraous l72.96. 1 8 2 .46. 29.176178.172.l45 101. 42 59.15 Miracula SanctiDemetrii 10.26.1 l3 5 0 " 1 6 81 . r02 Notitia Iconocla$ilor 90 Paulus Diaconus 10. Ahrweiler.4 r23.n. 1 7 . A.172 Notitia Episcopatuum 9A.93. 1 0 3 .94-97 Awinte.13. 155 Cronica preotului anonim din Diocleea133. 0.179. 6. I Ll. 1 8 4I. 159.r3g.13LL7. Nikephor10. 168.90. 184.l 62. Thoophanes Confessor 10. I 13.161 Armenio 159 IæoGrammaticus lO.1 36.I 7 0 .l0l. 1 4 4 .166. 5 . l l2 -l 1 4 .171 . Mihail Sirianul 173. 148.13. 94 Hypotposis geographias W.13-19. l8 4 Ptolemeu 100 Kedrenos102 Scriptor incertus de Leone IGkaurnenos 134. 95 72.I50. 80.78-82. 99. 131.21. 1 l-1 6 .159.17 9.102 .27. 27. 1 0 1 l.J22 95. 184 84-l87 158. Autort Baumann.159.9926.90. S.INDEX 249 III.38. Alexandrpscu. 76.172-17 4 Ioan Staurakiosl9l IoannesLydos 14 IoannesZonaras L0.181. 32.99. 184-l8g 132.172.27 Iordanes 10. Barnea.1 81.26.18-29. .105. 184 Bânicâ.46.167. 8 6 16 6 .184 Isidordin Sevilla 155 Johannes Biclarensis 10. V.14 Ioandin Efes 10.29. N.H. 1 0 6 .1 89.159 GestaHungarorum 134.Y 12.

35. 189.F.J.159. 4. I 52. 177 Draganov.174 Eder.127.168.78. M. P. 129 I 29. 194 Gamillscheg.125 59. l.74. 69.137. 4 Densusianu. 38.l 53 .54. 11. 1. G.Constantinescu.M. Bnrdiu. 97 Ensslin.D.98.I 30.26.11 5.lg4 ëango"a. B.1 185 192 Dvomik.102. I 1. C.125. Dimian. J. 1I. 177. 28. Cantemir. 21.J.135. 1 5 9 .6. 46. Bobi. 106 Comça" M.106.V. Ciocâltan. C.182 64. 194 Bialekovâ.177.117.49. 26. U. 134. W.17l161.29. 46. 62 Brooks. 137 D. G.132.93 Brrzeanu.I 5 5 .188 60.93. 98.am. 99-l0l N. Brâncuç.88. J. Constantiniu. 32. 77 178.145.1 5-17. C. 11.148 141 Evlia Celebi 102 Csallâny. 47 Butnariu.135. 11 lffi .L77 .169. Cabrol. C.154 125. 11. Doganr. Ciucâ"V.183 G.75 . G.121.118.1 32.173 . 184 Broscà{ean. 40. 1.18.124. 2. von 142 Ferluga.100.41. R. lE2 Brùociu. 155 127.60. D)imitrrov.17 0 -I7 3. 136 139.I 55-I 57.152. W. Charanis. 100.182 112.A. 135-137 Custurea. 93. E. 159 Cliante.17 D.178 [.85.ll 5.L 5.M.1 59. R.. M.54 N.17.55.41. Bethlen. E.43.87.197 59. L76.2 42. C.L28.196.62 Fehér. Cicikova. 160 99. I.N.94.104.58. 