Capitolul II – Alegerea agenţilor frigorifici

II.1 Evoluţia agenţilor frigorifici
Istoricul fluidelor frigorifice începe în anul 1834, când americanul Jacob Perkins brevetează o maşină frigorifică funcţionând prin comprimare mecanică de vapori, utilizând ca agent frigorific oxidul de etil. Utilizarea unei asemenea maşini s-a dovedit rapid limitată de nivelul ridicat de inflamabilitate al acestui agent. În 1876 Carl von Linde, datorită utilizării amoniacului ca agent frigorific, permite adevărata dezvoltare a instalaţiilor frigorifice prin comprimare mecanică de vapori. În 1880, introducerea unui nou agent frigorific, anhidrida carbonică, reprezintă începutul utilizării instalaţiilor frigorifice pentru îmbarcarea la bordul navelor a produselor alimentare. În 1920, prin utilizarea anhidridei sulfuroase şi a clorurii de metil, apar primele maşini frigorifice de uz casnic sau comercial. Începând din 1930, apar primele hidrocarburi fluorurate şi clorurate (CFC). Datorită caracteristicilor foarte interesante din punct de vedere termodinamic şi datorită marii lor stabilităţi atât termice cât şi chimice, utilizarea acestora va aduce o ameliorare considerabilă atât a fiabilităţii cât şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică. Aşa se explică de ce în comparaţie cu amoniacul şi clorura de metil, aceste substanţe poarte denumirea de agenţi frigorifici de siguranţă.

II.2. Clasificarea şi simbolizarea agenţilor frigorifici
Categoria cea mai mare, cea a compuşilor halogenaţi, este divizată în funcţie de natura halogenilor şi numărul de atomi de hidrogen din moleculă: compuşi clorofluoruraţi ai carbonului care nu conţin hidrogen (CFC); compuşi fluorocloruraţi ai carbonului care conţin hidrogen (HCFC); compuşi care nu conţin clor (HCF); compuşi cu brom (haloni). Această clasificare are la bază corelaţia dintre proprietăţile moleculelor şi compoziţia lor chimică. Astfel: scăderea numărului de atomi de clor din moleculă face ca potenţialul de 18

de numai câţiva ani. Corelaţia compoziţie chimică-proprietăţi pentru derivaţii fluorocloruraţi Clasificarea şi simbolizarea principalilor freoni Simbol R10 R11 R12 R13 R14 R110 R111 R112 R113 R114 R115 R116 Denumire chimică CFC TETRACLOR-METAN TRICLOR-MONOFLUOR-METAN DICLOR-DIFLUOR-METAN MONOCLOR-TRIFLUOR-METAN TETRAFLUOR-METAN HEXACLOR-METAN PENTACLOR-FLUOR-ETAN TETRACLOR-FLUOR-ETAN TRICLOR-TRIFLUOR-ETAN DICLOR-TETRAFLUOR-ETAN MONOCLOR-PENTAFLUOR-ETAN HEXAFLUOR-ETAN Formula chimică CCl 4 CCl3F CCl 2 F2 CClF3 CF4 C2Cl6 C2Cl5 F C2Cl4 F2 C2Cl3F3 C2Cl2 F4 C2ClF5 C2 F6 19 . II. bromul are o acţiune OPD mai accentuată decât clorul. faţă de mai multe decenii în cazul CFC-urilor.2.). dar o inflamabilitate ridicată (figura II.1.1. F=0 Cl=4 R10 Cl=3 R20 Cl=2 R21 R30 Cl=1 R31 R32 H=2 R41 H=3 R40 R50 H=4 TOXICITATE F=1 F=2 F=3 F=4 R14 H=0 R13 R23 H=1 R12 R22 R11 Cl=0 INFLAMABILITATE Fig.2.distrugere al ozonului (OPD) să fie cu atât mai scăzut. iar atomii de hidrogen conferă moleculelor o viaţă mai scurtă în troposferă.

