TÂLCUIREA

SFINTEI
EVANCHELII DE LA MATEI
SFÂNTUL TEOFILACT

A R H I EP I S COP UL B UL G AR I E I

Rugăciune înainte de citirea din Sfintele Cărţi, alcătuită de Sfântul Ioan Gură de Aur Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii inimii, ca să ascult cuvântul Tău şi să-l înţeleg pe el şi să fac voia Ta, că străin sunt eu pe pământ. Să nu ascunzi de mine poruncile Tale, ci să-mi descoperi ochii, ca să văd minunile din Legea Ta Arată-mi mie cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale. Spre Tine nădăjduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca să-mi luminezi mintea şi gândul cu lumina înţelegerii Tale, ca nu numai să citesc cele scrise, ci să le şi împlinesc. Ca nu spre osândă să citesc vieţile şi cuvintele Sfinţilor, ci spre înnoire şi luminare, spre sfinţire, spre mântuirea sufletului şi spre moştenirea vieţii veşnice. Că Tu eşti luminarea celor ce zac întră întuneric şi de la Tine este toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

COLECŢIA TÂLCUIRI LA SFÂNTA SCRIPTURĂ
r

i

TÂLCUIREA
S F I N T E I

EVANGHELI I DE LA MATEI
SFÂNTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

cu b i n e c u v â n t a r e a Prea Părinte Sfinţitului

G A L A C T I O N
Episcopul Alexandriei T e l e o r m a n ul ui şi

E D I T U R A S O P H I A · E D I T U R A C A R T E A ORTODOXĂ

Bucureşti · 2007

rt-iAFTlfl J-wiwta.' Carte apărută sub patronajul Fundaţiei Sfinţii Martiri Brâncoveni [www.fundatia-smb.ro] Ediţie îngrijită de R. I‟. Sineanu şi L. S. Desartovici Coperta şi miniatura Evanghelistului: Adriana Goilav Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României THEOPHYLACTOS, arhiepiscopul Bulgariei, st. Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei / Sfântul Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei şi Bulgariei; ed. îngrij. de R. P. Sineanu şi L. S. Desartovici. - Ed. a 2-a. - Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2007 Index. ISBN 978-973-136-008-9; ISBN 978-973-1710-36-51 I. II. Sineanu, R. P. (ed.) Desartovici, L. S. (ed.) © Editura Sophia, pentru prezenta ediţie
/

226.2.07

EVANGHELIA - VESTEA CEA BUNĂ, CUVÂNTUL SI LUMINA LUI DUMNEZEU

‫״‬Tu ai cuvintele vieţii celei veşnice" (loan 6, 68)

Este îndeobşte cunoscut că în inima creştinului în care pătrunde ‫״‬Evanghelia lui

Dumnezeu" (1 Tesaloniceni 2,2) ce cuprinde ‫״‬cuvintele vieţii celei veşnice" (loan 6, 68), Biserica are acces neîngrădit în Duhul Sfânt şi acel creştin este ‫״‬altoit" în trupul lui Hristos. Sfântul loan Gură de Aur ne arată că „pretutindeni se vădeşte că până la marginile lumii unde se va răspândi puterea şi cunoştinţa acestor Evanghelii, neamul omenesc se va schimba: din sălbatic şi aspru, va ajunge blând şi paşnic"1. Acelaşi Sfânt Părinte, făcând elogiul Sfintelor Evanghelii, ne spune că Mântuitorul Hristos aduce neamului omenesc două mari bunătăţi: una, Evanghelia împărăţiei, alta, vindecarea tuturor bolilor (păcatului, n.n.)2. Cum trebuie să primim Sfintele Evanghelii? Pentru primirea cu vrednicie a Evangheliei, inimile celor ce voiesc aceasta trebuie pregătite prin lucrare duhovnicească. Sfântul Vasile cel Mare învaţă că „după cum cel ce vrea să scrie pe o tăbliţă de ceară trebuie să şteargă ce -a fost scris mai înainte, tot aşa şi inima care voieşte să primească în chip lămurit cuvintele dumnezeieşti (ale Evangheliei, n.n.) trebuie curăţită de gândurile cele potrivnice"3. Sfinţii Părinţi atenţionează că Sfintele Evanghelii trebuie trăite în curăţia inimii, urmând de fapt învăţăturii Iui Hristos, după care „cei curaţi cu inima vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8). în ele aflăm un autentic mod de viaţă creştină şi nu principii de filosofie religioasă. Lămurind înţelesul Sfintelor Evanghelii, Părinţii Bisericii vorbesc de „înnoirea Duhului Sfânt" (Tit 3,5). Pentru aceasta, modul de viaţă evanghelic trebuie să fie o participare reală la noutatea adusă de Iisus Hristos în lume prin întruparea Sa şi prin toate celelalte acte mântuitoare, cum spune Sfântul loan Damaschin. Acesta este de fapt miezul Sfintelor Evanghelii. Lumina lor este Hristos, prezent în Biserică „până la sfârşitul veacurilor" (Matei 28, 20). Sfânta Scriptură în general şi Sfintele Evanghelii în special sunt, într-adevăr, ‫״‬mari amfore de inspiraţie", cum spunea Sfântul Grigorie de Nazianz4, dar ele sunt şi trebuie să fie mai ales ‫״‬calea, adevărul şi viaţa" (Ioan 13,6) pentru fiecare creştin care se consideră mădular al trupului Bisericii. De aceea, împlinirea imperativului ‫״‬de a propovădui Evanghelia la toată făptura" (Marcu 16,15) trebuie să se înfăptuiască w şi prin Bisericii - ‫״‬stâlpul şi temelia Adevărului" (1 Timotei 3, 15). Trăind altfel, unii sunt ‫״‬purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii" (Efeseni 4,14). Din această pricină, retipărirea comentariului la Sfintele Evanghelii este un prilej prin care omul credincios ‫״‬se apropie de Dumnezeu şi Dumnezeu se va apropia de
1 :

Omilia 10, 3, în P.S.B. 23, p. 122. Omilia 32, în P.S.B. 23, p. 393.

-1 Omilia la Psalmi, 7, în P.S.B. 17, p. 256.

om" (îacov 4, 8), în şi prin Biserică. Iată de ce binecuvântăm această apariţie editorială cu încredinţarea că în lumina adusă de citirea şi trăirea Sfintelor Evanghelii, mai mult ca până acum ‫״‬vom umbla cu vrednicie întru Domnul, plăcuţi Lui întru toate, aducând roadă în orice lucru bun şi sporind în cunoaşterea lui Dumnezeu" (Coloseni 1,10).

Cu arhiereşti binecuvântări
Qr<Jlp^'cr^~

Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

CUVÂNT CĂTRE FRATELE CITITOR în zilele noastre în care suntem bombardaţi cu informaţii, impresii şi imagini de toate felurile, ne-am obişnuit să trecem foarte uşor pe lângă oameni, pe lângă cuvinte, pe lângă tot ceea ce ne înconjoară. Şi nici nu este de mirare că suntem atât de nesimţitori, deoarece suntem învăluiţi zilnic de structuri antropocentrice care ne hrănesc cu acel surogat, numit ‫״‬mincinoasă biruinţă asupra lumii". Astăzi putem vedea că viaţa lăuntrică, cu cât ne este mai împământenită, cu atât mai pământesc ne este şi graiul, pierzând duhul şi puterea care îi dă viaţă şi îl susţine (îl ţine Sus). Aceasta este una din pricinile pentru care acum trăim o vreme în care dragostea noastră s-a răcit foarte mult. Astfel, neputând înţelege drept dragostea lui Hristos, proiectăm asupra Mântuitorului propria noastră imagine despre El, iar aceasta fiind izvodită dintru neadevăr nu ne poate agonisi decât minciună. Este cu putinţă ca aceasta să fie una dintre suferinţele istovitoare ale fiecărei generaţii şi ale fiecărui creştin în parte. Dar mila lui Dumnezeu este harnică şi lucrătoare şi fiecare dintre noi, mai mult sau mai puţin, am priceput ori am intuit că citirea la nivel informaţional nu aduce putinţa înnoirii lăuntrice. Topica limbii vechi ne pricinuieşte o aparentă îngreuiere la citire, însă celui căruia se sârguieşte să citească, graiul vechi îi pricinuieşte o tainică bucurie, o oarecare îndulcire. Iar aceste simţăminte ni se alcătuiesc în suflet din puterea duhovnicească a cuvintelor, care nu sunt informaţie stearpă şi raţionalistă, ci sevă lăuntrică, dătătoare de viaţă şi lumină. De aceea, graiul vechi şi topica sa, ne ajută să fim cu luare aminte la cuvinte, să ne apropiem de adâncul lor şi să ne împărtăşim de puterea lor făcătoare de viaţă. Astfel, puţin câte puţin, începem să ne îndulcim de miezul cuvintelor şi să pricepem că izvodirea acestora s-a împărtăşit de adierea harului lui Dumnezeu. Din această pricină, Sfinţii sunt sfinţitori ai cuvintelor şi ai graiului fiecărui neam în parte. între cei care au păzit curată şi au sfinţit limba românească este şi Sfântul Grigorie Dascălul, cel care împreună cu Cuviosul Gherontie a tălmăcit din greacă Tâlcuirea celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact, Arhiepiscopul Ohridei şi Bulgariei. Tălmăcirile şi cuvântul acestor Cuvioşi ne stau drept mărturie nemincinoasă. Pentru a adeveri, măcar şi foarte puţin, puterea unor cuvinte întrebuinţate în tălmăcirea Tâlcuirii, vom aduce în mijloc câteva graiuri şi înţelesul lor, atât cât ne-a fost nouă cu putinţă să‫־‬l pătrundem. Pentru cuvântul gând avem în Tălcuire aceste variante: cuget, socoteală, socotinţă, sfat. Ca rădăcină, cuvântul gând are ungurescul gond, cuget are la temelie verbul latin cogitare, iar socoteală şi socotinţă au la bază latinescul succutere. Cuvântul sfat are ca temei slavonescul svetu, grai care în slavonă a odrăslit şi denumirea dată sfinţilor, aceea de sviatiteli. La noi cuvântul sfat este înţeles astăzi cu prisosinţă ca îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, dăscălie, sfătuire, învoială, consimţire. Ca vorbitori de limbă română ştim cu toţii cât de puţin se foloseşte azi sfatul şi sfătuirea. Lucrul cel

pentru că S-a pogorât şi a luat asupra Sa neputinţa şi păcatul lor. şi am luat drept temei cuvintele Mântuitorului: „Cine se va înălţa pe sine se va smeri.du-Şi dragostea pentru ei. Aşadar. Având ca rădăcină latinescul medius locus. Pe toate câte le-a făcut Domnul. ‫״‬S-a tăinuit" de aceştia. ci Se depărta şi prin mijlocul lor suindu-Se. Despre acestea. Când iudeii. Domnul nu l-a adus pe David de faţă în chip văzut şi trupesc. Se tăinuia de ucigaşi". ci al întregii umanităţi. Pe acelaşi David îl pomeneşte Mântuitorul înaintea fariseilor. S-a suit întru cele care I se cuvin Omului. Iar pogorârea aceasta a săvârşit-o Domnul Hristos în chip deplin venind în iad şi omorând moartea Această dragoste biruitoare e aşteptată şi căutată de tot omul ce vine în lume. Dumnezeu-Omul. din pricină că noi toţi suntem un singur Om. 29-30. iar cuvântul Său este sfat şi dragoste pentru firea omenească cea una. împreună-pătimind şi neîncetân. frumoşi şi sfinţi. cei care au păzit şi au rodit dragostea pentru aproapele întru sfaturile lor. Fiul Omului. Mijlocul firii omeneşti nu poate fi decât Hristos. Acestea credem că înseamnă acel grai ce zice ‫״‬suindu-Se". ci l-a vestit în acel mijloc al firii omeneşti în care Omul este unul singur întru Hristos Dumnezeu. în înţelesul că ştiau că gândul unui singur om este o biruinţă sau o cădere pentru întreaga fire omenească. 59). în Tâlcuirea de la Luca 14.după cum spune Proorocul David (Psalm 132. chiar dacă rătăcirile noastre sunt adeseori atât de sfâşietoare şi de înfricoşătoare.1). atunci când aceştia îi prihăneau pe Apostoli că în zi de sâmbătă luau spre hrană grâu din holde. adică sviatiteli. ‫״‬îl dă drept pildă pe David". graiul mijloc ne arată centrul. Vedem aici că graiul zice că Mântuitorul ‫״‬îl aduce în mijloc pe David". mai înainte de vremea Patimii voiau să-L omoare pe Mântuitorul. cu dreptate sunt numiţi luminoşi. ori e împreună sfătuitor. decât Cel Care S-a coborât din Cer.12) şi: „Nimeni nu s-a suit în Cer.mai important este că până acum noima cuvântului sfat implică cel puţin două persoane: cel care dă sfatul ori sfătuieşte şi cel care primeşte sfatul. le frecau cu mâinile şi mâncau".1-5: «Şi învinuindu-i fariseii pe ucenici că ‫״‬smulgeau spice. Numirea de sfat dată pentru gând este una care e izvodită întru inimile celor care îşi trăiau gândurile ca nişte sfaturi cu aproapele. Şi Bunul nostru Domn. Aşadar. pentru că nimic nu este mai frumos şi mai bun decâ t să se sălăşluiască fraţii întru unire . întru dumnezeiasca dragoste pentru firea 9 . şi nu numai al lor. şi cine se va smeri pe sine se va înălţa" (Matei 23. o singură fire. El ‫״‬trecând prin mijlocul lor" Se tăinuia pe Sine (Luca 4. trebuie să fim cu luare aminte la dragostea Domnului Hristos pentru întreaga fire omenească. adică acel loc faţă de care marginile sau punctele de referinţă sunt la distanţe egale. Domnul îl aduce în mijloc pe David». cu un înţeles contextual de: ‫״‬îl pomeneşte pe David". Care este în Cer" (loan 3. Pentru a pricepe acest cuvânt ‫״‬suindu-Se". 13). Dar iată ce ne spune Tâlcuirea de la Luca 6.11). biruind pentru noi toţi moartea prin înviere. loan 8. 25-27 ni se spune astfel: ‫״‬Nu Se dădea pe Sine iudeilor. Aşadar. pentru că în jurul Sau şi întru El noi suntem ‫״‬una" (Ioan 17.

18). este a unelti cu sensul de a folosi. iar Sfinţii. adunaţi în numele Meu. în mijlocul vostru. sunt ca unul ce slujeşte" (Luca 22. avem mijlocitor către Tatăl. anume: a organiza pe ascuns. prin unealtă. acolo sunt şi Eu în mijlocul lor"? (Matei 18. foarte cu anevoie vom pricepe spre a Cui plinătate trecem prin această viaţă.20). ne-a dăruit astfel de cuvinte: „Copiii mei. prin ucenicii Săi.1).27).11-16).45) şi după învierea Sa a stat în „mijlocul" ucenicilor (Luca 24. deopotrivă de sineşi stăpânitori. ca să nu păcătuiţi. Iată. a coace. Aşadar unealta este cea care este alcătuită din unele şi altele şi prin care omul face unele şi altele . omul leagă lumea sa cuvântătoare de lumea necuvântătoare. fie sunt nişte cazuri aparte ale bunăvoinţei lui Dumnezeu. în tălmăcirea Tâlcuirii la Evanghelii. Noi înşine la prăznuirea Botezului Domnului ne întâmpinăm unii pe alţii cu cuvintele: „Hristos în mijlocul nostru" şi răspundem: „Este şi va fi". grăind că „în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi" (loan 1. foarte cu dreptate săvârşind acest lucru. Foarte adesea ni se întâmplă să gândim că Sfinţii au ajuns la sfinţenie şi au dobândit desăvârşirea ca pe o stare neschimbătoare. pentru că însuşi mărturiseşte cu smerenia Sa: „Eu. culegem adâncul deznădejdii. a conspira. loan 20. Deci. de sine stătătoare şi închisă în sine. iar unii cu socotinţă uneltim slobozenia aceasta.19. a conjura. pentru că Domnul. a întreprinde în taină. Rădăcina cuvântului sfânt este aceeaşi cu a graiului sfat: slavonescul svetu şi derivatul său sventu. a urzi.26).adică pe toate cele dinafară. a ţese. cum noi înşine semănând înălţarea mândriei. iar greşelile noastre vin dintru sfaturile noastre. aşadar. iar alţii şi netrebnicim dumnezeiescul dar" (Tâlcuirea de la Luca 15. a întrebuinţa. fie aparţin mai mult vremurilor îndepărtate decât zilelor noastre. după cum tuturor ne-o dezvăluie sfatul dumnezeiescului Părinte Sofronie Saharov. este o adâncire suitoare întru pocăinţă. ‫״‬Şi dă Domnul tuturor deopotrivă. Au nu este viaţa noastră pământească pe trecere? Cu adevărat. iar loan Botezătorul 11 propovăduieşte. însăşi partea cuvântătoare din noi fiind lucrătoare asemenea unei unelte. pe lisus Hristos cel drept" (1 loan 2. Intru această vieţuire pământească este cu neputinţă a nu greşi. Mântuitorul Iisus Hristos este Cel Care a fost pus pe Cruce „în mijloc" între tâlhari (loan 19. Forma de început a .omenească le-a făcut. 36. în chip firesc socotim că sfinţenia este o stare de neatins. întru a Sa putere a sfâşiat prin „mijloc" catapeteasma templului (Luca 23. Astăzi a unelti este înţeles cu prisosinţă într-o noimă rea. acestea vi le scriu. ca printr-un cuvânt. Rădăcina verbului a unelti este cuvântul unealtă. a pune la cale un complot. Acest grai s-a întocmit în limba română din două cuvinte unelle] + altejlej. Un alt cuvânt cuprins în graiul Tâlcuirii. că toţi deopotrivă sunt cuvântători. De nu ne vom sârgul a păzi întru sfatul minţii că vieţuirea noastră pe acest pământ este mărginită şi hotărnicită în timp. 26). şi dacă va păcătui cineva. Iar mângâierea noastră este deplină. Şi cum nu ar fi în mijlocul nostru Cel Care ne-a grăit că acolo „unde sunt doi sau trei. apoi. Sfântul Grigorie Dascălul şi Cuviosul Gherontie au întrebuinţat adesea pentru vieţuire cuvântul petrecere. Proiectăm astfel asupra Sfinţilor şi sfinţeniei propria noastră gândire raţionalistă şi fragmentată şi.

care s-a păstrat în limba română până spre începutul veacului al XVITT-Iea4." (cf. al cărie hram este Svântul Gheorghe.pentru că şi ei s-au făcut asemenea cu Domnul (2 Petru 1. scria: „Svânta şi dumnezeiască biserica aceasta. Inscripţii din bisericile României. 5). ‫״‬Se spunea despre Avva Sisoe. II. faţa lui mai mult a strălucit. Şi s-a De pildă. şezând părinţii lângă dânsul. ne cuprind şi pe noi toţi în sfatul lor şi astfel întru ei ne facem ‫״‬una" . a strălucit faţa lui ca soarele. Sfinţii sunt deopotrivă purtători ai luminii şi ai frumuseţii. Şi a zis: Iată.. astfel că în tipăriturile româneşti de Ia începutul secolului al XlX-lea îl regăsim cu prisosinţă sub cea de a doua formă. preschimbându-se treptat în sfânt. că atunci când era sas e săvârşească. Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. 4 . Şi le-a zis lor: Iată. 4). Aşadar. 1908. precum şi ai gândului. Şi plinind sfatul lui Dumnezeu pentru om. Nicolae Iorga.11) .11 graiului sfânt este aceea de svânt. iar exemplele ar putea continua. ceata Proorocilor a venit! Şi iarăşi. ceata Apostolilor a venit.precum şi întru Hristos ‫״‬una" suntem (Ioan 17. ci fiecare dintre ei a fost de săvârşit. Astfel. Bucureşti. Dealtfel cuvântul desăvârşit este întâlnit în tălmăcirea Tălcuirii la Evanghelii numai ca de săvârşit.. în pisania bisericii ctitorite la Mogoşoaia. „săvârşirea" în loc de „desăvârşirea". Avva Antonie a venit! Şi după puţin a zis: Iată. Dar cum au izbutit Sfinţii a ajunge la desăvârşire? Poate că am fi miraţi dacă am afla că nici un Sfânt nu a fost desăvârşit. în anul 1688. ai sfatului lui Dumnezeu pentru om. voi. ‫״‬înţelegerea mai de săvârşit" în loc de ‫״‬înţelegerea mai desăvârşită"‫ ״‬omul este mai desăvârşit decât toate zidirile" în loc de ‫״‬omul este mai desăvârşit decât toate zidirile". avem:‫ ״‬cuvintele cele mai de săvârşit" în loc de ‫״‬cuvintele cele mai desăvârşite". p.

Iar cugetul. la săvârşirea Avvei Sisoe vine mai întâi Avva Antonie. de năprasnă s-a făcut faţa lui ca soarele şi s-au temut toţi. Spre mărturie. Istoria săvârşirii Sfântului Sisoe cel Mare am aşezat-o aici după Patericul egiptean5. Dar cine era Avva Sisoe? Acela despre care el însuşi spunea în chip tăinuit: ‫״‬De aş fi avut unul din cugetele lui Avva Antonie. Şi le-a zis lor Bătrânul: Cu adevărat. Cu toate că nici una din cele trei ediţii vechi pomenite mai sus nu ne este cunoscută nemijlocit. este vrednică de pomenire întâmplarea ce s-a petrecut la înscăunarea sa 3 Publicat la ed. Şi s-a făcut ca un fulger şi s-a umplut toată casa (locul) de bună mireasmă".după ediţia din 1828. Aceasta este pricina pentru care noi credem că în istorisirea săvârşirii Avvei Sisoe se cade să citim ‫״‬Atunci au cunoscut toţi că este de săvârşit" în loc de ‫״‬Atunci au cunoscut toţi că este desăvârşit". Domnul a venit. de un sfat cu el. pentru că vasul este pus în mijlocul nostru. Apoi. adică este de săvârşit nu desăvârşit. El le-a zis: Vedeţi. în anul 1913 a fost publicat la Iaşi Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinţilor Bătrâni . Atunci au cunoscut toţi că este desăvârşit. Şi cere Domnul ‫״‬vasul pustiului". tot astfel de roadă a adus în graiurile sale şi Sfântului Grigorie Dascălul. spre a noastră slujire şi folosinţă.îndoit [înmulţit în strălucire] faţa lui iarăşi. însă ştiu un om care cu osteneală poate să poarte cugetul său". Şi i -au zis lui Bătrânii: Nu ai trebuinţă să te pocăieşti. Care este peste toate şi prin toate şi întru toţi" (Efeseni 4. Iar când Avva Sisoe le cere acestora să-l îngăduie să pună început. Şi iarăşi. dă mărturia sa spre folos firii omeneşti şi abia atunci a venit de faţă minunatul nostru Mântuitor. EOR. După cum ni se spune în Cuvântul înainte. Şi se părea. aceia care au vestit slujirea şi dragostea ‫״‬Mielului lui Dumnezeu. această versiune este diortosită după o ediţie tipărită la Râmnic. Apoi vine ceata îngerilor. pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii" (Evrei 1. 4). întru această smerenie. care sunt ‫״‬duhuri slujitoare. îngrijită de Mitropolitul Grigorie Dascălul. După aceştia vine ceata Apostolilor. Cel Care ridică păcatul lumii" (loan 1. 29). ca şi cum el ar fi vorbit cu cineva şi s-au rugat Bătrânii de el. îngerii au venit să mă ia şi mă rog să fiu lăsat să mă pocăiesc puţin. Fiul ‫״‬Tatălui tuturor. nu mă ştiu pe mine să fi pus început. Precum din cuvântul Avvei Sisoe se vede că a rodit rugăciunea curelarului din Alexandria. cel de un gând. PP. 1900. Părinte? Iar el a zis: Iată. înclinăm să credem că aici. Iar Domnul a zis: Aduceţi-mi pe vasul pustiului! Şi îndată şi-a dat duhul. . Alba-Iulia. 6). pentru că smerenia lui Sisoe este cea a lui Hristos. 208-209. Părinte. 22) şi ‫״‬părtaşi dumnezeieştii firi" (2 Petru 1. trimise ca să slujească. cei care s-au făcut ‫״‬tuturor toate" (1 Corinteni 9. nu primeşte de la îngeri decât un îndumnezeit surâs. 14). Aşadar sfatul Avvei Antonie a rodit întru Sisoe sfatul nemincinos că ‫״‬nu a pus început". Apoi vine ceata Proorocilor. eu singur voi pieri". în mijlocul firii omeneşti. m-aş fi făcut tot ca focul. Aşadar. zicând: Cu cine vorbeşti. sfatul lui Avva Antonie era acela pe care îl învăţase de la curelarul din Alexandria: ‫״‬Toţi se vor mântui. în loc de ‫״‬Atunci au cunoscut toţi că este desăvârşit" s-ar afla ‫״‬Atunci au cunoscut toţi că este de săvârşit".

«porci» sunt. care sunt porceşti . privind cele de sus. Noaptea trecea prin satul Tunari de lângă Bucureşti. pentru că le-am luat asupra mea şi le-am purtat întru dragostea lui Hristos pentru firea omenească şi astfel s-au purtat bine cu mine. A plecat de la Căldăruşani pe jos. preoţii din preajmă au venit să ia blagoslovenie de la noul ierarh. îi spune: ‫״‬Nu te teme. căci viind oarecum spre vederea celor ce niciodată nu le-a văzut şi. se spăimântează şi tace. Aici a trebuit să rămână Cuviosul Grigorie până a doua zi. s -a spâimântat şi nu îndrăznea să vină înaintea arhiereului.pentru că pe om. când prind vreun porc şi nu pot să-l facă să tacă.11-16 (pilda fiului risipitor): ‫״‬Toţi cei carc se tăvălesc în noroiul faptelor celor de necinste şi al patimilor celor materialnice. în iama anului 1823. făptura cea cuvântătoare o pui împreună cu porcii cei necuvântători . pe când se lumina de ziuă. iar preotul din sat. însă nici gândurile tale. văzându-1 prost îmbrăcat. căci slava şi dragostea pe care o dă Hristos este asemenea pentru mine. ci în coteţul porcilor. Pentru aceasta şi porcarii. pentru că porcii din coteţul în care m-ai închis s-au purtat bine cu mine şi nu mi -au făcut nici un rău. ci zâmbindu-î şi cu blândeţe grăindu-i. în aparenţă. puteau să priceapă care era măsura celui care era înscăunat mitropolit.13 ca întâistătător al Ungrovlahiei. ori vreun prefăcut în veşminte călugăreşti. Când preotul din Tunari a văzut pe cine a închis în coteţul porcilor. socotind că este un călugăr hoinar. Atunci Sfântul Grigorie i -a zâmbit şi i-a grăit cu blândeţe: ‫״‬Nu te teme. părinte. Cuviosul Grigorie Dascălul a fost chemat spre a fi ales mitropolit. părinte.nu mi-au făcut nici un rău. Astfel a ajuns Cuviosul Grigorie la Bucureşti. prin frigul tăios. îl întorc cu capul în sus şi îl fac pe el de strigă mai puţin. căci porcii sfinţiei tale s-au purtat bine cu mine". l-a prins şi l-a închis. fiindcă au ciudată alcătuire. nici nu-1 osândeşte pe acel preot. Aşadar. niciodată nu văd cele de Sus". . întru acest fel sunt ochii celor care cresc întru cele rele. Iată ce putem citi în Tâlcuirea de la Luca 15. Şi nu l-a închis oriunde. aceste cuvinte ale mitropolitului erau o rostire glumeaţă. Cuviosul Grigorie nici nu-1 judecă. Dar. deoarece ochii porcului niciodată nu pot vedea cele de sus. când preotul cu pricina urma să facă o cercetare. După ce a fost hirotonit mitropolit. Afară era un ger năpraznic. Dar cei care se aflau atunci în acea obşte şi aveau urechi de auzit. ce avea în ea blândeţea mustrării. o slugă milostivă i-a dat drumul Cuviosului.

această lucrare de circumscriere nu este proprie fiinţării dumnezeieşti. ci ca unii care ştim că întru adevăr suntem sleiţi de foame şi de sete. nu ne rămâne decât să nădăjduim că această ediţie a Tâlcuirii Sfântului Teofilact va aduce un oarecare folos îndeobşte. Sfinţii Părinţi. 21). nici făpturile. Cluj-Napoca. L. ia aminte la cele dinlăuntru ale tale. Desartovici Datoria împlinirii poruncilor evanghelice ‫״‬Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte. în sfântul altar această rugăciune: „ Străluceşte în inimile noastre. directorii Editurii Sophia. pentru generozitatea lor.11). petrecerea lăuntrică a Cuviosului Grigorie s-a arătat a fi ‫״‬ascunsă cu Hristos întru Dumnezeu" (Coloseni 3.U. ci de auzit cuvintele Domnului" (Amos 8. că şi Cuviosul Grigorie Dascălul s-a socotit pe sine de săvârşit şi nu desăvârşit. Sfinţii. circumscrierea. lui Marcel Bouroş. pentru înţelegerea statornică pe care ne-au arătat-o până la finalizarea ediţiei. îşi uneltesc cuvintele sfatului lor întru o nevoinţă în care prin dragostea lui Dumnezeu nu circumscriu nici cuvintele. Iertaţi-ne. înainte de citirea Evangheliei să fie citită de preot. 3). preşedintele Fundaţiei Sfinţii Martiri Brâncoveni. Deci. întru osteneala diortosirii nu am purces fălindu-ne ‫״‬cu caii şi cu căruţele" noastre (Psalm 19. Iată. ‫״‬nu foamete de pâine şi nu sete de apă. Acestea fiind spuse. dar. lui Florin Todea pentru bunăvoinţa sa şi pentru tot materialul bibliografic. pentru sfătuirea lingvistică dată în realizarea acestei ediţii. Ca şi cum ar tâlcui aceste minunate cuvinte ale Mântuitorului. 8). cerem iertare tuturor acelora care ar fi săvârşit mult mai bine decât noi această muncă. Fie. Stăpâne. iar Dumnezeu. fă-te de săvârşit". acela este care Mă iubeşte. lumina cea curată a cunoaşterii . S. din insuflarea Duhului Sfânt au rânduit ca în vremea Sfintei Liturghii. ne va face părtaşi ai suspinului Duhului Sfânt. nici firile. ca şi noi să ne petrecem această viaţă uneltind cuvintele noastre întru sfatul cel de săvârşit.precum şi pentru tine.C. ca unii care se socotesc desăvârşit. nici lucrurile. Aducem mulţumirile noastre: Mihaelei Voicu şi lui Nicolae Ghincea. Meda Hoţea. ne desparte de dumnezeiasca dragoste. sau neştiut de noi. Cosminei Tămaş. de la secţia Colecţii Speciale a B. atunci când va socoti de cuviinţă. tot ceea ce se circumscrie poate fi supus lucrării slavei deşarte şi nesmereniei. Pentru că. dar. pentru realizarea copertelor şi a miniaturilor Evangheliştilor. întâi de toate. pentru prietenia şi sprijinul cu care ne-a întâmpinat. precum şi doamnei Mariana Soporan. iar în al treilea rând. şi primind sfatul şi rugăciunea mea. în al doilea rând. fraţilor şi vă rugăm să pliniţi cu rugăciune toate neajungerile şi neputinţele noastre. nici ipostasurile. doamnei dr. iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui" (loan 14. mijlocind închiderea în sine. precum şi tuturor celor care ne-au ajutat în chip ştiut. înainte de a încheia. întru acest chip. Adrianei Goilav. lubitorule de oameni.

al celor care scriem. Despre preaputemica. nu este lucru cuviincios a îndrăzni să alcătuim cuvânt după mintea noastră greşelnică. ci se cade a pune înainte cuvinte sfinte. Cât de mult ne străduim fiecare dintre noi spre împlinirea poruncilor Evangheliei. Din această pricină socotim că este lucru foarte anevoios şi plin de multe primejdii a îndrăzni să scriem de la noi înşine ceva despre împlinirea sfintelor porunci ale Mântuitorului Hristos. socotind că aceste cuvinte le-am adunat numai pentru folosul nostru. cugetând şi făcând toate cele ce sunt spre bună plăcerea Ta"6. dar şi roadele statornice pe care le -am dobândit dintru această lucrare. cuvântul cu putere duhovnicească despre împlinirea poruncilor Evangheliei este numai al Sfinţilor. Pune în noi şi frica fericitelor Tale porunci. ca toate poftele trupului călcând. să fie îngăduitori. Atât cât ne este în putinţă. în oricare . îi rugăm pe iubiţii cititori să fie pogorâtori neputinţei noastre. şi noi. Cunoscând netrebnicia noastră. De aceea. din rânduiala Sfintei Liturghii. iar sufletele lor sunt acum încărcate nu de florile pocăinţei. ne-o mărturiseşte însăşi conştiinţa noastră. minunata şi sfinţitoarea lucrare a împlinirii poruncilor li se cuvine să vorbească numai celor care s-au statornicit în această lucrare. Cu adevărat. ne sârguim să pricepem 6 Vezi Rugăciunea dinainte de Evanghelie.Dumnezeirii Tale şi deschide ochii gândului nostru spre înţelegerea evanghelicelor Tale propovăduiri. care nu sunt plăsmuire şi roadă a părerii de sine şi lucrare a slavei deşarte. cumpănind în noi înşine. ci de roadele lucrării celei mai de săvârşit. vieţuire duhovnicească să petrecem. iar dacă unele sau toate dintre cuvintele Sfinţilor ce îndrăznim să le aşezăm mai jos le vor fi cunoscute pe deplin. ci prin lucrarea Preasfântului Duh au fost izvodite în inimile Sfinţilor.

16 în chip nefăţamic care este starea duhovnicească în care ne aflăm atâi noi înşine, cât şi lumea vremurilor pe care le trăim. De aceea, nădăjduind la dragostea şi îngăduinţa cititorilor, aşezăm în continuare câteva cuvinte dăruite spre folos duhovnicesc de Sfinţii vremurilor apropiate nouă. Cu un veac şi jumătate în urmă, privind la aşezarea lăuntrică a creştinilor ortodocşi, Sfântul Ignatie Briancianinov (1807-+1867) scria astfel: ‫״‬Astăzi, mulţi oameni au îndrăznit să-şi introducă rânduielile lor în rânduielile Sfântului Duh. Din această cauză, rânduielile cereşti s-au făcut pământeşti, cele duhovniceşti - trupeşti, cele sfinte - păcătoase, cele înţelepte - neghioabe. Văd nepotrivirea, văd năruirea ce decurge din ea; dar nu văd începutul din care decurg toate nenorocirile: pentru că privesc la lumina propriei lor raţiuni căzute şi nu la lumina lui Dumnezeu. începutul nenorocirii constă în dispreţuirea neîngăduită şi trufaşă a poruncilor Sfântului Duh, în înlocuirea lor cu rânduielile proprii. Iată unde e cauza destrămării generale, cauza căderii creştinismului, a căderii morale ce precede întotdeauna mina civilă, care prevesteşte această mină. Se mai găsesc în particular creştini, dar a fost pierdută cunoaşterea obştească, unică a Adevămlui prin care totul s ar uni într-un singur trup duhovnicesc, cu un singur chip de cugetare, sub un singur cap obştesc - Hristos. Azi, fiecare are mai mult sau mai puţin modul său de cugetare, religia sa, drumul lui, luate în chip arbitrar sau la întâmplare, considerate ca drepte sau măcar justificabile. Această nenumărată turmă care a pierdut legătura şi unitatea în adevăr şi în duh, prezintă observatomlui duhovnicesc aspectul celei mai mari devălmăşii: fiecare oaie rătăceşte de capul ei, nimeni nu-i poartă grija, oamenii nu mai aud - într-atât li s-a îngreunat auzul - glasul mântuitor al Adevăratului Păstor ce răsună în Sfânta Lui Biserică, care le mai obliceşte sus şi tare nedreptatea şi le arată drumul drept"7. La un veac după Sfântul Ignatie, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul (1913+1960), cunoscând cât de vătămătoare este împuţinarea cu sufletul, ne-a descris care sunt pricinile acestei stări sufleteşti: ‫״‬Cercetând mai cu de-amănuntul, vom vedea că împuţinarea de suflet, îndoiala pentru mântuire şi deznădăjduirea se ivesc îndeosebi din următoarele motive: 1. înainte de toate şi de cele mai multe ori este lipsa de povăţuitori duhovniceşti; 2. necunoştinţa Sfintelor Scripturi (din care necunoştinţă se nasc părerile greşite şi înşelăciunea minţii); 3. vătămarea Dreptei Credinţe (când facem prieteşug cu ereticii, cu masonii şi cu ateii comunişti); 4. trândăvia duhului (adică părăsirea celor duhovniceşti cu nesimţire şi fără nici o căinţă); 5. nemărturisirea curată (când o facem de mântuială, cu ascunzişuri şi dezvinovăţiri);

ediţie a Liturghieralui.

6. împărtăşirea cu nevrednicie (când ştim că nu suntem în rânduială şi ne apropiem cu obrăznicie, de ochii oamenilor); 7. când suntem robiţi de patima mândriei şi nu ne plecăm deloc spre vindecare; 8. când ne-am făcut vinovaţi şi am căzut sub afurisenia arhiereului sau a preotului şi nu căutăm dezlegare de la cel pe care l-am scârbit; 9. când am făcut vreo nedreptate mare cu bună ştiinţă (prin furtişag sau prin clevetire, necăutând a repara greşeala şi împărtăşindu-ne neîmpăcaţi); 10. când ne lăsăm robiţi de întristare peste măsură (această întristare fiind însăşi deznădejdea); 11. când, din multa zavistie, hulim Sfânta Credinţă, numele lui Dumnezeu ori persoanele sfinţite; 12. când ne blestemăm pe noi înşine sau pe alţii, fără de socoteală (luând în deşert numele Domnului şi necăutând vindecare)"8. După cum ne arată Sfântul Ioan lacob, lipsa povăţuitorilor duhovniceşti şi necunoştinţa Sfintelor Scripturi sunt pricinile de căpătâi care ne veştejesc viaţa lăuntrică prin împuţinarea cu sufletul, îndoiala pentru mântuire şi deznădăjduire. Pentru a înţelege mai bine ce înţeleg Sfinţii Părinţi prin „povăţuitor duhovnicesc", lăsăm loc aici sfătuirii Sfântului Simeon Noul Teolog (949-+1022): „De voieşti să te lepezi de toate şi să te deprinzi cu vieţuirea evanghelică, să nu te dai în seama unui învăţător neîncercat sau pătimaş, ca nu cumva, în loc de petrecerea evanghelică să o înveţi pe cea drăcească. Fiindcă învăţăturile bune sunt de la învăţători buni; iar cele rele de la cei răi. Căci, desigur, din seminţe rele ies roade rele. înduplecă pe Dumnezeu cu rugăciuni şi cu lacrimi, ca să-ţi trimită un călăuzitor nepătimaş şi sfânt. Dar cercetează şi tu dumnezeieştile Scripturi şi mai ales scrierile cu învăţături despre lucrare ale Sfinţilor Părinţi, ca punându-le alăturea de cele învăţate şi făptuite de învăţătorul şi înaintestătătorul tău, să le poţi vedea şi înţelege pe acestea ca într-o oglindă; şi pe cele ce conglăsuiesc cu Scripturile să le iei în inimă şi să le stăpâneşti cu cugetarea, iar pe cele mincinoase şi străine să le dai la o parte şi să le lepezi, ca să nu rătăceşti. Căci să ştii că în zilele acestea mulţi s-au făcut dascăli mincinoşi şi înşelători. Tot cel ce nu vede, dar se încumetă să călăuzească pe alţii, e un înşelător şi duce pe cei ce-1 urmează în prăpastia pierzaniei, după cuvântul Domnului: «Orbul de va călăuzi pe orb, amândoi vor cădea în groapă» (Matei 15, 14)"9. Cu toate că Sfântul Simeon Noul Teolog a trăit în veacul al X‫־‬lea, încă de pe atunci deplângea lipsa adevăraţilor povăţuitori duhovniceşti. Mai apropiat vremurilor noastre, Sfântul Paisie Velicicovski )‫־!־‬22712211( îi spunea aceste cuvinte monahului Visarion, care îşi căuta un povăţuitor duhovnicesc nemincinos:
8

Sfântul loan lacob Hozevitul, Din Ierihon către Sion, ed. Gordian, Timişoara, 1996, voi. 2, p. 20 şi

99. 9 Viaţa Cuviosului Paisiede la Neamţ, după manuscrisul nr. 154 din Biblioteca Mănăstirii Neamţ, ediţie îngrijită de diac. Ioan Ivan, ed. Trinitas, Iaşi, 1997, pp. 31-32.

18 ‫״‬Mântuirea sufletului, de care mă întrebi, întru alt fel mai cu lesnire a fi nu se poate, fără numai prin povăţuitor adevărat şi duhovnicesc, care şi însuşi să fie nevoind u-se a face toate poruncile lui Dumnezeu, după cuvântul Domnului ce zice că: «Cel ce va face şi va învăţa, acela mare se va chema» (Matei 5,19), căci cum va putea pe altul povăţui la calea mântuirii pe care el însuşi nu a umblat10; că să cuvine el mai întâi, însuşi, împotriva tuturor patimilor sufleteşti şi trupeşti până la sânge a sta şi cu ajutorul lui Hristos, pe poftă şi pe mânie a le birui şi cuvântarea de neînţelepţie şi mândrie, prin smerita cugetare şi rugăciune a Ie vindeca. După aceea, iubirea de dulceţi, iubirea de slavă şi iubirea de argint, cumplitele acestea năpârci ale întregii lumi şi toate celelalte patimi a le supune sufletului şi, după acestea, cu darul lui Hristos a străluci unul ca acela cu darurile Duhului, după cea zisă de Domnul: «Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, pentru ca să vază lucrurile cele bune» şi celelalte (Matei 5,17), la unul ca acesta, zic, povăţuitor. Şi cel ce se învaţă de la dânsul, prin înseşi lucrurile poate a se învăţa, fără de înşelare, toate poruncile lui Hristos şi toate faptele bune, pe care toate acestea văzându-le şi auzindu-le cel ce se învaţă de la el şi prin a lui povăţuire înainte a spori şi mântuire a afla In acest fel s-ar fi căzut nouă, frate, a ne afla nouă povăţuitor. Ci, vai vremii noastre acesteia de acum, prin care primejdie, purtătorii de Dumnezeu Părinţii noştri, prin Duhul mai înainte văzând-o, din multă jale, ca fiilor lor, spre a noastră întărire, întru sfintele lor scrieri, toate ni le-au arătat nouă, că zice dumnezeiescul Simeon Noul Bogoslov: cu adevărat sunt [povăţuitori duhovniceşti] care bine ştiu a paşte şi a tămădui sufletele cele cuvântătoare.

10

Vezi tâlcuirea Sfântului Teofilact la Matei 5, 19.

18

Că postiri şi privegheri şi chipul bunei cucernicii, mulţi poate loruşi prefăcându-şi sau şi cu fapta câştigându-şi şi de a grăi din pântece multe şi cu cuvinte a învăţa, cu lesnire pot prea mulţi; dar, cei ce prin smerita cugetare şi prin plânsul cel de-a pururea şi lacrimi a-şi tăia patimile şi cele mai mari fapte bune a-şi câştiga, foarte puţini se află. Şi spre mai întărirea cuvântului său, Sfântul Simeon aducea pe cei mai de demult din Sfinţii Părinţi şi grăieşte aşa: zic dumnezeieştii noştri Părinţi: că vrând cineva patimile a-şi tăia, prin plâns le taie pe ele şi vrând fapte bune a -şi câştiga, prin plâns le câştigă pe ele. Arătat, dar, este, că monahul cel ce nu în toate zilele plânge, nici patimile nu poate a şi le tăia, nici fapte bune a isprăvi, aşijderea, că nici darurilor părtaş cândva poate fi. Drept aceea, şi cel mai cu apropiere de noi, purtătorul de Dumnezeu Părintele nostru Nil Sorski, lumina Rusiei, toate acestea cu multă luare aminte întru dumnezeieştile Scripturi seama luând şi ticăloşia vremilor acestora şi a oamenilor acestora de acum grijirea văzând, întru a sa carte la înaintecuvântare, sfătuieşte pe râvnitori, aşa grăind: Se cuvine cu prea multă osteneală a căuta povăţuitor neînşelat, iar neaflându-se unul ca acesta, ne-au poruncit nouă Sfinţii Părinţi, din Dumnezeieştile Scripturi şi din învăţăturile purtătorilor de Dumnezeu Părinţi a ne învăţa, ascultând pe însuşi Domnul grăind: «Cercaţi Scripturile şi întru dânsele veţi afla viaţă veşnică» (loan 5,39). De aici, dar, acum frate ne este nouă cea de pe urmă nevoie, ca întru dumnezeieştile şi părinteştile Scripturi cu multă întristare şi cu multe lacrimi ziua şi noaptea a ne învăţa, şi cu cei de un gând părinţi bătrâni şi râvnitori şi a ne povăţui la poruncile lui Dumnezeu şi la lucrarea Sfinţilor Părinţilor noştri; şi aşa, cu mila lui Hristos şi cu a noastră nevoinţă putem mântuire a afla"6. Iar Sfântul Calinic de la Cemica (1787-+1866) sfătuia în acest fel: „Tu, frate, fă ceea ce-ţi spun. Ajută-te cu citirea cărţilor folositoare de suflet şi fără să iei seama, vei vedea o schimbare în sufletul tău. Agoniseşte-ţi astfel de cărţi folositoare, mai ales cele scrise de oamenii virtuoşi cum sunt: Mărturisirea ortodoxă, Tâlcuirile celor patru Evanghelii, a epistolelor lui Pavel şi a Epistolelor soborniceşti de Teofilact al Bulgariei şi altele, din care poţi înţelege tainele credinţei noastre, cele de care are nevoie fiecare creştin, virtuţile care-1 apropie pe om de Dumnezeu, relele care-1 învrăjbesc cu El şi multe altele în legătură cu mântuirea ta La alegerea cărţilor sfătuieşte-te totdeauna cu duhovnicul tău, acest lucru fiind de trebuinţă. Noi acum cinstim mulţi Sfinţi, care şi -au început calea sfinţeniei în urma citirii vreunei cărţi de suflet folositoare, dar mai mulţi sunt cei care acum se chinuiesc în focul iadului şi care, dacă ar fi citit cărţi de suflet folositoare, s-ar fi pocăit şi s-ar fi întors la Domnul şi astfel s-ar fi învrednicit de veşnicele bucurii ale Raiului. Dumnezeu ne atrage la Sine cu înspăimântări şi binefaceri, cu pilda vieţii Lui şi cu cărţile legii sfinte. Dar ce pot folosi toate acestea, dacă tu nu te gândeşti niciodată să le deschizi să le citeşti? Ce foloseşte unui corăbier harta nautică, dacă o ţine întotdeauna făcută sul? Ce foloseşte busola, de o vor ţine

20 corăbierii totdeauna ascunsă?"11 în continuare, vom aşeza câteva fragmente din testamentul duhovnicesc5 al Sfântului Ignatie Briancianinov: „îndatorirea de căpătâi pentru un începători este de a studia Evangheliile şi întreg Noul Testament. Evanghelie poate fi numit, dealtfel, întreg Noul Testament, pentru că acesta nu conţine altceva decât învăţătura evanghelică. Aşadar, începătorul va studia mai întâi de toate poruncile Domnului din Evangheliile de la Matei şi Luca Studierea şi punerea în practică a acestor două Evanghelii vor face mult mai uşor de înţeles alte scrieri ale Noului Testament. La citirea Evangheliilor mai trebuie adăugată citirea tâlcuirii pe care le-o face fericitul Teofilact al Bulgariei. Lectura acestei tâlcuiri este de neapărata trebuinţă, ea permiţând înţelegerea corectă a Evangheliei şi, în consecinţă, punerea minuţioasă a ei în practică. Pe de altă parte, canoanele Bisericii cer ca Scriptura să fie interpretată în acord cu comentariile patristice şi nu în mod arbitrar. Lăsându-ne călăuziţi în înţelegerea Evangheliei de explicaţiile acestui Sfânt Părinte, ale cărui tâlcuiri sunt primite şi întrebuinţate de Biserică, noi vom rămâne credincioşi tradiţiei bisericeşti"12. ‫״‬Primejdia ce-1 paşte pe cel ce neglijează împlinirea poruncilor Evangheliei este de a ajunge la sterpiciune duhovnicească, Ia îndepărtare de Dumnezeu, la pierzanie. într-adevăr, Domnul a zis: «fără de Mine nu puteţi face nimic. Dacă cineva nu rămâne în Mine, se aruncă afară ca o mlădiţă şi se usucă; şi o adună şi o aruncă în foc şi arde... Rămâneţi în iubirea Mea» (loan 15,5-6,9-10). «Nu oricine îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia Cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Meu Celui din Ceruri. Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi Ion niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei care lucraţi fărădelegea» (Matei 7, 2123). Cel Care ne dăruieşte smerenia, Cel Care ne-a învăţat şi care este modelul. Domnul nostru Iisus Hristos, a numit sfintele, puternicele şi dumnezeieştile Sale porunci «mici» (Matei 5, 19), în sensul că este foarte simplă forma sub care sunt exprimate, permiţând oricărui om să se apropie de ele şi să le înţeleagă, chiar şi celui mai puţin educat. Dar, în acelaşi timp, Domnul adaugă că acela care va călca în mod conştient şi constant o singură poruncă, «mic se va chema în împărăţia Cerurilor» (Matei 5, 19), sau, după învăţătura Sfinţilor Părinţi, va fi lipsit de împărăţia Cerurilor şi aruncat în focul gheenei"13. „Dumnezeu a rânduit ca noi, creştinii ortodocşi, să fim judecaţi după poruncile Evangheliei şi de această judecată depinde destinul nostru
11

Sfântul Calinic de la Cemica, Despre piedicile mântuirii omului: slăbirea şi împuţinarea credinţei, în

voi. Un sfânt printre oameni, sub îngrijirea episcopului Gherasim Cristea, ed. Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 1996, pp. 62-63.
12

Sfântul Ignatie Briancianinov, Fărămiturile Ospăţului, ed. Episcopiei Ortodoxe Române a AlbaIbid., cap. I, pp. 11-12.

Iuliei, 1996, cap. IX, pp. 28-29.
13

21
* f f 19

veşnic . „Să fim cu toată grija, fraţilor, în împlinirea poruncilor Evangheliei. Nu ştim când vine moartea. într-un moment putem fi chemaţi la judecată, atunci când ne aşteptăm mai puţin. Fericiţi cei ce sunt pregătiţi pentru trecerea în veşnicie printr-o viaţă conformă cu Evanghelia. Vai de cei ce cad în nepăsare, care sunt neatenţi, care‫־‬şi fac voia lor, care se încred in părerea lor! Vai de cei ce n-au rupt toate legăturile cu satana! Vai de cei ce n-au intrat în legătură cu Dumnezeu! Şi mai rău de cei ce au intrat în această legătură şi apoi au rupt-o!"14. „Adevăratul creştinism şi adevăratul monahism constă în împlinirea poruncilor Evangheliei. Acolo unde acestea nu sunt îndeplinite, nu există nici creştinism, nici monahism, oricare ar fi aparenţele exterioare"15. ‫״‬Cel care şi-a întemeiat viaţa pe cercetarea Evangheliei şi pe împlinirea poruncilor evanghelice, şi-a întemeiat-o pe o stâncă nezdruncinată. Oricare ar fi condiţiile în care l-au plasat împrejurările vieţii, el nu-şi împuţinează lupta duhovnicească. El este neîncetat în lucrare, luptă şi înaintează mereu, chiar dacă lucrarea sa, lupta şi sporirea sa, rămân necunoscute şi neînţelese de către ceilalţi! Nici o încercare şi nici o ispită care-1 asaltează nu-1 pot întoarce din drum. Domnul a zis: «oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. Şi a căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea , dar ea n-a căzut, fiindcă era întemeiată pe stâncă» (Matei 7, 24-25). Aici maniera de a trăi şi dispoziţiile sufleteşti sunt asemănate cu o casă; această casă primeşte o extraordinară stabilitate prin puterea dumnezeiască nemărginită, pe care o au cuvintele lui Hristos. Nici o metodă şi nici o tehnică nu‫־‬i pot da sufletului puterea, aşa cum i-o dau împlinirea poruncilor lui Hristos; puterea lui Hristos care lucrează în poruncile Sale îi dă singură această tărie. Domnul a mai spus: «oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte, asemăna-se-va bărbatului nechibzuit, care şi-a clădit casa pe nisip. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea, şi a căzut. Şi căderea ei a fost mare» (Matei 7,26-27). Cade uşor în ruină viaţa, în aparenţă bună, a celor care şi-o întemeiază în întregime pe asceza trupească sau pe un însemnat număr de acte de nevoinţă, uneori grele şi remarcabile, dar care nu au suficientă grijă la împlinirea poruncilor evanghelice"16. „Dacă te vei renega pe tine însuţi şi vei renunţa constant la pr opriile tale raţionamente, la voia ta proprie, la propria ta dreptate, sau - ceea ce înseamnă acelaşi lucru - la raţiunea, la voia şi la dreptatea firii noastre căzute, cu scopul de a înrădăcina în tine înţelepciunea, voia şi dreptatea divină pe care Dumnezeu însuşi ne învaţă în sfânta Sa Evanghelie, firea căzută va declanşa în tine un război înverşunat împotriva
14 15 16

ibid., cap. II, p. 14. Ibid., cap. IV, p. 17. Ibid., cap. IV, pp.15-16.

22 Evangheliei şi împotriva lui Dumnezeu. Spiritele căzute vor veni în ajutorul naturii căzute"17. „Cercetând Evanghelia, străduindu-te să-i aplici învăţăturile în faptă, în cuvânt şi în gând, vei fi următor al voii Domnului şi al tradiţiei ascetice şi morale a Bisericii Ortodoxe. în puţină vreme Evanghelia te va face să treci de Ia pruncia spirituală la maturitatea duhovnicească în Hristos, şi vei deveni acel bărbat fericit18, pe care-1 cântă inspirat Proorocul: «care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor n-a şezut; ci în Legea Domnului e voia lui şi la Legea Lui va cugeta ziua şi noaptea. Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea; toate câte va face vor spori» (Psalm 1, l-3)"w. Iată ce scria Cuviosul Serafim Rose (1934-tl982), în anul 1976, în încheierea cuvântului său introductiv la Viaţa Sfântului Paisie de la Neamţ: ‫״‬Timpul nostru cheamă mai presus de orice la osteneli smerite şi tăcute, cu iubire şi simpatie pentru ceilalţi nevoitori pe calea vieţii spirituale ortodoxe şi o adâncă hotărâre ce nu se descurajează din pricina atmosferei nefavorabile. Noi, creştinii vremurilor de pe urmă, mai suntem chemaţi să lucrăm cu stăruinţă asupra noastră înşine, să fim ascultători faţă de părinţii şi autorităţile duhovniceşti, să ducem o viaţă cuviincioasă cu cel puţin un minimum de disciplină spirituală şi cu o lectură regulată a literaturii spirituale ortodoxe pe care Cuviosul Paisie a transmis-o timpului nostru, să veghem asupra păcatelor şi căderilor noastre şi să nu-i judecăm pe ceilalţi. Dacă facem aceasta, chiar şi în vremurile noastre teribile, putem avea nădejde - cu mila lui Dumnezeu - de mântuire a sufletelor noastre. Poate că principala funcţie a Vieţii Cuviosului Paisie pentru noi astăzi este aceea de a ne da curajul de a îndura înfricoşătorul climat antispiritual al timpului nostru; fiindcă, aşa cum ne-a avertizat Mântuitorul nostru, chiar şi în vremurile de pe urmă, când «iubirea multora se va răci», «cel ce va răbda până la sfârşit se va mântui» (Matei 24,12-13)"14. Tot pentru vremurile pe care le trăim, Cuviosul Paisie Aghioritul (1924+1994), un Sfânt al zilelor noastre, ne îmbărbătează cu aceste minunate cuvinte: ‫״‬Mulţi Sfinţi ar fi dorit să trăiască în vremea noastră, ca să se nevoiască!"19 Cuviosul Siluan Athonitul (1866-+1938) - un Sfânt care s-a tăinuit pe sine în veacul al XX-lea ne-a lăsat între scrierile sale şi o minunată sfătuire pentru împlinirea
17
18

Ibid., cap. VIII, p.27.
în tâlcuirea Psalmului 1, Sfântul Vasile cel Mare spunea: ‫״‬Una este fapta hună a bărbatului şi a

femeii, deoarece şi alcătuirea lor este de aceeaşi vrednicie, precum şi răsplata asemenea pentru amândoi". Iar Cuvioasa Domnina ne învaţă: ‫״‬Fapta bună nu se deosebeşte în bărbătească şi femeiască, nici înţelepciunea nu se împarte în două, fără asemănare una cu alta; căci deosebirea stă în trupuri, nu în suflete. Intru lisus Hristos, după dumnezeiescul Apostol, nu este bărbat şi femeie (Galateni 3, 28)" - cf. Materiali, ed. Anastasia, 1995, pp. 5, 221.
19

Cuviosul Paisie Aghioritul, Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan, Schitul Lacu,

Sfântul Munte Athos, 2000.

23

poruncilor: ‫״‬întotdeauna trebuie să cerem de la Domnul pacea sufletului, ca să împlinim mai uşor poruncile Domnului, fiindcă Domnul iubeşte pe cei ce se străduiesc să împlinească voia Lui şi astfel ei află mare odihnă întru Dumnezeu. Cel ce împlineşte voia lui Dumnezeu e mulţumit de toate, chiar dacă e sărac, bolnav sau se chinuie, pentru că îl înveseleşte harul Domnului. Dar cel nemulţumit de soarta lui, care murmură pentru boala lui sau pentru cel ce l -a supărat, acela e bine să ştie că în el se află un duh de mândrie care a luat de la el mulţumirea faţă de Dumnezeu. Chiar dacă e aşa, nu te mâhni, ci străduieşte-te cu tărie să ai nădejdea în Dumnezeu şi cere de la El duh smerit; şi atunci când vine la tine, smerit, Duhul lui Dumnezeu, îl vei iubi şi-ţi vei găsi odihna, chiar dacă vei avea întristări. Sufletul care are smerenie îşi aduce aminte întotdeauna de Dumnezeu şi gândeşte aşa: «Dumnezeu m-a făcut, a pătimit pentru mine, îmi iartă păcatele şi mă mângâi e, mă hrăneşte şi poartă grijă de mine. De ce să-mi fac, atunci, griji sau de ce să mă tem, chiar dacă m-ar ameninţa moartea?»"20. Sfântul Porfirie (1906-+1991), îndeobşte numit ‫״‬Bunicuţul", ne mângâie cu aceste cuvinte pline de căldură: „De Hristos trebuie să ne apropiem nu de teama că nu ştim ce va fi după ce vom muri. Lui Hristos trebuie să-i deschidem inimile noastre şi, aşa cum tragem perdeaua, lăsând soarele să intre în casă, trebuie să-L lăsăm şi pe Hristos să vină la noi şi să-L iubim cu iubire adevărată. în felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El"21. „Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui" (Ioan 14, 21). Viaţa şi opera Sfântului Teofilact Sfinţii Părinţi ai Bisericii au simţit atât de mult nevoia neîncetatei citiri şi studieri a Sfintei Scripturi, încât tot timpul cât au trăit n-au încetat să-i povăţuiască pe creştinii din vremea lor la citirea cu luare aminte a Cuvântului lui Dumnezeu. încă şi până astăzi, prin scrierile lor nemuritoare ne îndeamnă pe noi, care trăim acum, să facem acelaşi lucru de suflet folositor. Neîndoielnic este că s -ar putea alcătui o carte întreagă cu astfel de îndemnuri, dar socotim că cele ce au fost aşezate până aici ne sunt îndestulătoare. Sfinţii Părinţi cunoşteau din propria lor experienţă că folosul citirii şi studierii Sfintei Scripturi este nemărginit şi din această pricină, lipsa acestei strădanii o socoteau o imensă pagubă duhovnicească. Tâlcuirile Sfintei Scripturi făcute de către Sfinţii Părinţi se constituie într-un adevărat tezaur duhovnicesc al Bisericii. Până în zilele noastre, aceste nestemate
20 21

Cuviosul Siluan Athonitul, Intre iadul deznădejdii şi iadul smereniei, ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 101. A. S. Tzavaras, Amintiri despre Bătrânul Porfirie, Părintele nostru duhovnicesc, stră- văzător şi

înaintevăzător, ed. Bunavestire, Bacău, 1999, p . 107.

După mai bine de un secol de la creştinarea sa. în acea vreme şi vlahii din sudul Dunării s -au aflat sub oblăduirea duhovnicească a arhiepiscopului de Ohrida22. şi -au exprimat şi părerile proprii. Sub jurisdicţia . pe drept cuvânt. atât capitala. în lucrările acestora vorbesc în primul rând cei mai autorizaţi şi mai străluciţi dintre Sfinţii Părinţi ai Bisericii. L'Eglise orientale dans la Hongrie du XI‫ ״׳"׳‬siede. 1967. sunt Sfântul Ecumeniu din Trica Tesaliei (sec. 1947. cât şi arhiepiscopia în oraşul Ohrida. încă din secolul al Vl-lea. nr. M. devenind astfel independentă de Patriarhia Constantinopoîului. lângă Caransebeş. vechiul Tibiscum. ţinea de arhiepiscopia de Ohrida (vezi M. în rev. pp. pp. adunători şi culegători de tâlcuiri ale interpreţilor mai de seamă. Sfântul Teofilact. 9751003. atât la Vechiul Testament cât şi la cel Nou. care au trăit mai înainte de ei şi mai ales din scrierile Sfântului Ioan Hrisostom. X). arhiepiscopia de Ohrida are însemnătate. 42-49). Bucureşti. XI-XII). pp. împăratul a declarat arhiepiscopia Ohridei autocefală (înlocuind astfel Patriarhia bulgară din timpul independenţei). 23 După ce împăratul Vasile II a anexat Bulgaria imperiului bizantin. 3. tom I. tom V. având 31 de episcopii sufragane23. Astfel de culegeri au fost redactate de diferiţi bărbaţi ai Bisericii.24 de gând lucrător au fost adunate şi dăruite credincioşilor. dar şi studiul lui Tit Simedrea: Unde şi când a luat fiinţă legenda despre atârnarea canonică a scaunelor mitropolitane din Ţara Româneasca şi din Moldova de Arhiepiscopia de Ohrida? (note pe marginea unei interpolări). în loc de îndrumători şi tâlcuitori originali ai Sfintei Scripturi. Toţi trei au compus comentarii la Noul Testament. păreri izvorâte din înţelepciunea dăruită de împlinirea poruncilor evanghelice. care au strălucit mai înainte de ei. Gyoni. Biserica Ortodoxă Română. Astfel. Lucrarea lor s-a dovedit (din experienţă) de foarte mare folos. pentru că. Arhiepiscopul Ohridei şi Bulgariei (sec. de acum 22 De asemenea. Pentru legăturile bisericeşti ale românilor cu arhiepiscopia de Ohrida. vezi: Atanasie Mironescu. în Revue d'histoire comparee. XI-XII) şi Cuviosul Eutimie Zigaben23 (sec. după cum mărturisesc ei înşişi. totuşi. XVI-XIX. dar aceste comentarii sunt culese mai ales din scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. timp în care a cunoscut însemnate frământări bisericeşti. în multe locuri. deoarece. această arhiepiscopie îşi păstrează autocefalia. Gyoni a arătat eu argumente convingătoare ca în acea perioadă ţinutul Timişului. Şi. conţinând în adevăr tot ceea ce contribuie la o cât mai exactă înţelegere a Noului Testament. Bulgaria avea de la anul 982. în loc de opere în volume întregi. nr. 19041906. Cu toate că aceşti scriitori postpatristici sunt culegători. Unii dintre aceşti culegători. Principala instituţie era Biserica lor. Chiar şi după destrămarea regatului bulgar (10191020) de către împăratul Vasile al II-lea al Bizanţului. se găseşte la îndemână o prescurtare a lor. 9-10. le-a îngăduit bulgarilor să păstreze o parte din instituţiile naţionale la care ţineau. cu centrul la Jupa. în istoria bisericească a românilor. cu darul lui Dumnezeu. în precuvântarea la Cele patrusprezece trimiteri ale Sfântului Apostol Pavel. pentru că aceste lucrări sunt extrase din operele lor. au apărut în Biserică. istoria literaturii creştine menţionând mulţi scriitori prin care s-a mijlocit împărtăşirea tâlcuirilor patristice.

am aşezat în notele de subsol câteva referinţe bibliografice care se pot constitui într-o minimă documentaţie primară. Albania. Tânărul Teofilact şi-a făcut studiile la Universitatea arhiepiscopiei Ohridei au intrat toate episcopatele care în veacul a! X-lea aparţinuseră statului bulgar. în insula Eubeea din Marea Egee). ca şi centrul şi nordul Bulgariei. Familia sa era una înstărită. Serbia şi nordul Greciei. am ţinut seamă de numeroase articole şi studii publicate la noi sau în străinătate. Născut pe la mijlocul veacului al Xl-lea. Deoarece unii dintre cititori pot fi interesaţi de bibliografia legată de opera şi activitatea Sfântului Teofilact. . Arhiepiscopul urma să fie numit de către împărat şi hirotonit de către episcopii care îi erau sufragani viitorului arhiepiscop (D. p. Oxford. 24 în cadrul referinţelor legate de biografia Sfântului Teofilact. Obolensky. Clarendon Press. 1988. iar unul dintre aceştia a fost şi Sfântul Teofilact. 40).25 însă scaunul arhiepiscopiei va fi ocupat cu predilecţie de ierarhi greci. Teofilact era de neam grec şi făcea parte din familia Hefaistos24. care era cleric la Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol. la Euripos (azi Calcis. iar dintre fraţii săi ne este cunoscut după nume doar Dimitrie. Acestea acopereau o zonă întinsă în Macedonia. Si* Byzantine Portraits.

a scrierilor Sfinţilor Părinţi. B. reorganizată în anul 1045 de împăratul Constantin Monomahu) (10421055). Maria de Alania27.1984. Praechter. 1980. a adus multă bucurie şi mulţumire împăraţii bizantini din vremea Sfântului Teofilact au fost: Constantin X Ducas (1059-1067). Bizantino-SIavica. prerogativele sale au fost confirmate prin logodirea sa cu Ana Comnena. 29 Traites.l094). Sfântul Teofilact a scris pe la anii 1086-1087. fiica lui Bagrat al IV-lea. Antike Quellen des Theophylaktos von Bulgarien. 177-211. Constantin Ducas (supranumit şi Porfirogenetul) a fost desemnat succesor la tron încă de mic copil. Migne. 249-286). Byzantinische Zeitschrift. Mullet.Basilissa Maria. demnitari ai curţii. 45. opera învăţătura împărătească a fost publicată şi de P. Teofilact l-a avut ca învăţăcel (10841085) şi pe Constantin Porfirogenetul. în rev. tom. tom.din Bizanţ. Pentru Constantin. 509). fiica lui Alexios. iar după întronarea lui Alexios 1 Comnen (1081-1118). 18571866). ca monahie. Leib. 399-414. Maria. cu care mai apoi a păstrat legături de prietenie. după cum însuşi scrie în scrisoarea sa către loan Ducas (cf. pp. regele Georgiei (1027-1072). Sfântul Teofilact s-a distins printr-o profundă cunoaştere a Sfintelor Scripturi. Constantin a murit însă de tânăr (1074-tcca. Sfântul Teofilact a devenit mai-marele retorilor. abia trecuse de 15 ani (vezi şi M. pe când aceasta avea doar 4 ani. voi. 25 Alegerea ca mai-mare al retorilor a Sfântului Teofilact. învăţătura împărătească (PG28 126. 1. 26 Roman IV (1067-1071). care mai apoi au devenit clerici. Studii despre această lucrare vezi şi la: K. The ‫״‬Disgrace" of the Ex. Poesies (Corpus Fontium Historiae Bizantinae). pp. Mihail VII Ducas (1071-1078). judecători sau medici. col. era o femeie de o rară frumuseţe. dar şi a literaturii şi filosofiei greceşti şi latine şi din această pricină împăratul Mihail VII Ducas l-a însărcinat a fi dascăl al tânărului prinţ Constantin Porfirogenetul. adică profesor de retorică (maistor ton rhetoron) în cadrul şcolii patriarhale25. Discours. când fiul ei. 1-161. fiind hirotonit chiar în Marea Biserică Patriarhală. col. printre numeroşii săi elevi. în rev. 202-211). care pe atunci nu avea decât 10 ani. Ea a murit însă pe la 1090.P. La ‫״‬Paideia basiiike" de Theophylacte d'Ach . iar mai apoi monah şi arhidiacon al Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. Tesalonic. Sfântului Teofilact ocupă tomurile 123-126. sufletească părinţilor săi. Aid a studiat cu renumitul filosof neoplatonic Mihail Psellos. 1892. Ca şi dascăl. dar şi primind de la Dumnezeu darul cuvântului. 28 în Patrologiae Graece cttrsus completus (ediţia J. ce era un scurt manual de educaţie moral-politică şi de pedagogie. pp. 28 Căsătoria lui Mihail \TT Ducas cu prinţesa caucaziană Maria de Alania pare să fi avut loc după ce Mihail a devenit împărat. ofiţeri. de fapt un basilikos logos. menit să-l îndrume la o viaţă aleasă şi să-l pregătească pentru domnie pe tânărul principe29. întrucât era un student strălucit. fiul împăratului Mihail VII Ducas (1071 1078)26 şi al soţiei georgiene a acestuia. După ce şi-a desăvârşit studiile după ‫״‬programa" obişnuită pe atunci (enkiklios paideia). PG 126. Constantin. Nichifor III Botaniates (1078-1081) şi Alexios I Comnen (1081-1118). Gautier în Theophylacte d'Achrida. Paris.

Prin acestea va putea Constantin înţelege adevărata măsură a jertfei duhovniceşti a mamei sale şi ascultându-i sfaturile sfinte. 1991. urmat apoi de traducerea învăţăturii împărăteşti a Sfântului Teofilact (ambele sunt prezente şi în mss. pp. deoarece. a lăsat lumea şi slava ei trecătoare şi a intrat ca vieţuitoare în Mănăstirea Sfântului Gheorghe de Manganes. tânărul Constantin este îndemnat să se ferească de însoţirea cu actorii sau comedianţii. pp. în învăţătura împărătească Sfântul Teofilact îl îndeamnă pe prinţul Constantin să ia aminte la viaţa virtuoasă şi plină de milostivire pe care mama sa o avea încă dinainte de a depune voturile monahale. dragostea şi mila faţă de semeni. pentru o înţeleaptă şi virtuoasă cârmuire a imperiului. cât şi pentru Sfintele Scripturi şi învăţăturile Părinţilor30. unde mai apoi a fost aleasă egumenă. 117-133. manuscrise menţionate de Virgil Cândea în Mărturii româneşti peste hotare. Dar basilisa Maria. p. tăria dobândită prin biruirea moliciunii şi trândăviei. Cercetătorii au demonstrat că această scriere a Sfântului Teofilact a fost folosită şi în sec. 198). vezi şi ms. p. Studii istorice greco-rornâne.1953. Maria Partea întâi îl prezintă pe tânărul nobil şi pe părinţii săi. Bucureşti. dragostea pentru studiu. ed. 1981. mama lui Constantin. 30 După ce a fost uzurpat de către Nichifor Botaniates. în secolul al XVIII-lea. menţionat de C. voi. Litzica în Catalogul manuscriptelor greceşti.134. Enciclopedică. iar cea de a doua conţine sfătuirile propriu zise date prinţului. al XVI -lea în alcătuirea învăţăturilor lui Neagoe Basarab cătrefiul său Teodosie (cf. Russo. la fel ca şi fiul său Mihail. dar şi să se împotrivească plăcerilor şi desfrânării prin orice mijloace. iar apoi îl povăţuieşte la virtuţile şi însuşirile în care trebuie să se întărească ca viitor basileu: credinţa adevărată în Dumnezeu. în Etudes byzantines et post-byzantines. tom. 197-204. 527. din dragoste pentru Hristos şi nu pentru alte pricini sau siliri. 11. pp. 1979. Stuttgart. vezi la A. Bucureşti. 1909. Camariano-Cioran. II. 1805 şi 1816 din biblioteca mănăstirii athonite Vatopedu. care se pare că mai apoi a devenit chiar episcop (cf. în Revue de Etudes Byzantines. p. Hyperion. pp. Byzantinische Furstenspiegel. 299. până în sec. ed.Acest scurt tratat despre educaţia prinţilor este alcătuit din două părţi şi a fost citit de Sfântul Teofilact înaintea lui Constantin şi a mamei sale. va primi ajutorul şi ocrotirea lui Dumnezeu. însă acest lucru nu i-a displăcut deloc lui Mihail. i-a întrecut pe aceştia în râvna pentru cele dumnezeieşti. 43-46. tom. Bucureşti. 533-534). pe când era împărăteasă. . I. folosindu-se de pilde biblice. al XVIII -lea. care aveau mare dragoste atât pentru literatură. De asemenea. op.. Bucureşti. B. Sevastos Kymenites îi dedica lui Brâncoveanu un elogiu. demnitatea. W. istorice şi literare îi arată lui Constantin care sunt modurile de a guverna un imperiu. 734 BAR. Istoria literaturii române vechi. Ştefan Ciobanu. 1939. Pareneses byzantines dans Ies pays roumains. Chişinâu. p. I. judecata fără părtinire şi cu milostivire. Mai multe despre elogiul lui Sevastos Kymenites dedicat lui Constantin Brâncoveanu. în prima parte sunt elogiaţi părinţii şi înaintaşii prinţului: bunicul tânărului Constantin. Mihail Duca a fost silit să intre în cinul monahal. dar mai ales prin exerciţii rida et sa contribution a l'histoirc de la fin du XI„ ‫׳‬siele. tom. In partea a doua. gr. Blum. prietenia adevărată şi nefăţamică. 1991. vezi şi D. cit. învăţătura împărătească a Sfântului Teofilact a avut şi la noi o influenţă durabilă din epoca postbizantină. Sfântul Teofilact. împăratul Constantin X Ducas (10591067). Leib.

p. Sfântul Teofilact a alcătuit Tălcuirea celor patru Evanghelii (PG 123. col. iar în 1088 în elogiul său (basilikos logos) îl pomeneşte deja pe pruncul imperial Ioan Comnen. Epistolele Sfântului Apostol Pavel (PG 124. 124. R. ca unul care era mai-mare (adică maestru) al retorilor. Theophylacte d'Achrida - Lettres. când s-a încredinţat că a asigurat soarta fiului său. 9-104). Comnenii i-au făgăduit mamei sale. în elogiul pe care-1 face întregii familii imperiale în această scriere a sa (Cf. Acest tâlcuiri au fost dedicate tot împărătesei Maria (cf. pp. col. în Revue de Etudes Byzantines. Naum şi Miheia (PG 126. p. Maria. iar mai apoi a continuat cu Faptele Sfinţilor Apostoli (PG 125. lona. Ne este. Astfel se explică de ce Sfântul Teofilact nu-i pomeneşte nici pe Constantin şi nici pe mama sa. a ţinut un cuvânt de elogiu (basilikos logos) înaintea lui Alexios I Comnenul şi a întregii curţi imperiale33 (PG 126. Maria. care însă a rămas încă inedită33. 200-201. 9-318). Dar. col. după ce a devenit împărat. Dizgraţia lui Constantin Porfirogenetul a survenit o dată cu naşterea lui Ioan. se datorează evenimentelor petrecute la curtea imperială. Naşterea acestuia s-a petrecut pe la anul 1087. pp. Gautier. La acestea se adaugă şi lucrările exegetice la Cărţile Sfinţilor Prooroci Osea. După abdicarea din anul 1078 a tatălui său. 126. îi va aduce mai apoi şi alte învăţături ziditoare de suflet31. Oxford. 20.. logodirtdu-1 cu cea mai mare fiică a sa. au fost constrânşi de cei din familia Ducas să ia apărarea tânărului Constantin Porfirogenetul. s-a retras la mănăstire. col. 31 32 Cf. cunoscut că la 6 ianuarie 1088. 9-404) şi Epistolele Soborniceşti (PG 125. Tesalonic. Constantin. col. înconjurat de câţiva învăţăcei ai săi. cit. Tot Sfântului Teofilact i se atribuie şi o Tâlcuire a Psalmilor. Sfântul Teofilact îi făgăduieşte lui Constantin că dacă va pune în practică cele ce i le-a spus. 563-1190)32. care sunt de mare folos în această privinţă. 1962.. scrierea istorică a Anei Comnena34. 11311288. primul copil de parte bărbătească pe care i-a avut împăratul Alexios. 146150. 483-1132). cit. 33 Faptul că în acest discurs Sfântul Teofilact nu-1 pomeneşte pe Constantin Porfirogenetul şi pe mama sa. col. Le discoiirs de Theophylacte de Bulgaria a l'autoeratdr Alexis I ‫״‬Corn nene. Leib. pe lângă interesul său literar confirmă şi completează (pe o perioadă determinată a istoriei bizantine) informaţiile despre Alcxiada. mama Iui Constantin. Sul Logos . op. Mihail VII Ducas (1071-1078). Ana Comnena şi numindu-1 co-basileu. vezi şi Emest Barker. că vor revendica drepturile lui Constantin. op. 1957. căci pe la 1086-1087 Sfântul Teofilact scria învăţătura împărătească pentru Constantin.fizice. a împărţit puterea cu Constantin. La îndemnul împărătesei Maria . care era încă co-basileu. ţinut de Sfântul Teofilact în calitate de mai-mare a! retorilor. P. Social and Poldical Thought in Byzantium from Justinian I to the Lmst Paleologus. Nichifor III Botaniates (1078-1081) nu i-a recunoscut dreptul pe care Constantin îl putea pretinde în mod legitim. Gautier.care. 287-306). 34 Cf. a devenit urmaşul legitim al tronului bizantin. p. col. Acest discurs oficial. Gautier. Avacum. col. 83). Maria. de asemenea. care avea doar 4 ani. cât şi pentru cea a fiului său -. se pare că logodna dintre Ana Comnena şi Constantin Porfirogenetul nu a fost ruptă. Sfântul Teofilact. Anastasi. 125. 335-1358. ca o mamă sfântă purta de grija atât pentru mântuirea sa. însă Comnenii. P. în timpul revoltei lor împotriva lui Botaniates. 93. 139-1341. col. tom. în ce o priveşte pe Maria. Clarendon Press. în finalul acestei scrieri. Cu toate acestea. P. 1986. 106). iar Alexios. B.

38 în veacurile XI-XII. pp.. 517). 36 col.Intre anii 1088-1090 (fără însă a se cunoaşte cu exactitate când anume35). Sfântul Teofilact s-a simţit împovărat de această nouă îndatorire. 159-166. a fost un adevărat Părinte şi păstor duhovnicesc pentru arhiepiscopia autocefală a Ohridei şi Bulgariei. Din această pricină. 37 Sfântul Teofilact era el însuşi un adevărat fiu al lumii bizantine. dar şi pentru faptul că numirea sa ca vlădică la Ohrida îl ţinea departe de efervescenţa vieţii duhovniceşti şi culturale a Constantinopolului37. apărându-i interesele şi protejându-i independenţa şi prerogativele39. Autorităţile bizantine priveau scaunul episcopal al Ohridei ca pe un poştcheie. 3. 1982. op. provincie ce fusese cucerită de bizantini prin lupte sângeroase pe Ia începutul veacului al Xl-lea. Alături de conducătorul militar. Plecarea sa la Ohrida. în noul stat Macedonia). şi din această pricină. pentru început. Şi cu toate că prin educaţie şi mentalitate era un bizantin. Ohrida era capitala unei provincii de la periferia Imperiului. Oxford. Sfântul Teofilact ştia prea bine că numirea sa la Ohrida era cuprinsă şi într-o anumită strategie politică a împăratului Alexios 1 Comnenul38. pe de o parte pentru marea responsabilitate ce o avea ca arhiepiscop. în această dificilă stare a lucrurilor. Sfântul Teofilact a fost desemnat arhiepiscop de Ohrida (actualmente Ohrid. adică scoaterea de sub junsdicţia episcopiei locale şi supunerea ei faţă de Patriarhia din . dar şi firea sa sensibilă. cit. Mai mult. se socotea pe sine ca aparţinând ‫״‬cetăţii împărăteşti". încât se mergea până la luarea copiilor pentru a fi făcuţi sclavi. arhiepiscopul de Ohrida avea şi un rang înalt în ierarhia Bisericii răsăritene. pp. primirea batjocoritoare pe care i-au făcut-o Sfântului Teofilact enoriaşii săi din Ohrida se datora întâi de toate faptului că episcopul trimis din Constantinopol era privit ca un reprezentant al împărăţiei bizantine. L'episcopat de Thcophylacte Heplwistos arc. Sfântul basilikos di Teofilatto per Âlessio Comnena. l-au făcut să se socotească. Sfântul Teofilact şi-a îndeplinit conştiincios şi energic îndatoririle sale pastorale. atât duhovniceşte cât şi în plan cultural. Clarendon Press. în rev. un rod curat a ceea ce era mai de preţ în Bizanţ. devenind păstorul duhovnicesc al slavilor şi vlahilor din această eparhie36. 40-41). Six Byzantine Portraits.heveque de Bulgarie (Notes în februarie 1091. Nichifor Melissenos vine în Bulgaria din porunca împăratului. 1963. nr. 39 Este cunoscută împotrivirea Sfântului Teofilact în ce priveşte transformarea unei mănăstiri în stavropighie. 358-362. Obolensky. pe drept cuvânt. Gautier. arhiepiscopul Ohridei era principalul reprezentant al autorităţii bizantine (D. 35 Cf. P. chronologiques et biographiques) în Revue de Etudes Byzantines. lipsirea de toate privilegiile duhovniceşti şi culturale ale Constantinopolului. pp. Gautier. pentru a recruta din rândul slavilor şi a vlahilor oşteni pentru luptele cu pecenegii (cf. P. 1988. 162). cu toate că şi-ar fi dorit oricând să se întoarcă la Constantinopol. p. tot aşa. Aşa cum locuitorii Ohridei nu cunoşteau că printre ei vine un om cu viaţă sfântă. nici Sfântul Teofilact nu cunoştea la acea dată că praktores (agenţii fiscului bizantin) percepeau din această provincie impozite atât de crunte şi de inumane. asemenea unui exilat. numirea în înalte funcţii bisericeşti era adesea o răsplată a meritelor clerului patriarhal din Constantinopol. Orpheus. în vremea împăratului Vasile II Bulgaroctonul. după ce primise deja o scrisoare din Ohrida de la Sfântul Teofilact (PG 126.

Sfântul Teofilact îndeamnă la împăcare şi înţelegere reciprocă. tom I. Patriarhia a săvârşit multe abuzuri. 41 patriarhul Nicolae Gramatikos şi Alexios I Comnen -. în Dictionnaire de Theologie Catholique. Din perioada în care a fost episcop se păstrează o voluminoasă corespondenţă (130 de scrisori publicate în PG 126. devenită monahie40. Poesies. Pentru acest tratat vezi: M. 307-558) purtată atât cu episcopii sufragani. col. care era pe atunci diacon al Bisericii Sfânta Sofia şi care. pp. 1946. R. înţeleptul arhiepiscop a avut de îndurat numeroase acuzaţii nedrepte şi defăimătoare. cu prieteni. a hirotonit mulţi preoţi educaţi. Tesalonic. au fost publicate într -o ediţie critică de către P. Cu toate că acest tratat este alcătuit pe un ton conciliant. art. cât şi de la Constantinopol. Această lucrare a fost scrisă înainte de anul 1091. iar râvna i-a împodobit-o cu roade. 325-327. Tot de atunci datează şi o lucrare intitulată: Tratatul asupra plângerilor împotriva latinilor (PG 126. Această scriere a fost alcătuită în cadrul corespondenţei sale cu Nicolae. 1986. pentru că aceştia au văzut munca sa neobosită în slujba şi în numele lor41‫־‬.Lettres (Corpus Fontium Historiae Bizantinae). Traites. Theologia dogmatica christianorum orientalium. Când Sfântul Teofilact scria această lucrare. Janin. Sfântul Teofilact nu face concesii învăţăturilor străine de Dreapta Credinţă. Sfântul Teofilact a răbdat cu bărbăţie numeroasele nedreptăţi. Theophyiacte d'Achrida. Acest tratat al Sfântului Teofilact a fost publicat de P. Sfântul Teofilact a câştigat dragostea şi respectul credincioşilor. cu înalţi funcţionari de la curtea imperială. Cu toate că era o fire sensibilă. 318-320. fosta împărăteasă a Bizanţului. Draseke. atitudine rară pentru acea vreme. 303-310. trecuseră abia câteva zeci de ani de la schisma din 1054 dintre Biserica răsăriteană şi cea apuseană. îndreptate împotriva sa atât din interiorul diocezei sale.245-285. dar şi cu Maria de Alania. mai apoi. Prin ostenelile sale duhovniceşti. pp. Gautier. ed. în ce priveşte obiceiurile cultice locale ale celor două Biserici. privind această chestiune. Gautier în Theophyiacte d'Achrida . 40 Aceste scrisori alături de altele 5. dar şi cu alte feţe bisericeşti. 538). 97-114. 221-248). pentru a feri norodul de întunericul acestor învăţături. 285286. pentru că ştia că acestea sunt aruncate asupra sa din pizma vrăjmaşului neamului omenesc. şi.în contextul unionist promovat de Theophyiacte d'Achrida .Discours. Paris. mai ales în Orient.. diaconul Nicolae a cerut părerea celui ce-i fusese dascăl. col.Teofilact s-a sârguit mult pentru a-şi păzi turma duhovnicească de lupii răpitori ce au lucrat prin învăţătura pavlicienilor şi bogomililor4:.348-351 (cf. . Dar Dumnezeu l-a sprijinit şi a mângâiat durerile sale. Constantinopol. în acea vreme. apărând cu fermitate învăţătura ortodoxă şi respingând adaosul Filioque şi primatul papal. când . a devenit episcop de Malesova41. Alte studii referitoare la această lucrare sunt următoarele: J. cit. Jugie. care erau cu adevărat lucrători prin cuvânt. col. iar acum era întâi stătător al Ohridei. foiosindu-se de dreptul de a preschimba o mănăstire în stavropighie. scrisă pe un ton moderat.

Sfântul Teofilact a lucrat cu înţelepciune şi multă hotărâre. 589-592. 52. la începutul veacului al XU-lea4H.31 întreaga corespondenţă a Sfântului Teofilact are o mare importanţă istorică. Littlewood. Xalanatos. deoarece mijloceşte cunoaşterea stării în care se afla societatea şi Biserica din acea vreme42. Byzantion. 253-262. USA. în cârmuirea arhiepiscopiei sale. în Revue de Etudes Byzantines. The Byzantine Letter of Consolation in the Macedonian and Komnenian Periods. Byzantion. maladies et remedes dans les Lettres de Theophylacte de Bulgaria. Prolegomenos a une edition critique des ‫״‬Lettres" de Theophylacte de Bulgaria. Astfel este descrierea succintă a invaziei în Iliria şi Bulgaria a oştilor apusene ce se aflau sub conducerea lui Robert Guiscard şi a fiului său. p. 13. 2). cât şi de agenţii fiscului bizantin. Les lettres de Theophylacte de Bulgaria a Nicephore Melissenos. politica fiscală a Imperiului în provincii. 1996. Pentru scrisorile Sfântului Teofilact. A. 1938. St. Trois mots slaves dans Ies lettres de Theophylacte de Bidgaria. 11. tot bizantinologul Margaret E. Beitrage zur Wirtschafts und Sozialgeschichte Makedoniens în Mittelalter. Leroy-Molinghen. 423-424. chema episcopii în adunări şi aici cerceta tot ceea ce trebuia îndreptat sau îmbunătăţit. N. tom. . Studieri zu den Briefen des Theophylaktos Bulgarus. Roth. tom. p.1972. tom. în rev. Din scrisorile Sfântului Teofilact pot fi urmărite fapte istorice care s -au petrecut până în anul 1108. 1937. istoria economică şi socială a Macedoniei. pp. Bohemond. L'archeveque Theophylacte et le Taronite. 11. Medicins. A. Munich. Acest eveniment a avut loc în timpul primelor expediţii cruciate. p. pp. Peritia (Journal of the Medieval Academy of Ireland).1996. Byzantion. Mullett a publicat o monografie legată de corespondenţa Sfântului Teofilact: Theophylact of Ochrid: Reading the Letters of a Byzantine Archbishop. 237-252. Sfântul Teofilact s-a îngrijit şi de averea Bisericii. Byzantion. ereziile medievale sau identitatea oficialilor bizantini. 1-22. 111-117. A. Aldershot: Variorum. M. Ludwishafen. Theophylact Bishop ofSenmea and the Alexian Reconquest of Anatolia. R. Sfântul Teofilact ridica şi problemele pentru care era de trebuinţă sfatul reciproc. în rev. pp.1982. în rev. pentru a cunoaşte mai îndeaproape nevoile fiecărei biserici. 10. vezi şi următoarele studii: K. arhiepiscopul purta de grijă ca enoriaşii săi să nu fie 42 Scrisorile Sfântului Teofilact au fost întrebuinţate ca o bogată sursă de informaţie pentru subiecte variate: structura bizantină a comandamentului din Bulgaria. D. 577-588. pe aceia care erau iscusiţi în cele duhovniceşti. Byzantion. 55. E. p. în rev.441 p. dar pricepuţi şi în rânduiala lucrurilor lumeşti. (Birmingham Byzantine and Ottoman Monographs. tom. 1985. dar şi dintre aceştia. Indiana. în Anuarul Institutului de Filologie şi Istorie orientală şi slavă. Maslev. tom. 1936. A propos d'une phrase de Theophylacte de Bulgaria. 483-492. care era prădată atât de conducătorii laici ai Bulgariei. Ca unul care era păstor de suflete. tom. 1938. ou Tautorite de la „Patrologie greque" de Migne. 1900. 179-186. Ca şi arhiepiscop.1936. pp. Dar în aceste adunări ale episcopilor. tom. 1997. Les Lettres de Theophylacte de Bulgaria a Gregoire Taronite. tom. pp. Acest lucru a fost făcut numai de unele studii din ultimele două decenii ale veacului al XX-lea. Prea puţin interes s-a arătat felului în care este reflectată personalitatea sa în numeroasele sale scrisori care ni s-au păstrat. în rev. Adontz. Mullett. Arhiepiscopul era cu multă luare aminte la ceea ce se petrecea în eparhia sa şi. în rev. Cel mai adesea alegea episcopii dintre greci. 6. Era cu multă luare aminte în alegerea păstorilor vrednici şi mai ales a episcopilor.

Varsă sângele lor ca apa împrejurul cetăţii voastre şi n-are cine să-i îngroape. 198-204. lată ce îi scrie unuia dintre aceştia. care prădau şi mistuiau cu foc cetăţile şi sfintele biserici43. s-au petrecut în Bulgaria şi năvăliri ale cumanilor. în adevăr. Acestea. Din această pricină. iar Biserica nu avea resursele necesare pentru refacerea celor distruse. ce era vestită altădată. Sofia. preacinstite frate.a avut mult de suferit din pricina lui Iasites. El a construit-o. milostiveşte-te de biserică. Sfântul Teofilact îi scria aceste cuvinte de mângâiere: ‫״‬Cu adevărat. tom I. Istorija na Ocliridskata archiepiskopija. pot să amărască sufletul mai mult decât se 43 1. ca Domnul să înnoiască duh drept înăuntrul tău "A Episcopului de Vidin. Cine va tăgădui aceasta? Afară luptă. mari sunt şi suferinţele tale şi pot mişca orice inimă. pe care evlaviosul Boris. Snegarov. a înălţat-o împreună cu alte şapte biserici. . iar dacă se apropie. iar stârvurile robilor tăi le pun spre mâncare păsărilor cerului. înlăuntru spaimă şi nu este cine să ajute şi împreună să lupte.aşa cum ne mărturiseşte prin scrisorile sale . Prietenii şi cei de aproape stau departe. cel care era mai mare peste zbirii care strângeau dajdiaV în vremea păstoririi Sfântului Teofilact. arhiepiscopul cerea ajutorul prietenilor săi cu dare de mână din aristocraţia bizantină.32 nedreptăţiţi sau batjocoriţi prin lăcomia şi răutatea celor care strângeau impozite. 1924. care se plângea de greutăţile şi necazurile ce le întâmpină. Că vrăjmaşii trâmbiţează şi capul îl ridică. p. mai cu viclenie aruncă pierzătoarea cursă. Când pagubele erau prea mari. ţarul Bulgariei. anume fiului sevastocratorului: ‫״‬Te rog. Sfântul Teofilact . iar tu înnoieşteo. Pentru că s-a răcit dragostea şi vrăjmaşii omului sunt casnicii lui.

Această lucrare hagiografică a fost tradusă şi în limba română de episcopul Gherasim poate < a Timuş şi a apărut mai întâi în periodicul Calea Vieţii. Că. iar mai apoi a fost publicată în extras sub titlul: Martirii din Tiberiopole. Jugie. în rev. privitor la răspândirea creştinismului pe pământurile slave. Obolenskv. 23. a ohridenilor? Acei care se duc în Cetate. D.y Theophy ■ 3‫׳‬4‫־־‬ b°nS Eifi nr * 1« vie The Lon 1995. mai nefericit este acela decât toţi cei care suferă. în aceste două lucrări hagiografice Sfântul Teofilact reflectă în chip vădit apropierea sa duhovnicească de slavi şi de tradiţia chirilo-metodiană55. 1907. Eclios d'Orient. col. nu mai cruzi decât aceia care sunt prin părţile acestea şi care duc în robie unul din cinci copii şi ca pe dobitoace obişnuiesc a-i ucide. Cea de a doua este Viaţa Sfântului Clement. Theophylact ofOchrid and the Autorship ofthe Vita Clementis. căci cine se poate împotrivi celor din Cetate? Ai oameni răi? Dar acei cetăţeni răi sunt copii. cine este scutit de nenorocirile timpului de acum? Nimeni. tom. a reflect. deşi din pricina atâtor necazuri ne-am întristat. desigur. el însuşi trebuie să sufere pentru durerile altora. Byzantinische Zeitschrift. că. chiar de am suferi încă şi mai multe supărări.1977. 84-87).. pp. 1996. pentru plăcere şi pentru coroană răpesc toate şi le iau cu dânşii. nefiind cel ce izbândeşte. totuşi. L'auteur de la Vie de S. 70. Ai duşmani mulţi? Dar. 1193-1246). 79-119. p Reprodusă după lucrarea menţionată în nota următoare (pp. La Ohrida. 310-315. cred că vom vedea Profi arătându-se mila şi îndurarea Sa către noi"52. cit. în !a ie uj 126. Arhiepiscopul Bulgariei54 (+916). Byzantinobulgarica. dacă cineva ar fi atât de fericit. 10. 151-222). Dar cine se poate compara cu aceia care năvălesc din Cetate [Constantinopol] împotriva noastră. 1924. care este socotit Apostolul bulgarilor (PG 52 5:1 126. tom. dacă nimic din cele pe care le suferă alţii nu-1 ating. pj 55 1 die spiritual Theophi . Zici că ai năvălitori de afară pe cumani. Clement de Bulgarie. Zur Quellenfrage der Vita Clementis.. Vezi ce fel de sfârşit le putem prevesti acestora? Deci. în rev. Sfântul Teofilact a scris şi două lucrări hagiografice de mare importanţă. Bucureşti. 5-8. precum cred eu.3/1906. încât să nu aibă nici o supărare (ceea ce se pare cu neputinţă). arătând o deschidere primitoare pentru limba şi cultura . I.poate spune. M. 1‫־׳‬ iar uce lumină op. co 'm ^ÎSC1 ^ rev s : . din cinci sau din zece unul. Dacă însă ne vom ruga şi cu lacrimi vom cere ajutorul lui Dumnezeu. nu numai tu eşti strâmtorat de necazuri. pe lângă bulgarii noştri. Cea dintâi este Pătimirea celor cincisprezece mucenici din Tiberiopole-Strumiţa53. Maslev.] Osingură scăpare este şi un singur leac la cei ce suferă. care s-au săvârşit la Tiberiopole (în apropiere de Ohrida) pe vremea lui Iulian Apostatul (PG 126. în nr.11. [. col. chirilo popoa 33ce' cin( excese ‫״‬bulgc EvangJ 126. dacă voieşte să se supună legii lui Hristos. pp. tom. Spune-mi. pentru că ni se porunceşte «să plângem cu cei ce plâng» (Romani 12. Căci.12/1905 şi 1. să nu ne mai văităm. 5J Maic noiem locul r că cita poarh prăzn cupru al Alte studii despre această lucrare vezi la. 91 p. nenorocirile acestea fiind împărtăşite cuiva pot să fie mângâiere pentru noi. pp. căci dacă ne gândim că întreaga minte suferă şi toată inima pătimeşte îndată. în rev. Les sources sur la vie et Tactivite de Clement d'Ochrida. căci fericiţi sunt cei care plâng şi vai celor ce râd. nici cel ce izbăveşte. 1. S. Stabilimentul de arte grafice. 15). 1962.2. Snegarov.

în Byzantinoslavica. p. 107-110. 62-120. însuşi Sfântul Teofilact s-a numit pe sine 9 ‫״‬bulgar". o Omilie asupra celei de a unsprezecea Evanghelii a învierii care se citeşte la Utrenie (publicată fragmentar în PG 126. în Analecta Bollandiana.ja j-? şj rev. Tumhout. Theophylacte d'Achrida . D. Devos. N. de asemenea. cit. p. *. 53. p.. 5 3 56 en Pomenirea Sfinţilor Chirii şi Metodiu se săvârşeşte în Biserica Ortodoxă la 11 mai. dar şi o omilie întru Cinstirea Sfintei Cruci . Se pare că Teofilact împreună cu Dimitrie erau cei mai mari ca vârstă dintre fraţi. Byzantium (Tribute to A. ■' . col. Obolensky. ii . pe când era la Ohrida.şi pentru alcătuirea cuvântului de la prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului. al că în vremea episcopatului său de la Ohrida. 145-150). re Theophylact ofOchrid: Reading the Letters of a Byzantine Archbishop. Hristo Melovski. cit.ut citatele aparţin scrierii sale. ed.Lettres. Două manuscrise româneşti cuprind traducerea acestei omilii a Sfântului Teofilact: ms. Anghelar şi Sava. De fapt. episcop al Nicomidiei (t pe la 842 şi S. L‫׳‬auteur m la vie dc Saint Clement d'Ochrida. Zwei Erzbischofc von Achrida (Ochrid) urid ihre Bedèutung fur die Profan. 3294 BAR din anul 1827-1833 (f.— . N. nr. 242. 3-4. Gautier. p. col.pp. Stratos). 32. iar în sinaxarele ortodoxe nu regăsim decât doi Sfinţi care poartă acest nume: Sfântul Teofilact Mărturisitorul. Sfântul Teofilact îl pomeneşte adeseori pe Dimitrie în epistolele sale şi îi dedică şi două lucrări: 44 Despre Dimitrie.1994. The Manuscript Tradition and the Authorship of the Long Life of Saint Clement ofOchrid. Tesalonic. 58 G Această omiiie a fost întrebuinţată . Theophylact qfOchrida's Old Bulgarian Sources on Cyril and Methodius. p. pp. 81 şi următoarele. 1995. 246-261) şi ms. prezent până astăzi în Vieţile Sfinţilor. 129-144). ‫־‬e. A Critical Edition. Byzantinobulgarica. tom. în XVIIl-lea (f. într-una din scrisorile către Maria de Alania7‟'‫־‬. op. Skopije. în rev. Dimitrie. pp. Naum in the Moshopole Collectanea (1741-1742). tom. Naum. deoarece. Etudes balkaniques.urid Kirchengeschichte Mazedoniens: Theophylaktos urid Demetrios Chomatenos. St. care era cleric44. 81.ci (PG 126. an ■it. G. Dragova. arhiepiscopul Ohridei. cu toate . 1997. o omilie la sărbătoarea împărătească a Intrării Maicii Domnului 7A în biserică58 (PG 126. în: La spiritualité de l'univers byzantin dans le verbe et l'image. M. 55 de Vezi: Gerhard Podskalsky. 1996. Iliev. prâznuit la 8 martie) şi Sfântul Teofilact.34 ât popoarelor nou convertite la creştinism de către Sfinţii Chirii şi Metodiu şi ţe cei cinci ucenici ai lor56.P. Atena. contrabalansându‫־‬se astfel presupusul său ataşament excesiv la cultura greacă. I.1992. P. în rev. tom. Iliev. 1986. 254. iar ucenicii lor: Arhiepiscopul Clement şi Cuvioşii Gorazid. 9. 601-618.lt Sfântul Teofilact a scris. . a fost însoţit şi ajutat de fratele său. 95-97). în locui mai sus pomenit. fratele Sfântului Teofilact.. luminătorii slavilor de sud sunt prăznuiţi Ia 27 iulie. col. tom. 47S7 BAR de la finele veacului . 105-130). la ne m The Long Life of Saint Clemerit ofOchrid. Muilett. pp. 1986. 112. 1992. în ziua a douăzeci şi una a lunii rţe noiembrie (vezi şi ediţia recentă românească îngrijită de arhimandrit Ioanichie Bălan). cunoaştem că era eunuc şi era un om foarte virtuos. Sfântul Teofilact este numit „arhiepiscopul Tesalonicului".poate de Sfântul Dimitrie al Rostovuiui sau ini poate de alţi hagiografi . 2.68-73. . I. Sofia.. 140-141. Sfântul Teofilact îi scrie .

'ederea ta mă voi lipsi.în scrisoarea sa către Nichita. L'episcopat de Theophylacte Hephaistos archeveque de Bulgarie. la Tesalonic46. Se pare că Dimitrie a murit de tuberculoză. Fiind un literat înzestrat cu o mare sensibilitate. bătrân copil mai bun tu mă făceai. căci viu mort sunt dacă de . chiar în braţele fratelui său Teofilact. acum. fii pentru mine toate-acestea. le-a dedicat apropiaţilor sau celor cu care se afla în corespondenţă47. cit. iar vreunui băiat trufaş. copil bătrân. pe care îl socotea o mângâiere şi un mare sprijin al bătrâneţilor sale. iar cea de a doua legată de post şi ajunare . Gautier. stând în înalturi.. înfumurarea iute-i alungai. pp. frate mult iubit. dreaptă îndemnare. mort viu. vorbindumi sincer. pp. care avea o fire plăpândă şi bolnăvicioasă. cât şi în cea către magistrul loan 48 Traducere dupa P. pe mine. Şi chiar de pentru mine tu erai gură şi limbă grăitoare. Cu inima plină de durere din pricina morţii fratelui său. cu totul pe mine nu mă părăsi. 174. dregând cuvântul tău. L'episcopat de Theophylacte Hephaistos archevêque de Bulgarie. tom. pe lângă Dimitrie. vitejie. Sfântul Teofilact i -a închinat două poezii în care săvârşeşte vrednică pomenire virtuosului Dimitrie. după cum însuşi mărturiseşte atât în scrisoarea sa către Nicolae Callicles (PG 126. a alcătuit ocazional şi poezii iambice şi anacreontice pe care. Pentru frumuseţea versurilor. caldă suflare spre slujirea mea prefăcute-n mădulare. cit. folos grăind şi nicidecum prăpăstuire. dar nestârnind plăcere. M. învăţăceii tăi" (cf. mai pomeneşte de un frate care avea o fire robustă şi era un marinar foarte curajos (cf. insuflare.35 una referitoare la eunuci . căci tu nu-mi mai eşti tainiţă de cugetări? Cine îmi va fi nemincinos în sfătuire. 476). D. alcătuită în versuri iambice48: 45 M Cui îi voi descoperi amarul care m-a pătruns. PG 126. W1 Cf. De aici putem înţelege ca Sfântul Teofilact mai avea şi alţi fraţi. aflăm că Sfântul Teofilact era mai vârstnic decât Dimitrie şi tot aici pomeneşte şi despre nepoţii lor (cf. P. 373). căci sunt încredinţat că dascălului Nichita din Constantinopol: ‫״‬fraţii mei. De asemenea. 346 38. . căci. 1. isteţime. ed. aşezăm aici partea finală din cea de a doua poezie. Sfântul Teofilact avea o căsuţă la Tesalonic. tărie în picioare şi mână prea folositoare. cu vrednica cinstire îl sărai. lumină. vai! tu eşti cuprins de veşnică tăcere. 173-175). auz. ed. inimă. col. cu sufletul smerit. p. Sfântul Teofilact a închinat două poeme şi imnelor Sfântului Simeon Noul Teolog pe care îl preţuia foarte mult şi despre ale cărui irrme spunea: ‫״‬Toată lumea ar trebui să citească această carte!"54. de asemenea. PG 126.1981.. col. în Rivista diStudi Bizantini e Slavi. pe la anul 1107-1108. din prima din cele două poezii tânguitoare alcătuite la moartea lui Dimitrie. care sunt. în diferite împrejurări. căci tu nu-mi mai eşti leac pentru dureri? Cui îi voi mai spune gândul meu ascuns. risipirea neliniştilor şi iscusită iconomie. Sfântul Teofilact . Gautier. 473). O. Sfântul Teofilact a fost mult îndurerat. Oricum. Spadaro. Un inedita di Teofilatto di Achrida suWeunuchia. Credinţă am că Domnului îndrăzneţ şi aproape-I eşti. adeseori m-ai sfătuit. medicul împăratului -.177. De moartea lui Dimitrie. col. Pe mine cel bătrân.

în ciuda îndelungatelor sale suferinţe trupeşti (gută. Gautier. şi -a dat sufletul său curat în mâinile lui Dumnezeu şi astfel a purces spre locaşurile Sfinţilor. deoarece cunosc în chip fragmentar şi nelucrător duhovniceşte. cit. ale cărui scrieri mărturisesc mereu lumina divină" (op. a familiarităţii sale atât cu autorii profani. însă ostenelile sale duhovniceşti . cu milă judecând. a erudiţiei sale. anume la Tesalonic. op. cu toate că unii oameni ai ştiinţei profane contestă această calitate a sa. P. din pricină că pentru dânşii arhiepiscopul . (adică sfinţenia). Ne este cunoscut că înainte de obştescul sfârşit Sfântul Teofilact a părăsit Ohrida şi s-a întors în patria sa.s-au întins până în anii 1125-1126 sau mai târziu66.. Cinstirea Sfântului Teofilact în sânul Bisericii Ortodoxe. Obolensky scria: ‫״‬Fără îndoială. că aceasta tu ţi-ai dobândit-o dintru curăţie. (cf. arhiepiscopul Teofilact ocupă un loc de cinste în pleiada marilor scriitori bizantini. iar pe de altă parte. sciatică. ca nevrednic dar. odihnindu-se şi despovărându-se de haina cea grea a bătrâneţilor şi a beteşugurilor trupeşti. p. Sfântul Teofilact . Anul morţii Sfântului Teofilact nu ne este cunoscut foarte exact. entuziasmul său pentru imnele lui Simeon porneşte de la sensibilitatea sa poetică şi de la conştientizarea valorilor spirituale. 57).36 Dumnezeu ţi-a fost aproape ţie. îngrijorat şi câteodată irascibil ar putea găsi comuniune în spirit cu acel mare maestru al vieţii contemplative. Următorul aspect este relevant: cititorul scrisorilor lui Teofilact nu ar bănui la început că acest prelat ocupat. ci viaţă fără de sfârşit. a perfecţiunii şi purităţii stilului său literar. torticolis) . nici întristare. Arhiepiscopul Teofilact al Ohridei şi Bulgariei a fost îndeobşte numit ‫״‬Fericit" şi „Sfânt". nu au făcut această afirmaţie conştient şi direct. p d p n ____________________________________________________________________________________________ “ Există mărturii istorice că Sfântul Teofilact era încă în viaţă în acea perioadă.are un loc de cinste în Ceata Sfinţilor ierarhi ai Bisericii Domnului Hristos. şi. cit. pe de o parte pentru că nu îi interesa în mod lucrător această dimensiune a firii umane 6 (. Referitor la această poezie. viaţa şi opera Sfântului Teofilact. cât şi cu cei Sfinţi. T ti ş c r< h a d n a c d a‫׳‬ c.. primeşte toate acestea Datorită preocupărilor sale scriitoriceşti. Unii oamenii de ştiinţă care au contestat sfinţenia arhiepiscopului Teofilact al Ohridei. deoarece s-a păstrat o poezie care a fost alcătuită în anul „6634 de la Facerea lumii" (1125/1126). acolo unde nu este nici durere. mai cu seamă. 169). dar tu. un loc şi o duhovnicească sălăşluire ce nu este supusă stricăciunii şi nestatorniciei slavei omeneşti. nici suspinare.prin nevoinţele trupeşti şi duhovniceşti săvârşite întru împlinirea sfintelor porunci ale Evangheliei . Dar. Aici. D. Această poezie a fost închinată imnelor Sfântului Simeon Noul Teolog. Se pare că una dintre ultimele scrisori datate ale Sfântului este din anul 1108. p. e aşezat pe-al tău mormânt. E limba unui frate cea care-ţi spune acest cuvânt.

însă din respect pentru cititori vom arăta şubrezimea acestei afirmaţii. Reproducem aici acest pasaj în întregime. O greşeală şi mai gravă a fost făcută de călugărul bulgar Paisie. In Istoria slavo-bulgară. mintea îi este robită de înşelăciune într -o măsură mai mare sau mai mică şi astfel va alerga spre circumscrierea celor pe care crede şi i se pare că le cunoaşte. Ivanov (Sofia. Credinţa în sfinţenia lui Teofilact. (1962). ï. ci un obiect de studiu care poate fi supus unei ‫״‬disecţii" prin metodele ştiinţifice. p. din această pricină. susţinută în secolul al XVII-lea la Paris. din lucrarea: Six Byzantine Portraits (Oxford. Obolensky are într-adevăr competenţa de a se pronunţa asupra sfinţeniei arhiepiscopului Teofilact.75-76. inclusiv nota: „Faima postumă a lui Teofilact a fost marcată de neînţelegeri şi erori. 1988. ci Cineva. 1985. 395. După cunoştinţa noastră. Scrierile Sfântului Teofilact .între acestea figurând şi 49 Istom/a slavenobolgUrskaya. respectând taina ei sporeşte în adevăr. lucrător şi statornic de harul lui Dumnezeu. 81). este necesar să înţelegem dacă D . provine poate dintr-un cult local centrat sau legat de Ohrida. toată cunoştinţa sa este tulbure. Snegarov. dintre cercetătorii care au studiat mai recent activitatea şi opera Sfântului Teofilact. Velimirovici. „închipuire de sine" sau „nălucire de sine" şi. Les sources sur Ia vie et l'activité de Clement d'Ochrida. ci acela care înţelege profunzimea in-formaţiei şi. Birmingham. folosind metoda ştiinţifică. 1914). 112-114. Prologue from Ochrid. Ne îndoim că Teofilact ar fi meritat această mistificare postumă". Iar dorinţa de circumscriere a informaţiilor sau cunoştinţelor este proprie firii căzute şi este cea care a dat naştere tuturor ereziilor. a crezut pentru o vreme că numele Iui era Vulgarius. doar D. de la mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. însă atâta timp cât cel care foloseşte această metodă este rob al firii căzute şi nu s -a împărtăşit în chip conştient. Iar adevărul nu este ceva. Vezi N. Savant nu este cel care deţine un cumul de informaţie interpretată sau interpretabilă. Byzantmobulgarica.Teofilact nu este cu adevărat (adică în sensul cel mai profund) o persoană şi o taină. Această părere a afirmat -o în finalul studiului său dedicat arhiepiscopului Teofilact. Nu vom contesta micile puteri ale cunoaşterii prin metoda de cercetare ştiinţifică. Nu dorim să insistăm prea mult asupra acestei afirmaţii şi concluzii făcute cu responsabilitate strict personală de către autorul ei. p. el a menţionat că Teofilact era patriarh de Târnovo (scaunul primatului Bulgariei după 1235) şi în aceeaşi lucrare l -a ridicat la rangul de sfânt49. dată arhiepiscopului nu este meritată. ca una care este amestecată cu acea mândrie subţire pe care Sfinţii Părinţi o numesc „părere de sine". . Am văzut că Erasmus. acel manifest al naţionalismului bulgar scris în 1762. ediţia I. iar Domnul nostru Iisus Hristos (şi asemenea şi Sfinţii Săi) poate fi cunoscut doar prin smerită-cugeta re. deoarece. 36-37. îndrăznim să facem acest lucru. în contextul prezentat. Cf. I. care s-a folosit mult de comentariile lui. Obolensky a afirmat făţiş că numirea de „Sfânt".

Pentru a continua raţionamentul. mustrarea conştiinţei şi nesimţirea duhovnicească. Ia împlinirea poruncilor Sfintei Evanghelii. vom considera în mod aprioric că arhiepiscopul Teofilact nu-şi merită numirea de ‫״‬Sfânt". 1998. la celebrarea a două milenii de creştinism. p. aceşti ani sunt o taină şi asta cu sau fără vrerea cercetătorilor. Fericitul Nicolae Velimirovici. Iar aceasta este o nădejde bună. 358. Cei care se sârguiesc şi iau aminte în chip lucrător la tâlcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament. ed. îl regăsim pe arhiepiscopul Teofilact trecut în rândul Sfinţilor51*. căci numai aceştia au fost cu adevărat luminaţi de harul dumnezeiesc. Obolensky-. sau putem proiecta asupra acestor ani propria noastră cunoştinţă stricată de patimi. ed.38 scrisorile sale care s-au aflat la baza concluziilor majore ale studiului lui D. putem afirma în mod ştiinţific că despre aceşti 17 ani nu cunoaştem cu certitudine nimic legat de arhiepiscopul Teofilact. stau mărturie cuvintele Sfinţilor Bisericii Ortodoxe. putem socoti că aceşti ani au fost pentru Sfântul Teofilact o vreme de pocăinţă. dar din vremurile din vechime el a fost cinstit ca Părinte şi învăţător al Bisericii"50. propria noastră deznădejde izvorâtă din înălţarea minţii. curată şi cu desăvârşire nemincinoasă. ştiinţa şi metodele ei nu ne mai pot ajuta numai dacă le racordăm la înfricoşătoarea Judecată şi. în lucrarea sa Prologue from t7 Blagoviestnik. sporire duhovnicească. pentru că arhiepiscopul Teofilact este mărturisit Sfânt. cea care va fi „metoda ştiinţifică" nemincinoasă după care se va desfăşura atunci „disecţia" gândurilor şi simţămintelor noastre. cit. care dăruieşte sfinţenia ca rod al cunoştinţei duhovniceşti. Pentru aceasta. izvorâte din împlinirea poruncilor. învrednicire de Sfintele Taine şi răspuns bun la înfricoşătoarea Judecată a lui Hristos. 87. Dar. . în anul 2000. Deocamdată.. ştiind că prin rugăciunile şi tâlcuirile Sfântului. adică vreme de 17 ani nu avem nici o mărturie istorică despre Sfântul Teofilact. Episcopiei Romanului. se mângâie cu bună nădejde. Dar ultima scriere a Sfântului Teofilact este o poezie din anii 1125-1126. de sporire duhovnicească şi de statornică împărtăşire din harul lui Dumnezeu. 17. iar aşezarea sa lăuntrică. Acum. pot dobândi luminare a minţii. Socotim că aceia care au voit să priceapă au priceput. autorul este cinstit cu numele de ‫״‬Fericit". în sinaxarele tipărite mai recent. în cuvântul către cititor spuneau: „Fericitul Teofilact nu este canonizat de către Biserica Ortodoxă. propria noastră neîmplinire. îngrijitorii acestei ediţii. la anul 1108 este în conformitate cu afirmaţia făcută de autorul mai sus numit (consimţim la acest raţionament numai formal). sunt datate până la anul 1108. Aşadar. Atât în ediţia rusă cât şi în ediţia americană a tâlcuirii la Evanghelii. ale tuturor. Dar aici. Sinaxar ortodox general şi dicţionar aghiografic. având în vedere că din perioada 1108-1125. deci. Biserica Ortodoxă Rusă a publicat o ediţie festivă a Tâlcuirii celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. pp. îngrijit de arhimandrit Ioanichie Bălan.

2000. cât şi de către Biserica Ortodoxă Sârbă. consemnând un cult local. trecând la veşnicia cea fericită". din care. Dr.Ochrida52. editat în 6 volume. care aduce mari şi îmbelşugate roade. inspirat din cel al Sfântului Ioan Gură de Aur.Pomenirea Sfântului Teofilact . Teofilact a fost un om foarte învăţat atât în cele profane. în mod particular. cât şi în cele duhovniceşti. vreme de 25 de ani.ll50-tl236) a fost episcop al Ohridei în primul sfert al veacului al XlIILe Synaxaire. Detroit. unde îşi va încredinţa sufletul lui Dumnezeu (1126?)". Arhiepiscopul Ohridei. operă care a hrănit meditaţia creştinilor ortodocşi din generaţie în generaţie. până în zilele noastre. p. în limba franceză. La vârsta bătrâneţii s -a retras de la Ohrida la Tesalonic.Fericitul Teofilact. unde şi-a petrecut mai bine de 25 de ani.arhiepiscopul Ohridei. El a scris tâlcuiri la cele patru Evanghelii şi la celelalte cărţi ale Noului Testament [afară de Apocalipsă}. de Vyver. J. Cleric în Marea Biserică (Sfânta Sofia). Printre slavii din Ohrida.trecut în rândul Sfinţilor . atât la greci. unde. 54 ianuarie. 282). Născut în insula Eubeea şi educat la Constantinopol de cei mai de seamă dascăli ai vremii. 44 p. decembrie- lea. a cârmuit cu înţelepciune Biserica bulgară. Tesalonic. .). având rafinate gusturi bizantine şi fiind din fire melancolic şi sensibil. unde şi-a sfârşit viaţa. Sfântul Teofilact a fost crescut la Constantinopol la şcoala celor mai buni profesori ai învăţăturii bisericeşti şi ai artei oratorice. Teolog şi orator cu o cultură excepţională. ne-a lăsat ca moştenire spirituală un mare număr de omilii. La bătrâneţe va părăsi Ohrida pentru Tesalonic. Episcopul Dimitrie Chomatenos 53 al Ohridei l-a numit pe Teofilact «preaînţeleptul arhiepiscop». între anii 1987-1996 (volumul III. Teofilact a devenit cleric al Bisericii Sfânta Sofia El a fost ales episcop şi a fost trimis. regăsim şi prăznuirea Sfântului Teofilact: 31 ‫״‬decembrie . Talcuirile lui Teofilact sunt pentru vremurile noastre o lectură duhovnicească foarte hrănitoare. aşează în ziua a treizeci şi una a lunii decembrie şi pomenirea Sfântului Teofilact: „31 decembrie . Faptul că astăzi găsim cuprinsă în sinaxare pomenirea Sfântului Teofilactnu este ^ Părintele Nicolae Velimirovici (1880-+1956) a fost şi episcop de Ohrida şi este canonizat .atât de către Biserica Ortodoxă Rusă din Exil (cf. Născut în insula Euripos. în Sinaxarul editat de Mănăstirea Simonos Petra din Sfântul Munte Athos54. împotriva voii sale la Ohrida. 53 Dimitrie Chomatenos (cca. a fost mai apoi sfinţit episcop şi trimis împotriva voinţei sale la Ohrida. un comentariu complet al întregului Nou Testament [afară de Apocalipsa]. Recenţii/ Canonized Orthodox Saints: Their Lives and tcons. cât şi în Bisericile slave. 1988. M. Teofilact se socotea pe sine asemenea unui surghiunit între barbari. Dintre scrierile sale ne mai sunt cunoscute epistolele şi viaţa Sfântului Clement al Ohridei. Aceste tâlcuiri au fost scrise pe scurt după cele ale Sfântului loan Gură de Aur.

pp. 1997. P. „Preafericit" şi „preacinstit" este numit Sfântul Teofilact în ms. în alcătuirea cuvântului 55 B. 48. 1980. 57 Cf. Catalogul manuscriselor greceşti BAR. Litzica. 134.. Litzica. pp. col.124Cf. p. 3294 BAR (anii 1827-1833) la fila 9558. în unele ediţii din secolele XVI şi XVII ale operelor sale. G. Tesalonic. op. 39-40. anume în Predoslovie la cuvântul de învăţătură în Duminica Floriilor.ţelept" este numit şi de către autorul ms. 139. 492-494. Minerva. Hronograf Mănăstirea Neamţ. 61. Tot „Sfânt" îl numeşte şi Sfântul Antim Ivi. dar şi în ms. Ştrempel. p. M. Bucureşti. 126.. slav.40 un lucru neobişnuit. deoarece canonizarea unui Sfânt nu este un act în sine. P. de Rubeis. op. 734 (557) BAR ce conţine învăţătura împărătească a Sfântului Teofilact (cf. rom. G. 1987. Bucureşti. Bucureşti. pp. Catalogul manuscriselor româneşti. vezi şi A. p. . Panaitescu. în Hronograful său. · Sfântul Dimitrie al Rostovului. Părintele nostru Teofilact"55. iar „preaîn. 97 BAR (1520-1535) la fila 956. Manuscrise slave din Biblioteca Academiei Române. 1959. p. Calavrias.reanul în Didahiile sale. Sfântul Dimitrie al Rostovului. grec. Discours. 86. G. 184. ci confirmarea oficială a unui cult şi a unei cinstiri care deja exista. 1909. De asemenea. 733 (552) BAR57. „Sfânt" este numit Teofilact şi în Vieţile Sfinţilor. Bucureşti. 60 Sfântul Antim Ivireanul. 58 Tl 125. Traites. Theophylacte d'Achrida. ed. cit. grec. p. 74. P. Mărturiile cinstirii ce-i este adusă Sfântului Teofilact sunt vechi şi sunt cunoscute cel mai adesea sub formă scrisă. iar în alte patru cuvântări îl numeşte „dumnezeiescul Teofilact"60. tom III. la săvârşirea prăznuirii Intrării în biserică a Maicii Domnului. 483-484). 1837. este numit „preaînţeleptul Teofilact" şi „cel între Sfinţi. PG 123. 128. vezi şi ms. ci foarte firesc. Gautier. Didahii. Astfel. îl numeşte pe Teofilact „Sfânt"59*‟. cit. 56 Cf. Disertatio de Theophylacti gestis et scriptis. Poesies.

G. Slăvitului şi întrutotlăuciatuhu Apostol Pavel. 4787 BAR de la finele veacului al XVIII-lea64. Acest manuscris e scris în neogreacă şi conţine o tâlcuire pe întrebări şi răspunsuri pentru Evangheliile Duminicilor de peste aia. în ms. cit. Este neîndoielnic că toţi cei pomeniţi mai sus s-au împărtăşit în chip nemijlocit de harul dumnezeiesc. ediţie îngrijită de mitropolitul Atanasie Mironescu. 1993. ed. tradusă de mitropolitul Veniamin Costachi şi tipărită în 5 volume la Iaşi. dar şi de către Sfântul Stareţ Vasile de la Poiana Mărului. p. Deisis. îl numeşte „Sfânt" pe arhiepiscopul Teofilact al Bulgariei*66. Sbornicul de la Valaam .. iar în îndemnul pe care ni‫־‬l dă pentru studierea şi împlinirea sfintelor porunci. între anii 1841-184362.1904. “■* Sfântul Ignatie Briancianinov. op. Arhiepiscopul Bulgariei". a fost întrebuinţată şi omilia Sfântului Teofilact la acest praznic761.Sfântul Nicodim Aghioritul. op. IV. arhiepiscopul Bulgariei. în predoslovia sa la cartea Sfântului Grigorie Sinaitul65. care este o culegere despre rugăciunea lui lisus. voi. în cuvântul către cititor îl numesc pe autor: „dumnezeiescul acesta Părinte Teofilact.. cu însemnări de Nicodim Aghioritul. 355-356. XXI. p.. tom.culegere despre rugăciunea lui lisus. grec. Raccanello. p. 246-261) . Sfântul Ignatie Briancianinov a întrebuinţat de nenumărate ori tâlcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament. Litzica. 293 şi voi. Cf. ‫״‬Sfânt" este numit Teofilact şi în Istoria bisericească a arhiepiscopului Meletie al Atenei. însuşi mitropolitul Veniamin Costachi îl numeşte pe Teofilact „Fericit". Cele 14 trimiteri ale Sfântului. rom. în prefaţa aceleiaşi cărţi. 119. De asemenea. Ştrempel. ne spune: „Lăsându-ne conduşi în înţelegerea Evangheliei de explicaţiile acestui Sfânt Părinte.cf. Episcopia Alba-Iuliei. Sbornicul de la Valaam. op. Sfântul Ignatie l-a numit pe Teofilact „Sfânt" şi „Fericit". 1996. 2. iar numeroasele referinţe stau mărturie pentru aceasta. cit. Sibiu. tom I. 615 Sfântul Teofilact.41 pentru ziua a douăzeci şi una a lunii noiembrie. Sfi 62 30 Idem. . tom 1. traducătorii ediţiei româneşti de la 1805 a Tâlcuirii celor patru Evanghelii. traduse în limba română de mitropolitul Veniamin Costachi. G. p. Mărturie scrisă stau cuvintele unui alt om plin de har . ed. 29. cit. 386 (72) BAR din veacul al XVIII-lea63 şi în rus. Rugăciunea lui lisus în scrierile Stareţului Vasile de la Poiana Mărului. 201). Bucureşti. p. XXVI. ale cărui comentarii sunt primite şi întrebuinţate de Biserică. 232. dăruit lor prin tâlcuirile şi mijlocir ile Sfântului Teofilact. 31 Acest manuscris cuprinde omilia Sfântului Teofilact la Intrarea în biserică a Maicii Domnului (f. p. op. Atanasie Mironescu. nota 2. 192. cit. Astfel. pp. în întreaga sa operă. alcătuită după Tâlcuirea Evangheliilor a Sfântului Teofilact (cf. D. noi vom rămâne credincioşi tradiţiei bisericeşti"67. Cuvioşii Grigorie şi Gherontie.Cf. 66 1. p. F . p..

cel mai mic dintre toţi. însă pentru a ne încredinţa de acest lucru este necesară o cercetare iconografică care să nu se rezume numai la un singur monument grafic. care avea multă evlavie pentru Sfântul Teofilact. am tradus tâlcuirea aceasta în limba noastră cea de obşte spre folosul tuturor creştinilor ortodocşi mai simpli. cu faţa ovală şi bărbia ascuţită. Dar această îndrumare de zugrăvire se referă la Sfântul Teofilact Mărturisitorul. într-adevăr şi Sfântul Teofilact al Ohridei a fost spân la chip. iar cu mâna stângă susţinând. Dar. Este vorba de o frescă din veacul al XVTII-lea. Pentru aceasta. cu toate cele spuse până aici. care este prăznuit la 8 martie şi nu la Sfântul Teofilact al Ohridei şi Bulgariei. în tâlcuirea la epistole. Totuşi. este de aşteptat ca erminia care stă la baza acestei fresce să fie cea a lui Dionisie din Fuma Este semnificativ că în această erminie. am socotit că se cade să fim rezervaţi şi să nu reproducem şi noi această frescă. precum zice Sirah (20. ce se citesc în fiecare zi prin biserici"85. îl numeşte: ‫״‬preaînţelept". Chipul său este spân. această frescă ne‫־‬a ridicat câteva semne de întrebare. ed. ca în cazul de faţă. însă cunoaştem că în Enciclopedia religioasă greacă. în spaţiul de influenţă al tradiţiei iconografice bizantine. Fiind realizată în veacul al XVIII-lea. Sfântul Nicodim. De altfel. ca şi ei. să înţeleagă cuvintele dumnezeiescului Apostol. însă e cărunt. este cu putinţă ca Sfântul Teofilact al Ohridei să aibă sau să nu aibă aceeaşi înfăţişare cu Sfântul Teofilact al Nicomidiei. Bucureşti. cu adevărat era pentru cei simpli «grădină închisă şi izvor pecetluit». Sfânta Evanghelie. iar părul său este asemenea cu cel al Mântuitorului.42 Dânsul a tradus din elină în greaca vorbită tâlcuirile Sfântului Teofilact la epistolele Sfântului Apostol Pavel. foarte râvnitori binelui obştesc al neamului. dar şi greceşti. Dar Sfântul Teofilact este cinstit şi prin zugrăvirea chipului său în icoane. iar în precuvântarea acestei cărţi scria: ‫״‬Fiindcă tâlcuirea aceasta. episcopul Nicomidiei (+cca842). deoarece este posibil ca pictorul care a zugrăvit această frescă să -i fi confundat pe cei doi Sfinţi. parcă arătându-ne-o. la articolul ce-i este dedicat Sfântului Teofilact. Insă. ‫״‬preafericit" şi ‫״‬sfinţit"86. vezi şi p. 199. Faţa îi e brăzdată de ostenelile nevoinţei. această 68 Dionisie din Fuma. cinstirea se ridică la prototip. 2000. 30). pentru chipul Sfântului Teofilact se află o singură indicaţie de zugrăvire a chipului: ‫״‬Teofilact: bătrân. . de la Mănăstirea Faneromeni din Sa la mm a Aici Sfântul Teofilact este reprezentat în picioare. citind această tâlcuire. spân"68. până nu avem încredinţarea că. pentru că închinându-ne celui zugrăvit în icoană. atât de trebuincioasă şi prea folositoare şi prea dorită neamului grecilor ortodocşi a fost scrisă elineşte. văzând pe fraţii mei lipsiţi de folosul citirii unei asemenea tâlcuiri şi totodată fiind îndemnat de unii fraţi duhovniceşti. binecuvântând cu mâna dreaptă. 152. Erminia picturii bizantine. îndrăznind cu rugăciunile Marelui Pavel şi ale lui Ioan Gură de Aur şi ale lui Teofilact. eu. este reprodusă o frescă în care e reprezentat chipul său. Totuşi. Sofia. Nu am întreprins o cercetare amănunţită în acest sens. p.

într-o scrisoare primită din partea cuvioşiei sale la 22 aprilie 1999. Iar. am cerut sfatul părintelui Macarie Simonopetritul. Din pricină că la 31 decembrie se săvârşeşte odovania Naşterii Domnului (adică se încheie prăznuirea). . de ceea ce se putea face privitor ia imnele liturgice închinate Sfântului Teofilact. Polieleu. Prin alcătuirea împrejurărilor. acatist sau alte imne liturgice. l-am întâlnit pe acest monah care se sârguia după puteri să împlinească poruncile evanghelice. adevărat şi de suflet folositor. pentru că Mântuitorul este Izvorul sfinţeniei. Vohod. iar aceasta a săvârşit-o din pricină că. Dar iată cu ce cuvânt ne mângâie Sfântul Teofilact pe cei care poate că ne‫־‬am mâhnit că nu ne-am învrednicit a-i vedea chipul: „Când vei afla pe careva tâlcuind luminos înţelesul Scripturii. când rânduiala liturgică este în strânsă legătură cu odovania Praznicului Naşterii Domnului. acesta şi «hainele» lui Iisus «albe» le vede. s-a îngrijit un frate monah. prin darul Domnului. Iar dacă şi cuvintele Ie descoperă şi le luminează. ne scria: „Intr-o oarecare măsură. Prăznuirea Sfântului Teofilact se săvârşeşte la 31 decembrie. socotim că se vor mângâia ştiind că al lui Hristos-Dumnezeu este chipul care străluceşte întru chipurile tuturor Sfinţilor. In ce priveşte rânduiala liturgică închinată Sfântului Teofilact. căci haine ale înţelesurilor sunt cuvintele"69. o cetate bizantină care a trecut mai apoi la bulgari şi care a suferit rivalităţi din partea celor două state. Privitor la acest lucru. El ne-a cunoscut pe toţi din pântecele maicii noastre şi tot El este Cel Care ne poate dărui chip de pocăinţă şi ne poate ajuta să sporim în tot lucrul bun. iar în 31 se săvârşeşte în rânduiala bisericească slujba Naşterii Domnului. îşi arată către noi strălucirea duhovnicească prin tâlcuirile ce le face Sfintei Scripturi. Sfântul Teofilact a fost dat uitării. deoarece consemnează în mod iconografic un cult local adus Sfântului Teofilact al Ohndei. 9. Dar. în rânduiala liturgică a zilei de 31 se poate integra doar sinaxarul (viaţa pe scurt) Sfântului Teofilact. cât despre Sfântul Teofilact. slujba Cuvioasei Melania Romana (prăznuită de asemenea la 31 decembrie) s-a mutat în 30 decembrie. tu cunoaşte că luminos vede «faţa» lui Hristos.frescă are importanţă. poate şi datorită faptului că era episcop de Ohrida. suntem încredinţaţi că este unul dintre cei ce au tâlcuit în chip luminos Scripturile. Sfântul Teofilact nu are o slujbă de prăznuire. folosindu-se chiar de Tâlcuirea celor patru Evanghelii a 69 Vezi tâlcuirea Sfântului Teofilact la Matei 17. afară de Litie. Aşadar. dacă aceia care sunt iubitori de Sfinţi se vor întrista că nu au văzut icoana Sfântului Teofilact. împărtăşindu-se din slava chipului Domnului Hristos. încă de pe atunci există animozităţi asupra originii etnice a unuia sau a altuia din Sfinţii acestei regiuni". însă. Paremii şi Antifoanele de la Liturghie. a urcat pe Taborul cel duhovnicesc şi. după ştiinţa dânsului. ne-a încredinţat că.

la mijlocirile Sfântului Teofilact şi la rugăciunile fraţilor cititori. folosindu-ne de cuvintele ucenicilor Sfântului Paisie de la Neamţ. Cu toate că prin fapte nu ne -am făcut următori Sfântului Teofilact. spre a se învrednici de mijlocirile şi ocrotirea sa caldă. sinaxarul şi acatistul Sfântului. dar deopotrivă şi cititorilor care voiesc să dobândească folos duhovnicesc din această carte şi prin nepriceperea noastră i-am împiedicat în vreun fel sau altul. vom încheia. care îi era cunoscută îndeaproape.44 Sfântului Teofilact (ediţia 1805). scriau: „Precum tatăl de jucăriile copiilor săi. Cunoaştem neputinţa noastră şi ştim că şi râvna şi cunoştinţa duhovnicească ne este mică. să nu-i fi pricinuit supărare Sfântului Teofilact. îi cerem iertare Sfântului. Suntem încredinţaţi că această rânduială de rugăciune va fi de ajutor tuturor celor care râvnesc poruncilor evanghelice. Nădăjduim ca toate cele ce le-am scris până aici despre cinstirea sa. Dacă l-am mâhnit prin îndrăzneala noastră. Prin rugăciunile Sfântului Teofilact şi prin ostenelile acestui monah s-a alcătuit Canonul de umilinţă. dar nădăjduim la mila lui Dumnezeu. aşa şi Preacuviosul se bucură de laudele cele ce i se aduc de către ucenicii şi fii săi duhovniceşti"80 . care din motive de spaţiu tipografic vor fi publicate doar în cel de-al doilea volum al acestei serii (Tâlcuirea Evangheliei de la Marcu). care la începutul vieţii Cuviosului lor stareţ. dar doresc şi să se apropie de Sfântul Teofilact prin smerită-cugetare.

Sfântul Di onisie Areopagitul. pentru că în tâlcuirile Sfântului Ioan Gură de Aur alegoriile lipsesc sau sunt mult prea rare. O particularitate a tâlcuirilor Sfântului Teofilact este că întrebuinţează adeseori şi alegorii. au fost tâlcuirile Sfântului Teofilact al Bulgariei. autoritatea patristică şi totodată simplitatea acestei opere duhovniceşti. este râvna profundă şi ortodoxă. arhiepiscopul Bulgariei151‫״‬. au făcut -o nepreţuită fiecărui creştin care caută să priceapă înţelesul poruncilor evanghelice'50. dar şi după alţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii. Sfinţii Clement şi Chirii ai Alexandriei. Dar. într-adevăr. Sfântul Teofilact se călăuzeşte îndeobşte după Sfântul Ioan Gură de Aur (încât poate fi. De aceea conţinutul tâlcuirii Sfântului Teofilact are ca temelie lucrătoare învăţăturile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. enumerându-i aici doar pe câţiva dintre dânşii: Sfântul Vasile cel Mare. Sfântul Teofilact le-a împrumutat de la alţi Sfinţi Părinţi şi le-a aşezat cu multă înţelepciune la locul cuvenit lor. Bulgaria. România şi Rusia). Dacă ar fi trebuit să scriem doar câteva rânduri despre tâlcuirile Sfântului Teofilact. cel ma i potrivit ar fi fost să lăsăm loc cuvintelor celui care a făcut o însemnare pe un manuscris slavon cu Tâlcul Evangheliei: ‫״‬Această sfântă şi dumnezeiască carte. una dintre cele mai îndrăgite şi mai statornic citite tâlcuiri ale Noului Testament din spaţiul ortodox (Bizanţ.Despre alcătuirea Tâlcuirii Evangheliilor Vreme de 900 de ani. . Roada acestei strădanii nu e o simplă interpretare a unei singure persoane. Claritatea. Sfântul Maxim Mărturisitorul. Serbia. numit parafrastul acestuia). în alcătuirea tâlcuirilor. a ceea ce Biserica crede şi învaţă „în orice timp şi în orice loc". Sfântul Grigorie de Nyssa. dar totodată şi porunca de a păstra şi a transmite generaţiilor viitoare tradiţia apostolică vie a Bisericii primare. ci este o expresie a consensului învăţăturii Bisericii. Scopul şi temeiul care a insuflat alcătuirea unei tâlcuiri care să conţină învăţătura Sfinţilor Părinţi. Grecia. cu suflarea Duhului Sfânt s-a tâlcuit de Sfântul şi Fericitul Teofilact. Sfântul Grigorie Teologul.

61. poate şi această originalitate explică în parte popularitatea de necontestat de care se bucură. el atrage atenţia asupra faptului că Sfântul Teofilact. putem citi. care grăieşte asemenea unui învăţător către ucenicul său. în finalul articolului său. de atâtea veacuri. în special la parabolele din Sfintele Evanghelii. aşa cum po ate fi cunoscut din scrierile sale. cât şi pentru al fiului ei. Opera ermineutică a lui Teofilact de Ohrida în literatura română veche. Este neîndoielnic că evlavioasa împărăteasă. scrierile sale" (p. Explicând textele scripturistice foarte exact şi concis. Bucureşti. 44). dimpreună cu majoritatea literaturii teologice bizantine din acea perioadă sunt mult îndatorate şi cel mai adesea repetitive. Constantin. fiind fii ai Bisericii. (teză de . care era pe atunci monahie (şi mai apoi a devenit egumenă) la Mănăstirea Sfântului Gheorghe de Manganes. Trebuie să amintim aici că Sfântul Teofilact a alcătuit Tâlcuirea Evangheliilor după anul 1085. Cf. 97 (15201535) de la Biblioteca Academiei Române04. n unor şi înt inim. înţelt aceas împl repre înser româ come r potri alegi pent î altfe i la ce Sfân Adi! păir oam vor să n în F păn vriaţ la I Avi din adi PG 123. având astfel partea sa de originalitate în tâlcuire. Ceea ce este cu adevărat remarcabil este faptul că. Cererea împărătesei Maria către Sfântul Teofilact este consemnată intr-un vechi manuscris din secolul XIV. col. dar şi în manuscrisul slavon nr. precum şi în dezlegarea controverselor timpului său.Cu toate că tâlcuirea Sfântului Teofilact este o sinteză a învăţăturii Sfinţilor Părinţi42. constituîndu -se ca şi compilaţii din operele Sfinţilor Părinţi. deşi întreaga tâlcuire îşi are ca izvor tradiţia vie a Sfinţilor Părinţi. şi aceasta de fiecare dată când se iveşte ocazia în alcătuirea comentariilor sale. devenită monahie. Caiavrias.4 doctorat). p. în ea cititorul nu aude vorbind decât un singur şi limpede glas. Autorul sus numit concluzionează că scrierile exegetice ale arhiepiscopului Teofilact. în apărarea Dreptei Credinţe împotriva ereziilor. 43). care cuprinde tâlcuirea la Evangheliile de la Marcu şi Luca03. A. autorul scrie: ‫״‬în opera exegetică a lui Teofilact există o oarecare independenţă de tradiţia patristică. Saunders spune că Sfântul Teofilact este îndatorat şi tradiţiei alexandrine. a cerut Sfântului Teofilact să alcătuiască această tâlcuire atât pentru folosul ei sufletesc. anume din tâlcuirile Sfântului Teofilact la parabola samarineanului milostiv sunt inspirate de cele ale Sfinţilor Ioan Hrisostom şi Grigore Teologul (p. Sfântul Teofilact denunţă greşelile ereticilor. Fiind un viguros apărător al Ortodoxiei. .Totuşi. lucru ce se adevereşte în libertatea arătată în ce priveşte interpretarea alegorică. Sfântul Teofilact nu pregetă a ne aduce şi lămuriri preţioase care-i sunt cunoscute din propria sa experienţă duhovnicească. Dar astăzi cunoaştem că prin rânduiala şi iconomia Duhului Sfânt această Tâlcuirea Evangheliilor se adresează tuturor acelora care. în special în comentari ile Evangheliei. riguroasă şi bine informată. voiesc să biruiască prin porunci şi să împărăţească peste păcat. dezvăluind o minte ascuţită. Ohri! Şipn s-a a! trans î înde. la cererea împărătesei Maria. 36-37). este o personalitate cu trăsături ce atestă o mare vitalitate. unde la fila 9 recto. ea nu se citeşte nicidecum ca o listă de citate. 1986. dar şi o voinţă ageră şi puternică în manifestarea credinţei (p. 35.

