You are on page 1of 10

Elemente obstetricale: Bazinul osos şi moale • Canalul de naştere poate fi împărţit, didactic, în: • Osos • Moale

Canalul osos de naştere • Bazinul osos (pelvin osos) este format din: • Cele 2 oase coxale • Sacru • Coccis • Este împărţit prin liniile nenumite în 2 segmente: • Superior = bazinul mare (deasupra liniilor nenumite) • Inferior = bazinul mic (excavaţia pelviană = bazin obstetrical (dedesubtul liniilor nenumite) • D.p.d.v. topografic reprezintă adevăratul bazin

1

Promonto-pubian minim (mipubian) = 10. articulaţia sacro-iliacă şi sinusurile scaroiliace D. ne interesează cele 3 strâmtori ale bazinului obstetrical: • Superioară • Mijlocie • Inferioară Strâmtoarea superioară • Are o formă ovală. aripioarele sacrate. obstetrical. Util Pinard = diam.p.5 cm  Promonto-retropubian = “conjugata vera” = diam.d. corpul pubelui şi crestele perineale • Lateral: liniile nenumite • Posterior: promontoriul.5 = Pinard) 2 .5-11 cm  Promonto-subpubian = 12 cm (minus 1. cu marele ax transversal sau o formă de inimă • Este planul de angajare a mobilului fetal • Diametrele: • Antero-posterioare:  Promonto-suprapubian = “conjugata anatomică” = 11.• • Micul bazin este format din: • Anterior: marginea superioară a simfizei pubiene.v.

5 cm = uneşte pct. oblic stg.• Pelvisul feminin văzut din profil. sau dr. util = 12. 7. ele se unesc  Diam. 4. Conjugata diagonală • Diametrele strâmtorii superioare: • Transversale:  Maxim = 13. Conjugata vera 3.5-13 cm = la egală distanţă între promontoriu şi simfiză Pelvisul feminin văzut de sus. oblic dr. transversal median. 3. eminenţa ilio-pectinee stg. 2. • Diametrele strâmtorii superioare: • Oblice:  De la eminenţa ilio-pectinee la simfiza sacro-iliacă de partea opusă  După locul de plecare. cele mai îndepărtate ale liniilor arcuate  Central sau clinic = diam.  Reprezintă aria de angajare  12-12. 6. Conjugata anatomică 2. (cel mai des utilizat de prezentaţie)  Diam. puncte de reper ale conturului strâmtorii superioare: Promontoriul sacro-vertebral Marginea anterioară a aripilor sacrului Articulaţia sacro-iliacă Linia nenumită Eminenţa ilio-pectinee Marginea superioară a ramurii ischio-pubiene Marginea superioară a simfizei pubiene • 1.5 cm Planurile şi înclinarea strâmtorii superioare: • Planul promonto-pubian al strâmtorii superioare face cu cel orizontal un unghi de 54 grade la bărbat şi de 58 grade la femeie 3 • . 5. diametrele antero-posterioare ale micului bazin: 1.

2. 5.• • • 1. tuberozitatea sciatică şi ligamentul sacro-sciatic • Diametrele: • Antero-posterior = subcocci-subpubian = 9.8-12 cm) • Transversal = 10. corpul pubelui şi punctul retropubian ce delimitează diam util • Peretele posterior: faţa anterioară a sacrului şi a coccisului • Pereţii laterali: cotil. 3.5-12 cm • Transvers = bischiatic = 11 cm • Oblice = 11 cm 4 .5-10. cu cele 2 orificii (gaura obturatoare şi găurile sciatice • Diametrele: • Antero-posterior şi oblice = 11 cm (antero-posterioare de la vertebra 3S la simfiză / 11. 4.8 cm Strâmtoarea inferioară • Orificiul inferior al cavităţii • Prezintă: • Anterior: marginea inferioară a simfizei pubiene • Posterior: coccisul • Lateral: ramurile ischio-pubiene. În zona promontoriului coloana vertebrală deschide dorsal un unghi de 110 grade la bărbat şi de 107 grade la femeie Bazinul este mult înclinat anterior. unde se efectuează coborârea prezentaţiei • Limite: • Peretele anterior: faţa posterioară a simfizei. diametrele strâmtorii superioare: Diametrul oblic stâng Diametrul oblic drept Diametrul transvers mediu sau obstetrical Diametrul transvers maxim Diametrul sagital Conjugata anatomică Strâmtoarea mijlocie • Nivelul spinelor sciatice = împarte excavaţia pelviană în 2 etaje • Excavaţia pelviană este un canal între strâmtoarea superioară şi cea inferioară. faţa internă a ischionului. 6. Pelvisul feminin văzut de sus.5 cm prin retropulsia coccisului = 11.