R218 R20 R21 R22 R30 R31 R40 R120 R123 R124 R140a R150a R160 R23 R32 R41 R125 R134a R143a R152a R500 R501 R502 R503 R407 R410 R404 OCTAFLUOR-PROPAN HCFC TRICLOR-METAN DICLOR-MONOFLUOR-METAN MONOCLOR-DIFLUOR-METAN DICLOR-METAN MONOCLOR-MONOFLUOR-METAN MONOCLOR-METAN PENTACLOR-ETAN DICLOR-TRIFLUOR-ETAN MONOCLOR-DIFLUOR-ETAN TRICLOR-ETAN DICLOR-ETAN MONOCLOR-ETAN HFC TRIFLUOR-ETAN DIFLUOR-ETAN MONOFLUOR-ETAN PENTAFLUOR-ETAN TETRAFLUOR-ETAN TRIFLUOR-ETAN DIFLUOR-ETAN AMESTECURI AZEOTROPE R12-R152a R22-R12 R22-R115 R13-R23 AMESTECURI ZEOTROPE R23-R152-R134a R32-R152 R134a-R125-R143a HIDROCARBURI METAN ETAN PROPAN N-BUTAN ISO-BUTAN C3F8 CHCl3 CHCl 2 F CHClF2 CH 2Cl2 CH 2ClF CH 3Cl C2 HCl5 C2 HCl 2 F3 C2 HClF4 C2 H 3Cl3 C2 H 4Cl 2 C2 H 5Cl CHF3 CH 2 F2 CH 3F C2 HF5 C2 H 2 F4 C2 H 3F3 C2 H 4 F2 ------------------------------------------- R50 R170 R290 R600 R600a CH 4 C2H6 C3 H 8 C4 H10 C4 H10 20 .

unde m=0. mai sus. butanul şi izobutanul sunt notate cu 600. unde : R – agent frigorific. ceea ce semnifică existenţa unei duble legături. II.R1150 R1270 R12B1 R13B2 ETILENA PROPILENA HALONI MONOCLOR-MONOBROM-DIFLUOR-METAN MONOBROM-TRIFLUOR-METAN C2H 4 C3 H 6 CF2 BrCl CF3Br Simbolizarea freonilor se face pe baza unor reguli legate de compoziţia chimică. p – numărul de atomi de fluor. pentru hidrocarburile ciclice se ataşează litera C. agenţii termodinamici de lucru din acestea. Din acest motiv. Se mai utilizează şi o altă simbolizare sub forma H mnprs . vor exista numai două cifre.3 Tipuri de agenţi frigorifici Pentru a permite funcţionarea ciclică a instalaţiilor frigorifice şi a pompelor de căldură. preiau căldură prin vaporizare şi cedează căldură prin condensare. numărul de atomi de clor se calculează până la valenţa 4 a carbonului. amestecurile azeotrope se simbolizează cu 500. astfel că pentru derivaţii n – numărul de atomi de hidrogen din moleculă plus 1. la temperaturi scăzute sau apropiate de ale mediului ambiant. hidrocarburile nesaturate (etilena. Simbolul este R mnp . literele „ a ” şi „ b ” se utilizează pentru diferenţierea izotopilor. pentru halogeni se specifică numărul de atomi de brom (B1. iar „ s ” numărul de atomi de brom. respectiv cu 600a. m – numărul de atomi de carbon din moleculă minus 1. iar amestecurile zeotrope cu 400. propilena) li se adaugă cifra 1 înaintea grupului de trei cifre. unde „ r ” reprezintă numărul de atomi de clor. care îi deosebesc de alte tipuri de instalaţii. 21 . aceste substanţe poartă denumirea de agenţi frigorifici. deci trebuie să fie caracterizate de unele proprietăţi particulare. B2) ataşat la simbolizarea de metanului.

4 Proprietăţile agenţilor frigorifici Proprietăţi ale agenţilor frigorifici sunt impuse de schema şi de tipul instalaţiei.căldura specifică în stare lichidă trebuie să fie cât mai mică. consideraţi freoni de substituţie definitivă. trebuie să fie cât mai mare. care conţin Cl foarte instabil în moleculă HCFC (hidroclorocarburi). prin vaporizare. datorită proprietăţilor sale termodinamice care îl fac cel mai performant agent frigorific din punct de vedere al transferului termic. pentru a se obţine dimensiuni de gabarit reduse ale compresoarelor 22 . care sunt hidrocarburi fluorurate. Câteva din aceste proprietăţi sunt următoarele: . II. simbolizat şi prin R717.căldura preluată de un kilogram de agent. precum şi de nivelurile de temperatură ale celor două surse de căldură. există şi agenţi frigorifici naturali. Pe lângă cele trei categorii de agenţi frigorifici menţionate. pentru a nu apare pierderi mari prin ireversibilităţi interne. freoni clasici.presiunea de condensare trebuie să fie cât mai redusă. între care amoniacul (NH3). care conţin în moleculă şi hidrogen. în procesele de laminare adiabatică . pentru a se asigura debite masice reduse . datorită căruia Cl este mult mai stabil şi nu se descompune atât de uşor sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete HFC (hidrofluorocarburi).volumul specific al vaporilor trebuie să fie cât mai redus. pentru a nu apare pierderi de agent frigorific şi pentru a se realiza consumuri energetice mici în procesele de comprimare impuse de funcţionarea acestor instalaţii . care nu conţin deloc în moleculă atomi de Cl. pot fi împărţiţi în trei mari categorii: CFC (clorofluorocarburi). pentru a nu apare vidul în instalaţie .Din punct de vedere al compoziţiei chimice. freoni denumiţi de tranziţie. este cel mai important şi cel mai utilizat.presiunea de vaporizare trebuie să fie apropiată de presiunea atmosferică şi uşor superioară acesteia. freonii.