Potrivit spuselor. Această împărăteasă.având dobitoace curate şi necurate-. îl ). când. Teofilact s-a aşezat la lucru şi a ales din interpretările lui Ioan Gură de Aur şi le-a transcris pe scurt. . este chipul în care potrivim cele spuse în Sfânta Scriptură la Hristos. şi tropologic. iar iudeii sunt sub slujirea şi robia închipuirii Legii lui Moise. 7-8: Patru sunt chipurile în care se tâlcuieşte Sfânta Scriptură: istoric. după cum tâlcuieşte marele Pa vel în Epistola către Galateni (4. pe preafericitul Teofilact ca să-i spună tâlcuirea Sfintei Evanghelii. în ce priveşte metoda folosită în tâlcuirile sale la Noul Testament. înţelesul istoric este cel care cuprinde lucruri trecute. până la Cea Una Sfânta şi Preaînalta Treime. moral.12.s-ajurat. Avraam închipuie pe Dumnezeu. pe oameni. prin spusele Scripturii ne suim de la Biserica pământească la cea cerească. deci potrivit istoriei doi feciori.22-30). alegoric. de la zidiri la Ziditor. Şi primind această rugăminte plină de înţelepciune a împărătesei. de la oameni la îngeri.Evrei3. potrivit cuvintelor. Adică atunci când zicem: „întru început a făcut Dumnezeu Cerul şi pământul" (Facere 1. încă şi prin arca lui Noe . Care are doi fii: iudeii din sinagogă şi creştinii din Biserică . pentru toată învăţătura celor patru Sfinţi Evanghelişti". care nu trebuiesc altfel înţelese şi nici nu sunt închipuire a altui lucru. Alegoric. Maria a dorit din toată inima să înţeleagă scrierea evanghelică şi a rugat pe arhiepiscopul de Ohrida. anagogic. potrivit chipului alegoric de înţelegere vedem Biserica cea pământească. este îndestulător să spunem că Sfântul Teofilact expune pe scurt şi corect înţelesul istoric. alegoric şi anagogic al Sfintelor Scripturi. adică aceea în care este adevărata odihnă. Anagogic. iar prin „pământ". Adică: Avraam a avut. adică pentru îndreptarea năravurilor. adică după înalta înţelegere. dar anagogic.‫״‬Rugămintea adânc înţeleaptă a împărătesei Maria despre strângerea unor roade curgătoare de miere ale prea cinstitului păstor Teofilact.1). prin „Cer" înţelegem pe îngeri. la Trupul Său tainic şi la Biserica cea pământească. Pentru că această carte se adresează întâi de toate creştinilor simpli care râvnesc la împlinirea poruncilor şi poate că nu tuturora le este cunoscut ce anume reprezintă fiecare din aceste înţelesuri ale Scripturii. unul din Agar slujnica [Ismail] şi altul din Sarra cea slobodă [Isaac]. adică sub cele spuse se înţeleg altele. adică după chipul în care una se spune şi alta se înţelege. Această lămurire o găsim în ediţia românească a tâlcuirii Sfântului Teofilact. adică după înalta înţelegere. ascunse. încă şi ceea ce zice David: „Ca M-am jurat întru mânia Mea: ‫״‬Nu vor intra întru odihna Mea»" (Psalm 94. zice Domnul. aşezăm mai jos o însemnare privind desluşirea acestora. să nu intre evreii cei neascultători şi împietriţi la inimă în pământul făgăduinţei. de unde nu este cu putinţă a trece mai înainte.creştini care sunt în slobozenia darului Iui Hristos -. adică după chipul istoric. Iar alegoric. înţelegem viaţa cea veşnică. în Palestina. adică potrivit literei şi după istorie. înţelegem chiar pământul Palestinei. vlădică şi întâistătâtor al bulgarilor. anume ca notă explicativă in comentariul de la Matei 12.

tropologic . dar sunt 26 de manuscrise care datează din veacul al XITea şi al XII-lea95. capitolul 11 de la Luca şi 3 de la Marcu. foarte întrebuinţate de clericii şi laicii ortodocşi care cunoşteau limba elină. o parte din lucrările sale le-a scris pentru fosta familie împărătească din Constantinopol. să fie traduse în limba greacă de rând.când înţelegem altceva decât cele spuse şi tropologic . după cum tâlcuieşte marele Pavel în Epistola întâi către Corinteni (9. Cu timpul a fost necesar ca tâlcuirile sale. iar păcătosul venind la Hristos . Aşa este capitolul 12 de la Matei. se înţelege pentru învăţători. 4). către fapta cea bună. Sfântul Teofilact a scris tâlcuirile sale în limba elină.adică la preotul lui Dumnezeu şi măr. după slovă s-au spus pentru boi. Tradiţia manuscriselor greceşti este bogată şi foarte diversă. Se cuvine a şti că nu toate cuvintele Scripturii pot fi tâlcuite în toate aceste feluri. în care se arată lisus scoţând dracul.48 ce cuprinde şi drepţi şi păcătoşi. ci unele se tâlcuiesc numai într-un fel. catalogarea efectuată poate fi . istoric . Răspândirea tălcuirilor Sfântului Teofilact Deşi eparhioţii săi din Ohrida şi din toată Bulgaria nu cunoşteau limba greacă.adică după chipul cel îndreptător de moravuri . Cele mai multe dintre acestea aparţin veacului al XÎV-lea. anagogic. Interesul arătat operei exegetice a Sfântului Teofilact este mărturisit de numeroasele manuscrise şi ediţii tipărite. de aceea. prin Scripturi moravurile oamenilor şi viaţa lor le îndreaptă de la răutate. dar tropologic. în patru feluri se face citirea Sfintei Scripturi.turisindu-şj păcatele sale se izbăveşte prin iertarea preoţească de păcatele cele de moarte şi grăieşte. ‫״‬surd" că nu voieşte să audă dumnezeieştile cuvinte şi „mut".după chipul unei înţelegeri mai înalte. Von Soden cataloghează 119 manuscrise conţinând comentarii la una sau mai multe Evanghelii şi 37 de manuscrise cu tâlcuiri la epistolele Sfântului Apostol Pavel. ci şi pentru că. nu sunt opriţi să se hrănească din lucrurile şi veniturile Bisericii. încă şi cele spuse de Dumnezeu în Deuteronom: „Să nu legi gura boului care treieră" (Deuteronom 25. după cum am văzut. că nu primeşte spovedania. Aici. pentru a se răspândi mai uşor. binecuvântând pe Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune.1-18). Dar fondul de manuscrise cercetat de Von Soden era cel de la începutul veacului al XX-lea şi.se înţelege păcătosul. „drac" este păcatul cel de moarte.potrivit cuvintelor. nu numai pentru că el însuşi era grec. după care cel mut şi surd grăieşte.adică în chipul îndreptător de năravuri [moral]. precum şi în slavonă şi română. alegoric. altele în două sau în trei şi altele în toate aceste patru feluri. ce s-au păstrat până în zilele noastre. Deci. Iar tropologic este chipul îndreptător de năravuri [moral] care. care învăţând poporul.

dar şi un manuscris din colecţia Kenneth Willis Clark1”. 1993. tâ Manuscrise slavone cu acelaşi conţinut se păstrează şi la noi în ţară. De asemenea. ca prin activitatea lor cărturărească de copiere şi traducere a cărţilor bisericeşti. Manuscrise slavone cu predoslovii sau tâlcuiri ale de Sfântului Teofilact sunt răspândite peste tot în spaţiul ortodox. lir în Mănăstirea Neamţ. Allison. Handschriften der osterreichischen National bibliotek. 1315-1320) şi ms. alături de scrierile sli Sfinţilor Ioan Hrisostom. 2197. care are că aceleaşi predoslovii. 1506. R. Dar interesul pentru tâlcuirile Sfântului Teofilact a fost arătat deopotrivă şi de către slavi. In acest sens. 1991). Bodogae. în această perioadă. 156. la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos se păstrează un d< Evangheliar manuscris din veacul al XlV-lea (ms. Bucureşti.8). H. The Acquisition of Manuscripts at PhilotheouMonastery in the Byzantine Period. Isaac şi Efrem Şirul erau foarte E\ răspândite şi circulau în manuscris şi scrierile Sfântului Teofilact al Ohridei105. 1111 . Istoria bisericească universală. D. Gavriil Uric isprăveşte de scris afl al doilea Tctmevangheliar slavon. Manuscrise bizantine în colecţii din România. 42/86 (cca.cca. anume ras. cel mai cunoscut este un manuscris slavon din Bulgaria (sec. p. Vasile cel Mare. 1330). ‫״‬Ms. 1524. 556. p. W. ce conţine un Evangheliar cu predosloviile la Evanghelii ale Sfântului Teofilact101. Astfel. enumerarea ar putea continua cu nenumărate exemple100. care sunt consemnate în catalogarea AlandA La acestea se adaugă alte 3 manuscrise de la Mănăstirea Filoteu0 ‫׳‬şi unul de la Mănăstirea Cutlumuş98 din Sfântul Munte Athos. 13 . XIII). T. Viena. pe pergament. Hunger şi O. dar şi de rns. 1523. p.1678. care avea şi predoslovia str 70 254. 53/68 (cca. 720. Bucureşti. Aici se păstrează ura manuscris (ms. 1360). Barbu. l iste cunoscut că monahii şi 1 preoţii cărturari. la 6 aprilie 1435. dar şi prin cel al Evangheliarelor care sunt prefaţate cu predosloviile Sfântului Teotilact. 3203 din veacul al XlV-lea) care conţine tâlcuirea Sfântului Teofilact la epistolele Sfântului Apostol Pavel. Katalogdergriechischen Cf. 1976. care conţine doar tâlcuirea Evangheliei de ia loan. ‫״‬ E vorba de 2 manuscrise ale tâlcuirii celor patru Evanghelii. Acest manuscris are semnătura mitropolitului Hariton a! Ungroviahiei. Kresten. 55/85 (cca 1340) ce conţine doar tâlcuirea Evangheliei de la loan (cf. August. Dacă s-ar întreprinde o cercetare mai amănunţită a fondurilor de manuscrise şi a catalogărilor acestora. iar azi sunt Pi prezente şi în marile biblioteci europene sau în unele colecţii particulare102. 11>u Astfel este şi manuscrisul grecesc VT 90 de la Viena (cf. St au avut alături de copiştii pământeni un rol important în a fixa prin scriere limba vorbită de popor atunci104. Aceasta se poate cunoaşte atât prin numărul mare al manuscriselor ce cuprind tâlcuirea la Evanghelii. până în secolul XIV sunt datate alte 9 manuscrise. 1984. 53 din anul 1540. care au venit dinspre Ohrida7015 ‫־‬ pe la sfârşitul secolului al XlV-lea şi s-au aşezat prin mănăstirile noastre. in Paper Presented at the International Congress of Byzantine Studies Moscow. pe atunci egumen al Mănăstirii Cutlumuş (cf.astăzi îmbogăţită prin cercetarea altor manuscrise descoperite. 165).

161). 103 Evt (cf. 107). E. pp. 1981. 75-84). p. 28dir art du prt Bu ara inc pi un 92 XX du pn Monastery (Rossikon) on Mount Athos. 394).. . p. respectiv 40 i«£ nu: 11 . p. Lihăceva.Novi Sad. ]998. O. p. de la Tismana. — Din activitatea centrelor de cultură bisericească (slavo-română) a secolului al X V-lea. p. 205 (ms. Leningrad. 25). Bolgaskaja rukopisnaja kniga X-XV11I w. este cunoscut un manuscris din secolul al XVI-lea cu Tâlcul Evangheliilor a lui Teofilact. p. G. 64). p. 137). 64 (ms. au apărut sub numele Unul dintre aceşti călugări învăţaţi din sudul Dunării a fost şi Sfântul Nicodim Cf. 21 (ins. 153 (ms. De tâlcuirile Sfântului Teofilact erau preocupaţi şi călugării şi cărturarii sârbi (cf. Matthes. 1976. Grozdanovici. St mii suIl'Oriente Cristiano. VViesbadcn. 1991. The Slavonie Mamtscripts of the Panteleimon Bibliothckender Bundesrcpublik Deutschland. I. XXXII. Thcdphylnktos voh Achrida als Exeget in der slavischen Orthodoxie. 23). cu 44 şi. O. în rev. 117 (ms. 2. s-au impus Mănăstirea Moldoviţa şi Putna.sunt lui Eftimie de Târnovo (N. lu4 »‫״‬Odescriere a influenţei literaturii bizantine in Ţările Române. Snidik. care era originar din Prilep.1976. 1979. Pergamennye pukopisi biblioteki AN SSSR. Belgrad . Rclations iiteraires entre Byzance et Ies Pays Roiimains. în Actele celui de al XlV-lea congres internaţional de studii bizantine (Bucureşti. Los Angeles. Alături de aceste manuscrise . Opis rykopisa i starih ştampanih kniga biblioteke srpske pravoslavie eparhije fh/dimske i/ Sentandreji. Doldobanova. 69 (ms. M. Tachios. p. Katalog Ier slavische Handsehriften in şi cele bulgăreşti (numeroase. Atanasie Mironescu în op. Podskalsky. 357). Knjazevskaja. 6-12 septembrie 1971). A.50 Sfântului Teofilact.. o localitate din apropierea Ohridei.Din colecţia de manuscrise de la Tver (Rusia). vezi la Ion-Radu Mircea. Moscova. 1. tom. 135 (ms. pp. Pokrovskaja. tom. de altfel) care deşi conţineau tâlcuirile Sfântului Teofilact la Evanghelii. La acesta se adaugă şi cele descrise N. Bubnov. 1990. V. p. 81-92. cit.

504. Ana Calavrias sub îndrumarea Prof. Lămuriri la cartea lui Iov din 1503. 347. Manuscrisele slave din Ţările româneşti cu numele lui Teofilact datează din secolele XV-XVII‫״‬.196. pp. 17-23).328. O catalogare amplă a manuscriselor slavone care se află pe teritoriul ţării noastre. are predosloviile. 4717. cit.. 742-743. indicând doar bibliotecile unde se află acestea: Biblioteca Academiei Române: secolul XV: ms. pp. dar şi numeroase concluzii privitoare la structura lingvistică şi conţinutul acestora găsim în teza sa de doctorat73. pentru care au fost folosite tâlcuirile Evangheliei ale Sfântului Teofilact71.15.190.179. Calavrias (pp.214). toate manuscrisele slavone catalogate de dânsa.194. dându-ne în lucrarea sa informaţii preţioase din punct de vedere lingvistic şi statistic.188. A. Teologia ortodoxă în secolul al XV-lea. tradus în limba slavă.12. Petersburg. 28-29.16. au tipărit în limba română mai multe cărţi bisericeşti. 10. în rev. Activitatea monahilor români. Slavianskie i ritskie rttkopisi ruminskih bibliotek. între care cel mai de 71 Cf.133-134). ‟07 Ştefan Ciobanu face o precizare în legătură cu această carte: „Este un model de artă tipografică de la începutul secolului al XVI-lea. Este semnificativ faptul că Tetraevangheliarul tipărit de Macarie Ia anul 1512 .. Dr.503.1515. 13. Prin osteneala monahilor au apărut şi Palia de la Neamţ din 1475.186. Apostolul din 1500.19.185.189.200. secolul XVI: mss. a lui Teofilact.11. din 1473. Dr.17. pp.14.193.199.177. I. Biblioteca Patriarhiei Române: aici se află nouă Evangheliare şi Tetraevangheliare din secolele XVXV1.care era de fapt primul tetraevangheliar tipărit pentru toţi ortodocşii care foloseau limba slavonă în cult . Psaltirea de la Putna şi Psaltirea de la Muncaciu. dar şi a celor veniţi de peste Dunăre (până în veacul al XV-Iea) a fost sporită de clericii cărturari ardeleni care.195.433. Munca acestor copişti a dat la iveală zeci de manuscrise cu texte la cărţile de cult şi lucrări teologice. 7. ce conţin predosloviile Sfântului Teofilact.207.178. 89. după A.511. Prin activitatea cărturărească a acestor clerici ardeleni. 11- 12. Univ. susţinută în anul 1986 în cadrul Universităţii din Bucureşti de către Prof. Tetraez‟anglwlmrul . Tetraevangheliarul din 1502. 92. Milan Şesan. Ana Calavrias a întreprins o cercetare amănunţită asupra manuscriselor slavone care cuprind predosloviile sau tâlcuirile Sfântului Teofilact la Evanghelii. Pândele Olteanu.383. pp. Mitropolia Ardealului. scris de Spiridon (nr.8. 1905.192. Vom cita în continuare.182. cit. era foarte popular la noi în epoca slavonismului (cf.are predosloviile la Evanghelii ale Sfântului Teofilact72. 347.484.410. sub imboldul curentelor protestante dominante atunci în Transilvania.18. Ştefan Ciobanu (în op. 47-48) ne spune: ‫״‬Din numeroasele lucrări ale lui Teofilact se remarcă comentariul lui la Evanghelie (Tâlcul Evangheliei). Muzeul de Istorie al României: Tetraevangheliarul de la Humor. secolul XVH: mss. Iaţimirski. Cartea reprezintă un Tetraevangheliar după copiile slave ce se găseau la noi şi este interesant că în ea se reproduce şi precuvântarea Ia Evanghelia lui Matei (poate şi la celelalte).197. care. io» Opera emiineutica a lui Teofilact de Ohrida în literatura română veche. 261. arhiepiscopul Bulgariei şi Ohridei" (op.187.51 de copişti.103-104).244. nr. St. 1966.

21. de la mij locul sec. Petrograd. Muzeul de Artă al României: are în colecţiile sale un singur manuscris din secolul al XVI-lea ce conţine predosloviile. cit. 1962.. scris de Anastasie Crimca (nr.0 Ci. de Grigore Teologul. Olteanu. 105-131). P. Dacă Tâlcul Evangheliilor a lui Teofilact era prezent în preocupările copiştilor moldoveni din secolul al XV-lea. în rev. care sunt mai greu de identificat. [. 40. dându-1 ca exemplu.] Interpretările textului evanghelic de către Teofilact s-au folosit şi în alte opere omileticoparenetice din literatura ucrainiano-carpatieă şi din alte literaturi. destul de intensă (cf. Biblioteca Centrală de Stat: posedă 3 manuscrise din secolele XVI-XVTI cu predosloviile Sfântului Teofilact. papa Romei. TetraeVangheliarul din 1615.. Manuscrise slavone din Mănăstirea Pitim. 1967. N. pp. 1327 BAR . ceea ce urmează să fie cercetat de către specialişti" (cf. ™ ‫״‬La Biblioteca Episcopiei din Arad a intrat un manuscris din Banat-Hunedoara.. 1921. 1790. Petrov. Petrov. scrisă pe la 1650 în Maramureş. iar unul Ia Arhivele Statului (ms. op.. în care sunt prezente predosloviile lui Teofilact la Evanghelii. 83). A. 11345). tom. Dintre acestea menţionăm doar câteva: ms. cit. 62-68). Din această pricină autorii de omilii husito-luterane-calvine folosesc ca izvor cuvântările lui Teofilact de Ohrida despre Tâlcul Evangheliilor. 406S. XIII. tâlcuirile Sfântului Teofilact s-au răspândit prin infuzare şi prin reproduceri de idei şi chiar de paragrafe întregi109.] Mişcarea husito-reformată a promovat Tâlcul Evangheliilor lui Teofilact pentru aspectul practic. raţionalist şi clar al interpretării. 12S2 din secolul al XVII-lea (toate conţin predosloviile). de la Dragomima. Ştrempel. A. 296 BAR. Otzvuk reformacii v Russkorn PodKarpatn. de la Putna (nr. P. unde mişcarea calvină a fost. tom I. 9207). de la Suceava. L. 59. A. 2290. XVII (Ia G. Calavrias. Biserica Ortodoxă Română. 1-226. Postilla de Neagovo (P.. ! " La Biblioteca Academiei Române se păstrează mai multe manuscrise româneşti ale Evangheliarului. în idei identice. mss.. L. în rev. Romanoslavica. 40. 4049. 4056.. 1-2. ms. însă uneori îl citează. p.52 seamă este diaconul Coresi. Popescu. 124. [. fără o colaţionare integrala a textului celor două opere. op. ms. 1550) şi prima Cazanie românească a lui Coresi (1567) este mult mai extinsă decât citările nominale. Telracvangheliand din 1607. 1567. Teofilact este citat de zeci de ori alături de loan Gură de Aur. Praga. [. ca şi în Maramureş şi în Ardealul de nord. p.) în lumina Cazaniei I a diaconului Coresi. iar alteori nu. La laşi se mai află trei manuscrise cu predoslovii ale lui Teofilact: 2 la Biblioteca Centrală Universitară (mss. care reproduce din cuvântările lui Teofilact pagini întregi. [.. scris pe pergament. 1921). p. iar în secolul al XVI-lea şi al XVII-lea din 1599. HA A74 «J 1.] Acest izvor se identifică folosit în expresii. din anul 1618). Astfel a procedat autorul calvin al Cazaniei de Neagovo şi Tekovo (cf. de Vasile cei Mare.. V30şi V 50).] Infuzarea Tâlcului Evangheliilor al lui Teofilact de Ohrida în Cazania de Neagovo (cca. 49 din secolul al XVI-lea.. Poucenie na Evangelie po Neagovskomu spisku 1758. de Grigore al VILlea. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca: mss. nr. 4112 şi 4102 din secolul al XV-lea. p.

2 Alături de manuscrisele slavone menţionate mai sus de A. iar mai apoi. care conţin cazania Sfântului Teofilact Ia Evanghelii. Acestea sunt: Evanghelia înstrăinată de la Humor din sec.ei.lhklnn/iA mTitiKMi^ . tom IV.ţi<in‫«־‬h.ti'MÂft‫־‬k^iiifi ■ ruw^yinki\ MlitWIÎAHJţJMI VUiU 11( Ut ‫־‬ *(YîlblM îs n . cu predosloviile Sfântului Teofilact al Bulgariei prefaţarea Evangheliarelor cu predoslovia lui Teofilact al Ohridei devenise o tradiţie110 prezentă atât în scrierile româneşti111. Xifiu‫־‬âwir^midiki uiiî · i:A‫׳‬Ai^Mue(jiai|‫ ־‬. IIÂlIOtA. Această tradiţie a prefaţării Evangheliilor cu predoslovia Sfântului Teofilact este semnalată până în a doua jumătate a veacului al XLX-lea (vezi Evanghelia tipărită la Chişinău în anul 1854) 1. ·. După ce în veacurile XV-XVII opera exegetică a Sfântului Teofilact a fost cunoscută în ţara noastră îndeosebi prin intermediare slavone. Calavrias. Aţ *nit M kwnjiiii.. în secolele următoare cărturarii Bisericii. ms.«( i‫־‬o ■ . în strădania lor de a înveşmânta întreg cultul ortodox cu podoaba limbii române. n‫״‬i^‫־‬m>ftttAk'iuiAiiiiu m. .iuik<iMro. ‫׳‬ Tt'traevangheliar al lui Cărnii Liric .vpifraftifX)( djUiAţjUA (l'k'Un'k ■ MICU:AiriMyom(.. cu unele îndreptări şi corecturi a fost publicată în din anul 1686 (ibid. vor tălmăci ‫״‬pre graiul nostru" şi Tâlcuirea Evangheliilor a Sfântului Teofilact. M yomtAiţ Ifiît TU ‫ ־‬i‫׳‬M.W l’AAMUJIk . Evangheliarul de la Solea din anul 1623 (nr. pp. YOÎ\y. in biblioteca Mănăstirii Putna se mai află trei manuscrise slavone ale Evangheliarului. UHoVoligMyUOftÎ l:AĂTrili(itpll'ni .ntinioe tic . XVI-XVII (nr.ipripIvi'(WIÎM^‫־‬i6<y‫־‬A . cât şi în cele slavone112.vth‫־‬Aj.·.^‫*־‬li wiiiiytd/KVniuiiiTii .. 561-562). tom IV.rjivriumii . 213-214). IU(/KI‫־‬OI(iMl(t. 481/1952).HHUicromfHiAnero wivtmiij kH-JI^H uiumul‫׳‬. 480/1925). în Transilvania Tâlcul Evangheliilor era cunoscut prin intermediul altor cărţi ce slujeau credinţa străbună sau limba românească. pp.‫ ־‬II/ÎM ■hkiw^nwe trî. 1154 BAR din anii 1702-1703 (ibid. îimuiiuiimin ri^iîi ^*JU-Miri^Uiyn'tvf w . . Tălcuirect la Evanghelii a Sfântului Teofilact a fost tipărită în slavona bisericească la Moscova în anul '1648.

1967. în veacul al XV-lea. Catalogue ofbook printed on the continent of Europe (1501-1600) in Cambridge Libraries. . deoarece mai apoi aceasta a fost reprodusă de abatele Migne în colecţia sa. M. traducerea lui Persona a fost publicată. Nu se cunoaşte care a fost cauza şi împrejurarea prin care. Cea mai cunoscută a devenit ediţia lui Finetti. Cristoforo Persona. Adams. 18. Dar în Evul Mediu. Cambridge at the University Press. voi. Mai apoi a fost corectată această greşeală. manuscris ce cuprindea tâlcuirea Sfântului Teofilact la epistolele Sfântului Apostol Pa vel. cit. tâlcuirile Sfântului Teofilact s-au bucurat de o mare apreciere şi în Apus. iar în anul 1477. Pentru bibliografia ediţiilor tipărite în veacul al XVI-lea vezi şi H. în locul Sfântului Teofilact a fost trecut ca autor Sfântul Atanasie cel Mare. imediat după apariţia tiparniţei. numită Patrologiae graeca şi publicată între anii 1864-1865. p. în următoarele secole au fost tipărite în limba latină numeroase ediţii ale întregii opere a Sfântului Teofilact76. în traducerea lui Persona. dintre care cel mai de seamă este Ecolampadius. ed. Trebuie menţionat că după traducerile sale în limba latină sau făcut numeroase reeditări. îi dedica papei Sixtus IV un manuscris împodobit cu miniaturi. Această ediţie a cunoscut numeroase reeditări în veacul următor75. Scrierile Sfântului Teofilact au fost traduse şi de protestanţi. tipărită la Veneţia între anii 1754-1763..54 anul 1698. bibliotecarul Vaticanului. Toma d'Aquino a inserat în cărţile sale pasaje largi din scrierile arhiepiscopului Ohridei. 75 m Blagovii'Stnik. I-II.

02) .Foaia de titlu a manuscrisului dedicat Papei Sixtus VI de Cristophoro Persona (azi în Biblioteca Vaticanului .cota: hliman09 JH.

OA«lAE. XLI.raiuma«nun< poftj‫־‬tmo n£U. Cuionru.L A C T I A R C H I E P I 5 C O P I Bu]girwr in^uJtuorFuanpflijmjt. «· offîaria Mti C hiorb Nou<IUnj. ii. vi. P I . M.1 ■ „.1.nr. (1. |. Aj Kamiiui.iniMl. AJ I tfa»i‫׳‬iaui«i TI. D. .. li.t«j lumaccurjuui rccogni * c*‫־‬... ti.«Î*. b<rt.‫״‬ ri.'ilitPHCQkl HVI. Aiirw M.. U. «„lu.ifiir»· AJ |H ‫״‬M IH. UI (‫״‬tuij 1‫' ״‬Wa l-plYi l ‫׳‬iin. I Ham Ad AJ l‟hil inenim Adll>bi#«l C H H I S T O P H O R O | > O J Z $ £ N A K j n i t i I i i 'i p r t H . Ad O *Iu n Ad liihKiui Adi'lllpf.u ir* I*V I *fcu-hwidl ‫״‬r<r". mc.Ann« M. ni. i^i. imn‫־‬.nlil A J l.!! ·iUiil II. T C V U i i O I .„1| aiPf«H Kji d-j. lum (mfftd*nui THEOPHY1 4/ i*'a f >± ■ /1 * « A t m mimn ■> >‫׳‬:.*a!on· ■ifi · AJ rN#B'>t-'n. >. A ‫·* ־‬ ‫^־‬THEOPHYLA CTÎ Am. 1|. | Ai Ctt-mlu«« I. 1 T O ■ luam 1„aijl■ *pn|ki>Ei.'<l4 l>CV CO t L C N C „ 1 1 V 5 I .■!„. !pprul„ji. XLH.iWJi..< .a«ui4 Jinavn !!■UiJ-l^inuj ■ r. I. Ad Cvrmihio.. A J T‫׳‬. S‫־‬ 71• ■ />‫׳־‬% C ■ '/*? ' COLONIA E.

Ediţii occidentale ditt veacul al Wl -lea ale operelor Sfântului Teofilact .

în anul 1651. cu toate acestea.. Târnosania. deoarece această limbă era întrebuinţată în cancelariile domneşti. în înveşmântarea sfintelor slujbe în limba noastră. Dar. op. la acea vreme calvinismul ducea o propagandă activă pentru românizarea textelor religioase. în cancelariile domneşti limba română şi‫־‬a intrat grabnic în drepturile ei fireşti. dintr-o necesitate firească. o parte în româneşte. slavonismul a dăinuit până la sfârşitul veacului al XVII-lea. deoarece în acea vreme era o adevărată luptă între curentul slavon şi cel românesc. Această stare de fapt l-a determinat pe mitropolitul Ştefan să tipărească într-o formă bilingvă câteva cărţi de cult. un rol de seamă l-a avut învăţatul mitropolit Dosoftei al Moldovei (16711693). iar altele bilingve. dar să poată fi de folos şi preoţilor. care în 1679 a tipărit în româneşte Dumnezeiasca Liturghie. pe de o parte din pricină că slavona era limba în care se săvârşeau sfintele slujbe. limba română a intrat treptat şi în cult. Păcurariu. din pricina tradiţiei adânc înrădăcinate. pentru că încă nu erau traduse cărţile de slujbă. 161-162). care a tipărit o ediţie românească atât a Noului Testament (1648). în anul 1650. iar pe de altă parte. iar introducerea limbii române în cultul divin ar fi fost socotită de unii drept o alunecare în erezie. clericii erau datori să slujească în slavonă. aceasta fiind cea de a doua traducere după cea a lui Coresi şi prima care a fost făcută de către un ierarh. după sfârşitul domniei lui Vasile Lupu (16341653) şi a lui Matei Basarab (16321654). asta cu atât mai mult cu cât în Transilvania. Cunoaşterea limbii slavone devenea tot mai anevoioasă. Dar strădania de a lumina poporul şi a-1 învăţa Cuvântul Iui Dumnezeu în limba română. cit. . pp. Meritul acestui început îi revine mitropolitului Ştefan al Ţării Româneşti (1648-1653 şi 1655-1668). în care rânduielile tipiconale erau în limba română: Pogribania (slujba înmormântării) preoţilor mireni şi a diaconilor.Traducerea în limba română a tăieturilor Sfântului Teofilact în ţările române. Mistirio sau Sacrament. încât nici preoţii nu mai înţelegeau această limbă. însă. voind să împace şi tradiţia. a fost sporită atât prin ostenelile mitropolitului Varlaam al Moldovei (16321653). în anul 1652 (cf. M. schimbarea limbii liturgice nu era uşoară şi nu se putea îndeplini deodată. în cele din urmă. înţelegem de aici că marele merit al mitropolitului Ştefan este că a deschis larg poarta pentru pătrunderea limbii române în slujbele bisericeşti. cât şi a Psaltirii (1651). cât şi prin cele ale mitropolitului Simion Ştefan al Transilvaniei (1653-1656). La o privire de ansamblu putem observa că o parte dintre cărţile tipărite în vremea domniei lui Matei Basarab erau în slavoneşte. traducându-ie rânduielile de tipic în româneşte77. Acest lucru este îndreptăţit. Mitropolitul Dosoftei a fost primul ierarh din Moldova care s-a sârguit pentru 77 Sub îndrumarea mitropolitului Ştefan s-au tipărit mai multe cărţi de cult slavo-române.

iar în 1683 o nouă ediţie din Dumnezeiasca Liturghie. cea mai mare parte a cărţilor religioase sau profane tipărite în limba română în tiparniţele domneşti din Ţara Românească şi din Moldova sunt traduse din greceşte79. 1992. iar al Ţării Româneşti în 1716 şi 1719-1730). toate în româneşte. începând de la mijlocul secolului al XVII-lea. între anii 1682-1686 a tipărit o altă mare şi însemnată lucrare. domnul suportând cheltuielile. Dacă în Moldova anului 1679 mitropolitul Dosoftei tipărea în limba română Dumnezeiasca Liturghie. din timpul mitropolitului Ştefan exista tipicul. Ca şi cărţile tipărite de înaintaşul său Ştefan. în timpul lui Teodosie se introduc citirile din Sfânta Scriptură. iir G. la traducerea căreia a ostenit vreo 25 de ani (idem. Cu acestea se face un alt pas înainte în strădania de introducere a limbii române în slujbele bisericeşti. în schimb. Umaniştii români erau cunoscători de greacă şi socoteau în mod legitim că izvorul cel mai puternic atât al cărţilor bisericeşti. tradusă şi prelucrată din greceşte şi slavoneşte: Viaţa şi petrecerea Sfinţilor. p. în 4 volume. Aceasta se datorează în parte şi faptului că unii dintre domnitorii ţărilor româneşti erau cunoscători de carte grecească. 31. care în cea de a doua parte a păstoriei sale i-a avut sprijinitori şi ocrotitori pe domnii de atunci ai Ungrovlahiei: Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu. Aşadar. . Molitvelnic de-nţeles.m anul 1680. în vremea păstoririi Sfântului Antim m Mitropolitul Dosoftei a tipărit în anul 1681. Prima carte tipărită de către mitropolitul Teodosie a fost un Liturghier slavo-romăn. iar în 1683 un Apostol. Şerban Cantacuzino (1678-1688). Dintrehceştia îi menţionăm pe Mihnea al IlI-lea (1658-1659). Bucureşti. 203). iar slujba era în slavonă. amândouă în româneşte. Mitropolitul Teodosie. iar mitropolitul supraveghind activitatea editorială. p. Acest fenomen este puternic polarizat de noua orientare a cărturarilor spre Bizanţ. precum sunt postelnicul Constantin Cantacuzino (+1663). împreună cu Şerban Cantacuzino au acordat o grijă deosebită tiparului. Călinescu. Nicolae Milescu Spătarul (+1708). iar mai târziu. în anul 1682 s-a tipărit o Evanghelie. Istoria literaturii române. Constantin Brâncoveanu (1688-1714). cât şi al canoanelor de legi este literatura greacă şi nicidecum cea slavonă. în Ţara Românească exemplul i-a fost urmat de către mitropolitul Teodosie (1668-1672 şi 1679-1708). Liturghierul avea numai tipicul în româneşte. Astfel. fraţii Radu şi Şerban Greceanu. dar şi Paremiile de peste an. Alexandru Mavrocordat Exaporitul (+1709) şi stolnicul Constantin Cantacuzino (+1716).înlocuirea slavonei şi pătrunderea limbii româneşti în rânduiala liturgică78. Dar deschiderea arătată de oamenii Bisericii pentru introducerea în cult a limbii române era în armonie cu fenomenul cultural românesc de la finele veacului al XVIIlea şi începutul celui de al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir (1710-1711) şi Nicolae Mavrocordat (domn al Moldovei în 1709 şi 1711-1715. Dar influenţa umanistă a acestor domnitori a fost sporită şi de ostenelile altor cărturari.

Aceasta este prima tipărire integrală a Sfintei Scripturi în limba română. fraţii Greceanu au consultat şi alte traduceri româneşti. Noul Testament a lui Simion Ştefan. M. numită şi Biblia lui Şerban Cantacuzino. Păcurarii!. ea a cunoscut o largă răspândire în toate ţinuturile locuite de români81. 212-213. . dar şi Evanghelia şi Apostolul de la Bucureşti. p. op. Palia de la Orâştie (1582). Dragostea pentru Dumnezeu şi 136 12(1 Cf. tipărite sau în manuscris. Cf. M. cit. fiind începută în noiembrie 1687 şi încheinduse în toamna anului următor.. stolnicul Constantin Cantacuzino şi episcopul Mitrofan. Alături de traducerea la Vechiul Testament a lui Nicolae Milescu. când domnitor al Munteniei era Vodă Constantin Brâncoveanu. se traduc şi textele liturgice80. revizuite de fraţii Radu şi Şerban G recea nu m.. Păcurariu. chiar la începutul domniei marelui voievod martir. 211. Traducerea cărţilor Sfintei Scripturi a fost încununată cu tipărirea Bibliei de la Bucureşti din anul 1688.Ivireanul. se pune în circulaţie o limbă literară care reprezintă o sinteză a strădaniilor scriitorilor bisericeşti de până atunci. de a scrie întro limbă curată şi înţeleasă de toţi românii. luminându-i pe toţi cei care se sârguiau după Cuvântul lui Dumnezeu. ajutaţi de mitropolitul Ghermano al Nyssei. în însăşi foaia de titlu se arăta că s-a tipărit întru ‫״‬înţelegerea limbii româneşti" şi ‫״‬pentru cea de obşte priinţă s-a dăruit neamului românesc". într-adevăr. este asemenea unei vestiri tainice care ne arată peste vremi cât de mult a strălucit Cuvântul lui Dumnezeu înlăuntrul fiinţei acestui sfânt domnitor. Tipărirea Bibliei a durat aproape un an. care văzuseră mai înainte lumina tiparului: Psaltirea lui Coresi (1577). pp. Isprâvirea tipăririi Biblici. Pentru textul acestei Biblii au fost întrebuinţate mai multe traduceri anterioare. mai sus pomenite. op. cit. Prin Biblia de la Bucureşti. Psaltirea (1680) şi Paremiile lui Dosoftei.

tom. Dealtfel. pp. precum cuvântări de laudă şi altele ca acestea. la E. pareneza bizantină constituia atât una dintre învăţăturile după care erau crescuţi fiii domnitorilor români încă din vremea lui Neagoe Basarab. Aici. Russo. Brâncoveanu a sprijinit şi activitatea de traducere din elină în neogreacă. La anul 1700. în care se argumentează că poporul de rând ‫״‬vrea să audă cele ce le caută ca să se înduioşeze. Insă. La cererea lui Brâncoveanu sunt traduse în neogreacă mai multe lucrări din literatura bizantină. pentru ca astfel scrierile de mare însemnătate să fie la îndemâna întregii obşti. din opera Sfântului Teofilact. Patriarhul Calinic. 28 noiembrie 1700). Studii istorice greco-românc. voi XIV. tradusă de Sevastos Kymenites. cât şi o temă importantă a învăţământului din Academia domnească din vremea lui Brâncoveanu122. partea I. dar şi pregătirea sa intelectuală. dar gândirile cărturăreşti şi pline de taină nu sunt pentru popor"82■1. 533-534. D. Ca unul care era cunoscător al culturii greceşti. Iorga. Scrisoarea lui Calinic al ll-lca. prin care îl înştiinţează în legătură cu dorinţa sa de a tipări pentru folosul grecilor Tâlcuirea Ia Evanghelii a Sfântului Teofilact. Bucureşti. î c c c c îi B ci o: şi le îr e? Sr ac ai ___ 82 Cf. 11. 111 despre tiparul de cărţi greceşti ce plânuieşte si traducerea în vulgară a lin Teofilact. o atenţie deosebită i se acorda şi Tălcuirii Ia Evanghelii. Hurmuzaki şi N. care nu se potriveşte cu mintea poporului (Constantinopol. ori erau la îndemâna fiilor lui Brâncoveanu în vederea instruirii lor ca viitori conducători. Bucureşti. aceste scrieri parenetice erau traduse în româneşte şi tâlcuite pentru elevi. Constantin Brâncoveanu trimite o scrisoare Patriarhului ecumenic Calinic al ILlea. 1939.61 neam. către Constantin-Vodă Brâncoveanu. . Patriarh de Constantinopol. îmbinată cu un deosebit simţ al frumosului şi cu o adevărată pasiune pentru lucrul artistic şi pentru cartea de învăţătură sau literaturăm. scrise într-o limbă ce-i devenise inaccesibilă şi îi îndeamnă pe cărturarii greci să facă acelaşi lucru pe care‫־‬l fac cărturarii români. precum Vieţile Sfinţilor. însă această strădanie era strâns legată de traducerea din elină în greaca vulgară a acestei opere. au făcut din Constantin Brâncoveanu un adevărat luminător şi cârmuitor al neamului românesc. între ele aflându‫־‬se şi învăţătura împărătească a Sfântului Teofilact. Documente greceşti privitoare la istoria românilor. Vodă Brâncoveanu era preocupat de faptul că poporul grec nu poate citi cărţile Bisericii sale. dar era şi susţinător al traducerilor româneşti din limba greacă. împreună cu cinci episcopi îi răspund domnitorului printr‫־‬o punere la punct.

Ştefan. Privind astfel lucrurile. 1979. ceea ce e faptă dumnezeiască şi vrednică de laudă şi de fericire. pentru ajutorul nenorocitulu i nostru neam şi pentru folosul de obşte al creştinilor. însă nu socotea că desăvârşirea limbii eline este o piedică în calea împlinirii poruncilor şi a luminării poporului cu lumina înţelegerii Sfintei Evanghelii. glumind. ctitoriile şi întreaga sa activitate mărturisesc acest lucru. p. credem că suntem îndreptăţiţi să‫־‬l socotim pe Sfântul voievod Constantin drept un înaintemergător al Sfântului Paisie de la Neamţ.. cât şi pe cei patru fii ai săi de cununa muceniciei. ajunge lucru de dispreţ şi fără plăcere şi respins de Biserică. în urmă cu 12 ani.. cit. în spaţiul ortodox aceasta era o idee oarecum nouă. ed. şi veţi avea simbrie răsplătirile cereşti.] şi bărbaţi şi muieri şi tineri"84. vă nevoiţi să barbarizaţi elenismul şi să faceţi pe cel înţelept neînţelept? Şi cum se împacă acest lucru potrivnic celuilalt? Lucrurile şi prin fire şi prin hotărâre omenească înaintează de la nedesăvârşit la desăvârşit.62 în aceeaşi scrisoare. ne-ar spune cineva: şi voi faceţi şcoli şi vă străduiţi a învăţa barbaria şi o eleniza. dimpreună cu fiii săi Constantin. Radu şi Matei şi cu sfetnicul Ianache. în veacul de acum şi în cel viitor" (op. p. iar apoi dimpotrivă. schimbând-o pe înţeles. mişcată de râvnă dumnezeiască (precum se şi vădeşte adevărul din cele ce săvârşeşti). 329). Dacia. în fiecare an la 16 august îl prăznuim pe acest Sfânt voievod. să zicem. Patriarhul Calinic îi mai scrie domnitorului: ‫״‬pentru aceea ne-am gândit să păstrăm veneraţia pentru Scriptură. 134 84 Idem.. mai cu seamă că. Brâncoveanu era conştient de această finalitate eshatologică şi cunoştea din propria lucrare lăuntrică puterea harului Sfântului Botez125‫׳‬. iar ca o încununare a tuturor faptelor sale. se afirma o nouă idee. căci. ClujIn scrisoarea mai sus menţionată. 331. . în lucrarea de împlinire şi propovăduire a sfintelor porunci.. p. însuşi Patriarhul Calinic îi scrie lui Brâncoveanu: . care este însăşi calea sfinţeniei. odată cu apariţia Bibliei de la Bucureşti. Ta. nu se întorc înapoi de la desăvârşire ca să coboare la nedesăvârşire!"83 Brâncoveanu a luat la cunoştinţă aceste păreri. martiriu ce s-a săvârşit la Istanbul în anul 1714. care poate fi analizată deopotrivă şi în contextul cultural al epocii. Dealtfel.Luminăţia Napoca. care a fost împreună-pătimitor. Astfel. Vezi prefaţa Bibliei de Ia Bucureşti (cf. Hristos-Dumnezeu l-a învrednicit atât pe el. Virgil Gândea. te -ai gândit a se tipări cu domneasca cheltuială şi îngrijire cărţi în deosebite limbi. însă. Dealtfel. Raţiunea dominantă. anume că Biblia se cuvine a fi citită de toţi „şi de cei mari [. 321). ceea ce ne interesează pe noi este legat de starea veşniciei pe care o vom dobândi fiecare dintre noi după înfricoşătoarea Judecată.

lucrate de el însuşi sau patronate de el. 1898. Calavrias.cel mai mare tipograf din cultura medievală românească. 1969. este însoţită de menţiunea: ‫״‬Academiei. a creat o limbă . celui ce adeseori am primit binefaceri de la tine să le tălmăcesc mai pe înţeles. 13-14 (cf.cf. voi. lorga) . p. Prin cele 63 de tipărituri. C.. p. adică tâlcuirea ei.Traducerea !ui Ioan Comnen. Iorga-Hurmuzaki. traducerea în neogreacă a Tâlcuirii la Evanghelii a fost făcută de către Ioan Comnen17'‫־‬.‫׳‬Sfântul Antim Ivireanul s-a născut în Georgia.alături de Coresi . ‫״‬unul dintre erudiţii greci ai secolului al XVII-lea" (N.. să scânteie şi în sufletele oamenilor şi să lumineze gândurile tuturora"128.] înălţimea ta. Istoria literaturii române. Arabi şi Iberi şi a bibliotecii de la Hurezi" (cf. Unul dintre marii ierarhi din acea vreme este Sfântul Antim Ivireanul124. ai făcut-o în chip vrednic. Biblioteci umaniste româneşti. A fost tipograf. fiind chemat de către Constantin Brâncoveanu. 1974. deşi străin de neam. manuscrisul împreună cu alte cărţi din bibliotecă au trecut în Biblioteca Eugen ut de Savoya. şi pentru Ruşi.. Dima-Drăgan. Sârbi. prin numeroşii ucenici pe care i-a format. 76). 131 (cf. cât şi din activitatea culturală a cărturarilor contemporani lui Brâncoveanu. p. Manuscrisul autograf al lui Ioan Comnen dăruit domnitorului la inaugurarea bibliotecii de la Hurezi s-a păstrat în bibliotecă până în 1719 când. Tribali.îi prezintă traducerea în neogreacă a Tâlcului Evangheliilor lui Teofilact: ‫״‬Mi-ai poruncit mie. Bucureşti. I. în urma cuceririi Olteniei de către austrieci. ‫״‬doctorul. nu numai al celor învăţaţi ci şi al oamenilor simpli [. 1 . pe la anul 1650. la îndemnul lui Brâncoveanu. Dar însemnătatea pe care o avea Tâlcuirea la Evanghelii a Sfântului Teofilact în acea vreme poate fi cunoscută atât din preocupările şi predicile clericilor. pentru folosul tuturor. Sfântul Antim a 1 7 . Cât de importantă socotea Sfântul voievod Tâlcuirea Evangheliilor a Sfântului Teofilact. pp. ca să fie uşoare de înţeles pentru toţi cei ce le vor citi. iar de aici în Biblioteca Naţionala din Viern . pentru Constantin Brâncoveanu". XIV. Bucureşti. însăşi lumina Evangheliei.Aşadar. profesor de fizică şi matematică la Academia domnească şi medic personal al domnului. 225). Documente greceşti privitoare la istoria românilor. prin tălmăcirea de faţă. op. A avut un rol însemnat în introducerea completă şi definitivă a limbii române în sfintele slujbe. p. în acelaşi timp. în limbi diferite şi de o mare diversitate. cit. George Ivaşcu. în alcătuirea predicilor sale la Evanghelii. A. 757). a tipografiei. A venit în Muntenia de la Constantinopol. în cele din urmă. întâiul memoriu. I:s Traducere de N. Bucureşti. gravor şi apoi ierarh în Ţara Românească. care e întâi ascunsă dedesubt în limba elinească. lorga în Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor. se poate vedea şi din lunga dedicaţie prin care Ioan Comnen .doctor. făcute de Domn. este considerat .

ed. cercetătorii concluzionează: ‫״‬Ca rezultate ale căutării surselor. ariiiepiscop de Ohrida (nume cu o mare frecvenţă în paginile iui Antim). Dan Horia Mazilu. 117-118. loan Damaschinul. pp. înţeleasă şi folosită până azi. Teofilact Hefaistos. Introducere în opera lui Antim Ivireanul. 130 jn ce priveşte identitatea surselor folosite de Sfântul Antim în operele sale. deocamdată. Eusebiu din Cezareea etc" -cf. Vasile cel Mare. marii maeştrii ai elocinţei religioase şi exegeţii bizantini din epoca patristică şi postpatristică . bănuite cărţi utilizate: Sfânta Scriptură (cu o participare certă). Dionisie Areopagitul. Minerva.Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi şi Sfântul Ierarh Antim Ivireanul întrebuinţat îndeobşte Sfânta Scriptură şi numeroase scrieri ale Sfinţilor Părinţi. 219 -220). ed.omniprezentul loan Hrisostom. 1999. decât numele acelor autori la care trimite Antim însuşi («precizie ‫״‬de un rang complet nesatisfăcător) şi alte câteva. în Didahiile sale. Bucureşti. Astfel. istoriile literare şi cercetările speciale nu pot cita. Bucureşti. Synesios. învăţăturile Sfântului Teofilact liturgică românească. Univers enciclopedic. Dicţionarul teologilor români. . M. Păcurariu. A trecut la cele veşnice prin moarte martirică. pp. iar pomenirea lui se săvârşeşte în fiecare an la 27 septembrie (cf. Atanasie cel Mare. Este prăznuit ca Sfânt. Efrem Şirul. 1996. Grigorie de Nazianz. între acestea un loc de cinste avându-1 şi Tâlcuirea Ia Evanghelii a Sfântului Teofilact130. în toamna anului 1716.

unde copistul spune că a lucrat după „izvodul cel vechiu. îndemnul de a tălmăci cărţile liturgice îl are Damaschin din pricină că se ridicase din popor şi vedea cum în biserică. P. (pp. II. voi. Dar cercetătoarea Ana Calavrias crede 85 Astfel sunt: Predoslovie la cuvântul de învăţătură în Duminica Floriilor (vezi Sfântul Antim Ivireanul. 578-579. a tradus aproape toate cărţile de slujba în româneşte. Traducerea făcută de episcopul Damaschin la Tâlcuirea Evangheliilor a Sfântului Teofiîact este cea dintâi care a fost făcută în limba română. Majoritatea traducerilor lui s-au tipărit sub urmaşii săi în scaunul vlădicesc al Râmnicului: Inochentie. 184). 619). Minerva. Ştefan Ciobanu. Bucureşti. S-a născut pe la anul 1660. 1997. iar alteori se vădesc prin conţinutul de idei sau prin exprimările identice. latina şi slavona). Unele din manuscrisele noastre. «la cuvintele cele mai de trebuinţă». Cuvânt de învăţătură la octombrie 26. 1906. la sfârşitul lor. op. copiat în anul 1764. . Lapedatu. de pe una din ediţiile traduse din greceşte în slavoneşte pe la 1648 şi tipărită la Mosc ova în anul 1698 sau 1703 (cf.. 134). a militat pentru înlocuirea definitivă a limbii slavone în cult cu cea română. importantă pentru Biserica Ortodoxă. în acest scop.. Cărturar de seamă (cunoştea elina. deoarece uneori sunt menţionate explicit85. 87 Cf. p■ 9. Cuvântul de învăţătură la Preobrajeniia [Schimbarea la faţă] Domnului nostru lisus Hristos (p.128). Singurul argument adus de A. contribuind astfel la formarea limbii române literare. cit. pp. A. Alexandru Lapedatu87 şi Ştefan Ciobanu88 sunt de părere că Damaschin a făcut traducerea după izvodul slavon. cit.. A murit de neaşteptate la 5 decembrie 1725 (cf. a fost tradusă din limba slavă. Pekarski. un rol determinant l-a avut. pp. Nauka i literatura v Roşii pri Petre Velikom. 141). 131 „Această carte. credincioşii nu înţeleg ce se citeşte şi ce se cântă.77). Pâcurariu. începutul secolului al XVlII-lea este marcat de o profundă înnoire a culturii noastre bisericeşti prin tipărirea cărţilor liturgice în limba română. Cercetătorii au păreri di ferite referitoare la izvodul după care a tradus Damaschin.138-139) şi Cuvânt de învăţătură la Duminica Floriilor (p. 1862. pe lângă Sfântul Antim Ivireanul şi episcopul Damaschin al Râmnicului86. Climent şi Chesarie. în opera de românizare şi de răspândire a cărţilor de cult în popor. M. pp. Fără a aduce prea multe argumente. ceea ce se găseşte şi în ediţiile ruseşt!"(cf. m Numit şi ‫״‬Dascălul".traducătorul cărţilor noastre de ritual. Petersburg. Didahii. spre a fi înţelese de tot poporul. Damaschin Episcopul şi Dascălul .. 126. 48. episcopul Râmnicului". p. op. Lapedatu privitor la traducerea din slavonă a Tâlcului de către Damaschin este prefaţa pe care o face popa Floru manuscrisului său cu Tâlcul lui Teofiîact.pot fi recunoscute. ce au fost tălmăcit de pe slovenie pe limba rumânească de răposatul Damaschin. După cum am văzut. au câte un «lexicon». desigur. St. în rev. Acesta din urmă tălmăceşte în româneşte şi Tâlcul Evangheliilor a Sfântului Teofiîact cu dorinţa de a fi dat spre tipar. ed. episcopul Damaschin a păstorit la Buzău şi Râmnic. Convorbiri literare.

care conţine de asemenea Tâlcul Evangheliilor al Arhiepiscopului Teofilact (cf. conţine. Bucureşti. însă pentru nuanţarea şi aprofundarea acestei probleme este necesară şi cercetarea ms. acvila bicefală încoronată (f. Prin analiza şi interpretarea datelor. tom I. însă în urma acribiei cercetării concluzionează că această traducere s-a făcut după originalul grecesc al operei Sfântului Teofilact92. H este foarte sugestiv inclusă într-un semn de final stema Cantacuzinilor. 13 “ Studiile viitoare asupra acestei chestiuni sunt îndatorate concluziilor cercetătoarei A. fie Brâncoveanu însuşi90. 2958 BAR scris de popa Floru pe la mijlocul veacului al XVIlI-lea. 82). cit. Calavrias aduce atât argumente contextuale şi grafologice care nu sunt lipsite de valoare91. o traducere care a fost făcută după un izvod grecesc şi nicidecum după unul slavon. în studiul său (pp. cercetătoarea concluzionează că acest manuscris îl are atât ca autor. Calavrias. conform structurii şi analizei textologice şi lingvistice. Cantacuzino. op. Acest . op. în cele din urmă. rom. 91 Unul dintre ele este şi acesta: ‫״‬La finele capitolului 18. 89 A. Acest manuscris cuprinde Tâlcul Evangheliilor a Sfântului Teofilact şi a fost numit de către cercetătoarea amintită manuscrisul H (ms. A. dar şi cu a altor manuscrise româneşti din veacul al XVIII-lea. iar cei care l-au îndemnat pe Damaschin să traducă această lucrare sunt fie stolnicul Constantin Cantacuzino. al ms. cât şi ca traducător din limba greacă pe însuşi episcopul Damaschin. aici se demonstrează că ms. p. Calavrias nu elimină posibilitatea ca traducătorul să fi cunoscut şi un original slavon. p. conţinutul este identic cu al ms. 1978. Calavrias stabileşte câteva lucruri semnificative privitoare la acest manuscris. bibliotecă în care a avut acces şi Damaschin" (A. din Evanghelia lui Matei. Pentru aceste afirmaţii. a fost scris înainte de anul 1702 şi astfel se pare că este cel mai vechi manuscris românesc cunoscut ce cuprinde Tâlcul Sfântului Teofilact. cit. Ştrempel. însemn ai cărţilor Stolnicului C. Damaschin se îngrijea de educaţia fiilor stolnicului Constantin. din biblioteca de la Mărgineni. rom. Calavrias. G. 97). H). deoarece provine din biblioteca Mănăstirii Hurezi89.. dar era şi sfetnic 134 ales al lui Vodâ Brâncoveanu şi dascăl la Academia domnească. La anul 1696.66 că această traducere s-a făcut după originalul grecesc.. A. Calavrias. care îndreptăţesc concluzia cercetării întreprinse. p. 201 BAR. H: conţine Tâlcuirea la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. cât şi mărturii obiective istorice şi lingvistice. iar concluziile sale sunt întărite de analiza amănunţită ce a întreprins-o asupra unui manuscris inedit pe care la descoperit în biblioteca Mănăstirii Hurezi. 77-151). 59). 77. Abia în anul 1702 a fost ales episcop al Buzăului. A. care este traducerea lui Damaschin al Râmnicului. Totuşi. Catalogul manuscriselor româneşti BAR. iar în 1708 aşezat pe scaunul vlâdicesc de la Râmnic.

Erbiceanu semnalează încă un manuscris care s-a pierdut. 5116 BAR datat în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea conţine numai tâlcuirea Evangheliei de la Marcu (idem. a făcutparte din biblioteca Mănăstirii Căldăruşani (cf. tom IV. rom. . tom II. XXVIII. pentru că această carte este de mare trebuinţă pentru sporirea în viaţa duhovnicească. tom II. Catalogul manuscriselor româneşti BAR. rom. rom.. ms. ms. rom. Crestomaţie română. 2091 BAR datat înainte de anul 1745. Dar. tom II. 2958 BAR datat la mijlocul veacului al XVIII-lea. Astfel de manuscrise româneşti cu Tâlcul Evangheliilor a Arhiepiscopului Teofiîact.apud A. a aparţinut înainte de 1787 ieromonahului loanichie. 73). op. 163). ms. este copiat de Constantin logofătul în Ţara Românească (idem. tom III. tom I. p. Mironescu. datat în primul sfert al veacului al XVII 1-lea (cf. p.Leipzig. Ştrempel. de la Mănăstirea Cernica (idem. 599 BAR scris Ia anul 1739 în Ţara Românească. rom. Bucureşti. p. ms. 93 C.Cu toate că tipografia Râmnicului nu a făcut altceva între 1724 şi 1830 decât să tipărească şi să răspândească în toată ţara numeroasele manuscrise rămase de la Damaschin. Ştrempel. 1891. rom. G. pp. 1978. Bucureşti . sunt următoarele: ms. m$. înmulţirea şi răspândirea ei s-a făcut prin copii manuscrise. rom. p. mai târziu episcop al Argeşului (1828) . rom. p. 81). tom I. 2592 BAR din anul 1764. p. cit. copiat de ‫״‬popa Con. iar traducerea acesteia aparţine tot episcopului Damaschin (idem. op. este scris de popa Floru şi este dedicat episcopului Grigorie al Râmnicului (idem.standin ot Beserica Golescului". ms. Tâlcul Evangheliilor a rămas în manuscris13„1. copiat dc popa Floru ‫״‬dascăl slovenesc" (idem. este un miscelaneu teologic care. astăzi pierdut93. 2041 BAR de la sfârşitul veacului al XVIII-lea. Gaster. tom II. 18/91 de la Seminarul Central din Bucureşti. tom II. pp. p. 413). duhovnicul Mitropoliei Ungrovlahiei (idem. tom II. datat la finele veacului al XVII-lea. rom. acesta fiind scris înainte de anul 1787 de către Grigorie Râmniceanul. ms. M. ms. 1467 BAR. tom I.. pe lângă Tâlcul Evangheliilor cuprinde şi Tâlcuirea Apocalipsei a Sfântului Andrei al Cezareii. p. 2759 BAR de la mijlocul veacului al XVIII-lea. p. Toate aceste manuscrise păstrate dovedesc că Tâlcuirea Sfântului Teofilact s-a bucurat de un interes constant pe tot parcursul veacului al XVIII-lea. 368). G. 59). p. 258 BAR de la începutul veacului al XVIII-lea şi provenind din Mănăstirea Bistriţa-Vâlcea (cf. 201 BAR. 3314 BAR datat înainte de anul 1736 a fost copiat de popa Stanciu de la Mănăstirea Antim (idem. pp. 326). rom. 340-341). pe tot parcursul veacului al XVUI-lea. tom I. 209). ms. 148). care se păstrează ori s-au pierdut. 159-150). 20-24). cit. rom. datat în prima jumătate a al XVIII-lea şi copiat de către popa Stanciu de la Mănăstirea Antim (idem. ms. rom. Copiile care se mai păstrează până azi sunt numeroase şi ilustrează doar în parte interesul arătat acestor tâlcuiri. ms.

însă această iniţiativă s-a apropiat de finalizare abia spre finele veacului XVIII94. Acest monah. pp. f. sub păstoria episcopului Clement şi cu îngrijirea ieromonahului Lavrentie.68 După cum am menţionat. N. Bianu. dascălul cel mare. 96 . 95 Cf. o iubitorule de Hristos cetitoriu. ne spune: ‫״‬Tipăritu-s-au această Sfântă Evanghelie prin osteneala diortosirii lui Lavrentie Ieromonah de la Sfânta Mănăstire Hurezi. Dar răspândirea Tâlcului şi larga lui cunoaştere este atestată şi de felul în care este numită această operă duhovnicească: ‫״‬această carte ce se numeşte Teofilact. îndreptaţi cu duhul blândeţeloi. n-am aşezat fieşte care cuvânt"95. şi până n-am cetit şi tâlcul. Bibliografia românească veche. tipărite mai de nainte. tom. Bodogae. se dorea tipărirea traducerii episcopului Damaschin la Tâlcuirea Evangheliilor.. în cele din urmă. această dorinţă nu s‫־‬a împlinit însă şi în faptă (apud T. II (1717-1808). să ştii că pe multe locuri nu să va potrivi la cuvinte pentru că eu am urmat tălmaciturii izvodului Părintelui Damaschin Episcopul. este tălmăcirea Sfintei şi Dumnezeieştii Evanghelii". orice greşeală veţi afla. p. I. XXXII). 1. că precum este cu neputinţă omului a nu păcătui. nepuindu-ne în ponos. că de vei potrivi această Sfântă Evanghelie cu niscare izvoade greceşti sau şi rumâneşti. Şi aceasta iarăşi să ştii. în însemnarea ce o face pe ultima pagină a acestei cărţi. 88-92. op. Ms. ui episcopul Chesarie al Râmnicului dorea încă de la anul 1779 editarea Tâlcului la Evanghelii al Sfântului Teofilact. cit. Şi cu plecăciune mă rog tuturor celor ce vă veţi întâmpla a ceti. într-acelaşi chip şi tipografului a rămâne fără de greşeală. 2958 BAR. însă această denumire nu este singulară. alcătuit după tâlcuiala lui Teofilact. 1910. după cum o numea popa Floru96. rom. tot ce s-a izbutit în această direcţie pe plan editorial a fost Evanghelia tipărită la Râmnic în 1747. Bucureşti. însă. Hodoş.

. . . IJ. ‟ 0 ‫ " ־‬i / î^ - * .n-maiATT ■ E/lflujUi‫׳‬ 1 • ‫ ־׳‬r <!r/u* ‫ ׳ ^ ^ ׳‬v nnr. /'X-1\#î^'o(aobV* ‘V\ *> * t 1/ .//LJl ■ii *-v ci e fi in Săs fraţ Lut l-ar Pe mi.Ms.r. Uiim/TiA/C.■7 rf fj ST~1 f P . · nASK r m ~‫־־‬Jl -^‫־‬ f V v. . 44 rT' /7 V /1 IT^ 4 ţ ■ T ■ · . .: ?*·‫׳‬vi» „Î> ‫>׳‬ ‫׳‬O V . „r L .J ‫״. ^ /. ‫ ׳‬ti/linin/ ■ at/iY.V / ‫־‬. „ b-dit-3 J r -·‫׳‬3 . ‫■ · ״'־‬ J. ri‫׳‬ ‫׳‬ 2Zl 9 t e j> t>nt*nfnAi ‟ w ‫׳‬Ol ' .■/ aŢ! fr . ca » / y/i ^ 4 * ' X ‫׳‬7 < ‫׳‬ a**rm\ - . /fd/i /Wrti 2ZZ. . . CnsnmAtM < !tarninaf -l . 3 ‫׳‬/zi ^*‫?^ ׳ ־< ׳‬5. ‫ ־ <^ ׳‬j. : .17«T/Tri C:V.na ZB-n Qrnlry^//*rngY ■ Jm-njar.''*rs /7 ' < . r1 ‫׳‬ .:■ ‫־‬./~.‫ . <. <K J t /7 - J .^ ■' ‫׳‬ )r\7i Of-tX4i Jrn'^’/TU fltriiT) ■Ti U/nimfl «jt-ii-M-.‫״‬ 'î ‫״׳‬ Oi. £lff > Cjiti/m a7/1711 ■n J!rrrrt!hii!a (^Jn/fTl/U -/ · .'Z ‫־‬-——r|p T /7T/r *JC* rtirt* t //d/mt/d/mv J J ic/ icfţjnÎ *T JIT V '7y ~v \* n O ?* w# 1 Aminti Ci4*mrra ■■ atn aznaJ‘>‫«*״‬W. s ri / /' ‫ ׳־׳‬1XV / < tV .% ‫' ·־‬-‫'. c‫״‬. ipn Q7ASta* 1 ^ ! J ■ Y W ·T>“('' jOA / 1 ~r^-au* Jn '(/Jt ■ lU■" ă?··■ 6‫ * ׳ ׳׳‬.! A/aaCiir}tMX! -^sî·^‫׳‬:!!‫»־‬ iKw ‫״‬i‫״׳״‬ /i/j. J..î ‫ י‬. ·. .‫ ׳‬i J J .» nil( niff/n7« 7* /aii.7 ·V J. < ■ ·.4 5 7 (' . ţp !y* un · ‫׳‬ŢIATTUY £vâi 41‫■ \׳‬.¥■<. ‫'״‬. i i ‫^ ׳׳ ׳‬ /?»i ‫־ ״‬/■« AtJţG*um7$ JfM fTlJL7~9J*. J. ÎV ! /O ‫(' ״‬. . VI .„A J‫ ■ < ' ׳‬/ ‫ ‟ ׳ ׳‬. 7 ‫׳‬/ -vxn A\AWM* ■ ‫־‬ .■ / ‫■ &׳‬i .‫־ * ׳‬ /i'trit ti tun**/ .. mi-.taptr/u X/Mnat AZ/Cavnt ■ . ‫ ״‬.-/f-"·'-* y Vi ‫ ־׳‬j ‫ ״‬-. .‫׳״‬ 5^ ţ/d /MKMJimi JUA*TAlt ' n/n {/■■‫ ׳‬rfrr.׳‬ ‫׳‬.<iA'Tfîyy ‫׳‬/tiaiJ> UY ainruttnA/'/iam'* Ci**‫״‬ 1 7 /‫· ׳‬ P.· J . ‫־‬-r* *f j^y-tA/±Hm i 7ty‫ *־‬tt'lWt Ti/'* ■ / 'r?*‫׳‬r* ./ tti/lti aataYrm-r. /Y/uimi». ■V ‫? ׳‬Aj « *Zm nnprni 1»‫ ׳‬J7z zi î* j 3‟ . ./.t1 ■7 ON ^7 / 7 . //vi a!i Aia a 7/1/ 7 a .ran/rtA/uai ‘ »:a/ipt/n . 7 F -■ ' "'.T7 · /11 mf* " * 11 Qrrt t rz > 1 jîîitt /tain!. cat po. ‫ ־‬i / i ■?!r + ‫ ־״‬/9>. înainte de anttl 1736 -fila 2r) . p. .1 ‫׳‬Vţ'.17 ' ^ ‫׳‬fhAflHdJ't' ‘ /77071114* a/Jt/n > // /i /T/OH J 7 *. '^psnfc Tâlcuirea la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofiîact .O /-‫ ׳‬j„ S etr/noŞ-t 5-H. (f /P ‫״‬i o.11 itÎirttirH (7 4 /iftjnJ/rr*£ > <Z>'n/■^ /A a Iun/ v 1 *y j -. ‫ ״‬J.^ r/?Tl 09!^ 72Uă>7/Ti/Y* ftun : / [arn/1 f V‫ >׳*׳‬d ţi * T*/srr n 1 Tî . i/ry{YJ!niţi hi. V* .. M ^!7 A. dknyyţl·/ i/Ui a-fiitiu TI am/ii //YraţC . f.lA'/A/n> ‘<ţ * ‫־‬faritHrtk ■ ./. eo ci *■* a „ ‫״‬ «T ‫׳‬ -V " ' ■/. t *‫׳‬ a 'i ‫״‬ ‫־־ ־‬.! t//.>J t/ /)'** ~-JL rr·^‫־‬ >‫׳‬/ «fA /. S A * -J * 7TitiXfiirm Trmmi aat * /rfar&f'Ciintofti AX 1 ÎV-A ‫■ ־‬ /7 _ ‫־‬-‫·׳«־‬ f ‫.■·«׳‬f).‫׳‬/Jriy..^ ‫־‬ ■ j ‫־‬ · " ‫׳‬ ^ .C/ 7 ‫׳‬ ■J^Lm/o· i/a r/k\* Jfrrtioe . ‟ : ‫ ״‬V ‫׳‬ <« 1 . 5‫׳‬.' ' fr/.^i/li ^ fi ■1 7 ‫׳‬ ■ ‫׳‬ / T N / . z r^■ ‫■׳‬JV’ ".-v < v .? · 7&tH*4e7fix ^ -■ ... 3314 BAR (scris de popa Stanciu de la Mănăstirea Antim.’n-H .· '‫׳< ׳‬ ‫־‬ ' J. TlifiiTiAi.!/ ipa/mmn ! IXLM n/aA'/At/‫· "■ ״‬ 3 »‫ ״ ׳‬v.wi/‫״‬.im**S/% iiÎinJL~£'t&s> T . era tiv ari toi En Ră ari al1 M ‫'■■׳‬Ti . ■ ~I 7 ^K»‫״‬KJLL‫>־‬i HA2ZK77in · ^*di-T UdfriiHi-n / zzi’td*'* Qz±*-u A* at-rmtnt * /‫־‬yi / / î o<tf r/ «/CA lind/rtl AamX-*f< fLXi'ltJ-n*rr7'/iU 7 TuMS* > S ‫*־‬m-7<* tirâ^ s/Z/yj/*■ >s7inr.·ji* Z./ ‫׳‬ .J j t &*** f/Atn /.׳‬ ' -^1 I /o. t..fx *O‫״‬ Te sc ‫־‬/it/ 7 >JU-7/71 ‫ ״‬/// TŞA&MM-t ‟ f t i *p &*&.*' eo o * . r/w /y J /* ‫* ״״‬ i T & 4 · k ‫ !* ־‬mfnytA»/nfoi?* flisse.!/ Ljam.. t '‫״‬.‫״‬j‫׳‬a xJr ‫׳‬1 ‫ ״‬-· · ‫ ״‬a ! { uA* 'un a7■' jO y‫׳‬J* Î ‫· ·׳‬ II A "‟ în iun/mm· /aii."î' „ ‟ Si al tâ B■ si A. atiftuii i v/tiTi/ii .. âl ‟ J J! ZJo / ir ^ ^ t . .A/ţo/Y < Aţrr/it* ( ■ Ty „■ ‫׳‬ <<"! ‫ ׳ ״‬O U.>. '‫׳‬O ■i' „CA ■ .׳‬ii ' -*0-.' ‫ „ ׳‬.69 fj^irApiEH ‫׳‬T] .H7t Alr/M imurun/^ iJHW" ‫־‬ / ‫׳‬ ^ tTl ·«&7 1. rr/7ia IJt .. '· . ‫ *׳‬/ O.‫ ׳׳‬1 ^‫ ׳‬s *7 /‫׳׳‬1O „. Î7MI Hiatr/A» . ‫׳‬77/ .€ Ş‫׳‬f i ‫״^·־״‬i . IXL-.Y ·. ■ <r.i j.

Pr. alcătuit după învăţăturile Sfântului Chirii al Ierusalimului (N. 41-42. LXX + 5 planşe + 69 p. Despre cunoştinţele teologice ale preoţilor români de acum 200 de ani semnificaţia unui manuscris. aducându-se astfel la lumină marea însemnătate a acestei scrieri din veacul al XVIII-lea99. 34. A doua jumătate a acestui manuscris (f. LIX-LX. carea luminat arată că Unirea altăceva nu este. Autorul acestui manuscris. Pe lângă că atestă cunoaşterea ‫״‬Teofilactului" şi în Transilvania. iar în bibliotecile mănăstireşti ea era prezentă şi în versiunea greacă sau slavonă. Manuscrisele româneşti din Biblioteca Centrală de la Blaj. iar cea de a doua este un cuvânt împotriva eresului luteranilor. prin numeroase referinţe scripturistice şi patristice. Acest manuscris are 121 de file şi conţine fragmente din tâlcuirile Sfântului Teofilact la Evangheliile de la Matei. Dar întrebuinţarea Tâlcuielii Sfântului Teofilact în disputa cu greco-ca. 98 cuvânt împotriva catolicilor şi a greco-catolicilor. 118: 1784 ‫״‬Iulie 17. acest miscelaneu apologetic este alcătuit ca un instrument de polemică împotriva catolicilor şi luteranilor98.. 57-117) este alcătuită din două părţi: prima conţine un Blaj. N. Bodogae ne spune că era cunoscută şi ‫״‬din manuscrisele numeroase. după cum ne arată catalogul bibliotecii Mănăstirii Văcăreşti alcătuit în anul 1723. alături de Tâlcul Evangheliilor. Sibiu. Faptul că autorul era un credincios ortodox se poate vedea din însemnarea făcută la f. De pildă. fără numai credinţa şi învăţătura Sfinţilor Părinţi". Teodor Bodogae. din care adeseori sunt reproduse pasaje întregi100. 1944. 25.. 1944. T. scris de Toader Noian din Noul Săsesc pe la anii 1782 1784. pp. 29. XXVIII-XXIX. aici se afla atât varianta în limba greacă a 97 Ms. Printre numeroasele referinţe patristice care sunt cuprinse în acest manuscris.. Tâlcuirea la Evanghelii era cunoscută şi circula în numeroase manuscrise româneşti. despre care Părintele T. printre acestea fiind şi un manuscris din Transilvania. combate cu multă iscusinţă cartea tipărită de greco-catolici la anul 1750 în Blaj: ‫״‬Floarea Adevărului. 31-32. Luca şi loan.tolicii nu este nouă. Bodogae. 108). 107-109). ‟4. iar la fila 57 se află se află această însemnare: ‫״‬Acest Teofilact l-am scris eu diac Toader Noian în anul Domnului 1782 Aprilie 13 zile"97. ci este prezentă şi în manuscrisul descoperit de Preotul Emilian Cioran în biblioteca-muzeu a familiei Popovici-Barcianu din Răşinari. După cum am putut vedea. i-au milostivit de au rânduit arhiereu neunit pe Gavriil Ghedeon Nikitovici". . cit. autorul manuscrisului a întrebuinţat şi tâlcuirea epistolelor pauline a Sfântului Teofilact. p. Comşa. care sigur că circulau prin mănăstiri"145.tivindu‫־‬să şi umilind inima împăratului Iosif. pp. 447 Idem. un loc preferenţial îl ocupă Tâlcul Sfântului Teofilact..ci este întâlnită şi în alte mărturii din veacul al XVIII -lea. Comşa. op. 103 de la Blaj (cf. rom. Manuscrisul pomenit a fost cercetat amănunţit şi publicat de către Pr. într-aceste vremi era nevoie mare de în ţara Ardealului de Arhiereu. Dar. iar Dumnezeu milos. Dr.

Iorga. partea IE. Nu se cunoaşte nici traducătorul şi nici copistul manuscrisului102 (în cazul în care acesta se întâmplă să fie o copie după izvodul traducerii). care era sub ascultarea Stareţului Vasile de la Poiana Mărului103. în Schitul Trăisteni era povăţuitor duhovnicesc stareţul Mihail. ne prilejuieşte o privire în alcătuirea şi starea lăuntrică a monahismului românesc de la mijlocul veacului al XVIII-lea. fericitul în ascultare în Schitul acela. făcută de Sfântul Teofilact. că şi acest bărbat întru atâta smerită -cugetare şi dragoste sporise şi darul descoperirii tainelor întru dumnezeiasca Scriptură de la Dumnezeu luase. Biserica Ortodoxă Română l -a trecut pe Stareţul Vasile de la Poiana greceşti privitoare la istoria românilor. 102 103 Mărului (+1767) în rândul Sfinţilor. Că adeseori şi U9 Catalogul cărţilor bibliotecii din Mănăstirea Văcăreşti. voi XTV. la EL Hurmuzaki şi N. pentru aceasta puţin de nu şi asemenea lui întru toate darurile Duhului strălucea el. Bucureşti. dar A. Un pasaj din viaţa Sfântului Paisie de la Neamţ. mitropolitul Athanasie Mironescu ne supune atenţiei un manuscris cu acest conţinut care este datat pentru cea de a doua jumătatea a veacului al XVIII. Dar iată ce scriu ucenicii Cuviosului Paisie despre vieţuirea stareţului lor în Schitul Trăisteni: ‫״‬Petrecând. iar Cuviosul Paisie se sârguia a aduna în sufletul său şi a aduce în lucrare toate sfintele învăţături ale acestui stareţ. dar. pp. Mironescu presupune din analiza altor două manuscrise cu aceeaşi grafie. Talcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament erau foarte căutate de toţi cei care se sârguiau să fie cu adevărat împlinitori ai poruncilor evanghelice şi următori ai Sfinţilor Părinţi. După ce Cuviosul Paisie a venit din Ucraina în Muntenia. .Tâlcului Evangheliilor a Sfântului Teofilact. 1936. cât şi cea a epistolelor pauline101. a intrat ca vieţuitor în Schitul Trăisteni. acest manuscris în două tomuri s-a pierdut. în toamna anului 2003. că s-a nevoit a fi râvnitor întru toate ostenelile şi nevoinţele lui. 145-156. Smeriţii cărturari ai cinului monahal au tradus în limba română şi tâlcuirea epistolelor Sfântului Apostol Pavel. că traducerea ar putea aparţine vreunui monah cărturar din eparhia Râmnicului sau Mitropolia Ungrovlahiei. Documente Din păcate. în acest sens. foarte cu stăruinţă lua aminte cuvintelor celor duhovniceşti care ieşeau din gura stareţului Mihail. încât mai că era asemenea Stareţului său Vasile.

Rugăciunea lui lisus îti scrierile Stareţului Vasile de la Poiana Mărului.puterea poftitoare sau dorirea cea după fire. din tot sufletul până la moarte a ne ţine de învăţăturile şi povăţuirile purtătorilor de Dumnezeu Părinţilor noştri.sunt aşezate precum urmează: în piept şi partea de sus a inimii este puterea cuvântătoare sau duhul omului. cu cuvântul şi cu lucrul». fraţilor. . Ce arătare ciudată! Nevoitorul pare a se îndeletnici cu rugăciunea.puterea cuvântătoare. Scrierile Sfântului Teofilact îi erau cunoscute Stareţului Vasile. pentru cea cu sârguinţă păzire a Sfintelor Posturi şi a altor rânduieli predanisite. că l-a învrednicit pe dânsul a auzi acest fel de cuvinte duhovniceşti.] Acestea toate văzându‫־‬le şi auzindu-le Părintele nostru [Paisie]. tuturor creştinilor prin Sfinţii Apostoli şi prin cei mai mari purtători de Dumnezeu Părinţi şi pentru altele de nevoie acest fericit stareţ cu suspinuri şi cu lacrimi fraţilor le grăia. Rugăciunea inimii şi împlinirea poruncilor evanghelice era o îndeletnicire de căpătâi a Stareţului Vasile de la Poiana Mărului şi a împreună-nevoitorilor şi ucenicilor săi. Cel ce se străduieşte să pună în mişcare şi să înfierbânte partea de jos a inimii pune în mişcare puterea poftitoare. la un veac după Stareţul Vasile. 19%. pentru pă zirea tuturor Sfintelor Pravoslavnice a toată lumea şi Soboare a Bisericii Răsăritului şi a celor mari de Dumnezeu Părinţi şi apostoleştilor pravile. Vezi Dario Raccanello.72 acesta [Mihail] pe fraţi îi învăţa pentru felurite şi cele mai de nevoie pricini sufleteşti. făcând trimitere ia Sfântul Teofilact şi la alţi Părinţi. Sibiu. 24-25. puterea mânioasă şi cea poftitoare . ed. Şi iarăşi grăia pentru cea cu sârguinţă şi dreaptă păzire a evangheliceştilor şi de suflet mântuitoarelor porunci ale lui Hristos şi iarăşi.. întru care povăţuitorii adevăraţi ai monahiceştii şi duhovniceştii lucrări şi înţelegeri cu totul au secat. Deisis. pune în mişcare aceste părţi. spune cu tărie că cele trei puteri ale sufletului .. care prin apropierea ei de mădularele zămislirii de prunci şi potrivit felului său. cu negrăită bucurie se bucura şi cu multe lacrimi mulţumea lui Dumnezeu. şi lor a le fi următori în credinţă. pp. cit.. Pentru a evidenţia profunzimea. întru aceste ticăloase vremi. în partea de mijloc a inimii este puterea mânioasă. p. iar 104 105 Viaţa Cuviosului Paisie de la Neamţ. care îl pomeneşte în predoslovia sa la cartea Sfântului Grigorie Sinaitul105. [. zicând: «Se cuvine nouă. Sfântul Ignatie Briancianinov ne învaţă aşa: „Schimonahul Vasile. predanisiri şi învăţături şi iarăşi. 232. iar în cea de jos . din gura unora ca acestora sfinţi şi duhovniceşti bărbaţi"104. ed. dar şi pentru a lămuri raportul dintre împlinirea poruncilor evanghelice şi rugăciunea minţii.

ci după adevărata şi dreapta cugetare a Dumnezeieştii Scripturi. acestea fiind dezbinate de cădere şi reunite de harul răscumpărării. 133-134. Sofia. iată ce scria Cuviosul Paisie către părintele arhimandrit Teodosie. ne putem da seama că rânduiala duhovnicească a Sfântul Paisie de la Neamţ este aducătoare de luminare lăuntrică şi sporire duhovnicească.aminte a lucrătorului rugăciunii. din sihăstria Şotron ie v: ‫״‬Pe când încă petreceam în Sfântul Munte Athos cu un mic număr de fraţi. neştiinţa. . prin lucrarea dinafară şi dinăuntru după poruncile Evangheliei. lucrare care face sufletul în stare a se uni cu mintea ce se roagă"154. din învăţătura şi poruncile purtătorilor de Dumnezeu părinţilor noştri că celui ce are sub ocârmuirea sa fraţi. Unirea este săvârşită de către degetul lui Dumnezeu. Rugăciunea inimii se naşte din unirea minţii cu duhul. smereniei. nu i se cuvine a-i povăţui şi a-i învăţa după priceperea şi socoteala minţii sale. care ar trebui să fie omorâtă de îndeletnicirea aceasta şi. înţelegând astfel lucrurile. blândeţii. de asemenea 134 Sfântul Ignatie Briancianinov. Spre asta trebuie să fie întoarsă toată luarea. după cum ne învaţă dumnezeieştii Părinţi. 2001. întrebuinţând în chip rău mijlocul material. iar lucrătorul rugăciunii dovedeşte nefăţămicia voinţei sale de a primi tămăduire prin petrecerea statornică în rugăciune. Bucureşti. In duhul omenesc sunt concentrate simţămintele conştiinţei. pp. intâistătătoriil obştii de la Neamţ vindece rana căderii. singurul puternic să Sfântul Paisie Velicicovski. ed. Călăuza rugătorului ~ izbăvirea de durerile ostenelilor zadarnice. dragostei de Dumnezeu şi de aproapele şi altor asemenea însuşiri: este nevoie ca în rugăciune lucrarea acestor însuşiri să fie unita cu lucrarea minţii. dascăli din întreaga lume. luminaţi cu darul Preasfântului Duh. pune pe seama rugăciunii lui lisus ceea ce ar trebui pus pe seama relei întrebuinţări. Dar.îndeletnicirea lui naşte pofta. am cunoscut.

Sfântul Ioan Iacob. dascăli din întreaga lume şi a Sfinţilor Părinţi. 107 p. darul lui Dumnezeu ajutând şi limpezind. Mai cunoscând încă şi puţina mea ştiinţă şi temându-mă şi cutremurându-mă. Tălcuirea celor patrii Evanghelii . după cum am spus. Datorită lor noi avem în româneşte mai toate cărţile Sfinţilor Părinţi. Toate acestea. obştea Cuviosului s-a statornicit la Mănăstirea Neamţ.tipăritura de la 1805 Activitatea de traducere din scrierile Sfinţilor Părinţi a fost continuată de Sfântul Paisie Velicicovski şi de către tălmăcitorii din obştea sa şi după ce au venit din Athos şi s-au aşezat în Moldova. întru îndrumare mie şi sfintei frăţii le-am pus. însuşi Sfântul Paisie a întrebuinţat scrierile Sfântului Teofilact în cuvântul ce l-a alcătuit privitor la Sfântul Botez156. dascăli şi îndrumători ai vieţii monahale. A fost tuns în monahism de însuşi Paisie în obştea Mănăstirii Neamţ. Intre anii 1787-1790. unde s-a şi întâlnit cu . cu darul Preasfântului Duh. Ierusalim. însă truda duhovnicească şi cărturărească de traducere a tâlcuirilor Sfântului Teofilact va fi săvârşită deplin de către cuvioşii Gherontie şi Grigorie din Mănăstirea Neamţ. ne spune: „Cuviosul Paisie avea o şcoală întreagă de călugări cărturari. Vieţuirea obştii cârmuite de Sfântul Paisie. care el însuşi fusese bibliotecar al Mănăstirii Neamţ pe la anii 1930. nu cumva din neiscusinţa mea. ca o neclintită temelie întru adevărata şi neînşelătoarea şi nerătăcita de la adevărata cale a Domnului şi bietului meu suflet şi sfintei frăţii. ca orbul în groapa pierzaniei. apoi a fost trimis la studii la şcoala de la Sfântul Sava din Bucureşti. dar şi lucrarea duhovnicească şi cărturărească a acesteia au făcut ca bunul nume al Mănăstirii sa fie tot mai vestit şi astfel au fost atraşi către viaţa monahicească multe suflete care însetau de viaţa veşnică. după cuvintele Domnului şi singur să cad şi pe cei ce mă urmează să -i trag.74 dascălii şi îndrumătorii vieţii monahale. dimpreună cu ieromonahul Dorotei 106 Despre acestea. ca atât eu. care scriau cărţi zi şi noapte. monahul Gherontie107. pe care le ţine Sfânta Soborniceasca şi Apostoleasca Biserică a Răsăritului şi toate poruncile şi rânduielile ei. 1999. în cele din urmă. adică învăţătura purtătorilor de Dumnezeu părinţilor noştri. Tâlcuirile Sfântului Teofilact îi erau bine cunoscute Cuviosului Paisie şi obştii sale de împreună-nevoitori. Gherontie s-a născut pe la 1760. tâlcuite din greceşte" (Sfântul Ioan Iacob. Traducerea în limba română şi slavonă a multora din scrierile Sfinţilor Părinţi se datorează Cuviosului Paisie şi ucenicilor săi106. cât şi fraţii ce vieţuiesc cu mine să se în drumeze din ele. De aceea. între ucenicii Sfântului Paisie. care erau şi ‫״‬tălmăcitori" s-au numărat şi monahii Gherontie şi Grigorie. Pravilele Sfintelor Soboare şi ale tutu tor Apostolilor şi Soboarelor şi Sfinţilor Părinţi. Aceştia sunt cei doi traducători ai Tâlcuirii la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. Din lerihon către Sion. 411). ca să nu greşim de la dreapta cugetare a Sfintei Soborniceştii Biserici Ortodoxe"155. am pus Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament şi luminata lui tâlcuire. vrednici ucenici ai Sfântului Paisie.

în obştea paisiană. Anastasia. tânărul Gheorghe pleca împreună cu ucenicii paisieni Dorotei şi Gherontie spre Mănăstirea Neamţ. ce s -a săvârşit la 15 noiembrie 1794.viitorul mitropolit al Ungrovlahiei. prin care îl roagă pe Sfântul Paisie să -i dea ‫״‬doi părinţi procopsiţi la tălmăcirea sfintelor cărţi după elinie". Bucureşti. Gherontie şi Grigorie au mai zăbovit în Mănăstirea Neamţului şi abia în toamna anului 1796 îi găsim la Bucureşti. care. !w Cf. „nopţile înjugând cu zilele". având ca nume de monah Grigorie. Având în jurul vârstei de 25 de ani. Dar. la colegiul Sfântul Sava. în acea vreme profesor de greacă era Lambru Fotiadis. p. N. 1927. 110 C. Era pe la anul 1790. Chişinău. 3). dar ei au plecat de la Neamţ abia după adormirea Cuviosului Paisie. Acesta. cunoscându-î pe monahul Gherontie. teologia şi alte ştiinţe. fiind trimişi aici din porunca stareţului Paisie. IV al Ungrovlahiei. Bucuros că a dobândit acest manuscris şi dornic să-l vadă tipărit. ed. latină şi română. episcopul Iosif îi scrie la 2 februarie 1796 editorului sibian Hagi Constantin Grigorie . pp. Am văzut că traducerea episcopului Damaschin al Râmnicului s -a răspândit de-a lungul veacului al XVIII-lea în numeroase copii manuscrise. 253. 1997. 2251WI 229. La şcoala Sfântul Sava. Pentru aceasta au fost aleşi Gherontie şi Grigorie. iar la anul 1747 este publicată la Râmnic o Evanghelie ale cărei versete au fost reproduse după traducerea lui Damaschin. învăţa limbile greacă109. 111 . Ajunşi la Neamţ. Cuvinte despre ascultare. tânărul Gheorghe „s-a dat spre ucenicie la prea fericitul Părintele nostru Paisie Velicicovski şi din mâinile lui a primit şi chipul îngeresc şi cu a Iui părintească alegere s -a hirotonit şi ierodiacon"110. Grigorie a fost dat în ascultarea duhovnicească a prietenului său Gherontie. însă trecând din viaţa aceasta. în octombrie 1793 ajunge mitropolit al Ungrovlahiei Dositei Filitti. cel dintâi episcop al Argeşului (1793-1820). Episcopul Chesarie al Râmnicului (1773-1780) diortosise întrucâtva izvodul traducerii lui Damaschin şi se gândea să-l dea spre tipar ‫״‬spre folosul neamului său". Dar manuscrisul cu diortosirea lui Chesarie a ajuns în cele din urmă la Iosif. Sfântul Paisie Velicicovski. p. printre cei care învăţau la Sfântul Sava era şi tânărul Gheorghe Miculescu. Grigorie şi Gherontie au început de îndată să traducă felurite cărţi de învăţătură din greceşte în româneşte şi se pare că cea dintâi carte tradusă de ei este Tâlcuirea celor patru Evanghelii. Tomescu argumentează ca anul hirotoniei lui Grigorie este 1792 (vezi Mitropolitul Grigorie Idem. Acesta trimite o scrisoare către Lavra Neamţului. după vreun izvod grecesc din biblioteca mănăstirii. pentru a învăţa limba elină.se aflau la Bucureşti108. care trebuiau însă să aibă şi grija tipografiei111. lucrul nu a fost isprăvit. 4. s‫־‬a împrietenit frăţeşte cu el şi astfel a aflat despre frumuseţea călugăriei şi despre cuvioasa şi rodnica viaţă duhovnicească din Mănăstirea Neamţ.

după cum ei înşişi mărturisesc.du-le din elină. în anul 1799 erau din nou la Bucureşti. pp. ‫״‬dar trebuie îndreptarea unor cuvinte. N... tipărească Tâlcuirea Evangheliilor în traducerea călugărilor nemţeni. în finalul scrisorii. N. Dar. pp. adică la Sibiu. tot aici erau şi în anul 1801 când supravegheau tipărirea Chiriacodromionului lui Nichifor Teotokis. dar mâna nu le dă". 655 BAR. poate şi din traducerile lor." restul foii fiind rupt116. rom. Ibidem. cât şi o a treia rămasă nepublicată. Tomescu. iar la 24 ianuarie li se înregistrează la ieşire răvaşul de drum astfel: „Doi monahi anume Gherontie şi Grigorie să meargă înapoi la Mănăstirea Neamţului. Tomescu. cit. 5.. Aceste două cărţi. lw )5 Idem. Cu toate că editorul sibian nu a întârziat cu răspunsul. după ce vor veni le voi arăta cele scrise" 115. Scriitori bisericeşti. spunându-i între altele şi „că acei părinţi s-au întors în ţara Moldovei şi iarăşi vor să vie. . Tot în această vreme ei îndreaptă după „izvodul grecesc" Octoihul. 116 117 Ms.. într-adevăr. deoarece tipograful său a plecat din Sibiu114. episcopul Iosif cere ca răspunsul să fie „mai fără zăbavă. p.. la 20 ianuarie 1797 cei doi monahi de la Neamţ nu cunoşteau încă răspunsul şi aceasta se poate vedea din scrisoarea pe care episcopul Iosif i-o trimite la acea dată editorului sibian. t« Pentru acesta vezi N. p.. din porunca mitropolitului Dositei. întregirea şi tipărirea manuscrisului113. Despre tiraj el asigură. p.. căci aşteaptă părinţii aici". Prin Ştirea Prea Sf. tom. 211. Editorul Constantin Pop răspunde în aceeaşi lună că nu poate tipări această traducere. prima lor traducere comună publicată. că ‫״‬de se vor scoate 1000 de ştucuri. 24-25. C. op. Gherontie şi Grigorie porniseră deja din Bucureşti.. XXVIII. în scrisoarea sa. ce apare abia în 1811 la Buda şi Râmnicu Vâlcea. Ei vor fi fost trimişi de vlădică să aducă unele cărţi din bogata bibliotecă paisiană şi. 5). care îndreptare cu multă osteneală se cuvine a se face.. la 3 noiembrie 1796. când apare din tiparniţa mitropoliei. însuşi episcopul Iosif făgăduieşte că va ajuta şi cu osteneala şi cu cheltuiala la îndreptarea. în acelaşi an. cari au tălmăcit această carte mai bine şi voiesc s-o tipărească. episcopul Iosif al Argeşului nu a izbutit însă să „ ‫׳‬Ibidem. f. episcopul Iosif îi scrie editorului sibian că. numai să găsim un îndreptător". Cu toată strădania sa. a cunoscut pe ‫״‬doi părinţi călugări de la Moldova. şi-l roagă să le tipărească el acea traducere. traducân.76 Pop112 că are manuscrisul cu Tâlcuirea la Evanghelii a Sfântului Teofilact. Iorga. 215-216. 21. episcopul arată că ‫״‬unul dintr-aceşti părinţi poate a şi veni aici ca să fie pentru diortosire de la început până la sfârşit". mergând la Bucureşti. 15v (cf. de va fi cu putinţă. ca un lucru ce n-au mai ieşit până acum la lumină cu tiparul". 215. cit. în Analele Academiei Române. acum traduc şi tâlcuirile Sfântului Teofilact la Epistolele Sfinţilor Apostoli117. C. 500 este gata să le ia uir episcop al Romanului de la Moldova. op. intitulată Carte folositoare de suflet·. 217. seria II. Aceşti părinţi erau Gherontie şi Grigorie.

Astfel apar la Iaşi. Dară cea mai întâi decât toate. şi peste toate şi pricina la care se aduc toate. cit. spre folosul nostru s-au scris. pereţii coperţilor fiind din lemn de fag. dăruind cuvioşilor nemţeni din cărţile tipărite la Bucureşti. tot binişor. în vremea în care era episcop al Romanului (1796-1803). «Că toate». că abia după 9 ani de la încercarea făcută cu editorul sibian. . ni se spune despre Tâlcuire (f. de mulţi Sfinţi şi purtători de Duh bărbaţi şi de cei ce au fost în Lege şi de cei după Lege. 1972). Am văzut că episcopul Veniamin ar fi dorit 500 de exemplare din Tâlcuirea la Evanghelii dacă aceasta s-ar fi putut tipări la Sibiu. Ir): ‫״‬de această carte spânzură [este atârnată] toată legea pravoslavnică [ortodoxă]" (cf. Iată. 119 O strălucită mărturie despre râvna şi cuminţenia cu care norodul românesc primea scrierile Sfinţilor. în traducerea din elină a cuvioşilor Gherontie şi Grigorie. Tâlcuirea la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofilact (1805) şi Descoperire cu amăruntul a pravoslavnicei credinţe [. Bucureşti. 120 Prefaţa mitropolitului Veniamin şi cuvântul către cititor al traducătorilor sunt reproduse integral în Descrierea bibliografică ce constituie subcapitolul următor. Tâlcuirea tipărită la Iaşi în 1805 ‫״‬cu blagoslovenia şi toată cheltuiala" mitropolitului Veniamin Costachi împlinea o mare nevoie duhovnicească a românilor118 şi încununa râvna părintelui Veniamin. op. a rânduit Dumnezeu să apară Tâlcuirea celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. când i-a îndemnat şi el să traducă Tâlcuirea la cele patru Evanghelii. găsim într-o însemnare de mână. ‫״‬cel iubitor de folosul cel de obşte al patriei"119. Bucureşti. 1765. p. tom III. Apoi.. Cartea veche românească în colecţiile Bibliotecii centrale universitare Bucureşti. Aceeaşi însemnare o regăsim de trei ori (toate trei fiind datate de la finele sec. făcută pe coperta a treia a cărţii Sfântului Simeon al Tesalonicului. în multe şi deosebite vremi. Ştrempel. aşadar. episcopul Romanului este ridicat în scaunul mitropolitan al Moldovei. «câte mai înainte s -au scris. Veniamin şi-i apropie şi mai mult pe cei doi monahi şi le porunceşte să traducă şi să tipărească în tiparniţa de la Iaşi câteva lucrări care vor servi de manuale pentru elevii noului seminar de la Socola. G. Ca şi chiriarh al Moldovei.Dogmatica] a Sfântului Ioan Damaschin (1806). 3353 BAR din anul 1826.în anul 1802 aceşti monahi cărturari se aflau iarăşi la metania lor. care cuprinde tâlcuirea Sfântului Teofilact la primele 9 capitole din Evanghelia de la Matei. Cartea este legată în piele. VeniaminCostachi. Dar iată ce ne spun în cuvântul către cititor120 Cuvioşii Gherontie şi Grigorie despre ‫״‬publicarisirea acestei tâlcuieli": ‫״‬Multe cu adevărat dumnezeieşti şi de suflet folositoare cărţi. şi . spre a noastră învăţătură s -au scris». Voroavă de întrebări şi răspunsuri întru Hristos. în primăvara lui 1803. frumos şi rar" (cf. XIX) de fiecare dată sub mâna altui scriitor: ‫״‬Eu am cetit această sfântă carte den scândure în scândure. în lavra Neamţului. purta cu ci corespondenţă „pentru tipărituri". în traducerea călugărilor nemţeni următoarele cărţi: întrebări şi răspunsuri oarecare bogosloveştiale Sfântului Atanasie (1803). El îi cunoştea pe Gherontie şi Grigorie încă de pe când era episcop al Huşilor (1792-1796). 98). zice dumnezeiescul Apostol.M în ms. XVIII şi începutul sec.

au umplut întru bunătăţi dorinţa sa. acelaşi Dumnezeiesc Duh. încă fiind episcop al Huşului. să povăţuiască şi mai înainte de toate. De care [tâlcuire] lipsiţi fiind cei ce să slujesc cu limba aceasta. Iară acum după ce dumnezeiasca Pronie. iară cele de după dânsa. urmând întru toate dumnezeiescului Ioan Gură de Aur. precum unul este soarele între stele şi trandafirul între flori. Carele au mişcat pe grăitorii de cele dumnezeieşti Evanghelişti de o au scris. socotind folosul cel mare ce se pricinuieşte din tâlcuirea sfintei şi dumnezeieştii Evanghelii. l-au înălţat pe scaunul sfintei mitropolii. ardea cu inima ca un iubitor de folosul cel de obşte al patriei. însuşi Stăpânul de faţă cu noi a vorbit.însa mai tainice şi de foarte puţini înţelese. ca ceea ce este mai întâi cu rânduiala. arhiepiscopul şi mitropolitul Moldaviei chir Veniamin. Dar fiindcă multe se cuprind într. ci şi. care nu puţin ne -am ostenit la aceasta". Pentru aceasta şi decât toate celelalte mai deosebit dar celor ce o au dăruieşte. ca aceasta. şi o cetiţi cu osârdie. dară Preasfinţia sa a socotit că este mai cu cuviinţă. şi mulţămind lui Dumnezeu Celui ce au iconomisit de a dobândit şi neamul nostru această vistierie.] primiţi-o cu bucurie. Şi iată că a împlinit Dumnezeu sfatul cel bun al inimii Preasfinţiei sale. să fie şi cu tipărirea. cuvioşii Gherontie şi Grigorie scriau aceste rânduri. prin slugi cu noi au grăit. pe duhurile cele necurate le goneşte. Pentru aceasta. care mai înainte au ştiut râvna Preasfinţiei sale spre folosul Patriei şi podoaba bisericilor şi mântuire suf letelor. binecuvântându-1 cu multe osteneli şi roade întru Hristos172. după ce a fost mutat din episcopia Romanului. măcar că trebuinţa cerea a se tipări şi alte cărţi. din casele întru care să află. după ce a văzut ca cu ajutorul Iui Dumnezeu o am săvârşit de tălmăcit din limba cea elinească pe înţelesul limbii noastre. şi ca ceea ce este capul tuturor. Dumnezeu a înmulţit „anii cei de obşte folositori" ai părintelui Veniamin. precum adevereşte Sfântul Ioan Gură de Aur. Nu numai că cele mai înainte de dânsa. au mişcat şi pe cei după dânşii purtători de Dumnezeu Părinţi de o au tâlcuit mai pe larg şi mai descoperit. încă şi mai pe urmă. pentru care şi nu puţine chipuri a metahirisit [iconomisit]. Deci toţi [.78 de la care izvorăsc toate. mitropolitul Veniamin Costachi împlinise 36 de ani.. Pentru aceasta dară Preasfinţitul nostru stăpân. ca să o vaze şi în obşte dată prin tipărire. Când în anul 1805. carele prea deplină tâlcuire la toată Evanghelia a făcut. precum zice dumnezeiescul şi Marele Vasilie. ci şi pentru că în acelea. Prin pronia Sa divină şi poate pentru tainice rugăciuni. scria umbră a adevărului celui dintr.. iară în Evanghelie.însa. este dumnezeiasca Evanghelie. Că nu numai negura necunoştinţei de Dumnezeu de la cei ce o citesc cu blagocestie [bunăcinstire] o risipeşte şi viaţă veşnică le pricinuieşte. Dintru care unul este şi dumnezeiescul acesta Teofilact Arhiepiscopul Bulgariei. pomenindu-ne şi pe noi la rugăciunile cele către Dumnezeu. erau lipsiţi după urmare şi de înţelegerea cea cu deadinsul a Evangheliei. rugaţi-vă ca să înmulţească anii cei de obşte folositori ai Preasfinţiei sale. au izvorât toate dintr-însa. . aşa una este dumnezeiasca Evanghelie între celelalte sfinte cărţi.

La Huşi a păstorit până în 1796. în Iaşii Iui Mihai Sturza voievod. dar pentru a întregi icoana marelui părinte. atâţia bătrâni cuminţi şi atâţia tineri gata de multe jertfe. Pe drept cuvânt. trecut la cele veşnice. lacob Stamati. Dacă ai fi vrut să ştii care e cel mai sărac. apoi a urmat pentru scurt timp cursurile şcolii Trei Ierarhi din laşi. apărător ş i mijlocitor al intereselor patriei. într‫־‬o veche familie din Moldova. şi într-6 aspră zi de iarnă. Intr-atâta lume amestecată şi împărţită în ceea ce priveşte judecăţi le era înţelegere deplină în această singură privinţă. Primele cunoştinţe de carte le-a dobândit în casa părintească de la un dascăl grec. unde la Slatina. Nu este cu putinţă să ilustrăm în câteva cuvinte o viaţă jertfită din dragoste de Hristos şi de Neam. cine e omul cel mai bun din Moldova. A fost hirotonit şi în curând a trecut în slujba mitropoliei. îl . Aici a păstorit 7 ani. caro i se părea lui călăuza cea mai sigură pe grelele drumuri ale vieţii. pe lângă mulţi tembeli şi svăpăiaţi. Strădaniile sale ca întâistătător al Bisericii Moldovei sunt impresionante. ţi s-ar fi arătat în căsuţa săracă a vechii Mitropolii dărăpănate un bătrân călugăr de aproape optzeci de ani. apoi ca egumen al Mănăstirii Sfântul Spiridon din Iaşi. Dacă ai fi cercetat pe lângă aceiaşi oameni care e omul cel mai harnic din ţară. în scaunul vacant a fost ales egumenul Veniamin de la Sfântul Spiridon. în ianuar 1842. şi atâţia oameni cu frumos caracter şi cu multă râvnă pentru cele bune. ţi s-ar fi şoptit acelaşi nume venerata! octogenarului mitropolit. primind numele de Veniamin. Iorga scria aceste rânduri în 1904). ieşenii vedeau pc atât de bătrânul mitropolit luând drumul munţilor. cel mai lipsit. Paralel cu îndeplinirea acestor slujbe. dacă ai fi întrebat pe boierul de modă veche. cel mai vândut de dator dintre făcătorii binelui care se vede şi ai multului bine pe care nu-1 ştie nimeni. pe creştinul drepteredincios. care-şi aprindea candela vegherilor pentru a câştiga şi a împărtăşi învăţătura Scripturilor. ca şi pe studentul din Paris. mitropolitul Veniamin poate fi numit deopotrivă ctitor şi îndrumător al şcolilor bisericeşti şi laice moldoveneşti. când a fost ales mitropolit al Moldovei in locul părintelui său sufletesc. când a fost ales episcop la Roman. lăsăm acum loc cuvintelor lui Nicolae lorga: ‫״‬Dacă ai fi întrebat acum şaizeci-şaptezeci de ani (N. în vechea mănăstire a lui Alexandru Lăpuşneanul. ca şi pe evreu chiar. părinte al săracilor şi suferinzilor. acel care nu lasă nici o clipă fără o întrebuinţare folositoare altora. Pentru că avea o altă părere . tânărul Veniamin şi-a îmbogăţit mereu cunoştinţele. în care trăiau însă. In 1784. ca ieromonah şi mare eclesiarh. dobândind o aleasă pregătire cărturărească. la vârsta de 15 ani a fost călugărit la Huşi de către episcopul lacob Stamati. în 1792. până în 1803. a păstorit aproape 40 de ani cu două întreruperi (1808-1812 şi 1821-1822). ei ar fi răspuns într-un glas: «Părintele Veniamin». dar egoistul şi lacomul voievod goni pe arhipăstorul Moldovei din scaunul său.172 Mitropolitul Veniamin Costachi s-a născut la 20 decembrie '1768. în vârstă de numai 23 de ani şi jumătate.sau poate tocmai că împărtăşea părerea tuturora deşteptul. când episcopul lacob Stamati de la Huşi a fost ales mitropolit al Moldovei. Ca mitropolit.

Bucureşti. laşi. I. 1844). Bucureşti. Iaşi. în voinţa sa de pe urmă. 1841-1843). 1824). fie tălmăcite de el. Iorga. această mărturisire. voi. Cum îşi alegeau izvoadele greceşti Cuviosul Paisie şi ucenicii săi se poate vedea şi din postfaţa i» monahului Mitrofan la cartea Sfântului Isaac Şirul. mai ales dintre călugării de la Mănăstirea Neamţ (cf. Istoria scripturii ccii nouă (2 volume. tipărite sub îndrumarea sau cheltuiala sa. unde se vede şi acum simpla piatră cu iniţialele numelui şi dregătoriei lui bisericeşti" (reprodus după N. III. după Sfântul Ioan Hrisostom. ca să sporesc şi sufleteşte şi materialiceşte înflorirea Sfintei Biserici şi Patriei». adunând şi cemând cu mintea toate câte le făcuse şi le îndurase. el a refăcut vechea tipografie a Mitropoliei şi a înfiinţat una nouă la Mănăstirea Neamţ. Astfel. Fericitul Teodoret al Cirului şi Sfântul Teofilact al Ohridei. In aceste două tipografii au apărut zeci de lucrări. îndeletnicire despre buna murire a lui Evghenie Vulgaris (Iaşi. în 1807. 18151819). 1844). Mitropolitul Veniamin a acordat o atenţie deosebită traduc erilor din Sfinţii Părinţi. 1845). din scriitorii postpatristici şi din literatura teologică mai nouă. Iaşi. 1831). câteva au văzut lumina tiparului după moartea sa (vezi subcapitolul 7alcuirile Sfântului Teofilact m veacul al XlXlea). Pidaliottul (Neamţ. Manuscrisele rămase de la mitropolitul Veniamin ilustrează importanţa pe care o acorda sfinţia sa comentariilor patristice şi postpatristice la cărţile Sfintei Scripturi. Acolo a şi murit în 1846 şi oasele sale obosite s-au aşezat după datina smerită a celor mai mari înaintaşi ai săi. numit şi „luminătorul Moldovei" a simţit mai mult ca oricine lipsa cărţilor nu numai pentru şcolile pe care le-a înfiinţat. 1839). 1807). Dintre numeroasele traduceri rămase în manuscr is. el scria cu o mână tremurătoare. însă suntem îndreptăţiţi să credem că izvodul era unul aştepta chilia simplă în care sufletul său putea pomi în linişte către «veşnicele lăcaşuri» la care râvnea el de mult. lângă zid. 1994. Drept slăvitoare învăţătură a mitropolitului Platon al Moscovei (Iaşi. Şi. 1811). ci şi pentru întreaga suflare românească. 36-46). fie ale altora. tipărită în slavoneşte Jt al . Istoria bisericească a arhiepiscopului Meletie al Atenei (5 volume. Mircea Păcurariu. 75-76). Iubitorul de înţelepciune (Iaşi. Pentru a înlătura această lipsă. deoarece şi Sfântul Paisie întrebuinţase această lucrare în cuvântul ce l-a alcătuit referitor la Sfântul Botez. O icoană curată: Mitropolitul Veniamin Costachi. Cu cheltuiala sau la îndemnul mitropolitului Veniamin a u fost tipărite peste 130 de cărţi. pp. pp. în Oameni care au fost. afară din biserica unde se rugase în cei de la sfârşit ani ai vieţii sale. Chiriacodromionul la apostolii duminicilor de preste an după Nichifor Teotokis (Neamţ. Funie sau frânghie întreită (Iaşi. 1967. şi cu sfatul şi cu fapta. ediţia a Il-a. Adoleshia filotheos adecă îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu de Evghenie Vulgaris (5 volume. Este semnificativ faptul că de la mitropolitul Veniamin Costachi ne-au rămas nu mai puţin de trei traduceri ale Tâlcuirilor Epistolelor pauline. Pentru a înfăptui această măreaţă operă editorială. voi. prin osteneala sa au fost traduse şi au văzut lumina tiparului: Tâlcuirea celor şapte taine după Gavriil al Filadelfiei (Iaşi. Mitropolitul Veniamin. la dreapta. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. smulsă din cea mai deplină şi curată conştiinţă a vieţii sale: «totul ce mi-a stat în putinţă am făcut.Nu cunoaştem izvodul după care Gherontie şi Grigorie au făcut traducerea Tâlcuirii. Postum a apărut Istoria bisericească a lui Teodoret al Cirului (Bucureşti. marele ierarh a avut întotdeauna lângă sine numeroşi ostenitori. 1894). Piatra scandeliei de Ilie Mimat (Iaşi. de credinţă173. 1831).

Publicat în rev. Traduceri patristice ale stareţului Paisie. Mihail. 177 Idem.I 81 le e. ca să nu se . Angeloupulos. Catalogul ne dă informaţii importante privitor la cărţile şi manuscrisele româneşti şi greceşti176 care se aflau în Mănăstirea Neamţ. Tot aici. în volumul Cultural relations between Bulgarians and Greeks. unde Cuvioşii scriu: ‫״‬Trebuie a şti că izvodul lui Teofilact. 78-83. 1883. care a fost publicată în trei volume. Iar de ar fi avut cunoştinţă. în care publică integral acest catalog care se pare că a fost alcătuit între anii 1800-1825. Sofia. tălmăcitorii paisieni mai spun: „Scrie înţeleptul Eustratie Arghentie în cartea cea pentru Azime (partea întâi. Aici trebuie menţionat şi faptul că Gherontie şi Grigorie cunoşteau şi alte ediţii greceşti ale Tălcuirii. 7. 438. O mărturie preţioasă asupra cărţilor şi manuscriselor din Mănăstirea Neamţ ne aduce Părintele Dumitru Fecioru în lucrarea sa Un catalog vechi de manuscrise şi cărţi al bibliotecii Mănăstirii Neamţului175. p. 1941. 223. 3-4. 1972. 71 p. aflând-o în Sfântul Munte Athos. însă lângă numele autorului se află încă o precizare care spune că toate aceste trei cărţi sunt ‫״‬un rând"177. după cum se vede din scolia de la Luca 22. Este cu putinţă ca aceasta să fie ediţia de la Veneţia din 1754. între cărţile greceşti care se aflau în bibliotecă aflăm că erau trei cărţi ale lui ‫״‬Teofilact arhiepiscopul Vulgariei". în rev. from the Middle of the 15lh to the Middle of 2 9"1 Centuries. Pentru ediţiile i veacurile XVIII-XIX ale operelor Sfântului Teofilact vezi şi A. ar fi socotit ce grăieşte Teofilact şi la ceilalţi trei Evanghelişti şi nu ar fi îngăduit să se vădească în toată Biserica mâna lor cea fărădelege şi furătoare de cele sfinte. 7-8. ceea ce s-a şi înfăptuit"174. pentru traducere a adus-o. adică probabil sunt trei volume alcătuind un întreg. Biserica Ortodoxă Română. însă această supoziţie trebuie întărită cu argumente obiective pe care poate să le aducă doar o cercetare mai amănunţită. foaia 41): «Că de ar fi av ut socoteală. împreună şi latineşte s-a stricat aici de către papistaşi. pp. nr. Editions ■ ‫׳‬ ! • i • of the Works of the Archbishop of Bulgaria Theophylactos in the J8!l‫׳‬anci 19■'‫ ״‬Centuries. 414-443. p. p. 175 i?t Pentru cărţile slavone vezi Melchisedec Ştefanescu. Mitropolia Olteniei. nr. a cumpărat-o şi anume stareţului său. . Catalog de cărţile sârbeşti şi ruseşti manuscrise vechi ce se află în biblioteca Mănăstirii Neamţ. fă la Mănăstirea Neamţ în anul 1812. aşijderea şi cel tipărit în Veneţia greceşte 173 ■i Rămâne ca o cercetare ulterioară să precizeze cu exactitate care este ediţia sau din poate manuscrisul grec după care au tradus Cuvioşii Gherontie şi Grigorie.7J P. cel tipărit în Roma numai greceşte. printre acestea aflându-se şi scrierile Sfântului Teofilact. ar fi stricat şi pe celelalte cuvinte ale lui Teofilact la ceilalţi trei Evanghelişti. foarte fără de socoteală şi cunoştinţă făcând aceasta". Aici Mitrofan ne spune despre sine (dar ca şi cum ar vorbi despre altcineva): ‫״‬Acesta [Mitrofan] de patru ori a traversat Marea Neagră şi Albă după cartea manuscrisâ elino-grecească şi. Bucureşti. 1984. că în loc de «vineri» ei au scris «joi».

82 arate lui însuşi cu totul potrivnic»"121. limba noastră românească122. p. In ce priveşte traducerea făcută de Gherontie şi Grigorie la Tâlcuirea celor patru Evanghelii. cit. 1467 şi 2592 BAR (op. Clarendon Press. Pentru a înţelege mai bine valoarea sfintelor cărţi şi care este puterea lucrătoare care se ascunde în ele. Eustratios Argenti. traducătorii din obştea paisiană s-au făcut următori şi purtători ai Cuvântului lui Dumnezeu. cit. . Ware (actualmente episcopul Kallistos Ware). ci încercăm să privăm şi dimensiunea lăuntrică a acestor scrieri traduse din Sfinţii Părinţi. 115). N. pp. care cuprinde vedenia pe care a avut-o Cuviosul Părinte Teodosie din Mănăstirea Neamţ).. Prezenţa acestei scolii ilustrează încă o dată rigurozitatea şi acribia cu care îşi alegeau manuscrisele traducătorii formaţi in şcoala paisiană. făcându-se următori ai Sfinţilor Părinţi atât în vieţuirea lăuntrică cât şi în cea dinafară. în op. Se cuvine aici a spune că traducerile stareţului Paisie şi a ucenicilor săi trebuie preţuite la adevărata lor valoare şi nu ne referim doar la cea formală şi exterioară. Prin această lucrare osârdnică. au împodobit şi au ctitorit înaintea lui Dumnezeu. Tomescu spune că acelaşi lucru se poate constata prin comparaţia traducerii lui Gherontie şi Grigorie cu cea a lui Damaschin al Râmnicului. 112-121. 123 C. îl îndemnăm pe cititor să ia aminte la o întâmplare cutremurătoare. Oxford. petrecută în apropiere de Mănăstirea Neamţ la 20/21 decembrie 1797 (vezi Anexa a Ilha din volumul Viaţa Cuviosului Paisie de la Neamţ. 121 Este cu putinţă ca această carte a lui Eustratie Argentis să fie una dintre cele două publicate la Iaşi: Manual împotriva infailibilităţii papii (1746) sau Cina divină (1747). Credem că lucrul cel mai însemnat este că prin puterea cuvântului. în traducerea lor. 1%4.. cât şi tălmăcirea lui Gherontie şi Grigorie spune că aceasta din urmă e „mai bine" făcută123. întru harul Duhului Sfânt şi-au luminat alcătuirea lăuntrică şi au sfinţit. în care cuvintele le erau în concordanţă cu faptele. prezentă în mss. am văzut că şi episcopul losif al Argeşului care cunoscuse nemijlocit atât diortosirea lui Chesarie. Vezi şi studiul lui T. ai Domnului nostru Iisus Hristos.

p. 34) din Muntenia. credem că ea era gata ‫׳‬r încă din vremea când Sfântul Paisie trăia. care punea atât de mult preţ pe împlinirea poruncilor evanghelice. tălmăcitorii spun ei înşişi că o aveau gata de tradus încă de pe când Veniamin era episcop al Huşilor (1792‫־‬ 1796). 18î Tot în Viaţa Cuviosului Paisie ni se mai spune despre episcopul Veniamin că atunci când venea la Neamţ: ‫״‬încă şi întru aceasta arăta mare smerenie acest arhiereu. Adaos la Tâlcul Bulgariei. Deşi nu avem date exacte. stareţul şi întâistătătorul Mănăstirii Neamţ. 154 din Biblioteca Mănăstirii Neamţ. Este cu putinţă ca într-una din vizitele u sale Veniamin să fi aflat de traducerea Tâlcuirii la Evanghelii'*1. acest lucru ar fi fost menţionat în mod obligatoriu în cuvântul către cititor. 1997. Având în vedere volumul uriaş de muncă ce a fost necesar. 46S7 BAR (f. traducere a Tâlcuirii a răsărit din sânul obştii paisîene. Insă tot în duhul şi rânduielile Sfântului Paisie a trăit şi marele mitropolit al Moldovei. 88). p. De aici putem concluziona că această osteneală de r. de Romano 1 Evangheliilor al lui Teofilact. este cu putinţă ca această traducere să fie prima împreună-Iucrare a acestor doi monahi. ediţie îngrijită de diac. cu atât mai mult cu cât el însuşi a dorit să intre în obştea paisiană înainte de a -1 . Veniamin Costachi. cit. Ştrempel. G. iar episcopul Veniamin venise a în Mănăstire pentru a‫־‬i cerceta pe părinţii la vrei şi a‫־‬i hirotoni pe cei pe a care-i va alege stareţul. Dacă a traducerea ar fi fost făcută din îndemnul episcopului Veniamin. Dintre numeroasele vizite ale episcopului Veniamin Lt la Neamţ cunoaştem două ca fiind mai importante şi acestea s-au petrecut fi în timpul vieţii Sfântului Paisie: prima este cea din iunie 1792 (imediat a după alegerea sa ca episcop). rom. Iaşi. asta cu r atât mai mult cu cât Gherontie şi Grigorie ne spun câtă râvnă avea vlădica e Veniamin pentru această carte încă de când era în scaunul Huşului şi mai ii apoi al Romanului. când l-a hirotonit ierodiacon pe Grigorie. op. însă se pare că în acea vreme era cunoscută o scriere ce fusese alcătuită sau publicată tocmai în acest scop.83 cei doi monahi. tom IV. după manuscrisul nr. scris la 30 aprilie 1820. alături de însemnările luate de la Eutimie Zigabenls1 au alcătuit şi numeroase scolii şi note explicative care nu sunt prezente nici în ediţia PG a Talcuirii Sfântului Teofilact şi nici în vreun alt manuscris. Ioan Ivan. iar neîndoielnic este că osteneala se săvârşea cu blagosiovenia Sfântului Paisie. iar ii cea de a doua este cea din octombrie 1794. când a venit în Mănăstire spre ia-i hirotoni pe cei aleşi de către stareţ. că mergea singur pe la chiliile părinţilor şi ii cerceta" (vezi Viaţa Cuviosului Paisie de la Neamţ. fără a preciza exact anul în care săvârşiseră osteneala. ed. Trinitas. arhiepiscopul arhimandrit de la Mitropolie" (cf.. 79). sub următorul titlu: ‫״‬Eutimie Zigabmos. » >t e >ir pi e ii ă ţi ă i i ---------------------------------îs! Nu cunoaştem care este lucrarea Iui Eutimie Zigaben pe care au intrebuin ţat-o cei doi monahi. O scurtă traducere din această lucrare se află în ms. De altfel.

O. însă Dumnezeu a rânduit pentru el o altă cale„83. N. 113). a hirotonit episcop scaunului Huşului. C. Insă Tâlcuirea la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofilact era preţuită şi era dăruită spre folos duhovnicesc nu numai de mitropolitul Veniamin Costachi ci şi de familia domnitorului Alexandru Moruzi (1802-1806). apoi cu mare râvnă dorind ca să fie şi ascultător Stareţului. Tomescu. IW din dragoste având şi evlavie în biblioteca Mănăstirii Neamţ se află până azi mai multe exemplare ale Tâlcuirii. 1909. pe preasfinţitul Veniamin. Iar când s -a dus a luat cu sine vreo câţiva părinţi de aicea din sobor. care este cea dintâi datorie a monahului. iunie 27. 113. N. Iar în viaţa Sfântului Paisie citim: „In anul 1792. 1805 Decjembrie]. cit. întocmai întru toate ca aicea la Mănăstire. Dionisie Ieromonah"125. C. op. minune! O. Cât de legat era duhovniceşte de Mănăstirea Neamţ se poate vedea şi din faptul că în toamna anului 1806 a făcut bibliotecii Mănăstirii o danie de 50 de exemplare din Tâlcuirea celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact124. dar şi râvna pentru împlinirea poruncilor evanghelice. întru acelaşi an. 5). op. a venit de la Huşi. .cunoaşte pe episcopul Iacov Stamati.. cit.. care a fost tipărită în anul 1850 la Iaşi. Acest număr mare adevereşte deopotrivă şi interesul mare al monahilor paisieni români privitor la tâlcuirile Sfântului Teofilact. p. a încins fota ascultării şi cu tot clirosul său au făcut bucate la sobor. cit. la Părintele nostru Paisie şi multe învăţături duhovniceşti a luat de la Sfinţia sa. Şi mare spre acest sobor.. ca precum este călugărit de stareţul său cel călugărit în Mănăstirea Neamţului. Şi voind acesta [Veniamin]. Din însemnarea de pe volumul înregistrat în bibliotecă sub nr. cit. pe care i -au pus să îndrepteze o rânduialăBisericii Episcopie. care i-a şi fost părinte duhovnicesc.. 79). mi Acest lucru se spune în prezentarea biografică a mitropolitului Veniamin Costachi. mare smerenie! căci arhiereu fiind cu eparhie şi atâta s -a micşorat pe sine de bună voie şi s-a făcut chip şi pildă de smerenie şi de ascultare tuturor. în paginile ce prefaţau traducerea mitropolitului la Tâlcuirea Psaltirii a Iui Eutimie Zigaben (p. Tomescu. aflăm că mitropolitul Veniamin trimisese Mănăstirii 50 de exemplare din această carte (cf. p. Cf. Fecioru (vezi 185 op. Ne este cunoscut că la Biblioteca Academiei Române se păstra înainte de 1924 un exemplar al Tâlcuirii care cuprindea numai primele două Evanghelii. 430). de multe ori venea la Mănăstire" (op. Acest număr mare de exemplare dăruite este atestat şi de catalogul bibliotecii mănăstirii Neamţ publicat de D. aşa întru adevăr să se numească prin ascultare şi el cu metania din această Sfântă havră. Pe acest volum se află la fila 6 următoarea însemnare: ‫״‬Mi s-a dăruit de Măria sa Doamna Moruzi. p. împreună şi cu părinţii bucătari şi au pus bucate pe masă şi au dat la sobor vin şi apă cu cupele. suindu-să la scaunul Mitropoliei preasfinţitul Iacov. p.

329-708. 255-256 . arhiepiscopul Vulgariei. 9 . pp. în voi. Bucureşti. din rev. + 6 p. 1973. 1960.pagina de titlu. 1805) Descrierea fragmentară a acestui volum o găsim în Bibliografia românească veche126. după cum a scris-o Sfântul Sofronie.Inaintecuvântare. Tipăritura este făcută cu cerneală neagră pe hârtie format in folio (325 x 225 mm) de 12 p. Mai apoi s-au făcut şi alte completări ale descrierii acestei cărţi de către Daniela Bârbulescu. 1944. arhiepiscopul Vulgariei. 1-3 . nenumerotate + 388 p. Descrierea bibliografică a volumului TÂLCUIRII CELOR PATRU EVANGHELII (Iaşi. 6-7 .Viaţa Evanghelistului Marcu. 5-6. 1910. după cum a scris-o Sfântul Sofronie.A lui Teofîlact. 4251 . semnat loan Bianu şi Dan Simionescu. nr. 2 . 274.Tâlcuirea celor 28 de capitole ale Evangheliei de la Matei.5 .gravura Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. la cota numărul 688. Din această cauză este probabil ca şi tirajul cărţii să nu fi fost prea mare şi asta. 552-553 dar şi de Daniela Poenaru.Inaintecuvântare.verso-ul paginii de titlu. 262-263. 255 .A lui Teofîlact. din pricină că la acea vreme costurile necesitate de tipărirea unei cărţi format in folio şi care să aibă 1118 pagini. 252253 .Viaţa Evanghelistului Marcu. după cum urmează: 12 pagini nenumerotate (facsimilete şi transliterate paginile 1-8): 1 . 3.Capetele Evangheliei de la Marcu. cu stihuri de închinare. tâlcuire la Evanghelia cea de la Marcu. Completări şi îndreptări la Bibliografia românească veche.în ce priveşte costul unei cărţi. 8 . Târgovişte. erau ridicate. în Bibliografia româneasca veche. 388 de pagini numerotate: 1 . p.Predoslovia Mitropolitului Veniamin Costachi. tomul II (anii 1716-1808).Capetele (titlurile capitolelor) Evangheliei de la Matei. pp. 126 Descrierea acestui volum (BRV 688} a fost făcută de loan Bianu şi Nerva Hodoş. pp. tâlcuire la Evanghelia cea de la Matei. nenumerotate + 328 p. (a doua numerotare) + 4 p. Biserica Ortodoxă Română. Contribuţii la Bibliografia românească veche. adresata voievodului Alexandru Moruzi. 9-12 .Viaţa Evanghelistului Matei. 252 . una a Moldovei şi alta a Ţării Româneşti. din cartea cea pe scurt a lui Dorotei Mucenicul şi episcopul Tirilor. Bucureşti.Cuvântul către cititor al monahilor Gherontie şi Grigorie de la Mănăstirea Neamţ (traducătorii ediţiei). aici se află două steme. în art. nenumerotate + pp. 466-471 şi adăugită şi îndreptată în tomul al IV-lea din Bibliografia româneasca veche (adăugiri şi îndreptări). în prima jumătate a veacului al XlX-lea el era mai mare de 30 de lei186. . 253254 .

din cartea cea pe scurt a lui Dorotei Mucenicul şi episcopul Tirilor.tabela criptografică a traducătorilor (facsimilată). ci începe de la 1): 1 . 331-707 . arhiepiscopul Vulgariei.A lui Teofîlact.3 . tâlcuire la Evanghelia cea de la Ioan. 2.Tâlcuirea celor 21 de capitole ale Evangheliei de la Ioan. 3-4 .Viaţa Evanghelistului Luca.Pricina Evangheliei.însemnarea tipografilor (pagină facsimilată şi translîterată)'. 329-331 .2 . din cartea cea pe scurt a lui Dorotei Mucenicul şi episcopul Tirilor. .Viaţa Evanghelistului Ioan. 3-6 .Viaţa Evanghelistului Luca. 328 de pagini numerotate (numerotarea acestor pagini nu este în continuarea primei părţi a cărţii. 2 .Tâlcuirea celor 24 de capitole ale Evangheliei de la Luca. 2 .Viaţa Evanghelistului Ioan. 708 . arhiepiscopul Vulgariei.Inaintecuvântare.Inaintecuvântare.A lui Teofîlact. paginile 329-708: 329 . după cum a scris-o Sfântul Sofronie. 6 pagini nenumerotate: 1-2. tâlcuire la Evanghelia cea de la Luca.Tâlcuirea celor 16 de capitole ale Evangheliei de la Marcu. 707 .Capetele Evangheliei de la Ioan. după cum a scris-o Sfântul Sofronie. 3. 4 pagini nenumerotate: 1-2 .86 257-388 . 1.Capetele Evangheliei de la Luca.328 .

din Cluj-Napoca Aducem.'‫''"״‬1!„■L„‫*!**^״‬. .3!„‫׳‬1.‫׳‬-^^ ‫״‬4>*v ‫“·<״‬t-·^■ i ^‫״‬v* Gravură. Meda Hoţea şi d-rei bibliotecare Mariana Soporan.Mare Mucenic Gheorghe (pagina 8 . aici. reprezentându -l pe Sfântul . pentru generozitatea şi sprijinul acordat. călduroasele noastre mulţumiri d-nei bibliotecare dr.nenumerotată) ·<!' Transliterarea şi facsimilele reproduse aici au fost realizate după exemplarul Tâlcuirii celor patru Evanghelii ce face parte din fondul Colecţiilor speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga".

yi ctftt pi Ç-Îifyi . Nlrtf*n«Nlţ1 HlÎH?M4#Î 4Tf$ ши |К1 АЛ -f1y44n4tf4 ‫־‬i 4UM A4 ţllUlTSf4 44 ÇtJlilKl ШДМИМЧ· rt дипм4ф1у1 Miji · фТя*дк *1 CAS AÎ?»k Jf |1|^Μ«λ ‫** י‬ИД* ‫ *ש‬XMH'ÎAk noiTfîf ■f ьгцх . ‫־‬1 ‫י‬r1tf0fH‫( י‬4) *. 4M Kk'fi‫׳‬r1 Д*АНДЦ M»HT t · A ‫ י‬iVTJl ‫ — י'י‬14‫י׳י‬ Cl ‫״׳‬- IŞJ *4yf Дк сфв‫׳‬Г^АВ'н X‟ï'k ^Rl^lTf^H A u fk АлЧ !Г^НИмг^ · X ‫ » י)י‬lUfitHI 44 лУп*А ii'f* r. Ч4‫׳‬ИГ1А7А ί-i Д144 M*'f‫»׳‬C» .Xîhh A‫׳‬tcï* пдтянд^и iifcA(n» · -ГЙ.) ШЧшЯшЛ^ 4-^*‫ י‬4‫י יי‬У"* ··*' .■Г*Идь ТС Д*** Mûf ţT * 4nfrô*l *f Και 6лД ААЪ ί‫׳‬ΓΛ«ηΗΗ4'‫׳‬ΓΑ ‫ י‬шн Д&ЭМСА^ 4"14ц^гк Х*Н^Ак ■ ШИ ΠανίΑ* 4f ‫י‬ wf ф‫־‬к«5ч ‫־‬к ««*VTMN . 4Ак E4fH4AI|i ‫»ו י‬ Ш„* JfnfiSn! KlAlVOfH κΐί niviA* : Xi ♦4‫‟ י‬ A ф(Й4Дк ia' fl^?TA A4 A*W|f Ah Н^|ДНн10и>!и iii ДННк fyu«i· «f h£wj 7 И| C*p«k Cl Л*П^ОПОШД^*‫ ״ !*״‬чй 1UH4rH. Cl ·if 4‫ ויו‬. Ol HliwîÀ jf«■» ШИ (ш-'ник : Шн * Ki 4‫ וזת׳יזיר‬М4|Ко . UlHUritf jTl^HTk I\î *Àrri 4^tHlf4Tl * im'rKonk Д^п! 41·ΪΑ_ΑΑ^ TfKMHIk nil 6AS 4 ргутч-ь · »ţrt^i (Ifortall^fHrtAb « Ulü iÂAI5«H^fî* Бяссунк! ÀШ1^МКДЬ . ШКЙ1 МлтдДм Ιχικι . ПштуЧ êtftrt S*Mfc άτ |Θ *Α|Ζπ .tTojuha » ùi»■ *tf *ifiuiiciil· l»iWh. κ»τ* ‫״אוי‬ ‫!׳**·י‬н «ïfrt^Ak (.. фгйкдх |4к «»‫ יי‬tOAfrt · HlH^MAÎHI ‫ ״‬y „ ‫« *־‬rx njf-HÎjlw‫ ״‬r M . фосгк xi '‫ו ן*ד‬1 1 ‫ ז‬Дн.‫«־‬к ‫ י‬âlfl t i‫ד‬S нi ί riяг хофто^« Ы XS‫״‬.:44·ϋή М1цти?г* к{ ‫״‬Г4‫׳‬Г1А к cii ·ун£А"ГчНЛ4* Hi HSMIHI Hi jfailţAŢâ ê(4 A4 ф*1^1 ‫׳‬гЯ{4 l‫־‬t fl4AHH*ffKi шй в*и.1t< |i|l x^n* 41 4f С Aie ‫׳‬Tk Ult A |MÎ я * iliH ni CU i ф *KX'Tb fl É 4(1 siiï HH 4 Uiiun 4LIII4 }1 сф*‫׳„־‬ Г^4к X^k. 44 « ‫ז‬1‫י‬ A41Î Γ!·4«|·| »1 . kl ίϋΗ flAk 4f фогт* «ţ*tf4A А* Н к 1‫ >»ר‬импп1‫־‬уИ4 aI Дл«™'* ШИ ‫״‬. *5fM ni'Tfÿ riiif ДНИоП^йть ДМ4 Xim^if ‫ י‬KÎ M4|Ko if c^'ifc HÎ вр4 H|f ‫ ^ן־י״>ח‬Α»4|ϊ A< Μ^ΑΊΓΘ »йи * if фснтх ШМ jf Г 1ВАЧ4 ÂrtfiSril uf Д*П1гС4к..‫ *ן*״‬шн A4 «ПИОИИ Çl 3*‫ ■ *־י‬ty ‫„* ״‬ им I Li V1X4 Эмц Kim H> шм^Ь* «friiTfc · n^rff"" ‘ + * „ 4*t 11* 4 АмИЦС^ ‫" יי» י‬f“' ‫״׳‬ 4 4 .. 4‫ זי‬LOHl< ffOTliAA HI Klfllffiflt ‫׳‬ Jt**IÎAlÎH fitim . ‫ז‬ сфнТ^А^И J^X* ЛГ/tf Ml O^THHl^l CT ΟΙΑΛρΠΙΪψ ( .lM ni н^мн>ть. «. рул «βτίΗ^κτ éf* ΗιΠΛΤ*. Шн n^‫־‬t сфнТ^А^М xŢk rl AţfЬ‫׳‬ен4 · «/" ÂXï» H^HOţJ‫־‬f iOlAI 4f T XitM'i-f . *C*n ‫־‬A «1 A'XKAli* κΐ П^1 «#Мк ШН Д.*!тор AÎ* 3 ‫ י‬и*ь ÏA** fim niriAk ■ ши iuii Н CKfiifk âvxnrÎATA td'TO’TA Д1 4 *1 »£и‫״‬п£аА · ! ‫־‬ŢI и£*к Ш* ^nptfrtl Ч^АТ* tttlKifi I ШЙ 4Τ.МЧ‫׳‬Г‫־‬Х .. ш'1 Hpï* Д. П^Г K4[fAl UJli ф!и 44k cW ДлА П1‫׳‬Г^ > JL*YO!HMTHHA Kïi 4Д1Ы* 1 ‫ ־ח*ן‬.‫״‬tk Cl AI ДЮГоШр! Л. K1 4\if*r4 ê|i A"‫**׳‬ {«ОД« 64 ‫ '״‬V· ‫* י ״‬η Д*п» yiiwmjijïii > Г 4 f 4 *1 ‫*־‬Ц^Н* itfi XH «J4rf CHfÎtk i ШЙ c*f«i ***‫־‬ji αιοφΪΑ* С«‫־‬ ‫*״‬UAH ‫״‬Г ‫ ן‬и* п04Т.‫׳‬.341 ïrt« Д1Д4 ^.‫ ־‬i<<rt 16 H K‫־‬a Бнд4‫'<׳‬г4 л/4 . sij^'îlK^Ak 1‫זי‬0‫*ד‬i*k *ftWOj* AI д! шцки^гк *B**H »‫־״‬ чн · A V nirKijitKfc *. *¥4‫*»־‬ 4‫»־‬Т1т4 ^ИЦАМД^И» 4Д1к1|1А4 . л лкн оеоФУлл'нть S е х т и с к о п г ш ё х л г д р 16н ТААКSЙfв А г·λίиrdл п I a. 114k ‫“*׳* יו׳‬ ЫЧШ^ Я л Jç и еёоФУллкть lïfXÏënîCKOnyAb ϏЪДГаРНЙ t a Ai ΰν‫־‬ΛΗΓ0ΛίΑ4 h A Ô A i HÎfKO.Xiii ^frtl‫־‬îiui4f *l^8‫׳‬Tk .‫׳‬V‫׳„זי ׳‬. ‫״‬в «* ‫ **ז׳‬A.йччирЛ Ф*ш ‫־‬ . flAl K^bXH«r»T0'|i4 д. И HIM *I η-JTfc Citi С‫׳‬грм ‫ ׳י‬Н AlHoifT^i ‫י‬ 1u‫״‬nf cvMr !‫ !׳וי‬if А4тк но441‫ י ׳‬roiV! niHTff кг ч-f m ·r^f сп<‫ »׳‬. 4‫ {ו‬А^минАТк V>fi ‫׳‬ΤΟΙ^ΐ iÎ4 Д^як ПА^нЧ l‫׳‬t jytlV(* *MÏ4ţ» ЭЙ * Щй «ГГ( 414‫^ן‬К‫״‬гН jf Лк Йу4нГ|47сн дкКоШ^мТк . i я ! i ï.1Н cKf»« «4i П|1 a 41 г к . J1 ittCbÂK . jifuî e ‫ יי‬Ιβ.'ун4к Ц ШДЛ41НК X^Hi-îf CÎ'JHmri^HAl .‫«י‬ *r Я'АртИрр . iÎAk il ài 2ê4 «.jfOlk ДНИ* ·rÎATIrj 1 ‫׳‬£Д| A4 «I. шй . «γννΑ* ţ i1‫ ־׳‬А . .Ялхи веоФУЛлкть rffX1eniOH0n1£4 ь еългйетен Т А Л К % Й г в ΑΐβλίΗΓδΛΪΛ ‫ »״‬-Ь Jt S 4 4 i dfe  H И Ь · MT6 к(! î H T i r t . ·ин иимйкь Mi Xţ! ди<со* ^ijţ^lAÎik· Шн jfiK^-Tkr *‫» ג‬Ραίτι ci ·β *4·ΐιμι ιΟί 1Л4 ‫־‬гд1п 44it‫׳‬Tk etfAHr4A‫׳‬m-fc .i/Vr41%‫־‬ ·H A1 . Д4 ‫׳‬Гк Ю4н«г.. 1. Kl MIK/fk Φ*Α ‫׳‬ϊβ1ί HfnfKHk CKf«n‫״‬rf?fT irai KtJIţH *14 ( ..V*1 ttpl Mill U. ШИ ‫וןח‬ H1^4‫״‬fr H и 11n . IÎhi AHH-rlf 4*т£гтЛ н< ^11ţ'«k . |1H i f l H T ê k ï e * h t лhi ii r 0 ifê .Н-|АЦА|4 А'^и XC СА‟Я АЛ4 C‫״‬f‫»׳‬ffc 4 Г gj* MHI^IIlţjî4 î‫ *?י‬Cl^Ckl^T KifTmt tfi A*4A *4 1H4‫־‬I Α^ή lii'Tf'd . 4Т^ *ţ11!" 1х>‫ייו‬Μ‫׳‬ΐψ* Д| HXifjlf'L ‫״‬Tffn^iHl 4 XïlHlÎAfH » ftf1 *‫יי‬- 4фл!4 MÎ MAIÏ^KÎ Д'* '- 4 . 1И III I ί rfXl!4T^41Î4 f ши 4 ^Ц1А£Пt8hTh4ÎÎ114( Γ1 4ф Al 4 АНМП * 1Ш i*»Î(T4 Ît W t i|*T4n ДНЯХ M?AT* 4. iir^ii'wk.1‫ ־‬rKf |l G^Aţ Î4ÏH4I * ЩЛАЯА^( 11 T*-■“*-**· fVfMAlflfk . ч * jl бллл*кJ. ή„ л *„‫־‬ Q Ifl *tia* ‫ וי‬é»4 -f ‫״‬rfîi AlirTk K‫׳‬in*.нядк «f $ i rtffX ‫ יי‬l 17 I rtff A · 41»‫*־דז‬ l«Ok ti 4>»<Tfc H JH . Шнф>4Г| lAk ш'1 71 rMI . ДмНцИ ..Н*уЯМк л» ИНН1?Я4 Cf‫— ״‬ ΙΛ/1 Д.yrt» A^Hfîi с 7‫י‬ ·A·** r акт» . ЕЦи ιιφΐΑΗ JţXk 2<i Ло*лнди‫׳‬гк .**ft ClA| C*ry ‫ '"י׳* י ·יי‬if 40-1T* 4„. QViltriAfl . talk' MwV.ш^ь iWTi'fiijHi aiîhXc . nţlrf^Mk Μ(·n CK/Nii.*‫־‬ «h — ·. ArtK! .rr 1 ? 1 Λ1ί"3 A4 ф4ГНГ| Π0Β(|‫׳‬Τ‫׳‬ί‟ψ( niHTjlf ^*HrîÎAfc * П1И*Г^ К! ЩИ 114* TflA aSm npt П104ГП в|4 им Η | н!{.

cu capete de alamă. 1991. ®. de altf el. 71/1923). prin donaţia lui George Sion.. SlO^ J /J L IO ÎF Î 'A 4 *TOM If fio* Exemplarul descris de noi este legat în pi ele. anume Ant ohie Sion. iar la Luca p. 149. la câteva pagini impare sunt lipite peste primul rând al corpului de text benzi de hârt ie pe care este tipărită corectura (la Matei p. pi W p‘ HavOiTni n: /lf v-'rflAP*™ Să să ştie cine au dat bani pi cartea aceasta / şi câte cât anume după cum arată di aici î/nainte 30 lei Constantin Păvălaşi / un leu Ion Păvălaşi. Doina Hanga. cu omisiuni sau suprapuneri. dar şi numărul paginii.C. pe prima pagină a cărţii. iar ref erinţele scripturistice în partea laterală a blocului de text. p. pe tăblii groase de lemn de f ag şi are urmele a două încuietori din curea.U. începând de la pagi na de titlu şi până l a pagina 42 (câte un rând pe f iecare pagină) se af lă o însemnare scrisă cu cerneală neagră: / ^J?\ v*«f A Sî ^711$ -r> dyjrrx* pj.U. (şi alte nume greu lizi bile)*. * Vezi şi Elena Mosora. Cluj-Napoca. Ex librisul lui George Sion se af lă..o singură coloană. în antetul f iecărei pagini este indicat capitolul şi Evanghelia tâlcuită.C. a intrat în f ondurile B.89 Tâlcuirea celor patru Evanghelii (inv. scoliile se află în subsolul paginii. în unele locuri. pe acelaşi aliniament cu pasajul care f ace respectiva trimitere. Catalogul cărţii vechi româneşti din colecţiile B. 193). Tot pe pagina de titlu este trecut şi posesorul anterior. la Marcu p. în pagina alăturată: filele care cuprind începutul înaintecuvântării de la fiecare Evanghelie . 263. De asemenea. 141 şi 161. din Cl uj -Napoca. Redactarea textului tipărit (cu toa te că f ormatul este in f olio) e f ăcută într. ‫״‬Lucian Blaga" din Cluj-Napoca (1561-1830). un leu Ghiorghi Păvălaşi / un leu Alixandru Păvălaşi un leu Mihail. numerotarea paginilor este greşită.

f ^ ^ ^ Lj. JJj Î‫־‬ R î Г ^ !? . -> h ί ţ fi ьл .| $ АНН4 % ΛΛκίΗΗΑΦίΪΛίί шй flf*f ^Н»АЦДТ^И ftOCT^ Λ ÔM M U f J 1‫ |ן‬ftp» 4к3?ли ^п‫*־‬н Тупчрнт» -f 4‫ ^יי‬до«а А омни iitdl Jjî ί j f Щ Ш ^ и а г х к с о н о т ( S H T i H f i м х г § 3н f i E i .ΛΛΛ11 .:.Awe .S ï С I № W S14r0M0eÎHÎA шй ПЧ>4«Г» кТмт^Адд tyi ш СфмцигОДи ^ ţ Дда1бшгкоп4 шй Мнтропол/т4 *toat» Модй4£Га È i .. i ^ — Тгп m ^ L· J *п*ф* ^ДНН4 ftШН 4сфн«н Мнтролсм'м g ‫ן‬ ** ί«^Λ4 . ^ ' fk jAi n‫|׳‬IHA‫׳‬i Лн4 444 Лр^ГбПМКОЛ! (H 11‫ין‬£ Ц) СфР1у1Н(4А|. iЙ* λ îj 1 .ϊη I « t g! Л i MW è " ÎJl ^** ^r '^'* ' " » шй Krf ^r*MH»^ ш 3 £ ^«φΐήη AM4 6Va 1ГМîe 3 У Г Л Л HHOCK 4>«у*г. .. ττνπ . If # шй ДС KlfCTJKh Понн·(« . β KVfiSК V Ь Бвн! ϋ м ÎHh fi ί I. ÎИ *i $ ■i* йВ Af Г1М»«4 ЦодГд'конв. . IW.90 !1 ллян веоФглл'ктк {* ц fi j J! ||tlPX1eniCH<in»i EîUrrfPlieH® I ï Iii Т / й л к ъ н р е l i A ê n J r r f δ ν ί Η Γ α Λ ί α ή ' Ϊ .