87. Bôna. 135.6. 1. Brice.Donat.57 Bucovalà. V M.124.111.S.152 Dit t e n .141 D. A. Dujëev.172 35. 108 124.171.P. 147. 4:7.145.69.O.2 Bromberg. Fettich. 1 7 .76-82.137.106.113 24. 157. H. F. 179.101.5. 136 Bogrca.168. 5.172 Dolinescu-Ferche.1 20. 53.I 32. Chrysos. M. S. 170 D. T. Fotino.100 .119.34.68. Ferenczi.29. Z.19.109.14 5 Feicnczi. 47. N.135.118 Davidescu. 20.L32.143. F.92. H.P I.J. 100 Biiloq G.1 178. I. Davidson Weinbcrg.M. 4. Bolliac.186 Daicoviciu.11. Fluss. 25 5. C.178.196 Bonw.2. L. 1 57. 56.20.V 116.195. l0 Cankova-Petkovq G.D.22. 5.156.148.78.137.127.151. 166.124.62. 3 Capidan.53.28.172. 124.2 Daconu. 9 49 .I I 5. G. R.133.192 LI7 . V 46.132. I.S. 88.45. A.40 M. 40.143. 1 5 .250 INDEX 132.88 . Bogdan4âtâniciu.26.188 Brâtianu. L1.34 Bjelajac. Ercegovié-Pavlovié.87.94. 108 Cotos. 2. L2. 4. Conea.12-14. 25 Constantinoscu.191.læ V 16l 166.17 5| 63. 69.97.122.92.G. 136 Chirilà.192 Cantacuzino.F.47.J. 90. 76. 44 Browning.I. 147 Bury. 19. 182. 48 Bierbrauer. 46.D.28.192 Bounegru. Miron 2 Einwangcr. 37.14 1 . 1 9 2 Floroscu. [09. 11.n35-31 M.50. Dieu. G. Hganu.139. A. l8 Brandis. Ciobanu.Donoiu. 57. 181.134. 107.61.134.110.4. Constantin 1.139.106.127 . 5.J.M.97.62. 125. Domfueanfu.5. 9 0 .122. 104.6.196 Fiedler. $t.196.190. 40.37 Bôttger.1 I 3.99. 125 Covacefi.L30.98.127.77. 182 Bulin.Z. D. 89.136.95.182.54. I 63 Botezatu.3 9J0.N. C.C.172 Cîrjan. Donëwa-Petkova" L.R. T.197 Dragomir.7. 1 6 0 .L67 ëitinska. 132.l.147 Cermsnovié-Kuznanovié.158.145 B.137. 90.l2l -125.1 Boâlog I. 26. 46 Chiriac.N. 144.V 4 55.27.46.124 Corovié-Ljubinkovié 158-160.125.122 Boroneanf. 32 BoÉkovié. I.119.207 4.47.133. U.1 68. 5.192 Braudel.1 52.181. 187 163. 173 Decei. Dymaczewski.38.V.94. E. I 1 148.81 L97 t72 Diculescu.134. 11. 195.56 61. 174 O. 11.1 8 5 . 97 De Booq C.7 8. 178 Costin. 144. 7. 18.59.1 5 l.I.191-193.170.lg2.A.134.M.45.45Butoi. 82.E.97.167.148.1U Dinu.133. Fràtilà.1 5 3 .C.99.197 Djuvara.172. 97 Coja.I 53.79. ll0 Curta.37.O.195 Darmuzès. 137 Dymaczewska.1 10.136.99.A 34 . l5 Gaf.115-1 18. M.1 85 Gardawski. | 17. 147.71. Florcscu.41. S.96. 144.