009 monoclor-difluor-metan CHClF2 HCFCs Instalaţii industriale şi comerciale.22 0.să nu prezinte pericol de inflamabilitate.8 °C 96.să nu fie poluanţi (este cunoscut faptul că unii agenţi frigorifici clasice şi anume câteva tipuri de freoni. sunt simbolizaţi prin majuscula R.la presiune constantă . Proprietăţile termofizice ale agentului frigorific R22 Generalităţi: Nume Formulă Familie Câmpuri de utilizare (în concordanţă cu legislaţia în vigoare) Masa molară Proprietăţi termofizice Punctul de fierbere (la 0.99 MPa Unităţi (SI) Presiunea Volumul specific Căldura specifică . I.50 0.50 0..74 0.78 1.1 Vapori 0.50 47. Pentru a nu se utiliza denumirile chimice complicate ale acestor substanţe. contribuie la distrugerea stratului de ozon al stratosferei terestre).17 0.2 °C 4. (de la denumirea în limba engleză . explozie şi toxicitate . 23 .5 kg/kmol * Aceste date provin din broşura Proprietăţi termodinamice şi fizice ale agentului frigorific R22 publicat de Institutul Internaţional al Frigului (IIR).11 0.Refrigerant) şi li s-a asociat un număr care depinde de compoziţia chimică.67 218. agenţii frigorifici au fost denumiţi freoni.57 11. condiţionarea aerului 86.1013 MPa) Temperatura critică Presiunea critică Proprietăţi la 0°C (la saturaţie)* -40.012 205.la volum constant Vâscozitatea Conductivitatea termică Tensiunea de suprafaţă Căldura de vaporizare MPa dm3/kg kJ/(kg K) kJ/(kg K) 10-6 Pa s W/(m K) N/m kJ/kg Lichid 0.095 0.

013 0.1013 MPa) Temperatura critică Presiunea critică -46.74 MPa R125/R143a/R134a (44/52/4) HFCs Instalaţii industriale şi comerciale.1 °C 3.60 32. transport frigorific 97.la volum constant Vâscozitatea Conductivitatea termică Tensiunea de suprafaţă Temperatura de curgere (la 1 MPa) MPa dm3/kg kJ/(kg K) kJ/(kg K) 10-6 Pa s W/(m K) N/m °C Lichid 0.02 0.38 0.055 1500 II.82 11.Proprietăţi de mediu: ODP (Potenţialul de distrugere al ozonului) (R11=1) GWP (Potenţialul de încălzire a atmosferei) (CO2=1) Grupa de siguranţă A1 0.6 °C 72.078 Vapori 0.87 177.la presiune constantă .61 0.26 0. Proprietăţile termofizice ale agentului frigorific R404A Generalităţi: Compoziţie Familie Câmpuri de utilizare (în concordanţă cu legislaţia în vigoare) Masa molară Proprietăţi termofizice Punctul de fierbere (la 0.008 0.46 24 .87 1.6 kg/kmol Proprietăţi la 0°C (la saturaţie)* Unităţi (SI) Presiunea Volumul specific Căldura specifică .06 0.73 1.