91 .

W 4* îS ------------------. TÎLCUIRE i Î fl J H t n Î ^ L A # a g) EVANGHELII 8 $ ii Tălmăcită. Bţ jjj ^ J .' ia în Tipograf ia cea din Iaşi a sf intei Mitropolii ţa u la Anul 1805: j 81 ^ & î jj| De Gherasim Ierodiacon tip: B # şi de Costachi Poniciu. % oarecare dela EUTIMIE ZIGADINOS adăugit ă.K 92 î Î < f a A LUI T E O F I L A C T ARHIEPISCOPUL VULG ARIEI £ p t î? t a CEALE PATRU ţjj ţu Din Limba Elinească * M v ţ % ™ ■s*.. şi cu însemnări &. ^ ti Iară acum întîi Tipărită întru adoao Domnie aicea I > gl A prea Luminatului şi prea î nălţatului nostru Domn J$ . întru al treilea An al Arhiepiscopiei Prea o Sf inţiei sale. if Jjf ALEXANDRU CONSTANTIN MURUZI VVD: $ i | ff S t JJj tS Cu Blagoslovenia şi toată chieltuiala Prea o Sf inţitului a $ A : Arhiepiscop şi Mitropolit a toată Moldavia r fî CHIRIU CHIR VENIAM1N g * $jj * ţf ‫ ״‬.

*£ ® Î‫*־‬r4 «ta © я 4bf 4*1 * ® 4* *5*4· 4♦ 4* 4* *4.м.*=*«g JtoMHfc 4 4* + ţ 0в‫־‬м‫^־‬ ♦vi 93 4f^(4CVÎAUM 6‫ יןח‬Л^мнндт&^н шилрС 4*-fe£ ‫"י‬ î+t JjkH'iАЦДТ'^Л^М ‫״‬. * ii: î Kcscf Ё|£И ЧОТН*ГО (FMI *1‫ז«&י‬1‫ י‬Ы‫־‬МН( ‫ «י‬jţ. jţînr^ /и??лЦн дни сълк nijiwi» Каши с&ч?ш1и *^14*адш11М(Д ош 1* 41/(44 пд*£ лк1?лль nbf&pb Cl ft J^^A'i'ètKt ‫־‬ .. Kf^iHH*. Ль . ΠΠ^ϊΓί СЛН»ГЬ Пц Лл1£дн^ Μή^«‫ ״‬Ломнь. jţAfc лип-1 · ' Ятот» ntf паника .+♦ ‫*>*׳‬ Ялеёлнлгs ксанстдитть MSfïsiü коёвоАЬ ШИ CHHI (<^^НН*«>(^Л^И £+| I»«* «***Ц. шн nfinr! К/*цмни ДОАШИНА .

.$>+ înălţatului şi bine credinciosului Dom n Ï+* I♦* $»*» ALEXANDRU VOEVOD CONSTANTIN MURUZI ♦*j s+l «nwf. întru mulţi ani să .0 © M. cel Atot putearnic. . Dumnezeu dară.l păzească. 4 ji 1CT W** '**‫׳‬ ^ Stihuri asupra stemei prea Luminatul ui şi prea ♦« ‫* ־‬ ‫>►׳‬. * 4*4 4*44*4^4*4* ® * ® 4*4*4·4♦4·44 ‫ *־‬+ f isMÿa wm« © d***=*(g W‫־‬w=‫׳‬r ■Vf 94 T . aceaste seamne ce în peceate sînt însemnate? Pre Alexandru Muruzi. ‫׳‬ . Ca şi supuşii înălţimei sale de această pace de acum pururea să se îndulcească. . Vezi cetitoriule. Domn Creştin şi preste Creştini domni nd îl arată. A.

MoajjÎ&Va С1Н1ТДТ* * вГ4Ц4‫ ׳‬фдСЛ^НГДТ! * Π ΑΊί X M H I ^W jtf rSMJi · ♦ шй M*HTÎÎ H J I Аслл дун Irtî ддКг/ДТЬ ШН Hi H^Mlf ATC сжнть нконом жд/ 1 Ил! ninn‫־‬yf ишь I nji Щ1 npi jf[ŢJAÎnn‫־‬ tfAfc ШИ щ4 цУнЧлк Д. f f lfl Η ‫ ׳‬έ ЛЛАИ jf ‫ ״‬T*H ДС КЖТЬ ТОДТС ШИ МАИ M4f f 9 ШИ <Ьи f ÏM шлчнсфн πρ ‫ ׳‬έ ' Д( HiKăt мел » R I дннь Ţ C I U J H фнр£ 4 1 ‫ ־‬ШМСН f c ‫ ׳‬tK* ПрС Ч1Н МАИ с£нй ШИ «Af ÏH ΜΑΗ М#ЛТЬ К^КуеДНН‟Н* Шн Й:«Т1цЙмФ Д1 ЧСАЛДАЦН С1 А* UTf tCCRf c * nff tTt Л# ‫ ־‬ШН ф1П ‫ ״‬г£рсШ САД( ф ЛОИ^ЛЬ С if t*)i Clff tf c » ШИ «Т1ЦН С ЪФ~ Kxţ. !!лшуь К#Н| !i f S H H l Cl4:ATI . ״‬ «гд дмь аоклнаки^ шй ЛАДН НДННТ( ÂTţtf l‫׳‬t АМИЬ ‫״‬Г*н 4lÎ4‫׳‬t JLoMMtï ÂMlfflH ‫״‬rAAf ‫_״‬.4 4 ФФФ4 *5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ‫״‬Ф4 4 4 4 4 4 ч nft Б Л й Г О Ч « С Т Н Е Х л £ й 4& 1 инд‟Г&й?н ШЙ пу ‫ ׳‬£ . дшл шй t(H д* cSWb ДЖН Ш 1Н » np ‫ ׳‬£ !ţtf дугптдт! мет* шй д&п A 4 1ДА » КА κίτρι д жи .w fÂtlţ -b. шН ÂK^Mk J^TJÎÎ 4Ч4(Т1 А· и »Д04СО * Ладь сокоти‫״‬гь 4Η>ί ф Rf ΑΛΗΓ -J M ‫ ׳‬t принь r#y! KlTpl MlylA ТД # шй А*НП J»r*~ Tb ‫ ׳‬H ‫ ׳‬i n ‫ ־‬L ^toati ьУ дца д^п! ддтор« не ‫ ״‬г» 1к?»г* Kvrj» Дтотай^ f . Hf ААДН м?ать n'lHTff дчлпг» ^к/едннцдт! А«{1М *ГДЛ 1 СТ»П ЖНН|1 ‫ י‬nÎHTf tf K4» ‫ ׳‬t шй Т<Цн чт АС С?ПТЬ MlflA тд A4.κ% ДННТр^ фЧ 1п£ть Д(ЛД Зиднр ‫ ״‬£ Λ ^ ΜΪη cnff фодосвд ь л£н A ‫ ׳‬if ф 1К#ТЬ .^Н 1лцд ‫ ׳‬г^Л^и шслъд^нто#* 4 voitTTL 95 домнМ* Hocrrpf AAÜglWZ KêOHGTdHTÎHh МЗГХЗЙ s& д.тори СЖЧ ТСМЬ enf I ΠΌ 4 Τ 1 M^Atyi MKÎ ‫ ׳‬i · А* К**ГЬ шй nCHTjf t? 4Î4I ‫< וז י‬Ьдч1рн Д( CKH1 мр1 а1 «шсн пуинь ^н1лцнм4 ‫.U1ÏH «? ‫» ׳‬шн 1ί ‫ ! ־‬ί ЕНН( СПС Д»Д ‫ ״‬П » ДД^КЖНДЬ «уН^АЬ »унслс * ШИ ААТ^АЬ ДАТС С ‫ ׳‬£мН1 4Al ε ? ΗΙΜ К#Н 0Ц 1НН ф » шй «ГОЦН jjnyi^Hinyt мЯлтмнуФ H'f c ritHTff TOATI Ч ‫ ״‬£лс Д1АД ДЖН ШУм · ЛсЧН М Ш ДДТОрИ К4 44Д{ТД^Пу ‫ ׳‬£ Д^11 ‫ ־‬А Л f iyt * 4М^ЛЦ1ММрТн 1ÎÏH κϊί Е&Н» КИНОШНИЦ! Κ 1 ΤΙ 1 ^»ЛЦНМ* ТЛ . шн HOţOAA* Cl ПоМЦ^АГК! » ШН l<f A ШН СНАНН· ‫״‬ Ч|А Ч'£. KljÏA Д1ЛД Лмнс^«>? СТШЖНИР^ HtAïf фКр1ДННД4ТЬ * litf njHHf b шй Ы фУ иНДк . φ ‫ ׳‬ί |) ‫ ׳‬Χ А* U^Îlf ÎTf c Д( ДЧ1Ц1Ф С» riOAf TI rttUMA дЛ»· лптшпf/y ‫ ׳‬i А й! ржнд^нть · П‫׳*״‬грЧ ДЧЛУА nft кЯмь с?м кап*|» ·τοηγΐ HIM д! с$пт* д*Н Ш1 ‫ ׳‬Н OfHHk ддр^ .МНС£& ή.

ca căt ră dî n şii iarăşi cu bine să se arate. aducînd unul unele.au încredinţat. pentru carea şi toţi cei de supt Măria ta da tori sîntem spre toată mulţămirea. Pentru aceea pre cum ei cătră toţ i cei de supt dînşii prin darea celor bune cu bine să arată. Deci cu o dat orie ca aceasta prea după Leage. căriia de la Dumnezeu stăpînirea i s. şi cetăţi să o . pace. cuprins şi eu f iind. aşa şi cei de supt dînşii. şi mîntui re dela Dumnezeu rugăm. Am socotit a nu f i cu cuviinţă lîngă mulţămirea cea prin gură cătră Măria ta. şi cu osîrdia ş i silin ţa cea f ără de preget de aceştia să poarte grija după asemănarea Lui i .cîrmui ască. viaţă îndelungată. şi lîngă rugă ciunea cea în toată viaţa după datorie netrecută cătră Atotputear nicul . a mulţămirii ceii cu bună cunoştinţă că tră înălţimea ta. de cît şi pentru ceal e multe f aceri de bine care deosebi prin înălţimea ta am dobîndit şi mai nainte întru cea di ntîi aicea Domnie a Măriei t ale.au rînduit. ari cu adevărat şi ne numărate sînt iconomiile ceale pentru om. prea cu drept ate iaste şi după Leage. preste lu crurile şi f ăpturile sale în locul Său i -au pus. pre care prea înţăleptul şi prea bunul Dumnezeu încă dintru început dela zidirea lumii spre f olosul lui le -au f ăcut. şi acum întru această de adoao. şi f irii omeneşti prea de nevoie iaste . că din însăşi f irea cea omenească pre cei mai buni şi carii mai mult cu vrednicia şi cu isteţimea de ceialalţi să deosebesc. şi noroade să povăţuiască. nu mai mult pentru aceasta încredinţată Măriei t ale stăpînire. şi toţi îm preună pre mulţămirea cea pentru toate ceale de la dînşii. şi altul alte seamne ale bunei cunoştinţe. Iară cea mai întîi decît toate şi mai mare.444 ^4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 H4 4 H4 4 P R E A B L A G O C E S T I V U L U I 96 Luminatului şi prea î nălţatului oblăduitoriu a toată Moldavia Domnului nostru ALEXANDRU CO NSTANTIN MURUZI VVD: sănătate.

înt ru care înălţimea ta povăţui eşti cîrma stăpînirii. af ară de sf înta şi Dumnezeisca Evanghelie cea tîlcuită de Fericitul TEOFI . ШИ rcii A#KftffHA£ *1£41‫ י‬Κ&Ϊ‟ΗΗ'ΘΟα'(( СтГ1ЛХННгГ0рНЛи1рЬ ΘίΛΐσρΑ CAArOlKTHSf COliü*TÎAI ^К&ГМНЦДТЬ * niHTftf (Uf( ΑΘ^ίτΐ шн KopWHl Д0Л1» HÎrtii ШИ НПМОННЧ^СК! .1HTA * ШИ К*i фдпТМ( 1Ф'а* Î 6\ΑΚΓΘΛΪΐίυΗ ^ПОДОКК'ГА .гр^ А( ллч’к Домни 4к$мь T‫׳‬ir1 м^тд‫״‬гь» сдг{ л!дй енн! 43ηύι iu лдй^. şi mai nainte de toţi înaintea Măriei tale a să arăta să sîrguieşte.к. Dară oare care ar fi acesta. cu strălucit numele Măriei tale a să împodobi să f ilotimiseaşte.* ‫ ״־‬ТА ‫ ׳‬Г1 ШИ фу^мод» K^pyiph ПРИНЕ μ5?ΛΤΊ AoKÎÎfH ^ИНЬ HO^i дй ^НАНТ^Ь 1‫ ן*י י‬рринь iyîit A0l(5?»it ДЙ Uili J^HOHTk.444 4**4♦ 4*4*4 сnft Al|*rtfp1'( хнк^л* Лммц£ $ πίθητηΐ? MurV fri » ci й!£ ддд'шгь шн шдикдрм( €:πμ CÎ ДАМА ЛЛЬ M^AtţlMHjMH M^At 1мЙ R'ifiFţHI« liATfl ‫״‬ţmiAijAiH‫(׳‬.‫״‬itf AGITATE . шн п дк&мь 1и !унк lî^Koîbn^fJÎţ*{.au şi păzit ca să se Tipărească întru aceaste bine norocite zile .)AAlAHHiyifi Д. ÏÎÎMTf^ ДЧ‫׳‬£ж шн ДК^Мк ДИНА ТуПДрН Й&КНД^ГД * CffΙΑ^ΙΗΠΆ H?MMt M‫׳‬Арий ТДЛ| Д(1 jjlnO^OSH II φΪΛΟΤΪΜΗίΐυΘ * шн лин HAHNTt Тоцн HA. Şi nu f ără de cuviinţă : Ci pentru că pre Măria ta te ştie că şi cu blagocestia eşti strălu cit. ((^·гк ши ^Фокшднй дй грнтн- Ч‫־‬Ь. carea după amelinţare Dumnezei ască precum să veade. şi cu f aptele ceale evangheliceşti împodobit. пр( кдр( ДМАНАОЛШ 1и?умь П7РННТ( КЕНТОРН А< ф1” ш‫ ״‬А о МНЕ «i mi fi K&iîHHtţi mhhîÎhÎte Д‫^׳‬й н1гр‫׳‬аьнть^ /унд д^(«1 · 1(1 AlFKAtHAt A't ai Д( ChAI ШН npllTÎ niiTHMIJI КД Π{1 ΗΗψί А„*ф/лН1рЙ TVfAHiYllţlH дФй оу ШИ A't« AHUA/iffc * ШН ^ AOKtÎAb A i i f k npt 1Îai h X ((^ЫНН1^1 ШИ A^ni f lii ‫ ׳‬r1*Mm 4M рЛНД^МТЕ. П(НТрУ Kl MlflA тд Н^ЛЛДН» (4V jjinp|?Hl l<Sf П^ЦНМв Ηι?ΜΑΗ .LACT. «ţipriTOf» й^корцш : К1 ^дтч 41 ^.С^А( nţ(i*l‫־‬i AMl^pi» шн n*HTp!i ЛпгМ ДТЖТк ДН*(Ф jţfiluiH . шн i Ажвнж Miptoï Сдл! litн фнрсннцй 1(11£4 1‫)יח‬/ Uiţtltjfn . ШН Д1(#МЕ ^τρ^ΐΦ Д( 4^ОД 10 ЛА4Н КЖрТОГЬ ΕΗΗΙ 4"йр(.să. şi cu lucrurile ceale cuviincioase stăpînitorilor celor cu .Й ТОДТ( 4‫׳‬i4‫׳‬i: А ДАТ( IlfHTp^ вуш^рдр^ C^ÎI^tflHAWfli A1 A1/KAÎHA( .· Лпой EilHÉ i i À T b фолоснпгодр( ΛΑ nicul Dumnezeu pent ru Măria ta.|‫׳‬ЭДА ΜΘΜΗΤΑ l(tf нЯ/И(Л| AÎÎH ХС *!.ÎH'T't MipKH ΤΑΛΘ 4(1 4'р1ТД Cl (ЖрГ^АЦИ· ШН ф!р! Д( 1&‫׳‬К1ННЦ1: H nÎNfTptf ici llp( Miti'A *TA ΠΊ tţli'f κι шн ifli СЛАГОЧПТ! A вЦЖ С‫׳‬тл^£. |(ДрФ ^ΐίπΐ . jfTţtf кдр! ■^Н1ЛЦНМ‫׳‬£ ■ТА nORltţtfÎlţJH К Ж» AM С‫״‬Г'*ПДHrtpitt .ММ(^«АСК1 IIP( ff&AAE ClR^t» П(НТ(^ ilitTA CAÎ? ШН П1‟Н‫״‬Г4 КД Cltt Т УП1 fi.Γ^ΐί jf ЛО^ОЕНФЬ * ШН С'ППЖННТО^(♦ АД НО. п‫׳‬а pHHTitm дпойшн J MlptIH ТДЛ1 тФЙ jjÏTOffb« /ИАН ^ТЖ. şi spre mărturie a rîvnei Măriei tale ceii fierbinţi cătră ceale Dum nezeieşti. Pentru aceea şi acum din Tipariu ivindu. pentru aceasta s . ca să f ie şi mie potrivit şi Mărie i tale cuviincios? Nici unul cu adevărat.'td ΑΊ&Τ( ΚΗΗ1 НОРОЧИТ( ЗМА( . w pi npi ДАТА * 1(1 флН ТЖНМ l (ti Hi . ТА . să nu adaog şi oarecarele daru spre semn al mulţămirii meale ceii veacinice cătră înălţimea ta.ΙΊ'λί *гф λιαλ^λτ( шй мдрй kîÎmittÎijh 4(лшрь г^п#шй дй й^коржтЕ . \Âj% (Sfipt KAft 4ίφ11 AlflVA * tu Cl φΐί ШИ Μ(( ПОТрНКН'ГЦ ШН Mlftlli ‫׳‬ГААГ fctf&ÏHHlOfb ? ίΪΗΐΗ ΐγΗ^ΑΑ i()f 4^1К1рАГГЬ · 4φ4ρ1 сфитд шн Ακκ1£1α«οη êvAHrÎAh ί‫׳‬έ *TA4Aidi«ni1 д! Ф*рн1мпг^ль ζ60Φλ‫־‬ЛЛИТК . Ц]н ДЧДСТА WIT* лр1'ГДП"1 «>1н^МАН ДННЬ 1‫׳‬£л! ‫ ^|(י‬цдрд jltÎAAΑΜ·ί(((1 j£‫״‬rptf ΐΊίΛΙ ДОДШ ДоМНЖ ДЛ£ Mlpitlî ‫׳‬ГДА( tilHi ЛН ЙКОНОМИтТЬ · «·И ШН ДННД Ч‫׳‬£л1 II дмчф шн jf П-раГ ЙФ ДННА ТЖЙ .

ai urît şi le .teal e încuviinţat. că dăjdiile ceale de silă şi preste putinţ ă ca pre nişte desf rînări tiraniceşti le . iar pre alta. COATI AAfiOHA'i ttiSHHfilÎAI * ЛК#М* ШИ КДМ Д0МН(Ц1Н П^‫״‬£фу^М0«| шн MifA fJHHк *riМММ /1ДНЧИ * С‫״‬£?МН| T0ACI *îi д'^КЪрдТк nf-i Af V1ri*r1 A* At ^jiroiTIK -l(ï« n*fHHTÎg/lî KIT#» ClfllïW.blagocestie soco . шй (KfHtoifl KA Pfl (ТЖАП4 в44НИК» 4 MAf*H К&ГнНЦЖ ЧИН ДОМИСЦЖ : П1НТ^ НАР( К#МЬ Ùtf С*Ц- *riMA ^Ач-ofiïе#н1»пшй М1#ий ‫״‬гад 1 t(iа4'чнн4( м^лц1ммрк . şi în locul lor pre ceale cu cuviinţă şi după putinţă ai rînduit.au arătat.t. |7рнм41|1ко дд ‫וןח‬1‫ ן‬ava'ita щ-f М*Н*ГДА1 IU П{1»унд ДДр^. sau împreună cu puţini numai at î . şi pentru aducerea Apei a tît aicea în Iaşi. шй 'ifjilfKI · «Ль jjkHlAîţ'tMirt «ΓΑ'ΑΙ BlTf« Дмнг^ фи^МОТ» JÎÎriTOf» . şi pînă acum ca un izvor pururi curgătoriu i zvor ăşti: Că îndată ce întru cea de aicea Domnie acum te ‫ ־‬ai mutat. С ftH{ « АЛЬ Дл4Н(£& .duit . MPI С<Ь*[ШНТ^ДЬ.■tffHAI «/лМНМЛщрь с» ДПОДОЕПКк . şi stăpînitoriu 98 la no rod numit cu numele Iui Hristos te . pre care amîndoao ca un Părinte îubitoriu de fii şi Domn cu mare cuviinţă minunat le -ai isprăvit: una adică. МИН к Ă f i ( K % А Л Bf^4fl » ддр МАр| ДА ^ц?л4. iar prin une locuri ai şi î nnoit. "f* VlAfc 4( Д0Мн41р* . МАНТ# % Дмн*ль Cl f ClfffiKl Домн! A Mlfl'flt TA AI ^ ПА (I » ШН Cl Ш ЦП н4мь ДОСЛНД1у4 4n1f1yflï ЧИП шй ^ н4мь * А^1ШГЖН^Ь АЖНГ1 СТ1 |1AMNf4 44 |11МЛН*г4(М .^ШИ С?Лл1»Г^ЛЬ МАП лЛ С«ВЖ*ШМИ ШМН1 . Apoi bi ne ştiind cît de f olositoare la ♦♦♦ ΧΗ Μ ■*Ли v'mrri'ftK'i 5*4-1 JţMvrffM · rÎH‫׳‬rţtf ms р^нЬ iiim шй *14‫ן‬. нм1‫־‬й гцшсдч^ s. т ДрПТА'т* » ЗМДНМ1В0» Дт^ ПГН44л1|4 CTinXMHTofHAÎÎA ΑΛΪίλί . AH *HMI ВОНТЬ ШИ ШКОДА* Д| ^ВЩ1С^Й fljiHHh мЯд*Г1 A4W6M AH44 £1 ли Дт(м*л*гь toati а*ч4гт4 .fT^f ^ШТДТ! > tîtf Cl BA МАЙ AVJH Д«14 ЛгГммндач Додмн! 41 с‫ *־‬ f i $ 4 i ‫*!״‬щлцк. mai întîi de toate cealea . A i t * агс! Л£Н4* ШН f||ff*KlU MlflfH ТА Ai 44 лф0ГСДТ1 KlTţl 44л1 Бн((£НЧ|1|1п « ΠΙΙ ^1П*ГДт4 44 МИНИНА»!‫!־‬ Ж5^*К1Цн * *Iff MH*OtTfHÏA 44 со« tats к«тм ч*к скигетд'цк » riff mhaootvsho4 44 ntf кснр* а1 удлини мтг1 ‫ אוי‬грпикцк » nÎNCftf KJfi h код н ■г д"фдпт*н с#н* чин Домн(1рй μ тоцн τη coKOTttţm · шй s^hitat* fi( Οεψη шн Ho^otHif дсодт! Мол f i f i ü À TI Л(ОЛО(1Д&ЦШ * КД14 nÎHTfÿ Д44ст4 гцкндь : Датчан мм KÜ ÛtytKfi ШИ К1£ »yHfc г a a t к Kicţi Д1т1то'1нль Дмн1$& ст^мп Дмн. Pentru că Măria ta numai. pentru care aceastea şi Dum nezeu cu Coro ană Domnească şi Ighemonicească te .au împodobit. sau mai bine a zice la cea pă rintească apoi şi a Măriei tale te -ai întors. cît şi în Focşani ai griji .yf^f f nÎKTf^ Kl K^BlINTf АЛ! ВНЦШ θ44Νε4Ι îdinfMH^f UlfWţl^41n«T0f(*Ab 5с‫׳‬П Й»4 CMMIHHAWfb · . Şi aceasta iaste arătată nu numai din ceale ce în ţara rumînească întru ceale doao Domnii ale Măriei Tale bine ai iconomisi t. că f întîni cu neîncetate şi f rumoase curgeri prin mult e locuri di n nou ai zidit.lalte pentru uşurarea supuşilor de dăjdiile ceale preste măsură.tea de multe şi mari bunătăţi celor supuşi ai izvorît.ai lepădat. ci şi din ce ale ce aicea şi întru cea dintîi. şi acum întru cea de a doao mai vîrtos bine ai rîn .{* Mit СОКОТИНДЬ · НН4Й KÎIA*Tl?AAfAi 4Ϊι1 М?АС* ШИ MA fit К^цйн^ь .

ΚΐΗΪΑΜΙΗΚ Ммт^опол/т^ль MoA^kifW · .

şi să o ţie în neam şi în neam.pînirea cea pămîntească. pentru că cuvinte ale vieţii veacinice cuprinde întru sine. Zi di . seamne toate cu adevărat prea arătate ale dragostei ceii părinteşti cătră supuşi. nu să va mai auzi aicea nedreptate. nici chieltuialele ceale multe şi mari cruţînd. pre dreptatea cea minunată întru judecăţi. pentru care icoană a f aptei bune ceii Domneşti de toţi te socoteşti. acum şi case Domneşti preaf rumoase şi mari di n temelie rădici. Iar după toate acestea.irea oamenilor.o dară pre aceasta prea Luminate Doamne ce să aduce înălţi mei tale ca pre un daru. nici greotatea vre mii socotind. carea pentru aceastea cu o unire şi cu un glas cătră Dătătoriul Dumnezeu strigă grăind: Datu -mi-ai mie Doamne pre cel ce Domneaşte înti u dreptate. Primeaşte . Iar Domnul să întărească Dom nia Măriei tale în pace. ai bine voit şi scoale de învăţături prin multe locuri ai cea de ai întem eiat. pre milostivirea cea cu iubire de oameni cătră cei greşiţi. mic adică la vedeare. al cărora începătoriul iaste însuşi Dumnezeu.I 100 ♦♦♦ la viaţa omenească iaste învăţătura. adăogînd lîngă st ă . pre milostenia cea bo gată cătră cei scăpătaţi. şi bunătate de Obşte şi nor ocire a toată Mol dova te propovăduieşti.tem datori bunăt ăţii Măriei tale cea înf ocată către ceale Bise riceşti. iar sf îrşituî.le. Al înălţimei tale Cătră Dumnezeu f ierbinte rugătoriu Ve nia mi n M itro po l itu l M o lda v iei . şi suf letul mai la săvîrşîre vine.mă -voiu întru priceaperea stăpînitoriului mieu. mîntu . şi scrisoare ca pre stîlp veacinică a marei cuviinţei ceii Domneşti: Pentru care cum nu sî n . pentru că prin aceasta şi năra vurile oamenilor se î mpodobesc. şi dobîndirea împărăţiei ceii Cereşti. ci toate aldoilea puindu . dară mare la înţălea gere. .

CrCfHffi Кж1‫׳‬Ч АМН НДИМП‫ !־‬CA>i .м. ГН‫׳‬ГД. nţl к^лль ς«4ΐ Ямнг^г*к^дд ШИ M4fMl ÊAiMÏi ‫ י‬ГТ9КНД сл£уй KiÎ ней 4ţf ГрЧНТД .HtţlA'KA Ôv4Hr(A(l : НЯ Н#МДМ ΠΘΜΠ‫־‬ρϊί КЧ МЛН А*чм * CKJIA !улдсрч А ДД ЛД(КЧр^Л&1 ЧМ>?Й дННД »грЖНГА » Mf4 4Фл( А^ПЧ ^ЖИГД л $ «δΚΟ^ΤA *r04V* ДННД ПЧЖНГД » ЧЙ ШИ П(НТр^ КЧ ДЧ^лФ . спр! Д Н0Д1*Г(Ч 4вЧЦЧ*Г?(Ч (Αΐί C K f H i f c к X*f^ 4‫״‬t МАИ 4»Гжм А* НДННПГ* Af 1С*»ГД »roiTt » ШИ Пр1гп*1 П*ОД‫״‬Г1 » шй Прнчннд ДД кдр»£ СЧ ДД?Кд ПЧМФ» · шй Д1ЛД КАрФ (ЦВОрЧСГГД *ГОДП‫ * (־‬WtTf Д. ΜΗΘ^ΐί fuţirtfc Апостоль. Г Wpfc · Д( К4‫׳‬рФ лнпгн. Й41А4ШН ХМН(^(|СКД Л^Ь » КЛ|М| Л^ Л\НШКЛТд П»( Гр»Н‫׳‬ГС{'Н Д| 4Фл1 Д. Wp^ ^ βΙΆΗΓΜΙΐ . cnpl 4)OA0tJÎAb ΗΟί M$Aiÿ сф?цй f Ţptf «‫ ?ו‬CI'fHfb · K4 »ГОД‫׳‬Г| » 5«‫ |»י‬Д.А?Н(?Г(Ц1П СУДНГМГфМ А* ‫ עז‬л)! сирйгд ‫ ו‬Α ) ί МНШКЛ'ГД шй Πΐί 4*1Ϊ Α^ΠΪ ДЖИилТи П^ртч^орн А* ΦλΐΗΘ^ίϊί Плрнм^м Д1 ш 4Ь' TJRAaïÎMTA лрс ддргд ши млн А(г^°п(рйп'д · Дннтр^ lijiţiH ·ун^ль м:т! шн ХмИ1^1КК>?АД 4 4(t*TД Пчрйнп·! ζ(0φλ‫״‬AAftTfc Л^йпйкоп^лд Б^лгл»йй * АМИ KJptAI пр‫{׳‬: А( ПАНМЧ тгждк^йр! ДД ТОЛТЧ Р>‫־‬ДНГ(Л1Л ÀTÎ ф‫*־‬К^ТД ‫ ז‬iÿfллжндддтр^ »годач Хмн^1!гк^д^й fai дню.ЦЧА1^{! .^ Л4Л(‫׳‬ГЛ ШИ А* КХФц »ГОЛ‫׳‬Г» чФл^ЛДЛ*!’! МАЙ ДиЙпЕНТ(.. А'р^ *»АШрд *ff Ш A * ! *«f&UJIf Ï К 4 н £ иЯмдЙ HÎrtfţA HI К^НОфННЦ!П f» X Д|ЛД 1‫ ( »)ך‬ţjj <f[f|'((K(t Ktf БддГ(>4!сТ|( (JU fXwn^'tjli * ШН Б1ДЦЧ K'iàüHKl Λ( ПрН4НН‫?!־‬Аф1 9 Чн ШИ .^ П1цгг. *ro4p1 Кчрцй « jjÎM#A»r1 шй А* «‫׳‬гогнт! кр?мй .II ♦ ♦ 4‫־״‬ К 2 Т Г 2 v e T H T o f i i /ь 101 <?ЛПЧ Ittf Д^вЧрДТД ЛмН1£(1Ц!И 1*1 Й Д* сОДдсТд ф0Лсгн.Ци фжндд 41й 41 сч сл5ж(1кд toi ли мед 44лг‫׳‬г4 t ёрд лмпгнцй д^пъ «урмдр! шй А* ^Ц4А‟‫״‬у<рФ 1ï'i rOi A^^tiHilÎAk 4 6\‫־‬АМГЫПЙ · Π(Η‫׳‬τρ!ί ддрч ilp'fc »(фнн^нт^дд илст»^ стчпжмь ш /Ьдитгкоп^ль шн Мн‫׳‬г#о .^ГйшЙ С*Г4ПЖН^ЛД Д1 фдЦЧ «ϊί ной iii Б О. шн ntfţvvroph а* Лхь δ»|**ψϊ · шй /1 41Й 4! itf ŞoWfc^Artyl» Ulli^f ttH А^ПЧ A't'y! .«u eVAHrÎAÏl Jţ*Tpl Ч‫׳‬£лФлАЛ»П сфн‫׳‬Г( КзрЦН ‫ י‬ХдрЧ ф1МНДЬ (!4 М^АТС СЧ К^п9йндд л‫׳‬гржн«д МАЙ ТдннНЧ( ШИ Д( фол'ргг! п^цкнй Â. ‫ *ןח‬нЯмк сфйт^ЛД ГшДННД инь Г£рч A* · А ΚΑίΐΛ! **rptf (lift сч лфдч ♦ fljf Λ^ρΗΛί 4Ф‫׳‬Л( Ht ΚΐίρΑΦ( ΛΘ Γ0Η“£υΘ ‫ ־‬Π1Η»Γ^ ДЧд'гТА * Pfl K<?Mfc ♦ун^ЛД i^fTi CoJfMf 4‫״‬г^1 CT‫׳‬t‫׳‬At t шй ТрднАдфур>?Ад »rpt фло'рй » Дшд вунд MÎTI Хмш^ .

Dintru carii unul iaste şi Dumnezeiescul acest a Părinte Teof ilact Arhiepiscopul Bulgariei. au mişcat şi pre cei după dînşii Purtători de Dumnezeu Părinţi de o au tîlcuit mai pre larg şi mai descoperit. ur mînd întru toate Dumnezeiescului Ioan Gură de aur. Acelaşi Dumnezeiesc Duh. şi pricina la carea să aduc toate. era lipsiţi d upă urmare şi de învăţăt ura cea cu deadinsul a Evangheliei. Dară cea mai întîi decît toate. carele prea de plină tîlcuire la toată Evanghelia au f ăcut. şi preste toate. precum unul iaste Soarele între steale. Ci şi pentru că întru acealea. Aşa una îast e Dumneze iasca Evanghelie între cealealate sf inte Cărţi.au scris. precum zice Dumnezeiescul şi Marele Vasilie. de mulţi f r / r r sf inţi şi Purtători de Duh Bărbaţi. Ci şi.au scris. spre f olosul nos tru s. şi viaţă veacinică le pricinuiaşte. Că toate. iar în Evanghelie însuşi Stăpînul de f aţă cu noi au vor bit. pre duhu rile ceale ne curate le goneaşte. şi Trandaf irul între f lori. Cîte mai nai nte s . şi de cei ce au f ost în Leage.au scris. iaste Dum nezeiasca Evanghelie: Nu numai pentru că ceale mai nainte de dînsa. din casele înt ru care se af lă. şi dela care i zvorăsc toate. zice Dumnezeiescul Apostol. prin slugi cu noi au grăit. Arhiepiscopul şi Mitro . Pentru aceast a. şi de cei după Leage. Pentru aceasta dară Prea osf inţitul nostru stăpîn. scria umbră al adevărului cel ui dintrînsa. î n multe si 102 deosebite vremi. Pentru aceasta şi de cît toate cealealalte mai deose bit daru celor ce o au dăruiaşte: Ca nu numai negura necunoştinţii de Dumnezeu de la cei ce o cetesc cu Blagocestie o răsipeaşte. Dară f iindcă multe să cuprind întrînsa m ai lainice şi de f oarte puţi ni în. spre a noastră învăţătură s. iar ceale după dînsa au izvorît toate dintrînsa. De carea lipsi ţi f iind cei ce să slujesc cu limba aceasta.ţălease. carele au mişcat pre Grăitorii de ceale Dumnezeieşti Evanghelişti de o au scris. precum adeverează Sf întul Ioan Gură de aur.C Ă T R Ă C E T I T O R I U L uite cu adevărat Dumnezeieşti şi de suf let f olosi toare Cărţi.

după ce au văzut că cu ajut oriul lui Dumnezeu o am săvî rşit de tălmăcit.cinuiaşte din Tîlcuirea sf intei şi Dumnezeieştii Evanghelii. să povăţu iască şi mai nain te de .‫׳*י‬#‫ * י‬ifjCi *dî *Гни яд кд»унь ментор* ^1 фодог^дь ч*ль д1 Осци Штр11Й * К4СашвЛ$а lilHjţQcrtţlt ДАТ» nţHHb Τνπ-Α(Л3С » ИттрЧ tCAfC ЩИ îttf П^ЦКН* KHM^fH 4if ЛИТАунрНГНТ*. după ce Dum nezeiasca Pronie. шн с! Hi? «рмгдд(^ -f 'f^ тц1шнц1'й . Тоцк ч41 1‫ ״‬сонцн ta дкщн £Га'ца Лмн4д4й .мн*1г*4 сфлт4л1» 11/ь е#т длк пнпмпн Пр-t ш(фннц?*н САД1 « 44 6умп44>гь *‫״‬гр4 с4натгцн дорнн» %* * *и Л‫״‬Н ТОЦП 4ίε 41 копии О» n ка фд‫«־‬ЦН «J>|M дм 7н*1« шй 4н д^мкнГн . l. pre înţălesul limbii noas tre. încă f iind episcop al Huşului.ţiei sale spre f olosul Patriei.ШИ МАИ.Л0А1К · MlKJp» К* >Гр1сЧкНЦ4 4ί|Ί Ata ТVfW»Ù ШИ ДАТ* KzţlţH· Πρ>έ шефнНЦГм CÀ 4tf ССКОТЖГА ка Mcrt MAH fttf КиБ'ГЙнца * КА АЧАЛГД* КА Х4А ‫ |*י‬KWf MAN 4*7%.дюрк С дъша еавурмдцн . ca aceasta.фцадгсЯль лит!‫ «״‬иод(.кднднть шп KÎ. socotind f olosul cel mare ce să pri . şi mîn . carea mai nai nte au ştiut Rîvna Prea osf in .к · $п% 41 XMHfJiAfKA ПрОЖ* » K4fi МАИ НАМ HT* 4 if ЦН#>Гк ГжкНД llţ *t акфнч ЦП И ГД 41 Cliff ф04*Г(&АА ПдтгрНП» ШИ ПОДО А ?Д IlHλf?pH4HA«Jpfc 1. ca ceea ce iaste Capul t uturor.u^aa н0(тр^ д4д г та Бнлгпрн * Г^гдцика кд са м^дц^ска Нжй ч 1н д{ 0сцн фолож*гор»Т дн iîp‟fc итфннций сда* 9 Пом*нйндН‟н£ шй лре ком ад Wra4S‫׳‬HHA1 4‫׳‬Cai ка‫׳‬гра Ал«н*^ · Кдрж w П^ЦПНк fii MA Ш(«ГШИТА A4 A4 ii ТА ПронтГ* шн ГрнгорГ* ДННк сфйТА Μ ‫ ׳‬ΑΗ ‫ ־‬Αί ‫ ׳‬ΓΗ ( ί 4‫*·!·״‬4‫־‬ Ь’^/Щ'ёлк #>‫*■<־׳‬$ Mitropolitul Moldavi ei Chir VENIAMIN. du pă ce au f ost mutat în Episcopia Romanului.тГна» ni'if^aţÎH * ПрГнммцщр » шй w жтмцм θίί шгжрдй » ШИ М^Аца4\МНДк AÜM J^mhi^î^ » 4*л#н 4* ннономнгнть μ ii £0. ^К» ШИ МАИ ПИ «ypAVR « ^‫·י‬ na « iiÎ «fcôt’Tb м^ч‫׳‬д*гь jji ênÜKoniA f шмаанЧл^н · fflpa дк&. Тоцн 4ΙΗ 41 КОЖ)« С% Ц1ЙЦН Тдншас jpTp4r1s|i’M ХмН%Л)4н « шй О Г ΛΊ л* толЧлЧн t" п!нтр4 Кр*^нни4 4‫׳‬t ^*Γ|1ί «ом : Тоцм ч*м 4t койцн воц1рн ч*4шрк с4фдс*Г(ц1н· шн д4па ДА fa«ïî?HÎfc ^П‫־‬Х к4вжН»г4Ак ίίποί- КрДИНЦГм HOAfVpf * ка С* п4«Г(ЦН са ка лосац^кцн 44 K44i мжнт^мр1н » шй ca ni? ьа потнкнкцн jjï пралаг.au înălţat pre scaunul sf intei Mitro polii.»§‫״‬4*4« 4‫י‬4*4‫·י‬ ΐυίΗτροΠΟΛίτΐΪΛΑ МолдддИи К1грь ! ■ ( ? Ι Τ Ϊ Α Μ Ι Ι Ι Ι « « Дка фтндь вт+скопь ÂA* Ю?шЯа*К ‫ י‬сокотинда фоло^ль f*л*. ardea cu inima ca un iubit oriu de f olosul cel de Obşte al Patriei. Ca să o vază şi în Obşte da tă prin tipărire. Шй тта ка 44 упяинйть Д.H tf& fxH д4лДД » C'A φ/é ШИ «4 Tvn‫?־‬f'»^ -‫י‬ ши ia 44а 41 mm Капель п*4»г4рш1ь * с» покацЧлгк* шй Мдн нами* *ri Д* тоач1‫* ׳‬ .7. Iar acum. npt . *iiţi сЗДлСПДшрк · А4К ДНа4ЦА*Гк ирс ска^нЧль ефнтш Мнтро. КА W Огднн^а jpHAHHTi ό ÎH. Pentru care şi nu puţine chipuri au m etahirisit încă şi mai pre urmă. Măcar că trebuinţa cerea a să Tipări şi alte Cărţi. din limba elinească.tuirea suf letelor. w‫״‬f 4* с‫ *־‬Г*Н4HH>fÂ‫׳‬fl *‫״‬И*1 Т*ДкЛ1(4 сфнтсн ШИ XjÂHi%Îl\Üh t‫־‬VA4rÎAÏH f jj^lKK 4f a ■«J?1‫ **׳‬K* ляй*орль лйн Дмн<:^£ ώ 4Щ C»Rjkfmrt*Tb Д* пмиММ‫״‬А*ь ‫ י‬jjHHfc ля*в4ч‫׳‬ввялт<1к». dară Prea osf inţia sa au socotit că iaste mai cu cuviinţă. şi podoaba Bisearicilor.

Rugaţi .ne şi pre noi Ia Rugăciunile ceale cătră Dumnezeu. Gherontie şi Grigorie din sf ânta Mănăstire Neamţul . ca să puteţ i da răspuns. şi să nu vă poticniţi în prăpăs tiile pierzării. Şi iată că au împlinit Dumnezeu sf atul cel bun al ini mii Prea osf inţiei sale. pentru credinţa cea întru voi: Toţi cei ce voiţi să vă povăţuiţi la calea mîntuirii. şi să nu umblaţi întru înt unearicul neştiinţi i: Toţi cei ce voiţi să aveţi Viaţa Domnului. Carii nu puţin ne -am ostenit la aceasta. după cuvîntul Apos tolului. au umplut întru bunătăţi dorin ţa sa. şi Dogmele credinţi! noastre. Pri miţi -o cu bucurie. Celui ce a iconomisit de a do . Pomenindu.toate. şi o cetiţi cu osîrdie.bîndit şi Neamul nostru această vistierie. ca o Oglindă înaintea Ochi lor voştri celor suf leteşti. Deci toţi cei ce voiţi să vă f aceţi f ii ai zilii şi ai luminii. şi după dînsa să urm aţi: Toţi cei ce voiţi să ştiţi tainele întrupării Domnului.vă ca să înmulţească Anii cei de obşte f olositori ai Prea osfinţiei sale. mulţumind lui Dumnezeu.

A In cuprinsul cărţii se află şi câteva viniete. se află la sfârşitul tâlcuirii Evangheliei de la Matei. Patru dintre acestea sunt aşezate ca frontispicii pe pagina de la începutul fiecărei tâlcuiri a Evangheliilor (cea de pe pagina de titlu a cărţii. . O altă vinictă. cu un chip de înger. fiind aceeaşi cu cea de la tâlcuirea Evangheliei de la Ioan).

.

la sfârşitul tâlcuirii Evangheliei de la loan se află o tabelă criptografică. pentru partea de sus. patru sunt realizate cu chipurile şi simbolurile Sfinţilor Evanghelişti (D la Matei. . L la Luca şi P la loan) şi se află doar pe pagina de început a tâlcuirii fiecărei Evanghelii. şi ‫״‬A LUI GRIGORIE IASTE TĂLMĂCIREA". Celelalte iniţiale (întrebuinţate la începutul fiecărui capitol din Evanghelie) sunt mai mici ca dimensiuni şi sunt realizate numai din motive florale şi geometrice. pe orice drum. pentru partea de jos.* f c P R ' f ţ M / 1 A T I r t A A r H e T C f o c T S T & A f A % e T O f f l e i G 4 f l P * W f H 1IM MTeTOlÎ ţ iăo Te T A ^ l M î V H f C T e T A A « j · j f i 1 l ( V I < 4 ‫ ׳‬î i T ? T o m F Î T i e M O T £ T a a m * 1 îMaŢfT CRe îrrtTi eMpTeU^Mi H AaT eTOa ei T H ® H t ( e W C T e T ^ A M A ATeT C f l e Î T H O P o N T î e f t G T ţ T A 1 ‫׳‬ T e TOtă e i T H 0 P S r 6 P 0 H T i € W c î e T e TOM 5 ţ T H OferÎfrefOHTiţWCT £ T O f i s i T H o f e r i î f R r e P O H T i ^ R O T O â e i T H ® f s r i î $A 5 3 T e f O H T Î c f i G fie I f a r H p r i i s ^ ^ H r € f O H T i e i s o M S î P 0 r H f r H i y i i f i r P H r O f i £ f i i o T oaTi f ° r i i fr vi ?& t oe i ţ rho r 0 p e T OM e Î P O r fi P T fl T f H P I C w C T e T e Tofi e lf 0 ÎH f r f H r o f i e f i c T e T AT iro fi e î f 0 r Îi P H r Of l efiCT -eT a /lATgTOfîl G Î f o r f i r o P i f f i C T e H ^ l M AA r e T O fă e î p orOfiefiCT^TAAM x MA AT e T c fie i p o p i era o TG TA AM I H 1 4 ‫׳‬ «J ÎM/1AT s T C « M A A T e T C f f l e f fi HM/IA T e e î M c ^ O T e T A A M S 4 î e f i C T e TAAM 1 1 fi T c f i e f i C T e TA AMX 1 Tabela criptografică A r e T O M 5 f T H 0 P e f 0 H T I e W C T e T A ii f tfflUM/lAIe T C â C T e U / I M n H î t Dintre iniţiale. în linii verticale sau orizontale: ‫״‬A LUI GHERONTIE IASTE TĂLMĂCIREA". Pe pagina 707 (a doua numerotare). la stânga sau la dreapta. Ultima pagină cuprinde însemnarea tipografilor şi cererea de iertare pentru greşelile de tipar. tabelă care se citeşte plecând din centru şi mergând înspre unul din cele patru colţuri. E la Marcu. având dimensiunile de 50 x 65 mm. fiind prezente una sau chiar mai multe variante la fiecare iniţială.

aţi învrednicit cu luminarea minţii.*vgw z* ιννκώ * «ΘοΑμίονοφ ъыуфоэ *?*Г ‫ ג״״^״ז״י‬mţi.• т4л1уЭяогэ у «ьимоу и^гмлиj| ‫»־‬фrijouAi *tiouirţvoJ»! 4ww*f»j ‫«־‬bjfjlivtl uVlOJb tijiC}( * *rrrm jj 1V *Аьф иф Ψ 4w<* «Ь «·‫« ·«־‬irv^H }Ья é »·«мф адрмтэ 19 unrnulu*» nw. ştim că multe greşale asemănarea slovelor. Vi4iVr ЧГ^ЛОУ V yMA. Iară altele pentru supărarea nopţii.Λγψ . Că ne . ‫״‬ fs ‫״‬У 1У : F wşj! flu ‫* ״‬mrnovo milzw&wur dj‫״‬H»u ivmA. i : de cătră n. Căci şi noi oameni sîntem cuprinşi de slăbiciunea f irii. unele pentru lucru de suf let f olositoriu. Л » ‫ ״‬ш : «*‫״״‬Г■ «*)*. ‫„ ·»«™*׳*·)!׳*״י”»'■(*־‬. De a aj unge la a Cărţ ii săvîrşire.*uwo WMiwr« мои мт 1« ‫י‬ и г ‫י‬4«.‫*״‬Jţrrfi· xU* г. carea nu lasă pre nici un om a f i f ără de greşeală. MR‫״‬J. Dară f ără de asemănare au Tipograf ii mai multă dorire. 410‫^'״‬ ‫ י״״יי‬W«40‫״‬iu ГУ ^ŸntH wdu ·d»tWλfV *ту умыЬ*‫״‬ τί*«ΐ« »frH · i dj. e : de cătră s. « Υ ν ι ί wh». căci şi noaptea de multe ori o am avut în loc de zi . ГЬГ|вВ*¥р£* VMOIUV VJ‫״‬y^yf ♦ «► ♦ + «t♦ 4► Mult doresc cu adevărat cei învăluiţi pre mare de f urtună Ca să dobîndească linişte bună. pre cum a : de cătră 1. Cu ple căciune dară ne rugăm ca să ne iert aţi.V îv 0‫׳י?"־‬-‫׳‬+ H“f · ï j < » » » .АЩО и пт Мк t« ‫ ״‬wjbuoii ^гЬидэ ti*HJU ‫״‬и»Г dÿ .h ‫ ״‬.. . Iară cei ce v .VgW flUu!u tv. uuvmîÎj*‫׳‬ »*иф'чУьш'ф FJ.MOI ·Вадиму *шаЛ*11*ж>¥ иэ y» Wfrl^lYllpflrf‫ ״‬nbjr^Vldr WJ*.au ajutat de am scos din tipărire Această Evanghelicească Tîlcuire. . ‫״‬. ilrwcwNr 1Ÿ di<j> * *. . prin nevedeare la cetirea probelor vom f i pus una în locul alteia. Cătră toţi plecaţi. *V »nov f чмр9 w а» М*п iMŸgw IV *. ÿ ‫ ״‬ф г « Ь ‫ ״‬tvrm.1* »V : i .lor : Ca întru îndelungată vreame săvîrşindu ‫ ־‬să acest 801 vom f i f ăcut. a privi în Oglin da Darului.‫»־‬э*0‫־‬. ‫! ״ג‬мвьщ -IVU £Я . Car e pentru puţina lor despărţire. • »Л^пьф мф ‫ » זמ׳ייז‬v r m d j .1 «»ilM · »Iw^wmrx «aijpMVfjhmg ™ykV * tUAX 'mmÿ ‫בןן‬0‫ ש‬twy 1V‫ ׳««^׳»■י ״‬fyu *jj • vjuriut^1 ^jtvrn/ij! !!у M.rjubt ni twc'v^&r Hoti нт *‫ «ץ‬р1<ьигц ·1lwml^*o Hjblty r yy lAweţiij r *v ·1Jh*«V iiiF^jw mfw шф‟Ьоид J.vă întru Domnul : Şi orice greşeală veţi af la în cuvinte sau în slove.. и : «*.|. b : de cătră v. în dreptaţi cu Duhul blîdeaţe . Pentru care şi noi lăudăm ne încetat Pre veacinicul împărat. U m . Bucuraţi . Altele pentru m ulta osteneală f iind f irea îngreoiată.

109 Gherasim Ierodiacon Tipograf . . Costachi Poniciu Aşăzătoriu slovelor.

iar ms. până Ia cea de a II‫־‬a către Corinteni. Pentru această identificare grafologică. XVIII) conţine tâlcuirile Epistolelor Sf. Rămânând singur. ori tâlcuirea Fericitului Teodoret la Psaltire. Deşi o viaţă întreagă s-a îndeletnicit numai cu traducerea cărţilor şi cu respectarea pravilei călugăreşti în duhul tradiţiei paisiene. cit. Apostol Pavel de la cea către Romani.Tălcuirile Sfântului Teofilact în veacurile X I X . Grigorie a venit la Bucureşti. Pentru această părere sunt aduse mai multe argumente. 127 Ms. Dicţionarul teologilor români. până la cea către Evrei (la G. Tot acum a tipărit şi o traducere proprie Adunare pe scurt a dumnezeieştilor dogme ale credinţei (1816) a teologului grec Atanasie din Păros. Prin osteneala cărturărească a cuvioşilor Gherontie şi Grigorie au fost tălmăcite din limba greacă tâlcuirile Sfântului Teofilact la Epistolele Sfinţilor Apostoli. în vederea tipăririi. tom II. Patericul (1828). Mircea Păcurariu. pe când despre aceasta spune doar că ‫״‬zăboveşte" asupra ei. pregătindu-îe pentru tipar. Deşi s-au tipărit cu mari cheltuieli. atunci când a scris această scrisoare. De aici înţelegem că aceasta era gata tradusă şi asta cu atât mai mult cu cât. Cuvinte. Ştrempel. In 1823 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei.. traducând şi tipărind diferite cărţi. Aici au apărut mai multe cărţi.. în timpul celor patru luni de când sosise la Chişinău. pp. ocârmuitorului Neofit. rămase însă în manuscris127.. Apologia (1816) şi Tâlcuire la antifoanele celor opt glasuri de Nichifor Calist Xantopol (1817).. din vremea în care era la Chişinău (cf. 409) . 408-409). p. La întoarcere au fost jefuiţi şi chinuiţi de tâlhari în apropierea oraşului Filipopol (azi Plovdiv. au apărut în tipografia Mitropoliei din Bucureşti lucrările: Dovedire împotriva eresului armenilor (1824). Rând pe rând. 2948 BAR (finele sec. timp insuficient pentru traducerea urnei opere atât de mari. Grigorie i-a îngropat trupul într-o mănăstire din apropiere. Cel dintâi este faptul că mitropolitul Grigorie spune despre alte lucrări . vlădica spune: ‫״‬După ce am venit aicea. 185. Cuvinte. op. rom.op. rom. Oare traducea din elină aceste scrieri sau revedea o traducere făcută anterior? Cercetătorii sunt de părere că episcopul Grigorie corecta o traducere terminată înainte vreme.vezi şi Mircea Păcurariu. cit. cit. XVIII) conţine tâlcuirile de la cea către Galateni. 916 BAR (1801) conţine tâlcuirea Epistolelor Soborniceşti (ibid. mitropolitul va fi exilat la Chişinău şi Buzău din 1829 până în 1833. dintre care amintim împărţirea de grâu şi Puţul ale Sfântului Ioan Hrisostom (1833). l ® E vorba de cele 14 Epistole ale Sfântului Apostol Pavel şi de cele 7 Epistole Soborniceşti. a tradus şi tipărit la Bucureşti Cele şase cuvinte despre preoţie ale Sfântului Ioan Hrisostom (1820) şi Cuvântul despre preoţie al Sfântului Grigorie de Nazianz (1821). de unde. Cuvioşii Gherontie şi Grigorie au pornit intr -o călătorie spre Muntele Athos. p. mă zăbovesc cu tâlcuirea Sfântului Teofilact la Epistolele Sfinţilor Apostoli. mitropolitul Grigorie se zăbovea ‫״‬cu tâlcuirea Sfântului Teofilact la Epistolele Sfinţilor Apostoli"128.X X Către sfârşitul anului 1812.. 127). 1066 şi 1069 BAR care conţin tocmai scrisorile autografe ale mitropolitului Grigorie. Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (1827). 2947 BAR (finele sec.cu care s-a ocupat în vremea exilului din Basarabia . C. Tomescu. Acum a tipărit la Neamţ trei din traducerile rămase de la Gherontie: Chegragarion al Fericitului Augustin (1814). când îmi dă vreme slăbiciunea ochiului şi neputinţa trupului. Mai mult. Grafia acestei corecturi este aceeaşi cu cea a mitropolitului Grigorie Dascălul din vremea in care se afla în exil ia Chişinău. Datorită războiului ruso-turc. mitropolitul Grigorie s-a dovedit a fi un ierarh destoinic. ierodiaconul Grigorie şi-a urmat ostenelile la Mănăstirea Neamţ. rom. aşezându-se la Mănăstirea Antim. în ms. cercetătorul a întrebuinţat mss. Noul mitropolit Grigorie a continuat cu aceeaşi râvnă şi activitatea de traducător. pentru cercetare duhovnicească şi pentru a aduce cărţi ce urmau să fie tălmăcite în româneşte. iar de aici s-a retras la Căldăruşani. cu toate că mitropolitul Grigorie se sârguia să Ie tipărească. cit. . Pentru aceasta stă mărturie scrisoarea din 30 iulie 1829 pe care mitropolitul Grigorie o trimite de la Chişinău. după 7 ani l-a adus în ţară spre a-1 îngropa în pământul patriei. Ms.. fapt ce a pricinuit moartea lui Gherontie.că le ‫״‬tălmăceşte". Cuvinte zece despre dumnezeiasca pronie a lui Teodorei al Cirului (1828). în această scrisoare. rom. aceste cărţi au fost împărţite ‫״‬în dar" preoţilor şi credincioşilor1**7. După acestea. Tomescu care ne spune că toate aceste trei manuscrise au aceeaşi grafie şi sunt scrise pe acelaşi tip de hârtie.. op. mitropolitul Grigorie era de doar patru luni la Chişinău. N. ale Sfântului Ioan Gură de Aur (1827). Aceste cuvinte ale sale ‫״‬mă zăbovesc cu tâlcuirea" nu arată exact ce făcea mitropolitul în acea vreme. având scopos cu ajutorul lui Dumnezeu prin rugăciunile Sfinţilor să tipăresc ori tâlcuirea aceasta care am zis. Aşadar. înfăptuind o seamă de lucruri vrednice de pomenire. 360-362. La îndemnul mitropolitului Dionisie Lupu. în Bulgaria). ci eu despre mine mă voi sili ca ori una ori alta. tom I. ale Sfinţilor Vasile cel Mare şi Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu (1826). pp. ed. 137 Cf.. N. Două cuvinte ale Sfântului Casian Râmleanul (1825). iar împlinirea rămâne la Domnul fără de al Căruia ajutor nimeni nu poate face nimic"169. Aceste manuscrise au fost cercetate de C. 2948 BAR este identificată o corectură până la fila 258. p. trăind în rugăciune şi traducând cărţi folositoare de suflet.

ъ ПСГГ^Л.'‫ ־־ «׳ ׳׳‬Г /V / - Ук/Ш Cn/mpxi\ zuurnjd têxcjjaaeajï'lhi £ù Μ9!Λψ!ρ^)ϊ<!7!ϊ17!2^j! Ί /2ая сксрЗут*şxSt/fcPU *Xdicyli J/йух ./podiţiк QMjjjinmJôi . ДцуЯ/СЛглсуЯ .i>//j^î<it -d-СлсУпв QtfXxbfi^ţ *УЗ/Æ Л!Ăxdi 71β€α:^'·Η Λ& tinSUAXatn ■.ngy^j£n^1ÿ£ 7. ‫ז׳‬1‫׳ יל ׳ ?״‬ г. AQmfi^fôlp7 . if άΛ(лхя fd&χχ/п^£Я .' >Y ‫׳‬ ‫ ״‬. . JtXnjXJi/î mjüÿi . tfhzp'ш/шлк1£л'ш?*шЯшн$Зт Л*х*х*£>з ί/гл. iar imboldul duhovnicesc de finalizare a acestei osteneli cărturăreşti îşi poate avea originea atât în obştea paisiană. nия αΧχ/ι J^iL мха. ^χηβ/φϊΡπύίρΐ^(afysvy/*PaxKùCd/^ Âyi Jfr/ajk&u dù/l&■ -Z-AiXéÎiŸ .. 7 r /tpi! CU4v//jï/ ià Λαβ£ a tyï/nkAjiï- ^*&Μ&Μ*Ά/7ιρί«4ψϊ»'.%%>£ψφη '‫ ' ■־‬V ‫ ־ ־ * * ״ ־ · י‬ΪΆκό* '3 Jtmitnyf. ■'. ' v Π. ci Α'ΔΧΙ . / ‫׳‬4‫ ׳‬/ . Ά /U^f! ηί/η^ν^ΰα.мши1tn<?24j*nit%nv. " f / y 7 / ή / {!ΤίΛί^Α·Χϊί·&. pe când aceştia erau la Bucureşti. CL ejjxxi Mtcx/Itv ЛЛ л-lcte/аиСЗлшЛя'.т./*л! -pAixSic tu» Tlaéi PüXiaxP/df \ ' Êx/KÀéfïx/f/iP/Lÿ . тхг Лаѐ£#ярЗtti/nsÿK/tïn*: 2‫> י‬in ^.π c/i ^n/L înr 'zm-e/iÎVAi <LLCCVZA£ : eut* !fa/wâ Л'хя ‫ ׳‬àtî ‫׳‬V ‫״ ׳ ׳‬ *Î. . <Л/1пâ<z£X C. л/У//2к7!х£ !ус ieл хе Х^/Сят-ггуя^ . Jtï Xtf Aiï^â/nljlkpC ûij/Ctfi/vfjC ‫& ך‬. Ç/jp7!WMùrty/cnïcψη€4ïmhïn an drx'ÿk/iaâ ‫׳ ׳‬ Г . cât şi în îndemnul episcopului Veniamin al Romanului sau Iosif al . ’ fLjft . Tomescu este de părere că această traducere a fost făcută de Gherontie şi Grigorie. Acelaşi cercetător spune că episcopul care i-a îndemnat să traducă această carte este Iosif al Argeşului. ‫״‬ .-!απ ÿxj^xtxh'xjfrirp'' fff (^/è.im щщтт |—■ /I 111 / mmivi. între anii 1796 şi 1801. f y ‫׳‬ * ‫ז‬ .■‫* ׳‬t. Üf7>'Я1Г/7гуа^ Λ^εψηΧΡΧα^tteï/rU â ytQ. xptk ί4ce . care se străduise să tipărească şi traducerea Tâlcuirii la Evanghelii cu editorul sibian Constantin Pop.<zz2j?p //i^a&0£^/pÿotlr/ÎE .г ФХЯМЛ0a■ 4uxЯ4j^! У . / β ‫ך‬ ЛУ / ли f ίJtïfmmmc tàe α^ψιηαψ■ ? ^ ‫ ר׳‬f y s) / /^ ‫־‬ jhü/njiïtea-ï/яйг01'йшл/Ъ Л1. N. .‟Z3J> ./2/хя - cu)/n. /TS-Я Па^ЗУцРтС-^'еКЛ^л^ф. ЛААЛК. Această părere poate fi întrucâtva subiectivă şi asta din pricină că întregirea traducerii operei Sfântului Teofilact era necesară. αβ^ι: ^èi ψ/η^ς.^£^PMUau!Zdj: . фр ‫׳‬йг tfgbfmiæ. <Л#/&Ллщ£у Fvxrrp /ί-ϊρ&χ/ηΛΛ .v tÿ/Ùn'U/Tllffi! .tc (ÎïC/mAi&'n-a.j ■ Çnf}ffU4ï97. С/ ν'· ί. ίπ û/t/гз/п.. ‫׳‬ ‫ ־‬. Ьг yd " .' ·■ елЖю■ ŞtaxAiurffiţ ‫״‬tâ Zt*tyeà&r szaza&iz мгжуяЦя''* in лшг ibfmoi cagïe <гηπ *рлфа Йл x0yimftş*4t» . ffli//jJy££X£iff U<djC teCi Λ^ΧΛ^ Ctl/lPpC jyCui/Xt ' 'Щ.κ£}ψ?Ηαϊη ^LX.

însă şi acesta „prea râvnosul întru CL‫׳‬ie dumnezeieşti şi osârduitorul spre tâlcuirea dumnezeieştilor cuvinte. dar. ocupă 1600 de pagini pe file format in folio. care este o operă de mari proporţii şi care. episcopul Chesarie al Buzăului ne încredinţeazâ că 1.. In prefaţa acestei Tâlcuiri la Psaltire. murind Iosif. Despre unul dintre aceste manuscrise ştim că era la pericopele din Apostol. Tomescu. 125 ‫׳‬ . s-a împiedicat de moartea cea : ‫׳‬ă de veste". pe când cu dragoste fierbinte se gătea să o dea la lumină. aceasta tipărindu-se abia pe la anul 1840130. Fecioru. Aici trebuie ţinut seamă şi de faptul că în biblioteca de la Neamţ sunt consemnate la 1843 şi cinci manuscrise româneşti ce erau ‫״‬izvoade" cu traduceri din Sfântul Teofilact. p. necesare pentru finalizarea ei. a Sfântului Teofilact şi „tâlcuirea Fericitului Teodorei la Psaltire". op. după cum putem cunoaşte din biografia celor doi monahi.112 Argeşului. traducerea a trecut în mâna Iui Grigorie. iar altul (în 2 exemplare).1 D.3 traducătorul a fost Iosif „cel dintâi al meu părinte duhovnicesc". Un alt argument care ne sugerează că tâlcuirea la Epistolele Sfinţilor Apostoli era o traducere mai veche este analogia evidentă care este făcută între stadiul pregătirii pentru tipar al Tâlcuirii Epistolelor. poate şi datorită volumului mare al lucrării şi al costurilor tipografice ridicate. Ca şi alte opere. N. în cele trei manuscrise mai sus menţionate. Dacă Tâlcuirea la Psaltire a fost tipărită la 6 ani de la 1. mitropolitul Grigorie a trecut la cele veşnice. din nenorocire. între anii 1796 şi 1801 ei nu au avut o activitate de traducere foarte intensă129. însă nici mitropolitul Grigorie n-a reuşit publicarea ei. La vârsta de 69 de ani. în 1834. fapt care ne face să presupunem că atunci au avut răgazul necesar pentru traducerea tâlcuirii la Epistole a Sfântului Teofilact. nici această carte nu a putut fi tipărită în vremea în care trăia Gherontie.442. lăsând în urma sa o bogată moştenire duhovnicească (cf. p. cit. era traducerea tâlcuirii la Epistola către Romani“91. op. Cărţile traduse în această perioadă sunt doar trei şi ele nu sunt deloc voluminoase. cit. Despre Tâlcuirea la Psaltire ştim că era gata tradusă de către episcopul Iosif al Argeşului. 439.. Dar. C.

5 cm. Dumitru Fecioru. la 25 iunie 1905". 4. redăm aici titlul aflat pe fila 1 recto: Din tâlcuirile Sfântului loan Gură de Aur şi ale oarecărora din Părinţi.113 săvârşirea mitropolitului Grigorie. în veacul al XlX-lea. după încheierea Tâlcuirii la Faptele Apostolilor. Bucureşti. iar textul este tipărit cu caractere chirilice. op. când ‫״‬s-au cumpărat de la fraţii Şa. Pe marginea acestei „tipărituri".5 cm este cu totul neobişnuit pentru o carte care are doar 50 de file. pe fila 50 verso. despre tâlcuirile la epistolele Sfinţilor Apostoli nu mai ştim decât că manuscrisele acestora au intrat în fondul BAR la începutul veacului al XX-lea. 68210 aflăm că această tipăritură are 50 de file în format 38. Din descrierea BRM de la nr. în plus..raga din Iaşi. anume de 38. la Faptele Apostolilor pe scurt adunate tâlcuiri de preafericitul Teofilact Arhiepiscopul Vulgariei. Credem că această „carte" este de fapt doar prima parte dintr-un volum mai mare care cuprinde şi tâlcuirile la Epistolele Sfinţilor Apostoli. Dar. 554). Formatul mare al cărţii. 438. p.5 x 25. în biblioteca de la Neamţ aflându-se un izvod grecesc al Tâlcuirii la Faptele Apostolilor^4. voi. Cercetătorii au stabilit data tipăririi ca fiind în jurul anului 1830 {Bibliografia românească modernă . Coperta lipseşte. mai este cunoscută o „tipăritură" în limba română care conţine o parte din tâlcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament. Aparent este vorba numai de Tălcuirea la Faptele Apostolilor. Datorită faptului că singurul exemplar s-a păstrat fragmentat şi nu are copertă. . în partea de jos a i.M 1. Nu cunoaştem dacă Gherontie şi Grigorie au tălmăcit şi Tălcuirea la Faptele Apostolilor a lui Teofilact. pp.BRM. alături de Tălcuirea celor patru Evanghelii publicată în 1805. iar în susţinerea acestei afirmaţii aducem câteva argumente. pe două coloane.5 Cf. cit. 1996. însă catalogul bibliotecii Mănăstirii Neamţ din perioada 1800-1825 atestă că au existat preocupări ale ucenicilor Sfântului Paisie în acest sens. descrise în Bibliografia românească modernă131 se impune să facem câteva consideraţii.5 x 25.

Cin HXHA 3n* *îl . «liin iH* ** ■11* · . ApfftT 4*I^A ■afp!* t «apt ca "f* iun *tnmii npi KâpT-t ) A*5*‫״‬ÎA «f? Ttÿnpïn HOJtTp( Ip^n $0(T 1(hÎhC : Din O y HIA ( KApl HpTl&fCfC Ujn KRTÇ« *l*'4Z ÀlItTâ AA A1ICTA O IA A4 ZXp KJRHA 3"» » Aa 4 ‫־‬ tun KXTpg J^or»( . AA XC 3n* flln aIka in HIt* 1* Siiii : Uln n»HTptf Sf ij*h» 4 c$*puJTÎT $***A 4>orr râp ni M ân > fUpTl Adn *fi Al 11 itl ni. K1 CAţ} *p‫־‬AT4T At!n Kn^À I ·!!·n ·MA1IJ A 0n * rţi AAHUiIn atti nW fl^TnH4|H 4 «a ■(-■ àÎ Ifln 4RZ xn IoVaii *ni‫־‬fc Ia^aa î KApl T A i H? 4*^n ^0(T KâpTi*dHdfTd » HHAklp^n 1 tui pZTAT Ip^n H^HOrH^TÎ : Hn H*(n?A MAU· tnpiyfţt i iun. Bl fl npnittuâ *cri ! R* ♦*f “ hÂtV/a d^Kà U A$n flyimiin €pâ . îliMTptf 11 lift cnî. CX a^as C*HT A+jj CRfncnpi TÔ4T! .l( 101(« Ct A 4«lrtHTI .. [Tpi A Aiirr^A AîÎKfApi - - ®TAMTIAV* . 1( niKTpÿ Aii(TA 3 ‫'״‬HI : (Wu* *(TI C«1· rtfp 4 1 Q TpillM npi A. 01 îl Hfl U(IXp *))**« 4TfV Ăcaiuri «fiAllTI A( CTpZA'ÎH^tlJJ( » UJtl mÎaTSS C1ÏT1A»* KAy-t Cnpl AMlï cnil 4 ÎKHtilîlAWp H4pi £fAA Ca^ 4. HiÎifl »! m'i'H ii* n 0» *Vczpni nfi A*M{* DinTyÜ iii* lufl U. tHHTptf A^HC^A 3nii : ii*zptf A *tT< ■f ‫־‬frViNriAÎi npnH ToAT( Ilm^pniflA* . Ka iun rtfl i*n k nţ? hjiV C»n 4»*U ! «an ca h? * **^4 A· M k f < KoAioâpa caii Tan«ţi -4CHH iun achÎhcz c^ii · Ka Hfiin M-n nVijîÎH a* fiawn ftva*rÎAinAi A4 nÿT*É C*HI 4!OAOf^iK« npi non . ţ*nT<*< Wn n*VIA . .·■ AÏ4 3n*H ( «AIM A* a‟t .rÎAÎn Xc AUnn*nim A‫־‬ W rpZfîr . up AAT^A . ţi'‫ ״‬A na atT! nan»!* uii A Ay^nTi UJTi *4n 1 N A* «' t*ta ij 1 * o c o^ji r tun TOTA‫׳‬k$>u A^n oyp/MA .T ® ti imUliiT I 41 HUO( 4M JÇOT*p^T HACZMtno* răf iun c■ Ml T Afli* Al T*/I$np4 *i*cT* ‫־‬. IÎAI II 4^ MU4Ttf* 4 lLspT‫׳‬fc 4H4CTA CZ 1Î4. A <jMO‫׳‬rtA( inOlTOATtdWf n-jKCP^'fT Â^HÂT( ‫׳‬TxWripn np‫׳‬fc <f>ifnHnTîijt Ad®c6*^ftK%P0arA 'iHH D l f H « ■ é 0 4 ‫ ־‬V / l i J K T ae x1 s n Î O K O n s d fi s i r a f -3'IIAt'în j^TţVÎ î C^HLjîl rrSftÎHTlAÎfl HOtTflf ÎwAHH rffZ £1 Wf\ Tm 4>in‫׳‬m< c<^Mi^nAWf ÎtwtToAn . ·MAV■‫ !׳‬ii ** ‫*״‬SAT fi! }x fi T CD F fi Kţ^Ti ÎWŢ. Kmin (*HA ^TIAAAÎ A Al t A* A*  X ^ A A^Hp*T I J^lin CI a MT C uin âpMOftM AAÎ AXtAT dpi AJRMctf* ! ©yn^A flAirt 4 I*AAAT)A .hkSt *^Cwi AI UJTI HopÎA-<WI»nAWp Ty »14*11 lJ ‫־‬nMAtfAAVAA . in R^i T04T1 A^*J ‫׳‬t AATlHTl (Un li A‫־‬k« ?$ tf* * »HpKZAA. A Al hi KHTfZ cohot ‫־‬Ça»ai i4Ta· Ml 4paT*V| iun MIZţ?HO(H^T| dinTplÎ KpiAiiniţi t Sin. c44 ^ f* 4 /.fila lr .mipnAi MAHMAnnti iun npepoiinA< . *!}. Cin K“'*' Kl 4TpiÎ i^Aé 1( 4* cnA^ A4n^p\ipi CT*: Cin rV« HZ ^TpV 4 CHpÎ( fctf»lÎnTl A( fipî AU ‫׳‬p CJRprtf lin(!* : Ka *ÎAT ! iun irpnH npiAAHVi M(i«p«ca A‫־‬feWiiffA*T■ Alin TOAT( C*wr Ip-ÎAHilIf Al . 4 ^*AMAI(IA A**** ^ * ‟* lÎ(K$ATR .114 AHH T A J i K S H f H d e ÎCDiÎHIl [ i f î 1 1 H 0 4 ‫״‬lî T ţ A S R 6 J S f H p . ra‟p**i np» H*p*ri iiâita o W *aMtViÎt . npi napi 4 6v*x. dpi *liiti r'I* KR *\i €ui«T 4 A^Hp!{ *ni4 4 «f‘nTlAI flilO(TOAtt4l*p Oln «4 nÎT«HI|l AA( I!*{ . Hp< *RRpkf* $aîitâ aiîMI 4«H m$AT* AO«tfpn kW *Aliap4V *»" A* 4»p ‫׳‬fc UCT4 ni iltfTTÎrtUl  w'aiàÎ : A *P »*» 4* ‫*״‬ Tfî 414(TA JCZ A■ ^ACRAA^A cztf MtAUrî»pljnf » A‫״*■״‬ n KHHIHÎT. jÎi'Êa *oai 3«II .AZ : Dfp M &n ■ApTOC !»oropt *AHT ?* T A .néïTOATIAU‫ !׳‬. niNTp^Î Mfl Uit» ^Z^ÂHA^n lipi 0n HA 4Tp^ n^i* Tâlcuirea Sfântului Teofilact la Faptele Sfinţilor Apostoli . R* un! *h^Nt* 4ICV$AI 6f* IIAIAIp.Tl T«i!w C*tf »îTikiÎt.

À!1!11 nm maT* apiani npoiiÇMAÏnpin aïn ïtayia Bp fiiaa naanaia a‫־‬£ mànaïn- fisauiyan gin oynïa fil ann . 0 * S r ut H T SA T*A!(!ilifin vj)inT(AWj C<j>Hl}îlAWJ SflOiTûAn-r /r*V *T U %( Tïl■ Tâlcuirea Sfântului Teofilact la Faptele Sfinţilor Apostoli . uitt +1 ‫־‬fï ai tji injuriai ai an aa aïti E ipwn Cï< tivaptuAi!■■ . K* AitinAÏa npi ça anoaw dïiù mii dpiiTAjijţ âï Giatit .mpiijfaiX( aa AÏn Tiffpï· KÎrajÏAÏn . ^Tfï ăa TpininfiyCma-l ‫׳‬. Aaï 4. ^TnnA ÏhÏa la noaw. .ix stnîa *ï cacÏA . Ï1IÀ niian *ii. Un n. a*T ciinr râ^rv ÏHÏn Aiaa «ïiaiapi aÎn n»n* aa c*a«puinp‫׳‬l aîn . ^fAA Kus'.!! fiiaa Ï«ÏA aa noauifnjiţfaiAi aa aïiï naprnir cnpi oÿanAipnA( fliloiToaiiAgip . rïiînfiîhtx sAeïa tï ca'si*. nj a A C*HT aï a napar npf VSnorToaïa . sas pjz ₪ F®B53 îi|in Hi n*H* i-nai niKiTÎiy( dïiù r(*i niKTpï ^ipmiÎTÎA Ea'via Â$anTiAi jÎîicîto.aini* »9 Caï nSi ^ KtpTi . Mn ÂJWti *ï *aanÎr CItipcrinsfAÏin* . Tîiipïi KiiapÏA . uln ■fin fitfmîpMA JÎsi ann . K* TpnaamjflHA mil *iiai*MA »fi EaViA A4 ÏBÏA àaTpinjian iui «!ici 4A nùTnMi n aiïn aaAHTÏnToapi .anawp .VllHlf . ap AA nartiMin aiîn *amrïnToapi ÏbÏa aa fiônai ! finNTpV «âpiai aï ÀaiiiÎr 4 nponoaiAÏn Sruriia . s:« aï c«Ht iKTiirÏAur! 3‫־‬Eaf àan . Kï*i «a afin(* aninat +«iinTi aïn Hipwn caoïcyiu' AÏ<* Al Kiiapia . EifWK Caï Ai. Hï fiiaa «iaijipi iamVaïn fiïn* nïijn«( oapiAift 3iîa« aï aa» finofTOain aa Caïman npi OTiţan mn npi ain jpnpiïna aï 6a r finan aa cynnAifi aïn . Tfinyan uii annan : a^AAin H CTi^a» ^Aarn Caï ayatii aï nïirpn ţ iun Xarta â>i(*9hï iihi j®à TSipi Tfinţian ità mai(. Clp Aa Janisaosïa afiïiî oaï ÿisïr aïn xTiaupl fiiaa £«■1· ţfî . Ka'piAi nïyna aian nptïpaui cxncpaÎ^ii aa 4«aaa'11 f *a ain npv Cÿnipin ain at ai Gfà asoaw C»n omitfi . uin nia( fiîna aai* M‫|״‬j'ro«AÏi( .ţian igù *an an aïn asiiTÏju» Tïfipït ï‫״‬n narpï . **r *an caï »ViaTÏ»» îifija laiAa.an aa CTvnALnnpïn càai t pninïmïa JliVia nfïum caÏTpnam'( *t caÎ!K(i nponotiAÏiïpïti .*KÎT fi! aï aaapT^pmnr . n*na aa fioaui. 4 tpiai-fc aii* CUfiflKA Ha'fTt.fxuin anin Atjn itaaVAïi lUTpïfnpayfst .115 soc!  l ï CO ţr H f 6 vii iţj*nTfde CiţîHiplIAWf inÔiTOin. Illn ïaijn fiôn ann .fila 50v . illn an aïn fait aunuifiip-t ïinî naVpï . T*ri«AÜn. ■ïpi 4$ nirpinfr  Ttamnga ai fins Hiiapia Un AXHfi aaigit aptuin ain fin« Pinaaa aunuannri fisn ÏhÎ . lAp aa *if$ÏA T^ftajin TpininpiyEaiai ‫׳‬aa c*ï. filin* ■apiAi fiiifioj $înnA Ripwn . Uf fiviiïïl npi ânïn un fiïnpiSfAiu +n nmta‫״‬Ei|ii *ï fi■ dmapÎnTÎA . [UHTţţi C<|)HTiÎA i riOtTOi nivii .

Insă. în râvna de a înţelege Sfintele Scripturi întru duhul şi prin învăţătura Sfinţilor Părinţi.paginii. nuanţări şi citate. e cel de la Biblioteca Academiei Române (68210). 1806. Am văzut că Ia sfârşitul veacului al XVIII-lea.5 cm. prin îmbelşugatele explicitări. încât prin munca sa. Noi credem că o continuare firească a acestui volum nu ar fi decât „Tâlcuirea la Epistolele Sfinţilor Apostoli". 133 Hermeneia eis tas Hepta Katholiktis Epistolas. de o mare frumuseţe şi însemnătate duhovnicească. Veneţia. anume în Sfântul Munte Athos. Sfântul Nicodim a îmbogăţit aceste tâlcuiri cu numeroase trimiteri şi citate din Sfinţii Părinţi. Dar unul dintre traducătorii care s-au sârguit să înveşmânteze în limba română scrierile Sfinţilor Părinţi a fost şi mitropolitul Veniamin Costachi. sau este posibil ca fragmentul de carte ce se păstrează până astăzi să fie doar o probă de tipografie. De la dânsul au rămas în manuscris mai multe traduceri din Sfinţii Părinţi. însă singurul exemplar care s-a păstrat din această carte şi este catalogat. de unde a şi ajuns la BAR. în locul în care este indicat începutul primului cuvânt din pagina următoare132. Este cu putinţă ca prin alte biblioteci să se păstreze un exemplar întreg al acestui volum. De aici putem înţelege că acest fragment de carte ce ni s-a păstrat este doar începutul dintr-un volum de mari proporţii. iar cercetările ulterioare pot să dezvăluie cui aparţine traducerea şi dacă această tipăritură conţinea şi tâlcuirea la Epistolele Sfinţilor Apostoli. textul a devenit mai amplu. . care să justifice formatul de 38. deoarece vedem cu exactitate că nu este precizat la început un alt autor. găsim silaba ‫״‬TAL-" care nu poate indica altceva decât „Talcul" sau „Tâlcuirea". ci silaba de pe fila 50v indică „TAL-". monahii Gherontie şi Grigorie traduceau în româneşte tâlcuirea Sfântului Teofilact la Epistolele Sfinţilor Apostoli. 1% Acest procedeu era întrebuinţat pentru înlesnirea şi cursivitatea muncii tipografului.5 x 25. această preocupare nu era singulară. realizându-se astfel o operă nouă. Intre cei care au săvârşit această strădanie a fost şi Sfântul Nicodim Aghioritul. arătându-se prin aceasta că paginile următoare conţin scrieri ale aceluiaşi autor. vieţuitor pe meleagurile Greciei. care prin alcătuirea împrejurărilor a intrat în fondul bibliotecii mitropolitului Iosif Naniescu. Prin osteneala sa au fost traduse din elină în greaca modernă două lucrări care conţin tâlcuirile Sfântului Teofilact la cele 7 Epistole Soborniceşti133 şi la Epistolele Sfântului Apostol PaveliW.

1819-1821. când şi-a dat obştescul sfârşit. cu doi ani înainte de 18 decembrie 1846. ce scrie în testamentul său acest Aceste manuscrise se păstrează la Biblioteca Mitropolitană din Iaşi (cf. în două volume. Literatura patristică în preocupările mitropolitului Veniamin Costachi. la laşi. Mitropolia Moldovei şi Sucevei. 54-55).Sfântul Nicodim Aghioritid Mitropolitul Veniamin Cost adu între care sunt şi Omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur la Faptele Apostolilor si Ia Epistolele Sfântului Apostol Pavel (7 volume). . între anii 1850-1862. traducere pe care a început-o la Mănăstirea Neamţ. Şi această traducere este după versiunea în greaca modernă a Sfântului Nicodim A ghiontul201. 2 volume. în rev. Hermeneia Euthymiou Zygadenou eis tous 150 Psalmous tou Prophetanaktos Dauid. Iată. petrecuţi în retragere la Mănăstirea Slatina. aşadar. 201 Constan tino pol. 1967. a tradus în româneşte opera completă a Fericitului Teodoret al Cirului. Nestor Vomicescu. Câtă dragoste avea mitropolitul Veniamin pentru sfintele cărţi se poate vedea din două mici fragmente extrase din testamentul pe care l-a scris în anul 1844 la Mănăstirea Slatina. 1-2. 200 Manuscrisele acestea se păstrează în Biblioteca Patriarhiei Române (cf. în trei volume rămase în manuscris200. Fecioru. în ultimii ani ai vieţii sale. cit. nr. în timpul primei sale retrageri din scaun (1812) şi a terminat -o la Iaşi abia în anul 1819199. op. D. pp. 232-256). pp.. Tâlcuirea Psaltirii de Eutimie Zigaben tradusă de asemenea de mitropolitul Veniamin apare postum.

pp.] Las 800 de galbeni să se aşeze de epitropii mei în casa Seminarului Socolii. Erbiceanu. Un sfânt printre oameni. întrebuinţându -se numai dobânda lor anuală veşnic în tipărirea pe rând a tuturor tălmăcirilor manuscriselor mele câte se vor găsi nepublicarisite. p. care să slujească a se hărăzi fără plată tuturor clericilor seminarişti la ieşirea lor din Seminar. şi în tipărirea cărţilor bisericeşti de care după vremi ar fi lipsă. . între manuscrisele aflate în biblioteca Mănăstirii Căldăruşani se afla şi o copie integrală ale celor trei manuscrise ale mitropolitului Veniamin ce conţineau ‫״‬Cele 14 trimiteri ale Sfântului Apostol Pavel (tâlcuiri ale lui Teofilact. Ucenicii Stareţului Paisie în Mănăstirile Cemica şi Căldăruşani. Acest îndemn al Sfântului Calinic ar putea fi interpretat 2112 Unii dintre contemporanii săi îl numeau chiar ‫״‬Sfântul Moldovei" (cf. a epistolelor lui Pavel şi a Epistolelor soborniceşti de Teofilact al Bulgariei şi altele. în timpul retragerii de la Slatina. Tâlcuirile celor patru Evanghelii. Râmnicu-Vâlcea. Furtună. frate fă ceea ce-ţi spun. Cu toate că acest manuscris s -a publicat abia la începutul veacului următor. 62-63. 1888. 137 Sfântul Calinic de la Cemica. p. fiind adunată cu multă greutate şi mari cheltuieli. C. spre pomenirea mea [. el era cunoscut şi întrebuinţat şi de călugării români din Muntenia136. Ajută-te cu citirea cărţilor folositoare de suflet şi fără să iei seama vei vedea o schimbare în sufletul tău. în voi. 64. protimisindu-se cele sărace spre pomenirea păcătosului meu suflet"135. 1-111" (cf. Copie după traducerea lui Veniamin. 281-282). adică întreaga mea bibliotecă. din care poţi înţelege tainele credinţei noastre. 104). sub îngrijirea episcopului Gherasim Cristea. Episcopiei Râmnicului. Despre piedicile mântuirii omului: slăbirea şi împuţinarea credinţei. între manuscrisele nepublicate ale mitropolitului Veniamin se numără şi traducerea la Tâlcuirea epistolelor pauline a Sfântului Teofilact. o afierosesc Seminarului ce frăţia sa arhiereul Veniamin Roset s-a făgăduit a înfiinţa pentru monahi la Sfânta Mănăstire Doljeşti. Bucureşti. pe care mitropolitul a tălmăcit-o la sfârşitul vieţii sale între anii 1845-1846.ierarh cu viaţă sfinţită134: ‫״‬Cărţile ce am lângă mine împreună cu partea ce a rămas la Sfânta Mitropolie.. relele care-1 învrăjbesc cu El şi multe altele în legătură cu mântuirea ta"137. dorind foarte să nu se înstrăineze şi să se irosească. după textul grecesc a lui Nicodim Sfetagorianul). tom.. Istoria Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. mai ales cele scrise de oamenii virtuoşi cum sunt: Mărturisirea ortodoxă. pp. cele de care are nevoie fiecare creştin. virtuţile care-1 apropie pe om de Dumnezeu. Bucureşti. 135 201 Idem. din 1846. Agoniseşte-ţi astfel de cărţi folositoare. 1927. 1996. după ediţia din 1819 a Sfântului Nicodim Aghioritul. D. după cum şi pe la bisericile tării. Am văzut mai înainte că Sfântul Calinic de la Cemica cunoştea nemijlocit şi recomanda tâlcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament: ‫״‬Tu. ed.

ms. op. p. la anul 1852 este copiat un manuscris cu Tâlcuirea la epistolele pauline. Neîndoielnic că manuscrisele şi cărţile care conţineau opera Sfântului Teofilact şi care erau prezente în studiul şi îndeletnicirile duhovniceşti ale credincioşilor. 98. 3353 BAR din anul 1826. Cartea românească veche din biblioteca Mitropolitului Iosif Naniescu. găsim pe fila 1 o însemnare: „Această carte. ce să numeşte Tâlcul Sfintei Evanghelii este prescrisă aici. 599 BAR este plătit şi citit de loan Mavrodin. în zilele mării sale domnului nostru Io Grigorie Dimitriu Ghica voievod. intrată mai apoi în fondurile BAR şi prezentată de noi mai sus. ms. Ştrempel. 258 BAR din biblioteca Mănăstirii Bistriţa-Vâlcea. 201 BAR care a aparţinut Mănăstirii Căldăruşani. P. Mitropolia Moldovei şi Sucevei. ms. cât şi Tâlcuirea la Faptele Apostolilor. 2091 BAR a fost al lui Ghenadie Enăceanu. călugărilor şi ierarhilor sunt mult mai numeroase decât mărturiile istorice concrete care ni s-au mai păstrat. rom. voi. în care sunt cuprinse primele 9 capitole din Tâlcuirea Evangheliei de la Matei. 78). în Sfânta Mănăstire Hurezi. nr. 2592 BAR scris de popa Flora. 2759 BAR care este scris de popa Constantin a aparţinut Mitropoliei Bucureştilor. 2041 BAR a aparţinut Mănăstirii Cernica. rom. în biblioteca mitropolitului Iosif Naniescu se afla atât Tâlcuirea celor patru Evanghelii de la 1805 (cf. menţionăm în continuare: ms. 2<rr între manuscrisele ce conţineau Tâlcul Evangheliilor şi făceau parte din bibliotecile mănăstirilor ori ale unor credincioşi sau clerici. Marinescu.1974. m 141 G. în care spânzură toată legea pravoslavnică.. Dar asta numai în cazul în care Sfântul Calinic ar numi prin ‫״‬carte" cartea tipărită. rom. rom. rom. ms. logofătul mănăstirii"140. Dar preocuparea monahilor pentru tâlcuirile la Noul Testament ale Sfântului Teofilact este atestată şi de alte manuscrise139. prin osteneala smeritului între fraţi Nicolae. ms. 3314 BAR care este copiat de popa Stanciu de la Mănăstirea Antim. episcopul Râmnicului. 1987. rom. p. rom. rom. ms. 295S BAR scris de popa Flora şi dedicat episcopului Grigorie al Râmnicului. în rev. ms. la leat 1826. rom. Mironescu. egumenul aceştii mănăstiri. însă ştim că în acea vreme ‫״‬cărţi" erau numite şi manuscrisele. Costinescu şi F. în acest manuscris. din porunca fericitului episcop Calinic a! Râmnicului. 1467 BAR copiat de popa Stanciu de la Mănăstirea Antim. Bucureşti. Totuşi. cu cheltuiala părintelui chir loanichie. 5116 BAR care a fost cumpărat în anul 17% de către popa Radu Veicea din Satu Lung. după cum ne spune însemnarea de pe fila 1 verso a acestui manuscris138. ms. 1-2. Alte cărţi . dintre clericii români din veacul al XlX-lea. p. rom. pomenită mai sus. Mai mult. între care este şi ms. rom. episcopul 138 Acest manuscris s-a pierdut (descris de A. a intrat mai apoi în biblioteca Mănăstirii Bişericani.119 şi ca o mărturie a publicării Talcuirilor la Epistolele pauline împreună cu cea la Faptele Apostolilor. care aveau în bibliotecile lor scrierile Sfântului Teofilact îi amintim aici pe mitropolitul Iosif Naniescu141. pentru Seminarul eparhiei. cit. Catalogul manuscriselor româneşti. XXX). ms. ms. rom. Iii.

Astfel de Chiriacodromioane (alcătuite din tâlcuirile Sfântului Teofilact) atât la pericopele evanghelice. ed. 916 BAR ce conţine Tâlcuirea la epistolele Vezi A. arhiepiscopul Bulgariei scurtă alegere pentru uşoara ţinere de minte (ms. înainte de anul 1843 (cf. Moscova. Sinaxar ortodox general şi dicţionar aghiografic. Ştrempel. Lec tura acestei tâlcuiri este de neapărată trebuinţă. 405). Această lucrare nu a fost finalizată. G. p. 1996. Nifon Bălăşescu143. tâlcuirile Sfântului Teofilact erau întrebuinţate şi de către episcopii şi credincioşii Rusiei pravoslavnice. pp. 1998. 28-29. publicată de către ucenicii Sfântului Ignatie. canoanele Bisericii cer ca Scriptura să fie interpretată în acord cu comentariile patristice şi nu în mod arbitrar. cit. deoarece Sfântul Teofan a trecut la cele veşnice înainte de a isprăvi tâlcuirea epistolei către Evrei. p. erau traduse în româneşte şi se aflau în biblioteca Mănăstirii Neamţ.cf. 3. Episcopiei Ortodoxe Române a Alba-iuliei. G. p. pp. 312 ‫־‬lî Ignatie ne învaţă aşa: ‫״‬La citirea Evangheliilor mai trebuie adăugată citirea tâlcuirii pe care le-o face Fericitul Teofilact al Bulgariei. 201). op. cit. p. ed. IX. Lăsându-ne călăuziţi în înţelegerea Evangheliei de explicaţiile acestui Sfânt Părinte. grec. op. în testamentul său duhovnicesc. la această învăţătură se mai află o scolie: ‫״‬în toate obştile cu bună rânduială se citeşte zilnic la Utrenie tâlcuirea Fericitului Teofilact la Evanghelia zilei" (Prinos monahismului contemporan. 2. rom. rom. Mironescu. 50 . 193). Fărâmiturile Ospăţului. Sfântul soborniceşti în traducerea monahilor Gherontie şi Grigorie (cf. 4409 BAR.. :1> Din biblioteca lui Nifon Bălăşescu provine ms. şi manuscrise ce au aparţinut mitropolitului Iosif sunt menţionate î n ms.4 Sfântul Teofan Zăvorâtul a întrebuinţat tâlcuirile Sfântului Teofilact în propria sa tâlcuire la epistolele pauline. Litzica. op.. Dintre ierarhii ruşi din veacul al XlX-lea îi amintim aici doar pe Sfântul Ignatie Briancianinov145 (+1867) şi Sfântul Teofan Zăvorâtul146 (+1894). având următorul titlu: Tâlcuire pe întrebări şi răspunsuri la Sfintele Evanghelii ale Duminicilor anului întreg şi ale altor căteva sărbători.). ale cărui tâlcuiri sunt primite şi întrebuinţate de Biserică. .0 In biblioteca episcopului Melchisedec Ştefănescu se afla un manuscris în neogreacă din veacul al XVHI-lea. după Sfântul Teofilact. cap. însă. cât şi la cele din Apostol. D.Melchisedec Ştefănescu142. Pe de altă parte. publicat sub titlul Prinos monahismului contemporan. în ediţia rusă. cit. 439). Fecioru. mitropolitul Atanasie Mironescu şi episcopul Gherasim Safirin144. op. în consecinţă. XXIV-XXXVI. punerea minuţioasă a ei în practică. însă după cum am văzut mai înainte. ea permiţând înţelegerea corectă a Evangheliei şi. Suntem îndatoraţi să înştiinţăm cititorul că acest vrednic ierarh român (+1902) este propus pentru canonizare sub numele: ‫״‬Mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu cel milostiv" (cf. Episcopiei Romanului.. cit. SAR 386 / 72 . p. noi vom rămâne credincioşi tradiţiei bisericeşti" (Sfântul Ignatie Briancianinov. 1998. deoarece o parte din scrierile acestor Cuvioşi au fost traduse în ultimul deceniu şi în limba română.în limba rusă).

propunem a se imprima cea din urmă lucrare a sa: Traducerea tâlcuirii lui Teofilact la cele 14 Epistolii ale Sfântului Apostol Pavel. 1969. pp. Prin publicarea acestui manuscris la începutul secolului nostru. Sfântul Sinod aducea un omagiu mitropolitului Veniamin la 100 de ani de la înfiinţarea Seminarului de la Mănăstirea Socola216. 232-233). 1904. Fecioru.SfântulIgnatie Brianciaitinov Sfântul Calinic de la Cernica La noi în ţară. fundaţiune a nemuritorului Mitropolit Veniamin Costachi. Catalogul manuscriselor din Biblioteca Patriarhiei Române. prin tainica iconomie a lui Dumnezeu.5 Manuscrisele acestor traduceri se păstrează parţial (numai tomul I şi III) în fondurile Bibliotecii Patriarhiei Române (cf. prelucrată în limba greacă nouă de Nicodim Aghioritul şi tradusă jâl . 2. D. în rev. apare la Bucureşti în trei volume. publicată în anul 1819.6 „Având în vedere că în anul viitor. ‫״‬tălmăcirea" acestei tâlcuiri a fost făcută de mitropolitul Veniamin Costachi după varianta în greaca modernă a Sfântului Nicodim Aghioritul. Această ediţie a fost îngrijită şi 2. 3-4. Studii Teologice. între anii 1904-1906215. nr. traducerea mitropolitului Veniamin la Tălcuirea celor 14 trimiteri ale Sfântului Apostol Pavel de către Sfântul Teofilact al Bulgariei. crezând că este lucru de mare cuviinţă ca şi Sfântul Sinod să aducă marelui Mitropolit prinosul său de recunoştinţă cu ocazia acestui centenar. se împlineşte una sută ani de la înfiinţarea Seminarului Veniamin din Mănăstirea Socola. După cum am văzut.

EPISTOLA CÂTRE ROMANI ţl EPISTOLA ÎNTÂIA CĂTRE CORINTENI TIPAFUTE I n zilele Majest&ţei Sale. iubitorului de Chrlstos R E G E L E R O M Â N I E I CAROL I Cti binecuvântarea şi aprobarea Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române BUCUREŞTI T I P O G R A F I A C Ă R Ţ I L O R 19 0 4 Tălcuirea Sfântului Teofilact la epistolele pauline (publicată în 3 1906) tomuri între anii 1904- B I S E R I C E Ş T I .ALE S LAVI T U LU I Ş l P RE A LĂU D A T U LU I AP O S TO L :P AVE Hi TÂLCUiTE EL1NEŞTE DE FERICITUL TEOFILACTJRHIBPISCQPUL BULGARIEI Tălmăcite în limba cu obicinuiţi acum grecească şl împodobite ca felurite însemnări DE NICODIM AGHIORITUL TRADUSE IN LIUBA flOMÂNÂ DE MITROPOLITUL MOLDOVEI ţi SUCEVEI TOTvITTZL I CARE CUPRINDE.

mai aprobă şi o altă propunere. p. din 8 iunie 1903) . C. pp. iar mai apoi cartea aceasta a fost cuprinsă de negura uitării148. 54. vitregiile vremurilor au împiedicat această strădanie. Sfântului Sinod. 1969. D. care de la începutul Arhipăstoriei sale a strălucit prin fapte de mare folos pentru Biserică şi Ţară. Saint Nectarios of Aegina.cf. „spre a reînnoi mai mult amintirea Mitropolitului Veniamm. Atanasie Mironescu. Institute for Byzantine and Modem Greek Studies. Nicolae Velimirovici149 (+1956). Acesta din urmă a scris în vremea episcopatului său româneşte de Mitropolitul Veni amin Costachi în ultimele zile ale vieţii sale. 2211 Ortodoxe Sârbe.prefaţată de către mitropolitul Atanasie Mironescu. iar după terminarea studiilor teologice a mai susţinut trei doctorate (Berna -Elveţia. Oxford . Fecioru. op. 177. nr. Născut la anul 1880. Catalogul manuscriselor din Biblioteca Patriarhiei Române. Intre ierarhii ortodocşi care s-au slujit de scrierile Sfântului Teofilact au fost şi Sfântul Nectarie al Eghinei219 (+1920). :l ‫׳‬ „ Cf. episcopul Nicolae a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori ai Bisericii Belmont. în Monitorul Oficial. în rev. nr.Marea Britanie şi Columbia . -I= Manuscrisele acestor traduceri se păstrează parţial (numai tomul I şi III) în fondurile Bibliotecii Patriarhiei Române (cf. VI-VII. . A fost un om foarte educat. un Sfânt făcător de minuni de pe meleagurile Greciei. dar şi episcopul martir al Bisericii Sârbe. Dar în şedinţa sa din anul 1903. 1995. şi anume aceea ca după tipărirea lucrării de faţă să se publice din nou şi Tâlcuirea la Evanghelii a lui Teofilact. tradusă de învăţaţii Gherontie şi Grigorie în Mănăstirea Neamţ şi tipărită cu cheltuiala Mitropolitului Veniamin la Iaşi în 1805"147. cit. 3-4. 232-233). Cavamos. dar de o mare simplitate.SUA). fiind păstrată până acum numai în manuscris" (Sumând şedinţei Sfântului Sinod de la 8 nuti 1903. Cu toate că la începutul veacului al XX-lea se dorea publicarea Tâlcuirii la cele patru Evanghelii.. Studii Teologice. pp.

aceste două volume au cunoscut numeroase reeditări. iar cei de-al doilea la Evangheliile de la Marcu şi loan (1975). Prologue from Ochrid. MATTHEW Volume 1 in the мч*» BL THEOPHYLACTS EXPLANATION OP THE NEW TESTAMENT Tiamlfcted from (he origin*! Greek by F t . îl cuprinde şi pe Sfântul Teofilact150.' a* 4 vu <. consemnând tradiţia bisericească şi poate vreun cult local.* ы олла m mtiMift-i» of EPMHNEIA Eli TA TEXbVPA 1ЕРЛ EY АГГЕЛ IA МсгетЬыпебсГеа сЦ ·. Tâlcuirea la cele patru Evanghelii a Sfântului Teofilact este cunoscută prin traducerea din elină în neogreacă făcută de către ieromonahul Galaction Gamiiis şi publicată în două volume între anii 1973-1975152. Birmingham. 2 şi 3 din această se rie.O. anume Talcuirile la Evangheliile de la Mărcii şi Luca. iar până în anul 1997 Tâlcuirea Evangheliei de la Matei cunoscuse deja patru reeditări151. editorul american a inaugurat primul număr d intr -o serie 395. . Cu Tâlcuirea Evangheliei de la Matei. Până azi.anul 1997 Ediţia neogreacă .anul 19/3 şi Proloagele din Oh rida. prirnui volum (1973) cuprinde Tâlcuirea Evanghe liilor de la Matei şi Luca. Prima şi singura ediţie a Tâlcuirii Sfântului Teofilact la Evanghelii apărută într -o limbă apuseană este ediţia americană publicata în anul 1992 de către Chrysostom Press. Chriuopher E Л1 ME ДЕ 1А ']cpopovvjob 1(1«1т1«1ч. o lucrare aghiografică. 1985. Гпр1Х!| Г О М ОЕ А'· (Тб ■at* Muiialn ■at Ло>чЗг EwrrUiel Chry sou cm Press P. Până astăzi au mai apărut nr. Missouri 63031 —1997— A9 H H AI l OTJ Ediţia americană . 152 Din motive de spaţiu tipografic. Box 536 House Springs.vj i cw THE HOLY GOSPEL ACCORDING TO ST. p. 11. în Biserica Ortodoxă Greacă.124 е ьоФ У л л кг o v THE EXPLANATION by BLESSED THEOPHYLACT лгсглы». 151 intitulată: Blessed Theophylact's Explanation of the Netv Testament. 22î Vezi traducerea în limba engleză: N. Velimtrovici. unde. Traducerea din greacă în engleza americană este făcută de Părintele Christopher Stade. Iniţiativa tipăririi în America a acestei lucrări aparţine ieromonahului athonit Ioanichie de la Schitul Sfântul Ilie.

prin dioceza sa australiană./] C IWrUMMIWÎM V| V'S ApilttlIMKNM FjlH'Up» ■dlll 'J 1 w TOHUJ PMMU». «rvm <t«UT«n * ■km wnmtu viailM um umti. în anul 1988 Biserica Rusă din Exil.Despre edi ţia de faţă ©EODYAAKTOY inVniTlMMI ‫■־‬ct. KUZJE B1U. ■ ■■LltTIKJ Hlkl (UtlIU. în Biserica Ortodoxă Sârbă. Dl BVUIS MWTITW M irt.tomul 123 In Biserica Ortodoxă Rusă. este foarte apreciată şi se bucură de o largă răspândire.l T A AO l t l O C AT I T O L I C A. ‟1rT M. Tălcuirea la cele patru Evanghelii.-ri «·■nruni jr. aceeaşi editură în colaborare cu editura Kovceg au publicat o ediţie festivă224 a Tălcuirii celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. Tâlcuirea la cele patru Evanghelii se traduce actualmente din limba greacă şi urmează să se tipărească prin ostenelile monahilor sârbi de la Mănăstirea Decani. în anul 1995 editura Novaia Kniga din Moscova a început să editeze o colecţie ‫״‬de buzunar" cu toate tâlcuirile Sfântului Teofilact la Noul Testament.riH. SMCULBM Ii. în anul 2000. JMMLt i«0 TA EVPIXKOMENA nANTA. retipărea în limba rusă ediţia Soikina a Blagoviestnik-ului.it C11TII mmtr■! u ■mim■.. . THEOPHYLACTI IVI-U AI1JL AUUUIUUI OPE R A 0t * · E PE R1RI POT UER UflT O MN I A■ T rWL J.anul 2000 Patrologia greacă . cunoscută sub numele de Blagovestnik (Binevestitor). imnuii rr wroi waewi'n i r mc«. P. CRflT ‫&׳‬ eBAHreAHe Ot: . Ediţia rusă . cu ocazia împlinirii a două milenii de creştinism. #.

vitalitate şi adâncime. destinată în exclusivitate specialiştilor. sunt necesare mai multe precizări. au fost evitate cu totul neologismele. Susţinem întru totul aceste rigori ştiinţifice în cazul în care se doreşte o ediţie academică. fiind apoi verificat şi comparat din nou cu ediţia originală. Deoarece ediţia de faţă a scrierilor Sfântului Teofilact se doreşte a fi o unealtă duhovnicească în mâna oricărui creştin care ia aminte la poruncile Domnului. cu atât mai mult cu cât în tălmăcirea Cuvioşilor nemţeni se cuprinde un adevărat tezaur de duhovnicie şi de limbă românească veche. păstrând înţelesuri le adânci ale graiului bisericesc. cât şi cea scrisă de Sfântul Mucenic Dorotei. redarea acestora în veşmântul lingvistic în care au fost elaborate. Neam dorit ca prin munca de diortosire să nu umbrim şi să nu păgubim limba Tâlcuirii. Forma transliterată verificată a stat la baza diortosirii textului. Bogăţia materialului lexico-semantic. care este plină de frumuseţe. scrisă pe larg şi publicată în Vieţile Sfinţilor ~ ediţia îngrijită de Părintele Ioanichie Bălan. Din această pricină. Diortosirea era absolut necesară pentru ca textul să devină în întregime accesibil şi inteligibil cititorului contemporan. am consultat câteva ediţii (mai vechi sau contemporane) ale Tâlcuirii la Evanghelii a Sfântului Teofilact. deoarece această ediţie a cunoscut după 1989 153 Vezi tâlcuirea Sfântului Teofilact la Matei 5. făcându-se astfel o ultimă verificare asupra muncii întreprinse. iar titlului fiecărui capitol din ediţia de faţă i-am subordonat printr-o notă titlul original al capitolului din ediţia 1805. articulat într-o topică flexibilă cu nuanţă retoricdiscursivă este specifică textelor cu caracter omiletic din literatura noastră veche. fiind păstrate mai toate cuvintele vechi care până astăzi sunt întrebuinţate în textele bisericeşti şi liturgice. In ce priveşte textul Sfintelor Evanghelii. Textul Tâlcuirii la cele patru Evanghelii a fost translitérai din chirilică după ediţia de la 1805. s-a alcătuit la fiecare Evanghelie o Scară a întocmirii. critică.puţin numeroase. ‫״‬Capetele Evangheliei" (care nu sunt altceva decât titlurile capitolelor) prezente în ediţia 1805. In ce priveşte redactarea şi structurarea conţi nutului lucrării. au fost trecute de noi în cadrul Cuprinsului. Aici sunt înfăţişate în idei rezumative toate cele prezentate în capitolele Evangheliilor.126 Criteriile ştiinţei textologice moderne au impus ca metodă în imprimarea textelor de literatură veche. . de altfel . metoda folosită în diortosirea şi redactarea Tâlcuirii la Evanghelii a fost în armonie cu scopul propus.în care am întâmpinat dificultăţi în precizarea sensului. In locurile . fiind indicate şi versetele corespunzătoare. Pentru înlesnirea unei priviri de ansamblu asupra structurii Evangheliilor. acesta a fost actualizat după ediţia sinodală a Sfintei Scripturi din anul 1988. 13. Ne-am străduit să întrebuinţăm instrumentele lingvistice astfel încât profunzimea şi ţinta duhovnicească a tâlcuirii153 să nu fie deloc păgubită. Atât viaţa Sfântului Matei scrisă pe scurt de Sfântul Sofronie. Apoi forma finală a diortosirii a fost confruntată şi comparată din nou cu ediţia originală de Ia 1805. au fost înlocuite cu viaţa Sfântului Apostol Matei.

Referinţele biblice din textul tâlcuirii sunt cele din ediţia 1805. un Indice al numelor proprii tâlcuite de către Sfântul Teofilact şi un Indice al referinţelor evanghelice uşor de reţinut sau care sunt întrebuinţate deseori. în antetul fiecărei pagini este indicat numărul capitolului din Evanghelie.Despre edi ţia de faţă mai multe reeditări şi se bucură în momentul de faţă de cea mai largă răspândire în rândul credincioşilor. diferenţele sunt precizate prin numeroase note. Pentru înlesnirea utilizării acestei tâlcuiri. s-a alcătuit un Indice real şi onomastic prin intermediul căruia cei interesaţi vor putea afla grabnic care este învăţătura Sfântului Teofilact privitor la diferite teme. Pentru o orientare tematică în cadrul Tâlcuirii. Toate celelalte note şi însemnări aparţin ediţiei de faţă. ci doar am reţinut anumite pasaje prin intermediul lecturilor particulare sau a citirilor din timpul sfintelor slujbe. Aceste trimiteri au fost confruntate şi îmbogăţite cu cele din ediţia Noului Testament comentat al ÎPS Bartolomeu Valeriu Anania. Acesta din urmă ne poate fi foarte util celor care nu cunoaştem integral textul Evangheliei. înaintea fiecărui verset (sau grup de versete) este indicat capitolul şi numărul versetului. de asemenea. Toate referinţele biblice din textul tâlcuirilor au fost sistematizate într-un Indice scripturistic. Pentru a înlesni o vedere unitară asupra întregii tâlcuiri a Sfântului Teofilact la Evanghelii. însă acestea au fost completate cu trimiteri scripturistice la toate textele citate în cadrul tâlcuirii şi care nu sunt identificate în traducerea Cuvioşilor Gherontie şi Grigorie. cumulându-le cu cele din ediţia din 1988 a Sfintei Scripturi. iar în alcătuirea indicilor nu s-a făcut trimitere la numărul de pagină. . S-a alcătuit. dar şi asupra întregii Scripturi prin intermediul tâlcuirii. ci ia versetul sau grupul de versete tâlcuite. Acolo unde există deosebiri între versetele tâlcuite în ediţia de la 1805 şi ediţia mai sus pomenită. am subordonat fiecărui verset (sau grup de versete) trimiterile biblice prezente în ediţia din 1805. Scoliile şi însemnările Cuvioşilor Gherontie şi Grigorie sunt marcate prin note precedate de indicaţia: [1805].

p. înţelegem de aici că apropierea noastră de sfintele cuvinte se poate face numai prin rugăciune şi prin citire cu luare aminte. (3) A treia sută a capetelor despre dragoste ale Sfântului Maxim Mărturisitorul capetele 21-36. despre înfricoşătoarea judecată. Din această pricină. 22 . ca măcar să sporim în conştiinţa decăderii în care umblăm"155. Tălcuirea la Evanghelii să devină un instrument util în strădania de înţelegere şi propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu. 15. Deisis. pentru a Doua Venirea Domnului. Consultă Evanghelia. (7) Vedenia Sfântului Nifon. 24. cap. Binele firii noastre căzute este amestecat cu răul. toţi ne supunem într-o măsură mai mare sau mai mică. EOR. ed. Fărămiturile Ospăţului. datorată feluritelor pricini. punându-ne nădejdea în harul lui Dumnezeu. Episcopul Constanţianei. Vezi dacă gândul tău cel bun. cărora. (4) Cuvânt al Sfântului Ioan Damaschin. Unele adnotări din ediţia de faţă cuprind lămuriri asupra textului. ca unii ce suntem oameni. am aşezat în primele ‫ ״‬Sfântul Ierarh Ignatie Briancianinov. însă. suntem îndemnaţi să ţinem cuvintele sfintelor scrieri în minţile noastre. VII. Cei care iau aminte la acest cuvânt al Sfântului Ignatie vor înţelege că aceşti indici sunt de neapărată trebuinţă. sfârşitul lumii şi venirea lui Antihrist. după cum o mâncare delicioasă şi sănătoasă devine otravă când este amestecată cu aceasta"154. Sfântul Nil Sorski (1433-+1508) scria: „Cei împovăraţi de multe păcate şi bântuiţi de patimi sunt nevrednici chiar şi să audă asemenea cuvinte. atât din pricina împrăştierii minţii. în privinţa citirii sfintelor cuvinte. cât şi din cauza neputinţei şi uitării. dar şi câteva pasaje din unele scrieri ale Părinţilor filocalici. (2) Despre tâlcmrea versetelor 46-50 din capitolul 12 al Evangheliei de la Matei. dar deopotrivă ne arată şi cât este de mică măsura duhovnicească a celor care trăim în aceste vremuri. dar mai cu seamă şi întâi de toate ne dorim ca acesta să fie un sprijin real pentru cei care se sârguiesc să fie cu luare aminte în viaţa lăuntrică. prin care ne învaţă aşa: ‫״‬Ţi-a venit în minte un gând bun? Opreşte-te! In nici un caz nu te gândi săl pui în practică fără a-1 examina. Autobiografia unui stareţ.Acestor indici li se alătură în acest volum al Tâlcuirii Sfintei Evanghelii de la Matei şi câteva anexe editoriale: (1) Zilele de prăznuire ale Sfinţilor Apostoli. Ne-am străduit ca prin tot aparatul auxiliar. 155 Cf. p. Cuviosul Paisie de la Neamţ. ci întâi de toate completează şi dezvoltă tâlcuirea Sfântului Teofilact. Simţi în inimă vreo înclinaţie bună? Opreşte-te! Nu te lăsa dus de ea. despre venirea lui Antihrist. Motivaţia care a stat la baza alcătuirii indicilor este un cuvânt al Sfântului Ignatie Briancianinov. înclinaţia ta cea bună sunt conforme cu sfintele învăţături ale Domnului. fără a medita. 1996. de aceea el însuşi a devenit rău. Alba Iulia. (5) Cuvântai Sfântului Efrem Şirul.Duminica înfricoşătoarei judecăţi. (6) Câteva rugăciuni din rânduiala liturgică a Triodului . Vei vedea foarte repede că nu există nici o legătură între binele evanghelic şi binele firii omeneşti căzute. ed. Sibiu. Aceste pasaje patristice nu au scopul de a-i exalta pe cititori punându-le înainte cuvinte şi învăţături ale Sfinţilor.

vom cere iarăşi iertare tuturor cititorilor. cititorul o va găsi foarte uşor de fiecare dată când va dori să citească din Tâlcuirea Evangheliei. care nădăjduim să nu devină o carte ‫״‬colbuită" din pricină că se află pe rafturile bibliotecilor şi nu este cercetată de nimeni. ne rugăm ca să ne . Prin zăbovirea în rugăciune şi prin împlinirea poruncilor evanghelice vom dobândi luare aminte şi vom înţelege cu adevărat cele care se petrec în viaţa noastră lăuntrică şi neîndoielnic este că vom pricepe şi pruncia duhovnicească în care se află creştinătatea zilelor noastre. toţi cei ce voiţi să aveţi viaţa Domnului. şi dogmele credinţei noastre. am putut vedea că pe numeroasele file ale cărţii de acum două veacuri sunt presărate multe picături de ceară. Purtării Sale de grijă din dragostea pentru om. toţi cei ce voiţi să vă povăţuiţi la calea mântuirii şi să nu vă poticniţi în prăpăstiile pierzării. Intr-un articol al său. academicianul Virgil Cândea ne spunea că astăzi mai mult ca oricând învăţăturile Sfinţilor ne sunt foarte la îndemână. dară. îndreptaţi-o cu duhul blândeţelor. după cuvântul Apostolului. sau ne îmbie în ediţii frumos tipărite şi accesibile în librării. copiate în trecut. tălmăcite. ne aşteaptă. De aceea. deoarece ‫״‬cărţile lor cu greu obţinute. intitulat Cuvinte pentru „vremea de pe urmă"126. după cum ni se spune şi în Cuvântul către cititor al Cuvioşilor Gherontie şi Grigorie: ‫״‬Deci. că întru îndelungată vreme săvârşindu-se acest lucru de suflet folositor. pentru credinţa cea dintru voi. ştim că şi greşeli vom fi făcut: unele pentru multa osteneală. datorăm orice lucru bun. iar altele pentru supărarea nopţii. Şi orice greşeală veţi afla. se cuvine să ne aducem aminte de neamul din care ne tragem şi să nu uităm ca la înfricoşătoarea Judecată în sânul neamului românesc ne vom afla dimpreună cu toţi înaintaşii noştri care şi -au sfinţit viaţa prin împlinirea poruncilor şi prin dragostea cea nemincinoasă a Evangheliei. pe rafturi. ca să puteţi da răspuns. primiţi-o cu bucurie şi o cetiţi cu osârdie. Cel Care nimic nu trece cu vederea şi poate să răsplătească prin belşug de daruri şi milostivire. care ne spun în chip tainic că această Tâlcuire a fost pricină de sfinte privegheri. mulţumind lui Dumnezeu Celui Ce a iconomisit de a dobândit şi Neamul nostru această vistierie". Fiind aşezată astfel. toţi cei ce voiţi să vă faceţi fii ai zilei şi ai luminii şi să nu umblaţi întru întunericul neştiinţei.pagini ale acestei cărţi Rugăciunea înainte de citirea din Sfintele Cărţi alcătuită de către Sfântul Ioan Gură de Aur. bucuraţi-vă întru Domnul. căci şi noaptea de multe ori o am avut în loc de zi. şi după dânsa să urmaţi. Cu plecăciune. înainte de a încheia. pe uliţe şi în pieţe". a privi în oglinda darului. toate neamurile şi fiecare dintre noi în parte. la pangar sau în chioşcuri. ca o oglindă înaintea ochilor voştri celor sufleteşti. toţi cei ce voiţi să ştiţi tainele întrupării Domnului. colbuite. punând înainte o parte din cuvintele tipografilor ediţiei din 1805: „Iar cei ce v-aţi învrednicit cu luminarea minţii. nădăjduim către Domnul. Transcriind din chirilică textul tâlcuirii de la 1805. Intre aceste cărţi se numără şi Tâlcuirea celor patru Evanghelii a Sfântului Teofilact. Mulţumind tuturor celor ce s-au sârguit şi au trudit în felurite chipuri slujind această carte. fiind firea îngreuiată. După aceste porunci vor fi judecate toate veacurile.

9). Episcopiei Romanului şi Huşilor. zicând: „Fie ca Dumnezeu. să păzim dragostea lui Dumnezeu şi prin aceasta fiind şi noi „păziţi de Dumnezeu"2211. 1986. să te judece cu dreptate după milele Sale desăvârşite şi. Deci. în chip tainic Sfântul Teofilact va revărsa şi asupra noastră binecuvântarea sa156. iar Matei I-a făcut ospăţ. pp. Vameşul. apoi Domnul a intrat în casa lui. . a urmat pe Hristos. care se chema Matei şi a zis către dânsul: ‫״‬Vino după Mine!" (Matei 9. că n-am venit să chem la pocăinţă 156 Sfântul Teofilact încheia cu această binecuvântare una dintre scrisorile sale către fosta împărăteasă Maria (cf. ed. auzind cuvintele lor a zis către dânşii: ‫״‬Nu trebuie doctor celor sănătoşi. Acolo s-au adunat la Matei vecinii lui. ci şi cu cele sufleteşti. şezând împreună cu păcătoşii. 140-141). învăţătorul vostru mănâncă şi bea cu păcătoşii şi cu vameşii?" (Matei 9.11). Fie. Theophylncte d'Achrida . prietenii lui şi mulţi cunoscuţi. Iar Domnul. s-a întâmplat să fie acolo farisei şi păcătoşi. au zis către ucenici Lui: ‫״‬pentru ce. al Căruia eşti şi Care te are. trecând prin Capernaum a văzut un om şezând la vamă. aceştia. când tu vei fi devenit mirosul bunei miresme a lui Hristos. Care a venit pe pământ cu asemănare omenească. 307311. El să te înalţe pe altarul ceresc şi să facă din tine cădelniţă înţelegătoare. cu frică.Lettres. vameşi şi păcătoşi şi au şezut împreună cu Hristos şi cu ucenicii Lui. 157 Vezi Vieţile Sfinţilor pe lunci noiembrie. care ne vor înnoi în înfrăţirea veselitoare şi veşnică cu toţi cei mântuiţi. dar. VIAŢA SFÂNTULUI APOSTOL ŞI EVANGHELIST MATEI157 Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă acest lucru se va săvârşi prin fapte.iertaţi. lăsând toate. ci bolnavilor. P. 1993. îndată s-a sculat de la vamă şi. căci şi noi oameni suntem cuprinşi de slăbiciunea firii. ca să dăruieşti ca jertfă toate darurile mâinilor şi lucrărilor tale şi ca ardere de tot să aduci mireasma bineplăcută şi bineprimită a tuturor virtuţilor tale". să te păzească de tot răul şi nenorocirea. Gautier. iertându-ne unii pe alţii. cu credinţă şi cu inimă curată să ne apropiem de Sfintele Taine ale lui Hristos. pp. Unul fără de păcat. ca toţi dimpreună. auzind aceasta nu numai cu urechile trupeşti. care nu lasă pe nici un om a fi fără de greşeală". Tesalonic. să mântuiască pe oamenii cei păcătoşi.

Iar din rădăcina lui va curge izvor de apă curată şi. înştiinţându-se episcopul Platon de venirea lui. vrând să acopere viaţa lui de vameş. dând ramuri cu o mulţime de frunze şi s-au arătat roade într-însul foarte frumoase.pe cei drepţi. din multă smerenie. Pentru aceea. cei ce s-au tămăduit s-au închinat Apostolului şi au mers după dânsul cu bucurie. arată pe faţă tuturor numele său. Acest sfânt era fiul lui Alfeu şi frate cu Iacob. numindu-se Matei şi povestind înaintea tuturor viaţa sa de mai înainte. mai înainte decât toţi ceilalţi a scris Evanghelia în limba evreiască. unde îi căzuseră sorţii. în Evanghelia sa. Apoi. cu puterea Mea şi va aduce multă roadă. rugându-se lui Dumnezeu cu sârguinţă. neruşinându-se a-şi mărturisi păcatele sale. scriind însuşi despre sine. mergând în cetate să facă ceea ce i s-a poruncit. întrecând cu mulţimea şi cu dulceaţa toate celelalte roade. pentru că toată cetatea se strânsese la o minune ca aceasta. întorcând către Domnul câteva suflete. propovăduind această Evanghelie prin multe ţări. mai la sfârşit. a făcut precum îi era poruncit: a înfipt toiagul cel dat lui de la Domnul şi îndată înaintea tuturor s -a făcut toiagul copac mare. pentru evreii care crezuseră. anume Flavian avea o femeie şi un fiu. l-a întâmpinat cu clerul. Iar ighemonul acelei cetăţi. înfricoşându-1 şi zicând: „cine te-a trimis pe tine aici cu acel toiag pentru pierderea noastră?" Iar el. Iar. ţară pe care a luminat-o cu lumina înţelegerii Sfintei Evanghelii. a coborât din munte. Sfântul Matei. următorul său şi a zidit o biserică mică. pentru cinstea apostoliei. şi cei ce vor gusta din roada lui vor lepăda năravurile cele de fiară şi vor fi oameni blânzi şi buni".se va înrădăcina şi va creşte copac înalt. l-au numit cu nume puţin cunoscut. mari şi dulci şi izvor de apă a curs din rădăcina lui. adică Levi al lui Alfeu. ci pe cei păcătoşi" (Matei 9. Apoi a înconjurat toată Etiopia. Iar Sfântul Matei.i-a zis Domnul . certând duhurile necurate le-a izgonit. Atunci s-au minunat toţi cei ce priveau la această minune. Apoi. Apoi. Aceştia. având în mâna Sa un toiag. Iar el s-a suit pe un munte care era în apropiere şi a petrecut pe acest munte în post. care erau chinuiţi de diavoli. a întins dreapta Sa. pentru întoarcerea acelui neam necredincios. dacă mâncătorii de oameni se vor spăla. „Căci degrab . binevestind pe Hristos. întâmpinând în cale pe Apostol au strigat în urma lui cu glasuri sălbatice. Sfântul Matei. Din acea vreme Sfântul Matei s-a făcut ucenic şi următor al lui Hristos şi s-a învrednicit a fi cinstit între cei doisprezece Apostoli. dând pace Apostolului. Iar după primirea Sfântului Duh. mâncând poame dulci din acest pom şi bând apă . la o seminţie neagră la chip şi cu nărav de fiară şi a intrat într -o cetate ce se chema Mirmenia. şi a scris-o după opt ani de la înălţarea Domnului. dându-i acel toiag şi poruncindu-i să se coboare din munte şi să înfigă toiagul înaintea uşii bisericii celei zidite. fiind povăţuit de Sfântul Duh. Atunci i S-a arătat Domnul în chip de tânăr preafrumos. a venit în ţinutul mâncătorilor de oameni. Căci a străbătut Parţia şi Midia. unde. intrând în cetate şi apropiindu-se de biserică. iar de către ceilalţi Evanghelişti era numit Levi al lui Alfeu. le-a pus episcop pe Platon.12-13). vor deveni albi. luând toiagul din mâna Domnului.

căci l-a orbit răutatea lui . Auzind ighemonul. apoi câştigau albire şi frumuseţe nu numai trupească. ci vrăjitorie. după porunca chinuitorului. s-a mâniat foarte tare şi s-a dus cu toată mulţimea slugilor sale. îndemnându-1 diavolul. Deci. Apoi a început a ruga pe Apostol să -i ierte păcatul şi să-i lumineze ochii. După aceea. au fugit. i-a dăruit vederea Dar ighemonul. văzând cu ochii cei trupeşti. după cuvântul Domnului ieşeau din apă luminaţi la faţă. le-au aprins. dar n-am putut să-l prindem". iar Apostolul i‫־‬a botezat în acel izvor făcător de minuni. apoi. făcându-se ziuă. mâniindu-se ighemonul. însă aceia. pentru că tot poporul. Apoi. Atunci. spre care ostaşii neputând a căuta. îndată i-a cuprins un întuneric.de aceea şi a cugetat să-l omoare. slugile au adunat mulţime de viţe şi vreascuri. întorcându-se. sunt gata să rabd toate pentru Dumnezeul meu". iar Apostolul. Dar. punându-1 pe pământ. când s-a apropiat de dânsul. s-au umplut de frică şi. pe tot poporul care a crezut în Hristos. Dar şi această socoteală a rămas fără izbândă. ca şi cum ar fi vrut să-l cinstească. lepădând negreala de arap şi îmbrăcându-se întru Hristos. apoi au adus smoală şi pucioasă şi toate acestea punându-le deasupra Sfântului Matei. mai întâi s-a bucurat de tămăduirea soţiei şi a fiului său. toţi au crezut în Domnul. sâ-1 taie cu sabia. Iar Sfântul Apostol Matei. vrând ca singur să prindă pe Apostol. pe când Apostolul cânta în biserică laude lui Dumnezeu împreună cu cei credincioşi. făcând semnul Sfintei Cruci peste ochii lui. fiind întrebaţi de ce n-au adus pe Matei. ca pe un vrăjitor. toţi credeau că Apostolul lui Hristos va fi ars. au spus ighemonului cele ce s-au făcut. alerga la dânsul . aruncând armele. omul cel nou.n-a crezut că ar fi puterea lui Dumnezeu. îl ducea în curtea sa. să-l întindă cu faţa în sus şi să-i pironească mâinile şi picioarele de pământ. Atunci. căci. pe care o izbăvise de duhul cel viclean. au răspuns: ‫״‬Am auzit glasul lui vorbind. ci şi sufletească. poruncindu-le să aducă pe Apostol cu sila.132 curată. îndată. care se botezau. ighemonul a trimis patru ostaşi să-l prindă. de ce nu săvârşeşti lucrul pe care l -ai cugetat asupra mea? Fă ceea ce au pus diavolii în inima ta. îndată a orbit şi căuta un sprijinitor. părăsind zeii. încât abia au putut să se întoarcă înapoi. Mai întâi a botezat pe femeia ighemonului. l -a mustrat. Căci. luând pe Apostol de mână. a trimis ostaşi mai mulţi cu arme. Deci. văzând tainele inimii lui şi înţelegând gândurile cele viclene. în acea noapte Mântuitorul S-a arătat Apostolului. şi de se va împotrivi cineva. Apostolul. vrând să ardă în foc pe Apostolul Domnului. . însă nu şi cu cei sufleteşti . zicând: ‫״‬Prigonitorule şi vicleanule. Inştiinţându-se de aceasta îghemonul. nelăsând să-l ia pe acela. stând la un loc înalt propovăduia cuvântul lui Dumnezeu în limba poporului ce se adunase acolo. ighemonul a poruncit ostaşilor să l ia pe Sfântul Matei şi. poruncindu-i a îndrăzni către El şi făgăduindu-i că va fi împreună cu dânsul în mâhnirea care-i va veni. Deci. s-a mâniat asupra Apostolului. însă. Aprinzându-se focul cu văpaie mare. Iar toţi mâncătorii de oameni. pe urmă. a strălucit o lumină cerească asupra Apostolului. când au ajuns la biserica Domnului. Făcându-se aceasta. precum vezi. împreună cu fiul său. iar în inima sa cugeta cele viclene. pe când se apropiau de biserică.

Care a păzit pe sluga Sa. Apoi ighemonul. l-a luat pe umeri împreună cu boierii săi şi l-a dus în curţile sale. învelindu-1 cu veşminte de mare preţ. Şi îndată s-a pornit văpaia focului înfricoşat asupra idolilor de aur şi s-au topit ca ceara. căzând înaintea raclei Sfântului Apostol. ighemonul voia să scoată din foc pe Sfântul. a mers la mare cu o mulţime de popor. îi chema în ajutor pentru ca Sfântul Matei. să le aprindă. la locul arătat şi au aflat racla cea de fier cu moaştele Sfântului Apostol Matei. care mergea după ighemon. să-l închidă pretutindeni cu plumb şi să-l arunce în mare. o. care a păzit viu şi nevătămat de foc pe propovăduitorul lui Hristos şi grăia asupra dreptului fărădelegi. iar Sfântul Matei a rămas viu. îşi cerea iertare de la el pentru greşeala sa şi cu osârdie dorea să se boteze. După aceea. ba încă au ars şi mulţi din cei necredincioşi. îl va păzi pe el şi de înec. noaptea s -a arătat Sfântul Matei episcopului Platon. lăsând pe toţi zeii noştri. Episcopul Platon. Sculându-se episcopul. ighemonul şi boierii săi au crezut cu adevărat în Domnul nostru Iisus Hristos. în loc să cunoască puterea lui Dumnezeu. Iar din topirea idolilor a ieşit un şarpe ca de foc. Apoi.Dar. punându -i în jurul focului. făcând rugăciunea cea mai de pe urmă. în număr de doisprezece şi. însă el. Fiind aruncat în mare sicriul cel de fier cu cinstitele moaşte. vrând să-l vatăme. a poruncit să adune lemne mai multe. Iar atunci când . tot poporul s-a înspăimântat de o asemenea minune şi a lăudat pe Dumnezeul Apostolului. De acum. a poruncit să facă un sicriu din fier şi punând într-însul trupul Sfântului Apostol Matei. văzând credinţa voievodului şi rugămintea lui cea cu dinadinsul şi învăţându-1 mult. Văzând aceasta. apoi cu adevărat Acela este Dumnezeu şi Aceluia ne vom închina. Matei. zicându‫־‬i: ‫״‬Duminică să mergi la malul mării. Iar judecătorul s-a mâniat mai mult. Sfântul Apostol. i-a poruncit să intre în apa Botezului. până ce a făcut smerită rugăminte către Apostol. Atunci judecătorul a poruncit să se aducă un pat de aur şi să se pună pe dânsul cinstitul trup al Apostolului. şi-a dat sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu. care este spre partea răsăritului de la curţile domneşti şi să iei de acolo moaştele mele. să vădească neputinţa zeilor pâgâneşti şi să ruşineze pe cei ce nădăjduiesc spre dânşii. iar deasupra să toarne smoală. viţe şi vreascuri şi. numindu-1 vrăjitor şi zicând că vrăjile au stins focul şi l-au păzit viu. zicând către boierii săi: ‫״‬Dacă Cel Ce l-a păzit pe Matei întreg în foc. care fusese scos din foc nevătămat. slăvind pe Dumnezeu. ca să-l izbăvească din acea nevoie. fiind în văpaie s-a rugat către Domnul Puterilor ca să arate puterea Sa nebiruită. mărturisindu-Lcu glas mare a fi Unul adevăratul Dumnezeu. cu puterea lor să nu se poată izbăvi de văpaie şi să ardă în foc. punându-le deasupra lui. De aceea. încât nu-i era lui cu putinţă a fugi şi a scăpa de frica aceluia. minune! îndată s-a prefăcut focul acela în răcoreală şi văpaia în rouă. Dar el nu avea credinţă desăvârşită. precum i-a vestit lui în vedenie. Apoi a adus şi pe zeii săi cei de aur. Inştiinţându-se despre aceasta. care stăteau împrejur. care vor fi scoase la uscat". Sfântul Apostol Matei a certat focul şi îndată s-a stins văpaia şi a pierit asemănarea şarpelui cea de foc. Care n-au putut să se izbăvească de arderea focului".

încredinţând altuia domnia sa. Luând episcopia Matei cel nou. bine s-a ostenit în bunavestire a lui FIristos şi pe mulţi întorcându-i de la închinarea la idoli. Iar. i-a adus către Dumnezeu. s-a sârguit a fi următor al faptelor lui apostoleşti. murind episcopul. zicând aşa: ‫״‬nu Flavian să-l numeşti. celui ce‫־‬şi lăsase domnia şi l-a sfătuit să primească scaunul episcopal. Apoi a fost învrednicit rânduielii preoţeşti de către Sfântul Platon. luând voievodul din botez numele Apostolului. s -a lepădat de lumea aceasta deşartă şi se sârguia întru rugăciuni în biserica lui Dumnezeu. ci Matei".134 episcopul a pus mâna pe capul lui. stând înaintea scaunului Lui împreună cu Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei şi se roagă pentru noi. voind să-i dea nume. degrabă. Amin. Apoi. ca să fim moştenitori împărăţiei în vecii cei nesfârşiţi. s-a mutat către El. după fericitul Platon. . vieţuind ani îndelungaţi cu plăcere de Dumnezeu. Astfel. Sfântul Matei s-a arătat în vedenie preotului Matei. Căci. îndată a venit glas de sus. episcopul. după trei ani.

Şi poate de aceea ne-au fost date patru Evanghelii. înţelegerea. de strălucirea Preasfântului Duh erau luminaţi şi aşa cunoşteau căile lui Dumnezeu. ca dintru acestea învăţându-ne adevărul. faceţi şi voi asemenea" (Luca 6. ca măcar prin acestea să-şi aducă aminte oamenii de voia cea dumnezeiască. nu prin Scripturi şi cărţi erau învăţaţi ci. de vreme ce după aceea era [primejdie] să răsară eresuri şi năravurile noastre [buna rânduială] să se strice. adică cea despre care zice Domnul: ‫״‬Nu vă temeţi de cei ce omoară trupul. având mintea curată. Avraam.TÂLCUIREA S F I N T E I EVANGHELII DE MATEI SFÂNTUL TEOFILACT A R H I E P I S C O P U L B U L G A R I E I LA ÎNAINTECUVÂNTARE Acei dumnezeieşti bărbaţi care au fost mai înainte de Lege. dreptatea şi întreaga înţelepciune. a binevoit [Domnul] să se scrie Evangheliile. să nu fim amăgiţi de minciuna ereziilor. 31).16). întru acest chip au fost Noe. Moise. iar sufletul nu pot să‫־‬l omoare" (Matei 10. când hotărăşte: „Oricine se uită la femeie. Dar. înţelegerea. întru acest chip şi Hristos cu Apostolii faţă către faţă a vorbit şi darul Sfântul Duh l -a trimis Apostolilor ca să le fie învăţător [povăţuitor]. înţelepţi ca şerpii" (Matei 10. cele patru soborniceşti fapte bune [virtuţi] să le învăţăm: bărbăţia. dar. a . după ce au slăbit oamenii şi s-au făcut nevrednici de a fi luminaţi şi învăţaţi de către Sfântul Duh. când ne învaţă: „Precum voiţi să vă facă vouă oamenii. când sfătuieşte: ‫״‬Fiţi. nici să se strice cu totul năravurile [obiceiurile] noastre. El însuşi vorbindu-le gură către gură. Iar întreaga înţelepciune. Dreptatea. 28). poftind-o. pentru ca dintru ele. a dat iubitorul de oameni Dumnezeu Scripturile. Iov. Bărbăţia. Dar.