p.54. 60.Kuananov.106 .106.11.90. 77. l}g fbler. V l4j Mommsen. lZ.176. M. M. N. Gomolka.82. C. 6 l. l77. Ionescu. 20.I. 99 Macrea. J. E. L.2Z.137.l67 l. 16g Iæmerle. L. 37 t4r Gerov.196 MaÉov. 18. A. Nicolàescu-Plopçor. l. 1 3 7 .174. 9 2 . 196 Iordan.60.l. 173 178 Mumu.Zl. 4042. S.127. 170. 170.lZ4.5g.57. [ I .121.147 Necrasov.93. J. D.P.36.21. E. Ionescu.132. 18. B. 37 Mrkobrad. 50.l.24.112. !34.Igl. Mihàilà. A.1 42. l4-l g. I 56. l4 l.93. 43.54. 93 26. P. M.180 '1. 5 6 . C. 179. 166 p. l7O. ll? Neagu.172 Harfuchi. Iliescu. E. L. ll2 Lichiardopol.139. 10 1 . T. O.6.l74 Gostar. 1 3 3 . 1 4 5 .gl. 116 Lilie.lg2.172. ll. Melamed. M. N. Horedt.62. S. 102 Kollautz.V 74 Gjuzelw.li.4S.lgl Miyakawa. G.I 72. 'iti'.lM.INDEX 251 Georgescu.44.13 g. D. l7l Jumkov4J.A. 4. 4.167. B. 2. i g 6 lg g . I 50.170 Harhoiu. I 39. G. 23-26.170 Muscà. Madgearu.12. 98.l}4.c. 124. M. 6l Jankovié.132. 124. Hensel.2g. 34.4g.6. Jireëek. 2I.3Z.U.169. lS7 Mitrea.Ig. D. 185 141.132. ll. D. 6 Nica. l86 Màrgineanu-Cârstoiu.35.127.35. S. C.l5l.93. N.5A. l7g Moravcsik.V l8g Lozovan.K 178 Kogàlnicoanu. IBB Jung.109.29. W. l24. LZg.N. 9 7 _ g 9. lZ4 gl. T.162. !X Mihàilescu-Bârliba. M. F. lgz Jovanovié. 97.10g.M. 14 l.173.16 1 . R.5. 97 Herrmann.25. 6.12.1g. l4. l8l.lg2 Kiessling. Heindel.g2. 27.Z2.125 Maior. A.I g0.l 33.l5.174 Leclercq. 36.147.56. R.Ig7 43.65.101. 143I .iJ . 80. $. 85 Hauptmann.l 13.j6_ Gyôni. V A. N.Z. C. D.l3Z. L.l3g Marquart. Haralambieva. 1 4 3 .2.l92 Labuda. S.14.R. lBl.I7B Ivanov.lg6 Noll.196 l60.4. 95 Mitrea. 4 5 .47.155 Lowmianski. 136. D. 44 Gràmadà. I(ovaèwié.5 1. G. M. Oborlânder-Târnoveanu. 1 9 5 Jordanov.20. 67.137.160.M.154.17 1.7 5.14l 9 0 .t45.134. L 146 Mehedinfi. 76. A.17 ga. Kulakovsky. 7 6 -g 2 .5 g. J ililli. 56. g g .lg3 Hàlcescu. I 45.177 Nestor.i:'.142.!50. G.26. 59.lgl.B. l}s I.125 Kropotkin. G. 3 Godlowski.l5l 162. 133. 56. 2 Nicorescu.l53. K 9g Georgiova. 95. l7l. Herscovici. 7 5 .97.lg.27.g2. C.7 117. l9Z Koraé. C. 134.177 Hasdeu.l96 Kazanski.20. 100 Koleva.143 Irimia. 7. 196 Morrisson.45. 14. 106 Giorgetti.56. 5 Oikonomides. lB.lg.167.167 Maxim-Alaiba.lg.I4.154 k r. G. H. 7g.D. 3.173 1 6 3 55. ll. l92 p.16g. 55 Iorga.15 l. 15. 108 Konidares. R.l14 69. 3 Milèev. F.124. I 06.I.l7 3 Ocheçeanu.51. 6 1 . C. 11.l gl I r82 Nicolae.l4l lgg. G.H.154. P. R.171.59 g 2 . 146 Gudea.173. 44. K.109.. Marsigli.16 0 Kumatowski.lgs Krandâlov. 3j.1.186 Mutaftiev. l0g 1 3 9 .7 6-&2.30.10g .i51.36.l g6-lgg 1 3 5.17.lg3 Giurescu.lll. 55 145.Z0. D.125.I 5l.1i. 54 Lucius. J.Mànucu-Adameçteanu. 47. 197 Nu b a r. I.l25. l0 lsàcescu.196 Lica.194. l3 2 . 56.T. R.l7z Mititelu. lt. l34. ll7.V 27. 16 Hilczenrwnt.^ascaris.59. 4. Nagy. J. D. lg9.139. Mânucu-Adameçteanu. N.106. G.26-g2og7. gg.41. I 13 Niederle.99.99.42-44. 125 Mansi. 145 Ivànescu. M. E.I. 100 Miklosich.lg.I.l84.l93 I Nàstnrel.44. 6. 166.59-60. J.17.V 100 167 Howard-Johnston. H. J.l74 Koledarov.I 5 7 .173 Minié. l0Z.ig.99-102.B.47 . N. P. A.97.46. l77. l2 g . 13.113. ll. 176.