iar cel transversal de aprox. cu plantele lipite în interior • Cuprinde diametrele:  Antero-posterior (extern) sau Bandeloque = 20 cm = între punctul cel mai proeminent al feţei anterioare a simfizei pubiene şi apofiza spinoasă a L5  Bispinos = 24 cm = între cele 2 spine iliace-antero-superioare  Bicret = 28 cm = uneşte punctele cele mai îndepărtate ale crestelor iliace  Bitrohanterian = 32 cm = distanţa dintre cele 2 trohantere • Rombul lui Michallis ne furnizează date asupra formei. Planul strâmtorii superioare Articulaţia bazinului • Imbibiţia gravidică favorizează mobilizarea simfizei pubiene şi sacro-iliace ca pe nişte balamale.• • Arcada pubiană este regiunea delimitată de marginea inferioară a pubelui şi de ramurile ischiopubiene Este locul în care se situează craniul fetal în momentul naşterii (degajării) Axele bazinului • Axul strâmtorii superioare (axul de angajare) urmează linia ombilico-coccigiană • Axul excavaţiei (axul de coborâre) prelungeşte axul strâmtorii superioare. vertical de 11 cm. cu pacienta în poziţie verticală. iar concentraţia aduce promontoriul înapoi şi împinge coccisul înainte Examinarea bazinului osos • Pelvimetria externă • Se realizează cu pelvimetrul. astfel încât mutaţia aduce promontoriul înainte şi coccisul înapoi. se curbează în sus şi înainte şi se uneşte cu axul strâmtorii inferioare • Axul strâmtorii inferioare (axul de degajare) se apropie de orizontală la femeia în decubit dorsal 1. 10 cm • Punctele care definesc rombul sunt:  Superior: apofiza spinoasă a vertebrei L5  Inferior: punctul superior al plicii interfesiere  Lateral: gropiţele determinate de cele 2 spine iliace postero-superioare 5 . simetriei şi mărimii excavaţiei pelviene • Are un diam. Axa pelvină 2.

promonto-subpubian • Mediusul se aplică pe promontoriu şi cu o pensă sau indexul mâinii stg. planul micului bazin sau ale excavaţiei pelvine: 1. Planul strâmtorii inferioare sub punctul de retropulsie a coccisului Canalul moale de naştere 6 . alteori curbura sacrată este mult mai accentuată sau prezintă false promontorii • Proeminenţa spinelor sciatice poate fi apreciată prin tactul vaginal.b. astfel. transvers al strâmtorii medii • Strâmtoarea inf. încercăm să atingem promontoriul.5 cm grosimea peretelui. Planul strâmtorii medii (de la marginea inf. furnizându-se informaţii asupra diam. scăzând apoi 1.5-2 cm a degetelor examinatoate aplicate pe faţa posterioară a simfizei pubiene • Liniile nenumite se urmăresc în 2/3 anterioare. este uşor abordabilă prin tact vaginal şi. rezultă o valoare medie de 11 cm Măsurarea diametrului antero-posterior extern Diametrele transverse externe ale bazinului • Pelvimetria internă • Se efectuează prin tactul vaginal • Ne oferă date foarte importante cu privire la prognosticul evoluţiei travaliului • Într-un prim timp. sinusurile sacro-iliace nu sunt abordabile prin tact vaginal la bazinul normal • Peretele posterior al excavaţiei este reprezentat de osul sacru • Faţa sa anterioară.• • • Tot prin pelvimetria externă se măsoară şi diametrul transvers al strâmtorii inferioare (biischiatic) Reprezintă distanţa dintre feţele interne ale tuberozităţilor ischiatice Se reperează cu policele de la ambele mâini cele 2 tuberozităţi şi cu banda metrică sau cu pelvimetrul se măsoară distanţa dintre ele. a simfizei pubiene la spina ischiatică) 2. util este sub 9 cm. revenim la sfârşitul examenului şi măsurăm diam. avem de-a face cu un bazin viciat Măsurarea diametrului promonto-subpubian • Pelvisul feminin văzut din profil.a. Planul strâmtorii inferioare înainte de retropulsia coccisului 3. Planul strâmtorii medii (de la spina ischiatică la faţa anterioară a sacrului) 3. vom repera marginea inferioară a simfizei pubiene • Ambele mâini vor fi retrase simultan. lucru imposibil la bazinul normal • Degetele examinatoare urmăresc concavitatea sacrului de jos în sus şi pierd contactul cu peretele osos. iar cu bandă metrică măsurăm distanţa de la vârful mediusului până la reperul de sub simfiză. Planul strâmtorii superioare 2.a.b. vom putea aprecia deschiderea unghiului format de ramurile descendente ale oaselor pubiene (ogiva pubiană) care este de 80-90 grade • Dacă am atins promontoriul. permiţând îndepărtarea cu 1. în 1/3 sa superioară (în dreptul vertebrei S3) • Explorăm apoi conturul strâmtorii superioare • Arcul său anterior reprezintă un arc al unui cerc cu raza de 6-6. cu concavitatea orientată anterior prezintă suprafaţa regulată • În mod patologic osul sacru poate fi redresat.5 cm. scăzând apoi 1.5 cm vom obţine diametrul util • Când diam.