Din păcate. al lui Pavel. Sau. îndreptare. încât ce bărbat ar putea să o întreacă? în greutăţi mari şi în vremuri grele. soţie.. ce bărbat a ajuns şi a împlinit nevoinţa Măriei Egipteanca? Foarte mare pocăinţă. pe lângă înţelesul firesc de nevastă. din cei şaptezeci. în urmă cu mai mulţi ani.. Mănăstirea Piatra-Scrisă. 158 . Preasfânta noastră! De Dumnezeu Născătoarea! Şi ce va putea spune cineva despre Maria Magdalena? Ai văzut cât de mult L-a iubit pe Hristos. una este fapta bună a bărbatului şi a femeii. o credincioasă l-a întrebat: „De ce în convorbiri. îngroziri şi făgăduinţe. Iar celor ce au crezut dogmelor şi poruncile au păzit. pentru a desemna o persoană de gen feminin este folosit îndeobşte cuvântul femeie. [Dintre aceştia doi de la urmă] Marcu a fost următor şi ucenic al Sfântului Petru.Matei şi loan . fără de tărie. scriem şi vorbim multe. cuvântul muiere desemna ceea ce înţelegem azi prin femeie. Iar pe cei ce nu au crezut dogmelor şi poruncile nu le‫־‬au păzit. Etimologic. Cuviosul Sofronie i-a răspuns acestei femei: „Noi. mare pocăinţă. Şi încă. care arată şi însuşirea de moale. dar în realitate mai degrabă femeile sunt acelea care îi întrec cu mult pe bărbaţi. cuvântul muiere provine din iatinescul mulier/mulieris.şi săvârşit adulter cu ea în inima lui"158 (Matei 5. Neîndoielnic este câ răspunsul Cuviosului se adresa personal acelei femei care a întrebat şi avea şi menirea să îi fie spre mângâiere şi îmbărbătare." (cf. 28). Amintiri despre Stareţul Sofronie de la Essex. Miazănoapte şi Miazăzi . în limba română. iar Luca. încă şi în alt chip sunt patru Evanghelii: pentru că patru sunt stâlpii acestei lumi. Daviti.Răsărit.au fost din ceata celor doisprezece. într-atât.Marcu şi Luca -. dar putem pricepe foarte uşor că învăţătura dumnezeiescului Părinte Sofronie este şi cea Bisericii Ortodoxe. pp. Era gingaşă şi puternică. cată. în vechime. cu prigoane şi toate ameninţări te. O. 79-80). Cine poate să ajungă la sfinţenia Maicii Domnului? Gândeşte-te! De la începutul. socotind că nu se cuvine a nedreptăţi firea femeiascâ. cu adevărat. a preacurvit cu dânsa întru inima sa". prin care toţi am intrat în această lume văzută. patru Evanghelii sunt pentru că pe acestea patru le cuprind: dogme. până Ia sfârşitul vieţii ei! Sunt momente când nu suntem vrednici nici măcar să îi rostim numele. bunătăţile cele ce vor să fie li se făgăduiesc. avându-1 şi pe cel de femeie cu apucături urâte. încât a devenit întocmai ca şi Apostolii. iar ceilalţi doi . din care doi . mahalagioaică. pentru că ne vesteşte lucruri bune şi pline de bucurie: iertarea păcatelor. iar lumea având patru părţi . suire la Ceruri şi punere de fiu al lui Dumnezeu [înfiere dumnezeiască].. porunci. Versetul din ediţia de la 1805 este: „Cel ce a căutat la muiere spre a o pofti pe ea. în scrieri şi chiar în slujbele Bisericii sunt mai adesea pomeniţi Sfinţii? Este oare cu neputinţă ca femeile să ajungă la sfinţenia bărbaţilor Sfinţi. Maica Domnului. muiere a dat şi cuvântul înmuiere.se cuvenea şi stâlpii să fie patru. iată. 2002. Iar ‫״‬Evanghelie". Astăzi. decât despre Sfinte femei?" Dintru adâncul său de rugăciune. slab. Iar Evangheliştii sunt patru. bărbaţii. adică „Bunavestire" se numeşte. cel dintâi cuvânt este folosit astăzi cu prisosinţă în mod peiorativ sau depreciativ. Apus. pe când trăia Părintele Sofronie Saharov. Dumitra V.. şi din pricina aceasta se vorbeşte mai mult despre Sfinţi bărbaţi. Au doară noi ne -am ostenit pentru câştigarea acestor bunătăţi? Sau dintru ale noastre isprăvi [fapte] pe acestea leam dobândit? [Nu]. cu muncile [caznele] ce vor să fie îi îngrozesc. în cuprinsul Tâlcuirii am preschimbat peste tot muiere cu femeie. Ne vesteşte încă şi lesnirea [uşurinţa] dobândirii lor. Şi. spune-mi. ci cu darul şi cu iubirea de oameni a lui Dumnezeu ne -am învrednicit de atât de man bunătăţi.

poate îmi vei zice: oare nu era de ajuns un Evanghelist? Ascultă. dar au scris ca dintr-o gură. Şi. oare. că nu întru toate s-au unit [se potrivesc]. el a bogoslovit [teologhisitj pentru aceasta. Iar când vei afla că aceştia patru nu au stat împreună. iar loan a tălmăcit această Evanghelie în greceşte. dar ca să se arate mai mult adevărul.Matei este cel dintâi care a scris Evanghelia sa [şi a scris-o] în limba evreiască pentru cei dintre evrei care au crezut [în Hristos] -. iar altul că nu a înviat? Să nu fie! Pentru că întru cele de temelie. precum se spune. Iar dacă întru cele temeinice nu sau deosebit. cu totul se potrivesc. nici nu s-au sfătuit unu! cu altul. Evanghelia Sfântului loan. Iar acum. 1": Cartea neamului159 159 [1805] Aici. iar altul că nu [S-a născut]? Sau. Marcu a scris [Evanghelia sa] după zece ani de la înălţarea Domnului. să nu te miri că în cele mărunte par că se deosebesc -. Iar Luca a scris Evanghelia după cincisprezece ani. adică fără de Dumnezeu [fără de firea dumnezeiască]. dar s-ar fi . Din această pricină a şi început de la Bogoslovie [Teologie]. de vreme ce scria către evrei. fiind învăţat [întru toate] de Petru. să începem alcătuirea. unul dintre Evanghelişti a spus că Hristos a înviat. fiindcă prin aceasta mai puternic grăiesc adevărul. primindu-le şi pe ele. din pricină că acela dintre evrei care a crezut în Hristos se mângâie şi se odihneşte când află că lisus se trage din David. Sfântul loan Gura de Aur a tradus „Cartea naşterii". Matei numai despre fiinţa cea după trup a lui Hristos vorbeşte. întru care a arătat pe larg ceea ce fusese scris în scurt de ceilalţi Evanghelişti. găsim scris la altul. întrucât ceea ce a lăsat de-o parte unul. în loc de „Cartea neamului" lui lisus Hristos. Şi văzându-le pe acestea le-a lăudat foarte pentru adevărul lor şi. pare întrucâtva că se deosebesc. Şi aceasta. zămislirea. ci fiecare în alt loc a trăit. Dar. Oare a zis unul că S-a născut Hristos. Se spune că după moartea celor trei Evanghelişti. Sfântul loan a cerut să i se aducă cele trei Evanghelii ale lor. numele şi naşterea 1. pentru aceasta s-a lăsat a se scrie patru [Evanghelii]. Dar aşa. Că nu se vede ceva întru care nu se potrivesc. fiindcă ceilalţi n-au pomenit de Fiinţa cea mai înainte de veci a lui Dumnezeu-Cuvântul. a scris şi el o Evanghelie. fiindcă s-ar fi crezut că Evanghelîştii au scris stând împreună şi sfătuindu-se unul cu altul. Iar „carte" numeşte Evanghelistul toată Evanghelia pe care a scris-o el. pentru care era de ajuns să li se spună şi să înveţe că Hristos este din Avraam şi din David. Căci. [cu adevărat]. dar: cu adevărat era de ajuns unul. după opt ani de la înălţarea Lui. ! CAPITOLUL 1 Cartea neamului lui lisus Hristos. cel prea Bogoslov [Teolog] a fost scrisă după treizeci şi doi de ani. ca să nu fie socotit Cuvântul lui Dumnezeu a fi om de rând. ca să le vadă pe ele şi să judece [socotească] dacă s-au scris adevărat. nu te vei minuna. de adevărul Evangheliei şi nu vei zice că de Sfântul Duh s-au grăit [au fost insuflate]? Şi să nu spui că nu se unesc [potrivesc] întru toate.

î. căci această carte nu cuprinde numai naşterea lui lisus. l a ) Romani 9. dar. pot spune şi altceva: Proorocii gânditor [cu gândul] vedeau cele pe care le grăiau ca închipuiri arătate prin Sfântul Duh şi de aceea le şi numeau videnii [vederi dumnezeieşti].adică „unşi" . de aceea ziceau că este videnie dumnezeiască şi cuvânt de la Dumnezeu. pentru aceasta de la partea cea mai temeinică a fost numită". „lisus" nu este elinesc. Pentru aceasta.1. Cauţi a te învăţa pentru ce [din ce pricină făceau aceasta]? Pentru că Proorocii vesteau pentru cei împietriţi cu inima şi nesupuşi.( 1 . Dar Matei a grăit către oameni credincioşi. Pentru că evreieşte „lao" înseamnă mântuire. pentru a dezlega nedumerirea. ci evreiesc şi se tălmăceşte „Mântuitor". 2. cu bună cunoştinţă şi supuşi. ci toată rânduiala cea după trup şi petrecerea Lui.1). care curgea din cornul care li se punea pe cap [asupra capului]. ca să înfricoşeze norodul şi să nu fie defăimate cele zise. n-a zis „videnia [vederea dumnezeiască] pe care am văzut-o" . 5 Pentru ce n-a zis ‫״‬videnia" sau „cuvântul". iscat nedumerire. şi de aceea n-a început precum Proorocii. ci în chip simţit L-a cunoscut. l c : Hristos „Hristoşi" . ci [a scris] „Cartea neamului". l h : Lui lisus Numele acesta.se numeau împăraţii şi preoţii. se numeşte atunci „Cartea naşterii"? Şi. . precum Proorocii? Căci aceia aşa începeau: „Videnia pe care a văzut-o Isaia" şi „Cuvântul care s-a făcut către Isaia" (Isaia 1. şi începătură şi rădăcină a mântuirii noastre a fost naşterea. auzindu-L şi văzându-L pe El în trup. 2. Cum. zice Zigaben: „Fiindcă început a toată rânduiala şi al petrecerii Lui. Sau. pentru că erau unşi cu untdelemn sfinţit. Dar Matei nu cu gândul L-a văzut pe Hristos şi nu în închipuire L-a văzut pe El.adică „închipuirea" -.

pentru că acesta mai înainte de David a fost cu multe neamuri. l e : Fiul lui Avraam. 1.şi ca un Preot .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 139 Deci. pentru că dintru ei au fost cele douăsprezece seminţii. după ce s-a lipsit Adam de împărăţia şi domnia pe care o avea asupra tuturor . ci din alta. 35 / Luca 3. S-a uns încă El şi după adevăr cu untdelemnul cel adevărat. 34 De la Avraam începe povestirea neamului. 6-8). iar „Isaac" „bucurie". aşa şi Hristos.18). Care este deofiinţă cu El. 29. . ( 1 . acesta a fost cel dintâi care a bineplăcut lui Dumnezeu şi făgăduinţă a primit de la Dumnezeu că din seminţia lui Se va ridica Hristos (Psalm 131. fi. 2 b : Isaac a născut pe Iacov. pentru că iudeii nu din aceştia se trăgeau.pentru că a împărăţii peste păcat . 2-3. Drept aceea. întru care ne-am binecuvântat toţi cei din neamuri (Facere 17. V ) Luca 3. l d : Fiul lui David . Iacov a născut pe Iuda şi pe fraţii lui. I. 26. care mai înainte eram sub blestem. „râs". 11). 34 Pentru care pricină a [fost] pus mai întâi David. precum Domnul [Hristos]? Că întru Sfinţi darul Sfântului Duh lucra. Că între împăraţi.pentru că S-a adus pe Sine jertfă pentru noi (Efeseni 5. 2“: Avraam a născut pe Isaac.a venit de S-a întrupat şi a împărăţit peste noi. 5).18 / Luca 3. 2). 1). . „Avraam" se tâlcuieşte „părinte al neamurilor".adică de Ismail (Facere 16. 33 Vezi că pentru aceasta a pomenit pe Iuda şi pe fraţii lui. Că precum acela i-a urmat lui Saul.11/2 Paralipomena 17. că întru seminţia lui se vor blagoslovi [binecuvânta] toate neamurile (Facere 22. nefiind el din seminţia lui Iuda din care se trăgea David. slujnica Sarrei] . 26. 2 · ) Facere 21. ci din Isaac (Facere 24.11 / Luca 3. Şi nu pomeneşte Evanghelistul de fiii lui Avraam cei din ţiitoare [ca Agar. ( 1 . că Hristos este din sămânţa lui Avraam. toţi îl numeau pe Hristos „fiu al lui David". a adăugat „fiul lui David". adică cu Sfântul Duh.15) şi de ceilalţi-. adică ‫״‬Uns" şi ca un împărat . 1. iar David pentru împărăţie se făcuse mai vestit. 13. pentru că cine altul avea pe Duhul. iar întru Hristos nu darul Duhului lucra minunile. ( 1 . 1 ) Psalm 131. cel lepădat de la Dumnezeu şi urât. 31 A zis „lui Iisus" şi. ci Hristos împreună cu Duhul. 16) şi pentru că el este cel dintâi care a primit făgăduinţele. Deci.şi a fiarelor şi a demonilor . ca să nu crezi că despre un alt Isus vorbeşte. chiar înaintea lui Avraam? Pentru că la evrei mai slăvit a fost David şi pentru că vremea în care a trăit el a fost mai aproape de ei decât vremea vieţuirii lui Avraam. Domnul se numeşte Hristos. Pentru că a fost şi un alt Isus vestit. 2 b ) Facere 25. care a fost voievod [cârmuitor] după Moise şi care „al lui Navi" se numea şi nu al lui David (Iosua 1. cu cuviinţă de la acesta se numără neamul lui Hristos. 1. pentru că acesta a fost părinte al evreilor (Facere 15.

46. Dar acesta şi-a tras mâna înlăuntrul pântecelui şi s-a născut celălalt copil mai întâi şi abia după aceea cel ce scosese primul mâna.adică prin naşterea dintru ei . ca şi cum ar fi vrut să se nască primul. alt fecior al lui.18-19 /1 Paralipomena 2 . socoteşte [apoi] pe Iov şi pe Melchisedec. mai pe urmă a strălucit vieţuirea evanghelicească. după ce s-a născut Fares. Iar ea. care şi-a lăsat părinţii şi casa pentru Dumnezeu şi s-a lepădat şi de fire. 5 „ ) losua 6. i-a dat-o lui Onan. iar murind acesta fără să aibă feciori [prunci]. că au curvit întru izvodirile [minţii] lor. adică pe Apostoli şi crezând cuvintelor lor.1) şi le-a izbăvit pe ele şi s-a izbăvit şi ea (losua 6. iar moaşa a însemnat degrabă cu un fir de aţă roşie mâna copilului. a primit a avea ca strămoşi şi pe unii ca aceştia. ci pe cei păcătoşi" (Marca 2. Iuda nu i-a mai dat ei alt soţ. ca şi prin aceasta . 3. şi pentru altă pricină pomeneşte de Tamar . dorind să facă copii din sămânţa lui Avraam. anume Ir. 3 b -5 a : Fares a născut pe Esrom. 4.23. după ce s-a dat Legea. pentru că naşterea lor arată oarecare lucruri tainice. Iar după ce a venit [s-a dat] Legea.1-30. 11 / Luca 3. ( 1 . mai pe urmă a ieşit iarăşi Zara. 3a: Iuda a născut pe Fares şi pe Zara. primind ‫״‬iscoadele" lui Iisus. cel ce s-a născut mai întâi a fost numit Fares. (5) Salmon a născut pe Booz din Rahav (3.17. iar cel ce a tras mâna. 21 /1 Paralipomena 2.17). 4 / Luca 3. a lepădat vălul văduviei şi punându-şi veşmânt de femeie nărăvită [curvă] s-a împreunat cu socrul ei şi s-au zămislit din ea doi gemeni. fiindcă s-a împreunat cu socrul ei: ca să arate că Hristos toate pentru noi primindu-le. Şi socoteşte pe Avraam. 3 ' ) Facere 38. Dar.fiindcă a tăiat rânduiala cea firească -. Zara (Facere 38. 1. Că pentru aceasta a şi pomenit Evanghelistul de aceşti doi prunci. Esrom a născut pe Aram. din Tamar.25). Deci. aşa era şi adunarea neamurilor. care a primit iscoadele lui Isus Navi (losua 2. aşa. că precum Zara a arătat întâi mâna. Pentru că toţi aceştia [sunt Sfinţi] nu din rânduielile şi proorociile Legii. 1-30). Insă. s-a tras înapoi una ca aceasta vieţuire. Naason a născut pe Salmon. ca să cunoască pe cel întâi născut. Dar. 33 Iuda avea ca noră pe Tamar prin unul dintre feciorii lui. (4) Aram a născut pe Aminadav.deşi nu pare a fi lăudată. Şi a pomenit despre aceasta ca să arate că aşa cum aceasta era curvă. secerându-se acesta din viaţă pentru răutatea lui. a scos feciorul cel dintâi mâna din pântece. . care înseamnă ‫״‬tăiere" . 32-33 ( 1 . pentru că nu a venit să cheme „pe cei drepţi. Şi când au fost să se nască. 23.care este sângele lui Hristos. 25 I Rut 2 . 32 Unii socotesc că Rahav aceasta era Rahav curva.140 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 2. 4 ) Luca 2 .12 / Rut 4. s-au mântuit toţi cei din neamuri. 9 / Luca 3. şi a tras-o apoi.mai vârtos să-i sfinţească. însemnându-se aceasta cu aţă roşie . 5 . Şi însemnează istoria această taină. aşa şi vieţuirea cea după Hristos s-a arătat întru Sfinţii cei mai dinainte de Lege şi de tăierea împrejur. 12/1 Paralipomena 2. 3 b ) Facere 46. Aminadav a născut pe Naason. 33 ( 1 . Şi precum acolo. ci pentru că au vieţuit viaţă evanghelicească.

31 Iarăşi.31. (16) Iacov a născut pe Iosif. Iosafat a născut pe Ioram. (13) Zorobabel a născut pe Abiud. 5. Abiud a născut pe Eliachim. însă mai cu măsură i-au muncit [căznit] pe ei. (8) Asa a născut pe losafat. se găseşte „împăratul". 7 ) 3 Regi 11. din Rut ( l . 21/1 Paralipomena 2. se găseşte ‫״‬bărbatul". în loc de ‫״‬logodnicul".14). pomeneşte de femeia lui Urie (2 Regi 12. dar. Sadoc a născut pe Achim. în loc de „regele". Matan a născut pe Iacov. care se cheamă Hristos. ci că mai vârtos. 6 ) Facere 17. 24. 1. dar s-a însoţit cu Booz. la strămutarea în Babilon fi. Pentru că şi altădată au fost în război cu babilonienii. 7.13 f l . Manase a născut pe Amon. 5M Rut 4. Ahaz a născut pe Iezechia.12 / Luca 3. ( 1 . 16. Eleazar a născut pe Matan. 1 1 ) 4 Regi 23. (14) Azor a născut pe Sadoc. (15) Eliud a născut pe Eleazar. 2.24. din care s-a născut Iisus. 6.15/1 Paralipomena 3. 1 2 ) 4 Regi 24. prin sârguinţa faptelor bune ale urmaşilor se fac slăviţi şi aceia şi cum că toţi sunt primiţi la !Dumnezeu . logodnicul161 Măriei. 7-11: Solomon a născut pe Roboam. . 7 0 ) 4 Regi 20. 1. 21 /1 Paralipomena 2.20 / 1 Paralipomena 3. diavolul şi s-a luat spre nuntă cu Fiul lui Dumnezeu. 5 e -6: Iobed a născut pe lesei. (11) losia a născut pe Iehonia şi pe fraţii lui. 5 b : Booz a născut pe Iobed.16/2 Paralipomena 36. Iehonia^ a născut pe Salatiel. 5 „ ) Rut 4. Ioram a născut pe Ozia. de vreme ce era lege să nu 160 161 în ediţia de la 1805. Achim a născut pe Eliud. 9 ) 4 Regi 15. (9) Ozia a născut pe Ioatam. 20 ( 1 . (6) lesei a născut pe David regele160. Abia a născut pe Asa.8 Strămutarea în Babilon este robia pe care mai pe urmă au pătimit-o evreii în Babilon.17. 1.chiar de se vor naşte din curvă -. Roboam a născut pe Abia.43. iar nu al Născătoarei de Dumnezeu? Căci ce împărtăşire are Iosif cu naşterea cea fără de sămânţă? Au doară.17/2 Paralipomena 36. 24/1 Paralipomena 2. ca să se arate că nu se cuvine a ne ruşina de strămoşi. 32 Rut aceasta era de alt neam.27 Din care pricină spune [este trecut aici] numele lui Iosif. ca de la Iosif să se numere neamul Lui? Ascultă.15 / Luca 3. dar mai apoi cu totul i-au strămutat pe ei din patria lor.12 / Luca 3. 2/ Luca 3.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 141 1.34. Salatiel a născut pe Zorobabel. numai de vor avea faptă bună. Ioatam a născut pe Ahaz. David a născut pe Solomon din femeia lui Urie ( 1 . în versetul de la 1805. (10) Iezechia a născut pe Manase. cu adevărat tată al lui Hristos a fost iosif. 32 fi.8/1 Ezdra 3. nici o împărtăşire nu are Iosif cu naşterea lui Hristos şi s-ar fi cuvenit ca neamul Născătoarei de Dumnezeu să-l spună. 15. Eliachim a născut pe Azor. dar: cu adevărat.16 / 1 Regi 17. Amon a născut pe Iosia. a uitat norodul [a părăsit neamul] său şi închinarea la idoli şi pe tatăl ei. 6/1 Paralipomena 3. 14. Aşa şi Biserica cea din păgâni.12/2 Regi 12.10 ( 1 . de alt neam fiind şi afară de aşezământ.38. 6. fiind duşi acolo toţi dimpreună.8 /1 Paralipomena 3.1216: După strămutarea în Babilon.

numind neamul lui Iosif. 34-35. s-a aflat având în pântece . Carele este Hristos.cum a fost până la Hristos însă nu s-au folosit de aceasta spre fapta cea bună. se aduce împreună şi numărul neamului Născătoarei de Dumnezeu. Dar. de vreme ce numai treisprezece feţe se află [nume sunt pomenite]? Pentru că. dar şi neamul Născătoarei de Dumnezeu l-a pomenit. pomenind neamul lui Iosif. Deci. mama Lui. 1. chiar dacă nunta nu s-a făcut încă. căci cu adevărat din aceeaşi seminţie era Născătoarea de Dumnezeu şi dintru acelaşi neam. Pentru că. Iar ‫״‬bărbat al Măriei" l-a numit pe Iosif după obiceiul de obşte. iară lucru [faptă] nu. cum sunt de la mutarea în Babilon până la Hristos ‫״‬paisprezece neamuri". 1 8 " ) Luca 1.142 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI se pomenească în numărul neamului femeile. pentru ca să arate că iudeii. arătat este ca numărându-se neamul lui Iosif. dacă. pentru ca să fie amăgit Amăgitorul. 1. Deci. se logodeşte Iosif cu Pururea Fecioara [Maria]. 2.adică din altă rudenie ci din aceeaşi seminţie şi rudenie (Numeri 36. după proorocia lui lacov (Facere 49. de vreme ce era o astfel de lege. şi neamul ei a fost pomenit. de aceea nu a spus [nu a fost pomenit] neamul Fecioarei. şi numai chip al însoţirii se face. şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos sunt paisprezece neamuri. Fiindcă el a avut grijă de ea în vremea fugii în Egipt şi a scăpat-o [din primejdii]. căci diavolul.cum a fost până la David iar apoi de împăraţi . după ce au lipsit cârmuitorii a venit Hristos.10). pentru că numim bărbat al unei femei pe logodnicul ei. 5 Pentru ce a lăsat Dumnezeu ca ea să se logodească şi cu totul a prîcinui bănuială oamenilor că s-a împreunat cu dânsa Iosif? Pentru ca ea să aibă un purtător de grijă întru nevoi. dacă n-ar fi fost aşa.18b: Fără să fi fost ei înainte împreună. 18“: Iar naşterea lui lisus Hristos aşa a fost: Maria. am fi putut pune aici şi pe Maria şi s -ar fi împlinit numărul. [mai ales] pe fecioare le pândea. [Dar Născătoarea de Dumnezeu a fost logodită] încă şi ca să se tăinuiască de cel rău [taina întrupării]. şi de la David până la strămutarea în Babilon sunt paisprezece. Iar. pentru că tot aşa era lege să nu se ia femeie din altă seminţie. în numărul neamului nu se socoteşte femeia. cum vom dezlega această nedumerire? La aceasta unii zic că şi mutarea în Babilon a fost socotită în loc de faţă [ca un nume]. deşi au fost cârmuiţi de judecători .14). Şi trebuinţă era de adevăratul Judecător şi împărat şi Preot. Evanghelistul a păzit şi legea care poruncea a nu socoti femeile în numărul neamului. auzind că Fecioara va avea în pântece (Isaia 7. Dar. In trei aşezări au despărţit neamurile. toate neamurile de la Avraam până la David sunt paisprezece. nici din altă familie . 27. 17: Aşadar. dacă s-ar fi pus în numărul neamului şi femeia.până la strămutarea în Babilon şi în sfârşit de preoţi . 6). fiind logodită CU Iosif fi. 1. Căci. cum s-ar fi logodit cu el? Pentru aceasta.

întrucât mai înainte de a se împreuna [a se aduna împreună] a zămislit ea. . luare] însemnează. de la Duhul 162 în ediţia de la 1805. versetul este ‫״‬Mai înainte de a se aduna ei. împreunare [adunare. 34-35. ( 1. 5 Aici ‫״‬a se aduna".TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 143 Sfânt162. Pentru aceasta şi Evanghelistul seînspâimântează şi strigă: ‫״‬S-a aflat!". ca despre un oarecare minunat lucru grăind. s-a aflat având în pântece din Duhul Sfânt". 18‫ ) ״‬Luca 1. 2. 27.

ci din multa bunătate era milostiv. 12-31 / Deuteronom 24. unele ca acestea grăindu-i: „Nu fii necredincios. 1. adică a o ţine [în casa lui]. în ediţia de la 1805. că zice: „S-a aflat având în pântece" (Matei 1. bărbatul ei. întrucât cu cugetul şi cu pomenirea o lăsase pe ea. ci adu-ţi aminte de David care făgăduinţă a primit pentru Hristos" (2 Regi 7. îngerul i-a stat înainte şi de aceea. în alt chip: ‫״‬nu te teme". Iar eu îţi spun ţie că femeia ta este. iar nu grăind. Sau. 1. în vis. 34-36). „a voit pe ascuns s-o lase pe dânsa". ci logodnica ta este". dacă Legea poruncea ca să fie vădită cea care săvârşise preacurvie şi să se arate şi să fie muncită [să fie omorâtă] (Levitic 20.12-13. Păstorilor îngerul le-a vorbit la arătare ca unor oameni simpli. ca pe cea care nu din preacurvie. se găseşte „şi acestea gândind el". logodnicul ei. cu cuviinţă a crezut el că de la Dumnezeu este. drept fiind şi nevrând s -o vădească pe ea. însă ‫״‬nu te teme a lua". Psalm 88. fiindcă nu îndrăznea a avea de femeie [soţie] pe cea care se învrednicise de atâta dar [de la Dumnezeu]. ( 1 .10). dar acestuia i -a vorbit ca unui drept şi credincios. când îngerul îl învăţa tocmai despre cele ce avea în minte şi pe care nu le spusese nimănui? Căci gândind el. aducându-i aminte că s-a proorocit că din sămânţa lui David va fi Hristos. că nu voia să fie aspru. versetul este „Iosif. fiul lui David „Fiul lui David" l-a numit pe el. Şi „i s-a arătat în vis". drept fiind şi nevrând s-o vădească. 18). Şi cum n-ar fi crezut el. adică nu a fost stricată de cineva. atunci îngerul a stat înaintea lui. 20d: Pe Maria. iar el voia să acopere păcatul şi să calce Legea? Voi dezlega aceasta [nedumirire]: mai întâi. de vreme ce foarte credincios era.19: Iosif. tocmai pentru aceasta este numit „drept". adică. 1. el însuşi a cunoscut că din Duhul Sfânt a zămislit ea şi de aceea nu a vrut s-o vădească şi să-i facă rău. ci de la Duhul Sfânt a zămislit. 20c: Nu te teme a lua Aici arată că se temea a o avea [lua] pe ea. Dar de cine „s-a aflat"? De către Iosif. pentru că numai a lui Dumnezeu este a cunoaşte cele ascunse. arătându-se astfel pe sine ca fiind mai presus de Lege şi mai presus de poruncile Legii vieţuind. a cunoscut că „din Duhul Sfânt" a zămislit. Apoi. a voit 164 pe ascuns s-o lase pe dânsa".TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 144 1. în loc de „şi cugetând el acestea". a voit s-o lase în ascuns163. 1 9 ) Numeri S. 163 în ediţia de la 1805.1-5 Cum este numit Iosif ‫״‬drept". 20b: Iosife. adică ‫״‬tu te temi a te atinge de dânsa ca de ceea ce din Duhul Sfânt a zămislit". logodnica* ta Aceasta înseamnă: ‫״‬Tu poate socoteşti că preacurvâ este. învăţându-1 ce să facă. . iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis. ca şi cum ar fi avut [luat] preacurvă. ca nu cumva să greşească lui Dumnezeu. 20a: Şi cugetând el acestea164. 1. grăind [Tocmai] când era nedumerit dreptul Iosif. Drept aceea.

14 / Luca 1. se găseşte ‫״‬din Duhul Sfânt este". ci Dumnezeu prin gura omului şi pentru aceasta vrednică de credinţă este proorocia.12. Căci dacă pentru acesta voi spune adevărul. ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin Proorocul care zice „Să nu socoteşti că acestea au fost hotărâte de Dumnezeu în vremurile din urmă. 2. atunci adeverit este că şi aceea [e adevărată]. 20‟: Că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt165.TÂLCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 1 2. 13. 23 ‫״‬Tu «vei numi [chema]». ci la toată lumea şi nici n-a stat darul numai împrejurul lui Iosif. ci şi pe cel păgânesc care s-a sârguit a crede şi a se face popor al Lui". Dar de ce îl ‫״‬va mântui"? Oare de războaie? Nu. Fecioara va avea în pântece (1. ( \ . 24 /1 Ioan 2. 23‫״‬: Iată. 31 Iudeii spun că Proorocul a spus „tânăra". Drept aceea. 2 Aici tâlcuieşte ce înseamnă ‫״‬lisus". Iosife. în loc de ‫״‬EI va mântui poporul Său". 22: Acestea toate s-au făcut. în loc de ‫״‬logodnica". 2 1 · ) Luca 1. 2 l k ) Isaia 49. o.23-) Isaia 7. că nu om a grăit. 31 / Faptele Apostolilor 4. 21b: Şi vei chema numele lui: lisus166 ( 1 . vesteşte cele ce vor să fie. lucru pentru care mai vârtos se cuvine să te bucuri". [iar nu fiică]. [şi anume că]: ‫«״‬Va naşte Fiu». Iosife. şi adu-ţi amine de cele ce s-au spus de Domnul".1 / Luca 1. (1. aici avem: ‫״‬Şi vei numi numele lui: IISUS". 13. 1. în ediţia de la 1805. 21‫״‬: Ea va naşte Fiu fi. Nu spune „ceea ce s-a zis de Isaia". ca un ştiutor de Lege. în ediţia de la 1805. Lor putem să le răspundem că în Scriptură „tânără" sau „fecioară" înseamnă acelaşi lucru. că de vreme ce din Duhul Sfânt este zămislirea. 2. 23. ci dintâi şi dintru început. anume că «din Duhul Sfânt este»". iar nu „fecioara". ci [tu îi] vei sluji întru toate". se găseşte ‫״‬muierea" [‫״‬femeia"). că „tânără" este q în ediţia de la 1805. ci „de Domnul". ci ‫״‬va naşte". 1. o vei lăsa pe Fecioară neajutorată. dar chiar în chip dumnezeiesc a zămislit. Pentru că ştii. 31 Şi pentru ca să nu se îndoiască cineva zicând: ‫״‬Şi dintru ce voi crede ţie că este din Duhul Sfânt [zămislirea]?". se găseşte ‫״‬Acesta va mântui pe norodul 111 166 167 Său". arătat [adeverit] este că Dumnezeu este Cel Care va să Se nască. nu numai pe cel iudaicesc. 38-39 / Romani 3. 2. oarecum ca un tată şi ca un purtător de grijă al Fecioarei. Ci de păcatele lor. în ediţia de la 1805. proorociile. că nu aceluia i-a născut. 35 ‫״‬Că nu numai că este slobodă [nevinovată] de amestecare fără de lege. Să nu socoteşti. 200 Luca 1. Şi n-a zis: ‫״‬Ţie îţi va naşte". 31. pentru că numai a lui Dumnezeu este a ierta păcatele. . adică ‫״‬Mântuitor". 2 V ) Faptele Apostolilor 5. în loc de ‫״‬este de la Duhul Sfânt". ci către toţi s-a revărsat. ‫״‬Că Acesta «va mântui pe norodul Său». 21c: Căci El va mântui poporul Său167 de păcatele lor. o.

din răutatea lor cea de voie strică Scriptura şi în loc de „fecioară" pun „tânără"168. dar nici după aceasta nu s‫־‬a întors. niciodată nu a cunoscut-o pe ea. 7). Dar. ca să fie şi minune aceasta [adică în chip negrăit]. ci că nicidecum. losif a făcut aşa precum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat la el pe logodnica sa169. atunci cum ar fi fost semn şi lucru preaslăvit? Ascultă pe Proorocul care zice: „Pentru aceasta însuşi Domnul va da vouă semn" (Isaia 7. se adevereşte acurateţea textului din Soptuaginta. 2. Iar dacă nu năştea Fecioara. 23 b ) isaia 7. suflet plin de trezvie. şi aici înţelege acest cuvânt „până ce a născut". Maria a născut170 ( 1 . 25": Şi fără să o fi cunoscut pe ea losif. 169 . dar. căci la fel zice: „Nu s-a întors corbul în corabie până ce a secat apa de pe pământ" (Facere 8. aflat într-un manuscris descoperit în 1947. ori „fecioară". în loc de „logodnica sa". Deci. din lucru [faptă] câştigând numirea 1. 31. 14). !4 / Luca i . s-a prădat şi sa robit înşelăciunea. care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu. S-a numit lisus Hristos. 21 Adică nu s-a împreunat cu ea niciodată. se cuvine să înţelegem pe cea care va să nască. în ediţia de la 1805. 20). Dar ori „tânără" de se află. 2 . De aceea găsim numele „Degrabă-pradă" (Isaia 8. 1. care indică termenul de „fecioară" şi nu cel de „tânără". se găseşte „muierea [femeia] sa". Pentru că dumnezeiasca Scriptură din lucruri [fapte] pune numirile. 23b: Şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui Emanuil11. Că acest fel de obicei [vorbire] are Scriptura. că după cum nici înainte de naştere. căci cum s-ar fi atins de Sfânta aceea. înlăturând bănuiala cea rea şi învăţând [arătând] că nu a altuia a fost. pentru că aici cuvântul acesta „până" nu arată că numai până la naştere nu a cunoscut-o. 24: Şi deşteptându-se din somn. cum îndată a crezut şi îndată a luat pe logodnica sa? Şi adeseori o numeşte pe ea ‫״‬femeie" a lui. Şi iarăşi: „Iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului" (Matei 28. a. ci „vor numi". Dar după sfârşit. până ce a născut" (pentru acest verset vezi şi una din ediţiile Noului Testament comentat a înalt Prea Sfinţiei Sale Bartolomeu Valeriu Anania). evreii. iar nu Emanuil?" Se cuvine să zicem că nu scrie „vei numi". după ce mai vârtos a cunoscut acea negrăită naştere? 168 în textul evreiesc al proorociei lui Isaia. adică înseşi lucrurile [faptele] îl vor arăta pe El că este Dumnezeu şi cu noi petrece. la Qumran (lângă Marea Moartă). ci a lui a fost. aşa nici după naştere nu a cunoscut-o pe ea. iar după aceasta a cunoscut-o. 31 Iudeii spun: „De ce. 2. Vezi. * în textul de la 1805 versetul este următorul: „Şi nu o a cunoscut pe ea. 1 . 3). oare nu va fi? Ba încă atunci mai vârtos va fi! Aşadar. măcar că nimeni nu s-a numit cu acest fel de nume.146 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI numită cea nestricată. 2 5 “ ) Luca 1. fiindcă îndată ce S-a născut Domnul. aşa se spune că S-a numit.

21 Se arată din nou supunerea lui losif.ca şi Cel Care nu are un al doilea frate (Luca 2. în textul de la 1805. 171 .şi „Unul. 2.TÂLCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI Capitolul 1 1. 7). ca pe Cel Ce întâi şi numai Unul S-a născut.ca Cel Care întâi S-a născut . 25c) Luca 2. Că Hristos este şi „Întâi-Născut" .Născut" . aici avem: „Şi au chemat numele lui: IISUS". a. 2 5 b ) Luca 2. versetul este următorul: „Pe Fiul ei Cel Întâi-Născut". ci aşa simplu. 25c: Căruia I-a 172 pus numele Iisus . 172 în textul de la 1805. că toate câte i-a zis lui îngerul le-a făcut. 25*‫׳‬: Pe Fiul său Cel Unul-Născut171 (l.7 Nu pentru că s-ar fi născut un al doilea îl numeşte pe Acesta „întâiNăscut".

Irod şi. Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii174 ( 2 . care a fost începătorul dinastiei idumeene. le: De la Răsărit In ediţia de ia 1805. ci idumeu. fecior al lui Antipatru din femeie arabă. 2. 15).căci. Regele Irod cel Mare a fost fiul lui Antipatru. (Matei 2.. Betleemul este vechiul Efrata şi aici S-a născut Domnul Hristos. Iar după ce n-au mai fost cârmuitori din Iuda. Fuga în Egipt. l c : Regele175 Că era şi un alt Irod. care mai vârtos erau supuşi demonilor şi vrăjmaşi ai lui Dumnezeu. 2. 175 176 173 în ediţia de la 1805. l „ ) Luca 2 . l b : în zilele lui Irod Pomeneşte de Irod. la sud de Ierusalim. precum Iacov a proorocit (Facere 49. în loc de „regele". dr.dar şi pentru ca slava lui Hristos mai mult să strălucească. 177 în ediţia de la 1805. Irod Antipa şi Filip.a împărţit regatul între fiii săi: Arhelau. care era stăpânitor peste a patra parte din ţară [tetrarh]. 42). IBMBOR. pentru a-1 deosebi de acesta sinedriştii îl numesc „Betleemul Iudeii" (după Pr. Pentru întoarcerea lui losifcu Maria şi cu Iisus Pruncul. până la Naşterea Domnului. 60). 1995. irod a stăpânit peste Galileea şi ludeea din anul 40 î. Betleem. în loc de „magii". pentru că Irod nu era iudeu. 2°. O. 2. 12) şi Irod Agripa II (cap. ca să aflăm că au lipsit cârmuitorii şi împăraţii din seminţia lui Iuda şi era de nevoie să vină Hristos. Ioan Mircea. 174 Betleemul este cetatea lui David (loan 7. l d : Iată magii177 au venit în Ierusalim Pentru care pricină vin magii? Spre osândirea iudeilor . după obiceiul haldeilor {vezi şi Condacul al Vl-lea al Acatistului Buneivestiri). Hr. pentru aceea arată dregătoria de „împărat" a acestuia176. Mai era o localitate. ci „magi" erau numiţi de haldei oamenii învăţaţi şi filosofi ai vremii aceleia De aceea.după cum au tălmăcit alţii înainte -.22). iar „Iudeea".148 CAPITOLUL 2 Magii de la Răsărit. înşişi magii dând mărturie. Irod Antipa a fost tetrarh al Galileei şi Pereei şi este acel Irod care a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (Matei 14. Bucureşti. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru magi şi pentru omorârea pruncilor. oameni închinători la idoli au crezut. cu următoarea însemnare: [1805] „Magi" sunt numiţi aici nu vrăjitorii care fac vrăji şi farmece . . dacă magii. din Egipt în Nazaret". se găseşte „magii de la răsărit". ed. ce răspuns vor putea da iudeii? . întoarcerea din Egipt şi aşezarea în Nazaret173 2. Irod ucide pruncii. 4-8 ‫״‬Betleem" se tâlcuieşte „casă a pâinii".10). ei. Dicţionarul Noului Testament. pp. 25 şi 26). în Faptele Sfinţilor Apostoli sunt menţionaţi alţi urmaşi ai dinastiei idumeene: Irod Agripa I (cap. „mărturisire". dumnezeiescul Evanghelist îi numeşte pe aceşti bărbaţi „magi". se găseşte „împăratul". s-a plinit aşteptarea neamurilor. să se facă dar ca şi noi prin mărturisire să ne facem casă a pâinii celei duhovniceşti! 2.1-12). în părţile seminţiei lui Zabulon (losua 19.

Betleeme. 2. prin mulţimea peştilor pe care i-a vânat [prins] cu [în] numele lui Hristos. Irod s-a turburat ca unul care era de alt neam şi se temea pentru împărăţia sa. 2. se găseşte „împăratul". că împărat al împăraţilor vor avea. se găseşte „împăratul iudeilor". vrând să-L vadă pe „Cel Care S-a născut". regele179 irod s-a turburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. că aceia de la atâta depărtare au venit. care zice „Răsări-va stea din Iacov" (Numeri 24. căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos? Cărturarii erau dascălii poporului. pământul Iui Iuda. pescar fiind. căci acela zice: 2. în ediţia de la 1805. căci dacă în pământ străin voiau a se închina [Iui Hristos]. . 2b: Căci am văzut la Răsărit steaua Lui Când auzi „stea". de împăraţii persani închinat. 5: 2. dar şi din aceea că mergea când mergeau magii şi sta când ei se odihneau. că aşa este scris de ProorocuL Prin care Prooroc? Prin Miheia. pentru că ei L-au răstignit pe Acela pe Care mai înainte L-au mărturisit. ci dumnezeiască şi îngerească putere în chip de stea arătându-se. iar stea mergând de către miazănoapte înspre miazăzi niciodată nu se găseşte. prin ceea ce le era lor obişnuit i-a adus Domnul către Sine. Şi iconomiseşte Dumnezeu ca să fie întrebaţi aceştia. unde se află Ierusalimul. în loc de „regele iudeilor".17). la fel cu cei pc care noi îi numim grămătici [învăţaţi]. 2 " ) Numeri 24.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 149 Şi aceasta tot spre osândirea iudeilor se face. 2C: Şi am venit să ne închinăm Lui. Se arată aici că magii aceştia au fost cu mari fapte bune. cum n-ar fi îndrăznit şi n-ar fi propovăduit în Persia? 2. Şi auzind. lângă ei avându‫־‬L pe Hristos. 2. iar evreii. încă [se mai vădeşte aceasta] şi din mergerea stelei dinspre miazănoapte dinspre părţile Persiei . 3 / Luca 2. II goneau [prigoneau] pe El. după cum şi pe Petru. 6": Şi tu.11 Se spune că aceşti magi sunt strănepoţi [urmaşi] ai lui Valaam vrăjitorul şi după ce au aflat ei proorocia aceluia. Că de vreme ce magii erau astrologi. l-a făcut de s-a minunat. Iar ei au zis: în Betleemul Iudeii. nu eşti nicidecum cel mai mic între 178 179 în ediţia de la 1805. căci cunoştea că era nevrednic de aceasta Dar pentru care pricină s-au turburat iudeii? Că s-ar fi cuvenit ca ei mai vârtos să se bucure. în loc de „regele". au înţeles taina lui Hristos şi pentru aceasta au venit. ca să mărturisească adevărul şi dintru aceasta să fie osândiţi.3.17 / lsaia 60.spre miazăzi. să nu socoteşti că aceasta a fost stea ca şi cele pe care le vedem [pe cer]. iar că îngerească putere era steaua se vede şi din aceea că şi ziua strălucea. însă cu adevărat nebunesc lucru este răutatea! 4: Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului*. V-2‫״‬: întrebând: (2) Unde este regele iudeilor178 Cel Ce S-a născut? ( 2 . 2.

150

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

căpeteniile lui Iuda
(2, 6“) Miheia 5,1 / loan 7, 42

‫״‬Mic" fiind acesta, era defăimat, iar acum pentru Hristos, Cel Care a ieşit dintru el, este vestit, încât toţi de la marginile pământului vin să se închine acestui Betleem sfânt.
2, 6
b

: Căci din tine va ieşi Conducătorul180
(2, 6b) Facere 49, 10 / Apocalipsa 2, 27

Bine s-a zis aceasta, că „va ieşi", iar nu „întru tine va petrece [vieţui]", căci Hristos nu a locuit în Betleem, ci din el a ieşit după ce S-a născut şi în Nazaret petrecea [vieţuia] mai mult. Iar iudeii zic că acestea s-au proorocit pentru Zorobabel, dar mint cu neruşinare, pentru că s-a vădit că nu este aşa, căci Zorobabel s-a născut în Babilon,nu în Betleem (1 Ezdra 3,2; 5,2). Iar aceasta ne-o arată chiar numele lui: ‫״‬Zoro" înseamnă „semănătura" ori „naşterea", iar „Babei" înseamnă Babilon, adică „în Babilon s-a semănat", sau „în Babilon s-a născut". Dar şi proorocia în chip adeverit [limpede] îi mustră pe ei, zicând: „Ieşirile Lui dintru început, din zilele veacului"181 (Miheia 5,1). Şi ale Cărui altuia ieşirile [obârşiile] sunt „dintru început" şi „din zilele veacului", afară de Hristos? Carele două ieşiri a avut, adică două naşteri: naşterea cea dintâi, adică „dintru început", este de la Tatăl; iar cea de-a doua, „din zilele veacului", din Născătoarea de Dumnezeu începânduSe şi sub vreme fiind. Să spună dar iudeii: a fost Zorobabel „dintru început"? Dar nu pot a grăi nimic! 2, 6C: Care va paşte pe poporul Meu Israil.
( 2 , 6 C ) Apocalipsa 2, 27

„Va paşte", zice, iar nu „va tiranisi" sau „va mânca", pentru că ceilalţi împăraţi, nu păstori, ci lupi au fost [pentru popor], Hristos este „Păstorul", precum însuşi zice: „Eu sunt Păstorul cel Bun" (Ioan 10,11-16). Iar cu numele de „Israil" îi numeşte şi pe cei care dintre evrei au crezut, ca şi pe cei dintre neamuri. Pentru că „Israil" se tâlcuieşte „văzând pe Dumnezeu"; iar cei care îl văd pe Dumnezeu israiliteni sunt, chiar de-ar fi dintre neamuri. 2, 7a: Atunci Irod chemând în ascuns182 pe magi Din pricina iudeilor i-a chemat „întru ascuns", căci Irod bănuia că poate iudeii foarte se vor îngriji pentru Prunc şi se vor sârgui să-L scape, ca pe Unul Care îi va slobozi pe ei. Deci, dintru această pricină, „întru ascuns" se sfătuieşte asupra Pruncului. 2, 7h: A aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua183. Adică în amănunţime a luat înştiinţare, deoarece înainte de a Se naşte Domnul, steaua s-a arătat magilor. Dar, pentru că multă vreme aveau ei să cheltuiască [petreacă] în
1U 181 182 183

în ediţia de la 1805, în loc de „Conducătorul", se găseşte „Povăţuitoriu".

în ediţia de la 1988, aici avem: „Obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei". în ediţia de la 1805, în loc de „în ascuns", se găseşte „întru ascuns". în ediţia de la 1805, aici avem: „A cercat cu de-amăruntul de Ia dânşii de vremea întru care s-a

arătat steaua".

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 151

călătorie, cu mult mai înainte li s-a arătat steaua, ca să se închine Lui, încă în scutece fiind Hristos. Iar unii zic că îndată ce S-a născut Iisus, s-a arătat steaua, iar magii au venit [călătorit] doi ani până au ajuns la El şi nu în scutece şi în iesle l -au aflat, ci în casă cu Maica Sa, doi ani având El. Dar, tu, părerea cea dintâi să o aibi [ţii] mai bună. 2,8 a : Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amă- nuntul despre Prunc184 Nu a zis ‫״‬pentru împăratul", ci ‫״‬pentru Prunc", că nici numele nu suferă a-1 grăi. Drept aceea se vădeşte turbarea şi pizma ce o are asupra Pruncului Hristos. 2, £'‟-9*; Şi, dacă îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui. (9) Iară ei, ascultând pe rege185 au plecat. Fără de vicleşug fiind magii, socoteau că şi Irod fără de vicleşug grăieşte. 2, 9b: Şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor S-a ascuns puţin steaua din iconomie, ca să întrebe ei pe iudei şi să se turbure Irod şi astfel mai vădit să se arate adevărul. Iar ieşind ei din Ierusalim, iarăşi s -a arătat steaua, călăuzindu-i pe ei. Drept aceea, arătat este că dumnezeiască putere era steaua. 2, 9 C : Până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul. Alt lucru minunat este că steaua s-a pogorât dintru înălţime şi mai aproape de pământ venind, le-a arătat lor locul. Căci, dacă li s-ar fi arătat lor, întru înălţime rămânând, cum ar fi putut afla locul unde era Hristos? Pentru că stelele mult loc cuprind. Drept aceea şi tu vezi poate deasupra casei tale luna, iar mie mi se pare că ea este numai asupra casei mele şi, pe scurt, fiecăruia i se pare că luna sau altă stea [stă] numai deasupra lui. Deci, şi steaua aceea nu L-ar fi arătat pe Hristos, de nu s-ar fi pogorât şi nu s-ar fi aşezat oarecum deasupra capului Pruncului. 2, 10: Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. S-au bucurat, fiindcă nu s-au rătăcit şi au aflat ceea ce căutau. 2, ll a : Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc, împreună cu Maria, mama Lui (2, U ‫ ) ״‬Luca i, \b-\i îndată ce a născut Fecioara pe Prunc, L-a culcat în iesle, pentru că nu a aflat atunci casă, dar, apoi, cu putinţă le-a fost a afla găzduire, unde şi magii i-au aflat pe ei. Ca [Sfânta Fecioară şi losif] s-au suit în Betleem ca să se înscrie acolo, precum ne spune şi Evanghelistul Luca (Luca 2, 3-4). Dar, pentru că era mulţime multă venită să se înscrie, pentru o vreme n-au găsit casă şi [astfel Domnul] S-a născut în peşteră. Dar după aceea au găsit o casă, unde Domnul a fost văzut de magi. 2, llb: Şi căzând Ia pământ, s-au închinat Lui
184 în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬despre Prunc", se găseşte ‫״‬pentru Prunc". în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬rege", se găseşte ‫״‬împărat".

185

152

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

Vezi strălucire a sufletului! Sărac vedeau şi I se închinau, căci s-a adeverit că Dumnezeu este. Pentru aceasta îi şi aduc Lui daruri ca unui Dumnezeu şi ca unui om. Că auzi: 2, IV: Şi deschizând vistieriile lor, i-au adus lui daruri: aur, tămâie si smirnă.
( 2 , I V ) Pilde 18,16 / Isaia 60, 6

I-au adus Lui ‫״‬aur" ca unui împărat, pentru că supuşii aur dau împăratului. Iar „tămâie", ca lui Dumnezeu, că lui Dumnezeu cu tămâie îi tămâiem. Şi „smirnă" I-au adus ca Celui Care avea să guste moartea Căci cu smirnă ung iudeii la îngropare, pentru ca să rămână trupul neputrezit - fiindcă smirna, fiind uscată, soarbe umezeala şi nu lasă să se nască viermi. Vezi credinţa magilor? De vreme ce şi din prooroda lui Valaam au învăţat că Domnul şi Dumnezeu este şi împărat şi pentru noi va să moară. Şi ascultă prooroda: „Plecatu-s-a şi s-a culcat ca un leu şi ca o leoaică; cine-1 va scula?" [ar prin „plecatus-a şi s-a culcat" înţelege moartea Lui. Şi zice apoi: „Cel ce te binecuvintează, binecuvântat să fie!" (Numeri 24,9) Iată Dumnezeirea! Fiihdcă puterea de a binecuvânta numai dumnezeiasca fire o are. 2,12: Iar luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor. Vezi urmare [a lucrului]: întâi prin stea i-a povăţuit pe ei Dumnezeu la credinţă; după acea, venind ei la Ierusalim, i-a învăţat prin Proorocul că în Betleem Se va naşte, iar mai pe urmă, prin înger [i-a învăţat]. Iar ei se supun înştiinţării, adică dumnezeiescului cuvânt, căci „luând înştiinţare" - adică de la Dumnezeu primind descoperire l-au înşelat pe Irod. Şi nu s-au temut că va veni [Irod] în urma lor, ci au nădăjduit în puterea Celui Care S-a născut, atât de adevăraţi martori au fost. 2,13‫״‬: După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis Iui losif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Lui Văzut-ai pentru care pricină a slobozit Dumnezeu a se logodi Fecioara? Aici ţi se arată ţie că pentru ca să se sârguiascâ [losif] şi să poarte grijă de dânsa. Şi nu zice „ia pe femeia ta", ci „ia Pruncul şi pe Mama Lui", că, de vreme ce nu mai era nici o îndoială şi dreptul losif se încredinţase din minunile de la naştere că de la Duhul Sfânt sunt toate, nu o mai numeşte îngerul pe ea ‫״‬femeia" lui. 2, 13b: Şi fugi în Egipt Fuge Domnul, ca să ne încredinţeze că era şi om cu adevărat, căci dacă ar fi căzut în mâinile lui Irod şi n-ar fi fost tăiat, s-ar fi părut că după nălucire [închipuire] S-a întrupat. Iar în Egipt fuge ca şi pe acela să-l sfinţească, întrucât două ţări erau târguri a toată răutatea - Babilonul şi Egiptul. Babilonul l-a primit Domnul prin magii care I s-au închinat, iar Egiptul a fost sfinţit prin venirea Lui.
2,13c: Şi stai acolo până ce-ţi voi spune „Stai acolo până ţi se va porunci de la Dumnezeu", că se cuvine să nu facem nimic fără de dumnezeiescul sfat.

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 153

2, 23J: Fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă11‫׳‬. Vezi nebunie a omului care se sârguieşte să biruiască sfatul lui Dumnezeu? „Căci, dacă nu este [Acesta] de la Dumnezeu, de ce te temi? Iar de este de la Dumnezeu, cum vei duce Pruncul spre pierzare?" 2, 14-15: Şi sculându-se, a luat, noaptea Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt. (15) Şi au stat acolo până la moartea lui Irod186, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin Proorocul: Din Egipt am chemat pe Fiul Meu.
( 2 , 1 5 ) Numeri 24, 8 / Osea 11,1

Iudeii zic că acestea s-au zis despre norodul care s-a întors din Egipt, prin Moise. Deci zicem: ce este de mirare că s-au zis acestea despre norod - dar cu închipuire - şi s-au plinit întru Hristos cu adevărat? Apoi, Cine este „Fiul" lui Dumnezeu, norodul care se închina idolului Belfegor şi celor cioplite (4 Regi 17, 9-13), sau Cel cu adevărat Fiul lui Dumnezeu? 2, 26": Iar când Irod a văzut că a fost amăgit187 de magi După cum Dumnezeu l-a batjocorit pe Faraon prin Moise (Ieşire cap. 7-11, 14), aşa şi pe Irod l-a batjocorit prin magi, căci amândoi - şi Irod şi Faraon - au fost omorâtori de prunci: Faraon omorând partea bărbătească a evreilor celor ce erau în Egipt (Ieşire 1, 16), iar Irod a celor ce erau în Betleem. 2,16b: S-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem Mânia cea asupra magilor o arată asupra celor care nu i-au făcut nici o nedreptate. Dar, pentru care pricină a fost îngăduit să fie tăiaţi pruncii? Pentru ca să se arate răutatea lui Irod. Dar, poate vei zice: ‫״‬Dar ca să se arate răutatea aceluia, pentru aceasta au fost nedreptăţiţi pruncii?" Ascultă, dar: n-au fost nedreptăţiţi, ci au fost învredniciţi cununilor, că oricine pătimeşte aici vreun rău, sau spre dezlegarea păcatelor pătimeşte, sau spre adăugirea cununilor; precum cu adevărat şi pruncii aceştia mai mult se vor încununa. 2,16c: Şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai în jos, după timpul pe care îl aflase de la magi. (17) Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremîa Proorocul Ca să nu socotească [creadă] cineva că uciderea pruncilor s-a făcut fără voia lui Dumnezeu, arată că s-a spus şi s-a ştiut mai dinainte [lucrul acesta]. 2,18a: Glas în Rama s-a auzit
' (2,18“} Ieremia 31,15

‫״‬,MI .

‫״‬Rama"188 este un loc înalt în Palestina, căci aceasta înseamnă numele acesta, ‫״‬înalt".

1 187 188

în ediţia de la 1805, în loc de „moartea Iu! Irod", se găseşte „săvârşirea lui Irod".

în ediţia de la 1805, în loc de ,a fost amăgit", se află „a fost batjocorit" Rama este un orăşel la 10 kilometri nord de Ierusalim şi ta 20 de kilometri de Betleem. De aici au

pornit iudeii fiind duşi în robia babilonică. Rahela a fost soţia patriarhului Iacov şi mama lui losif şi Veniamin. Numele Rahela se tâlcuieşte ‫״‬oaie" (Dicţionarul Noului Testament, ed. cit., p. 434).

154

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

Şi a căzut la sorţi spre moştenire seminţiei lui Veniamin, care era fiul Rahelei, iar Rahela a fost îngropată în Betleem. Deci, numeşte Proorocul Betleemul, ‫״‬Rahela", de vreme ce în ţinutul Betleemului a fost ea îngropată (Facere 35,19). Iar tânguirea şi plângerea s-au auzit în locul cel înalt. Auzi dar, pe Proorocul [grăind]: 2, 18b: Plângere şî tânguire multă189; Rahela îşi plânge copiii Adică Betleemul. 2,18c: Şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt.
(2,18‫ )״‬Ieremia 31,15

(2, 18r) Ieremia 31,15

Doar în viaţa aceasta ‫״‬nu sunt", de vreme ce sufletele sunt nemuritoare! 2, 19‫״‬: După moartea lui Irod190 Amarnic sfârşit a avut acest Irod, cu friguri şi cu boală de vintre şi cu mâncărimea şi umflarea picioarelor şi cu putrezirea ce naşte viermi a mădularului celui de ruşine, cu năduşeală şi cu tremurături, cu zvâcnitun ale mădularelor, şi aşa şi-a lepădat sufletul lui cel rău. 2,19b-20a: Iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt, (20) şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul luiIsrail ‫״‬ . Nu zice ‫״‬fugi" (Matei 2,13) ci ‫״‬mergi", că nu mai era pricină de temere.
( 2, 20“ ) Ieşire 4,19

2, 20b: Căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului. Unde este Apolinarie191, care zice că Domnul nu a luat suflet omenesc? Că spusa aceasta îl mustră. 2, 21-22“: Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israil. (22) Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut192 să meargă acolo Trei feciori a avut Irod: pe Filip, pe Antipa şi pe Arhelau. Deci a poruncit ca Arhelau să fie împărat, iar ceilalţi erau stăpânitori pe câte o a patra parte [tetrarhi]. Şi s-a temut Iosif a merge ‫״‬în pământul lui Israil", adică în ludeea, pentru că şi Arhelau era asemenea tatălui său. Iar acest Antipa este noul Irod, care l-a tăiat [ucis] pe Inaintemergătorul.
189

în ediţia de Ia 1805, în loc de ‫״‬plângere şi tânguire multă", se află ‫״‬plângere şi tânguire şi ţipet în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬după moartea lui Irod", se găseşte ‫״‬iar după ce s-a săvârşit Irod". Apolinarie, episcop de Laodiceea, afirma că Hristos este cu totul deosebit de noi, neavând suflet

mult".
190 191

omenesc. Susţinând că Hristos nu are o fire omenească deplină, apolinarismula fost condamnat de Sinodul al Il-lea ecumenic (381) şi combătut de Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Grigore de Nazianz, Sfântul Grigore de Nissa şi de alţi Sfinţi Părinţi. Apolinarie a murit pe Ia anul 390 d. Hr.
192

[1805] Dar de ce se temea să meargă în Iudeea? Din pricina lui Arhelau? Fiindcă, atunci trebuia să

se teamă să meargă şi în Galileea, căci acolo stăpânea Irod, fratele acestuia, după cum scrie Luca (3, 1). însă, Betleemul fiind în ludeea, era pricinuitor de îndoială [bănuială] (după Zigaben).

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 155
( 2, 22h ) Luca 2, 39

2, 22b: Şi, luând poruncă în vis, s-a dus în părţile Galileii. Galileea nu era pământ al lui Israil, ci al neamurilor şi de aceea iudeii îi priveau pe galileieni ca pe o urâciune. 2, 23a: Şi venind, a locuit în oraşul numit Nazaret

(2, 2 3 “ ) Judecători 13, 5 / Luca 2, 39 / Ioan 1, 45

Şi cum este cu putinţă ca Luca să spună că dacă s-au împlinit cele patruzeci de zile după Naştere şi a fost ţinut Pruncul în braţe de Simeon, S-a pogorât Domnul în Nazaret, iar Matei să scrie că după întoarcerea din Egipt au venit în Nazaret? învaţă-te, aşadar! Cele ce le-a trecut sub tăcere Matei, le-a spus Luca - adică după ce S-a născut, a împlinit cele patruzeci de zile şi după aceea S-a pogorât în Nazaret. Aşa spune Luca (2, 39), iar Matei spune cele de după aceasta: că a fugit în Egipt, apoi s-a suit din Egipt în Nazaret. Deci, nu se împotrivesc unul altuia, ci unul - adică Luca - vorbeşte despre pogorârea de la Betleem în Nazaret, iar Matei de suirea de după aceea, din Egipt în Nazaret. 2, 23h: Ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Prooroci, că Naza- rinean Se va chema. (2, 2 3 ‟ ‟ ) judecători 13, 5 Şi care Prooroc a zis aceasta nu se ştie acum, fiindcă din nepurtarea de grijă a iudeilor şi din pricina deselor robii, multe cărţi s-au pierdut. Insă, poate era aceasta o predanie nescrisă a iudeilor. Iar ‫״‬nazarinean" înseamnă „sfinţit". Deci, de vreme ce Sfânt este Hristos, după cuviinţă a fost numit „nazarinean", că Domnul de mulţi Prooroci a fost numit „Sfântul lui Israil" (Psalm 70, 25; 88,18; Isaia 1, 4 etc).

156 CAPITOLUL 3

loan Botezătorul. Botezul lui Iisus193

3, la: în zilele acelea
( 3 , 1 " ) Marcu 1,4 / Luca 1,80; 3,2-3 / loan 1,6, 28 / Faptele Apostolilor 13, 24

Nu atunci când Domnul era Prunc şi locuia în Nazaret, ci zice aşa simplu, adică în vremea aceea de dinainte de neamul acesta de acum. 3, îb: A venit loan Botezătorul loan pentru aceasta a fost trimis de Dumnezeu ca, mustrând pe iudei, să-i plece spre a veni întru simţirea răutăţilor lor şi aşa să-L primească pe Hristos. Căci, dacă nu ajunge omul întru simţirea păcatelor sale, nu vine întru pocăinţă. Deci, a fost trimis loan.
3, lc-2a: Şi propovăduia în pustia Iudeii, (2) spunând: Pocăiţi-vă
( 2 „ ) lezechiil 18, 30 / Matei 4,17; 10, 7 1 Marcu 1,15

Pentru că iudeii erau trufaşi, îi sileşte pe ei la pocăinţă. 3, 2b: Că s-a apropiat împărăţia Cerurilor împărăţia Cerurilor numeşte cea dintâi şi cea de a doua Venire a lui Hristos, dar şi vieţuirea cu fapte bune. Căci dacă noi, călătorind pe pământ, ca în Ceruri petrecem [vieţuim], iar nu în împătimire vieţuim, împărăţie avem a Cerurilor194. 3, 3: El este acela despre care a zis Proorocul Isaia: Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiţi' calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui.
( 3 , 3 ) Isaia 40, 3 / Marcu 1, 3 / Luca 1, 76; 3, 4 / Ioan 1 , 23

‫״‬Cale" numeşte Evanghelia, iar „cărări", poruncile Legii, ca unele ce erau roase şi vechi. Deci, zice: „Gătiţi-vă pentru petrecerea evanghelicească, iar poruncile Legii, drepte, adică duhovniceşti le faceţi, că Duhul drept este". Deci, atunci când îi vezi pe iudei că trupeşte înţeleg Legea, atunci să ştii că n -au făcut „drepte cărările", adică nu înţeleg Legea duhovniceşte.
193

In ediţia de la 1805, titlul capitolului este; ‫״‬întâi loan a propovăduit împărăţia Centrilor. Pentru Iar Sfântul Simeon Noui Teolog ne învaţă şi acestea; 45)‫ )״‬De la dumnezeiescul Botez primim

Botezul Domnului de la loan".
194

iertarea păcatelor săvârşite şi ne eliberăm de vechiul blestem şi ne sfinţim prin venirea Sfântului Duh. Dar harul desăvârşit, după cuvântul: «Voi locui şi voi umbla întru ei» (2 Corinteni 6,16), nu-1 primim atunci. Aceasta e a! celor ce s-au întărit în credinţă şi arată acest har prin fapte. Căci după ce ne -am botezat, abătându‫־‬ne spre fapte rele şi de ruşine, lepădăm cu totul şi sfinţirea însăşi. Dar, prin pocăinţă şi mărturisire şi lacrimi, primim pe măsura lor, mai întâi iertarea păcatelor săvârşite şi, prin aceasta, sfinţirea şi harul de sus. (46) De la pocăinţă ne vine spălarea întinăciunii faptelor ruşinoase. După ea primim împărtăşirea de Duhul Sfânt. Dar nu în chip simplu, ci după credinţa, simţirea şi smerenia celor ce s-au pocăit din tot sufletul. însă numai după iertarea deplină a păcatelor de mai înainte, primită de la părintele care ne-a luat asupra sa. De aceea, bine este să ne pocăim îi‫ !־‬fiecare zi, pentru porunca ce s-a dat. Căci îndemnul: «Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia Cerurilor» (Matei 3, 2), ne arată lucrarea aceasta ca fiind fără hotar" (Filocalia românească, în traducerea Părintelui Dumitru Stâniloae, voi. 6, A doua sută a capetelor de Dumnezeu cuvântătoare şi făptuitoare, capetele 45-46, ed. IBMBOR, Bucureşti, 1977, pp. 75-76).

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 157
( 3 , 4 „ ) 4 Regi 1 , 8 / Zaharia 13, 4 I Marcu 1, 6

3, 4a: Iar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă

Şi cu portul lui îndemna spre pocăinţă, că purta haină de plângere195. Se crede că între dobitoacele de mijloc se numără cămila: deoarece rumegă, este socotită dobitoc curat, dar pentru că are copita despicată, este dobitoc necurat (Levitic 11, 4). Deci, pentru că Ioan şi pe norodul ce părea a fi curat - adică pe iudei - şi pe cel necurat - adică al neamurilor - le-a adus lui Dumnezeu, şi pentru că a fost mijlocitor al Legii Vechi şi al celei Noi, pentru aceasta purta [îmbrăcăminte din] păr de cămilă. 3, 4b: Şi cingătoare de piele196 împrejurul mijlocului
( 3 , 4 ‫ ״‬J 4 Regi 1, 8 / Marcu 1, 6

Toţii Sfinţii sunt arătaţi de Sfânta Scriptură încinşi, ca cei ce sunt pururea în lucrare ‫־‬ pentru că cei leneşi şi care trăiesc în desfătări nu se încing, cum sunt saracinii sau pentru că au omorât patimile poftei. Căci cureaua este parte de dobitoc mort. 3, 4C: Iar hrana lui era lăcuste197 si miere sălbatică ,
4 ,63

‫ )„׳‬Marcu 1, 6

Unii zic că ‫״‬acridele" sunt buruieni, alţii că sunt muguri de copaci, adică poame sălbatice. Iar „miere sălbatică" este cea făcută de albinele sălbatice şi care se găseşte în copaci şi în pietre [crăpăturile stâncilor].
3, 5-6: Atunci a ieşit la el Ierusalimul şi toată Iudeea şi toată împrejurimea Iordanului. (6) Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele. ^ 6)
Marcu 15 ‫׳‬

/ Faptele Apostolilor 19, 4,18

Măcar de se şi botezau, botezul lui Ioan nu aducea iertarea păcatelor, ci numai pocăinţa o propovăduia Ioan şi astfel îi aducea către iertarea păcatelor, adică la botezul lui Hristos povăţuia. însă numai botezul lui Hristos dăruia iertarea păcatelor. 3, 7“; Dar văzând Ioan pe mulţi din farisei„Fariseu" înseamnă „despărţit", căci li părea lor a fi cu viaţa şi cunoştinţa despărţiţi de ceilalţi oameni şi mai presus de ei.
195

Privind Ia icoana Sfântului Ioan Botezătorul, se cade să luăm aminte la ceea ce spunea Cuviosul

Isihie Sinaitul: „Smerenia şi reaua pătimire slobozesc pe om de tot păcatul. Cea dintâi taie patimile sufletului, cea de a doua pe ale trupului" (Filocalia românească, voi. 4, întâia sută, cap 75, ed. Humanitas, Bucureşti, 2000, p. 65).
196 0

In ediţia de la 1805, în loc de „cingătoare de piele", se găseşte „brâu de curea".

In versetul de la 1805, în loc de „lăcuste", se află „acrides". Astăzi, „acrides" este tradus numai cu

sensul de lăcuste. Lăcustele din Orient, care se mâncau, erau mai mari şi erau pregătite pentru hrană în mai multe feluri: fie uscate la soare, fie afumate, fierte sau prăjite la foc şi presărate cu sare. încă şi astăzi oamenii săraci din acele locuri se hrănesc şi cu lăcuste. [1805] Acest cuvânt, „acrides" este grecesc şi are mai multe înţelesuri; de aceea, unii au tălmăcit aici „lăstari de ierburi", alţii au scris ca de o buruiană numită „acris", iar alţii au tălmăcit „lăcuste", cum este şi la Marcu (Marcu 1,5). Acelaşi Părinte Teofilact arată că şi acum in acele părţi lăcustele se mănâncă uscate şi că Moise, dătătorul de Lege (Levitic 11, 22) le numără cu jivinele curate, dar rău mirositoare şi neplăcute la gust.

dar şi de către stăpânirea romană. 22c. de aceea îi şi mustră Ioan. Dar îi şi laudă. 21. 1 0 “ ) Matei 7. au crezut (Matei 27. că se nădăjduia!! în bunul neam201. 452. văzând mulţi pietrele despicându‫־‬se. care deţinea în ierarhie şi în sinedriu rangurile cele mai înalte. 7 h : Şi saduchei198 Aceştia nu credeau nici în înviere. 199 în ediţia de la 1805. 3. 200 Vezi nota tâlcuirii de la Matei 5. 3. p. 37-39 / Faptele Apostolilor 13. de gheena200 zice. pe părinţii lor. căci ‫״‬piatră" era pântecele Sarrei din pricina sterpiciunii. ca neamul lor cel viclean să se pocăiască. nici în îngeri. Dar ea a născut! (Facere 11.du-şi acest nume. 34. 3. Când? Atunci când răstignindu-Se El. 7 C : Venind la botezfl. începătorul eresului lor. 12. 9 198 Saducheii făceau parte dintr-un alt partid politico-religios.158 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 3. 8: Faceţi. ci şi a face roduri de fapte bune. 1-2) Şi iarăşi a ridicat Domnul fii lui Avraam ‫״‬din pietre".Dicţionarul Noului Testament. însă ei erau mult mai liberali şi erau şi foarte bogaţi. 201 Adică îşi puneau nădejdea în rădăcina norodului lor.9 a : Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: Părinte avem pe Avraam ( 3 . 7 Le vorbeşte aspru. Că este scris: ‫״‬Fereşte-te de rău şi fă bine" (Psalm 33. nici că le luau în seamă. le-a zis Aceştia nu veneau cu socoteală dreaptă precum ceilalţi. aşa şi aceştia. 8 Vezi ce zice? Că nu se cuvine numai a fugi de răutate. Iar ‫״‬pui de năpârcă" îi numeşte. 33. nici în duhuri. cit. 3. 1 -16 Aceasta le era lor spre pierzanie. 9b: Căci vă spun că Dumnezeu poate şi din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam. 23). O problemă de „interes naţional" a fost şi osândirea la moarte a Mântuitorului: „Este de folos să moară un om pentru popor" (Ioan 18. Sau se numesc aşa de la Sadoc. iar datinile bătrânilor. dintru care mulţi au crezut.. 23. 8 ) Luca 3. căci le cunoştea răzvrătirea. 7d: Pui de vipere199. pentru că aceia se nasc mâncând pântecele din care ies. ştiindu-se neam ales. 20fl: Iată securea stă la rădăcina pomilor ( 3 . „dreptate" ei înşişi dân. vrednică de pocăinţă ( 3 . cine v-a arătat să fugiţi de mânia ce va sa fie? ( 3 . Respectau Legea lui Moise numai în măsura în care o puteau ajusta la raţionamentele şi interesele lor.14) . iar c u fariseii izbuteau să se înţeleagă numai în probleme de interes naţional. că şi din pietre poate să facă Dumnezeu ‫״‬fii lui Avraam". Iar de ‫״‬mânia ce va să fie".de la „sedec". se găseşte ‫״‬năpârcă". 26 / Romani 4. Din această pricină nu erau iubiţi în popor. ed. 9 “ ) Ioan 8. Saducheii erau pătura cea mai cultă. deci. în loc de ‫״‬vipere".19 / Luca 3. Saducheii erau susţinuţi şi sprijiniţi la putere de familia irodienilor. roadă. adică pe dascăli şi pe Prooroci îi omorau. . 51). Dar chiar şi în înţelesul acesta zice Ioan. zicând: ‫״‬Cine v-a arătat vouă?" Că se minunează Ioan cum s-a făcut aceasta. 3. 33 / Luca 3. Prin ‫״‬pietre" înţelegem şi neamurile. Şi numele lor înseamnă „drept" . 3. 7 J ) Matei 12.

26-27. l l l ) Luca 3. căci are Domnul şi «lopată». 3. adică cercetare şi judecată". 12 b : Şi va curaţi aria Sa ( 3 .17 Adică Biserica o va curăţi. ci ‫״‬nu face". cu şase luni în urmă. nu eşti bineplăcut. Care a şi fost mărturisit de el. Iar Acela şi vă va ierta vouă păcatele şi Duh cu îndestulare vă va da".33 / Faptele Apostolilor 1. să nu socotiţi că de veţi fi botezaţi de Acela şi după aceea veţi greşi. 11. Jî f ) Marcu 1. 3.10 d : Se taie şi se aruncă în foc. îndată vă va şi ierta pe voi.16. Şi era şi după arătare. 12 ‫ ״‬: El are lopata în mână ( 3 . nv Marcu î. Dintre aceştia.17 „Dar. nepricepând. Deci cel ce nu a crezut de aici. iar alţii „grâu". iar ‫״‬pomi". dacă ieri ai miluit. aici avem: „Căruia nu sunt îndestulat a -I ţinea încălţămintele". . pentru că nu dă nici iertarea păcatelor. 33 / Faptele Apostolilor 1. 3. apoi Hristos. 19. 2. 4 Le-a zis lor: ‫״‬Faceţi roadă". 3. oricare dintre noi. neputând a înţelege cum s-au făcut [petrecut]203. precum în arie [se curăţă] toată arătura. câţi sunt uşori şi sunt purtaţi de duhurile răutăţii. iar acum le arată care este roada: să creadă în „Cel Ce vine după" el. 3.15-16. fiindcă mai întâi s -a arătat înaintemergătorul. care şi pe alţii folosesc şi hrănesc prin învăţătură şi prin lucrare. din viaţa aceasta. Aceste două pogorâri nu le poate „ţinea" [cuprinde] înaintemergătorul. unii sunt „pleavă". ll b : Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea202 ( 3 . 2. Care şi după naştere era după el. 8 / Luca 3.16 / loan 1. 1 2 “ ) Luca 3. 3. din însăşi ‫״‬rădăcina" lui se taie şi în gheena se aruncă. 8 / Luca 3. 1 2 ‫ ) ״‬Luca 3. Iar prin „încălţăminte" se înţeleg cele două pogorâri ale Lui: cea din Cer pe pământ şi cea de pe pământ la iad. Iar „Cel Ce vine după" el este Hristos. 3.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 159 ‫״‬Securea" înseamnă Judecata Iui Hristos.11 ‫ ״‬: Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă.16 / loan 1. dar Cel Ce vine după mine este mai puternic decât mine ( 3 . 11. 203 53 In ediţia de la 1805. necuprinzând taina lor. Adică al gheenei. Deci. ( 3 . căci pururea se cuvine să aducem ‫״‬roadă". IIе: Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc. iar astăzi răpeşti. 3.16 / loan 1. căci „încălţăminte" sunt trupul cel de piele şi murirea [moartea]. 27 Astfel zice că nu este nici sluga cea mai de pe urmă a Lui pentru „a le ţine" pe acestea. ca pe cea care are mulţi botezaţi. de vreme ce botezul meu nu dă darul duhovnicesc.10b: Şi tot pomul Chiar de s-ar trage de la Avraam.16 „Adică vă va umple pe voi cu îndestulare de darurile Sfântului Duh. 5. 5.10c: Care nu face roadă bună Nu a zis ‫״‬nu a făcut". Adică.

3. 1 2 ' ) Maleahi 3. 13-14‫״‬: în acest timp a venit Iisus din Galileea. 15c-16a: Atunci L-a lăsat. aceasta săvârşind voi slobozi firea de blestem. „Deci. 15b: Că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea „Dreptate" este numită Legea. ( 3 . căci această vârstă primeşte [poate purta] toate păcatele. 3. ci „şi Tu vii". pedeapsa demonilor şi a păcătoşilor din iad. 205 Prin Domnul Hristos noi am dobândit slava înfierii dumnezeieşti.17 ‫״‬Nestins" este „focul" acela. (16) Iar botezându-Se Iisus (3. ca unul din cei mulţi [ca toţi ceilalţi]. . 14h: Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine Cu adevărat avea nevoie Inaintemergătorul să fie curăţit de Domnul. Sfântul Teofilact se referă la învăţătura lui Origen despre apocatastază („restauraţia generală"). 21 Fiind curat. la Iordan. zicând: ( 3 . 3. către loan. pentru că noi toţi suntem „un Om" (Ioan 17. 21 Iisus Se botează la treizeci de ani.15‫״‬: Şi răspunzând. din anul 553. Iar Ioan II opreşte pe Domnul. 22). 9 / Luca 3. Dar va veni şi vremea când cuvioasa slavă o vom [o voi]205 avea. pentru ca să nu socotească cei ce‫־‬L vedeau că Se botează spre pocăinţă. în vârsta dintâi [a copilăriei] este multă neînţelepciune. pentru că Eu am săvârşit [împlinit] şi pe celelalte ale Legii şi îmi lipseşte doar a Mă boteza. Iisus a zis către el: Lasă acum Zice [Domnul]: „Acum lasă [să fie aşa]. 11. iar pleava o va arde cu foc nestins. (14) Ioan însă ÎI oprea. 1 3 ) Marcu 1 . a tinereţii este multă văpaie a poftei şi a mâniei. Iar Origen bârfeşte [huleşte] spunând că va fi sfârşit al muncilor [caznelor iadului]204. Iar la vârsta bărbăţiei. Hristos Se botează ca să ne spele pe noi şi să ne arate nouă că atunci când vom voi a ne boteza trebuie mai dinainte să ne curăţim. 3. şi apoi cu uşurinţă să ne îndârjim întru obişnuinţa cea rea [de mai dinainte de Botez]. ca să se boteze de către el. căci ca unul ce se trăgea din Adam. trăgea [avea] asupra lui şi întinăciunea cea din neascultare. va ajunge într -o zi la sfârşit şi „toţi vor fi restauraţi". 3. Că aceasta Mi se cuvine Mie". 3. multă este iubirea de 204 Aici. care a fost condamnată de ce! de al V-lea Sinod Ecumenic de la Constantinopol. măcar că acum nu este arătată". căci nu putea săvârşi Legea (Galateni 3.14c: Şi Tu vii la mine? Nu a îndrăznit să spună „Tu vii să Te botezi de către mine".160 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 3. iar în cea de a doua.12°: Şi va aduna grâul în jitniţă. Conform acestei înşelătoare învăţături. 3. pe toţi i-a curăţit. 9 / Luca 3. ca să nu spurcăm Botezul.10-13). Iar Hristos. întrupându‫־‬Se. iar firea omenească era blestemată. atât [de mult] se sfiia [de Domnul]. 1 6 " ) Marcu 1.19 / Luca 3.

ca prin toate vârstele să plinească Legea şi să ne sfinţească pe noi. Dar de aici li se astupă gura [lor păcătoasă]. 22. 9.11 / Luca 3. Cel Care a intrat în apă. Clement Alexandrinul şi alţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii. 3. 16d-17a: Şi Duhul lui Dumnezeu S-a văzut pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El. aici. să creadă că glasul este pentru Iisus. 6 / Coloseni 1. 3. 7-9 Duhul Sfânt Se pogoară pentru a mărturisi că mai mare este Cel Care Se botează.5 / Marcu 1. 1 7 / 1 loan 5. 13. aducând mlădiţă de măslin.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 161 argint. 1 7 b ) Psalm 2 . ci unul spiritual. a fost întemeiată de persanul Mani (Maniheu). afirmându-se totodată că materia este rea în sine şi de aceea oamenii se pot mântui numai prin asceza cea mai riguroasă şi prin mortificarea trupului. 1-5. Această erezie a fost combătută de Sfântul Ignatie Teoforul. Sfântul Irineu. Asemenea şi Sfântul Duh. 16b: Când ieşea din apă Maniheii206 spun că şi-a lăsat [lepădat] trupul Său în Iordan şi alt trup a arătat. Deci. 1 7 " ) Psalm 2. Tertulian. iar de Hristos nu atâta aveau grijă207 (loan 1. mila lui Dumnezeu208. doctrină religioasă gnostică din Orientul Apropiat. după nălucire [închipuire]. Şi [s-a arătat] ca un ‫״‬porumbel". . 3. 37 / Efeseni 1.17b: ‫״‬Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit".17 /1 loan 5.32-33 ( 3 . (17) Şi iată glas din Ceruri zicând ( 3 . Vezi şi tâlcuirea de la Matei 6. 35 / loan 5. Precum în vremea lui Noe porumbiţa a vestit încetarea potopului (Facere 8. Fiindcă iudeii pe loan îl aveau [la] mare [cinste]. 26). 17-18 şi 25. 22 / loan 1. 7-9 Adică „întru Care Mă odihnesc. 8-11). ca semn al bunătăţii şi blajinătăţii şi pentru că porumbelul este preacurat şi nu petrece [trăieşte] unde este împuţiciune [necurăţie]. 6 / Matei 17. 16°: îndată Cerurile s-au deschis Adam a încuiat Cerurile. decât cel ce botează. 9. 22. a aşteptat această vârstă. Această erezie susţinea ca lumea este guvernată de două principii: binele şi răul. 2 / Marcu 1. 35 / 2 Petru 1 . Duhul Sfânt arată încetarea păcatelor.11 / Luca 3. Maniheii spuneau despre Hristos ca a avut trup adevărat. ca să nu socotească ei că glasul care zicea. aşa şi aici. pe la jumătatea veacului al III-lea d. 1 6 d ) Isaia 11. Şi au văzut toţi pe Duhul venind peste Iisus. ci văzând pe Duhul Sfânt. dar nu un trup material. Acelaşi a şi ieşit şi nu altul. 5 / Marcu 1. întru Care îmi place". că Iisus. 3. Cerurile le deschizi. Acolo mlădiţa de măslin. iar pentru Hristos se deschid.10 / Luca 3. ‫״‬Acesta este Fiul Meu Cel iubit" s-a făcut pentru loan.13 1 2 Petru 1. 207 ig Adică nu îl luau în seamă pe Domnul Hristos aşa precum făceau cu Sfântul loan Botezătorul. ca să cunoşti şi tu că atunci când te botezi. Hr. 7 / Matei 17. 206 Maniheismul.

13 „Diavol". 8 / Luca 4. 4. 3) Luca 4. Deci. cit. r ( 4 . pentru că L-a clevetit pe Dumnezeu către Adam.18) şi Ilie (3 Regi 19. . (4. Pentru că nimic nu făcea fără de Duhul. 4. nu departe de unde boteza loan. 2 C : La urmă a flămânzit. (4. care era dogorâtor din pricina arşiţei soarelui. ‫״‬a flămânzit" ca să dea pricină diavolului să vină la EI şi să se lupte cu el prin foame şi aşa să -l biruiască şi să-l surpe. 2„) Luca 4. 4.CAPITOLUL 4 Iisus este ispitit de diavolul. zicându-i: „Dumnezeu vă zavistuieşte vouă [pizmuieşte slava voastră]" (Facere 3. Iar daca ar fi postit [Domnul] mai multe zile. 8). 24 / lezechiil 3. Nu avea nici apă. 2 Când a dat voie [a îngăduit] firii. Şi Se duce în pustie. 3 209 în ediţia de la 1805. titlul capitolului este: „Pentru postul şi pentru ispita lui Hristos.5-6). [Mântuitorul] este ‫״‬dus" de Duhul cel Sfânt [în pustie]. Pentru chemarea După o veche tradiţie. lb: Ca să fie ispitit de către diavolul. A postit ca să ne arate că postul este armă mare [puternică] împotriva ispitelor.. 2 k ) Ieşire 34. P ) Sirah 2.1 învăţându-ne pe noi ca după Botez să ne aşteptăm mai vârtos la ispite. iar aerul. 4. este numit. începutul propovăduirii Lui. în părţile Iordanului. El cheamă pe cei dintâi ucenici la apostolat şi vindecă tot felul de bolnavi209 4. nici drumuri. 3: Şi apropiindu-se. 2a: Si după ce a postit * (4. în acest pustiu al Carantaniei . nici vegetaţie.2") Ieşire 34.. 1": Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu210 ( 4 . ispititorul a zis către El: De eşti Tu Fiul Iui Dumnezeu. 28 / 3 Regi 19. [Domnul Hristos] posteşte tot atâtea zile câte au postit şi Moise (Ieşire 24. p. 2b: Patruzeci de zile si patruzeci de nopţi v ' ' ¥ . 1 “ ! judecători 13. având o înălţime de 473 de metri— a fost ispitit Domnul Iisus Hristos (Dicţionarul Noului Testament. dintre cele mai secetoase din lume. după cum lăcomia pântecelui este începătura a tot păcatul. iar biruinţa să ne-o dea nouă în dar. zi ca pietrele acestea să se facă pâini. ca să ne arate nouă că diavolul atunci ne ispiteşte. ed. ' ( 4 . se cuvine ca fără sfătuire să nu îndrăznim întru noi înşine.1 1 Marcu 1. 335).. 2 . când ne va vedea singuri şi neajutoraţi unul dinspre altuP.care după o veche tradiţie ar fi muntele Duca.28 / Marcu 1. locul din pustie în care a fost ispitit Mântuitorul de către diavolul este Muntele lui Petru şi a lui Andrei şi a fiilor lui Zevedeu".13 . care înseamnă „clevetitor". 210 Carantaniei (de la Quaranta = 40). s-ar fi părut [crezut] că nălucire [închipuire] este întruparea 4. 12 / Luca 4. se afla o regiune stearpă şi stâncoasă. încă şi acum [diavolul] cleveteşte către noi fapta cea bună. spre nord-vest de Ierihon.14 / Marcu \ . era cu neputinţă de suportat.

voi. că scris este: îngerilor Săi va porunci pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini. care se naşte din însoţire. De aceea. al slavei deşarte şi al mândriei. nu atârnă de noi. ca de pildă: fă aceasta sau aceea. ci „pietrele". pp. altceva lupta. 4: Iar EI. altceva însoţirea. stăpânită de prejudecată şi de o îndelungată obişnuinţă. Ca aceste opt gânduri să ne tulbure sau ca să nu ne tulbure.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 163 A auzit tâlharul [diavol] glasul cel din Cer. . 11. Lupta este împotrivirea cugetării fie la stingerea patimii din gând sau a gândului pătimaş. ca să cunoască [afle]. cum sunt la noi cele scoase afară din amândouă părţile bisericii [absidele].4). dar prin cuvântul lui Dumnezeu împlinea toată trebuinţa lor şi se prefăcea în toate cele ce le dorea cel care o mânca. Dar. al trândăviei. întru alt chip [de înţelegere]. al citrviei. care e aproape de faptă şi se aseamănă ei. dar văzându-L că flămânzeşte. se îndoia: „Cum să flămânzească Fiul lui Dumnezeu?" De aceea îl ispiteşte. sau ca să nu le stârnească. altceva patima. atârnă de noi. 4 Din Vechiul Testament este această mărturie şi al lui Moise este cuvântul (Deuteronom 8. L-a pus pe aripa templului^ ( 4 . 4.al iubirii de argint. Humanitas. 20 -21). şi aceştia se împotrivesc unul altuia» (Galatcni 5. poate te întrebi ce păcat este să faci pietrele pâini? Ascultă dar: păcat este a -I asculta pe diavol întru ceva. fie la învoire. Bucureşti. fie că poftea iudeul peşte sau ou sau brânză. Şi iarăşi. Deci. sau ca să stârnească patimile. Cuvânt minunat ţi de suflet folositor. 5 / Luca 4. 3 / înţelepciune 16. sau respinge prin împotrivire şi certare momeala. 5 ) Iezechiil 8. 4. ca nu cumva să 211 Sfântul Ioan Damaschinul ne învaţă: „Gândurile în care se cuprind toate păcatele sunt opt: al lăcomiei păntecelui.1. 187188). căci celui flămând o pâine îi ajunge cu adevărat. 26 / Luca 4. cum zice Apostolul: «Căci trupul pofteşte împotriva duhului. Hristos nu l-a ascultat pe el211.5: Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate. altceva învoirea (consimţirea). cum s-a spus nu atârnă de noi. 4) Deuteronom 8. 6: Şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. însăşi împlinirea cu fapta a gândului pătimaş încuviinţat. (4. altceva lucrarea şi altceva robirea. crezând că poate să-L amăgească. Aceasta. răspunzând. care par ca nişte aripi. 3. 3). 2000. a tăiat dintr-o dată toate cele ce urmează" (Filocalia românească. Patima este deprinderea cu gândul strecurat de vrăjmaş. Pentru că evreii au fost hrăniţi cu mană. vrând ca să-L arunce pe Hristos pradă lăcomiei. 4. acel fel de gust i-1 da lui mana (înţelepciune 16. 7 7). însoţirea este primirea gândului strecurat de vrăjmaş. învoirea este consimţirea cu patima de gând. a zis: Scris este: Nu numai cu pâine va trăi omul. n-a zis „piatra aceasta pâine să se facă". şi învârtirea necontenită a cugetării şi a închipuirii în jurul Iui. 9 Aripa este o anume parte a templului. ed. 43. îl şi măguleşte. ca să stăruiască sau ca să nu stâruiască. care nu era pâine. zicând: „De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu". preocuparea cu el şi convorbirea plăcută a voii noastre cu el. cel ce cugetă nepătimaş de la început. ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. cumi-a zis Domnului şi Dumnezeului nostru: «Zi ca să se facă pietrele acestea pâini» (Matei 3. Iar lucrarea. al mâniei. Deci. Momeala este gândul adus simplu în minte de vrăjmaşul. iar duhul împotriva trupului. 4. Altceva este adică momeala (atacul). al întristării. Dar. aruncă-Te jos. Luarea în robie este ducerea silnică şi fără voie a inimii.

zicându-I „acestea toate Ţi le voi da Ţie".164 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI izbeşti212 de piatră piciorul Tău. 6 ) 1 Regi 7. ar putea genera o confuzie pierzătoare de suflet. acesta va fi sediul Curţii Supreme a Omenirii" (cf. se găseşte „Biserică". 7 ) Deuteronom 6. Că în chip simţit I s-a arătat Lui diavolul. aşadar. 9 ) Daniil 3. 43). 3 / Psalm 70. învăţându-ne pe noi [ca] prin blândeţe să-i biruim pe demoni. Dar Hristos nu avea trebuinţă de acesta. dacă va veni altul în numele său. cu toate acestea Domnul gânduri nu a primit. Naţiunile Unite (nişte naţiuni cu adevărat unite) vor construi un Altar al Profeţilor care să slujească uniunea confederată a tuturor continentelor. Evreii consideră că „Zidul plângerii" din Ierusalim ar face parte din structura vechiului templu şi de aceea e de aşteptat ca cel de-al treilea templu să fie ridicat tocmai aici. (3) este cu putinţă ca unora dintre fraţii cititori ai acestei Tălcuiri să le fie dat să trăiască în acele vremuri. de eşti Fiul lui Dumnezeu. fără a mai preciza acest lucru prin note. se găseşte „ca nu cândva să împiedici". (9) Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie. pentru că: (1) în ediţia de la 1805.live-view. 8 ) lezechiil 40. căci din mândrie socotea că lumea ar fi a sa internaţională. La Ierusalim. 5 / Luca 4. ( 4 . oare se cuvenea să Se arunce pe Sine jos? A cruzimii tale este aceasta.aish. cel despre care Mântuitorul Hristos spunea*: „Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi. din aceste patru pricini. 7: Iisus i‫־‬a răspuns: Iarăşi este scris: Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău. dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie. preot şi judecător" al întregii lumi. spurcatule.16 / Luca 4. în această ediţie a Tâlcuirii. 11-12). Look Magazine. 4. ( 4 . 8-9: Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. ci pentru Sfinţii care au trebuinţă de ajutorul îngeresc. (4) suprapunerea prin înlocuire a termenului „templu" cu „Biserică".poate fi accesată pe site-ul: zvivzv. cu reînnoire a imaginii în fiecare minut . . deoarece Antihristul va maimuţări rolul de „Dumnezeu". 6 în ediţia de ia 1805. aducându-le înaintea ochilor Lui în chip de nălucire. însă Tu. 9-11 ‫״‬Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu". 2 / Luca 4. a-i arunca jos pe cei care se îndrăcesc. Să nu fie! Deci în chip simţit I-a arătat Lui în munte toate împărăţiile. pe acela îl veţi primi" (Ioan 5.11-12 / Luca 4. o. arată-mi mie". acolo unde există numiri ale templului din Ierusalim cu termenul „Biserică" (1805). îndeobşte în loc de „templu". din 16 ianuarie 1%2). nu pentru Hristos s-a scris. întru care vrăjmaşul se nevoia să-L aducă pe Hristos. 5 ( 4 . Toate armatele vor fi abolite şi nu vor mai exista războaie.com (la link-ul zvallcam). Dumnezeu fiind. le-am înlocuit cu „templu". ca şi cum ar fi zis: „Eu nu cred glasului din Cer. „Te vor ridica pe mâini" (Psalm 90. însă nu bine socotesc [cugetă]. 4. iar această confuzie i-ar sluji tocmai lui. 3. 6-7 Unii socotesc că ‫״‬munte foarte înalt" este patima iubirii de argint. Aşadar. O vizualizare în direct a „Zidului plângerii" . 90. Este evident că acest „Altar al Profeţilor" este templul din care îşi va „exercita funcţiile" de „împărat. în loc de „ca nu cumva să izbeşti".12 Cu blândeţe îl goneşte [alungă] pe el Hristos. Măcar că de era Fiul lui Dumnezeu. ( 4 . (2) momentul reconstruirii celui de al treilea templu în Ierusalim nu este atât de departe precum credem. rev. iar a lui Dumnezeu [este] a mântui! Iar aceasta.

în loc de „piei. că pentru însăşi aceasta S-a pogorât Domnul Hristos din Ceruri. 32 „Lumină mare" este Evanghelia. căci pentru noi toate şi le face şi le arată Hristos. 21 / Luca 4. 1 0 ) Deuteronom 6. 1 2 ) Mar‫ !״‬î.1. „lărgime". . „Zabulon" se tâlcuieşte „vânare de noapte".4 . 79. Şi locuieşte în „Capernaum". venind la El. 10. care duce la pierzare (Matei 7. ( 4 . pentru că nu pe calea cea strâmtă călătoreau. se găseşte „s -a prins". Galileea neamurilor. Deci. 7/ Luca 1. auzind că Ioan a fost întemniţat214. ( 4 . 43 ( 4 . căci nu noi am căutat-o pe dânsa. lângă mare. li slujeau. Căci precum moartea stăpâneşte trupul. ci ea ni s-a arătat.du-le. care se tâlcuieşte ‫״‬casă a mângâierii". ca şi cum ar fi ale lui.13. iar „umbra morţii" este păcatul. 20 / Iosua 24. Domnul a biruit cele trei ispite: a lăcomiei pântecelui. satano213. 4. care sunt patimile de căpetenie. (16) poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare şi celor ce şedeau în latura şi în umbra morţii lumină le-a răsărit. pentru ca să ne înveţe şi pe noi să nu ne aruncăm singuri în primejdii. zicându-I „acestea toate Ţi le voi da Ţie".16. în ediţia de la 1805. a plecat în Galileea. a slavei deşarte şi a iubirii de bogăţie.14-16: Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia Proorocul care zice: (15) Pământul lui Zabulon şi pământul lui NeftalP spre mare. Şi se duce în „Galileea". Drept aceea şi „îngerii îi slujesc". că este asemănare şi umbrită însemnare a morţii. 4. însă cunoaşte cât de folositoare sunt Scripturile. 23 (4. satano". dincolo de Iordan. 16) Isaia 9. 31 Iisus pleacă. arătându-ne că şi nouă.11: Atunci L-a lăsat diavolul şi iată îngerii. se găseşte „mergi înapoia Mea. ne vor sluji îngerii. căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti. dar mică. 10. pentru că neamurile erau prăvălite şi se tăvăleau în păcate. căci Domnul dintru acestea a astupat gura vrăjmaşului. cu atât mai vârtos le-a biruit [Domnul] şi pe celelalte. Şi ne-a „răsărit lumină". care înseamnă „prăvălită jos".TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 165 Aceleaşi le spune şi acum celor lacomi. ca şi cum ar fi urmat [venit] 213 15 în ediţia de la 1805.13). iar „Neftali". Din această pricină Luca zice că diavolul „a sfârşit toată ispita" (Luca 4. în hotarele lui Zabulon şi Neftali. căci Legea lumină era şi ea.12-13: Şi Iisus. pe capetele ispitelor sfârşindu-le. neamurile vieţuiau întru întuneric şi lărgime.13). 1 4 / Luca 3. 42. 4. 33 / Marcu 1. 1 4 ‫ ־‬/ Ioan 4. ci pe cea largă. ca să facă toate neamurile casă a Mângâietorului. (13) Şi părăsind Nazaretul. a venit de a locuit în Capernaum. de vreme ce Lui. 14 / Luca 4. 4. după biruinţă [asupra patimilor]. (4. satano". 1 3 ) Iosua 19. întrucât cei ce se închină lui. în loc de „a fost întemniţat". 8 Domnul se mânie asupra lui când vede că pe cele ce sunt ale lui Dumnezeu le făcea [socoteşte a fi] ale sale.20. 2. 10: Atunci Iisus i-a zis: Piei. ca unui Dumnezeu îngerii de-a pururi îi slujesc. Pe acestea biruin. 15) Isaia 8. aceia pe toate acestea le au. aşa şi păcatul stăpâneşte şi omoară sufletul.

în corabie cu Zevedeu. după cum Tatăl Lui şi Dumnezeu avusese pe Proorocii cei mai dinainte de Ioan. Pentru că fuseseră ei mai înainte învăţaţi de Hristos.19b-20: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni215. 4. 4. 28 / Luca 5. 18-19“: Pe când umbla pe lângă Marea Galileii. dar şi viaţa cea cu fapte bune. 22 / Marcu 1. 28 Vezi oameni ascultători? Că îndată au mers după El! De unde se vede şi că aceasta este a doua chemare. avea şi El Prooroc pe Ioan. 181 înţelepciune 6. 4. 7 / Marcu 1. 4. . 10. pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei. (19) Şi le-a zis: (4. 21‫״‬: Şi de acolo. 7 1 Marcu 1. iar după aceea. venind la ei. 2. fratele lui.17") Matei 10. Iar [cu atât] mai vârtos şi aceia sunt şi ai Tatălui şi ai Fiului. în loc de „pescari de oameni". căci erau pescari.10 ( 4 . pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan. îndată l-au urmat Lui (Ioan 1. lăsând corabia şi pe tatăl lor.15 / Luca 10. pentru că aştepta ca mai întâi Ioan să mărturisească pentru El şi să-I gătească Lui calea pe care avea să vină. 17“) Matei 3. îi vânează. nu este el ceresc? Drept aceea. a început lisus a propovădui. şi din drepte [cinstite] osteneli a se hrăni. (20) Iar ei. dar. 9 După ce a fost legat [închis] Ioan.16 1 Matei 8. 17h: Pocăiţi-vă. a văzut alţi doi fraţi. (4.18. le cârpeau pe cele vechi. 22: Iar ei îndată. în ediţia de la 1805. şi i-a chemat. zicând: 4.17 / Luca 5. îndată lăsând mrejele.11. Pentru că Domnul. deopotrivă fiind cu Tatăl. 27 / Marcu 1.14-15 / Luca 10. 16 / Marcu 1. 10. care aruncau mreaja în mare. după cum şi slugile mai înainte gătesc stăpânilor. se găseşte „vânători de oameni". s-au întors iarăşi la vânarea de peşte. lăsându-L.19-20 Foarte mare faptă bună este a-1 hrăni la bătrâneţe pe tatăl lor. se găseşte „cârpindu‫־‬şi". 2 2 ) Deuteronom 33. 9 „împărăţie a Cerurilor" este şi Hristos. ( 4 . 16 / Luca 5. 35-42). 35-42 Aceştia au fost ucenici ai lui Ioan şi încă trăind Ioan. 1 9 b ) Ieremia 16. 21·) Marcu 1. Vezi. au mers după El. mergând mai departe. 17“: De atunci a început lisus să propovăduiască şi să spună (4. şi pentru aceasta l-au lăsat pe el. a văzut doi fraţi. Iar după ce au văzut că Ioan a fost legat [închis]. întru fiecare dintre noi este „împărăţia Cerurilor". Fiind săraci şi neputând să-şi cumpere mreje noi. tatăl lor < 4 . ( 4 . căci s-a apropiat împărăţia Cerurilor. fratele lui. Oare când petrece omul ca un înger. au venit la Hristos.1-2 / Ioan 1. 21b: Dregându-şi216 mrejele.166 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI după noi. au mers după El. Şi aşa Hristos. de vom vieţui îngereşte. în loc de „dregându-şi". când L-au văzut din nou. 4. 9 / Marcu 1. 2 0 ) Matei 19. 4. când se cuvine a lăsa pe tată? Când te împiedică de la fapta bună şi de la cinstirea lui 215 216 în ediţia de la 1805. 18. 20 Se arată [de aici] că Zevedeu n-a crezut.

pentru ca să li se pară că luna este pricina patimii şi să se prihănească zidirea lui Dumnezeu. după cum s-au înşelat şi maniheii.24: Şi s-a dus vestea despre El în toată Siria şi aduceau la El pe toţi cei ce se aflau în suferinţe. cu cuviinţă s-au dus după Dânsul. pe lunatici14.17 51 în ediţia de la 1805. (4. Sinagogă . din Iudeea şi de dincolo de Iordan. lisus intră în ‫״‬adunările" [„sinagogile"] evreilor. 4. Iar aceştia. 39 / Luca 4. 23b: Şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor.clădire destinată celebrării cultului evreiesc {templu. 2 4 ) Marcu 6. ca să îi încredinţeze de cele ce îi învaţă. 4. 218 Aici. ( 4 . ‫״‬Lunatici" sunt numiţi cei îndrăciţi. din Deca.14-15 Pentru a arăta că nu este potrivnic Legii. „Boală" este îndelungata rea pătimire. . fiindcă au văzut pe cei mai dinainte că I-au urmat [lui Hristos]. împotrivirea218 de puţină vreme a trupului. ( 4 . căci diavolul. 4. 35. din Ierusalim.23": Şi a străbătut lisus toată Galileea. nepotrivire. 23‫ )״‬Matei 9. fiind cuprinşi de multe feluri de boli şi de chinuri: pe demonizaţi.pole15. 7-8 / Luca 6.14. se găseşte „întru adunările". „împotrivire" are sensul de netocmire. în loc de „în sinagogile". pe slăbănogi şi El îi vindeca. 4. din Galileea. 2 3 · ) Matei 9. învăţând în sinagogile217 lor şi propovăduind Evanghelia împărăţiei ( 4 . nerânduială. râvnind [fapta] acelora. 25: Şi mulţimi multe mergeau după El. pândea când era lună plină şi atunci îi chinuia. pentru că însuşi faptul că-i aduceau de departe Ia El era lucrare a credinţei.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 167 Dumnezeu. organizaţie religioasă evreiască. iar „neputinţa".14 / Marcu 1. 35 începe cu minunile. asemănătoare parohiilor creştine. 55 Hristos n-a cerut credinţă de la cei care erau aduşi la El. voind să semene [răspândească] întru oameni credinţa că stelele sunt făcătoare de rău. 24. havră). 2 5 ) Marcu 3.

Şi mulţi care plâng. cei zdrobiţi cu sufletul.] ‫״‬deschizându-Şi gura Sa". dar prin aceea că supun sufletul trupului. 5. aceştia sunt ‫״‬săraci cu duhul"220. Şi făcători de pace. Adevărata împlinire a Legii' 5. Mulţi prigoniţi.. 335). dar nu este aşa. 2b: îi învăţa zicând Nu numai pe ucenici. Dar acum învaţă [cu cuvântul. Şi. dar nu cum se cuvine. Mulţi milostivi. iar ucenicii." (Psalm 1. dar pentru păcate ruşinoase. că a lor este împărăţia Cerurilor.13 Noroadele vin la Dânsul pentru minuni. Mulţi care flămânzesc şi însetoşează. Fericiţi sunt însă numai aceia care fac şi pătimesc acestea pentru Hristos şi după pilda lui Hristos. ed. vindecă şi sufletele.1). situat cam la 7 kilometri mai spre nord. dar faţă de patimile necurate. De ce? Pentru că «a lor este împărăţia Cerurilon> şi pentru că «aceştia vor vedea pe Dumnezeu» . după ce a săvârşit minunile şi a tămăduit trupurile. după cum şi David a început de Ia Fericiri: ‫״‬Fericit bărbatul. se suie în munte219. dar pentru a răpi cele străine şi a câştiga din nedreptate. 1 “ ) Marcu 3. Deci. 220 Pentru Fericiri.. prin smerenie ne îndreptează pe noi Hristos. 219 O veche tradiţie spune că muntele pe care Mântuit orul a rostit Fericirile ar fi muntele numit astăzi Kurun Hattin (Coarnele Hatinului). Mulţi ocărâţi. 2": Şi deschizându-Şi gura ( 5 . la: Văzând mulţimile. cit. Muntele are o înălţime de 560 de metri deasupra lacului şi domină împrejurimea. Aşadar. Iisus S-a suit în munte ( 5 . de vreme ce vrea să înveţe. 2 " ) Luca 6. nu fiindcă fac acestea şi le pătimesc sunt fericiţi. dar pentru pagube de bani şi pierderi de copii.. Drept aceea. Şi curaţi cu inima. căci învăţa şi fără a-Şi deschide gura. ca să ne învăţăm că însuşi este Ziditor şi al trupurilor şi al sufletelor. ^ (5. nu departe de localitatea numită azi Safet şi de ţărmul vestic al lacului Ghenizaret. ci şi norodul. căci şi cei mai înainte pomeniţi fac acelaşi lucru. 20 întâi pune smerenia ca pe o temelie. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învaţă astfel: ‫״‬Mulţi săraci cu duhul are lumea. Fericirile. dar fiindcă sunt fără de rânduială. ne arată că se cuvine să ne depărtăm din mijlocul turburărilor. dar faţă de trup şi cele ale trupului. p. Cum? Prin viaţa Sa şi prin minuni. 5. dar pentru slava deşartă.şi aşa mai departe. Deasupra Muntelui era un platou pe care s-a aşezat mulţimea (Dicţionarul Noului Testament. 20 De ce spune aceasta: ‫״‬deschizându-Şi gura Sa"? Poate ar părea că este de prisos spusa aceasta. ucenicii Lui au venit la El. 18 / Isaia 57. 5. 5. când învăţăm [săvârşim lucrare învăţătorească]. 3: Fericiţi cei săraci cu duhul.13 învăţându-ne pe noi ca nu spre [la] arătare să facem ceva [să lucrăm oareşce]. că de vreme ce din mândrie a căzut Adam. Şi începe de la Fericiri. IM Marcu 3. Ci pentru că fac şi pătimesc acestea pentru Hristos şi . pentru învăţătură. 15 / Luca 6. 3) Psalm 50. (5.vest de oraşul Tiberiada. Şi mulţi blânzi. fiindcă Adam a nădăjduit să se facă dumnezeu. lb: Şi aşezându-Se.CAPITOLUL 5 Predica de pe munte.

şi în zadar ne tulburăm şi ne păgubim de cununa răbdării şi ne arătăm potrivnici voii lui Dumnezeu. El suspină în adâncul inimii şi în tânguire multă..10). din durerea inimii şi a tânguirii neîncetate. după pilda lui Hristos" (Filocalia româneasca. ci numai firea omenească. 54-55. cu bună pătrundere. adică a treia poruncă. 2001. cel ce s-a învrednicit să păzească porunca a treia. ed.. pentru cele ce vor fi după moarte.11. ed. mânie pe Dumnezeu necontenit" (Fitocalia românească. 29 Unii spun că numeşte ‫״‬pământ" pe cel gândit. Despre porunca a doua şi despre naşterea plânsului din temere. în cinste şi în ocară. voi. (5.şi cele dulci şi cele dureroase . din dragoste şi râvnă. adică Cerul. că aceia se vor mângâia. 5) Psalm 36. Şi prin aceasta. 20 ‫״‬Cei ce plâng" pentru păcate. «Căci va îndrepta pe cei blânzi întru judecată» (Psalm 24. se socoteşte pe sine ca nefiind nimic. cu mult mai vârtos se va mângâia221. deprinzându -se întru toată pătrunderea. cel ce -şi cunoaşte firea sa intră la dragostea desăvârşită. El îşi dă seama că omul nu este nimic.19 / Isaia 66. 1999. iar dincolo. că aceia se vor mângâia". 5)" .şi că viaţa aceasta este cale spre veacul viitor. 2001. Suta a treia a capetelor despre dragoste. nici de necinste. dar o stăpânesc şi se mânie numai când se cuvine. ci şi pentru cele ale aproapelui. [. însufleţită sau neînsufleţită. (5. decât un scurt miros urât. cea care. harul lui Dumnezeu şi Maica de obşte a tuturor îi va dărui lui blândeţea şi începutul urmării iui Hristos. Şi ‫״‬se vor mângâia" şi aici. nici întru necunoştinţă. voi. Bucureşti. ba uită adeseori şi de mâncare. fiindcă toate câte le face Dumnezeu sunt bune foarte şi noi suntem neştiutori. nu va mai râde de nimeni. 4: Fericiţi cei ce plâng. în bună stare.Filocalia românească. că de vreme ce sunt socotiţi cei blânzi ca defăimaţi şi lipsiţi de averi. 5. iar nu pentru ceva din cele lumeşti . 5. Şi nu numai pentru ale noastre păcate [se cuvine să plângem]. ci e pururea la fel.TÂLCU IR EA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 169 5. pierdut într-o clipă.şi ‫״‬plâng" pururea. 21 / Ioan 16.] Deci. pp. nu o singură dată. mai vârtos aceştia pe toatele au. . 16. Iar ‫״‬blânzi"222 sunt nu cei care nicidecum nu se mânie . Despre porunca a dom şi despre naşterea plânsului din temere. nici întru cunoştinţă. şi mai rău decât toată zidirea Fiindcă nici o altă făptură. 4) Psalm 125. cap 47. în prisosinţă şi în lipsă. ed. iar aceasta este uşa nepătimirii. negrăită. 95). Ci. Şi nu se îngrijeşte nici de cinste. 2 / Matei 11. după acest cuvânt al Domnului. pentru că cel ce ‫״‬plânge" pentru păcat. simplu vorbind. voi. Dar tu înţelege [aici] şi pământul acesta [pe care păşim]. care nu cade. b Tot Sfântul Petru Damaschinul ne învaţă despre cel ce săvârşeşte blândeţea întru darul lui Dumnezeu: „Unul ca acesta se face întărit ca o stâncă şi nu mai e clintit de nici un vânt sau val al vieţii. în orice lucru el cunoaşte. Şi. ci cei care au mânie. dinainte de moarte.fiindcă unii ca aceştia sunt nesimţitori -. n-a călcat voia lui Dumnezeu vreodată. 221 Cuviosul Petru Damaschinul ne învaţă că aceluia care se află întru frica lui Dumnezeu i se va dărui la vremea cuvenită şi plânsul fericit. Humanitas. Humanitas. 21. ci dispreţuieşte chiar viaţa însăşi. că aceia vor moşteni pământul. 55-56). din Evanghelie: ‫״‬Fericiţi cei ce plâng. 5-6 / Isaia 61. se bucură duhovniceşte. E ca acela ce plânge pentru un mort sub puterea gândurilor înfricoşătoare. câ toate trec . ‫״‬adică bine este a se plânge cineva pe sine însuşi şi pe aproapele. Căci blândeţea e materia smereniei. 2. luând darul smereniei. Căci acela ştie ce a fost înainte de a se naşte şi ce va fi după moarte. în felul acesta. 5: Fericiţi cei blânzi. 5. mai bine-zis întru pătrunderea lucrurilor. p. după cum a zis Domnul: «Fericiţi cei blânzi» (Matei 5. 29 / Pilde 2. bucurându-se de multe binefaceri. Humanitas. 2-3 / Luca 6. pp. şi că chiar dacă nu vrem noi se fac cele ce se fac.

Despre porunca a doua şi despre naşterea plânsului din temere. Şi cu cât capătă mai multă cunoştinţă. cum zice Sfântul Vasile cel Mare. 65. 53 Voind să vorbească despre milostenie.1. Acestea ni le spune Cuviosul Petru Damaschinul (Filocalia românească. Acela doreşte mult dobândirea celorlalte. însetează mult să le cuprindă. încât pentru ele dispreţuieşte adeseori şi moartea Simţind puţin unele din tainele lui Dumnezeu. 2001. arată întâi că se cuvine a păzi dreptatea şi a nu milui din răpire. Şi dacă cei lacomi par că sunt îndestulaţi şi se satură. ca unul ce bea flacără. pentru că aceştia le au pe ale lor cu întemeiere [după dreptate]223. Şi se cuvine a păzi dreptatea cu toată pofta [râvna]. ascunse în dumnezeieştile Scripturi.18 / Luca 1.13 / Baruh 2.170 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 5. Aşa şi cel ce a gustat din dulceaţa poruncilor. 6 ) Isaia 55. că aceasta înseamnă: „flămânzesc şi însetoşează". fiindcă Dumnezeirea nu poate fi cuprinsă de nimeni. (5. nu ştie ce-i lipseşte. dar cel ce a gustat. Humanitas. . mult îl doreşte. Iar. ştie că poruncile îl duc treptat Ia urmarea lui Hristos. pp. voi. 223 „Dacă cineva n-a gustat dintr-un lucru. că aceia se vor sătura. 6: Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate. zice [Domnul] că drepţii cu atât mai vârtos şi aici se vor sătura. rămâne pururea însetat". 5. însetează şi arde şi mai mult. 56-57). ed.

împreună cu alte fapte bune . 21. Bucureşti. adică să ne înfrânăm de la patimi. 1977. 21. cap 29. Bucureşti. Tot aşa cum oglinda. p. dacă este curată. Dar nici acestea nu pot face singure inima curată.9: Fericiţi făcătorii de pace. 226 Cuviosul Petru Damaschinul ne arată în amănunţime care este fericirea făcătorilor de pace: ‫״‬Aceştia sunt cei ce au făcut pace în sufletul şi trupul lor. 72.13 / Evrei 12. ci şi cu inima. 30-31 / Matei ti. deci. şi să-l călăuzească precum voieşte. 4. [. că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. 9 ) Iacov 3.171 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI 5. ci şi cei care îi împacă pe cei certaţi. ci să împărăţească harul Duhului Sfânt în suflet. precum fierarul îşi poate arăta meşteşugul prin uneltele sale.15. Dumnezeu îl va milui cu mult mai mult. 8 ) Psalm 14. dacă astăzi va fi lipsit. 69-70). de toţi va fi miluit. 8: Fericiţi cei curaţi cu inima. 4. g Aici Sfântul Simeon Noul Teolog ne învaţă: „Inima curată nu poate înfăptui nici o virtute.14 /1 loan 3. IBMBOR. cap 86. prin lacrimi..17 Nu numai prin bani se face milostenie. prin învăţătură îi întorc [către buna cinstire]. căci acela care ieri era milostiv. iar de nu ai nimic. Humanitas. IBMBOR. ca una singură şi dusă până la capătul din urmă. Iar Cuviosul Teodor al Edesei scrie: „Curat cu inima este acela a cărui inimă nu-1 osândeşte pentru călcarea vreunei porunci a lui Dumnezeu sau pentru întrelăsarea ei. Iar acolo. neizbutind să curăţească pata şi întinăciunea sufletului" (Filocalia românească. 443-444).14 Fericiţi sunt nu numai cei care sunt paşnici faţă de toţi. A doua sută a capetelor de Dumnezeu cuvântătoare şi făptuitoare. fără venirea şi lucrarea Duhului.1-2 / Pilde 14. toate le face şi se foloseşte de virtuţi ca de nişte unelte. cei curaţi cu inima. 7 ) Psalm 40. ( 5 . O sută dc capete foarte folositoare. 10. aşa şi omul.să fim şi „curaţi". ed. 2. încă sunt „făcători de pace" şi cei care pe vrăjmaşii lui Dumnezeu. Şi ‫״‬fii ai lui Dumnezeu" sunt unii ca aceştia. 5. Căci. aşa şi sufletul cel curat primeşte vederea lui Dumnezeu şi înţelegerea Scripturilor225. ed. ci toate împreună fiind. 2000. dar fără lucrarea focului nu poate isprăvi nimic. nici zece.1 / Avacum 1. căci fără sfinţenie adică fără înfrânarea patimilor . dar nu numai cu trupul. 5. însă curvesc şi sunt necuraţi întru alt chip. dar fără venirea focului dumnezeiesc.] Căci de la plâns se trece ia curăţia sufletului" (Filocalia românească. Deci Hristos porunceşte ca . că aceia vor vedea pe Dumnezeu. voi. 16. . voi. 6. sau pentru primirea vreunui gând potrivnic" (Filocalia românească. primeşte [oglindeşte] feţele. aşa zicând. 223). de oameni. ci şi prin cuvânt. ci mai vârtos miluiesc. Cuvântul LXXXV: Despre post şi priveghere. Iar [‫״‬cei milostivi"] vor fi miluiţi şi aici. că aceia se vor milui.18 / Evrei 12. ( 5 . 1(1 iar Sfântul Isaac Şirul ne spune: „Fericiţi. ed. 14 / Iacov 2. voi. 21 / Sirah 3. 23. pp. supunând trupul duhului. pp. 1981. nici două. pentru că şi Cel Unul-Născut ne-a împăcat pe noi cu Dumnezeu226. ca să nu mai poftească trupul împotriva duhului. Bucureşti..nimeni nu va vedea pe Domnul224. ele rămân fără rod şi fără folos. 2-3 Mulţi sunt care nu răpesc. 7: Fericiţi cei milostivi. ( 5 . că nu este timp în care să nu se bucure de desfătarea lacrimilor şi întru acea sta pururea vor vedea pe Domnul.

(‫׳‬5 ‫ ־‬i Q ) Romani 8. 22 /1 Petru 4. 23. 11‫״‬: Fericiţi veţi fi când vă vor ocări şi vă vor prigoni229. 12h: Că aşa au prigonit230 pe Proorocii cei dinainte de voi. mângâiere să aveţi pătimirile acelora". ticălos este acela. Prin aceasta. ca unul care pe mulţi sminteşte. 3. pp. făcător de pace. 1-6. se găseşte ‫״‬va vor goni". că plata voastră multă este în Ceruri ( 5 . răbdând toată durerea cu bucurie pentru dragostea lui Dumnezeu şi a aproapelui" (Filocalia românească. în loc de „au prigonit". 8. 5.16/Matei 21. 58-59). arătând că dascălii vor fi ocărâţi îndeosebi. 41 Celorlalţi nu le-a zis ‫״‬plată multă".13„) Marcu 9. Iar dacă nu vor fi acestea două. se găseşte „au gonit". 50 „Dar Proorocii au fost trimişi numai la un neam.14 Nu numai mucenicii se cheamă că sunt ‫״‬prigoniţi".şi se bucură că «plata lui multa este în Ceruri» (Matei5. în ediţia de la 1805. batjocorirea şi tot cuvântul rău. dar nu sunt ‫״‬fericiţi"228. în timp ce voi. nepătimitor. imul ca acela poate să rabde prigonirea. minţind din pricina Mea. [spunând] că din pricina păcatelor sale pătimeşte (Iov 4. Ca să nu creadă Apostolii că vor fi prigoniţi din pricină că [Hristos] îi învaţă pe ei lucruri potrivnice. 23 / Faptele Apostolilor 5. atunci mai vârtos s-a turburat când prietenii l-au ocărât. Şi. voi. pentru că ajută celor care sunt nedreptăţiţi. Despre porunca a doua şi despre naşterea plânsului din temere. doritor a toată dreptatea. 13a: Voi sunteti sarea pământului 15. 12'12 Paralipomena 36.14 De aici Se întoarce către Apostoli. 11“J Luca 6.13-15. 229 230 . [ucenicii] sunteţi «sare a tot pământul». ci şi mulţi [alţii]. Drept aceea. 8-9. pentru că [din pricina acesteia] mulţi şi-au pus sfârşit vieţii. 11. 10: Fericiţi cei prigoniţi227 pentru dreptate. 19. llb: Şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. celelalte multe ispite răbdându-le. 5. în ediţia de la 1805. pentru dreptate . 34-35/ Luca 6. Domnul nu-i fericeşte pe unii ca aceştia.de vreme ce şi tâlharii şi ucigaşii sunt prigoniţi.12": Bucuraţi-vă şi vă veseliţi. încă şi Iov. 5. 12). ‫״‬fericiţi" sunt cei ce sunt prigoniţi] pentru toată fapta bună. dăruindu-i cunoştinţă dumnezeiască. prin învăţătură şi prin mustrări. se găseşte ‫״‬cei ce se gonesc' Adică. ( 5 . aici însă arată că lucru mare şi preagreu este a răbda ocara.17 /1 Petru 2. Humanitas. 2001. 5. 5.172 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 5. 5. în scurt [vorbind. îi mângâie arătând că: ‫״‬Şi «Proorocii cei dinainte de voi» pentru fapta cea bună au fost prigoniţi. Nu tot cel ce va fi ocărât este ‫״‬fericit". Căci toate Fericirile fac dumnezeu după har pe omul care a ajuns blând. 44. ca sarea întărind pe cei moleşiţi adică desfrânaţi -‫ ׳‬ca să nu nască „viermii" cei fără de sfârşit [neadormiţi] (Marcu 9. în loc de ‫״‬cei prigoniţi". milostiv. 20). ed. ci acela care va fi ocărât pentru Hristos şi în chip mincinos. în loc de ‫״‬vă vor prigoni". 35. căci dreptate este toată fapta cea bună . 1‫־‬ 228 în ediţia de la 1805. că a lor este împărăţia Cerun Or.

acela este lumină. Asemănând pe Apostolii Săi cu „sarea pământului". ci „aceea singură să lumineze. iar nu pentru slava noastră233. îi învaţă pe ei să fie nevoitori şi să ia aminte la viaţa lor ca cei care vor fi văzuţi de toţi. 232 în textul de la 1805. precum sarea pământului are calitatea de a feri bucatele de putrejune şi a le face gustoase. căci aceasta nu este lucru bun [cuvenit]. de facem vreo faptă bună.18 / Filipeni 2.16. ca şi altora să le strălucească lumina vieţii voastre". Marcu 4. în loc de „se va strica". 48).18 / Ioan 15. Pentru aceasta zice: 5.12 Nu zice: „voi să arătaţi fapta cea bună".14) ‫ ׳‬V Pilde 4. 21 / Luca 8. răspândeşte în aer buna sa mireasmă şi umple de ea nu numai pe cei ce stau aproape. ci arătaţi veţi fi şi de aceea aveţi grijă să vieţuiţi fără de prihană. „lumină" este (Efeseni 5. ci «pe Tatăl vostru»". ci şi pe cei dimprejur.1314). tot aşa şi Apostolii Săi au menirea ca să ferească omenirea de stricăciune. chiar închis în vas. Domnul a voit să spună că. „Sarea" este înţeleasă aici prin saramura mustrărilor duhovniceşti. 13b: Dacă sarea se va strica232. Voi sunteti lumina lumii /r 5. 5. ‫״‬Aici Cuviosul Teodor al Edesei spune: ‫״‬Precum mirul de mult preţ. iar a nu se stinge darul.16: Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor. aceasta este a sârguinţei voastre. 34-35 Dacă dascălul „se va împuţi" [„strica"] . 8 / Filipeni 1.adică dacă nu va mustra şi nu va întări ca „sarea". pentru că cel ce vădeşte cele ce se fac întru ascuns. 14b: Nu poate o cetate aflată pe vârf de muntels să se ascundă. ca şi vrăjmaşii voştri să se minuneze şi să nu vă slăvească pe voi. cine.15. Cunoaştem că sarea are calitatea de a feri bucatele de stricăciune şi de a le face gustoase. se află „se va împuţi". spre slava lui Dumnezeu se cuvine să o săvârşim. arată privitorilor virtutea aşezată înăuntru. 15: Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc. aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din Ceruri. ( 5 . (5. aşa şi buna mireasmă a sufletului virtuos şi iubitor de Dumnezeu. 50 / Luca 14.15 /1 Petru 2. zicându-le: „Să nu socotiţi că în colţuri vă veţi ascunde. altfel spus cu ce se va lucra îndreptarea? Aşadar de atunci „afară" se aruncă din dregătoria de învăţător şi „se calcă în picioare". ca să nu smintiţi şi pe alţii".11. {5.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 173 46. 5. Drept aceea nu lepădaţi saramura mustrărilor231. cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună. 11. 24“. văzând limbă care nu grăieşte nimic fără de rânduială şi 231 . decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni. 1 3 " ) Marcu 9. De aceea. ci se va moleşi cu ce „se va săra". 33 ‫״‬Eu. măcar de veţi fi prigoniţi". 5. ci în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. căci tot ce se arată. măcar de veţi fi ocărâţi.] am aprins «lumina». Căci. [Domnul. Şi nu numai un neam au luminat Apostolii. răspândindu-se prin toate simţurile trupului. 2.15 Mai întâi „sare" şi apoi „lumină". Că [iată ce] zice: 5. adică se defăimează. 16) Pilde 4. ci lumea toată.

2. ( 5 . în loc de „foarte mici/mic". 89-90. în loc de „înainte de a trece". 22). El de săvârşit [desăvârşit] le-a zugrăvit. 18b: înainte de a trece234 cerul şi pământul. 0 sută de capete foarte folositoare. iar „cirta". r ' (5. că nu va intra în împărăţie. că este Crucea . iar El mai vârtos porunceşte „nici să te mânii în deşert" . 2. „iota" (cu accent) indică numărul 10. Să nu fie! Că aici prin „împărăţie". ed. 234 în ediţia de la 1805.). ca şi pe tine să te înveţe ca smerit să cugeţi cu privire la învăţăturile tale. ochi înfrânaţi. 15. Iar cel ce „mic se va chema întru împărăţia Cerurilor". nu va cunoaşte că înăuntru se află şi multă bună mireasmă a virtuţilor?" (Filocalia românească. acela va fi de pe urmă şi va fi aruncat în gheena. până ce se vor face toate. ci mai vârtos o împlineşte [întăreşte]. 19“: Deci. Bucureşti. ci să împlinesc. 6 / Malei 24. 5.asemenea unui zugrav care nu strică însemnarea umbrită [învechită]. 35 / Luca 16. adică la înviere. 17. ci tot ce-i bun şi folositor ascultătorilor. zice. voi. se găseşte „până ce va trece".15 / Romani 3. 2000. 1 9 “ ) 1 Ezdra 7. cel [pus] de-a curmezişul. 5. Dar cum a împlinit-o? întâi că toate pe care leau spus pentru El Proorocii le-a făcut. Humanitas. picioare care umblă cuviincios şi faţă care nu se strâmbă de râs.17 etc. Şi în alt chip a împlinit Legea. 236 în ediţia de la 1805. '10 / lacov 2. Iar unii zic că „iota" şi „cirta" sunt cele zece porunci ale Legii235.152 / Isaia 40. Iar alţii. mai înainte vindecând [îndreptând] părerea celor mulţi: „Nu am venit să stric Legea. 5.174 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 5. vezi şi 1 Petru 2. De aceea şi Evanghelistul adeseori spune: „Ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin Proorocul" (Matei 1. dar cât va sta [fi] lumea. se găseşte „mai mici/mic". 9.că „iota" este lemnul cel drept [braţul înalt] al Crucii. 5. n-am venit să stric. Deci. 22. ca să nu socotească ei că este potrivnic lui Dumnezeu. p. cap 86. 33 Aici arată că lumea trece şi se schimbă. . o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece. ci mai vârtos s-o împlinesc". 17: Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau Proorocii. 21. nici cea prea mică slovă din Lege nu va trece. 4. în ioc de „adevăr zic vouă". 17) „ Matei 3. 8 / Maleahi 2. Dar şi poruncile Legii. ci mai degrabă e gata de lacrimi şi de plâns. 13). 2.31 Pentru că El avea să aducă legi noi. căci toate cele pe care în chip umbrit le-a însemnat aceea. nepotrivit. din pricina smereniei [Sale].10 „Porunci mai [foarte] mici" numeşte poruncile pe care avea să le dea El. 18a: Căci amin zic vouă ‫״‬Amin" este cuvânt de adeverire. pe toate le-a împlinit. învierea să o înţelegi. foarte mic236 se va chema întru împărăţia Cerurilor ( 5 . „că n-a săvârşit nici o nedreptate şi nici o înşelăciune n-a fost în gura Lui" (îsaia 53. iar nu pe cele ale Legii. Şi le numeşte pe acestea „mai [foarte] mici". [Domnul] zice [aici] că cele ce s-au zis despre Cruce se vor împlini. ureche ce nu primeşte nimic din cântările şi cuvintele necuvenite. cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici şi va învăţa aşa pe oameni. Căci Legea a zis „să nu ucizi" (Ieşire 20. 223). 235 în sistemul grecesc şi slavon al numeralelor. 1 8 * ) Psalm 118.

că trebuie să te recunoşti nevrednic de o asemenea bucurie. Şi zicând „celor de demult".22). 25 . mai muit decât orice alta boală. cu anevoie ar fi fost de primit. indici şi note de Pr. dacă din pricina zavistiei sau a lenevirii nu săvârşesc lucru învăţătoresc. introducere. că păcătosul nu este în stare să perceapă o bucurie spirituală. Când sunt citite. ca şi cum nu ţi -ar conveni. 31 ‫״‬Dreptate" numeşte toată fapta bună. ca o orbire evidentă şi fatală. mai înainte de a făptui tu însuţi: „Multe cărţi s -au scris în starea de nălucire. pp. să o refuzi. de a te crede învăţat când nu eşti. ca pe toţi să-i dobândească! în ce ne priveşte pe noi. se întrevede în ele prezenţa unei fine senzualităţi şi o subtilă mândrie. 2 1 ) Ieşire 20. 2 0 ) Romani 9. vrednic va fi de osândă238. Bucureşti. 1996. de vreme ce s-a învechit şi aproape este de a se pierde. o desfătare pe care ei o consideră pregustare a harului Sfântului Duh. omule. Numai unul ca Petru şi ca Pavel poate vindeca şi opri boala aceasta! Numai unul ca aceşti mari ucenici ai lui Hristos. 24 In textul de la 1805. nu am atâta plată. este vrednică de lacrimi şi de suspine. fără de prihană (Iov 1. că ei se desfătează de mirosul subtil al patimilor ce trăiesc în ei. ÎS / Marcu 10. IBMBOR. ( 5 .1). cum voi putea povăţui pe altul întru calea pe care eu nu am călătorit?237 Şi iarăşi. nenorociţii. EOR. 13 / Levitic 24. se găseşte„ vino vat va fi j udecăţii". 21: Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu ucizi". numită «părerea de sine». luând u-1 în orbirea lor sufletească drept parfum al harului. iar cine va ucide. Deci înfricoşează-te. dacă eu fac şi nu învăţ. întâi a zis „va face" şi apoi „va învăţa". socotind cât ni se cere! Apoi ne învaţă cum ne „va prisosi [dreptatea]" şi numără [ne arată] faptele bune: 5. 20: Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor. nu veţi intra în împărăţia Cerurilor. Ei nu-şi dau seama că numai Sfinţii sunt în stare să guste cu adevărat o bucurie duhovnicească. Adeseori am deplâns boala asta. p. ar fi părut că pune legi împotriva Tatălui. care au luat şi harul vindecărilor o dată cu puterea de a conduce pe credincioşi cu cuvântul şi cu fapta. ( 5 . Deci. pentru că ştiu bine că pretenţia aceasta îţi pierde şi bruma de învăţătură ce -o mai ai. Deci. că bucuria duhovnicească trebuie să fie precedată de pocăinţa şi curăţirea de patimi. cuvios. LI. ed. Dumitru Fecioru. care s-au făcut tuturor toate (1 Corinteni 9. 5. Nu înţeleg. arată că Legea s-a învechit. nehotărât [nenumind pe Cel Care a grăit]. 187). în loc de „vrednic va fi de osândă". Iarăşi.19 / Luca ÎS. Spre pildă: Iov era drept.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 175 5. 20 Nu spune cine a dat poruncile.17 / Matei 19. căci dacă ar fi zis: „Tatăl Meu a zis celor de demult. 48-49). mare lucru dacă ne lăsăm bine conduşi şi păstoriţi de cei cărora li s-a încredinţat vindecarea unor astfel de boli şi ocârmuirea credincioşilor" (Despre preoţie. ceilalţi. Sfântul Ignatie Briancianinov ne arată prăpastia care se deschide dintru a învăţa pe alţii. iar umbletul după slava deşartă este pentru om mare piedică în calea virtuţii. iar Eu zic vouă". dacă ar fi zis: „Eu am zis celor de demult". Alba Iulia. se cuvine Aici Sfântul Grigore Teologul ne învaţă în cuvântul său despre preoţie: „Boala aceasta . 1987. ed. să o respingi dacă începe să te cuprindă.17 / Deuteronom 5. traducere. iar de multe ori chiar osândă. căci. acesta mare se va chema întru împărăţia Cerurilor. spune că „s-a zis celor de demult". care produce asupra oamenilor orbiţi spiritual şi plini de patimi. ca o subtilă mişcare a vanităţii. Tot pentru acestea. mândriei şi voluptăţii" (Farâmiturile ospăţului. 19b: Iar cel ce va face şi va învăţa.

acela va fi osândit. ci din râvnă. înscris ca atare în textul grecesc. Iar ‫״‬raca" înseamnă ‫״‬tu". Deci. In traducerile româneşti este redat îndeobşte prin „netrebnic" sau „necurat". Atunci ne mâniem ‫״‬în deşert". Iar cel ce ‫״‬se mânie asupra fratelui său. 5. căci cel care îl arată pe fratele său lipsit de cuvântare şi înţelegere . se află „raca". lipsind ea. vrednic va fi de judecata sinedriului240 Numeşte ‫״‬sobor" divanul evreilor.22c: Iar cine va zice: „nebunule". în loc de „netrebnicule". împreună risipeşte [suntem lipsiţi] şi [de] faptele bune. când vor şedea [pe scaun].176 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI a o părăsi pe aceasta şi a alerga la cele noi [poruncite]. se află „soborului" în loc de „de judecata sinedriului". „Raca" este un termen aramaic. după cum avem obiceiul a zice către cei pe care nu-i băgăm în seamă: ‫״‬Du-te tu". ne sfătuieşte acestea ca să ne înveţe să fim osârduitori şi pentru cele mici şi unul pe altul să ne cinstim. dar nu ‫״‬în deşert". în deşert". judecând cele douăsprezece seminţii. strică dragostea şi. adică ‫״‬prost" [„netrebnic"]. 22b: Şi cine va zice fratelui său netrebnicule239. iar Acesta este Fiul şi pe toate ale Tatălui le are. iar dacă cineva se mânie cu bună cuvântare şi pentru îndreptare şi după [dintru] râvnă duhovnicească. Pentru că şi Pavel graiuri de mânie a grăit către Elimas vrăjitorul şi către arhiereu (Faptele Apostolilor 13. . Mulţi socotesc şi zic că vorba aceasta este grea şi aspră. 56-60a. Iar unii spun că în siriacă ‫״‬raca" înseamnă ‫״‬de scuipat". cel care îl va ocărî pe fratele său ca pe un „prost" [„netrebnic"]. când o facem din pricina banilor sau a slavei [deşarte]. după cum. vinovat va fi [de judecata] „soborului" Sfinţilor Apostoli. Iar Hristos spune: „Eu însă vă spun vouă". 3). 5. arătând stăpânirea Dumnezeirii. „Raca" înseamnă „prost" sau „cap sec". 8-11. dar nu este aşa. 23. Deci. vrednic va fi de osândă2 ( 5 .15 Proorocii. spuneau: „Acestea zice Domnul". Pentru „sinedriu" vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 26.prin care ne deosebim de dobitoace -. 5. vrând să proorocească. cum n-ar fi „vrednic de gheena"? Pentru că acela care defaimă şi ocărăşte. 240 în textul de la 1805. 2 2 “ ) 1 loan 3. 22": Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său. dacă 239 în textul de la 1805. că aceia erau slujitori. nu va fi osândit. vrednic va fi de gheena focului241.

Deci.14. 4 / Marcu 11. iar „cale" este viaţa aceasta. între Muntele Sion şi Muntele „sfatului celui rău". 243 celei rele şi pârăşte pe cel ce face răul. 2 5 ) Pilde 25. Gheena este o vale adâncă. 2 4 ) Isaia 66. în care îşi primesc pedepsele după moarte sufletele celor răi. împacă-te cu pârâşul243 tău degrabă. cărora li se dădea foc şi astfel se răspândea un miros urât..TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 177 este dragoste. dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta. până eşti cu el pe cale. 5. (24) lasă darul tău acolo. 25 ( 5 . şi judecătorul slujitorului şi să fii aruncat în temniţă. 9) . De atunci ea era socotită de evreii credincioşi ca spurcată şi aruncau în ea. este vrednic de focul cel veşnic. în loc de „ban". atunci când ne îndeamnă la cele bune. 451. Mântuitorul foloseşte aici expresia. 25 Dumnezeu nu ia în seamă cinstea Sa. aici se află „codrant". viaţa aceasta. 2ii Cel care se rupe pe sine dintru unitatea sobornicească a firii omeneşti. în sensul în care „gheena focului" este un loc de osândă.pe vremea regilor idolatri din Iuda — idolului Moloh îi erau aduşi copii ca jertfe (vezi Ieremia 7. în care se credea că arde focul nestins. căd zice: ‫״‬îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta". 3 / Marcu 11. Şi fiindcă focul ardea continuu. De aceea s-a şi numit acel loc „gheena focului". iar de ia cele rele ne opreşte (după Zigaben). în semn de dispreţ. ( 5 . Iar Domnul sfătuieşte aşa: „Cât eşti în viaţa aceasta. vrând să aduci darul tău. ' (5. Codrantul era o monedă de mică valoare.31. 35 / Luca 12. după cuviinţă. iar „cale". cu nevoie. ca să nu te poată mustra pe urmă pentru păcat. ci mai mult să ne iubim unul pe altul. venind. 32. stăruim şi în faptele bune. ca atare. se desparte de dragostea lui [1805] Unii socotesc [spun] că „pârâşul" este conştiinţa. 5. 58 (5. 23) Matei 8. 59 Unii socotesc că „pârâş" este numit diavolul. cit. adu darul tău. ca şi cum ai avea ceva dintru ale lui. înaintea altarului şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi. te vei da muncilor [caznelor] şi vei fi muncit [căznit] şi pentru «cele mai de pe urmă» 242 în textul de la 1805. se considera ca un iad. se află „vinovat va fi gheenei focului" în Ioc de „vrednic va fi de gheena focului". p. unde. ca aceea care stă întotdeauna împotriva voii Hristos şi se face fiu al urii şi al întunericului. neadăugând nimic altceva Deci. tot felul de gunoaie şi de necuraţii din Ierusalim. ca nu cumva pârâşul să te dea judecătorului. cântărind mai puţin de un gram şi servind ia darea restului şi la micile cumpărături zilnice. apoi. Pentru aceasta. toate faptele bune le risipeşte cel ce ocărăşte. Deci. fie cu nedreptate. ci „acela de are ceva împotriva ta. în vechime .Dicţionarul hloului Testament. (26) Adevărat grăiesc ţie: Nu vei ieşi de acolo. cu care se cuvine a ne „împăca" . sârguieşte‫־‬te a-1 împrieteni [împăca] pe el cu tine". până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban244. Iar atunci când se va sfârşi viaţa ta. aflată în sudul Ierusalimului. Deci. 2 6 ) Luca 12. 8 / Sirah 8.1-2 / Matei 6. desparte-te de diavol. tu. Şi nici nu zice: „dacă tu ai ceva împotriva aceluia". fiindcă dezbină dragostea242. Şi ne porunceşte Domnul „să lăsăm darul". . ca să ne sârguiască la împăcare. 19. împacă-te. 25-26. 244 în textul de la 1805. 18. din aramă. Şi mai arată că adevărata jertfă este dragostea. fiin d chinuiţi de un foc duhovnicesc şi nu de unul material (vezi şi Matei 18. ed.35). 23-24. 6. eşti silit să te împaci.adică ane supune ei -. fie de are ceva împotriva ta cu dreptate.