V I 1.l7Z Taube.l54.90.10.20.1 3 5 Teodorcscu. 182.l9 5 Popa. 6.I 06. M. l5g.56 . ll. W. I 89.76. ScérlÉtoiu. 2-4.169 Sorlin. G. 125. L.A.106.5 5.20. O. Po g hir c.1 13.53.D. 97.I 5 6 .L2. 95. 13-15. 122 Peneç. N. 132 $incai.1 Onciul. 20. R. Reichenhon.183 1 00 .38. 129 .170 Spinei.12.l.110.93-96. V. G. .1 54. 48. 1 7 1 . A. $tefan.11. 5.20. I 39.192 Pié. 37.Popa. 186 79.91.A. A.77. 137 Pârrnrlescu.116.174 Pissarev. t. Scorpan. l0g.A. Panaitescu.192. D.79-82 l8s C.166 Tafrdli.2 Petre. ll7 170.1 0 7 . L.l13 Sâmpetru.12. 11 79 94 .178 Pippidi. 97.29. 28. 4. J.I.L19 Olteanu.I72. C.157. V 11. A. H.62.I 6 8 -17 2 .21.L12 Rankov. Rosetti. M. 122 Parnicki-Pudclko. 133 $t.22. 191. 48. 16-82.29. C. 2 6 . 11. 4.J.L37. 116 $eclàman. I.J.116.92.97 .125. 6.143.61.192 TdpkovaZafunova.100. 135.4. T.1 1 43 . 46 Prelipceanu. Rosetti.13 I 796 . ll0 Primov.79. Rà<lulescu.178. 12. l17. . 106 172 Popescu.19 1 Rouche.22. M. A.7 4-92. I 10.5 1. M. 12.1 54. E. O. S.152.7.159 Petrovici. 113. A.41.133.187.12. 53.24. B. 1 7 3 . C .133 Stanilov.95 .I. 99. 93 Stein.62 Popovié.53. 6.141 Statos.O. 18. Philippide.76.C.18y'.13.39-41. 105.96.21. I 34. 109. Pirenne.1l7 Rankov.34.1 0 1 . 1. 173 Spiru.88 Roller.99.106.181.I 1. E. S.159. V 46. P. 2 1 35 .I 59. 90. 6l 134. 35.D.1 3 9 .M.77. V 97. L C.187 Tirnaçoca. 40.9 16 l35.46. l 9 l .I71 8 1.57. I.l7l Popescu.L47.41.99.ta 6 . 90.93 172. 3. 76-81. l5g. F. P. 24.22.18-20.132. 4 Russu.101.33. R.7.88.143 Simion. 6.P.92.124 Papuc.I001 6 9 .96. 6.122 10l. Sisié178 Ovèarog D. 54. 137.K 182. Prodan.93. Schramm. 48 Roman. S.4l Pàtruf.D. l4.lSS.185 Sulzer.37. 172 Suceveanu. 93 Rifuonyi.137.I 0 6 . 69. 161 Pohl.141 Poenaru-Bordea. 3 Sahmatov178 Petc-Govora. V.I. Schreiner.14 3.gg. 82.M. 3 Rusu. 5 Stoican. 11. 47 Stloukal.100.138.100.147.170 Ostrogorsky.123.42.186.157 I 53.32. P.I 6 0 . 176.6. 4.48.97.190 Stanësv.61 I g.97.1.99.99-101. 4-6.Stahl.S. E. G.I 14. 11. Poulter.192 Stoicescu.124 Szédeczky-Kardoss. Petoscu-Dâmbovita. Opai{.181. Stângà.L42.88. 26. 106.l 0 9 . 81. A.55. I02.29.1 62.lg2 102. 38.76. 14 Raiev.A.109 Petac.D. Popescu. 1 5 1 . 1L.7 9-8 2 . Popeea.157.A. P. C. 40 Panaitescu. $erbânescu.I95 Pallas 61.17 -19. 17l. F. 44.14. A.135 5 1. Schwandtner. G. l3-29.J. 67.128 Pârvan.19 5 Schafarik. 5.168. 50.45.2s2 INDEX Olajos.183 Petsas.I I l.135. 11.12.162 Teodor. 195 Sandu.132.178. 13. P.D. ll. 1 9 5 9 7 . C. A. 98. Y 113.196 Pritsak.59. G.186.99. 43 45. 45. H. 77 43. 97 Steuer. 195 L39.E.12. 117. 2 5 . G. 1A. 11 57 50 .I17. I. 55.182.l96 Roesler. H.174. S.132. H. $.24-26.125. M. 102 Sacerdofeanu.171 Popa-Lisseanu.R.179. Skorpil.139 Opa{. Tàtulea. A 50 l 06. 27 Philippide.V.172 Paragin[. 53. D. Popovié.23Sretenovié. . D.53-59.28.2.132-134. 13-15. 3.82 .194 C. D.78. 25 Penëev.150.54.P. 56 Sion.69. 27 Pippidi.49. G. ll7 Stoica.42.188 Stoian.14 5 .196 G. D.3947 A921. 62. I 09. 5 67.162. 197 183.194 148 Preda. N. 28. E. 134 Setton. F. Pentiuc.32.A.. 35 D.A.163 t94 173.I.137.124. 2. A.81.17. G. 124 Popovié. 11.N. B. l4l. 110. N.6. l. Romanëuk. 40.A. G. M. 176.V.77-82.Gh.99. 182 123. M.l l 0 Puçcariu. K M.9I.20. 1 4 3 . Opriç.180. 158 113 I.

168. 169.196 Trohani.124.C. 11.173. V. amforidoane 32.39-41. 45. J. I 39.106 23.166.129.2I.28.141 al doilea khaganatavar 27 168.124.28.121.57 I I 7. 105.1 l2.175 Tocilescu.62. 123. Wozniak.1 l0 YâùarwqZ. J. arhiepiscopie 90. Vaklinov. 3.Iig albanezi 4.A.166.14.166.1 10.11. ateliere45. l 5 2 . 7.98.14.143 123.l 13.124.INDEX 2s3 Teodonescu. I 16 catarame de tip G6tér 44 155.133 cataram€ detip Syracusa 44. 120 Zahaiale.17 1. 42. A. 195 5 8 .169.53-60 Wemer.lg0.173 .40. 22. 6. 59. 27.131.124 asediu 18-20.92.155 cçramicâ delip Tisa 155 1 95 catarame de tip Corinth45. V.168. 6. P.155. S. Vaillant.14 7I.157 açezare fortificati 120 cataramede tip Boly-Zelovce ceramicd romanâ 34 açezàriI 7.l 89.11. 59 Zâsterova. B. 97 Vagalinski.133 Whitby.141 1 5 9 arme 39.A. Voicu. 