sub formă de aponevroză (aponevroza perineală mijlocie) • Stratul muscular superficial este acoperit de aponevroza perineală superficială • Ţesutul conjunctiv perineal se condensează şi pe linia mediană.Bazinul moale cuprinde: • Formaţiunile musculare ce îmbracă bazinul osos • Formaţiunile aponevrotice care închid porţiunea sa inferioară = planşeul perineal • Este delimitat de reperele osoase ale celor 2 tuberozităţi ischiatice. longitudinală = fanta pubo-coccigiană Faranbeng şi Varnier • Planurile musculare perineale • Profund: muşchii ridicători anali • Superficial:  Muşchii bulbo-ischio-cavernoşi  Muşchiiischio-cavernoşi  Muşchiitransverşi perineali superficial şi profund • Sunt separate între ele de un ţesut conjunctiv condensat. alcătuind rafeul anococcigian şi ano-vulvar • Ca urmare a transformărilor din timpul travaliului vagineul. mărginit de un inel muscular (muşchii constrictori ai vulvei şi bulbo-cavernoşi) • Progresiunea fătului depinde de dispariţia diafragmului cervico-segmentar • Ea va determina formarea unui singur canal sau cilindru moale (de la fundul uterului până la orificiul vulvar) Mobilul fetal • Fătul la termen poate fi asemănat cu un ovoid • Sunt importante 3 segmente ale acestui ovoid: • Capul • Umerii părţile mari fetale • Pelvisul CRANIUL FETAL • Bolta craniană: • 2 oase frontale • 2 oase parietale • 2 oase temporale • 1 os occipital Masivul facial Suturile craniului fetal 7 • • • . perineul şi vulva sunt destinse (ampliaţie) • Naşterea reprezintă o deformare prin care părţile moi ale canalului de naştere sunt pasiv dilatate ca rezultat al presiunii capului fetal care înaintează • Canalul de naştere este delimitate de:  Proximal = diafragmul cervico-segmentar. desparte cavitatea uterină de vagin  Distal = diafragmul perineal centrat de orificiul vulvar. vârful coccisului şi marginea inferioară a simfizei pubiene • Perineul este străbătut de: • Uretă • Vagin • Rect creează în mijlocul masei musculare o fantă ovalară.

5 cm (cel mai mare diam. mai puţin importantă Fontanelele sunt spaţii membranoase ce separă oasele cutiei craniene şi servesc ca puncte de reper în travaliu: • Anterioară (marea fontanelă sau bregmatică) • în lungul suturii sagitale • are formă rombică.5 cm • Bitemporal = 8 cm • Bimastoidian = 7. care iniţial este format din 2 jumătăţi • Posterioară (unica fontanelă sau lombdoidă) • la extremitatea suturii sagital. al craniului fetal) • Transversale • Biparietal = 9.5 cm • Fronto-mentonier = 8 cm Circumferinţele • Marea circumferinţă occipito-frontală = 38 cm • Mica circumferinţă suboccipito-bregmatică = 33 cm Faţa • Situată inferior şi înaintea craniului • Se întinde de la extremitatea anterioară a marii fontanele până la menton • Alcătuită din aceleaşi oase ca la adult (6 perechi şi 1 nepereche) • Mai rezistentă decât bolta craniană Umerii fetali • La nivelul umerilor şi trunchiului fetal se descriu 2 diametre: • Biacromial = 12. nu au mare importanţă în derularea travaliului Diametrele: • Anteroposterioare • Suboccipito-mentonier = 13. delimitată de cele 2 oase parietale şi de scuama occipitalului • formă triunghiulară şi este mult mai mică • Laterale: sunt 2.5 cm • Bimalar = 7 cm • Verticale • Submento-bregmatic = 9.5 cm (cu reducere prin tasare) • Sterno-dorsal = 9 cm Pelvisul şi membrele inferioare • La nivelul pelvisului se descriu diametrele: 8 . delimitată de cele 2 oase parietale şi frontal. al craniului fetal) • Occipito-mentonier = 13 cm • Occipito-frontal = 12 cm • Suboccipito-frontal = 10.5 cm (cel mai mic diam.5 cm • Suboccipito-bregmatic = 9. ale lui Gasser • Suplimentare (Gerdy).• • • • • Frontală sau metapică (între cele 2 oase frontale) • Sagitală (antero-posterioară) între cele 2 oase parietale • Frontală sau metapică (între cele 2 oase frontale) • Sagitală (antero-posterioară) între cele 2 oase parietale • Fronto-parietală sau coronară (între oasele frontale sau cele parietale) • Occipito-parietală sau lombdoidă (între cele 2 oase parietale şi osul occipital) • Temporalei.

în prezentaţie pelviană. când axul cranio-caudal al fătului este orientat pe cel transvers al uterului  Oblică • În evoluţia sarcinii: • Primele 20-24 săpt. – orientare indiferentă • Săpt 24-32 – orientare provizorie . va coborî şi se va degaja prima • Poate fi:  cefalică  pelviană • Atitudinea • Se referă la flexia sau deflexia prezentaţiei în raport cu coloana vertebrală • Prezentaţiile cefalice sunt:  cel mai adesea bine flectate = craniană  uneori deflectate = facială  mai rar moderat deflectate = frontală şi bregmatică • Altitudinea prezentaţiei 9 . se va prezenta prima la nivelul strâmtorii superioare a bazinului.5 cm • Pubo-sacrat = 6 cm Caracteristicile fătului la termen: • Greutatea variază în funcţie de sex:  Fem: 3000-3200 gr  Masc: 3000-3500 gr Caracteristicile fătului la termen • Lungimea medie (vertex-tălpi) = 50-52 cm • Cordul fetal cântăreşte circa 2 gr • Plămânii sunt atelectazici şi cântăresc circa 30 gr • Ficatul fetal – organul cel mai voluminos (125 gr) şi ocupă ½ din cavitatea abdominală • Stomacul are o capacitate de 30-40 ml • Intestinul subţire are circa 2 m.• • • Bitrohanterian = 9 cm (reducere prin tasare) • Sacro-pretibial = 12. fiziologic longitudinală şi în prezentaţie craniană • Prezentaţia • Partea anatomică mare fetală care. orientarea să fie definitivă • După culbută – orientare definitivă. când aceste axe se suprapun  Transversală. longitudinală. iar intestinul gros are circa 50 cm • Rinichii cântăresc circa 12 gr fiecare Noţiuni obstetricale • Naşterea • Naturală (vaginală)  spontană ca declanşare şi evoluţie  cu utilizarea unor manevre şi intervenţii obstetricale • Artificială (chirurgicală) prin cezariană • Eutocică (fiziologică) • Distocică (patologică) • Orientarea fătului în uter • Raportul dintre axul mare al fătului şi cel al uterului poate fi:  Longitudinală. în timpul naşterii. ca apoi. în urma culbutei.

în aprecierea altitudinii prezentaţiei se utilizează indicii Farabeng. prezentaţia trece prin gradele de altitudine:  Mobilă – deasupra strâmtorii superioare  Aplicată – în contact cu strâmtoarea superioară  Fixată – parţial pătrunsă în strâmtoarea superioară  Angajată – diam. mare trecut prin strâmtoarea inferioară Clinic.• Raportul dintre circumferinţa mare a prezentaţiei şi planurile strâmtorilor bazinului obstetrical • În progresiunea naşterii. • 10 . mare trecut prin aria strâmtorii superioare  Coborâtă – diam mare trecut prin aria strâmtorii mijlocii  Degajată – diam. prin tuşeul vaginal • Prezentaţia angajată: între prezentaţie şi faţa anterioară a sacrului au loc 2 degete • Prezentaţia coborâtă: un deget • Prezentaţia degajată: nici un deget.