Proprietăţi de mediu: ODP (Potenţialul de distrugere al ozonului) (R11=1) GWP (Potenţialul de încălzire a atmosferei) (CO2=1) Grupa de siguranţă A1 0 3260 III.3 * Aceste date provin din broşura Proprietăţi termodinamice şi fizice ale agentului frigorific R404A publicat de Institutul Internaţional al Frigului (IIR).41 0.77 11.1013 MPa) Temperatura critică Presiunea critică -43.8 °C 86.77 0.41 0.96 0.57 0.87 209.09 0.1 °C 4.103 Vapori 0.la volum constant Vâscozitatea Conductivitatea termică MPa dm3/kg kJ/(kg K) kJ/(kg K) 10-6 Pa s W/(m K) Lichid 0.2 kg/kmol Proprietăţi la 0°C (la saturaţie)* Unităţi (SI) Presiunea Volumul specific Căldura specifică .81 1.012 25 .63 MPa R32/R125/R134a (23/25/52) HFCs Condiţionarea aerului 86.46 50.Căldura de vaporizare kJ/kg 165.la presiune constantă . Proprietăţile termofizice ale agentului frigorific R407C Generalităţi: Compoziţie Familie Câmpuri de utilizare (în concordanţă cu legislaţia în vigoare) Masa molară Proprietăţi termofizice Punctul de fierbere (la 0.

Stratul de ozon. se găseşte în startosfera atmosferei terestre. de asemenea invizibile. deoarece filtrează radiaţiile ultraviolete. în spectrul luminii vizibile. o problemă atât de mediatizată şi discutată în ultimii ani. ca şi cele ultraviolete. iar cu violet radiaţiile ultraviolete. În acest context. sunt reflectate de atmosfera terestră. O parte din aceste radiaţii infraroşii. este evidentă importanţa monitorizării atât a grosimii stratului de ozon cât şi a impactului pe care îl au diverşi factori naturali sau artificiali asupra acestei grosimi. Dacă nu ar exista stratul de ozon.9 * Aceste date provin din broşura Proprietăţi termodinamice şi fizice ale agentului frigorific R407C publicat de Institutul Internaţional al Frigului (IIR). au evidenţiat că grosimea acestuia devenise mult mai redusă decât în mod normal. care absoarbe această radiaţie. aproximativ între 12-50 km altitudine. provenite de la Soare. ar fi mult prea puternică pentru numeroase forme de viaţă de pe Pământ. 26 . Proprietăţi de mediu: ODP (Potenţialul de distrugere al ozonului) (R11=1) GWP (Potenţialul de încălzire a atmosferei) (CO2=1) Grupa de siguranţă A1 0 1256 II.Tensiunea de suprafaţă Temperatura de curgere (la 1 MPa) Căldura de vaporizare N/m °C kJ/kg 0. degajă şi el radiaţii în spectrul infraroşu. într-o poză. în timp ce Pământul. intensitatea radiaţiei ultraviolete.5 Impactul freonilor asupra mediului înconjurător Poluarea produsă de freoni. Radiaţiile infraroşii le putem reprezenta de culoare roşie. măsurători ale grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii. Putem reprezenta radiaţiile provenite de la Soare. galben. invizibile pentru ochiul uman. reprezintă la ora actuală unul din motivele care explică numărul foarte mare de agenţi frigorifici întâlniţi în diverse aplicaţii ale tehnicii frigului. albastru.59 208. având un rol extrem de benefic. La începutul anilor ’80. cu roşu.011 5. percepute de om sub formă de căldură.

s-a constatat că iarna şi primăvara. grosimea acestui strat. având intensităţi diferite în anotimpuri diferite. Problema este cu atât mai gravă cu cât oxizii de clor rezultaţi din reacţia descrisă nu sunt nici aceştia stabili şi se descompun. chimic. dar pe de altă parte. acesta deoarece din punct de prezintă o legătură foarte slabă (instabilă) în cadrul moleculelor de CFC. grosimea stratului de ozon este cu 20% mai redusă decât vara şi toamna. deocamdată deasupra 27 . Se produc astfel reacţii în lanţ. prin care un singur atom de Cl poate să distrugă un număr impresionant de molecule de O3. Poluarea produsă de freoni este un proces care se produce în stratosfera terestră. în urma desfăşurării procesului descris anterior. din moleculele freonilor se eliberează Cl (clor vedere monoatomic). Aşa se explică apariţia. Astfel a apărut ipoteza că subţierea stratului de ozon este posibil să fie datorată acţiunii unor substanţe produse de om. din moleculele CFCurilor. eliberând din nou Cl.În aceeaşi perioadă a anilor ’80. principalul responsabil pentru acţiunea distructivă asupra ozonului este atomul de Cl. ceea ce a determinat studierea mai atentă a fenomenului. moleculele de ozon (O 3) se transformă în mod natural iarna şi primăvara în molecule de oxigen (O 2). iar moleculele de oxigen se transformă în mod natural vara şi toamna în molecule de ozon. Acest fenomen natural explică pe de-o parte variaţia grosimii stratului de ozon. Din acest moment nu a mai fost decât un pas până la includerea freonilor. Clorul monoatomic reacţionează chimic cu ozonul (O3). nocive pentru sănătatea umană. Analizând mecanismul acestui proces se observă că în ceea ce priveşte freonii. În acest mod se distruge treptat stratul de ozon al planetei. Sub acţiunea razelor ultraviolete provenite de la Soare. devenise mult mai subţire decât ar fi fost normal. pe lista substanţelor nocive pentru startul de ozon. care se găseşte în stratosferă şi rezultă oxigen biatomic O 2 şi oxizi de clor. deci poluante. în perioada efectuării acestor măsurători. având un binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaţiilor ultraviolete. Astfel s-a constatat că sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete.