68.20.19.I 56.45. cataramc detip Pâpa44. Torcpu. D. .174 145.157 Uzum.J.44.4 g . 57.62.12 0 .l2l.M. O.l 52. 110.59. 97.lg3.188 ar.37.ramicâ cenuçie finË 31.7 6.53. G.14 1 Voivozeanu. I 1.L 22.16 Thunmann.193 catarams 39-45.5 5.D. bessi 136. 1 4 ll3 151.6 13 . 6.L3 5.49. 1 3 99 .97.132 Vuia.25. 116.63. aromâni 2.172.lM catarame de tip Salona-Histria alani 28.I 63 . 15. L TT Theodorescu.F. 179. 15. I I 5-I lg.175 42-44.186. 38 Botoçana(cultura) 118 61.98. càIugâri 95.I 18. F.1 3 2 .41 bulgari 13.I. catarame de tip Naryharsrlny43 ceramicàslavËde tip Korceak 7 I . C. 25. K 178 Uspenski. R. 3 54.180. D. 162.195 132. 10.5 1. 2 157.59.92. 104.168. I 12 cataramc de tip Sucidava3943.152.24.17 4. P.106.169.141 Vertan.18-23. -62. 3.39.30.154.122 carpi 166 ce.47 Zlatarski.164 ceramicà galbenô 128.170 Vasiliu.43.I 6g .1 94. 154.171 Xenopol. Varsilç V I 1.63.46 Vulpe. 97. I 12. 90 Uetus.12l.35.141 Tudor. D. N. 191 Tomaschek.34.L29.40. 105.154-157. 1 6 0 .122.t7l avari 13-22.R 136 Zeiller. 120.11.156 1 8 s 124.37.135 bazilici9L.48.7 4. 1 5 9 .46.125. L3E.139. 4 Zugravu. 76-82.A.107.I 12.l5l .97.28 151.27.95. I 1. 182 Weigand.I 5 l. 78.l72. 47. catârame de tip Pécs 43.I 54.94. 113.J.94.39-43.120 Vâlceanu.38 13 0 .152 ariedo etnogenezà 4. Topoleanu. 169 V. G.14. 137 Vlàdescu. 171 Winkler.l7 3.125.27. I 50-1 57 .zbi 27.1l8 ceramicà slavà 32.37. G.34. Zabaria.19.106.lg5.91 158-160.I 2 1.41.99 .46.1 07.37.45. 54 Zalqflhinos.1 1l.98.139. 20.Y. E.127.197 ccramicàbizantinâde tip urban armatÈi 14. 54.12.52. l67. Materll acculturafie7 121.134-136. 48. 22. L. 43.23.35.764.104.l79.97 .98.172.30.35.S.125. 101. 43. W.11.17.150.167 ll8 t76 bisericà90.E. I I 7.1 15-120.97.17 0-r7 2 46. D.118.155 agriculturà 135.190 capete depod 11. F.46. caramicâ detip Hinog 32. 49-51. 18.168. I l. 125.122 aplicedo centurà39.101.1 18. 13.191 Velkov. cente de putere 17. l94 I22.32.25. 106. 92.182-lM Zir:rz.1 I g.170.lgg. V N.A 100 Zeuss. 106.94.29.94.93. ançi 14. 50. l9l Vulpe.100.152.M.

tiircic din Asia Cen125.I72 120.1505 .l 20.r27 30. 17.96-98. limes 14.194-tg7 halà 25 cerarnicà lucralà la roata înceatii dominafia avari 28.195 t6g-17r.129. necropole 10. 67.l23 rornânilor 3-6.107.31.36.lg. fibule digitato 39.94.123_l 30.1 l5 .67.43.40.112. 167 khaganat l3.L62. I 5-121. lg4 160.7 l.I 0 g.2. 21.39 . 1 6 4 1.22.114. khazari 26.162 168.166. g.l60 moncde 11.170.6 7 .20.196 cultura Saltovo-Majack37.16 3 .112. 116.l lg-122. nezâ) 5.168.162 g g .7.75.162 7 5 .I I 9 . 1 7 7 obçtr 150.117.ll7.113 cneji.167 oraçe 26.1 l6.162. 163 fibulecu semidiscl2l continuitate t.11. | 19.46.lS4.47. 150.L6. .l l6.l 07.138.48.25.32. 1 4 9 .116.l 64.149.L45. l? 6 . dominafia bulgarâ158-160.43.30 daci 134 piosede centurà lZT. ll3.r2g. I 50-l 57.17 2.lZg daciliberi 93.1 l3.194 l45.lgl gofi 114.l0zl.1 94 germanici37. 16g.l0l.27.46. 143.167 onoguri 25 cultnra Hlincsx 129. pecenegi 161.1 12_114. continuitatea tehnicilor meçte185 120.lg} daco-romani 4.117 longobarzi15. 116 l49.93 I. protohlgari 26. 1 5 0 -1 5 2 . ceramicé lucralâcu mâna 31.120.1 8. 17 3 l2g.l I 6.174 t67 -169.l59.194I 3 g -1 4 4 .i3.12l lingvisticà4 I4t-143 fibule cu piciorul întors pe listede episcopate 10.169 khaganatul bulgar 27.31.t4g 139.prizonieri94. fibule 39.2.65 .67 107.l5 g gg. discontinuitate2.l23.91.cnezate163.1&.45.lgs huni 14.144.29.27 comunità{i sâteçti93.28.34.l3l.l 04 . 1 cercci 39.1lg.104.139. gefi 166.131.30. 1 4 6 .122.l7 4 mànàstire 95 continuitate de locuire ?.kutiguri 13.27.11. cercei cu pandantiv stelat39. 5. 15 3 inscripfii 10.15.l7 r.171.27.197 problemacontinuitàfii l.7.23.L37. lg 5 creçtinism90-93 I 10.37. .22-24.14.t94.l69.25. fortificafii 20.SZ.162-164 36-39.28. .l4Z. 1 7 9 .137. 1 6 2 .3 1 . 42. g -1 4 2 .17 0. g 17.Botoçana6.123.3 6 .1 67.34. 34-39.24. 186-188 63 daimatini 135 khaganatul avar l3. 5.100 flotà 27.136. 135.51.127.I8.l73.10 7 .l 14.l l g. 31.1 l0.105.49-67 macodoneni 136 .'Lg5 nomadism2. l84.96. 2I. ll4 .l70 heruli 167 osûogofi 161 cultura Sântana de Muroç.122.94.146.16.164 kofagiri l&a cenamicà lucratji la mata rapidà dominafiabizantinà 89.94. l%.7 0 . culturaCiurel 2.166. culturaf(omani-I(ruje 135 greci 193 107-l10.193 164.131.14 5. 1 2 3 .120. 155. 173 132.lg4. cultura Dridu 1. 23.164 dedssubt63.137 culturaCostiça.173 perçi 18.17 4.95.17.164.L23.l 3 9 .114 continuitate culturalâ 7 l59.164 cerccicu pandantiv lunular 47 episcopieW-92.lS2.lZ3.91.159.93.lg3. mitropolie 90.162 ll5 gepizi 15.186 pàstorit l35.I 60.I I 7 .119 33-39. 3.53 . g 4 7.lg5 l2o-125.1 43.2s4 INDEX ceramieàslavàde tip Penkovka deplasàri depopulalie2.162.161.166. I 30.94. continuil. khaganatul 3 4.ZS. 9 5 l .99. 6glimitanei 30.160 173.133.173.45I3g.I l6. I 5 1 . çugàreçti49.67 etnogeneza .ate etnicà 7 foederati 26. 167. I 15.155.33.8.l22. 95. franci 13.lg2.131.7. cmciuli{e93. 13 3l3 . 5 cercei tip ciorchine45.24.l3d cumani 195 instalarea slavilor 6.7.l84 paduri 8.166 .7.1 4.137. ll7. 1 4 8 .16.167 Kerngebieten(vetre de etnoge.153.146-14g.2L.61 . 76 .179 circulafie monetarà 11.1 15-123.l69.107.49 t97 17l-174. 197 72.26.171. pânze de populafie 6. cultura Luka-Raikove{kaia 137.8.142.157.ll g. I L 7 .9.166.6. 1 5l5 6.124. 134 3 9 .188.I 5 4 .171.l 6 0 .183 nomazi 6.170. 49-67. 1 2 0 .96.1 52.lg.l 18.hidrcnime 5. 6g-99.l2l.100 Cerneahov 37.

7 2.34.149 170. strymonifi l9l. sagudafi 191.145 .Tatarh.l97.175. 1 6 0 .l8 135-t37. 149.l24.INDEX ?s< llg. zubsidii 15.85.I g6_lgo.15 9 . 170.l 62. I I g.24.l27.135. 1 6 9 .94. 1 6 6 -1 7 6 .l30.l3 g .167 tàtaxi 150. 1 1 5 64 . 1 4 2 .101 1 2 . .147. 46.l4S tiirci 17. . 1 0 7l0 .190 l5g. I 3 9 .1 17.149 unguri 27.t94-t97 slavi 2. lg l. gg. voiwodate 161 l l l . 145. regatebarbar€ 16l 31.27.l74 retagerea gg-101.141.23.I76.1 Romaniipopulaæ 16l-l& tâmiahi 184 vilrfrrride sâgefi lZl. blaci 92.134 refugierea la munte 1.l2g.169.196 sci{i l14 taci 166 . l aurelianâ4. lg3 Sclaviniile26. lB5 valuri depànânt l4B.I70. l9l-193 nralizars 8. valul maredepàmântdin Dobroromanici 3.20.50.lgl. 93.Z7 sigilii 12.I 6 2 .g.l2Z.149.167 .174. I 33_l35.l 61. I Ig.144.69.6. I 37 .129-wlul Tirlucegi I 49. valahi 197 rinchini l9l-193 g.l07139. I I 6-l I I 2 I _123.159.17 5.127. 155. sclavini 17.132. 147 valul mic de pàmânt din Dobro[ 51 . 169 t54 români l-4.97.125.137. 1 6 3 . I 33. l6g.179 tribut 16.67. 1.166.rnar I29. l9 2 t97 49.lg0 nrçi 148. ll2.l4 1 .17 -2l.174. 1 4 5 .Igg.164. I gg-lgl.122.I 94_ teznre 18.150. l0S.94.lgg Severi raporturido fo4e lg.l2l.34.150.103.179. vaduriale Dunàrii l1. lg2 romani 189.193 toponime 6.30.133. 1 9 6 s&bi 134 134.117. 193 goa 148.l}g. 163.1 SO. shateg 25.29.150.21.36.L61.18.lg.lg4.67.99. 1 6 3 .l93-l97 gea 148 tzl.13.17 4.170.23-26. 166.92. valul Vadul lui Isac.l32.135teoriacontinuitàfii 3. l4g.2.15 2 . 4 vlahi.92. 167. sincretismulcreçtino-pâgân 92 utiguri 14.l 6l 179. 146-148 zoapan 187 Timociani 160 zonade baltà 5. tanshumenfà136 144.Zl-23.14 l.Z3. romanizare 3.lS3. 163 1 5 9 .26. 97. 153.lg2.4-6.tzg. 160.l37. 132. 18 (tib slav) 132.5.7 5. 85.133-136.12.35.1 6 9 .132.161 . vlahorinhini 134. I t2 $erbeEiritual firnerar 96-9g. I g3.163 L44 I 50_ I 52.159.93.117.l l g. 188 themà 27.90. l4S-147.I 55. 1 7 4 protoromiini 188 serbi 25.1 0 4 . gg-103. 194-197 g3 I 92.