în frica Iui Dumnezeu.178 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI păcate". arătându-ne orice lucru în care e primejdie să cădem. 8. Şi ce folos că n-a adăugat şi fapta? N-a adăugat-o. nu merge la judecată. deşi par a fi spuse către bărbaţi. 33 în ediţia de la 1805. 35 în ediţia de la 1805. care voieşte să facă voile trupului său şi de care.10/2 Regi 11. ca să nu răsară ramuri şi să aducă roadă [rea] (după Zigaben).1 / Pilde 6. se găseşte ‫״‬să nu preacurveşti". aici avem: ‫״‬Cel ce a căutat la muiere [femeie] spre a o pofti pe ea. ci ‫״‬pe cale" desparte-te. (5. decât tot . iar curvie se cheamă cu cea slobodă. sfătuind a nu ne judeca şi [prin aceasta] de la lucrurile dumnezeieşti a ne smulge. ed. 1991. îndată ar fi săvârşit răul [păcatul]36. 41. pentru că nu a putut. iată. Preacurvia este cea cu femeie care are bărbat. 25 / Sirah 9. scoate-1 şi aruncă! de la tine. ca să producă între noi şi ea o unire. Harisma. privesc şi femeile. voi.] căci codrantul preţuieşte doi bănuţi (Luca 12. 27. întrucât. Bucureşti. cap 8. însă. 2 ! Levitic 20. dacă nu ascultă omul. 271 Ieşire 20. [Aceasta să o înţelegi prin: „Nu vei ieşi de acolo. Deci. 2).29-30: Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine. 60). dacă ar fi putut. iar capul şi mădularele sunt unite. nepricinuind sminteli conştiinţei noastre. în frica lui Dumnezeu. încât să ajungă paznica noastră. fiindcă se împotriveşte omului. măcar de vom pofti. chiar dacă nimeni n-a băut [dintru aceasta]. dar vom fi împiedicaţi să făptuim. 28: Eu însă vă spun vouă: Că oricine34 se uită la femeie poftind-o. până ce nu vei fi dat cel de pe urmă codrant". Spune de conştiinţă că e ‫״‬pârâş". căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale. 20 Una este curvia. iar alta preacurvia. Să facem aceasta până ce se va elibera şi ea împreună cu noi. se va despărţi de noi.25 Adică cel ce stă şi iscodeşte şi aprinde pofta dintru căutătură şi iar caută spre a pofti mai mult. a 36 preacurvit cu dânsa întru inima sa". 5. de nu ascultăm de ea. a şi săvârşit răul ‫״‬întru inima lui". iubiţilor. Că. ci luând aminte la noi înşine. 18 / Marcu 10. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: ‫״‬Sa nu săvârşeşti adulter"33. în loc de ‫״‬să nu săvârşeşti adulter". Căci îi 5. căci bărbatul este cap al femeii. măcar de-ai şi fost nedreptăţit. este pedepsită căutătura cea iscoditoare.14 / Deuteronom 5. de aceea. se cheamă că au dres [gătit] otravă. fiindcă din tru aceasta curge patima în inimă. unul ca acesta. Dar. de înseşi relele înclinări ale omului nostru dinlăuntru. !! predă pe el duşmanilor lui" (Filocalia românească. (5. ca nu cumva să pătimeşti rele din pricina puterii pârâşului32. ' ‫־‬Sfântul Isaia Pustnicul ne îndeamnă: ‫״‬Să stăruim. Cuvântul IV. cunoaşte şi că. arătat este că de darul Domnului am fost acoperiţi. [1805] Se cuvine a şti că poruncile acestea. 12. mai întâi se taie rădăcina. iată. chiar dacă nu vor plăcea. Iar tu să înţelegi că şi pentru pârâşii de aici zice aceasta. Şi pentru că pătimind inima este şi trupul aţâţat spre împreunare [desfrânare]. p. păzind şi păstrând făptuirea virtuţilor. 5. 6. lăsându-ne să cădem în mâinile vrăjmaşilor noştri şi nu ne va mai ajuta E ceea ce ne-a învăţat Domnul aici în Evanghelie. Iar cât priveşte femeile care se împodobesc ca să placă unora.28) Facere 34. 2 / Iov 31.19 / Luca 18. 21. Avva Dorotei învaţă acestea: ‫״‬Domnul ne-a dat porunci care ne curăţesc chiar şi de patimile noastre înseşi. a şi săvârşit adulter cu ea întru inima lui35.

1). „carte de despărţire". căci zice: „Poate şi pe aceia îi vei mântui. Sfântul Maxim Mărturisitorul tâleuieşte asemenea: „Ceea ce spune parabola în chip întunecos. dar care ne vatămă. ca să nu se întâmple lucru mai rău. dacă ne smintesc şi ne vatămă sufletul" (Filocaiia românească. 29) Deuteronom 13. afară de cuvânt de curvie. 222). dacă cineva îşi va urî femeia. Bucureşti. voi. fiind cineva tânăr şi având prieteni neînfrânaţi care-1 vatămă. 30) Matei 18. să nu socoţi [crezi] că acestea sunt spuse despre mădulare. bărbatul locuind împreună cu altă femeie (Deuteronom 20. 1999. 32) Maleahi 2. 5. înafară de pricină de desfrânare.T'ÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 179 trupul tău să fie aruncat în gheenă. (5.18 /1 Corinteni 7. ÎS / Romani 7. se poate înţelege şi despre prieteni. 43. Iar de nu. care ne slujesc ca nişte picioare. 5-10 / Pilde 1.1 / Ieremia 3.10 (5. taie-o şi o aruncă de la tine. 8 Auzind ‫״‬ochi" şi „mână". să‫־‬i dea carte de despărţire". ed. Aşa. şi cela ce va lua pe cea lăsată.14-15 / Matei 19. 36 în ediţia de la 1805. 24. preacurveşte".2 Moise a poruncit ca. 8-9 / Marcu 9. dimpreună veţi pieri"245. o face pe ea să preacurvească. care ne sunt ca nişte ochi. 2. şi cine va lua pe cea lăsată.11 / Luca 16. poate ar fi omorât-o.4.13 (5. ca să nu se mai întoarcă [la el] şi dmtru aceasta să se işte turburare. Humanitas. 14.1 /Matei 19. Scriptura porunceşte să -i scoatem pe aceştia toţi. acesta să-i taie de la sine. Şi a poruncit ca să i se dea aceleia. aici avem: „Că oricine va lăsa pe muierea [femeia] sa. 7/ Marcu 10. p. (5. şi despre rudenii. săvârşeşte adulter246. (32) Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa.9 / Marcu 10. 245 . măcar pe tine [să te mântuieşti]. o face să săvârşească adulter. căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale. căci urând-o. şi de slugi. 31-32: S-a zis iarăşi:„Cine va lăsa pe femeia sa. 31) Deuteronom 24. 47 / Romani 8. întrebarea 35.15-16 / Matei 18. care ne sunt ca nişte mâini.11 / Luca 16. să se despartă de ea. (30) Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine. decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. fiindcă atunci n-ar fi adăugat „cel drept" şi „cea dreaptă". ci s-au spus acestea pentru cei ce par a fi prieteni. venindu-şi ei întru simţire. însă dacă iubeşti prieteşugul cu aceia.

12 / Deuteronom 5. se găseşte ‫״‬să dai Domnului". ca şi tăierea împrejur şi. 3 7 " ) 2 Corinteni 1. înfricoşând pe bărbat. se jurau asupra unora ca acestora.17 / lacov 5. nici pe Ierusalim.33-35: Aţi auzit că s-a zis celor de demult: ‫״‬Să nu juri strâmb34. aceea s-ar fi întors şi s-ar fi supus bărbatului. căci dacă n-ar fi primit-o. este de la diavol. în loc de ‫״‬să ţii înaintea Domnului". dar cu mult mai vârtos către a sa femeie. fiindcă o sileşte la preacurvie. Iar ca să nu zici că Legea lui Moise. în loc de ‫״‬tronul". iar bărbaţilor [le este . se găseşte ‫״‬scaunul". căci s-ar fi socotit că stihiile sunt dumnezei. dar altfel. (35) nici pe pământ. ca Cel Care nu este supus nimănui. cum să ne jurăm asupra ‫״‬capului nostru". de la cel rău este.12 c f n si CI Ca să nu zici: ‫״‬Dar cum voi fi crezut?".1 / Matei 23. şi ceea ce este nu. acj 2. fiindcă nu poţi să faci un fir de păr alb sau negru. Dar şi cel care o va primi pe aceasta şi el este preacurvar. că lucru al Altuia este? Iar de capul este al tău. ca să nu‫־‬şi urască femeia fără pricină binecuvântată. 41 în ediţia de la 1805. 3 5 ) Psalm 47. neavând stăpânire asupra noastră. De vreme ce şi a suge lapte la piept pruncilor le este lucru cuviincios.37": Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da.180 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Şi [Domnul] nu strică Legea lui Moise.cu M [1805] Adică atunci când te juri că grâieşti adevărul. schimbă un fir de păr. (34) Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraţi nicidecum: nici pe Cer. ci pentru că Cerul este ‫״‬scaun al lui Dumnezeu".16. Deci Domnul. Fiindcă a se jura este ‫״‬mai mult" decât „da" şi decât „nu".1). iar pământul folositor. fiindcă este aşternut al picioarelor Lui. dr 40 în ediţia de la 1805. nu va fi nevoie să te juri. ci să ţii înaintea Domnului40 jurămintele tale". află că atunci nu era lucru rău jurământul. Iar noi. după Venirea lui Hristos este lucru rău. nu.3 / Isaia 66. fiindcă poruncea a face jurământ era rea. oprindu-i. 36: Nici pe capul tău să nu te juri. căci nimeni nu e mai puţin crezut.7 / Levitic 19. de poţi! 5. 22 / lacov 5. osândit este. în scurt. Căci dacă o va lăsa din pricina că a curvit. de către cei care se jurau pe ele. iar pământul ‫״‬aşternut al picioarelor Lui". Dar.16 ( 5 . 37 b : Iar ce e mai mult decât aceasta.1 I t \ p n h Fiindcă iudeii îl aud pe Dumnezeu spunând: ‫״‬Cerul este scaunul Meu şi pământul aşternut picioarelor Mele!" (Isaia 66. 3 4 ) Psalm 10. ( 5 . da. [Şi grăieşte Domnul astfel] ca să nu aibă încăpere [loc] închinarea la idoli. nu zice să nu facă aceasta. 5. ci o îndreptează.11 / Matei 23. precum acela care lesne se jură. fiindcă este tronul41 lui Dumnezeu. ţinerea rânduielilor evreieşti. îţi arată că de vei grăi totdeauna adevărul. nu va fi osândit. 4 / Isaia 66. 5. 3 3 ) Ieşire 20. fiindcă este cetate a marelui împărat.12 ( 5 . 5. ( 5 . de vreme ce cerul este frumos şi mare. Iar creştinul se cuvine să fie făcător de pace şi către ceilalţi. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. cum se petrecuse şi mai înainte. Numai Dumnezeu Se jură asupra Sa.

să nu se nedreptăţească unul pe altul. ci cu apă. 7 . se cuvine. 24 / Levitic 24. 20 / Deuteronom 19.7 /1 Tesaloniceni 5. 1999. lasă-i şi cămaşa. Fiindcă şi în Lege se porunceşte a fi împrumutul fără camătă (Ieşire 22. se găseşte ‫״‬vecinul". ori prieten. voi. nu întoarce fata ta250.20. E îndeobşte cunoscut că întra această stare de şerbie se aflau sate şi aşezări întregi. 38) Ieşire 21. haine şi cămăşi? Chiar trupul tău dă-1 celui ce te trage cu nedreptate şi fă mai mult decât voieşte acela". 22 / lsaia 50. 34 Ori de este vrăjmaş. numaidecât şi fără de temei. 441 Ln ediţia de la 1805. 42) Deuteronom 15. ori de cere bani. 38: Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte". dă‫־‬i. acest cuvânt se pare că provine din latinescul vicimis (vecin. De aceea. nu vorbeşte despre cel cu dobândă. 215-216). în limba română. îl mai întâlnim şi în tâlcuirea de la Matei 19. 5. 39) Levitic 19. De asemenea. sementil. [oare. 21 Legea. 25). adică de asemănare înh‫־‬u jugul pe care îl purtau întru această viaţă pământească. Dar. cel ce prin om lucrează. ■ ' (5.17/1 Corinteni 6. Sfântul Maxim Mărturisitorul tâlcuieşte aşa cuvântul Evangheliei: „Când dracii te dreaptă. adică scoate la vedere faptele cele de -a stânga săvârşite de noi" (Filocalia românească. făcându -te să te mândreşti pentru faptele cele de-a dreapta.42: Celui care cere de la tine. că nu cu foc se stinge focul. ca pentru frica de a nu le pătimi pe cele asemenea.30. ci prin a răbda. deoarece el depindea întru totul. Şi să nu socoteşti că vorbeşte numai pentru lovirea cea peste obraz. mergi cu el două. ci şi pentru orice lovire şi. 2. iar cui te loveşte peste obrazul drept.17b-l 9 ţi 19. (5. Cuvântul vecin. 43-44“: Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele251 tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău". 5. întoarce celălalt obraz. ci de cel simplu. aproape). 8.] nu se cuvine a sta împotriva diavolului? Cu adevărat. 41: Iar de te va sili cineva să mergi o milă. Humanitas. 5.15 / Iacov 3. ed. 39: Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău. 247 în ediţia de la 1805. De aceea.care se vecinicea (veşnicea). 9 „Rău" aici este numit diavolul. întoarce-i şi pe celălalt247. pogorându-se lor. „Dar ce zic Eu. Iar nu dacă aşa simplu249 îţi cere [aceasta]. în Transilvania iobăgie. aici avem: „Să nu staţi împotriva celui râu. cu toate celc văzute ale sale. în loc de ‫״‬aproapele". şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine. era şi una de vecinie . 5. lasă-i şi cămaşa. se îndelunga în toată curgerea vieţii unui om. adică al veacului pământesc. 248 ispitesc prin gândurile ce ţi le aduc la obrazul drept.17-18 / Pilde 20. 5. în scurt. (5. întrebarea 24. 5. 29 / Romani 12. 5 / Luca 6.13 /1 Petru 3. pentru că această povară era purtată cel mai adesea până la sfârşitul vieţii. se găseşte „nu-1 întoarce".40: Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina. pentru toată pătimirea248. 29 /1 Corinteni 6. Bucureşti.10 / Sirah 4. ori alt ajutor de cere. de stăpânul său. iar în Moldova era numită vecinie sau vecinătate. . 4 în ediţia de la 1805. 40) Luca 6. cu înţelesul de aproapele. în loc de „nu întoarce faţa ta". ci celui ce te va lovi pe tine peste faţa obrazului cea Iscusindu-ne în lupta lăuntrică. 7 Dacă te trage la judecată şi te supără.6 / Plângeri 3.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 181 lucru de] ruşine. este cu putinţă ca denumirea dată în Moldova-vecin ie sau vecinătate-să cuprindă şi un înţeles mal adânc.30 / Luca 6. relaţia dintre semeni era şi una de vecinătate. Nu ne . dar nu prin a lovi împotrivă. (5. slobozea ca acel care vatămă aceleaşi să pătimească. întoarce-i Iui şi pe cealaltă". 249 Adică. ori necredincios. Vremea iobăgiei ţăranului se întindea de obicei asupra întregii lui vieţi pământeşti. este ştiut că prin denumirea de vecinie era desemnată în evul mediu iobăgia Această stare de şerbie avea mai multe denumiri: în Ţara Românească i se spunea rumânie. Şi. ‫״‬dă-i"! Iar cât priveşte împrumutul. pp.

47-48: Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri. Şi mai vârtos [se cuvine a le răbda pe acestea253] când auzi că un dar ca acesta ne dă nouă Dumnezeu: 5. pe cei care ne sunt ca nişte prieteni. 6 1 Matei 22. 17-18 / Deuteronom 23. 3 / Luca 6. şi se roagă pentru ei. 6. 45: Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din Ceruri. Şi toţi Sfinţii i-au iubit pe vrăjmaşii lor. fiindcă îi urâm şi pe cei care ne iubesc.14/1 Corinteni 4.27/ Luca 6. se găseşte „va supără şi vă gonesc pe voi". 9 / Galateni 5. cap 29.34/ Faptele Apostolilor 7. 4 5 ) Deutcronom 4. nu fac şi vameşii acelaşi lucru? ( 5 .28). Prima sută a celor 225 de capete teologice ş! practice. 5. ajunge în scurtă vreme la o mare sporire. Acela urcă mintea în cerul nepătimirii şi o face văzătoare şi. în care se scufundă cele trei părţi ale sufletului. Şi este cu putinţă ca dintru harul Duhului Sfânt să fi priceput cei care erau sub jugul robiei trupeşti că aproapele este vecinie (adică veşnic-vecin).12 Ca pe nişte făcători de bine se cuvine să-i avem pe aceştia.44b: Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă. ce faceţi mai mult? Au. iar pecetea întru care suntem zidiţi de Dumnezeu este de a fi ‫״‬una" (loan 17. îşi coboară socotinţa în adânc de smerenie şi în izvoare de lacrimi. Mântuitorul Hristos a făcut lucrător cuvântul Său: ‫״‬Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi" (Matei 11. în loc de „vă vatămă şi vă prigonesc". 34 / Faptele Apostolilor 7. 27-28.44. Iată ce ne învaţă aici Sfântul Simeon Noul Teolog despre sporirea duhovnicească: „Cel ce iubeşte din simţire lăuntrică pe cei care-1 vorbesc de rău. 4 4 1 ‟ ) Psalm 108. ( 5 . 36 / Efeseni 5.60 / Romani 12. Bucureşti. ed. ' ( 5 . 48) Levitic 11. îndoim că asupra acestor şerbi. 35 'Vezi cât bine îţi face cel care te urăşte şi te necăjeşte. 23.11. 19. 8 (5. Şi însăşi mâncarea şi hrana n -o mai primeşte cu plăcere şi des" (Filocalia românească. 27-28. voi desăvârşiţi. prin gustarea bunătăţii de acolo. 25). 60 [Acum] a ajuns la culmea faptelor bune. Iar al celor „de săvârşit" [„desăvârşiţi"] este a-i iubi pe toţi [oamenii]. 32 Să ne înspăimântăm când noi nici cu vameşii nu suntem deopotrivă [nu ne asemănăm]. iar pe alţii a-i uri este al celor ce nu sunt „de săvârşit" [„desăvârşiţi"]. 46: Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc. sau îl urăsc şi-l păgubesc. IBMBOR. 39 / Marcu 12.19 / Sirah 18. 4 /1 Petru 1. precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este?0. 5.182 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI (44) Iar eu vă zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri (5. / lsaia 38. (5. 2. voi. 5. dar. ne uşurează nouă munca [cazna] cea pentru păcate. gunoaie.12 / Luca 6. p. ca asupra unora care au fost supuşi la multe silnicii de către stăpânitorii lor. Căci. 14 / lacov 2. ce răsplată veţi avea? Au. ajunge de socoteşte toate ale vieţii de aici.22) cu semenii noştri (adică cu cei asemenea nouă) şi numai astfel se plineşte întru noi ‫״‬chipul şi asemănarea" lui Dumnezeu (Facere 1. 23. 43) Levitic 19. sau îl nedreptăţesc. însă numai să voieşti să-l rabzi? Iar prin ‫״‬ploaie" şi „soare" înţelege tu şi cunoştinţa şi învăţătura. că şi Moise şi Pa vel pe iudeii care se turbau [înverşunau] asupra lor i-au iubit mai mult decât pe sine. 26. faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc252.1 / lacov 1. 31 / Romani 13.15 A iubi pe unii dintre semenii noştri. 44') Luca 6. 20. 7. în ediţia de ta 1805. că El face să răsară soarele peste cei buni şi peste cei răi şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 1977. 253 47 . căci Dumnezeu pe toţi îi luminează şi îi învaţă44. fiindcă cel care ne prigoneşte şi ne supără. 4 6 ) Luca 6. nu fac şi neamurile acelaşi lucru? (48) Fiţi. făcând aceasta întru simţirea inimii.26). Căci ce lucru este mai mare decât acesta? Insă nu este cu neputinţă [a împlini porunca dragostei].

7/ Luca 14. se găseşte ‫״‬milostenia". nu eşti osândit. îţi va răsplăti tie257. când faci milostenie. 258 259 . Care vede în ascuns. în loc de ‫״‬îţi va răsplăti ţie". să nu ştie slava cea deşartă de milostenie. ca pe unii care par că iau aminte la Dumnezeu. dar dacă ţinta faptei bune este slava deşartă.3. ca şi cum ar grăi despre o oarecare fiară cumplită. Pentru postire.1: Luaţi aminte ca faptele dreptăţii255 voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei. când faci milostenie. şi aceştia se arată milostivi. 9 / Pilde 4. 6. Care este în ascuns258 şi Tatăl tău. în loc de ‫״‬în sinagogi". când te rogi. Cu covârşire a zis aceasta. prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor. care urmează isprăvilor [faptelor] celor bune. l ) Deuteronom 24. în ediţia de la 1805. nu trâmbiţa înaintea ta. 5 ) Matei 15. stând în picioare. Iar când vă rugaţi.4)1 Regi 16. Care vede în ascuns. 6 / Romani 12. rugăciune şi post. adică nevăzut. ci zice de mintea lor cea rea. 4: Ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău. 6. întru alt chip: ‫״‬stânga" este slava deşartă. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru milostenie. [1805] ‫״‬Care este în ascuns". după ţinta lucrului sau munceşte [căzneşte]. închizând uşa. în ioc de ‫״‬îţi va răsplăti ţie". dar alta [altceva] sunt. Să nu ne străduim numai după cele pământeşti 254 6. 2 a : Deci. altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din Ceruri. 6. 23 / Matei 23. mai vârtos vei fi slăvit. [adică] de este cu putinţă şi de tine însuţi să tăinuieşti [milostenia]. 8 Ii numeşte pe aceştia ‫״‬făţarnici". Pentru rugăciune. Iar ‫״‬făţarnici" se numesc cei care una sunt şi alta se arată [a fi]. ' (6. ca să se arate oamenilor. intră în cămara ta şi.care este dragostea acum leapădă şi slava cea deşartă. 2 b : Adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. însă. dar de fapt iau aminte la oameni. se găseşte ‫״‬îţi va răsplăti ţie întru arătare". 256 în ediţia de la 1805. de la care îşi şi iau ‫״‬plata" lor. în loc de ‫״‬faptele dreptăţii". îţi va răsplăti tie259. Deci. 6. Deci. să se roage. In ediţia de ia 1805. iar ‫״‬dreapta" milostenia. eşti osândit. adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. ia aminte să nu te sfâşie! Chiar şi înaintea oamenilor de ai milui. Lăudaţi fiind.C API TOLUL 6 Despre milostenie. sau încununează. 5 După ce i-a suit pe ei întru cea preamare dintre faptele bune . ca să fie slăviţi de oameni < 6.14 Când? Atunci când toate goale [vădite] şi arătate vor sta de faţă. . 6. Pentru a defăima pe 255 cele lumeşti. 2' ) Pilde 20. nu fiţi ca făţarnicii cărora le place. Pentru a nu se îngriji de cele trupeşti".13 / Psalm 111. 6. Căci. 254 In ediţia de la 1805. să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta. cum fac făţarnicii în sinagogi 256 şi pe uliţe. se găseşte ‫״‬îţi va răsplăti ţie întru arătare". Şi atunci. * în ediţia de Ia 1805. roagă-te Tatălui tău. Tu însă. Dumnezeu. dar nu spre a fi văzut. se găseşte ‫״‬întru adunări". ( 6 . 8 Nu că ar fi avut făţarnicii trâmbiţe. Pentru că nimeni nu poate sluji la doi domni. Sau. şi-au luat toată plata de la oameni. că voiau să trâmbiţeze milostenia lor. Drept aceea. 6: Tu. ^ ( 6 . . Şi vezi ce zice: ‫״‬Luaţi aminte". chiar în cămara ta de o faci.5.

15 / Sirah 7. slăvindu‫־‬se ca un Sfânt.15 Grăirea de multe este bârfirea . ") 69 Deuteronom 32. Căci precum este hulit Dumnezeu din pricina mea. 1-2 / Isaia 1.14 Versetul tâlcuit din ediţia 1805 este: „Şi iartâ-ne nouă datoriile noastre. ci chipul şi ţinta [lucrului]. 6 12) Psalm 31. ca să-i ai pe toţi fraţi. învaţă încă şi chipul prin care vom putea sâ -L înduplecăm pe Dumnezeu . aşa şi nouă dă-ne a o face pe aceasta. 4 / lezechiil 36.11: Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi (6. Deci rugându-ne pentru iertarea lor. 8 I Luca 11. Deci. lepădându-ne de cele lumeşti. 1 0 · ) 2 Regi 15. 6. 8: Deci nu va asemănaţi lor. ca aceea care face vinovat pe om. Iar zicând „în Ceruri". 6. Că mulţi [chiar] întru ascuns rugându-se. 31 / Matei 26. însă cu socoteală dreaptă şi nu ca să te arăţi. 28. . Iar graiul rugăciunii tale să fie neînsemnat în cereri. cum încă. 6. fiindcă datorie este şi greşeala. adică cea îndeajuns spre fiinţa [fiinţarea] şi starea noastră. Care eşti în Ceruri ( . nu spuneţi multe. 10 a : Vie împărăţia Ta ( 6 . 6. pentru că de vrei să ai pe Dumnezeu drept „Tată". 32 Căci nu este trebuinţă să-i arătăm Domnului de ce avem nevoie. 6 ) 4 Regi 4. 7 b : Că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate. 26 / Ecclesiastul 5. 8 ) Matei 6.6. pentru noi. ne folosim când vorbim cu Dânsul. 9 1 ': Sfinţească-se numele Tău Adică fă-ne pe noi sfinţi. leapădă grija cea pentru a doua zi! încă şi Trupul lui Hristos este „Pâine spre fiinţă". 26 / Psalm 4. precum şi noi iertăm datornicilor noştri". Iar făcând aşa. Nu se cuvine a face lungi rugăciunile. ne aducem aminte de ele şi smerindu-ne.3 „Cea spre fiinţă". ci scurte şi dese. oare. a îngădui [zăbovi] la rugăciune. precum şi datoria.1-4 Zicând ‫״‬Tată".1-2 ! Matei 18. nu fi bârfitor. Precum îngerii fac voia Ta. îţi arată de ce bunătăţi te-ai învrednicit. precum şi noi iertăm greşiţilor noştri7 ( . să fii slăvit. 23 / Luca 11. voi. fiu al lui Dumnezeu făcându-te. Şi să nu zici: „Tatăl meu".adică iertând şi noi celor care ne greşesc.39 / Luca 22.184 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI r ' ( 6 . 42 / Faptele Apostolilor 21. cu următoarea însemnare: [1805] „Datorii" numeşte aici greşealele. bogăţie. biruinţă. de vreme ce nu locul vatămă. tu. cu care ne rugăm ca fără de osândă să ne împărtăşim. aşa vă rugaţi: Tatăl nostru. ca şi cel al pruncilor. că pe aceştia i-a numit „datornici" (după Zigaben). căci acela care are conştiinţa nemustrată. cu îndrăzneală se roagă să vie învierea şi Judecata. 6. [Domnul] să nu mergi în biserică? Ba. ca fii ai aceluiaşi Tată. 7 a : Când vă rugaţi. aşa se şi sfinţeşte pentru mine Dumnezeu. 6. 6. ne zdrobim cu inima. ( 6 . Deci. că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El. 6 / Pilde 28. 7" ) 3 Regi 18.adică a cere ceva din cele pământeşti: slavă. ci „Tatăl nostru".13 / Sirah 18. nu la pământ.14 Adică cea de a doua Venire. precum în Cer aşa şi pe pământ. îţi arată patria ta şi casa părintească. şi puţine [vorbe] grăind. 33 Spune. caută la Ceruri. 9‫״‬: Deci. tu. 21 / Luca 11. 6 / Ieremia 3. ca şi Tu.11) Pilde 30. 6. 12. 6. fac aceasta spre plăcerea oamenilor. 21.12: Şi ne iartă nouă greşealele noastre. 10 h : Facă-se voia Ta. ci să ne sârguim la rugăciune. ca neamurile ( 6.

14: Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor.1.37 / Efeseni 4. 39 / lsaia 28. 6. ca să se arate oamenilor că postesc. ( . precum şi noi iertăm. când posteşti. Nimic nu urăşte mai mult blândul Dumnezeu precum cruzimea 6 15) Sirah 28. suntem neputincioşi şi de aceea nu se cuvine să ne aruncăm noi înşine întru ispite. ne rugăm să „ne ierte nouă".13 6. avându-mă pe mine pildă. bucurându-te! . căci Dumnezeu. în semn de bucurie se ungeau cu untdelemn. şi-au luat plata lor.15/2 Petru 2. oamenii.25 / Luca 6. 8 / Daniil 10. că ei îşi smolesc feţele.32 / Coloseni 3. 23‫״‬: Şi nu ne duce pe noi în ispită ( .13 Iarăşi ne învaţă [Mântuitorul Hristos] să fim nepomenitori de rău şi ne aduce aminte de Tatăl. fiindcă nu aceia ne vatămă. 26 / lacov 2. ( . 41 / Luca 11.10 Noi. nu fiţi trişti ca făţarnicii. ceea ce fac eu altuia.1718: Tu însă. însă aşa va ierta [Domnul]. unge capul tău şi faţa ta o spală (18) ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti. ci ‫״‬de cel viclean". căci acela care a fost înghiţit şi s -a biruit [de ispită] a căzut în prăpastia ispitei.19 / Matei 26. nu ne va „ierta nouă".22 / Psalm 50. căzând.4/ Matei 18. 13 c : Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci.2 / Marcu 11. 4/ Ioan 17. Adevărat grăiesc vouă. 3 ‫״‬Smolirea" feţei se arată atunci când cineva se înfăţişează nu cum este. 3 Cei vechi. a biruit-o. căci dacă Tatăl este împărat şi Puternic şi Slăvit. ( .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 185 Fiindcă şi noi greşim. ( . 6 13 ‘) Psalm 50.15/2 Petru 2.3 / Judecători 2. 6 17) Rut 3. 15: Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor. 6 13“) Deuteronom 13. 35 / Marcu 11.16: Când postiţi. 13 / Luca 11. ci Tatălui tău. 6. fiii Unuia ca Acesta fiind.10 1 Nu a zis ‫״‬de oamenii cei vicleni".13 b : Ci ne izbăveşte de cel viclean. 6. ci când se preface a fi trist. 11 c Aici ne dă nouă îndrăzneală. 6. să ne rugăm să nu fim înghiţiţi de ispită.13. Care vede în ascuns.14) Sirah 28. Iar dacă suntem pomenitori de rău. Amin! ( . după ce se îmbăiau. 6 16) lsaia 58. iar nu cel care. ca să ne ruşinăm de Dânsul şi să nu ne sălbăticim ca fiarele. nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre. 9 / Apocalipsa 3. ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc (6. Care este în ascuns şi Tatăl tău. cu adevărat şi noi vom birui pe cel viclean şi vom fi slăviţi întru cele din urmă. 6 13 ) 1 Paralipomena 29. Deci şi tu aşa să te arăţi.3 / Ecclesiastul 9. îţi va răsplăti ţies. 9 / Apocalipsa 3. 4 / Ioan 17. Iar de vom cădea. face şi El cu mine. 6. 118.2213 Regi 22. 6.

unde nici molia. 33 /1 Timotei 6. acolo va fi şi inima tag. 4 (6.[se cuvine] a le spăla cu lacrimi. iar „cap" al nostru ‫־‬Hristos.198 încă prin ‫״‬untdelemn" se înţelege şi milostenia. 20) Sirah 29. 19-21: Nu vă adunaţi comori pe pământ.adică simţirile . nici rugina nu le strică. (21) Căci unde este comoara ta. 19 /1 Petru 1. 21 / Luca 12. (6.19) Iacov 5. 2-4 / Evrei 13. 5 (6. 21. 6. adunaţi-vă comori în Cer. pe Care se cuvine a-L unge cu milosteniile. 34 Capitolul 6 SFANŢULTEOF1LACT ARHIEPISCOPUL BULGARIE] . unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. unde furii nu Ie sapă şi nu le fură.14 / Matei 19. 21) Luca 12. Iar „faţa" . (20) Ci.

adaugă: „unde este comoara voastră. Humanitas. voi. Deci.. tot trupul tău va fi întunecat. Bucureşti. ai stins «lumina». sau sălbatică. zice Domnul (Matei 6. „ ( 6 . După cum şi «ochiul curat». ca să vină pe încetul la înţelepciune şi la cunoştinţa duhovnicească. simplu vorbind. ca una ce a devenit iubitoare de plăcere.du‫־‬se cu oamenii pentru acestea. Dar. pp. 34 ( 6 . luminează trupul. acolo va fi şi inima ta".. fie în parte. despărţindu-se de El şi lipindu-se de cele materiale. se face înţeleaptă. iar furii [răpesc] aurul şi argintul. 260 Aici Cuviosul Petru Damaschinui ne învaţă: „Tuturor li se cade să fie fără griji şi să se liniştească după Dumnezeu. acolo va fi şi inima voastră"261. Bucureşti. trupul". 78). căci oamenii caută să câştige mai mult pentru slava deşartă260. ed. 6. îl întunecă. Iar dacă mintea se va întuneca. poartă în sine aproape toate însuşirile dumnezeieşti. iubitoare de oameni. însă nu este. dacă lumina care e în tine este întuneric. cunoaşte că le iubeşti pe acestea mai mult decât pe Dumnezeu „căci unde este comoara ta. 2001. căci moliile şi gărgăriţele strică hainele şi hrana. iar de este «rău». Şi Dumnezeu va vedea hotărârea lor şi le va dărui odihna duhovnicească şi îi va face să ajungă să mediteze (să cugete) [.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 187 După ce a izgonit boala deşartei măriri. cu cât mai mult! . ticălos lucru să fii pironit de grija bogăţiei?" De aceea. ca cei din lume. voi. Cei ce vor să se vadă pe ei înşişi în ce stare se află. (53) «Lume» numeşte Scriptura lucrurile materiale.21).. adică bolnăvicios [bolnav]. războin. ed. de va fi ochiul tău curat. fie în întregime. sufletul se face «întuneric» şi. (23) Iar de va fi ochiul tău rău. de acum vorbeşte despre necâştigare [neagoniseală]. ca să aibă toată grija să placă lui Dumnezeu. dar întunericul. 22-23. oare. cu mult mai vârtos. aşa şi mintea se orbeşte de grijă. milostivă. . ca cei ce pot să se oprească de la toate. bună. Luminătorul trupului este ochiul. 2. A doua sută a capetelor despre dragoste. p. 261 Iar de la Sfântul Maxim Mărturisitorul le cunoaştem pe acestea: 51)‫ )״‬Când vezi mintea ta ocupându-se cu plăcere cu cele materiale şi zăbovind pe lângă chipurile lor.. 1999. (52) Mintea. adică sănătos. 2 3 ) Luca 11. Humanitas. ai întunecat sufletul.] spre a dobândi frângerea negrăită a sufletului şi a se face săraci cu duhul" (Filocalia românească. unindu-se cu Dumnezeu şi petrecând în El prin rugăciune şi dragoste. Şi arată [Domnul] cum comoara cea de pe pământ este nefolositoare. îndelung răbdătoare şi. iar lumeşti sunt cei ce zăbovesc cu mintea în acestea" ( Fitocalia românească. 2 2 ) Luca 11. sau se face dobitocească. tot trupul tău va fi luminat. ca să nu-I spună cineva că nu toate se fură. 5.. 70-71). Apoi. 35 Aceasta zice [Domnul]: „Dacă îţi vei pironi mintea la grija pentru avuţie. puternică.. zice: „chiar aşa de ar fi. capetele 51-53.

aici avem: „nu vă grijiţi cu sufletul vostru ce veţi mânca. gătite înainte de vreme? Căci vrăjmaşul nu obişnuieşte totdeauna să facă războiul la arătare. Iar noi facem domn al nostru pe diavolul. pp. când vrea să-l arunce pe cineva în cele mari. cum zice Domnul. 25 / Baruh 3. Harisma. nici pizma rea care ne tulbură când ne preocupăm de El.13 /Romani 6. cum zice Gură de Aur. de nu se va hrăni trupul. Cuvântul XXV. mânia uşoară. înainte de întunecarea cugetării. adică pe Dumnezeu şi pe mamona. Şi de nu o părăseşte omul pe aceasta. pe cât se poate. luând -o înaintea uneltirilor diavolului. înainte de ucidere. Cel ce l-a dat pe cel ‫״‬mai mare" . 2001. 21. îi face să nesocotească întâi cele mai mici şi arătate: înainte de curvie. 2 5 b ) Luca 12. să cadă jalnic în păcatele cele mari şi înfricoşate" (Filocalin românească. să purtăm grijă şi de suflet! 6. ca Unul Care este înţelepciunea Tatălui. şi înainte de acestea. porunceşte oamenilor să taie dinainte de vreme pricinile.15 Vezi că este cu neputinţă ca cel bogat şi nedrept să slujească lui Dumnezeu? Fiindcă iubirea banilor îl îndepărtează de la Dumnezeu262. 119-120). se găseşte ‫״‬mai mare". 6. nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca263 (6. în grija de multe. de nu se poate ruga în chip curat lui Dumnezeu. iarăşi. micile trebuinţe ale trupului. Despre dreapta socoteală.pe suflet . 25“) Psalm 54.16 / lacov 4. Iar sufletul nu mănâncă. 4 / 1 loan 2. nici vreo ură când ne închinăm Lui. că se pare a nu suferi [a nu răbda] sufletul să fie [să vieţuiască] în trup. cap 1. 1991. nu va da El hrană şi haină?265 262 De la cuviosul Isaia Pustnicul învăţăm: „Mamona este semnul a toată lucrarea lumii acesteia. 23 Oare. pp. 24.16/ lacov 4 . 22 / Filipeni 4. nici vreo plăcere când ne rugăm Lui. 6 /1 Petru 5. . Dar nici nu opreşte de la a lucra. ca prin aceasta să ajungă să se îngrijească de puţine. ca nu cumva. 24 a : Nimeni nu poate să slujească la doi domni (6. 190-191). 25 b : Au nu este sufletul mai mult264 decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? ( 6 . sau să nu aibă grijă deloc. pentru că este netrupesc.18 / Luca 12.15 ‫״‬Doi domni" numeşte pe cei ce poruncesc cele împotrivă. Domn firesc şi adevărat este Dumnezeu. voi. Pentru aceea. Domnul. dar. după cum şi pântecele ni-I facem dumnezeu. dacă a nu avea ceva străin în mintea noastră când îl binecuvântăm pe El. 25‫״‬: De aceea zic vouă: nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca. atunci dară. iar mamona este nedreptatea. aşazisa trebuinţă neapărată a trupului.13 / Romani 6. nici vreo răutate când îi cântăm Lui. 6. nu poate sluji lui Dumnezeu. voi. împrăştierea scurtă. în cuvântul său despre dreapta socoteală. 24“) 3 Regi 18. ştiind mai înainte toate. ci de la a ne da pe noi cu totul grijilor şi de la a ne lenevi în lucrul lui Dumnezeu. Cuviosul Petru Damaschinul zice: ‫״‬Omul înţelept se nevoieşte cu pricepere să-şi îmbrăca". 264 265 micşoreze. 5. nici cu trupul vostru cu ce vă veţi în ediţia de la 1805. Bucureşti. avându-îe acestea întru el" (Filocalia românească. Dacă ar face aşa. nici pe sine însuşi nu se poate vedea cineva.şi trupul l-a zidit. ed. Bucureşti. Humanitas. în Ioc de ‫״‬mai mult". ca să fie puţini cei ce se mântuiesc. 7 De ce să nu ne îngrijim? Pentru că grija îndepărtează de Dumnezeu. care înconjoară nenorocitul suflet. 4 /1 loan 2. ca să păzească poruncile. 263 în ediţia de la 1805. nu am cădea uşor mulţi în cursele lui. 7 / Luca 16. De aceea . 24 b : Căci sau pe unul îl va uri şi pe celălalt îl va iubi. Iar de vreme ce se cuvine a lucra pământul. privirea deasă şi neînfrânată. Iar slujirea lui Dumnezeu ce este. nici plăcere urâtă în mădularele noastre când ne aducem aminte de El? Căci toate acestea sunt ziduri întunecate. 12. Fiindcă. sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui. nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu Ş UI mam n * 1* ^ Luca 16. Şi spune aceasta după obiceiul cel de obşte. socotind că cele mici sunt fără de primejdie. ed.188 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 6. Cum poate să vadă atunci cursele vrăjmaşului.

27) Luca 12. Deci. iar Dumnezeu le hrăneşte şi pe acestea. se găseşte ‫״‬grijindu-se". 26: Priviţi la păsările cerului. îngrijindu-se266. poate să adauge staturii sale un cot? (6. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? ( 6 . dar pomeneşte păsările. 27. 24 Ar fi putut aduce pildă pe [Proorocul] Ilie sau pe [înaintemergătorul] loan. însuţi te sfarămi? 266 în ediţia de la 1805. 6. 9 / Luca 12. că nu seamănă. pentru ce. 2 6 ) Iov 38. de nu va voi Dumnezeu. nimic nu faci [împlineşti]. nici nu seceră. Şi cine dintre voi. în loc de ‫״‬îngrijindu-se".TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 189 6.15 Aceasta zice arătând că. măcar de te şi grijeşti. pentru ca să ne ruşineze pe noi.1 / Psalm 146. . căci suntem şi decât acestea mai necuvântători. nici nu adună în jitniţe şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. punând într-însele cunoştinţa cea firească spre a aduna hrană. în deşert.

!7 18 în ediţia de la 1805. Sfântul. băutură. 29) 3 Regi 4. o avem la pomi. că aceasta este a florilor celor trecătoare. dacă Dumnezeu pe aceştia astfel i-a împodobit. :1 învăţăm de la Sfântul Isaac Şirul acestea: ‫״‬Cel ce are inima scufundată cu totul intru cele pământeşti şi mănâncă pururea ţărână. Aşa se vor slăvi şi aceştia prin lumina negrăită. ‫״‬iarbă" este. 6. nu duceţi grijă267. Deci. 307-308). ci se osteneşte cu toate cele trupeşti şi e desprins şi gol de toată virtutea. îi numeşte pe cei cuvântători [făpturile cugetătoare]. care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor. adică prin puterea Duhului. oare nu cu mult mai mult" pe voi. Iar când spune „voi". ci şi prin crinii cei ce se veştejesc. puţin credincioşilor? ‫״״‬ *■ ' ' (6. Pilda. nu s-ar fi grijit aşa neîncetat [înverşunat].28 De aici învăţăm că nu se cuvine a ne îngriji pentru podoabă.6. Dumnezeu astfel o îmbracă. ori cu ce ne vom 267 în ediţia de Ia 1805. ed. spunând: ce vom mânca. Despre rugăciune. iar vântul adie. Simeon. (29) Şi vă spun vouă că nici Solomon. că dacă ar fi avut credinţă de săvârşit [desăvârşită] către Dumnezeu. în toată mărirea lui. 26 (6. 2001. cu mult mai vârtos va împlini trebuinţa hainelor noastre. 190 (6.28-29: Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi?17 Luaţi seama la crinii Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI câmpului cum cresc: nu se ostenesc. se găseşte „vă grijiţi". cărora le-a zidit sufletul şi trupul. ori ce vom bea.30) Matei 16. măcar că nici o trebuinţă nu era. pp. Când trece iarna şi soarele străluceşte mai luminos şi mai puternic. „Puţin credincioşi" sunt cei care se grijesc. ‫״‬în ediţia de la 1805. mâncare. se găseşte „cu mult mai vârtos". căutând alte şi alte pricini pentru acestea. 30: Iar dacă iarba câmpului. 28) Luca 12. 6. în loc de ‫״‬nu duceţi grijă".8 / Luca 12.31-32 ‫ ״‬: Deci. în loc de „vă îngrijiţi". căci nici Solomon cel preaînţelept şi preadesfătat. spune despre lucrarea întru Duhul a drepţilor: Primăvara duhovnicească „va îmbrăca pomii goi cu slava pe care au avut-o mai întâi ascunsă înăuntrul trupului. Asemenea şi floarea ierbii răsare în acea vreme din pământ şi pământul se acoperă cu ea şi se îmbracă cu ea ca şi cu un veşmânt măreţ". tot cel care se împodobeşte. căci. e cu adevărat căzut de la . 27 Ne ruşinează pe noi nu numai prin necuvântătoarele păsări. se găseşte ‫״‬nu vă grijiţi". 21 / Luca 12. Căci ceea ce a adunat înlăuntrul sufletului. veselie. Sfântul Simeon Metafrastul scrie: „Fiecare dintre noi. cap 61. nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. nu poţi a te împodobi precum crinii. 5. cu flori şi cu roade. întru toată împărăţia sa. Bucureşti. care este încă de acum în ei. Apoi. aceia odrăslesc în afară şi se îmbracă cu frunze. voi. asemuind în chip duhovnicesc puterea primăverii asupra firii. tot pe atât se va slăvi în ziua aceea şi cu trupul lui. Şi mai arată [Domnul Hristos] că chiar de foarte te vei griji. împreună cu şarpele şi nu se îngrijeşte deloc de cele ce plac lui Dumnezeu. n -a putut a se îmbrăca întru acest chip1H. Humanitas. în parafraza sa la Sfântul Macarie Egipteanul. pe cât de mult se va învrednici prin credinţă şi sârguinţă să fie părtaş al Duhului Sfânt. bucurie şi peste tot viaţă veşnică" (Filocalia românească. nici nu torc. zice. atunci se va descoperi şi în afară de trup. în loc de „cu mult mai mult". ca şi cu un veşmânt. din pricina întâlnirilor neîncetate şi a împrăştierii din mândrie. Aceasta le va fi atunci veşmânt.

iar acestea se câştigă prin ‫״‬dreptate". 3 3 ) Ieşire 23. De aceea. 10-11 / Marcu 10. că ziua de mâine se va îngriji de ale sale269. Cuvântul XXII. 3 1 / Capitolul Luca 12. p. 3 2 b ) Matei 6 .13-14 / Psalm 36. 1981. nu vă grijiţi de ziua de mâine. 29 ( 6 2 " ) Luca 12. 3 4 ) Ieşire 16.îmbrăca? (32) Că după toate acesta se străduiesc neamurile TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI ( 6 . de vreme ce pururea te sfarămi [zdrobeşti] pentru cele trupeşti? bine. 10. căci grijindu-te şi pentru ziua de mâine. 31/1 Timotei 4. IBMBOR. ajunge să te sfarămi şi să te chinui pentru ziua de astăzi. ed. 8 împărăţia lui Dumnezeu este dobândirea bunătăţilor. 3 / Luca 12. din pricina acestei nepăsări şi lucrări" (Filocalici românească. când te vei îndeletnici întru lucrurile lui Dumnezeu. 30 5. 32 b -33: Ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. . 25 / 3 Regi 3. 30 ( 6 . Bucureşti.] că opreşte desfătarea şi neînfrânarea! 6.34: Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine. 19 Numeşte ‫״‬răutate a zilei" . 118). ( 6 . [aşadar. ci opreşte a spune: ‫״‬Ce vom mânca?" Aşa se întreabă cei bogaţi de cu seara: ‫״‬Ce vom mânca mâine?" Vezi. 6. < 6 . aici avem: ‫״‬Drept aceea. 3191 Nu opreşte a mânca. celui ce caută cele duhovniceşti. 268 în ediţia de !a 1805.sfărâmarea [zdroaba] şi chinuirea Aşadar. i se adaugă şi cele trupeşti. voi. Ajunge zilei răutatea ei. că se va griji de sine". 30 / Luca 12. (33) Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. dintru iubirea de dăruire a lui Dumnezeu268. 25 / înţelepciune 7.

5) Psalm 50. 7 / Marcu 4. înfruntând şi osândind pe cei cu păcate mici.13 / Matei 21. Pe cât de străin este focul de apă. 25 / Judecători 1. 201-202). 272 Aici Sfântul Simeon Metafrastul ne pune înainte întrebare cu răspuns: „Care este iconomia Venirii lui Hristos? Reîntoarcerea firii noastre la ea însăşi şi restaurarea ei. se deduce din cea dintâi. iar „porcii".13 / lacov J. 192 Calea mântuirii şi a pierzării. Căci „porcii calcă". ca să nu fiţi judecaţi" (Matei 7. celui ce voieşte să se pocăiască". 9. 7. bateţi şi vi se va deschide. Drept aceea. 1‫ )׳‬Luca 6. astfel încât cea de a treia judecată. 42 (7.CAPITOLUL 7 Sfârşitul predicii de pe munte. întorcându-se. Puterea rugăciunii. adică lemn mare . 1). să nu spunem tainele [credinţei] celor necredincioşi şi nici cuvintele cele luminoase şi strălucitoare ca mărgăritarul ale teologiei. 37 / Romani 2. 9 ‫״‬Câinii" sunt necredincioşii. dacă e adevărat cuvântul: ‫״‬Nu judecaţi. 7. ca să nu fiţi judecaţi. prin intermediul celei de a doua. că acela care are „bârnă" în „ochi". Şi într -o clipă s-a făcut schimbare minunată între ei" (Filocalia românească. (7. se cuvine ca el însuşi să fie fără de prihană. ( 7 . Şi arată Domnul că nu poate vedea bine păcatul fratelui cela ce mai mari păcătuieşte. 7 ) 1 Paralipomena 28. capetele 8 şi 4.şi nu „cereţi o dată"272. dintre căile ce duc la iertarea greşalelor: să nu judeci. 24 / Luca 11. 39-40 / Luca 6. (3) De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău. 3) Psalm 49. şi celui care bate i se va deschide. Dar pe lângă acesta i‫־‬a dăruit ei şi o moştenire cerească (o.10 Prin toate cele de mai sus ni s-au poruncit lucruri mari şi grele. cea care reprezintă concluzia. S ) Pilde 8. cei ce sunt credincioşi. Bucureşti. celui ce bate i se dă putinţa să ajungă înlâuntrul împărăţiei.şi anume prin rugăciune neîncetată. 4) Luca 6. (7. ca nu cumva să le calce în picioare şi. dumnezeiesc şi cu adevărat mare har!). întorcându-se. Astfel fac cei ce se numesc filosofi: când aud că S-a răstignit Dumnezeu. i-a arătat calea vieţii şi uşa prin care. 7-8. pe care Dumnezeu va să le judece270. nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor. ed.2-5: Căci cu judecata cu care judecaţi. Silogismul este un raţionament deductiv. 6 ) Pilde 9. 5-6 ( 7 . care mai puţin se vatămă? 7. Căci zice Domnul: «Cereţi şi se va da vouă. Mai vârtos să nu osândească cel care are păcate mari. şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? (4) Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău? (5) Făţarnice. pp. mai ruşinat se arată a fi cel dintâi. iar tâlharul în ceata ucigaşilor. 22 / Marcu 11. voi. scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. 7-8: Cereţi şi vi se va da. celor necuraţi. ca să nu mai judeci pe cel ce greşeşte: Iuda era în ceata ucenicilor. 6: Nu daţi cele sfinte câinilor. Se cuvine deci. 11 Nu opreşte mustrarea. Să Vă sfâşie pe VOi. 14.prin „bârnă" numindu-se păcatul îl mustră pe altul care are „pai". 24 / Luca 6. 23. Căci a redat firii omeneşti demnitatea lui Adam cel întâi zidit. (8) Că oricine cere ia. căci dacă cel care are ‫״‬bârnă" în ochi. 1980. adică defaimă cele ce le sunt spuse. căci zice „cereţi" . bateţi şi se va deschide» (Marcu 12. cum ar fi putut vedea pe altul. Judecata semenilor. veţi fî judecaţi. 9 / Ioan 14. 2) losua 7. vi se va măsura. 271 . iar „câinii".adică „cereţi pururea" . 38 (7. 5 / Iacov 4.14 / Luca 6. cel care caută află.17-21 / Plângeri 3. 42 Cel ce voieşte să mustre pe alţii. căci mustrarea este spre folos.1: Nu judecaţi.17 / Luca 11. 4 / leremia 29. ne „sfâşie". iar osândirea spre defăimare şi ocară. ci osândirea. IBMBOR. căutaţi şi veţi afla. 270 Dumnezeiescul Ioan Scărarul ne scrie: „(8) Una şi singură este calea cea mai scurtă. (7. scoţând‫־‬o din temniţa întunericului. ne „sfâşie" cu silogismele271. dar au viaţă întinată. ne arată prin acestea cum se pot împlini . Cuvântul X: Despre clevetire. 10/1 Corinteni 4. Ferirea de proorocii mincinoşi' 7. 30). şi cu măsura cu care măsuraţi. 1-3. 9 / Cântarea Cântărilor 3. izvodind amăgituri. pe atât de străin este a judeca. 41 (7. compus din trei judecăţi legate între ele. anume că aceasta este cu neputinţă. Şi mai mult: „(4) Să nu-ţi rămână ascuns lucrul acesta şi te vei trezi.

După cum un om gros275 sau care are o povară nu poate intra printr-o uşă strâmtă. se găseşte ‫״‬cei ce intra prin transa". ca cea care este zidită de Dumnezeu.14: Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi putini sunt care o aflăs.„pâine" şi „peşte" .10 / lacov 11. dacă voieşti să ţi se facă bine.cum este postul şi celelalte nevoinţe -. 28-30) Nu.9-10: Sau cine este omul acela între voi care. pentru că şi Legea lui Dumnezeu şi Proorocii spun aceleaşi lucruri pe care şi legea firească ni le rânduieşte nouă. 7. cereţi cele duhovniceşti. Despre libertatea nunţii. cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din Ceruri va da cele bune celor care cer de la El? ( 7 . căci noi oamenii din sine cunoaştem ceea ce se cuvine. 23: Intraţi prin poarta cea strâmtă. 7 ) ‫ ) ׳‬Luca 11. cel care se desfătează. 22 Mirându-se. dar cu voia cea slobodă ne facem răi. lată iubirea negrăită a Stăpânului faţă de omul făcut de El după chipul Său" (Filocalia românească. aiurea zice în altă parte: ‫״‬jugul Meu e bun şi povara mea este uşoară"? (Matei 11. pe graiul muritorilor zice: ‫״‬O. 31 / Romani 13. «jugul». şi încă cu osârdie. Poruncile Domnului sunt grele şi dureroase pentru cei trândavi şi nelucrători şi pentru toţi cei care râvnesc îndulcirile acestui veac trecător. 7 ‫״‬Răi" îi numeşte pe oameni.şi deîndată le daţi lor. Găci firea noastră este bună. 1 2 ) Levitic 19. 24 / Faptele Apostolilor 14. voi. 273 în ediţia de la 1805. Aici. «calea» şi «poarta» însemnează poruncile. care îl închipuie pe cel îngroşat de patimi. 1 0 ) Luca 11. precum trece prin desfătare. 12: Ci toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii. 7. dacă voi. că largă este poarta273 şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află274. 7. 21 / [saia 49. le -a numit ‫״‬uşă" şi ‫״‬cale". Căci prin ‫״‬uşă" . 1 4 ) Luca 13. oare el îi va da şarpe? 9 .18 / Tobit 4. cu sensul de om gras. se găseşte ‫״‬uşa". şi să-i fie ca un mire prin împărtăşirea Duhului cel bun. cât şi cele fără de voie . ( 7 . Deci. Deci.11 ( 7 . vrând să arate că strâmtorarea este vremelnică şi lărgimea trecătoare. răi fiind. în loc de ‫״‬cei care o află". fă bine. pp. ca pe o ‫״‬cale". se cuvine pe cea mai bună să o alegem. Puţini vor fi cei care se vor mântui.15 / Luca 11. 24 / Faptele Apostolilor 20. 274 275 276 în ediţia de la 1805.11: Deci. 355-356). ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri. Acestea sunt lumină şi bunătate pentru toţi cei care doresc în chip nefăţamic să fie mântuiţi întru veşnicie şi să se învrednicească de minunată binecuvântare. aşa şi voi. avându‫־‬L sălăşluit în sine. ( 7 .Apoi şi prin pildă omenească întăreşte cele spuse. dar numai pe cele de folos. Humanitas. 21 / Luca 13.adică prin pătimirea cea rea .13 / Evrei 12. ( 7 . de va cere fiul său pâine. cap 150.precum sunt legările şi gonirile [prigonirile]. oare el îi va da piatră? (10) Sau de-i va cere peşte. cât este de strâmtă!" Deci. ed. Scolia textului slavon aşază aici următoarele cuvinte: ‫«״‬Povara».ci aceştia numai prin ‫״‬cea largă" pot intra. iubeşte şi tu pe vrăjmaşi. 7. tot astfel nici cel cu trai desfătat sau bogat . Şi. iar nu cele trupeşti". sârguieşte‫־‬te. atât cele de voie . Iubitule.trece cel ce rău pătimeşte. 1 3 ) Sirah 21. dar. să fii şi tu unul dintre aceştia!" . în loc de ‫״‬poarta". de vreme ce amândouă sunt vremelnice. ci zice aceasta pentru răsplătirile ce vor să fie!276 Prin această uşă nimănui din cei ce voiesc nu-i este cu neputinţă să afle libertatea sufletului său şi acesta să-şi primească gândurile proprii şi să se îmbogăţească cu Hristos.15 / Luca 6. Bucureşti. atunci când cer unele ca acestea. 5. că aceasta este Legea şi Proorocii. 29 Numeşte ‫״‬uşă strâmtă" ispitele. 8 Arată pe scurt calea către fapta bună. 2001. Deci. către Dumnezeu asemănându-i. 7. Zice „Că vedeţi pe fiii voştri că vă cer cele cuviincioase . 1 1 ) Facere 8.12 TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 193 Aici ne învaţă că se cuvine să cerem. iar dacă voieşti să fii iubit de vrăjmaşi. asemenea şi voi faceţi lor.

spini ca cei care rănesc intr-ascuns. chiar de se şi făţămicesc aceştia. 2 0 ) Luca 6. 1 9 ) Mate! 3.19-20: Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.14. „Haină de oaie" este şi blândeţea pe care o arată unii. călugăr. ( 7 . Deci. se găseşte „ciulini". dar după „roade" se cunoSc . 15 /1 loan 4. 16b-17: Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini278? (17) Aşa că orice pom bun face roade bune. arătându-i pe aceştia. voi. 44 Acestea le zice către iudei. ed. din a altuia porc. pentru că se poate altoi din păcatul cel neroditor întru fapta cea bună. n-am primit încă desăvârşit nici iertarea păcatelor. cap 44. 1999. se găseşte „putred". 20 / Luca 6. dintr-a altuia trandafir şi dintr-ale altora alte cinstite lucruri sau de mare preţ. zice într-o hârtie: «După roadele lor îi veţi cunoaşte»" (Erminia picturii bizantine. 26“ J Matei 7 . 2-6 ( 7 . 129). 278 în ediţia de la 1805. ( 7 . iar pomul rău279 face roade rele. 51). încă n-am primit iertarea lui. stând alţi oameni: unii păgâni.7. 23. 1 7 ) Matei 12. 20 / Luca 6. alţii tirani. nu naşte [odrăsleşte] „roade bune"281. De păcatul strămoşesc ne-am slobozit prin Sfântul Botez. 2. Şl Hristos de o parte. nu poate. Iar în preajma lor. după roadele lor îi veţi cunoaşte. 32 / Luca 6. 18: Nu poate pom bun să facă roade rele. câtă vremi? mintea noastră este tulburată de păcat.44 Vicleni sunt ereticii şi amăgitorii şi de aceea zice: ‫״‬Păziţi-vă!" Că aceştia pun înainte cuvinte bune şi făţămicesc [arată] viaţă cinstită. iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori». Vezi că n-a zis „nu va putea". iar nepătimirea înseamnă ştergerea păcatului. oameni. 7. alţii eretici. 40/ Faptele Apostolilor 19. dintr -a altuia mărăcini. iar celor ce iau aminte le este vădită înşelăciunea lor277.29/2 Corinteni 11.46 / loan 6. Doamne. în loc de „rău". (7.10). Cuvânt ascetic. şi creştini cu desfrânate şi lăutari. în loc de „rău". care vin la voi în haine de oi. 24 „Spinii" şi „ciulinii" sunt făţarnicii . pentru că şi loan [Botezătorul] le zicea lor unele ca acestea (Matei 3..11-12 Cât este ‫״‬putred". aceasta o fac pentru puţină vreme. 7. ca să măgulească şi să înşele. 43 / Iacov 3.21) Osea 8. Iar „pom putred" este tot omul pe care-1 putrezeşte viaţa cea umedă şi desfrânată11‫־‬. Dar nu avem încă desăvârşită nepătimire. 1 6 b ) Matei 7.13 / Iacov 1.adică după fapte şi după viaţa lor. Bucureşti. ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din Ceruri. 6 / Miheia 3. (20) De aceea. Iar pe om îl aseamănă cu „pomul".2/ Matei 25. adică arhiereu. 7. ca nişte oracole. Humanitas. 1 5 ) Deuteronom 13. dacă aici suntem tulburaţi de patimi. se găseşte „putred". La pilda pomului bun şi a pomului rău.4 / Marcu 13. 279 în ediţia de la 1805. în loc de „mărăcini".22 / Faptele Apostolilor 20. (16) roadele veţi cunoaşte. iar înlăuntru sunt lupi 194 După Capitolul 5 lor îi SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI răpitori.13 / Romani 2.1-3 / Ieremia 14.15-16": Feriţi-vă1 de proorocii mincinoşi. dintr-a altuia lumină. iar dacă se va schimba. cit. nici pom rău280 să facă roade bune. iar mărăcini ca cei ce sunt vicleni şi măieştri [iscusiţi în răutate]. 44 / lacov 3. 33/1 Timotei 5. ori creştin evlavios şi din gurile lor ieşind: dintr -a unuia Duh Sfânt. dintr-a altuia înger. din a altuia şarpe. atunci va putea.21: Nu oricine îmi zice: Doamne. pustnic. 22 Dumnezeiescul Maxim ne luminează astfel pentru lupta cea lăuntrică: „Să nu stăruim în gânduri care ne prezintă păcatele noastre micşorate şi care ne spun. p. dar de cel pe care am îndrăznit să-l săvârşim după Botez ne slobozim prin căinţă" (Filocalia românească.1 (7. Căci. .10 / Luca 3. 1:1 281 277 în ediţia de la 1805. Dionisie din Fuma ne pune înainte următoarea erminie de zugrăvire: „Stând. alţii farisei. ( 7 . va intra în împărăţia Cerurilor. Căci. n/ Luca 6. p. care vin la voi în haine de oi. şi nemilostivi şi leneşi şi din gurile lor ieşind: dintr-a unuia diavol. 9 / loan 15.12 ( 7 . Domnul a zis: «Feriţi-vă de proorocii mincinoşi. că am primit iertarea. ci că atâta vreme cât este „putred". fiindcă n-am făcut încă roade vrednice de pocăinţă. întărindu-ne împotriva lor. 7. şi dintr-ale altora alte unele lucruri urâte ca acestea.5 / Matei 24. (7. 18) Matei 12. aici nu. şi „înlăuntru" este undiţa [vânarea]. prefăcându-se. Şi roada căinţei este nepătimirea sufletului. ed.

Doamne!". dar nu lucrează [nu face faptele credinţei]. care de la o ‫״‬ploaie" ca aceasta se înmulţesc-. Hristos zice: ‫״‬Asemăna-l-voi pe el bărbatului înţelept". 2 3 ) Iov 13. 21 / Marcu 1. desigur câ-L şi imită. fără de care cel ce zice că iubeşte pe Hristos sau că va dobândi împărăţia Lui. 46 / 1 Corinteni 13. 47.căci cum s-ar fi mirat cei care îl zavistuiau [pizmuiau] pe El? ci mulţimea cea 282 Sfântul Maxim Mărturisitorul scrie acestea: 55)‫ )״‬Cel ce iubeşte pe Hristos. se găseşte ediţia de la 1805. 2 8 ) Matei 22. nu „cel ce o dată a făcut". Deci. chiar nevrednici fiind. 33 / Marcu ' 1 . 7. acesta este cel care zideşte ‫״‬pe nisip". 4. Şi ‫״‬piatră" este Hristos. Iar când îi ‫״‬izbeşte" pe el ispita. întru acest chip [acest înţeles] este: ‫״‬Nici atunci când făceaţi minuni nu vă iubeam pe voi".Aici Se arată pe Sine Domn. Şi căderea ei a fost mare. răbda. 25. asemăna-se-vais bărbatului înţelept. 32 ( 7 . cela care îşi ‫״‬va zidi" sufletul său pe lucrarea poruncilor lui Hristos. 48 Fără Dumnezeu nu se poate faptă bună a se săvârşi. (27) Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea. neînvinuind pe cineva Aceste trei sunt faptele dragostei faţă de aproapele. în loc de ‫״‬stâncă". 47-48 ( 7 . 27 La începutul propovăduirii mulţi au scos draci. Şi de aceea este ‫״‬căderea mare". 2 1 Luca 2 . 2 7 ) Isaia 28. se găseşte ‫״‬nebun". cel care crede.adică duhurile răutăţii . 8 / Luca 13. ci ‫״‬asemăna-se-va el însuşi nebunului". iar ‫״‬casă" [e] sufletul. asemăna-se-va bărbatului nechibzuit284 care şi-a clădit casa pe nisip. se amăgeşte pe sine: „Nu oricine îmi zice: Doamne. au venit râurile mari. cu nimic nu ne folosim Capitolul dintru ea. Şi ne învaţă pe noi că de avem credinţă fără fapte. dar şi fiii lui Scheva (Faptele Apostolilor 19. nici ‫״‬vânturile" . cade cu ‫״‬cădere mare". iar răsplătit cu nerecunoştinţa şi cu hulă Se purta cu îndelungă răbdare. 49). 28-29: Iar când Iisus a sfârşit cuvintele acestea. însă dintre cei necredincioşi nimeni nu ‫״‬cade".18 / Luca 6. pe acesta nici ‫״‬ploaia" . 16 / Psalm 5. 49 ( 7 .18 / lezechiil 13. întrucât dragostea este numită aici ‫״‬cunoştinţă". 7. Astfel. ci a zis „voia Tatălui Meu". iar nu cum îi învăţau cărturarii lor.şi. în scurt. 4 / Matei 21. mulţimile erau uimite de învăţătura Lui. fiindcă ei întotdeauna zac jos [la pământ]. în sfârşit. . însă. ‫״‬piatră". oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte. ( 7 . au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea. Doamne. ‫״‬cade" ‫־‬. adică pe putreziciunea lucrurilor şi pentru aceasta şi ‫״‬cade". Hristos n-a încetat să facă bine oamenilor. în loc de ‫״‬nechibzuit". va intra în împărăţia Cerurilor. 4. încă şi Iuda Iscarioteanul a făcut semne. de aceea. 2 9 ) Pilde 8. 6. căci din pricina numelui lui Iisus fugeau dracii (Luca 9. 7. 22 / Luca 4. voia Tatălui şi a Fiului una este. 2 6 ) înţelepciune 4. 4 -5 / Luca 6. (25) A căzut ploaia. Pentru că darul lucrează şi prin cei nevrednici. şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? (23) Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. 26-27: Iar oricine aude aceste cuvinte ale mele şi nu le îndeplineşte. 24-25: De aceea. care şi-a clădit10 casa lui pe stâncă. căci Fiul nu este potrivnic [Tatălui]282. Iar aceasta ce zice: ‫״‬Niciodată nu v-am cunoscut pe voi". 6 / Isaia 50. ( 7 . cu adevărat. ci „cel care face aceasta până la moarte".adică oamenii cei supărători [pricinuitori de supărare]. ( 7 . fiindcă era întemeiată pe stâncă283. ci cel 283 284 în în ediţia de la 1805. 7. ci numai cel credincios ‫״‬cade". dar ea n-a căzut. 2 2 ) Luca 6. din pricina ispitelor. 2 2 : 6 . bătut şi omorât de ei. zicând: „Nu oricine îmi zice: Doamne. 13-17).adică diavolul care>a căzut din Cer -. 49 Nu a zis: ‫״‬asemăna‫־‬l‫־‬voi pe el". ( 7 . nici ‫״‬râurile" . 2 5 ) Isaia 4. după putere. căci creştin fiind.11 / Luca 6. Dumnezeu pe Sine TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI 5 195 numindu-Se. 22-23: Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne. după cum şi prin preoţii cei nevrednici ne sfinţim. 2 ( 7 . Şi n-a zis „voia Mea". în versetele 24-25. Zice [Domnul]: „Cel ce face voia". Doamne. 2 4 ) Luca 6. (29) Că îi învăţa pe ei ca Unul Care are putere. nici o ispită nu-1 poate surpa pe unul ca acesta. şi a căzut. ca să nu smintească pe cei care-L ascultau. 6 / Matei 16. Adică. au nu în numele Tău am proorocit. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea. 32 Nu se mirau dregătorii . şi nu în numele Tău am scos demoni.

285 în Vechiul Testament. ci de îndrăzneala Lui. că şi mai mult decât 196 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL 285 Proorocii arăta stăpânire. Şi se minunau nu de frumuseţea graiurilor. 7. 21.12). 44. 58. Ioan 8. această vestire proorocească este toarte des întâlnită. 4. 18. 286 10.9. 9. Luca 11. Proorocii ziceau: ‫״‬Aşa grăieşte Domnul" BULGARIEI . 7. 6: 30. iar Hristos. 16. 21 etc). numai la Sfântul Prooroc Isaia regăsindu-se de Adeseori Mântuitorul Hristos a vestit poruncile Sale prin cuvintele acestea (Matei 5. 13. . 14. 20. mai mult de 40 de ori (Isaia 7.fără de răutate. 19. 15. 9. ca un Dumnezeu 286 glăsuieşte: ‫״‬Eu grăiesc vouă" . 37.

23. 3-4: Şi lisus. întinzând289 mâna. 2) Marcu 1. mulţimi multe au mers după El. Iar dacă Luca spune că a trimis soli la Iisus. Pentru cei îndrăciţi. 1-2: Şi coborându-Se El din munte. în loc de ‫״‬întinzând". ca să nu împiedice [curme] învăţătura şi este acelaşi sutaş despre care vorbeşte şi Luca (Luca 7.6) Luca 7. şi celuilalt: Vino. 41/ Luca 5. arată-te preotului şi adu darul pe care la rânduit Moise. (7) Şi i‫־‬a zis Iisus: Venind. în loc de ‫״‬acoperişul". ci să se arate preotului. Pentru soacra lui Petru. . nu zice: ‫״‬De vei ruga pe Dumnezeu. pe sluga unui sutaş. 56. crezând că Hristos poate s-o tămăduiască chiar nefiind [sluga] de faţă. nu spune nimănui. <8. credinţă multă arătând. 44-46. răspunzând. 30 / Marcu 1. Pentru cel ce nu i-a dat voie lisus să-l urmeze. se găseşte ‫״‬slujitori". slăbănog. îi porunceşte să ‫״‬nu spună nimănui". se găseşte ‫״‬de te arată pe sineţi preotului şi du darul pe care l -a poruncit Moise. s-a apropiat de El un sutaş. 291 287 în ediţia de la 1805. în loc de ‫״‬dacă voieşti".2-5 / Matei 5. 5 ) Luca 7. se găseşte ‫״‬Eu viind. dacă voieşti288. 288 în ediţia de la 1805. 292 în ediţia de la 1805.12 Priceput se vădeşte a fi leprosul. 43-44. ci. 6-7: Doamne. Pentru cei ce s-au vindecat de felurite boli. în loc de ‫״‬Venind. în loc de ‫״‬ostaşi". I se închină şi. însuşi să fi venit şi să fi zis: 8. căci nu s-a suit la munte ca să curme învăţătura. Pentru sutaşul. 290 în ediţia de la 1805. poţi să mă curăţeşti. se găseşte ‫״‬acoperământul". arătând că nu este supus Legii care porunceşte să nu se atingă de leproşi (Levitic 13. ci mergi. Căci dacă nu spunea preotul că s-a curăţit. leprosul trebuia să stea afară din cetate (Levitic 14. Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la în ediţia de la 1805 titlul capitolului este: ‫״‬Pentru leprosul. 2. Şi mai arată că pentru cel curat nimic nu este necurat şi că sfântul Său trup da [izvora şi dăruia] sfinţenie. 9. îl voi vindeca291. nu sunt vrednic să intri sub acoperişul292 meu. ci este Stăpân al ei. (9) Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi293. ci când Se pogoară Domnul. voi tămădui pe dânsul". vei fi mărturie tu. ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. iar după aceea. 40 / Luca 5 . (2) Şi iată un lepros. ai cărora draci au intrat în turma porcilor”. Şi fugind [Domnul] de slavă. 17. Pentru aceasta: 8. Pentru certarea apelor. 8-10: Dar sutaşul. 14. I se închina. Porunceşte încă să aducă şi darul ‫״‬întru mărturie" iudeilor .30 / Luca 5. ‫״‬de vei vrea". se găseşte ‫״‬tinzând". zicând: Voiesc. pe soacra lui Petru şi pe alţi bolnavi. 293 în ediţia de ia 1805. i-a zis: Doamne. 289 în ediţia de la 1805. Pentru aceea: 8. 8. şi-i spun acestuia: Du-te. cel căruia acum ţi-am poruncit să duci cele rânduite de Lege". 13 (8.14. curăţeşte-te. stăruind primejdia asupră-i.2-3). 22). sluga mea zace în casă. apropiindu-se. 4) Levitic 13. Spre mărturie lor290. (8. 2-5). căci se putea şi ca să fi trimis pe alţii înainte. 8. aceasta nu se împotriveşte lui Matei care zice că însuşi sutaşul a venit.14 Se atinge de lepros. întru mărturie lor". (8. şi slugii mele: Fă aceasta. (4) Şi i-a zis lisus: Vezi. şi se duce.lisus vindecă un lepros. chinuindu-se cumplit. 5.5: Pe când intra în Capemaum. zicând: Doamne. 2 Nici acesta nu s-a suit în munte.3 Nu şi-a adus sluga pe pat. (10) Auzind. se găseşte ‫״‬de vei vrea". S-a atins de el.adică ‫״‬atunci când Mă vor prihăni [ocări] zicând că stric Legea. Şi îndată s-a curăţit lepra lui. Linişteşte furtuna de pe mare şi CAPITOLUL 8 287 vindecă doi demonizaţi 8. Numeri 19. şi vine. mă vei vindeca pe mine". în loc de ‫״‬arată-te preotului şi adu darul pe care l-a rânduit Moise. şi face. spre mărturie lor". îl voi vindeca". rugându-L şi zicând ( 8 .3) Marcul.

198 Capitolul 3 (8 . arată că este şi unul mai dinlăuntru. 294 Alţii au tâlcuit aceste cuvinte în acest chip: Când Patriarhul Iacov (Israil) a văzut în vis scara cerească pe care îngerii lui Dumnezeu urcau şi se pogorau.nimeni. în loc de ‫״‬îi slujea Lui". 29-32 / Luca 4. se găseşte ‫״‬le slujea lor". în ediţia de la 1805.2-3. căci bolile trupeşti sunt ‫״‬ostaşi" şi ‫״‬izbânditori" ai lui Dumnezeu. în ioc de ‫״‬vor fi aruncaţi în întunericul".28-29 ( 8 . că fapta cea bună cu nimic nu este împiedicată de nuntă [căsătorie]. 49. în Israil. slugă a împăratului fiind. Luca 4. acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Măcar că noi ştim că la cei bolnavi trece multă vreme până-şi dobândesc cea dintâi putere. 24. Iacov grăieşte: ‫״‬Cât de înfricoşător este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu" (Facere 28. ca să nu-i împungă pe iudei. numai prin cuvânt. 13. în loc de ‫״‬şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela". 43. Hristos zice: ‫״‬Iacov a înţeles că M-am putut arăta într-un loc. 1 3 ) Matei 9. (12) Iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul296 cel mai din afară.12 /Luca 3. 25 / Marcu 1. 1 2 ) înţelepciune 17. că ceea ce a lăsat unul de-o parte. 9 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI ‫״‬Dacă eu. Iar aici. aici avem: ‫״‬Şi grăiesc vouă că mulţi de la răsărituri şi de la apusuri vor veni şi se vor odihni cu Avraam în ediţia de la 1805. 21. 51 / Iuda 1. Deci.42. III 11 întru acel ceas. şi au lăsat-o frigurile şi s-a sculat şi îi slujea Lui298. < 8 . Şi a pomenit de Avraam. 17). 1 1 ) Isaia 2.11-12: Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam. căci către aceştia sunt [s-au făcut] făgăduinţele: ‫״‬Israil este fiul Meu. 1 5 ) Matei 9. a aflat pe sluga sa sănătoasă". cu Isaac şi cu Iacov în împărăţia Cerurilor295. Dar cunoaşte şi aceasta. n-am găsit atâta credinţă. ( 8 . 38-39). a arătat ca adevărat şi ceea ce a spus despre iudei. ci acoperit a zis ‫״‬de la răsărituri şi de la apusuri". fie ţie după cum ai crezut. ( 8 . Ceilalţi Evanghelişti spun că Lau rugat pe Dânsul şi aşa a tămăduit-o pe ea (Marcu 1. a văzut pe soacra acestuia zăcând. întâi-născutul Meu" (Ieşire 4. le poruncesc ostaşilor supuşi mie. zicând că nici la israiliteni n-a aflat atâta credinţă. 31 / Luca 4. ca de la acesta să se depărteze şi la altul să meargă". 33 ( 8 . pot plini orice lucru". căci sunt trepte şi în muncă [în caznele iadului]. că numai cu cuvântul a tămăduit. 8. se găseşte ‫״‬şi întorcându-se sutaşul în casa sa în ediţia de la 1805. care este mai uşor. cu Isaac şi cu Iacov întru împărăţia Cerurilor". se găseşte ‫״‬vor fi goniţi întru întunericul". spunând: ‫״‬La nimeni. Matei însă a scris pe scurt. prinsă de friguri. 8 ) Luca 7. 8. cât întru cei de alt neam294. ci şi sănătate întreagă i-a dăruit încât şi vârtutea i s-a întors [şi-a redobândit tăria] şi putea sluji. el a priceput că Dumnezeu Se află în acel loc. 297 în ediţia de la 1805. 14-15: Şi venind Iisus în casa lui Petru. 39 A intrat în casa lui Petru ca să mănânce şi atingându -Se de mâna femeii nu numai fierbinţeala i-a stins. dar nu a înţeles că Domnul este pretutindeni de faţă. 21 / Matei 13. 13: Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te. arătând că nu este potrivnic Legii Vechi. în Evanghelie. io Dintru aceasta. 22. 298 . Din această pricină.43. dar sutaşul acesta a priceput că Eu sunt în toate locurile de faţă şi.29 / Luca 7. Astfel. 6-7 < 8 . spune celălalt [Evanghelist]. Spunând ‫״‬întunericul cel mai din afară". 8. 29-32. în Israil. 1 4 ) Marcu 1. 1 0 ) Luca 7. Iar ‫״‬fii ai împărăţiei" îi numeşte pe iudei.13. Hristos Se minunează. 9 ) Luca 7 . de vreme ce verhovnicul Apostolilor [Petru] avea soacră. 8 ( 8 . Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela297. n-am găsit atâta credinţă".22). sutaşul şi zice: ‫״‬Numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea". anume că s-au lepădat afară [vor fi aruncaţi] dintru împărăţia Cerurilor. Mântuitorul Se minunează de marea credinţă a acestui sutaş. De aceea. (15) Şi S-a atins de mâna ei. aşa cum am spus dintru început.13 N-a spus că mulţi din alte neamuri ‫״‬se vor odihni". 8. Tu cu mult mai vârtos poţi să porunceşti morţii şi bolilor.5.

Iar Hristos. socotea [credea] că Iisus adună bani dintru acestea şi se sârguia să-I urmeze. ca să adune şi el. în loc de „Te voi urma". 1 6 ) Marcu 1. 106. [dar ştiut este] că cele mai multe boli se fac din pricina păcatelor. 22 ( 8. Iar El doarme. 35 / Luca 8. Unii zic că „vulpi" şi „păsări" ar fi demonii. 2 1 ) Agheu 1. se găseşte ‫״‬vifor mare s-a făcut în mare". 8. Că se cuvine aţi cinsti părinţii. Dar el [cărturarul] se duce. 18: Şi văzând Iisus mulţime împrejurul Lui. ca temându-se ucenicii. 40 ( 8 . Capitolul 5 199 toţi cei bolnavi i-a vindecat. Iar acestea le-a zis Domnul pentru că şi necredincios era acel tată. dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu. că pierim. 2 0 ) Luca 9. Iar [Domnul] zicea aceasta ca să-l plece pe acela să se schimbe din socoteala sa [cugetul său] şi să-I urmeze Lui. 57 ( 8 . se găseşte „Urmează Mie". 4). dator este a fi întru acest fel". 59 ( 8 . 23 Numai pe ucenici i-a ţinut. se găseşte „voi să merg după Tine". nu mai este dator a se întoarce la cele lumeşti. 5 / 299 în ediţia de la 1805. (17) ca să se împlinească care zice: Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat. 4 / Luca 9. 9 ‫״‬Cărturar" era numit cel care ştia cartea Legii. (8. se găseşte ‫״‬Ce sunteţi înfricoşaţi". 24 Seara şi fără de vreme aduceau pe cei bolnavi. ca să nu fie de necrezut că tămădui a atâtea boli în scurtă vreme. 300 302 în ediţia de la 1805. Proorocul spune acestea pentru păcate (Isaia 53. în loc de ‫״‬furtună mare s-a ridicat pe mare". iar El dormea. 8. a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.12 / Cântarea Cântărilor 8. (26) Iisus le-a zis: De ce vă este frică302. 60 „După ce se va da cineva lui Dumnezeu. 23-24: Intrând El în corabie. 301 în ediţia de !a 1805. iar El. vai celor care se întorc la lucrurile lumeşti. (22) Iar Iisus i-a zis: Vino după Mine300 şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor. adică pe cei necredincioşi. după ce s-au călugărit! 8. 1 8 ) Marcu 4. Şi arătată este aceasta. ucenicii Lui L-au urmat. iată. 25 / Marcu 4. 25-26‫״‬: Şi venind ucenicii la El. Iar dacă acela n-a fost slobod [nu i-a fost îngăduit] nici să-şi îngroape tatăl. dar pe Dumnezeu se cuvine a‫־‬L cinsti mai întâi".1920: Şi apropiindu-se un cărturar. 4 /1 Petru 2. ( 8 . 32 / Luca 4. în loc de „Vino după Mine". 58 / 2 Corinteni 8. (20) Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi. mântuieşte-ne. încât corabia se acoperea de valuri. Deci. 25) 2 Paralipomena 20. Pentru aceasta zice: 8. ca să se iscusească întru a răbda ispitele şi ca prin minunea aceasta mai mult să creadă ei. ca să vadă minunea Şi îi lasă a se învălui de ‫״‬vifor". L-au deşteptat zicând: Doamne. . 23) Marcu 4. ( 8 . Deci văzând acesta [cărturar] semnele cele multe. furtună mare s-a ridicat pe mare301. Fiul Omului însă nu are unde să-Şi plece capul ( 8 . 19 / Luca 9. (24) Şi. Te voi urma299 oriunde vei merge.8. 24) Psalm 43.16-17: Şi făcându-se seară. să-şi cunoască neputinţa lor şi să-L roage pe El. In ediţia de la 1805. 1 7 ) Isaia 53. ‫״‬să-şi îngroape morţii lor". puţin credincioşilor? (8. din cuvântul: ‫״‬Lasă morţii". împotrivă îi răspunde: „Socoteşti că de-Mi vei urma Mie vei aduna bani? Nu vezi că sunt fără casă? Şi cel ce-Mi urmează Mie. în loc de ‫״‬De ce vă este frică". [Evanghelistul] aduce mărturia lui Isaia. 21-22: Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne. 37 / Luca 8. dar şi fugind de zavistia [pizma] iudeilor. întâmpinând cugetul aceluia. fiind iubitor de oameni îi tămăduia pe toţi. (8. 2 2 ) Matei 4. 1 9 ) Luca S. iar Eu nu am odihnă în sufletul tău".35 [Face aceasta] pentru că nu era iubitor de slavă. 8. i‫־‬a zis: învăţătorule. deci îi spune: „Demonii întru tine se odihnesc. au adus la El mulţi demonizaţî şi a scos duhurile cu cuvântul şi pe TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI ceea ce s-a spus prin Isaia Proorocul. 25. iar Matei pentru boli.

29) Marcu 1.zicând ‫״‬Cine este Acesta. ieşind. pentru că dracii voiau să pună acest fel de socoteală [să se creadă] că sufletelor celor ce mor se prefac în demoni . dar graiul ‫״‬pierim" nu este al credinţei. zicând: Cine este Acesta.1). 30-32‫״‬: Departe de ei era o turmă mare de porci. Iar ei. aşa să înţelegi: că ei socoteau [credeau] că Hristos. 32 (8. în ţinutul Gadarenilor. 305 în ediţia de la 1805. (32) Şi El le-a zis: Duceţi-vă. înecându-i pe porci să-i scârbească pe stăpânii lor şi astfel să nu-L primească pe Hristos. mântuieşte-ne" arată credinţă. ci ‫״‬puţin credincioşi". 88. foarte cumpliţi. nimeni nu îndrăznea a -i aduce pe ei [la Dânsul]. iar ale păcătoşilor pleacă şi ele. 5. 26-27). au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi. 19-31).28‫״‬: Şi trecând El dincolo. în loc de ‫״‬trimite-ne". păscând. se găseşte ‫״‬dă-ne nouă voie să ne ducem". apoi o curmă [încetează] şi pe cea a mării. Iar dacă Marcu şi Luca zic că numai unul era cel ce avea legheonul [legiunea de draci].27 / Matei 14. 24. 31) Marcu 5. 8-10. 303 Adică. 8. trimite-ne305în turma de porci. 26b-27: S-a sculat atunci.1. Dar nu este aşa. dojenindu-i pe ei ca pe nişte fricoşi. Şi vezi că [Hristos]. n-a aşteptat vremea muncii [caznelor]. pentru ca. încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. poate cel mai vestit (Marcu 5.30 / Marcu 4. 6-7 / Luca 4. 30) Marcu 5.7 . Iar zicând ‫״‬mai înainte de vreme". Luca 8. a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină. arată că frica aduce primejdiile. nu petrece [rămâne] în lume. este cu totul smintit. 2 / Marcu 4. Iisuse. 9-10 / Isaia 43. zicând: ‫״‬Doamne.13 / Luca 8. (31) Iar demonii îl rugau. Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?304 (8. până în sfârşitul lumii sunt sloboziţi a ne lupta pe noi. nu se cuvenea să se teamă. acela era unul dintre aceştia doi. 33 Dracii au cerut aceasta. de ar fi avut ei putere şi nu ar fi fost opriţi. 25 Se mirau oamenii că vedeau om. 28 b : Care ieşeau din morminte.38 / Luca 8. Pentru aceea mai întâi potoleşte ‫״‬furtuna" sufletului lor. (8. 24 (8. 31-32 / Marcu 4. fiindcă avându-L pe Acela împreună cu ei. Iar Hristos îi slobo. după cum [îl vedem pe] ai bogatului [nemilostiv] (Luca 16.24 (8. 8. că şi vânturile şi marea ascultă de El? (8. iar lucrurile [pe care le împlinea Domnul] erau dumnezeieşti. 27) Pilde 30. zicând: Dacă ne scoţi afară. 39 I Luca 8. arătând ce fel de amărăciune [câtă vrăjmăşie] au asupra oamenilor şi că.29: Şi iată. 8. se găseşte ‫״‬să ne munceşti pe noi". 304 în ediţia de la 1805. întrucât ‫״‬sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu" (înţelepciune 3. 32") Marcu 5. 28'·) Marcu 5. Ecclesiastul 9.11 / Luca 8.1-2. 28°) Marcu 5. 26-27 La cei care se îndoiau în corabie .26k) Psalm 64.1-2 / Luca 8. 32 (8.lucru care nici nu poate a-i cugeta oareşcine303. (8. II propovăduiesc Fiu al lui Dumnezeu. 29. Căci sufletul ieşind.12 / Luca 8. 26-27 Petreceau în morminte. groaznici fiind. lipsit de temei. mai rău decât porcilor ne-ar fi făcut nouă.26°) Matei 14. mărturisindu-şi mai întâi vrăjmăşia. Şi însuşi Domnul a venit la dânşii pentru că.zeşte pe draci. 8. căci diavolii. nesuferind covârşirea răutăţii lor. 8.Sirah 1. Şi socotesc diavolii ‫״‬muncă" [‫״‬chinuire"] faptul că nu‫־‬i lasă să facă rău oamenilor. (27) Iar oamenii s-au mirat. 4 / Marcu 4. Pentru că. L-au întâmpinat doi demonizaţi <8. . în loc de ‫״‬să ne chinuieşti". s-au dus în turma de porci. 41 / Luca 8. că şi vânturile şi marea ascultă de El?" vin dracii propovăduitori. 41 Iată. 40 200 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Nu i-a numit Capitolul ‫״‬necredincioşi".3-5 /Luca 8. să înţelegi că.

în Ioc de ‫״‬a pierit". ci dracii. Hristos nu petrece acolo. 3 4 ) 2 Regi 6.32 b -34: Şi iată. 37 întristându-se ei şi părându-li-se [crezând] că vor pătimi ceva şi mai rău după aceasta. ducându-se în cetate. 33 ( 8 . ca să nu se omoare pe sine [să nu-şi ia viaţa]. 306 în ediţia de la 1805. Iar tu.14 / Luca 8.17 / Luca 8.Că El [este Cel Care] îi păzeşte pe cei care se îndrăcesc. TÂLCUIREA EVANGHELII DE LAde MATEI Capitolul 201 8. 3 2 b ) Marcu 5. ( 8 . văzându-L. (34) Şi iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi. (33) 5Iar păzitorii au fugit şi. 34 ( 8 . L-au rugat să treacă din hotarele lor.SFINTEI toată turma s-a aruncat pe ţărm în mare şi a pierit306 în apă. cunoaşte că unde este viaţă porcească. se găseşte „s-a înecat" . 9 / Marcu 5. 3 3 ) Marcu 5.13 / Luca 8. au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. nu -L primesc pe Dânsul.

6-8: Dar. 29 Marcu 2.mântat şi au slăvit pe Dumnezeu. 2 b : Şi Iisus.ţi patul". că le-a cunoscut gândurile. Eu din tămăduirea trupului vă voi încredinţa şi de tămăduirea sufletului. îi mustră pe ei.27. că de multe ori pentru credinţa celor ce aduc face [Hnstos] minuni. Acela ‫״‬nu avea om". 49 (9. 48 / Iacov 5. osebit de cel de la loan. 9.1-9). 7. 8) Matei 9. 3-5: Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. precum şi pe 1 s Vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 10. le dezleagă întâi pe acelea. s-au spăi. a văzut un om care şedea la vamă. 7. Se arată pe Sine [însuşi] că este Dumnezeu. fiindcă făgăduiesc iertarea păcatelor. iar acesta este ‫״‬purtat de patru oameni" după cum zice Marcu (2. în loc de ‫״‬Iertate sunt". ca să nu fiu vădit ca neputincios. se găseşte ‫״‬Iartâ-ţi-se ţie". sau a zice: Scoală-te şi umblă? (9. 5 ) Marcu 2. încă şi pentru ca să vadă noroadele minunea. în loc de ‫ ״‬ia. însă vouă vi se pare mai lesnicioasă.15 Cetate a Lui numeşte Capemaumul. Deci. 2 ) Luca 5. 9: Şi plecând Iisus de acolo. Astfel.12 / Luca 5. cei care îl socoteau pe El ca pe un om simplu [şi nu ca pe un Dumnezeu adevărat]. sau [le face acestea] şi pentru credinţa celui adus. Dar. (9.10-11 1 Luca 5. 21. 25 / Marcu 2. 23 Dintru aceasta. 9. 5 I Luca 5. I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. 9 / Luca 5. care lucru mare este [şi minunat]. fiindcă este nearătată [nevăzută]".ţi patul". iar acesta în Capernaum.2C: A zis slăbănogului: îndrăzneşte. (9. 20. în ediţia de la 1805. Secerişul şi secerătond 9. (2) Şi iată. căci acela era la Scăldătoarea Oilor în Ierusalim (loan 5.3) Levitic 24. Cel Care dă oamenilor asemenea putere. 4) Psalm 139. a zis slăbănogului: Scoală-te. ca să nu pară că este nălucire. 26 A poruncit să-şi poarte patul. şi i-a zis acestuia: Vino după Mine. Matei. 22 / loan 2.CAPITOLUL 9 Vindecarea slăbănogului din Capernaum.emul L-a născut. 3 / Luca 5. 48 / Iacov 5. 33 / Marcu 2 . se găseşte ‫ ״‬ridicâ. 24 / loan 5. însă pare mai greu se adevereşte şi iertarea păcatelor. ştiind * gândurile lor. 202 Doi orbi şi un mut. 8 (9. Iar acest slăbănog altul este. ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele. Nazaretul L-a crescut. dar Capernaumul II avea pururea [mereu] locuitor al său. care este cu adevărat [lucru] mare. zicând: ‫״‬Voi Mă socotiţi pe Mine că sunt hulitor. b 9. văzând credinţa lor (9. Şi socotiţi că fug de aceasta [tămăduirea trupului acestui om].25 ( 9 . 7. Ucenicii lui loan Botezătorul. sau ca pe unul care a crezut. 8 / Luca 5. (8) Iar mulţimile. Căci Betle. 3) oameni care îl şi slobozesc prin acoperişul casei307. 27 Nu l-a chemat pe Matei o dată cu Petru şi cu loan. ci atunci când a ştiut că va asculta.13 / Marcu 2. Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa. 24 . 9) Marcu 2. Fiica lui lair şi femeia bolnavă. însă.1) Marcu 2.1-2": Intrând în corabie. 1) Matei 4. ia-ţi patul309 şi mergi la casa ta. fiule! Iertate sunt ‫־‬păcatele tale! (9. 6-7 / Luca 5. cu numele Matei. prin ceea ce este mai mic.14 / Luca 5. 9. 2 / Matei 12. (7) Şi sculându-se. 25 (9. a mers după El.15 îl numeşte ‫״‬fiu" sau ca pe cel ce este zidire a lui Dumnezeu. . Şi sculându-se.1 (9. (4) Şi Iisus.11 / Marcu 2. s-a dus la casa sa. 20 / Iacov 5.15 Sau a celor ce l-au adus. văzând acestea. (9. 309 în ediţia de la 1805. 9. arătând că slăbănogirea este mai mult din păcate. pentru că acolo locuia. 29 Marcu 2. 6) Marcu 2. le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele ‫־‬în inimile voastre7 (5) Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt308 păcatele tale. lucru pe care [Evanghelistul] Matei nu-1 spune. 12 / Luca 5.18.

6 / Miheia 6. ci pe păcătoşi la pocăinţă. după ce Eu voi merge la Patimă şi Mă voi înălţa. 29 ‫״‬Vremea de acum.15 ‫״‬Acum n-am venit ca Judecător. trage din haină şi se face o ruptură şi mai rea.17 / Luca 5. 21 / Luca 5. este de bucurie". 6-8 / Matei 12. ci ca Doctor. ‫״‬Aşadar am venit să chem pe păcătoşi.1317. că n-am venit să chem pe drepţi. pentru că nu ştiau că loan era simplu om şi. lucru pe care loan nu l-a putut. 15: Şi Iisus le-a zis: Pot. învăţaţi". 32 /1 Timotei 1. 37 ‫״‬încă nu s-au făcut ucenicii puternici. altminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică. 6).16. măcar că ceilalţi au tăinuit numele lui. o spune luându-i în râs pe cei care se îndreptăţesc pe ei înşişi. 29 (9. fiii nunţii să fie trişti310 câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. 1 6 ) Marcu 2.Pavel l-a chemat mai pe urmă. măcar deşi era prihănit [defăimat] pentru aceasta. 9. ca umplutură.17 / Luca 5. Levi numindu ‫־‬l pe el (Marcu 2. ca pe Cel Ce a logodit cu sine Sinagoga cea nouă [Biserica]. 23 / Marcu 2. 1 3 ) 1 Regi 15.15 / Luca 5. oare. pizmuind slavei lui Iisus. 12-13: Şi auzind El.19 / Marcu 2. până când sunt Eu cu ucenicii. Că ‫״‬mire" Se numeşte pe Sine însuşi. ci cei bolnavi.18 / Luca 5. 36 ( 9 . Iar ‫״‬fii ai nunţii" îi numeşte pe Apostoli. 14: Atunci au venit la El ucenicii lui loan. iată mulţi vameşi şi păcătoşi au venit şi au şezut la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii Lui. 1 7 ) Marcu 2.19-20 / Luca 5. spune: 9. ci au trebuinţă de pogorâre [pogorământ] şi nu se cuvine a li se pune asupră greutate de porunci". . Căci poate nu se dumireau cum biruieşte patimile fără nevoinţă. U) Matei 11. 9. însă. 9. fiind goniţi [prigoniţi]". 34 Veselindu-se Matei de primirea lui Hristos. Iar Domnul. 16-17: Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche. (11) Şi văzând fariseii. se găseşte ‫״‬să se jelească". adică ‫״‬de vreme ce până acum nu aţi învăţat. zicând: ‫״‬Dar va veni vremea când. ‫״‬n-am venit să chem pe drepţi". 7 / Marcu 2. ci ca să se pocăiască". de aceea şi împuţiciunea [necurăţia] o sufăr". 31 ( 9 . din fapta bună ‫־־‬drept. 10‫ )׳‬Marcu 2. încă îi şi mustră ca pe nişte neînvăţaţi. a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor. îi împutează [ î l întreabă cu reproş] de ce El nu posteşte. 34 / loan 3. 1 2 ) 2 Paralipomena 36. Căci fariseii vrând să-i depărteze pe ucenicii Lui de la Dânsul. ( 9 . 5 / Marcu 2. minunează-te cum TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 203 Evanghelistul îşi vădeşte viaţa sa. Iar aceasta. 1 5 ) Isaia 62. măcar de acum mergeţi şi învăţaţi-vă că Dumnezeu preţuieşte mai mult mila către păcătoşi decât jertfele" (Osea 6. zicând ‫״‬mergând. arătând că ucenicii încă nu sunt de săvârşit [desăvârşiţi]. 22/ Luca 5. Şi [cu adevărat] al lui Dumnezeu lucru era a-1 întoarce pe el numai cu cuvântul. 7. să 310 în ediţia de la 1805.27-32). ca un Dumnezeu. a chemat pe vameşi şi mănâncă Iisus împreună cu ei ca să-i folosească. ( 9 . după ce a murit cea veche. 30. (17) Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi. de vreme ce nimeni dintre oameni nu este drept. 33 Ucenicii lui loan. în casă. ( 9 .18 / Luca 5. 1 4 ) Marcu 2. 9. [Şi au îndrăznit ei acestea]. când a fost vremea (Faptele Apostolilor 9. căci peticul acesta. zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult. ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună. Luca 5. 22 / Osea 6. cleveteau ospătarea cea împreună cu vameşii. Iar zicând acestea şi pe ucenici îi învaţă ca şi ei când vor învăţa lumea. în loc de ‫״‬sa fie trişti".1-22).10-11: Şi când şedea el la masă. (13) Dar mergând. iar nu jertfă. vor posti în foame şi în sete. au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii? (9. iar ucenicii Tăi nu postesc? ( 9 . iar Hristos însuşi era fapta cea bună. [nu ca să rămână păcătoşi]. învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc.

52-53 Fiindcă era [fecioară] nemăritată. 23-24: lisus. 34 / Luca 8. când. sau socotind [crezând] el că o lăsase întru cea din urmă suflare. sau înmulţindu-şi necazul. fiind necurată din pricina patimii şi temân . cap. venind. 1993. 43 ( 9 . XVIII. nu ar fi luat darul. 41 ( 9 . apropiindu-se de El pe la spate. ( 9 . Faţă de creştini a întrebuinţat perfidia. 39-40 1 Luca 8. întorcându-se şi văzând-o. Şi îi zice ‫״‬îndrăzneşte". se găseşte „Numai de mă voi Aceasta o spune Eusebiu de Cezareea. ed. Dar ei râdeau de El315. 44 ( 9 . 2 4 ) Marcu 5. voind să demonstreze lumii păgâne inutilitatea Evangheliei. acest împărat s-a lepădat de creştinism şi a acordat libertate religioasă tuturor ereziilor. afară din rânduiala Legii 311 u în ediţia de la 1805. . După întronare. 17. pentru că-L roagă pe Iisus nu numai cu cuvântul să zică. fiindcă ea se temea. 8)‫ ־‬. în loc de „va fi vie". I. 1 8 ) !Marcu 5. 2 2 ) Psalm 40. 287-288). căci copila n-a murit. căci n-a murit fecioara. care a domnit între anii 361-363. zicând: Fiica mea a murit de curând dar. s-a atins de poala hainei Lui. 49 ( 9 . a zis: Fugiţi. o tânguiau cu cântare [de fluiere] de nuntă. Şi s-a tămăduit femeia din ceasul acela. ( 9 . Galileene!" (pentru moartea lui Iulian Apostatul vezi viaţa Sfântului Mucenic Mercurie.fie pogorâtori. 313 atinge de haina Lui. 2 1 ) Marcu 5. voi. străpuns de o suliţă.deşi nu mare [ca a sutaşului] fMatei 8. ca să-L tragă [înduplece] pe Hristos spre milă. ridicându-şi ochii spre cer. (22) iar Iisus. cum îi numea în derâdere pe creştini. 3-4 / Sirah 11. se găseşte „va învia". 21 / Marcu 5. credinţa ta tea mântuit. încă şi „fiică" o numeşte. 9. 486). ( 9 . 41). a zis: (24) Depărtaţi-vă. căci aceasta este „poala". în ediţia de Ia 1805. 24 Se vede că acesta avea credinţă . 20-22: Şi iată o femeie cu scurgere de sânge312 de doisprezece ani. 38 / Luca 8. i-a zis: îndrăzneşte. ziua a XXV-a. (19) Atunci Iisus. combătând creştinismul în lucrarea Contra Galileenilor. din Vieţile Sfinţilor pe luna noiembrie. pentru ca. ci să şi meargă şi să-Şi „pună mâna". 18-19: Pe când le spunea acestea. ca pe o credincioasă. 315 în ediţia de la 1805. pune mâna Ta peste ea şi va fi vie311. ci ca să arate credinţa ei spre folosul nostru şi ca să se încredinţeze şi mai-marele sinagogii. Iar Mântuitorul o vădeşte nu ca şi cum ar fi poftit slavă [pentru Sine]. iar !EPISCOPUL „haina veche" şi „burdufurile vechi" arată neputinţa ucenicilor. 1987. 2 0 ) Levitic 15. în loc de „Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoasă". 19-25). Şi zice că fiica sa „a murit". fiică. 30. cartea a VlI-a. la picioarele căreia a răsărit o buruiană folositoare femeilor ce se aflau întru curgerea sângelui.19 Femeia n-a venit pe faţă. 9. Această coloană [statuie] a fost sfărâmată de necredincioşi în vremea lui Iulian Apostatul314. 28 I Luca 8. sculându-Se. IBMBOR. 1 9 ) Marcu 5 . Bucureşti. 25. Istoricii Sozomen şi Filostorg spun despre această statuie de bronz că a fost distrusă din porunca împăratului roman Iulian Apostatul. şi numai de se va atinge de marginea hainei Lui. 9. Şi îşi râdeau de Dânsul". (21) Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoasă313. acestea să distrugă în acelaşi timp forţa şi unitatea creştinismului. mă voi mântui". nimiein du-se reciproc. în loc de „cu scurgere de sânge". 25 1 Marcu 5. ca una care furase darul. însă nădăjduia că va dobândi sănătate. p. 27 / Luca 8. chiar de erau şi sfinte hainele Lui1 \ Şi spun unii că această femeie a pus să se ridice o coloană [o statuie] întru care s-a însemnat chipul Mântuitorului. 48. Episcopiei Romanului şi Huşilor. 314 românească: ed. versetele 23-24 sunt următoarele: „Şi lisus viind în casa boierului şi văzând fluierătorii şi mulţimea gâlcevind. I s-a închinat. Şi arată că de nu ar fi adus ea credinţă. istoric bisericesc din veacul ai IV-lea. 204 Capitolul 3 SFÂNTUL ACT ARH BULGARIEI „Petic de postav nou" şi „vin nou"TEOFIL este postul. ci doarme. Şi măcar deşi socotea [credea] că se va tăinui de El. 2 3 ) Marcu S. iată un dregător. se găseşte „întru curgerea sângelui". a mers după el împreună cu ucenicii.du-se ca nu cumva să fie oprită (Levitic 15. pp. 22 1 Luca 8. A murit în chip înfricoşător. ci doarme. venind la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi mulţimea turburată. în cartea sa Istoria bisericească (vezi ediţia în ediţia de la 1805. deşi Luca zice că încă nu murise (Luca 8. a strigat: „Ai învins. venind.

fiind scos demonul. Matei 9. 25-26: Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară. având demon. (26) Şi a ieşit vestea aceasta în tot ţinutul acela. deoarece nici un drac nu scoate drac. 52 / Luca 5.ci de la diavolul [era]. cu rugăciune. 9. 40 Trage pe orbi şi până ‫״‬în casă". strigând şi zicând: miluieşte-ne pe noi. că nu putea singur să se roage. 28: După ce a intrat în casă. ci ca nişte mulţă. (33) Şi. 34: Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni.14 (9. ( 9 . 22. Iar dacă [Domnul] se arată în alt loc. au venit la el orbii şi Iisus i -a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da. 27: Plecând Iisus de acolo. mutul a grăit. 32-33fl: Şi plecând ei. cu adevărat a înviat-o. 43-44. anume că Mesia din sămânţa lui David va să vie.15 Cuvintele acestea sunt ale nebuniei celei preamari. că. ci slava lui Dumnezeu s-o vestească. ca lui Dumnezeu îi ziceau ‫״‬miluieşte-ne". 2 8 ) Luca ia. 2 7 ) Matei 15.19).14 ( 9 . în loc de „niciodată". ( 9 . 35-38 Orbii. Şi îi întreabă pe ei de cred. Doamne! ( 9 . căci mai mult se mărturiseşte minunea. 3 0 “ ) Matei 8. (31) Iar ei. 2 9 ) Matei 8. toţi mărturisesc că murise ]copila]. nici credinţă nu cere [Domnul]. 43 Vezi. nu este nimic împotrivă. pentru că la El moartea este somn şi cu lesnire putea s-o învieze. 30*1! Matei 8. când te va apuca Iisus de ‫״‬mâna" ta cea lucrătoare. atunci vei învia. Pentru aceasta. 9.mitori L-au vestit. Că vestită era aceasta la iudei. 3 în casă îi tămăduieşte şi deosebi [deoparte]. nu face minuni Iisus. zicând: După credinţa voastră. 12. 9. 31) Marcu 1. ( 9 . scoţând pe dracul care oprea [împiedica] grăirea. ca să nu zică mai apoi cineva că a fost doar leşinată. deşi moartă fiind. 33") Minunându-se poporul. 45 / Luca 18. 3 4 ) Matei 12. Fiule al lui David. 30 / Marcu 10.29-30": Atunci. 43 / Luca 8. nu ca nişte neascultători. 4. Dar să nu te minunezi că mulţimea „râdea de Dânsul". îl înalţă pe Hristos mai presus de Prooroci şi de Patriarhi. . Deci. 20. Deci şi tu. De aceea a şi fost adus de alţii. 24 / Marcu 3. iar ca unui om îi ziceau ‫״‬Fiule al lui David". 54 ( 9 . 2 6 ) Luca 7. intrând. ( 9. 9. iată au adus la El un om mut. fie vouă! (30) Şi s-au deschis ochii lor. iar nu precum aceia. TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 205 Iar Domnul zice de ea că „doarme". 2 5 ) Luca 8.13 / Marcu 10. după ce va scoate afară turburarea şi răspândirea 9. de aceea. grăind: ‫״‬Mergi şi propovăduieşte slava lui Dumnezeu" (Marcu 5. 47-49 / Luca 18.16 / Marcu 1. Lau vestit în tot ţinutul acela. ( 9 . din pricina neiubirii de slavă şi pentru smerenia Sa Că pretutindenea ne învaţă ca smerit să cugetăm. Să-i vedem însă şi pe farisei ce zic: 9. cum fuge de trufie? Iar ei. fiindcă îi legase diavolul limba. 22 / Luca 11.13 ( 9 .14 Patima aceasta nu era firească. ci îndată îl vindecă. doi orbi se ţineau după El. de te vei omorî de păcate. 56 < 9. 33“ ) Luca 11. 6 ! Luca 11. ca să arate credinţa lor cea statornică şi să-i osândească pe iudei. se găseşte „nici odinioară". 8 / Luca 11. Iar ‫״‬de mână a apucat-o". zicând: Vedeţi. nimeni să nu ştie.17 Acolo unde este gloată [mulţime] şi turburare. ca să pună întru ea putere. 30b-31: Iar Iisus le-a poruncit cu asprime. căci voieşte să nu spună nimic despre El. ieşind. arătând că toate le isprăveşte [poate] credinţa. S-a atins de ochii lor. 9.făcând ei aceasta. Căci vindeca cu stăpânire. a luat-o de mână şi copilair> s-a sculat. 5. ( 9 . Să zicem însă t7 în ediţia de la 1805. 33 b : Iar mulţimile se minunau. 3 2 ) Isaia 35. zicând: Niciodată316 nu s-a arătat aşa în Israil. 9.

37-38: Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerişul e mult. 9. ci mai vârtos îi şi vătămau. I S-a făcut milă de ele că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n-au păstor318. 22 Fiind iubitor de oameni. ca să nu aibă cuvânt de răspuns [ca să nu poată zice] cum că nimeni nu i‫־‬a învăţat pe ei. I S-a făcut milă de dânşii că erau supăraţi şi lepădaţi ca oile. 9. Iar „Domnul secerişului" este însuşi Hristos. care n-au păstor". învăţând în sinagogile lor317. aici avem: „Iară văzând El noraodele. Şi arătată este aceasta de aici.17 / Isaia 53. 34 Nu aveau ‫״‬păstor". 5 / Zaharia 10. Deci şi cu lucrul [fapta] şi cu cuvântul îi trage [îi aduce cu putere] pe ei la Sine. iar „lucrători".1 ‫״‬Seceriş" numeşte mulţimea celor care aveau trebuinţă de vindecare. [anume] că i‫־‬a ales pe cei doisprezece fără a Se ruga lui Dumnezeu. adică ar fi făcut vrăji. 351 Cântarea Cântărilor 7. ( 9 . 6 / Luca 13. ci însuşi merge. cum 206 Capitolul 3 SFÂNTUL Cerurilor? TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI le dezlega? Şi cum propovăduia împărăţia Că dracul mai vârtos împotrivă şi boli aduce şi de la Dumnezeu depărtează. ( 9 . propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. învăţându-i şi minuni făcând. 23 / Marcu 6. nu aşteaptă să vină ei la El. Iar păstorul cel adevărat are milă de turmă. se găseşte „soboarele lor". 9.35: Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele. 2 / 2 Tesaloniceni 3. ( 9 . ‫״‬în ediţia de la 1805.că pe draci îi scotea ca şi cum ar fi slujit domnului dracilor. pe Domnul secerişului. deoarece căpeteniile lor nu numai că nu îi îndreptau. Dar bolile şi păcatele. deci. ca Cel Care este Domn al Proorocilor şi al Apostolilor. dar lucrătorii sunt puţini. 3 7 ) Luca 10. 3 8 ) Luca 10. 35 ( 9 . 2 / loan 4. . pe cei ce erau datori să înveţe şi care nu se aflau atunci întru IsraiP. 36: Şi văzând mulţimile. 6 / Iezechiil 34. (38) Rugaţi. Că auzi [ce zice mai departe]: 317 în ediţia de la 1805.12 -14 / Matei 4. în loc de „sinagogile lor". 3 6 ) Numeri 27. ca să scoată lucrători la secerişul Său. 2 / Marcu 6. 20 Cu înţelesul: „care lipseau atunci din Israil".

18 Alege ‫״‬doisprezece ucenici". punându-1 pe Iacov mai înainte de Ioan. îj Marcu 3. Şi „le dă lor putere" să facă minuni. ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă. Cananeul (Zilotul2) şi Vânzătorul. plecaţi să-i aibă pe ascultători către învăţătură. Deci erau doi cu numele Iacov: unul al lui Zevedeu şi altul al lui Alfeu. 3) Marcu 3. ca prin minuni spăimântând. 42 / Faptele Apostolilor 1. ci l-a numit simplu „Iscarioteanul". Iacov al lui Zevedeu şi Ioan.3-4: Filip şi Vartolomeu. după cum s-a întâmplat îi numără pe aceştia.5-7: Pe aceşti doisprezece i-a trimis Iisus. fratele lui. ci aşa simplu. poruncindu-le lor şi zicând: în calea păgânilor să nu mergeţi. Toma şi Matei vameşul.14/Luca 6. zicând: 10. 12) şi. 19 / Luca 6. după patria sa. 10. din pricina apostolilor mincinoşi. Iacov al lui Alfeu şi Levi ce se zice Tadeu.1/ Faptele Apostolilor 16.2: Numele celor doisprezece Apostoli sunt acestea: întâi Simon.Pentru zilele de prâznuire ale Sfinţilor doisprezece Apostoli. 4-8. (10. <10. 21 Vezi smerenie a lui Matei. Şi pune întâi pe Petru şi pe Andrei. Şi doi Iuda: unul Tadeul şi altul Vânzătorul. 2) Ioan 1. Şi trei Simon: Petru. apoi pe fiii lui Zevedeu.16 / Ioan 13. 14). cum s-a pus pe sine după Toma? Iar ajungând la Iuda. căci Iuda Iscarioteanul se numea şi Simon. pentru că sunt şi întâi chemaţi. n-a spus „spurcatul". „vrăjmaşul lui Dumnezeu". 4 ) Matei 26. Că nu după vrednicie. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru chemarea Apostolilor şi pentru trimiterea lor la propovăduire. măcar că erau puţini . dându-le ‫״‬putere". vezi Anexa editorială (1).13 Arată numele Apostolilor.C API TOLUL 10 Chemarea Apostolilor şi trimiterea lor la propovăduire319 10. le-a dat lor putere asupra duhurilor necurate.14 / Marcu 3. 10. 319 în ediţia de la 1805. Că era şi alt Iuda.18 / Luca 6. 15 (10. . Pentru alte învăţături''. Pentru învăţătura ce i-a învăţat Hristos pe Apostoli când i-a trimis şi pentru pnxirocia de cele ce erau să li se întâmple lor.13. îi trimite. fratele lui (10. şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi. cel numit Petru şi Andrei.căci ‫״‬puţini" sunt cei care călătoresc pe ‫״‬calea cea strâmtă" (Matei 7. după numărul celor douăsprezece seminţii (Apocalipsa 7. (4) Simon Cananeul şi Iuda Iscarioteanul. 1: Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi. 9. . cel care L-a vândut. care se numea şi Levi şi Tadeu. 21.

4. Şi îi întrarmează pe ei cu minunile. 24. nici încălţăminte. ieşind din casa sau din cetatea aceea.17 / Luca 9. 31 / Sirah 7. 6 / Ieremia 50. 8) Luca 10. 32-33 / Luca 10. Şi mai desăvârşit [desăvârşit] smulgând rădăcina tuturor răutăţilor. până ce veţi ieşi. ( 1 0 . zicând: S-a apropiat împărăţia Cerurilor. însă mai întâi la iudei îi trimite pe dânşii. ci numai cele cinci cărţi ale lui Moise (Pentateuhul). p. iar nu despre desfătare. 26. 18 Spre toate nevoinţele îi iscuseşte pe dânşii. iar pentru ca să nu aibă nimic de prisos şi să fie cu totul lipsiţi de grijă. călătoreau să poarte la brâie [cingâtori] pungi. 14 /1 Timotei 5. oameni simpli. ca unor lucrători". (15) Adevărat grăiesc vouă. căci le spune „în dar să daţi"322. adică ‫״‬de cei pe care-i învăţaţi veţi fi hrăniţi. 1 1 ) înţelepciune 6. Iar de nu este vrednică. Şi le porunceşte să găzduiască într‫־‬un loc şi nu să umble din casă în casă. nici două haine. în loc de „Tămăduiţi pe cei neputincioşi". Să înţelegi. 134). că mai vârtos lucrurile [faptele] noastre ne blagoslovesc pe noi [ne aduc binecuvântarea]. zicând: 10. Apoi. 8 / Luca 9. Deci. 6 / Iezechiil 34. pe demoni scoateţi-i. 5. în ediţia de la 1805. 14-15: Cine nu vă va primi pe voi. dintru aceasta se osândesc iudeii. 3. fiindu-vă datori cu aceasta. le spune: ‫״‬Vrednic este lucrătorul de hrana sa". îi învaţă să nu cugete înalt [cu mândrie]. 9 Două lucruri arată aici Domnul. (10. propovăduiţi. de aici. (10) Nici traistă pe drum325. 9-10: Să nu aveţi323 nici aur. 10) Numeri 18. nici toiag. se găseşte „brâie". ca unul ce e chinuit de slava deşartă. cap 29. ca să nu poată zice ei: „[Apostolii] au fost trimişi către păgâni şi de aceea noi. 26 (10. 325 . nici arginţi. neputând suporta ruşinea. care nu i-au primit pe Prooroci. ( 1 0 . mai uşor va fi 320 321 322 Adică. Şi cu adevărat vor fi şi hrăniţi. nici nu va asculta cuvintele voastre. dar. 10. 10.16 / Matei 15. nici bani în cingătorile324 voastre. în loc de „pe drum". 12-13: Şi intrând în casă. înviaţi pe cei morţi. (10. 2 Cine sunt aceşti ‫״‬doisprezece" pe care „i-a trimis"? Pescari. în loc de „cingători". (10. 13. 1 3 ) Luca 10. Spunând „în dar aţi luat". 10. Şi împreună cu a cugeta smerit îi învaţă să fie şi neiubitori de bani. se găseşte „nu câştigaţi". se spânzură" (Filocalia româneasca. vameşi. zice: 10. să fie clevetiţi. pentru ca să nu zică ei: ‫״‬De unde ne vom hrăni?". cu următoarea notă: [1805] Era obiceiul atunci la cei care în ediţia de la 1805. pe urmă. 9) Levitic 19. Căci aceasta este adevărata neagoniseală. Iar Sfântul Maxim ne spune: „Cei ce ascunde darul în pământ bârfeşte pe Stăpân că e aspru şi-şi cruţă trupul. în dar să daţi. 18. dacă vor merge numai la cei vrednici. cercetaţi cine este în el vrednic şi acolo rămâneţi 1*. pacea voastră întoarcă-se la voi. ca nu cumva amestecându-se cu cei nevrednici. 22. 8: Tămăduiţi pe cei neputincioşi321. nu-i sloboade să aibă ‫״‬nici toiag". zicând că nimic nu este mai potrivit dascălului decât smerenia şi necâştigarea. întâia sută a capetelor despre cunoştinţă. 10. 2. în dar aţi luat. să înţelegi a fi şi desfătarea ceea ce va să fie. se găseşte „Pe cei bolnavi vindecaţi". 7 ) Matei 4. 1 2 ) Luca 10. care face să fie crezut cel care învaţă pentru necâştigare. (7) Şi mergând. 7 /1 Corinteni 9.13 / Marcu 6. Şi îi pune pe samarineni dimpreună cu păgânii. n-am crezut". curăţiţi pe cei leproşi. ca unii care au aceste bunătăţi şi le dau şi altora. pentru că în dar şi prin dăruire le aveau pe acestea [Apostolii]. ca să nu fie prihăniţi ca nişte lacomi cu pântecele şi să se socotească [creadă] că ocărăsc [dispreţuiesc] pe cei care bau primit mai întâi. Iar prin „împărăţie a Cerurilor". fiindcă erau babilonieni sălăşluiţi în ludeea. In ediţia de la 1805. scuturaţi praful de pe picioarele voastre. 5) 4 Regi 17. zicând: Pace casei acesteia. (13) Şi dacă este casa aceea vrednică. că nu se cuvine a se desfăta învăţătorii.208 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI (6) ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israil. 1999. vină pacea voastră peste ea. ocolind virtutea Iar cel ce vinde duşmanilor adevărul.10 / Luca 9. 323 324 în ediţia de la 1805. 5 ( 1 0 . Bucureşti. Şi vorbeşte despre ‫״‬hrană". fără de pricină de răspuns îi face pe iudei320. că vrednic este lucrătorul de hrana sa. 6) Isaia 53. se găseşte „în cale”. 35 (10. uraţi-i. 24 (10. întru care puneau bani (după Zigaben). iudeii. 6 Prin ‫״‬urare" şi ‫״‬pace" să înţelegi blagoslovenia [binecuvântarea] care rămâne numai la cei vrednici. în loc de „să nu aveţi".16 / Marcu 6.11: în orice cetate sau sat veţi intra.11 / Faptele Apostolilor 3. voi. 4 Le porunceşte să nu meargă la oricine.

dă-i cinste. că vă vor da pe voi în soboară şi întru adunările lor în ediţia de la 1805. precum şarpele strâmtorându-se şi trecând prin gaura cea strâmtă. 328 . 10. sau ca să fie mărturie a îndelungatei lor călătorii. se cuvine mai dinainte să ne gândim şi să fim gata către răspuns. în loc de ‫״‬îngrijiţi". ‫״‬Căci după cum este cu neputinţă ca să intre «oaia în mijlocul lupilor» şi să nu pătimească.11 / Luca 12. porunceşte să fim ‫״‬nevinovaţi". aşa şi creştinul poate să le dea pe toate ale sale ucigătorilor [ucigaşilor] . 1 9 ) Ieşire 4.16 / 2 Regi 23. 1 7 ) Marcu 13. auzind că‫־‬i numeşte ‫״‬oi". 10.13 / Marcu 6. 5. Deci. ca să ştim cum să petrecem în mijlocul multor vrăjmaşi. ca nu cumva. după cum ‫״‬şarpele" îşi lasă trupul să-i fie rănit. 24 / Marcu 6. 10. ci toate ale tale fără de prihană să le iconomiseşti326.3 I-a întrarmat pe ei cu minunile şi i-a făcut să aibă nădejde pentru hrană. [tot] aşa şi voi între iudei.11 / Luca 10. 6 fîO. ( 1 0 .13 ( 1 0 . 20 Şi ca să nu zică: ‫״‬Oare cum vom putea supune pe înţelepţi. să nu vă mâniaţi.11 / Faptele Apostolilor 13. Căci atunci când voim să vorbim între credincioşi. 7 / Marcu 13. ne făgăduieşte puterea şi ajutorul Lui. Dar între păgâni şi în faţa împăraţilor care se turbează [adică. chiar atunci când li se iau puii şi sunt goniţi.12 Voieşte [Domnul] ca să ‫״‬scuture praful". 51. spre mărturie lor şi păgânilor327. Dar. 1 8 ) Luca 21. ( 1 0 . 40 ( 1 0 . Cel Puternic.11 / Luca 9. întru mărturie lor şi limbilor".11 / Luca 12. 16 ‫ ״‬: Iată Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor ( 1 0 . din pricina nesupunerii celor ce nu i-au primit. Şi. căci de vreme ce sodomiţii au fost munciţi [căzniţi] aici. pornesc cu furie împotriva noastră]. care cu nimic nu le-a folosit acelora. aşa şi noi. decât cetăţii aceleia. ca să nu aibă pricină [de răutate]. 2 / Marcu 13. Deci. ci şi către neamuri.12 / leremia 1 . Căci a mărturisi este lucrul nostru [fapta noastră].15 / loari 16. pe ‫״‬calea cea strâmtă" călătorind. Acum. se dezbracă [năpârleşte] de pielea cea veche. 10. 1 6 b ) Psalm 114. 16 h : Fiţi dar înţelepţi ca şerpii şi nevinovaţi ca porumbeii. adică întru mustrarea lor că nu cred. deci. 2 0 ) Facere 41. deci îndrăzniţi. ci Duhul Tatălui vostru este care grăieşte întru voi. Şi [în acest chip] îi găteşte pe ei pentru pătimire. le spune şi greutăţile care îi vor întâmpina. să socoteşti că se cuvine să fie creştinul prostan [prostănac] şi nesimţitor. va fi ‫״‬mai uşor" Sodomei decât celor nesupuşi. 18. căci vă vor da pe mâna sinedriştilor şi în sinagogile lor vă vor bate cu biciul. în chip curat să le orânduieşti. dă-i. le porunceşte să îndrăznească şi să nu grijească [de aceasta]. păzeşte-ţi. ( 1 0 . însă îi mângâie pe ei prin aceasta ce grăieşte: ‫״‬Eu".12 Voieşte ca ucenicii să fie şi ‫״‬înţelepţi". iar cât priveşte vătămarea altora. pentru a arăta că nimic n-au luat de acolo. Şi chiar de veţi pătimi. ca să nu ne temem. uşile celor vrednici deschizândule. Că aceştia. căci Eu voiesc să fiţi blânzi ca «oile» şi aşa. zicând ‫״‬întru mărturie lor şi limbilor". fii ‫״‬înţelept ca şarpele".12/1 Corinteni 15. Şi ca să nu socoteşti că este firească isteţimea cea dintru răspunsuri. mai vârtos sa biruiţi". 6 / Cântarea Cântărilor 2. arătând înainte-cunoştinţa [înainte-vederea] Sa. De voieşte cinste. care este Hristos şi credinţa cea întru Dânsul. Şi. precum [Apostolul] Petru sfătuieşte (1 Petru 3.chiar şi trupul său dar să-şi păzească îndeosebi capul. fiind noi neînvăţaţi?". fiindcă ‫״‬şarpele" este şi vătămător. In ediţia de la 1805. aceasta înseamnă să fii înţelept.adică fără de răutate şi fără de vicleşug .1920: Iar când vă vor da pe voi în mâna lor. Iar dacă îţi ia credinţa. (2 0 ) fiindcă nu voi sunteţi care vorbiţi.şi nevătămători precum ‫״‬porumbeii". (18) La. acolo mai puţin se vor munci [căzni]. ne dezbrăcăm de omul cel vechi. versetele 17-18 sunt: ‫״‬Şi vă luaţi aminte de oameni. adică fără de răutate. . iar [a mărturisi] cu înţelepciune este lucrul lui Dumnezeu. dar îşi păzeşte capul. 10.1718: Feriţi-vă de oameni.19/2 Corinteni 1. 326 327 Adică. 1 6 “ ) Luca 10. 15). că se cuvine să fim înţelepţi. se întorc la stăpânii lor. 1 4 ) Neemia 5. (10. că nebiruiţi veţi fi!".14 / Romani 16. 9 / Faptele Apostolilor 5.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 209 pământului Sodomei şi Gomorei în ziua judecăţii. adică ‫״‬Eu [vă trimit]. 21. vă vor bate pe voi. să iei aminte şi să nu dai prilej celor ce vor să te necăjească. încă şi înaintea domnilor şi împăraţilor veţi fi duşi pentru Mine. 1 5 ) Matei 11. Ne spune. căci se va da vouă în ceasul acela ce să vorbiţi. ci cu înţelepciune să le orânduim ale noastre.capul tău! Şi‫־‬i trimite pe ucenici nu numai către iudei. fii ca ‫״‬porumbelul". se găseşte ‫״‬griji ţi". De voieşte bani cel care te prigoneşte. nu vă îngrijiţi328 cum sau ce veţi vorbi. dregători şi la regi veţi fi duşi pentru Mine.11.12 Vezi. ca să nu fii de râs în viaţa aceasta.

. măcar de ar fi cu petrecerea în Cer. în loc de ‫״‬fiu/copii". Bucureşti. ci să se nevoiască din temere. ci Duhul". ( 1 0 .12 / Luca 21.210 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI zice: ‫״‬Nu voi grăiţi. niciodată nu trebuie să părăsească temerea. ed. p.22: Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. căci întru acest fel este creştinătatea Dar arată şi turbarea acelora. prin care diavolul şi Adam şi alţi mulţi au căzut.21: Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fiu şi se vor scula copiii329 împotriva părinţilor şi-i vor ucide. iar cel ce va răbda până în sfârşit. cum face a nu ţine seama nici de fire. ca niciodată să nu rămână fără grijă. 2 2 ) DaniiI 12.12 / Zaharia 12. ( 1 0 . acela se va mântui. 329 330 în ediţia de la 1805. 10.17 Le zice că vor fi ‫״‬urâţi de toţi". daca e stăpânit de mândrie. 2 1 ) Miheia 7. se găseşte ‫״‬fecior/feciori". că nu le va fi milă nici de cei prea de aproape ai lor. De Ia Cuviosul Petru Damaschinul învăţăm: ‫״‬Sfântul Ioan Hrisostom zice despre Apostoli că de aceea le-a spus Domnul de necazurile cele multe şi a adăugat «cel ce va răbda până în sfârşit acela se va mântui». adică de mulţi. pentru că nu‫־‬i urau toţi. 6/ Marcu 13. până ce nu ajunge la limanul dragostei desăvârşite şi iese afară din lume şi din trup" (Filocalia româneasca. Humanitas. Cuvântul XXIV: Despre simţirea inimii. De aceea. ca să nu se turbure când se vor face [împlini]. voi. 5. 2001. acela se va împărtăşi de viaţa cea veşnică330. Le arată încă şi puterea propovăduirii. ci erau şi unii care primeau credinţa Iar ‫״‬cel care va răbda până în sfârşit".16 Le spune lor de mai înainte cele ce se vor întâmpla. 3 / Luca 21. Căci nu va folosi cineva nimic de la celelalte virtuţi. şi nu numai la început. 10. 242).

se găseşte „Iar când vă vor goni pe voi întru Răspunzând la o întrebare. înfrânarea de la vin. împlinind toate Ia Venirea Lui cea întru slavă" (Filocalia românească. fugiţi în cealaltă. Deci. până va veni la noi puterea nepătimirii.ii 1 ‫׳‬ 331 în ediţia de la 1805. ca. 332 alegoric. întrebarea 54. Şi aceste cetăţi ale lui Israil nu le vor isprăvi de cercetat. strecurând în noi înfumurarea şi slava deşartă. până nu va sosi Fiul Omului. lllls. Căci după ce au fost trimişi şi au propovăduit. (10. reţinerea de la mâncări. De aceea. cetăţi numeşte sufletele omeneşti. voi. 23) Matei 2. când ne izgonesc dracii din una din acestea. până ce va veni Fiul Omului332. Bucureşti. adică ‫״‬vă vor da" (10. Sfântul Maxim zice: „Cetăţile au rostul să păzească şi să asigure lucrurile de preţ. sunt spuse despre cele ce aveau să se întâmple după înălţare. ci despre împreună-petrecerea şi mângâierea dinainte de Cruce. adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui Israil. la acestea fiind trimişi Apostolii de Mântuitorul. iarăşi s-au întors către [la] Hristos şi erau împreună cu El.13 / Faptele Apostolilor 14. trec la sufletele altora. despre cele dinainte de 230 Capitolul 10 Cruce. Sau. că a ne arunca singuri în primejdie. 230). în alt înţeles. care sunt spre pază şi siguranţă. 19) şi „veţi fi urâţi" (10. slobodă de slava deşartă. nu veţi sfârşi cetăţile lui Israil şi îndată voi veni la voi". Căci. în înţeles cetatea aceasta". „Că fiindSFANŢUL TEOFILACT ARHIEPISCOPU L BULGARIEI goniţi [întru prigoane]. Humanitas. Deci. când zice „până ce va veni Fiul Omului". 22). . făcându-ne pricină de osândire pentru ucigaşi şi păgubindu-i pe cei care s-ar folosi prin propovăduire. 6 Cele înfricoşătoare care s-au spus mai sus.10. 2. fie că în unele sunt primiţi. e bine să dăm înapoi dintr-o asemenea silinţă ce ni se pare osârduitoare. 1999. diavolesc lucru este. p. pentru o astfel de nevoinţă. Insă le porunceşte să fugă când vor fi prigoniţi. să nu înţelegi că spune despre a doua Venire. de pildă. ed. iar ceea ce se zice acum. când sunt alungaţi de la cele nevrednice. fie că de altele sunt alungaţi.23: Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta331. în loc de „Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta". care s-au făcut în stare să primească învăţătura lor. ca să nu cădem în mândrie şi să fugim la altă virtute. cetatea este nevoinţa constatatoare din diferite virtuţi.

16. poate vei întreba de ce spune că „nu este ucenic mai presus de învăţător". Dar. ucenicii şi slugile [Mele]". ca şi cum ar fi zis: „Dacă Eu. 40/Ioanl3. 20 Aici ne învaţă să suferim ocările. 15. Aşadar înva .24) Luca 6. când vedem mulţi ucenici mai presus de dascăli. (25) Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. cu mult mai vârtos voi. învăţătorul şi Stăpânul am suferit. 24-25“: Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său. (10.212 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 10. nici slugă mai presus de stăpânul său.

nu va înceta niciodată. că până când vor fi ucenici. ca unul ce iubeşte pe Dumnezeu cu sfiala şi cu evlavia care se cuvine. 1999. chiar fără amintirea păcatelor. căci mai înfricoşătoare este munca [cazna] cea din gheena. de pe aceste terase.3 ‫״‬Cele ce vi le-am spus numai vouă şi [numai] într-un loc" . întrucât] ‫״‬cei care vă omoară. una este curată şi alta necurată. având drept pricină a naşterii sale păcatul. Răspunsul al X-lea către Talasie. ce e de mirare dacă şi pe voi. 21. cum plouă foarte rar şi au lipsă de apă. 336 [1805] Căci ‫״‬gheena" vine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă ‫״‬pururea a se naşte". ‫״‬Dar îndrăzniţi. 48 (10. 34 / Marcu 3. Şi măcar că vă clevetesc ei. cu cât mai mult pe casnicii lui? (26) Deci nu vă temeţi de ei. f > (10. (10. pentru a -1 tămădui pe slăbănog. le spune: ‫״‬Dacă nici o pasăre nu este 333 334 în ediţia de la 1805. 2 9 ) Luca 12. 7. casnicii mei. însemnează [arată] neîncetarea muncii [caznelor iadului]336. Iar dacă se vor face mai presus. voi sunteţi cu mult mai de preţ337 decât păsările. 9). De pe terase se transmiteau aceste veşti tuturor. aşadar. care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns.‫״‬cu îndrăzneală să învăţaţi şi cu mare glas. prin pocăinţă. Din această pricină şi Mântuitorul îi învaţă pe ucenicii Săi ca ceea ce au a uzit de la El. (30) La voi însă şi perii capului.căci aceasta înseamnă ‫״‬la ureche" şi ‫״‬la întuneric" . 12-13. 12. Că nu este lucru ascuns. Precum şi ‫״‬sluga". de aici [din acea vreme] nu mai sunt ucenici. adică de pe aceste terase. se găseşte ‫״‬propovăduiţi deasupra caselor". nu vă temeţi. casele aveau acoperişul plan şi. să vestească ‫״‬de pe case".22 / Luca 12. poate şi bine îi fac. vă vor cleveti?" Căci ‫״‬casnici" îi numeşte pe ei. obişnuiau ei a se ş i ruga (cum a făcut şi Sfântul Apostol Petru . toţi sunt număraţi. de Dumnezeu ca Judecător. 59). Tot de pe aceste terase-acoperiş vedeau cei din margine venind mesagerul cu veşti bune sau rele. 26) Ieremia 1. din cauza mulţimii. . ca şi cum ar fi [crezând că vor fi] părăsiţi. ca Unul ce-şi face vădită tuturor mărirea Sa naturală. La evrei. ed. când. căci nimic nu este acoperit. 8 / Marcu 4. 10.le munceşte [căzneşte]"335. 10. care stăruie întruna. temeţi-vă mai curând|C| de Acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena. niciodată" (Filocalia românească. iar nu ‫״‬slugi".2. fiindcă grăirii celei cu îndrăzneală îi urmează şi primejdii. 2 ‫״‬Mângâiaţi-vă de la ale Mele. Apoi aceştia au desfăcut acoperişul casei şi au coborât patul înaintea lui Iisus. în loc de ‫״‬propovăduiţi de pe case". ci va dispărea împreună cu păcatul. Atât la iudei cât şi în tot Orientul mijlociu. 45 / Luca 12. 337 în ediţia de la 1805. Din această pricină. 23-24 / Luca 11. numai trupului fac [îi aduc] stricăciune. petreceau timpul mai mult pe acoperişul. 25") 4 Regi 1. (31) Aşadar. ca toţi să vă audă pe voi"334. propovăduiţi de pe case333. 4 îi învaţă aici nici de moarte să nu bage seamă [să nu se teamă]. se găseşte ‫״‬mult mai buni". Luca 5. [Şi aceasta. Pentru că Dumnezeu.12 ! Luca 12. p. 34 (30. care avea multe întrebuinţări.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 213 ţă‫־‬te.19). pe c are o scurgeau în nişte rezervoare. până când este slugă nu este ‫״‬mai presus de stăpânul său". 31) Luca 12. 22 / Luca 8. iar sufletului. (io. Dar. spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche. sau terasa caselor. 51. Tot despre acest acoperiş (terasă) este vorba şi la vindecarea slăbănogului (Matei 9. Când veştile erau îngrijorătoare. însă mai pe urmă vă vor cunoaşte pe voi". nu va rămâne pentru totdeauna. Astfel temerea ce se naşte din aşteptarea pedepsei pentru greşeli. care e mai presus de toată împărăţia şi puterea Cel ce nu se teme. el a fost urcat pe acoperişul casei de cei patru prieteni ai lui. 17. cu drept cuvânt nu are nici o lipsă. Humanitas. pe amândouă . Acesta este cel ce a dobândit temerea care rămâne în veacul veacului şi nu va avea nici o lipsă. având în vedere cele ce 335 Aici Sfântul Maxim tâlcuieşte: ‫״‬Temerea fiind îndoită. De asemenea. căci adevărul nu se va ascunde şi vremea va descoperi şi fapta cea bună a voastră şi răutatea celor care clevetesc. 2 / Matei 9 . 27) iov 12. acoperişul casei era adeseori o terasă. care să nu ajungă cunoscut. unde chiar dormeau noaptea De pe acoperişul caselor. Bucureşti. dar îl venerează pentru slava covârşitoare a puterii Sale nemărginite.Faptele Apostolilor 10. iar sufletul nu pot să-l ucidă. unde o păstrau pentr u nevoile casei. 10. Ea ţine oarecum de raportul lui Dumnezeu cu făptura. în loc de ‫״‬mult mai de preţ". Dar temerea curată. fiind prea cald. întrucât nu e curată. 2 8 ) Isaia 8. arătând apropierea cea către dânşii. fiind desăvârşit în iubire.15 / Ioan 8. 28: Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul. Iar zicând ‫״‬în gheena".adică şi sufletul şi trupul . 3. Marcu 2. voi. 4. pe aceste acoperişuri strângeau apa de ploaie. 29-31: Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea la pământ fără ştirea Tatălui vostru. 7 Ca să nu se turbure.18 / Faptele Apostolilor 27. în taină. 25b-26: Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul. adaugă: 10. vara. care nu se va cunoaşte. 30) 1 Regi 14. căci dacă pe Mine m‫־‬au numit domn al dracilor. adică ‫״‬la ureche". 27: Ceea ce vă grăiesc la întuneric. ( 1 0 . ei se pregăteau pentru fugă. Tot de pe acoperiş obişnuiau evreii a-şi comunica unu! altuia cele mai importante ştiri zilnice de interes obştesc. vor fi mai prejos decât dascălii. ( 1 0 . aruncând în gheena. fiindcă este fiinţială.

Care este în Ceruri. 341 342 în ediţia de la 1805. îl va găsi342. pe iubitorii de cele materiale de iubitorii de cele nemateriale. se găseşte „pe fecior ori pe fată". Deci. îl va afla pe Hristos mărturisind pentru el înaintea Tatălui cum că este adevărată slugă. 33/ loan 12. atunci când ne împiedică de la credinţă340. care ne taie pe noi de la dragostea prietenilor noştri şi a rudeniilor. ( 1 0 . ci ‫״‬întru Mine". 8 / Romani 10. 10. 9. voi. Care este în Ceruri. 5-6 / Sirah 6. (33) Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu. 12) 10. pentru că nu se îndestulează numai cu credinţa sufletului. ci sabie. 27 „Cel care nu se va lepăda de viaţa aceasta şi nu se va da pe sine morţii celei de ocară" . mărturiseşte fiind ajutat de darul cel de Sus. [1805] ‫״‬Mărturisi-voi şi Eu întru el" arată că omul mărturiseşte din puterea Iui Hristos. iar cei ce se leapădă vor auzi ‫״‬Nu vă cunosc pe voi!" (Matei 25.„nu este vrednic de Mine!" Dar.12 / Apocalipsa 3. dacă aceştia ne împiedică de la buna-cin. să aduc pace pe pământ şi iubirea părinţilor faţă de lucrarea Iui cea bună (după Zigaben). arătând că acesta se leapădă neavând ajutorul cel de Sus. 14. pe noră de soacra sa. 3 6 ) Miheia 7. 53 ( 1 0 . adică ‫״‬întru puterea Mea". iar cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine. 24 / Marcu 8.că aceasta era crucea pentru cei din vechime . 32-33: Oricine va mărturisi pentru Mine338 înaintea oamenilor. Dar. Şi cel ce şi-a pierdut sufletul său pentru Mine. 4/ Miheia 7 . n-ain venit să aduc pace. Şi ce zic eu ‫״‬tată" şi „mamă" şi „feciori". 29 / Luca 14. ( 1 0 . mărturisi-voi şi Eu pentru el339 înaintea Tatălui Meu. mărturisi-voi şi Eu întru el". ci uneori şi despărţirea este bună. 10. 72). în ediţia de la 1805. cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică341 mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. adică să despart pe iubitorii de Dumnezeu de iubitorii de lume. pe care vă iubesc!" Iar spunând că ‫״‬perii capului" nostru de El ‫״‬sunt număraţi". ci voieşte Domnul şi mărturisirea gurii noastre. 3 2 ) Marcu 8. Cuvântul II: Despredespătimire. 39: Cine ţine la sufletul său îl va pierde. Iar ‫״‬sabie" este cuvântul credinţei. să nu socoteşti că prin lucrarea lui Dumnezeu se vânează păsările. ( 1 0 . (35) Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său. mai vârtos. Şi nu a zis: ‫״‬cel ce Mă va mărturisi pe Mine". 34 / Luca 9. în ioc de „pe fiu ori pe fiică". când vor voi să -i iubim mai mult decât pe Hristos. 3 3 ) Luca 12. fiindcă mulţi au fost răstigniţi pentru că erau furi şi tâlhari. 25 338 339 In ediţia de la 1805. 6.214 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI prinsă fără ştiinţa Mea. 35 /Luca 9. 3 4 ) Luca 12. căci [cu adevărat]. ‫״‬N-am venit. IBMBOR. pe fiică de mama sa. cel care mărturiseşte. ci luptă şi sabie. Căci Domnul se bucură de împerecherea şi de dezbinarea ce se naşte din iubirea faţă de El" (Filocalia românească. 8. Iar celui care se leapădă nu i-a zis ‫״‬întru Mine". 12. . 5 ( 1 0 . 1980. ci numai atunci când nu se unesc cu noi [în credinţă] iar. îl va afla pe el". ‫״‬Oricine va mărturisi întru Mine înaintea oamenilor. 340 fii şi a fraţilor faţă de fraţii care se hotărăsc să nu -Mi slujească Mie. 39) Marcu 8. aici avem: „Cela ce şi-a aflat sufletul său îl va pierde pe el. 7 / loan 13. 3 / Matei 19. 23. tot cel care mărturiseşte că Hristos este Dumnezeu. ci ‫״‬de Mine". se găseşte aici. 3 5 ) Ieremia 9. zice Domnul. (10. (36) Şi duşmanii omului vor fi casnicii lui. 37: Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. adaugă: „Să vină după Mine.stire de Dumnezeu. 2. Bucureşti. 51 ( 1 0 . 26. 33. 24:17. Că nu ne îndeamnă să ne despărţim de aceştia fără pricină.18 Nu pretutindeni [întotdeauna] este bună unirea. pe iubitorii de slavă de cei smeriţi la cuget. 6 1 Luca 12. 3 7 ) Deuteronom 13. 3 8 ) Matei 16.38: Si cel ce nu-si ia Crucea si nu-Mi urmează Mie nu este vrednic ' r t t de Mine. ( 1 0 . ed. cap 22. adică să vieţuiască după legile [poruncile] Mele". 9 îndeamnă la mucenicie. ci porunca cea preaînaltă şi mare o ascultă tu: 10. 9 / 2 Timotei 1. 34-36: Nu socotiţi că am venit să aduc pace pe pământ. p. 9 / Zaharia 13. 10. fiind îndemnat de cunoştinţa şi Dumnezeiescul loan Scărarul ne învaţă aici. 26 Vezi că atunci se cuvine să-i urâm pe născătorii [părinţii] noştri şi pe feciori. cum vă voi părăsi pe voi. arată deplina cunoştinţă şi pronie [a lui Dumnezeu]. 38 / Luca 9. ci doar că nici vânarea lor nu este neştiută de El.

ci-1 atrage pe încetul din stârnirea în el şi-l scoate din mijlocul luptei pentru viaţa cea fericită şi face să crească în el gândul acesta. anume că drept va fi socotit şi cel care-1 primeşte. răspunde dintru înţelepciunea lucrării: „Precum cel ce s-a pregătit să se suie pe cruce nu mai ţine în cugetarea sa decât gândul morţii şi porneşte ca un om ce nu se gândeşte să mai aibă vreo părticică din viaţa veacului acesta. (10. «Dar cel ce-şi pierde sufletul său pentru Mine. 42) Pilde 19. pe El îl cinsteşte şi prin El. 16 / loan 12. în cugetarea sa.nu ca un tâlhar sau ca un sinucigaş. la întrebarea „Ce înseamnă să se lepede cineva de sine?". 9 / Sirah 12. 41 / Evrei 16. din dorul de Mine. 13. pe Tatăl. aşa e şi cei ce vrea să împlinească ceea ce s -a spus. 48. [chiar] şi numai pentru aceasta vei lua plată". Şi când a voit să ne înveţe iarăşi de ce trebuie să facem aşa. 345 Cel care se va sârgui din tot sufletul să pună în lucrare această învăţătură va ajunge să poarte acel minunat şi puternic gân d prin care mulţi s-au sfinţii: ‫״‬Toţi se vor mântui. [. 343 Sfântul Isaac Şirul. Şi măcar poate de va avea cineva chip de prooroc. adevărat grăiesc vouă: nu va pierde plata sa. (10. tu primeşte-1 ca pe un prooroc. dar „îl pierde". iar nu pentru oarecarele ajutor şi folos de la împăraţi.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 215 Cel care se grijeşte de viaţa trupească pare că „îşi află sufletul". 5 / Marcu 9. (41) Cine primeşte prooroc în nume de prooroc plată de prooroc344 va lua: şi cine primeşte pe un drept în nume de drept răsplata dreptului va lua. 40-41: Cine va primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte. numai un pahar cu apă rece. pentru că este acela ucenic al Meu. 10 Ca să nu spună cineva că n-a dat din pricina sărăciei.15 ! Marcu 9. 24). Căci crucea este voinţa care e gata să primească orice necaz. Pentru că grija aceastanu-1 lasă să primească necazul pentru Dumnezeu. se va afla pe sine acolo» (Matei 16.. dar este lipsit de fapte. Iar cela care „îşi pierde sufletul său" şi moare . [Şi cu adevărat] nici acesta ‫״‬nu-şi va pierde plata sa". 20 / 3 loan 1. 44. 8 HO. în nume de ucenic. Sau şi întru alt chip se poate înţelege aceasta.] Şi să ştii că afli viaţa veşnică atunci când dispreţuieşti viaţa aceasta Şi când intri în luptă pentru pregătirea aceasta. ca şi cum ai fi primit drept cu adevărat. «Cel ce voieşte să vieţuiască în lumea aceasta. pentru că acela care cinsteşte pe ucenicii Lui. Deci se cuvine a-i primi pe drepţi şi pe prooroci ‫״‬în nume de drept" şi ‫״‬de prooroc". 2 Ne îndeamnă pe noi ca să-i primim pe cei trimişi de Hristos. 41) 3 Regi 17. Domnul a zis. pentru că sunt drepţi şi prooroci. se va pierde pe sine din viaţa adevărată. Acesta e cel ce păşeşte pe calea crucii şi -şi pune paşii săi pe ea Cel ce se îngrijeşte de viaţa aceasta. 40) Matei 18. spre suferirea necazurilor. 10. pentru că îl trimite în munca [cazna] cea veşnică. eu singur voi pieri".17 / Sirah 16. .42: Şi cel ce va da de băut unuia din aceştia mici. 10. iar cel ce se pierde aici pentru Mine. se păstrează nevinovat şi nevătămat pentru viaţa de veci». 37 / Luca 9. ‫״‬Pahar cu apa rece" se cheamă că ‫״‬dă" şi cel care îl învaţă pe cel care se aprinde de focul mâniei şi al poftelor şi îl face pe el a se numi ‫״‬ucenic" al lui Hristos. căci aceasta înseamnă cea ce zice ‫״‬răsplata dreptului va lua"345. 10. până ce-i biruieşte. iar Dumnezeu îţi va răsplăti ţie. s -a pierdut căzând din nădejdea prin care a pornit.. şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. spune: ‫״‬Şi numai un pahar cu apă rece să-i fi dat. luând răsplata pe care o primesc drepţii. ci pentru Hristos acela îşi mântuieşte sufletul343.

După ce i-a trimis pe ucenici [la propovăduire]. adică Cel Care este aşteptat în Scripturi să vină în trup?" Iar unii zic că a întrebat aceasta. 35. 6 ) Isaia 8. în loc de ‫״‬Sfârşind lisus de dat aceste învăţături". ci voind să‫־‬i încredinţeze pe ucenicii săi pentru [despre] Hristos. încetează [Dânsul] de a mai face minuni. Şi nu întreabă ca şi cum n-ar fi ştiut.18-19. Lauda Tatălui. prin lucrarea minunilor. 2 ) Matei 14. 347 în ediţia de la 1805. 29. 29). ci ca la un om mare şi statornic . El se mută [de acolo]. ci numai învaţă întru adunări.3/Luca 7. a trecut de acolo ca să înveţe şi să propovăduiască mai departe prin cetăţile lor. sau să aşteptăm pe altul? ( 1 1 . adică Evanghelia şi ascultă pentru veşnicele bunătăţi [şi bogăţii]. ca şi acolo să mântuiască pe cei ce ar fi voit să creadă . 37 / Luca 4. L -a numit ‫״‬Miel" (loan 1. 31 / Luca 7.pentru că aceia multă îndoială aveau pentru El. leproşii se curăţesc şi surzii aud. De aceea se şi preface loan a întreba: ‫״‬Tu eşti Cel Ce vine. ( 1 1 . Cetăţile nepocăite. 4-6: Şi Iisus. ca unii care erau ca nişte pescari. Deci. cum să nu fi ştiut de răstignirea lui Hristos şi de pogorârea Sa la iad? Şi mai vârtos. iar el pricină luând.de s-ar fi întrupat El în zilele lor -. Căci iată ce răspunde şi Hristos la această întrebare: 11. 5 / Marcu 7.ci. răspunzând. Deci. căci Domnul avea să Se junghie pentru noi. Chemarea către cei împovăraţi'346 11. deşi înainte II mărturisea pe Hristos. Pentru ticăloşia Horazinului şi a Betsaidei. 33 N-a grăit: ‫״‬Spuneţi lui Ioan că Eu sunt Cel Ce vine" ci. Pentru asemănarea fariseilor şi a cărturarilor cu copiii ce se jucau în târg. se găseşte ‫״‬Şi a fost când a săvârşit lisus poruncind". morţii înviază 7 şi săracilor li se bineves. ca să aibă ei loc de a tămădui. căci loan. şi nebăgaţi în seamă din pricina simplităţii lor. 29) . crezând că şi Ioan se îndoieşte de Hristos şi cu lesnire şi-a schimbat cugetele. căci dacă era întru acest fel. adică: ‫״‬Tu eşti Cel Ce vine şi în iad.teşte. Iisus a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce-aţi ieşit să vedeţi în pustie? Au.18 ( 1 1 . 348 346 Adică pentru a îndepărta de la ei acest gând. 24 Poate că auzind mulţimile de întrebarea lui Ioan se vor fi smintit. cu privire la pogorârea la iad. 5/ Luca 7. fiindcă ucenicii lui pizmuiau [slava] lui lisus. au zis Lui: (3) Tu eşti Cel Ce vine.17 / Deuteronom 18. şi trimiţând pe doi dintre ucenicii săi. pe o părere ca aceasta ridicând-o Hristos din mijloc348. înaintea voastră". precum zice Grigorie Teologul. Iar ‫״‬săracii" cărora ‫״‬li se binevesteşte" sunt Apostolii. în închisoare. sau pe altul să aşteptăm?" Dar hulitor este a spune aşa. .12 / Isaia 29. Căci dacă ar fi fost El de faţă şi [El] ar fi vindecat. 7 ) Luca 7.14 / Matei 26. 38. 3 ) Numeri 24.Capitolul 11 Trimişii Iui loan Botezătorul şi mărturia lui lisus despre loan. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru cei trimişi de loan la lisus. dar ‫״‬săraci" sunt şi cei care aud buna-vestire. 4 ) Luca 7.deci întru acest fel stă.19/ loan 6. zice: ‫״‬Fericit este acela care nu se va sminti întru Mine" .18 / Ioan 2. 11. 5 ) Psalm 21. de ce aţi mai ieşit la el în pustie? Căci nu ca la «trestie» . zice: ‫״‬Nu este Ioan «trestie». (6) Şi fericit este acela care nu se va sminti întru Mine. le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele ce auziţi şi vedeţi: (5) Orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă.adică la om care lesne se clatină . să creadă că Hristos este mai mare decât loan. 2-3: Şi auzind loan. Pentru aceasta că toate sunt date Fiului Omului de la Tatăl.1: Sfârşind lisus de dat aceste învăţături347 celor doisprezece ucenici ai Săi. 11. nimeni n-ar [mai] fi venit la ucenici.aţi ieşit. 23 ( 1 1 . 7: După plecarea acestora. îi trimite ca să se adeverească şi văzând minunile. 22 ( 1 1 . mai mult va mărturisi pentru [despre] Mine. trestie clătinată de vânt? ( 1 1 . Deci loan ştia că şi în iad Se va pogorî Domnul cu sufletul.14 loan nu întreabă ca şi cum nu L-ar fi ştiut [cunoscut] pe Hristos . adică lesne schimbător. precum pe el 1-aţi socotit!" în ediţia de la 1805. Şi arătând Domnul ucenicilor lui Ioan că nu-I sunt tăinuite gândurile lor. Ie zice: ‫״‬Cele ce vedeţi spuneţi lui Ioan. ca Cel Care ştia de ce i-a trimis Ioan pe ucenicii săi la El.căci cum să nu-L ştie pe Acela pentru care a mărturisit: ‫״‬Iată Mielul lui Dumnezeu!"? (loan 1. fiind mai mare decât Proorocii. 23 / Romani 9. despre faptele lui Hristos. Pentru chemarea celor osteniţi la odihnă".

zic vouă. 349 . le spune că îmbrăcămintea Iui. Iar zicând „din femei". mai arătat [vădit]: „Eu. llb) Luca 7.1 / Marcu 1. se găseşte „va găti calea Ta". 28 Şi fiindcă a spus multe cuvinte de laudă pentru [despre] Ioan. 7. 11. îl arată ca vrăjmaş al desfătării. 8: Dar. 44). 11. mai mare decât el este". 2 / Luca 7. întru acest fel a gătit calea Lui. 0 în ediţia de la 1805. se exclude] pe Sine. nu din femeie care a venit întru împreunare de nuntă. înaintea Ta. de ce ati ieşit? Să vedeţi un om îmbrăcat în haine moi? r ' t / t Iată: cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor? (11. «cel mai mic» şi după vârstă şi după părerea voastră. de ce aţi ieşit? Să vedeţi un Prooroc? Da. în loc de „va pregăti calea Ta". zic vouă. se găseşte „nu s-a sculat întru". 351 In ediţia de la 1805. şi mai presus de Prooroc". cel mai mic în împărăţia Cerurilor este mai mare decât el352.terialnică şi pentru că L-a vestit şi L-a propovăduit pe Hristos. llb: Totuşi. zice aici. pentru că ceilalţi. căci dacă ar fi voit să se desfăteze.76. ca să nu li se pară că face spre harul aceluia.25 Pentru ca să nu poată zice că s-a desfrânat mai pe urmă slujind desfătării. ar fi purtat ‫״‬haine moi" şi ar fi stat ‫״‬în case împărăteşti"/ iar nu la închisoare. propovăduindu-L pe El şi botezând spre pocăinţă. ai. L-a cunoscut pe Hristos şi a săltat [de bucurie] (Luca 1. după ce s-au născut au proorocit. căci Hristos era născut din Fecioară. 27 „înger" l-a numit şi pentru viaţa sa cea îngerească şi aproape nema. (11. sunt «mai mare» decât el în împărăţia Cerurilor . în Ioc de „nu s-a ridicat între".26 Ioan este „mai presus de Prooroc".adică întru cele duhovniceşti în ediţia de la 1805. înaintea feţei Tale. Iar proorocia ce s-a zis este de la [Proorocul] Maleahi (3.10) Maleahi 3.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 217 11. fiind de păr. care va pregăti calea Ta350. pe îngerul Meu. (11. se găseşte „Adevărat. se scoate [se înlătură.11‫״‬: Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între351 cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul (ii. iar Ioan chiar şi în pântecele maicii sale fiind.5 / Luca 1. Deci. şi mai mult decât un Prooroc". 11. 9) Matei 14. zic vouă. Vezi de aici că nu se cuvine ca adevăratul creştin să poarte haine moi. aici avem: „Iară cel mai mic. iar el chiar şi văzător al Lui [Hristos-Dumnezeu] a fost. pentru că ceilalţi Prooroci numai au proorocit despre Hristos. pentru ca să nu li se pară că acesta este mai mare şi decât El. întru împărăţia Cerurilor.8) Luca 7. 1). care lucru mare este cu adevărat. Şi Hristos a grăit acestea după ce au plecat ucenicii lui Ioan. şi mai mult decât un Prooroc349. pe care numai Hristos o dă. 11. 10: Că el este acela despre care s-a scris: Iată Eu trimit. 9: Atunci. în loc de „Da. în ediţia de la 1805. nv Luca 7. căci după pocăinţă vine iertarea păcatelor.28 Cu adeverire hotărăşte Domnul „că nu este cineva mai mare decât Ioan".

arătând că mulţi „răpesc" împărăţia Cerurilor. 34.15. 16 Şi aceasta are aceeaşi urmare. adică să judecaţi cu dreaptă socoteală şi nu cu pizmuire. iar pe al Său îl aseamănă cu „fluierul". se găseşte „de voiţi să primiţi". Humanitas. 2 Traiul lui Ioan îl aseamănă cu „cântarea de jale". dacă n-aş fi venit Eu. arătând că aceasta este vorbă umbrită şi ascunsă . cu cine voi asemăna neamul acesta? Este asemenea copiilor care şed în pieţe şi strigă către alţii. în Ioc de „dacă voiţi să înţelegeţi". împlinind poruncile ne arătăm dragostea faţă de Cel Care ne -a eliberat. 1 4 ) Maleahi 3. 1 2 ) Luca 16. sau neîmplinindu-le. _ ( 1 1 . ca pe toţi să-i dobândească. 1999. «mai mare» sunt Eu"353. Sau: cel ce stă pe treapta cea mai de pe urmă în vieţuirea evanghelică e «mai mare» ca cel mai înălţat în treapta Legii" (Filocalia românească. că zicând Iisus că este „mai mare" decât Ioan. v-am cântat de jale şi nu v-aţi tânguit. Răspunsul 47. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne tâlcuieşte numeroasele înţelesuri ale acestor cuvinte ale Evangheliei: „Cel ce se va smeri pe sine mai mult decât Ioan. 14: Şi dacă voiţi să înţelegeţi355.16 TÂLCUIREA EVANGHELII LA MATEI Capitolul il Se pare că nici o potrivire nu are aceasta aici. 1 8 ) Matei 3. şi împărăţia Cerurilor binevestind. 1. că nu s-ar fi plinit. 4 fll. iar de le fluieră [veselos]. Şi dacă este nevoie de multă silă [silinţă] în a lăsa pe tată şi pe mamă şi a nu ne uita nici chiar la sufletul nostru. După aceea. ca să nu se abată spre rău. ed. pentru că Ioan arăta asprime mare şi în vorbă şi în lucruri [fapte]. şi spun: Are demon. Dar. voi. 2. 11. precum omul pătimea de silă sub robia stăpâniilor (rele). 1999. Sau. Bucureşti. acesta este Ilie despre care a zis Proorocul Maleahi că va să vie (Maleahi 3. ( 1 1 . însă nu este aşa. acela e «mai mare» ca Ioan. pentru că zice: „Eu sunt Cel Ce vine.15: Cine are urechi de auzit să audă. atunci pentru împărăţie. ( 1 1 . cel ce va să vină. 11 / Luca 1. căci toţi Proorocii s-au plinit. pp.întrebarea a IlI-a. iar Ilie va veni mai înainte de Venirea ce va să fie". (19) A venit Fiul Omului. cu nimic nu se împacă. 353 Aici. p. a urma sau nu poruncilor. voi. ci prin Botez ne-a scos cu sila din robie. acolo.anume că Ioan este Ilie . 31 ( 1 1 . Deci. adică credinţa cea întru El. vrând ca fiecare din noi să se silească potrivit cu Botezul. nimic să nu aşteptaţi mai mult!" 11. şi nici un lucru mâhnicios [de mâhnire] nu arăta.12: Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia Cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce seSFINTEI silesc pun mâna pe DE ea”. Dumnezeu putea să ne slobozească şi să ne facă neschimbători cu sila. ( 1 1 . altfel: fiindcă se credea că Ioan a dobândit. 1 6 ) Luca 7. Ioan a venit mai înainte de Venirea cea dintâi. ci să stăruiască în bine. Bucureşti. nici mâncând. 282-283). Sau: teologul cel mai înalt e «mai mic» decât cel mai de pe urmă dintre îngeri. nici aşa 11. fiindcă de le cântă cineva de jale nu le place. nici cu vieţuirea cea grea a Iui Ioan nu se împăcau.şi că este trebuinţă de pricepere [înţelepciune] spre a o înţelege. prieten al vameşilor şi al păcătoşilor. 227). ( 1 1 . dar.şi cereşti bunătăţi iar aici «mai mic» sunt decât el şi pentru că s-a născut mai înainte de Mine şi pentru că vi se pare vouă [că el e] «mai mare». a lăsat la voia noastră liberă. Humanitas. ia aminte. 354 Sfântul Marcu Ascetul ne învaţă: „Când Iisus zice: «Cei ce se silesc răpesc împărăţia Cerurilor». pentru că şi înaintemergătorul şi Ilie au aceeaşi slujire. zice [Iisus]: 11. Dar n -a făcut aşa.7 îndemnându-i pe ei spre a întreba şi [astfel] a învăţa. nici bând. Răspuns acelora care $e îndoiesc de dumnezeiescul Botez . pogorându-Se tuturor. el este Ilie. 1 7 ) Luca 7. .11 / Luca 7. desfiinţând păcatul prin Cruce şi ne-a dat poruncile libertăţii. Drept aceea. nici cu cea slobodă a lui Hristos. vorbeşte despre voia noastră. (17) zicând: V-am cântat din fluier şi n-aţi jucat. aşa cum [făcea] Ioan. 11. căci fiind ei grei la năravuri. 16-17: Dar.pentru uşurătatea minţii lor -. Pentru că vesel era Domnul. iar nepurtând grijă de ele. 1 3 ) Maleahi 3. ne dovedim împătimiţi de plăceri" (Filocalia românească. 27 ‫«״‬De voiţi să primiţi».10 / Marcu 9 .16 / Apocalipsa 2. toată cunoştinţa îngăduită aici. 13: Toţi Proorocii şi Legea au proorocit până la Ioan. 23). cunoştinţa cea «mai mică» şi cea mai de pe urmă în viaţa viitoare e «mai mare» decât cea de aici. căci aceasta înseamnă «mai mic». îi sileşte pe ei ca să creadă în El. 24 / Luca 16. 23 / Matei 17. 32 Aici arată neîmpăcarea [nestatornicia] iudeilor. Desigur. ed. (1 1 . 18-19“: Căci a venit Ioan. 1 9 “ ) Matei 9 . Ci erau asemenea pruncilor care . 1 5 ) Marcu 7. prin contemplaţie. câtă silă [silinţă] nu ni se cere!354 11. 355 în ediţia de la 1805. Deci. mâncând şi bând şi spun: Iată om mâncăcios şi băutor de vin.

ci din voinţă.12 / Luca 10. ar fi fost şi aceştia răi. 1 9 b ) Pilde 8. Capernaume: N-ai fost înălţat până la Cer? Până Ia iad te vei pogorî. ţie. decât vouă. în ziua judecăţii.12-15 După ce le-a arătat că El a făcut toate câte se cădea şi [cu toate acestea] au rămas nepocăiţi. de aici [înainte] să-i mustre. 525-526). 20: Atunci a început Iisus să mustre cetăţile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale. şi toate chipurile [felurile] cele de mântuire le lepădaţi. neascultând. Căci cu adevărat nu veţi mai avea ce spune. se găseşte „puterile".. cit. făcând parte din Fenicia (Dicţionarul Noului Testament. ţie. pentru că Eu pe toate le -am împlinit.1 / Luca 10. 359 Tirul şi Sidonul erau vechi cetăţi comerciale. ci întru adevăr vă veţi osândi. Betsaida („casa pescarului") este. 21b-22: Că dacă în Tir şi în Sidon s-ar fi făcut minunile358 care s-au făcut în voi. vai. ( 1 1 .15 / Luca 10. Horazinul este unul din oraşele de pe malul Lacului Tiberiadei.13 Ca să înţelegi că nu din fire erau răi cei care n-au crezut.14 îi numeşte [socoteşte] mai răi pe iudei decât pe cei din Tir şi din Sidon. aminteşte de Betsaida. Fetru. ( 1 1 . 23-24: Şi tu. iar aceştia chiar văzând. 2 T ) Matei 10. 356 357 . Şi aceia n-au văzut minuni. ar fi rămas până astăzi. 11.. Acestea erau porturi aflate pe ţărmul de est al Mării Mediterane. (24) Dar zic vouă că pământului Sodomei|ty îi va fi mai uşor în ziua judecăţii decât ţie. nici a Mea nu vă place vouă. în sac şi în cenuşă s-ar fi pocăit. Horazine. căci nu s-au pocăit. (22) Dar.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 219 11. «drept» Mă arătaţi pe Mine. Cel Care sunt «înţelepciunea».15 / Luca 10. pp. în partea de nord vest. 208. ca pe Cel Ce nimic n-am lăsat neîmplinit".1 / Luca 7. 21‫״‬: Vai. 2 0 ) înţelepciune 2. au clevetit. de mult. în loc de „minunile". 2 4 ) Matei 10. mai spre nord de hotarele Palestinei. 12 / Plângeri 2. fiindcă cei din Tir şi din Sidon au călcat legea cea firească.13 ( 1 1 . 11. 19b: Dar înţelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei356. ci [chiar] dintru a lor voie. ( 1 1 . 358 In ediţia de la 1805. aproape de Capernaum şi este locul de naştere al Sfinţilor Apostoli Andrei.15 / Luca 10. 2 3 ) Isaia 14. Iar voi. dar iudeii şi pe cea a lui Moise. 11. ca la 4 kilometri de Capernaum. 12 în ediţia de la 1805. Iar „sacul" este semn al pocăinţei. 60). de unde erau Andrei şi Petru şi Filip şi fiii lui Zevedeu. 11. atunci «drept» Mă arăt Eu. aici avem: „Şi s-a îndreptat înţelepciunea de la fiii săi". cit. nu din fire este răutatea. Deci. 2 2 ) Luca 10.15 ( 1 1 . 35 Aceasta zice: „De vreme ce nici viaţa lui Ioan. precum şi „cenuşa" şi ţărâna presărate pe capul celor ce plâng [jelesc]. căci dacă ar fi fost din fire. ed. Betsaida357 ( 1 1 . ( 1 1 . ed. Iacov şi Ioan (Dicţionarul Noului Testament. Filip. zic vouă: Tirului şi Sidonului359 le va fi mai uşor. Căci de s-ar fi făcut în Sodoma minunile18 ce s-au făcut în tine. 2 1 V Matei 10. începe. pp. de asemenea.

Părinte. iar cei neînvăţaţi şi prund au crezut şi au cunoscut tainele". nici nu-1 ajută. in loc de „Te slăvesc pe Tine". le-au defăimat pe ele. căci fără a fi rugat. la nimic nu i‫־‬a folosit aceasta. 8 / 2 Corinteni 11.130 / Pilde 9. Părinte. aici avem: „Adevărat. aşa bineplăcându -I Lui dintru început . că iudeii. nici nu-L cheamă pe Dumnezeu. măcar de se va şi învrednici oarecine să se facă lăcaş al Mângâietorului .adică al Sfântului Duh dar după aceea se va înălţa cu cugetul şi se va ridica „până la Cer". Dar pentru că nu au crezut [locuitorii lui]. pentru aceasta înfricoşează-te! 11. 27“) Matei 16. căci aşa a fost buna voinţă înaintea Ta". Doamne al Cerului şi al pământului. 26: Da. Părinte. 25) Iov 17. 26) Luca 10. 118. 2. 21. fiindcă nu este chemat. 2 ' în ediţia de la 1805.17 / Ioan 9. ca unii care după ce le-au cunoscut. nici nu-i descoperă [tainele Sale]. 4 I Psalm 8. 39 /1 Corinteni 1. ci pentru că erau nevrednici prin însăşi aceasta că li se părea lor că sunt înţelepţi. 18. (11. a descoperit pruncilor. 27.17 / Luca 10. răspunzând. Şi întru alt chip: Dumnezeu mai vârtos pentru iubirea Sa de oameni. ci mai vârtos a fost osândit până la iad. 22 / Ioan 3.căci „bunăvoire" este vrerea şi plăcerea [Lui]. căci aşa a fost bunăvoirea înaintea Ta362. căci ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. nu s-a folosit cu nimic de la Dânsul [nu s-a folosit de darul Lui]. Deci Dumnezeu. se găseşte „Mărturisescu-Mă Ţie". 21 Aici arată iubirea de oameni a Tatălui. o. U. 4 / Sirah 19. O. (11. 27 ‫ ״‬: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu (11. acela cu adevărat va cădea. a trăit Domnul aici.19. din pricina înaltei şi trufaşei cugetări. 3 Ceea ce zice „Mărturisescu-Mă Ţie". Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine361. întru acest chip este: „îţi mulţămesc Ţie. o. 21 / Luca 10. multora nu le descoperă tainele. cărora li se părea că sunt înţelepţi şi iscusiţi în Scripturi nu au crezut. . 21. 362 In ediţia de la 1805. Iar Dumnezeu a ascuns tainele de la cei care se par a fi „înţelepţi". Iar cel care se socoteşte „înţelept" şi îndrăzneşte cunoştinţei sale [se încrede în cunoştinţa sa]. Părinte!". vezi că. Părinte. nu din pizmă sau făcându-li-Se pricină de necunoştinţă. 25: în vremea aceea. 35 Mai sus a zis Tatălui: „Ai descoperit. Şi deoarece „Capernaum" se tâlcuieşte „locaş de mângâiere". omule. 2 . 11.242 _________________ Capitolul II _________________________ SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Capemaumul ‫״‬a fost înălţat". devreme ce era oraş al lui Iisus360 şi era slăvit ca o patrie a Lui. căci având un astfel de Locuitor. adaugă: „«Toate îmi sunt date 360 Adică. ca să nu fie munciţi [căzniţi]. dar ca să nu crezi că El nimic nu face şi că toate sunt ale Tatălui.

ed. Iar «silă» a numit simţirea dureroasă a trupului în toate. că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Despre liniştire şi despre cele două feluri de rugăciune. . Căci mândria naşte dispreţuirea şi neascultarea pierzătoare. voi. se găseşte „Veniţi către Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi". 1980. înţeleg starea lăuntrică smerită. decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. fiind ele uşoare prin răsplătirea ce va să fie. decât numai Tatăl. precum smerita cugetare naşte ascultarea şi mântuirea sufletelor. Avva Dorotei tâlcuieşte: 7)‫ )״‬Iată cum Domnul ne-a învăţat aici pe scurt. Cuvântul I: Despre lepădare. Că vezi ce zice: „Toate îmi sunt date Mie. în ediţia de la 1805. în loc de „asupra voastră". 364 Sfântul Grigorie Sinaitul ne învaţă.12). din pricină că nu au pus durere în ea. Căci. ed. Vezi. (8) Deci. poate mult. 3 0 ) Filipeni 4. 12. Bucureşti. 0 1 . 46. 3 ‫״‬Jugul" lui Hristos este smerenia şi blândeţea Deci.adică „Eu îl cunosc pe Tatăl şi aşa î! cunosc. 22 / Ioan 1. „Nici o lucrare trupească şi duhovnicească nu dă roadă. 10. capetele 7-8. şi dincolo. să înveţe smerita cugetare şi va vedea că în ea este toată bucuria şi toată slava şi odihna. la arătare. Deci. printr-un singur cuvânt. este uşor. IBMBOR. precum în mândrie sunt toate cele dimpotrivă. 33 / loan 13. Iar auzind că „sunt date". ci socotind cum va fi mai mult slăvit şi cum îi va birui pe vrăjmaşi.18. ostenesc. nu socoti că sunt date ca unei slugi care este mai prejos. cel care se smereşte la tot omul [înaintea tuturor]. ( 1 1 . 15 Lucrul cel mai mare îl spune [acum]: „Nu este de mirare că sunt Eu Stăpân a toate. pp. născută în chip propriu în inima însăşi. nu de la Stăpânul. mulţi care au lucra t sau lucrează ani îndelungaţi. 2 9 ) Numeri 12. 2 7 t ) Matei 16. se găseşte „sarcina Mea". 51. (30) Căci jugul Meu e bun şi povara Mea366 este uşoară. s-au lipsit de curăţie şi de împărtăşirea Sfântului Duh. în ediţia de la 1805. 2001. 11. de vreme ce şi aici eşti fără de grijă. lepădând asprimea durerilor. pentru aceasta I S-au dat Lui. nevoind să fie mai mic decât alţii.25). de asemenea. căci aşa vei înţelege „osteniţi" . 9 I Sirah 6. odihna te va primi pe tine?364 11. 55. de vreme ce şi Tatăl descoperă. 3. Fiindcă «împărăţia Cerurilor se ia cu sila şi cei ce se silesc o răpesc pe ea» (Matei 11. Iar când zic smerita cugetare. ci de la Tatăl Meu". Căci zice: «Sunt blând şi smerit cu inima». 7. ia aminte că mai sus a zis că Tatăl „a descoperit" pruncilor tainele (Matei 11. Deci. pp. Humanitas. Cel cuprins de slava deşartă. Dar şi toate poruncile lui Hristos se numesc „jug". rămânând în adâncul lor lipsiţi de ea" (Filocalia românească. 2 8 ) Isaia 28.12 /1 loan 5.29-30: Luaţi jugul Meu asupra voastră365 şi învăţaţi-vă de la Mine. dar niciodată nu vor culege roadă. nu numai pe iudei. 0 1 . 185-186). nu I S -ar fi dat. Căci altfel. însă. tot aşa cum zici când se naşte un prunc frumos dintr -un tată frumos. încât şi altora îl descopăr pe Dânsul". dar fiindcă nu au pus osteneală şi durere prin râvna fierbinte a inimii. cel ce voieşte să afle adevărata odihnă a sufletului său. iar prin „însărcinaţi" [„împovăraţi"] vei înţelege pe păgâni.adică pe iudeii care păzeau rânduielile cele grele ale Legii şi se osteneau în lucrarea poruncilor ei.adică smerenia -. ci ca unui Fiu. dar. pentru că ce osteneală este în a crede. puterea Tatălui şi a Fiului. 30. nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni. sunt. 6. ci şi pe păgâni. află odihnă petrecând fără turburare. precum şi trufaşul şi măreţul în deşert367 pururea se află în griji. dacă nu e săvârşită cu durere sau cu osteneală. care erau strâmtoraţi de greutatea păcatelor. Căci pentru că S-a născut din Tatăl. 1/ leremia 31. nu smerenia în cuvântul simplu şi în arătare.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 221 Mie» şi o stăpânire este a Mea şi a Aceluia". rădăcina şi pricina tuturor relelor şi leacul lor în vederea tuturor bunătăţilor: ne-a arătat că mândria e cea care ne-a doborât şi că este cu neputinţă să fim miluiţi altfel decât prin ceea ce e contrar ei: prin smerita cugetare. se găseşte „preste voi". poate. voi. 9. 27h: Şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul. decât să se înalţe368. 25 Pe toţi îi cheamă. iar acum zice că Fiul „descoperă" pe Tatăl. Bucureşti. cap 14.15 ( 1 1 . în loc de „povara Mea". 483-484). fiindcă şi mai mult am" . a mărturisi şi a te boteza? Şi cum nu este „odihnă" [aceasta].35. deşi la puţină vreme se par a fi grele. pe toţi aceştia îi „odihneşte" Hristos. 365 366 367 368 363 în ediţia de la 1805. Cei ce lucrează fără grijă şi cu moleşală.16 / Zaharia 9 . 28: Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi363 şi Eu vă voi odihni pe voi. pentru cele ce au fost făcute mai înainte de Botez. „jugul" lui Hristos . în loc de „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi". în cugetul însuşi. înţeleg pe cea adevărată. că i s-a dat frumuseţea de la tatăl său.17 / Luca 10. căci mai lesne îi este firii noastre smerite să se smerească. 3 / leremia 6. de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînţelepciunea noastră? Nu pentru că ţinem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpâneşte înnoi amărăciunea voii noastre?" (Filocalia românească. dar şi Fiul! 11. Iar dacă nu S-ar fi născut şi de nu ar fi fost de aceeaşi fiinţă cu Tatăl.

în loc de ‫״‬calcă". ca şi cum i-ar fi batjocorit şi ar fi râs de împietrirea lor. Apostolii îi ‫״‬smulgeau" şi îi ‫״‬mâncau" pe ei . Iar ‫״‬pâini ale punerii înainte" erau cele douăsprezece pâini. Cel mai mare decât templul. -f) Ieşire 29. 6 / Miheia 6. iar ucenicii Lui au flămânzit şi au început să smulgă spice şi să mănânce. ca Acela Care sunt Făcătorul tuturor celor zidite. ci numai preoţilor? (12. 13. Hristos i-a întrebat la rândul Său. mai mare lucru a îndrăznit a face. Hula împotriva Sfântului Duh. nici celor ce erau cu el. (8) Că Domn este şi al sâmbetei Fiul Omului. 25 / Luca 6. însă. 25 / Marcu 2. fiind ei pizmareţi. ucenicii Tăi fac ceea ce nu se cuvine să facă sâmbăta. mai mare stăpânire au aceştia a dezlega sâmbăta. 11-12: El le-a zis: Cine va fi între voi omul care va avea o oaie şi. 6 ( 1 2 . că nu ştiu cele prooroceşti: ‫״‬Au. (10) Şi iată un om având mâna uscată. se găseşte ‫״‬iar de aţi şti ce este". iar fariseii se mânie. Cine este adevărata rudă ] 12. 8-9 / Numeri 28. 26 / Luca 6. îi aduce pe ucenici printre semănături pentru ca. sâmbăta. iar ucenicii nu erau. ca să aibă pricină a-L cleveti [defăima]. 8. Fiul Omului. 2) Ieşire 20. 2 (12. care se puneau în fiecare zi înaintea Domnului. zicând: Cade-se. 12. deşi David era Prooroc. decât preoţii". iar sâmbăta preoţii şi lemne despicau şi foc aprindeau. . Deci este cu putinţă a zice că.16 Ceilalţi Evanghelişti spun că Iisus este Cel Care i-a întrebat pe farisei. 10 / Marcu 2. iar nu jertfă. de multe ori dascălii învăţând şi folosind poporul nu sunt plăcuţi acelora care sunt zavistnici şi asemănători fariseilor. (12. nu o va apuca şi o va scoate? (12) Cu 369 370 în ediţia de la 1805. 24 / Luca 6. deci ca un Stăpân dezleg sâmbăta". 4 învinuind foamea . printre semănături. 32 -33 / Marcu 2. Aşa şi în Biserică.1 / Luca 6.14 / loan 9. iar Domnul îi ruşinează din cele spuse despre David. 5-6: Sau n-aţi citit în Lege că preoţii. grăiesc vouă că mai mare decât templul este aici. de va cădea ea sâmbăta în groapă. poate vei zice că aceia erau preoţi. Domn sunt al sâmbetei. Şi [fariseii] ‫״‬L-au întrebat". 23 / Luca 6. 9 ) Marcu 3. 3 ) 1 Regi 21. 2-4: Văzând aceasta. se găseşte ‫״‬spurcă". şase de-a dreapta şi şase de-a stânga Şi. care nu se cuveneau lui să le mănânce. 12. 8. 5 Ii arată pe ei ca neînvăţaţi. Tămăduirea făcută sâmbăta. fariseii păcătuiesc mai rău. Şi Lau întrebat. sunt cu ucenicii. adică întru nelucrarea răutăţilor. 6 / Matei 9. Dar. după cum vouă vi se pare. 8) Marcu 2. într-o zi de sâmbătă. 3 (12. 7) Osea 6. a vindeca sâmbăta? Ca să-l învinuiască. mai nainte au apucat şi ‫״‬L-au întrebat" pe Dânsul. 5. mâncând ei. Asemenea şi [aici] ucenicii [Domnului]. V Deuteronom 23. oare. «spurcau» [«călcau»] sâmbăta". că acela din pricina foamei. cu atât mai mult nu le era îngăduit celor care erau cu dânsul [David]. 9-10: Şi trecând de acolo. 12. 6-7. 9 / Ioan 7.adică mântuirea oamenilor era hrana lor. să dezlege legea sâmbetei. 9. 5) Levitic 2. 1: în vremea aceea. de vreme ce Eu. fariseii au zis Lui: Iată. precum zic ceilalţi Evanghelişti. 1 0 ) Marcu 3. şi Stăpânul.1 / Luca 6. 28 / Luca 6. 3-6 / Marcu 2. Apoi. în ediţia de la 1805. (3) Iar El le-a zis: Au n-aţi citit ce-a făcut David când a flămânzit el şi cei ce erau cu el? (4) Cum a intrat în casa Domnului şi a mâncat pâinile punerii înainte. calcă369 sâmbăta şi sunt fără vina? (6) Ci.13 (12. nu i se cuvenea să mănânce din pâinile acestea. în templu. 22. (12. ‫״‬Dar vă zic că mai mare decât templul este aici. 22 Legea oprea orice lucrare în ziua sâmbetei. în loc de ‫״‬dacă ştiaţi ce înseamnă". vrednic a fost el de iertăciune. 12. adică. ci numai preoţilor le era îngăduit. 24. 31. iar ‫״‬seceriş" şi ‫״‬spice" cei ce cred.222 Capitolul 12 Spicele de grâu smulse sâmbăta. Iar tu să pricepi acestea şi după înalta înţelegere1‫־‬: că de vreme ce lucrători erau Apostolii. pentru foame. 7-8: Dacă ştiaţi ce înseamnă370: Milă voiesc. ‫״‬deci. doară nu se cuvenea să miluiţi pe oamenii cei flămânzi?" Şi întru alt chip [înţelege]: ‫״‬Eu. a venit în sinagoga lor. (12. ( 1 2 . 1 Dezlegând rânduiala Legii. mergea Iisus. n-aţi fi osândit pe cei nevinovaţi. precum zice Matei. Iar aceasta o fac ‫״‬sâmbăta".patima cea firească -.

nu voiesc să întindem noi mâinile către milostenie. care zice „Nu se va certa. nevoindu-Se în tot chipul să‫־‬i vindece pe farisei. către fapta cea bună. 30 / Marcu 3.1. ( 1 2 . capitolul 11 de Ia Luca şi 3 de la Marcu. 22. / ( 1 2 . (19) Nu se va certa. nici nu va striga375. zavistie! Când li se face bine. în loc de „să nu-L dea în vileag".având dobitoace curate şi necurate potrivit chipului alegoric de înţelegere vedem Biserica cea pământească. unele ca acestea nu se sfătuieşte373.17. 22.13) Marcu 3. 5 ( 1 2 . binecuvântând pe Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune. arca lui Noe . ci câte voiesc iudeii El va face. tropologic . 1 8 ) Isaia 42. 373 Adică. şi aceasta face şi nu va sta împotrivă. io Şi acum sunt mulţi care au ‫״‬mâinile uscate". adică nemilostive şi nedamice. şi le vor „întinde" spre dăruire. care zice: (18) Iată.15“: Şi ieşind. 6 1 Luca 6. Sau şi ‫״‬Judecata" ce va să vie va vesti păgânilor. încă şi cele spuse de Dumnezeu în Deuteronom:‫ ״‬Să nu legi gura boului care treieră" (Deuteronom 25. ( 1 2 . 2 / Marcu 3. ce cuprinde şi drepţi şi păcătoşi. pune-voi Duhul Meu peste El şi judecată neamurilor va vesti. 11 / Ioan 5. De voiesc ei să nu Se arate El. 2 [Evanghelistul] aduce ca martor al blândeţii lui Iisus şi pe Proorocul [Isaia].adică în chipul îndreptător de năravuri [moral]. 12. (16) Dar le-a poruncit să nu-L dea în vileag‫״‬ (12. nu sunt opriţi să se hrănească din lucrurile şi veniturile Bisericii. 374 în ediţia de Ia 1805. 22. 4 / Deuteronom 22. ci unele se tâlcuiesc numai într-un fel. 1 4 ) Psalm 2. 18 (12.potrivit cuvintelor. 3. pentru că nimeni.adică demonii cei trufaşi. ca să nu se păgubească de oaie. 1 2 ) Marcu 3. 52. nici nu va striga". 1-4 / Luea 14. că nu primeşte spovedania. Aşa este c apitolul 12 de la Matei. întru aceeaşi dată îi arată că sunt şi iubitori de avere şi nemilostivi şi defăimători ai lui Dumnezeu. după care ce! mut şi surd grăieşte.şi mărturisindu-şi păcatele sale se izbăveşte prin iertarea preoţească de păcatele cele de moarte şi grăieşte. chiar dacă „fariseii" . se găseşte „să nu-L facă pe EI arătat". să nu cadă în greşeala [păcatul] uciderii .4-5 / Luca 6. 02.10 îi arată [vădeşte] pe ei că. cei despărţiţi de noi din pricina vrăjmăşiei lor faţă de noi . ‫״‬surd" că nu voieşte să audă dumnezeieştile cuvinte şi ‫״‬mut". în Ioc de „Nu se va certa.se înţelege păcătosul. ca un iubitor de slavă.când înţelegem altceva decât cele spuse şi tropologic . nici va striga". 19) Matei 19. dar când le va răsuna lor cuvântul Evangheliei. (15) Iisus însă.19“: Ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia Proorocul. 7 O. 1 5 “ ) Matei 19. anagogic . că ‫״‬judecată" este învăţătura şi cunoştinţa şi alegerea binelui. care învăţând poporul. iubitul Meu întru care a binevoit sufletul Meu. 4-5 / Luca 6. El a întins-o si s-a t făcut sănătoasă ca şi cealaltă371. în loc de „s-au sfătuit împotriva Lui cum să-L piardă". ‫״‬drac" este păcatul cel de moarte. 1 / Marcu 3 . Se cuvine a şti că nu toate cuvintele Scripturii pot fi tâlcuiteîn toate aceste feluri. care niciodată nu auziseră în ediţia de la 1805. Iar nemilostivi sunt.adică după chipul cel îndreptător de moravuri . 6 . iar ca să fie vindecat un om. Fiul374 Meu pe care L-am ales. 7 (12. fariseii s-au sfătuit împotriva Lui cum să-L piardă372. de sfaturi lăuntrice.1-18). după cum tâlcuieşte marele Pavel în Epistola întâi către Corinteni (9. 49. încă şi ‫״‬judecată neamurilor va vesti". ci porunceşte poporului să nu-L arate [vădească]. nici nu se ceartă. după slovă s-au spus pentru boi. 15 b -16: Şi mulţi au venit după El şi i-a vindecat pe toţi. 16) Matei 9. S-a dus de acolo. Deci. cunoscându-i. 14. pentru iubirea de avere şi ca să nu piardă oaia dezleagă sâmbăta. se găseşte „Nu se va prici. 375 în ediţia de la 1805.12 t Luca 5. dar şi pentru că li era milă de dânşii. Deci.13 ( 1 2 . adică îi învaţă şi pe păgâni. iar păcătosul venind la Hristos ~ adică la preotul lui Dumnezeu . 1 9 “ ) Isaia 42.după chipul unei înţelegeri mai înalte.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 223 cât se deosebeşte omul de oaie! De aceea se cade a face bine sâmbăta. Aici.că nu este plăcut lui Dumnezeu ca să se arunce cineva [singur] în primejdie. 2 / Marcu 3. întru Dumnezeu rămânând. în care se arată Iisus scoţând dracul. Iar Iisus „S-a dus' pentru că nu sosise încă vremea Patimii. se înţelege pentru învăţători. Iar vorba „ieşind" arată că atunci când au ieşit de la Dumnezeu „s-au sfătuit" sâ-L piardă pe Iisus. Iar tropologic este chipul îndreptător de năravuri [moral] care. în patru feluri se face citirea Sfintei Scripturi: istoric . atunci se turbează [înfurie] fariseii. se găseşte „sfat au făcut asupra Lui cum să-L piardă". dar tropologic. de vreme ce defaimă sâmbăta. alegoric . fiindcă nu voiesc vindecarea omului.14 Ca să potolească zavistia fariseilor nu voieşte să Se facă „arătat". nu are astfel de cugete. altele în două sau în trei şi altele în toate aceste patru feluri. nu suferă să se facă aceasta. 1 1 ) Ieşire 23.4). nici nu va striga". 13: Atunci i-a zis omului: întinde mana ta. prin Scripturi moravurile oamenilor şi viaţa lor le îndreaptă de la răutate.

dacă vezi pe cineva că nici el însuşi nu înţelege lucrul cel bun şi nici nu primeşte cuvânt de la altul.18 Prin faptul că le vădeşte gândurile Se arată pe Sine că este Dumnezeu. pe toate le-a răbdat [Domnul]. 4 / Romani 15. dar. 12. 25) Marcu 3. 8 Zice Domnul: „Dacă Eu scot dracii cu dumnezeiască putere. căci şi pe ei de‫־‬i vedeţi făcând minuni întru numele Meu. iată a ajuns la voi împărăţia lui Dumnezeu. însă ei [fariseii] şi de departe auzind că oamenilor li se face bine. socoteşte-1 ‫״‬orb" şi ‫״‬surd" [‫״‬mut"]. se găseşte „scot dracii fără numai întru în ediţia de la 1805. Dar. 22.20°: Trestie strivită nu va frânge şi feştilă fumegândă nu va stinge377 (32. De ce.17 / loan 2. 20b lsaia 42. 14 Căile care duc către credinţă: ochii şi auzul şi limba le-a închis diavolul. ca să-i câştige pe ei? însă ei n-au voit [ascultat]. iarăşi Mă clevetiţi pe Mine". 19 b : Nu va auzi nimeni pe uliţe glasul Lui376. a ajuns la voi Venirea Mea. 22 / Luca 11. că Eu sunt în acest fel cum ziceţi voi. aici avem: ‫״‬Nici va auzi cineva în uliţe glasul Lui". oare. care pentru voi s-a făcut?" 376 în ediţia de la 1805.27) Luca 11.15 Chiar dacă Domnul s-a dus de acolo din pricina lor. spre biruinţă. 20 b -21: Până ce nu va scoate. ca mai pe urmă să-i osândească şi să-i biruie. 25-26: Cunoscând379 gândurile lor. dar nu a voit Domnul aşa. 42. (26) Dacă satana scoate pe satana. în ediţia de la 1805. (21) Şi în numele Lui13 vor nădăjdui neamurile. ei vă vor fi judecători. căci cum s-ar scoate dracii unii pe alţii. judecata. căpetenia demonilor378. cum va dăinui împărăţia lui? (12. (12. 2 1 ) lsaia 11. orb şi mut şi l-a vindecat. 24 / Luca 11.2 Nu învaţă în mijlocul cetăţii. neavând ei nimic ce să grăiască împotrivă.12 Ca să nu aibă ei cuvânt de răspuns. atunci cu adevărat sunt Fiul lui Dumnezeu şi am venit la voi ca să vă fac bine. 6 / Matei 9.19 / Daniil 2. Deci pentru aceasta ei [ucenicii] vă vor fi spre osândă vouă. 26) Marcu 3. s-a dezbinat în sine. arătând nebunia lor. 378 în ediţia de la 1805. în loc de ‫״‬în numele Lui". ci în templu şi în adunare [sinagogă] şi în munte şi pe lângă ţărmuri. clevetesc. în loc de „cunoscând". cu cine îi scot pe diavoli? Căci cu adevărat aceia nu-i scot cu Beelzebul! Iar dacă ei fac aceasta cu dumnezeiască putere. 3 Ar fi putut să-i frângă pe iudei ca pe o ‫״‬trestie zdrobită" şi să stingă mânia lor ca pe nişte ‫״‬in aprins" [‫״‬feştilă fumegândă"]. Fiul lui David? (72. 24) Sirah 27. (23) Mulţimile toate se mirau. 44 / Luca 11. 379 380 . Dar şi acum. Că aceasta înseamnă cele care se aduc pe urmă: 12. 26 / Luca 11. căci aceasta este împărăţia lui Dumnezeu.19 „Fie. pe care Dumnezeu va să-l vindece. ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decât cu Beelzebul. 22. precum diavolul. 12. orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui380. auzind. în loc de „dăinui". 22. clevetiţi Venirea Mea. Beelzebul. când mai vârtos ei se ajutorează unul pe altul? Iar ‫״‬satana" este numit Potrivnicul. încât cel orb şi mut vorbea şi vedea. zicând: Nu este. 12. Şi le răspunde cu pildele de obşte.28: Iar dacă Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni. (12. cu mult mai vârtos Eu. Acesta. Şi este numit de noroade ‫״‬Fiul lui David". feciorii voştri cu cine îi scot? De aceea. se găseşte „sta". dar. iar Iisus le vindecă. Iisus le-a zis: Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte.24: Fariseii însă. adică ucenicii Mei. se găseşte ‫״‬întru numele Lui". 22.224 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI pentru [despre] această Judecată ce va să fie. (12. (12. Oare. căci Eu întru numele Meu fac minuni. 22-23: Atunci au adus la El pe un demonizat. devreme ce iudeii n-au voit.2 3 ) Luca U. 20‫ )׳‬lsaia 42. 3 (12. 25 (12. fiindcă Hristos era aşteptat [să vină] din sămânţa lui David.72b lsaia 42.10. 28) Ieşire 8. 34 / Marcu 3. Deci. atingându-Se de inima lui. atâta vrăjmăşie purtau ei firii. atunci. 27: Şi dacă Eu scot pe demoni cu Beelzebul. căpetenia demonilor". domnul dracilor". Drept aceea ‫״‬neamurile vor nădăjdui" spre Dânsul. până când va împlini iconomia şi îi va birui pe ei prin toate. ca iubitorii de slavă. în loc de „scot pe demoni decât cu Beelzebul.20 / loan 3. ce n-a făcut Hristos. (79. se găseşte „ştiind". 377 In ediţia de la 1805. «feciorii voştri».

dacă nu va lega întâi pe cel tare şi pe urmă să-i prade casa? (12. când cineva va vedea minunile care se săvârşesc prin Duhul şi le va cleveti pe acestea ca făcute de diavolul. care înainte de Venirea Mea erau puternici". când sunt goniţi [prigoniţi]. 43 / Ioan 15. îi arată pe ei că sunt îndrăciţi cu adevărat. Cel Care sunt «pomul». Şi chiar dacă se pare că sunt ei munciţi [căzniţi] aici. iar acela îi risipeşte".50.ziceţi că sunt «bune». . dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt. se găseşte „vasele lui să-i jefuiască". ca Lazăr cel sărac. că i se va ierta. 29 Aici spune că pentru orice alt păcat . dar hula împotriva Duhului nu se va ierta. nici în cel ce va să fie. oare. vor fi «bune» . ca sodomiţii şi aceştia care hulesc împotriva Duhului Sfânt. 6 Fiindcă iudeii nu putea cleveti minunile ca fiind rele. 21 ‫״‬Atât de departe sunt Eu de a-i avea prieteni pe draci. unuia ca acesta. Iar unii.adică «roadele» . nici aici. precum acela care. Iar în chip umbrit îi arată şi pe farisei.adică pe oameni . încât Mă şi împotrivesc lor şi îi leg pe ei. numiţi-Mă că sunt «bun» . f!2. Dar. 9. doară. ci şi aici şi acolo se va munci [va fi căznit]. 24 / Marcu 3. 12. acestuia. Dar. avea acesta vreo pricină binecuvântată spre a cleveti. «bun» sunt. cum sunt Apostolii şi înaintemergătorul. văzându-L că vieţuieşte omeneşte şi-L numea „prieten al curvelor" şi „mâncăcios şi băutor de vin" . 33: Ori spuneţi că pomul este bun10 şi rodul lui e bun. dacă nu se vor pocăi? Cunoaşte deci că cel ce hulea împotriva „Fiului Omului". nu va da pentru aceasta cuvânt382. 3 2 ) Isaia 22.19.sau. vă zic: Orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor.intrând Hristos. 29. ( 1 2 . se va ierta lui. acestea nu sunt munci [cazne] pentru păcate. în ediţia de Ia 1805.14 / Marcu 3. se găseşte ‫״‬sau faceţi pomul bun”. Dar.17-18 / Luca 6. ci sunt cercări şi cununi. ca să nu vină la Dânsul.16 ( 1 2 . se găseşte „putred". «după roadă se cunoaşte pomul» şi asemenea şi Eu. au. în loc de ‫״‬rău". 30: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. Deci. când îl văd pe Domnul că face minuni şi atunci clevetesc şi hulesc pe Duhul Sfânt. „vasele" diavolilor .se poate găsi cât de mic cuvânt de răspuns.31-32: De aceea. şi dincolo. iar dincolo nicidecum. [hulind] adică împotriva lucrurilor duhovniceşti ale lui Hristos şi numindu-le drăceşti. risipeau poporul. (32) Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului. Că mulţi sunt care aici se muncesc [căznesc]. «pomul». şi-L cleveteau ca pe un mâncăcios şi un băutor de vin. „Cum să-Mi ajute Beelzebul. dar din însăşi voia lui se face rău. zicând că acel lucru este drăcesc. pentru că minunile . răspunde [Domnul]: ‫״‬Sau şi pe Mine.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 225 22. Iar alţii şi aici. Adică. 28/ Luca 12. întru adevăr şi minunile Mele fiind «roada».10/1 Ioan 5.adică în lumea aceasta .le-a „jefuit" de la ei. atunci şi Eu. 40 1 Luca 11. de nu se va pocăi. de Mă numiţi pe Mine «pom putred». cum este [cu putinţă să lucreze acela împreună] cu Mine? Eu îi adun pe oameni la mântuire. în loc de „să-i jefuiască lucrurile". când îl vedeau iudeii pe Domnul că mănâncă şi bea şi petrece cu vameşii şi cu curvele şi pe toate celelalte ca un „Fiu al Omului" le lucrează (Matei 11. 3 1 ) Marcu 3. în loc de ‫״‬ori spuneţi că pomul este bun". iar acela răutatea. cel care [huleşte] împotriva Duhului Sfânt. 381 382 în ediţia de la 1805. nici acolo. Căci cu adevărat. nici dincolo.căci [cu adevărat] pe acestea le făcea Hristos -. ‫־‬n In ediţia de la 1805. 34). căci după roadă se cunoaşte pomul. n. văzându-L învăţând şi folosind pe mulţi. 12. din minuni". 12. Deci. ce cuvânt de răspuns are acesta? Căci ştie că sunt săvârşite de Duhul Sfânt. Cum poate cineva să între în casa celui tare şi să-i jefuiască lucrurile381. nici aici. căci alergăm la neputinţa oamenilor şi mai cu lesnire suntem iertaţi. 3 0 ) Luca 9. văzând u-L pe Hristos că este cu curvele şi cu vameşii îl clevetea? Nu i se va ierta. care mai vârtos îmi stă Mie împotrivă? Căci Eu învăţ fapta bună. Dar. Ori spuneţi că pomul este rău şi rodul lui e rău383. 27. arătat este că şi «roada» adică minunile -.ca furtişagul sau curvia . Cum. Căci „în casă" . cum se va ierta lor păcatul acesta. nici în veacul acesta. nu i se va cere socoteală. dar pe Hristos Care le făcea îl huleau ca având drac. 29) Isaia 49. nu va fi iertat. chiar de nu s-ar pocăi. 3 3 ) Matei 7. 23 ( 1 2 . «putredă» va fi. vrednici erau de iertăciune şi nici pocăinţă nu li se va cere pentru aceasta. căci li se pare lor că se smintesc dintr‫־‬o pricină binecuvântată. nu i se va ierta lui. care. ca celui care nu a cunoscut că este Dumnezeu tăinuit. cu adevărat.şi. ar putea fi lesne iertat unul ca acesta? Deci. Luca 7. Că.

23. Căci a murit vineri. 21 / Luca 6. aceasta a fost o zi. pentru că erau ispititori şi vicleni.11 / Luca 11. sau măslinul ghindă? Tot aşa. ci că ar fi chiar caşalotul. ar aduce învăţătură „potrivnică".34 l '-35: Căci din prisosul385 inimii grăieşte gura. 254).45 ( 1 2 . Dar ce le răspunde la acestea Mântuitorul? 12. decât semnul lui Ionă Proorocul. izvorăşte izvorul din sine şi ceea ce e dulce şi ceea ce e amar? (lacov 3. o dată ce sunteţi răi? ( 1 2 . atunci cer „semn". zicând: Invăţătorule. cum puteţi să grăiţi cele bune. ca să nu se pară că ale Sale oarecare zice388: „Căci din cuvintele tale te vei îndrepta şi din cuvintele tale te vei osândi" (Iov 9. iar „preacurvar". în ediţia de la 1805. ( 1 2 . 12-13).12 / Pilde 10. Vă spun că pentru orice cuvânt deşert. (40) Că 389 precum a fost Ionâ în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi.12 / Luca 11. Oare poate face mărăcinele măsline. 48 ( 1 2 . Caşalotul este înrudit cu balena. versetul este. voi. ( 1 2 . iată a doua zi. «pomi răi» fiind. 39-40: Iar El. se găseşte „prisosinţa". 12. 35)" (Filocalia românească. 3 9 ) Isaia 57.18. ed.11 / Luca 6. Iar „semn" este învierea Lui. 38: Atunci l-au răspuns unii dintre cărturari şi farisei. 3 8 ) Matei 16. Acesta ajunge până la o lungime de 15-20 de metri şi la o greutate de 65 de tone. pe când omul cel rău. (37) Căci prin cuvintele tale vei fi găsit drept. pentru că se trufeau că sunt din Avraam. din vistieria rea a inimii sale scoate cele rele. Ci. 45 Când vezi pe vreunul vorbitor de cele de ruşine. 29 / Ioan 4. din vistieria bună a inimii sale scoate cele bune. 30/ 1 Corinteni 1. 18. 3. ed. ca una care este lucru preaslăvit. Şi „din cer" voiesc ei să vadă „semn".1. . 11). 4 / Marcu 8.11 1 Ioan 2. se găseşte „năpârci".adică pentru cel mincinos. sâmbătă a fost mort. 5. 6.. aduceţi «roadă rea». Pilde 12.226 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 12. căci pogorându-Se [Mântuitorul] în inima pământului. şi din cuvintele tale vei fi osândit387. iar nu unele ca acestea minuni". ci din strămoşi vrednici răutăţii lor. ( 1 2 . 3 6 ) înţelepciune 1. după cum spune alt Evanghelist (Marcu 8. ca pe cei care se depărtaseră de la Dumnezeu şi se lipiseră de draci. 4 / Matei 3. Ecclesiastul 10. dar semn nu i se va da. în loc de „prisosul". 3 7 ) Iov 15. răspunzând. p. să ştii că are în inima sa mult mai rele decât cele pe care le grăieşte. deci trei zile şi trei 384 385 In ediţia de la 1805. „Căci din cuvintele tale te vei îndrepta şi din cuvintele tale le vei osândi‫״‬.adică la iad a înviat a treia zi. după cuvântul Domnului (Matei 12. 15. 39. 45 ‫״‬Iată. de rău grăindu-Mă pe Mine. iar cel rău.34 a : Pui de vipere384. 12. ( 1 2 . La fel şi cel ce grăieşte cele bune. 6. 2. 30 I-a numit pe ei ‫״‬neam viclean". 36-37. nici izvorul unic al inimii nu poate naşte deodată cuget rău şi cuget bun.12/ Efeseni 4. 3 4 " ) Isaia 59. Oare. voim să vedem de la Tine un semn. cit. după cum erau socotite cuvintele Sale de către cei clevetitori. duhnind de conţinut lumesc. 386 389 Unii spun despre chit că nu este un „peşte mare". şi Eu. 20. aşa va fi şi Fiul Omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi. mirându-se că tocmai când se cuvenea să se supună pentru minunile care se făcuseră mai înainte. 6. iar nu întregi. căci din ‫״‬prisosinţa" sa varsă în afară şi. le-a zis: Neam viclean şi desfrânat‫ *־‬cere semn. care să împrăştie buna mireasmă a mirului duhovnicesc. mai multe încă are în inima sa386. Şi îi numeşte ‫״‬pui de năpârci". oamenii vor da socoteală în ziua judecăţii. Luca 11. pentru că li se părea lor că minunile de pe pământ le face Hristos din puterea diavolului. 30. 12. 29. 16).6/ Luca 19. o oarecare puţină parte din ea arată. «roadă rea» v-aş fi adus. 3 4 b ) Cântarea Cântărilor 4. pe care-1 vor rosti.4 ( 1 2 . 388 Adică. în loc de „vipere".1 / Marcu 8. dar se deosebeşte de aceasta prin faptul că are dinţii fixaţi pe falca inferioară ( Dicţionarul Noului Testament. 93). (35) Omul cel bun din comoara lui cea bună scoate afară cele bune. 4 0 ) lona 1. 11. 5 / Sirah 34. din comoara Iui cea rea scoate afară cele rele. 1977. pentru cel de cleveteală sau pentru cel fără de rânduială şi de râs. Suta întâia capetelor despre făptuire. însă cele „trei zile" şi cele „trei nopţi" socoteşte-le în parte.15. 22 Aici ne îngrozeşte pe noi că vom da seamă şi pentru tot cuvântul deşert . Deci. Bucureşti. 3 / Matei 16. cap 99. voi. de aş fi fost rău. nici inima care este afară de împărăţia Cerurilor nu poate izvorî râuri de viaţă dumnezeiască. 33 / Luca 6. omul bun. dar El îi arată că nu sunt din Avraam. comoară ascunsă având. 22 Evanghelistul adaugă acest cuvânt „atunci". 387 In ediţia de la 1805. 7. Apoi aduce şi mărturie din Scripturi. căci diavolul este stăpânitorul lumii. încă şi noaptea duminicii L-a apucat mort. în locul cel mai de jos . Cuviosul Nichita Slithatul ne spune aici: „Un izvor bun nu poate izvorî apă tulbure şi rău mirositoare. IBMBOR. 35) Psalm 36. 9 1 Romani 14. p.

căci a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon. 12. Iar voi. veţi şi fi osândiţi de niniviteni. 4 2 ) 3 Regi 4. Deci. Cuvântul XI. în măsurătoarea laică a timpului. aşa şi părerea de sine şi plăcerea de sine înseamnă o pierzanie ascunsă. 10. poftind a se cinsti pentru că un asemenea Fiu i se supune ei392. care au crezut slujitorului Meu. care este foarte ostenicios [plin de osteneli]391. De aceea „noaptea de duminică" din rânduiala bisericească este numită „noaptea de sâmbătă". nu Maţi primit".45) Luca 11. (44) Atunci. mai vârtos aceia barbari [păgâni] fiind. aici este mai mult decât Ionâ". dar nu aţi crezut Mie. intrând. (12. Şi cu adevărat aşa este. iată aici este mai mult decât Ionâ.24 (12.. Căci în sufletul iubitor de slavă deşartă se întorc şi patimile curăţite [care au fost alungate] de har. aşa şi neamul vostru. Dar tu. (45) Atunci se duce şi ia cu sine alte şapte duhuri mai rele decât el şi.44) Luca 11. . a venit de departe ca să audă despre copaci şi lemne şi despre alte asemenea lucruri fireşti. 20 Le arată aici că vor ajunge întru cea de pe urmă pierzare. 43-45: Şi când duhul necurat a ieşit din om. pentru faptul că ne‫־‬am întors înapoi şi nu ştim. şi iată aici este mai mult decât Solomon. că s-au pocăit la propovăduirea lui Ionâ. 46) Marcu 3. mai cumplită este nevoia. (48) Iar El a zis. Pentru ce? Pentru că nu are lucrare duhovnicească locul de unde a ieşit. 7 / Luca 11.1-8. ‫״‬odihna" dracilor este a-i supăra pe cei botezaţi. Aşa va fi şi cu acest neam viclean. De aceea se întoarce. la bizantini.43) Iov 1. 31 / Luca 8. şi robia voastră cea mai de pe urmă va fi mai grea decât cele dinainte".47-50: Cineva i-a zis: iată mama Ta şi fraţii Tai stau afara. întinzând393 mâna către ucenicii Săi.19 1 loan 2. propovăduind.42: Regina de la miazăzi2„' se va scula la judecată cu neamul acesta şi-l va osândi. Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei? (49) Şi. 391 Sfântul Petru Damaschinul ne înţelepţeşte cu aceste cuvinte: ‫״‬Precum ocărârea de sine înseamnă o sporire ascunsă. (12. dar şi după rânduiala Bisericii „ziua" {înţelegând prin zi ciclul complet de 24 de ore) este calculată de la asfinţitul soarelui. 5. mai rele pătimesc. şi celelalte. 216). ascultă ce zice: 12. 22. se ‫״‬întoarce" la cel botezat împreună cu cele ‫״‬şapte duhuri". şi. nesocotind încă nimic mare cu privire la El. 2001. căci aşa ne-am obişnuit de multe ori să numărăm390. 22. Căci. mai rău veţi fi şi munciţi [căzniţi]. în loc de ‫״‬întinzând". căci după cum şapte sunt darurile Duhului Sfânt®. 4 /2 Petru 2. Drept aceea. o află golită. 46: Şi încă vorbind El mulţimilor. Vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 28. Deci. dar. Humanitas. a fost crezut. voi. iar după aceea nu este nădejde într-un al doilea botez . fiindcă pe cei nebotezaţi îi are. umblă prin locuri fără apă. 41: Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi. pentru ca să-l robească cu adaos de multe alte rele şi se aşază acolo. 12. când se închina idolilor. se găseşte „tinzându-Şi". Dar. 32 „Ionâ. dacă se vor lenevi. ‫״‬Căci. . Şi. am venit încă şi Eu. măcar deşi era femeie neputincioasă. după ce a ieşit din chit. venind. vrea să-L tragă către dânsa.. a zis: Iată. ed. care era stăpânit de diavolul. ce zice Hristos? Fiindcă a cunoscut ţelul ei. căutând odihnă şi nu găseşte. vă vor osândi pe voi. 34. care aţi crescut auzind cuvintele Proorocilor şi aţi văzut semne. sălăşluiesc aici şi se fac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi. măturată şi împodobită. 392 Pentru această tâlcuire vezi Anexa editorială (2). Ionâ. 43). vrând mai mult să vă curăţesc pe voi. chiar şi venind Eu la voi şi negrăite taine spunându-vă.» (Matei 12. 34. însă întru acelea nu află ‫״‬odihnă". Iar când va intra întru cel botezat. 4 1 ) Deuteronom 18. 31 „împărăteasa.18. acela îmi este frate şi sora şi mamă. de unde am ieşit. iată mama şi fraţii Lui stăteau afară. 10/ lona 3. fiindcă nu L-au primit pe El.1 / Luca 11. pentru faptul că înaintăm bine şi nu simţim. 26 / Evrei 6. 390 La evrei. Bucureşti. Stăpânului". 5 / Luca 11. tot şapte sunt duhurile împotrivitoare ale răutăţii. chiar în timp ce El vorbea.12 Oarecare lucru omenesc vrea să arate Maica. fără semne. 24-25 (12. 393 în ediţia de la 1805. de vreme ce Mă goniţi şi pe Mine şi vă sârguiţi mai vârtos să Mă omorâţi. iar Eu nici după înviere nu voi fi crezut de voi.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 227 nopţi în parte se numără.afară de acela al pocăinţei. precum cei ce au fost izbăviţi de draci. ca cei care mai rău păcătuiţi. ( 1 2 . prin lucrările cele rele. zice: Mă voi întoarce la casa mea. p. Dar prin Prooroci am gonit pe diavolul acesta. (12. Cel ce înţelege. Că aceasta înseamnă ceea ce zice: „Iată. să înţeleagă" (Filocalia românească. căci mai înainte era nădejde să se curăţească prin Botez. nici smerenie. iar Domnul zice: «Când a ieşit duhul necurat. (50) Că oricine va face voia Tatălui Meu Celui din Ceruri. mama Mea şi fraţii Mei. anume acela că-L stăpâneşte pe Fiul. înţelege şi aceasta: prin Botez este gonit duhul necurat şi merge întru cele ‫״‬fără de apă" şi nebotezate suflete. căutând să~Ţi vorbească. căutând să vorbească CU El.1/2 Paralipomena 9.

nevrednic fiind. Pentru că nu a zis că nu este Maica Lui. ci o adaugă pe cea a faptei bune. 48) Marcu 3. 15. 32 612. 394 [1805] Pentru Maica Sa a ieşit la mare Domnul. 34-35 / Luca 8. Deci. 50) Marcu 3. 21 / Ioan 6. 47) Marcu 3. în cele ce urmează.228 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI (12. 33 (12. pentru că nimeni. după cum şi zice Evanghelistul. Deci. nu se foloseşte de rudenie. . după cum se spune şi în tâlcuire la Marcu 4.1. adică ascultând-o ca pe o Maică. după ce a vindecat boala măririi deşarte. cu nimic nu se va folosi că L‫־‬ a născut. 49) Cântarea Cântărilor 8.14 Nu spune acestea defăimând pe Maica Sa. ci îndreptând socoteala ei cea iubitoare de slavă şi omenească. Se supune Maicii Sale care îl chema394. 40. ci că de nu va face voia lui Dumnezeu. nu Se leapădă Hristos de rudenia după fire. 5 (12.

Deci. Că nu a fost înţelepţii Hristos de darul cel dumnezeiesc . neavând rădăcină. se găseşte ‫״‬le-au înecat pe ele". 13. care nicidecum nu primesc cuvântul. în ediţia de Ia 1805. ( 1 3 . încât. că naveau pământ adânc. 1-2: în ziua aceea. Şi pentru ce a ieşit? Oare.3 b : Iată. intrând în corabie. 399 397 398 în ediţia de la 1805. prin care S-a apropiat de noi cu trup. însă aceasta nu creşte.7: Altele au căzut între spini. unde nu aveau pământ mult şi îndată au răsărit.4 ( 13. ( 1 3 . 4-5 / Luca 8. căci puţini sunt cei ce se mântuiesc (Luca 13. nu se cuvenea să pună înaintea lor învăţăturile întru totul descoperite. ca unde nu vor înţelege. lisus. s-au uscat.adică duhurile cele din văzduh -. în loc de ‫״‬le-au înăbuşit". nici nu sporeşte. 8: Altele au căzut pe pământ bun şi au dat rod: una o sută. „a ieşit" la noi. De la aceştia răpesc cuvântul ‫״‬păsările cerului" . 3b ) Marcu 4. întâi spune pilda cea care îl face pe ascultător mai cu luare-aminte. 3": Şi le-a grăit lor multe. ieşind lisus din casă. 7 / Luca 8. (2) Şi s. şedea lângă mare. nel uat în seama în cetatea Sa 395 13. . mai apoi arată şi ‫״‬pământul cel bun".3 / Luca 8. Iar prin ‫״‬soarele care a răsărit" să înţelegi ispitele. măcar de i se pare celui bogat că face oarecare faptă bună. 6 ) Marcu 4. îi vânează pe cei de pe uscat. să muncească [să căznească] pe oameni? Nu! Ci „să semene". le grăieşte „în pilde".1 (13. precum soarele [descoperă] cele ascunse. 395 în ediţia de la 1805. se găseşte ‫״‬lângă cale şi au venit păsările cerului". ci anume de ieşirea din şanurile părinteşti pomeneşte. 5-6 ( 1 3 .CAPITOLUL 13 Şapte pilde despre Împărăţia Cerurilor. dar. în loc de ‫״‬pe lângă drum şi au venit păsările". 6). 8 / Luca 8. Căci şi Proorocii au semănat. fiindcă n-am putut noi să mergem la Dânsul. încă şi întru alt chip: nevrednici fiind ei. însăşi „sămânţa Sa" a semănat-o. (5) Altele au căzut pe loc pietros398. însă aici. a ieşit semănătorul să semene^ ( 13. 8) Marcu 4. că nu se cuvine „a arunca mărgă ritarele înaintea porcilor" (Matei 7. з / Luca 8. în munte. s-au pălit de arşiţă şi. se găseşte ‫״‬răsărind soarele". 8 Cele trei părţi de ‫״‬sămânţă" s-au pierdut şi numai a patra parte s-a mântuit [a rodit]. unele seminţe au căzut pe lângă drum şi au venit păsările397 şi le-au mâncat. 400 în ediţia de la 1805. 3-) Marcu 4. 13.4-6: Şi pe când semăna. pentru ca pe toţi cei ce‫־‬L ascultau să‫־‬i aibă înaintea feţei Sale şi toţi să audă. ci însuşi El era înţelepciunea lui Dumnezeu.au adunat la El mulţimi multe. 5 ) Marcu 4.5 „Semănător" se numeşte pe Sine. care sunt dracii. dar nu sămânţa lor. nu s-au împotrivit ispitelor şi necazurilor. Iar El. Deci. se găseşte ‫״‬pietriş". oprită fiind de griji. din pricina neputinţei. Deci. în loc de ‫״‬loc pietros".2/ Luca A stat în corabie. pentru că mintea lor este cale preacălcată [bătătorită] şi aspră şi nicidecum arată. 6 Cei de ‫״‬lângă cale" sunt cei trândavi şi leneşi. nu de un loc anume vorbeşte. pentru că ispitele îi arată [vădesc] pe oameni şi îi descoperă. se găseşte „pe ţărmurile mării". (6) Iar când s-a ivit soarele399. în loc de „pe ţărm". Căci. 8. 396 în ediţia de la 1805. pe mare fiind Domnul. ci a lui Dumnezeu. şedea în ea şi toată mulţimea sta pe ţărm 396. în loc de ‫״‬când s-a ivit soarele". Când zice „a ieşit". 5-6 / Luca 8. 13. pentru că sunt şi fariseii cei vicleni. 13. dar spinii au crescut şi le-au înăbuşit400. 2) Магсц 4. în ediţia de la 1805. Dumnezeu fiind. 23-28). să ardă pământul pentru spinii cei mulţi? Oare. fără de pilde le-a grăit. ca Unul Care Se află pretutindenea. iar „sămânţa" pe care o seamănă este cuvântul. căci chiar ‫״‬pietros". 7 ) Marcu 4. 1) Marcu 4. ci au vândut mântuirea lor. în pilde. alta treizeci. să întrebe şi să se înveţe.să nu fie! -. Că auzi [ce zice]: 13. dându-ne nouă nădejde de pocăinţă. Insă. 7 Aceştia sunt cei care prin griji ‫״‬îneacă" [‫״‬înăbuşă"] cuvântul. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru pilda semănătorului şi pentru a împărăţiei Cerurilor". zicând ( 13. (13. Şi anume să semene „sămânţa sa".5 Noroadelor celor simple [neştiutoare de carte] şi fără de vicleşug. alta şaizeci. Cei de pe ‫״‬pietriş" [‫״‬loc pietros"] sunt cei care au auzit cuvântul.

Şi vezi bunătatea lui Dumnezeu. dar se făceau ei înşişi orbi şi îl cleveteau [defăimau] pe El. 39 ( 13. ci unul . iar de la cel ce nu are. 9: Cine are urechi de auzit să audă. pe când acelora nu li s-a dat. 403 în ediţia de la 1805. . nu pot înţelege (Matei 13. 18. o stinge şi pe aceasta de nu va sufla într-însa prin Duhul şi prin lucrurile cele duhovniceşti şi o va aprinde pe ea. nu văd"406.poate călugărul care. aduce martor şi pe Proorocul: 13. se găseşte ‫״‬viind la Dânsul". fiindcă zice [Hristos]: ‫״‬Cereţi şi vi se va da" (Luca 11. se găseşte „privind veţi privi şi nu veţi vedea '. pentru ei. Căci. dar nu veţi vedea". 9). Căci acela primeşte care cere. 10-11 / Luca 8.ceea ce se arată şi aici. dar nu veţi înţelege. şi ce are i Se va lua. Cu ajutorul lui Dumnezeu. 407 In ediţia de la 1805. ori ‫״‬spinos".1415: Şi se împlineşte cu ei proorocîa lui Isaia. stând şi învăţând. 402 406 Sfântul Simeon Noul Teolog ne spune cum se împlinesc aceste cuvinte întru lucrarea Sfinţilor: „Lumea e moartă pentru Sfinţi şi cei din ea. 43 Arată că acestea se cuvine să se înţeleagă duhovniceşte de cei care au urechi duhovniceşti. 13: De aceea le vorbesc în pilde404. ci.9). în loc de ‫״‬să cunoaşteţi". însă nu deopotrivă rodesc toţi cei care au primit cuvântul. şi pe cei ce fac lucruri mari şi pe cei de mijloc şi pe cei [ce săvârşesc lucruri] mici! 13. se găseşte ‫״‬a şti".cel care a ales nuntă cinstită şi pe cât este cu putinţă lucrează cu osârdie faptele cele buneQ. nu le văd. 19. în loc de ‫״‬apropiindu-se de El". cum pe toţi îi primeşte. şi cu ochii vă veţi uita. A doua sută a capetelor de Dumnezeu cuvântătoare şi făptuitoare. nu li s-a dat". (13. Pentru aceasta a adăugat: ‫״‬cine are urechi de auzit să audă". apropiindu-se de El402. sau a acelora cu aceştia" ( Filocalia românească. 12) Matei 25.‫״‬treizeci" . măcar deşi are o oarecare scânteie a lucrului celui bun. şi ceea ce 1 se pare că are se va lua de la el. Şi astfel nu se înfăptuieşte nici o părtăşie a acestora cu aceia. (15) Căci inima acestui popor s-a învârtoşat1'1 şi 401 4 [1805] Adică călugărul cel ce petrece în pustie. 1BMBOR. 2 2 t Marcu 4. cu Evanghelia în mână şi în ediţia de la 1805. 1977. Bucureşti. iar altul . 12: Şi ucenicii. iar altul .12 / Luca 8. şi auzind nu aud. şi auzind cele ale oamenilor lumeşti. nu văd faptele lor cele bune şi auzind. este cu putinţă a se face el ‫״‬pământ bun". ca un lucrător petrece în viaţa de obşte. le răspundem astfel celor ce zic unele ca acestea: Dumnezeu pe toţi îi face să înţeleagă fireşte ceea ce se cuvine. (12) Căci celui ce are i se va da şi îi va prisosi. văzând. Iar El zice: ‫«״‬Vouă vi s-a dat a şti tainele». că. dar nu veţi vedea407. văzând fireşte . (13. Căci unii ca aceştia zic că Iisus însuşi a zis: ‫״‬Vouă vi s-a dat a şti tainele.9) Matei 4. la fel. 13) cuvintele lor dumnezeieşti. drept aceea. 13. ed. nu văd. 11J înţelepciune 2 . Iar de la cel care nu are sârguinţă şi minte vrednică. că mulţi au urechi. dar nu de auzit. pentru că aveţi osârdie şi sârguinţă. oare.1-au zis: De ce le vorbeşti lor în pilde? (11) Iar El. dar voia noastră cea slobodă ne întunecă pe noi . nu văd din însăşi voia lor şi auzind . bine am zis. se găseşte ‫״‬pentru aceea în pilde grăiesc lor". 13. nu vedeau. văzând şi ei cele din lume. le-a zis: Pentru că vouă vi s-a dat să cunoaşteţi403 tainele împărăţiei Cerurilor. iar celor ce nu au sârguinţă.poate cel ce are de săvârşit [desăvârşită] neagoniseală şi nevoinţă preaînaîtă401.adică fiind fireşte zidiţi de Dumnezeu ca să audă şi să înţeleagă nu aud şi nu înţeleg din însăşi voia cea slobodă. p.9. căci El „luminează pe tot omul care vine în lume" (Ioan 1. în loc de „cu ochii vă veţi uita. spune-mi mie. Dar nici cei duhovniceşti nu pot primi în ei faptele cele rele sau cuvintele pătimaşe ale oamenilor lumeşti sau răi. văzând. vezi cum aici a zis Domnul pilda şi numai ucenicii cerând au luat. Deci.230 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI de-ar fi cineva ori ‫״‬lângă cale". în loc de ‫״‬de aceea le vorbesc în pilde". Pentru aceasta. cap 41. răspunzând. 405 Adică află răspuns. Căci. nici nu înţeleg. 13) Ia aminte. 10 f23.‫״‬şaizeci" . 29 / Marcu 4. vin la Dânsul şi ÎI întreabă [aceasta]. rămâ n cu simţirea ca şi când nu le-ar auzi. 6. De aceea [cei din lume].11).10 / Ioan 9.‫״‬o sută" . Marcu 4. Adică. voi. 26 Văzând ucenicii adâncime multă în cele grăite de Hristos şi fiind de obşte purtători de grijă ai mulţimii. că de aici se dezleagă nedumerirea celor care zic405 că unii oameni sunt răi din fire şi de la Dumnezeu. că celui ce are sârguinţă i se dă cunoştinţa şi îi prisoseşte. grăite în Duhul Sfânt. 73). care zice: Cu urechile veţi auzi. Iată ce ne spune Dionisie din Fuma despre felul în care trebuie zugrăvită în frescă sau icoană pilda semănătorului: ‫״‬Hristos.adică fiind zidiţi de Dumnezeu ca să poată fireşte să înţeleagă -. [iudeii] minunile lui Hristos? Cu adevărat le vedeau. Deci aceasta înseamnă ceea ce zice „văzând. 404 în ediţia de la 1805. 9-10 / 1 Corinteni 2 . 25 / Luca 8. iar iudeilor nu li s-a dat" (Matei 13.

Deci. oare. 1 8 ) Marcu 4.12 / Luca 8. 1 i t t (17) Căci adevărat grăiesc vouă că mulţi Prooroci şi drepţi au dorit să vadă cele ce priviţi voi.13. ( 1 3 . se găseşte ‫״‬făcându-se necaz sau goană". îndată hulesc. 2 / Marcu 4. 23 ( 1 3 . şi n-au auzit. zicând: 13. 2 0 ) Isaia 58. dar şi cu aceea că duhovniceşte s-au învăţat [au primit] cele dumnezeieşti. se găseşte ‫״‬apucă". îndată se sminteşte. iar aceia numai în chip gândit. ( 1 3 . 2 1 ) Marcu 4. 1 6 ) 2 Paralipomena 9 . 1 9 ) Marcu 4.6). dar mai vârtos sunt vrednice de fericire ochii şi urechile cele sufleteşti. şi n-au văzut.10 / Ioan 12. ascultaţi pilda semănătorului: (19) De la oricine aude cuvântul împărăţiei şi nu-1 înţelege. 21 / Iezechiil 12. deci.1617: Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd si urechile voastre că aud. 1 7 / Luca 10.10 Şi ochii cei simţitori ai Apostolilor şi urechile lor sunt fericite [de Domnul].17 / Luca 8. se găseşte ‫״‬cale".1819: Voi.14-15 / Luca 8.11 ( 1 3 . cu acestea două covârşesc Apostolii pe Prooroci: cu aceea că trupeşte L-au văzut. ci afară din ‫״‬cale"? 13.10 / Ioan 12.21/1 Petru 1. ( 1 3 . iar ‫״‬goană" [‫״‬prigoană‫]״‬. (21) dar nu are rădăcină în sine. descoperă [Domnul] ucenicilor pilda. 7 / Matei 16. 1 7 ) Luca 10.11 Vezi că proorocîa (Isaia 6. 40 / Faptele Apostolilor 28. din însăşi voinţa lor. Şi.15 / Luca 8. .16 ( 1 3 . nu cumva. 8 ( 1 3 . 408 409 410 In ediţia de în ediţia de la la 1805. ci „pentru că ea «s-a îngroşat» [«s-a învârtoşat»]. şi Eu să-i tămâduiesc pe ei. Şi nu a zis că Dumnezeu a închis ochii lor. întâmplându-se strâmtorare sau prigoană410 pentru cuvânt. aceasta este sămânţa semănată lângă drum409. subţire cu adevărat fiind mai înainte". vine cel viclean şi răpeşte408 ce s-a semănat în inima lui. că dintru a lor răutate s-au sârguit a rămâne nevindecaţi şi neîntorşi [întru pocăinţă]. în loc de ‫״‬răpeşte". ca să nu fim şi noi asemenea celor de ‫״‬lângă cale". care nu în ‫״‬cale" sunt. 13. şi să audă cele ce auziţi voi.13 A spus ‫״‬necaz" [‫״‬strâmtorare"] pentru că mulţi fiind necăjiţi de părinţi sau de alte nevoi. Iar aceasta au făcut-o ca să nu se întoarcă şi să-i tamăduiască pe ei. Şi îi cinsteşte pe ei [Apostoli] mai mult decât pe Prooroci. 26 / Romani 11. Deci. 2 / Marcu 4. ‫״‬lângă cale" sunt cei ce se află afară de Hristos. 9) nu spune: „Voi nu înţelegeţi nu pentru că Eu am zidit îngroşată inima voastră". ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă. ci că ei. 1 5 ) Isaia 6. 40 / Evrei 5. pentru că ei şi trupeşte [au văzut şi] au crezut în Hristos.12 Ne îndeamnă să înţelegem cele spuse de învăţători. 9 / Ieremia 5. în loc de ‫״‬drum". în ediţia de la 1805. pentru cei care cad [din credinţă] în vremea tiranilor. ( 1 3 . aşa şi-au închis ei ochii lor. 20-21: Cea semănată pe loc pietros111 este cel care aude cuvântul şi îndată îl primeşte cu bucurie. fiindcă Hristos este ‫״‬Calea" (loan 14. i-au închis. Pentru că lucrul despre care se spune că s-a îngroşat înseamnă că era subţire înainte şi fiindcă inima lor s-a îngroşat. fiindcă au cunoscut pe Hristos.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 231 cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis. în loc de ‫״‬întâmplându-se strâmtorare sau prigoană". dar şi pentru că aceia [Proorocii] nu s-au învrednicit de atâtea taine şi de atâta cunoştinţă ca aceştia [Apostolii]. 1805. 1 4 ) Isaia 6. ci ţine până la o vreme şi.

22: Cea semănată în spini este cel care aude cuvântul. Iar „spinii" sunt grijile şi desfătările. oare. se 414 găseşte „zâzanii" în ediţia de la 1805. fiindcă aprind şi focul poftei şi pe cel al Gheenei. sămânţă bună în ţarina ta? De unde. La fel şi Pavel şi tâlharul [de pe cruce]. vezi că în pildă este rânduială. Apoi se cuvine să nu fim iubitori de bani. ca nu cumva.15 De multe feluri sunt chipurile faptei celei bune. 24) Marcu 4. Nici „avuţia" nu a zis. cit. Deci. (13. Slugile i-au zis: Voieşti. ci toată puterea lor lucrătoare se 2 412 413 ' în ediţia de la 1805. se găseşte „veacului acestuia" în ediţia de la 1805.17 / Matei 3. 13. 8). fiind legaţi cu lanţuri şi căznindu‫־‬i demonii" (Erminia picturii bizantine. intră înlăuntru şi cu anevoie se dezrădăcinează. pentru ca să crească fapta lor bună cea de pe urmă. 24-30: Altă pildă le-a pus lor înainte.27 (13. care era „zâzanie" [„neghină"]. în loc de „neghină". precum Matei. voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi. n-ai semănat tu. altul şaizeci. în toc de „acestei lumi". să ne ducem şi s-o plivim? (29) El însă a zis: Nu. Iar „oamenii care dorm". Şi în altă parte raiul şi iadul: la rai dreptcredincîoşii îndrumaţi de către în geri. în loc de „înăbuşă". iar la iad ereticii. „A semănat zâzanii între grâu". alţii în chipul mucenicilor. însă. 415 Dionisie din Fuma scrie astfel despre felul în care trebuie zugrăvită această pildă: „Hristos cu Evanghelia. 28 (13. ci „înşelăciunea avuţiei". ci „grija veacului acestuia". iar „omul care a semănat" este Hristos. ca s-o ardem. Şi după cum spinul ascuţit fiind. (13. în loc de „un om vrăjmaş". Dar Dumnezeu nu lasă să piară ereticii prin războaie. ca să nu pătimească împreună cu ei şi dimpreună să se piardă şi drepţii415.23: Iar sămânţa semănată în pământ bun este cel care aude cuvântul şi -l înţelege. aşa şi desfătarea. nu „îneacă". a venit vrăjmaşul lui. căci atunci când bogăţia este împărţită la cei lipsiţi. Căci. iar grâul adunaţi-1 în jitniţa mea. şi îngeri lângă ei. la vremea secerişului. s-ar fi tăiat împreună cu el şi „grâul" cuvântului care avea să răsară mai apoi dintr-însul. iar alţii în chipul cuvioşilor. adică pe eretici. dacă va stăpâni [dacă robeşte] sufletul. pe când oamenii dormeau. până la seceriş şi. a semănat neghină printre grâu413 şi s-a dus. cărora le pare rău că sunt eresuri sau răutăţi în suflet şi voiesc a smulge şi a tăia din viaţă şi pe eretici şi pe cei care gândesc cele rele. având pe umăr diavoli. 26 (13. şi înaintea Lui. ‫״‬Ţarină" este lumea aceasta sau sufletul fiecărui om. ca să nu fim ca şi cei „de lângă cale". spune îngerilor că la sfârşit să adune „zâzania" [„neghina"]. . ca să nu se strice dimpreună şi „grâul". că ce folos am avea de vom auzi şi vom ţine cuvântul. căci aceştia.30) Maleahi 3. (25) Dar. iar apoi să ţinem cu întemeiere cele auzite. intră în trup şi greu se scoate. se găseşte „un om pizmaş". ci au fost lăsaţi să trăiască.25) Marcu 4. „zâzanie" [„neghina"] fiind. Dar. în versetele următoare. zicând: Asemenea este împărăţia Cerurilor omului care a semănat sămânţă bună în ţarina sa.18 / Luca 18. iar aici arată că nici pe cea care a căzut pe ‫״‬pământul cel bun" n-a lăsat-o vrăjmaşul nestricată. dar. sunt cei care dintru lenevire primesc eresurile şi gândurile celor rele. deci care aduce rod şi face: unul o sută. de multe feluri sunt şi cei care sporesc. 24 Nu spune că ‫״‬veacul acesta" îneacă cuvântul. după cum apare în versetul ediţiei de la 1805. atunci s-a arătat şi neghina. nici pentru gândurile cele rele nu voieşte Dumnezeu să fie tăiat omul. p. adică legându-i de mâini şi de picioare. se găseşte „îneacă". n-au fost tăiaţi. purtând cununi. oameni mulţi: unii în chip de ierarhi.2 6 ) Marcu 4. (26) Iar dacă a crescut paiul şi a făcut rod. dar din pricina iubirii de arginţi îl vom „îneca"? 13. ci creşte cuvântul. din pricină că noi ne lenevim şi dormim. altul treizeci.12 / Marcu 4. 20 / Luca 8. (30) Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina. căci aşa nu mai pot lucra. 22) Ieremia 4. Şi în mijlocul lor ereticii.12 în cea dintâi pildă a spus că a patra parte de sămânţă a căzut pe „pământul cel bun" (Matei 13. 23) Facere 26. i-au zis: Doamne. Căci se cuvine nouă ca mai întâi să auzim cuvântul şi să -l înţelegem. 121). De asemenea. „zâzaniile" sunt eresurile sau gândurile rele.232 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI 13. „Sămânţa cea bună" sunt oamenii cei buni sau gândurile. (13. plivind neghina.3 / Marcu 4. deci. are neghină9 (28) Iar el le-a răspuns: un om vrăjmaş414 a făcut aceasta. (27) Venind slugile stăpânului casei. cum? „In snopi". ed.. să smulgeţi o dată cu ea şi grâul. ‫״‬Slugi" sunt îngerii. ar fi fost tăiat din viaţă. iar cel ce le-a semănat pe acestea este diavolul. dar grija acestei lumi411 şi înşelăciunea avuţiei înăbuşă412 cuvântul şi îl face neroditor.

Iar aceasta ce zice „sunt la noi". iar noi. în loc de „Nu este prooroc dispreţuit decât în patria lui". spune: ‫״‬orice cărturar. 31-32: O altă pildă le-a pus înainte. 27 ( 1 3 . n-au rămas în Lege. ca pe cei care ştiau Legea. dar pe cele străine le iubim.adică gândurile bune . pentru că El. care după Lege era fiica lui Cleopa. ‫״‬Stăpân al casei" este Hristos ca un bogat.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 233 leagă. şi pe Salomeea. după Lege a luat pe femeia aceluia şi a făcut dintr-însa [a avut de la ea] şase feciori [copii]. în ediţia de la 1805. precum şi eu lui Hristos" (1 Corinteni 4. zicând că ‫״‬pentru orice cuvânt deşert pe care-1 vor rosti. Iar „grâul". 57'") Marcu 6. luându-1. Iar ceea ce zice: „şi în casa lui". dar când a Iuda? (56) Şi surorile [verişoarele] Lui au nu sunt toate la noi? Deci. aduce mărturie din Legea Veche (Iov 15. căci câteva minuni a făcut.adică în cunoştinţa lui Hristos putând a le spune şi pe [cele] ale Legii Noi şi pe [cele] ale Legii Vechi. 13. 44 ( 1 3 . este „necinstit". pe care. nazarinenii socoteau că neamul cel de jos şi simplitatea strămoşilor vatămă pe cineva spre a plăcea lui Dumnezeu416. 4 / Luca 4. să fie mai mult supuşi la munci [cazne]. născuţi din femeia fratelui său. în loc de „multe minuni".54“: Iar după ce Iisus a sfârşit aceste pilde. 7.ce II împiedica pe El a se face mare întru minuni? însă se află ei [se arată ei aici] şi lipsiţi de înţelegere şi pizmăreţi. după cum zice Pavel: ‫״‬Fiţi mie următori. oamenii acest obicei. Iar ‫״‬fraţi" şi „surori" ai Domnului erau copiii lui Iosif. 53. ca nu cumva şi după semne [minuni] rămânând necredincioşi. care scoate din vistieria sa noi şi vechi]". aceasta este Legea cea Nouă. . 24/ Ioan 4. din pricina necredinţei lor. de unde are El toate acestea? (57) Şi se sminteau întru El. îl cinstim pe Dânsul. nu şi Dumnezeu . 11. Iosif. 3 / Luca 3. învăţându-ne cele ‫״‬noi". 2 / Luca 4. cu Acesta asemenea sunt Apostolii. ci ‫״‬s-au învăţat întru împărăţie" . iar când zice că ‫״‬din cuvintele tale vei fi găsit drept şi din cuvintele tale vei fi osândit". 13. 23 / Ioan 6. fiindu-i milă de ei. după ce s-a săvârşit Cleopa fără a avea feciori. 21. în ediţia de la 1805. deşi ştiau Legea. omul l-a semănat în ţarina sa. Cleopa. Căci. Şi zice „n-a făcut multe". 42. când era prigonitor [al Bisericii]. Deci chiar om simplu să fi fost Iisus . Că avem noi. Iisus „în patria Lui". (58) Şi n-a făcut acolo multe minuni418. La fel şi gândurile cele rele pe care le avea Pavel. lăudându-i Mântuitorul pe ei. pe care a venit El să-l arunce pe pământ (Matei 3.a fost „adunat în jitniţele" Bisericii. ( 1 3 . (32) şi care este mai mic decât toate seminţele. oamenii.. Căci pe ei îi numeşte ‫״‬cărturari". [carele se învaţă întru împărăţia Cerurilor este asemenea unui stăpân al casei. că niciodată nu băgăm în seamă cele ce sunt obişnuite [ale noastre]. De pildă. Deci şi aceştia se sminteau întru Iisus. poate zicând şi ei că scoate pe draci cu Beelzebul. Luca 12. a adăugat-o pentru că şi fraţii Lui cei dintru aceeaşi casă cu El îl pizmuiau. a trecut de acolo. Drept aceea. vor da socoteală în ziua judecăţii" (Matei 12. au fost arse de „focul" lui Hristos. pentru că s-ar fi cuvenit ca mai vârtos să se laude că patria lor un bine ca acesta a odrăslit. 55) Marcu 6. dar care. 5 8 ) Marcu 6. dacă ar fi făcut ceva [minuni]". 6. se găseşte „puteri multe". este în loc de „aici. 36-37). 22 / Ioan 7. aducea mărturii din Scriptura ‫״‬Veche" [Vechiul Testament]. 57“) Marcu 6. ( 1 3 . cei străini. 5 Vezi-L pe Hristos că nu-i ocărăşte pe ei. 54 b ) Marcu 6. grele ce s-au grăit.adică numai om.15 ( 1 3 . 49). zicând: împărăţia Cerurilor este asemenea grăuntelui de muştar. Luca 19. cu noi locuiesc". Pilde 18. din pricina necredinţei lor". adică la iudei. 22). 16). căci întru Dânsul sunt vistieriile înţelepciunii. „se adună" de secerătorii îngeri în „jitniţele" cele cereşti. 3 Neînţelegători [nepricepuţi] fiind.. patru parte bărbătească şi doi parte femeiască: pe Maria. ca să nu poată zice [nazaritenii]: „am fi crezut. (54) Şi venind în patria Sa. ci cu blândeţe zice că „nu este prooroc necinstit fără numai în patria lui şi în casa lui". 13. „Şi n-a făcut acolo puteri multe. se găseşte „Nu este prooroc necinstit fără numai 418 în patria lui". îi 4<i 417 învăţăm de aici că înaintaşii nu ne sunt piedici în a plăcea lui Dumnezeu. Iar tu să înţelegi şi aşa: că şi până astăzi. Deci.57 b ~58: Iar Iisus le-a zis: Nu este prooroc dispreţuit decât în patria lui417 şi în casa lui. adică Sfinţii. iar „grâul" .

adică puterile sale cele lucrătoare. 25. adică în veşnicele lăcaşuri420. 50) Matei 13. de-a dreapta. şi împrejurul lor Apostolii. 47-50: Asemenea este iarăşi împărăţia Cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti. care scoate din vistieria sa noi şi vechi. 14 / Isaia 8. iar pe cei răi i-au aruncat42 afară. Şi chiar dacă am crezut. iată. 421 Iar zdrobirea acestora este „plângerea şi scrâşnirea dinţilor". se găseşte „lepădat". 23. în loc de „aruncat". le adevereau cu minunile şi cu glasurile Proorocilor. în obşte şi de faţă grăind. [„la sfârşitul veacului". nu este Acesta fiul419 teslarului? Au. (50) Şi îi vor arunca în cuptorul cel de foc. zdrobindu-se acestea pentru că au făcut cele rele421. Iar întru ‫״‬soboare" îi învaţă. Dionisie din Fuma ne dă următoarea îndrumare de zugrăvire: „Mulţime de popor.bună ori rea .54 b -57 a : încât ei erau uimiţi şi ziceau: De unde are El înţelepciunea aceasta şi puterile? (55) Au. Doamne. Luca 4. în loc de ‫״‬fiul". 49) Matei 25. 420 419 . iar ceilalţi. 16). acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Acest „năvod" a fost împletit din semne şi mărturii prooroceşti. (48) Iar când s-a umplut. 122). pentru că toate cele pe care le învăţau [propovăduiau] Apostolii.16 Zice ‫״‬aceste pilde". fiind căzniţi de demoni" (Erminia picturii bizantine. iar după ce „s-a umplut" . 47 . măcar de vom şi crede. se găseşte ‫״‬feciorul". dar viaţă bună nu vom avea. l-au tras pescarii la mal şi.1-6. iudei. care nu vor fi întru acest fel [rău]. deoarece arată că. curve.adică atunci când se va sfârşi lumea se vor „alege" cei prinşi în năvod. vom fi aruncaţi afară. şi dinapoia Apostolilor.13) ‫ ) ״‬Ieremîa 16.. „Năvod" este învăţătura Apostolilor. pentru că după puţin [timp] avea să spună şi altele. p. 41 înfricoşătoare este pilda aceasta. vameşi. Şi toată lucrarea . (52) Iar El le-a zis: De aceea.51-52: înţeles-aţi toate acestea? Zis-au Lui: Da. 42. din tot neamul [omenesc]. (49) Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi. In ediţia de la 1805. 20 Vezi cum pildele i-au făcut pe ucenici cu mai multă luare-aminte? Căci. căci şi sufletul are dinţi duhovniceşti. au ales în vase pe cei buni. şezând.] sufletul îi „scrâşneşte" pe aceştia [pe „dinţi"]. La pilda năvodului. ed. Marcu 6. cit. elini. a adunat întru el de toate: barbari.16 / lezechiil 47.2 / Luca 4. în ‫״‬foc" vom fi aruncaţi. pentru ca şi pe alţii să-i folosească cu venirea Lui.se spune că este mâncare a sufletului. e raiul. nu se numeşte mama lui Maria şi fraţii4* [verii] Lui: Iacov şi Iosif şi Simon şi 13. din multe feluri de neamuri. Deci atunci. 5 2 ) Cântarea Cântărilor 7. 1 . căci întru acesta S-a crescut [aici a fost crescut] (Matei 2. care au fost pescari. acest năvod. ( 1 3 . 13. dar vom fi aflaţi răi. se vor pune „în vase". iar de-a stânga este iadul şi oameni mulţi. ca să nu poată mai pe urmă a zice că a învăţat oarecare călcări de Lege. cei ce erau mai înainte neînţelegători şi neînvăţaţi le-au înţeles pe cele în ediţia de la 1805. 5 4 " ) Marcu 6. 13. tâlhari. 9 (13. orice cărturar cu învăţătură despre împărăţia Cerurilor este asemenea unui om gospodar15. şi se mută de acolo. 31-32 (13. Iar ‫״‬Patrie a Sa" să înţelegi Nazaretul.234 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI învăţa pe ei în sinagoga lor41' ( 1 3 . Deci. cu Petru înăuntru şi cu mulţi alţii.

răspunzând. după cum zice Pavei (1 Corinteni 2. 41 1 2 Petru 3.10 ( 1 3 . 4 6 ) Pilde 2. în 427 428 acest grup de versete. poate tocmai datorită frumuseţii şi desăvârşirii lor. (40) Şi. se găseşte „zâzanii". în continuare. 9 Fiindcă noi socotim soarele mai luminos decât toate stelele. 423 Aici. Cuviosul Varlaam [Sfânt prăznuit la 19 noiembne]. s-a dus. 13. După cum despre mărgăritarul cel prea alb se spune că se naşte în scoică atunci când. cu focul Duhului şi cu căldura credinţei au ars-o. în ediţia de !a 1805. arătându -i cu 426 în ediţia de la 1805. CuviosulIoasaf [Sfânt prâznuit la 19 noiembrie şi 26 august]. 8. Pentru aceasta se cuvine ca toate dându-le noi.după care se închide la loc424-.17 / Matei 13. precum Moise (Ieşire cap. şi înapoia lor argint şi cărţi şi alte lucruri de mult preţ. pentru că numai unul este Adevărul . Iar cel ce caută cunoştinţa lui Dumnezeu422. doar el singur ştie câtă bogăţie are. şi lângă el. oare nu cumva ca Hristos vor străluci drepţii? Căci vor fi şi ei dumnezei [prin har]429 (Psalm 81. Dionisie din Fuma indică următorul izvod pentru zugrăvirea pildei mărgăritarului: „Hristos. a dăruit toate cele ce sunt spre viaţă şi spre 429 înţelesul cuvintelor: „vor fi şi ei dumnezei pnn har". se găseşte „se adună zâzaniile". este legat de cuvintele Sfântului Apostol Petru: „Dumnezeiasca Lui putere ne- .17). se găseşte „sfârşitul veacului". Cu adevărat. în loc de „sfârşitul lumii". io Viaţa de acum este asemenea unei mări. 6). Şi împrejurul iui bărbaţi şi femei. în loc de „se alege neghina". 43: Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în împărăţia Tatălui lor. a vândut toate câte avea şi l-a cumpărat.15-17 ( 1 3 . vor fi şi turburări şi războaie şi poate şi dintre cei credincioşi se vor strica în vremea turburărilor.14. precum făceau Iosua Navi (Iosua 3. se găseşte „iar zâzaniile sunt fiii celui viclean".31 ( 1 3 . cu „soarele" aseamănă strălucirea drepţilor. 7 ( 1 3 . vor culege din împărăţia Lui toate smintelile şi pe cei ce fac fărădelegea. ( 1 3 . care se vor îngădui până la sfârşit. iar neghina sunt fiii celui rău426. le-a zis: Cel Ce seamănă sămânţa cea bună este Fiul Omului. o află pe ea. s. (38) Ţarina este lumea. că nimic având.12 -14 / loan 8. 422 Cunoaşterea cea după Dumnezeu. de vreme ce Hristos este „Soarele Dreptăţii" (Maleahi 3. ascunsă. căci. 37-42: El. şi toate cele pe care le are . 12 / Apocalipsa 19. pe toate le stăpâneşte şi stihiile îi sunt roabe [supuse]. (42) şi-î vor arunca pe ei în cuptorul cu foc. căci de vor fi omorâţi ereticii şi se vor tăia. în loc de „neghină". 4 0 ) Matei 25.18-23]. spre slava noastră]". iar secerătorii sunt îngerii. ascunsă". [pe care Dumnezeu a rânduit-o mai înainte de veci. căutând să afle oarecare cunoştinţă. adică din Sfântul Duh.. 13. dar n-au fost tăiaţi atunci. Multora. poruncindu-le lor. 3 9 ) Facere 3. Şi.dogme elineşti [învăţături lumeşti] sau năravuri rele sau bani . 4 2 ) Matei 3. cu îmbrăcăminte călugărească.le aruncă pe dată şi cumpără „ţarina". „mărgăritare" li se par socotelile [cugetele] înţelepţilor celor mulţi. 20 [Toate] câte se cuvenea să se zică s-au zis mai sus [vezi tâlcuirea de la Matei 13. (41) Trimite-va Fiul Omului pe îngerii Săi. în acest chip se ascunde şi propovăduirea întru cei neînvăţaţi şi simpli. 7.15 / loil 4. aşa şi Hristos S-a zămislit în Fecioara. mai pe urmă.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 235 Dumnezeu. stând şi binecuvântând şi înaintea Sa. 3 / înţelepciune 3. 7). 7-10.Carele este Hristos. ( 1 3 . acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. 4 1 ) Matei 24. j Se pare că aşa se socotea în acea vreme că se formează perlele. 44 / Faptele Apostolilor 13. ( 1 3 .13 / Apocalipsa 14. Pentru că şi Pavel şi tâlharul ‫״‬zâzanii" aveau mai întâi [înainte] de a crede. adică lumea423. după cum se alege neghina428 şi se arde în foc. 10. iar „neguţători" sunt cei care o străbat. 4 3 ) Daniil 12. 13. însă şi mai mult decât soarele vor străluci aceştia.12. 12-13). în taină privindu-1 în mâna sa. Dionisie din Fuma scrie astfel despre zugrăvirea pildei: „Apostolul Pavel. în ioc de „iar neghina sunt fiii celui rău". p. o loveşte fulgerul . ed. Şi după cum cel care are mărgăritar.20). de multe ori. 13. 425 4. cit. în ediţia de la 1805. (39) Duşmanul care a semănat-o este diavolul. pentru „grâul" care avea să răsară dintr-înşii. acest „mărgăritar" să-I câştigăm [dobândim]425. grăind într-o hârtie: „Propovăduim înţelepciunea de taină a lui Dumnezeu.4. stând cu bună cucernicie. Cel ce are urechi de auzit să audă. Aici vorbeşte despre eresuri. 122). deschizându-se.45-46: Iarăşi este asemenea împărăţia Cerurilor cu un neguţător care caută mărgăritare bune (46) Şi aflând un mărgăritar de mult preţ. zăcând pe pământ şi alţii sfărâmând idoli" (Erminia picturii bizantine. dar numai unul este cel „de mult preţ". sămânţa cea bună sunt fiii împărăţiei. cel care are cunoştinţa lui Hristos a dobândit toată lumea. din Fulgerul cel de Sus. feciorul de împărat al Indiei. 3 8 ) Cântarea Cântărilor 7. aşa va fi la sfârşitul veacului. iar alţii nu ştiu. secerişul este sfârşitul lumii427. 10. iar vrăjmăşia ce o aveau ei întru început. au adus roadă lui Dumnezeu.

până ce s-a dospit toată. dar fierbinte şi râvnitor şi iute şi mustrător. parabola „vulturului şi a viţei" din proorocia lui Iezechiil către Israil (lezechii! 17. Tulpina muştarului creşte până la o înălţime de 3-4 metri (Dicţionarul Noului Testament. din familia leguminoaselor. 77. Vezi nota versetului 25 de la Matei 13. pilda „scaietelui şi a cedrului" rostită de loaş către Amasia (4 Regi 14. a ascuns-o şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. şi din gura Lui ieşind un copac afară. cu flori roşii şi cu seminţe mărunte negre. 431 Neghina este o plantă erbacee cu tulpină înaltă. pentru că Domnul grăia în pilde. privind la Apostoli" (Erminia picturii bizantine. 3 5 ) Psalm 48.. ca să nu socoteşti tu. 24-30. însă noroadele negrijindu-se de aceasta. ca mulţimile să poată să-L întrebe pe Dânsul. crescut este mai mare decât toate legumele433 şi se face pom. atâta încât şi ‫״‬păsările cerului". Deci fii şi tu ‫״‬grăunte de muştar" . să se odihnească întru tine. 9 Aduce în mijloc pe Proorocul care mai înainte a vestit că avea să propovăduiască Hristos şi că în pilde va învăţa. cit. căci El ne‫־‬a arătat nouă tainele cele din Ceruri. că puţin părând a fi au cuprins toată lumea. cu flori purpurii-lilîachii. 4 4 ) Pilde 2. ‫״‬Deci. ( 1 3 . Măzărichea este o specie de plante furajere anuale. Şi a spus atunci cele ce erau „ascunse de la întemeierea lumii".adică mic Ia arătare. 1-4). ca şi regionalism cuprinde în înţelesul său şi o denumire generică pentru plantele erbacee cultivate de om pentru hrană. ramificată. adică îngerii. p. 13. nici căutând să se înveţe ceva. 3 1 ) Mareu 4. pilda „viei neroditoare" din proorocia lui Isaia. 201). 4. Măzărichea mai este cunoscută şi sub denumirea de borceag. cu tulpina subţire. 2 / Efeseni 3. în loc de ‫״‬legumele".1-7). toxice. Dintre acestea amintim doar câteva: parabola „oiţei".adică decât cei care sunt neputincioşi şi nu de săvârşit [nedesăvârşiţi] -. 36 h : Iar ucenicii Lui s-au apropiat de El. şi din jos oamenii mulţi. Şi [prin cuvântul] „fără de pildă nu le grăia nimic" se înţelege că numai atunci s-au făcut acestea.1-14) etc. albe sau roz. Dionisie din Fuma dă următorul izvod pentru zugrăvirea pildei: ‫״‬Hristos în mormânt. 34-35: Toate acestea le-a vorbit Iisus mulţimilor în pilde. 33: Altă pildă le-a spus lor: Asemenea este împărăţia Cerurilor aluatului pe care. cu cuviinţă au fost lăsate de Dânsul.9-10). Trebuie ştiut că acest cuvânt buruiană. 36“: După aceea431. parabola „împăratului copacilor" spusă de Iotam către locuitorii Sichemuluî (judecători 9. 20 21 ‫״‬Aluat" îi numeşte pe Apostoli.. 7-15). 3 2 ) Marcu 4. p. pe care. ( 1 3 . 33) Facere 18. 44: Asemenea este împărăţia Cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină. 3 4 ) Marcu 4. ( 1 3 . pentru că celelalte li se păreau mai descoperite. măzărichea33 şi altele. aşa şi voi toată lumea o veţi preface. cit. că Domnul nu întotdeauna vorbea în pilde. (35) Ca să se împlinească ce s-a spus prin Proorocul care zice: Deschide-voi în pilde gura Mea. cel care vieţuieşti viaţă îngerească .adică cei cu minte despovărată de patimi şi zburătoare la cele de Sus se odihnes c întrînşii434. Pentru pilda grăuntelui de muştar.18-19 ‫״‬Grăunte de muştar" este propovăduirea şi Apostolii. „Ci propovăduim înţelepciunea de taină a lui 13. luându-1. precum şi ‫״‬grăunte de muştar" i-a numit. 2-10) sau cea a „leoaicei şi a viei" (Iezechiil 19. păroasă. ed. pentru Iuda şi Ierusalim (Isaia 5. şi Apostolii între ramurile lui. 6 / Luca 13. în ediţia de la 1805. preface toată făina asemenea lui. 433 432 . 2). 121). 4. [spre a se împlini proorocia]. ed.236 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI 13. a cărei sămânţă este foarte mică. precum aluatul. 30-32 / Luca 13. precum este neghina. 430 Pildele erau chip de învăţătură şi mustrare şi în Vechiul Testament. că Hristos a adus un oarecare chip nou de învăţătură430. Iar p rin „zâzanii" arată toate cele stricătoare care răsar în grâu. mic [puţin] fiind. cu frunze lungi. prin care Proorocul Natan îl mustră pe David pentru desfrânare (2 Regi 12. cu cărţi deschise. 30 / Luca 13.18 ( 1 3 . propovăduirea şi cunoaşterea lui Hristos ascunse în lume. tu însuţi fiind de săvârşit [desăvârşit]. găsind-o un om. a venit în casă A lăsat poporul „atuncea" când a văzut că nimic nu se folosea acesta din învăţătură. 13. ce creşte prin semănături. 77. întreabă numai despre această pildă. ( 1 3 . se găseşte ‫״‬buruianele". 33 ( 1 3 . o femeie l-a ascuns în trei măsuri de făină. şi fără pildă nu le grăia nimic. 13. zicând: Lămureşte-ne noua pilda cu neghina432 din ţarină.întrucât şi îngerii se bucură pentru cei drepţi. 434 Muştarul este o plantă adeseori întâlnită în Palestina. ‫״‬ca" este întrebuinţat spre a se arăta împlinirea celor proorocite (Psalm 48. Iar acel scurt cuvânt. căci nu se cuvine a-ţi vădi fapta cea bună -.4 „Ţarină" este lumea. Căci aşa te vei face mai mare ca ‫״‬buruianele" . lăsând mulţimile. iar „comoara ". încât ‫״‬păsările cerului" . spune-voi cele ascunse de la întemeierea lumii. deşi puţini sunteţi". încât vin păsările cerului şi se sălăşluiesc în ramurile lui.

cit. Că se cuvine ca în întregime [preadeplin] să ‫״‬dospim" şi să ne preschimbăm spre cele dumnezeieşti435. Şi Apostolii înaintea Lui.. 121). Adică.. Iar ‫״‬trei măsuri" sunt cele trei puteri ale sufletului: cuvântarea [cugetarea]. şi înaintea lor multă mulţime" (Erminia picturii bizantine. Iar ‫״‬femeie" este sufletul care a ascuns propovăduirea întru toate puterile sale şi s -a amestecat şi s-a dospit şi s-a sfinţit cu totul de această propovăduire. zicând: «Mergând învăţaţi toate neamurile. 19).TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 237 Unii înţeleg prin ‫״‬aluat" propovăduirea.» (Matei 28. pe alţii învăţându-i. să ne preschimbăm lăuntric pătrunzându-ne de puterea şi lucrarea celor duhovniceşti şi dumnezeieşti. ed. p. pe unii botezându-i.. căci zice: ‫״‬până ce s-a dospit toată"436. Dionisie din Fuma dă pentru această pildă următoarea îndrumare: ‫״‬Hristos cu Evanghelia. 436 435 . mânia şi pofta.

el s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el439. Pentru cele cinci pâini şi pentru cei [1805] Tetrarh .2: în vremea aceea. fără numai slujitorilor. Pentru umblarea lui Iisus pe mare".16 / Marcu 6. Iisus satură cinci mii de oameni. 8. 8 ( 1 4 . fărădelege era ceea ce s-a făcut. 438 în ediţia de la 1805. Irod socotea că după înviere a luat şi darul acesta de la Dumnezeu.19-20 ( 1 4 . 14.14. fiindcă avea o fiică [Salomeea]. 14 / Luca 9.238 C API TOLUL 14 Tăierea capului lui loan Botezătorul. 28 I Luca 9. Iar loan îl mustra pe Irod pentru că ţinea împotriva Legii pe soţia fratelui său. Şi nete.17 / Luca 3.3-5: Căci Irod. 1 ) Marcu 6. 16).stăpânitor peste a patra parte dintr-o împărăţie. [anume] de a face minuni.18 Matei nu l-a pomenit pe loan mai dinainte. fratele său. 437 în ediţia de la 1805. Şi unii spun că Irod a luat-o pe femeia lui Filip şi a răpit stăpânirea celei de a patra părţi încă trăind Fiiip. 439 doi peşti. pentru că nu-i iau în seamă pe cei care strălucesc întru fapta bună. cea care a jucat la ziua regelui. 3 ) Marcu 6. (5) Şi voind să-l ucidă. Dar diavolul i-a aflat [dat] lui vreme cu prilej [pentru aceasta]. 21-22. dacă n-ar fi fost şi acestea legate de Hristos. (14. căci iată după câtă vreme aude Irod cele despre Iisus . aici avem: ‫״‬el a înviat din morţi şi de aceea se fac puteri întru el". Şi înţelege de aici mândria vieţii lui de tiran. ( 1 4 . Şi fiindcă loan n -a făcut nici un semn [o minune] cât a trăit. fiindcă scopul [ţelul] lui era să scrie numai cele despre Hristos. Şi nici acum n-ar fi pomenit. Legea poruncind ca omul să ia pe soţia fratelui său dacă s-ar fi săvârşit acela fără de feciori [fără a avea copii] (Levitic 18.mându-se Irod de Dumnezeu. 4 ) Levitic 18. l-a legat şi l-a pus în temniţă. (4) Căci loan îi zicea Iui: Nu ţi se cuvine să o ai de soţie.1. vindecă pe cei bolnavi care se ating de El 437 14. 7 : 23. 2 ) Marcu 6. iar Filip nu s-a săvârşit fără feciori [copii]. femeia lui Filip. Şi se vede că se teme el de Botezătorul şi de aceea nu îndrăzneşte a vorbi altora. după cum se spune şi în tâlcuirea de la Matei 2. s-a temut de mulţime. . că-1 socotea pe el Ca Prooroc.căci stăpânitorii cu zăbăvnicie [greu] iau cunoştinţă de acestea. a auzit tetrarhul438 Irod de vestea ce se dusese despre Iisus. prinzând pe loan. umblă pe mare. pentru Irodiada. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru tăierea capului lui loan şi pentru Irod. (2) Şi a zis slujitorilor săi: Acesta este loan Botezătorul. se temea de norod şi de aceea amâna uciderea lui loan. Orişicare dintre acestea de s-au făcut.19 Acest Irod era fiul celui care a omorât pruncii din Betleem.

1 Iisus pleacă de acolo din pricina vărsării de sânge făcute de Irod. 32 / Luca 9 . îndemnată fiind de mama sa. Şi învăţăm de aici că uneori este mai bine a călca jurământul. 5 / Marcu 6. pentru că ştia fapta cea bună [virtuţile6] a lui loan. dacă ar fi cerut capul lui. 6 ) Pilde 5 . 14. pe tipsie. şi. să se căiască. fiica Irodiadei 4 mijloc şi i-a plăcut lui Irod. arde. Insă. aici avem: ‫״‬Şi auzind Iisus. 5 / Marcu 6.11. 24 Vezi [aici câtă] înverşunare! împărăteasa joacă şi cu cât joacă [mai iscusit]. 1 1 ) Marcu 6. căci până şi vrăjmaşul laudă fapta bună. pentru jurământ şi pentru cei care şedeau cu el la masă.21 / Marcu 6.10 / loan 6. 14. au luat trupul lui şi l-au înmormântat ( 1 4 . lisus răpindu-Se pe Sine din mijlocul primejdiilor-fiindcă nu sosise încă vremea morţii [Patimii] S-ar fi părut că este o nălucă. s-a dus de acolo cu corabia. în temniţă. (8) Iar ea. vezi şi altă nebunie a lui Irod. 6 înţelesul original al cuvântului grecesc pentru ‫״‬virtute". în loc pustiu8 ( 1 4 . a poruncit să i se dea. în loc de ‫״‬regele". în loc pustiu deosebi". acesta ar fi fost ispitit sa-L omoare. 7 ) Osea 4. 1 2 “ ) 1 Regi 22. ( 1 4 . căci povestirea despre loan este doar un adaos. aici avem: ‫״‬Şi viind au vestit Iui Iisus". 26-28 / Luca 9 . S-a dus de acolo singur. dar din pricina jurământului dă darul [cel] fără de omenie. 1 3 ) Marcu 6. ' / r Ce ‫״‬i-au vestit lui Iisus"? Nu că a murit loan. auzind. I2 h : Si s-au dus să dea de ştire lui Iisus7. capul lui loan Botezătorul. 22-23 ( 1 4 . 21 ( 1 4 . se găseşte ‫״‬a mărturisit". mai apoi trezindu-se. Dar. S-a dus de acolo. învăţându-ne să nu ne aruncăm noi înşine în chip voit în primejdii şi încă 4 5 în ediţia de la 1805. Şi pentru ce a adăugat ‫״‬dă-mi aici"? [Pentru că] se temea ca nu cumva Irod. fiind ispitit să-L omoare. 9-12 a : Şi regele5 s-a întristat. căci este ruşinos pentru o împărăteasă să facă ceva necuviincios cu iscusinţă. pentru ca să nu pară că după nălucire [închipuire] S-a întrupat. căci de L-ar fi prins pe El Irod. întâi a fost pus în Emesa. că se jură ‫״‬să-i dea orice-i va cere". pe tipsie. 9 ( 1 4 . iar cinstitul său cap. 14. cu atât mai rău. capul lui loan Botezătorul". (11) Şi capul lui a fost adus pe tipsie şi a fost dat fetei. se găseşte ‫״‬împăratul". 9 în ediţia de la 1805. este ‫״‬valoare arătată în luptă". 8 ) Marcu 6. a zis: Dă-mi aici.13: Iar Iisus. 7 In ediţia de la 1805. Aşadar pentru aceste . oare i l-ar fi dat el? [Şi-i zice fiica Irodiadei:] ‫״‬Dă-mi aici. (12) Şi venind ucenicii lui. în ediţia de la 1805. Deci. cu jurământ i-a făgăduit să‫־‬i dea orice va cere.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI 14. 7. (10) Şi a trimis şi a tăiat capul lui loan. dar. 6-8: Iar prăznuind Irod ziua Capitolula 5 jucat 239 în Iui de naştere. iar ea l -a adus mamei sale. ci că Irod spune despre El că ar fi loan. în loc de ‫״‬i-a făgăduit". pentru aceea îl silea. Iar trupul lui loan Botezătorul a fost îngropat în Sevastia Cezareii. cu corabia. (7) De aceea. 29 ‫״‬S-a întristat". zicând: ‫״‬dă-mi aici". decât a săvârşi fărădelege pentru a împlini un jurământ.

aşa şi ale tale. 13-14: Dar. 1 5 ) Numeri 11.13/ loan 6 . 1 4 ) Marcu 6. 35-36 ( 1 4 . 15-16: Iar când s-a făcut seară. pentru ca. să-şi cumpere mâncare". pentru ca să facă minunea cea cu pâinile. 2. SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Iar ‫״‬în loc pustiu deosebi". aflând. 13 Ucenicii sunt [şi se arată] iubitori de oameni. poruncind să se aşeze mulţimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la Cer. a trecut. daţi-le voi să mănânce. Deci ne învăţăm de aici că măcar şi puţine de avem. să se arate că de nevoie a venit spre a face minune şi nu pentru iubirea de slavă. 1 9 “ ) Judecători 7.ci. 9 ( 1 4 . dă drumul mulţimilor.19/Marcu 6.Capitolul 3 pricini S-a 240 dat în lături. Dar ce zice Mântuitorul? ‫״‬Daţi-le voi să mănânce". mulţimile. căci a merge ‫״‬după El. căci «Cel Ce dă hrană la tot trupul». 39-40. Eu. le-au dat mulţimilor. 33 ( 1 4 . 1 7 ) Marcu 6. (14) Şi ieşind. 1 6 ) Marcu 6. se cuvine să le cheltuim întru iubirea de străini. 14. din cetăţi. iată. zicând ei că nu au ce să le dea.6/loan 6. şi după cum acele puţine s-au înmulţit. Făcătorul vremilor. măcar deşi este seară şi locul este pustiu. căci. 5 Credinţă arată noroadele. ca să se ducă în sate. pe jos.17. pe jos" şi fără de hrană. ucenicii au venit la El şi I-au zis: locul este pustiu şi vremea. 21 / Pilde 29. pentru că şi Apostolii puţine având. . 14. ca plată a credinţei. ducându-Se lisus. că poartă de grijă norodului şi din această pricină nu vor să-i lase să flămânzească. toate acestea sunt lucruri [fapte] ale credinţei.11 / Ioan 6. Eu sunt" (Psalm 135. cele puţine. ( 1 4 . 8. 1 3 ) Marcu 6. a binecuvântat1 ( 1 4 . de vreme ce. 38/Luca9. Iar aceasta n-o zice ca şi cum nu ar fi cunoscut câtă era sărăcia Apostolilor . (18) Şi El a zis: Aduceţi-Mi-le aici. (16) lisus însă le-a răspuns: N-au trebuinţă să se ducă. au venit după El. 25). a văzut mulţime mare şi I S-a făcut milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor.19“: Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti.să nu fie! . 34 / Luca 9. mulţimile merg după El.10 ‫״‬Aduceţi pâinile aici la Mine. de faţă sunt. 37 / Luca 9. se vor înmulţi. deci. 14. (19) Şi. ( 1 4 . 25 / Marcu 6. De aceea şi primesc vindecările.

(14. 19 b -21: Şi. Apoi priveşte ‫״‬la Cer" şi blagosloveşte pâinile.13 / Sirah 18. încă şi ca să ne înveţe pe noi când venim la masă. [mai] întâi să mulţămim şi [abia] apoi să mâncăm.adică să le înţelegem . ca să nu Se pară iubitor de slavă deşartă. douăsprezece coşuri pline. alt „peşte" Apostolul u . de aceea rămân prisosinţe [‫״‬fărâmituri"]! Şi sunt ‫״‬douăsprezece coşuri" cu ‫״‬fărâmituri".23-24: Iar dând drumul mulţimilor. nevrând să le ducă după El. (21) Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi. Şi cele „douăsprezece coşuri" care au fost ridicate şi purtate de Apostoli arată că pe toate câte noi nu putem să le mâncăm . Şi sloboade noroadele. şi ca să încredinţeze că nu este potrivnic lui Dumnezeu.a tăiat capul lui loan. zicând: „a silit" căci ei voiau pururea împreună cu El să fie. care se lipeşte pe piele spre a feri o rană de infecţie. măcar că ei îndegrab au uitat-o.pe acestea Apostolii le-au purtat şi le-au înţeles. Deuteronomul.17 / loan 6. (20) Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri. Şi spune „afară de femei şi de copii".Capitolul 3 stea jos SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Iar El241 pune poporul să pe iarbă. că aşa se tâlcuieşte ‫״‬Irod" . 22) Ioan 6. pentru că se cere de la creştin să nu aibă nimic copilăresc sau femeiesc şi nebărbătesc [într-însul]. 22: Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui. afară de femei şi de copii. poate adică. Şi să nu socoteşti că după nălucire a făcut minunea.adică la neamuri. Ieşirea.12 (14. iar ucenicii mulţimilor.14 Le dă ucenicilor pâinile. Astfel le înţelegem după chipul istoric. 14. frângând. Iar ‫״‬doi peşti" sunt cuvintele pescarilor: un ‫״‬peşte" Evanghelia. Că de nu ne va ierta nouă păcatele şi nu ne va vindeca bolile prin Botez. sau pentru a fixa un pansament. Iar în pustie face această minune. Iar după înalta înţelegere.mintea cea trupească şi de piele a iudeilor. pentru că rău boleau la cele cinci simţiri.19 / Luea 9. 44 / Luca 9. Numerii. a dat ucenicilor pâinile. Alţii prin „cinci pâini" au înţeles cele cinci cărţi ale lui Moise: Facerea. 42-43. 25 / Marcu 6. care se şi vindecă prin cele ‫״‬cinci pâini".turile440 [leacurile]. 441 în ediţia de la 1805. ca să arate că El este Făcătorul pământului şi al mării şi că cele ce mâncăm în fiecare zi de la El sunt date şi de Dânsul sunt înmulţite. nu ne hrăneşte pe noi cu împărtăşirea preacuratelor Taine. făcându-se 440 Emplastrul sau plasturele este o fâşie de pânză acoperită cu un preparat farmaceutic lipicios. 20) 1 Regi 9. Şi. S-a suit în munte ca să Se roage singur441. fiindcă cel ce nu este botezat nu se împărtăşeşte. 14. 24. 6 / loan 6. 21) Marcu 6. ci că de la Tatăl a venit şi din Cer. .11 (14. 8. (14. Leviticul. ţinând minte minunea Şi înmulţeşte şi pâinile şi peştii. 3) .17 Despărţirea cea cu anevoie a ucenicilor a arătat-o în chip umbrit. de vreme ce cele cinci simţiri boleau [erau bolnave]. în loc de „singur". Iar ‫[״‬ca la] cinci mii de bărbaţi" erau. de vreme ce Irod . 19*1 Marcu 6. 8. atâtea şi emplas. câte sunt rănile. ca să nu creadă cineva că au fost acestea cumpărate din vreun oraş de prin preajmă. n-a crezut [Irod] celor care l-au proorocit pe Hristos. pentru ca să-şi amintească pururea minunea şi s-o pomenească mereu în mintea lor.şi tămăduieşte pe cei bolnavi cu sufletul şi apoi îi şi hrăneşte pe aceştia. se găseşte „deosebi". pentru aceea pleacă de la ei Iisus ‫״‬în loc pustiu" (Matei 14. pentru a ne învăţa smerenia. Că. pentru ca şi Iuda să poarte un coş şi să nu cadă întru păcatul vinderii Lui. învaţă că. 41. până ce El va da drumul mulţimilor. care este cap al Proorocilor. ca astfel şi noi nu pe paturi şi pe aşternuturi de mult preţ să ne odihnim. care erau ‫״‬pustii" de Dumnezeu . pe ţărmul celălalt.

aici avem: ‫״‬Dar. 49 Arătând Hristos că nu vântul a fost pricina afundării. fiind învăluită de valuri. mântuieşte-mă!" . învăţându‫־‬ne pe noi ca nu degrabă să ne depărtăm de la rugăciune şi mai vârtos noaptea să ne rugăm. a strigat. dar pentru că a strigat ‫״‬Doamne. Deci Domnul. ca să se deprindă a suferi cu vitejie ispitele şi ca să cunoască puterea Lui. 14. biruind cea mai mare [din primejdii]. învăţându‫־‬ i astfel ca să nu ceară îndată izbăvire din primejdii. cu aceasta a vindecat necredinţa şi de aceea este numit ‫״‬puţin credincios‫״‬. 26) Marcu 6. 27) Ioan 6. zicându-le: îndrăzniţi.şi mai înainte decât ceilalţi. răspunzând. a stat înaintea lor. în loc de „la". Ta pus deasupra apei. pentru ce te-ai îndoit7 (32) Şi suindu-se ei în corabie. arată că s-a îndoit în credinţă. a zis: Doamne. era242 singur Capitolul acolo. încă S-a aratăt şi cu cât este mai presus Hristos decât dânsul [Petru].25 Domnul i-a aşternut lui Petru marea [sub picioare]. în ediţia de la 1805. coborându-se. îndrăzniţi!" 24. ucenicii s-au înspăimântat. 46-47 / Ioan 6. 49 (14. ci să sufere cu bărbăţie. 8 / Marcu 6. s-a temut şi. Şi îndată ce s-a înfricoşat. Eu sunt. zicând: Doamne. 2 5 ) Iov 9.2527: Iar la443 a patra strajă din noapte. „Se suie în munte". ci şi lui îi va da aceasta Şi nu a zis: ‫״‬porunceşte să umblu". 24. 48 / Ioan 6.5 ARHIEPISCOPUL BULGARIEI seară. Petru. Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. s-a temut şi. adică marea. Şi crede [Petru] că nu numai Iisus singur umblă pe deasupra apelor. iar aceasta şi pe el l-a făcut a nu cugeta înalt. aşa de slabă este firea omenească. zicând că e nălucă şi. 32-33. (30) Dar. Pentru aceasta şi ridicându-1 pe el. mântuieşte-mă!". în ediţia de la 1805. 33) Luca 4. a mers pe apă şi a venit către Iisus. (27) Dar El le-a vorbit îndată. Iar pe ucenici îi lasă să se înviforeze. în loc de „acum la multe stadii departe de pământ".15 (14. arătând puterea Sa Insă vezi cum.h din corabie. 1-a apucat şi a zis: Puţin credinciosule. căci noaptea se împarte în patru de ostaşii care străjuiesc pe rând unul după altul. începând a se afunda. 26 / lacov 1. 48 / Ioan 6. se găseşte „întru".30) Matei 8. ‫״‬porunceşte să vin la Tine".28: Iar Petru. văzând vântul. pentru că s-a înfricoşat. 24) Marcu 6. zicând: ‫״‬Eu sunt Cel Care pe toate le pot. porunceşte să vin la Tine pe apă. a venit la ei Iisus. (26) Văzându-L umblând pe mare. ci. 9. ci ‫״‬întru a patra strajă" a stat Iisus înaintea lor ca să potolească furtuna. căci. 23) Marcu 6. s-a potolit vântul. văzând vânt tare. fiind cu dragoste prea fierbinte pentru Hristos. pofteşte [vrea] îndată să meargă aproape de Dânsul . ca mai mare să fie frica ucenicilor. din pricina acelui lucru neobişnuit şi străin. dacă eşti Tu. încă şi „corabia era în mijlocul mării". cel ce s-a împuţinat la suflet. 31) Matei 8. El neavând trebuinţă de rugăciune. (14. necunoscându-L pe El după chip. se înfricoşează de vânt.29-30: El i-a zis: Vino. nu ceartă vântul. că poate l-ar fi pizmuit. 20 Nu de îndată. Şi a venit ‫״‬întru a patra strajă". nu vă temeţi! (14. umblând pe mare. Petru. pentru că grăieşte nu după trufie. (33) Iar cei din corabie I s-au închinat. a strigat. Iar Iisus. începând să se scufunde. iar nu ‫״‬necredincios". Iar Petru. 24. au strigat.18 Pentru a ne arăta nouă că se cuvine să ne rugăm fără răspândirea minţii. 6 (14. iar pe ceilalţi ucenici i-a mângâiat. ci după dragostea pe care o avea pentru Hristos. 32) Psalm 106. 29 / Iona 1. căci vântul era împotrivă. întâi îi face pe ei îndrăzneţi. Şi Se roagă până „seara". de frică. cât şi pentru că le era frică. scapămă!444 (14. umblând pe apă ca un Dumnezeu. se găseşte „în mijlocul mării". 20 / loan 1. au fost şi ei sloboziţi de frică şi cunoscându-L dintru acestea pe 442 443 444 în ediţia de la 1805. ci împuţinarea sufletului. lăsând vântul să sufle [mai departe]. 41. fi4. Iar El. zicând: Cu adevărat. ci oarecât. Iar lor li s-a părut a fi ‫״‬nălucă". însă nu cu totul s-a îndoit Petru. atât pentru că era noapte. fiecare având trei ceasuri de strajă. căci atunci este linişte multă. atunci a şi început ‫״‬a se afunda" Petru. după al nouălea ceas din noapte. încetând vântul. Iar cei din corabie.15 / Matei 8. adică în parte. ci pe Petru. (24) Iar SFÂNTULTEOFILACT corabia era acum la multe stadii departe de pământ442. zicând: Doamne.19 (14. 51 (14. întinzând îndată mâna. 26 / Marcu 6. căci toate pentru noi le face.

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA 5 Dumnezeu. Căci întâia strajă este legământul cu Avraam. a doua . 19 După multă vreme venind Iisus în Ghenizaret. 34) Marcu 6. 18). Şi după cum atunci a fost slobozit [lăsat] a se lepăda. Deci. 56 / Luca 6. Ioan 13. iar acolo.Proorocii. ‫״‬Noapte" este necunoştinţa [necunoaşterea]. 34-36. au dobândit tămăduirea. sfârşitul vieţii celei de pe pământ. . se găseşte ‫״‬se mântuiau".Legea lui Moise. aşa şi tu. 54r55/Luca 6. aşa încât noi.Venirea Domnului.18 ( 1 4 . Marcu 3. 18 în ediţia de ia 1805. Iar după înalta înţelegere. zice: ‫״‬Nu mă voi lepăda de Tine (Matei 26. l-a tras pe el dintru adâncul lepădării. cunoscându-L pe El.10. 14. Dar înţelege şi aceasta: că lepădarea lui Petru şi întoarcerea şi pocăinţa lui mai înainte le-au însemnat [arătat. adică la sfârşitul veacurilor a venit Hristos. 32. atinge-te de marginea ‫״‬hainei" lui Hristos . prin pocăinţă. căci nu eraMATEI lucru al omului să umble pe mare. că după cum acolo semeţindu-se. oamenii locului aceluia au trimis în tot acel ţinut şi au adus la El pe toţi bolnavii. tot aşa şi aici a fost slobozit [îăsat] a se afunda. cunoscându-L. nu numai din vedere. 53 ( 1 4 . Şi. Aici Domnul i-a întins mâna şi nu l-a lăsat să se înece. vestit] cele ce i s-au întâmplat lui pe mare.Capitolul ci al lui Precum şi Da vid zice: ‫״‬în mare este calea Ta şi cărările Tale în ape multe" (Psalm 76. Că ‫״‬haină" este trupul. 243 Iisus. ci şi din semne [minuni] cunoscându-L pe El. iar ‫״‬poala" a lui. că de vei crede că S-a înălţat. iar ‫״‬întru a patra strajă". oamenii arată credinţă fierbinte. în loc de ‫״‬se vindecau". (34. Marcu 14. 37). iar ‫״‬valurile" viaţa aceasta care este turburată de duhurile cele viclene. au venit în pământul Ghenizaretului (35) Şi. a treia . iar a patra . te vei ‫״‬mântui". 35. 36. încât doresc măcar ‫״‬de poala [hainei] Lui să se atingă" şi atingându-se. căci El a mântuit pe cei care erau învăluiţi de furtună. ne închinăm Lui ca unui Dumnezeu. 3 5 ) Marcu 6. 6. trecând dincolo. (36) Şi-L rugau ca numai să se atingă de poala hainei Lui. mărturisesc Dumnezeirea Lui. şi câţi se atingeau se vindecau 8.adică de sfârşitul Venirii Lui în trup -. venind la noi. ‫״‬corabie" este pământul. aşa şi aici: ‫״‬Porunceşte-mi să vin la Tine pe apă".

20 / Sirah 3. (5) Voi însă spuneţi: Cel care va zice tatălui său sau mamei sale: Cu ce te-aş fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu. Deci. căci templul avea vistierie întru care punea oricine voia şi din ea se împărţea la săraci. Şi din vechi aşezământ aveau obicei iudeii de a nu mânca având mâinile nespălate. (6) acela nu va cinsti pe tatăl sau pe mama sa. 3-6: Iar El. însă cei mai cinstiţi [de oameni] erau cei din Ierusalim. 5) Pilde 28. Saturarea celor patru mii de oameni 445 15. 446 în ediţia de la 1805. bine a proorocit despre voi Isaia. Pentru cananeeancă cea cu fata îndrăcită.13 / lezechiil 33. 20. Deci. (15. când a zis: (8) Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele. versetele 8-9 sunt: „Se apropie de Mine norodul acesta cu gura lor. datornicul. ceea ce ceri de la mine ca să te foloseşti. Ce face. 15.1 (15. 24 / Marcu 7. răspunzând. chiar nevrând. Căci cu adevărat. dimpotrivă. dar. 17 / Levitic 19. căci dacă cineva împrumuta pe un oarecare cu bani. 6) Marcu 7. 2) Marcu 7. aici şi în versetele următoare. 1) Marcu 7. în ce fel şi către Dânsul [Hristos] se aflau. în loc de „a zis". 16). ca unii care erau mai iubitori de slavă. ci să le dea pe acestea danie vistieriei templului. 38 / Coloseni 2. Şi astfel fariseii şi cărturarii împărţeau banii cu fiii. 13). 25. Pentru cele ce spurcă pe om.11 (15. dar inima lor este departe de Mine.12. 3. adică dar dat lui Dumnezeu". învă. 8 Deşi toate satele aveau cărturari şi farisei.12-13 Fariseii îi învinuiau pe ucenici că încalcă porunca bătrânilor. aceştia îl şi pizmuiesc mai vârtos [mult] pe Iisus. ci. Că învăţau pe fii să nu dea nimic născătorilor [părinţilor] lor. 9 / Deuteronom 5. îi învinuieşte pe ei [cărturari şi farisei]. 23 / Marcu 7. Sl Isaia 29. trebuia să plătească. De aceea. Deci. cel care îi dăduse bani zicea către nerecunoscătorul datornic: „Corvan este ceea ce îmi eşti mie dator. 6 (15. la Iisus. 21. se găseşte „aşezământul". îi învăţau pe ei să zică: ‫״‬Tată. (15. 7-8 / Marcu 7. 4) Ieşire 20. 1-2: Atunci au venit din Ierusalim. iar Hristos îi arată [vădeşte] că ei calcă [însăşi] Legea lui Dumnezeu (Ieşire 20. le-a zis: De ce şi voi călcaţi porunca lui Dumnezeu pentru datina voastră? (4) Căci Dumnezeu a zis447: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.13 / Sirah 34. (9) Şi zadarnic Mă cinstesc ei. adică dar dat lui Dumnezeu". 3) Levitic 18. văzând că ucenicii nu ţin seamă de acest aşezământ. Pentru noroadele ce s-au tămăduit.Pentru ucenici când au mâncat cu mâinile nespălate. Şi tot astfel făceau şi cei care împrumutau bani. 40 / Marcu 7. atunci. 9 / Luca 11. 7-9 / Marcu 7. 16 / Pilde 20. 3 / Numeri 15. fariseii. 39 (15. (15. Şi în zadar Mă cinstesc. numai din gură grăiau cuvintele lui Dumnezeu (Isaia 29.10 / Efeseni 6. 7) Marcu 7. Pentru şapte pâini". In ediţia de Ia 1805 titlul capitolului este:. 31 / Osea 7.12. ci toate câte au să le dea danie [să le dăruiască] templului. Pentru călcarea poruncilor lui Dumnezeu pentru obiceiul oamenilor.. Căci răi fiind şi înşişi ei depărtându‫־‬se de la Dumnezeu pentru lucrurile cele rele. Aşa îi învăţau fariseii pe copii [fii] să facă. 6 (15.1-3 (15. au socotit că ei îi defaimă pe bătrâni. 2 /Isaia 29. iar datornicul era zăbavnic în a plăti datoria. iar părinţii acelor fii rămâneau lipsiţi şi necercetaţi la bătrâneţe. cu moarte să se sfârşească.14 / Amos 5. iar inima lor departe stă de la Mine. 21. ca şi cel care îi era lui Dumnezeu dator. 9 ) Deuteronom 4.244 CAPITOLUL 15 Spălarea mâinilor. în loc de ‫״‬datina". 448 In ediţia de la 1805. 2-5 / Luca 11. ucenicii Tăi calcă datina446 bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă pâine. aceasta este danie.ţându-i pe fii să nu dea nimic părinţilor lor. J . Femeia cananeeancă. 447 în ediţia de la 1805. 7-9: Făţarnicilor. se găseşte „a poruncit zicând". zicând: (2) Pentru ce. fariseii şi cărturarii. în deşert cinstesc şi li se pare numai că slăvesc pe Dumnezeu cei care prin lucruri [fapte] îl necinstesc pe Dânsul. Mântuitorul? Nu le răspunde nimic la această învinuire. şi cu buzele Mă cinstesc. învăţând învăţături ce sunt porunci ale oamenilor448. învăţând învăţături porunci omeneşti". 7 Prin glasul Proorocului Isaia arată că întru acest chip s-au purtat şi către [faţă de] Tatăl Său. şi aţi desfiinţat cuvântul lui Dumnezeu pentru datina voastră. iar cine va blestema^ pe tată sau pe mamă.

ca şi cum i-ar asculta.15. ci către popor. Şi se vede aceasta din faptul că a venit Petru şi a întrebat. cum înţeleg maniheii. avându-i pe toţi aceştia împreună adunaţi şi legaţi cu o frânghie.12: Atunci. Şi vezi înţelepciune! Nici nu legiuieşte a mânca având mâinile nespălate. dar şi ucenicii s-au turburat. Şi alţi demoni.13-14: Iar El.11: Şi chemând la Sine mulţimile. în loc de ‫״‬călăuze/călăuzi". ca să îndepărteze mulţimile de la ei10. şi dacă mâncarea „nu spurcă".14 (15. p. Dionisie din Fuma indică următorul izvod de zugrăvire la pilda orbului. Căci Legea este ‫״‬sad" al lui Dumnezeu. (15. orbilor. aceea spurcă pe om. se găseşte ‫״‬se va dezrădăcina". legându-li-se ochii de către demoni. pentru aceasta a zis Hristos: ‫״‬Lăsaţi-i pe ei". 15. In ediţia de Ia 1805.ţuitori orbi. în loc de ‫״‬ştii". iar nu despre cele ale Legii. şi dacă orb pe orb va călăuzi„'. amândoi vor cădea în groapă»" (Erminia picturii bizantine. De aici învăţăm că nu simt vătămare pentru noi cei care se scandalizează de bună voie şi care sunt de nevindecat. Iar Iisus. ci ceea ce iese din gură. Iar pentru că fariseii îi învinuiau pe ucenici că mănâncă având mâinile nespălate. şi pe umerii lor diavolii iegându-le ochii cu năframe. orbilor". ci altceva învaţă: să nu scoată din inimă cuvinte rele. zice: 15. ed. 11) Marcu 7. iar de aici sunt arătaţi fariseii care se spurcă prin a vorbi graiuri ale zavistnicilor. se vede că cinsteşte noroadele. că nu mai înţelegem Legea după slovă. Şi prin aceasta că îi cheamă la Sine pentru a primi cuvântul Lui. se găseşte ‫״‬cunoscut-ai". în loc de ‫״‬răsad". cit. auzind cuvântul. răspunzând. nici nu opreşte.19 / leremia 5. şi acestora. apropiindu‫־‬se.15 / Romani 14. amândoi vor cădea în groapă. 13) Ioan 15. b 7 p In ediţia de Ia 1805. Şi-i numeşte ‫״‬povă. cărturari şi farisei învăţând. căci erau nevindecaţi [învârtoşaţi la inimă]. ci după duh. Şi deznădăjduiţi fiind fariseii şi nevindecaţi. 2 (15. ce se face povăţuitor: ‫ ״‬în ediţia de Ia 1805. . cu mult mai vârtos [„nu spurcă"] a mânca având mâinile nespălate. şi înaintea lor evrei. 31 / Luca 6. se găseşte ‫״‬sad". auzind că s-au scandalizat fariseii. a zis: Orice răsad7 pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel Ceresc. se găseşte ‫״‬povăţuitori/povăţui". 125). le-a zis: Ascultaţi şi înţelegeţi: (11) Nu ceea ce intră în gură spurcă TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 245 pe om. 10 ‫״‬Arhierei. (15.10) Marcu 7. va fi smuls din rădăcină8. ucenicii I-au zis: Ştii6 că fariseii.au căzut. 42. îi trag în iad. (14) Lăsaţi‫־‬i pe ei. Domnul arată că nici un fel de bucate „nu spurcă pe om". de asemenea. în Ioc de ‫״‬va fi smuls din rădăcină". Şi Hristos stând departe şi arătându-i către Apostoli/le zice într-o hârtie: Dacă orb pe orb va călăuzi. s-au scandalizat? Ucenicii spun despre farisei că s-au scandalizat.adică slova cea văzută . Şi zice: „Ascultaţi şi înţelegeţi". 39 Despre aşezămintele bătrânilor şi despre poruncile iudeilor zice că ‫״‬se vor dezrădăcina". deşteptându‫־‬i pe cei ce auzeau spre luarea-aminte. Iar pe omul cel lăuntric îl spurcă a grăi 280 ___________ Capitolul 15 _______________ SFÂNTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI cele ce nu se cuvin.. deci acesta nu s-a dezrădăcinat pentru că rămâne rădăcina ei adică duhul cel ascuns iar frunzele .14 Aici nu vorbeşte către farisei.14) Isaia 9. în ediţia de la 1805. sunt călăuze oarbe.

Sfântul Simeon Noul Teolog ie descoperă pe acestea: 48)‫ )״‬De voieşti să te lepezi de toate şi să te deprinzi .Aici. pentru cel ce se sârguieşte după putere a împlini poruncile.

pp. p.F i l o c a l i a r o m â n e a s c ă . trece la păgâni. (20) Acesta sunt care spurcă pe om.1620: El a zis: Acum şi voi sunteţi nepricepuţi? (17) Nu înţelegeţi că tot ce intră în gură se duce în pântece şi se aruncă afară?51 (18) Iar cele ce ies din gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om. cu totul pângăreşte451. să le poţi vedea şi înţelege pe acestea ca într-o oglindă. Bucureşti. (23) El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt453. şi dinlăuntru în faptă ieşind şi lucrându-se. Deci. Se şi tăinuia pe Sine (Marcu 7. Codicele 113.10-11 / Marcu 7. că nu s-a dus acolo ca să propovăduiască. e un înşelător şi duce pe cei ce-1 urmează în prăpastia pierzaniei. cu toate că-i oprise pe ucenici de a merge în căile păgânilor (Matei 10. . spurcă pe om". ( 1 5 . şi cugetarea. smerenia sufletului şi zdrobirea inimii şi rugăciunea întinsă" (Filocalia românească. 2 2 ) Matei 9. amândoi vor cădea în groapă» ( M a t e i 1 5 . I! 12 13 451 în ediţia de la 1805. răspunzând.14. 6. 24). (22) Şi iată o femeie cananeeancă. şi pe cele ce conglăsuiesc cu Scripturile să ie iei în inimă şi să le stăpâneşti cu cugetarea. voi. Căci.17 Petru care ştia că Legea oprea să mănânce unele.20 / Facov 3.15: Şi Petru. să nu te dai în seama unui învăţător neîncercat sau pătimaş. se găseşte „iasă pe afedron". ( 4 9 ) înduplecă pe Dumnezeu cu rugăciuni şi cu lacrimi. 21-23": Şi ieşind de acolo. ca să nu rătăceşti. 9 ( 1 5 . Căci. cu vieţuirea evanghelică.adică în lucrare şi în faptă arătându‫־‬se -. în ediţia de la 1805.13 ( 1 5 . fiindcă se para fi împotriva Legii". se găseşte ‫״‬nu i-a răspuns ei cuvânt". se preface că nu ştie şi întreabă. 15. curvii". încă şi întru alt chip [înţelege]: de vreme ce a văzut pe farisei că nu au primit cuvântul despre bucate. Dar cercetează şi tu dumnezeieştile Scripturi şi mai ales scrierile cu învăţături despre lucrare ale Sfinţilor Părinţi. ed. după cuvântul Domnului: «Orbul de va călăuzi pe orb. Căci omul este îndoit din suflet şi din trup şide aceea trebuie să aibă şi lupta îndoită.19 / 1 Corinteni 6.5). din seminţe rele. 1 5 ) Psalm 118. în loc de petrecerea evanghelică. în loc de ‫״‬este rău chinuită de demon". 8. care erau cetăţi păgâneşti? Cunoaşte. se găseşte ‫״‬râu se îndrăceşte".47 / Isaia 17. dar se încumetă să călăuzească pe alţii. să ştii că în zilele acestea mulţi s-au făcut dascăli mincinoşi şi înşelători. ca nu cumva. din acele ţinuturi. voi. 24 ( 1 5 . 278).6 (15. dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om. 1BMBOR. 27 / Marcu 7.21 / Pilde 6. [Sfântul Simeon a trăit între anii 949-1022. dar. 12. !s în ediţia de la 1805. zicând: Miluieşte-mă. 5. Adică. (19) Căci din inimă ies: gânduri rele. ci înainte de toate. în loc de ‫״‬nu i-a răspuns nici un cuvânt". 1 7 ) Levitie 11. şi pe atunci deplângea deja lipsa povăţuitorilor duhovniceşti. 1991. S u t a t n t ă i a c a p e t e l o r t e o l o g i c e ţ i p r a c t i c e . ca punându-Ie alăturea de cele învăţate şi făptuite de învăţătorul şi înaintestătătorul tău. desigur.26 / Marcu 7. De aceea. ci şi inima şi mintea. adultere. Căci gândul curviei şi înlăuntru petrecând spurcă. iar pe cele mincinoase şi străine să le dai la o parte şi să le lepezi. pentru că. Iar gândurile se nasc înlăuntru şi acolo şi petrec şi din lăuntru ieşind . 453 în ediţia de la 1805. I‫־‬a zis: Lămureşte-ne nouă pilda aceasta. după cum zice Marcu. mărturii mincinoase. 68 / Marcu 7.] ( 5 0 ) Tot cel ce nu vede. se găseşte „preacurvii. ci ies şi cu nimic nu spurcă sufletul omului. ca să-ţi trimită un călăuzitor nepătimaş şi sfânt. în loc de „se aruncă afară". 1 8 ) Marcu 7. iar cele rele de la cei răi. Bucureşti. ies roade rele. să o înveţi pe cea drăcească. temându-se ai zice lui Iisus: ‫״‬Mă smintesc de cele ce ai zis. Capitolul 1 (15. în loc de „adultere. 21 ( 1 5 . 30-31. des frânări449. că nu petrec înăuntru. capetele 48-50. 1977. pentru ca să dobândim virtuţile de Dumnezeu iubitoare. ( 1 5 . 1 6 ) Matei 16. El însuşi merge în Tir şi în Sidon. nu ajunge nevoinţa noastră trupească. Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon452. a plecat Iisus în părţile Tirului şi ale Sidonului. ed. zice: „Acestea care sunt de toţi înţelese şi tuturor arătate [vădite] nu le înţelegeţi? Că bucatele nu rămân înlăuntru. ucideri. Cuviosul Isaia Pustnicul ne învaţă: ‫״‬Suntem datori să păstrăm nu numai trupul curat şi nepătat de păcat. 15. n-au înţeles ceea ce le spune şi este adeverit. ieşind striga. 23. 25 De ce. Harisma. hule.TÂLCUIREA SFINTEI EVANCHELII DE LA MATEI 15. desfrânări". 2 0 ) Marcu 7. Doamne. Fiindcă învăţăturile bune sunt de la învăţători buni. 23 Mântuitorul îi dojeneşte pe ucenici şi-i mustră pentru nepriceperea lor sau pentru că s-au smintit sau pentru că n-au cunoscut ceea ce este arătat450. 2 1 ) Marcu 7. 1 4 ) " . şi conştiinţa. furtişaguri. 1 9 ) Facere 6 .

că strigă în urma noastră. 2 4 ) Isaia 11. din pricina răutăţii celor cărora au fost încredinţate [fariseii şi cărturarii]. 6 / Luca 19. răspunzând. Deci.adică de Trupul Domnului.28: Atunci. că aceea este nesimţitoare. Iar Hristos. cananeeanca este şi semn al Bisericii celei dintre păgâni. numind-o pe ea „câine" . nu în semn că a trecut-o cu vederea. s-a închinat Lui. ajută-mă17. nimic nu ne va opri să dobândim cele pe care le voim. 15. ci pe mine care pătimesc cele cumplite şi le simt!" Şi nu zice ‫״‬vino şi vindecă". Acesta însemnează că măcar Sfinţii de se vor ruga pentru noi precum pentru femeie Apostolii -. 1 7 ) Marcu 7. îngreuiaţi [împovăraţi] de strigătele femeii. părându-li-se că din „fărâmituri" se hrănesc. lepădaţi fiind mai înainte. femeia cu pricepere răspunde şi foarte cu înţelepciune. Iar acum. 53. iar pe iudei „copii". Iar iudeii „câini" s-au făcut. a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israil. după ce s-a arătat credinţa ei. 27 (15. 15. dar?] „Deşi «câine» sunt şi nu sunt vrednică a lua «pâine» adică putere şi semn mare măcar acest semn mic dă-mi . arată că de nu ar fi avut credinţă. Doamne. lisus i-a zis: O. dar dacă şi noi ne vom ruga pentru noi înşine. (26) El însă.12. Iar El le răspunde că este trimis numai către iudei. răspunzând. ci ‫״‬miluieşte-mă". 5. zicând: Slobozeşte-o. Iar El ‫״‬nu-i răspunde ei cuvânt". ( 1 5 . Şi s-a tămăduit fiica ei din ceasul acela.16 / Zaharîa 11. fie ţie după cum voieşti.23 b -24: Şi apropiindu-se. ci mai vârtos o şi alunga de la Sine. zicând: „Mare este credinţa ta". pentru că şi păgânii. mai mult isprăvim [dobândim]. iarăşi se apropie cu fierbinţeală [credinţă fierbinte] şi „Domn" îl numeşte.Şi zice ea [cananeeanca]: ‫״‬Miluieşte nu pe fiica mea. venind.11 248 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Ucenicii. (24) Iar El.2527: Iar ea. răspunzând. ci mai vârtos. adică să o trimită pe ea de la Sine. ci spre a arăta că mai întâi [de toate] a venit pentru iudei şi astfel să astupe clevetirile lor şi să nu poată a zice ei mai pe urmă că păgânilor le-a făcut bine Domnul. Că tot aşa şi pentru cei ce mănâncă pâine fărâmiturile sunt lucru prea mic. ucenicii Lui îl rugau. dar şi câinii18 mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor. 6 / lezcchiil 34. dacă vom voi şi noi. [Şi ce zice. adică din micşorarea [micimea] şi simplitatea slovei. 4 / Mate! 10. ( 1 5 . 29 lisus arată acum pricina pentru care întârzia dăruirea vindecării. 28 Dacă a văzut femeia că ajutătorii ei. 15. care sunt ‫״‬oi pierdute". dar pentru câini ele sunt lucru mare şi dintru acestea se hrănesc". de aceea n-a primit-o de la început. Pentru a se arăta credinţa şi înţelepciunea femeii. o laudă. ( 1 5 . dar mare pentru mine. [Şi înţelege că s-a făcut aceasta] şi pentru a se arăta [vădi] credinţa statornică a femeii. (27) Dar ea a zis: Da.mic faţă de puterea Ta mare. îl roagă s-o slobozească pe ea. 4-6 / Ieremia 50. zicând: Doamne. nu ar fi dobândit împlinirea cererii. mare este credinţa ta. femeie.căci păgânii aveau viaţă necurată şi petreceau în sângiuirile jertfelor idoleşti -. 2 6 ) Marcu 7. Iar prin aceasta arată [vădeşte] mai mult credinţa femeii. . 2 8 ) Marcu 7. Apostolii n-au dobândit împlinirea cererii. i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.10 / loan 1. vrând să-L înduplece pe Domnul să o miluiască pe dânsa. însă. Şi nu spun [ucenicii] aceasta ca nişte nemilostivi. Şi zicând „fie ţie după cum voieşti". mai pe urmă s-au înălţat întru rânduiala „fiilor" şi de „pâine" s-au învrednicit .

(35) Şi poruncind mulţimii să şadă jos pe pământ.26 / 4 Regi 4. 4 încă nu pricep. ori s-a 454 In ediţia de la 1805. fiind iubitor de oameni le poartă de grijă. (38) Iar cei ce au mâncat erau ca la patru mii de bărbaţi. sunt trei zile de când aşteaptă lângă Mine şi n-au ce să mănânce. (31) încât mulţimea se minuna văzând pe muţi vorbind. 6 ( 1 5 . Şi grăieşte acestea ucenicilor. ori „şchiop" . 3 5 ) Marcu 8. (37) Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au luat şapte coşuri pline454. aceştia [păgânii] şi spre smerenie sunt gătiţi. Dar ei se află [arată] nesimţitori. 43 / Marcu 8. 3 3 ) Numeri 11.1-3 / Ioan 6. dar neputând a veni către el. că iată. (36) a luat cele şapte pâini şi peştii şi. aceasta se va fi sfârşit. te vei vindeca. au rămas «douăsprezece coşuri». altădată. suindu-Se în munte. 29-31: Şi trecând lisus de acolo.13. a şezut acolo. a venit lângă marea Galileii şi. 15. 34-38: Şi Iisus i-a întrebat: Câte pâini aveţi? Ei i-au răspuns: Şapte şi puţini peştişori. deşi erau numai «cinci pâini» şi «cinci mii» cei care s-au hrănit. iar acum. Dar ei încă nu pricep.8-9 ( 1 5 . 15. 31 ( 1 5 . ori „ciung" .18. 8. în pustie. ( 1 5 . mulţămind. se găseşte ‫״‬coşniţe". dar nici pe altul putând a învăţa. că şi „în munte" se urcă. iar El i-a vindecat. ca unii ce erau ţinuţi de răutate. atunci când spune „ca să nu slăbească pe cale". iar ucenicii mulţimilor. când mai pe urmă îi vei vedea pe ei [Apostoli] plini de atâta înţelepciune. Pentru că drepţii spre înălţimea împărăţiei lui Dumnezeu au fost gătiţi. Şi măcar de-ar fi şi avut mâncare. 37 / Luca 7. iar „Sidonul". căzând „la picioarele lui lisus" şi de urmele vieţii Lui atingându-te. 3 1 ) Marcu 7. Dar. ( 1 5 .adică a nu auzi pe cel care te sfătuieşte.adică fără a putea să întinzi mâna către milostenie. în pustie. dar. căci El hrănise încă şi mai mulţi înainte. 3 0 ) Isaia 29. având cu ei şchiopi. ca să nu se istovească pe drunv1 ( 1 5 . mai multe fiind pâinile şi mai puţini cei care s-au hrănit. (30) Şi mulţimi multe au venit la El. din pricina necredinţei iudeilor. şi slăveau pe Dumnezeul lui Israil. şi să-i slobozesc flămânzi nu voiesc.adică văzând lucrul bun. voind să-i îndemne a-I zice: „Poţi să-I hrăneşti pe aceştia. şi mulţi alţii şi i-au pus19 la picioarele Lui. 8. 2 9 ) Marcu 1 . afară de copii şi de femei. 3 8 ) Marcu 8. poate te vei întreba: ‫״‬Cum. pe ciungi sănătoşi. ciungi. 5 / Luca 7. atâtea pâini.10 îi pune să se aşeze ‫״‬pe pământ".10 / Marcu 6. . ori «coşniţele» erau mai mari decât «coşurile». 3 2 ) Marcu 8. ci şi „la picioarele lui lisus" se aruncă.ori „orb" de eşti adică neputând să vezi de la sinc-ţi lucrul cel bun. ci în Galileea.249 Capitolu! 15 SFÂNTULTEOFIL ‫״‬Tirul" înseamnă „ţinere". a zis: Milă îmi este de mulţime. 3 4 ) Deuteronom 8. întru care răutate erau dracii cei ce vânează suflete. Deci. ori vreo altă boală de ai. cu rămăşiţe de fărâmituri. 35. pe şchiopi umblând şi pe orbi văzând. chemând la Sine pe ucenicii Săi. se poate zice că. şi tu „în muntele" poruncilor. păgânii. orbi. numai «şapte coşniţe» au prisosit?" Deci.9 / loan 6. iar El. cu toate că li se cădea să înţeleagă. smerenie învăţându-i Şi însuşi ‫״‬mulţămeşte". 3 7 ) Levitic 26.22/4 Regi 4. iar „cananeeancă" însemnează „gătită spre smerenie". 5 / loan 6.18 / Matei 16. căci veniseră pentru vindecare. socotindu-L pe El mai presus de om. 15. precum I-ai hrănit şi pe cei cinci mii". 5 Mulţimile nu îndrăzneau a cere pâine. Drept aceea şi vindecare au dobândit. Suie‫־‬te. ori „surd" . „vânător". 43 / Marcu 8. căci galileienii erau mai credincioşi decât iudeii. 22 Nu în Iudeea merge deseori.11-13 ( 1 5 . în loc de ‫״‬coşuri pline". a frânt şi a dat ucenicilor. Şi arată şi depărtarea de la care veniseră. căci trecuseră „trei zile" de când au venit. 20 / loan 6. Că vezi credinţa lor. unde şade Domnul . muţi.33: Şi ucenicii I-au zis: De unde să avem noi.32: Iar lisus. 38. învăţându-ne şi pe noi să mulţămim mai înainte de hrană [de a mânca]. ca să te minunezi de darul lui Hristos. cât să săturăm atâta mulţime? ( 1 5 . 22 ( 1 5 . şchiopi şi orbi fiind şi nu pregetă. 15.

cit. precum spune Ioan (Imn 6.făcut aşa pentru a nu fi la fel minunile şi întru uitare să-i ducă pe ucenicii455. 15. de vreme ce nici un alt semn [minune] n-a făcut spre a-I urma Lui mai mulţi. Pentru că ‫״‬Duhul pe toate le cearcă [cercetează]. chiar şi adâncurile lui Dumnezeu" (1 Corinteni 2. înţelegerea şi întreaga înţelepciune .. 300). Că tot trupul este ‫״‬iarbă" şi toată slava omenească precum ‫״‬floarea ierbii" (Isaia 40. . 2-3). din pricina asemănării.10). adică cu cele mai duhovniceşti şi mai de săvârşit [desăvârşite] cuvinte se hrănesc. io S-a dus Iisus de acolo. Psalm 102. 39: După aceea a dat drumul mulţimilor. defăimându-le. Ţinutul Magdala se află în partea de sud-vest a lacului Ghenizaret {Dicţionarul Noului Testament. ucenicii ar fi putut uita cum că a doua oară s-a făcut minune cu pâinile (Matei 14. dreptatea. p. aceştia cu ‫״‬şapte pâini". adică [pe] cele pe care numai Sfântul Duh le ştie. 456 458 455 Magdala se pare că este aceeaşi localitate sau ţinut cu Daîmanuta (Marcu 8.10) însă este menţionată cu numiri diferite. de vreme ce duhovniceşti şi mai de săvârşit [desăvârşite] erau acelea pe care n-au putut să le mănânce. 250 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Să nu uite ucenicii minunile înmulţirii pâinilor din pricina asemănării minunilor.19). 15). Deci. ed. Dar şi aceasta cunoaşte [înţelege] tu: că cei patru mii. 457 Adică.adică punând sub ei pe toate cele pământeşti şi călcându-le pe ele -. 15). Adică bărbăţia. Căci numărul ‫״‬şapte" este semn al celor şapte daruri ale Duhului Sfânt (Isaia 11. acelea au prisosit. ca să nu pricinuiască bănuieli tiranului Irod. Şi ‫״‬şed jos pe pământ" . trupul şi slava dedesubtul lor punându-le457.tccuvăntarea Sfântului Teofilact la această Evanghelie. 7. încât şi împărat voiau să -L facă pe El. după cum şi cei cinci mii ‫״‬pe iarbă" au şezut (Matei 14. (15.39) Marcu 8. Şi ‫״‬şapte coşniţe" sunt aici prisosinţele. Că de ar fi prisosit şi acum «douăsprezece coşuri». adică cei ce de săvârşit [desăvârşit] au cele ‫״‬patru" fapte bune456. precum semnul [minunea] pâinilor. Iisus Se duce de acolo. S-a suit în corabie şi S-a dus în ţinutul Magdala458. Aşadar. 20).vezi înain. pe care cele ‫״‬şapte coşniţe" le-au încăput.

Marcu 13. Şi. 39 / Marcu 8. 48. faţa cerului ştiţi s-o judecaţi463. 7-8 / Luca 12. vezi cuvântul acesta „şi semn nu se va da lui. în loc de „s-o judecaţi". 4. Insă nu a zis în chip arătat „păziţi-vă de învăţătură". însă împotriva lui Hristos împreună suflă461. nebunii. Şi precum aluatul este amestec de apă şi făină.2. decât numai semnul lui Ionă.16). Pentru certarea lui Petru că a grăit împotrivă să nu pătimească Hristos şi pentru mărturia lui”. „a plecat". 2. (3) Iar dimineaţa ziceţi: Astăzi va fi furtună. dar semnele vremilor nu puteţi! ( 1 6 . „lăsându-i" pe ei ca pe nişte nevindecaţi. 38 / Marcu 8. 29.fiind. 30 /1 Corinteni 1. trei zile în pântecele chitului celui mare .14 (16. 7 -12). Aluatul fariseilor. 2 ) Luca 12. iar cele din ceruri sunt rânduite întru vremea aceea. Şi cerând ei semn din cer. 7-12: Iar ei cugetau în sinea lor. I-au cerut460 să le arate semn din cer. pentru că cerul e roşu posomorât. din pământ multe minuni a făcut (Ieşire cap.şi nimeni văzând semn de furtună nu caută linişte şi nici văzând semn de linişte. lăsându-i. Şi cer ‫״‬semn din cer".16 / loan 2.15 / Luca 12. Şi arată că. pentru că e cerul roşu462. a plecat. adică să facă să stea soarele şi luna. Pentru aluatul fariseilor. nu toate minunile cele din cer sunt de la Dumnezeu. ( 1 6 . că în vremea morţii Lui.CAPITOLUL 16 Semnele timpului. 54 ( 1 6 . 11 1 Luca 11. luna se va ascunde şi cerul se va schimba" (Matei 24. iar focul care s-a pogorât din cer peste oile lui Iov era de la diavolul (Iov 1. zicând: Aceasta. Făţarnicilor. vătăma] sufletele. Pentru lepădarea de sineşi şi pentru luarea Cruci ! lui Hristos. când soarele se va întuneca.1: Şi apropiindu-se fariseii şi saducheii şi ispitindu-L. 45). ci le vorbeşte de „aluat".cheilor. 3 ) Ieremia 8. Adică se unesc întru revărsarea vrăjmăşiei ior asupra lui Hristos. precum din cele ce se văd pe cer. Insă. (16. 5-6: Şi venind ucenicii pe celălalt ţărm. Mărturisirea lui Petru. au uitat să ia pâini. aşa şi învăţătura fariseilor şi saducheilor muşca [strica. că ispititorilor li se dau semne-adică pentru dânşii se fac măcar că aceştia nu cred.5! Marcu 8. 6) Marcu 8. decât numai semnul lui lonâ".18. 8 Precum aluatul este acru şi vechi.12 / Luca 11. 16. 16. iar „preacurvar". Iar acest semn s-ar putea spune că şi „din cer" este. Nu ştiau. Pentru întrebarea cea din Cezareea lui Filip. nici toate minunile cele de pe pământ de la diavoli. în loc de „Mâine va fi timp frumos.1 / Matei 12. 56 Mustră cererea lor cea ispititoare. 16. ziceţi: Mâine va fi timp frumos.adică al morţii . se găseşte „îl rugau". se găseşte „Senin va fi pentru ca roşeşte cerul". nu le dă fără numai „semnul lui Ionâ". 3. se găseşte „să o sămuiţi". acră fiind şi predanii vechi ale bătrânilor aducând. Pentru aceasta. (8) Dar lisus. 4: Neam viclean şi adulter'1 cere semn şi semn nu se va da lui. soarele s-a întunecat şi făptura toată s-a schimbat (Luca 23. ca să Ie aducă lor aminte de minunile pâinilor. [apoi] va învia. 24). 1 ) Matei 12. pentru că n-am luat pâine. 4) Iona 1. 461 462 463 . în ediţia de la 1805. că şi Moise în Egipt. aşa şi învăţătura fariseilor era amestecătură de cuvânt şi din viaţă stricată. pentru că e cerul roşu". titlul capitolului este: ‫״‬Pentru cei ce au cerut semn din cer. 22 Deşi fariseii şi saducheii se deosebeau între ei în dogme [învăţături]. pentru că ispitesc. le-a zis: Când se face seară. pentru că s-au depărtat de Dumnezeu şi s-au lipit de diavolul. 1 în ediţia de la 1805. în loc de „I-au cerut". răspunzând. Deci. (6) Iar lisus le-a zis: Luaţi aminte şi feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al sadu. Cea dintâi vestire a Patimilor. nu aşteaptă furtună -. fiindcă li se părea că semnele de pe pământ se fac din putere diavolească şi cu Beelzebul. Urmarea lui Hristos 459 16.1 / Galateni 5. „făţarnici" numindu-i pe ei. „tot aşa şi pentru Mine se cuvine a socoti că alta este vremea aceasta a Venirii şi alta ceea ce va să fie. unul este semnul furtunii şi altul al vremii senine şi liniştite . (16. 29 ‫״‬Neam viclean" sunt. Acum e trebuinţă de semnele cele de pe pământ.3: Iar EI. 16. 459 în ediţia de la 1805. 6. în ediţia de la 1805.

ca să nu cadă întru aceeaşi micşorime cu cei mulţi. 29 / Luca 9. Atâta putere are pretutindenea certarea cea cu bună cuvântare! 16. toţi preoţii şi împăraţii. 28 / Luca 9. pentru mustrare şi pentru că se aştepta că va să vie acesta. ci Tatăl Meu. De vreme ce şi ‫״‬hristoşi". s în ediţia de la 1805. [Domnul lisus]. . alţii Ierem ia sau unul dintre Prooroci. Fiul Omului? (16. la cei patru mii de oameni. 7 în ediţia de la 1805. Cel din Ceruri. cu îndrăzneală să răspundă. se găseşte „preacurvar". (12) Atunci au înţeles că nu le-a spus să se ferească de aluatul pâinii. îi întreba pe ucenicii Săi. 33 / Marcu 3. Fiu nu după dar. se găseşte „întru voi". Cel Unul şi Singur.17: Iar lisus. loan Botezătorul. nici nu vă aduceţi aminte de cele cinci pâini. 1 1 ) Marcu 8. 16 (16. Fiul lui Dumnezeu". 14) Marcu 8. feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor. şi câte coşuri aţi luat? (11) Cum nu înţelegeţi că nu despre pâini v-am zis? Ci. în Ioc de „adulter". 7-9. Iar „Ieremia" era numit ca Acela Care avea înţelepciunea cea din fire şi fără de învăţătură. erau ‫״‬neînţelegători". în limba greacă înseamnă „uns". 13: Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip. sare să răspundă şi mărturiseşte că El este cu adevărat „Fiul lui Dumnezeu". plin de înflăcărare. pentru că este şi o altă Cezaree. 15) Marcu 8. 13-14 / Marcu 8. putea să aducă El [prin minune] -. 2 Petru. Şi întru aceasta [Cezaree a Iui Filip] îi întreabă pe ei. la cei cinci mii de oameni. 9 252 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI (16. îndată au înţeles că a numit „aluat" învăţătura [cea rea a fariseilor]. 16 464 [1805] „Hristos". ( 1 6 . 25. ca netemându-se ei de nimeni. 15-16: Şi le-a zis: Dar voi cine ziceţi că sunt? (16) Răspunzând Simon Petru a zis: Tu eşti Hristosul464. Iar alţii îl numeau „Ilie".căci nu întotdeauna blândeţea este bună -. ci: „Tu eşti Hristosul. Fiu lui Dumnezeu". (16. a zis: Ce cugetaţi în voi înşivă*. se găseşte „căutaţi". Căci pentru că ” în ediţia de Ia 1805. fiul lui Ionâ. 11. iar pentru că n-au crezut . (16. 21 ( 1 6 . Fiul lui Dumnezeu Celui viu. adică Unsul. 6. adică unşi erau mulţi. 16) Matei 14. 13) Daniil 7. adică însuşi Acela. In loc de „în voi înşivă". 7) Marcu 8. răspunzând. că n-aţi luat pâine? (9) Tot nu înţelegeţi. ci Cel Născut din însăşi Fiinţa Tatălui. căci Ieremia încă prunc fiind. 1 2 ) Galateni 5. 8.1 0 ) Matei 15. in loc de „luaţi aminte". ci de învăţătura fariseilor şi a saducheilor. 16. Iar mai întâi pentru părerea norodului îi întrebă. a fost rânduit la proorocie (Ieremia 1. nu şi-au adus aminte cu câte pâini pe câţi au hrănit. 27 / Faptele Apostolilor 8. (16. 69.19-20 Cei care îl numeau „loan" erau asemenea lui Irod. 27 / Luca 9. 34 / Marcu 8. fără articol. 20 / loan 1. Drept aceea îi mustră pe ei ca pe nişte neînţelegători şi puţin credincioşi. 29 / Luca 9. 8) Marcu 8. Căci departe de iudei îi duce pe ucenici. [vorbind de] mulţimea cea fără de vicleşug. Dar „Hristosul".16 / loan 6. cum am mai arătat. zicând: Cine zic oamenii că sunt Eu. ci „oamenii". de aceea şi cugetau ei că n-au luat pâine. ci întru mai mare înţelegere să se înalţe ei. că nu trup şi sânge ţi‫־‬au descoperit ţie aceasta.căci măcar necumpărând ei pâine de la iudei. alţii Ilie.14: Iar ei au răspuns: Unii. 9) Matei 15. 27 / Galateni 1. 37 / Evrei 1. Unul este. 8 Apostolii socoteau că le spune să se păzească de spurcăciunea cea din bucatele iudaice. Iar după ce i-a certat pe dânşii mai cu asprime .cunoscându-le gândul. 16. a lui Stratori4.11. puţin credincioşilor. 1 7 ) Matei 11.18 A pomenit numele celui care a zidit cetatea. 20 (16. 17 (16. Şi nu întreabă „cine zic fariseii că sunt Eu?". pentru aceasta [îi numeşte] „puţin credincioşi". 16. i-a zis: Fericit eşti Simone. şi câte coşuri aţi luat? (10) Nici de cele şapte pâini. 6-10).19-20 (16. socotind că loan a luat după înviere şi darul facerii de minuni. 49. Că nu a zis: „Tu eşti Hristos.

pentru că cel îmbunătăţit întru acestea este „dezlegat". Se arată pe Sine Stăpân al lumii.18 / Ioan 20. Iar ‫״‬porţi ale iadului" sunt prigonitorii care-i trimiteau la moarte pe creştini.11 / Efeseni 2. când a dat Domnul „cheile". spune „îţi voi da". o. că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea 465 şi porţile iadului nu o vor birui. pe toţi îi întreabă şi pentru toţi răspunde Petru.II fericeşte pe Petru. 18: Şi Eu îţi zic ţie. vor fi ţinute" (loan 20. 13). căci nu zice Domnul: „Pe tine. vor fi ţinute]" (loan 20. arată ca mincinoase părerile şi socotinţele [cugetele] celorlalţi oameni. pe mulţi prigonitori şi pe eretici i-a biruit Biserica. nu unuia. această mărturisire va să fie temelia celor ce cred. dându-i lui mare plată. şi. voi zidi Biserica Mea". Că au stăpânire a ierta şi a lega cei care. 23) u . ci îi spune: „Tu eşti Petru" . Iar prin „chei" care leagă şi dezleagă [tu înţelege] iertările sau certările greşelilor. Petru. dar temelie nu vom avea dreapta mărturisire.4). trebuie să se înţeleagă către [pentru] toţi. Iar zicând „Biserica Mea". s-au învrednicit de darul episcopiei. Căci. iar alţii unul dintre Prooroci". Deşi numai către Petru s-au spus aceste cuvinte . 20 / Apocalipsa 21. Iar ceea ce zice ca şi către unul: „Şi îţi voi da cheile împărăţiei". „Iar piatra era Hristos". 16.de la piatra pe care a mărturisit-o . să nu avem păcate. ca prin oarecare „chei" ce deschid. şi Sfântul Teofilact tâlcuieşte aici că Domnul nu a zis către Petru „îţi dau". cărora veţi ierta păcatele le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine. de vreme ce Petru L-a mărturisit pe El că este Fiul lui Dumnezeu. de o fiinţă cu Acela fiind". 16. Deci. aşa şi Eu «cheile»".14 TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 253 Domnul îi răsplăteşte lui Petru. Mai mult. cu stăpânire.19) Matei 18. 25 / Luca 22. lăudându -1 pe el. Iar „descoperire" numeşte cunoştinţa. 30 / Luca 9. Dar şi fiecare dintre noi este „biserică". dacă se face lăcaş al lui Dumnezeu. asemenea lui Petru. Şi iar îi întreabă: „Dar voi. Şi îi spune „fiul lui Ionâ". Fiul lui Dumnezeu Celui viu". 76. Că dintru aceste „porţi" striga şi David după ce a fost înălţat împărat: „Cela ce mă înalţi din porţile morţii" (Psalm 9. 42 / 1 Petru 2. ( 1 6 . 20: Atunci a poruncit ucenicilor Lui să nu spună nimănui că El este HristosuL Marcu 8. că toate sunt roabe ale lui Dumnezeu. după cum însuşi a şi grăit: „Luaţi Duh Sfânt. cine ziceţi că sunt?" Deci. aşa Eu sunt Fiul Tatălui Meu Celui din Ceruri.adică păcatele nu ne vor „birui" pe noi. Iar „Ceruri" se numesc şi faptele cele bune. Căci Mântuitorul pe toţi i-a întrebat: „Cine zic oamenii că sunt Eu. deci. Când? Când a zis: „Cărora veţi ierta păcatele. 19: Şi îţi voi da cheile împărăţiei Cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în Ceruri. a se zidi Biserica pe mărturisirea lui. „porţile iadului" . 4 /1 Corinteni 3. şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în Ceruri. însă şi tuturor Apostolilor s-au dat.cel care nu călătoreşte într-însele. zice dumnezeiescul Pavel (1 Corinteni 10. făcându-se gură a tuturor: „Tu eşti Hristosul. Şi cu adevărat.adică întru faptele cele bune . încât tot omul care vrea să zidească [ridice] casa credinţei. Căci „îţi voi da". 21 (16. ca nu cu lanţurile păcatelor noastre să ne legăm. (16. ci „îţi voi da cheile împărăţiei Cerurilor". ci tuturor Apostolilor le-a dat. [adică pe Sine însuşi]. este [lucru] arătat. Davide? Din două: dintru a uciderii şi dintru a preacurviei. arată vremea viitoare. încă şi ereticii sunt „porţi" care duc în iad. să pună ca temelie această mărturisire! Că măcar milioane de fapte bune de am zidi. Iar dacă eu nu lucrez. căci „precum Tatăl ţi-a dat ţie descoperire. 22-23). şi „chei" ale lor simt însăşi lucrările acestora Căci prin a lucra intrăm înăuntru. putred [şubred] zidim. 23 Ca un Dumnezeu. Din care „porţi". ci numai ştiu lucrul cel bun. fiindcă cele ascunse şi necunoscute i s-au descoperit lui de la Tatăl. 1 8 ) Isaia 33.„şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea". 20 / Matei 7. . ca pe cel care a luat cunoştinţa din dumnezeiescul dar. pe piatra mărturisită de Petru zideşte Hristos Biserica. Iar dacă ne vom întări pe mărturisirea lui Hristos. fiul Omului?" Şi ei răspund: „Unii Ilie. însă afară petrec3. Deci. Aşadar pentru toţi [în numele tuturor] primeşte Petru răspunsul Mântuitorului.„îţi voi da" -. Şi este „legat în Ceruri" . ca şi cum ar fi zis: „precum tu eşti fiul lui Ionâ. întru fiecare din faptele cele bune. le vor fi iertate [şi cărora le veţi ţine. adică pe cea de după înviere. numai cât că am „cheia" cunoştinţei. 31-32 / loan 1. 20) 465 [1805] Pline de înţelepciune sunt aceste vorbe.

să se lepede de sine. Precum ne-am obişnuit să zicem: ‫״‬Cutare s-a lepădat de cutare. fiecare este dator să nu aibă faţă de trupul său nici un fel de iubire. dar aceia nu sunt ucenici ai Mei. fie sărac. îl mustră. Deci. ca să nu se smintească. Iar când fără de socoteală [în chip nesocotit] s-a înfricoşat. vrând să arate că a greşit Petru oprindu-L pe El de a pătimi. ca după înviere. urmează Domnului. 14. Duhul Sfânt pe toate îndreptându-le. drept a mărturisit [Petru]. 38 / Marcu 8. 16. Deci. Şi spune ‫״‬să se lepede de sine". Şi le descoperă lor cele despre Patimi. 33 / Romani 8. 16. întru darul lui Dumnezeu. Iar lui Iisus îi urmează nu numai cel care îl mărturiseşte pe El Fiu al lui Dumnezeu. 24: Atunci. versetul este: ‫״‬Şi Petru. Doamne. 31. Şi-l numeşte întru acest fel pe Petru. Deci nevrând Petru ca Hristos să pătimească şi neştiind [neînţelegând] taina învierii. şi a treia zi să învieze. ‫״‬Şi să-mi urmeze Mie" zice. Şi după cele de întristare. în acest chip. în loc de ‫״‬înapoia Mea". 21) Matei 17. adică şi toată fapta cea bună să o arate [împlinească]".32 Ceea ce i s-a descoperit. nu va fi Ţie aceasta". a zis lui Petru: Mergi înapoia mea467. 33 / Luca 9. zicându-I: Milostiv fii Ţie. iar după aceea L-ar fi văzut pătimind.şi. asemenea. 20. Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine. ci cele ale oamenilor. zicând: ‫״‬Mergi după Mine. căci de-ar fi auzit oamenii mai înainte de Patimi că este Dumnezeu. fără de sminteală să fie cunoscut. adică defăimarea de sine. 9. cum nu s-ar fi smintit! Deci. Hristos îl fericeşte pe el. 10.18 / Marcu 8. Şi ne arată astfel că fapta cea bună este lucru de bună voie. se găseşte ‫״‬după Mine". 466 în ediţia de la 1805. 7 Când a vorbit cu dreptate Petru. 23: Iar El. dar nici tu nu te vei putea mântui dacă însuţi tu nu vei muri [pătimi] . fie bogat". 22 254 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Le vorbeşte despre Patimă mai înainte. arătând cea de săvârşit [desăvârşită] lepădare a cugetului trupesc. după ce au auzit prin mărturisirea lui Petru că El este Fiul lui Dumnezeu. . 16. fie femeie. ci urmează voii Mele". ca să cunoaştem că acel mare lucru nu l-a grăit fără de [ajutorul lui] Dumnezeu. nu va fi Ţie aceasta". zicându-I: Fie-Ţi milă de Tine. 16. 467 468 Ln ediţia de Ia 1805. a greşit. 22-23. 21 Când ‫״‬atunci"? Când l-a certat pe Petru. pentru aceasta Se tăinuieşte pe Sine faţă de cei mulţi. 23) Marcu 8. satano! Sminteală îmi eşti. fie bărbat. «să-Mi urmeze Mie». să-şi ia Crucea şi să-Mi urmeze Mie. 27 /1 Petru 2 . nevrând ca Hristos să pătimească. a început să-L dojenească. luându-L la o parte.că întru acest fel era crucea la cei vechi. fiindcă nici satana nu voia să pătimească Hristos. oricare alt om. (16. ( 1 6 . prin aceasta lucrează mântuire şi cum Patima mai vârtos [cu adevărat] Mi Se cuvine Mie". satano!" Iar ‫״‬satană" se numeşte [înseamnă] ‫״‬împotrivnicul". 23. ca nu cugeti cele ale lui Dumnezeu. ci şi cel care trece prin toate greutăţile şi pe aceleaşi le suferă468. adică nu-1 mai are de prieten sau cunoscut". zice: ‫״‬Tu Mă opreşti pe Mine.Voia Hristos ca mai înainte de Cruce să-Şi acopere slava Sa.21: De atunci a început Iisus să arate ucenicilor Lui că El trebuie să meargă la Ierusalim şi să pătimească multe de la bătrâni şi de la arhierei şi de la cărturari şi să fie ucis. pătimindu -le pe cele asemenea. <onergi după Mine» . anume că ‫״‬a treia zi va învia". să nu Ţi se întâmple Ţie aceasta466. a început a-I sta împotrivă. 34 / Luca 9. prin facerea de minuni. iar nu din silă. zice: ‫״‬Milostiv fii Ţie. 31. Întorcându-Se. cu sârguinţă căutând moartea cea de ocară . încât şi Crucea să-şi ia . ‫״‬Deci. căci. Dumnezeu.adică să aleagă moartea -. fără veste venind . Cel care rabdă toate necazurile şi prigonirile pentru numele lui Hristos. ‫״‬pentru că mulţi furi şi tâlhari sunt răstigniţi. iar Eu îţi spun că nu numai a nu pătimi Eu îţi este ţie vătămător. aduce şi [vestea] cea de bucurie. iar la ceea ce nu i s-a descoperit. (16. Doamne. ( 1 6 .adică nu te împotrivi -.22: Şi Petru. 2 2 ) Marcu 8. zice: ‫״‬Tu cu gând omenesc socoteşti că Patima este lucru necuvenit Mie şi nu înţelegi cum. luându-L la o parte.aceasta socotind ei că Domnul pătimeşte fără de voie şi neştiind Dânsul [despre cele ce se vor întâmpla]. Deci. 2 4 ) Matei 10.

se găseşte ‫״‬va vrea să-şi mântuiască sufletul său pierde-lîn ediţia de la 1805. ci Hristos trăieşte întru mine" (Galateni 2. întru acest fel a fost Pavel. zicând: ‫״‬Nu eu mai trăiesc. iar astăzi este înfrânat. în loc de ‫״‬va voi să-şi scape sufletul îl va pierde". 26-27: Pentru că ce-i va folosi omului. Deci. 25 TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 255 [Acum] ne îndeamnă pe noi la mucenicie. îşi ‫״‬află" sufletul său în viaţa aceasta . dacă va câştiga lumea întreagă". Şi iarăşi se cheamă că ‫״‬ia Crucea" cel care s-a omorât şi ‫״‬s-a răstignit" pe sine lumii (Galateni 5.însă pentru Hristos . .[Cu adevărat] ‫״‬se leapădă de sine" şi cel ce ieri era înverşunat.adică ‫״‬îl mântuieşte" din moarte mucenicească . 16. 25: Că cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde469. care ‫״‬s-a lepădat de sine". în loc de ‫״‬pentru că ce-i va folosi omului. 33 / loan 12. se găseşte ‫״‬că ce folos este va pe el".cel care se leapădă de Hristos. iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru 469 în ediţia de la 1805. 20). dacă va câştiga lumea întreagă470. 16. 24).cel care-L va mărturisi pe Dânsul şi care îşi va şi ‫״‬afla" sufletul întru nestricăciune şi în viaţă veşnică. 35 / Luca 9. 17. 24. pierzându-şi mai pe urmă sufletul! Iarăşi ‫״‬îşi pierde sufletul" . 470 omului de ar dobândi lumea toata". ( 1 6 . iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla. 2 5 ) Marcu 8.

vor vedea întru Schimbarea la faţă slava Venirii de a doua. după vrednicia lui şi strălucirea şi podoaba ce i se cuvine pe temeiul virtuţilor şi faptelor lui. 20 / DaniiI 7. Căci Judecător nemitarnicîl va primi. 27) Psalm 27.. în ediţia de la 1805. iar Matei. întâia cuvântare morală. aceia văd pe Iisus mai cu strălucire schimbându-Se la faţă şi sporesc pururea în credinţă şi în porunci. ed. 25 (16. 19. Pentru că Luca a numărat şi prima zi şi pe cea din urmă. Bucureşti.5 / Sirah 17. fratele lui.‫״‬iar după cuvintele acestea. 26 / Romani 2. venind în471 împărăţia Sa. 31. dacă sufletul se află rău? Este ca şi cum stăpâna ar purta haine rupte. în loc de ‫״‬venind în".18 / Matei 25. căci a făgăduit să bea ‫״‬paharul" ‫״‬Sfântul Simeon Noul Teolog ne descoperă şi nouă din taina veacului ce va să fie: ‫״‬Va veni cu slavă multă şi cu putere (Matei 24.14 256 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Să zicem aşa: ai dobândit lumea toată. 26) Psalm 48.26 / Luca 9. aşa cum într-o casă mare.1-2 / Aceasta nu este împotriva celor ce se spun la Luca . IBMBOR. numai pe cele din mijloc. 10 / Pilde 24. cu îngerii Săi. pe cât este cu putinţă. Darea pentru templu 472 27. până nu Mă vor vedea schimbându-Mă la faţă". ca să nu fie ei neîncrezători faţă de aceasta. 2“: Şi Luca 9. 32. Pentru cel lunatic. care judecă pe fiecare după lucruri [fapte]. că precum a strălucit trupul Lui atunci. Şi l-a luat pe Petru. Deci. 39 / Luca 9. CAPITOLUL 17 Schimbarea la faţă. Marcu 8. l „ ) Marcu 9. 143-144). 28) Marcu 8. pentru că ei vor fi duhovniceşti şi străvezii şi uniţi cu acele dumnezeieşti locaşuri şi locuri de odihnă. iar pe Iacov ca pe cel ce era şi el râvnitor.10 . vor străluci Sfinţii atuncea. După aceea. în veacul ce va să fie nu poate să dea cineva nimic în schimbul sufletului său. ca pe cel care-L iubea pe El. încă arată şi întru ce fel de slavă vor fi cei ce pentru Dânsul pătimesc. dar ce folos este a fi trupul întru desfătare. Vindecarea lunaticului. Dar. 20 în ediţia de la 1805. iar nu defăimat11‫׳‬. 28 după şase zile. 5-6. zice că ‫״‬unii din cei de faţă nu vor muri. suspinuri. le spune că sunt unii de faţă care. 7-8 / Marcu 8. 27 A zis că ‫״‬Fiul Omului va să vie întru slava Sa".27). (16.10/ Apocalipsa 2. 23. căci va veni ‫״‬întru slava Sa" dimpreună ‫״‬cu îngerii" (v. Matei 25. sau în palatul împărătesc sunt multe locuri de odihnă şi de locuit şi în amândouă aceste feluri de locaşuri preadumnezeieşti este o mare felurime. Deci.10 / Zaharia 14. El va fi în faţa fiecăruia şi fiecare în faţa Lui şi va lumina în fiecare şi fiecare va lumina în El. 38. 16. 6. 28). întru care s-au suit în munte.12 / Ieremia 17. Aici poate să dea lacrimi. 13. ( 1 7 . A doua vestire a Patimilor. dând fiecăruia moşt enirea lui. aşa va face şl în noua creaţie multe împărţiri.sufletul său? (27) Căci Fiul Omului va să vină întru slava Tatălui Său.19 / lezechiil 33. 30) preadoritul şi preadulcele nostru împărat şi Dumnezeu Iisus Hristos.6 / 2 Corinteni 5. după a lor măsura. 38). pe care i-a luat în munte şi le-a arătat împărăţia Sa . .adică starea ce va să fie întru care [slavă] va să vie şi El însuşi şi întru care drepţii vor străluci. însă celor ce se vor afla atunci în afara casei aceleia!" (Fitocalia romărtească. şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele sale. aşa. 1977. ca să judece lumea şi să dea fiecăruia după faptele lui (Matei 16. pp. 28: Adevărat grăiesc vouă: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea pe Fiul Omului. Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan. Pentru că. se găseşte ‫״‬viind întru". iar acolo-nimic. milostenie. voi. însă vezi că cei care stau [s-au statornicit] întru lucrul cel bun şi sunt întemeiaţi. 31 / Marcu 8. Vai. 61. Şi dintru aceasta este arătat că Iacov avea râvnă. iar slujnicele ar purta veşminte luminoase. împărăţia Cerurilor le va fi o singură locuinţă şi aşa se va arăta tuturor drepţilor şi nu vor vedea decât pe împăratul pretutindeni. Pentru cei ce cereau 472 didrahme". pe Ioan ca pe cel ce era iubit de Dânsul.. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru Schimbarea la faţa a lui Hristos." (Luca 9. 36 / Luca 9. ca la opt zile. Şi acoperit arată aici pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan. Şi va fi [atunci Fiul Omului] înfricoşător. (16.

pentru că avea obiceiul Hristos ca pe cele mai slăvite minuni să le facă întru ascuns. arătând că dacă nu se va înălţa omul. nu se face vrednic de asemenea vederi. pentru a le face pe plac iudeilor. P ) Marcu 9 . 29 / Ioan 1. că şi faţa şi hainele Lui s-au arătat mai strălucitoare.. ca unul din cei trei ucenici care a văzut schimbarea la faţă a Domnului. l b -2: Şi i-a dus într-un munte înalt. 22) şi a fost omorât de sabie din porunca lui Irod. înaintea lor.şi aceasta pe cât au putut ei să vadă. 27. 17-18) . Tu auzind ‫״‬schimbarea la faţă". Sfântul Apostol Petru. 2-3 / Luca 9. cit. ca nu cumva fiind văzut de cei mulţi ca un Dumnezeu.257 [Domnului] (Matei 20. ( 1 7 . se găseşte ‫״‬Şi i-a suit pe dânşii în munte înalt. De aceea. (2) Şi S-a schimbat la faţă. muntele pe care Mântuitorul Hristos S-a schimbat la faţă înaintea ucenicilor este Taborul. Acest munte se află la 10-11 kilometri spre răsărit de oraşul Nazaret. p. 513. căci trupul a rămas într-a sa alcătuire. iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. 1 După tradiţie. fiindcă Dumnezeirea a arătat ceva din razele Sale .14 / 2 Petru 1. de o parte473. 2 ) Marcu 9 .16 ‫״‬îi suie în munte înalt"474. a numit mai sus ‫״‬schimbarea 473 în ediţia de la 1805. . deosebi". 28 ( 1 7 . să nu crezi că a lepădat atunci trupul. în loc de ‫״‬Şi i-a dus într-un munte înalt. de o parte". îl numeşte ‫״‬muntele cel sfânt" (2 Petru 1. şi a strălucit faţa Lui ca soarele. ed. Iar ‫״‬deosebi" i-a dus. 2 / Luca 9.Dicţionarul Noului Testament. să se socotească [creadă] că după nălucire este om.

4 ) Marcu 9 . Deci arătându-i pe aceştia [doi] ucenicilor. arătându-li-Se şi înfăţişându-li-Se ca Ce! Care e Cuvântul curat. 30 258 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Şi ce vorbeau împreună? „Despre ieşirea Lui". ca un nor luminos şi un glas de tainică cunoştinţă a lui Dumnezeu vine din acel nor la ei. şi a murit (Deuteronom 34. Ca să fie blânzi ca Moise şi povăţuitori de noroade.14). Iar acestea din multă frică le grăia [Petru] . altă colibă nefăcută de mână. unele legiuindu-le şi învăţându-le. Petru a zis lui lisus: Doamne. 28). care ne vor ajuta. Şi ‫״‬norul" de acum este ‫״‬luminos". asemenea soarelui. îi avem pe Moise şi pe Ilie.5-6). adică despre Cruce. 33 Petru. 17. de unde au cunoscut ucenicii că erau aceştia Moise şi Ilie? Cu adevărat. „Chiar de ar şi veni cineva aici. 17. în ediţia de la 1805. pe care avea să o împlinească în Ierusalim (Luca 9. 9 . şi împotriva vrăjmaşilor celor ce vor veni aici. ( 1 7 . întru care bine am voit. ( 1 7 . 22). 51 Deuteronom 18. 3: Şi iată. ca Petru. că Moise n-ar fi vorbit cu Cel Care se împotrivea legilor lui. IBMBOR. Suta a treia a capetelor despre cunoştinţă. iar Moise este dătător de Lege.16. al viilor. 35 / loan 5. în ediţia de la 1805. de ar fi fost împotriva iui Dumnezeu. Bucureşti. dacă voieşti. 5: Vorbind el încă. ‫״‬Celor ce au sporit în credinţă. Şi să fie ca Ilie râvnitori şi neînduplecaţi când vremea va chema Şi gata a suferi necazuri. iar nu întunecos ca şi cel de demult. căci Moise i-a biruit pe egipteni (Ieşire cap. ( 1 7 . ci să înveţe477. Dar. Domnul ii Se schimbă la faţă. ca să nu fie omorât.17 ‫״‬O. Şi Cuvântul Se arată în aceştia stând în mijlocul Legii şi al Proorociei. nevoind ca să pătimească Hristos. Petre! Tu vrei să se ridice colibe făcute de mâini omeneşti!" Iar Tatăl. 3 ) Marcu 9. Dumnezeu fiind. şi lui Ilie una. Că Ilie este Prooroc şi încă este viu (4 Regi 2.la faţă" „împărăţie a lui Dumnezeu" (Matei 16. răspunzând. 27. deci. vorbind cu El 475. pentru adevăr. arătând că precum El. S-a arătat în ‫״‬nor" celor de demult. înjunghiind mielul şi Paştele săvârşind" (Ieşire cap. şi lui Moise una. voi face aici trei colibe: Ţie una. pe Acesta asCultaţi-L . . nu din icoane. Iar Ilie: „Tu eşti Acela a Cărui înviere mai înainte am închipuit-o înviind pe fiul văduvei" (3 Regi 17. ed. precum aceştia. iată un nor luminos i-a umbrit pe ei şi iată glas din nor. sau cu adevărat nu ştia ce grăia. 4 Regi 1.15/ Isaia 42. temându‫־‬se să nu pară îndrăzneţ. în Ioc de ‫״‬în Care". 4 / Luca 9 . ba uneori mai înainte văzând şi mai înainte vestind. iar prin înţelesurile înţelepciunii tainice li Se face strălucitor ca lumina. se găseşte ‫״‬întru Care". fiindcă voia ca Iisus să petreacă în munte şi să nu Se pogoare de acolo şi să pătimească pentru noi.11). dar şi al morţilor. Pe aceştia îi şi umbreşte Duhul. 30-31). ‫״‬norul" îl pune împrejur. 22. bine este să fim noi aici. dintru Venirea cea de a doua. Şi s-au făcut acestea şi ca să se dezlege [risipească] părerea celor care-L numeau pe El „Ilie" sau „unul dintre Prooroci" (Matei 16. şi altele ca acestea. în loc de „vorbind cu El". iar altele descoperindu-le din vistieriile adânci şi ascunse ale înţelepciunii. Şi îi luminează. 5 1 Luca 9. nici Iui Dumnezeu. Căci. voi. zice ‫״‬dacă voieşti". încă şi pentru a se vedea că nu este împotrivnic Legii. Şi pentru ce Moise şi Ilie s-au arătat? Ca să se arate că El este Domn şi al Legii şi al Proorocilor. fiţi Mie fii desăvârşiţi în Duh desăvârşit»" (Filocalia româneasca. 6.17/ Luca 3. iar negrăita strălucire a feţei lui lisus arăta slava Sa. iar Ilie a pogorât foc din Cer (3 Regi 18. că poate Moise va fi zis: „Tu eşti Acela a Cărui Patimă am închipuit-o mai înainte. 14). 4: Şi. în Care476 am binevoit. Se vede că din cuvintele lor i -au cunoscut pe ei. 32 / Faptele Apostolilor 3.18). din Scriptura cea Veche (Ieşire 19. învăţându-i taina Dumnezeirii în trei ipostasuri şi spunându-le: «Acesta este vârful Meu cel iubit al cuvântului desăvârşirii. 38. Moise şi Ilie s . [Domnul] îi învaţă pe ei să le urmeze lor.33). 475 476 477 Cuviosul Nichita Stithatul scrie aici. pentru că nu voia să înfricoşeze acum.precum zice Luca „neştiind ce grăieşte" (Luca 9.au arătat lor. zice Luca. urcându-Se pe muntele înalt al cunoştinţei lui Dumnezeu (al teologiei). 12). dintru multa dragoste spune că este bine a petrece acolo şi să nu Se pogoare.10). nici râvnitorul Ilie nu L-ar fi suferit pe El. zicând: ‫״‬Acesta este Fiul Meu Cel iubit.1/ Matei 3. fiindcă a descoperit negrăita putere şi a arătat că este Fiu adevărat al Tatălui. sau neobişnuinţa l-a înspăimântat pe el. însă. cap 52. se găseşte „vorbind împreună cu Dânsul". asemenea vor face". de vreme ce atunci a face icoane se părea oamenilor a fi lucru păgânesc. aşa şi Fiul Lui [Se arată]. au ajuns la nădejde ca Iacov şi s-au desăvârşit în iubire ca loan. 22 / 2 Petru 1.

zicând: Nimănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut8. deşi voieşte a Se răstigni. răspunzând. p. încă şi pentru ca să nu se smintească cei care . dar ei nu l-au cunoscut. 6-8: Şi. în ediţia de la 1805. a zis: Ilie într-adevăr va veni şi va aşeza la loc toate.1113: Iar El.12) Maieu 9. 11) Maleahi 3.10 Zicând câ Ilie ‫״‬va veni". tu cunoaşte că luminos vede „faţa" lui Hristos.4). ‫״‬au căzut la pământ. 23 / Matei 11. 8 ) Luca 9 . Şi pentru ca nu cumva. căci El este ‫״‬Fiul". Iar Luca numeşte ‫״‬somn" multa întunecare a minţii. căci haine ale înţelesurilor sunt cuvintele. în loc de „ceea ce aţi văzut". nici „faţa lui Iisus" . ci a trece şi la altele. când vei afla pe cineva tâlcuind luminos înţelesul Scripturii. nici puterea glasului. căci se cuvine pururea a spori. (13) Atunci au înţeles ucenicii că Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezătorul. nu au văzut pe nimeni. 9. 31) va fi vederea lui Dumnezeu. 7 ) Daniil 8.temergător al Venirii celei de a doua 1977. nu vă împotriviţi [voii] Lui". 27. zic cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie? 07. Că de nu te vei ridica mai presus de lume şi nu te vei înălţa „în munte".îl vor vedea mai pe urmă răstignit şi să nu-L socotească pe El înşelător şi că după nălucire a făcut acele dumnezeieşti lucruri [minuni]. acesta şi „hainele" lui Iisus „albe" le vede. 9/Luca 9. 10) Maleahi 3. 13) Matei 14. Şi pe când se coborau ‫׳‬din munte.12 i!7. . zicând: Pentru ce. 27. Că auzi: 17.24 / Luca 1. 20 / Luca 9. Iisus le-a poruncit. Iar tu. Deci. Iar ceea ce zice: ‫״‬întru Care am binevoit". ci pentru El.auzind unele ca acestea . 9. aşa şi Fiul Omului va pătimi de la ei. iar a celei de-a doua îi va fi Ilie.adică după ce va trece această lume care s-a zidit în şase zile (Facere 1.12 Din smerenie le porunceşte lor nimănui să nu spună. până când Fiul Omului Se va scula din morţi. Şi Se află [arată] numai Iisus singur (Luca 9. 7 B în ediţia de la 1805.32).10: Şi ucenicii L-au întrebat. să piardă amintirea celor văzute. 36).adică Dumnezeirea -. cărturarii spuneau că Acesta nu este Hristos. 329). îi ridică pe ei [Domnul] şi-i îmbărbătează şi-i face îndrăzneţi. ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăi.adică trupul. 17. /27.3.Şi ‫״‬din nor" se aude glasul. 30. încă învaţă: ‫«״‬Pe Acesta ascultaţi-L» şi. 1) . acest înţeles îl tâlcuieşte Hristos ucenicilor. Atunci vei vedea „pe Moise şi pe Ilie vorbind cu Iisus". Dar să nu zici ca Petru: „bine este să fim noi aici" (Matei 17. (12) Eu însă vă spun vouă că Ilie a şi venit. se găseşte „vederea aceasta". ci au făcut cu el câte au voit. nesuferind strălucirea norului. ca să arate că de la Dumnezeu era. căci de-ar fi fost El [Mesia]. dar va veni ca înairt. arată că încă n-a venit. petrecând multă vreme în frică. 07. că Legea şi Proorocii şi Iisus una grăiesc şi se unesc. Dintre acestea. cunoaşte că „după şase zile" (Matei 17.16/ Faptele Apostolilor!. nici „hainele Lui" . 21 (17.mântat foarte. nu vei vedea lucruri luminate. 34 / 2 Petru 1. ar fi venit Ilie mai înainte. atingându-i. Iar dacă şi cuvintele Ie descoperă şi le luminează. dar.14 / Marcu 9.11 / loan 1. 6 ) Judecători 13. înseamnă ‫״‬întru Care Mă odihnesc şi îmi place [a petrece]". ridicându-şi ochii. ca să nu socoteşti că pentru Moise sau pentru Ilie a fost glasul. se găseşte „se pogorau". iar nu a sta [stărui] într-o treaptă a faptei bune şi a videniei [vederii dumnezeieşti]. decât numai pe Iisus singur. Venirii celei dintâi i-a fost înaintemergător loan. neştiind ei că două sunt Venirile lui Hristos. din pricina [negrăitei] vederi (Luca 9. (7) Şi Iisus s-a apropiat de ei şi. 1 ( 1 7 . auzind. în loc de „se coborau". ( 1 7 . 36 TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 259 Ucenicii. 9) Marcu 8. le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi. (8) Şi. 18 ( 1 7. 21 înşelând norodul." Şi ochii lor erau ‫״‬îngreunaţi de somn".

(21) Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post ( 1 7 . 1 9 ) Iov 9. De aceea.adică întru valurile vieţii celei cu multe griji. spunând că sunt neputincioşi spre vindecare?479 Deci. 479 Adică ucenicii n-au putut să-i vindece copilul. căzându-I în genunchi (15) şi zicând: Doamne. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar. Iar tu. (17) Iar Iisus. în loc de ‫״‬Pentru puţina voastră credinţă". apropiindu-se ucenicii de Iisus. cât este a necredinţei tale. [1805] ‫״‬Leviatan" este un cuvânt evreiesc şi înseamnă ‫״‬balaur". ci diavolul. neam necredincios!" Adică ‫״‬nu într-atât este greşeala neputinţei acelora. s-a apropiat de El un om. unde se spune: „Poţi tu să prinzi leviatanul cu undiţa?".16-18: Şi l-am dus Ia ucenicii Tăi şi n-au putut să-l vindece. pe toţi de obşte îi mustră. luna pricinuia acestea? Nu. 6 ( 1 7 . 22 260 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Acest om se arată a fi foarte necredincios şi din cele zise către el de Hristos: ‫״‬O. Oare. 17. 14-15: Şi mergând ei spre mulţime. [după cum se vede mai departe]. deşi l-ar fi putut opri. 1 8 ) Luca 9 .17/ Luca 9. şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. ca şi cum aşezându-i pe ei . doară. Şi zice: ‫״‬au făcut cu el câte au voit". veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo. ca şi cum ar fi pricinuitoare de rău. Din aceasta se vede că şi el. temându-se. 11.1). 11). ( 1 7 . în cartea lui Iov (41.23. Domnul îl ruşinează pe el pentru că-i prihăneşte [învinuieşte] pe ucenici. De ce noi n-am putut să-l scoatem? (20) Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă480. adică va întoarce la credinţa lui Hristos pe toţi iudeii care se vor afla atunci ascultători. căci zice: ‫״‬Până când voi petrece cu cei ce Mă ocărăsc şi cu cei necredincioşi?" ‫״‬Şi Iisus l-a certat". căci adesea cade în foc şi adesea în apă. 1 7 ) Marcu 9. Pentru aceasta. că este lunatic şi pătimeşte rău. 1 9 ) Marcu 9. 42 Vezi. zicând: ‫״‬O. Iar zicând ‫״‬până când voi fi cu voi?". Au. 15) Marcu 9. fiindcă el a fost înaintemergător al Venirii celei dintâi.23 / Luca 17.întru moştenirea părintească. precum Ilie va fi [înaintemergător] al Venirii celei de a doua. ci numai cele care îl arată şi-l numesc în chip osebit pe diavol. omorându-l. 14) Marcu 9. 480 în ediţia de la 1805. 1 6 ) Luca 9. iar alteori mic făcându-se şi pierind [prin fapta rea]. şi se va muta. 1 9 ) Marcu 9. pândind când era luna plină şi atunci năvălind asupra lui făcea să fie hulite lucrurile lui Dumnezeu. ‫״‬şi în apă" . /17.18. pentru necredinţa lui s-a făcut sieşi pricinuitor de drac. întru care este leviatan478 diavolul (Iov 41. până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? Aduceţi-I aici la Mine.1921: Atunci. după cum este scris (Sirah 27. necredincios fiind. Deci atunci. îl arată pe înaintemergătorul Ioan. căci multă fiind [necredinţa ta].29 S-au temut Apostolii nu cumva să fi pierdut darul ce li s-a dat lor asupra dracilor. miluieşte pe fiul meu. adică cel care împărâţeşte în ape. mai străbătători [iscusiţi la minte] făcându-se ucenicii. răspunzând. 27. Pe cine? Pe cel ce se îndrăcea la lună plină. se găseşte ‫״‬Pentru necredinţa voastră". acesta este ‫״‬lunatic" şi ‫״‬cade şi în foc" — adică întru focul mâniei şi al poftei —. (18) Şi Iisus l-a certat şi demonul a ieşit din el şi copilul s-a vindecat din ceasul acela.1). însă nu toate neamurile de balauri sunt numite cu acest cuvânt. înţelege şi că ‫״‬cel fără de minte [nebun] se schimbă ca luna". Şi certându-1 pe acela. 38 (17. Iar zicând că ‫״‬Ilie a şi venit". adică uneori arâtându-se mare întru fapta bună. şi pe cei ce stăteau [erau] împreună [cu EI] şi pe cei ce nu cred. a zis: O. 40 ( 1 7 .14.căci pentru că l-au lăsatei [iudeii] pe Irod să-l omoare. au înţeles că pe Ioan l-a numit ‫״‬Ilie". 19 (27. nu sunt valuri unele peste altele grijile bogaţilor? 27. 21 / Marcu 9. dar şi pentru că-i prihăneşte [învinuieşte] pe ucenici.28 ( 1 7 . 5 / Matei 21.şi ‫״‬va aşeza la loc toate". Deci. [pentru aceea] ei l-au omorât. neam necredincios şi îndărătnic. neam necredincios". I-au zis de o parte. arată că pofteşte [doreşte] Patima de pe Cruce şi despărţirea de dânşii.care erau căzuţi . tâlcuitorii înţeleg prin „leviatan" pe balaurul-diavol care a înşela t-o pe Ev a. a biruit pe cea puţină putere a lor". cum acest om aruncă asupra ucenicilor greşeala necredinţei sale. 5 .

20. se găseşte „împăraţii".prin ‫״‬rugăciune şi postire" se scoate. ci pe Petru. ca să nu socotească [cugete] ei că pătimeşte fără voie. în loc de „darea". numărându-se. (23) Şi-L vor omorî. care prisoseau peste numărul seminţiei lui Levi. cu adevărat s-ar fi mutat481. mai vârtos [au întrebat] cu vicleşug. douăzeci şi două de mii şi două sute şaptezeci şi trei (Numeri 3. Dar. 482 483 481 în ediţia de la 1805. Didrahma reprezenta echivalentul a 7-8 grame de aur sau argint. în locul acestor întâi-născuţi.şi atunci când veţi zice. chiar mică de s-ar fi părut. vezi şi Domnul ce zice: ‫״‬Veţi zice muntelui acestuia «mută-te!» . De atunci s-a făcut obiceiul ca îndeobşte toţi cei întâi-născuţi să dea o didrahmă483.31. 21. 7 ( 1 7 . 2 4 ) ieşire 30. dar altele mai mari au făcut. Simone? Regii484 pământului de la cine iau dări sau bir? De la fiii lor sau de la străini? (26) El i-a zis: De la străini. 17. Şi. Iar întru acest copac. Şi întru alt chip [înţelege]: n-a fost nevoie. în acest verset. Iar Domnul. Deci.‫״‬de o parte" îl întreabă pe El. căci de‫־‬aţi fi avut fierbinte şi călduroasă credinţă. Că se cuvine ca şi cei care se îndrăcesc mai vârtos să postească. ca şi cum ar fi zis unele ca acestea: „Impotrivnicul Legii. Şi ei s-au întristat foarte! ( 1 7 . dădea şi El [darea]. . 43). arăta că dracul a ieşit14. nicăieri nu este scris. căci n-a fost nevoie şi de aceea nu s-au mutat munţii. ci cu postire se face. Pentru aceasta. dar dobândind pământ bun. se găseşte „didrahme". le zice: ‫«״‬Pentru necredinţa voastră». 10. zicând: Ce ţi se pare.a zis el. mai înainte de [a-L O minune a mutării unui munte e pomenită în viaţa Sfântului Marcu de la Muntele Frăcesc (vezi Proloagele. Iar acestea zicând. Iisus i-a luat înainte. în acest verset. adică dracului. Dar Apostolii n-au zis.13 Dumnezeu a voit ca în locul celor întâi-născuţi ai evreilor să se afierosească Lui seminţia lui Levi (Numeri 3. Căci de-ar fi zis.22-23: Pe când străbăteau Galileea. ‫״‬păsările cerului" . 22. 25). 2 2 ) Marcu 8. t Ca un Dumnezeu. [spunându-le] că va învia 17. ca unora care nu erau de săvârşit [desăvârşiţi]. 33 / Luca 9 .adică gândurile care zboară pe Sus482 . fiii sunt scutitils. Şi să înţelegi şi aceasta: toată credinţa este ‫״‬grăunte de muştar". 9. că nu toate s-au scris (Ioan 21. aţi fi isprăvit pe cele mari". în ziua a cincea a lunii aprilie. 32).‫״‬se sălăşluiesc" (Matei 13. Dar cu cele de întristare împreunează pe cea de bucurie. 654-658). încă şi ca să-i obişnuiască pe ei [cu gândul acesta] şi să nu se turbure când se vor săvârşi Patimile pe neaşteptate. da! . în loc de „regii". 2 3 ) Isaia 53. mică fiind socotită pentru ‫״‬nebunia propovăduirii" (1 Corinteni 1. Deci. intrând în casă.21). dar a treia zi va învia. 25 b -26: Dar. nu-L întreabă pe Dânsul. însă este cu putinţă să fi mutat şi să nu se fi scris.adică al dracilor . Iisus i-a zis: Aşadar. dar şi cei ce vor să-i tămăduiască pe ei. a rânduit Dumnezeu să se dea o dare preoţilor (Numeri 3. copac mare se face. Dascălul [învăţătorul] vostru. 22 TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 261 Adeseori. s-a aflat seminţia lui Levi douăzeci şi două de mii (Numeri 3. 8 / Matei 16. oare primeşte a da didrahme?" 1 7. Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. din pricina săvârşirii minunilor. 44.39). 46-47). Craiova. Iar ‫״‬acest neam" .12) şi. de aceea n-au mutat. măcar că n-a auzit. poate. poate ruşinându-se ei de Hristos. 484 în ediţia de la 1805. s-au apropiat de Petru cei ce strâng darea [pentru Templu] şi i‫־‬au zis: învăţătorul vostru nu plăteşte darea?15 (25) Ba. Şi fiindcă şi Domnul era ‫״‬întâi-născut". iar cei întâi-născuţi. Sau. ( 1 7 . mai înainte le spune despre Patimă. 24. de îndată se va muta". cel care are toată credinţa poate zice muntelui ‫״‬mută-te". pp. Iar că au mutat Apostolii munţi. 31. ştia ce au grăit aceia către Petru. căci atunci rugăciunea este rugăciune când nu cu beţie. 1991.19 / Luca 9. 24-25 ‫ ״‬: Venind ei în Capernaum.

33-36/ Luca 9. în acest verset. se găseşte ‫״‬întru". 27: Ci ca să nu-i smintim pe ei. Pentru puterea de a lega şi dezlega. îl trimite pe Petru să aducă „statirul" din peşte. aruncă undiţa şi peştele care va ieşi întâi. căci două firi are Hristos. cu cât mai vârtos. Pentru certarea aproapelui. este mai mare în486 împărăţia Cerurilor? (18. s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine. 47 (18.şi pătimind ei lucru omenesc. Pentru pilda de o sută de oi. în loc de ‫״‬în". biruiţi fiind de pizmă. întrebând pe Domnul ‫״‬cine este mai mare". şi. nu se cuvine să ne îngrijim că aceia fără de socoteală se smintesc. neavând nimic altceva în „gură" decât argint şi aur.1: în ceasul acela. De câte ori vom ierta pe aproapele. Pentru datornicul cel cu zece mii de talanţi". „Deci dacă slobozi sunt fiii împăraţilor celor de jos . Căci cel care îl mărturiseşte pe Hristos. acela îl va vâna pe el. acela are „statirul" în gură şi statirul preţuieşte două didrahme. împăratul cel Ceresc de la Mine. „Dar tu. 22. Puterea cheilor.căci i-a poruncit să dea statirul pentru Sine şi pentru el . Pentru a nu sminti. 46. având sminteală în cugetul tor. ci de la cei străini. în Ioc de ‫״‬în". mergând la mare. aflând în gura noastră „statirul" . afundată întru adâncul necredinţei. (4) Deci. deschizându-i gura. Iar unii socotesc că „statirul" este o piatră de mult preţ. Deci. l-a pus în mijlocul lor (3) şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii.16-17 (18. ia-1. Iar de va afla un oarecare dascăl ca Petru. S-a dat pentru noi. (18. CAPITOLUL 18 262 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI Cine este mai mare în împărăţia Centrilor. 24 Fiindcă au văzut [ucenicii] că Petru a fost cinstit de Hristos . oare. se găseşte ‫״‬întru". nu veţi intra în împărăţia Cerurilor1. pentru drepţi şi pentru păcătoşi. 18.întreba] Petru îi zice lui: „Dacă împăraţii pământului nu iau bir de la fiii lor. De aici învăţăm că nu se cuvine a sminti pe ceilalţi în lucrurile care nu vatămă mântuirea noastră. Petre dă dajdie. Că nu ca un datornic dau. vei găsi un statir [un ban de argint]. 2) Marcu 9. Şi ca să arate că este Dumnezeu şi că stăpâneşte marea. 4) 485 In ediţia de la 1805 titlul capitolului este: ‫״‬Pentru cei ce ziceau cine este mai mare.15 / Luca 18. acest ‫״‬statir". ci ca să îndreptez neputinţa acelora". adică Hristos. Fiul Său va lua didrahma?" Că acest bir. cunoaşte că acesta este „peşte" în „marea" vieţii înotând. Dumnezeu şi om fiind. din care apostolescul cuvânt ne-a scos pe noi afară.adică mărturisirea lui Hristos şi cuvintele Domnului. cum. iar alţii îl socotesc a fi a patra parte dintr-o monedă. acela este cel mai mare în487 împărăţia Cerurilor. Iar unde ne vătămăm de vreun lucru. ca să nu fim socotiţi trecători cu vederea şi nebăgători în seamă ai Legii şi ca să nu-i smintim. 33-36 / Luca 9. Pilda celui ce datora zece mii de talanţi 485 18. dar.adică nimic nu dau -. se aducea preoţilor şi templului. care se găseşte în Siria. precum am zis mai sus.14 / Marcu 10. 3) Matei 19. Iar când vei vedea pe vreun om iubitor de argint. pentru iudei şi pentru păgâni. Dar şi o altă taină învăţăm aici: că „peştele" este firea noastră. 486 487 în ediţia de la 1805. cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta. în ediţia de la 1805. Pentru certarea greşaleifratelui. Eu?" 17. 2-4: Şi chemând la Sine un prunc.1) Marcu 9 . . scoţând din „gura" lui aurul şi argintul. Ia-1 şi dă-1 lor pentru Mine şi pentru tine. s-au apropiat.

5-6: Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu. nu cu priceperea. pe Mine Mă primeşte.căci se cuvine să fim prunci cu cugetul cel smerit. nu cu mintea cea pruncească. . îi smereşte. (6) Iar cine va sminti pe unul dîntr-aceştia mici.14/1 Corinteni 14. şi cu nerăutate a. arătându-le prin pruncul cel fără de trufie calea smereniei .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 263 Marcu 10. Iar zicând ‫״‬de nu vă veţi întoarce". se cuvine să vă întoarceţi iarăşi!" 18. 20 Domnul. arată că din smerenie488 au venit ei întru iubirea de slavă. ‫״‬Deci. văzând că ucenicii sunt biruiţi de patima iubirii de slavă. întru smerenia din care aţi ieşit. care cred 488 Pe care o aveau întru început.

fâcându-i să vină întru simţire. Iar prin ‫״‬sminteli" să-i înţelegi pe cei care te împiedică de la faptele cele bune. omului aceluia prin care vine sminteala. să înţelegi şi că. . ca de cea care avea să se vatăme din pricina smintelilor. 5 ) Matei 10. decât. Arată în chip simţit greutatea pietrei. având amândoi ochii. în ediţia de la 1805. Că pe Mine Mă primiţi atunci când îi veţi primi pe «prunci». 7 ) înţelepciune 4.1-2 / Romani 14. ( 1 8 . 29 / Marcu 9. s Vezi nota tâlcuirii de Ia Matei 5.19 Iubitor de oameni fiind. ( 1 8 . plată veţi lua. dar vai.adică dintre aceştia care se micşorează pe sine şi se smeresc. plânge pentru lume.24/Luca 17. că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop. 48 (ÎS. cum vom putea scăpa de ele? ‫״‬Nevoie este să vină". dacă aceştia. mai curând trebuia să tindă mâna într-ajutor". scoate-1 şi aruncă-1 de la tine.1 / Romani 14. 37 / Matei 5. dar nu este nevoie să pierim. în loc de ‫״‬că smintelile trebuie să vină". măcar pe cel ‫״‬mic" întru adevăr .264 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI în489 Mine. căci este cu neputinţă să stăm împotriva [venirii] smintelilor. să fii aruncat în gheena focului491. Căci de multe ori pe cei pe care sfătuirea noastră nu i-a folosit [ajutat]. se găseşte ‫״‬că nevoie este să vină smintelile". decât. 37/ Luca 9. dacă îi veţi cinsti pentru Mine. Apoi şi împotrivă zice: ‫״‬Cine va sminti. adică va ocări pe unul »dintre aceştia mici» . (9) Şi dacă ochiul tău te sminteşte. 5-10 / Psalm 118. 18. măcar deşi sunt mari -. 43-45 ( 1 8 . 18. din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină490. taie-1 şi aruncă 1 de la tine. 42 / Luca 17. 12/ Matei 26. 47 Prin ‫״‬mână" şi „picior" şi „ochi" să-i înţelegi pe prieteni. că mai bine este pentru tine să intri în viaţa cu un singur ochi. 8-9: Iar dacă mâna ta sau piciorul tău te sminteşte. în loc de ‫״‬în". 9 ) Deuteronom 13. mai de folos i-ar fi ca să se spânzure «piatră de moară» la grumazul lui".13/1 Corinteni 11. 29-30 / Marcu 9. ci cel mic. ne vatămă 489 490 în ediţia de la 1805.adică pe cel neputincios . se găseşte ‫״‬întru". 22c. a plânge cineva [pentru altul]. Iar. tu. 6 ) Marcu 9. pe aceştia îi folosim [ajutăm] dacă plângem pentru ei. Iar ‫״‬lume" îi numeşte pe oamenii cei de jos. acestuia putem să-i zicem că şi acesta este ajutor. Dar dacă ‫״‬nevoie este să vină smintelile". mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. va fi dat muncilor [caznelor]. pe care întru rânduiala mădularelor îi avem.de-1 ‫״‬va sminti" cineva şi nu-1 va purta în tot chipul.40 / Marcu 9. având amândouă mâinile sau amândouă picioarele. Că cel mare nu se sminteşte lesne. Deci. care se târăsc pe pământ şi care cu lesnîre se împiedică. ( 1 8 . Dacă ar zice cineva: ‫״‬Dar ce nevoie era să plângă. 7: Vai lumii. în aceste versete. ca să vădească multa muncă [caznă] la care vor fi supuşi cei care ocărăsc şi smintesc pe cei smeriţi pentru Hristos. ci şi pe cei care se smeresc. 8 ) Matei S. adică pe cei smeriţi". să fii aruncat în focul cel veşnic. 13 ‫״‬Nu numai voi se cuvine să vă smeriţi. prieteni de aproape fiind.

ca nu cumva şi pe alţii să-i vatăme. Şi zice încă: „Nu numai îngeri au aceştia. 6/Marcu 2. stând înaintea Domnului.10/Ioan3. oare. în munţi pe cele nouăzeci şi noua şi.1214: Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una dintre ele s-ar rătăci.vârtos".17. pentru aceasta am venit. ba mai vârtos tot omul are îngerul său. 8 / Iov 1. Căci. nici ei n-au îndrăzneală a vedea faţa lui Dumnezeu şi de a se ruga pentru noi.16 / Psalm 33. care la Dumnezeu sunt mari. în loc de „vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mici". că zic vouă: Că îngerii lor.17/Luca9. ( 1 8 . dar nu este de nevoie să ne vătămăm noi.15 Ne porunceşte să nu defăimăm [dispreţuim] pe cei care sunt socotiţi mici . ci Eu însumi. [atunci] nu ne vom vătăma. va căuta pe cea rătăcită? (13) Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească. ca să nu fie vătămaţi de draci. 6 / Tobit 3. 2 ( 1 8 . în Ceruri. 1 1 ) Matei 10. încât îi au pe îngeri păzitori. deşi toţi oamenii au îngeri.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 265 pe noi. 1 0 ) 1 Regi 6. 493 . Iar îngerii celor mici şi smeriţi întru Hristos sunt atât de aproape de Dumnezeu.16 / Evrei 1. Căci fiecare credincios.adică pe cei „săraci cu duhul" (Matei 5. încât „pururea văd faţa Lui". pururea văd faţa Tatălui Meu. 47/1 Timotei 1. încât dintru aceasta este arătat că „nevoie este să vină smintelile" . în loc de „mult". 12. adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult493 decât de cele nouăzeci 492 în ediţia de la 1805. Şi atât de mult sunt aceştia iubiţi de Dumnezeu. chiar şi prieteni de‫־‬ar fi. Se vede de aici că. se găseşte . se găseşte în ediţia de la 1805. ducându-se. dacă vom face precum a zis Domnul şi vom „tăia" de la noi pe cei ce ne vatămă. nu va lăsa. 18.1011: Vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul dintre aceştia mici492. (11) Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.. se cuvine să-i lepădăm ca pe nişte mădulare putrede şi să-i „tăiem". „căutaţi să nu defăimaţi pe vreunul dintre aceştia mai mici". Iar îngerii celor smeriţi văd faţa lui Dumnezeu. 19. ca şi cum s-ar ruşina pentru neîndrăzneala noastră. Care este în Ceruri.3) -.adică cei care ne vatămă -. ca să mântuiesc pe cel pierdut şi să-i fac ai Mei pe cei care de mulţi sunt socotiţi a fi de nimic". 56. 18. pentru că au îndrăzneală. însă îngerii celor păcătoşi.14 / Apocalipsa 8.

ia cu tine încă unul sau doi. cit. 1 4 ) Luca 15. în loc de „ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot In ediţia de la 1805. al căror Păstor este Hristos . pentru săvârşirea cultului fie din greacă .Care nu este „oaie". adică creştinul. şi mai din jos de el coborârea la iad a Domnului" (Erminia picturii bizantine. sau trei să stea tot graiul". Acesta a lăsat „pe cele nouăzeci şi nouă" în Ceruri şi luând „chip de rob" (Filipeni 2. ed.fiindcă cel ce te sminteşte pe tine îşi agoniseşte osândă ci trebuie să mustri pe cei care te nedreptăţesc şi te vatămă. să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş. (14) Astfel. Cel din Ceruri ca să piară vreunul dintr-aceştia mici. 496 provine în limba română din slavă. ( 1 8 . (16) Iar de nu te va asculta. Deci. 122). se construiau în casele particulare. cuvânt care este traducerea grecescului ecclesia .7) a venit să caute pe oaia cea „una". încă din veacul 1. cel care te sminteşti să fii cu totul fără grijă . în limba română.1 / Evrei 10. îngerii şi oamenii „o sută de oi" sunt. iar după anul 313. în loc de „Biserică". 3/ lacov 5. Cuvântul sobor cuvântul". Şi de te va asculta.17 / 2 Corintem 13. 4 ( 1 8 . mustră-1 pe el între tine şi el singur. 4. acum îi îndreptează şi pe cei care se smintesc. iar de nu va asculta nici de Biserică496. în limba rusă denumirea dată locaşului bisericii este aceea de sobor. De altfel.spune-l Bisericii. 494 Dionisie din Fuma dă următorul izvod de zugrăvire pentru această pildă: „Cerul şi deasupra lui cele nouă cete îngereşti.11 /2Tesaloniceni 3. ( 1 8 . cuvânt ce a fost asimilat în limba noastră (prin rotacizare) fie din latină . 1 7 ) 1 Corinteni 5. până în zilele noastre. în unele zone rurale din Ardeal se mai păstrează denumirea de clejie (derivat din grecescul ecclesia) pentru avutul obştesc al parohiei. ai câştigat pe fratele tău. 1 3 ) Luca 15.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 266 şi nouă.basilica era la romani un local de judecată. nu este vrere înaintea Tatălui vostru. Orişicum. mergi. iar de este ‫״‬frate". care nu s-au rătăcit.1517: De-ţi va greşi ţie fratele tău. atunci dă-te la o parte şi lasă-ţi şi averile tale. ci Fiu al lui Dumnezeu. pentru că nu este zidire. 6 / lezechiil 34. se găseşte „a prin gura a două mărturii. Că vezi zice: ‫״‬Deţi va greşi ţie fratele tău". p. şi în mijlocul lor un scaun deşert. 495 In ediţia de la 1805. 7-10 / 2 Petru 3. . se găseşte „sobor". 28 ( 1 8 .14 / Luca 17. care este firea omenească şi se bucură pentru aceasta mai mult decât pentru întărirea îngerilor494. Deci aceasta în chip cuprinzător arată că Dumnezeu Se sârguieşte pentru întoarcerea păcătoşilor şi Se bucură pentru aceştia „mai mult" decât pentru cei care sunt întăriţi şi statorniciţi întru fapta cea bună. 1 6 ) Deuteronom 17.ce înseamnă adunare. 1 5 ) Levitic 19. 9 Ce ‫״‬om" a avut „o sută de oi"? Hristos. în acest verset.. 18. numindu-se împărăteşti (basilikai).19-20 ( 1 8 . 1 2 ) leremia 50. ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul495. 6/ loan 8. împăratul Constantin cel Mare a cedat aceste clădiri creştinilor. 11 / Luca 15. Căci nu trebuie ca tu. cuvântul biserică se pare că are ca rădăcină basilica.14 După ce a tins [grăit] cuvânt foarte greu despre cei care smintesc pe alţii. 6. până astăzi. anume pentru săvârşirea slujbelor. 5-7 ( 1 8 . căci toată zidirea cea cuvântătoare. (17) Şi de nu-i va asculta peei. Iar de-ţi va face nedreptate vreun necredincios.17/ Sirah 19.basilikai desemnând acele încăperi care. de vor fi creştini. Credem că denumirea de sobor dată locaşelor creştine ilustrează foarte bine chipul şi cugetul sobornicesc al Bisericii.

vor fi dezlegate şi în Cer. Iar dacă îl vei dezlega. ca nu cumva.] şi acelea vor fi „legate" sau „dezlegate". De vreme ce unul ca acesta n-a ascultat pe „doi sau trei". 5. A patra sută a capetelor despre dragoste. să te izbăveşti şi pe tine şi pe el de tulburare şi supărare" (Filocalia românească. .1). şi în Ceruri va fi întru acest fel. Care este în Ceruri. 19-20: Iarăşi grăiesc vouă că.22.18: Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ. căci după ce ne-a oprit pe noi de la a ne sminti şi a ne vătăma unii pe alţii. vor fi legate şi în Cer. 110). adunaţi în numele Meu. ca nu cumva fiind mustraţi înaintea multora. dacă doi dintre voi se vor uni pe pământ pentru tot lucrul pe care îl vor cere. Şi îi este mângâiere celui nedreptăţit. 2 Corinteni 13. ci şi cele pe care noi. ( Î S . căci zice: ‫״‬doi dintre voi". ca unii care aveau nume rău înaintea oamenilor. acolo sunt în mijlocul lor". Că şi Ana şi Caiafa s-au unit. dintre cei care au fapte bune". Care este în Ceruri.15. adunaţi întru numele Meu. s-a făcut neascultător al Legii care zice: „în gura a doi sau trei martori va sta tot cuvântul" (Deuteronom 17. adică‫ ״‬dintre cei care cred. să se facă şi mai fără de ruşine [neruşinaţi]. Că unde sunt doi sau trei. cei care am fost nedreptăţiţi. primind şi tu cele asemenea de la ei. Dacă „te va asculta". adică păcătos şi necredincios. 6. ( 1 8 . 2. voi. 1 8 ) Matei 16. atunci arată greşeala lui celor mai mari ai „soborului" [ai „Bisericii"]. de acum încolo în „sobor" să se înţelepţească. acum grăieşte şi despre unirea cea a unora cu alţii [unirea cea dintre noi]. ca împrăştiind pricinile supărării. dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere. că acela care îi face nedreptate va fi socotit „vameş şi păgân". acolo sunt şi Eu în mijlocul lor498. Iar dacă nici de acesta nu va asculta. să alungi de la amândoi starea dragostei. „cel ce-ai fost nedreptăţit îl ai ca pe „un vameş şi păgân" pe cel care nedreptăţeşte. cap 32. se va da lor de către Tatăl Meu.15 Prin unele ca aceste graiuri ne adună pe toţi întru dragoste. pp. Iar prin cei uniţi nu înţelege pe cei care se adună spre rău. 18. versetele 79-20 sunt: ‫״‬Iarăşi amin grăiesc vouă că. 2 0 ) Luca 24. adică dacă 1 vei ierta. 19.adică le iertăm -. va fi lor de către Tatăl Meu. Iar dacă şi înaintea a „doi sau trei martori" fiind mustrat. Ci ascultă şi cele ce urmează: 18. 1 9 ) 1 Ioan 3. 23 „Dacă tu". Humanitas. (20) Că unde sunt doi sau trei. adică seva prihăni pe sine [se va căi]. dar cu unire de 497 Aici Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învaţă astfel: „Nu înţepa cu vorbe acoperite pe fratele tău. ci „mustră-1". va fi şi în Ceruri iertat".19 / loan 20. Pentru că nu numai cele pe care le „dezleagă" preoţii sunt „dezlegate". şi oricâte veţi dezlega pe pământ.TÂLCU IR EA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 267 mustră-1 pe el. Şi îi aseamănă pe unii ca aceştia fraţi cu „vameşii". Bucureşti. ci spre bine. atunci să fie lepădat. Şi nu zice „ocărăşte-1". Dar numai aceasta va fi munca [cazna] celui care face nedreptate? Nu. Ci mergi şimustrâ-1 pe el cu îndrăznire iubitoare. 1999. sau le legăm sau le dezlegăm [. nu se va ruşina. Voieşte mai întâi de-o parte să fie mustraţi cei ce au greşit. ed. zice. bine [îi va fi lui]497. 498 în ediţia de la 1805.14 a8. ca nu cumva din răutatea sa să dea şi altora.

3-4( 1 8 .cea cuvântătoare. asemănatu-s-a împărăţia Cerurilor omului împărat care a voit să se socotească cu slugile sale501. 18. Şi „ia seama slugilor sale" [„se socoteşte cu slugile sale"]. Insă.căci ar fi cu totul lipsit de minte să numere cineva până se vor împlini ‫״‬şaptezeci de ori câte şapte". S-a asemănat Acesta „omului împărat". şi mai vârtos. zic ţie. îi voi ierta lui?" Şi adaugă ‫״‬va greşi faţă de mine".14 / Marcu 11. I-a zis: Doamne. şi la înfăţişare aflându-Se ca un om. iar dacă va greşi lui Dumnezeu. 500 In ediţia de la 1805.13 Aceasta este ceea ce întreabă Petru: ‫״‬De câte ori de va greşi fratele. de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de500 şapte ori? (22) Zis-a lui Iisus: Nu. Şi de aceea de multe ori rugându-ne nu primim. ca şi cum ar fi zis: ‫״‬De câte ori va greşi şi se va pocăi. ci până de şaptezeci de ori câte şapte. 501 în ediţia de la 1805. dacă având aceia trebuinţă de iertare ne vor şi îndupleca pe noi. se găseşte „să ia seama slugilor sale". iertat va fi. Şi aceasta o înţelege: atunci când se va ‫״‬uni" trupul şi duhul şi nu va pofti trupul împotriva duhului. vom îndrăzni şi noi: „împărăţie" este Cuvântul lui Dumnezeu. în loc de ‫״‬până de".39/ Matei 6. pentru că nu avem unire unul cu altul. în aceste versete. încă şi Scriptura Veche şi cea Nouă ‫״‬se unesc" amândouă. Iar a tâlcui pilda cu amănuntul ar fi fost numai a celui ce are mintea lui Hristos. 4-5 / Coloseni 3. de amândouă fiind propovăduit. judecându-le pe 1( ‟ Adică s-au unit spre săvârşirea răutăţii.268 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI prihană499*1. w Adică „S-a deşertat pe Sine. Şi nu zice ‫״‬voi fi". nici nu întârzie. până de şapte ori. chip de rob luând. nu preot. că nici nu zăboveşte. atunci Domnul este ‫״‬în mijloc". apropiindu-se de El.21-22: Atunci Petru. 25-26 / Luca 17. . 1 2 ) Levitic 25.12/ Luca 17. Iar dacă îmi va greşi iar eu îl voi ierta. şi întru asemănarea oamenilor s-a făcut502. Deci. făcându-Se asemenea oamenilor. S-a smerit pe Sine" (Filipcni 2. iar ‫״‬în mijlocul" lor se află Hristos. iartă‫־‬i lui". se găseşte ‫״‬până în". dar nu împărăţie a unor mici lucruri. ( 18. 7-8). ci „a Cerurilor". fiindcă S-a întrupat pentru noi. ci arată mulţime fără de număr. apoi va veni la mine şi va cere iertăciune [iertare] căindu-se.23: De aceea. ci spune ‫״‬acolo sunt" adică ‫״‬acolo îndată Mă aflu". O S . numai cel cu rânduială dumnezeiască .poate să-l ierte. încă şi cele trei puteri ale sufletului ‫״‬se unesc" . arătând că se cuvine să fim milostivi. deşi sunt eu om simplu. cea mânioasă şi cea poftitoare. 2 1 ) Matei 6. în loc de „să se socotească cu slugile sale". 23) 4 Regi 4.adică preotul . nu arată numărul iertărilor . Iar când zice ‫״‬până în şaptezeci de ori câte şapte". 18.1 Ne învaţă prin această ‫״‬pildă" să iertăm greşelile făcute nouă de către cei împreună cu noi slugi. pentru că numai pentru cele ce-mi va greşi mie pot să-l iert. Iar aceasta şi prin pilda de mai jos o spune. adică 490 -.

faptele care rău se lucrează de trup şi de suflet. căci al cruzimii lucru este pedeapsa fără de judecată.TÂLCU IR EA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 269 ele după bunătate. dar n-au iconomisit bine stăpânirea. 18. sluga aceea i se închina. după cuvântul care spune că mare lucru este omul (Psalm 138. că acela care se vinde. se găseşte „el a lua seama". . în loc de ‫״‬să se socotească cu ele". zicând: Doamne. [1805] Putem a spune că fiecare om talant este. mâna acestuia o usucă Dumnezeu sau o ciunteşte prin lucrarea diavolului. Pentru că mai mult nu va mai putea fura omul acela. 503 504 în ediţia de Ia 1805.adică lucrarea răutăţii . Deci porunceşte ca trupul să fie dat satanei spre pierzare-adică bolilor sau chinurilor diavolului —. Şi iată cum „femeia" .13-15). „Vinderea" datornicului împreună cu „femeia şi copiii" lui arată înstrăinarea de Dumnezeu. 18.împreună.s-au dat pătimirii. ca duhul să se mântuiască. milostivindu-se de el.lucrător al sufletului. i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. (27) Iar stăpânul slugii aceleia. 24-25: Şi. îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot. 26-27: Deci. şi cu nimic nu-i răsplătim Lui. (25) Dar neavând el cu ce să plătească. începând să se socotească cu ele503. şi „copiii" . Adică de fură cineva. stăpânul său a poruncit să fie vândut el şi femeia şi copiii şi pe toate câte are.adică lucrurile răutăţilor .şi „copiii" . Sau poate „femeie" înseamnă trupul. Cu „zece mii de talanţi" suntem datori noi. ca unul care este soţ . Cu „zece mii de talanţi" sunt datori şi cei care au primit stăpânirea poporului şi a multor oameni504. i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi.să se betejească. ca unii care primim facerile de bine [ale lui Dumnezeu] în fiecare zi. ca să plătească.adică trupul . iar „copii" . căzându-i în genunchi. al altui stăpân se face rob.

. căzând21 ‫־‬cel ce era slugă ca şi el. nicidecum nu se milostiveşte.000 drahme) şi talantul (= 3. Cunoaşte [de aici] că Domnul dă mai mult decât cerem noi. iar cel care stă cu întemeiere [îndărătnicie] întru răutate.000 sic!! = 120. se găseşte „apucându-l". zicând: îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti tot. (30) Iar el nu voia. 28-30: Dar. îl sugruma. l-a aruncat în închisoare507. Astfel.000 de talanţi erau echivalentul a 490. iar 100 de dinari. 2fl . încât şi ceea ce părea rostit cu asprime .că aceasta arată cei „zece mii de talanţi" pentru cele mai mici . nu erau monede. ci cel care „iese" de la Dumnezeu şi dintru aceasta se înstrăinează de El. cu toate că cel împreună cu el slugă îi spune aceleaşi cuvinte prin care el a fost iertat: „îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti".cât erau cei „o sută de dinari"508 -. în ediţia de la 1805. venind. ci ca să înţelegi că îngerii sunt purtătorii de grijă ai noştri şi că se mânie asupra celor nemilostivi. atunci îl sugrumă pe cel ce era împreună-slujitor cu el.50 sicii = 2. ca şi tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine. De aici se vede că „celelalte slugi" .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 270 Vezi puterea pocăinţei şi iubirea de oameni a lui Dumnezeu?! Căci pocăinţa a făcut pe slugă să cadă de la răutate. Atât de mare este iubirea de oameni a lui Dumnezeu. au spus stăpânului toate cele întâmplate. 18. până ce va plăti datoria. măcar deşi sluga nu iertare de săvârşit [desăvârşită] cerea. Şi „spun" acestea Domnului. amintindu-i de iertarea prin care s-a mântuit [izbăvit]. întru Dumnezeu rămânând.770 kilograme de aur (490. 31: Iar celelalte slugi.45 kilograme de argint. 32-34: Atunci. văzând. 18. Şi atât de mare îi era cruzimea [acestei slugi]. nu este vrednic de iertare. Iar iubirea de oameni a lui Dumnezeu i ‫־‬a iertat lui cu totul şi datoria. fiindcă m-ai rugat. nu ca Unuia care nu ştia. ci soroc505. în Ioc de „l-a aruncat în închisoare". nu este nemilostiv. sluga nu cerea decât amânarea plăţii.77 tone). oare. încât după ce-i fuseseră lui iertate mari datorii . mergând. Şi punând mâna506 pe el. s-au întristat foarte şi. ci ca să înspăimânte pe slugă şi să-şi pună nădejdea şi să se sârguiască întru cerere şi rugăminte. echivalentul a 0. ci denumiri ale sumelor monetare mari. (33) Nu se cădea. aflăm că 10.000 drahme). chemându-1 stăpânul său îi zise: Slugă vicleană. în loc de „punând mâna". precum şi eu am avut milă de tine? (34) Şi. se găseşte „1-a băgat în temniţa". pentru a evidenţia diferenţa prin calcul matematic. 505 2 1 507 Adică. Mina (. Şi face acestea. zicând: Plăteşte-mi ce eşti dator. cele petrecute. După ce a ieşit cel care a fost iertat [de stăpân]. toată datoria aceea ţi-am iertat-o. ieşind.adică porunca să se vândă ‫״‬sluga" cu „femeia şi copiii" lui . (29) Deci.în ediţia de la 1805.adică îngerii cei împreună-slujitori cu noi sunt urători de răutate şi iubitori de bunătate. 18. Căci nimeni. îl ruga. nici puţină amânare nu dă.nu din asprime a spus-o. deci. sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi care-i datora o sută de dinari. ci.

271 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI mâniindu‫־‬se stăpânul lui. 3 5 ) Matei 5. în ediţia de la 1805.13 Pentru iubirea de oameni. Căci. v . nu numai din buze. greşalele lor". însă [pentru pomenirea de rău] s-au întors înapoi acestea 510 în ediţia de la 1805. până ce va plăti". 18. 25-26 N-a zis ‫״‬Tatăl vostru". ca să arate că nu El. ci cruzimea slugii şi nemulţămirea l-au făcut să i se ia înapoi darul. Stăpânul se judecă laolaltă cu sluga. l-a dat pe mâna chinuitorilor509.12-15 / Marcu 11. căci unii ca aceştia nu sunt vred-nici să aibă Tată pe Dumnezeu.din inimile voastre510. dacă nu veţi ierta fiecare fratelui său . 35: Tot aşa şi Tatăl Meu cel Ceresc vă va face vouă. se găseşte ‫״‬din inimile voastre. 25. adică munca cea cuviincioasă cu care este dator. niciodată nu va [putea] ‫״‬plăti datoria". până ce-i va plăti toată datoria. Căci ceea ce zice ‫״‬până ce-i va plăti toată datoria". aceasta însemnează: ‫״‬până atunci să se muncească [căznească]. Şi voieşte ca noi să iertăm ‫״‬din inimă". dacă întoarce înapoi darul lui Dumnezeu. în loc de ‫״‬din inimile voastre". se găseşte ‫״‬muncitorilor". Deci pururea va fi muncit [căznit]. deşi fără părere de rău dăruieşte Dumnezeu darurile Sale. ca să-l munceasscă [căznească] veşnic. Dar. ci ‫״‬Tatăl Meu". ( 1 8 . ( 1 8 . Să înţelegi încă şi cât de mare răutate este pomenirea de rău. 3 3 ) lacov 2. Şi căror muncitori îl dă? Poate puterilor muncitoare [căznitoare]. 6. în loc de ‫״‬chinuitorilor".

3 ) Marcu 10. Deci. 1 ) Marcu 10. Iisus binecuvântează pe copii. 2 ) Matei 12. (6) Aşa încât5. 1-2: Iar după ce Iisus a sfârşit cuvintele acestea. ca să nu-i întărâte pe ei.10 O. iar 511 ln ediţia de la 1805. în ediţia de la 1805. . în loc de ‫״‬a plecat".24). 5. pentru orice pricină? (4) Răspunzând El. ci să vieţuiască aşa cum au fost dintru început şi să nu despartă [rupă]. a zis: N-aţi citit că Cel Ce i-a făcut de la început513 i-a făcut bărbat şi femeie? (5) Şi a zis. dar. 9 /1 Corinteni 7. chiar fără pricină binecuvântată (Deuteronom 24. îl vor învinui ca pe Cel Care legiuieşte împotriva Legii puse de Moise. 6 ) Marcu 10. Căci. 6 ( 1 9 . omul să nu despartă. a plecat512 din Galileea şi a venit în hotarele Iudeii. ci. 5 ) Facere 2. se găseşte „a făcut dintâi". 512 în ediţia de la 1805. Că zice: ‫״‬dintru început un bărbat a împreunat Dumnezeu cu o femeie. Pentru punerea mâinilor lui Iisus peste copii. ( 1 9 . 3-6.32) Iar de va zice El că nu se cuvine să-şi lase femeia. 31 ( 1 9 . ca să nu spună iudeii cei necredincioşi de aici că petrecea mai mult cu cei din Galileea Iarăşi. urmează minunile. 513 Pentru fameţii. Dar cum se face că la Facere este scris că Adam a zis că „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa" (Facere 2.27.15 Merge din nou în Iudeea. Iar neînţelegătorii farisei. după învăţătură şi după ce s-au sfârşit cuvintele. Tânărul cel bogat 511 19. ci un trup. 2 ( 1 9 . care am făcut bărbat şi femeie". îl vor putea întreba de ce a zis că numai pentru pricină de preacurvie? (Matei 5. Hristos? Arată că a Celui Care ne-a zidit pe noi dintru început îi este lucru şi punere de lege o nuntă. se găseşte ‫״‬a trecut".CAPITOLUL 19 Despre desfacerea căsătoriei. ei ispitesc [pe Hristos]. căci acela a poruncit să fie gonită cea care este urâtă de bărbatul său. ispitindu-L şi zicând: Se cuvine. Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lîpi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. de aceea nu se cuvine ca un bărbat să se împreuneze cu mai multe femei. dacă ar fi zis [Hristos] că se cuvine să fie lăsată femeia pentru orice vină [pricină]. fără de socoteală. (2) Şi au mers după El mulţimi multe şi i-a vindecat pe ei acolo. 2/ Maleahi 2. după ce au văzut minunile. ( 1 9 . Şi s-au apropiat de El fariseii. ce a împreunat Dumnezeu. fiind de trebuinţă să creadă. în loc de ‫״‬i-a făcut de la început". nebunie! Socoteau ei ca prin întrebări să astupe gura lui Hristos! Căci.1 / loan 10. oare.16 / Efeseni 5. Şi n-a zis „Eu. dar şi să lucrăm. Ce zice. că se cuvine nouă şi să învăţăm. auzi [ce spun]: 19.14-15/ Marcu 10. nu mai sunt doi. 40 ( 1 9 . omului să-şi lase femeia sa. Pentru bogatul ce a întrebat pe Iisus".1). în chip nehotărât a spus: „Cel Ce i-a făcut". 7-8 / '1 Corinteni 6. 24 / Marcu 10. nici o femeie cu mai mulţi bărbaţi. 4 ) Facere 1. împreuna lor locuire". încât a dat voie [îngăduit] să fie lăsaţi părinţii şi a se lipi de bărbat. dincolo de Iordan. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru cei ce au întrebat oare să cade să-şi lase femeia. Şi atât de plăcut îi este lui Dumnezeu lucrul cel bun al însoţirii.

(9) Iar Eu zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa. S (29. să vă omorâţi femeile cele dintâi [legiuite]". Moise a poruncit să i se dea carte de despărţire şi să o lase?" Domnul. ‫״‬Eu grăiesc vouă că pe femeia care a curvit este bine a o goni [alunga. întorcând împotriva lor toată prihănirea [învinuirea]. 7-9: Ei I-au zis Lui: Pentru ce. v-a dat voie Moise să lăsaţi pe femeile voastre. nici începătoriile. în afară de cuvânt de curvie. tot aşa nu se cuvine a despărţi pe cei împreunaţi. ca nu din pricina neînfrânării vrând să vă împreunaţi cu altele. dar. Deci. de la Dumnezeu a zis şi. părându-li-se că Moise împotriva învăţăturii lui Hristos a legiuit. nu este 514 în ediţia de la 1805. dacă pe cea care n-a curvit o va goni cineva. Insă.18 Fariseii. şi se va însura cu alta. Căci. arătând deosebirea dintre Dumnezeu Cel Care a împreunat şi omul care desparte. 10: Ucenicii I-au zis: Dacă astfel este pricina omului cu femeia. săvârşeşte adulter. nici Stăpâni. ci după răutatea voastră. şi va lua alta. ( 1 9 . văzând că Domnul a astupat gurile lor . 38-39). 141 Marcu 10. şi-ar fi omorât femeile de-ar fi fost siliţi a le ţine pe ele. 4 ( 1 9 . nici omul şi nici o altă făptură. b Adică. Şi n-a zis „să nu despartă Moise ce a împreunat Dumnezeu". şi pentru că nu se cuvine a-şi tăia cineva trupul său. cuvântul lui Adam cuvântul lui Dumnezeu este. şi cine s-a însurat cu cea lăsată săvârşeşte adulter514. îl aduc pe Moise în sprijinul lor. versetul 9 este: „Iar Eu zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa. de vreme ce bărbatul şi femeia s‫־‬au făcut „un trup" . 7 ) Deuteronom 24.35) Drept aceea. pe cele ce Dumnezeu le-a împreunat.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 273 aici Hristos spune că Dumnezeu a spus aceasta? Să înţelegem că ceea ce a zis Adam. bine s-a zis că nu poate fi despărţită [ruptă] această însoţire. care spune: ‫״‬Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos?" (Romani 8.nu le pot despărţi (Romani 8. 9 ) Matei 5. cruzi fiind ei. Şi a poruncit Moise să se dea carte de despărţire celor care sunt urâte bărbaţilor lor. 32 / Marcu 10. Moise a poruncit să-i dea carte de despărţire şi să o lase? (8) El le-a zis: Pentru învârtoşarea inimii voastre.şi însoţire se face între credincios şi Hristos. Deci. . că toţi un trup ne-am făcut cu El şi mădulare în parte suntem ale lui Hristos. arătând că „nu împotriva lui Dumnezeu a legiuit el aceasta. 19. dar.căci şi pentru împreunare şi pentru dragostea cea firească sunt lipiţi ‫־‬. astfel.după cum zice Pavel . preacurveşte. 515 19. 8 ) Deuteronom 20. încă şi aceasta să înţelegi: cel ce se alipeşte de Domnul un duh este cu El (1 Corinteni 6.ile . în afară de pricină de desfrânare. 17) .„omul să nu despartă". dar din început nu a fost aşa. ca să nu-i turbure [smintească] pe ei. îl îndreptăţeşte pe Moise. nici îngerii. ci zice simplu .1 / Matei 5.11 / Luca 16. 31 / Marcu 10. şi cine la lua pe cea lăsată preacurveşte". după cuvântul lui Pavel. Şi zic: „Pentru ce. lepăda] ca pe o preacurvă. i se face acesta pricinuitor de preacurvie". i-a lăsat fără de răspuns.

19. încă şi aşa să înţelegi: este famen din fire cel care din pricina alcătuirii sale trupeşti nu este lesne mişcat spre împreunare trupească.11: Iar El le-a zis: Nu toţi pricep cuvântul acesta. Şi ‫״‬s-a dat" celor care cer! Că zice: ‫״‬Cereţi şi vi se va da" şi ‫״‬oricine cere. Iar unii şi aşa înţeleg: că dacă aşa este ‫״‬pricina omului" . însă mai mult cinsteşte fecioria. Căci. pentru împărăţia Cerurilor. 10) Pilde 21. Cine poate înţelege să înţeleagă ( 1 9 . în ediţia de la 1805. Şi voind Dumnezeu ca din însăşi voia noastră să lucrăm fapta cea bună. 9-10.274 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI de folos să se însoare516.adică dacă pricină şi învinuire va avea bărbatul pentru că îşi leapădă femeia împotriva Legii -. Iar cel care se face pe sine famen este cel care nu de la altul. cei castraţi de oameni. Şi este numită ‫״‬pricina omului cu femeia". ci a se război cu poftele cele fireşti. versetul 13 este: ‫״‬Iar El le-a zis: Nu toţi încap cuvântul acesta. 2-9 Fiindcă ucenicii zic că e mai bine să nu se însoare. mai uşor este a nu se însura. să nu îndrăznească să o gonească -. 7-8. ci numai de cei cărora Dumnezeu le ajută. ‫״‬nu este de folos a se însura".că blestemat este lucrul acesta . ca să fie una şi nedespărţiţi să petreacă toată viaţa . <T9.14/1 Corinteni 7. ci acelora ce s -a dat". ia" (Matei 7. 13-14: Atunci I s-au adus copii. şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi. ci aceia cărora le este dat517. 7 Zice: ‫״‬De puţini este îndreptat [dobândit] acest lucru al fecioriei! Că unii sunt fameni din pântecele maicii lor. . ci dintru a sa ştiinţă şi bună voinţă s-a plecat spre curăţie. 19. acesta prea bun este. Căci acest cuvânt ‫[״‬acelora ce] s-a dat" este pus aici în loc de ‫״‬cărora Dumnezeu le ajută". nu sunt cei care se castrează" . Sunt şi alţii. nu e de nici un folos a se însura.încât chiar de-ar fi rea femeia. Căci nu sileşte la feciorie. loan 14. ca să-şi pună mâinile peste ei şi să se 516 B în ediţia de la 1805. 32 Ucenicii se turbură şi spun că dacă pentru aceasta s-au împreunat. 3/ înţelepciune 3.13-14). 11) l Corinteni 7.19 / 1 Corinteni 7. pentru împărăţia Cerurilor. Domnul le arată că mare este lucrul fecioriei. zice: ‫״‬Cine poate a încăpea încapă" [‫״‬Cine poate înţelege să înţeleagă"]. sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni. ca unul care nu de către altul. Iar cei care s-au făcut fameni pe ei înşişi. ci cu voia sa s-a povăţuit spre împărăţia Cerurilor. Luca 11. De oameni este făcut famen cel care din învăţătura omenească taie înfocarea poftei celei trupeşti. în loc de ‫״‬să se însoare". dar nu poate fi de toţi îndreptat [dobândit].. împreunarea de nedespărţit. se găseşte ‫״‬a se însura". 19. adică din fireasca alcătuire a trupului sunt nemişcaţi către amestecările [împreunările] trupeşti şi din această pricină nu au trebuinţă de înfrânare. (19. ‫״‬ci acei care se înfrânează". nici nu strică însura rea [nunta]. 1 2 ) Isaia 56.12: Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor. decât a suferi femeie rea.

răutate se socoteşte. ca să nu zică iudeii că defaimă Legea.17") Deuteronom 6. 21 / Marcu 10.20: Zis-a Lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea522. adică a celor cu simplitate. 519 521 în ediţia de la 1805. 1 8 ) Ieşire 20. să nu mărturiseşti strâmb".16 (19. să nu furi. 18. Domnul îl trimite la poruncile Legii. venind un tânăr la El. 3 / Luca 17. a celor fără răutate. 2 / Sirah 15. ci ca să se înveţe [îndrepteze] şi însetând de viaţa cea veşnică. Adică. 1 9 ) Ieşire 20. (19) cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău!4 ca pe tine însuţi. N-a zis ‫״‬a acestora [este împărăţia]". să nu fii mărturie mincinoasă". Ii este bineplăcută lipsa de trufie. ca a unora ca aceştia este împărăţia Cerurilor. zice: ‫״‬Lăsaţi pruncii [şi nu-i opriţi să vină la Mine].17 b -19: Iar de vrei să intri în viaţă. Şi încă: dacă învaţă cineva şi vin la el unii punând întrebări copilăreşti. S-a dus de acolo. arătând că netrufia mai vârtos o primeşte519. ucenicii îi opreau.] mai întâi că suntem şi lesne schimbăcioşi de la bine la rău. Şi a venit la Hristos ca la un simplu om şi de aceea îi zice Domnul: ‫״‬De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun. 21 Unii îl socotesc trufaş şi îl învinuiesc pe tânăr de mândrie. 17 Tânărul acesta n-a venit ca să-L ispitească.25. i-a zis: Bunule învăţător. ce bine să fac.34/ Marcu 10. se 522 găseşte ‫״‬să nu preacurveşti.15)Facere 48. rău zici. ci ‫״‬a unora ca aceştia". 2 0 ) Marcu 10. 15-17 ‫ ״‬: Şi punându-Şi mâinile peste ei.18 / Luca 18. să nu furi. încă şi socotind că se micşorează cinstea învăţătorului. în loc de ‫״‬copilăria mea".25/Marcu 10. 20 / Luca 16. pentru că nimeni dintre oameni nu este bun cu adevărat". 9. să nu mărturiseşti strâmb521. se găseşte ‫״‬viaţa de veci". 19. 20 Pe cel care a întrebat. [Acestea le zice Domnul. Cemi mai lipseşte? ( 1 9 . în loc de ‫״‬copii". (14) Iar Iisus a zis: Lăsaţi copiii518 şi nu-i opriţi să vină la Mine. în versetele 13-14.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 275 roage. 18. în ediţia de la 1805. Iar Hristos. dar fără rânduială şi făcând turburare veneau la Dânsul. (18) El a zis: Care? Iar Iisus a zis: Să nu ucizi. ( 1 9 . în loc de ‫״‬să nu săvârşeşti adulter. 17-20 / Matei 5. că a unora ca aceştia este împărăţia Cerurilor". păzeşte poruncile. 19.16 Maicile îşi aduceau pruncii ca să fie blagosloviţi prin atingerea mâinilor Lui. (19. 13-16 / Deuteronom 5. ( 1 9 .13 / Luca 18. Căci cum a îndreptat 518 în ediţia de la 1805. se găseşte ‫״‬prunci". De aceea. iar apoi şi asemănându-se bunătatea oamenilor cu bunătatea lui Dumnezeu.16) Marcu 10.15 ( 1 9 . Dar ce [răspunde tânărul]? 19. în loc de ‫״‬viaţa veşnică".18 (19. iată. decât numai Unul Dumnezeu". să nu săvârşeşti adulter. (16) Şi. iubeşte.18/ lacovl.ca unui simplu învăţător -. a celor fără de vicleşug [şi fără de trufie]. 1 4 ) Matei 18.15 ( 1 9 . aducându-l-Se pruncii. ca să am viaţa veşnică?520 (17) Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun. 520 !n ediţia de la 1805. decât numai Unul Dumnezeu. ‫״‬dacă îmi zici că sunt ‫״‬bun» . Adică. .19 ( 1 9 . se găseşte ‫״‬tinereţile mele". dar ucenicii îi certau. 1 7 b ) 1 Regi 2. 1 3 ) Marcu 10. să nu furi. 12 / Levitic 19. să-i primească şi pe aceştia şi să nu-i oprească.17/ Luca 10.

23 / Marcu 10. ‫־‬ . Iar tânărul s-a întristat căci. toate să le dea şi săI urmeze Lui (că acesta este înţelesul cuvântului grecesc).24)" . „căci avea multe avuţii".20/Marcu 10. Ce încă îmi mai lipseşte?" 19. ci îi spune ca îndată. spunându. „spinii" bogăţiei îl înecaseră (Matei 13. 24 (19. după obiceiul iudaicesc le-ai îndreptat [le-ai păzit]. 24) Luca 6. Iar de voieşti să fii de săvârşit [desăvârşit] . auzind cuvântul acesta. Domnul l-a învăţat să moara tuturor celor din lume. Iar ‫״‬vecinul" [‫״‬aproapele"] este omul. (19. se găseşte ‫״‬de săvârşit". Şi pentru că vorbea unuia bogat. 19. Şi pentru că unii fac milostenie. fără să mai opreşti ca să faci neîncetat milostenie. voi.adică să fii ucenic al Meu şi creştin mergi. Şi când a omorât în sine pe omul cel vechi. înlătură şi dezbracă cunoştinţa de multe feluri şi vicleană şi aşa vei îmbrăca cunoştinţa simplă a adevărului. Ieşi din lumea cea veche a patimilor şi aşa vei intra în lumea cea nouă a Duhului. Alţii înţeleg altfel. Doamne.aproapele"]. vinde ' t . să aibă fapta cea bună întru plinătatea ei. (22) Ci. dar după ce se va scutura [lepăda] de toate. dar au viaţă plină de toată necurăţia. 527 în ediţia 1805. vino şi urmează-Mi' . tânărul a plecat întristat. anume că tânărul a zis aşa: ‫״‬Socoteşte. i-a spus: «Vino şi urmează-Mi Mie» (Matei 16. adică el are de prisos.. de vreme ce eşti iubitor de avere"526.23-241 Luca 18. după aceea.1 «ia crucea ta». 25 Cât timp este bogat.Filocalia românească. 18. (19. Dă-le pe toate. iq Adică. Sfântul Isaac Şirul tâlcuieşte că ceea ce spune aici Domnul înseamnă aceasta: „Să te faci mort de 526 toate avuţiile tale şi aşa vei vieţui întru Mine. zice: „vino urmează Mie". că pe acestea toate le-am păzit. atunci nu mai este bogat şi poate să intre. căci mai cumplită şi tiranică este legătura de averile multe. îi spune: „«Vei avea comoară în Cer». 24.276 Capitolul 5 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI [a putut] el a iubi pe ‫״‬vecinul" [. 7). adică îi spune să aibă şi toată cealaltă faptă bună525.2324: Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia Cerurilor527. p. Epistola IV. du-te. adică gras şi adânc era pământul inimii lui. iar alţii n-au nici cele de nevoie. sau patimile. vinde-ţi averile tale şi dă-le săracilor524. 21-22: Iisus i-a zis: Dacă voiesti să fii desăvârşit523. 23) Pilde 11. decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu. Bucureşti.21) Matei 6.10 / Luca 18. (24) Şi iarăşi zic vouă că mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului. ed. 33 / Faptele Apostolilor 2. cu toate că dorea viaţa veşnică. ci cu totul să te lipseşti de bogăţie". căci avea multe avuţii. Cel care are puţine. de vreme ce era bogat? Căci nimeni din cei care-şi iubesc ‫״‬vecinul" [‫״‬aproapele"] ca pe sine însuşi nu poate fi mai bogat decât ‫״‬vecinul" [‫״‬aproapele‫]״‬. ‟B [1805] Sfântul Teofilact arată că Hristos nu-i spune tânărului să dea câte puţin din averile sale săracilor până le va sfârşi cu totul. IBMBOR. se găseşte „Amin zic vouă că bogat cu anevoie va intra întru împărăţia Cerurilor". ‫׳ ׳‬ averea ta. Căci.45119. în loc de ‫״‬desăvârşit". 10. în loc de „Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în împărăţia Cerurilor". nu este tot atât de mult stăpânit de ele. 479. 2 2 ) Psalm 61. Căci îi este cu neputinţă celui ce are multe bogăţii să intre 523 în ediţia de la 1805. 1981. dă‫־‬o săracilor şi vei avea comoară în Cer. nu va intra în împărăţia Cerurilor.21-22/ Luca 12. 23 Domnul îi zice: ‫״‬Câte grăieşti că ai îndreptat [ai păzit].

după cum .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 277 [„întru împărăţia Cerurilor"].

Iar Petru a trecut cu vederea şi desfătarea lumii şi fireasca iubire cea către părinţi. Ce zice [răspunde]. 26 ( 1 9 . ci şi cu cei săraci. L-au întrebat aceasta nu pentru ei. a lăsat şi el multe. ce va fi? ( 1 9 . va spori şi spre a le deşerta [goli. oamenii mai multă dragoste avem întru cele puţine.14 / Iov 42. 28: Iar Iisus le-a zis: Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie. veţi şedea şi voi . căci erau săraci.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI este cu neputinţă ca ‫״‬să treacă o cămilă prin urechile acului". Petru. 2 5 ) Marcu 10. 18. 19. 27: Atunci. 26 / Luca 18. 2 7 ) Deuteronom 33.11. Iar după aceasta. ci prin funia groasă pe care o folosesc corăbierii la aruncarea ancorei22. Unii tâlcuiesc cuvântul „cămilă" nu prin dobitocul numit astfel. 2 6 ) Facere 18. răspunzând. la înnoirea lumii25. Domnul? 19. căci dacă cineva va începe a nu fi lacom24. noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. 19. la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă. Iar Domnul învaţă să nu măsurăm mântuirea cu neputinţa omenească.25-26: Auzind. oare. lepăda] pe cele de prisos. 28 Deşi se pare că Petru n-a lăsat oarecare lucruri mari fiindcă era sărac. ci cu puterea lui Dumnezeu. Căci aceste patimi se războiesc nu numai cu cei bogaţi. 6 / Marcu 10. 27 Ucenicii. 9 / Matei 4. zicând: Dar cine poate să se mântuiască? (26) Dar Iisus. privind la ei. într-adevăr. iar aici că nicidecum nu este cu putinţă. dar. ( 1 9 . Pentru că noi. 18. ci pentru toţi oamenii. însă să ştii că. va ajunge să lepede şi cele de nevoie şi aşa bine va călători cu ajutorul lui Dumnezeu.17 / Zaharia 8. 2 / Ieremia 32. ucenicii s-au uimit foarte23. i-a zis: Iată. 37. fiind iubitori de oameni. Cu noi. când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale. 20 / Marcu 10. 27 / Luca 1. 28 / Luca 5. le-a zis: La oameni aceasta este cu neputinţă. Vezi cum mai sus a zis „cu anevoie va intra".

28-30 /1 Corinteni 6. [chiar] vor „şedea"? Nu. 20. Căci zice: „Cei ce Mi-aţi urmat Mie". 8 / Luca 22. ( 1 9 .279 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI pe douăsprezece tronuri. . 2 8 ) înţelepciune 3. 2 / Apocalipsa 3. Dar şi Iuda va şedea? Nu. adică cei care până în sfârşit [L-au urmat]. judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israil. 21. Ci prin „tronuri" a arătat cinstea cea înaltă [pe care o vor primi]. 4 Oare.

adică în mintea ta cea duhovnicească. dacă ne schimbăm. 19. 3 0 ) Matei 20. 30 Aici îi arată pe iudei şi neamurile. Iar prin ‫״‬a doua naştere" [„înnoirea lumii"]. înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică. sau ţarine".29) Marcu io. pentru cel curvar . întorcând adică patimile la făcătorii de patimi şi atunci vei avea „comoară" pe Hristos „în Cerul" tău . au ajuns „cei de pe urmă". sârguieşte-te şi tu a „vinde averile tale" şi a Ie „da săracilor".mânia. „cei de pe urmă" fiind ne-am făcut „cei dintâi". Deci.Ierusalimul cel de Sus. dar nu ca să ne omoram pe noi înşine. Iar averi sunt: pentru cel mânios . 19. < 1 9 .raiul şi în locul „caselor" de piatră . „întâi" fiind. pe acestea „vinde-le şi le dă" dracilor. 31 / Luca 13. deseori ne îngrozeşte. neamurile. (19. ci cu aşezare şi dragoste duhovnicească şi cu grija cea iubitoare de oameni către acestea. Vezi şi tâlcuirea de la Mutei 4.bătrânele din Biserică. sau femeie. şi cei de pe urmă vor fi întâi.pe preoţi.16 / Marcu 10. învierea să o înţelegi. 29-30 / Luca îs. să nu fie aceasta!. pentru ca să înţelegi limpede cele ce a zis. în loc de „femeie" . 21). ci numai atunci când aceştia ne-ar împiedica de la buna cinstire a lui Dumnezeu529. iar noi. pentru cel care pomeneşte răul . La fel şi cu cele de întristare. întinde făgăduinţa peste toţi cei care fac cele asemenea [la fel]. . sau ţarine528.21-22. Căci „Cerul" îl are întru sine cel care se face asemenea Celui Ceresc (Matei 19. în loc de „mamă" . le ia [Domnul înapoi darurile]. Şi. celor „săraci" şi lipsiţi de tot binele. 29-30 Ca să nu socotească cineva [să nu credem] că numai pentru ucenici a zis acestea. dar nu le aduce asupra noastră.aşezarea cea cu rvească. Că asemenea porunceşte Domnul ca şi pe suflet şi pe trup să-l defăimăm. bun fiind Dumnezeu. că vor avea în locul rudeniilor celor trupeşti. Iar Domnul nu ne porunceşte să ne despărţim de ai noştri orişicum. în loc de „tată" . sau surori. Dar.pomenirea de rău. Căci iudeii.280 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Şi întru alt chip: de multe ori Dumnezeu făgăduieşte bunătăţi oarecărora ce sunt vrednici. după ce se schimbă şi se fac nevrednici. Şi vezi că. în loc de „sau copii. se găseşte „sau feciori. ci şi viaţă veşnică adaugă. 30: Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă. pentru numele Meu. nu numai pe acestea le dă. frăţia şi apropierea cea către Dumnezeu. sau mamă. sau copii. sau tată. împreunează [adaugă] şi pilda cea care urmează: 529 528 în ediţia de la 1805. Iar în locul „ţarinelor" . Deci. 29: Şi oricine a lăsat case sau fraţi.nu cu nuntire.pe toate femeile credincioase [creştine] . sau holde".

dar au luat şi ei tot câte un dinar.adică Hristos . Deci. adică fără de toată buna lucrare. adică pe al său suflet. . iar întru ‫״‬al unsprezecelea". se găseşte „fără de lucru". în loc de „învoindu-se". au ajuns la credinţă.că mulţi. Şi le-a zis acelora: Mergeţi şi voi în vie şi. a făcut tot aşa. ca Unul Care stăpâneşte ‫״‬casa". (12) zicând: Aceştia de pe urma au făcut533 un ceas şi i-ai pus deopotrivă cu noi.CAPITOLUL 20 Pilda despre lucrătorii tocmiţi la vie. Iar în ‫״‬al unsprezecelea ceas". se găseşte „tocmindu-se". scurt zicând. Cearta pentru întâietate. Vindecarea celor doi orbi' 20. adică în pragul tinereţii. (10) Şi venind cei dintâi. stând fără lucru. 532 533 în ediţia de la 1805. (6) Ieşind pe la ceasul al unsprezecelea. întru ‫״‬al şaselea" pe Moise. se găseşte „au lucrat". (9) Venind cei din ceasul al unsprezecelea. Zis-a lor: Duceţi-vă şi voi în vie şi. întru ‫״‬al treilea". care a ieşit dis-de-dimineaţă să tocmească lucrători pentru via sa. Ieşind iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea. cârteau împotriva stăpânului casei.33 Hristos este ‫״‬împărăţia Cerurilor" şi Se aseamănă cu ‫״‬un om". 20. veţi lua. 531 în ediţia de la 1805. în ediţia de la 1805. Deci. Acesta . întru ‫״‬al nouălea" pe Prooroci. în Ioc de „au făcut". ca ziua. a chemat Domnul în ‫״‬ceasul dintâi" pe Enoh şi pe Noe. pe neamuri. Iar pe altul întru ‫״‬al treilea ceas". Căci nu-i tocmise nimeni pe ei.‫״‬a ieşit" din sânurile Tatălui şi ‫״‬tocmeşte lucrători la vie" . fiindcă a luat chipul nostru. vă voi da. adică Biserica. adică atunci când este omul de 25 sau 30 de ani sau. Iar ‫״‬Stăpân al casei" Se numeşte. începând de la cei din urmă. chiar bătrâni fiind. adică în vârsta cea copilărească. (11) Şi după ce au luat. a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. (2) Şi învoindu-se530 cu lucrătorii cu un dinar pe zi. ce va fi cu dreptul. în loc de „îngrijitorul". la vârsta bărbătească. pe Avraam. căci în el ‫״‬lucrăm". Cererea fiilor lui Zevedeu. adică la sfârşitul veacurilor. ce va fi cu dreptul. în versetele 3-7. pe cei bătrâni .3 / Matei 21. până la cei dintâi. (3) Şi ieşind pe la ceasul al treilea. A treia vestire a Patitttilor. a găsit pe alţii. (20. (5) Iar ei s-au dus. i-a trimis în via sa. 8-16: Făcându-se seară. care am dus 530 In ediţia de la 1805. în loc de „fără lucru". au luat câte un dinar. Iar pe alţii întru ‫״‬al şaselea" şi întru ‫״‬al nouălea ceas". se găseşte „ispravnicul". 1-7: Căci împărăţia Cerurilor este asemenea unui om stăpân de casă.adică Ia Scripturi sau la porunci sau tocmeşte pe fiecare la a lucra ‫״‬via". şi le-a zis: De ce aţi stat aici toată ziua fără lucru?531 (7) Zis-au lui: Fiindcă nimeni nu ne-a tocmit. Şi tocmeşte pe unul ‫״‬dis-de-dimineaţă". care erau „fără de lucru". au socotit că vor lua mai mult. fiindcă nici nu s-a trimis vreun Prooroc la neamuri. Sau şi întru alt chip: ‫״‬zi" este numit veacul de acum.1) Neemia 9. stăpânul viei a zis către îngrijitorul532 său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata.

nu-ţi fac nedreptate. 4 ) . se găseşte „am purtat greutatea în ediţia de la 1805. Oare. adică: împărtăşirea firii celei dumnezeieşti. Dar să nu înţelegi că Sfinţii pizmuiesc pe cei care iau plată întocmai cu ei ‫״‬să nu 534 în ediţia de la 1805. nu te-ai învoit cu mine un dinar? (14) Ia ce este al tău şi pleacă. care mai înainte [de a fi noi] a fost surpat şi omorât de Hristos. dar puţini aleşi. Iar mai înainte de acesta. Dar şi după cel dintâi înţeles care tâlcuieşte despre vârstele omului. adică „părtaş dumnezeieştii firi" mai întâi l-a spus Sfântul Apostol Petru ( 2 P e t r u 1 . [tot] aşa nici de cunoştinţa Fiinţei Lui". iar după daruri de toate [dar de darurile Ei toate se împărtăşesc]. 30. Iar noi. . după cum spune Sfântul Evanghelist Ioan ( I o a n 1 . nici diavolul zdrobit. iar cel bătrân este în linişte. ci numai darurile şi lucrările cele dumnezeieşti sunt împărtăşite celor vrednici. fie nematerialnică. Iar de la Apostol luându-1 şi alţi mulţi Sfinţi îl folosesc în multe locuri în scrierile lor. Că în alt chip firea cea dumnezeiască precum este necunoscută. la sfârşit iau toţi câte un „dinar". deci. 6 ( 2 0 . Căci zice şi Sfântul Ioan Damaschin în Bogoslovia ITt'ologia] sa „că Dumnezeu precum nu ne-a împărtăşit pe noi de Fiinţa Lui. pururea-vieţuirea.se cuvine să-l înţelegem drept şi după cugetarea Sfinţilor.282 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI greutatea zilei şi arşiţa534. Dar toţi. de unul şi acelaşi dar al Sfântului Duh se învrednicesc. în loc de „am dus greutatea zilei şi arşiţa". mai multă osteneală au avut decât cei care au venit Ia credinţă la bătrâneţe. 30 ‫״‬Seară" este sfârşitul. ne învaţă pe noi pilda că şi la bătrâneţe este cu putinţă a ne pocăi şi a dobândi împărăţia. ci încă trăia [stăpânea] păcatul. [tot] aşa şi neîmpărtăşită. zilei şi zăduful". pentru că tânărul poartă ‫״‬greutatea" mâniei şi „zăduful" poftei. fiindcă ne-am îndreptat cu darul lui Hristos prin Botez.12 ( 2 0 . nu mi se cuvine mie să fac ce voiesc cu ale mele? Sau ochiul tău este rău535. Deci. că acesta este „ceasul al unsprezecelea". pentru că eu sunt bun? (16) Astfel vor fi cei de pe urmă întâi şi cei dintâi pe urmă. Dar a tuturor socoteală este cum că firea cea dumnezeiască nu este împărtăşită nici de o fire zidită. după fiinţă. tot aşa este.„părtaş dumnezeieştii firi" . (15) Au. (13) Iar el răspunzând. se găseşte „viclean". a zis unuia dintre ei: Prietene. 1 6 ) Matei 19. oriunde vom întâlni acest cuvânt . cei care mai de tineri au crezut. 22.20.14 / Marcu 10. luptându-se cu patimile. 535 6 [1805] Acest cuvânt. pe larg arată şi Sfântul Sobor [prin învăţătura Sfântului Grigorie Paiama] cel care s-a făcut împotriva [învăţăturii] lui Varlaam de Calabria şi Grigorie Achindin. nici de una din zidiri nu este împărtăşită.8 ) Apocalipsa 22. fie materialnică. De aceea şi noi. că mulţi sunt chemaţi. căci atunci moartea nu era stricată [nu fusese biruită]. Precum pentru această pricină. 1 5 ) Facere 4. (. nestricăciunea. care este darul Sfântului Duh. 1 2 ) . Căci. luăm putere spre a birui pe împotrivă-luptătorul [potrivnicul] nostru. Cel Care-1 preface [preschimbă] pe om la cea după chip şi-l face părtaş dumnezeieştii firi536. în loc de „rău". Cu adevărat mai mult s-au ostenit cei dinainte de Venirea lui Hristos. aşa cum face şi Sfântul Teofilact în această tâlcuire. care sunt: ne-murirea. Voiesc să dau acestuia de pe urmă ca şi ţie. 31 / Luca 13. este împărtăşirea darurilor şi lucrărilor celor dumnezeieşti. neschimbarea de la bunătate la răutate şi altele câte le-am luat din plinătatea lui Hristos. Sfântul Dionisie Areopagitul zice că firea cea dumnezeiască.

ţinând corabia în mâini şi alţi bătrâni rugându-se împreună cu ei. 20. cit. în ediţia de la 1805. cu mulţime de îngeri şi toate cetele Sfinţilor şi Apostolilor şezând aproape de El. cu ceata sa. Moise. jertfind. în loc de „va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cărturarilor. Ia ce este al tău şi pleacă»" (Erminia picturii bizantine. Iar Hristos îi zice: «Prietene. ci se arată aici că atâtea şi întru acest fel sunt bunătăţile care se dau Sfinţilor. ed. 17-21: Şi suindu-Se la Ierusalim.. în a doua ceată este Avraam. jertfindu-1 pe Isaac şi Isaac. binecuvântând pe cei 12 fii ai săi şi deasupra lor această scriere: «Cei din ceasul al treilea». încât şi pizmuire pot să pornească [stârnească]537. alţii fierâstruindu-se şi alţii bătuţi şi deasupra lor această scriere: «Cei din ceasul al nouălea». ca să‫־‬L 537 Pentru pilda lucrătorilor tocmiţi la vie. ţinându-şi cununile în mâinile lor şi arătându-i pe Apostoli. grăiesc către Hristos: «Aceştia de pe urmă au făcut un ceas şi i-ai pus deopotrivă cu noi». (19) şi îl vor da pe mâna păgânilor. în a treia ceată. binecuvântându-1 pe Iacov şi lacov. în ceata a patra sunt Proorocii: unii fiind omorâţi cu pietre. nu-ţi fac nedreptate . Şi în altă parte. în loc de „deoparte". 123). ţinând tablele Legii în mâinile sale şi învăţândui pe evrei şi Aaron. şi deasupra lor această scriere: «Cei din ceasul întâi». şi‫־‬L vor osândi la moarte". se găseşte „deosebi". Şi înaintea lui Hristos Apostoli şi cei de alt neam căzând către Dânsul şi deasupra lor scrierea: «Cei din ceasul al unsprezecelea». p. Iar dreptul Enoh.. se găseşte „se va da arhiereilor şi cărturarilor. şi-L vor osândi la moarte539. 538 539 în ediţia de la 1805. Iisus a luat deoparte538 pe cei doisprezece ucenici şi le-a spus lor. cu alţi drepţi lângă el şi deasupra lor această scriere: «Cei din ceasul al şaselea». Noe. pe cale: (ÎS) Iată ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat pe mâna arhiereilor şi a cărturarilor. . iarăşi Hristos Ia Rai. şi-L vor judeca spre moarte". Dionisie din Furna ne dă următoarea îndrumare de zugrăvire: „Hristos stând şi dinapoia Lui cuvioşii strămoşi despărţiţi în patru cete sau orânduieli: în ceata întâi Enoh.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 283 fie aceasta! -.

să beţi paharul pe care-1 voi bea Eu şi cu botezul cu care Eu Mă botez să vă botezaţi? Ei i-au zis: Putem541. 31-32( 2 0 . (20. Căci zice: ‫״‬au venit la Dânsul. (21) Iar EI a zis ei: Ce voieşti? Ea a zis Lui: Zi ca să şadă aceşti doi fii ai mei unul de-a dreapta şi altul de-a stânga Ta. oare. ucenicii s-au biruit de gândurile slavei deşarte omeneşti. ci ca să-i silească pe aceşti ucenici. 23 / Marcu 10. 19.23: Şi le-a zis lor: Paharul Meu veţi bea542 şi cu botezul cu care Eu Mă botez vă veţi boteza. în loc de „paharul Meu veţi bea". (20. 2 1 ) Sirah 7. deci. 22: Dar Iisus.". 4 / Matei 17. Şi precum cel care bea un pahar. 35). se găseşte „paharul Meu. 4 / Marcu 36-37 Marcu 10. dar a treia zi va învia. că mare lucru este acesta. neştiind ce grăiesc . ca să arate că ştie că ei au pus-o pe ea [să-I ceară acestea]. cu fiii vorbeşte. în ediţia de Ia 1805. Iar ucenicii au făgăduit. 32. puteţi voi pătimi unele ca acestea?" Iar ‫״‬pahar" numeşte mucenicia şi moartea Sa. spuneţi-Mi Mie. 1 8 ) Matei 16. Căci aceasta însemnează: ‫״‬Puteţi. aşa şi cel care bea paharul muceniciei. spre somnul morţii se duce. îndată adoarme. 20. 35 Fiii lui Zevedeu au socotit că dacă Domnul va merge la Ierusalim. de care se înspăimântă şi Puterile îngereşti". ca prin al lor cuvânt să-şi vădească rănile sufletului şi să-i facă să se sârguiască a împlini făgăduinţa. 14. oare. (20) Atunci a venit la El mama fiilor lui Zevedeu. a zis: Nu ştiţi ce cereţi. să beţi paharul. încă mai arată că EI însuşi cu dulceaţă [bucurie] primeşte moartea. 21 / ( 2 0 .1 ( 2 0 . 39. . 33 / Luca 18. ca pe aceea care ne este cură. cu lesnire se făgăduiesc toate. Puteţi.. ei sfiindu-se să vină în chip arătat. precum spune Marcu. în loc de ‫״‬Ei i-au zis: Putem". 28. 33-34 / Luca 9.ţitoarea nouă tuturor [oamenilor]. ni se cuvine şi nouă să alergăm la aceasta ca la un lucru lesnicios. 22 / loan 18. adică în taină şi pe ascuns merg la Dânsul. cu adevărat veţi bea". îngreuindu-se [de somn]. 1 9 ) Isaia 53. 35 Lăsând-o pe mamă. dar a şedea de-a dreapta şi de-a stânga Mea nu este al Meu 540 541 Adică. 42 / Marcu 10. la primejdii mai vârtos îi îndeamnă [să ia aminte]. căci în taină au venit şi ei. împreună cu fiii ei. Deci au pătimit oareşce omenesc540. Şi zice către dânşii: ‫«״‬Nu ştiţi ce cereţi». Deci. răspunzând. 17) Marcu 10. 32 / Luca 18.. 38 40. 20. 31 ( 2 0 .ci numai pentru ca să dobândească cele pe care le voiau. se găseşte ‫״‬Zis-au Lui: Vom putea". 542 în ediţia de Ia 1805. Şi pleacă pe maica lor să vie la Domnul. Apoi depărtându-i pe ei de la unele ca acestea gânduri. va să împărăţească împărăţie vremelnică. deosebi. Şi îi întreabă nu că n-ar fi ştiut. arătând că este un lucru la fel de lesnicios ca şi a bea un pahar. încă şi ‫״‬botez" numeşte moartea Lui. pentru că îl auzeau adeseori zicând: ‫״‬ne suim la Ierusalim". 22) Matei 26.284 Capitolul 22 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI batjocorească şi să-L biciuiască şi să-L răstignească. închinându-se şi cerând ceva de la El. lacov şi loan" (Marcu 10. întru împărăţia Ta. 2 0 ) Marcu 10. anume că ‫״‬nu poate cineva să se facă părtaş împărăţiei Mele dacă nu se va face părtaş şi Patimilor Mele.

44 ( 2 0 . 6/Tlt 2. căci aceasta este a celor care s-au ostenit şi pentru care s-a gătit". precum şi celor care se luptă li se gătesc cununi. 1. 2 8 ) Isaia 53.se tâlcuieşte aşa: dacă va avea cineva împreună cu mucenicia şi toată fapta cea bună. 13) Iar aceste cuvinte le-a grăit Domnul după a lor părere [socotinţe]. 24-25 ( 2 0 . Căci aceluia care s-a ostenit.45/ Ioan 11.11 / Marcu 9 . (25) Dar Iisus. acela va lua darul. arătând că şi mai înainte erau îngreuiaţi [în adâncul sufletului] pentru cinstea acestora. că aceasta este numai a dumnezeieştii Fiinţe. ci ea se dă celui care a alergat şi s-a luptat şi a biruit". 24/ Matei 26.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 285 a da. 50 ‫״‬Ştiu că veţi lua mucenicie". 4/ Filipeni 2. în loc de „pe cei doi fraţi". iar pe Ioan. (27) Şi care între voi va vrea să fie întâiul să vă fie vouă slugă. căci pe Iacov l-a omorât Irod. ci celora ce s-au gătit de la Tatăl Meu" . prin chemare. i s-a gătit darul. care mărturisea cuvântul adevărului. 2 3 ) Luca 12. stând împăratul şi privind.14 Când au văzut ‫״‬cei zece" că Hristos i-a certat pe „cei doi". Poate vei întreba însă: „Cine va şedea?" Să ştii că nimeni nu va şedea acolo. acum tuturor le vorbeşte de obşte. 51 /Galateni 1. l-a osândit Traian. După cum la alergarea în arenă. ci care între voi1' va vrea să fie mare. 41-42 / Luca 22. Adică. îi cheamă pe ei Domnul. ci ca să slujească El şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi.11 / Daniil 9. 7/1 Timotei 2. După ce au auzit cei zece şi s-au turburat. Evrei 1. Iar „a şedea [de-a dreapta şi de-a stânga Mea] nu este al Meu a da. a zis: Ştiţi că ocârmuitorii neamurilor domnesc peste ele şi cei mari le stăpânesc. 28/ Marcu 10. ( 2 0 .28) înseamnă a fi proslăviţi pentru fapta cea bună. 10. Şi pentru că nu erau încă de săvârşit [desăvârşiţi]. chemându-i la Sine. Şi ştiind că iubirea de întâietate este tiranicesc lucru544 şi că are trebuinţă de mai 543 1S în ediţia de la 1805. Căci către care din îngeri a zis Domnul: „Şezi de-a dreapta Mea"? (Psalm 109. Tot asemenea şi Hristos zice aici: „nu pot Eu să vă dau vouă în dar şederea «de-a dreapta şi de-a stânga Mea». . 43 /1 Petru 5. iar cei zece îi pizmuiau pe cei doi. 35. (28) după cum şi Fiul Omului n-a venit să I se slujească. Dar pentru că fiii lui Zevedeu ferindu-se de ceilalţi vorbiseră cu El. 2 5 ) Marcu 10. ci se va da celor pentru care s-au pregătit de către Tatăl Meu1!\ ( 2 0 . Şi s-a făcut aceasta cu adevărat. dacă ar veni cineva care nicidecum nu a luat parte la alergare şi i-ar cere „dă-mi mie cununa. celui care nu am alergat". 2 6 ) Matei 23. atunci şi ei se mânie. (26) Nu tot aşa va fi între voi. să fie slujitorul vostru. şi [din această pricină] cereau şedere „de-a dreapta" şi „de-a stânga". mai înainte de cuvinte. 24-28: Şi auzind cei zece s-au mâniat pe cei doi fraţi543. cei doi se sculau împotriva celor zece. 2 7 ) Marcu 10. patimă cumplită şi tiranică.3 ( 2 0 . împăratul îi va răspunde: „Nu este al meu a da cununa. îmblânzindu‫־‬i pe ei. 20. pentru că ei nau înţeles că a şedea pe cele „douăsprezece tronuri" (Matei 19. se găseşte „pentru cei doi fraţi".

iar a iubi întâietăţile [stăpânirea] este patimă păgânească. 40-41 (20. Adică. adică pentru toţi. Doamne. se găseşte „i-a strigat". 20. în ediţia de la 1805. alta le dă lor. căci le spune: „Ştiţi că ocârmuitorîi neamurilor domnesc peste ele şi cei mari Ie stăpânesc". 7 / Marcu 10.286 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI tare îmboldire [mai multă mustrare]. (34) Şi făcându-I-se milă. ci numai ce voiesc. zicând: Miluieş. 29) Marcu 10. Arată. ci ca să se vindece. că nu pentru pomană strigau. ucenicii Mei. 35 ( 2 0 . i-a chemat546 şi le-a zis: Ce voiţi să vă fac? (33) Zisau Lui: Doamne. i-a pus pe amândoi împreună. 18). Fiul lui David! (31) Dar mulţimea îi certa ca să tacă. nici nu-i întreabă pe ei dacă au credinţă. se găseşte „lângă cale". zicând „ceilalţi oameni. au aflat vreme când trecea Dumnezeu pe ‫״‬cale" şi au crezut că lisus. mai adânc se atinge de dânşii şi îi arată ca păgâni şi necredincioşi. zicând: Miluieşte-ne pe noi. Şi aşa îi ruşinează pe ei. îi vindecă. Doamne. 41 (20.331 Ecclesiastul 11. după ce a ieşit Domnul din Ierihon.35 (20.3 4 ) Marcu 10. 29-34: Şi plecând14 ei din Ierihon. dintru smerenie vor fi cinstiţi. Fiul lui David (32) Şi Iisus. de vor voi a iubi slava. pentru ca să cunoaştem că oricare parte din sfântul Său trup este făcătoare de viaţă şi mădular al lui Dumnezeu este. Iar dacă Luca şi Marcu vorbesc numai despre un singur orb (Luca 18. au strigat. auzind că trece Iisus. mulţime mare venea în urma Lui. în loc de „i-a chemat". Şi prin „orbi" să înţelegi încă şi pe cei dintre păgâni care s-au vindecat trecând 545 546 547 în ediţia de la 1805. (20. Marcu 10. 46 / Luca 18. ci şi mai mult „strigau".52 / Luca 18. nu tăceau. aceasta fiind lucrare a smereniei celei de săvârşit [desăvârşite]". Iar ca unii care erau foarte fierbinţi în credinţă . Şi întru alt chip: Luca spune că mai înainte de a se duce în Ierihon a vindecat un orb. 48 / Luca 18. căci „mulţi" înseamnă „toţi". căci Stăpân fiind şi împărat al celor din Ceruri. iubitor de scurtare fiind547. întrucât cel ce voieşte a fi mai mare este dator să slujească celor mai de jos. aceasta nu arată neunire [nepotrivire]. 35 (20. Aşadar. lisus S-a atins de ochii lor şi îndată au văzut şi I-au urmat Lui. Iar Marcu. era puternic să-i vindece pe dânşii. 3 1 ) Marcu 10. în loc de „lângă drum".3 2 ) Luca 18. Şi atingându-Se. slujind oamenilor spre mântuire (Filipeni 2. Cel din seminţia lui David după trup. S-a smerit pe Sine.te-ne pe noi. (30) Şi iată doi orbi care şedeau lângă drum545.27 / Luca 18. Şi aceasta a adeverit-o El însuşi. ca să capete argint [bani]. sunt străluciţi. stând. Deci. 46).măcar că erau opriţi să grăiască -. să se deschidă ochii noştri. . plăcându-i să scrie pe scurt. aşadar. Matei.3 0 ) Matei 9. 35. 50-51 / Luca 18. De aceea.43 Din veste [auzire] cunoscând orbii pe Domnul. Şi încă sufletul Său Şi l-a dat „răscumpărare pentru mulţi". ei însă şi mai tare strigau. căci aceia au pomenit de cel mai însemnat [dintre cei doi orbi]. ca să nu creadă cineva că vrând ei una. pentru că stăpânesc.

ci pentru cei din Israil.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 287 Dumnezeu pe „cale". . au mers după Hristos. Iar cei care îi opreau pe „orbi" să strige numele lui lisus sunt prigonitorii tirani. Şi după cum „orbii". „urmându-I Lui" cu viaţa. Căci nu într-adins venise Hristos pentru păgâni. din „auzire" au crezut. aşa şi cei din păgâni. dar Ea încă mai tare mărturiseşte numele lui Hristos. care se ispiteau [au voit] să astupe gur a Bisericii. De aceea s -au şi vindecat [„orbii" păgâni] şi „văzând" limpede lumina adevărului. din „auzire" s-au înştiinţat [au aflat] despre Hristos.

CAPITOLUL 21

Intrarea în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Smochinul neroditor. Pilda lucrătorilor celor răP

21,1- 5: Iar când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit la Betfaghe la Muntele Măslinilor548, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici, (2) zicându-le: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea; dezlegaţi-o şi aduceţi-o la Mine. (3) Şi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-I trebuie Domnului; şi le va trimite îndată. (4) Iar acestea toate s-au făcut, ca să se plinească ceea ce s-a spus prin Proorocul, care zice: (5) Spuneţi fiicei Sionului: Iată împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug.
( 2 1 , 1) Zaharia 14,4-5 / Marcu 11,1/ Luca 19,29/ loan 12,12 (21,2 ) Marcu 11,2/ Luca 19,30 (21,3) Marcu 11,3/ Luca 19, 31 (21,5)

Isaia 62,11 / Zaharia 9,9 / loan 12,15

A şezut pe asină, nici o altă trebuinţă fiind decât numai ca să împlinească proorocia şi tot astfel să ne arate cum că se cuvine să călătorim întru simplitate, căci nu a încălecat pe cal, ci pe asină de rând. Deci, împlineşte proorocia şi după chipul cel istoric, şi după înalta înţelegere (Zaharia 9, 9). După istorie, fiindcă a şezut în chip văzut [cu adevărat] pe ‫״‬asină"; iar după înalta înţelegere că şi pe „mânz" a şezut, adică peste norodul cel nou şi neîmblânzit, adică nesupus (Facere 49, 11). Şi erau „asina şi mânzul ei" legaţi cu lanţurile păcatelor lor. Şi „doi" au fost trimişi să-i dezlege: Pavel, la neamuri, iar Petru la cei din tăierea împrejur, adică la iudei (Galateni 2, 7). încă şi până acum ‫״‬două" sunt cele care ne dezleagă pe noi de păcate: Apostolul şi Evanghelia 549. Şi vine Hristos blând, căci la Venirea Lui cea dintâi n-a venit să judece lumea, ci s-o mântuiască (ioan 3, 17). însă şi ceilalţi împăraţi ai evreilor erau răpitori şi nedrepţi, iar Hristos a fost „împărat blând". 21, 6-7: Mergând, deci, ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus, (7) au adus asîna şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar El a şezut peste ele.
548

Muntele Măslinilor sau Eleonul este un munte cultivat cu măslini, la poalele căruia, pe coasta de

est se afla satul Betania (satul lui Lazăr şi al surorilor lui, Marta şi Maria), cam la 2 -3 kilometri de Ierusalim. Din Betania trimite Domnul Hristos doi uc enici în sătucul Betfaghe, la o jumătate de kilometru distanţă, spre a I se aduce mânzul şi asina Tot de pe Muntele Măslinilor, la 40 de zile după înviere, Domnul Hristos S-a înălţat la Cer, binecuvântându-i pe ucenici (Marcu 16, 19; Luca 24, 50-51; loan 20, 17; Faptele Apostolilor 1, 9-11) - Dicţionarul Noului Testament, ed. cit., p. 452.
549

E vorba despre cele două cărţi de cult care poartă această numire şi care cuprind pericopele -

din Sfântele Evanghelii şi Scrierile Sfinţilor Apostoli - ce sunt rânduite să fie citite în vremea sfintelor slujbe.

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 289

(21, 6) Marcu 11, 4-6 / Luca 19,32 (27, 7) 4 Regi 9,13 / Marcit 11, 7 / Luca 19,35 / Ioan 12,14 Luca şi Marcu vorbesc numai despre „mânz" (Luca 19,35; Marcu 11, 7), iar Matei, vorbind despre „mânz" şi „asină", nu le este potrivnic, căci aducându-se „mânzul", a venit şi mama lui. Şi a şezut [Domnul] „peste ele" - nu pe amândouă dobitoacele, ci pe veşminte sau, poate, mai întâi a şezut pe „asină", iar după aceea şi pe „mânz", de vreme ce şi mai întâi s-a odihnit întru adunarea iudeilor, iar după aceea întru norodul cel din păgâni.

23, 8-9: Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii tăiau ramuri550 din copaci şi le aşterneau în cale (9) Iar mulţimile care mergeau înaintea Lui şi care veneau după El, strigau, zicând: Osana, Fiul lui David; binecuvântat este Cel Ce vine întru numele Domnului!551 Osana întru cei de Sus! (21, 8) Levitic 23, 40 / Marcu 11, 8 / Luca 19, 36 / Ioan 12,13
( 2 1 , 9 ) 3 Regi 1, 39 / Psalm 117,26 / Matei 23,38 /Marcu 11,101 Luca 13,35; 19,38/ Ioan 12,13

După chipul istoric, aşternerea veşmintelor şi tăierea stâlpărilor este arătare de prăznuire552. Iar după înalta înţelegere, cunoaşte, tu că după ce Apostolii „au pus deasupra veşmintele lor" - adică faptele lor cele bune -, atunci „sade" Domnul deasupra. Căci de nu se va împodobi sufletul cu faptele bune cele apostoleşti, nu „şade" Dumnezeu pe dânsul [întru el]. Iar cei care „mergeau înaintea Lui", sunt Proorocii cei mai înainte de întruparea Iui Hristos; iar cei care „veneau după EI" sunt mucenicii şi dascălii [învăţătorii] cei de după întrupare, care ‫״‬veşmintele" lor ‫״‬le aştern" lui Hristos, adică trupul îl supun Duhului - căci veşmânt şi acoperământ al sufletului este trupul. Deci ‫״‬au aşternut în cale", adică întru Hristos, căci [Domnul] spune: ‫״‬Eu sunt Calea" (loan 14,6). Căci de nu va aşterne cineva trupul său - adică de nu-1 va smeri ‫״‬în cale" -, în Hristos rămânând şi nefăcându-se eretic, nu ‫״‬sade" peste acela Domnul. Iar unii zic că ‫״‬osana" înseamnă ‫״‬laudă" sau ‫״‬psalm". Iar alţii, ‫״‬mântuieşte‫־‬ne pe noi", ceea ce este şi mai cu adeverire. Iar ‫״‬Cel Ce vine" este numit Domnul, ca Cel Care era aşteptat de evrei să vină, căci şi loan Botezătorul întreabă: ‫״‬Tu eşti Cel Ce va să vină?" (Luca 7, 19), adică Cel aşteptat să vină. încă şi întru alt chip se spune ‫״‬Cel Ce vine", pentru că în fiecare zi aşteptăm a doua Venire a Lui. Deci, se cuvine ca fiecare să aşteptăm pururea sfârşitul şi Venirea Domnului şi [pentru aceasta] să ne gătim sufletul. 11: Şi intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta? (11) Iar mulţimile răspundeau: Acesta este lisus, Proorocul din
550 551

în ediţia de la 1805, în loc de „ramuri", se găseşte „stâlpari". [1805] „întru numele Domnului" se spune în loc de „de la Domnul, binecuvântat este Cel Ce vine

de la Dumnezeu, binecuvântat este Cel trimis de Dumnezeu". încă şi în loc de; „întru slava Domnului, în rânduială de împărat" (după Zigaben).
h

Adică, arată multa cinstire şi sărbătorirea ce-i era adusă aici Domnului Hristos.

290

Capitolul 21

SFÂNTULTEOF1LACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

Nazaretul Galileii. (21,10) ioan 2,13121, îl) Luca 7,16:24,19 Mulţimile, fiind fără de vicleşug şi fără de răutate, nici nu-L defăimau pe Hristos, dar nici cugetare cuviincioasă nu aveau despre El şi pentru aceasta acum îl numesc pe Dânsul ‫״‬Proorocul". însă nu cumva, numindu-L cu articol, ‫״‬Proorocul", putem înţelege că Acesta este ‫״‬Proorocul" cel aşteptat, despre care a zis Moise: ‫״‬Prooroc [din mijlocul tău şi din fraţii tăi, ca şi mine,] îţi va ridica Domnul [Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultaţi]"? (Deuteronom 18, 15). Căci mulţimile nu zic că ‫״‬Acesta este Prooroc", ci ‫״‬Acesta este Proorocul", adică Acela Carele este aşteptat.
21,1213: Şi a intrat lisus în templu553 şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei. (13) Şi a zis lor: Scris este: ‫״‬Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!"
(21,12) Deuteronom 14, 23-25 / Marcu 11,15 / Luca 19, 45 / loan 2,14 (21, 1 3 ) 3 Regi 8, 43 / Isaia 56, 7 / Ieremia 7,11 / Marcu 11,17 / Luca 19, 46 / loan 2,16

îi scoate afară pe cei care vindeau, ca un Stăpân al ‫״‬casei" - adică al templului arătând că cele care sunt ale Tatălui, şi ale Lui sunt. Iar aceasta a făcut -o mai întâi având grijă de buna podoabă a templului, iar apoi pentru a însemna [a arăta] schimbarea jertfelor. Căci, scoţând afară boii şi porumbeii, a vestit că nu mai este trebuinţă de jertfele de dobitoace sau de junghieri, ci de rugăciune. Căci zice, ‫״‬casa Mea, casă de rugăciune este, iar voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari" - pentru că în peşterile tâlharilor se fac junghierile şi vărsările de sânge. Dar şi pentru cei care cumpărau şi vindeau şi negustoreau a numit templul „peşteră a tâlharilor" - căci iubirea de câştig este patimă tâlhărească. însă „porumbei" vând şi aceia care vând treptele preoţeşti din Biserică, fiindcă aceştia vând darul Duhului, Care este închipuit de „porumbel" (Matei 3, 16). Drept aceea, sunt scoşi din Biserica cea de Sus şi din cea de jos, căci sunt nevrednici de a preoţi554. Vezi însă ca nu cumva şi tu, „biserica lui Dumnezeu" - adică mintea ta - să o faci „peşteră a tâlharilor", adică [locaş] al demonilor. Şi încă „peşteră" se face mintea noastră, dacă vom avea gânduri iubitoare de materie, iubitoare de averi, care „vând şi cumpără" şi strâng şi cel mai mic bănuţ. încă şi de vom „vinde" sau vom „cumpăra porumbei" - adică vreo dogmă duhovnicească a credinţei cea dintru noi, ori vreun cuget de acest fel -, „peşteră a tâlharilor" ne-am făcut pe noi înşine.
21,14: Şi au venit la El, în templu, orbi şi şchiopi şi i-a făcut sănătoşp.
( 2 1 , 1 4 ) Isaia 35, 5-6

Vmdecându-i pe cei neputincioşi, Se arată că este Dumnezeu şi face bine cu stăpânire scoţându‫־‬i pe cei nevrednici din casa Lui. Se arată încă şi aceasta că, după ce au fost scoşi iudeii care slujeau Legii şi jertfelor sângeroase, „orbii şi şchiopii" adică cei dintre păgâni - au fost primiţi şi „vindecaţi" de EI.
în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬templu", se găseşte ‫״‬biserica lui Dumnezeu" Fie de a preoţi, adică de a hirotoni, fie de a săvârşi cele preoţeşti,
553

554

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 291

21,1516: Şi văzând arhiereii şi cărturarii minunile pe care Ie făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana, Fiul lui David! s -au mâniat. (16) Şi I‫־‬au zis: Auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le-a zis: Dalu. Au, niciodată nu aţi citit că din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă"?
(2Î, 1 5 ) Isaia 26, 11 / Marcu 11, 18 ( 2 1 , 1 5 ) Psalm 8, 2

Fariseii, văzând că pruncii aduc fui Hristos lauda pe care se pare că Proorocul David a dat-o lui Dumnezeu (Psalm 117, 25), crăpau de pizmă şi îl prihănesc [învinuiesc] pe El că suferă [îngăduie] a se zice cele ale lui Dumnezeu la Dânsul555. Iar El, mai mult întărind [cele grăite de prunci], zice: „«Adevărat», căci atât Mă depărtez Eu de a astupa gurile celor ce îmi zic Mie aceasta,

11

Adică îngăduie să I se aducă laude, ca unui Dumnezeu.

292

Capitolul 22

SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI

încât şi pe Proorocul îl aduc martor, şi pe voi vă arată sau [că sunteţi] neînvăţaţi, sau [că sunteţi] zavistnici: «Au, niciodată n-aţi citit că din gura pruncilor şi a celor ce sug ai săvârşit laudă?»" (Psalm 8,2) Iar „ai săvârşit", arată că întreagă şi de săvârşit [desăvârşit] a primit laudă, măcar deşi aceia se par cu vârsta că nu sunt de săvârşit [desăvârşiţi], căci nu grăiau ei cele pe care le grăiau, ci numai gura dându-şi-o Duhului, erau organe ale Aceluia. De aceea, zice: „Din gura pruncilor şi a celor ce sug", arătând că nu ale minţii lor erau graiurile556, ci numai ale gurii care era mişcată de dumnezeiescul dar. Şi mai înseamnă aceasta că va fi lăudat [Domnul] de neamurile păgâne, care sunt „prunci" fără de înţelegere. încă şi Apostolilor mângâiere le era aceasta, arătând că şi lor li se va da cuvânt [de înţelepciune], deşi erau oameni simpli şi neştiutori. Şi tu, dacă vei fi „prunc" cu răutatea - adică fără de răutate fiind - şi vei „suge" laptele cel duhovnicesc - adică dumnezeieştiie cuvinte -, atunci te vei face vrednic de a lăuda pe Dumnezeu. 21,17: Şi lăsându-i, a ieşit afară din cetate, la Betania, şi noaptea a rămas acolo557. (21,17) Marcu 11, Îl, 19 / loan 11,18 Pleacă de la ei ca de la nişte nevrednici şi vine în „Betania", care înseamnă „casă a ascultării". Că Se mută Domnul de la cei nesupuşi la cei care se supun Lui şi Se „sălăşluieşte" întru ei. Ca zice: „Locui-voi întru ei şi voi umbla" [„Voi aşeza locaşul Meu în mijlocul vostru şi sufletul Meu nu se va scârbi de voi. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul vostru şi voi poporul Meu"] (Levitic 26, 11-12; 1 Corinteni 6, 15, 17; 2 Corinteni 6, 16).
21, 18-20: Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit; (19) şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el, decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine, în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată. (20) Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
( 2 1 , Î S ) Marcu 11,12 ( 2 1 , 1 9 ) Ieremia 8,13 / Marcu 11,13-14, 20-21 / Luca 13, 6-7

Fiindcă multe minuni a făcut Domnul, care toate spre facerea de bine s-au făcut şi nici o facere de minuni muncitoare [căznitoare, pedepsitoare] n-a arătat, ca să nu socotească vreunii că a munci [căzni, pedepsi] nu poate, arată aici şi pe această putere a Sa. Şi iubitor de oameni fiind Domnul, arată această putere a Sa nu pedepsindu-1 pe om, ci pomul, după cum mai înainte de asta [prăpăstuise] pe porci13. Deci, usucă pomul, ca să-i înţe- lepţească pe oameni. Şi cu cuviinţă se minunează ucenicii, căci acest pom [smochinul] este foarte mustos [plin de sevă], şi mai mult [se] arată [adevereşte] minunea, căci îndată s‫־‬a uscat. Iar ‫״‬smochinul" însemnează [închipuie] şi sinagoga iudeilor, care are „numai frunze" - adică numai slova scrisă, care se vede, iar nu „rodul" Duhului.
556

Adică, nu din cugetarea lor izvorau cuvintele. ,4 în ediţia de la 1805, în loc de „noaptea a rămas acolo", se găseşte „s-a sălăşluit acolo".

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 293

Şi fiecare dintre cei care s-au dedat dulceţii vieţii acesteia de acum se aseamănă cu „smochinul", căci nu are „rod" duhovnicesc, ca să dea lui Iisus Cel Care „flămânzeşte", ci „numai frunze" - adică vremelnică şi stricăcioasă nălucire558. Deci, acesta „blestemat" se numeşte, căci zice: „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, [care este gătit diavolului şi îngerilor lui]" (Matei 25, 41). încă se şi „uscă" acesta, căci arzând în para focului, i se usucă limba, ca şi a bogatului [nemilostiv, care l-a trecut cu vederea pe Lazăr] (Luca 16, 24) v .
21, 21-22: Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veti avea credinţă si nu vă veti îndoi, veti face nu numai ce s-a făcut cu
r I I I ' I

smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa. (22) Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi559.
(21, 21) Matei 17, 20 / Marcu 11, 23 / Luca 17, 6 / lacov 1, 6 (21, 22) Matei 7, 7 / Marcu 9, 23; 11, 34 / Ioan
14,13; 15, 7 /1 loan 3, 22

Mare este făgăduinţa lui Hristos către ucenici, cum că vom putea să mutăm munţii, de nu ne vom îndoi. Căci toate pe care le cerem fără de îndoială, crezând în puterea lui Dumnezeu, pe acestea le vom primi. Acestea ce s-au zis, aşa sunt. Dar de voi cere ceva nefolositor şi fără socoteală voi crede că îmi va da mie aceasta Dumnezeu, oare voi lua şi acel nefolositor lucru? Şi cum este Dumnezeu iubitor de oameni, dacă împlineşte cererea mea cea nefolositoare? Deci, ascultă: când auzi ‫״‬credinţă”, eşti dator să înţelegi credinţa cea adevărată, iar nu cea lipsită de minte, iar rugăciune este aceea care cere cele folositoare, precum ne-a învăţat Domnul: ‫״‬Nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău" şi celelalte graiuri câte sunt ale acestei rugăciuni (Matei 6, 9-13). Vezi şi acest cuvânt, care zice: ‫״‬şi nu vă veţi îndoi". Căci cel care este unit cu Dumnezeu, este una cu El, nu se îndoieşte şi nici nu se desparte de El, deci cum ar putea cere ceea ce nu-i foloseşte? Aşadar, dacă [noi] vom fi ne‫־‬despărţiţi şi ne-osebiţi de Dumnezeu, atunci [numai] cele folositoare vom cere şi [le] vom lua. 22, 23-27: Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat Ţie puterea aceasta? (24) Răspunzând, lisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-1 veţi spune, şi Eu vă voi spune cu ce putere fac acestea: (25) Botezul lui Ioan de unde a fost? Din Cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din Cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui? (26) Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de Prooroc560. (27) Şi răspunzând ei lui lisus, au zis: Nu ştim.
558 559

Adică închipuire a faptei celei bune. în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa. Şi toate câte veţi cere,

rugându-vă cu credinţă, veţi primi", se găseşte ‫״‬Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi. Şi toate câte veţi cere întru rugăciune, crezând, veţi lua".
560

în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬îl socotesc pe loan de Prooroc", se găseşte ‫״‬îl au pe loan ca un

Prooroc".

294

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun CU ce putere fac acestea.
29/ Marcu 11, 27/ Luca 20,1-2 (21, 24) Marcu 11, 29 / Luca 20,3 (21,25) Marcu 11,30 (21.

(21,

23) Agheu 2, 7/ Matei 7,

26) Matei 14, 5 / Marcu 6, 20; 11,32 / Luca 20, 6 /21, 27) Pilde 26,4 / Marcu 11, 33 / Luca 20,7-8

învăţătorii de Lege, pizmuind Iui lisus pentru că a scos [Domnul] din templu pe cei ce neguţătoreau, vin la El şi‫־‬L întreabă unele ca acestea: ‫«״‬Cu ce putere faci acestea?» Oare ca un preot? Dar începătorie [rânduială] preoţească nu ai. Oare ca un împărat? Dar nici împărat nu eşti şi chiar dacă ai fi fost, nu se cuvenea să faci unele ca acestea, că nu se cuvine împăraţilor să facă asemenea lucruri în templu". Şi-L întrebau acestea pentru ca, dacă va zice că face cu de la Sine putere, să-L clevetească precum pe un potrivnic al lui Dumnezeu şi ca pe Cel Ce zice că are asemenea stăpânire561; iar dacă va zice că o face cu puterea lui Dumnezeu, să îndepărteze de la El mulţimile [noroadele] care-L lăudau ca pe un Dumnezeu, arătând că Acesta nu este Dumnezeu, ci cu puterea lui Dumnezeu le face, ca un rob. Dar ce le răspunde Hristos, Cel Care este El însuşi înţelepciunea? Pe cei care se credeau înţelepţi [isteţi] îi prinde întru măiestria lor şi îi întreabă despre Ioan cele asemenea. Căci de-ar fi răspuns că „din Cer" era pro- povăduirea lui Ioan, ar fi fost vădiţi ca luptători de Dumnezeu [împo- trivitori ai lui Dumnezeu], ca unii care nu au primit propovăduirea acestuia Iar dacă vor zice că „de la oameni" a fost, s-ar fi primejduit de Ia norod, care pe Ioan îl socotea Prooroc. Şi Domnul arată aici că celor care întreabă cu vicleşug nu se cuvine a le răspunde - căci nici El n-a răspuns iudeilor, care cu vicleşug îl întrebau, deşi nu era lipsit de răspuns. Şi încă învăţăm că a se lăuda cineva pe sine nu este după Hristos, căci iată Domnul, putând a zice „cu ce putere făcea" cele pe care le făcea n-a spus, ca să nu se pară că Se laudă pe Sine. 22, 28-32: Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea. (29) Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus. (30) Mergând Ia al doilea, i-a zis tot aşa; acesta răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus. (31) Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au lui: cel de al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu. (32) Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţî crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele562 au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el563.
(23, 30) IezechiiI 33, 31 (21, 31) Luca 3,12; 7, 29 (21,32) Matei 3,1-13/ Luca 3,12

[Domnul] ne arată aici două cete. Una a celor care s-au făgăduit, care sunt iudeii care
561

Adică, să-L arate noroadelor ca pe un mincinos.
562 563

în ediţia de la 1805, în versetele 31-32, în loc de „desfrânatele", se găseşte „curvele".

în ediţia de la 1805, în loc de „să credeţi în el", se găseşte „să credeţi lui".

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 295

au zis: „Toate cuvintele pe care le-a grăit Domnul le vom face şi le vom asculta!" (Ieşire 24,3). Alta a celor care nu s-au supus, a curvelor şi vameşilor, încă şi a norodului celui din păgâni, care dintru început n -au ascultat voia lui Dumnezeu, iar mai pe urmă s-au pocăit şi au ascultat. Insă vezi înţelepciunea lui Hristos: nu îndată dintru început le-a zis că vameşii şi curvele sunt mai buni decât ei, ci mai întâi îi face să mărturisească ei că din cei „doi fii", acela este supus, care a făcut voia Tatălui. Apoi, după ce ei au mărturisit aceasta, adaugă că „«a venit Ioan în calea dreptăţii» - adică având viaţă neprihănită - şi desfrânatele l-au ascultat, iar voi nu. De aceea vor şi merge ele înainte de voi întru împărăţia lui Dumnezeu. Deci, nevoiţi-vă şi voi, ca măcar pe urma lor să intraţi [întru împărăţie], crezând. Iar de nu veţi crede, nicidecum nu veţi intra". Dar mulţi încă şi până acum se făgăduiesc lui Dumnezeu şi Tatălui, cum că se vor face călugări poate, sau preoţi, iar, după făgăduinţă, se lenevesc. Iar alţii, petrecere călugărească sau preoţească n-au făgăduit, dar călugăreşte şi preoţeşte petrec. Deci, aceştia sunt „fii" supuşi, care fac [împlinesc], deşi nimic nu s-au făgăduit.
21, 33; Ascultaţi alta pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe. ( 2 1 , 3 3 ) Psalm 79, 8 /
Cântarea Cântărilor 8,11-12 /Isaia 5 , 1-7 / Ieremia 2, 21 / Marcu 12,1! Luca 20, 9

Altă pildă le dă lor, arătând că, deşi s-au învrednicit de mii de purtări de grijă, [tot] nu s-au făcut mai buni. Că „om stăpân al casei" este Dumnezeu, Cel Care pentru iubirea Sa de oameni „om" Se numeşte23. Iar „vie", norodul iudaicesc, sădit de Dumnezeu în pământul făgăduinţei, după cum este scris: „Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinţeniei Lui, în muntele pe care l-a dobândit dreapta Lui" (Psalm 77, 59; Ieşire 15, 17-18), „Gard" este Legea, care nu-i lăsa pe ei să se amestece cu păgânii, sau Sfinţii îngeri, care păzeau pe Israil. „Teasc", jertfelnicul. „Turn", templul, iar „lucrători", dascălii poporului - fariseii şi cărturarii. Şi „S-a dus departe Stăpânul casei" - Dumnezeu când nu mai vorbea cu ei în stâlpul cel de foc (Ieşire 13, 21). Sau şi aşa: depărtarea lui Dumnezeu este îndelunga Sa răbdare, căci se pare că şi doarme. Şi „Se duce departe" Dumnezeu atunci când îndelung rabdă şi nu pedepseşte pe dată nedreptăţile. 21, 34-39: Când a sosit timpul564 roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele. (35) Dar lucrătorii, punând mâna2r pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre. (36) Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa. (37) La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: Se vor ruşina de fiul meu. (38) Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi2‫ ‟׳‬moştenirea lui. (39) Şi punând mâna pe el, l-au scos
:4

în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬a sosit timpul",

se găseşte ‫״‬s-a

apropiat vremea

296

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

afară din vie şi l-au ucis.
(21, 34) Cântarea Cântărilor 8,11 / Luca 20,10 (21, 35) Neemia 9, 26 / Ieremia 37.15 / Miheia 7, 6 / Matei 5,12; 22, 6; 22, 34, 37 / Luca 20,10 / Evrei 11, 35 (21, 36) Matei 22, 4 / Marcu 12, 56 (21, 37) Luca 20,13 (21, 38) Facere 37, 20 / Psalm 2, 2 / Matei 26, 4; 27,1 / Marcu 12, 7 / Luca 20, 14 / Ioan 11, 53 (21, 39) Marcu 12, 8 / Luca 20,15, 22. 54 I Ioan 18,12 / Evrei 13,12

‫״‬S-a apropiat vremea roadelor ‫״‬în timpul Proorocilor, că ‫״‬slugile" care s-au ‫״‬trimis" au fost Proorocii, pe care i-au şi ocărâtîn multe chipuri ‫״‬lucrătorii", adică cei după vremi mincinoşi prooroci şi mincinoşi dascăli2 . Căci pe unul ‫״‬l-au bătut"cum au făcut cu Miheia, pe care l-a bătut peste faţă Sedechia (3 Regi 22, 24). Iar pe altul ‫״‬l-au omorât" - ca pe Zaharia între templu şi jertfelnic565 (Luca 11, 51). Pe altul ‫״‬l-au ucis cu pietre" - cum a fost cu Zaharia arhiereul, fiul lui Iehoiada (2 Paralipomena 24, 21). Iar mai apoi a fost ‫״‬trimis" Fiul lui Dumnezeu, Care S-a arătat în trup. Şi a zis ‫״‬se vor ruşina de Fiul Meu", nu fiindcă n-ar fi ştiut că-L vor omori, ci însemnând [arătând] ceea ce s-ar fi cuvenit să facă, pentru că se cădea ca deşi pe ‫״‬slugi" le-au omorât, măcar de cinstea Fiului să se ruşineze. Iar lucrătorii, văzând pe Fiul, au zis: ‫״‬Acesta este moştenitorul, veniţi să-l omorâm", pentru că şi iudeii care au zis că lisus era Mesia, aceia L-au răstignit pe El. Şi L-au scos pe El afară din ‫״‬vie", căci afară de cetate a fost omorât Domnul. Iar de vreme ce ‫״‬vie" am zis că este norodul, ‫״‬afară din vie" înseamnă că ‫״‬afară" de voinţa norodului celui fără de vicleşug L-au omorât pe El fariseii, ‫״‬lucrătorii" cei răi.

565

Vezi şi tâlcuirea de Ia Matei 23, 35-36.

297

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

21,40-41: Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători? (41) I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
( 2 1 , 4 0 ) Marcu 12, 9 / Luca 2 0 ,15 ( 2 1 , 4 1 ) Luca 20,16; 21, 24

Când va veni? Când oare, la a doua Venire? Se poate înţelege şi aceasta, dar mai bine este a înţelege aşa: ‫״‬Stăpânul viei" este Dumnezeu şi Tatăl, Cel Ce a trimis pe Fiul Său, Care a şi fost ‫״‬ucis" de ei. Deci, ‫״‬când va veni" Acesta - adică atunci când va căuta spre fărădelegea pe care au făcut-o iudeii -, atunci ‫״‬pe cei răi, cu rău îi va pierde", trimiţând oştile romanilor asupra lor. Iar ‫״‬via" Lui - adică poporul - ‫״‬o va da altor lucrători", adică Apostolilor şi Dascălilor [Bisericii]. însă înţelege prin ‫״‬vie" şi dumnezeieştile Scripturi, întru care ‫״‬gard" este slova, iar ‫״‬teasc" ce ‫״‬s-a săpat" este adâncul Duhului. Iar ‫״‬turn" - bogoslovia [teologia], care este preasus şi preaînaltă2q. Deci, aceste Scripturi le aveau mai înainte ‫״‬lucrătorii" răi, adică fariseii. Dar Dumnezeu ni le-a dat nouă celor care bine le lucrăm, căci aceia şi pe Domnul L-au omorât ‫״‬afară din vie", adică afară de cele ce grăiau Scripturile.
21, 42-44: Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost566 aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri? (43) De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei. (44) Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi567.
(21, 42) Psalm 117, 22-23 / Isaia 28,16 / Zaharia 3, 9 / Marcu 12,10 / Luca 14, 24; 20,17 / Faptele Apostolilor 4, 11 /1 Petru 2, 4, 6-7 / Efeseni 2, 20 (21, 42) Isaia 8,14; 60,12 / Daniil 2, 34, 44 / Zaharia 12, 3 / Luca 2, 34; 20,18 / Romani 9, 32-33

‫״‬Piatră" pe Sine Se numeşte [Domnul], iar ‫״‬ziditori", pe dascălii iudeilor care ca pe un netrebnic [nefolositor, netrebuincios], pe El nu L-au băgat în seamă, zicând: ‫״‬Oare, nu zicem noi bine că Tu eşti samarinean şi ai demon?" (Ioan 8, 48) Iar El, după ce a înviat din morţi, S-a pus ‫״‬în capul unghiului" - adică S-a făcut cap Bisericii -, împreunând pe iudei şi pe păgâni într-o credinţă. Căci precum piatra care într-o zidire stă în capul unghiului [în colţ] unind doi pereţi şi pe amândoi îi ţine, aşa şi Hristos, întru o credinţă, pe toţi împreună i-a legat568. Şi ‫״‬minunat" este acest unghi şi ‫״‬de la Domnul s-a făcut"! Pentru că Biserica cea care ne ţine pe noi
566 567

în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬a fost", se găseşte ‫״‬s-a făcut". în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬îl va strivi", se găseşte ‫״‬îl va spulbera". 568 Pentru pilda pietrei din capul unghiului, Dionisie din Fuma indică acest izvod:

‫״‬Biserică şi înăuntru Apostoli, Ierarhi şi Cuvioşi, botezând şi învăţând; şi elinii şi evreii sărutându -se unii pe alţii, şi Hristos deasupra, binecuvântându ‫־‬i. Şi mai încolo Ierusalimul arzând, şi dinafară de Ierusalim ostaşii omorându-i cu săbiile pe iudei; şi Proorocul Isaia, arătându-L pe Hristos, grăieşte într-o hârtie: «Aşa zice Dumnezeu: Pus-am în Sion o piatră, o piatră de încercare, piatra din capul unghiului, de mare preţ, bine pusă în temelie; cel care se va bizui pe ea, nu se va clătina!» (Isaia 28, 16)" - Erminia picturii bizantine, ed. cit., p. 124.

împreună şi ne uneşte prin credinţă, ‫״‬de la Domnul s-a făcut" şi este vrednică de minunare, fiindcă bine s-a zidit. Dar şi întru alt chip este ea ‫״‬minunată": pentru că prin minuni s-a adeverit şi s-a întărit cuvântul lui Hristos, pentru aceasta întemeierea569 ei este ‫״‬minunată" (Psalm 117, 22-23). Deci ‫״‬împărăţia lui Dumnezeu s-a luat" de la iudei - adică apropierea lor către Dumnezeu - şi a fost ‫״‬dată" celor care au crezut. Căci cei care se împiedică de ‫״‬Piatra aceasta" şi se smintesc de Hristos ‫״‬se vor sfărâma" şi întru a doua Venire. Dar şi acum ‫״‬s-au spulberat", adică s-au risipit în toate părţile pământului, precum vedem acum pe ticăloşii iudei. Deci, aceasta este ceea ce zice cuvântul ‫״‬îi va spulbera", adică îi va risipi pe ei570.
21, 45-46: iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte. (46) Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor, pentru că îl socoteau Prooroc.
( 2 1 , 4 5 ) Marcu 12,12 / Luca 20,19 ! 4 6 ,21‫ ) ׳‬Luca 19, 48; 20,19 / loan 6,14; 7, 40

Vezi, iarăşi, că poporul cel simplu şi fără vicleşug urmează adevărului, iar învăţătorii de Lege fac răutate. Căci încă şi astăzi caută evreii să-L cuprindă pe Iisus, dar nici nu-L prind, nici nu-L înţeleg [cuprind]. Ci pe Antihrist îl vor prinde [cuprinde] şi aceluia i se vor închina, iar Hristos nu se va lua [nu va fi primit] de dânşii, adică nu-L [vor cuprinde şi nu-L] vor înţelege.
CAPITOLUL 22

Parabola nunţii fiului de împărat. Dinarul Cezarului. Cea mai mare poruncă din Lege. Mes ia: Fiul şi Domnul lui David 571

22,1- 7: Şi, răspunzând, Iisus a vorbit iarăşi în pilde, zicându-le: (2) împărăţia Cerurilor asemănatu-s-a omului împărat care a făcut nuntă fiului său. (3) Şi a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi572 la nuntă, dârei n-au voit să vină. (4) Iarăşi a trimis alte slugi, zicând: Spuneţi celor chemaţi: Iată am pregătit ospăţul meu; juncii mei şi cele îngrăşate s-au junghiat şi toate sunt gata. Veniţi la nuntă. (5) Dar ei, fără să
569 570

Adică: temeinicia, temeiul, temelia

Din punct de vedere statal şi politic se poate spune că risipirea evreilor are azi un curs invers,

deoarece se doreşte şi se depun eforturi pentru întoarcerea evreilor în statul Israel. înfiinţarea acestei organizaţii statale s-a realizat în urma hotărârii Adunării Naţiunilor Unite (29 noiembrie 1947) prin împărţirea Palestinei între un stat evreu şi statele arabe. Astfel, statul Israel a fost proclamat în 14 mai 1948. Iconomia dumnezeiască - lucrătoare şi azi asupra poporului iudeu - ne-o adevereşte Sfântul Apostol Pavel întru a sa Epistolă către Romani, capitolele 10-11.
571

în ediţia de la 1805 titlul capitolului este: ‫״‬Pentru cei chemaţi la nuntă. Pentru cei ce au întrebat

pe Domnul: cade-se a da dajdie împăratului. Pentru saducheii cei ce nu primesc învierea. Pentru învăţătorul de Lege cel ce a întrebat pe tisus ce bine va face. Pentru întrebarea Domnului al cui Fiu îl zic cărturarii că este El".

TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 5 299

ţină seama, s-au dus: unul ia ţarina sa, altul la neguţătoria lui; (6) iar ceilalţi, punând mâna pe slugile lui, le-au batjocorit şi le-au ucis. (7) Şi auzind împăratul de acestea, sa umplut de mânie, şi trimiţând ostile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia şi cetăţii lor i-au dat foc573.
( 2 2 , 2 ) Cântarea Cântărilor 3, 11 / Isaia 2 5 , 6 / Luca 14,16 / Apocalipsa 19. 7 ( 2 2 , 3 ) Pilde 9, 3-5 / Luca 14,17 ( 2 2 , 4 ) Matei 21, 36 ( 2 2 , 5 ) Luca 14,17-20 ( 2 2 , 6 ) Matei 21, 35 ( 2 2 , 7 ) Luca 14, 21; 19, 27, 43

Ca şi pilda viei (Matei 21, 33-39), şi această pildă arată nesupunerea iudeilor. însă acea pildă arată moartea lui Hristos, iar aceasta arată veselie de nuntă, adică învierea Lui. Şi mai arată că aceştia şi mai rău au greşit decât cei din pilda dintâi, căci aceia i-au omorât pe cei care le cereau ‫״‬roadele viei", iar aceştia, fiind ‫״‬chemaţi la nuntă", au făcut vărsare de sânge. ‫״‬Omului împărat" i Se aseamănă Dumnezeu, că nu Se arată în ce chip este, ci în ce chip se cuvine a ni Se arăta nouă. Deci, pentru că oameni muritori suntem fiind supuşi neajungerilor574 omeneşti, Dumnezeu ni Se arată nouă ca un ‫״‬om". Iar când umblăm ca nişte dumnezei priri har, atunci stă Dumnezeu întru adunare de dumnezei575 (Psalm 81,1), iar dacă vieţuim ca nişte fiare, ni Se face şi El nouă ca o „panteră" şi ca un „urs" şi ca un „leu" (Osea 13, 7-8). Şi „face nuntă Fiului Său", împreunând cu El tot sufletul ce! frumos, că Mire este Hristos, iar Mireasă - Biserica şi sufletul [cel râvnitor] (Apocalipsa 19, 7; 21, 2). Iar „slugile" care sunt trimise mai întâi sunt cei dimpreună cu Moise, cărora nu li s-au supus evreii, ci au amărât pe Dumnezeu în pustie patruzeci de ani şi n-au vrut a primi cuvântul lui Dumnezeu şi veselia cea duhovnicească. După aceea, s-au trimis alte „slugi" - Proorocii, dar şi dintre aceştia pe unii i-au omorât - cum au făcut cu Isaia576 -, iar pe alţi! iau pedepsit - cum au făcut cu Ieremia, pe care l-au aruncat în groapa cu noroi (Ieremia 38,6). Iar cei mai măsuraţi [stâmpăraţi, cumpătaţi] în răutate s-au lepădat, unul ducându-se „la holda sa" - adică plecându-se la viaţa cea iubitoare de trup şi desfătată, căci „holdă" este trupul fiecăruia. Iar altul, „la neguţătoria lui" - adică la viaţa cea iubitoare de câştig, căci neguţătorii sunt neam
573 3

în ediţia de la 1805, în loc de ‫״‬poftiţi", se găseşte ‫״‬chemaţi". în ediţia de la 1805, versetele 4-7 sunt: ‫״‬Iată am gătit prânzul meu; juncii mei şi cele hrănite ale

mele s-au junghiat şi toate sunt gata. Veniţi la nuntă. Dârei, nebăgând seamă, s -au dus: unul la holda sa, altul la neguţătoria lui; iar ceilalţi, prinzând pe slugile lui, le-au pedepsit şi omorât. Şi auzind împăratul de acestea, s-a umplut de mânie, şi trimiţând oştile sale, a pierdut pe ucigaşii aceia şi a ars cetatea lor .
574 575

Adică: limitelor, îngrădirilor, hotărnicirilor omeneşti. Psalm 81,1: „Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare şi în mijlocul dumnezeilor va judeca'‫׳‬. După o veche tradiţie evreiască, profetul Isaia ar fi trăit până în timpul regelui Manase, care, cu

Vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 20, 8-16.
576

toate că-i era ginere, a poruncit să fie tăiat în două cu un fierăstrău. Aceasta tradiţie a fost primită şi de Biserica creştină care-1 prăznuieşte pe Sfântul Prooroc ia 9 mai. De suferinţele martirice ale Proorocilor pomeneşte şi Sfântul Apostol Pavei în Epistola către Evrei (11, 37).

mult iubitor de câştig. Deci, ne arată pilda că cei care se leapădă de „nunta" cea duhovnicească şi de împreunarea şi ospăţul cel cu Hristos, cel mai adesea fac aceasta fie pentru dulceţile [îndulcirile] cele trupeşti, fie pentru patima iubirii de câştig. Iar aici numeşte ospăţul „prânz", măcar că aiurea [undeva, în altă parte] vorbeşte de „cină" (Luca 14, 17), nu fără de socoteală. Căci spune „cină", arătând că în vremurile de pe urmă de săvârşit [desăvârşit] s-a arătat această nuntă, şi „spre seară", adică la sfârşitul veacurilor. Iar „prânz" este numit, fiindcă şi în veacurile cele dintâi s-a descoperit taina, deşi mai umbrit Iar „junei" şi „cele hrănite" [,,cele îngrăşate"] sunt Aşezământul cel Vechi şi cel Nou. Căci cel Vechi se arată prin „junei", că jertfă de dobitoace avea. laicei Nou se arată prin „cele hrănite" [cu grâu], căci pâini aducem acum la jertfelnic, făcându-se acestea din grâu. Deci, ne cheamă Dumnezeu să mâncăm bunătăţile - şi ale Scripturii Vechi şi ale celei Noi.

TÂICUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 22

301

Dar şi când vei vedea pe cineva că tâlcuieşte descoperit dumnezeieştile cuvinte, cunoaşte că acesta bucate ‫״‬hrănite" şi „îngrăşate" dă, căci cel care descoperit învaţă, hrăneşte şi îngraşă [cu cunoştinţă] pe cei necunoscători [simpli]. Dar vei cerca aici cum zice: „chemaţi pe cei chemaţi"? Căci, dacă erau „chemaţi", cum vrea iarăşi să îi cheme? Să ştii că fiecare dintre noi e chemat din fire la lucrul cel bun de către cuvântul [cugetul] nostru577 care ne este dascăl firesc. Dar, Dumnezeu îi trimite şi pe cei din afară dascăli, ca pe aceia care au fost chemaţi în chip firesc de cuvânt [cugetul lor lăuntric], să‫־‬i cheme şi aceşti dascăli din afară. Iar împăratul „a trimis ostile Sale" - adică pe ale romanilor - iar aceştia i-au risipit pe iudeii cei nesupuşi şi „au ars cetatea lor", Ierusalimul, precum spune şi iudeul iubitor de adevăr, Iosif Flaviu578, 22, 5-10: Apoi a zis către slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiţi v n-au fost vrednici. (9) Mergeţi, deci, la răspântiile drumurilor579 şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă, (10) Şi ieşind slugile acelea la drumuri580, au adunat pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi581. (22, 8) Matei 10,11-13 (22, 9) Luca 14, 21 Fiindcă „slugile" trimise mai întâi - adică cei împreună cu Moise şi Proorocii nu i-au supus, atunci trimite alte „slugi" - adică pe Apostoli -, care îi cheamă pe cei din păgâni, care nu călătoreau pe „calea" cea adevărată, ci erau împărţiţi şi în „căi" multe şi în dogme [învăţături] dezbinaţi. Iar mai vârtos se aflau [păgânii] la „răspântiile căilor", adică în rătăcire multă şi nepotrivire, căci chiar de se uneau ei întru unele, nu pe „calea" cea bună o făceau, ci în răspântii şi în abaterile [rătăcirile] lor. Căci dogmele [învăţăturile] cele rele pe care le dogmatiseau nu le primeau toţi în acelaşi fel, ci unii într-un chip şi alţii într-altul. însă, nu cumva este mai bine a se înţelege şi aşa? „Cale" este însăşi viaţa fiecăruia şi petrecerea, iar „răspântiile" - adică abateri din cale - sunt învăţăturile păgâne. Deci elinii având ‫״‬căi" rele - adică vieţi prihănite din vieţile lor cele rele s-au abătut şi la dogmele [învăţăturile] cele fără de Dumnezeu, dumnezei de necinste făcându-şi, care să le fie ajutători patimilor lor. Deci, ieşind Apostolii din Ierusalim la păgâni, i-au adunat pe toţi, „şi rai şi buni", adică şi pe cei plini de toată răutatea şi pe cei care în mai mică răutate se aflau, pe care îi numeşte „buni", faţă de răutatea celorlalţi. 22,11-14: Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeţi582, a văzut acolo
577 B

E vorba de puterea noastră cuvântătoare.

Iosif Flaviu s-a născut în anul 37 d. H., făcând parte din aristocraţia evreiască. A fost luat

prizonier de către romani în timpul prigoanei asupra evreilor, din anii 66-70 d. H. Mai apoi a devenit cetăţean roman şi s-a stabilit în Roma, unde a scris opera sa istorică, care cuprinde şi Războaiele iudaice.
579 580 581

în ediţia de la 1805, în Ioc de „răspântiile drumurilor", se găseşte „răspântiile căilor".

în ediţia de la 1805, în loc de „drumuri", se găseşte „răspântii". în ediţia de la 1805, în loc de „s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi", se găseşte „s-a umplut nunta de

cei ce şedeau".

302

Capitolul 3

SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI

un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă. (12) Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici, fără haină de nuntă? El însă a tăcut. (13) Atunci, împăratul a zis slugilor: Legaţi-1 de picioare şi de mâini şi aruncaţi-1 în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. (14) Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.
122, 11) Psalm 44,15 / Isaia 61,10/2 Corinteni 5, 3 / Apocalipsa 16,15 (22,13) Luea 13, 28 (22,14) Matei 20,16 / Marcu 10, 31 / Luca 14, 24

Intrarea la nuntă se face fără de alegere, căci darul [lui Dumnezeu] pe toţi ne cheamă, „şi buni şi răi". Iar viaţa pe care o duc după ce au fost chemaţi la nuntă, cei care au intrat, nu va fi fără de cercetare, ci şi foarte multă cercetare face „împăratul" celor care, după ce au venit la credinţă se vor afla întinaţi583. Deci, să ne înfricoşăm întru a noastră minte, căci de nu va avea cineva viaţă curată, la nimic nu-i foloseşte doar credinţa şi nu numai că este scos afară de la nuntă, dar şi în foc este aruncat! Dar cine este cel care poartă haine întinate? Cel care nu s-a îmbrăcat cu milostivirea îndurărilor, cu bunătate, cu iubire de fraţi. Deci, mulţi, înşelându-se lăuntric cu deşarte nădejdi, socotesc că vor dobândi împărăţia Cerurilor şi se vâră pe ei înşişi în ceata ‫״‬celor ce şed" [la nuntă], mari lucruri cugetând pentru ei înşişi. Iar Domnul, îndreptându- Se către nevrednicul acela, ne arată două lucruri: întâi de toate că este iubitor de oameni, iar apoi că nu se cuvine să osândim pe cineva - măcar de va greşi în chip vădit - de nu-şi va mărturisi însuşi fapta Deci Domnul zice ‫״‬slugilor" - adică îngerilor celor muncitori [căznitori] - să-i ‫״‬lege" aceluia ‫״‬mâinile şi picioarele", adică puterile lucrătoare ale sufletului. Căci în veacul de acum este cu putinţă a face şi a lucra fapta bună, iar în cel ce va să fie, se vor lega toate puterile lucrătoare ale sufletului şi nu mai este cu putinţă a face ceva bun spre răscumpărarea păcatelor. Iar ‫״‬scrâşnirea dinţilor" este căinţa cea care se va face atunci fără de nici un folos.

582 583

în ediţia de la 1805, în loc de „pe oaspeţi", se găseşte „pe cei ce şedeau",

Avva Evagrie ne spune: „Toate gândurile necurate, stăruind în noi din pricina patimilor, duc

mintea în stricăciune şi pîeire. Căci precum icoana pâinii zăboveşte în cel flămând din pricina foamei sale şi icoana apei din pricina setei, tot aşa şi ideea avuţiei şi a banilor stâruieşte din pricina lăcomiei, iar înţelesurile gândurilor ruşinoase ce se nasc din bucate, zăbovesc din pricina patimilor noastre. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul gândurilor slavei deşarte şi a altor gânduri. Iar minţii înecate de astfel de gânduri îi este cu neputinţă să stea înaintea lui Dumnezeu şi să primească cununa dreptăţii. Căci, de aceste gânduri fiind trasă în jos şi mintea aceea ticăloasă din Evanghelie s -a lepădat de bunul cel mai mare al cunoştinţei de Dumnezeu (Matei 22, 2-14). Asemenea şi cel legat de mâini şi de picioare şi aruncat întru întunericul cel mai dinafară, din aceste gânduri îşi avea ţesută haina sa, pentru care motiv Cel Ce la chemat la nuntă l-a găsit nevrednic de o nuntă ca aceea. Haina de nuntă este nepătimirea sufletului raţional, care s-a lepădat de poftele lumeşti" (Filocalia românească, voi. 1, Despre slava deşartă, cap 22, ed. Humanitas, Bucureşti, 1999, p. 79).

TÂICUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI

Capitolul 22

303

Şi ‫״‬mulţi sunt chemaţi", căci pe mulţi îi cheamă Dumnezeu - şi mai vârtos, pe toţi. Iar ‫״‬puţini aleşi", fiindcă puţini sunt cei mântuiţi şi vrednici de a fi aleşi de Dumnezeu. întrucât ‫״‬a chema" este al lui Dumnezeu, iar a fi ‫״‬aleşi" sau nu, al nostru lucru este. Deci pilda aceasta mai vârtos pentru iudei s-a zis, căci ei au fost ‫״‬chemaţi", dar nu au fost ‫״‬aleşi", pentru că n-au ascultat584. 22, 15-16": Atunci s-au dus fariseii şi au ţinut sfat ca să-L prindă1* pe El în cuvânt. (16) Şi au trimis la El pe ucenicii lor, împreună cu irodienii.
(22.1 5 ) Psalm 40, 7 / Ieremia 18,19 / Manru 12,13 / Luca 20, 20 ( 2 2 , 1 6 " ) Marcu 12,14 / Luca 20,21

Vicleşug era ceea ce făceau şi de aceea Luca îi numeşte ‫״‬iscoade" (Luca 20,20). Iar ‫״‬irodienii" erau fie ostaşi ai lui Irod, fie cei care socoteau că Irod este Hristos. Căci, după ce a lipsit stăpânitor din Iuda (Facere 49, 10) şi a împărăţit Irod, ei socoteau că el este Hristos. Deci, vin fariseii, împreună cu aceştia, ca să-L prindă pe El în cuvânt. Şi ascultă [cum vorbesc cu Dânsul]:

584

Aici Dionisie din Fuma face următoarea îndrumare pentru zugrăvirea acestei pilde: ‫״‬Templu, şi

pe dinafară, de o parte iudeii: unii numărând bani, alţii având înaintea lor boi şi alte negoţuri şi afaceri, alţii făcând chefuri cu femei, cu jocuri, cântece şi tobe, alţii fierăstruindu -l pe Proorocul Isaia, alţii băgându-l în groapă pe Proorocul Iereima Şi de cealaltă parte a templului, Apostoli! învăţând, şi înaintea lor cei dintre păgâni, vameşii şi desfrânatele, căzând către ei şi idolii sfărâmându -i. Iar în mijlocul templului o masă şi deasupra ei un potir şi un disc, şi împrejur oştile îngerilor şi cetele tuturor Sfinţilor, toţi purtând veşminte albe şi ţinând în mâinile lor făclii: iar în mijlocul lor un om cu îmbrăcăminte întinată, legându-i demonii mâinile şi picioarele şi trăgându-1 la iad. Şi Hristos, stând, cu îmbrăcăminte împărătească şi patriarhicească, îi zice într-o hârtie: «Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă?»" (Erminia picturii bizantine, ed. cit., p. 124).

Se cuvine încă şi aşa să înţelegi: se cade ca fiecare dintre noi sa dea înapoi pe cele ale ‫״‬Cezarului" . nu?" Dacă El ar fi zis că nu se cuvine a da Cezarului dajdie. Şi-I spun: ‫«״‬nu cauţi la faţa oamenilor» . în Ioc de ‫״‬eşti omul adevărului". II măgulesc. de la 1805. le-a răspuns: Ce Mă ispitiţi. se găseşte ‫״‬s-au mirat". Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. ca să-L prindă pe El. De aceea îi aduc şi pe irodieni. în loc de ‫״‬s-au minunat".adică pe cele ale demonului care stăpâneşte pe cele de jos -. lăsându-L. dacă ai mânie de la ‫״‬Cezarul".TÂICUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 22 304 22.şi deci nu vei zice nimic spre lauda lui Pilat sau a lui Irod". s-au minunat587 Şi. deci. (20) lisus le-a zis: Al cui e chipul acesta şi inscripţia de pe el? (27) Răspuns-au ei: Ale Cezarului.19) Marcu 12.16-17 / Luca 20. Apoi îl întreabă: ‫״‬Suntem datori a fi birnici şi oamenilor şi a da dajdie. (22) Auzind acestea.16 b -22: Zicând: învăţatorule. s-au dus. zicândule că se cuvine să dea înapoi ‫״‬Cezarului" cele care sunt ale lui . cunoscând viclenia lor. iar Cezarului. aruncându-le aceluia. nouă: Ce Ţi se pare? Se cuvine să dăm dajdie Cezarului sau nu? (18) Iar lisus. îi supune pe ei. se de la 1805. Aşadar. 21-22 (22. trup şi suflet. ca pe Teudas şi Iuda care ziceau că nu se cuvine a jertfi pentru numele Cezarului (Faptele Apostolilor 5. (22. Iar întru cele trupeşti şi dinafară să se supună celui care împărăţeşte.cele cuvenite ei. ca slăbindu-Se să spună că nu se cuvine a da dajdie şi astfel să-L prindă ca pe un turburător şi întărâtător ai poporului împotriva Cezarului. 17) Marcu 12. care erau oamenii împăratului. Vezi tâlcuirea . 585 586 587 588 în ediţia Ln ediţia în ediţia de ia 1805. 21) Pilde 24. găseşte ‫״‬nu-Ţi este grijă". ar fi uneltit firodienii] săL prindă şi să-L omoare. arunc-o înapoi demonului. cum îi dăm lui Dumnezeu didrahma588. lui Dumnezeu"! Sau. mânie-te împotriva lui! Căci întru acest chip vei putea ‫״‬da" înapoi şi pe ‫״‬cele ce sunt ale lui Dumnezeu. pentru că pe ban era întipărit chipul Cezarului. în loc de ‫״‬nu-Ti pasă". fiindcă îndoită alcătuire avem. iar părţii celei dumnezeieşti dintru noi . pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.adică cele care au chipul lui. de la Matei 17. sau numai lui Dumnezeu să-I dăm. 24. 36-37). Iar lisus. făţarnicilor? (19) Arătaţi-mi banul de dajdie. să-i dăm trupului. 23-24 (22. ca unui ‫״‬Cezar" hrană şi acoperământ.14 / Luca 20. se găseşte ‫״‬adevărat eşti". deci. 7 Socotind ei că-L vor înmuia [îndupleca] pe EI şi-L vor slăbi cu laudele.adică sufletului . 25 / Romani 13. (17) Spune-ne.15 / Luca 20. ca pe un scornitor de lucruri noi. şi întru cele dinlăuntru şi duhovniceşti să se supună lui Dumnezeu. Iar ei I-au adus un dinar. ştim că eşti omul adevărului585 şi întru adevăr înveţi calea lui Dumnezeu şi nu-Ti pasă586 de nimeni. Atunci a zis lor: Daţi. 21 / Marcu 12.

ca mai mult să batjocorească taina învierii. 21-26 / Luca 20. aşa zicând. 39 Mântuitorul arată că va fi înviere. nici nu se mărită. 30-36 /1 Corinteni 15. 5 / Rut 4. ci prin cinstea primită" (Filocalia românească. 592 în ediţia de la 1805. ( 2 2 . Moise a zis: Dacă cineva moare neavând copii590. Căci. şi cel dintâi s-a însurat şi a murit şi. în loc de „copii". 32) Ieşire 3. după Lege (Deuteronom 25. 31) Marcu 12. cap 5. 29-33: Răspunzând. deci. 6 / Marcu 12. 33) Luca 20. îl iau pe Moise ajutor [sprijin] întru plăsmuirea lor şi spun că au fost „şapte fraţi".18 / Luca 20. erau uimite592 de învăţătura Lui. pp. zicând: (32) Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov? Nu este Dumnezeul morţilor. . nici nu se însoară. 28 122. au naţi citit ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu. (27) în urma tuturor a murit şi femeia. se găseşte „feciori".19 / Luca 20. şi dacă în veacul viitor vom fi ca îngerii Iui Dumnezeu. spurcaţilor saduchei! A celui dintâi va fi femeia de socotim că va mai fi nuntă la înviere . Cum. 1977. (30) Căci la înviere. (22.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 305 22. (31) Iar despre învierea morţilor. voi. 21-26/ Luca 20. 26-27 / Luca 20. neavând urmaş. ci dumnezeiască şi duhovnicească. 5-6). nici în duh şi nici în îngeri. 2 4 ) Facere 38. să zicem că cei doi s-au însurat cu femeia şi apoi au murit. 37-38 (22. (33) Iar mulţimile. în ediţia de la 1805. cum a spus Domnul. se găseşte ‫״‬se mirau". 1BMBOR. dacă se seamănă sufleteşti şi se scoală duhovniceşti. Iisus le-a zis: Vă rătăciţi. fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său. 30-36 /1 Corinteni 15. 2 5 ) Marcu 12. ed. a lăsat pe femeia sa fratelui său. deşi nu prin fire. ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în Cer591. cei ce zic că nu este înviere şi L-au întrebat. când vor învia din morţi. întâia cuvântare morală. 8 / Deuteronom 25. 6. Deci. neştiind Scripturile. în loc de „în ziua aceea". plăsmuiesc ei un lucru care niciodată nu a fost [nu s-a petrecut]. erau la noi şapte fraţi. (24) zicând: învăţătorule. 44). 29 ( 2 2 . 23-28: în ziua aceea589.căci ceilalţi nici nu-i erau cu adevărat bărbaţi. nici puterea lui A ( 589 590 591 în ediţia de la 1805. 27 / Faptele Apostolilor 23. al treilea nu s-a înţelepţii de la cei de dinainte de el şi nu a lepădat însurătoarea? Pentru a-L pune în încurcătură pe Hristos şi pentru a cleveti [defăima] învierea. dar nu una numai trupească. s-au apropiat de El saducheii. 2 3 ) Marcu 12. ci al viilor. e vădit că vom fi asemenea lor. aşa cum credeau ei rătăcindu-se. Şi întreabă ei: „A cui va fi femeia?" Deci ar fi putut zice cineva: O. 22. 43-44 (22. ascultându-L. care erau împotriva fariseilor şi care nu credeau nici în înviere. Bucureşti. până la al şaptelea. (26) Asemenea şi al doilea şi al treilea. în loc de ‫״‬erau uimite". nici puterea lui Dumnezeu.10 / Marcu 12. se găseşte „întru aceeaşi zi". Sfântul Simeon Noul Teolog scrie: „Trupurile noastre se vor face duhovniceşti şi. 8 ( 2 2 . 141-142). 43 44 După ce a astupat [Domnul] gura fariseilor şi a irodienilor. asemenea cu ale îngerilor. dar. Căci. vin să -L ispitească pe El saducheii. cum spune cuvântul (1 Corinteni 15. a cărui din cei şapte va fi femeia? Căci toţi au avut-o de soţie. (25) Deci. Zice Domnul: ‫״‬Pentru ce «vă rătăciţi neştiind Scripturile. (28) La înviere. 2 8 ) Marcu 12. 20 / Luca 20.

ci cum că se strică întru totul. pp. cât şi pe oameni a-i face să petreacă asemenea îngerilor"593. ed. nu a zis că vor fi îngeri. Iar ceea ce se zice [aici]. aici este cu neputinţă să ajungă cineva desăvârşit [precum va fi acolo]. Şi vezi înţelepciunea Domnului! Aceia din cuvintele lui Moise se sârguiau să rupă [strice] dogma învierii şi Domnul iarăşi de la Moise îi supune pe ei. care dog. ci ‫״‬Eu sunt". ci ajungând ca şi aceia. Măcar de s-au şi săvârşit ei. Iar aici. Domnul.9). zicând:] Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?" (Ieşire 3.‫״‬cum vi se pare vouă. ci ‫״‬al celor vii" . Poate vei întreba. din necesitate. 5. Fără smerită cugetare nu este cu putinţă să ne mântuim. atunci. căci oamenii nu pot să-şi părăsească firea lor. cum zice Domnul. zice Gură de Aur. Dar. dar vor învia. cum aiurea [undeva] s-a spus că [Dumnezeu] stăpâneşte şi peste cei vii şi peste cei morţi? (Romani 14.306 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI Dumnezeu»? Toate Ii sunt Acestuia cu putinţă. 144-145). 593 Cuviosul Petru Damaschinui ne învaţă: ‫״‬Cu siguranţă. 6).matiseau [învăţau] că sufletul nu este nemuritor. 30). spune Hristos că Dumnezeu nu este Dumnezeu ‫״‬al morţilor". întru acest fel este: Dumnezeu nu este Dumnezeu al celor ce nu sunt.‫״‬adică al celor care au suflet nemuritor şi vor învia. ci întocmai ca îngerii.. neschimbăcioşi după har şi izbăviţi de toată trebuinţa. chiar dacă acum sunt morţi". împotrivindu-se eresului saducheilor. nu în veacul de acum. Humanitas.» (1 Corinteni 2. voi. îşi au voia cu totul neatâmată şi se află într-o veselie şi într-o dragoste de Dumnezeu neîncetată şi se bucură de «cele ce ochiul nu le-a văzut. întru nădejdea învierii vii sunt.[N-aţi citit ce vi s-a spus vouă de Dumnezeu. ci primeşte numai o arvună a bunătăţilor făgăduite" (Filocalia românească.. Dar nici atunci. adică al celor care . creştinul cel desăvârşit se va face întocmai cu îngerii (Matei 22. Bucureşti. 9) Deci învaţă-te că acolo îi numeşte ‫״‬morţi" pe cei care au murit. 2001. zicându-le: . ci al celor care au fiinţă şi sunt. se strică întru totul" -. se înţelege la învierea morţilor. căci nu a zis: ‫״‬Eu eram".. .

se apropie ispitindu-L. voi. iar alta este raţională şi intelectuală.dobitoacelor. 10. cu toată inima ta. (38) Aceasta este marea şi întâia poruncă594. în loc de „marea şi întâia poruncă". (39) iar a doua. cap 32. ca de va adăuga ceva la porunca dintâi. Aceasta este cea „întâi şi mai mare poruncă". să afle ei pricină împotriva Lui. 3 6 ) Marcu 12. la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. ed. Humanitas. cea dobitocească şi cea cuvântătoare. s-au adunat laolaltă.14 (22. se găseşte „întâi şi mai în ediţia de la 1805. Sfântul Teofilact. se împărtăşesc şi de a doua. iar „cu tot cugetul tău" aceasta este partea cea cuvântătoare596. Iar oamenii. ci cu totuluşi tot [pe de-a-ntregul] pe noi înşine să ne dăm lui Dumnezeu. Primele două puteri sunt supuse stricăciunii. 29-30 ! Luca 10. pe lângă acestea două. Fiinţele neraţionale. „cu tot sufletul tău" aceasta a sadurilor.31 / Luca 10. A treia sută a capetelor despre dragoste. îndreptând [ca şi cum ar îndrepta] Legea. cu toată inima ta. Iar porunca: ‫״‬Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău. cu toată inima ta" aceasta este partea cea dobitocească a omului.ci pentru că erau lipsiţi de dragoste şi mai vârtos fiindcă zavistuiesc şi pizmuiesc. (40) In aceste două porunci se cuprind toată Legea şi Proorocii595.18 / Matei 5. aşadar. 2. ca cel ce se mânie şi pofteşte . (35) Unul dintre ei. Căci. 28-29 / Luca 10. şi de a treia. vădind răutatea lor . Deci. pp. cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău" (Deuteronom 6. (22.3SJ Marcu 12. vezi aicea pe toate aceste trei [părţi] însemnate: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău. care ne deprinde pe noi la : 595 ‫׳׳‬în ediţia de la 1805. alta este imaginativă şi impulsivă. 30 (22. a treia se dovedeşte nestricăcioasă şi nemuritoare (Fiiocalia românească. 8 / Marcu 12. Iată. se în cea de a treia sută a capetelor sale despre dragoste. 34-40: Şi auzind fariseii că a închis gura saducheilor. căci după ce a văzut pe saduchei ruşinaţi şi pe Domnul că este lăudat pentru înţelepciunea Sa. care poruncă este mai mare în Lege? (37) El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău.12 / Miheia 6. 596 Mărturisitorul arată în chip amănunţit şi prealuminat cele ce mai sus le spune pe scurt. pe lângă aceasta. . anume în capetele 21*36. în loc de „în aceste doua porunci se cuprind toată Legea şi Proorocii". Bucureşti. ca unul care creşte şi se hrăneşte şi naşte pe cel asemenea. şi învaţă că nu numai în parte se cuvine să-L iubim pe Dumnezeu. învăţător de Lege. Iar Domnul. 1999.că n-au venit ei ca să se înveţe . L-a întrebat: (36) învăţătorule. 4 0 ) Matei 7. ce spune dumnezeiescului Maxim: „Dintre puterile sufleteşti una hrăneşte şi susţine creşterea. că însufleţite sunt sadurile.3 7 ) Deuteronom 6. însă pentru buna înţelegere a acestui adevăr reproducem în Anexa editorială (3) toate capetele amintite. Aşezăm aici numai capul 32. De cea dintâi se împărtăşesc plantele.27 (12.31 Cel care-L ispiteşte se apropie mânat de zavistia cea multă.5.8 / Galateni 5. ispîtindu-L pe Iisus. se aseamănă sadurilor.307 Capitolul 22 SFÂNTULTEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI 22.43 / Marcu 12. iar ca unul ce cugetă se numeşte cuvântător. 3 9 ) Levitk 19. 5) se tâlcuieşte astfel: se cuvine a iubi pe Dumnezeu cu tot sufletul. 90-94). Pentru că pe aceste trei părţi osebite cunoaştem că sunt în sufletul omului: partea sadurilor. Sfântul Maxim găseşte „în aceste două porunci toată Legea şi Proorocii se spânzură [se atârnă[”. adică a lua aminte la El cu toate părţile şi puterile sufletului. cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. 27 / Romani 13.12 / Marcu 12. 25 (22. arată că dragostea covârşeşte celelalte porunci.

să se ruşineze şi să plece. în loc de „în duh" se găseşte „cu Duhul". David. îl numeşte pe El Domn? . Dar nu se leapădă de numirea de ‫״‬Fiu al lui David". Hristos surpă socoteala lor şi învaţă adevărul prin proorocia lui David (Psalm 109.36 (22.45) Luca 20.34 / Luca 14. prin darul Duhului fiindu-i descoperite lui David cele despre El. asemenea cu aceasta ne îndeamnă să facem oamenilor cele care sunt după dreptate. căci privind la el cu dragoste. 34). dacă David îl numeşte pe El Domn. ca să nu cădem în dogme [învăţături] păgâneşti. după cum zice şi Marcu. sau neputând zice nimic. venind din seminţia lui David. iubeşte pe Dumnezeu. însă nu lepădându-se de a fi ‫״‬Fiu al lui David" zice acestea. 22. se cuvine să-L iubim pe Dumnezeu.41) Marcu 12. iubind pe Dumnezeu şi pe aproapele său va fura sau va pomeni răul.din sămânţa lui David se trage. i a întrebat lisus.4 6 ) Marcu 12. (43) Zis-a lor: Cum. sau zicând adevărul. 43) Marcu 12. iar cel ce împlineşte poruncile. Căci două lucruri duc la pierzare: dogmele [învăţăturile] cele rele şi viaţa stricată. ci arătând că este mai mult decât simplu om. Deci.308 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI buna cinstire [a lui Dumnezeu].42) Luca 20.1 / Luca 20. să întrebe şi să se înveţe. (22. Căci cel care‫־‬l iubeşte pe aproapele său.zicând: (44) Zis-a Domnul Domnului Meu: Şezi de-a dreapta Mea. . dar din răspunsul lui Hristos înţelepţindu‫־‬se. L-a numit Domn. a fost lăudat de Mântuitorul.44) Psalm 109. Căci cine. neîndrăznind mai mult a-L întreba ceva pe Dânsul. (42) zicând: Ce vi se pare despre Hristos? AI cui Fiu este? Zis-au Lui: Al lui David. (45) Deci. 20. să creadă. 18). întrucât una prin alta se întăresc şi se alcătuiesc aceste două porunci şi pe toate celelalte le cuprind24. 41Î22. 1). deci. propovăduind Dumnezeirea Sa Căci zicând fariseii că Hristos este ‫״‬Fiu al lui David" .13 (22. în Duhul fiind. iar a doua.40 Pentru ca îl socoteau pe El a fi numai om.adică numai om El le arată că David. lisus i‫־‬a zis: „Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu" (Marcu 12.41 (22. din ziua aceea. ci arată că EI . iar pentru ca să nu avem viaţă stricată. să-L mai întrebe. toate poruncile le împlineşte. 6. se cuvine să-l iubim pe aproapele (Levitic 19. cum este Fiu al lui? (46) Şi nimeni nu putea să-I răspundă cuvânt şi nici n-a mai îndrăznit cineva.34 / Evrei 1. dintru început a venit ispitind.ca simplu om . Iar Domnul îi întreabă acestea pentru ca sau zicând ei că nu ştiu.35 / Luca 20. 42-43 / Faptele Apostolilor 2. în duh597. ori va ucide sau va curvi? Acest învăţător de Lege. 41-46: Şi fiind adunaţi fariseii. 41 C22. 3(1 în ediţia de la 1805. arătând că şi Domn este. până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale.

10 (23. căci îşi lăţesc filacteriile şi îşi măresc ciucurii de pe poaleL r23. în loc de ‫״‬Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni". chiar nevrednici fiind cei ce acestea-i învaţă .19 Când le-a astupat Domnul gura şi a arătat că bolesc fără de vindecare. faceţi-le şi păziţi‫־‬le. p.38 Fariseii puneau ‫״‬sarcini grele" asupra poporului. (2) zicând: Cărturarii şi fariseii au şezut în scaunul lui Moise599. (5) Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni600. 4. 9/ Romani 2. vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 2. ci pentru viaţa lor stricată. se cuvine să facem toate cele pe care le spun. iar ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte. apoi. chiar dacă rele vor fi? Răspundem: întâi. dar nu fac.4 ) isaia io.. Pentru ticăloşia fariseilor". 599 în ediţia de la 1805. pe care şedeau cărturarii şl fariseii (Dicţionarul Noului Testament. Dar. . Şi arată viaţa şi petrecerea lor. în fiecare sinagogă. Pentru făţărnicia cărturarilor şi a fariseilor.12 / Matei 6.CAPITOLUL 23 Iisus mustră pe farisei şi pe cărturari. (3) deci toate câte vă vor zice vouă. oare. 600 în ediţia de la 1805. Pentru ca nu se cade să chemăm învăţători şi părinţi pe pământ. îndemnând spre viaţă rea. în loc de ‫״‬în scaunul lui Moise". 23. cit. 598 în ediţia de la 1805. îndreptându-i pe cei ce ascultă ca să nu-i defaime pe dascăli. se găseşte ‫״‬pe scaunul lui Moise". Iar Domnul spune [aici] să-i ascultăm pe cei care ‫״‬şed în scaunul lui Moise". ed.dar nu pentru cele ce învaţă aceştia. unul ca acesta nu din ‫״‬scaunul lui Moise". 3 ) Deuteronom 17. şi prezice dărâmarea lui 598 3: Atunci a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi. Deci se cuvine a-i asculta pe cei care învaţă ceva [oarece] din dumnezeiasca Lege. că ei zic. 4-5: Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor. (23. Şi zice [Domnul]: ‫״‬Toate cele pe care le grăiesc dascălii. titlul capitolului este: ‫״‬Pentru scaunul lui Moise. dar după faptele lor nu faceţi. atunci şi vorbeşte despre ei.46/ Faptele Apostolilor 15. învăţându-i să facă cele ale Legii. nici din Lege nu grăieşte. că niciodată nu vor îndrăzni cei care învaţă să îndemne p e cineva spre rău. ‫״‬Scaunul lui Moise" era scaunul onorific. chiar dacă ei nu ar împlini ceea ce învaţă.1 / Marcu 12. Arată Domnul încă şi că nu Se împotriveşte Legii. chiar dacă va face aşa. 4 (23. adică pe cei care învaţă cele ale Legii. să socotiţi că Moise le spune şi mai vârtos [însuşi] Dumnezeu".5) Numeri 15. silnicind pe oameni să împlinească nişte porunci mici ale Legii şi care erau cu anevoie de păzit [împlinit]. 2) Neemia 8. 460). 1 / Luca n. se găseşte ‫״‬Toate lucrurile lor le fac ca să se vaze de oameni". chiar de vor avea şi viaţă stricată.38 / Deuteronom 22. Pentru ‫״‬cărturari". Mustră Ierusalimul. cel ce ucide pe Prooroci.

(7) şi să li se plece lumea în pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi . se pare [arată] că împreună cu cei pe care-i învaţă se osteneşte şi lucrează. Iar ‫״‬ciucuri" îşi făceau pe poala hainei din împletituri albastre sau mohorâte [violete]. citeau şi tâlcuiau dumnezeiasca Scriptură şi se îndeletniceau cu obiceiurile lor. cele despre răscumpărarea celor întâi-nascuţi. dar se şi prefac cum că fac [că lucrează]. pe pergamentele filacteriilor mai erau trecute şi cele de spre serbarea Paştelui. pe care le puneau şi la uşile lor ca să se arate cât sunt de evlavioşi (Dicţionarul Noului Testament.şi acestea erau pentru oamenii cei de rând. Şi în fiecare sinagogă erau strane. încă şi pe aceasta aflând -o scrisă în Lege. ca unii ce nu împlinesc nimic. Căci când cel care învaţă. nu numai învaţă. 23. Deci Domnul îi prihăneşte pe farisei. adică adunări. 4-8. dar pentru că se împăunează în faţa oamenilor. 6-7: Şi le place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile dintâi. Iar ei îşi făceau şi „filacteriile" şi „ciucurii" mari. însă voiesc să fie slăviţi de oameni ca unii care fac [împlinesc]? Dar ce fac? ‫״‬îşi lăţesc filacteriile şi îşi măresc ciucurii" hainelor. ca. p. Iar a avea „ciucuri" la poale din împletituri mohorâte arăta că se cuvine să ne însemnăm cu sângele lui Hristos. 179). Şi oare de câtă osândă sunt vrednici.310 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI sau. . Iar aceasta întru acest fel este: în Lege era scris că ‫״‬le veţi lega pe mâna voastră şi vor fi neclintite înaintea ochilor voştri" [‫״‬să le legi ca semn la mână şi să le ai ca pe o tăbliţă pe fruntea ta"] (Deuteronom 6. t [1805] Sinagogi. 3740). căci el lertevindu-se îmi arată că este cu neputinţă să săvârşesc cele pe care el le zice [învaţă]. Şi nu numai că nu fac nimic bun. mai mult decât cu poruncile Legii. 18). iar altele mai de jos . văzându-le. Dar Dumnezeu nu aceasta voia. ci şi face. ed. sunt numite adunările de sâmbăta ale iudeilor în care se rugau lui Dumnezeu. dândude mai presus de Lege. mai mult mă îngreunează. îi îngreuiau cu predanii oarecare omeneşti. Aceste pergamente se păstrau în cutii făcute din lemn sau din corn. Şi dintru acestea urmează [înţelegem] că unele strane ar fi fost mai înalte . Şi chiar de ar fi făcut. ci a avea „filacteriile" legate de mâna dreaptă însemna cum că se cuvine a lucra poruncile. cit. să nu uite poruncile lui Dumnezeu (Numeri 25. iar alta o atârnau de mâna dreaptă601. ca pe cei care nu vor să poarte împreună cu poporul ‫״‬sarcinile" poruncilor şi dimpreună [cu el] să le lucreze. nici nu îndrăzneau a se apropia de unele ca acestea sarcini. 11. îşi pierd ei tot folosul. cele despre iubirea de Dumnezeu şi ferirea de idoli. Iar când pe mine mă încarcă cu ‫״‬sarcini grele" iar el nimic nu face. Deci. în sinagogi602. iar ei ‫״‬nici cu degetul nu le mişcau". adică nimic nu lucrau. în care şedeau atât cei care deschideau şi citeau Legea lui Moîse cât şi cei care ascultau. ca să se arate celor care-i priveau că sunt păzitori ai Legii. iar cărturarii şi fariseii purtau filacterii mai mari. Iudeii aşezau aceste cutii şi pe uşorii caselor şi pe porţile lor. 601 Alături de cele 10 porunci. precum zice aici Evanghelistul despre cărturari şi farisei că iubesc scaunele cele mai de sus în sinagogi.. scriau pe două membrane [pergamente] sau hârtii cele zece porunci ale Legii şi una o puneau pe fruntea lor.şi acestea se dădeau cărturarilor şi fariseilor -.

43. acolo lucrează spre stricăciune. ci opreşte a voi cineva cu împătimire [în chip pătimaş] să fie numit astfel şi a se sârgui în tot felul să fie numit aşa.cu smerită dragoste (traducere din elenă de Ieroschim.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 311 (23. că învăţătorul vostru este unul: Hristos.8-12: Voi însă să nu vă numiţi rabi. că toate le făceau pentru slavă [deşartă].1 ( 2 3 .13 ( 2 3 . ci ne aduce [îndrumă] spre cunoaşterea adevăratului Tată . precum şi la avorturi şi însufleţirea embrionului uman încă de la zămislire. 20. părăsit fiind de Dumnezeu.14 ( 2 3 . Şi făcând ei acestea nu se ruşinau. 7) Marcu 12. 23 / Luca 14. se găseşte „întru voi să fie vouă Avându-1 ca autor pe Fericitul Epifanie Teodoropulos (un Sfânt al zilelor noastre). 2 . (11) Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru604. 6. * în ediţia de la 1805. 29 / Pilde 29. 605 Familei ortodoxe . Şi tată al vostru să nu chemaţi pe pământ. Căci. 6) Marcu 12. Cel din Ceruri603. că unul este Dascălul vostru: Hristos. că Tatăl vostru unul este. spunând că „cel care este mai mare întru voi" este dator a fi vouă slugă şi [cel mai] de pe urmă [să se arate]. Ştefan Nuţescu. (9) Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ. Apoi arată folosul smereniei. Iar [părinţii] cei trupeşti nu sunt izvorul naşterii [noastre]. 9 ) Maleahi 1. Schitul Lacu.13 /1 Corinteni 3. 23. vrednicia învăţă. 1 0 ) loan 13. cu cât mai vârtos se va osândi cel ce se sârguieşte în tot chipul pentru a dobândi întâietate? Şi [zice] „scaunele cele mai de sus în sinagogi".torească este numai a lui Dumnezeu. Căci cel care „se va înălţa pe sine" socotind că este ceva.11. 38 Vai ce zice! Pentru că „iubesc" pentru aceasta se osândesc*. 1 1 ) Matei 20. Athos. volumul slugă". oprind a chema „tată" pe altcineva în afara de Dumnezeu. 604 în ediţia de la 1805. ( 2 3 . Dar dacă cel ce numai pentru că iubeşte „şederea mai sus" [în rândurile „dintâi"] este prihănit [este găsit vinovat]. ci slujitori [ai lui Dumnezeu] şi împreună [cu El] pricinuitori [ai naşterii de prunci]605. şi cine se va smeri pe sine se va înălţa. ci mai vârtos voiau [râvneau] a se numi şi „Rabi. că Tatăl vostru unul este. 18. Şi. se va smeri.14 Hristos nu opreşte a se numi cineva ‫״‬dascăl" [„învăţător"]. după adevăr. nu opreşte cinstirea părinţilor . ia feciorie şi căsătorie. 8 ) loan 13.adică a lui Dumnezeu căci Tată adevărat Dumnezeu este. 2001) este o excepţională sinteză a învăţăturii Bisericii privitor la relaţiile trupeşti înainte de căsătorie‟'. că unul este învăţătorul vostru: Hristos.de vreme ce a cerut cu adevărat să‫־‬i cinstim pe ei (Ieşire 20.10 / Efeseni 3. Rabi". (10) Nici învăţători să nu vă numiţi. 46 (23. [adică] unde erau ei mai mult datori a-i învăţa pe alţii să se smerească. iar voi toţi sunteţi fraţi".12) şi mai vârtos [să-i cinstim] pe cei duhovniceşti părinţi -. 1 2 ) Iov 22. 39/ Luca 11. versetele 8-9 sunt: „Voi însă să nu vă numiţi Rabi. în Ioc de „între voi să fie slujitorul vostru". (12) Cine se va înălţa pe sine se va smeri. 26 ( 2 3 . adică dascăli [învăţători]. . Cel din Ceruri. 4-7 / lacov 3. iar voi toţi sunteţi fraţi.

23. . 52 Zice [Domnul]: „Nu numai voi sunteţi necredincioşi şi aveţi viaţa stricată. ( 2 3 . căci „mănâncă" pe cele ale văduvelor. Căci mai multă osândă ia cel care prin făţărnicia lucrului bun amăgeşte spre [a împlini] răutate. 607 îndelungă rugându-vă". adică a lăcomiei voastre" (după Zigaben). lucrează răutatea. şi nici pe cei ce vor Să intre nu-i lăsaţi606. că voi nu intraţi. cu următoare notă: [1805] Zice Domnul: „Veţi fi osândiţi şi «că mâncaţi casele văduvelor» şi pentru că «cu pricină îndelungă vă rugaţi». ci şi pe cei dintre închinătorii la idoli care au venit la legea iudaicească" .adică rugăciune -. poporul se aseamănă cu stăpânitorii. cu cât îi văd pe aceştia că se pleacă spre răutate. se găseşte „cu pricină ediţia 1988 a Sfintei Scripturi. batjocorindu-i pe cei simpli şi scoţându-i pe dânşii din minte [smintindu-i]. sunt dispuse în ordine inversă faţă de în ediţia de Ia 1805. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie vă rugaţi îndelung607. 40 / Luca 20. Căci. 47 îi numeşte „făţarnici".312 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI 23. dar nu făceau nimic vrednic de făgăduinţa evlaviei. ci pentru ca să mâncaţi casele văduvelor.14: Vai vouă. versetele 13 şi 14 (şi tâlcuirile lor). deci. adică întru multă vreme. Deci. şi dacă l-aţi făcut. 13: Vai vouă. pentru că. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un ucenic. prefăcându. părându-le sfinţi oamenilor.căci pe aceştia îi numeşte „ucenici". de obicei. se găseşte „îl faceţi fiu al gheenei mai îndoit decât voi". îl faceţi fiu al gheenei şi îndoit decât voi608. vor lua „mai multă osândă". orice învăţător şi stăpânitor rău. şi mai vârtos [cu atât mai mult] vor fi răi. Şi pentru că luau de la văduve. (23. ci mâncau banii văduvelor sub pricină [cuvânt] că se roagă „îndelung". căci fapta bună a rugăciunii aţi făcut-o pricină a păcatului.14) Marcu 12. „Pentru că vă sârguiţi a întoarce pe cineva la vieţuire iudaicească şi la tăiere împrejur. Deci. 1 3 ) lezechiil 22. când mai curând se cuvenea să le dea şi să le sprijine sărăcia. 608 în ediţia de la 1805. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia Cerurilor înaintea oamenilor. ca pe cei care se făgăduiau evlavie [se arătau evlavioşi]. în loc de „cu făţărnicie vă rugaţi îndelung". ci şi pe alţii îi învăţaţi să nu creadă în Mine şi prin viaţa şi pilda voastră îi stricaţi". „Nu numai pe iudei îi stricaţi. pentru aceasta mai multă osândă veţi lua. să vadă ce îşi câştigă [ce plată îşi agoniseşte].se că fac lucru bun . în loc de „îl faceţi fiu al gheenei şi îndoit decât voi". „vai" celui care prin viaţa sa nu lasă pe alţii să sporească spre lucrul cel bun! 23. iar după ce se face 606 în ediţia de la 1805. Deci. pentru aceasta şi mai mult veţi fi osândiţi. din două pricini vă veţi osândi: pentru că mâncaţi casele văduvelor şi pentru că vă rugaţi nu cu bun ţel [temei]. Dar şi întru alt chip va fi „mai multă osânda". 5 / Luca 11. Căci cu adevărat batjocoritori erau. 15: Vai vouă.

stricându-se. ca să fie ars de aceasta. Iar „fiu al gheenei" este cel care este vrednic de aceasta şi are oarecare apropiere de ea. .TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 313 iudeu. atunci piere. din pricina răutăţii voastre".

13 / 2 Paralipomena 6 . căci întru însuşi Trupul Domnului se prefac pâinile prin dumnezeiescul dar şi de aceea se sfinţeşte de către acestea Jertfelnicul [Altarul]. dar aţi lăsat părţile mai grele ale Legii: judecata. fiindcă nu puteau zidi un alt templu. dacă în Legea Veche Hristos nu slobozeşte să fie darul mai mare decât jertfelnicul. pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. 33-34. iar mai apoi ar fi călcat jurământul. Iar dacă s-ar fi jurat pe templu. dar nu pe aurul care se afla în templu. 23. pentru aceasta se părea că este mai uşor jurământul făcut pe templu. darul sau altarul care sfinţeşte darul7 (20) Deci. 16-22: Vai. vouă. (17) Nebuni şi orbi! Ce este mai mare aurul sau templul care sfinţeşte aurul? (18) Ziceţi iar: Cel ce se va jura pe altar cu nimic nu este legat.314 Capitolul 23 SFÂNTUL TEOFILACT A 23. în versetele 16 şi 18.8 / Matei 9.6/ Miheia 6. Drept aceea şi dogmatiseau [învăţau] fariseii întru acest chip. (24) Călăuze oarbe14. pentru că se afla în templu. 22/ Psalm 10. 9 ( 2 3 . Căci aurul din templu şi heruvimii şi năstrapa cea de aur le cinsteau mai mult decât templul însuşi. 12. pentru dobânzile cele din jertfe612. 1 9 ) Ieşire 29. iar pe cele vrednice de cinste le socotesc cele din urmă. cu atât mai vârtos se sfinţeşte la noi Jertfelnicul de daruri [Altarul ]. 34 / Faptele Apostolilor 7. în loc de „nu este cu nimic legat". dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat. în ediţia de la 1805. 1 7 ) 1 Petru 1. .18/2 Petru 1.1 6 ) Matei 5. Deci. 131. De aceea şi pe ceilalţi oameni îi învăţau că „nimic nu este" a se jura pe templu. (19) Nebuni şi orbi! Ce este mai mare. sau pe boul sau oaia aduse spre jertfă şi ar fi călcat apoi jurământul.24 ( 2 3 . 37/1 Petru 1. din pricina iubirii de câştig a fariseilor. care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila! ( 2 3 . 23.2324. 4 / Matei 5. 2 3 ) Deuteronom 14. în loc de „este legat". în versetele 16 şi 18. se găseşte „este vinovat". Prin urmare. Vai. anume că acela care s-ar fi jurat pe vasul cel de aur. se găseşte „povăţuitori orbi". şi care. săvârşeau şi propovăduiau această învăţătură nedreaptă.7/ Luca 11. de aceea era cinstit. în loc de „călăuze oarbe". 49 îi numeşte pe ei ‫״‬orbi" pentru că nu vor să înveţe cele cuviincioase. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că daţi zeciuială din izmă. 2 / Psalm 25. (21) Deci cel ce se jură pe templu se jură pe el şi pe Cel Care locuieşte în el. Căci cinsteau mai mult darul decât jertfelnicul.7/ Osea 6.42 Iarăşi îi înfruntă pe ei ca pe nişte nepricepuţi. se osândea să plătească întocmai. căci poruncile cele mari nu Ie 609 610 în ediţia de la 1805. dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat611.14. care ziceţi: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat610.18 / 2 Petru 1. erau sloboziţi de jurământ. 22) Psalm 10. din mărar şi din chimen.13. încă spuneau că darurile puse pe jertfelnic sunt mai cinstite decât jertfelnicul însuşi.14 (23. vouă. călăuze oarbe609. 2 1 ) 3 Regi 8. se găseşte „nimic nu 611 este". pentru câştigul lor materialnic. 15. în ediţia de la 1805. 612 Adică. (23.9 ( 2 3 . cel ce se jură pe altar se jură pe el şi pe toate câte sunt deasupra lui. mila şi credinţa. 8. (22) Cel care se jură pe Cer se jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel Ce şade pe el. ci pe cele mai mici le cinstesc.

Şi dacă cineva îi prihănea [învinuiaj că sunt plini de scum. căci cel care miluieşte cu adevărat. zicând: „Pentru că tu. se cuvine ca fiecare „dascăl" [„învăţător"] să ia zeciuială de la popor adică „judecata. iar înăuntru sunt pline de răpire şi de lăcomie613. că după socoteală.nuntul.15 Ţinând predaniile bătrânilor. ci ca să nu se pară [creadă] că acum legiuieşte împotriva lui Moise. pentru că. adică de la cele cinci trupeşti şi de la cele cinci sufleteşti. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că voi curăţiţi partea dinafară a paharului şi a blidului. vouă. Iar după milă urmează „credinţa". 25-26. însă se cuvine ca pe cele «dinăuntru» să ie speli . ca să fie curată şi cea dinafară. nu îndeamnă Domnul spre zeciuiala verdeţurilor. .adică pe cele mari . Vai. Dar mai bine şi mai plăcut lui Dumnezeu ar fi fost să ceară de la norod ‫״‬j udecata. căci cel ce cu judecată le face pe toate. ( 2 3 . Căci mulţi dintre elini având „milă". îndeobşte sminteau şi stricau. nu aveau „credinţă" care să fie următoare [sa urmeze] milei. trufindu-se că sunt învăţători şi pe toate le ştiu. în vreme ce aşezarea cea «dinăuntrul» tău este plină de spurcăciune. 3 1 Luca 11. (26) Fariseule orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului. 2 5 ) Marcu 7 . care mai mult le spurcau vasele. ca pe unii care se fereau de greşelile cele mici. duhovnicească. netrecând cu vederea nici zeciuiala chimenului. crede că nimic nu va pierde. 39 /23. mila şi credinţa" -. mila şi credinţa". ci mai vârtos. grăiau [răspundeau] cum că Legea porunceşte acestea. îndată urmează şi „mila".pătate. nu câştiga [dobândi] vin din «nedreptate» şi de aici se va curăţa şi partea dinlăuntru a paharului!" Sau. cu adevărat ştie şi pe care se cuvine să miluiască. „Deci.TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 315 băgau în seamă. vorbeşte de ‫״‬pahar" şi de „blid" închipuind prin acestea aşezarea dinafară. Şi când zice: „pe acelea să nu le lăsaţi". dar necrezând întru Dumnezeul Cel Viu. se găseşte „pline de jefuiri şi de nedreptate". aruncându-i [pe ascultători] în prăpastia necredinţei. 2 6 ) Luca 11. spălau paharele şi blidele întru care puneau bucatele. trupească şi cea dinlăuntru. in loc de „pline de răpire şi de lăcomie". Şi-i numeşte „povăţuitori orbi". Că «jefuieşti» şi «nedreptăţeşti». iar pentru cele mici cereau luare-aminte cu de-amă. ci şi pe acela zeciuindu‫־‬l. ci toate cu judecată şi cu socotinţă. nu foloseau pe nimeni.le înghit şi le trec cu vederea 23.adică pe suflet -. dar beau vin şi mâncau bucate din „jefuire". ca împreună cu curăţia sufletului sa 613 în ediţia de la 1805. Deci. ci pe toate le va lua Şi întru alt chip se cuvine a milui: şi anume a crede în adevăratul Dumnezeu. cerând-o ca pe o datorie de la cele zece simţiri. iar „cămila" . Şi ce este „j udecata"? A nu face nimic nedrept şi fără de socoteală. Şi îi mai numeşte pe ei „strecurători de ţânţari". aşezarea ta «cea dinafară» o prefaci spre bună încuviinţare. 41 / Tit 1.

arătând că fariseii şi cărturarii se sârguiau a se arăta cu bună cuviinţă la aşezarea cea „dinafară".316 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI strălucească şi «cea dinafară» bună încuviinţare". înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi fărădelege. (27) Iov 36. 3 (28) Luca 11. veţi scăpa de muncă [cazna gheenei]?" 23.34: De aceea.15/1 Tesalonicen! 2. cum veţi scăpa de osânda gheenei?616 Prin cele ce zice aici Domnul „voi împliniţi măsura părinţilor voştri!". vouă. Eu trimit la voi Prooroci şi înţelepţi şi cărturari. 33) Matei 3.adică.31 j Luca n. înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. 29-31: Vai. (28) Aşa şi voi. în loc de „părtaşi cu ei la vărsarea sângelui Proorocilor". căci la însuşi vârful răutăţii veţi ajunge. 23. cum veţi scăpa de judecata gheenei?" . versetele 32-33 sunt: „Dară. dar. se găseşte „împodobiţi gropile drepţilor". mărturisiţi voi înşivă că sunteţi fii ai celor ce au ucis pe Prooroci. 32) Facere 15.13 / Luca 11. cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că zidiţi mormintele Proorocilor şi împodobiţi pe ale drepţilor614 (30) şi ziceţi: De am fi fost noi în zilele părinţilor noştri. dintre ei veţi biciui în sinagogi şi‫־‬i veţi urmări 614 (23. încât fără de vindecare vă aflaţi. 7. 615 în ediţia de la 1805. precum „mormintele văruite". 23. în loc de „împodobiţi pe ale drepţilor". cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite. voi împliniţi măsura părinţilor voştri! Şerpi. 616 în ediţia de la 1805. pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor. n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui615 Proorocilor. care pe dinafară se arată frumoase. 32-33: Dar voi întreceţi măsura părinţilor voştri! (33) Şerpi. care pe dinafară erau albite [spoite] cu ghips şi cu var. n-am fi omorât pe Prooroci". sârguiţi-vă degrabă a-i întrece pe părinţii voştri! Iar aceasta se va plini [. ci pentru că numai din făţărnicie făceau aceasta. ‫״‬împlinind" întru acest chip uciderea care a lipsit părinţilor voştri. mai rele decât aceia făceau. 12. 27-28: Vai.căci acest lucru este plăcut lui Dumnezeu -. iată. ci voieşte să le arate cele ce urmează: ‫״‬Fiindcă sunteţi «şerpi» şi «pui» ai acestui fel de părinţi şi pentru că întru atâta răutate v-aţi prăpăstuit. se găseşte „părtaşi lor întru sângele Proorocilor". 44 / Faptele Apostolilor 23. /23. minţeau arătat: „Că de‫־‬am fi fost în zilele părinţilor noştri. dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni. 16 (23. pui de năpârci. pui de vipere. şi covârşindu-i pe ei cu răutatea. iar pe dinlăuntru erau „pline de toată necurăţia" şi de lucrurile cele moarte şi putrede. a-i întrece pe părinţii voştri -] omorându-Mă pe Mine. 34 în ediţia de la 1805. Dar prihănindu‫־‬i pe părinţii lor. dar ei ca turbaţii căutau a-L omori chiar pe Stăpânul Proorocilor. (31) Astfel. Deci cum întru acest fel [de răutate] fiind voi. nu le porunceşte nici nu-i sileşte să-L omoare pe El. vouă. 39 Şi această pildă asemenea cu cea mai de sus se înţelege. 3949 Ii ticăloşeşte pe aceştia nu pentru că „zidesc mormintele Proorocilor" . De aceea şi zice: 23.

căci precum Abel din pizmă a fost ucis. Dar. Ierusalime. l-au omorât pe Zaharia. pe care l-aţi ucis între templu şi altar. 51/1 Ioan 3. 41.12 / Luca 11. până la sângele lui Zaharia. vor veni acestea toate asupra acestui neam. fiul Iui Varahia.12 / Apocalipsa 18. grăind: ‫״‬De am fi fost noi în zilele părinţilor noştri.1). Şi nu este nimic de minunare că se potrivesc numele acestor doi Zaharia. 8 / Psalm 101. dintre ei veţi ucide şi veţi răstigni". 3 5 ) Facere 4. n-am fi fost părtaşi lor întru sângele Proorocilor" (Matei 23. Şi este cu putinţă ca aşa cum s-au potrivit numele Proorocilor. zice Domnul: ‫״‬Va veni peste voi tot sângele. Ierusalime. 52 îi vădeşte că mint atunci când spun că n-ar fi ucis pe Prooroci. de la sângele dreptului Abel.adică învăţători ai norodului şi ‫״‬Prooroci" şi plini de toată înţelepciunea. (39) căci vă zic vouă: De acum nu Mă veţi mai vedea. până când nu veţi 617 în ediţia de la 1805. şi că mai cumplit se vor munci [căzni] decât părinţii lor. Şi spune: ‫״‬Eu trimit". aşa şi Hristos fiind zavistuit a fost omorât. . ( 2 3 .24 Zice [Domnul] că peste iudeii care erau atunci va veni tot sângele care s-a vărsat cu nedreptate. ‫״‬cărturari" ia făcut . după cum adună pasărea2 puii săi sub aripi. deşi nu şi-a omorât fratele. (38) Iată. 21. Şi pentru aceasta mâniindu-se iudeii. 35-36: Ca să cadă617 asupra voastră tot sângele drepţilor răspândit pe pământ. 27 / Ieremia 26. dar nu aţi voit. căci şi despre unul şi despre celălalt se spune că este ‫״‬fiul lui Varahia".TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA MATEI Capitolul 5 317 din cetate în cetate24. tot astfel să se potrivească şi numele părinţilor lor. Căci zice [Domnul]: ‫״‬Iată.34. de care ‫״‬Zaharia" pomeneşte aici? Unii spun că este vorba despre unul din cei doisprezece Prooroci. însă în bună vreme a pomenit de Abel. după ce Născătoarea de Dumnezeu a născut pe Hristos el a pus-o la un loc cu fecioarele pe cea care a născut.după cum şi Lameh mai mult decât Cain s-a muncit [căznit]. în loc de ‫״‬Binecuvântat este". care omori2fi pe Prooroci şi cu pietre ucizi pe cei trimişi la tine. fiindcă nici după atâtea pilde nu s-au înţelepţii . iar alţii spun că este vorba despre tatăl înaintemergătorului Ioan.15-16/ Isaia 1. 49 / Faptele Apostolilor 7. anume de Zaharia Proorocul (Zaharia 1. Iar acestea le spune despre Apostoli. ci fiindcă nu s-a înţelepţit cu pilda lui Cain (Facere 4. Eu trimit la voi Prooroci şi înţelepţi şi cărturari.21-22:36. (23. precum şi numele părinţilor lor. arhiereu fiind. 23. 23. Deci. 2 Paralipomena 24.15 / Luca 11. 30).37-39. căci Sfântul Duh şi cu învăţături împodobindu-i pe ei. de câte ori am voit să adun pe fiii tăi. casa voastră vi se lasă pustie. 27-28 / Matei 5. arătând stăpânirea Dumnezeirii. Deci Zaharia. 24). Căci din predanie se ştie că în templu era un loc întru care stăteau fecioarele. de la Abel până la Zaharia". se găseşte ‫״‬Bine este cuvântat". (36) Adevărat grăiesc vouă.

pe însuşi Domnul Cel Care îl ‫״‬adună" nu L-a primit. 31.37) Deuteronom 32. Ci.2) 3 Regi 9. ca să-I arate clădirile templului.26 / Ieremia 12. Iar „de acum" înseamnă „după ce Mă veţi răstigni". Şi arătându-Şi dragostea.13 De două ori rosteşte Domnul numele Ierusalimului. le-a zis: Vedeţi toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră. atunci şi bisericile se lasă [sunt părăsite de Dânsul]. 90.4/ Psalm 117. zicându‫־‬i că de multe ori vrând Hristos să-l miluiască pe el.7. 5 / Luca 13. Deci ne învăţăm de aici că pentru noi locuieşte Dumnezeu în biserici. 8. 22. care să nu se risipească. supunându-se diavolului . căci atunci chiar fără voie se vor închina Lui şi vor zice: ‫״‬Bine este cuvântat Cel Ce vine [întru numele Domnului]". Când va veni ceasul acela? : 2: Şi ieşind Iisus din templu.7-81 îeremia 26. 35 / Ioan 12.care îl risipeşte şi îl depărtează pe el de la Adevărul Cel Care are puterea de a uni . 2 / Luca 19.9 / Luca 13. nu Lau mai văzut [iudeii] pe Dânsul. de vreme ce nu [Mă] voiţi. Şi învinuieşte Ierusalimul ca pe un ucigaş. vrând să aducă asupră-i munca [cazna].12 / Marcu 13. 39) 3 Regi 9. dar după ce L-au răstignit. după cum nimic nu ‫״‬adună" către Dumnezeu. A doua Venire a lui Hristos şi sfârşitul lumii. 21. nici nu-L vor mai vedea până ce va sosi Venirea Lui [cea de a doua]. S-a dus şi s-au apropiat de El ucenicii Lui. cu durere şi cu milă chemându-1. Căci ca şi către o femeie iubită cu înfocare.5 / Matei 21.11 / Psalm 16. iar când noi vom fi deznădăjduiţi.18 / Miheia 3. 5 (24. Căci nimic mai mult nu risipeşte şi desparte de Dumnezeu precum păcatul. (2) Iar El. 362 CAPITOLUL 24 Dărâmarea Ierusalimului. pune înaintea lor pilda găinii [păsării] şi zice mai apoi: ‫״‬De aceea. 7/ Isaia 1. acesta ‫״‬nu a voit". ‫״‬Nu Mă veţi mai vedea până la a doua Venire" zice Domnul. 44. 21. dar care a defăimat pe cel care a iubit-o grăieşte. căci L-au mai văzut după aceea de multe ori. (24. 34 ( 2 3 .1) Marcu 13. precum cunoştinţa cea bună. mai vârtos. las «casa» [templul] «pustie»". l / Luca 21.318 Capitolul 3 SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI zice: Binecuvântat este28 Cel Ce vine întru numele Domnului! (23. iar nu ceasul acela în care vorbea. 6-7 . răspunzând.

24 / Marcu 13. fiindcă voiau să-L întrebe despre lucruri mari. ‫״‬foameţile" şi ‫״‬ciumele" de nicăieri de altundeva nu vin. 5. arătând că urgia cea asupra iudeilor. 21 / Luca 21. 24. Şi nu numai ‫״‬războaie" zice că vor fi. ci cu adevărat numai de ia Dumnezeu.10 ( 2 4 . 18). de la Dumnezeu va fi trimisă. versetele 6-7 sunt: ‫״‬Şi veţi auzi de războaie şi de veşti de războaie.6 / 2 Tesaloniceni 2. 27. 8 Le spune că vor veni mulţi care se vor propovădui pe ei înşişi a fi hristoşi. dar încă nu este sfârşitul. să nu vă amăgească cineva. Romanii asediază şi distrug Ierusalimul prin Tit. Căci pentru două lucruri întreabă: „când vor fi acestea?" .14. sinedriul a fost suprimat. 6-8: Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie. 8 / Efeseni 5. Căci se va ridica limbă peste limbă şi împărăţie peste împărăţie şi vor fi foameţi şi ciume şi cutremure pe alocuri". se găseşte ‫״‬vor înşela". iar cultul evreiesc de Ia templu a încetat. căutaţi să nu vă spăimântaţi. căci trebuie să fie toate. Şi le spune dinainte ucenicilor despre risipirea [dărâmarea] templului. 4 ) Marcu 13. 22. zicând: Eu sunt Hristos. 6 ) 2 Paralipomena 15. 9-11). le spune: ‫«״‬Să nu vă spăimântaţi». zicând: Spune nouă când vor fi acestea şi care este semnul Venirii Tale şi al sfârşitului veacului? (24. în loc de ‫״‬îi vor amăgi". luaţi seama să nu vă speriaţi. dar încă nu este sfârşitul. şi „care este semnul Venirii Tale?" 24.5) Ieremia 14. încă şi Simon Samarineanul se numea pe sine ‫״‬puterea lui Dumnezeu. în ediţia de la 1805. Căci mulţi vor veni în numele Meu. au venit la El ucenicii. Şi‫־‬i îndepărtează pe ei spre a nu se pironi la cele pământeşti şi-i trimite618 la Ierusalimul cel Ceresc. 620 621 în ediţia de la 1805. Domnul face înaintevestirea dărâmării Ierusalimului. templul a fost dărâmat. numită cea mare" (Faptele Apostolilor 8. 6 / Ieremia 4. 29. pentru că-i vedea pe ei cugetând cele pământeşti.5 / Luca 21.3-4 Vin la El „de-o parte". 38). lisus le-a zis: Vedeţi. de-o parte.‫״‬Ieşind din templu". (7) Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri621. ( 2 4 . la anul 70 după Naşterea Domnului Hristos. 3 (24. Iar prin cuvântul: „Nu va rămâne aici piatră pe piatră. (8) Dar toate acestea sunt începutul durerilor. care să nu se risipească". le înalţă cugetul către Ierusalimul cel de Sus. 24. 7 ( 2 4 .9 / Matei 7. 2 / Agheu 2. Apoi. căci se cuvine să fie toate. ( 2 4 . zicând că aici [în Ierusalimul cel de jos] „nu va rămâne piatră pe piatră". 8 ‫״‬Războaiele" despre care vorbeşte aici sunt cele ale romanilor împotriva iudeilor. ci şi ‫״‬foameţi" şi ‫״‬ciume". căci încă nu va fi sfârşitul.4-5: Răspunzând. şi pe mulţi îi VOr amăgi620. ca să nu socotească [creadă] ei că sfârşitul lumii va fi înainte de propovădui rea lor. uimindu-se de frumuseţea zidurilor şi parcă întristându-se că se va lăsa „pustie" de către Dânsul o zidire atât de minunată. căci nu dimpreună cu surparea Ierusalimului va fi şi sfârşitul 618 619 Adică le ridică.adică stricarea [dărâmarea] templului şi robirea Ierusalimului. Pentru că şi Dositei Samarineanul spunea că el este Proorocul propovăduit mai înainte de Moise (Deuteronom 18.3) Marcu 13. Din acel moment. . 3. 10 / Marcu 13. a arătat [Domnul] că se va muta [va pleca] de la iudei şi precum SFINTEI a zis că EVANGHELII „se va lăsa casa voastră adevărat şi TÂLCUIREA DE LA MATEI pustie" (Matei 23. Căci dacă despre războaie se poate spune că sunt de la oameni [pricinuite de ei]. aşa cu Capitolul 5 319 face. Şi şezând El pe Muntele Măslinilor. lucru care cu covârşire s-a şi făcut [împlinit]619. 7 ) Isaîa 19. 6 / Luca 21. 24. 8 ) Marcu 13.

cap 31. 14: Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile624. după turburări şi războaie va naşte pe cele ce vor să fie. . 1 0 ) Luca 21. Căci precum cea care trebuie să nască are întâi dureri şi abia apoi naşte. fiindcă statuile şi chipurile [zugrăvite ale] oamenilor. (11) Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi622 pe mulţi.14 / Luca 21.adică întru mustrare -. după cum şi Pavel zice că ‫״‬Evanghelia s-a propovăduit la toată făptura cea de sub Cer" (Coioseni !. Iar ‫״‬cel care va răbda până în sfârşit" şi cu suferire va îngădui4. Iar spunând că ‫״‬se va ridica limbă [neam] peste limbă [neam] şi împărăţie peste împărăţie".cine citeşte să înţeleagă. 2. proorocii cei mincinoşi care sunt înaintemergătorii lui Antihrist -.17 / loan 15. care pe mulţi vor înşela şi îi vor arunca către tot chipul fărădelegii [întru toată fărădelegea]. 623 în ediţia de la 1805. se vede din cele care urmează: 24. 1 4 ) Marcu 13. ( 2 4 . în loc de ‫״‬vor amăgi".6/ 2 Petru 2. ‫״‬se va mântui" ca unul care s-a arătat iscusit ostaş. Pe urmă.15: Deci. urând ei închinarea la idoli625.11 / Marcu 13. stând în locul cel sfânt . biruită fiind. 24. se găseşte ‫״‬întru mărturie la toate limbile".320 Capitolul 24 SFÂNTULTEOFILACT A cel de obşte". 622 în ediţia de la 1805. cel ce citeşte să înţeleagă». Bucureşti. arată răutăţile care vor veni asupra iudeilor. ( 2 4 . 12. Deci.9 ) Psalm 49. în loc de ‫״‬spre mărturie la toate neamurile". A dom sută a capetelor despre dragoste. dar nu al lumii. o silesc la consimţirea cu păcatul. !7 / Matei 10. că loc sfânt şi biserică a iui Dumnezeu este mintea omului. o duc în sfârşit. când veţi vedea urâciunea pustiirii. 6 ‫״‬Nu vă vor împiedica toate acestea să propovăduiţi. şi se vor urî unii pe alţii. 1999. le potoleşte frica.18 I Coioseni 1. într-atât se vor sălbătici oamenii. 13 / Apocalipsa 2. 12. războindu-ne mintea prin aceste gânduri. 24. 17 / Marcu 13. ci ‫״‬se vor vinde unii pe alţii". După aceasta. la faptă. Şi pentru că din înşelăciunea lui Antihrist se va înmulţi fărădelegea. după ce au pustiit sufletul prin gânduri pătimaşe. încât nici către cei de-aproape ai lor nu vor păzi [vreo] picătură oarecare de dragoste. Căci întâmplarea năpraz. 27.10 ( 2 4 .nică obişnuieşte a înspăimânta şi a turbura Deci. ci al Ierusalimului". în care dracii. despre care zice Domnul: «Când veţi vedea urâciunea pustiirii stând în locul cel sfânt. 20 / Faptele Apostolilor 4. îndrăzneţi făcându-i pe ucenici prin a le grăi lor acestea de mai înainte. 20 ‫״‬Urâciunea pustiirii" (Daniil 9. se găseşte ‫״‬până în sfârşit". o duc la păcatul cu cugetul. voi. 27) numeşte stâlpul [statuia] înălţat de cel care a cucerit cetatea. întru vinuire [osândire] celor care nu au crezut «şi atunci va veni sfârşitul». 624 In ediţia de la 1805. Că mai înainte de a fi robit Ierusalimul s-a propovăduit Evanghelia. !24.1 ( 2 4 . pentru că cetatea a fost prădată [şi pustiită].1-3/ Marcu 13. 1 1 ) Deuteronom 13.10 Spune de mai înainte relele care se vor întâmpla. fără a se sminti şi fără a se slăbănogi de cele aduse asupră-i. Iar ‫״‬urâciune" zice. Humanitas. ed. ce s-a zis prin Daniil Proorocul.16 /2 Tîmotei 1. «întru mărturie» . 23). Astfel. dragostea multora se va răci. în loc de ‫״‬până la sfârşit". ca pe o roabă. îndrăzniţi. 1 5 ) Daniil 9. 9 / Luca 21. smintelile. propovăduind mai dinainte răutăţile ce vor să fie: zavistiile. 74). (10) Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii. (12) Iar din pricina înmulţirii fărădelegii. cei ce au pustiit sufletul prin gânduri se depărtează împreună cu ele şi rămâne în minte numai idolul păcatului. Iar acest păcat săvârşi ndu-se. care sunt ‫״‬începătură a durerilor". 625 Sfântul Maxim Mărturisitorul tâlcuieşte aici: ‫״‬Dracii iau prilejurile de-a stârni în noi gândurile pătimaşe din patimile aflătoare în suflet. evreii le numeau urâciuni. se găseşte ‫״‬vor înşela". Iar cum că despre sfârşitul Ierusalimului vorbeşte aici. căci se va propovădui Evanghelia la toate «limbile» [«neamurile»].15 ( 2 4 . tot aşa şi veacul de acum. şi atunci va veni sfârşitul. stâlp care l-au aşezat să stea întru cele mai dinlăuntru ale templului. (13) Dar cel ce va răbda până la sfârşit623 acela se va mântui. vrăjmăşiile.13 / Evrei 3. 9-13: Atunci vă vor da pe voi spre asuprire‫ ‟׳‬şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru numele Meu. p. au aşezat idolul păcatului" (Filocalia românească. 6 / Apocalipsa 2. 1 3 ) Marcu 13. Iar ‫״‬a pustiirii" zice.10 / Romani 10.

21. nici sâmbăta. căci atunci se îndeletnicesc după porunca Legii şi nu vor îndrăzni să fugă. să nu se pogoare dintru înălţimea faptelor bune.„sâmbăta" . 20 Nevoie [urgie] de nesuferit cu adevărat a fost atunci. Iar Dumnezeu. Şi se cuvine şi de la ‫״‬ţarină" a se depărta . 1 6 ) Marcu 13.24.29 Arătând primejdiile cele multe de care nu vor putea scăpa. Deci iudeilor le spune să se roage ca să nu fie fuga lor ‫״‬iama". cum n-a mai fost". ca să-şi ia TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII DE LA Capitolul 5 haina. ca să nu fie fuga voastră iarna.surării cetăţii Ierusalimului de către romani. n-ar mai scăpa nici un trupls. cei din Iudeea să fuga în munţi. 2 / Marcu 13. Dar tu. ca să ia pe cele ale trupului.adică întru nelucrarea faptelor bune.15-17/ Luca 17. şi aşa să înţelegi: că se cuvine să ne rugăm să nu fie „fuga" noastră din viaţa aceasta . Sau. ci [să ne fie sfârşitul vieţii] întru înseninare . cum n-a mai fost631 de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. 321 ( 2 4 . Istoria bisericească (Martirii din Palestina). (24.31.31. 12. 20) Ieşire 16. 33. căci Iosif Flaviu spune că fiind foamete. în faţa Apostolilor. Iar unii care [prin] ‫״‬urâciune a pustiirii" îl înţeleg pe Antihrist .19: Vai. 24. pp. se găseşte ‫״‬ceva din casa sa". care n-a fost". 24. (24. o femeie şi-a ucis şi şi-a mâncat copilul după ce la fript630. fiind îngreunate de sarcina pântecelui.şi netulburare. cartea a treia. 20: Rugaţi‫־‬vă. din pricina milostivirii faţă de prunci şi pentru că nu vor putea nici să -i lase. arată Hristos şi mâncarea copiilor de către părinţi. Despre această cumplită faptă vezi Deuteronom 28.18 Către iudei spune aceasta. 1 9 ) leremia 6. dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile111. 53-57 şi Eusebiu de Cezareea. nici „iarna" .adică de la cele pământeşti -. 26. că s-a dat poruncă ostaşilor romani să nu aibă de nimeni milă.21 ( 2 4 .1618: Atunci. nici „sâmbăta". 25 / Marcu 13. 21-22: Căci va fi atunci strâmtorare mare.adică întru înălţimea faptelor bune -. nici să-i poarte cu ele ca dimpreună să se mântuiască [izbăvească]. nici ele nu se vor scăpa de urgia care va fi atunci. VI. voi. 1 8 ) leremia 6. 29 ‫״‬Cele care vor avea în pântece" nu vor putea să fugă. şi nici ‫״‬haina" să nu‫־‬şi ia . versetul este: ‫״‬Vai. se găseşte „necaz mare. că ‫״‬ţarină" este viaţa aceasta.33. 21. 8-9 / Marcu 13. . ed. căci ‫״‬casă" a sufletului este trupul628. ca 626 să-şi ia lucrurile din casă .o înţeleg şi pe aceasta întru acest chip: ‫״‬cel ce va fi pe casă" . în loc de „strâmtorare mare. I. IBMBOR. 25/ Marcu 13. 23.1. 27. căci Apostolii au apucat să iasă din Ierusalim. fiindcă nu vor putea să fugă din pricina greutăţii vremii [vremii rele]. neîngrijindu-se de nimic din cele ce sunt în case. 22) Isaia 65.4) .14/ Luca 21.adică întru liniştea sufletului . de cele însărcinate şi de cele care vor alăpta în zilele acelea!629 ( 2 4 .19 (24. 6 / Marcu 13. în ediţia de la 1805. Vezi şi nota tâlcuirii de la Matei 10.adică răutatea cea veche de care ne-am dezbrăcat. cap. 23. Bucureşti. (17) Cel ce va fi pe casa să nu se coboare. 24.adică sfârşitul . spune că se cuvine a fugi fără de întoarcere înapoi627. (22) Şi de nu s-ar fi scurtat acele zile.1 / Ioil 2. 104-109 (sau anexa editorială din volumul 7âlcuirii Sfintei Evanghelii de la Luca). u în ediţia de la 1805. celor care vor avea în pântece şi de cele care vor apleca în zilele acelea". pentru cei care 626 627 628 629 630 în ediţia de Ia 1805. din pricina împre. 21) Daniil 9. în loc de ‫״‬lucrurile din casă".15-17 / Luca 17.adică întru nerodirea celor bune -. Iar ‫״‬cele care vor apleca [alăpta]". 2 9 / Zaharîa 14. nici de haine nici de alt fel de vase. 1987.ca pe cel care va să fie spre pustiirea lumii şi spre stricarea bisericilor şi va să şadă în biserică [templu] (2 Tesaloniceni 2. Adică trebuie să fugă fără să privească în urmă. (18) Iar cel ce va fi MATEI în ţarină să nu se întoarcă înapoi.

23) Marcu 13. mă ruşinez şi de oameni" (Filocalia românească. cei ce zboară la cele înalte . Deci.] Iar câţi s-au făgăduit sâ cinstească pe Dumnezeu. Şi după cum peste trupul cel mort [‫״‬stârv"] îndată se adună ‫״‬vulturii". de va fi cu putinţă. aşa şi unde va fi Hristos vor veni toţi Sfinţii. căci acesta este cuvântul în izvodul cel grecesc şi zice cu adevărat căzătură. p. voi. (25) Iată. 21-23 Fiindcă ucenicii au întrebat despre două lucruri . v-am spus de mai înainte. cu următoarea notă: [1805J ‫״‬Căzătura" sau trupul cel mort. (24) Căci se vor ridica hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor da semne mari şi chiar minuni. (27) Căci precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus. însă poruncile Lui nu le cinsteşte. Când năvăleşte acela. Iar unii înţeleg acestea ca spuse pentru zilele când va veni Antihrist. ca porcul care a închis ochii şi a spart gardul.şi ‫״‬în nori vor fi răpiţi" (1 Tesaloniceni 4. acestea ştiindu-le. Avva Evagrie ne învaţă un lucru de mare trebuinţă pentru vremurile pe care le trăim acum: „Dar. 21-23 (24. locuind laolaltă cu lumea.17) precum iscusinţă.adică atunci când va să vie Antihrist-vor fi «hristoşi mincinoşi» şi «prooroci mincinoşi» mulţi. 11 634 Adică: „Deci.] ci despre robirea Ierusalimului vorbeşte. este în pustie. aşa şi Venirea Domnului va fi arătată tuturor celor din lume. să nu credeţi. să nu vă lăsaţi înşelaţi. căci puteţi sâ nu fiţi înşelaţi633". şi pe cei aleşi. să nu-1 credeţi.aveau sâ creadă dintre iudei. este asemenea cu cea grăită despre Domnul Hristos. însă însemnează trupul cel mort. pentru că Venirea lui Hristos nu are nevoie de cineva ca s-o arate. să nu ieşiţi. fărădelegea n-o mai socoteşte fărădelege şi la osânda şi la munca veşnică se gândeşte ca la nişte vorbe goale. se găseşte ‫״‬căzătura". 21-23 (24. 1. se găseşte „Hristos". căci ascultă [ce zice]: 24. Iată. (24. n-a lăsat să fie pierduţi cu toţii. aşa va fi şi Venirea Fiului Omului.despre robia Ierusalimului şi despre Venirea Domnului după ce a vorbit El despre robie. «precum fulgerul» . iese sufletul din starea sa firească şi leapădă cuviinţa şi frica Domnului. chiar şi drepţii se vor înşela Iată. ci arată vremea în care va să vie Antihrist. 1999. De-i baţi în piept când se mişcă spre păcat. Mesia632 este aici sau dincolo. De oameni nu mai are ruşine. ce să zicem despre dracul care face sufletul nesimţit? Căci mă tem a şi scrie despre el. iar de vă veţi înşela. Pe dracul acesta îl aduc gândurile învechite ale slavei deşarte. nu simte. 13 (24. (24. nu aveţi pricină [de răspuns]. că prea arătată va fi tuturor. Această exprimare ‫״‬este în cămări". 21 / Luca 17. Şi pentru aceasta şi Sfântul Teofilact face mai jos această tâlcuire. .pentru că fulgerul este şi fără de veste şi tuturor prea arătat". puteţi să nu fiţi înşelaţi de Antihrist. Căci a zice sau a scrie mai multe despre el. căci nu se va muta atunci Dânsul din loc în loc. 24 (24. ca la Venirea cea dintâi. este în cămări 634. Iar acest cuvânt ‫״‬atunci" nu arată că îndată după robia Ierusalimului se vor petrece cele despre care vorbeşte mai pe urmă. după câteva zile s-a auzit că este în casă" (Marcu 2.. îl mărturiseşte. să se păzească de acest drac. mai înainte v-am spus vouă. în loc de ‫״‬stârvul". de vă vor zice vouă: Iată. îi aminteşti de ocara oamenilor şi nu o ia în seamă.. cap 10. Pe Dumnezeu. nu veţi avea cuvânt de răspuns". sau şi pentru cei care crezuseră de mai înainte. e drept. 52). ca să amăgească. zicând că a venit Hristos. mai înainte vă spun vouă toate. 70). 23-25: Atunci.1). căci de ar fi ţinut războiul mai mult. aşa încât de nu se vor trezi. Humanitas. Bucureşti. amăgind spre înşelare ochii celor ce văd. ci ‫״‬întru clipeala ochiului" [într-o clipită] va fi de faţă (1 Corinteni 15. în ediţia de la 1805. toţi cei din cetate ar fi pierit de 322şi războiul Capitolul SFÂNTUL TEOFIL ACT ARH !EPISCOPUL BULGARIEI foame. 27) Luca 17. 26) Marcu 13. acolo se vor aduna vulturii.1-3 I Matei 24. 30 / Avacum 1. [dar nu este aşa. Iar cele despre Antihrist [abia] de aici încep. De cutremurul purtător de foc el râde. 25) Marcu 13. 24. (28) Că unde va fi stârvul635. folosindu-se de năluciri diavoleşti. dar este «în pustie» ascuns sau în oarecare casă sau întru cele mai dinlăuntru locuri ale acesteia. de-i vorbeşti din Scripturi. nimeni nu s-ar mântui». 8 / Luca 17. [.37 Zice [Domnul]: ‫״‬De vor veni înşelătorii. 28) Iov 39. Care ‫״‬intrând iarăşi în Capernaum. e cu totul împietrit şi nu ascultă. 22 / Apocalipsa 13. 5 / Marcu 13. Deci ceea ce zice [Domnul] este întru acest chip: „«Atunci» . 26-28: Deci:. Capete despre deosebirea patimilor şi gândurilor. vorbeşte de aici şi despre Venirea Sa şi despre sfârşitul lumii. ed. ci şi necazurile le3 -a scurtat. '2t> în ediţia de la 1805. de vă va zice cineva: Iată.. în loc de „Mesia". iar păcatul nu-1 mai socoteşte păcat. iată. «Şi dacă nu s-ar scurta zilele acelea. 24) Deuteronom 13.

25-26 / Apocalipsa 6. 26. (24.12 După venirea lui Antihrist. 34-35: Adevărat641 grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta. ar arăta piatra [ca temei al învinuirii]. 3 4 ) Marcu 13. se găseşte ‫״‬lângă uşi". 639 640 641 .adică se va înnegri .15-16 / Avacum 1. 24. în ediţia de la 1805. în loc de ‫״‬se face fragedă şi odrăsleşte frunze". deşi va veni împreună cu Crucea. (33) Asemenea şi voi. adică trup mort este Hristos.5 / Daniil 12.8/ Zaharia 14. să aşteptaţi Venirea Mea". după cum dacă ar fi cineva rănit de piatră. nu este departe sfârşitul lumii şi Venirea Mea". în ediţia de la 1805.10 / Marcu 13. în loc de ‫״‬strâmtorarea". (24. Iar Domnul. Dar şi toţi cei care cugetă cele pământeşti. 3 5 ) Psalm 636 637 11 Vezi şi tâlcuirea Sfântului Teofilact la Luca 2. 38. care puţină vreme va stăpâni. în ediţia de la 1805. se găseşte ‫״‬necazul". 24.32 (2 4 . iudeii plângându-şi nesupunerea lor. nemaifiind noapte şi Soarele Dreptăţii arătându-Se? Atunci şi ‫״‬Puterile Cerului se vor clăti".41 /1 Corinteni 15. 2 / Matei 13. 24. în ioc de ‫״‬se vor zgudui". cunoaşteţi că vara este aproape. ca să-L întâmpine pe El ‫״‬în nori". cu sunet2g mare de trâmbiţă. 29: Iar îndată după strâmtorarea637 acelor zile. aşa va îndrepta Domnul Crucea împotriva iudeilor. după cum şi Simeon zice : ‫״‬Acesta DE este [pus] spre cădere" (Luca 2. 4. adică se vor înspăimânta şi se vor cutremura.3233: învăţaţi de la smochin pilda: Când mlădiţa lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze639. se găseşte ‫״‬este moaie şi înfrunzeşte". fiindcă a căzut pentru noi şi a 636 murit. 3. arată Domnul că îndată ‫״‬soarele se va întuneca" . căci după ce îi vor aduna îngerii. 24-25 / Luca 21. 28-29 / Luca 21. Căci. Atunci ‫״‬vor plânge toate seminţiile pământului".10. strălucind mai mult decât soarele. în loc de „Adevărat". când veţi vedea toate acestea. căci pentru cei păcătoşi mai vârtos va fi iarnă şi turburare. Căci ce trebuinţă [nevoie] mai este de o lumină ca aceasta simţită. Iar dacă Pavel spune că ‫״‬vor fi răpiţi în nori". 31: Şi va trimite pe îngerii Săi. TÂLCUIREA SFINTEI EVANGHELII LA MATEI Capitolul 5 323 24.17). Iar ‫״‬trâmbiţa" va fi spre mai multă înspăimântare. se găseşte ‫״‬se vor clăti". cu putere şi cu slavă multă. 30) Daniil 7. 30 / Luca 21. nu este nici o nepotrivire.10 / Ieremia 15. căci ‫״‬seminţii ale pământului" se numesc cei ce sunt alipiţi de cele pământeşti. 52/1 Tesaloniceni 4. vor plânge şi ei. (2 4 . Iar ‫״‬vară" numeşte veacul ce va să fie şi liniştea care urmează după iarnă.‫״‬vulturii". Deci. Şi cu adevărat ‫״‬căzătură" [‫״‬stârv"]. ci fiind biruit de lumina Venirii Sale şi că asemenea va fi şi cu ‫״‬stelele" şi ‫״‬luna". la uşi640. şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui din cele patru vânturi.20 / loil 2. însă pentru cei drepţi.7 ‫״‬Atunci se va arăta pe Cer" Crucea. 24. aşa şi semnele despre care v-am vorbit văzându-le ‫«־‬soarele» şi «luna» schimbându‫־‬se (Matei 24. 14. văzând prefacerea zidirii şi pe toţi oamenii de la Adam încoace dând cuvânt de răspuns Judecătorului. să ştiţi că este aproape. (24.33-35. în loc de ‫״‬la uşi". 4. 27 / Apocalipsa 1. 31) Psalm 49. în ediţia de la 1805. 33) Marcu 13. 9 / Iezechiil 32. în ediţia de Ia 1805. ‫״‬vor fi răpiţi în nori" (1 Tesaloniceni 4.19 / Amos 5. până ce nu vor fi toate acestea. 29) Isaia 13. iar stelele vor cădea din cer şi Puterile Cerurilor se vor zgudui638. soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei.13-14 / Zaharia 12. de la marginile cerurilor până la celelalte margini. 6 / Marcu 13. 34). (35) Cerul şi pământul vor trece. ca una ce este purtătoare de biruinţă şi steag împărătesc. 29-31 Zice [Domnul]: ‫״