Cu toate că pe plan internaţional au fost luate măsuri drastice privind interzicerea utilizării CFC-urilor. totuşi tehnica frigului artificial nu este nici pe departe cea care a emis cele mai ridicate cantităţi de CFC-uri în atmosferă. de altfel extrem de interesante. În prezent există în întreaga lume. de la -100°C până la -200°C. pentru fiecare domeniu de temperaturi existând anumiţi agenţi frigorifici specifici recomandaţi. respectiv în creşterea nivelului radiaţiilor ultraviolete: În natura există numeroase alte surse de Cl. produse de freoni. În urma dovedirii ştiinţifice a efectelor nocive asupra stratului de ozon. Trecând peste aceste dispute de ordin teoretic. care pun în continuare probleme legate de posibila lor „scăpare” în atmosferă.utilizează freoni la spălarea microcircuitelor electronice 28 . permit obţinerea unei plaje foarte largi de temperaturi. produc efecte asemănătoare. comunitatea internaţională a luat numeroase măsuri de reducere până la zero a utilizării acestora. prin atomii de Cl. numeroase instalaţii de puteri frigorifice mici şi mijlocii încărcate cu agenţi frigorifici poluanţi (în sensul pericolului pentru stratul de ozon). În timp ce grosimea stratului de ozon a fost în continuă scădere. Astfel circa 20% din clorul prezent în stratosferă provine de la erupţiile vulcanice care pot accelera semnificativ procesul de reducere a grosimii stratului de ozon. Totodată se pune problema găsirii unor agenţi de substituţie care să fie utilizaţi în instalaţiile frigorifice noi. ci şi alte substanţe chimice. pe cât s-a susţinut. potenţialul distructiv al acestor substanţe nu este nici pe departe atât de ridicat. merită menţionat faptul că deşi atunci când se vorbeşte de freoni. Astfel au fost enunţate câteva motive care infirmă prezumţiile anterioare. emisiile de CFC au fost în continuă creştere. deci se poate concluziona că nu a existat o corelaţie directă între emisiile de CFC şi problema ozonului.celor doi poli ai planetei a aşa numitelor găuri în startul de ozon (zone în care perioade lungi din an lipseşte complet). sau chiar mai scăzute în anumite cazuri particulare. o perioadă de timp. corespund următoarelor ramuri industriale: industria microelectronică . Fenomenul a fost posibil cu atât mai mult cu cât nu numai freonii. nu este demonstrat clar că nivelul radiaţiilor ultraviolete a crescut considerabil. Degajări mult mai semnificative de CFC. Agenţii utilizaţi în instalaţiile frigorifice. privind rolul CFC-urilor în distrugerea stratului de ozon. Cu toate că se consideră că rolul ozonului este de a filtra radiaţiile ultraviolete. în lumea ştiinţifică există şi opinii conform cărora. aceştia sunt asociaţi cu instalaţiile frigorifice. Evident aceste temperaturi nu pot fi realizate cu un acelaşi agent frigorific. în primul rând CO2. ca urmare a reducerii grosimii stratului de ozon.

fiind interzisă eliberarea acestuia în atmosferă. neputând să ajungă în atmosferă decât în cazuri de avarie. în timp ce în cazul instalaţiilor frigorifice. 29 . CFC-urile au fost emise direct în atmosferă. recuperarea agentului frigorific din instalaţii. în cantităţi mari. este obligatorie. CFC-urile evoluează în circuit închis în sisteme etanşe.a utilizat freoni ca agent propulsor pentru substanţele active din spray-uri În ambele situaţii prezentate. La ora actuală.- industria cosmetică . înaintea oricărei intervenţii tehnice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful