Cuprins

1. Fundamentarea deciziilor de investiţii cu ajutorul modelelor economico - matematice ....................................................................................... 2. Studiul proceselor investiţionale cu ajutorul funcţiilor matematice ....... 3. Indicatorii – criteriu pentru evaluarea eficienţei economice a proiectelor de investiţii ........................................................................................ 4. Metodologia B.I.R.D. de evaluare a eficienţei economice a investiţiilor de capital .................................................................................................................. 5. Planificarea şi urmărirea realizării proiectelor ............................................. 6. Modelarea deciziilor de investiţii în condiţii de incertitudine şi risc ...... 7. Riscuri specifice proiectelor de investiţii ...................................................... Studii de caz .............................................................................................................. Anexă: tabele de compunere şi discontare ......................................................... Bibliografie ................................................................................................................. 42 58 70 87 117 227 255 27 3 22

CAPITOLUL I FUNDAMENTAREA DECIZIILOR DE INVESTITII CU AJUTORUL MODELELOR ECONOMICOMATEMATICE

1.1. Posibilitati de utilizare a modelelor economico-matematice si clasificarea lor
Activitatea de investitii are un pregnant caracter pluridisciplinar si un grad de complexitate ridicat, deoarece angajeaza resurse si energii diverse ca natura si forma de manifestare. Ca atare, caracterul de pionierat este o trasatura specifica acestui domeniu, unde conditiile de implementare se schimba în functie de o serie de factori locali sau conjuncturali. Realizarea unui program/proiect de investitii, indiferent daca este din sfera productiei de bunuri sau de servicii, se bazeaza pe un sir de decizii, care se fundamenteaza pe baza unui sistem de criterii particularizat la situatia concreta. Fiecare decizie este personalizata prin obiective, sistemul de criterii de alegere si modelul sau clasa de modele ce pot fi utilizate în stabilirea celei mai fezabile solutii. Este un fapt unanim recunoscut ca, fara un instrument matematic, este dificil sa se faca o fundamentare corecta, în timp real, a unei decizii. Aceasta constatare este cu atât mai valabila pentru domeniul investitiilor aflat la convergenta unor sisteme de interese, formalizate prin criterii de natura

3

economica, financiara, politica, tehnica, sociala sau ecologica. În acest context, dificultatea rezida din forma de exprimare a fiecarui criteriu, care poate altera comparabilitatea între indicatorii - criteriu. In fazele pregatitoare ale proiectelor, repartizarea optima a resurselor, directionarea eforturilor spre un domeniu prioritar, în functie de anumite criterii de eficienta/eficacitate sunt principalele probleme ce stau în fata agentilor economici promotori de actiuni de investitii. Pentru aceasta ei au nevoie de o metodologie coerenta bazata pe tehnici si instrumente adecvate de analiza si decizie. Din multitudinea de puncte de vedere privind clasificarea deciziilor investitionale, ne vom opri la cel referitor la compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre proiecte / programe, în baza caruia deciziile pot fi de tip si/si, respectiv, de tip sau/sau. Deciziile de tip “si/si” sunt aplicabile situatiilor de compatibilitate si sunt decizii de optimizare de structura/reteta caracteristice problemelor de repartizare a resurselor între posibile optiuni de investire, domenii, sectoare. Deciziile de tip “sau/sau” sunt caracteristice situatiilor de incompatibilitate: alegere de amplasament, de modul de capacitate, de variante sau domenii de investitii. Fundamentarea celor doua clase de decizie se realizeaza cu instrumentar matematic adecvat. Domeniul de definitie al problemelor de investitii, tinând cont de specificitatea c âmpului lor de aplicatie, este supus în permanenta la doua mari constrângeri: completitudinea bazei de date si precizia acestora . O incursiune în universul modelelor economico-matematice

4

având la baza relatia biunivoca completitudine – precizie 1 permite urmatoarea structurare (figura 1.1):
100%
1. MODELE MTEMATICE DETERMINISTE
2.2. MODELE MATEMATICE NEDETERMINSTE (TIP FUZZY)

Precizia datelor

4. MODELE DE TIP ANALOGIC

2.1. MODELE MATEMATICE NEDETERMINISTE (PROBABILISTICE) 3. MODELE PROCEDURALE (DE RUTINA) SAU EURISTICE

ZONA DE IRELEVANTA A INFORMATIILOR

5.MODELE EMPIRICE DE TIP IMPLICIT

Completitudinea bazei de date

100%

Figura 1.1

1. Modelele matematice de tip “determinist” se bazeaza pe o precizie si completitudine a informatiilor si datelor foarte ridicata. Deci, ipotezele de lucru, variabilele de stare, parametrii proiectului studiat sunt suficient de precise si identificate în totalitate de catre analist. In general, o astfel de stare este valabila c ând componenta tehnica este preponderenta. 2. Modelele matematice de tip “nedeterminist” sunt operationale c ând volumul si precizia datelor aflate la dispozitie sunt mai scazute. In aceasta stare se întâlnesc doua situatii: 2.1. Modele probabilistice când precizia informatiilor, mai ales cele referitoare la starea proiectului, ramâne
1

Popescu Ion, Introducere în fundamentarea deciziei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983

5

ridicata, dar scade completitudinea/ volumul informatiilor referitoare la relatiile dintre ele. 2.2. Modele de tip fuzzy (multimi vagi), când completitudinea informatiilor referitoare la relatiile dintre parametrii ramâne la un nivel aceptabil (ridicat), dar scade precizia informatiilor. În astfel de situatii, nu putem face aprecieri despre o anumita stare a sistemului studiat, ci despre apartenenta sa la o multime vaga de stari. 3. Modelele procedurale (euristice) se bazeaza mai mult pe abilitatea analistului de a face rapid (în timp real) o evaluare globala a problemei pusa în discutie. O astfel de situatie apare când precizia si volumul de informatii este redus sau timpul avut la dispozitie pentru analiza este prea scurt pentru a dezvolta un model de analiza de nivel superior. Modelele procedurale sunt cel mai des întâlnite în gestiunea proiectelor si sunt rezultatul proceselor de tip ”învatare – eroare” care, în timp, pentru seful de proiect, se pot transforma aparent în procese de rutina. În realitate, modelarea euristica se bazeaza pe experienta, intuitia si abilitatea profesionala a acestuia de a actiona în situatii diverse. Deci, modelarea procedurala si euristica sunt strâns legate de persoana factorului uman, rezultatele sale depinzând în mare masura de calitatile acestuia. De aceea, transferul de la o persoana la alta se face cu pierderi deoarece, daca experienta se poate transmite în timp, inspiratia si intuitia sunt daruri mult mai greu de transmis. Modelarea procedurala este folosita în cazul rezolvarii unor probleme urgente, în limita informatiilor si resurselor disponibile la momentul dat, de aceea, are ca baza de fundamentare urmatoarele principii:

6

formularea problemei pe baza celei mai expeditive documentatii folosind informatiile relevante si experienta acumulata (analiza duratelor activitatilor); - ierarhizarea informatiilor disponibile pentru a elimina pe cele irelevante, sintetizarea celor foarte detaliate si analiza corelata a erorilor din etapele analizei; - folosirea de analogii, extrapolari generale, ipoteze de lucru, aprecieri (metode imaginative) în caz de informatii incomplete, exploatarea tuturor specificitatilor cunoscute la momentul analizei. 4. Modelele de tip analogic sunt operationale în cazul în care, desi informatiile sunt suficient de precise, totusi sunt insuficiente pentru a folosi metode explicite de lucru. In aceasta situatie se opereaza prin analogie între problema studiata si proiectele aflate deja în functiune, pentru care se cunoaste solutia adoptata într-o astfel de situatie. Pe masura cresterii experientei analistului/sefului de proiect, pe baza principiului încercare – eroare, acesta poate rezolva aceeasi problema la un viitor proiect prin modele mai evoluate din clasa 1, 2, sau 3 si daca are o baza de date istorice adecvate. De altfel, aceasta explica de ce Banca Mondiala impune ca faza a ciclului de viata a unui proie ct – evaluarea finala (post-factum). 5. Modele de tip “implicit” se bazeaza pe un set relativ complet de informatii, dar imprecise. Reactia într-o atare situatie este de felul “daca lucrurile stau cam asa, atunci trebuie sa procedam astfel….” Trebuie sa reamintim ca sensul notiunii de “precizie” este aritmomorfic, de masurare. Folosirea de modele mai elaborate este posibila numai în cazul cresterii preciziei în masurare, dar nu trebuie sa se forteze trecerea de la modele implicite la expresii aritmomorfe (aberatia concretului). -

7

Pentru analistul economic, caruia îi revine sarcina de a stabili solutia cea mai fezabila, prima dificultate pe care o întâmpina este de a alege modelul adecvat care sa contina elementele esentiale, precum si ceea ce da specificitate pentru o problema eonomica data. În general el are trei alternative: - folosirea unui model clasic care, în situatii similare trecute, a condus la rezultate satisfacatoare, - un proces de bricolaj care conduce la o abordare originala a problemei prin combinarea unor modele clasice, - elaborarea unui model nou, în concordanta cu exigentele problemei. Indiferent de solutia aleasa, nu trebuie sa se omita faptul ca, practica este cea care valideaza realitatea alegerii, iar erorile sunt imputabile analistului. De aici deriva a doua problema ce trebuie rezolvata “ex ante” de analist: definirea operatorilor- parametrii economici care formeaza baza de date necesara încarcarii modelului (personalizarea acestuia la cadrul cotextual al problemei). Si în acest caz, aparitia erorilor este imputabila analistului. Trebuie adoptate regulile de conduita ale codului auditorilor în situatii fortuite: imixtiuni, rea credinta în furnizarea de date reale, etc. pentru ca analistul sa fie absolvit de greseala. În studiile de analiza si evaluare a afacerilor/ proiectelor, al caror domeniu de definitie se refera la abordarea viitorului pornind de la situatia prezenta, este nevoie de un instrumentar matematic, mai mult sau mai putin complex din punct de vedere relational, dar puternic influentat de volumul si precizia datelor si informatiilor la un moment dat (momentul la care se face tratamentul informatiilor în vederea pregatirii deciziei). De aceea, se

8

utilizeaza cu precadere modele de decizie în conditii de risc si incertitudine (de analiza a timpului si resurselor, de evaluare a eficientei, etc) sau modele euristice în care intuitia, experienta si abilitatea analistului joaca un rol important în obtinerea unui rezultate fezabile.

1.2. Optimizarea repartizarii resurselor investitionale cu modelul de programare liniara
Orice problema de investitii presupune un numar de posibile alternative/ oportunitati ce pot fi realizate cu anumite resurse, de o anumita calitate si cu o anumita disponibilitate cantitativa sau urmaresc obtinerea anumitor efecte si este supusa unui criteriu de eficienta: maximizarea câstigurilor/efectelor sau minimizarea eforturilor. Este cea mai completa forma de exprimare a motivatiei unei decizii si, din punct de vedere matematic, se poate traduce astfel: scopul final al procesului analizat (functia obiectiv) este de a maximiza efectele obtinute sau de a minimiza eforturile. Realizarea acestui scop se face prin selectarea, dintrun numar finit de optiuni sau oportunitati, pe cea/cele care satisface conditia de optim definita mai sus, cu respectarea unui sistem definit de restrictii. O astfel de problema se formalizeaza printr-un model de programare matematica, în cazul dat un model de programare liniara unicriteriala, care se preteaza perfect conditiilor problemei ridic ate.

9

1.2.1. Etapele problemei Pentru a realiza optimizarea reapartizarii resurselor investitionale limitate cu ajutorul programarii liniare, se impune parcuregrea urmatoarelor etape: • Elaborarea modelului matematic de programare liniara unicriteriala: porneste de la definirea vectorului variabilelor (Xj = x 1, x2, … xj … xn), în care se definesc posibilele alternative sau oportunitati spre care se pot orienta eforturile de investitii. Structura acestui model este formata din: Functia obiectiv (functia scop sau de eficienta) Opt. F (x) =
n

∑c
j=1

n

j

xj

Sistemul de restrictii ce conditioneaza procesul studiat:


j =1

aij x j ≥/≤ bi pentru i = 1..m - restrictii

Conditiile de nenegativitate: xj ≥ 0 Pasul urmator este de a conecta modelul teoretic la aplicatia practica, prin definirea semnificatiilor economice ale parametrilor modelului: - În cazul dat, vectorul necunoscutelor: X = (x j) defineste si delimiteaza domeniile/oportunitatile de investitii. Este responsabilitatea factorului de decizie – beneficiarul studiului, de a stabili optiunile spre care doreste sa îsi orienteze eforturile investitionale. Nu este exclus ca acesta sa solicite ajutorul analistului pentru a defini cât mai complet oportunitatile de investitii, fie din lipsa de timp, fie ca este constient de limitele sale în domeniu.

10

Vectorul coloana al termenilor liberi: b = (bi), din punct de vedere economic exprima plafoanele/limitele de resurse/eforturi sau de efecte în care trebuie sa se înscrie solutia avansata. - În cazu l restrictiilor de resurse, din punct de vedere al criteriilor de eficienta, preocuparea este de economisire a acestora, punct de vedere ce poate fi redat prin expresii de tipul: cel mult… , nu mai mult, iar din punct de vedere matematic sunt redate prin se mnul “≤” (… se poate angaja orice activitate dorita dar trebuie sa se consume cel mult nivelul “b i” din resursa “i”). - În cazul restritiilor de efecte, expresia devine: sa se obtina cel putin nivelul fixat ca plafon “bi ” din câstigul “i” (venit/economii), ceea ce în limbaj matematic se transcrie prin semnul de “≥” (mai mare sau egal). - În contex, putem afirma ca, elementele matricei A=(a ij) au ca semnificatie economica: a) coeficienti de efort pentru inecuatii, de forma mai mic sau egal (≤); costuri unitare, investitie specifica, consumuri specifice de resurse materiale, energetice, umane, etc. b) coeficienti de efect pentru inecuatii de forma mai mare sau egal (≥); rate de rentabilitate, preturi/venituri unitare, tarife, etc. - Elementele vectorului C = (cj) din functia obiectiv au aceeasi semnificatie economica ca si elementele vectorului (aij) adica: coeficienti de efort pentru functii de minim si de efect pentru functii de maxim. Concluzia care o putem desprinde de aici este ca, din punct de vedere economic, functia obiectiv are aceeasi semnificatie ca o restrictie oarecare numai ca, daca restrictia obliga încadrarea într-un anumit plafon prestabilit, functia

-

11

obiectiv exprima un deziderat: maxim de efecte/minim de eforturi. Iata de ce este lipsit de sens ca de exemplu, o cerinta de forma “maxim de profit” sa fie functie obiectiv si, în acelasi timp, sa se regaseasca si ca o conditie impusa în sistemul de restrictii de realizare a unui anumit nivel impus de profit. O alta capcana ce trebuie evitata de analist la constructia modelului este a concordantei dintre functia obiectiv si restrictii. Practic de exemplu, daca restrictia este de maximizare a efectelor, trebuie sa avem cel putin o restrictie de minim (de resurse), si invers. Altfel, la rezolvarea vom constata ca problema nu are solutie. Rezolvarea problemelor de programare liniara se face cu ajutorul algoritmului Simplex (pentru care s -au dezvoltat numeroase produse informatice cu mare viteza de calcul). In cazul unor probleme simple, de doua variabile se poate utiliza metoda grafica , datorita usurintei de a lucra în spatiul bidimensional (x,0,y). Desi are o aplicabilitate mai restrânsa, numai la probleme cu doua variabile, metoda grafica de rezolvare rapida prin reprezentare a sistemului de relatii matematice în spatiul bidimensinal, nu trebuie ignorata mai ales ca ea vizualizeaza însasi pasii algorimului Simplex. Pasii parcursi pentru aflarea solutiei optime prin metoda grafica sunt: 1. Elaborarea modelului matematic (model de doua variabile/necunoscute), 2. Trasarea sistemului de axe de coordonate x0y (sau x 1,0,x 2) Pentru ca solutia trebuie sa îndeplineasca conditiile de nenegativitate se va

12

supradimensiona cadranul întâi, în care se va reprezenta aproape întregul sistem, 3. Determinarea domeniului solutiilor posibile (DSP) definit ca “locul geometric al tuturor solutiilor posibile care satisfac sistemul de restrictii si conditiile de nenegativitate”. Pentru aceasta, se reprezinta grafic fiecare restrictie, care, din punct de vedere matematic este o inecuatie, hasurându-se spatiul care nu satisface inecuatia (deasupra dreptei, în caz de restrictie de resurse si sub dreapta, în caz de restrictie de efecte), inclusiv conditiile de nenegativitate. In final se obtine un spatiu nehasurat (poligon, semiplan) care este domeniul solutiilor posibile. 4. Se determina solutia optima care se defineste ca“acel punct/puncte din domeniul solutiilor posibile care are o proprietate suplimentara, si anume ca satisface conditia de eficienta/optim exprimata prin functia obiectiv”. Având în vedere ca functia de eficienta exprima o tendinta determinata de dorinta de a realiza efecte cât mai mari sau de a consuma cât mai putine resurse, ajungem la concluzia ca solutia optima trebuie cautata în extremitatile DSP sau pe una din granitele sale (optim multiplu). În aceste conditii vom reprezenta grafic functia obiectiv (o dreapta fara ordonata la origine), dupa care vom duce paralele la dreapta functiei obiectiv prin vârfurile DSP-ului. Solutia optima este data de coordonatele acelui vârf a carui paralela la dreapta functiei obiectiv intersecteaza abscisa:

13

pentru functii de maxim - în punctul cel mai îndepartat de origine, - pentru functii de minim – în punctul cel mai apropiat de origine Deoarece, în practica, este dificil sa se traseze cu acurate te toate dreptele, a proceda cum s-a aratat mai sus conduce de multe ori la erori. În consecinta, recomandam un mod mai practic de lucru: § Se determina coordonatele vârfurilor care apoi se înlocuiesc în ecuatia functiei obiectiv. Solutia optima este data de coordonatele acelui vârf care, introduse în dreapta functiei obiectiv dau: - pentru functii de maxim – valoarea cea mai mare functiei obiectiv, - pentru functii de minim – valoarea cea mai mica functiei obiectiv. § În cazul în care doua vârfuri satisfac concomi ent t conditia de optim, atunci înseamna ca problema studiata admite optim multiplu respectiv, segmentul de dreapta cuprins între cele doua vârfuri este locul geometric al tuturor punctelor de optim (o infinitate de solutii optime). Alegerea solutiei fezabile cu respectarea cadrului contextual al problemei este rodul analizei economice facuta de analist. • Ultima faza, ale carei erori pot fi imputabile analistului, se refera la interpretarea rezultatelor obtinute în urma rezolvarii modelului. Este vorba de a stabili concordanta (valida rezultatul) dintre optimul teoretic si realitatea practica (optimul economic). Cu alte cuvinte, în urma concluziilor desprinse din analiza rezultatelor, el va trebui sa explice factorului de decizie (manager, consiliu

14

de administratie) ipotezele de lucru, sa prezinte solutia fezabila, avantajele si/sau dezavantajele sale, sa recomande eventualele masuri pentru ca implementarea sa aiba sanse practice de succes. 1.2.2. Reoptimizarea problemei de programare liniara si rolul dualei în studiul de eficienta În practica economica, în viziunea managerilor, sistemul de restrictii deseori este abordat diferentiat, în baza unui clasament, al conditionarilor impuse. De pilda, daca se studiaza o problema cu restrictii referitoare la forta de munca disponibila pe profesii/experienta, este normal sa se acorde atentie categoriei de personal care, prin pregatire si experienta joaca un rol fundamental în derularea afacerii/proiectului. Dar modelul poate sa ofere o solutie în care resursa deficitara (pretul umbra nul) este o categorie de personal auxiliar, iar solutia asteptata de decident este de a utiliza cât mai complet timpul de lucru disponibil al specialistilor de conceptie/executie cu rol central în proiect. Raspunsul este dat, în acest ca z, printr-un proces de reoptimizare a solutiei optime initiale, prin cautarea acelei solutii fezabile si care angajeaza cât mai complet resursa importanta (conducatoare, în contextul dat de resurse). Pentru a gasi un raspuns în concordanta cu ierarhizarea restrictiilor si a gasi o solutie fezabila se propun urmatorii pasi de reoptimizare a solutiei optime initiale, pe baza criteriului importantei resurselor: a) Se identifica restrictia deficitara prin aflarea solutiei problemei duale. In cazul unor pachete de programe utilitare

15

cum este si Q M2, odata cu rezolvarea problemei primale se ofera si solutia dualei – coloana shadow price. Pentru a motiva de ce este necesar sa cunoastem valoarea variabilor duale atasate restrictiilor, este important sa vedem care este semnificatia economica a acestora. Pe scurt, daca o variabila duala (costul marginal al respectivei resurse) se valorizeaza, adica este diferita de zero, înseamna ca resursa careia i-a fost atasata este deficitara, constituie “loc îngust” în economia modelului si, ca atare, va conditiona solutia obtinuta. Orice problema de reoptimizare, daca se doreste, este necesar sa plece de la reformularea parametrilor acelei restrictii. Daca variabila duala atasata unei restrictii este nula/egala cu zero, acea resursa este excedentara în economia problemei date, adica nu conditioneaza solutia. Algoritmul Simplex ofera un raspuns general valabil, indiferent de dimensiunea modelului raspunsul este dat de rezolvarea dualei problemei (antiteza primalei). Pentru informare vom face o succinta referire privind trecerea de la primala la duala. Primala problemei are forma:
U1 a 11 x 1 + U2 a 21 x 1 + U3 a 31 x 1 + max f( x) = c1 x 1 a12 x2 + a13 x 3 = b1 a22 x2 + a23 x 3 = b2 a32 x2 + a33 x 3 = b3

+ c 2 x 2 + c3 x3 x1,2,3 = 0

2

Quantitative Analysis for Management

16

Duala problemei:  a 11 u1 + a 21 u 2 + a 31 u3 = c1   a 12 u1 + a 22 u 2 + a 32 u 3 = c2  a 13 u1 + a 23 u 2 + a33 u3 = c3 
min G(u) = b1 x1 + b2 x2 + b 3 x 3 u1,2 = 0; u 3 = 0

Deci, trecerea de la primala la duala se face prin atasarea unei variabile duale ui fiecarei restrictii din primale. Apoi se citeste modelul pe verticala, conform grilei (nu vom intra în descrierea matematica a procesului). Variabilele duale atasate restrictiilor concordante sunt mai mari sau egale cu zero, variabilele pentru restrictiile neconcordante sunt mai mici sau egale cu zero, iar pentru restrictii de egalitate variabila este indiferenta la semn. Valoarea functiei obiectiv în duala este egala cu valoarea functiei obiectiv a primalei, respectiv: min G(u) = max F(x). Rezolvarea se face cu acelasi algoritm Simplex. b) Se elimina restrictia deficitara “loc îngust” din primala ( vom avea un model de m-1 restrictii). c) Se rezolva noul model si se afla solutia reoptimizata, valoarea functiei obiectiv este superioara celei obtinute în modelul initial. d) Se analizeaza daca noua solutie se încadreaza în ordinea de importanta a tratarii restrictiilor, admisa de decident. Daca nu se încadreaza, se reia algoritmul de la pct. “a”. Daca se încadreaza, se trece la urmatorul pas. e) Se retine noua solutie ca fiin d cea mai fezabila pentru factorul de decizie. Pe baza ei se stabileste deficitul si/sau excedentul pentru fiecare resursa/restrictie.

17

f) Se întocmeste raportul de evaluare cu recomandarea solutiei reoptimizate, aratându-se conditiile ce trebuie îndeplinite pentru implementarea sa cu succes sau deficitele de resurse ce trebuie sa fie acoperite. 1.2.3. Program în completare O alta problema cu care, adeseori se confrunta analistul este cea referitoare la faptul ca i se impun constrângeri de încadrare a v ariabilelor (necunoscutelor) în anumite limite/plafoane. Formalizarea lor matematica ia forma: Xj ≥ Kj deci, variabila “j” trebuie sa ia cel putin valoarea “K”. De exemplu , în repartitia unei alocatii bugetare pentru investitii spre “n” domenii de aplicatie a serviciilor publice, se impune ca, pentru un domeniu sau mai multe domenii (j=1,m), sa se rezerve o anumita cota, fie pentru terminarea unor proiecte deja începute, fie pentru proiecte prioritare care nu sufera amânare. In acest caz “K j” ar reprezenta suma ce trebuie prezervata în acest scop. Exista si posibilitatea, mai mult teoretica, ca aceste exigente sa ia forma: K ij ≤ x j ≤ Ksj , fiind deci o dubla limitare superioara si inferioara. Dar, si în acest caz, tot limitarea inferioara “alocarea a cel putin Kj” este cea care poate crea dificultati. Dificultatile apar în faza operationala a modelului, nu datorita algoritmului de calcul, ci atunci când nivelul impus prin plafon depaseste disponibilitatea unei resurse din sistemul de restrictii. În acest caz problema nu are solutie si evident vor fi necesare eforturi pentru a identifica cauza solutiei nefezabile. Evident, pentru evitarea unei astfel de situatii, înca din faza de pregatire a modelului, se vor elimina

18

aceste restrictii. Se va obtine “program în completare” al carui scop este de a stabili ce se poate realiza suplimentar în limita disponibilului de resurse ramas, dupa alocarea necesarului cerut de respectarea conditiilor “K j” în conditii de eficienta. Pornind de la relatia; x j ≥ Kj - putem scrie ca: x j = K j + x’j (1) în care: x’j - volumul suplimentar de activitate “j” ce se poate realiza, în limita volumului de resurse ramas, dupa indisponibilizarea cantitatilor necesare realizarii nivelelor “Kj”. Înlocuim relatia (1) în modelul initial si vom obtine: - în functia obiectiv: opt f(x) = ∑ c j x' j + ∑ c jK J , în care: ∑ c jK j = R – nivelul de satisfacere a criteriului de optim prin realizarea numai a nivelurilor impuse “KJ”; ∑ c j x' j - cu cât va fi satisfa cut criteriul de optim

-

daca este posibila realizarea unor nivele de activitate suplimentare “x’j”. în sistemul de restrictii, vom face aplicatia la o restrictie de resurse ∑ t ij x j ≤ Fi
j= 1 n

∑ t ij K j + ∑ t ij x ' j ≤ F I
j =1 j= 1

n

n

în care:

∑t
j=1

n

ij

K j = F’i – volumul ce trebuie prezervat pentru

realizarea conditiilor “Kj” din plafonul alocat din resursa “i”, conditie care modifica restrictia astfel:

∑ t ijx ' j ≤ F i – F’i
j =1

n

19

Notam cu ?F = F i – F’i = Fi” - excedentul de resursa dupa prezervarea din disponibilul total a cantitatilor “F’i . În acest moment putem sa ne aflam în una din situatiile: Fi” ≤ 0 - disponibilul din resursa “i” nu ajunge nici pentru a îndeplini întocmai exigentele de activitate “Kj”; în aceasta situatie analistul notifica factorului de decizie ca problema propusa spre solutionare nu are solutie deoarece, exista o neconcordanta manifesta între dorinte “Kj” si disponibilitatea unor resurse. Fi” = 0 - disponibilul de resursa “i” este suficient numai pentru satisfacerea conditiilor impuse “K j”, deci nu se pune problema gasirii unei solutii optime Fi” ≥ 0 - disponibilul de resurse este suficient de mare pentru a satisface exigentele decidentului si pentru a obtine o solutie optimizata. În aceasta situatie, se construieste modelul în completare care va raspunde dezideratului de eficienta: Opt F’(x) = ∑ c j x ' j

∑ t ijx' j ≤ FI”
j=1

n

x’j ≥ 0

Rezolvarea se face conform metodelor enumerate anterior. În încheiere, trebuie sa atragem atentia ca aceste modele de optimizare conventionala (determinista), desi prezinta numeroase avantaje: exigenta în reprezentarea cât mai exacta a procesului studiat, grad ridicat de certitudine a optimului aflat, explorare rapida si bine orientata a câmpului de eficienta, totusi nu tin econt de flexibilitatea si imprevizibilul ce caracterizeaza fenomenele si procesele economice contemporane. De aceea s-a dezvoltat un bogat inventar de modele economic -matematice care permite

20

trecerea de la optimizarea standard rigida la optimizarea flexibila a proceselor economice. & Probleme propuse:

1) Pe baza urmatoarelor informatii, sa se elaboreze un studiu de optimizare: x1 + x 2 ≤ 50 80 x 1 + 40 x 2 ≥ 1760 0,48 x 1 + 0,6 x 2 ≥ 13,2 1,37 x 1 + 1,15 x 2 ≥ 28,77 min f(x) = 2,54 x 1 + 3,175 x 2 x 1,2 ≥ 0 2) La studiul de la pct “1” sa se determine solutia optima în ipoteza ca: x1 ≥ 10

21

CAPITOLUL II STUDIUL PROCESELOR INVESTITIONALE CU AJUTORUL FUNCTIILOR MATEMATICE

2.1. Conditii necesare în utilizarea functiilor matematice
Folosirea functiilor matematice în studiul proceselor si fenomenelor economice face posibila relevarea ritmurilor si tendintelor de evolutie, optimizarea pe baza determinarii punctelor de extrem, etc. Toate acestea sunt posibile daca se stabileste o legatura de tip cauza – efect între diferite variabile (parametri) semnificative. Alegerea variabilelor caracteristice, ce vor sta la baza constructiei functiei, este o problema dificila ce influenteaza veridicitatea rezultatului studiului. De obicei, variabila dependenta este un parametru economic rezultat al actiunii conjugate a unuia sau mai multor factori. Ea poate exprima: dimensiunea volumului de afaceri, a productiei, a rezultatelor financiare sau un anumit indicator - criteriu de eficienta. Variabilele independente cuantifica factori cantitativi/calitativi de influenta a activitatii. Stabilirea tipului de relatie matematica ce caracterizeaza cel mai corect legatura între variabile este a doua problema dificila ce trebuie rezolvata de analist. Exista câteva modalitati acceptate de specialisti în acest sens: a. Reprezentarea grafica a seriilor de date istorice/empirice si aproximarea tipului de functie. Pe lânga caracterul sau aproximativ, aceasta metoda este greoaie si chiar

22

inoperanta în timp real în cazul functiilor multifactoriale, deoarece reprezentarea grafica concomitenta este dificila, iar reprezentarile partiale sunt irelevante pentru ca influenta separata a unui factor poate fi diferita de influenta cumulata a mai multor factori. b. Stabilirea functiei matematice pe baza analizei cu ajutorul indicatorilor statistici a interdependentelor dintre variabile. c. Utilizarea unor functii etalon, despre care se stie ca în situatii similare au condus la rezultate fezabile. A trei problema dificila ce trebuie rezolvata de analist este de a determina valoarea parametrilor functiei, pentru ca ea sa devina operationala. Aceasta se rezolva prin metoda celor mai mici patrate, folosind serii de date istorice privind evolutia variabilelor în timp/spatiu, a carei esenta este “ suma patratelor abaterilor valorilor observate (reale) fata de valorile calculate (teoretice) sa fie minim a”.

S = ∑ (y - y' ) 2 → min

Conditia este îndeplinita când derivatele partiale în raport cu parametrii funct iei (necunoscutele) sunt nule. În practica se folosesc pachete de programe utilitare, cum este, de exemplu, QM care elimina o etapa extrem de laborioasa si implicit, expusa riscurilor de eroare.

23

2.2. Categorii de functii matematice folosite în analiza economica
Principalele functii matematice folosite în analiza economica sunt: a. Functia liniara:

y = a + ∑ bix i
i =1

n

în care: y = variabila dependenta; x i = variabilele independente; a = termenul liber: arata nivelul variabilei dependente daca variabilele independente au influenta nula. De obicei, desi are semnificatie matematica (ordonata la origine), nu întotdeauna are semnificatie economica . Exista situatii când se ajunge la o ecuatie liniara fara termen liber (ordonata la origine), cazul tipic fiind legatura dintre venituri si volumul de activitate/productie; b = coeficientul variabilei independente, care arata cu cât va creste variabila dependenta la cresterea cu o unitate a variabilei independente. Un unghi mai mare fata de abscisa denota o influenta mai puternica. Cel mai frecvent se utilizeaza functia liniara unifactoriala (fig. 2.1), exemplul tipic fiind dependenta costului de productie fata de volumul productiei: Y = a + b ?x Vom exemplifica pe functia liniara unicriteriala metoda celor mai mici patrate pentru aflarea parametrilor sai “a” si “b”. Deci, derivatele partiale sunt: ∂s ∂s = 0 , respectiv = 0 ∂a ∂b

24

pe baza lor obtinem relatiile:

− 2 ∑ ( y − a − bx ) = 0 - 2 ∑ (y - a - bx)x = 0

prin tratarea celor doua relatii obtinem sistemul; na + b ∑ x = ∑ y

a ∑ x + b ∑ x 2 = ∑ xy
a =
2 ∆a ∑ y∑ x - ∑ x∑ xy = 2 ∆ n∑ x 2 - (∑ x )

b=

∆b n∑ xy - ∑ x ∑ y = 2 ∆ n∑ x2 - (∑ x )

b. Functia parabolica / polinom de gradul doi (fig. 2.2); Y = a + bx + cx2 Este o functie care admite punct de extrem (f(x)’ = 0) si ca atare este folosita cu succes în studiile de optimizare, cum ar fi determinarea modulului optim de capacitate de productie în faza de proiectare, pe baza corelatiei dintre costurile proiectului (investitii + exploatare) si volumul de activitate. y y
+cx2

- cx2

x
Fig. 2.1 Fig. 2.2

x

25

c. Functia hiperbola: y = a + b 1/x, Functia se liniarizeaza substituind 1/x = z, devenind astfel: y = a + bz. Ca si functia liniara, nu admite punct de extrem, iar ca exemplu tipic de utilizare este legatura dintre costul unitar de productie si volumul de productie/activitate. d. Functia exponentiala: y = abx sau y = a + bx . Sunt în general functii de caracterizare a unei evolutii de tip expansionist. e. Functia putere: y = a x n , cu cea mai cunoscuta expresie a ei, functia Cobb – Douglas: y= a La Kß – functie bifactoriala folosita cu succes în studiul legaturii veniturilor cu factorii munca (L) si capital (K). Pentru a deveni operationala se liniarizeaza prin logaritmare. Cele prezentate mai sus au mai mult caracter informativ -metodologic pentru ca, asa cum am mai spus, în practica lucrurile se rezolva relativ simplu daca dispunem de tehnica de calcul si aplicatii informatice adecvate.

26

CAPITOLUL III INDICATORII – CRITERIU PENTRU EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTELOR DE INVESTITII Fundamentarea ansamblului de decizii specifice activitatilor investitionale se sprijina pe un sistem de indicatori de eficienta. Fiecare indicator cuantifica o corelatie specifica între anumiti parametrii de efort si efect caracterizând, deci, un aspect partial al eficientei proiectului. Sistemul de indicatori trebuie sa fie cât mai complet, adaptat/adaptabil la particularitatile fiecarui domeniu de activitate, respectiv localizare geografica, tehnologie, piata, etc. Este recomandabil sa se aiba în vedere si criterii de alta natura: sociala, ecologica, tehnica, etc. O cerin ta a mediului de afaceri actual impune folosirea indicatorilor de eficienta actualizati si, în cazul proiectelor cu finantare externa, a acelor indicatori agreati de institutiile financiare externe. Pentru o corecta evaluare a eficientei economice a unui proiect, este nevoie, în primul rând, de identificarea completa si corecta a t turor parametrilor de efort si de u efect, apoi, în functie de conditiile concrete, se construiesc acele corelatii care au relevanta pentru factorii decizionali.

27

3.1. Principalii parametrii economici ai proiectelor de investitii
1. Valoarea investitiei (I) este expresia valorica a consumului de resurse alocate pentru realizarea obiectivului propus sau, altfel spus, pretul pe care un întreprinzator este dispus sa-l plateasca pentru a achizitiona un bun sau un serviciu. 2. Capacitatea de productie sau de folosinta (q) este principalul parametru tehnico-economic de efect. În mod uzual, prin capacitate de productie, specialistii înteleg ”productia maxima ce se poate obtine într-un interval de timp dat / un exercitiu financiar, pentru o anumita structura si calitate a productiei, în conditii tehnicoorganizatorice de exploatare optima a utilajelor si instalatiilor de lucru”. 3. Veniturile proiectului (Q) reprezinta în mod generic toate încasarile pe durata de viata utila a proiectului: venituri din vânzarea bunurilor si/sau serviciilor din activitatea de baza, venituri din alte activitati, din valorificarea activelor la sfârsitul perioadei de exploatare (valoare reziduala) etc. 4. Cheltuielile de exploatare (C) sunt expresia valorica a consumului de resurse pe perioada de exploatare sau pe un exercitiu. Ele trebuie prezentate esalonat, ca si veniturile, pe aceeasi perioada de exploatare, bineînteles structurate dupa anumite criterii, nelipsind structura necesara calcularii punctului critic (în cheltuieli fixe si variabile). 5. Profitul (beneficiul) proiectului (P) reprezinta recompensa care revine întreprinzatorului, dupa ce au fost achitate toate datoriile catre terti. Profitul este un

28

parametru economic important, mai ales pentru proiectele productive, dar el poate ramâne doar o cifra fara relevanta pentru întreprinzator daca acesta nu dispune de lichiditati. 6. Fluxul de trezorerie – cash flow-ul proiectului (CF) reprezinta soldul fluxurilor de trezorerie generate de un proiect de investitii la sfârsitul unei perioade. 7. Valoarea adaugata (VA) exprima valoarea nou creata în intreprindere într -un exercitiu financiar sau, altfel spus, "bogatia " creata de activitatea firmei. În sens larg, înseamna cumularea contributiei fiecarui factor la crearea bogatiei intreprinderii, exprimata prin elementele de remunerare a lor: • munca - cheltuieli salariale si altele asimilate, • capitalul - economic (imobilizari) - amortismente, provizioane, rezerve, - financiar propriu - dividende, - strain - cheltuieli financiare, • statul - impozite si taxe.

3.2. Indicatori atemporali de eficienta economica
1. Investitia specifica (s) exprima costul unei unita ti de capacitate proiectata sau al unei unitati de productie. s=

I qh

sau

s =

I Qh

în care: I – investitia totala, qh – capacitatea anuala de productie exprimata în unitati fizice,

29

Q h- capacitatea anuala de productie exprimata în unitati valorice. Investitia specifica suplimentara (s’) arata efortul investitional suplimentar ce trebuie facut pentru obtinerea unei unitati suplimentare de capacitate. s = ? I/? Cp În cazul proiectelor de dezvoltare - extindere a capacitatilor de productie existente se ia în calculul investitiei specifice numai sporul de capacitate (? Cp) sau de productie (? Qh): s = I/ ? Cp 2. Durata (termenul) de recuperare a investitiei (T) arata perioada de timp, din durata de functionare, în care efortul investitional se recupereaza pe seama profitului obtinut. T =

I Ph

în care: I – investitia totala, P h - profit net anual. Investitia initiala ce se ia în calculul amortismentului este : I = I n + Dt - Vr ± I s/ Ei unde: In - investitia nominala aferenta capitolelor de cheltuieli supuse amortizarii, Dt - dobânzi,taxe aferente acestora, V r - valoarea reziduala, Is/Ei - impozit suplimentar sau economie de impozit. Efortul total de recuperat trebuie sa cuprinda pierderea de venit net pe perioada de executie, cât fondurile ce sunt imobilizate pe perioada lu crarilor, precum eventualele pierderi de profit pe perioada de atingere parametrilor proiectati.

si si si a

30

Si acest indicator are forma specifica de calcul în cazul investitiei suplimentare sau pentru proiecte de dezvoltare : T = ? I/? P h , respectiv T = I/ ? Ph Determinarea grafica a termenului de recuperare se obtine prin reprezentarea fluxului net de trezorerie si este redata în figura 3.1. Specialistii sustin ca aceasta reprezentare este o vizualizare indirecta a riscului investitional în analiza comparativa a proiectelor, în special a proiectelor care se fac în zone sau tari cu instabilitate politica si/sau sociala, unde orice previziune pe termen mediu este nu numai nerealista, dar si periculoasa.

m0

m1

T

m2 timp

Figura 3.1. m0 - momentul începerii lucrarilor de investitii; m1 – momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii ; m2 – momentul scoaterii din functiune a obiectivului de investitii.

3. Coeficientul de eficienta economica (e) arata ce profit se obtine cu fiecare unitate monetara investita în proiect : e = P h/ I

31

O forma particulara de calcul ia în cosiderare valoarea adaugata, ca parametru de efect: e = VA/I Este un indicator de clasament si alegere, folosit când se urmareste cresterea gradului de valorificare a resurselor alocate proiectului. 4. Randamentul economic al investitiei (R) exprima venitul net total/profitul total pe perioada de exploatare ce revine pe fiecare unitate monetara investita în proiect.
D e h =1

Rn =

∑ Ph
I

− 1

5. Cheltuieli echivalente (echivalate) (K) – angajamentul de capital aferent proiectului; cuantifica valoarea totala a resurselor alocate proiectului, atât pentru implementare cât si pentru exploatare. K = I + C h · De în care: I - valoarea investitiei; C h - cheltuieli de exploatare anuale (h = 1…. De); D e - durata de exploatare economica, (în calcule se pot folosi uneori durate normate Dn ). - Cheltuiala echivalata anuala, Kh = I · e n + C h în care: I/D e sau I·e n - cota anuala de amortizare a investitiei; en = 1/De - coeficient de eficienta economica. Deducem ca amortizarea nu trebuie sa fie luata în costul exploatarii, 6. Cheltuieli echivalente specifice (k s) k s = s · en + c

32

sau

ks =

K
De h= 1

∑ qh

sau

ks =

K
De h=1

∑Qh

în care: s - investitie specifica; c - cost unitar de exploatare; q h – capacitatea anuala de productie (exprimata în unitati fizice); Q h - capacitatea anuala de productie (exprimata în unitati valorice). 7. Costul unui loc de munca (Cn) arata valoarea investitiei ce revine pe fiecare loc de munca nou creeat, cu alte cuvinte, care este efortul investitional necesar pentru crerea unui loc de munca în cadrul obiectivului proiectat. Cn = I/N sau Cn = I/Pe în care: N - numarul de salariati necesari exploatarii noului obiectiv; Pe - numarul personalului de executie. În practica se poate întâlni si sub forma inversa, adica numarul de personal ce revine la o unitate monetara investitie (mil., mild. lei investitii). Deasemenea, cu aplicabilitate mai larga întâlnim raportul dintre capitalul fix si numar de personal, denumit “grad de înzestare tehnica a muncii” sau total active raportat la numarul de salariati ”grad de dotare a muncii”. Sistemul de indicatori utilizat în evaluarea eficientei unui proiect poate fi completat cu indicatori clasici specifici exploatarii. Acestia pot fi grupati astfel: indicatori de structura a patrimoniului intreprinderii, indicatori de analiza a gestiunii si indicatori de eficienta a activitatii.

33

3.3. Facilitati oferite de tabelele de actualizare
Nevoia de actualizare în calculele de evaluare a eficientei economice a proiectelor de invest itii este recunoscuta, dar complexitatea lor poate da nastere la retineri în aplicatii. De aceea specialistii au conceput tabele speciale cu seturi de calcule, ulterior programe de calcul actualizat a indicatorilor de eficienta. Pentru a sublinia utilitatea practica a tabelelor de actualizare, vom prezenta modul de utilizare, cu exemplificarile de rigoare a primului si celui mai complet tabel pus la dispozitia practicienilor în eva luare de Institutul de Dezvoltare Economica de pe lânga Banca Mondiala (anexa 1). Tabelul contine sase seturi de date, pentru rate de actualizare a = 1% la 100%, si un interval de timp “n” cuprins între 1 si 50 ani. Primele trei seturi sunt construite cu ajutorul factorului de fructificare (1 + a), iar urmatoarele trei pe baza factorului de actualizare/discontare (1+a) –1. Fiecare set are menirea de a da raspuns la o întrebare, astfel: 1. Care este echivalentul viitor (y n) peste “n” ani a unui (capital) prezent (x0) la o rata medie de crestere “a” (rata de actualizare/fructificare), considerata constanta pe intervalul respectiv? yn = x0 (1 + a)n unde: (1 + a)n - factor de fructificare/capitalizare & Aplicatia practica nr.1: Se dispune de o oferta pentru o afacere la care trebuie sa se faca o subscriere initiala (capital social subscris si varsat) de 20 mil. lei. Din studiul de evaluare a proiectului/afacerii reiese ca

34

peste 4 ani beneficiul net obtinut va fi de 35 mil.lei. Este o afacere profitabila stiind ca dobânda medie la certificatele de depozit la termen este de 17%, iar costul de oportunitate a capitalurilor proprii 15% ? Decizia de a investi depinde de câstigul pe care -l ofera noua afacere comparativ cu celelalte doua alternative: a) Investitia în afacerile proprii deja în derulare. In aceasta varia nta peste 4 ani câstigul va fi: Y = x 0 · (1+a)4 = 20 · (1+0,15)4 = 20 · 1,749 = 34,98 mil.lei Din acest punct de vedere este indiferent daca se investeste într-o noua afacere sau banii se folosesc în dezvoltarea afacerilor proprii. b) Investitii în titluri pe piata financiara care ofera o rentabilitate de 17%: Y = 20 · (1+0,17)4 = 20 · 1,874 = 37,5 mil.lei Rezulta ca este mai profitabil ca banii sa fie investiti în hârtii de valoare care aduc pe intervalul analizat un plus de beneficiu de 2,5 mil. lei, în raport cu celelate doua alternative. 2. Care este echivalentul viitor (yn) peste “n” ani al unor sume (xh pentru h=1,n) alocate/depozitate în mod constant în fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fixa “a”?
n yn = x h (1 + a) − 1 ,

a

(1 + a)n − 1 unde: a

- factor suma de fructificare

35

& Aplicatia practica nr.2: Ne referim tot la aplicatia de la pct.1 numai ca se va lua în considerare, pe perioada de referinta de 4 ani, un beneficiu anual net de 7,5 mil.lei. Deci: • investitia în afacerile proprii: 20 · 1,749 = 34,98 mil lei, • investitia în certificate de depozit la termen: 20 · 1,874 = 37,48 mil lei • investitia în noua oferta de afaceri:

(1 + 0,17) 4 − 1 Y = xh = 20 · 5,1405 = 38,55 mil. lei 0,17
Rezulta ca, beneficiile anuale obtinute, echivalate la sfârsitul perioadei de 4 ani la o rata de actualizare a celei mai atractive alternative (17%), sunt cu peste un milion lei mai mari decât daca s-ar investi în certificate de depozit.

3. Ce valoare (xh) trebuie economisita/platita în mod constant anual, la o dobânda/rata de rentabilitate “a” pentru ca la sfârsitul unei perioade “n” sa se dispuna de un capital (yn )? a xh = y n · (1 + a)n − 1 unde: (1 + a)n − 1 - factorul fondului de reducere & Aplicatia practica nr.3: Un agent economic cumpara utilaje de productie în valoare de I= 12 mil.lei care au o durata de amortizare de n=8 ani, dupa care vor fi disponibilizate, estimându-se obtinerea unei sume (valoare reziduala) de Vr=2,5 mil lei din valorificarea lor. Se pune întrebarea: care este valoarea anuala ce trebuie
a

36

• •

recuperata prin amortizare astfel încât, la sfârsitul perioadei de amortizare, întreprinzatorul sa -si reconstituie integral capitalul investit initial ? Rata medie anuala de rentabilitate a afacerilor sale este de a=10%. Calculul valorii de amortizat: Yn = 12,0 – 2,5 = 9,5 mil lei Calculul amortizarii anuale constante:

0,10 x h = Y n (1 + 0,10) − 1

=

9,5 · 0,087444 = 830.718 lei/an

Verificarea “statica” conduce la urmatorul rezultat: 30.718 · 8 +2.500.000 = 6.645.744 + 2.500.000 = 9.145.744 lei Apare o diferenta de 2,855 mil lei, aparent nerecuperata, dar, în realitate, ea reprezinta beneficiile din fructificarea amortizarilor anuale pe durata de viata de 8 ani a echipamentului. Aceasta afirmatie este sustinuta de verificarea dinamica: (1 + 0 ,1) 8 − 1 830.718 · + 2.500.000 = 0,1 830.718 · 11,435888 + 2.500.000 = 12.999.998 lei Deci, acest procedeu de calcul a amortizarii evidentiaza procesul de fructificare a sumelor prezervate de întreprinzator ca amortizari pentru recuperarea capitalului investit. 4. Care este echivalentul prezent (xo) al unei sume viitoare (y n) ce se va obtine peste “n” ani la o rata de actualizare “a”? x0 = y n(1 + a)-1 în care: (1 + a) -1 - factor de actualizare/discontare

37

& Aplicatia practica nr.4: O propunere de afacere (de tip point-imput, point-output) în care agentul economic este apelat sa investeasca la momentul “m 0” o suma de y3 = 60 mil lei, îi va aduce acestuia peste 3 ani un beneficiu de 100 milioane lei. Dobânda medie pe piata capitalurilor este de a= 18%. Este o afacere tentanta? Problema este de a vedea daca beneficiul obtinut este suficient sau superior efortului investitional facut pentru ca afacerea sa fie atractiva, fapt ce se rezolva prin compararea celor doi parametri la momentul luarii deciziei de a investi. Pentru aceasta, calculam echivalentul prezent, al beneficiului ce se va obtine peste 3 ani: x 0 = y 3 ·(1 + a)-3 = 10 ·(1 + 0,18)-3 = 100 · 0,608631 = 60,8631 mil lei Constatam ca echivalentul prezent al beneficiului obtinut peste trei ani din afacerea proiectata este doar cu 1,4% mai mare decât capitalul investit, repectiv un câstig net de doar 863.100 lei fata de optiunea de a investi pe piata de capital cu o dobânda de 18%. 5. Care este valoarea prezenta a unor sume anuale constante (xh) ce se obtin/platesc pe o perioada de “n” ani la o rata de actualizare “a”? x0 = x h unde:
·

(1 + a) n − 1 , a(1 + a) n

(1 + a)n − 1 a(1 + a)n

- factor de anuitate

38

& Aplicatia practica nr.5: În urma realizarii unui proiect de investitii în valoare de 10 mild. lei se estimeaza ca, pe durata de exploatare economica de 7 ani, se va obtine un profit mediu net estimat la 5 mild.lei/an. Costul de oportunitate a capitalului este de 15%. Care este valoarea actuala neta a proiectului ? Valoarea actuala neta a proiectului este: (1 + 0,15) 7 − 1 Xo = 5 · = 5 · 4,16042 = 20,8 mild.lei 0 ,15 (1 + 0,15) 7 6. Ce plati anuale/rate de rambursare (xh) sunt necesare pentru a achita un credit în valoare de (X0), rambursabil în “n” ani cu o dobânda anuala “a”?

xh = x o ·
în care:

a(1 + a)n , (1 + a)n − 1

a(1 + a) n (1 + a) n − 1

- factor de recuperare a capitalului

& Aplicatia practica nr. 6: S-a contractat un împrumut de 10.000 $, rambursabil în 3 ani, cu o dobânda anuala de 9%. Care este serviciul anual al datoriei (rata de rambursare + dobânda anuala)?
X h = 10.000 ·

0,09(1 + 0,09) 3 = 10.000 · 0,395055 = 3.950,55 $/an (1 + 0,09)3 − 1 Platile totale vor fi de 11.851,65 $ (= 3.950,55 $/an · 3 ani), din care: 10.000,00 $ creditul, 1.851,65 $ dobânda.

Se poate face si o detaliere pe fiecare an a structurii serviciului datoriei.

39

3.4. Indicatori actualizati de eficienta economica
Formulele de calcul ale indicatorilor actualizati la cele mai importante momente ale procesului investitional se prezinta ca în tabelul 3.1. Tabelul nr. 3.1 Formula de calcul ACTUALIZAT La momentul începerii La momentul Indicatorul
lucrarilor (m o)
d

punerii în functiune (m1 )
d h= 1

1.

Investitia (I’act ) 2. Cheltuieli de exploatare (C’ act )

I’ mo = ∑ Ih (1 + a )− h
h =1

I’m1 = ∑ I h (1 + a ) d − h C’m1 = ∑ C h
h =1 De

C’mo = ∑ C h
h =1

De

1 (1 + a) d+ h

1 (1 + a )h

C’mo=Ch

(1 + a ) De − 1 1 ⋅ a( 1 + a ) De (1 + a ) d

C’m 1 = C h ⋅

(1 + a ) De − 1 a (1 + a ) De

3.Cheltuieli totale actualizate (CTA ) (angajament de capital) 4. Veniturile proiectului (Q’ act) 5. Profitul proiectului (P’ act )

CTA = I’ mo + C’m o

CTA = I’m1 + C’m 1

Q mo= ∑ Q h ’
h =1

De

1 (1 + a) d + h

Q’m1 =

De

h =1

∑Qh

1 (1 + a ) h

Q mo= h ’ Q

(1 + a ) De − 1 1 ⋅ De a (1 + a ) (1 + a ) d

Q’m1 = Q h P’ mo= ∑ Ph
h =1 De

(1 + a ) De − 1 a (1 + a ) De

P’ mo= ∑ Ph
h =1

De

1 (1 + a ) d+ h
De

1 (1 + a ) h

P’ mo=Ph 6. Cheltuieli totale act. specif. (CTAs) CTA s =

(1 + a ) − 1 1 ⋅ a (1 + a ) De (1 + a ) d
I′mo + C ′ mo Q′ mo

P’ m1 = Ph
CTA s =

(1 + a ) De − 1 a (1 + a ) De

I′m1 + C′m1 Q′ 1 m

40

7. Randamentul
economic (R’)

R’m0 = I’ mo = Ph

Pmo ′ −1 I′ mo
(1 + a) − 1 1 ⋅ a(1 + a) T ' (1 + a) d
T'

R’ m1 =

Pm1 ′ −1 I′ 1 m
(1 + a)T ' − 1 a(1 + a)T '

8. Termenul de
recuperare (T’)

I’m1 = Ph

iar prin înlocuirea în formula si, în final, logaritmare, se obtine T’

iar prin înlocuirea în formula si, în final, logaritmare, se obtine T’

& Probleme propuse: 1. Calculul indicatorilor de eficienta actualizati la oferta “P3”, 2. Calculul ratei interne de rentabilitate pentru oferta “P2”

41

CAPITOLUL IV METODOLOGIA B.I.R.D. DE EVALUARE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL

În scopul sprijinirii si stimularii economice a diferitelor tari, în special a celor în curs de dezvoltare, colectivitatea internationala si-a creat o institutie financiara adecvata care poarta denumirea de Banca Mondiala. Pe diferite segmente de activitate, aceasta institutie financiara si-a constituit organisme specializate care contribuie direct cu fonduri valutare, asistenta tehnica de nivel înalt, transferuri de tehnologii performante etc., la impulsionarea cresterii economice a tarilor care au nevoie de un asemenea sprijin. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), principala institutie ce face parte din Grupul Bancii Mondiale, acorda credite numai pentru obiective concrete de investitii si numai pentru acelea care se justifica a avea suport extern, deci pentru acele obiective care prezinta o înalta eficienta economica. Caracterizarea eficientei economice a obiectivelor ce vor fi creditate se face printr-un sistem de indicatori elaborat special pentru acest scop. Acest sistem de indicatori a fost generalizat, el fiind adoptat de aproape toate marile banci finantatoare de investitii. Aceasta metodologie prezinta o serie de cerin te specifice ce sunt utilizate la elaborarea studiilor de fezabilitate.

42

4.1. Indicatorii B.I.R.D. si modul de calcul
1. Angajamentul de capital Acest indicator exprima costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii în functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortismentul, exprimate în valoare actuala, la un moment de referinta care este, de regula, cel al începerii lucrarilor de investitii (m 0). Angajamentul de capital se determina cu ajutorul relatiei: d +De 1 K m0 = Im0 + C m0 = ∑ (I h + C h ) ⋅ ta ta ta h =1 (1 + a)h
m în care: K ta0 = angajamentul total de capital actualizat la momentul m 0;

I m = investitiile totale actualizate la momentul m 0; ta
0

C ta0 = costurile totale actualizate la momentul m0;

m

I h = investitiile anuale; Ch = costurile anuale;
a = coeficientul de actualizare; d = durata de executie a lucrarilor; De = durata eficienta de functionare a obiectivului. În general, se urmareste minimizarea angajamentului de capital la un nivel dat al capacitatii de productie, de venituri totale si avantaje economice totale. Acest indicator se recomanda a se folosi drept criteriu de alegere a variantelor la proiectele de investitii realizate în domenii de interes public, finantate de la bugetul statului. Un alt indicator pentru evaluarea proiectelor de realizare a cladirilor si constructiilor speciale, respectiv pentru

43

alegerea variantelor de proiecte dupa criteriul costurilor eficiente, este indicatorul costul global (Cg). Acesta exprima valoarea actuala a costurilor initiale de investitii si a costurilor ulterioare de exploatare a cladirilor si constructiilor si de mentenanta, pe perioada de viata economica a proiectului, sau pe o durata convenita de timp. Variantele de proiect care se compara trebuie sa asigure performante calitative, de utilitate, confort, siguranta în exploatare, protectie a mediului, etc., egale. 2. Raportul dintre veniturile to tale actualizate si costurile totale actualizate Acest indicator prezinta o mare importanta privind alegerea variantei optime de investitii. La evaluarea proiectelor de investitii, înca de la începutul pregatirii deciziei, se acorda o mare importanta calculului si analizei raportului venituri/ costuri pe variante de proiecte si alternative. Aceasta metoda de comparare a veniturilor cu costurile are ca scop stabilirea legaturii dintre acesti doi parametri ai proiectului, ceea ce este foarte important pentru masurarea eficientei, dar si din punct de vedere al posibilitatilor de a asigura fondurile necesare finantarii, mai ales a celor în valuta. Cu ajutorul acestui indicator se obtin informatii ce vor permite sa se identifice variantele si alternativele avantajoase, convenabile din punct de vedere al asigurarii veniturilor dorite si sa se raspunda si la alte întrebari pe care le ridica adoptarea deciziei. Analiza venituri-costuri se bazeaza pe evaluarea raportului si diferentei absolute dintre veniturile totale actualizate (V ta) si costurile totale actualizate reprezentate prin capitalul angajat actualizat (Kta).

44

V ta = ∑ Vh
h =1

d+ D e

1 (1 + a) h

K ta = ∑ (I h + C h )
d +D e h =1

1 (1 + a)h

Notam cu δ raportul venituri-costuri, adica δ = V/K. Vta = venituri totale actualizate; Vh = venitul anual; Kta = capitalul angajat actualizat; Ih = investitia anuala; Ch = costuri anuale; a = rata de actualizare. Se disting urmatoarele situatii: V V δ = t = 1 sau δ a = ta = 1 : în acest caz proiectul de Kt K ta investitii nu produce nici avantaje nici pierderi, deci investitorul nu câstiga nimic. V δ a = ta <1: în aceasta situatie proiectul produce K ta pierderi, costurile nu se recupereaza ceea ce conduce la ideea renuntarii la acesta si plasarea fondurilor de investitii în alte proiecte rentabile. V δa = ta >1: acest rezultat exprima faptul ca proiectul K ta este eficient, acceptabil si se poate continua analiza dinamica, cu ajutorul altor indicatori ai eficientei investitiilor.

-

-

45

Trebuie retinut, însa, ca raportul V ta/Kta este sensibil la marimea ratei de actualizare, de aceea aceasta trebuie aleasa corect pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile. Astfel: - cu cât marimea ratei de actualizare este mai mica (a à 0), cu atât creste valoarea raportului venituri-costuri si a avantajului net; - pe masura ce creste marimea ratei de actualizare folosite în calcule, raportul venituri- costuri si marimea absoluta a avantajului economic net scad. Se considera ca fiind cea mai eficienta acea varianta sau acel proiect care asigura o valoare maxima a raportului dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate, adica: V δ = ta → max K ta Metoda de analiza venituri-costuri poate conduce la ideea de a folosi drept criteriu de optimizare pentru formularea optiunilor, a avantajului economic net maxim:

max (AN ta ) = max (Vta − K ta ) , AN ta = avantajul net total actualizat. Aceasta problema se poate rezolva atât grafic, cât si analitic. Raportul venituri-costuri este utilizat de multe ori în calitate de criteriu de decizie în investitii si corespunde dorintei firesti a oricarui decident de a maximiza încasarile de venituri la fiecare unitate a costurilor.

46

3. Venitul net actualizat (Valoarea neta actuala totala, VNA) Acest indicator caracterizeaza, în valoare absoluta, aportul de avantaj economic al unui proiect de investitii, câstigul investitorului pentru capitalul investit în proiectul respectiv, exprimate fie sub forma de cash - flow în valoare actuala, fie ca valoare neta actu alizata. Indicatorul realizeaza compararea între cash flow-ul total actualizat degajat pe durata de viata economica a unui proiect sau variante de proiect de investitii ( ta) si efortul CF investitional total generat de acel proiect, exprimat în valoare actuala (Ita). Este un indicator integral de eficienta a investitiilor, deoarece momentul de referinta pentru calculul lui este cel al începerii lucrarilor (m0). Se disting doua situatii de calcul al acestui indicator: 1. Când durata de realizare a proiectului de investitii, d, este sub 1 an, iar exploatarea instalatiilor, utilajelor, a capacitatilor de productie începe în acelasi an, relatia de calcul este urmatoarea:
VNA = − I t + ∑ CFh
h =1 D

(1 + a )h

1

2.

Când durata de executie este mai mare de 1 an:
VNA = − ∑ I h
h= 1 d d + De 1 1 + ∑ CFh h h =1 (1 + a) (1 + a )h

în care:

VNA = venitul net actualizat; CF h = cash flow-ul anual; d = durata de executie a lucrarilor; De = durata eficienta de functionare a obiectivului. Daca VNA > 0, proiectele sau variantele de proiecte sunt acceptate. Aceasta înseamna ca acel proiect are

47

capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica (De) capitalul investit, de a asigura obtinerea unui anumit volum de valoare neta. Cu cat VNA este mai mare, cu atât si rentabilitatea este mai mare. Se prefera proiectele care se cara cterizeaza prin VNA maxim. Daca VNA are valoare nula sau negativa, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioara ratei de actualizare. Acest indicator are si unele dezavantaje: n ne permite sa constatam daca proiectul de investitii este sau nu rentabil, dar nu pune în evidenta importanta relativa, comparativa a aportului acelui proiect; n nu permite solutionarea problemelor de decizie de investitii când durata de viata economica difera de la un proiect la altul. Pot exista proiecte sau variante de proiecte care au un volum de VNA egal, dar durata eficienta de functionare (De) nu este constanta; n indicatorul nu tine seama de marimea termenului de recuperare static sau actualizat; n marimea lui depinde de marimea ratei de actualizare folosita în calcule. 4. Indicele de profitabilitate (ip) Acesta caracterizeaza raportul dintre VNA si fondurile de investitii care stau la baza proiectului de investitii. Se pot avea în vedere atât investitiile initiale, cât si valoarea actualizata a acestora. Astfel:
ip = VNA It ip = VNA I ta

48

Acest indicator ne permite sa selectam variantele eficiente de proiect la care ip > 1 si ordonarea acestora dupa valoarea descrescatoare a indicelui. Cu cât indicele de profitabilitate este mai mare, cu atât proiectele sunt mai eficiente, în conditii echivalente, comparabile si din alte puncte de vedere. Varianta optima de proiect este aceea în care ip à maxim. 5. Rata interna de rentabilitate (RIR) Acest indicator reprezinta acea rata a dobânzii compuse care, atunci când se foloseste ca rata de actualizare pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de cash flow si de investitii ale proiectelor, face ca suma valorii actuale a cash flow-ului sa fie egala cu suma valorii actuale a costurilor de investitii si, deci, venitul net actualizat sa fie nul, adica: RIR = a, pentru care VNA = 0 Rata interna de rentabilitate se obtine printr-o aproximare succesiva; se calculeaza fluxurile de numerar pentru un numar de rate de actualizare luate arbitrar. De exemplu, daca fluxul de numerar (VNA) este pozitiv la o rata de 10% si negativ la o rata de 15%, atunci rata interna de rentabilitate se va gasi între cele doua marimi. Pentru stabilirea ei se foloseste metoda interpolarii, adica aflarea unei valori între o rata minima ce determina un venit net total actualizat pozitiv (+) si o rata maxima ce determina un venit net total actualizat negativ (-). În studii, R.I.R. se poate determina atât grafic, cât si analitic.

49

Pentru determinarea exacta a ratei interne de rentabilitate se foloseste relatia de mai jos:
RIR = a min + (a max − a min ). VNA ( +) VNA ( +) + VNA ( −)

în care: a min, a max - rata mai mica, respectiv rata mai mare de actualizare folosite pentru calculul VNA; diferenta admisa între ele trebuie sa fie de maxim 5 puncte procentuale. Rata interna de rentabilitate este cel mai important indicator care exprima capacitatea obiectivului de investitii de a genera profit pe întreaga durata eficienta de functionare. În economia de piata, rata interna de rentabilitate este considerata criteriul fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii si formularea optiunilor. Se calculeaza un R.I.R. financiar si unul economic. La proiectele de investitii care se caracterizeaza prin VNA apropiate, aproximativ egale, se da prioritate proiectului cu R.I.R. maxim. Selectarea unui proiect dupa criteriul R.I.R. maxim presupune ca la toate proiectele sa avem în vedere analiza pe o durata de viata economica de aceeasi marime, astfel R.I.R. nu va ordona în mod cert proiectele. În folosirea R.I.R. drept criteriu de alegere se vor avea în vedere urmatoarele exigente: • se accepta proiectele cu R.I.Rcalculata > R.I.Rdat, dorit ; • în raport cu costul capitalului împrumutat, R.I.R trebuie considerat ca rata maxima a dobânzii la care este posibil împrumutul de capital necesar pentru a finanta investitiile. Rata interna de rentabilitate este un indicator de eficienta cu o capacitate de informare mai mare comparativ cu termenul de recuperare, coeficientul de rentabilitate, randamentul economic, dar pentru exprimarea dezirabilitatii

50

unui proiect trebuie utilizat în combinatie cu alti indicatori precum raportul venituri/cheltuieli, indicele de profitabilitate, etc. 6. Cursul de revenire net actualizat (CRNa, Testul Bruno) Acest indicator exprima costul în moneda nationala al valutei, preconizat a se obtine în urma realizarii proiectului propus. Acesta serveste la aprecierea competitivitatii activitatii agentilor economici din tara pe piata internationala. Acest test ne permite sa evitam deciziile de investitii care asigura obtinerea / economisirea de valuta externa cu un cost intern prea mare. Informatiile necesare calcului CRNa sunt: • fluxul veniturilor anuale în valuta previzionate pe seama vânzarii la export de produse si servicii, respectiv, fluxul economiilor anuale de valuta previzionate prin reducerea importului; • costurile în valuta pentru investitii si de exploatare a capacitatilor; • costurile de investitii si de exploatare exprimate în moneda nationala; • fluxul valorii nete anuale. Relatiile de calcul sunt:
CRNa = CTa (lei ) VNA ( valuta) CTa (lei)

CRNa =

ENta ( valuta)

în care: CT a = costuri totale actualizate, respectiv angajamentul de capital; VNA = venitul net actualizat, în valuta; ENta = economia neta actualizata totala, în valuta.

51

Indicatorul se foloseste, în specia l, în cadrul analizei economice. Un proiect este acceptabil daca CRNa este mai mic sau egal decât cursul oficial de schimb al valutei. Costurile totale actualizate (CT a) se calculeaza cu ajutorul urmatoarei relatii:
CTa = ∑ C h
h =1 De + d

(1 + a)h

1

în care: C h = cheltuielile anuale de productie si import în lei. Economia neta de valuta (ENta) se calculeaza ca diferenta între încasarile valutare ca urmare a exportului productiei si importurile facute pentru fabricarea productiei în tara:
ENta = ∑ I 'vh − C 'vh
h =1 De + d

(

)

(1 + a)h

1

,

în care: I’vh = încasari valutare anuale; C’vh = costuri totale de import si exploatare valutare. M Dintre indicatorii prezentati, practica a demonstrat ca, cel mai frecvent, pentru analiza eficientei economice se utilizeaza raportul venituri/ cheltuieli actualizate, venitul net actualizat si rata interna de rentabilitate.

52

4.2. Analiza economica si financiara a proiectelor de investitii: aspecte specifice

Metodologia B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investitii recomanda realizarea în cadrul studiilor de fezabilitate a doua tipuri de analize: economica si financiara. Analiza economica pune în evidenta eficienta si utilitatea proiectului pentru societate în ansamblu si releva contributia sa la dezvoltarea eco nomico -sociala. Realizarea unei astfel de analize este importanta în cazul investitiilor realizate în sectorul public sau în sectoare strategice ale economiei nationale. Criteriul sintetic de apreciere este rentabilitatea nationala a proiectului, calcula ta pe baza valorii nete actuale si a ratei de rentabilitate interna. În acest sens, pe lânga efectele cantitative pe care le genereaza proiectul (profit, sporirea veniturilor administratiei publice, etc.), se au în vedere si aspectele economico -sociale: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absortia de forta de munca aflata în somaj etc. În calculul veniturilor si cheltuielilor anuale în cazul analizei economice sunt incluse si cele “secundare ”, ce nu au legatura directa cu pro iectul de investitii, dar sunt generate de acesta (ex.: forta de munca ocupata prin realizarea

53

proiectului, intensificarea activitatii comerciale sau industriale dintr-o anumita zona, etc.). În evaluarea economica nu se includ în cheltuieli dobânzile platite pentru credite primite, impozite pe venit, taxe vamale etc., întrucât la nivelul economiei nationale acestea apar ca plati de transfer de la o unitate economica spre alte unitati financiare, bancare sau la bugetul statului, exceptie facând cazul cred itelor externe la care dobânzile expatriate se iau în calcul. Analiza economica este neutra, atât fata de distributia venitului, cât si de provenienta capitalului. Desi analiza va determina volumul venitului generat peste cheltuielile efectuate, ea nu specifica cine primeste în realitate acest venit. Analiza financiara urmareste sa releve avantajul pe care proiectul îl are pentru agentul economic (producator, prestator de servicii etc.). În acest caz conceptele de venit sau cost se limiteaza la încasarile si platile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preturile pietei (se ia în considerare inflatia în cazul în care calculul se face în moneda nationala), pe durata de viata a obiectivului. În cazul în care proiectul de investitii este finantat printr-un credit extern, calculele se pot realiza în valuta aferenta, eliminându-se astfel problemele generate de considerarea influentei inflatiei asupra calculelor de eficienta. În analiza financiara este foarte importanta distribuirea venitulu i si sursa capitalului. Desi utilizeaza aceeasi metoda a tehnicii actualizarii (discontarii), în functie de elementele care se includ în volumul costurilor si veniturilor, aceasta masoara câstigul ce revine fiecarui participant la proiect.

54

La costuri se nclud cheltuielile de investitii si cele de i exploatare a obiectivului, impozitele si taxele suportate de agentul economic beneficiar al investitiei. La venituri se includ sumele obtinute din vânzarea produselor sau prestarea serviciilor, creditele obtinute, sumele ce se estimeaza a fi recuperate din valorificarea activului ramas la scoaterea obiectivului din functiune (valoarea reziduala). Analiza financiara prezinta structura veniturilor si cheltuielilor privite prin prisma investitorului si poate arata ca entitatea publica responsabila cu exploatarea unui proiect de investitii nu va avea încasari suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile de investitii si de exploatare realizate. În aceasta situatie proiectul poate fi realizat daca analiza economica dovedeste faptul ca proiectul este atractiv din punct de vedere social (genereaza un câstig pentru comunitatea în care este amplasat obiectivul de investitii). În cadrul analizei financiare se abordeaza urmatoarele categorii de probleme: § structura optima a surselor de finantare; § analiza capacitatii de autofinantare; § verificarea echilibrului de trezorerie; § rentabilitatea capitalului investit. Între analiza economica si cea financiara exista urmatoarele deosebiri foarte importante: • În analiza economica, anumite preturi pot fi modificate pentru a reflecta mai bine adevaratele valori sociale si economice. În analiza financiara sunt folosite întotdeauna preturile pietei care includ impozite si taxe. • În analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plati transferate. Ele fac parte din beneficiul total al

55

proiectului care este transferat societatii ca un întreg. Dimpotriva, o subventie este un cost pentru societate deoarece ea este o cheltuiala de resurse pe care economia o face pentru a executa proiectul. În analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar subventiile asemanator unui câstig. În analiza economica, dobânda pe capital nu este scazuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total al capitalului disponibil pentru societate.

4.3. Analiza riscului si incertitudinii asociate proiectelor

Pentru fiecare proiect si în cadrul fiecarui tip de analize (economice sau financiare), metodologia B.I.R.D. recomanda si analiza riscului si incertitudinii. Pentru estimare a corecta a eficientei proiectului si luarea unor decizii viabile, este necesar sa luam în calcul si sa analizam eventualele modificari ce pot apare în evolutia activitatii agentului economic. Metoda folosita în acest scop este aceea a variantelor optimista si pesimista, prin care estimarile sunt modificate în sens favorabil (varianta optimista) si în sens nefavorabil (varianta pesimista). Analiza se reface cu noile date si se obtine imaginea marjei de influenta a elementelor de risc si incertitudine asupra rentabilitatii obiectivului.

56

În acest scop se poate folosi analiza de sensibilitate/senzitivitate, în care calculele se refac succesiv, modificând, pe rând cate un element, iar apoi o combinatie succesiva de elemente. Se poate astfel stabili ce influenta are asupra rentabilitatii proiectului modificarea pretului de vânzare a produsului finit sau a tarifului serviciului, a pretului anumitor materii prime, a cursului valutar, cresterea salariilor, etc. Analiza de risc si senzitivitate poate fi realizata prin apelarea la o serie de produse informatice specifice, ce usureaza munca decidentului si ofera informatii multiple în timp real. În aceste sens, pe plan mondial, au aparut aplicatii informatice performante bazate pe utilizarea foilor de calcul tabelar (spreadsheet). Pe baza acestora utilizatorul creeaza rapid alternative decizionale si realizeaza analize „What if…?” al caror efect se prezinta sub forma de rapoarte si grafice.

57

CAPITOLUL V PLANIFICAREA SI URMARIREA REALIZARII PROIECTELOR

5.1. Delimitari conceptuale si metodologice privind activitatile de tip proiect
„Actorii” implicati în realizarea oricarui proiect se afla sub imperiul a trei constrângeri: • realizarea tuturor activitatilor la standardele prevazute în documentatia de proiect; • respectarea duratelor de executie; • respectarea consumurilor de resurse: umane, materiale, financiare, tehnice. Pentru respectarea acestor obiective de timp, cost si specificatii tehnice este nevoie de instrumente si tehnici adecvate, atât pentru corecta dimensionare a parametrilor de timp si de resurse, cât si pentru urmarirea si controlul lor ulterior pe santier. Modelarea procesului de implementare se bazeaza pe o trasatura specifica a proiectelor - au o structura complexa de activitati/sarcini aflate într-o interconditionare tehnologic/constructiva specifica. Activitatile care concura la realizarea unui proiect sunt de trei feluri: - propriu zise – care consuma resurse si timp, - asteptari – care consuma numai timp, - fictive – care nu consuma nici timp nici resurse, ci sunt doar conditionarii tehnologice între anumite activitati din primele doua categorii. 58

Activitatile/sarcinile ce concura la realizarea proiectului se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - sunt identificabile si au un rol determinat în derularea proiectului, ca urmare, neexecutarea conform prevederilor a uneia perturba executia normala a proiectului, iar termenul de finalizare poate compromite obiectivele de calitate sau de cost, - au o delimitare stricta în timp, cu momente de început si sfârsit clar specificate, - sunt consumatoare de resurse: materiale, financiare, umane, de timp fiecare având un anumit cost si fiind disponibile în anumite limite, - orice activitate este legata de cel putin o alta activitate printr -o relatie de anterioritate/precedenta care, din punct de vedere tehnologic, arata ca aceasta nu poate începe, chiar daca numai una din activitatile anterioare (precedente) nu este terminata, - eventualele supra puneri partiale sunt admise în anumite conditii. Aceste particularitati favorizeaza modelarea economico-matematica a procesului de implementare a proiectelor. Structura unui proiect poate fi reprezentata astfel: v tabelar - forma primara de prelucrare si aranjare a informatiilor care va serv i ulterior procesului de analiza respectiv, transmiterii datelor pe calculator. v matricial - o forma mai evoluata, dar are dezavantajul ca are un format voluminos, uneori chiar si pentru memoria unui calculator. v grafic - are avantajul simplitatii si flexibilitatii fiind un instrument util în mâna specialistilor, dar mai ales a practicienilor.

59

Cele mai adecvate modele de reprezentare grafica a procesului de realizare a proiectului sunt graficele de tip “Gantt” sau grafice de tip retea bazate pe teoria grafurilor, înscrise în clasa modelelor tip “Analiza Drumului Critic” (ADC), ce se rezolva prin algoritmi specifici. Probleme ce se pot studia pe baza acestor modele se pot grupa astfel: a) Analiza timpului prin care se urmareste rezolvarea problemelor privind: durata de executie a proiectului, rezervele de timp ale fiecarei activitati înscrise în grafic, identificarea activitatilor care formeaza drumul critic, etc. ; b) Analiza resurselor serveste la reglarea intensitatii consumului de resurse pe durata de executie, cu sau fara respectarea unor conditii restrictive specifice – în special analiza priveste resurse le “problema” pentru investitor; c) Analiza costurilor are în vedere: optimizarea cheltuielilor totale (studiul functiei cost/durata), controlul costului total în vederea prevenirii depasirii nivelului proiectat al cheltuielilor, utilizarea optima a fondurilor. Analiza costului optim se impune în urmaroarele împrejurari: - pentru determinarea costului suplimentar aferent scurtarii duratei normale de executie cu un anumit interval de timp, - pentru determinarea duratei de executie care corespunde unui cost minim. Pentru a înlesni manipularea instrumentului matematic ce faciliteaza modelarea procesului de implementare a proiectului, vom face cîteva precizari cu privire la tehnica reprezentarii pe arce a activitatilor ce concura la realizarea proiectului.

60

Orice activitate în graf (a ij) este definita prin: durata (dij), eveniment/nod de începere (i), eveniment/nod de terminare (j). Intre cele doua evenimente, se înscrie activitatea pe un arc, a carui lungime nu este conditionata de durata activitatii pe care o reprezinta. La rândul sau fiecare eveniment este caraterizat prin doua termene:
al evenimentului de începere a activitatii - termenul minim al evenimentului de începere a activitatii - termenul maxim - ti ,

al evenimentului de terminare a activitatii - t`j , - Ti ,

al evenimentului de terminare a activitatii - T`j i

a

ij

j

d ij relatii: Intre termenele evenimentelor exista urmatoarele
,

t`j = ti + d ij

respectiv:

Ti = T`j - d ij

în care : t i - termenul minim al evenimentului de început(i) care este egal cu drumul de lungime maxima pornind de la nodul initial al grafului pâna la nodul “i”, T` j - termenul maxim al evenimentului de terminare (j) care este egal cu drumul de lungime minima de la nodul final al grafului pâna la nodul “j”.

i

a ij dij t’ij

j

tij T ij

T’ij

61

Corespunzator, activitatea cuprinsa între cele doua evenimente/noduri va avea urmatoarele termene:
t ij - termenul minim de începere a activitatii “ai j” si care este egal cu termenul minim al evenimentului de începere “i”, t`ij – termenul minim de terminare al activitatii “a ij ” care este egal cu termenul minim de începere (t ij) plus durata activitatii (dij)

t’ ij = t

ij

+ d ij

T’ij - termenul maxim de terminare a activitatii “aij” care este egal cu termenul maxim al evenimentului de terminare (T’j ), Tij - termenul maxim de începere al activitatii “ai j” care este egal cu termenul maxim de terminare minus durata activitatii,

Tij = T’ ij - d ij

Existenta celor patru termene conduce la ideea de rezerve de timp atasate activitatilor. Astfel fiecare activitate poate sa aiba patru tipuri de rezerve: 1. Rezerva totala de timp este intervalul de timp cu care se poate mari durata activitatii, fara ca durata totala a proiectului sa fie depasita. Se obtine scazând din termenul maxim de terminare a activitatii termenul minim de începere plus durata. RT ij = T’ij - ( tij + dij ) Activitatile care au rezerva totala nula sunt activitati critice, formând drumul critic. Orice modificare a duratelor acestor activitati atrage dupa sine modificarea duratei totale de executie a proiectului. Consumul rezervei totale a unei activitati necritice, criticizeaza toate activitatile anterioare si ulterioare aflate pe acelasi drum complet cu acea activitate respectiv, conduce la formarea unui nou drum critic.

62

2. Rezerva libera este intervalul maxim de timp cu care se poate mari durata unei activitati, fara ca prin aceasta sa se mareasca durata drumului critic si fara sa se anuleze rezervele activitatilor ulterioare. Se obtine scazând din termenul minim al evenimentului final (t’ j) suma dintre termenul minim de începere a activitatii si durata acesteia. Consumarea rezervei libere a unei activitati criticizeaza activitatile precedente. RLij = t’j - ( tij + d ij) 3. Rezerva este intervalul maxim de timp cu care se poate mari durata unei activitati, astfel încât sa nu se depaseasca durata drumului critic si sa nu se anuleze rezervele activitatilor precedente. Se obtine scazând din termenul maxim de terminare a activitatii, suma dintre termenul maxim al evenimentului de început a activitatii si durata acesteia. RI ij = T’ ij - ( Ti + d ij ) 4. Rezerva sigura este intervalul de timp a carei cosumare nu produce nici o modificare în graf. Se obtine ca diferenta între termenul maxim de terminare a activitatii si suma dintre termenul maxim al evenimentului final si durata activitatii: RSij = t’ij - (T I + d ij) Daca prin calcul rezulta valori negative se considera egala cu zero. Drum complet în graf este succesiunea de activitati care porneste din nodul initial si se sfârseste în nodul final al grafului.

63

Drum critic este drumul complet de lungime maxima si reprezinta succesiunea de activitati fara rezerve de timp (au rezerva totala egala cu zero ).

5.2. Analiza timpului si a resurselor în planificarea proiectelor
Aflarea solutiilor la problemele enuntate anterior este posibila printr-un proces interdisciplinar etapizat astfel: elaborarea grafului, analiza timpului, analiza resurselor, analiza costurilor. 1. Elaborarea grafului retea se realizeaza parcurgând urmatorii pasi: a. Delimitarea procesului care face obiectul studiului. Necesitatea acestui pas rezulta din faptul ca, implicit, se va defini tipul de graf cu care se va opera. Desi unii autori stabilesc patru tipuri de reprezentare în retea, noi vom simplifica la doua moduri esentiale: retele tip “CPM” în care structura proiectului este reprezentata printr-o retea cu activitatile pe arce si retele “MPM” în care activitatile sunt reprezentate pe noduri. Grafurile se pot diferentia dupa gradul de sintetizare astfel: - graf integrat (graf sinteza, generalizator) care modeleaza ansamblul unui sistem tehnic complex, de mare amploare, care serveste nivelelor de decizie superioare. In acest graf o activitate oarecare poate fi ulterior descompusa în activitati simple formând un graf detaliat. - graf detaliat în care activitatile definesc lucrari simple, ce nu se mai pot descompune. El constituie instrumentul cel mai eficace în mâna executantilor directi pentru coordonarea si conducerea operativa a lucrarilor pe santier. 64

b. Identificarea si definirea activitatilor care intra în structura procesului studiat. Gradul de detaliere a lucrarilor este determinat de scopul urmarit si de nivelul de decizie pe care -l serveste. c. Stabilirea interdependentelor tehnologice dintre activitati (relatiile de precedenta). Presupune, ca si pasul anterior, o buna stapânire a tehnologiei de constructie adoptate, a caracteristicilor tehnic-constructive ale proiectului, ceea ce îi confera un pregnant caracter tehnic. d. Stabilirea duratelor de executie a fiecarei activitati si/sau a consumului de resurse supuse studiului. Orice activitate are o durata de executie si consuma anumite resurse. Nu este exclus sa includem în graf asa numitele “activitati fictive” ale caror durate sunt nule (ele exprima doar conditionari tehnologice) sau activitati care, desi au durata, nu sunt consumatoare de alte resurse (de exemplu: perioada de maturare a betonului). În aceasta etapa, uneori analistul este confruntat cu problema gradului de certitudine a duratelor. Spunem ca lucram în regim determinist atunci când precizia de calcul a duratelor este ridicata (metoda CPM), si în regim probabilistic când duratele sunt variabile aleatoare, imprecise, incerte (metoda PERT). e. Constructia graficului retea; impune respectarea unor reguli privind arhitectura grafului (trasarea, orientarea si numerotarea arcelor si nodurilor arcelor). O arhitectura aparte prezinta graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp. Principiul calauzitor de constructie a sa consta în reprezentarea drumului critic pe orizontala astfel ca, pe abscisa se obtine durata totala de executie a proiectului. Activitatile necritice vor fi reprezentate sub forma arborescenta în functie de nodurile lor de începere

65

si terminare. Orientarea arcelor se face de la stânga la dreapta. Din cele prezentate rezulta ca aceasta etapa are un caracter preponderent tehnic. Pasi respectivi nu pot fi parcursi decât prin consultare si conlucrare permanenta întrun colectiv interdisciplinar de economisti si tehnicieni (arhitecti, proiectanti, constructori, instalatori, etc.). 2. Analiza timpului. Având în vedere scopul acestei analize prezentat anterior, vom parcurge sistematizat pasii necesari în cazul rezolvarii grafice “prin casute”. Semnalam de la început ca acest algoritm opereaza cu “termenele evenimentelor”, spre deosebire de rezolvarea tabelara unde se opereaza cu “te rmenele activitatilor”. a) Se ataseaza fiecarui nod al grafului câte o casuta cu doua rubrici: cea din stânga pentru termenul minim, iar cea din dreapta pentru termenul maxim al evenimentului. b) Pe baza relatiilor dintre evenimente/noduri prezentate anterior, se trece la calculul termenelor minime ale fiecarui eveniment. Se porneste de la nodul initial al grafului (startul lucrarilor de implementare a proiectului) spre nodul final (terminarea lucrarilor de executie) pe drumul de lungime maxima. c) Se calculeaza termenele maxime plecând în sens invers procesului, adica de la nodul final spre nodul initial pe drumul de lungime minima. d) Se identifica activitatile critice prin calculul rezervelor totale de timp. Succesiunea lor formeaza drumul critic, iar termenul maxim al nodului final din graf reprezinta durata drumului critic, respectiv durata de executie normala a

66

proiectului. Aceasta durata nu este un optim, ci o durata de executie în conditii normale, stabilita tinând cont de conditiile concrete ale santierului. 3. Analiza resurselor. Este o problema complexa de tip combinatoriu, rezolvabila prin diverse modele: analogice, functionale, euristice. Sunt preferate modelele euristice deoarece ofera solutii acceptabile în timp util, fie ca se rezolva manual sau cu tehnica electronica de calcul. Analiza resurselor se realizeaza având ca obiective: a) Nivelarea resurselor (resource leveling) când, având în vedere conditia obligatorie de respectare a termenului final – egal cu lungimea drumului critic, se urmareste programarea activitatilor în timp, astfel încât “diagrama (profilul) necesarului de resurse pe durata de executie sa fie cât mai uniforma (aplatizata)” cu sau fara respectarea unor limite sau profile predeterminate. b) Alocarea resurselor care, în functie de conditiile ce se cer respectate, poate sa fie abordata în doua moduri: b.1. Programarea resurselor (resources scheduling) când, având un disponibil dat de o anumita resursa al carei profil nu poate fi modifica, se cere sa se gaseasca “cea mai scurta durata de executie în cadrul careia profilul necesarului sa nu depaseasca pe cel al disponibilului”. De aici deducem ca, lungimea drumului critic nu este o restrictie rigida si, deci, este posibil ca, în urma aplicarii algoritmului de programare, durata programului de executie sa se schimbe, sa fie mai mare decât lungimea drumului critic stabilit anterior. b.2. Alocarea resurselor (resources alocation) când se urmareste la fel ”încadrarea consumului de resurse într-un profil obligatoriu de disponibil” dar, se pune conditia obligatorie de respectare a lungimii drumului critic

67

(durata programului de executie rezultata din analiza timpului). Pentru atingerea scopului propus, în aceasta situatie se admite cresterea intensitatii consumului de resursa pe unitatea de timp la unele activitati din graf. Analiza timpului este posibila numai daca au fost parcurse etapele prezentate anterior. Pasii analizei privind nivelarea resurselor pot fi rezumati astfel: • Se identifica resursa care, din motive obiective ce privesc interesele economice ale investitorului, trebuie supusa analizei. Se calculeaza intensitatea medie a consumului de resursa pe unitatea de timp (consum mediu orar sau zilnic), corespunzatoare fiecarei activitati. • Se construieste graficul Gantt, într-un sistem de axe de coordonate unde pe abscisa se înscrie durata de executie (lungimea drumului critic), iar pe ordonata se trec în ordine descrescatoare activitatile ce compun graful aproape de origine aflându-se ultima activitate. • Se traseaza fiecare activ itate prin segmente de dreapta de lungime corspunzatoare duratei lor de executie la care se ataseaza, prin linie punctata, rezerva libera de timp. • Se traseaza profilul necesarului din resursa studiata care se compara cu profilul ideal asteptat, conform criteriului adoptat. • Daca diferenta este inacceptabila se trece la procesul de rearanjare a activitatilor în graficul Gantt, în limita rezervelor libere de timp ale fiecarei activitati. Practic se începe rearanjarea cu ultimele activitati din graf. Activitatile cu rezerve de timp se pot deplasa în functie de necesitati (se pot întârzia), astfel încât sa se obtina un efect benefic asupra profilului resursei. • Dupa ce se parcurge integral procesul de rearanjare, stabilindu-se noile pozitii în graf ale activitatilor, se

68

traseaza noul profil si se compara cu profilul ideal. Daca noul profil este acceptabil analiza se încheie, în caz contrar procesul se reia pâna când profilul obtinut este acceptat.

69

CAPITOLUL VI MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTITII ÎN CONDITII DE INCERTITUDINE SI RISC

6.1. Clasificarea metodelor si tehnicilor de decizie în conditii de risc si incertitudine
Majoritatea oamenilor au o idee generala despre risc, pe care însa foarte greu îl pot delimita în termeni concreti. Ca studenti sunteti constienti ca este dificil sa optati pentru un curs de „managementul riscului” deoarece exista riscul sa obtineti în final o nota mai mica decât daca ati alege alte cursuri. Stiti însa ca alegere a are si partea buna, stralucitoare, noutatea si actualitatea informatiilor, ceea ce va atrage spre un astfel de “pariu”. De cele mai multe ori alegerile au la baza aprecieri empirice, globale asupra riscului, alegându-se în mod subiectiv varianta cea mai convenabila, cu o puternica determinare comportamentala: riscofilul va merge pe ideea “risc, dar cel putin voi avea un câstig mai mare”, iar riscofobul va adopta varianta “mai bine mai putin, dar mai sigur”. Tratarea incertitudinii si riscului într-o maniera riguroasa, stiintifica, astfel încât realmente sa se obtina reducerea vulnerabilitatii proiectului este însa posibila numai prin tehnici si metode specifice. Acestea pot fi împartite în trei mari grupe : a) Metode matematico-economice (tehnocratice) care includ tehnici de evaluare si previziune, iar scopul urmarit este de a anticipa contextele viitoare pentru

70

elaborarea unor masuri pertinente de preventie. Aceste metode se pot grupa astfel: a.1. Metode cantitative de modelare, a.2. Metode baza te pe rationament – prin care se organizeaza si se asambleaza într-un mod sistematic opiniile expertilor privind evenimentele viitoare si impactul lor asupra organizatiei (tehnica Delphi, scenarii strategice, matricea de impact încrucisat, etc.). Metodele tehnocratice prezinta urmatoarele dezavantaje: - previziunea este contaminata de întelepciunea conventionala a momentului, - incapacitatea de a tine cont de toate schimbarile suferite de contextul firmei, - nu se pot anticipa realist toate evenimentele neprevazute. Metodele si scenariile produc formalizarea unor truisme pe baza unor curente intelectualist - moderniste caracteristice epocii. b) Modele politice care constau în crearea si conturarea viitorului firmei prin diseminarea sau eliminarea surselor de incertitudine. Sunt trei directii de actiune: b.1. Modelarea contextului socio -politic prin interventii de genul: - presiuni (lobby) exercitate în procesul de adoptare a unor legi sau alte documente de reglementare, - obtinerea de fonduri guvernamentale pentru proiecte de cercetare - dezvoltare, - adoptarea de programe de responsabilitate sociala, - negocierea de compromisuri cu diverse grupe de interese sau de presiune,

71

folosirea mecanismului procesului decizional politic pentru a contracara sau bloca concurenta straina. b.2. Modelarea contextului tehnologie – cercetare si cercetare fundamentala, b.3. Modelarea mediului extern al pietei si a concurentei prin: strategii de dominare a pietei, integrare pe verticala / orizontala, externalizarea riscului prin transfer la alti factori, capacitate de monitoriza si disciplina concurenta, folosirea puterii justitiei (vezi procesul intentat lui Microsoft de firme concurente mai mici). În general însa, aceste directii înseamna “cumpararea unei paci pe termen scurt cu pretul unei crize viitoare”. c) Modele structurale care urmaresc imunizarea firmei la risc, prin crearea unor structuri interne flexibile, adaptabile rapid la schimbarile imprevizibile ale mediului. -

6.2. Criterii de selectie a proiectelor în conditii de incertitudine
În starile de conflict concurential, când informatiile cu privire la strategia concurentilor sunt minime, solutionarea problemelor de tip „om-natura ” se face pe baza criteriilor nedeterministe: a) Criteriul pesimist (criteriul Wald ) este criteriul care maximizeaza “câstigul minim” respectiv, garanteaza pierderile minime.
c Functia de eficienta este: F = max Vmin j

{ }

c în care: Vmin - vector coloana al valorilor minime din matricea câstigurilor estimate ale jucatorului “j” c Vmin = min aij
i

72

Deci F = max min a ij j i Aplicarea acestui criteriu conduce la o prudenta excesiva.
& Exemplul nr. 1: Fie matricea “câstigurilor” jucatorului “j” , care
dispune de 3 strategii în conditiile aparitiei a doua tipuri de evenimente:

25 5  10 45  20 20   
Deci,
j i

V c min =

5  10  , de unde F = max V cmin = 20 20   

max min ai j = 20, corespunzatoare strategiei “V 3”

b) Criteriul Laplace – Bayes (criteriul echiprobabilitatii –criteriul maximei nedeterminari) se aplica atunci când nu se cunoaste probabilitatea de aparitie a evenimentului. Solutia cea mai buna se considera a fi cea care asigura un câstig mediu maxim, plecând de la ipoteza ca, mediul economic (natura) este neutru si indiferent, fiecare stare a sa fiind posibila cu aceiasi probabilitate. F = max j
& Reluam exemplul nr. 1:
V 1 = ½ (25 + 5) = 15 V 2 = ½ (10 + 45) = 27,5 V 3 = ½ (20 +20) = 20 F = max 15 27,5 = 27,5 20

1m ∑a n i=1 ji

c) Criteriul Hurwicz (criteriul optimist – max.max corespunzatoare strategiei V2) se aplica atunci când

73

optimismul decidentului poate fi reprezentat printr-un coeficient (K), normalizat la scara (0, 1) si a carui marime da informatii cu privire la atitudinea fata de risc astfel : K → 1 : decidentul este înclinat spre risc (accepta riscul), K → 0 : decidentul manifesta aversiune fata de risc, Pentru K = 1 optimismul este total, iar pentru K = 0 prudenta este excesiva. Pentru criterii de maxim: F = max ~ j x în care: ~ j = K · a max + (1 – K) · a min x
& Reluam exemplul nr.1 pentru K = 0,8 :

~ = 25 x 0,8 + 5 x 0,2 = 21 x1 21 ~ = 10 x 0,8 + 45 x 0,2 = 17 F = max 17 = 21 solutia este X x2 1 ~ = 20 x 0,8 + 20 x 0,2 = 20 x3 20

d) Criteriul Savage (criteriul regretului minim – min.max) recomanda acea solutie care sa aduca cel mai mic regret posibil respectiv; regretul nealegerii oricarei alte solutii (utilitatea pierduta) eliminate sa fie minim. F = min (rj i) i în care: Rji – regretul ca nu s-a ales varianta cea mai apropiata de varianta optima. - pentru indicatori-criteriu de maxim se calculeaza astfel: rji = max (aji) – a ji ,
i

-

pentru criterii de minim: rji = a ji - min aji i 25 5  10 45  20 20   

& Pentru exemplul nr. 1 , având matricea :

74

criteriile fiind de maxim se va construi un vector linie alegând de pe fiecare coloana valorile maxime; max V c = (25, 45) r 11 = 25 – 25 = 0 r21 = 25 – 10 =15 r31 = 25 – 20 = 5 r12 = 45 – 5 = 40 r22 = 45 – 45 = 0 r23 = 45 – 20 = 25

rji =

0 40 15 0  5 25  

F = min.max (rji) = min

40 15  25  

= 15

Deci se adopta solutia “x2 ”

Alte criterii propuse de specialisti: criteriul verosimilitatii maxime, criteriul Jaynes, criteriul Guiasu 7. Trebuie sa subliniem ca aceste criterii permit alegerea unei solutii pe baza unor reguli stabilite, în functie de pozitia decidentului fata de sansele de succes: optimist sau pesimist. Viabilitatea solutiei este tratata în contextul confruntarii întrun sistem concurential în conditii de incertitudine totala. În acest context, putem vorbi de variante de proiecte de investitii, proiecte de lansare pe piata a unor noi produse, de introducere de noi servicii, etc.

7

Purcaru Ion, Matematici financiare, vol 2., Editura Economica, Bucuresti, 1993

75

6.3. Modelarea incertitudinii cu ajutorul teoriei jocurilor matriciale
Procesul de selectie a axelor strategice, a proiectelor sau variantelor de proiect se desfasoara sub incidenta unui sistem de constrângeri endo si/sau exogene. Factorii si variabilele exogene sunt independente de vointa si dorinta decidentului. În lupta de concurenta, între partenerii de afaceri se naste o stare conflictuala datorita intereselor partial sau total divergente. Fiecare va încerca sa -si apere interesele, sa-si mentina sau sa obtina o pozitie dominanta în detrimentul celorlalti parteneri. Astfel de situatii conflictuale sunt frecvente în economia de piata în acele zone de activi ate care presupun t competitie. În economie, tehnica, sport, etc. competitia naste acea stare conflictuala între parteneri care, într-un cadru bine definit, nu poate fi rezolvata prin compromis. Stabilirea unei strategii induce în mod inerent si problema rezolvarii unor stari conflictuale între demersul stiintific, bazat pe logica si modelare si empirism, bazat pe tatonare. Conflictele presupun negocieri, confruntari între actorii procesului analizat rezolvate cu sau fara compromisuri. Starea conflictuala este acea situatie în care se afla cel putin doua parti (jucatori), care au interese partial sau total diferite, si modelarea lor economico-matematica face obiectul teoriei jocurilor. Un model matematic de tip “joc” este asemanator ca structura cu j curile strategice de sah, bridge, ruleta, etc. o Este format dintr-un sistem de reguli prin care se stabilesc: a) Numarul de jucatori (parteneri) - la joc participa cel putin doua parti. Datorita faptului ca jocurile cu trei sau mai multi parteneri presupun o abordare mult mai complexa,

76

si plecând de la premisa ca studiul se face din punctul de vedere al unuia dintre partenerii aflati în competitie, jocul se poate reduce la joc de doi (singur contra tuturor). Jucatorul este un centru de decizie autonom care urmareste un anumit scop Poate fi o persoana (fizica sau juridica) sau un grup de persoane cu interese comune. In jocurile strategice jucatorii (partenerii) au urmatoarele caracteristici: • sunt rationali, îsi aleg strategiile pe baza unor criterii de eficienta: maximizarea câstigurilor sau minimizarea pierderilor, • au aceeasi scara de valori în masurarea rezultatelor actiunilor lor. b) Gradul de informare al fiecarui jucator – jucatorii pot fi informati sau ignoranti în grade diferite, de la informare completa la ignoranta absoluta cu privire la situatia lor, la continutul predictiilor. De gradul de informare depinde foarte mult rezultatul actiunii lor. Un caz special este “jocul cu natura” când unul dintre jucatori este complet informat cu privire la situatia sa si a partenerului sau. Altfel spus, el cunoaste optiunile strategice ce intra în joc, matricea câstigurilor, dar nu stie nimic despre comportamentul adversarului. c) Succesiunea miscarilor, a etapelor în care jucatorii îsi aleg alternativele . Miscarile pot fi: libere, când deciziile se iau în mod constient si întâmplatoare, când alegerile se fac cu ajutorul unui mecanism aleator (principiul zarurilor), caz în care trebuie sa se stabileasca probabilitatea de aparitie a rezultatelor posibile.

77

Partida este o succesiune completa de miscari, iar câstigul reprezinta avantajul (plata) pe care-l obtin jucatorii în momentul terminarii partidei. Daca suma algebrica a câstigurilor partenerilor de joc este zero , suntem în situatia de “joc cu suma nula ”. d) Strategia , reprezinta totalitatea regulilor care stabilesc în mod univoc alegerile jucatorilor la fiecare miscare libera, în functie de situatia concreta. Daca fiecare jucator si-a stabilit strategiile, aceasta determina univoc comportamentul lor si ch iar câstigurile (daca nu sunt miscari întâmplatoare). Alegerea strategiei de actiune pertinente constituie scopul rezolvarii unei astfel de probleme, pe baza corelatiei optime între rezultatul (câstigul) probabil si scopurile urmarite. Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii: a) Dupa numarul de jucatori: - joc între doi parteneri, - joc cu mai multi parteneri, b) Dupa natura câstigului: - joc cu suma nula – câstigul unui jucator este egal, în suma absoluta, cu pierderea înregistrata de ceilalti parteneri (sah, poker), - joc cu suma nenula în care “platile” sunt facute de un partener fictiv (de exemplu: banca , la ruleta). c) Dupa relatiile dintre parteneri pe parcursul jocului : - jocuri necooperante în care este exclusa orice negociere sau folosirea de strategii comune pentru echilibrarea/protejarea câstigurilor. Sunt jocurile caracteristice pietei libere.

78

d) -

jocuri de cooperare când se admit acorduri între parteneri, inclusiv ajutor prin transfer de câstig sub forma de împrumuturi sau donatii. Dupa gradul de incertitudine: jocuri în conditii de certitudine – nici o decizie nu se bazeaza pe sansa (sahul), jocuri de hazard (zaruri, ruleta), jocuri în care hazardul se împleteste cu abilitatea, experienta si gradul de informare a jucatorilor (bridge).

Structura modelului 8 Intr-un joc participa doi parteneri: - jucatorul maximizator (J1) care urmareste maximizarea câstigurilor sale, - jucatorul minimizator (J2) care urmareste sa minimizeze câstigurile partenerului sau de joc. Fiecare dintre jucatori dispune de o baterie de strategii de joc. Vom nota cu X strategiile jucatorului maximizator si cu Y strategiile jucatorului minimizator. X = (x j) pentru j = 1,n - strategii ale maximizatorului, Y = (y i) pentru i = 1,m – strategii ale minimizatorului. Prin corelati dintre strategii se determina matricea consecintelor fiecarei strategii a maximizatorului în corelatie cu strategiile care le poate adopta adversarul sau.

8

In continuare, pentru o mai buna întelegere, aspectele metodologice se vor prezenta pe jocul cu doi parteneri.

79

Strategiile maximiz. “J 1”

Strategiile minimizatorului “J2 ”
Y 1 . . . Y2 X1 X2 Xj Xn . . . Yi . . . Ym

A11 A1 2 . . . A 1i . . . A 1 m A21 A22 . . . A 2i . . . A 2m ……………………………………………………………… Aj1 A j2 . . . A ji . . . A jm ……………………………………………………………… An1 An2 . . A ni . . . A nm .

Semnificatia consecintelor: (A ji) – câstigul jucatorului maximizator “J1” daca din tre solutiile sale care adopta strategia “j” , iar adversarul sau “J2” ar adopta propria -i strategie “i”. Algoritm de rezolvare: Aplicând criteriul lui Wald (criteriul pesimist) de maximizare a câstigului minim al jucatorului “J1”, procedura se desfasoara astfel: - În partea stânga a matricei construim un vector coloana (VC ) format din valorile minime ale fiecarei linii, ceea ce corespunde câstigului minim posibil al maximiza torului pentru fiecare strategie a sa în raport cu posibilitatile de actiune ale adversarului; - Se alege valoarea maxima (Ajk ) din aceasta coloana, astfel ca: max.min A jk = max min A ji ; în care : Ajk - valoarea maxima cuprinsa în vectorul coloana “VC ” format din consecintele minim posibile pentru fiecare strategie a lui “J 1”,

80

-

Având în vedere ca jucatorul minimizator “J2” încearca sa-si maximizeze propriile câstiguri prin minimizarea consecintelor jocului pentru adversarul sau - jucatorul “J1”, se construieste un vector linie (V L) sub matricea consecintelor, format din valorile maxime pe coloana. Dintre acestea se alege valoarea minima (A ki) astfel: min.max A ki = min Aji

Daca: max.min A jk = min.max Aki spunem ca jocul admite “punct sa”, care este solutia cea mai rezonabila pentru ambii parteneri. Daca aceasta conditie nu este îndeplinita, se dezvolta mai departe algoritmul. - Se identifica strategiile dominate si se elimina. O strategie este dominata daca consecintele sale sunt mai mici sau identice cu ale altei strategii concurente. În urma acestui proces se reduce matricea consecintelor (numarul de coloane) si este posibil sa se obtina “punct sa”. In caz contrar se va aplica solutia strategiilor mixte. - Se pleaca de la premisa ca fiecare jucator poate încerca mai multe partide, în urma carora poate sa stabileasca un câstig agregat. De pilda, în cazul jocului a doi parteneri, fiecare cu câte doua alternative, admitem ca maximizatorul va juca prima strategie X1 de “p 1” ori si strategia a doua X 2 de (1 – p 1) ori astfel ca: p1 + (1 – p1) = 1 În mod identic se va întâmpla si cu partenerul sau astfel ca: p2 + (1 – p2) = 1

81

Cum îsi va combina strategiile jucatorul “J1” si care vor fi consecintele f(p 1) pentru a da raspuns actiunilor adversarului ? Daca acesta va juca prima sa strategie “Y 1”, jucatorul J1 va câstiga: C11 = A 11 x p1 + A21(1 – p 1) Daca va juca strategia Y 2 , pentru J1 aceasta va însemna: C12 = A 12 x p1 + A 22(1 – p 1) Am obtinut doua ecuatii pe baza carora putem sa stabilim (grafic, figura 6.1) evolutia consecintelor în functie de probabilitatile de joc a strategiilor.
C1i C 12 A D B C

C11 E

0,1 0,2 0,3

0,4 0,5

0,6

0,7 0,8 0,9 1,0

figura 6.1

Pe dreapta C 11 se deruleaza câstigurile pe care le poate realiza maximizatorul prin combinarea celor doua strategii ale sale, pentru p ∈ (0,1) daca adversarul sau joaca strategia Y 1. În context, dreapta C12 arata câstigurile jucatorului J1 pentru diverse combinatii între cele doua strategii ale sale, daca adversarul sau (J2) va aplica strategia Y 2.

82

Curba poligonala ABC figureaza evolutia câstigurilor maxime, la diferite valori ale parametrului “p”. Minimul curbei este în punctul “B”, deci: Min.max. = B, Curba poligonala DBE ne da minimul câstigurilor lui J1 si are un maxim în “B ” deci: max.min = B, Dar, min.max = max.min, deci B este punctul sa al problemei. În acest fel am pus în evidenta teorema fundamentala a teoriei jocurilor: orice problema admite cel putin un punct sa, în cazul nostru exista cel putin o combinatie a strategiilor lui J1 pentru care min.max = max.min Pe baza celor de mai sus se poate afirma ca o problema tip “joc” se poate converti într-o problema de programare liniara daca sunt îndeplinite conditiile: - exista doi sau doua grupe de jucatori unul maximizator si celalalt minimizator, - fiecare dispune de un numar finit de strategii, - se cunoaste matricea consecintelor câstigurile aferente diverselor strategii. Problema se studiaza din punct de vedere al unuia din jucatori, de obicei maximizatorul.

83

6.4. Indicatori de evaluare a riscului
6.4.1. Indicatori de evaluare a riscului la nivel de proiect/activ Riscul unui proiect poate fi cuatificat în mod rezonabil prin indicatori statistici: dispersia câstigurilor, abaterea standard (ecartul-tip), coeficientul de variatie, însa trebuie sa se faca mai întâi o estimare a câstigului/profitului estimat. 1) Speranta matematica de câstig, da informatii asupra modului cum se grupeaza tendintele. In analiza de risc expresia sa concreta este de medie a câstigurilor asteptate, sub forma de speranta matematica a fluxurilor financiare actualizate (Expected Net Present Value) pentru diferite solutii/variante posibile. Se calculeaza ca suma a cash flow-urilor ponderate cu probabilitatile de realizare atasate fiecarei solutii estimate în fiecare varianta. E(B) = ∑ Bh ⋅ Ph ,
h =1 n

în care: E(B) – speranta matematica a câstigurilor, Bh – fluxul de trezorerie (cash flow) probabil actualizat în varianta “h”, Ph – probabilitatea de aparitie în varianta “h”. Cum suma acestor probabilitati (p1 +p2 +…ph +… +pn = 1) conduce la un evenimet sigur, se poate considera ca acceptabila media ponderata a fluxurilor de trezorerie. Stabilirea probabilitatilor înseamna prima încercare de apreciere a necunoscutului, prin evaluarea sanselor de reusita. Se realizeaza cu aportul specialistilor cu experienta pentru a se diminua doza de subiectivism. Evaluarea sanselor trebuie sa tina cont de toti factorii ce pot influenta realizarea

84

veniturilor proiectului: modificarea volumului de activitate, exacerbarea luptei de concurenta, slabiciuni si sincope pe canalele de aprovizionare – distributie, factori macroeconomici (inflatie, rate de schimb,etc). Se alege acel proiect care prezinta cea mai mare speranta matematica de câstig.

85

6.4.2. Evaluarea riscului de portofoliu Este de notorietate faptul ca o cale usoara de reducere a riscului, dar nu de eliminare, consta în “diversificare” adica, orientarea disponibilitatilor de capital spre mai multe destinatii. Aceasta diversificare poate fi specializata sau aleatoare. Practica a demonstrat ca riscul scade considerabil pe masura ce se adauga noi destinatii/titluri/active în portofoliu. Cresterea numarului de titluri în portofoliu, practic, poate elimina riscul specific/diversifcabil care, dupa unele studii poate reprezenta cca. 95% din riscul portofoliului, dar ramâne riscul de piata (sistematic/nediversificabil) care depinde de faptul ca orice combinatie de active/titluri într-un portofoliu contine o majoritate de riscuri corelate pozitiv si mai putine titluri corelate negativ sau necorelate. Corelatia dintre câstigurile activelor si influenta sa asupra riscului este prezentata în tabelul 6.3.
Activele sunt: Valoarea ceficient de corelatie Cc = + 1 (0 < Cc < 1) Tabelul 6.3 Combinarea activelor conduce la: Riscul nu se va reduce deloc Când coef. tinde catre 0 se obt. o usoara reducere a riscului. Riscul este semnificativ redus Se reduce considerabil riscul Riscul este eliminat complet

Perfect pozitiv corelate Pozitiv corelate

Necorelate Negativ corelate Perfect negativ corelate

Cc = 0 (-1< Cc > 0) Cc = -1

86

CAPITOLUL VII RISCURI SPECIFICE PROIECTELOR DE INVESTITII
7.1. Analiza riscului de exploatare
7.1.1. Definirea riscurilor de exploatare Riscul exploatarii exprima vulnerabilitatea proiectului la modificarile conjuncturale ale conditiilor si ipoteze lor acestuia, determinate de evolutia progresului tehnic, incertitudinea pietei, instabilitatea social politica (crize, somaj, greve, s.a), pe perioada operationala. Forma sa de manifestare consta în volatilizarea profiturilor, mergând pâna la realizarea de pierderi si chiar la faliment. Este un risc care se masoara pe termen scurt, periodic, centrat pe un exercitiu financiar, si se recomanda ca analiza sa se faca pentru perioadele considerate cele mai riscante, urmarind valorile anuale ale consecintelor bazat pe efectul de variatie. În acest context trebuie sa relevam, ca o realitate incontestabila, faptul ca exploatarea capacitatilor de productie nu se face niciodata la nivelul ideal, proiectat prin studiile de proiect. Conditiile de exploatare difera de la o perioada la alta, în functie de o seama de factori mai mult sau mai putin obiectivi si, în aceste situatii, capacitatea de

87

regim este sub nivelul capacitatii proiectate. Pentru manager este important sa stie ca reducerea indicelui de încarcare a capacitatii de productie/ folosinta poate avea ca efect trecerea de la o activitate profitabila la o activitate cu pierderi. Ca atare, apare fireasca urmatoarea întrebare: “De la ce nivel de activitate (încarcare a capacitatii) activitatea de exploatare devin e rentabila ?. La aceasta întrebare raspunsul se determina pe baza analizei economice a punctului critic/ prag de rentabilitate, analiza ce poate fi completata cu analiza de elasticitate. 7.1.2. Metode de analiza a riscului de exploatare 7.1.2.1. Analiza de punct critic În procesul de fundamentare a proiectelor se admite o realitate de necontestat faptul ca exista o diferenta obiectiva între capacitatea teoretica, proiectata si capacitatea de regim / de exploatare, în conditiile date ale unui exercitiu (figura 7.1.). Capacitatea de regim se defineste ca “acel volum de productie ce se obtine în conditiile concrete ale perioadei (conditiile de regim)”, spre deosebire de capacitatea optima care este o capacitate ideala – volumul de productie ce se poate obtine în conditii de exploatare proiectate.

88

CAPACITATE DE PRODUCTIE TEHNICA (TEORETICA)

REZERVA DISPONIBILA DE CAPACITATE CAPACITATE DE PRODUCTIE DE REGIM (NORMALA) PROD. NEREALIZ. PRODUCTIE PLANIFICATA (PROGRAMATA) PRODUCTIA REALIZATA

Figura 7. 1.

Ca atare capacitatea de regim poate sa varieze de la un exercitiu la altul, iar diferenta fata de capacitate optima (capacitatea tehnica) reprezinta rezerva de capacitate. Pentru factorul de decizie este important sa cunoasca marja de abatere a capacitatii de regim fata de capacitatea tehnica astfel încât sa nu lucreze în pierdere, cu costuri de exploatare mai mari decât valoarea productiei obtinute. Raspunsul la aceasta problema este obtinut prin analiza de punct critic. Punctul critic este acel nivel de productie / activitate aferent unui exercitiu, pentru care costurile de exploatare sunt egale cu încasarile. Se calculeaza în unitati fizice sau valorice (prag de rentabilitate) si poate fi completat cu un concept mai eficient: elasticitatea. Indiferent de calea aleasa trebuie sa se descompuna cheltuielile de productie în variabile (proportionale cu volumul de activitate) si fixe.

89

Punctul critic fizic (punctul mort) se determina prin împartirea costurilor fixe totale la marja pe costurile varia bile (pret unitar – cheltuieli variabile unitare).

qcrt =

în care: q crt – punctul critic exprimat în unitati fizice, Cf – volumul estimat al cheltuielilor fixe (bugete), α - tariful/pretul unitar de vânzare, v - cheltuieli variabile unitare Pragul de rentabilitate este valoarea minima a cifrei de afaceri de la care exploatarea devine profitabila – punctul în care profitul proiectului este zero. Pr = qcrt · α , sau Pr = Cf ,
m
v

Cf , α−v

în care: m v =

M v Qh - C v = Qh Qh

- rata marjei cheltuielilor

variabile; Mv - marja pe costurile variabile; Mv = Qh – Cv : conditia este ca marja pe costurile variabile (Mv) sa fie egala cu cheltuielile fixe (Cf), Qh – cifra de afaceri/ veniturile proiectului, conditia fiind ca aceasta sa fie egala cu costul total de productie (Ct = Cv + Cf).eddc De aici deducem o a treia conditie a pragului de rentabilitate/ punctul critic: marja neta (Mn) = 0 Indicele de securitate – indicator de corelare a punctului critic cu cifra de afaceri/ veniturile anuale ale proiectului: Q h − Q crt I= Q crt

90

Relativ simpla, aceasta analiza trebuie abordata cu atentie pentru ca de obicei fiecare perioada (exercitiu) îsi are propriile ei particularitati, formalizate în constrângeri de natura endo/ exogena. De pilda, principala constrângere exogena este piata, dar pot fi si altele de natura ecologica, reglementara, etc. Analiza de punct critic este o analiza corelativa a functiilor de chel uieli si de venituri în raport cu volumul de t productie. • Veniturile evolueaza direct proportional cu volumul productiei. Pe perioade scurte de timp aceasta evolutie poate fi apreciata printr-o functie liniara fara ordonata la origine astfel: Q = α ·q, în care: Q – valoarea productiei, α - pret unitar de vânzare a produsului q - volumul productiei exprimat în unitati fizice sau natural- conventionale. • Cheltuielile de exploatare tratate în raport cu volumul productiei se descompun în: Cf - cheltuieli fixe, acele cheltuieli care, la nivelul unui exercitiu, ramân constante în raport cu volumul productiei, dar variaza pe unitatea de produs, Cv - cheltuieli variabile, care se modifica în raport cu volumul productiei, dar ramân constante pe unitatea de produs: C = Cf + v·q, v·q = C v în care: C - cheltuieli de productie aferente perioadei, Cf - cheltuieli fixe,

91

v cheltuieli variabile unitare, identificabile pe produs. Este necesar sa relevam o restrictie “tare” specifica la nivelul unui exercitiu dat, si anume: capacitatea de productie de regim (Cp) calculata de tehnicieni pentru perioada respectiva este limita maxima a potentialului productiv, ce nu poate fi nici neglijata si nici depasita în perioada respectiva decât cu modificari structurale ce ar conduce la reformularea întregii probleme studiate (o alta baza de date pentru declansarea analizei). În contextul celor spuse mai sus facem reprezentarea grafica a celor doua functii care exprima corelatiile: costuri /venituri - volum productie (figura 7.2). Constatam ca punctul critic este granita între eficient si ineficient, dar mai mult, putem spune acum ca este limita inferioara a câmpului de eficienta, iar limita superioara la nivelul exercitiului este data de capacitatea de regim (Cp) când indicele de utilizare (încarcare) al acesteia este maxim posibil (iu=100%). Stabilirea relatiei matematice de determinare a valorii punctului critic pleaca de la constatarea ca, în acest punct, cheltuielile sunt egale cu veniturile, respectiv: Q = C sau de unde:

α · qcrt

= Cf + v · qcrt

qcrt =

Cf α− v

92

Valoare

Q Q= α q C
C=Cf + vq

C>Q

qcrt

C< Q Figura 7.2

O situatie complet defavorabila este redata în figura 7.3, deoarece punctul critic, limita inferioara a câmpului de eficienta, este dincolo de potentialul maxim de productie al perioadei. Aceasta constatare, într-o analiza postfactum exceleaza prin inutilitate, de aceea astfel de studii trebuie sa aiba un caracter antefactum pentru a oferii conducerii posibilitatea de a lua masuri de corectie. Situatia financiara precara si greselile manageriale au dus si înca mai conduc la înregistrarea unor astfel de situatii în multe societati comerciale din România.

93

valoare

Q C

Cp C>Q Figura 7.3

qcrt

Revenind la graficul din figura. 7.2, apreciem ca analiza este incompleta, deoarece s-a proiectat o situatie posibila pe baza conditiilor tehnice, tehnologice, financiare, proprii întreprinderii în exercitiul analizat, neglijându-se însa un factor exogen determinant ”piata produsului”. Analiza comerciala are în vedere corelarea posibilitatilor de absorbtie a pietei, vis -a vis de posibilitatile de productie ale firmei. Regula este de a dimensiona productia în functie de cerere, altfel existând riscul de a produce pe stoc (situatie complet ineficienta deoarece, pe lânga pierderile datorate consumului de resurse pentru productie mai apar si pierderi din cheltuieli de stocaj, blocaj financiar, etc.). Spre deosebire de modul cum am abordat aceasta chestiune într-un paragraf anterior, acum trebuie sa fim atenti la nuanta problemei. Compartimentul de marketing poate oferi o informatie despre piata sub dublu aspect: capacitate de absorbtie (cunoscuta) a pietei produsului sau comenzi, contracte

94

ferme din partea beneficiarilor de produs la data efectuarii studiului. În functie de modul cum se exprima, depind masurile si deciziile conducerii. În figura 7.4./a este reprezentata situatia cea mai comoda, când capacitatea de absorbtie a pietei (P) este superioara potentialului maxim productiv al firmei. Practic, se pot încerca masuri cu efect minor de crestere a productiei, pornind de la premisa ca tehnicienii au stabilit în mod responsabil capacitatea de productie aferenta perioadei. In nici un caz nu este recomandabil angajarea unor obligatii contractuale mai mari decât posibilitatile reale ale perioadei deoarece se deterioreaza imaginea de piata, prin nerespectarea acestor obligatii. Figura 7.4./b arata ca potentialul cunoscut sau cererea certa se afla sub nivelul maxim de productie al perioadei. Daca dreapta (P) semnifica volumul comenzilor si contractelor certe, întreprinderea are obligatia de a-si respecta angajamentele luate fata de parteneri si deci, câmpul sau de eficienta este împartit în doua subintervale: în intervalul (q crt,P) este un câmp cert datorita conditiei enuntate mai sus, iar în subintervalul (P,Cp) exista un câmp potential ce poate fi ocupat numai daca se gasesc noi debusee pe piata produsului. Daca dreapta (P) semnifica capacitatea maxima de absorbtie a pietei produsului atunci subintervalul (P ,Cp) este o zona tabu, dreapta P fiind limita maxima a câmpului de eficienta în perioada analizata. O productie superioara nivelului “P” va însemna incontestabil o productie pe stoc, cu toate neajunsurile pe care le genereaza. Depasirea acestui prag se poate face numai cu certitudinea unor noi debusee externe sau interne.

95

Q Q Cv Cf Cv Cf

qcrt figura7.4/a

Cp

P

qcrt figura 7.4./b

P

Cp

Q Cv Cf

P figura 7.4./c

qcrt

Cp

Reprezentarea din figura 7.4./c ofera cea mai dezastruoasa situatie care face trimitere la starea din figura 7.3, dar pe alte coordonate. Capacitatea de absorbtie a pietei sau portofoliul de comenzi nu acopera nici acel minim obligatoriu de productie care ar permite doar recuperarea cheltuielilor de productie. Ca atare, se impun masuri urgente si de substanta daca se doreste ca exploatarea sa nu conduca la faliment.

96

Caracteristicile punctului critic: • este un indicator de performanta; diminuarea sa mareste capacitatea de câstig a proiectului; • este dependent de structura costului de exploatare, reducerea costurilor fixe se reflecta în marja neta totala (beneficiul proiectului), fara a influenta marja costurilor variabile; • este un indicator de evaluare a riscului economic, deoarece pune în garda factorul de decizie asupra unui nivel de activitate sub care, daca se coboara se vor înregistra pierderi. El da volumul de activitate cu profit zero, dar care usor se poate transforma în pierdere, cu întregul sir de neajunsuri ce pot merge pâna la încetare de plati. În acelasi timp, scaderea nivelului critic de productie (a punctului critic) amelioreaza capacitatea de câstig, si autonomia financiara a proiectului; • este un reper pentru activitatea de exploatare, fata de care se cauta o pozitionare cât mai îndepartata. Pentru aceasta managerul trebuie sa urmareasca evolutia raportului între cheltuielile fixe si cele variabile si ecartul între pragul de rentabilitate si cifra de afaceri a firmei; • fiind relativ independent de volumul de activitate, analiza sa este completata cu indicele de securitate care coreleaza punctul critic cu cifra de afaceri.

97

7.1.2.2. Analiza elasticitatii si flexibilitatii rezultatului Flexibilitatea exprima capacitatea întreprinderii de a-si adapta nivelul sarcinilor la volumul productiei, ceea ce înseamna posibilitatea de a obtine beneficii chiar si la un volum scazut de activitate. Flexibilitatea se exprima prin raportarea cheltuielilor variabile la cifra de afaceri sau la costurile totale. Cv F= ⋅ 100 Q Ameliorarea flexibilitatii se realizeaza prin cresterea ponderii cheltuielilor variabile în costurile totale ceea ce înseamna o scadere a punctului critic în cazul unei întreprinderi profitabile. Analiza flexibilitatii activitatilor a aparut ca o necesitate în perioada imediat urmatoare expansiunii economice care a urmat dupa cel de-al doilea razboi mondial, caracterizata prin reducerea activitatilor economice. Ulterior s-a folosit un concept mai semnificativ cel de elasticitate, ca masura a variatiei rezultatului (marja neta) ca urmare a variatiei vânzarilor. Elasticitatea rezultatului în raport cu activitatea este raportul dintre variatia relativa a marjei nete ( de afaceri/volum de vânzari ( vânzarilor. EMn/CA =
δ CA δ Mn CA ⋅ = Mn ⋅ δ CA Mn Mn δCA
δ Mn ) si a cifrei Mn

δ CA ) la o variatie scazuta a CA

98

Cunoasterea coeficientului de elasticitate da posibilitatea sa se aprecieze efectele unei variatii a activitatii. De exemplu, la o coeficient de elasticitate de 5, o variatie a activitatii de 8% va genera o variatie a rezultatului de 40% Pentru o evolutie liniara a costurilor, elasticitatea depinde de proportia dintre costurile fixe si costurile variabile, ceea ce o apropie mult de flexibilitate. Cu cât ponderea costurilor fixe este mai mare, cu atât elasticitatea este mai puternica. Rolul elasticitatii ca indicator de evaluare a riscului exploatarii poate fi relevat prin analiza corelativa între elasticitate, flexibilitate, profituri si activitate. Influenta modificarii structurii cheltuielilor de exploatare (flexibilitatea) asupra elasticitatii. În valori absolute elasticitatea variaza invers proportional cu flexibilitatea, respectiv, o elasticitate înalta este posibila la costuri fixe ridicate dar asta, conform relatiilor de calcul, înseamna flexibilitate scazuta. Aceasta concluzie trebuie nuantata: daca întreprinderea înregistreaza profit, atunci elasticitatea si flexibilitatea variaza în sensuri opuse, pe masura ce flexibilitatea creste, scade elasticitatea; daca însa rezultatul este negativ, atunci ele variaza în acelasi sens. Elasticitatea variaza în sens invers proportional la modificarea rezultatului: o diminuarea a profitului este însotita de o crestere a elasticitatii si invers. Când se lucreaza în pierdere, o diminuare a pierderii (crestere de rezultat) duce la cresterea elasticitatii în valori absolute. O elasticitate egala cu 1 corespunde unei ponderi de 100% a cheltuielilor variabile în costul total de productie.

99

7.2. Analiza riscului de trezorerie/lichiditate
Odata cu punerea în functiune, riscul major pentru un proiect este de a intra în imposibilitate de a-si onora obligatiile, a-si pla ti datoriile, din lipsa de lichiditati. Aceasta stare de obicei este consecinta unei rentabilitati scazute a activitatii sau a subtilizarii capacitatilor de productie. Riscul de trezorerie apare în legatura cu asigurarea lichiditatilor necesare pentru a face fata fluctuatiilor de activitate. De aceea înca din faza de pregatire a proiectului este nevoie de o analiza aprofundata a bila ntului functional previzionat. Î n contextul problemei noastre intereseaza trei concepte de baza ale gestiunii financiare: - Fondul de rulment net global (FRNG), - Nevoia de fond de rulment (NFR), - Trezoreria (T). Echilibrul financiar al activitatii de exploatare este atins daca exista relatia: FRNG = NFR + T
Nevoia de fond de rulment Fond de rulment net global T<0 c) Nevoia de fond de rulment

Fond de rulment net global

Nevoia de fond de rulment

Fond de rulment net global b)

T> 0 a)

100

a) Un echilibru financiar perfect este atunci când trezoreria este nula (T=0), b) Daca FRNG > NFR se înregistreaza un echilibru minim, având T>0, c) Daca FRNG < NFR - o stare de dezechilibru financiar (T<0) deci pentru a face fata obligatiilor curente întreprinderea va fi nevoita sa apeleze la credite. Proiectia situatiei economice a proiectului trebuie sa asigure o stare de echilibru financiar data de relatia: FRNG > NFR, pentru T > 0. Fondul de rulment/ capital circulant desemneaza ansamblul activului circulant, fiind sursa de acoperire a cheltuielilor ce decurg din activitatea curenta de exploatare. În conceptia patrimoniala care urmareste exigibilitatea posturilor de activ (lichiditatea), fondul de rulment reprezinta excedentul de capitaluri permanente si este tratat ca indicator de evaluare a lichiditatii si solvabilitatii firmei Practic, se determina ca diferenta (figura 7.8) între resursele permanente/ stabile si activele imobilizate (la valoarea neta). FRNG = Capitaluri permanente - Active imobilizate
Active imobilizate (val. neta) Fond de rulment Activ circulant Figura 7.8
Capitaluri permanente capital propriu provizioane de riscuri si cheltuieli credite pe termen lung

-

Datorii pe termen scurt

101

Sau, se mai poate spune ca FRNG este diferenta între activele circulante si datoriile pe termen scurt. Din punct de vedere functional, fondul de rulment reprezinta necesarul de fonduri pentru acoperirea decalajului dintre resursele si necesitatile exploatarii si poate fi evaluat normativ pe baza bilantului functional. Fond de rulment = Resurse stabile (aciclice) – Angajamente stabile (aciclice) Caracterul ciclic al procesului de productie induce factorii de cauzalitate a fondului de rulment: • Factorul timp - generat de decalajul financiar între momentul cumpararii de materii prime, materiale, alte bunuri necesare desfasurarii procesului de productie si momentul încasarii contravalorii produselor fabricate, vândute clientilor.
cumparari de bunuri vânzare pro duse finite

Stocaj Credit furnizor
Reglem. plati furnizor

Credit client Nevoia de fond de rulment
Reglementare încasari client Figura 7.9

Decalajul financiar – nevoia de fond de rulment apare ca diferenta între momentul stingerii obligatiilor la furnizor si cel al încasarii contravalorii marfurilor de la client. In conditiile unui proces repetitiv, ciclic acest decalaj se permanentizeaza fapt ce conduce la

102

posibilitatea estimarii cu un grad ridicat de certitudine a nevoi de fond de rulment Factor volum - nivelul activitatii de exploatare care se masoara prin cifra de afaceri neta (fara TVA). Cu cât cifra de afaceri este mai mare cu atât este necesar un volum sporit al nevoii de fond de rulment. Daca conditiile de exploatare ramân constante, exista o proportionalitate între cresterea cifrei de afaceri si nevoia de fond de rulment. In modelul normativ se considera cifra de afa ceri repartizata regulat pe an comercial (360 zile). Factor pret – structura costurilor în raport cu cifra de afaceri neta. La o cifra de afaceri egala, mentinând conditiile de exploatare modificarea NFR este determinata de nivelul costurilor. Modificari a le strategiei de activitate: în politica de aprovizionare, de stocaj, de comercializare, etc.

Previziunea nevoii de fond de rulment înseamna stabilirea fondului de rulment normativ exprimat în zile cifra de afaceri neta (NFR z). Exprimarea în unitati valorice se face pe baza relatiei: NFR = NFR z ·
CA net 360

De pilda, pentru necesarul de materii prime calculele se deruleaza astfel: Stoc ⋅ mediu Cost ⋅ achizitie ⋅ 360 ⋅ NFRz = , Cost ⋅ achiz . Cifra ⋅ afaceri ⋅ neta Avantajul acestei metode de calcul este dat de faptul ca necesarul exprimat în zile are de obicei caracter normativ, fiind deci predeterminat.

103

Previzionarea necesarului de fond de rulment este un proces interfazic, înainte si dupa finantare, care are în vedere elemente legate de mediu (creante si datorii pe termen scurt) si de procesul de productie, stocuri. Este un calcul estimativ mediu care va exprima o tendinta pe o anumita perioada, bazat pe constanta rotatiei si regularitatii fluxului de productie. Fata de aceasta tendinta fluxul real poate avea o anumita abatere.
Valoare Fond de rulment normativ

Nevoia de fond de rulment

Figura 7.10
Exemplu Specificatie Rata de variatie a vânzarilor Valoarea vâzarilor (CA neta) Nevoia de fond de rulement - variabila - fixa Fond de rulement (FRNG) Trezoreria (T) Variatia trezoreriei Variatia vânzarilor luna 1 luna 2 luna 3 13% 10% 2000 2260 2486 431 481 525 386,7 436,0 480,6 45 45 45 450 450 450 + 63,3 + 14 - 30,6 - 49,3 - 44,6 + 260 + 226 luna 4 luna 5 luna 6 - 12% 20% -15% 2187 2625 2231 468,6 552,6 476,4 423,0 507,6 431,4 45 45 45 450 450 450 + 27 - 57,6 + 18,6 + 57,6 - 84,6 + 76,2 -299 + 439 - 394

Constatam ca, toate cresterile de activitate absoarbe trezoreria, iar dimin uarile elibereaza trezorerie, în situatia

104

unei activitati cu beneficii. În situatia unei activitati cu pierderi, situatia va fi inversa. Acesta este un paradox cunoscut de specialisti precum ca; scaderea rezultatului conduce la ameliorarea trezoreriei, iar cresterea rezultatului deterioreaza trezoreria. Si din exemplul anterior constatam ca fluctuatia de activitate conduce la variatia trezoreriei, ceea ce poate sa oblige la prelevari din trezorerie, cu consecinte mergând pâna la obligatia de negociere a descoperirii de resurse si chiar punerea în lichidare sau ruptura de stoc cu pierderi de profit daca antreneaza reducerea vânzarilor. Costul riscului este cu atât mai important cu cât fondul de rulment normativ este mai scazut, stare în care se va înregistra o îndatorare marginala permanenta. Solutia ar fi de a supraevalua fondul de rulment normativ (o nevoie de fond de rulment mai mare). Dar aceasta ridica problema costului de oportunitate a utilizarii marginale a fondurilor indisponibile prin blocarea lor pentru cresterea finantarii imobilizarilor. Aceasta ne conduce la posibilitatea stabilirii unui nivel optim al NFR prin studiul corelativ al functiilor costului de risc si costului NFR. Practic problema evaluarii are doua solutii: - Internalizarea risculu i de lichiditate/ trezorerie (în raport cu NFR) prin cresterea nivelului nevoii de fond de rulment. Astfel riscul este neutralizat, total sau partial, prin transformarea lui în cost. Totusi în aceasta situatie este posibil sa se faca apel la trezorerie de precautie într-un post de valori mobiliare de plasament (nevoia de fond de rulment în afara exploatarii);

105

-

Externalizarea riscului de trezorerie în raport cu NFR, pastrând nivelul sau mediu estimat, dar facând apel la trezoreria de precautie. Astfel slabiciunea NFR este suplinita prin trezorerie de precautie care va acoperi în mare parte riscul.

În general, daca fondul de rulment este ridicat (direct sau cu trezorerie de precautie) se diminueaza rentabilitatea proiectului. De aceea, este bine sa se elim ine trezoreria de precautie din calculele de rentabilitate si sa se considere ca element de diminuare a riscului în rata de actualizare. Practic este necesar sa se estimeze fluctuatia si costurile marginale ale riscului de trezorerie. Fluctuatia NFR se poate studia comparativ cu o situatie similara înregistrata la un alt proiect deja în exploatare. Aceasta înseamna totusi neglijarea unor tendinte specifice si / sau modificari exceptionale ce nu sunt relevate de activitatea curenta. Se merge pe un nivel mediu sau probabil caruia i se poate atasa ecartul-tip sau coeficientul de variatie, care nu poate servi la stabilirea fondului de rulment necesar Costul NFR se poate estima daca montajul financiar este stabilit Costul riscului – pierderile de rentabilitate puse pe seama nivelului tot mai scazut al NFR, sunt dificil de evaluat în practica, în situatia unei reale insuficiente de fonduri care induc riscuri majore mergând pâna la lichidare (rentabilitate nula sau negativa). Se poate rezolva problema prin negociere a altor modalitati de acoperire a deficitelor de resurse prin finantari pe termen scurt.

106

7.3. Analiza riscului de rentabilitate: analiza de senzitivitate
Analiza riscului de rentabilitate se pune în termenii asigurarii unei rentabilitati minimale pentru proiect, în functie de care se va adopta si rata de actualizare. Este un studiu ce are în vedere toata durata de viata a proiectului si este independent de forma de finantare adoptata. Analiza riscului de rentabilitate are doua etape : • analiza de sensibilitate care pune în evidenta variabilele cele mai sensibile în raport cu obiectivele proiectului, • evaluarea riscului de rentabilitate prin multiple metode unele specifice pr profilul riscului unui proiect. Analiza de senzitivitate are ca scop evidentierea variabilelor cheie care au influenta semnificativa asupra finalitatilor asteptate, exprimate prin criterii de eficienta (valoare adaugata, profit net, rata de rentabilitate interna). Intr-o prima faza se va cauta raspuns la întrebarea: la care variabila proiectul este cel mai sensibil? Este indicat ca analiza sa se faca în raport cu acele variabile cruciale pentru agentul economic promotor al proiectului, cum ar fi: rata inflatiei, rata de schimb valutar, indicele preturilor la materii prime, produse, s.a., durata de executie, etc. Un proiect va fi considerat riscant daca se constata ca indicatorii sai de eficienta sufera modificari semnificative în raport cu schimbarile previzionate ale variabilelor luate în calcul. In aceasta situatie directorul/seful de proiect va face propuneri de masuri de contracarare a efectelor negative, urmând ca managementul general sa stabileasca traseul strategic de urmat. Între aceste masuri se pot enumera:

107

În cazul cheltuielilor de investitii, este posibila corectarea fiecarui capitol de cheltuieli cu o cota de “neprevazute”, care au ca destinatie: a) rezerve pentru modificari fizice (modificarea cantitatilor de resurse, aparitia de noi capitole de cheltuieli, etc.), b) rezerve pentru modificari de preturi care pot fi generate de: - fluctuatia relativa a preturilor în perioada analizata, - efectul inflatiei. Trebuie avut în vedere ca, existenta acestor “neprevazute” poate avea uneori un efect demobilizator în procesul de evaluare a costurilor proiectului de investitii, reducând interesul pentru stabilirea exacta a marimii fiecarei categorii de costuri. De aceea, se impune ca la fiecare capitol, sa se dea explicatii clare cu privire la destinatia si modul de calcul a rezervei. Pentru perioada de vi ta a proiectului, efectul inflatiei a poate fi luat în calcul prin includerea unei cote estimate în rata de actualizare folosita la calculele de eficienta. Daca proiectul apartine unui domeniu dinamic, pe durata sa de viata se pot prevedea cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiectia fluxului de trezorerie. Deasemenea, se recomanda estimarea valorii reziduale, ca venit în ultimul an de viata a proiectului. Stabilirea ei trebuie sa se faca în functie de specificul fiecarei categorii de cheltuieli: echipamente de lucru, cladiri, terenuri, s.a. În functie de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile se pot folosi diverse metode de analiza a sensibilitatii.

108

Procedeul cel mai simplu consta în stabilirea unor relatii între variabilele luate în studiu si obiectivele masurabile, ceea ce presupune parcurgerea a trei pasi: - identificarea variabilelor cu cel mai puternic impact asupra calculelor de elasticitate, - studiul variantelor posibile ale acestor variabile; pe baza unor date retroactive se vor stabili coeficientii de variatie, - evaluarea influentei acestor variatii asupra nivelului indicatorilor obiectiv. Un alt procedeu pleaca de la ideea ca studiul variatiilor variabilelor se înscrie într-un univers probabilistic. Se calculeaza valorile extreme ale fiecarei variabile retinute, apoi se analizeaza valorile plauzibile în cazul proiectului analizat cu aceste valori prag, ceea ce va permite exprimarea unor puncte de vedere cantitativ/ calitative cu privire la riscurile atasate. Sensibilitatea la o variabila se exprima în valori absolute ca modificare a rezultatului/ criteriului la variatia cu o unitate a fiecarei variabile (ceea ce are semnificatia de derivata partiala a functiei obiectiv în raport cu variabila respectiva), Impactul unei variabile asupra obiectivelor poate fi masurat si în valori relative, ca raport între variatia relativa a obiectivului si variabilei luate în calcul, ceea ce corespunde cu elasticitatea punctuala care masoara impactul fiecarei variabile asupra proiectului (variatia procentuala a obiectivului la variatia cu un procent a variabilei). Cele doua concepte sunt complementare dar adesea studiul de impact este privilegiat mai ales în analize strategice sau analize categoriale (de pilda studiul im pactului cresterii preturilor produselor asupra rezultatului). Studiul se

109

poate aplica la toate variabilele ce pot influenta rezultatele financiare ale proiectului, dar presupune un volum de munca important. De aceea se poate face la diferite paliere: - sensibilitatea anumitor activitati, produse, etc., - sensibilitatea pe mari grupe de cheltuieli din contabilitatea analitica, - sensibilitatea pe mari categorii de investitii, - sensibilitatea diferitelor elemente ale necesarului de fond de rulment , O alta problema importanta în analiza de sensibilitate consta în stabilirea variabilelor purtatoare de risc pentru proiect. Simpla lor retinere nu înseamna automat o apreciere asupra capacitatii de a induce riscul. Riscul poate avea origini multiple, poate rezulta din combinatii de factori si variabile. De aceea, alegerea implica ea însusi riscuri precum: - informatia incompleta asupra proiectului induce incertitudine, - fluctuatia valorilor variabilelor în jurul valorii medii alese, - erori de estimare a tendintelor, de altfel destul de frecvente în cadrul proiectelor. În concluzie, alegerea variabilelor de risc este determinata de nivelul de variatie a variabilei (fluctuatie sau incertitudine) si elasticitatea variabilei în relatia cu obiectivele. Produsul celor doua marimi da impactul de risc al fiecarei variabile si va servi la selectia variabilelor riscante pe baza carora se va cuantifica riscul. Calculele de risc se pot face prin diverse metode : 1. Metode empirice, cele mai pragmatice dar si cele mai grosiere – de pilda evaluarea indicatorilor de eficienta cu

110

rate de actualizare cu sau fara rata de risc, analiza de impact. Se pot stabili aprioric anumite grade de risc, de pilda: - proiecte putin riscante – pentru o rata de risc de 5%, - proiecte riscante - pentru o rata de risc de 8%, - proiecte foarte riscante – pentru o rata de risc de peste 10%. Toata atentia va fi îndreptata în a pozitiona proiectul într-o astfel de scara. Se poate proceda astfel: a) prin analiza de sensibilitate se stabilesc variabilele semnificative ca impact; b) pentru fiecare variabila în parte se pune în evidenta variatia rela tiva pe clase de risc, de pilda: variatia la modificarea pretului de cumpara re a materiilor prime de baza încadrata în clasele de risc de mai sus; c) se studiaza pentru fiecare variabila în parte variatia cea mai plauzibila, în varianta pesimista. De exemplu , modificarea pretului de cumparare a materiilor prime cu 25% conduce la o modificare a RIR cu 6%, iar o modificare de 10% conduce la o reducere a RIR cu 2%. Din analiza unor date referitoare la situatii anterioare s-a constatat o modificare de 20%, deci proiectul se înscrie în grupa doi de risc. Se procedeaza astfel secvential cu fiecare variabila. Influenta conjugata se poate examina prin metode specifice de analiza în univers probabilistic. 2. Metode de analiza în univers probabilistic, mai precise, bazate pe metoda Monte-Carlo. Pasii principali de aplicare a metodei Monte-Carlo sunt urmatorii: a) Alegerea variabilelor semnificative pe baza unui studiu de sensibilitate si ierarhizarea lor pentru a

111

evita studul unor variabile cu fluctuatii sau influenta neglijabila, b) Stabilirea legii de variatie, corespunzator careia se vor folosi mai departe metode specifice de analiza. Pentru aceasta se propun mai multe procedee: - stabilirea unei liste de valori la care se asociaza o probabilitate obiectiva sau subiectiva de realizare. Exista pericolul de a nu da raspunsuri pertinente (echiprobabilitate), - pentru fiecare variabila se face referire la o lege de probabilitate precizând valorile sale caracteristice; medie, ecart-tip), alegerea având la baza studiul al unor serii statistice. c) Simularea functionarii proiectului, prin alegerea la întâmplare de valori diferite pentru variabile, respectând legea de variatie aleasa. Se obtin astfel diferite valori ale indicatorilor, criterii ce vor fi analizate pe baza unor parametri specifici: speranta matematica (rezultatul mediu), ecartul tip, valoare modala (valoarea cea mai probabila, etc.). Aceasta metoda permite o corelatie directa între rentabilitate si risc prin intermediul probabilitatilor asociate fiecarui nivel al rezultatului care formeaza profilul riscului. Riscul de rentabilitate si criteriile de performanta : 1. Criteriul speranta - varianta (criteriul Markovitz) este ce l mai cunoscut în studiile de sinteza a rentabilitatii si riscului. El consta în a diminua rata interna de rentabilitate cu suma ecartului tip ponderat cu un coeficient de importanta acordat riscului: M = E(R) - µ x σ(R), în care: E(R) - speranta matematica (RIR mediu), µ - coeficient de aversiune fata de risc,

112

σ(R) - ecartul – tip al RIR, Dificultatea de calcul rezulta în evaluarea coeficientului de aversiune “µ” propriu fiecarui agent economic. Pentru întreprinzatorii prudenti (cu oarecare aversiune fata de risc) el este pozitiv si coboara la valori negative în raport cu gradul de acceptare a riscului (slaba aversiune fata de risc). Putem astfel stabili un profil al riscului stabilind pentru fiecare valoare a parametrului “µ” (corespunzator unei valori a ecartului tip) probabilitatea de eroare. 2. Risc integrat în calculul VNA (flux net de trezorerie/venit net actualizat), fie prin includerea unei prime de risc în rata de actualizare (metoda aditiva) sau prin recalcularea înainte de actualizare (metoda multiplicativa) Metoda aditiva – consta în externalizarea riscului în raport cu costurile, fiind luat în considerare prin adaugarea unei prime de risc la rata de actualizare: VNA = ∑ ⋅ , sau ∑ h (1 + a )h (1 + r )h h =1 (1 + a ′) în care: CFh – cash flow anual, a - rata de actualizare fara risc, r - prima de risc, a’ - rata de actualizare corectata cu prima de risc. Metoda multiplicativa prin care riscul este internalizat în raport cu costurile fiind integrat fluxului financiar prin calcularea unui echivalent sigur (E (CF)) cu ajutorul unui factor de ajustare (a h). E(CF) = ah CFh , ah = VNA = ∑
a h CFh (!+a)
h

CFh

1

De

CFh

=

CF h (1 − r )

E(CF ) - factor de ajustare, iar r = CF

(1 + a) h CF − E(CF) = 1 − ah . CF

113

7.4. Analiza riscului financiar
În cadrul proiectului decizia financiara are doua câmpuri de aplicatie: • asigurarea surselor de finantare, si • asigurarea capacitatii de rambursare a datoriilor contractate cu ocazia realizarii si exploatarii sale. Problema surselor de finantare are un caracter antefactum si rezolvarea sa este asigurata daca proiectul este prezentat într-o maniera atractiva detinatorilor de capitaluri. Dar pe acestia îi intereseaza, în primul rând, recuperarea sumelor investite si apoi posibilitatea de a obtine o “recompensa financiara” pe masura efortului facut. Riscul financiar consta tocmai în pericolul ca, din anumite cauze, datorita unor conjuncturi nefavorabile, sa se intre în insolvabilitate, crescând gradul de îndatorare fata de finantatori. Daca întreprinderea nu are datorii, întregul sau profit din exploatare se va transfera în profitul net si, deci, riscul ar fi minim. Daca însa gradul de îndatorare este ridicat, si în general factorii de risc sunt independenti de managementul întreprinderii, atunci rata riscului este ridicata. Fie ca este vorba de punerea la punct a unei metode de selectare a activelor mai putin riscante, de alegere a unui activ financiar sau de a face investitii pe piata financiara, ideea este aceiasi: plasamentele se judeca în functie de risc, iar investitorul accepta plasamente riscante daca remunerarea compensatorie este pe masura. Aceasta este de fapt “prima de risc” a unui activ financiar. Prima problema care se pune este de a determina marimea acestei prim e.

114

Prima de risc (P r) este diferenta dintre rentabilitatea sperata a investitiei sau plasamentului (µI) si rentabilitatea plasamentului fara risc (r f). Rentabilitatea sperata este nivelul minim acceptat de rentabilitate a unui plasament, fiind aproximativ identica cu rata de actualizare (a): Pr = µI – rf, iar: µI = a = rf + Pr Prima de risc pentru un titlu, ca si în cazul proiectului, corespunde unei rentabilitati suplimentare pretinse de investitor pentru a finanta un proiect sau a cumpara un titlu. Estimarea sa trebuie sa se faca prin aprecierea riscului activului în raport cu riscul de pe piata financiara, Pr = c v (µm – rf), în care: (µm – rf) – prima de risc de piata ce ofera informatii asupra cursului pietei în raport cu valorile fara risc, Admitând ideea ca piata este ca un portofoliu determinat de titluri reprezentative se vor lua în considerare doua riscuri: titlul în raport cu portofoliul si portofoliul în raport cu piata C v – coeficient de volatilitate a titlului ce exprima comportamentul titlului în raport cu piata, aratând ca acesta este sau nu mai riscant decât piata . Prima de risc de piata se calculeaza în raport cu rentabilitatea bonurilor de trezorerie astfel: (µm – rf) = în care: n - numar de observari, Rp h - rentabilitatea de piata în perioada “h”, Rf h - rentabilitatea bonurilor de trezorerie în perioada “h” Estimarea se face pe termene scurte asupra valorilor intrinseci. În cazul proiectelor se va lucra pe valorile previzionate si pe durata de viata a acestora.
1 n ∑ (Rp h − Rf h ) , n h=1

115

Trebuie sa facem câteva precizari: un activ financiar se caracterizeaza prin risc de fluctuatie a valorii sale, care poate fi estimat prin ecartul tip al rentabilitatii sale pe o perioada data. Acest risc are doua componente: risc sistematic/riscul de piata ce poate fi explicat prin evolutia pietei, risc specific titlului care are un caracter rezidual. Riscul titlului este functie liniara de riscul pietei: Rih = aih + c vi Rp h +frh în care: aih – ordonata la origine care exprima variatia cursului în absenta influentei pietei, frI – factor rezidual care cuantifica un risc specific inexplicabil prin piata, Cv I – coeficient de volatilitate si exprima gradul de dependenta a titlului în raport cu piata. Daca este supraunitar (cvh >1) înseamna ca titlul are o variatie mai mare decât a pietei. El este o masura a riscului sistematic de piata si, ca atare, daca c h = 1 înseamna v dependenta totala, iar riscul specific este nul.

116

& Studiu de caz nr.1: Repartizarea optima a resurselor investitionale
În sedinta Consilului Local Municipal al orasului “S”, s-a aprobat programul de dezvoltare si reabilitar a retelelor e de alimentare cu apa, termoficare, precum si de modernizare a retelei preorasenesti de transport în comun. Pentru realizarea acestor obiective s-a aprobat un buget de 2000 de miliarde lei. Se cere: a. Având în vedere ca, resursele alocate nu sunt la nivelul nevoilor în domeniu, se solicita un studiu de alocare a fondurilor pe baza criteriilor de eficienta economica, respectiv, o crestere cât mai mare a veniturilor bugetului local si un profit la nivelul agentilor economici prestatori de servicii de apa, termoficare si transport calatori de cel putin 300 mild lei. b. Sa se fundamenteze modul de gestionare cât mai eficienta a fondurilor alocate serviciilor de apa. REZOLVARE 1.a.) Studiu de repartizare optima pe cele trei servicii a bugetului alocat Elaborarea modelului matematic : Notam cu “x i” volumul de investitii ce se va aloca fiecarui sector de activitate luat în studiu, pentru i = 1,…3, astfel ca: X1 – investitii alocate sectorului “apa – canal”,

117

X2 – investitii alocate sectorului de termoficare, X3 - investitii alocate transportului în comun. Sistemul de restrictii care conditioneaza repartizarea alocatiei bugetare: 1. Investitii – indiferent structura de alocare a celor 2.000 mild. lei, fondurile de investitii ce revin celor trei sectoare nu poate depasi aceasta suma, deci: x 1 + x 2 + x3 ≤ 2.000 2. Sporul de profit obtinut în urma implementarii acestui program sa fie mai mare de 300 mild lei. a21x 1+a 22x 2+a 23x 3=300 în care: a ij – profit la un leu investitie 3. Functia obiectiv/scop – realizarea unor venituri cât mai mari: Max. f(x) = c 1x 1 + c 2x 2 + c 3x 3 în care: c i - venituri pe unitatea monetara investita (la un leu investitie). Operationalizarea/încarcarea modelului: Pentru realizarea studiului specialistii au la dispozitie urmatoarele informatii (tabelul nr. 1.1):
Tabelul nr. 1.1.
Regia de transport în comn Specificatie UM Regia Apa canalizare Sectorul de transport si distributie termica

1. Venituri la 1000 lei capital fix 2. Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venit 3. Ponderea capitalului fix în total investitii

Lei Lei

1.250 870

1.625 907,6

1.450 900

%

94

92

95

118

Restrictia de investitii: x 1 + x 2 + x 3 ≤ 2.000 Restrictia de profit: constatam ca nu exista concordanta între semnificatia economica a coeficientilor “a ij“ – profit la un leu investitii si datele culese din evidenta sectoarelor, fiind astfel obligati sa facem corelarea printr-o operatie preliminara.
a ij = Q Cf
j j

Cf I
j

j

a21 = 1,25 · 0,94 ·(1 – 0,87) = 0,15 = 0,15275 a22 = 1,625 · 0,92·(1 – 0,9076) = 0,13814 a23 = 1,45 · 0,95·(1 – 0,9) = 0,13775 0,15275 x 1 + 0,13814 x 2 + 0,13775 x 3 ≥ 300 Functia obiectiv: pe baza aceleasi constatari, procedam la determinarea coeficientilor “ci” – venit la un leu investitie astfel: ci =

  1000     

C Q

j j

1000

1000

      

Qj

Cf j

x

Cf1 , deci: IJ

1,25 · 0,94 x 1 + 1,625 · 0,92 x 2 + 1,45 · 0,95 x 3 - max max. F(x) = 1.175 x1 + 1,495 x 2 + 1,378 x3 Deci, modelul aferent problemei puse este: Max. F(x) = 1,175 x 1 + 1,495 x 2 + 1,378 x 3 x1 + x2 + x 3 ≤ 2.000 0,15275 x 1 + 0,13814 x 2 + 0,13775 x 3 ≥ 300 x1 , x2 , x3 ≥ 0

119

Rezolvarea se va face prin algoritmul simplex, folosind facilitatile oferite de produsul informatic “QM”.
Program: QM / Linear Programming Problem Title : Madm1 ***** Input Data ***** Max. Z = 1.175x1 + 1.495x2 + 1.378x3 Subject to C1 1x1 + 1x2 + 1x3 <= 2000 C2 .15275x1 + .13814x2 + .13775x3 >= 300 ***** Program Output *****
Simplex Tableau : 0 ------------------------------------------------------------------\Cj 1.175 1.495 1.378 0.000 0.000 -M Cb \ Basis Bi x1 x2 x3 s1 S2 A2 ------------------------------------------------------------------0.000 s1 2000.000 1.000 1.000 1.000 1.000 0.000 0.000 -M A2 300.000 0.153 0.138 0.138 0.000 1.000 1.000 Zj *-M* -M -M -M 0.000 M -M Cj-Zj M M M 0.000 -M 0.000 --------------------------------------------- ---------------------Simplex Tableau : 1 ------------------------------------------------------------------\Cj 1.175 1.495 1.378 0.000 0.000 -M Cb \ Basis Bi x1 x2 x3 s1 S2 A2 -----------------------------------------------------------------0.000 s1 36.007 0.000 0.096 0.098 1.000 6.547 -6.547 1.175 x1 1963.993 1.000 0.904 0.902 0.000 6.547 6.547 Zj 2307.692 1.175 1.063 1.060 0.000 -7.692 7.688 Cj-Zj 0.000 0.432 0.318 0.000 7.692 -M ------------------------------------------------------------------Simplex Tableau : 2 ------------------------------------------------------------------\Cj 1.175 1.495 1.378 0.000 0.000 -M Cb\ Basis Bi x1 x2 x3 s1 S2 A2 -----------------------------------------------------------------0.000 S2 5.500 0.000 0.015 0.015 0.153 1.000 -1.000 1.175 x1 2000. 000 1.000 1.000 1.000 1.000 0.000 0.000 Zj 2350.000 1.175 1.175 1.175 1.175 0.000 0.000 Cj-Zj 0.000 0.320 0.203 -1.175 0.000 -M -------------------------------------------------------------------

120

Simplex Tableau : 3 -----------------------------------------------------------------\Cj 1.175 1.495 1.378 0.000 0.000 -M Cb \ Basis Bi x1 x2 x3 s1 S2 A2 ------------------------------------------------------------------1.495 x2 376.454 0.000 1.000 1.027 10.455 68.446 -68.446 1.175 x1 1623.546 1.000 0.000 -0.027 -9.455 -68.446 68.446 ------------------------------------------------------------------Zj 2470.465 1.175 1.495 1.504 4.521 21.903 -21.891 Cj-Zj 0.000 0.000 -0.126 -4.521 -21.903 -M ------------------------------------------------------------------Final Optimal Solution Z = 2470.465 ---------------------------------------Variable Value Reduced Cost ---------------------------------------x 1 1623.546 0.000 x 2 376.454 0.000 x 3 0.000 0.126 ---------------------------------------Constraint Slack/Surplus S hadow Price ---------------------------------------C 1 0.000 4.521 C 2 0.000 -21.903 ---------------------------------------Objective Coefficient Ranges --------------------------------------------------------------- ---Lower Current Upper Allowable Allowable Variables Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------x 1 No limit 1.175 1.495 0.320 No limit x 2 1.373 1.495 No limit No limit 0.122 x 3 No limit 1.378 1.504 0.126 No limit ------------------------------------------------------------------Right Hand Side Ranges ------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Constraints Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------C1 196 3.993 2000.000 2171.710 171.710 36.007 C2 276.280 300.000 305.500 5.500 23.720 ------------------------------------------------------------------***** End of Output *****

Repartizarea optima a celor 2.000 mild lei (citita în coloana Value a raportului oferit de QM) este urmatoarea: - X1 = 1.623,546 mild lei investitii pentru sectorul de apa – canalizare,

121

X2 = 376,454 mild. lei investitii pentru sectorul de termoficare, - X3 = 0 lei pentru dezvoltarea transportului inter urban preorasenesc. Ca urmare a implementarii acestui program se va obtine un surplus de profit de 300 mild lei/an la nivelul celor doua sectoare din care: 248 mild lei în sectorul de apa canalizare si 52 mild lei la termoficare. Veniturile suplimentare se vor ridica la 2.470,47 mild lei din care: 1907,67 mild lei în sectorul apa-canal si 562,8 mild lei din sectorul de termoficare. Ambele restrictii sunt “loc îngust” (Shadow Price ? 0), orice crestere a bugetului disponibil conducând la cresterea veniturilor cu 4,521 mild. Lei la 1 mild. investitie suplimentara. Rentabilitatea (raportul procentual dintre profit si venituri) calculata la nivelul programului este de 12,18% din care: în sectorul apa-canal 13,05%, iar în termoficare de 9,24%. În competitie cu cele doua sectoare, transportul preorasenesc de calatori nu se ridica la nivelul exigentelor si profitabilitatii primelor doua sectoare. De aceea, pentru a fi abordat un program viabil în acest sector trebuie sa se schimbe criteriile de fundamentare a deciziei. 1.b. Studiu de repartizare optima a alocatiei bugetare pentru serviciile de apa Din fondurile de 1.623,546 mild lei ce vor fi alocate serviciilor de apa –canalizare, în primul rând va demara proiectul ce vizeaza cresterea debitului de apa pompat în sistem prin realizarea unei noi aductiuni, cu statia de tratare aferenta, a carui valoare estimata este de 850 mild lei.

-

122

Restul de 773,546 mild lei va fi utilizat pentru finantarea a doua proiecte de reabilitare si dezvoltare a vechiului sistem de alimentare cu apa în doua cartiere (A si F) periferice ale localitatii. In acest caz, pentru ca resursele bugetare nu acopera integral nevoile de finantare, se va face repartizarea fondurilor tot pe criterii economice. Ca atare, se solicita o solutie fezabila de repartizare a fodurilor bugetare, astfel încât sa se respecte conditia de eficienta initiala, respectiv, maximizarea veniturilor bugetului local, cu respectarea urmatoarelor constrângeri: - pentru importul de utilaje si echipamente tehnologice disponibilul valutar este de 5 mil USD; - pierderile anuale de apa pe retea sa nu depaseasca nivelul de 57.920 mc; - asigurarea unui debit mediu anual suplimentar de 2.760 mii mc apa/an. Modelul economico - matematic aferent acestei noi probleme va arata astfel: Notam cu: x 1 - investitii pentru reabilitarea alimentarii cu apa a cartierului “A”, x 2 – investitii pentru reabilitarea alimentarii cu apa a cartierului “F”. Functia obiectiv – maximizarea veniturilor din prestarea serviciului de apa: max f(x) = v 1 x 1 + v2 x 2 în care: v 1/2 – încasari din prestari servicii ce revin la un leu investitii.

123

Sistemul de restrictii: a) restrictia de volum de investitii: x 1 + x2 ≤ 773,5 mild lei b) restrictia de fond valutar disponibil (F v) la achizitia de echipamente si instalatii tehnologice pentru transportul si distributia apei: cv1 x 1 + cv2 x 2 ≤ Fv , în care: cv1/2 – valoarea importului de tehnologie ce revine la un leu investitie. c) restrictia de asigurare a unui debit suplimentar de apa (D s) pentru cele doua cartiere: d1 x 1 + d2 x 2 ≥ Ds , în care: d – debitul asigurat prin reabilitare, masurat în 1/2 metri cubi (mc) de apa ce revin la un miliard lei investitii (un indicator atipic cerut de model) d) restrictia de pierderi de apa admisibile (Pa) în sistem: p1 · x1 + p 2 · x 2 ≤ Pa , în care: p1/2 – perderi de apa estimate la un miliard lei investitii. Baza de date de care dispun analistii este redata în tabelul 1.2.
Tabelul nr.1.2
Proiect “F” 4421 95% 0,175438 480 200 Specificatie 1. Venituri la 1000 lei capital fix 2. Ponderea capitalului fix în valoarea investitiei 3. Investitia specifica pe unitate capacitate (debit) 4. Import tehnologic la 1000 lei investitii 5. Pierderi de apa estimate pe km. liniar de retea 6. Investitia specifica pe km. liniar retea UM lei % mil lei/mc lei Mc/km Formula de calcul (Vh/Cf)·1000 (Cf/I)·100 I/mc (imp/I)·1000 P/1000 m Proiect “A” 4375 80% 0,125 400 240

Mild lei/km

I/km

1,5

2,5

124

Pe baza datelor cunoscute, se particularizeaza elementele modelului: a) Functia obiectiv - maximizarea veniturilor din furnizarea apei catre consumatori: max. f(x) = 4,375 · 0,8 x 1 + 4,421 · 0,95 x 2 max f(x) = 3,5 x1 + 4,2 x 2 b) Sistemul de restrictii - restrictie de investitii: x1 + x2 ≤ 773,5 – restrictie de efo rt valutar: Pentru comparabilitatea datelor, fondul de 5 mil.$ se va transforma în lei, la un curs estimat de 32.640 lei/$, ceea ce înseamna un fond în lei de 163,2 mild. lei. 0,4 x1 + 0,48 x 2 ≤ 163,2 – restrictie de debit suplimentar (a se vedea explicatia de mai sus): 8000 x 1 + 5700 x 2 ≥ 2.760.000 8 x 1 + 5,7 x2 ≥ 2.760 – restrictia de pierdere de apa în retea: 240/1,5 x 1 + 200/2,5 x 2 ≤ 57.920 160 x 1 + 80 x 2 ≤ 57.920 16 x1 + 8 x 2 ≤ 5.792 Deci, sistemul care descrie problema data este: x1 + x 2 ≤ 773,5 0.4 x 1 + 0,48 x 2 ≤ 163,2 8 x 1 + 5,7 x 2 ≥ 2.760 16 x 1 + 8 x 2 ≤ 5.792 max f(x) = 3,5 x 1 + 4,2 x 2 x 1,2 ≥ 0

125

Rezolvarea cu algoritmul “Simplex”, produsul informatic Q M, modulul Linear Programming:
Program: QM/ Linear Programming Problem Title MADM2 ***** Input Data ***** Max. Z = 3.5x1 + 4.2x2 Subject to C1) 1 x1 + 1 x2 <= 773.5 C2) 0.4x1 + 0.48x2 <= 163.2 C3) 8 x1 + 5.7 x2 >= 2760 C4) 16 x1 + 8 x2 <= 5792 ***** Program Output *****
Simplex Tableau : 0 ------------------------------------------------------------------\Cj 3.500 4.200 0.000 0.000 0.000 0.000 -M Cb\ Basis Bi x1 x2 s1 s2 s4 S3 A3 ------------------------------------------- -----------------------0.000 s1 773.500 1.000 1.000 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s2 163.200 0.400 0.480 0.000 1.000 0.000 0.000 0.000 0.000 s4 5792.000 16.000 8.000 0.000 0.000 1.000 0.000 0.000 -M A3 2760.000 8.000 5.700 0.000 0.000 0.000 -1.000 1.000 Zj *-M* -M -M 0.000 0.000 0.000 M -M Cj-Zj M M 0.000 0.000 0.000 -M 0.000 ------------------------------------------------------------------Simplex Tableau : 1 ------------------------------------------------------------------\Cj 3.500 4.200 0.000 0.000 0.000 0.000 -M Cb\ Basis Bi x1 x2 s1 s2 s4 S3 A3 ------------------------------------------------------- -----------0.000 s1 428.500 0.000 0.28 1.0 0.000 0.000 0.125 -0.125 0.000 s2 25.200 0.000 0.195 0.000 1.000 0.000 0.050 -0.050 0.000 s4 272.000 0.000 -3.400 0.000 0.000 1.000 2.000 -2.000 3.500 x1 345.000 1.000 0.712 0.000 0.000 0.000 -0.125 0.125 ------------------------------------------------------------------Zj 1207.500 3.500 2.494 0.000 0.000 0.000 -0.438 0.438 Cj-Zj 0.000 1.706 0.000 0.000 0.000 0.438 -M -----------------------------------------------------------------Simplex Tableau : 2 ------------------------------------------------------------------\Cj 3.500 4.200 0.000 0.000 0.000 0.000 -M Cb\ Basis Bi x1 x2 s1 s2 s4 S3 A3 ------------------------------------------------------------------0.000 s1 391.346 0.000 0.000 1.000 -1.474 0.000 0.051 -0.051 4.200 x2 129.231 0.000 1.000 0.000 5.128 0.000 0.256 -0.256 0.000 s4 711.385 0.000 0.000 0.000 17.436 1.000 2.872 -2.872 3.500 x1 252.923 1.000 0.000 0.000 -3.654 0.000 0.308 0.308 ------------------------------------------------------------------Zj 1428.000 3.500 4.200 0.000 8.750 0.000 0.000 0.000 Cj-Zj 0.000 0.000 0.000 -8.750 0.000 0.000 -M -------------------------------------------------------------------

126

Final Optimal Solution Z = 1428.000 --------------------------------------------------Variable Value Reduced Cost -------------------------------------------------x 1 252.923 0.000 x 2 129.231 0.000 -------------------------------------------------Constraint Slack/Surplus Shadow Price -------------------------------------------------C 1 391.346 0.000 C 2 0.000 8.750 C 3 0.000 0.000 C 4 711.385 0.000 ------------------------------------------------Objective Coefficient Ranges ------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Variables Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------x 1 No limit 3.500 3.500 0.000 No limit x 2 4.200 4.200 No limit No limit 0.000 ------------------------------------------------------------------Right Hand Side Ranges -----------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Constraints Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------C 1 382.154 773.500 No limit No limit 391.346 C 2 138.000 163.200 232.421 69.221 25.200 C 3 1938.000 2760.000 3007.714 247.714 822.000 C 4 5080.615 5792.000 No limit No limit 711.385 -----------------------------------------------------------------***** End of Output *****

Solutia oferita de rezolvarea problemei este urmatoarea: X1 – 252,923 mild lei investitii în proiectul “A”, X2 – 129,231 mild lei investitii în proiectul “F”. In urma acestei alocari se va obtine un spor de venituri din furnizarea apei catre consumatori de 1.428 mild lei. Totodata, se realizeaza o economie de 391,346 mild. lei din bugetul alocat acestor doua proiecte si o reducere a pierderilor de apa în retea de 711,384 mc/an.

127

Se consuma integral resursa valutara angajata de 5 mil. $ (163,2 mild lei), iar debitul suplimentar de apa estimat la 2.760.000 mc/an introdusa în sistemul de alimentare al celor doua cartiere este realizat integral. 1.b.1. Alegerea solutiei în conditii de optim multiplu O privire atenta asupra tabloului Simplex ne releva ca, în ultima iteratie pentru un vector nebazic “s 3”, pe linia “? j = Cj – zj” avem valoarea “zero”. Aceasta înseamna ca problema supusa studiului admite optim multiplu. Este o buna ocazie pentru aplicatia rezolvarii grafice a unei probleme de prgramare liniara unicriteriala completata de a analiza economica, pe baza ecuatiilor de balanta a solutiilor fezabile. Deoarece, anterior a fost explicata procedura de lucru acum vom face aplicatia practica. Determinam pentru fiecare inecuatie domeniul de definitie în spatiul bi-dimensional “x 1,0,x2” (cadranul întâi). r1 ⇒ x1 + x 2 ≤ 773,5; d1 ⇒ x1 + x 2 = 773,5,
pentru x1 = 0, atunci x 2 = 773,5 pentru x2 = 0, atunci x 1 = 773,5 r2 ⇒ 0,4 x1 + 0,48 x 2 ≤ 163,2; d2 ⇒ 0,4 x1 + 0,48 x 2 = 163,2 pentru x1 = 0, atunci x2 = 340 pentru x2 = 0, atunci x 1= 408 r3 ⇒ 8000 x1 + 5700 x2 ≥ 2.760.000 / 1000; d3 ⇒ 8 x 1 + 5,7x 2 = 2760 pentru x1 = 0, atunci x2 = 484,2 pentru x2 = 0, atunci x1 = 345 r4 ⇒ 160 x 1 + 80 x 2 ≤ 57.920 / 80; d4 ⇒ 2 x1 + x2 = 724 pentru x1 = 0, atunci x2 = 724 pentru x 2 = 0, atunci x1 = 362

Reprezentând grafic fiecare dreapta (dj), relevam spatiul care satisface conditia ceruta de in ecuatie (sensul sagetii), ceea ce în final ne permite sa obtinem un spatiu, în cazul nostru un semiplan, care contine punctele ce satisfac

128

toate restrictiile si conditiile de nenegativitate (dreptele “x 1 = 0” – ordonata si “x 2 = 0” – abscisa). Acest spatiu se defineste ca fiind “domeniul solutiilor posibile”(fig. 1.2.). Pentru determinarea solutiei optime pornim de la regimul unui punct de optim – maxim de eficienta, ceea ce ne conduce la ideea ca acesta trebuie cautat în punctele de extrem ale domeniului solutiilor posibile (poligonul ABCD). În aceste conditii va trebui sa determinam coordonatele v ârfurilor DSP. Punctele “C” si “D” au coordonate cunoscute, ramâne sa determinam coordonatele vârfurilor “A” si “B” . Vârful “A” se afla la intersectia dreptel r “d 2” si”d 3” (d2 ∩ d 3). o Din sistemul de ecuatii al celor doua drepte calculam coordonatele; x1 = 252,923 si x2 = 129,23, deci: A (252,923; 129,23). Vârful “B” este la intersectia dreptelor d2 si d4 (d2 ∩ d4), de unde rezulta ca x1 = 329,143 si x2 = 65,71, deci: B (329,143; 65,71). Pentru a afla solutia optima întroducem coordonatele fiecarui vârf în ecuatia functiei obiectiv: F(A) = 3,5 · 252,923 + 4,2 · 129,23 = 885,23 + 542,77 = 1.428 mild lei F(B) = 3,5 · 329,143 + 4,2 · 65,71 = 1.152,0 +276,0 = 1.428 mild.lei F(C) = 3,5 · 362,0 = 1.267,0 mild lei F(D) = 3,5 · 345,0 = 1.207,5 mild.lei Se verifica concluzia analizei tabloului Simplex – problema admite optim multiplu – coordonatele vârfurilor “A” si “B” dau aceeasi valoare maxima functiei obiectiv. Mai mult, exista o infinitate de puncte optime, pentru ca, toate punctele aflate pe segmentul A,B satisfac conditia de optim.

129

d1

(0, 773,5)

d4 (0;724)

d3 (0;484)

d 2 (0;340)

A (252,923; 129,23)

DSP

B (329,143; 65,71)

(773,5;0) D (345; 0) C(362;0) (408;0)

Figura 1.2. Rezolvarea grafica a problemei de programare liniara

130

1.b.2. Rezolvarea problemei în conditiile unei restrictii conducatoare Daca din punct de vedere matematic raspunsul la problema pusa în discutie este “optim multiplu”, abordarea pragmatica ne arata ca acest raspuns nu are valoare practica. Factorul de decizie/managerul vrea un raspuns concret “Cum trebuie cheltuiti banii alocati astfel ca, în cadrul constrângerilor date, sa se obtina maxim de profit?”. Este obligatia analistului sa aprofundeze studiul, sa ofere avantajele si dezavantajele alegerii uneia sau alteia dintre solutii în cotextul dat. Trebuie sa subliniem ca, nu este recomandabil sa se introduca noi ipoteze/restrictii în judecarea solutiilor, pentru ca s-ar denatura solutia finala care are la baza problema initiala. Cu alte cuvinte, recomandarea unei solutii fezabile trebuie sa se fundamenteze pe baza datelor si condit iilor pe care s-a construit întregul esafodaj al solutiilor la care s-a ajuns. Orice noua informatie introdusa în model înseamna un alt punct de vedere. Pentru a scoate în evidenta punctele forte si punctele slabe ale fiecarei solutii, vom face o analiza economica a rezultatelor modelului, bazata pe ecuatii de balanta. Nu vom lua în considerare si alte solutii aflate pe segmentul “AB” deoarece, în lipsa altor conditii, judecam astfel: În viziunea bidimensionala a raportului efort/efect extremitatile segmentului “AB” vor avea acelasi rol în analiza. Unul dintre puncte va oferi o solutie care va fi generatoare de efecte, în contextul restrictiilor problemei – maxim de surplus de apa pompata în sistem, iar celalalt va da o solutie economisitoare de resurse: investitii pentru reducerea pierderilor, etc. Orice punct aflat între aceste extremitati

131

pe segmentul AB va fi mai slab decât cea mai buna extrema si mai bun decât cea mai slaba extrema. El ar putea intra în viziunea decidentului numai daca îndeplineste alte conditii economico-sociale sau ecologice necuatificabile. Analizând deci solutiile oferite de coordonatele extremitatilor A si B, recomandam managementului solutiile cele mai fezabile, cu relevarea a ceea ce se pierde si cea ce se câstiga prin adoptarea lor (tabelul 1.3.).
Tabelul nr. 1.3
? - 378,647 +247691 Indicatori Plafoa ne 773,5 163,2 2760000 57920 x A (252,923; 129,23) Necesar 382,153 163,2 2760000 50806 1428,0 ? - 391,347 - 7714 B (329,143; 65,71) Necesar 394,853 163,2 3007691 57920 1428,0

Investitia Efort valutar Debit suplimentar Pierderi în retea Venit suplimentar

Datele din tabelul 1.3 ne releva urmatoarele: Ambele solutii luate în studiu conduc la economii de fond de investitii: în varianta “A” se economiseste 50,6%, iar în varianta “B” economia este de 48,95%. Varianta “A” are avantajul ca, în limita plafonului celorlalte doua restrictii, realizeaza o reducere a pierderilor în retea sub limita admisa cu 13,3%. In schimb, solutia “B” aduce o depasire a debitu lui suplimentar dorit cu 8,97%. Interesant este ca, solutia B conduce la un tarif pe m.c. de apa cu cca 8,23%, mai scazut decât varianta A (474.782,81 fata de 517.391 lei/mc). Deasemenea, investitia pe m.c.

132

de capacitate suplimentara (apa pompata în retea) este cu 5,18% mai redusa. Toate aceste cifre ne ofera o imagine economica a solutiilor ce conduce la recomandarea implementarii solutiei “B”. 1.b.2.1. Rolul dualei în studiul de evaluare a eficientei economice Aparent aceasta concluzie ofera cea mai fezabila solutie factorului decizional – Consiliul Municipal. Exista însa pericolul ca acesta sa nu fie de acord cu solutia recomandata dintr-un motiv aparent minor “A fost alocata o suma semnificativa pentru niste programe considerate de importanta economic o – sociala în detrimentul altor destinatii si analistul vine cu solutia economisirii lor”. Important pentru alesii locali este ca sumele alocate sa-si respecte destinatia, iar programele sa fie cât mai complete. În contextul modelului aceasta înseamna ca prioritatea este de a folosi bugetul alocat pentru a creste completitudinea si calitatea serviciilor de apa si/sau termoficare. Cine împiedica realizarea acestui deziderat?. Exista vreo restrictie al carui plafon nu permite folosirea cât mai completa a resurselor investitionale? Studiind graficul problemei raspunsul este usor de dat. Algoritmul Simplex si pachetul de programe utilizat nu are în vedere o anumita ordine de prioritate în tratamentul restrictiilor. Pe masura ce creste valoarea functiei de eficienta, are loc o încarcare a restrictiilor, proces ce se opreste la atingerea celui mai mic plafon alocat (se refera numai la restrictiile concordante), fara a avea în vedere vreun criteriu de importanta a acestora.

133

Rezolvarea algoritmului Simplex cu pachetul de programe QM, indica valoarea variabilelor duale/shadow price, astfel ca, restrictia “2” - disponibil în valuta este resursa deficitara, deoarece este singura a carei variabila duala este diferita de zero (u2 = 8,750). In plus, se poate spune ca, fiecare unitate monetara alocata în plus la fondul în valuta va aduce un spor de 8,75 lei la veniturile bugetului regiei de apa. Din datele problemei rezulta ca noul model va avea numai trei restrictii astfel:
Max. C1) C2) C3) Z = 3.5x1 + 4.2x2 1 x1 + 1 x2 <= 773.5 8 x1 + 5.7 x2 >= 2760 16 x1 + 8 x2 <= 5792 X1,2 = o

Rezolvarea modelului simplificat:
Program: QM / Linear Programming Problem Title madm3 ***** Input Data ***** Max. Z = 3.5x1 + 4.2x2 Subject to C1 1x1 + 1x2 <= 773.5 C2 8x1 + 5.7x2 >= 2760 C3 16x1 + 8x2 <= 5792
***** Program Output ***** Final Optimal Solution At Simplex Tableau : 3 Z = 3040.800 ---------------------------------------Variable Value Reduced Cost --------------------------------------x 1 0.000 4.900 x 2 724.000 0.000 ---------------------------------------Constraint Slack/Surplus Shadow Price ---------------------------------------C 1 49.500 0.000 C 2 1366.800 0.000 C 3 0.000 0.525 ----------------------------------------

134

Objective Coefficient Ranges ------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Variables Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------x 1 No limit 3.500 8.400 4.900 No limit x 2 1.750 4.200 No limit No limit 2.450 Right Hand Side Ranges ------------------------------------------------------------------Lower Current Upper Allowable Allowable Constraints Limit Values Limit Increase Decrease ------------------------------------------------------------------C 1 724.000 773.500 No limit No limit 49.500 C 2 No limit 2760.000 4126.800 1366.800 No limit C 3 3873.684 5792.000 6188.000 396.000 1918.316 ***** End of Output *****

Solutia reevaluata a problemei puse în discutie este: X1 = 0, X2 = 724,0 mild. lei investitii alocate proiectului de reabilitare si dezvoltare a retelei de alimentare cu apa a cartierului “F”. Valoarea functiei obiectiv este de 3.040 mild. lei venituri suplimentare la buget, ceea ce înseamna un spor de 1.612 mild lei deci, o crestere de cca. 2,13 ori fata de solutia initiala (1.428 mild. lei). Se va realiza deasemenea un spor de apa pompata în retea de 4.126.800 mc/an, o crestere de 49,52% fata de estimarea din proiect de 2.760.000 mc/an. Solutia respecta pierderea estimata de 57.920 mc/an. În schimb, exista un deficit de resurse valutare alocate. Pentru implementarea cu succes a noii solutii sunt necesari 347,52 mild lei (0.48 x 724) ceea ce reprezinta echivalentul în dolari de 10.647.058 USD. Deficitul de disponibil valutar este deci de 5.647.058 USD care, daca va fi asigurat, solutia în discutie va avea sanse de a fi implementata cu succes.

135

În concluzie, se ofera judecatii de valoare a Consiliului Local Municipal doua solutii: Solutia I: X 1 = 329,143 mild lei pentru proiectul “A” X 2 = 65,71 mild. lei pentru proiectul “F” Max. f(x) = 1.428 mild lei venituri la buget Solutia II: X1 = 0 X 2 = 724,0 mild lei pentru proiectul “F” Max. f(x) = 3.040, 0 mild lei venituri la bugetul local În functie de conjunctura socio-economica, capacitatea de absorbtie a pietei consumatorilor de apa din cartier, sau alte considerente, stiut fiind ca administratia publica este punct de convergenta a unor sisteme de interese deseori divergente, se poate adopta una sau alta dintre decizii.

136

& Studiu de caz nr.2: Fundamentarea capacitatii optime de productie
Consiliul de Administratie al RA “APATERM” a aprobat constructia unei noi unitati pentru tratarea apei ce intra în reteaua de alimentare a municipiului Dorna. Sunt ofertate doua solutii tehnologice (A si B), care satisfac conditiile tehnice din caietul de sarcini si se încadreaza în normele europene de mediu si calitate. În aceste conditii CA “APATERM” solicita un studiu de fundamentare pe criterii de eficienta economica a capacitatii de tratare a noii unitati. Documentatia în alte unitati similare în functiune ofera urmatoarele date privind valoarea imobilizarilor si a cheltuielilor de exploatare (tab. 2.1): Tabelul nr. 2.1
Modul de capaci tate mii.mc/an (x)

Varianta tehnologica “A”
Imobili zari (mild.lei) Cheltuieli de exploatare mild.lei/an

Modul de capaci tate mii mc/an

Varian ta tehnologica “B”
Imobili zari (mild.lei) Cheltuieli de exploatare mild. lei/an

2000 2500 3100 3850 4450 4800 5520

210,00 294,50 387,50 558,25 1.072,45 1.297,92 1.932,00

895,000 1.050,050 1.233,800 1.484,175 1.742,843 1.898,880 2.205,240

1850 2400 3100 3750 4250 5000 5450

170,200 234,240 427,800 628,500 901,000 1.208,000 1.493,300

839,900 1.038,240 1.272,550 1.479,938 1.668,125 1.887,500 2.180,000

137

• •

Durata normata de exploatare economica a instalatiilor este de 10 ani pentru varianta “A” si de 8 ani pentru varianta “B”. Pretul de livrare a apei potabile este α = 415.000 lei/mc.

REZOLVAREA acestui studiu de caz comporta doua etape: A) Determinarea modulu lui optim de capacitate de tratare pentru fiecare varianta tehnologica în parte, folosind criteriul minimizarea cheltuielilor proiectului (cf. fig. 2.3), B) Alegerea variantei celei mai fezabile pe baza criteriilor de eficienta economica. A. Determinarea modulului optim de capacitate pe baza criteriului minimizarii costurilor proiectului Dupa cum se cunoaste, angajamentul de capital pentru un proiect este format din injectia initiala de capital (investitia) si costurile ulterioare de exploatare a noilor instalatii. În aceste conditii, pentru întreprinzator important este sa obtina un efect cu un cost specific cât mai redus, respectiv: cheltuieli echivalate minime: min ks = s · e n + c în care: s - investitia specifica (exprima costul realizarii unei unitati de capacita te de tratare, în lei/mc); en- coeficient de eficienta economica – inversul duratei normate de exploatare; c – costul unitar de exploatare.

138

A.1. Determinarea capacitatii optime de tratare în varianta “A ” Tabelul nr.2.2
Capaci tate (mil.mc) (x) 2,00 2,50 3,10 3,85 4,45 4,80 5,52 (x 2) Investitia specif. (lei/mc) (s) 105.000 117.800 125.000 145.000 241.000 270.400 350.000 s·e n (e n = 0,10) 10.500 11.780 12.500 14.500 24.100 27.040 35.000 Chelt. de expl. (lei/mc) (c) 447.500 420.020 398.000 385.500 391.650 395.600 399.500 Ks= s·e n+c (y) 458.000 431,800 410.500 400.000 415.750 422.640 434.500

4 6.25 9.61 14.8225 19.8025 23.04 30.4704

Nota: Coeficientul e n = 1/D n este de 0,10 în acest studiu.

139

DETERMINAREA MODULULUI OPTIM DE CAPACITATE

Construirea bazei de date
Evaluare statistica - coeficient de corelatie, - abaterea standard, -

DEFINIREA CRITERIULUI DE OPTIM (min ks = s en + c)

Identificarea functiei matematice 2 ks = fq) = a + bq + cq

Conditia de optim [f’(q) = 0] Corelatia cost/pret a = a+bqopt + cq2opt

Calculul parametrilor functiei

q opt = -

b 2c

q 1,2 = − b ±

b 2 − 4 ( a − α )c 2c

Min. ks = a + bqopt + cq2opt
C = f(q), hiperbola/dreapta/ parabola
I = sqo p t

Ks = s en + c ?>0?
DA NU

Estimare cost unitar de expl.

Se determina valorile critice qinf si qsup
Estimare inv. specif.

Iucrt = q inf x 100
q
opt

s = (ks – c)/en

Qh = α qopt

Ph= Qh -Ch

Ch = cqo p t

Estimarea indicatorilor de eficienta economica: Termen de recuperare a investitiei, Randament economic, R aportul venituricosturi, Rata de rentabilitate, Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri

Fig.2.3. Schema logica a algoritmului de fundamentare a modului de capacitate optim

140

Pentru rezolvare, folosim aplicatia “Forecasting – Multiple Regression” din pachetul de programe “QM” care rezolva probleme cu functii multifactoriale . În aceasta clasa se în scrie si functia parabolica de tipul: y = a + bx + cx2, care caracterizeaza corelatia dintre costurile unitare ale proiectului (ks) - variabila dependenta si volumul de productie (q) variabila independenta. Ks = f(q), în care: ks = s en + c

Program: QM / Forecasting / Multiple Regression Problem Title mdm4 ***** Input Data ***** Number of X Variables : 2 Number of Observations : 7 -------------------------------------Obs. Y X 1 X 2 -------------------------------------1 458.000 2.000 4.000 2 431.800 2.500 6.250 3 410.500 3.100 9.610 4 400.000 3.850 14.822 5 415.750 4.450 19.802 6 422.640 4.800 23.040 7 434.500 5.520 30.470 -------------------------------------***** Program Output ***** ----------------------------------------------------Parameter Coefficient SE B t ----------------------------------------------------Intercept (a) 611.0573 27.7748 22.0005 b 1 (b) -104.7532 15.9746 -6.5575 b 2 (c) 13.3563 2.1259 6.2828 ----------------------------------------------------Coefficient of determination : 0.9196 Correlation coefficient : 0.9589 Standard Error : 6.5771 Prediction Error --------------------------------------------

141

Obs.

Predicted Residual Value Value -------------------------------------------1 458.000 454.976 3.024 2 431.800 432.651 - 0.851 3 410.500 414.676 - 4.176 4 400.000 405.731 - 5.731 5 415.750 409.393 6.357 6 422.640 415.971 6.669 7 434.500 439.791 - 5.291 -------------------------------------------Mean Absolute Deviation (MAD) : 5.3499 ANOVA Table ----------------------------------------------------------Source of Variation SS df MS ----------------------------------------------------------Regression 1978.370 2 989.185 Residual 173.034 4 43.259 ----------------------------------------------------------Total 2151.404 6 F* = 22.867 ***** End of Output *****

Observed

Functia matematica corespunzatoare datelor problemei este urmatoarea: Y = 611,0573 – 104,7532 X + 13,3563 X2 Stiind ca, minim ks se atinge daca derivata de ordinul întâi a functiei este egala cu zero y’ = 0, atunci: b 104 ,7532 x opt . = == 3,92149 2c 26,7126 Deci, modulul optim capacitate a instalatiei bazata pe tehnologia “A” este de 3.921.490 mc/an, caruia îi corespunde un cost minim de 405.663 lei/mc. Venitul din livrarea apei vor fi de 1.627,42 mild. lei. Acesta este nivelul ideal de capacitate de tratare a apei, în conditiile tehnice date. Dar este o realitate ca, din

142

motive obiective, rareori se lucreaza la maximum de capacitate proiectata. De aceea, este foarte important sa se cunoasca nivelul minim admisibil de folosire a capacitatii proiectate (punctul critic) sub care daca se coboara, din punct de vedere economic se vor înregistra pierderi, veniturile fiind inferioare cheltuielilor facute. Aceasta problema este de fapt o analiza corelativa între veniturile si cheltuielile proiectului. Pornind de la ipoteza ca veniturile sunt egale cu cheltuielile (în cazul dat α = ks), vom avea: α = a+bqopt + cq 2opt sau (a - α ) + b·qopt + c·q2opt = 0 q1,2 = q1,2 − b ± b 2 − 4( a − α ) c 2c 104 ,0573 ± 10 .973 ,232 − 4 x196 ,0573 x13,3563 = 26 ,7126

104 ,7532 ± 498, 832 104,7532 ± 22,3345 = 26, 7126 26,7126 82, 4187 q1 = = 3,085387 mil.mc/an , 26 ,7126 Iu1 = 78,68% 127 ,0877 q2 = = 4,757594 mil.mc/an , 26,7126 Iu2 = 121,32% În conditiile tehnice ale variantei tehnologice “A” se poate desfasura o activitate eficienta în limitele 3.085.387 4.757.594 mc/an apa tratata. Este relevat faptul ca, la un indice de încarcare sub 78,68% din capacitatea proiectata, se vor înregistra pierderi, deoarece costurile unitare ale proiectului sunt superioare pretului unitar de livrare. Pe baza acestor ipoteze vom estima parametrii de efort si de efect ai acestei alternative tehnologice, astfel încât q1,2 =

143

sa putem calcula indicatorii de eficienta economica necesari fundamentarii deciziei. Aparent informatiile sunt insuficiente însa, vom pleca de la o noua ipoteza validata de practica: costul unitar de exploatare este, deasemenea, dependent de volumul productiei: c = f(q). In acest fel vom putea estima costul unitar de productie aferent volumului de productie determinat pe baza unei functii matematice parabola/ hiperbola/ dreapta.
Program: QM/ Forecasting / Multiple Regression Problem Title mdm5 ***** Input Data ***** Number of X Variables : 2 Number of Observations : 7 -------------------------------------Obs. Y X 1 X 2 -------------------------------------1 447.500 2.000 4.000 2 420.020 2.500 6.250 3 398.000 3.100 9.610 4 385.500 3.850 14.822 5 391.650 4.450 19.802 6 395.600 4.800 23.040 7 399.500 5.520 30.470 -------------------------------------***** Program Output ***** ------------------------------------------------------Parameter Coefficient SE B t ------------------------------------------------------Intercept 589.7772 22.6585 26.0289 b 1 -94.9990 13.0320 -7.2896 b 2 11.1135 1.7343 6.4082 ------------------------------------------------------Coefficient of determination : 0.9582 Correlation coefficient : 0.9789 Standard Error : 5.3656

144

Prediction Error -------------------------------------------Obs. Observed Predicted Residual Value Value -------------------------------------------1 447.500 444.233 3.267 2 420.020 421.739 - 1.719 3 398.000 402.081 - 4.081 4 385.500 388.760 - 3.260 5 391.650 387.106 4.544 6 395.600 389.836 5.764 7 399.500 404.014 - 4.514 -------------------------------------------Mean Absolute Deviation (MAD) : 4.5248 ANOVA Table ----------------------------------------------------------Source of Variation SS df MS ----------------------------------------------------------Regression 2641.678 2 1320.839 Residual 115.158 4 28.790 ----------------------------------------------------------Total 2756.837 6 F* = 45.879 ***** End of Output *****

deci, indicatorii statistici:
Coefficient of determination - 0.9582 Correlation coefficient - 0.9789 Standard Error - 5.3656

arata ca, functia care descrie legatura dintre costul unitar de exploatare si volumul de productie este tot o parabola: F(q) = 589,7772 - 94,999 x + 11,1135 x 2 , de unde costul unitar de exploatare: c = 388.144 lei/mc, Din relatia de calcul a costului unitar total “ks” calculam valoarea investitiei specifice: 405.663 = 0,1 s + 388.144, de unde investitia specifica: s= 175.190 lei/mc

145

Cu ajutorul acestor categorii de costuri vom putea determina parametrii de efort si de efect, implicit indicatorii de eficienta (tab 2.4). A.2. Determinarea capacitatii optime de tratare în varianta “B”
Tabelul nr. 2.3
Ks= se n+c (y) 464.486,5 444.800 427.750 415.600 419.000 407.700 434.250 Capacit ate (mil.mc) (x) 1,85 2,40 3,10 3,75 4,25 5,00 5,45 (x 2) 3,4225 5,76 9.61 14.0625 18,0625 25,00 29,7025 Investitia specifica (lei/mc) (s) 91.892 97.600 138.000 167.600 212.000 241.600 274.000 S·e n 11.486,5 12.200 17.250 20.950 26.500 30.200 34.250 Chelt. de exploatare (lei/mc) c 454.000 432.600 410.500 394.650 392.500 377.500 400.000

Nota: En = 12,5% ( 1 : 8)
Program: QM/ Forecasting / Multiple Regression ***** Input Data ***** Number of X Variables : 2 Number of Observations : 7 -------------------------------------Obs. Y X 1 X 2 -------------------------------------1 464.486 1.850 3.422 2 444.800 2.400 5.760 3 427.750 3.100 9.610 4 415.600 3.750 14.063 5 419.000 4.250 18.062 6 407.700 5.000 25.000 7 434.250 5.450 29.702 -------------------------------------***** Program Output ***** ------------------------------------------------------Parameter Coefficient SE B t ------------------------------------------------------Intercept (a) 575.5910 27.3955 21.0104 b 1 (b) -76.0889 16.1514 -4.7110 b 2 (c) 8.9713 2.1859 4.1042 ------------------------------------ -------------------

146

Coefficient of determination : 0.9058 Correlation coefficient : 0.9517 Standard Error : 7.2870 Prediction Error -------------------------------------------Obs. Observed Predicted Residual Value Value -------------------------------------------1 464.486 465.531 - 1.044 2 444.800 444.652 0.148 3 427.750 425.929 1.821 4 415.600 416.416 - 0.816 5 419.00 0 414.256 4.744 6 407.700 419.428 -11.728 7 434.250 427.375 6.875 -------------------------------------------Mean Absolute Deviation (MAD): 4.5292 ANOVA Table ----------------------------------------------------------Source of Variation SS df MS ----------------------------------------------------------Regression 2042.896 2 1021.448 Residual 212.400 4 53.100 ----------------------------------------------------------Total 2255.296 6 F* = 19.236 ***** End of Output *****

Expresia matematica a functiei costului unitar de exploatare este: y = 575,591 – 76,0889 x + 8,9713 x2 76,0889 de unde: x opt = = 4,240684 2 ⋅ 8,9713 Deci, în varianta tehnologica “B” costul minim al proiectului este de 414.256 lei/mc si corespunde unei capacitati de 4.240.684 mc apa tratata. Analiza corelatiei dintre costurile proiectului si venituri din livrarea apei tratate se desfasoara astfel: 415,000 = 575,591 – 76,0889 ·q + 8,9713 · q 2 160,591 – 76,0889 · q + 8,9713 · q2 = 0

147

76,0889 ± 5789,5207 − 4 ⋅ 160,591⋅ 8,9713 17,9426 76,0889 ± 26,6806 = 17,9426 76,0889 − 5,1653 70,9236 = = 3,952805 mil.mc/an q1 = 17,0889 17,9426 i u = 93,21% q1,2 =

q2 =

76 .0889 + 5 ,1653 81 , 2542 = 17 ,9426 17 ,9426 i u = 106,79%

= 4,528563 mil.mc/an

În aceasta varianta, plaja de eficienta este cuprinsa între 3.952.805 si 4.528.563 m.c. de apa tratata anual, iar minimul admisibil de încarcare este foarte ridicat (93,21 %) ceea ce înseamna ca rezerva de capacitate este foarte redusa. Estimam costul unitar de exploatare (c) în acelasi mod ca la varianta “A”:
Program: QM/ Forecasting / Multiple Regression ***** Input Data ***** Number of X Variables : 2 Number of Observations : 7 -------------------------------------Obs. Y X 1 X 2 -------------------------------------1 454.000 1.850 3.422 2 432.600 2.400 5.760 3 410.500 3.100 9.610 4 394.650 3.750 14.063 5 392.500 4.250 18.062 6 377.500 5.000 25.000 7 400.000 5.450 29.702 -------------------------------------***** Program Output ***** ------------------------------------------------------Parameter Coefficient SE B t ------------------------------------------------------Intercept 574.3794 26.0250 22.0703 b 1 -80.0920 15.3433 -5.2200 b 2 8.5918 2.0765 4.1376 -------------------------------------------------------

148

Coefficient of determination : 0.9536 Correlation coefficient : 0.9765 Standard Error : 6.9224 Prediction Error -------------------------------------------Obs. Observed Predicted Residual Value Value -------------------------------------------1 454.000 455.615 - 1.615 2 432.600 431.648 0.952 3 410.500 408.662 1.838 4 394.650 394.857 - 0.207 5 392.500 389.178 3.322 6 377.500 388.715 -11.215 7 400.000 393.076 6.924 -------------------------------------------Mean Absolute Deviation (MAD) : 4.3455 ANOVA Table ----------------------------------------------------------Source of Variation SS df MS ----------------------------------------------------------Regression 3943.729 2 1971.865 Residual 191.680 4 47.920 ----------------------------------------------------------Total 4135.409 6 F* = 41.149 ***End of output***

F(q) = 574,3794 - 80,092 x + 8,5918 x 2 , de unde: c = 389.244 le i /mc, s = 200.093 lei/mc În tabelul nr. 2.4, sintetizam toate aceste informatii si calculam indicatorii de eficienta economica. Tabelul nr. 2.4
Specificatie U.M. Formula q Ks c = f(q) 1. Capacitatea de tratare 2. Costuri echivalate specifice 3. Costuri unitare de exploatare 4. Investitia specifica 5. Tarif unitar de livrare 5. Venituri din exploatare mc/an lei/mc lei/mc Lei/mc Lei/mc mild lei/an Varianta “A” 3.921.490 405.663 388.144 175.190 415.000 1.627,42 Varianta “B” 4.240.680 414.256 389.244 200.093 415.000 1.759,88

Q h = q·α

α

s

149

6. Chelt anuale de exploatare 7. Profit anual 8. Valoarea investitiei 9 Durata de exploatare economica 9. Angajamentul de capital 10. Raportul venituri / costuri 11. Randamentul economic 12. Termen de recuperare a investitiei 13. Coeficient de eficienta economica

mild lei/an mild lei/an mild lei ani mild.lei lei lei ani %

Ch = q·c Ph = Q h -Ch I = q·s K=I+ Ch·De Rv = Q h ·D e/K R= (Ph·De /I)-1 T = Ph /I e = P h/Ix100

1.522,1 105,32 687,00 10 15.908 1,023 0,533 6,52 15,33%

1.650,66 109,22 848,53 8 14.053,8 1,0018 0,0297 7,77 12,87%

Se remarca superioritatea economica a variantei tehnologice “A” în raport cu cealalta varianta “B”. & Studiu de caz nr.3 (propus) Indicati care este varia nta tehnologica fezabila pentru o uzina de tratare a deseurilor menajere pornind de la urmatoarele informatii (tabelul nr. 2.5).
Tabelul nr. 2.5
Capacitate de productie (mii tone) 2,0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 Investitie specifica Var. “A” (u.m./t) 1.100 1.250 1.020 1.250 1.300 1.350 Investitie specifica Var.”B” (u.m./t) 1.150 1.040 1.170 1.240 1.300 1.400 Cost unitar (A) (u.m./t) 400 370 380 375 384 386 Cost unitar (B) (u.m./t) 460 430 423 418 415 414

• •

Pretul mediu de vânzare se estimeaza la α = 500 u.m./t Durata de exploatare economica: De = 8 ani

150

& Studiu de caz nr.4: Selectia proiectelor de investitii pe baza indicatorilor de eficienta economica
Programul de dezvoltare si reabilitare a serviciilor oferite locuitorilor din comuna “Flana” are ca punct central reabilitarea si eficientizarea serviciilor de apa si energie. In acest scop, Consiliul Local a hotarât construirea unei microcentrale proprii care sa asigure, în conditii de continuitate si la parametrii normali, agentul termic si apa calda locuitorilor. La licitatia organizata pentru realizarea proiectului “Microcentrala termica” au fost prezentate trei oferte de proiect: P1, P2 si P3. Din documentatia prezentata s-au extras urmatoarele date (tabelul 3.2), ce caracterizeaza din punct de vedere economic ofertele:
Tabelul nr. 3.2
P3 14,6 46.700 600 546 9 Specificatie 1. Valoarea investitiilor 2. Capacitatea de productie 3. Pret unitar de livrare 4. Costuri unitare de exploatare 5. Durata de viata economica UM mild. lei Gcal mii lei/Gcal mii.lei/ Gcal ani Sim bol I Q P1 13 40.000 600 549,6 10 P2 17,6 55.000 600 549,6 8

α

C De

Se cere: sa se stabileasca cel mai fezabil proiect pe baza evaluarii eficientei economice a celor trei oferte facute. REZOLVARE: A. Evaluarea ofertelor pe baza indicatorilor statici (atemporali) de eficienta economica. Pentru început, este necesar sa se determine parametrii economici care caracterizeaza activitatea de

151

exploatare la nivelul unui exercitiu si pe întreaga durata de exploatare economica a proiectului.
Specificatie
1. Veniturile anuale (Qh) 2. Chelt. anuale de exploatare (Ch) 3. Profit anual (Ph) 4. Angajamentul total de capital (K) 5. Angajamentul anual de capital (Ka)

Formula
Qh =

α ·q

UM
mild.lei/ an mild.lei/ an mild.lei/ an mild. lei mild.lei/ an

P1
24 21,98 2,02 232,8 23,28

Tabelul nr. 3.3 P2 P3
33 30.23 2.77 259.44 32.43 28.02 25.5 2.52 244 27.12

Ch = c · q Ph = q·( α -c) K = I+ Ch ·De Ka = I/De +Ch

O analiza sumara a datelor ne permite sa facem urmatorele aprecieri: - cele trei oferte se încadreaza în tariful de livrare a energiei, însa P3 are un cost de exploatare mai mic cu 0,66% decât ceilalti doi ofertanti, - oferta P1 are cel mai mic efort mediu anual (cheltuieli de exploatare si cota parte din efortul investitional), o durata de exploatare mai mare, dar are cea mai mica capacitate, - oferta P2 are capacitate de productie mai mare cu 37,5% decât P1 si 17,8% decât P3, în schimb, are cea mai mica durata de exploatare si cel mai mare angajament mediu anual, - oferta P3 este caracterizata prin niveluri medii la toti parametrii economici calculati în raport cu celelate oferte. Vom calcula nivelul indicatorilor de eficienta economica aferent pe oferta.

152

Specificatie
1. Investitia specifica (s) 2. Chelt. echivalente specifice (k s ) 3. Termenul de recuperare a inv. (T) 4. Coeficientul de eficienta (e) 5. Raportul venituri/costuri (V/C) 6. Randamentul economic al inv. (R) 7. Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri (C’) 8. Rata de rentabilitate (r) Nota: en = 1/De

Formula
S = I/q K s = s·e n+ c T = I/Ph e = Ph/I =1/T V/C=Qh ·De/K R= (Ph ·De /I) -1 C’ = (Ch/Qh)·1000 r=(Ph/Ch)·100

U/M
mii lei/Gcal mii lei/Gcal ani Lei lei lei lei/1000 lei %

P1
325 582 6.43 0.156 1.03 0.55 915.8 9.2

Tabelul nr. 3.4 P2 P3
320 589.6 6.35 0.157 1.017 0.26 916.1 9.2 312.6 580.7 5.8 0.172 1.033 0.55 910 9.9

Analiza comparativa a celor trei oferte, pe baza indicatorilor de eficienta economica calculati fara a lua în considerare influenta factorului timp, indica fiind cea mai performanta oferta a treia, din toate punctele de vedere. B. Evaluarea proiectelor pe baza indicatorilor dinamici de eficienta economica Pentru a întreprinde acest demers se fac urmatoarele precizari: - actualizarea se face la momentul luarii deciziei de investitii (m0), - rata de actualizare a = 15%, - graficul de esalonare a lucrarilor de investitii:

153

Total investitii din care: Anul I Anul II

P1 13 3 10

P2 17,6 11 6,6

Tabelul nr. 3.5 P3 14,6 9 5,6

a) Determinarea valorilor actualizate ale indicatorilor de eficienta pentru proiectul “P1” PARAMETRII DE EFORT SI EFECT: 1. Investita actualizata d 1 I'mo = ∑ Ih h= 1 (1 + a)h I’mo=I1
1 1 1 1 + I2 =3 + 10 (1 + a) (1 + a) 2 (1 + 0 ,15 ) (1 + 0,15 ) 2

= 3·0,87 + 10·0,756 = 2,61 + 7,56 = 10,17 mild.le i 2. Veniturile actualizate
Q' mo = (1 + 0,15) 10 − 1 1 · Qh 10 0,15(1 + 0,15) (1 + 0,15) 2

Q’mo = 24 · 5,019 · 0,756 = 91,065 mild. lei 3. Cheltuieli de exploatare actualizate C’mo = 21,98 · 5,019 · 0,756 = 83,4 mild.lei 4. Profit actualizat P’m0 = 2,02 · 5,019 · 0,756 = 7,66 mild lei INDICATORII DE EFICIENTA ACTUALIZATI: 1. Cheltuieli totale actualizate (CTA) CTA = 10,17 + 83,4 = 93,57 mild lei 2. Raportul venituri/ costuri (R’v/c)

154

R’v/c = 91,065/93,57 = 0,973 < 1 ? Pe durata de viata economica rezulta ca veniturile actualizate ale proiectului sunt inferioare costurilor (investitii + exploatare).3. Randamentul economic (R’) R’ = (7,66 : 10,17) – 1 = - 0,247 < 0 ? 4. Durata de recuperare actualizata (termenul de recuperare dinamic) I’mo = P’(T)mo d 1 (1 + 0,15) T − 1 1 I' mo = ∑ Ih = Ph h 2 T h=1 (1 + a) 0 ,15(1 + 0,15) (1 + 0,15 )
' '

10,17 = 2,02 · 0,756 ⋅

(1 + 0,15)T − 1 0,15(1 + 0 ,15)
T'
T'

'

10 ,17 (1 + 0,15) − 1 = ' 2,02 ⋅ 0,756 0,15(1 + 0,15) T
10,17 = 2,02 ⋅ 0,756

K
(1 + 0,15) T − 1 0,15(1 + 0,15) T
' '

K = 6,66 =

de unde T’ ≈ 50 ani

Constatam ca toti indicatorii de eficienta calculati cu luarea în considerare a factorului timp arata ca proiectul “P 1” este complet ineficient. b) Determinarea valorilor actualizate ale indicatorilor de eficienta pentru proiectul”P 2” PARAMETRII DE EFORT SI DE EFECT: 1. Investitia actualizata I’mo=I1

1 1 1 1 + I2 + 6,6 2 =11 (1 + a) (1 + a) (1 + 0 ,15 ) (1 + 0 ,15 ) 2

155

I’mo = 11 · 0.87 + 6,6 · 0.756 = 9,57 + 4,99 = 14,56 mild. lei 2. Veniturile actualizate pe perioada de viata economica
Q'mo = Qh⋅ (1 + 0,15)8 −1 1 =33 · 4,487 · 0,756 = 8 0,15(1 + 0,15) (1 + 0,15)2

111,94 mild.lei 3. Cheltuieli de exploatare actualizate C’mo = 30,23 · 4,487 · 0,756 = 102,54 mild.lei 4. Profit actualizat P’mo = 2,77 · 4,487 · 0,756 = 9,4 mild lei INDICATORII DE EFICIENTA ACTUALIZATI: 1. Cheltuieli totale actualizate: CTA = 14,56 + 102,54 = 117,1 mild lei 2. Raportul venituri/costuri: R’v/c = 111,94/117,1 = 0,956 < 1 ? 3. Randamentul economic actualizat: R’ = (9,4/ 14,56) – 1 = - 0,35 < 0 ? 4. Termen de recuperare dinamic: 14,56 = 2,77 · 0,756 ⋅
'

(1 + 0,15) T − 1 ' 0,15(1 + 0,15) T

'

K = 14,56 : (2,77 · 0,756) = 6,953 (1 + 0,15) T − 1 6,953 = , 0,15(1 + 0,15) T
'

Nota: pentru n = 50 ani , la o rata de 15%, K = 6,66.

daca: K·a = 6,953 · 0,15 > 1, atunci T’ = + ∞ ; în cazul dat: K·a = 1,043 > 1

156

Pentru calculul termenului de recuperare a investitiei actualizat se pot folosi doua metode (tabelul 3.6): Tabelul nr. 3.6 Calcul tabelar - pe baza ultimei expresii matematice facem urmatorul rationament: pentru ce valoare a lui T’, factorul de anuitate

Calculul analitic K·a·(1+a) T= (1+a) T - 1 6,66 · 0,15 (1,15) T = (1,15)T – 1 0,999 · (1,15)T = (1,15) T – 1 (1 – K·a)(1+a) T = 1 Observam ca, daca: K· a > 1, termenul de recuperare tinde la infinit pentru ca ajungem la un numar negativ, ori numerele negative nu au logaritmi. (1 – 0,999) ·1,15T = 1 1,15T =

(1 + 0 ,15) T − 1 0,15(1 + 0,15 ) T
'

'

, la o rata de

1 = 1000 0,001

T ’lg 1,15 = lg 1000 0,0607 T’ = 3 T’ = 49,4 ani

actualizare a= 15% , ia valoarea K. In tabelul de actualizare, pentru a=15% vom cauta valoarea K=6,95. Observam ca pentru n= 50 ani valoarea lui K este 6,66, deci: T ≈ 50 ani

Tabelul 3.7 cuprinde valorile actualizate ale indicatorilor studiati, cu specificarea ca, a treia oferta va fi verificata de student pentru a analiza daca datele cuprinse în tabel sunt reale.
Indicatori 1. Investitii actualizate 2. Veniturile actualizate 3. Chelt de expl. actualiz. 4. Profit actualizat 5. Chelt. totale actualizate 6. Raportul venituri/cost 7. Randamentul ec. actualiz. 8. Termen de recuperare U/M Mild.lei “ “ “ “ lei leirof/l euinv Ani P1 10.17 91.065 83.400 7.66 93.57 0.973 - 0.247 50 Tabelul nr. 3.7 P2 P3 14.56 12.064 111.94 101.06 102.54 90.8 9.4 9.09 117.1 102.86 0.956 0.982 - 0.35 - 0.246 +∞

≈ 22

157

Concluzia este foarte simpla - nici o oferta nu satisface criteriile de eficienta, adica: - veniturile totale actualizate ale proiectelor sunt mai mici decât costurile lor actualizate, - randamentul este negativ, profitul net are semn minus, - temenul de recuperare este mult mai mare decât durata de viata economica T’ > De, iar la P2 tinde catre infinit. Aceasta situatie este determinata de faptul ca s-a lucrat cu o rata de actualizare mai mare decât rata interna de rentabilitate a proiectelor. În acest caz vom introduce ca ultim prag de selectie indicatorul “Rata interna de rentabilitate ” (RIR), indicator specific metodologiei B.I.R.D.3 VNA + RIR = a min + (a max – amin) VNA + + VNA − în care: VNA – venitul net actualizat, calculat ca diferenta între veniturile aferente proiectului si cheltuielile totale (de investitii si exploatare). Deci, va trebui sa determinam: VNA+ (pozitiv) - corespunzator lui a min VNA- (negativ) - corespunzator lui a max Pentru a = 15% avem: P1 VNA = 91,065 – (83,4 + 10,17) = - 2,505, P2 VNA = 111,94 – (102,54 + 14,56) = - 5,16 P3 VNA = 101,06 - (90,8 + 12,064) = - 1,804 Deci pentru toate ofertele amax = 15% Cautam amin alegând o noua rata de actualizare mai mica (B.I.R.D. recomanda variatii de 5 puncte procentuale,
Indicatorii specifici metodologiei Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare sunt prezentati în capitolul IV.
3

158

dar, în anumite situatii, sunt permise si deviatii putin mai mari), respectiv a= 8%, cu ajutorul careia vom calcula o noua valoare a Venitului Net Actualizat (VNA) Investitiile actualizate: P1) I’ = 3 · 0,93 + 10 · 0,857 = 11,36 P2) I’ =11 · 0,93 + 6,6 · 0,857 = 15,89 P3) I’ = 9 · 0,93 + 5,6 · 0,857 = 13,17 Veniturile actualizate: P1) Q = 24 · 6,71 · 0,857 = 138,01 P2) Q = 33 · 5,747 · 0,857 = 162,53 P3) Q = 28,02 · 6,247 · 0,857 = 133,29 Cheltuieli de exploatare actualizate: P1) C = 21,98 · 6,71 · 0,857 = 126,4 P2) C = 30,23 · 5,747 · 0,857 = 148,9 P3) C = 25,5 · 5,247 · 0,857 = 114,67 Venit net actualizat: P1) VNA = 138,01 – (126,4 + 11,36) = + 0,25 P2) VNA = 162,53 – (148,9 + 15,89) = - 2,26 P3) VNA = 133,29 – (114,67 + 13,17) = + 5,45 Pentru P1:
0,25 = 8% +7% · 0,09 0,25 + 2,505 Rir = 8,63% Pentru P2: studentul va cauta a min pentru care VNA pozitiv Pentru P3:

RIR= 8% + (15% - 8%)

159

Rir = 8% - (15% + 8%)

5,45 = 8% + 7% · 0,751 5,45 + 1,804 Rir = 13,25%

Rezulta ca, oferta P3 are “RIR – maxim“ în raport cu celelate doua si deci este cea mai fezabila din punct de vedere al eficientei economice.

160

& Studiu de caz nr.5: Analiza eficientei economice a unui proiect de investitii pe baza metodologiei B.I.R.D.
1. Date generale despre obiectivul de investitii 1.1. Scurta prezentare Administratia locala a orasului „P” are ca obiectiv amenajarea unui spatiu destinat activitatilor comerciale ce va fi exploatat prin închiriere. Pentru aceasta, din ofertele prezentate în urma licitatiei, Consiliul Municipal a selectionat o oferta, caracterizata prin urmatorii parametrii economici (tabelul 4.1):
Parametrii 1. Valoarea investitiei din care: anul 1 anul 2 2. Suprafata destinata închirierii 3. Tarif mediu de închiriere 4. Durata de realizare a obiectivului de invest. 5. Durata de exploatare a obv. de invest. U.M. Euro mp Euro/mp/an ani ani Tabelul 4.1 Valoare 3,732,932 1,922,667 1,810,265 6600 17.38 2 104

4

Durata de exploatare a obiectivului de investitii este afecta veridicitatea calculelor (datorita dificultatilor cheltuielilor) s considerat suficienta o perioada de 10 -a de rambursare a creditului = 8 ani de la darea în investitii).

de 40 ani, dar pentru a nu în estimarea veniturilor si ani (care acopera si perioada exploatare a obiectivului de

161

1.2. Estimarea costului proiectului si esalonarea

cheltuielilor de investitii pe perioada de executie Investitia totala, în valoare de 3,732,932 EURO este alcatuita din urmatoare le categorii de cheltuieli (tabelul 4.2.):
Cost de constructie Restaurante fast -food Supermarket Magazine Spatii birouri Spatii administrative Spatii pentru circulatie Parcari externe Racorduri retele utilitati Subtotal Cost de proiectare Cheltuieli diverse si neprevazute Suprafata Tarif (mp) (Euro/mp) 1200 350 1600 350 2700 350 1100 350 400 350 1850 220 2600 40

Tabelul 4.2
TOTAL 420,000 560,000 945,000 385,000 140,000 407,000 104,000 150,000 3,111,000 77,775 40,443

3,111,000 3,111,000

2.50% 1.30%

Taxa de concesiune teren
Management si taxe de aprobare Total cost constructie Comision firma de inchiriei (în avans) Cheltuieli administrative Total investitie Fond rulment TOTAL

100,000

2 ani

200,000
102,358 3,531,576 123,000 5,162 3,659,738 73,195 3,732,932

2% * Investitie

§

Costurile de constructie au fost calculate în functie de tarifele pe metru patrat (investitia specifica) estimate la momentul realizarii lucrarilor si al caror nivel depinde de

162

specificul constructiei. Sursa de culegere a informatiilor legate de suprafata necesara fiecarui element din cadrul obiectivului de investitii au constituit-o planurile tehnice. în costurile de constructie s-au inclus si costurile pentru racordarea la retelele de utilitati, estimate la o valoare maxima de 150,000 Euro. § Pe lânga costurile propriu-zise de constructie, de 3,111,000 Euro, prin aplicarea de cote procentuale la suprafata totala a obiectivului, au fost estimate cheltuielile cu proiectarea si cheltuieli diverse si neprevazute. Cheltuielile neprevazute se refera la plati ce ar putea aparea neprogramat, determinate de anomalii în procesul de executie (cresterea preturilor materialelor, fenomene naturale ce ar întârzia executia lucrarilor) . § Alte cheltuieli incluse în efortul investitional total, estimate la aproximativ 100,000 Euro, sunt: cheltuie lile cu concesiunea terenului pe care va fi amplasat obiectivul de investitii, obtinerea taxelor de aprobare, alte cheltuieli administrative, precum si un comision platit unei firme specializate ce asigura clienti pentru spatiul destinat închirierii. § Fondul de rulment (working capital) a fost estimat la 2% din valoarea investitiei (înainte de adaugarea fondului de rulment) si este de 73,195 Euro. Estimarile pentru aceste costuri au fost facute la limita maxima. Efortul total investitional imputabil proiectului este însa de 5,160,461 Euro prin adaugarea dobânzilor. Structura pe categorii de cheltuieli cu esalonare pe durata de executie este prezentata în tabelul 4.3.

163

(Euro) Tabelu l 4.3
Cost de proiectare Structura constructie Echipamente, instalatii Finisari Parcari externe Racorduri retele utilitati Subtotal Cheltuieli diverse si neprevazute Comision firma de închirieri (în avans) Taxa de concesiune teren Cheltuieli administrative Management si taxe de aprobare Fond rulment Total Anul 1 77,775 837,500 485,000 250,000 0 150,000 1,722,500 22,393 0 100,000 0 0 0 1,922,668 Anul 2 0 447,500 375,000 462,000 104,000 0 1388500 18,051 123,000 100,000 5,162 102,358 73,195 1,810,265 TOTAL 77,775 1,285,000 860,000 712,000 104,000 150,000 3,111,000 40,443 123,000 200,000 5,162 102,358 73,195 3,732,932

Esalonarea cheltuielilor de investitii pe cei 2 ani de realizare a obiectivului are la baza programarea lucrarilor de investitii realizata de constructor (prin metode de Analiza Drumului Critic). 1.3. Finantarea proiectului de investitii Finantarea proiectului, se preconizeaza sa se realizeze partial din surse proprii si printr-un împrumut de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.). (tabelul 4.4).
(Euro) Tabelul 4.4
Credit B.E.R.D. 2,196,350 1,153,600 1,042,750 Investitie totala 3,732,932 1,922,667 1,810,265 Surse proprii 1,536,582 769,067 767,515

Total anul 1 anul 2

164

Creditul în valoare de 2,196,350 Euro se acorda în urmatoarele conditii: dobânda anuala – 9%, perioada de gratie – 2 ani (de la primirea primei transe), corespunzatoare duratei de executie, si cu capitalizare a dobânzii, perioada de rambursare – 8 ani. 1.4. Estimarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare pe durata de viata a proiectului Veniturile si cheltuielile de exploatare au fost estimate, într-o abordare pesimista, pe o perioada de viata utila de 10 ani. 1.4.1. Calculul veniturilor din exploatare În scopul estimarii veniturilor pentru primul an de exploatare (tabelul 4.5), la suprafetele considerate pentru fiecare element din cadrul obiectivului de constructie au fost aplicate tarifele de închiriere minime practicate în tara, în functie de specificul viitorului operator în spatiul comercial (fast - food, magazine diverse, supermarket, spatii birouri, etc). Veniturile totale pentru primul an de exploatare sunt estimate la 1,376,400 Euro provenind din închirierea spatiilor comerciale.
Venituri estimate pentru primul an de exploatare Tabelul 4.5
Surse Restaurante fast-food Supermarket Magazine Spatii birouri Total chirie pe luna Total chirie pe an TOTAL VENITURI Suprafata Euro/mp/ (în mp) luna 1,200 20 1,600 16 2,700 18 1,100 15 6,600 17.38 114,700 12 luni Euro/luna TOTAL 24,000 25,600 48,600 16,500 114,700 1,376,400 1,376,400

165

Pentru ceilalti ani din cadrul duratei de viata a proiectului, evolutia veniturilor a fost estimata conform tabelul 4.7. 1.4.2. Cheltuieli de exploatare Pentru estimarea cheltuielilor de exploatare la nivelul primului an de functionare (tabelul 4.6), s-au considerat cheltuielile administrative si neprevazute ca reprezentând 1.5% din totalul veniturilor. Taxele de concesionare a terenului s-au estimat la un nivel maxim de 100,000 Euro/an. Comisionul platit firmei de închirieri a fost estimat la o valoare mai redusa decât cel aferent anului 2 de executie a obiectivului, deoarece se preconizeaza ca spatiile au fost deja ocupate în mare parte prin închiriere. Prin adaugarea costurilor generale de functionare si a comisioanelor, cheltuielile de exploatare la nivelul primului an de functionare vor fi de 526,456 Euro/an, un nivel acceptabil comparativ cu veniturile preconizate a se încasa.
Cheltuieli de exploatare la nivelul primului an de functionare – Tabelul 4.6
Surse Cheltuieli anuale de întretinere Administrative si neprevazute 1,376,40 0 1.50% în Euro/an 345,000 20,646 60,810 100,000 526,456

Comision pentru închiriere Taxa concesiune teren TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE (fara dobânzi)

Pentru ceilalti ani de functionare (anii 4-12), veniturile si cheltuielile au fost estimate luând în considerare mici cresteri (tabelul 4.7), datorate posibilitatii de crestere a

166

tarifului pe mp de suprafata închiriata (la venituri), dar si cresterilor de salarii, utilitati si altele (pentru cheltuieli).
(Euro) Tabelul 4.7
Anii 4 5 6 7 8 9 10 11 12 VENITURI 1,390,164 1,404,066 1,418,106 1,446,468 1,475,398 1,504,906 1,519,955 1,519,955 1,519,955 CHELTUIELI 536,985 547,725 558,679 569,853 581,250 592,875 604,732 616,827 629,164

1.4.3. Veniturile si cheltuielile “secundare” Realizarea obiectivului de investitii genereaza o serie de venituri si cheltuieli în afara proiectului propriu -zis si care sunt importante în analiza economica, fara a se lua în calcul în analiza financiara.(tabelul 4.8) Aceste categorii de cheltuieli si venituri “secundare” (sau “colaterale”) sunt foarte dificil de estimat. Cheltuielile “secundare” sunt generate de aspecte precum: realizarea infrastructurii necesare si a logisticii pentru a permite accesul la spatiul comercial, îmbunatatirea cailor de transport, etc. si apar atât în perioada de realizare a obiectivului de investitii, cât si în perioada de exploatare. Veniturile “secundare” apar numai în perioada de exploatare si sunt determinate de: intensificarea traficului (de persoane si comercial) din zona si cresterea veniturilor firmelor de transport, intensificarea activitatii altor comercianti, ocuparea fortei de munca, etc.

167

(Euro) Tabelul 4.8
Anii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Alte cheltuieli ("secundare") 96,133 90,513 26,323 26,849 27,386 27,934 28,493 29,062 29,644 30,237 30,841 31,458 Alte venituri ("secundare")

206,460 208,525 210,610 212,716 216,970 221,310 225,736 227,993 227,993 227,993

Se va analiza: @ capacitatea de rambursare a creditului, @ eficienta din punct de vedere economic si financiar a proiectului de investitii, @ senzitivitatea indicatorilor de eficienta ai proiectului. 2. Calculul amortizarii si a valorii reziduale Tabloul eforturilor investitionale este necesar a fi completat cu calculele privind amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale si a valorii reziduale rezultate la finele perioadei utile luate în calcul, respectiv 10 ani. (tabelul 4.9) La baza elaborarii planului de amortizare au stat urmatoarele ipoteze: - Durata de amortizare: constructii – 40 ani, instalatii, echipamente – 8 ani, racorduri utilitati – 10 ani, amenajari exterioare (parcari, alei) –10 ani.

168

-

-

-

Amortizarea pozitiei “alte cheltuieli“ s realizat având -a în vedere recomandarea metodologica a institutiilor financiare de a se proceda la o recuperare rapida în 5 ani. În aceasta categorie se includ: cheltuieli diverse si neprevazute, comisionul platit firmei de închirieri, taxa de concesiune a terenului, cheltuielile administrative, cheltuielile cu managementul si taxele de aprobare. Pozitia de cheltuieli fond de rulment nu se supune amortizarii, dar valoarea ei initiala trebuie sa se regaseasca, în ultimul an al duratei de viata utila, la capitolul “valoare reziduala”(cu semnul + ). Valoarea reziduala )considerata venit în ultimul an de viata utila a proiectului) a fost calculata pe baza estimarii veniturilor din dezinvestitie pe categorii de active fixe, corectate cu valoarea neamortizata în cazul acelor active a caror durata de amortizare este superioara duratei de viata utila estimata (10 ani).
(Euro) Tabelul 4.9
Specificatie TOTAL Durata de exploatare 3 4 5 236,225 236,225 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400 109,748 345,973 (ani) 6 236,225 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400 109,748 345,973

I. Active fixe, din care: Structura constructie Echipamente, instalatii, Racorduri retele utilitati Finisari Amenajari exterioare II. Alte cheltuieli III Fond rulment Total

3,111,000 236,225 1,285,000 860,000 150,000 712,000 104,000 73,195 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400

548,738 109,748 109,748 3,732,932 345,973 345,973

169

Tabelul 4.9. (continuare)
Durata de exploatare 7 32,125 107,500 15,000 71,200 8 32,125 107,500 15,000 71,200 9 236,225 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400 0 236,225 10 32,125 107,500 15,000 71,200 10,400 0 15,000 71,200 10,400 0 15,000 71,200 10,400 0 128,725 236,225 236,225 (ani) 11 32,125 12 128,725 32,125 Valoarea reziduala -920,7 50 -963,750 43,000 0 0 0 0 73.195 345,973 345,973 236,225 128,725 -847,555

236,225 128,725

10,400 10,400 109,748 109,748

Pentru constructii, valoarea ramasa neamortizata, dupa 10 ani de exploatare, va fi de 963,750 Euro, obtinuta astfe l: ♦ în cazul amortizarii liniare, prin împartirea valorii totale a constructiilor de 1,285,000 Euro la 40 ani, rezulta o rata anuala de 32,125 Euro; ♦ pe perioada de 10 ani luata în calcul se recupereaza 32,125 Euro/an* 10 ani = 321,250 Euro; ♦ scazând din valoarea totala a constructiilor de 1,285,000 Euro, suma amortizata de 321,250 Euro, rezulta ca au ramas de amortizat 963,750 Euro. In cazul instalatiilor, valoarea reziduala se estimeaza la 5% din valoarea de inventar, adica la 43,000 Euro. Pentru toate elementele de activ ale proiectului, cuprinse în tabelul nr. 4.9 valoarea reziduala este de 847,555 Euro. Observatie: Amortizarea nu trebuie inclusa în cheltuielile totale, deoarece s-ar produce o dubla înregistrare a investitiei, dar este necesara în calcul capacitatii de

170

autofinantare si se include în profitul brut pentru a fi supusa impozitarii. 3. Analiza capacitatii de rambursare a creditului si a capacitatii de autofinantare Conform metodologiei Bancii Mondiale, prin aceasta analiza se releva cum evolueaza din punct de vedere valoric relatiile dintre proiect si finantatorul sau extern. Calculul obligatiei de plata s-a facut pe baza conditiilor negociate: dobânda anuala – 9%, perioada de gratie – 2 ani, corespunzatoare duratei de executie si cu capitalizare a dobânzii, perioada de rambursare – 8 ani. ♦ Calculul obligatiei fata de banca, a ratei de rambursare si a dobânzii anuale pe baza formulei de capitalizare (fructificare) si a anuitatii: - Obligatia de restituire la sfârsitul perioadei de garantie:
g+1-h Ob = ∑ C h (1 + rd) = 1,153,600·(1+0.09)2 c

+ 1,042,750·(1+0.09)1 = 2,507,189 Euro Anuitatea: Ah= Ob
rd ( 1 + rd ) n 0 . 09 ⋅ 1 . 09 8 = 2 , 507 ,189 ⋅ = n (1 + rd ) − 1 1 . 09 8 − 1 2 ,507 ,189 ⋅ 0 . 180675 = 452,985 Euro/an ⋅

h =1

în care: rd= rata dobânzii; Ch = transa anuala de credit, g= perioada de gratie; c = numarul de ani în care se primeste credit; n = perioada de rambursare a creditului. În urma calculelor rezulta o anuitate anuala constanta de 452,985 Euro /an. ♦ Calculul obligatiei fata de banca, a ratei de rambursare si a dobânzii anuale pe baza de tabel cu sume anuale (tabelul 4.10).

171

Tabelul 4.10
ANII CREDIT în USD 1,153,600 1,042,750 0 0 0 0 0 0 0 0 2,196,350 Obligatia la încep. anului 0 1,257,424 2,507,190 2,279,852 2,032,053 1,761,953 1,467,544 1,146,638 796,851 415,582 Dobânda Obligatia+ Anuitatea anuala dobânda 103,824 207,016 225,647 205,187 182,885 158,576 132,079 103,197 71,717 37,402 1,427,529 103,824 1,464,440 2,732,837 2,485,038 2,214,938 1,920,529 1,599,623 1,249,836 868,567 452,985 Oblig. ramasa la sf. anului 0 1,257,424 0 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 3,623,879 2,507,190 2,279,852 2,032,053 1,761,953 1,467,544 1,146,638 796,851 415,582 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

Tabelul 4.10 pune în evidenta obligatia anuala de plata catre finantator, pe parcursul duratei de rambursare, cu esalo narea dobânzilor pe perioada de primire si de rambursare a creditului. Anuitatea este formata din dobânda platita în anul respectiv si rata de rambursare. Dobânda anuala se aplica la credit + obligatia la începutul anului. Obligatia la sfârsitul anului = obligatia + dobânda + credit În realitate, evolutia obligatiilor anuale de plata este cea calculata în tabelul 4.11, în care, pentru respectarea regulii contabile se face distinctie între cheltuielile cu dobânzile la credit si rata nominala de rambursare a acestuia. Datele extrase în tabelul 4.11 arata evolutia invers proportionala a celor doua categorii de cheltuieli si servesc la întocmirea tabloului de analiza financiara. Corelat cu informatiile oferite de analiza financiara se poate aprecia daca proiectul poate sa suporte costul îndatorarii pe seama venitului net realizat din exploatarea sa, când si cum se poate interveni în sustinerea sa financiara.

172

An 1 2 3 4 5 6 7 8

Anuitatea 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985 452,985

Dobânzi si rate de rambursare pe perioada de rambursare a creditului - Tabelul 4.11
Dobând a 225,647 205,187 182,885 158,576 132,079 103,197 71,717 37,402 Rata de rambursare 227,338 247,798 270,100 294,409 320,906 349,787 381,268 415,582

În tabelul 4.12, este calculata capacitatea de autofinantare, obtinuta prin cumularea profitului net si a amortismentului. Se observa ca, în fiecare an, capacitatea de autofinantare depaseste rata de rambursare. Investitia este astfel profitabila, neexistând probleme în achitarea integrala si la timp a creditului în perioada de rambursare negociata la 8 ani. Profitul obtinut si capacitatea de autofinantare exprima potentialul investitiei de a genera fluxuri financiare.
Analiza capacitatii de autofinantare - Tabelul 4.12
Specificatie 3 VENITURI Valoare reziduala TOTAL VENITURI CHELT. DE EXPL. (fara ramb. credit) Amortismentul Dobânzi TOTAL CHELTUIELI Profit brut Impozit pe profit 1,376,400 526,456 345,973 225,647 1,098,076 278,324 69,581 1,390,164 536,985 345,973 205,187 1,088,144 302,020 75,505 1,404,066 547,725 345,973 182,885 1,076,582 327,484 81,871 1,418,106 558,679 345,973 158,576 1,063,228 354,879 88,720 1,446,468 569,853 345,973 102,358 1,018,183 428,285 107,071 1,376,400 ANII 4 1,390,164 DE EXPLOATARE 5 1,404,066 6 7 1,446,468 1,418,106

173

Profit net Amortismentul Capacitatea de autofinantare Rata de ramburs. Specificatie VENITURI Valoare reziduala TOTAL VENITURI CHELT. DE EXPL. (fara ramb. credit) Amortismentul Dobânzi TOTAL CHELTUIELI Profit brut Impozit pe profit Profit net Amortismentul Capacitatea de autofinantare Rata de ramburs.

208,743 345,973 554,716 227,338

226,515 345,973 572,487 247,798 ANII

245,613 345,973 591,585 270,100

266,159 345,973 612,132 294,409

321,214 345,973 667,186 320,906

8 1,475,398 1,475,398 581,250 345,973 103,197 1,030,420 444,978 111,244 333,733 345,973 679,706 349,787

DE EXPLOATARE 9 10 11 1,504,906 1,519,955 1,519,955 1,504,906 592,875 236,225 71,717 900,817 604,089 151,022 453,067 236,225 689,292 381,268 1,519,955 604,732 236,225 37,402 878,360 641,595 160,399 481,196 236,225 717,421 415,582 1,519,955

Tabelul 4.12 (continuare)
12 1,519,955 -847,555 672,400 629,164 128,725 0 757,889 -85,489 -21,372 -64,117 288,602 224,485 616,827 128,725 745,552 774,403 193,601 580,802 128,725 709,527

4. Analiza economica si financiara a proiectului Conform metodologiei B.I.R.D. se realizeaza analiza eficientei economice a proiectului de investitii atât prin prisma intereselor agentului declansator al investitiei (analiza financiara), cât si a intereselor economiei nationale (analiza economica). În calculele de actualizare s-a utilizat o rata de actualizare a = 12 %. Pentru ambele analize, se va proceda la calculul indicatorilor: raportul venituri-cheltuieli actualizate, venit net actualizat (VNA) si rata interna de rentabilitate (RIR),

174

considerati ca fiind relevanti pentru a demonstra eficienta proiectului. 4.1. Analiza financiara Analiza financiara prezinta structura veniturilor si cheltuielilor privite prin prisma investitorului (tabelul 4.13). Analiza financiara poate arata ca entitatea publica responsabila cu exploatarea unui proiect de investitii nu va avea încasari suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile de investitii si de exploatare realizate. Dar, chiar si în aceasta situatie, proiectul poate fi realizat daca analiza economica dovedeste ca câstigul pentru comunitatea în care este amplasat obiectivul de investitii poate fi favorabil, deci este atractiv din punct de vedere social. ♦ Raportul dintre veniturile actualizate si cheltuielile actualizate trebuie sa depaseasca valoarea 1 pentru ca proiectul sa fie considerat viabil. În cazul de fata raportul este de 1.06 Euro venit la 1 Euro cheltuit, deci veniturile acopera cheltuielile si aduc si un profit investitorului. d +D e 1 ∑ Vh ⋅ h =1 (1 + a)h Raportul ven./chelt.act.= d +D e 1 ∑ (I h + C h ) ⋅ h= 1 (1 + a) h =
8 ,131 , 409 = 1. 06 7, 671 ,204

Euro venit net pe Euro cheltuit

în care: Vh – venituri anuale (din închirieri); Ih – investitia anuala; Ch – cheltuieli anuale de exploatare; d – durata de realizare a obiectivului de investitii; De – durata de exploatare.

175

♦ Venitul net actualizat arata efectele nete ce sunt obtinute de pe urma investitiei pe întreaga durata de functionare. Valoarea acestui indicator, de 460,205.08 Euro (pentru a = 12%) arata ca obiectivul de investitii este eficient, din punct de vedere microeconomic. d+ D e d +D e 1 1 − ∑ (I h + C h ) ⋅ ∑ Vh ⋅ h h=1 h =1 (1 + a) (1 + a)h VNA = d+D e 1 = ∑ [Vh − (I h + C h )] ⋅ = 460,205.08Euro h =1 (1 + a)h ♦ Rata interna de rentabilitate financiara arata capacitatea investitiei de a aduce profit si reprezinta acel nivel al coefic ientului de actualizare pentru care venitul net actualizat este 0. RIR a fost calculata prin tatonare, recalculându-se VNA pentru diferite valori ale coeficientului de actualizare conform tabelului 4.13. Întrucât pentru a = 20% s-a obtinut VNA negativ, pri n aplicarea formulei de calcul a RIR, rezulta:
RIR = amin + (a max − amin) ⋅ = VNA + + VNA − 232,802 0.15 + (0.20 − 0.15) ⋅ = 0.1917 = 19.17% 232,802+ − 37,395 VNA +

Nivelul acestei rate de 19.17% se situeaza peste nivelul factorului de actualizare de 12%. Astfel, se estimeaza ca se vor recupera cheltuielile si se va obtine si un profit suplimentar. De asemenea rata interna de rentabilitate financiara este mai mare decât rata dobânzii, de 9%. Toate aceste elemente demonstreaza capacitatea investitiei de a genera fluxuri de numerar, care pot finanta activitatea viitoare de exploatare.

176

4.2. Analiz a economica Analiza economica priveste rezultatele investitiei prin prisma intereselor economiei nationale (tabelul 4.14), în calculul veniturilor si cheltuielilor anuale fiind incluse si cele “secundare”. Dupa cum se observa în tabelul nr. 4.14, în cheltuieli nu s-au inclus impozitele, dar datorita faptului ca se obtine finantare dintr-o sursa externa, s-au inclus si dobânzile în cheltuielile totale. Si din acest punct de vedere obiectivul investitional este profitabil. ♦ Raportul dintre veniturile actualizate si cheltuielile actualizate este de 1.10 Euro venit actualizat la 1 Euro cheltuieli actualizate, supraunitar si mai mare decât cel obtinut la analiza financiara, ceea de releva faptul ca pe lânga recuperarea cheltuielilor se obtine si profit.
d + De

Raportul ven./chelt. act.=

h =1 d + De h=1

∑ Vh ⋅

∑ (Ih

1 (1 + a ) h 1 + C h) ⋅ (1 + a ) h

7 ,243 ,287 = 1 .10 Euro venit net pe Euro cheltuit 6 ,595 ,953 în care: Vh – venituri anuale (din închirieri si venituri secundare); Ih – investitia anuala; Ch – cheltuieli anuale de exploatare (inclusiv cheltuielile secundare). ♦ Venitul net actualizat este de 647,334 Euro, mai mare decât în cazul analizei financiare si pozitiv, ceea ce demonstreaza capacitatea proiectului de a genera profit.
=

177

d+ D e 1 1 − ∑ (Ih + C h ) ⋅ = h h=1 h= 1 (1 + a) (1 + a) h VNA = d+D e 1 == 647,334 Euro ∑ [Vh − (Ih + C h )]⋅ h=1 (1 + a) h d+ D e

∑ Vh ⋅

♦ Rata interna de rentabilitate economica este de 16.03%. Aceasta scadere (sub nivelul RIRF) este determinata de faptul ca investitia e finantata si din credite externe, ceea ce înseamna ca dobânzile platite vor iesi din tara. Nivelul ratei interne de rentabilitate economica este mai mare decât factorul de actualizare (a =12%) si decât rata dobânzii, deci si din punct de vedere macroeconomic investitia este profitabila.
RIR = a min + ( a max − a min ) ⋅ 0 .15 + ( 0 .20 − 0 .15 ) ⋅ VNA + VNA + + VNA 144 ,485 =

144 ,485 + − 448 ,910

= 0 .1603 = 16 . 03 %

Valorile celor trei indicatori, calculati atât pentru analiza financiara cât si cea economica, demonstreaza profitabilitatea proiectului atât pentru investitor, cât si pentru comunitatea în care este amplasat. Se impune mentionat faptul ca analiza fiind realizata doar pe 10 ani durata de exploatare, din care 8 ani sunt de rambursare a creditului, valorile in dicatorilor, desi favorabile, nu sunt foarte ridicate. Extinderea perioadei luate în calcul ar conduce la îmbunatatirea valorii indicatorilor.
5. Analiza de senzitivitate

Pentru a se urmari stabilitatea rezultatelor financiare la anumite variatii ale ve niturilor si cheltuielilor, este

178

necesara realizarea unei analize de senzitivitate cu luarea în considerare a mai multor variatii posibile ale datelor de intrare: cresterea cheltuielilor de exploatare, variatii ale veniturilor datorate cresterii tarifului de închiriere sau neocuparii integrale a spatiului disponibil înca de la punerea în functiune o obiectivului de investitii. Dintre elementele care au o influenta hotarâtoare asupra nivelului indicatorilor de eficienta s-a retinut “gradul de ocupare a suprafetei disponibile pentru a fi închiriata”. În acest sens, s-a testat stabilitatea indicatorilor analizei financiare la modificari ale acestuia, considerându-se ipotetic urmatoarea situatie: cazul neocuparii integrale a suprafetei disponibile. (70%-an1, 80% an2, 90%an3, 95%-an4) (tabelul 4.15). Rezultatele obtinute sunt: Raportul venituri/chelt. act. = 1.00 Euro venit/ Euro cheltuit VNA (12%) = 20,557.73 Euro, RIRF = 12.2 % Neocuparea în proportie de 100% a spatiilor comerciale disponibile ar produce modificari semnificative asupra profitabilitatii la nivel microeconomic, rata interna de rentabilitate scazând la o valoare apropiata de 12%. Venitul net actualizat ramâne însa pozitiv, dar foarte scazut (20,558 USD), iar raportul venituri/cheltuieli actualizate atinge valoarea 1. Cresterea tarifelor la închiriere ar putea fi o solutie în cazul neocuparii în totalitate a spatiilor comerciale. Aceste valori demonstreaza sensibilitatea ridicata a proiectului la modificarea datelor de intrare, dar, asa cum s-a mentionat, veniturile au fost estimate la valoarea minima, iar

179

cheltuielile la valoarea maxima, ceea ce atenueaza aceasta concluzie. În realizarea analizei de senzitivitate nu se recomanda luarea în considerare a unor variante mai avantajoase decât cea m edie, deoarece, dupa cum se observa din rezultatele analizei economico -financiare, investitia este deja profitabila, orice îmbunatatire a conditiilor ducând la o situatie evident mai buna.

Obs. Pentru calculul veniturilor si cheltuielilor actualizate în tabelele 4.13, 4.14. si 4.15 au fost luate în considerare valori ale factorilor de actualizare cu 6 zecimale.

180

ANALIZA FINANCIARA pt. 10 ani exploatare
Nr. crt. Specificatie 1 1.Investitie, din care: 1.1 Fd. proprii 1.2 Credit 2 Chelt de exploatare (excl. amortiz) 3 Amortizarea 4 Dobanzi 5 Rate de rambursare 6 Cheltuieli anuale 7 Valoarea reziduala 8 Venituri (din inchirieri) 9 Venituri anuale 10 PROFIT BRUT 11 Imp. pe profit (25%) 12 TOTAL CHELT.(cu imp., fara amort) 13 TOTAL VENITURI (cu credit) 14 VENIT NET (CASH FLOW) 15 Fact act a =12% 16 Venit Net Actualizat (a=12%) 17 Cheltuieli actualizate 18 Venituri actualizate 19 Fact act. a=15% 20 VNA a=15% 21 Fact act a =20% 22 VNA 20% 1,922,667 1,810,265 1,153,600 1,042,750 -769,067 -767,515 0.893 0.797 -686,667 -611,859 1,716,667 1,443,132 1,030,000 0.870 -668,754 0.833 -640,889 831,273 0.756 -580,352 0.694 -532,997 0 0 0 0 1,376,400 1,376,400 50,987 12,747 992,188 1,376,400 384,212 0.712 273,475 706,219 979,694 0.658 252,626 0.579 222,345 1,390,164 1,390,164 54,222 13,555 1,003,525 1,390,164 386,639 0.636 245,716 637,758 883,474 0.572 221,062 0.482 186,458 0 0 1 2 1,922,667 1,810,265 769,067 767,515 526,456 345,973 225,647 227,338 1,325,413 536,985 345,973 205,187 247,798 1,335,942 558,679 345,973 182,885 270,100 3

Tabelul 4.13
Durata de exploatare a obiectivului de investitii 4 5 6 7

1,153,600 1,042,750 569,853 345,973 158,576 294,409 581,250 345,973 132,079 320,906

1,357,637 1,368,810 1,380,207 1,404,066 1,418,106 1,446,468 1,404,066 1,418,106 1,446,468 46,429 11,607 49,296 12,324 66,261 16,565

1,023,271 1,035,162 1,050,800 1,404,066 1,418,106 1,446,468 380,794 382,945 395,668

0.567 0.507 0.452 216,073 194,012 178,980 580,632 796,705 0.497 189,322 0.402 153,033 524,445 718,457 0.432 165,557 0.335 128,247 475,329 654,309 0.376 148,746 0.279 110,424

ANALIZA FINANCIARA pt. 10 ani exploatare
Nr. crt. 1 1.1 Fd. proprii 1.2 Credit 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Chelt de exploatare (excl. amortiz) Amortizarea Dobanzi Rate de rambursare Cheltuieli anuale Valoarea reziduala Venituri (din inchirieri) Venituri anuale PROFIT BRUT Imp. pe profit (25%) TOTAL CHELT.(cu imp., fara amortiz) TOTAL VENITURI (cu credit) VENIT NET (CASH FLOW) Fact act a =12% Venit Net Actualizat (a=12%) Cheltuieli actualizate Venituri actualizate Fact act. a=15% VNA a=15% Fact act a =20% VNA 20% 1,475,398 1,475,398 83,565 20,891 1,066,751 1,475,398 408,647 0.404 165,046 430,843 595,888 0.327 133,587 0.233 95,038 1,504,906 1,504,906 210,963 52,741 1,110,458 1,504,906 394,448 0.361 142,242 400,442 542,684 0.284 112,127 0.194 76,447 592,875 345,973 103,197 349,787 1,391,832 604,732 236,225 71,717 381,268 1,293,942 236,225 37,402 415,582 1,306,037 Specificatie 8 1. Investitie, din care: 9 10

(continuare) Tabelul 4.13
TOTAL 12 11

Durata de exploatare a obiectivului de investitii

616,827 128,725

629,164 128,725

641,747

757,889

770,472 -847,555

1,519,955 1,519,955 1,519,955 1,519,955 213,918 53,479 1,123,291 762,066 190,517 819,680

1,519,955 672,400 -98,072 -24,518 617,229 672,400 55,171 0.257 14,161 158,427 172,588 0.187 10,312 0.112 6,188 460,205 7,671,204 8,131,409 232,802 -37,395

1,519,955 1,519,955 396,663 700,275

0.322 0.287 127,715 201,312 361,670 489,385 0.247 98,049 0.162 64,063 235,638 436,951 0.215 150,519 0.135 94,249

ANALIZA ECONOMICA
Nr. crt. Specificatie 1 1.Investitie, din care: 1.1 Fd. Proprii 1.2 Credit 2 Chelt de exploatare 3 Dobanzi la credit 4 Alte cheltuieli ("secundare") 5 TOTAL CHELTUIELI 6 Venituri (din inchirieri) 7 Valoare reziduala 8 Alte venituri ("secundare") 9 TOTAL VENITURI 10 VENIT NET (Cash flow) 11 Fact act a =12% 12 TOTAL chelt. act. 13 TOTAL ven. act. 14 VNA a=12% 15 Fact act. a=15% 16 VNA a =15% 17 Fact act a =20% 18 VNA a =20%

pt. 10 ani exploatare
1 1,922,667 769,067 1,153,600 2 1,810,265 767,515 1,042,750 526,456 225,647 96,133 2,018,800 0 90,513 1,900,778 0 26,323 778,426 1,376,400 0 206,460 0 -2,018,800 0.893 1,802,501 0 -1,802,501 0.870 -1,755,479 0.833 -1,682,334 0 -1,900,778 0.797 1,515,289 -1,515,289 0.756 -1,437,261 0.694 -1,319,985 1,582,860 804,434 0.712 554,068 572,580 0.658 528,929 0.579 465,529 536,985 205,187 26,849 769,021 0 208,525 829,668 0.636 488,727 527,269 0.572 474,365 0.482 400,110 547,725 182,885 27,386 757,996 0 210,610 3 4 5

Tabelul 4.14
6 7

558,679 158,576 27,934 745,189 0 212,716

569,853 102,358 28,493 700,704 0 216,970 962,735 0.452 316,963 752,455 435,492 0.376 361,928 0.279 268,682

1,390,164 1,404,066 1,418,106 1,446,468

1,598,689 1,614,675 1,630,822 1,663,439 856,680 885,633 0.567 0.507 430,107 377,536 916,210 826,225 486,103 448,689 0.497 0.402 344,280 0.432 0.335 296,597 425,921 382,884

0 1,126,648 1,015,996

ANALIZA ECONOMICA
Nr. crt. Specificatie 1 1.Investitie, din care: 1.1 Fd. Proprii 1.2 Credit 2 Chelt de exploatare 3 Dobanzi la credit 4 Alte cheltuieli ("secundare") 5 TOTAL CHELTUIELI 6 Venituri (din inchirieri) 7 Valoare reziduala 8 Alte venituri ("secundare") 9 TOTAL VENITURI 10 VENIT NET (Cash flow) 11 Fact act a =12% 12 TOTAL chelt. act. 13 TOTAL ven. act. 14 VNA a=12% 15 Fact act. a=15% 16 VNA a =15% 17 Fact act a =20% 18 VNA a =20%

pt. 10 ani exploatare
8 9 10

(continuare) Tabelul 4.14
11 12 TOTAL

581,250 103,197 29,062 713,510 1,475,398 0 221,310 1,696,707 983,198 0.404 288,175 685,272 397,097 0. 327 321,409 0.233 228,660

592,875 71,717 29,644 694,235 1,504,906 0 225,736 1,730,642 0.361 250,348 624,087 373,739 0.284 294,611 0.194 200,862

604,732 37,402 30,237 672,372 1,519,955 0 227,993 1,747,948 0.322 216,486 562,792 346,307 0.247 265,866 0.162 173,712

616,827 30,841 647,668 1,519,955 0 227,993 1,747,948 0.287 186,189 502,493 316,304 0.215 236,498 0.135 148,084

629,164 31,458 660,622 1,519,955 -847,555 227,993 900,393 239,771 0.257 169,565 6,595,953 231,108 7,243,287 61,543 0.187 44,815 0.112 26,892 144,485 -448,910 647,334

1,036,406 1,075,577 1,100,280

ANALIZA DE SENZITIVITATE a indicatorilor financiari pentru cazul neocuparii integrale a suprafetei disp. (70% -an1, 80% an2, 90%-an3, 95% -an4) Tabelul 4.15
Nr. crt. Specificatie 1 1.Investitie, din care: 1.1 Fd. proprii 1.2 Credit 2 Chelt de exploatare (excl. amortiz) 3 Amortizarea 4 Dobanzi 5 Rate de rambursare 6 Cheltuieli anuale 7 Valoarea reziduala 8 Venituri (din inchirieri) 9 Venituri anuale 10 PROFIT BRUT 11 Imp. pe profit (25%) 12 TOTAL CHELT.(cu imp.) 13 TOTAL VENITURI 14 CASH FLOW 15 Fact act a =12% 16 Venit Net Actualizat (12%) 17 Cheltuieli actualizate 18 Venituri actualizate 19 Fact act. a=15% 20 VNA (15%) 1,922,667 1,153,600 -769,067 0.893 -686,667 1,716,667 1,030,000 0.870 -668,754 1,810,265 1,042,750 -767,515 0.797 -611,859 1,443,132 831,273 0.756 -580,352 0 0 0 0 963,480 963,480 -361,933 -90,483 888,958 963,480 74,522 0.712 53,044 632,742 685,786 0.658 490,00 1,112,131 1,263,659 1,347,201 1,446,468 1,112,131 1,263,659 1,347,201 1,446,468 -223,811 -55,953 934,017 -93,978 -23,494 -21,609 -5,402 66,261 16,565 0 0 1 1,922,667 769,067 1,153,600 Durata de exploatare a obiectivului de investitii 2 3 4 5 1,810,265 767,515 1,042,750 526,456 345,973 225,647 227,338 1,325,413 536,985 345,973 205,187 247,798 558,679 345,973 182,885 270,100 569,853 345,973 158,576 294,409 581,250 345,973 132,079 320,906 6 7

1,335,942 1,357,637 1,368,810 1,380,207

988,170 1,017,435 1,050,800 329,766 395,668 0.507 515,464 682,534 0.432 142,567 0.452 475,329 654,309 0.376 148,746 167,069 178,980

1,112,131 1,263,659 1,347,201 1,446,468 178,114 275,489 0.636 593,585 706,779 0.572 101,837 0.567 560,714 717,034 0.497 136,967 113,195 156,320

ANALIZA DE SENZITIVITATE a indicatorilor financiari pentru cazul neocuparii integrale a suprafetei disp. (70% -an1, 80% an2, 90%-an3, 95% -an4) (continuare) Tabelul 4.15
Nr. crt. Specificatie 1 1.Investitie, din care: 1.1 Fd. proprii 1.2 Credit 2 Chelt de exploatare (excl. amortiz) 3 Amortizarea 4 Dobanzi 5 Rate de rambursare 6 Cheltuieli anuale 7 Valoarea reziduala 8 Venituri (din inchirieri) 9 Venituri anuale 10 PROFIT BRUT 11 Imp. pe profit (25%) 12 TOTAL CHELT. (cu imp.) 13 TOTAL VENITURI 14 CASH FLOW 15 Fact act a =12% 16 Venit Net Actualizat (12%) 17 Cheltuieli actualizate 18 Venituri actualizate 19 Fact act. a=15% 20 VNA (15%)
1,475,398 1,475,398 83,565 20,891 1,066,751 1,475,398 408,647 0.404 165,046 430,843 595,888 0.327 133,587 1,504,906 1,504,906 210,963 52,741 1,110,458 1,504906 394,448 0.361 142,242 400,442 542,684 0.284 112,127 1,519,955 1,519,955 213,918 53,479 1,123,291 1,519,955 396,663 0.322 127,715 361,670 489,385 0.247 98,049 1,519,955 1,519,955 762,066 190,517 819,680 1,519,955 700,275 0.287 201,312 235,638 436,951 0.215 150,519 592,875 345,973 103,197 349,787 1,391,832 604,732 236,225 71,717 381,268 1,293,942 616,827 236,225 37,402 415,582 1,306,037 757,889 77,0472 -847,555 1,519,955 672,400 -98,072 -24,518 617,229 672,400 55,171 0.257 14,161 158,427 172,588 0.187 10,312 20,558 7,524,654 7,545,212 -165,395 629,164 128,725 641,747 128,725 8

Durata de exploatare a obiectivului de inv estitii
9 10 11 12

TOTAL

& Studiu de caz nr. 6 (propus)

Administratia locala a orasului R-S are ca obiectiv ridicarea unui imobil destinat activitatilor comerciale al carui spatiu sa fie exploatat prin închiriere. Pentru aceasta, Consiliul Local a realizat o prima selectie din ofertele prezentate si a retinut doua variante, caracterizate prin urmatorii parametrii economici: Tabelul 4.16
Varianta II 4000 2100 1900 3120

Parametrii 2. Valoarea investitiei din care: anul 1 anul 2 2. Cheltuieli anuale de exploatare 3. Suprafata destinata închirierii 4. Tarif de închiriere 5. Durata de exploatare eficienta

U.M. Mii USD Mii USD mp USD/mp/ an ani

Varianta I 3900 2150 1750 2950 32085 140 12

35660 140 14

În valoarea investitiei se include: - cheltuielile de constructie a imobilului preluate din deviz, - costul realizarii proiectului - un procent de cheltuieli neprevazute. Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de: - cheltuielile curente de întretinere a imobilului,

187

- cheltuielile cu personalul, - un procent de cheltuieli neprevazute. Veniturile anuale sunt obtinute din tarifele de închiriere aplicate la suprafata totala disponibila. Activitatea este supusa platii impozitului pe profit. Se cere: 1. Sa se analizeze eficienta economica a celor 2 variante prin prisma indicatorilor statici si dinamici si sa se aleaga varianta optima (pentru a = 12%). 2. Pentru varianta aleasa sa se faca analiza economicofinanciara conform metodologiei B.I.R.D. În acest caz se estimeaza ca, pentru finantarea investitiei, se poate apela la un credit extern în 2 transe, cu o perioada de gratie de 2 ani (durata de realizare a investitiei), o perioada de rambursare de 6 ani si o dobânda de 7% pe an (capitalizata pe perioada de gratie). Valoarea creditului a fost estimata astfel: 60% din investitia anului 1 si 50% din investitia anului 2 (restul fiind acoperit din surse proprii). De asemenea, pentru varianta aleasa, se ia în considerare o crestere a cheltuielilor de exploatare cu 1% pe an (pe cei 14 ani de exploatare). 3. Completati analiza financiara cu analiza de senzitivitate a variantelor la modificarea prin crestere a cheltuielilor de exploatare si la reducerea veniturilor anuale.

188

&

Studiu de caz nr.7: Calculul duratei de executie a unui proiect de investitii

Implementarea unui proiect de investitii necesita executarea urmatoarelor activitati (12 activitati), ale caror relatii de precedenta si durate sunt prezentate în tabelul 5.1. Tabelul 5.1
Simbol activitate Relatii de precedenta Durata (zile)

A1 8

A2 6

A3 A2 4

A4 A2 10

A5 A1 4

A6 A3 6

A7 A4 7

A8 A4 7

A9 A5 A8 10

A10 A6 A7 9

A11 A6 A7 12

A12 A9 A10 6

F Sa se determine durata normala de executie si rezervele de timp a le activitatilor. REZOLVARE: 1. Elaborarea grafului atasat pro iectului (figura 5.1.)

189

8

19 1

a1 8
0

a5 4
16 16 4 3 10 18

23 5

23 10

a9
33 7 33

a8 7 0 a4 10
2

a 12
6

0 a2 6 6

a7

7

a10 9
6 23 24

a3 4

a6 6

a11 12

8 39 39

6

Figura 5.1.

2. Determinarea grafica a duratei de executie ne ofera informatiile: Durata normala de executie a proiectului - 39 zile, Drumul critic (format din activitati fara rezerva de tim p) este format din: D crt = a2 , a4 , a 8 , a 9 , a12 3. Elaborarea graficului calendaristic rezervelor libere de timp (figura 5.2)
a1 8 1 a5 4

cu

evidentierea

0

a2 4

2 a3 4

a4 10 3 a6 6

4

a8 7

5 a7 7

a9 10 a10 6

7 9 a11 12

a12 6

8

Figura.5.2.

Vom proceda la determinarea tabelara a parametrilor de timp, care se realizeaza conform acelorasi reguli si relatii

190

dintre activitati, numai ca acum se opereaza cu termenele activitatilor (tabelul 5.2.).
Tabelul 5.2
Ac ti vi ta te 0 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 Ev. de încep. Ev. de term. 1 0- 1 0 –2 2 –3 2- 4 1 –5 3 –6 4 –6 4 –5 5 –7 6- 7 6 –8 7- 8 D ur at a 2 8 6 4 10 4 6 7 7 10 9 12 6 Term. min. ale activit. tij t’ij 3 0 0 6 6 8 10 16 16 23 23 23 33 4 8 6 10 16 12 16 23 23 33 32 35 39 Term. max. ale activit. T ij T’ij 5 11 0 14 6 19 18 17 16 23 24 27 33 6 19 6 18 16 23 24 24 23 33 33 39 39 Termen minim al evenim final T’j 7=max4 8 6 10 16 23 23 23 23 33 33 39 39 Term. max. al even. initial Ti 8=min5 0 0 6 6 19 18 16 16 23 24 24 33 Rezerve de timp RTij 9 11 0 8 0 11 8 1 0 0 1 4 0 RLij 10 0 0 0 0 11 7 0 0 0 1 4 0 RIij 11 7 0 8 0 0 0 1 0 0 0 3 0

Tabelul contine informatii detaliate privind duratele activitatilor ce concura la implementarea proiectului si ofera o baza de plecare pentru o eventuala analiza de resurse.

& Studiu de caz nr.8: Analiza timpului si a consumului de resurse alocate proiectului
Implementarea unui proiect de investitii presupune executia a 17 activitati, ale caror relatii de interconditionare tehnico -constructiva (relatiile de precedenta) si durate de realizare (zile), sunt redate în tabelul 5.3. Santierul este deservit de o statie de betoane care are o capacitate medie zilnica de 14 mc/zi.

191

Tabelul 5.3
Simbol activitat e A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 A16 A17 Activitati imediat precedente (rel. de precedenta) A2 A2 A2 A1,A 3 A1,A 3 A1,A 3 A1,A 3 A4 A4 A5,A9,A10 A5,A9,A10 A7 A11,A 12 A11,A 12 A8,A 13,A 1 4,A 15 Dura ta 10 8 5 9 6 4 8 15 10 5 4 7 8 2 10 12 6 Necesar zini c de ciment(mc/zi) 5 3 5 4 3 5 2 3 3 4 6 3 5 5 3 5 4 Eveniment (zile) încep/sfârsit 0– 2 0– 1 1– 2 1– 3 1– 4 2– 8 2– 5 2– 7 2– 4 3– 4 3– 6 4– 6 4– 7 5– 7 6– 7 6– 8 7– 8

Studiul trebuie sa solutioneze urmatoarele probleme: F Elaborarea graficului retea, F Stabilirea duratei normale de executie a proiectului si a drumul critic, F Elaborarea graficului calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp, F Nivelarea consumului zilnic de betoane astfel încât sa se asigure necesarul zilnic în functie de capacitatea zilnica a statiei . Grafic ul retea cu calculul pe grafic (prin casute) a duratei de executie si evidentierea activitatilor critice ce formeaza drumul critic este redat în figura 5.3, graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp în figura 5.4, iar calculul tabela r al parametrilor de timp în tabelul 5.4.

192

13

13 2 A7 8 5

A6 4
37

A1 10

A3 5
8 1 A5 6

A9 10
23 23 4

A8 15

21

A14 2 A13 8 A12 7
7 39 A 15 10 6 29 29

8
0

A2 8
0

0

A 10 A4 9
3 17 25

A17 6
39 46

8 46

5 A11 4

A 16 12

Figura 5.3. Graficul retea cu calculul duratei de executie si evidentierea drumului critic

A6 4 A7 8 5 A8 15

A 14 2

A1 10 0 A2 8 1 A3 5 A4 9 2 A5 6 3

A13 8 A12 7 6 A15 10 7 A 17 6 8

A9 10 A10 5 A11 4

4

A16 12

Figura 5.4. Graficul calendaristic cu evidentierea rezervelor libere de timp

Determinarea tabelara a duratelor de executie si a rezervelor de timp ale activitatilor - Tabelul nr. 5.4.
Ac tiv it at e 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Even. de încep Even. de sf. 1 001112222334456672 1 2 3 4 8 5 7 4 4 6 6 7 7 7 8 8 Dur ata zile TERMENELE MINIME Incep (tij ) 3 0 0 8 8 8 13 13 13 13 17 17 23 23 21 30 30 40 Term (t’ij ) 4= 3+2 10 8 13 17 14 17 21 28 23 22 21 30 31 23 40 42 46 ACTIVITATILOR MAXIME Incep (T ij ) 5= 6–2 3 0 8 9 17 42 30 25 13 18 26 23 32 38 30 34 40 Term (T’ij ) 6= min5 13 8 13 18 23 46 38 40 23 23 30 30 40 40 40 46 46 Termen minim al evenim final (t’i) 7 max 4 13 8 13 17 23 46 21 40 23 23 30 30 40 40 40 45 46 Termen maxim al evenim initial (Ti) 8 0 0 8 8 8 13 13 13 13 18 18 23 23 38 30 30 40 Rez. Tot. RT 9 3 0 0 1 9 29 17 12 0 1 9 0 9 7 0 4 0 Rez Libe ra RL 10 3 0 0 0 9 29 0 12 0 1 9 0 9 7 0 4 0 Rez. Inter med RI 11 3 0 0 1 9 29 17 12 0 0 8 0 9 7 0 4 0 Rez. Sigur a RS 12 0 0 0 0 9 0 0 0 0 0 0(- 1) 0 0 0(- 1) 0 0 0

2 10 8 5 9 6 4 8 15 10 5 4 7 8 2 10 12 6

Exemplu de calcul pe grafic (figura 5.4.) a rezervei libere de timp: Pentru A1: suma duratelor activitatilor A2 si A3 este 8+5 = 13, iar durata activitatii A1 este 10, deci RL= 13 – 10. Aplicatia este rezolvata si cu ajutorul calculatorlului, folosind 5 pachetul QM, modulul CPM/PERT / CPM .

Program: CPM/PERT / CPM Problem Title :MADM8 ***** Input Data ***** -------------------------------------Activity Start End Time -------------------------------------1 1 3 10.000 2 1 2 8.000 3 2 3 5.000 4 2 4 9.000 5 2 5 6.000 6 3 9 4.000 7 3 6 8.000 8 3 8 15.000 9 3 5 10.000 10 4 5 5.000 11 4 7 4.000 12 5 7 7.000 13 5 8 8.000 14 6 8 2.000 15 7 8 10.000 16 7 9 12.000 17 8 9 6.000 --------------------------------------

5

Pentru rezolvarea unor astfel de probleme , s-au dezvoltat aplicatii informatice performante, precum Microsoft Project sau Primavera.

196

***** Program Output ***** ------------------------------------------------------------------Earliest Earliest Latest Latest Slack Activity Start(EF) Finish(EF) Start(LF) Finish(L F) (LS -ES) ------------------------------------------------------------------1 0.000 10.000 3.000 13.000 3.000 2 * 0.000 8.000 0.000 8.000 0.000 3 * 8.000 13.000 8.000 13.000 0.000 4 8.000 17.000 9.000 18.000 1.000 5 8.000 14.000 17.000 23.000 9.000 6 13.000 17.000 42.000 46.000 29.000 7 13.000 21.000 30.000 38.000 17.000 8 13.000 28.000 25.000 40.000 12.000 9 * 13.000 23.000 13.000 23.000 0.000 10 17.000 22.000 18.000 23.000 1 .000 11 17.000 21.000 26.000 30.000 9.000 12 * 23.000 30.000 23.000 30.000 0.000 13 23.000 31.000 32.000 40.000 9.000 14 21.000 23.000 38.000 40.000 17.000 15 * 30.000 40.000 30.000 40.000 0.000 16 30.000 42.000 34.000 46.000 4.000 17 * 40.000 46.000 40.000 46.000 0.000 ----------------------- -------------------------------------------(* : Critical Path Activities) Expected Completion Time : 46 ZILE

Trasarea graficului Gantt si procesul de nivelare a resurselor cu încadrarea intr-un profil prestabilit este prezentat în figurile 5.5 si 5.6.

197

- A1 A2

5 3 A3 5 A4 A5 3 A6 A7 A8 A9 5 2 3 3 a 10 a 11 4 6 a12 3 4

a13 a 14 5

5

a 15 a 16

3 5 a 17 4

2

4

6

8

10

12

14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 Figura 5.5 Analiza resurselor – histograma necesarului de beton

36

38

40

42

44

46

2 22 20 18 16 -14 12 10 8 6 4 2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

Capacitate medie ziln ica – 14 mc/zi
1 20 17 12 11 18 15 17 18

8

8

8

4

Figura 5.5 Analiza resurselor – histograma necesarului de beton (continuare)

- A1 A2

5 3 A3 5 A4 4 A5 3 A6 A7 2 A8 A9 3 a 10 4 a 11 6 a 12 3 a13 5 3 5

a14 a 15

5 3 a16 a17 5 4 44 46

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22 24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

Figura 5.6. Analiza resurselor – histograma aplatizata a necesarului de betoane

-2 22 18 16 14 12 10 8 6 4 2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

Capacitatea medie zilnica – 14 mc/zi 14 13 12 10 9 8 9 12 11

Figura 5.6. Analiza resurselor – histograma aplatizata a necesarului de betoane (contin.)

& Studiul de caz nr.9: Alegerea unei variante de actiune în conditii de incertitudine
Un producator de aparatura audiovizuala dispune de un proiect de patrundere pe o noua piata, a carei capacitate de absortie a fost evaluata de cercetarile de marketing la 200.000 buc. televizoare/an. Pentru aceasta s -au elaborat doua linii strateg ice de actiune: X1 – lansarea pe piata numai de televizoare color în gama 12” cu lector de disc. X2 – lansarea pe piata a întregii game dimensionale de televizoare si combine audio. Informatiile asupra concurentei arata ca, posibilele variante de atac ale acesteia sunt: Y 1 – lansarea pe piata a unei noi game de televizoare color, Y 2 - lansarea pe piata a întregii game dimensionale de televizoare color, Y 3 – lansarea pe piata de televizoare color si aparatura audio video. Mizând pe atu-urile oferite de performantele tehnice ale aparaturii sale si pe imaginea de marca, producatorul “J1” si-a estimat matricea câstigurilor (exprimata în mii buc. de aparate Tv vândute): J2 ------------------------------------Y1 Y2 Y3 ------------------------------------X1 40 110 150 J1 X2 60 130 120

202

REZOLVARE: Analiza matricei câstigurilor releva urmatoarele: Daca J1 adopta strategia “X1” va avea cel mai mare câstig pe piata în situatia în care concurenta ar adopta strategia Y 3, respectiv ar vinde 150 mii buc. televizoare ceea ce ar reprezenta 75% din piata, si numai 40 mii buc/an (20%), daca partenerul va adopta strategia Y 1. Daca ar adopta strategia X2 câstigul sau maxim ar fi de 130 mii buc (65%) daca J2 ar adopta strategia Y 2. Fiind un joc cu suma constanta (200.000 buc/an) se pot estima si câstigurile concurentei.
X1 Y1 Y2 Y3 X2

160 120 90 70 50 80

Câstigul lui J 2 este deci maxim daca ar adopta strategia Y 1, iar concurentul sau (J1) ar merge pe strategia X1, respectiv 160 mii buc televizoare vândute pe an, ceea ar reprezenta 80% din piata. Dealtfel, strategia sa Y 1 este câstigatoare indiferent de optiunea lui J1 si în raport cu celelalte doua strategii ale sale. Prin rationament, solutia problemei ar fi: Daca J2 ar juca în mod normal strategia Y1, atunci J1 este obligat sa joace strategia X2 care îi asigura 40% din piata. Daca J2 va fi un jucator nerational si ar adopta una din strategiile Y 2 si Y3 el va pierde, jucatorul J va detine între 1 55% si 75% din piata.

203

Aplicând criteriul lui Wald (pesimist) în postura jucatorului J1 vom avea:
40 60 V L = MAX 60 110 130 130 150 120 150 MIN MIN V C= 40 60 MAX 60

Min.max = Max.min = 60 , deci este o problema cu punct sa care ne conduce la solutia prefigurata de noi prin rationament. Un joc cu suma constanta se poate transforma relativ usor într -un joc cu suma nula, în cazul nostru folosind abaterile în plus sau minu de la medie (100 mii buc/an). Matricea va fi:
- 60 - 40 10 30 50 20 30 50) (min) (min) V c = - 60 solutia este aceeasi - 40 max - 40

max V L = (- 40

*

*

*

Joc cu strategie mixta : Vom prelua exemplul anterior (studiul de caz nr. 9), dar cu o matrice a consecintelor care nu admite punct sa. Vom constata ca pentru adversarul J 2 strategia sa Y 3 este o strategie dominata care -i poate asigura cel mult 40% din piata. Considerându-l un adversar rational, jucatorul J1 va exclude strategia Y 2 din joc, fiind convins ca J2 nu o va juca în nici un caz.

204

Ca atare matricea redusa A’ este:
80 A= 100 95 80 min.max = 95 95 (max) V L = (100 125) max.min = 100 120 125 150 A’ = 100 95 80 125

(min) V C =

Deci, min.max < max.min: jocul nu admite punct sa si trebuie rezolvat prin strategii combinate. Admitând ca J1 va juca mai multe partide, probabilitatea de a alege X1 este de p1 si implicit pentru X2 probabilitatea va fi (1 – p 1), astfel ca; p 1 + (1 – p1) = 1 Care va combinatia de strategii a jucatorului J1 ? Daca adversarul (J2) va adopta strategia Y 1: C11 = 80 p1 + 100 (1 – p 1) Daca adversarul (J2) va adopta strategia Y 2: C12 = 125 p1 + 95 (1 – p 1) De aici deducem un sistem de ecuatii de doua necunoscute în “p”: - 20 p1 + 100 = C 11 30 p1 + 95 = C 12 de unde scoatem valoarea necunoscutei “p 1”, punctul de intersectie a dreptelor. - 20 p1 + 100 = 30 p + 95 p1 de unde: p1 = 0,1, caruia îi corespunde o valoare a consecintelor de C = 98 mii buc/an

205

Grafic , solu tia problemei arata astfel (figura 6.2):
C12 A (0,100) B(0,1;98) D (0,95) C11 E (1,80) C(1,125)

0,1

0,2

0,3

0,4 0,5

0,6

0,7

0,8

0,9 1

Figura 6.2.

Punctul de echilibru B(0,1; 98) are ca ordonata max.min. problemei. Este o predictie logica, adusa la cunostinta de jucatori – agenti economici rationali, cu aceeasi scara de valori, care nu ar provoca reactii adverse care sa o falsifice.

206

& Studiul de caz nr. 10: Alegerea unei variante de proiect în conditii de risc
Dezvoltarea capacitatii de productie a unei intreprinderi se poate face prin achizitia unui nou echipament sau prin leasing. În conditiile în care rata de schimb leu/dolar are un impact major asupra rezultatului, se va analiza eficienta celor doua solutii în conditiile unei evolutii estimate a ratei de schimb.
Solutii Modificarea ratei de schimb
const anta + 5% + 15%

Tabelul 6.1 Speranta matematica a VNA sperat 25x0,1+20x0,2+15x0,7 = 2,5 + 4 + 10,5 = 17 30x0,1+22x0,2+13x0,7 = 16,3

Dezvoltare cu achizitie de noi echipamente Dezvoltare cu achizitie de echip. prin leasing Probabilitatea de realizare

25

20

15

30

22

13

10%

20%

70%

Întrucât cea mai mare speranta matematica a VNA – ului se obtine în varianta 1 (17 u.m.), se va opta pentru dezvoltarea capacitatii de productie prin achizitia de noi echipamente. * * *

207

În acelasi mod se pot stabili si valorile sperate ale unor indicatori de eficienta, de pilda: rata de rentabilitate estimata. E(R) = ∑ ph ⋅ rh Folosirea probabilitatilor subiective este o metoda aproximativa de tratare a riscului si, de aceea, rezultatul sau trebuie privit ca “solutia cea mai convenabila” ce ar putea rezulta dintr-o suita de evenimente. În varianta “ex-ante” se porneste de la extrapolarea tendintelor anterior determinate, valoarea viitoare a indicatorului va evolua în jurul mediei. În abordarea “ex-post” specialistii sunt chemati sa estimeze valoarea viitoare a indicatorului în diferite stari posibile, eventual pe baza tehnicilor de simulare. Deasemenea, în cadrul acestui procedeu de estimare a riscului nu intereseaza geneza pierderilor si/sau câstigurilor, ele sunt tratate nediferentiat. Aceasta abordare uneori poate fi nesatisfacatoare daca nu periculoasa; nu este acelasi lucru daca un avion vine cu 30’ mai devreme sau mai târziu pe culoarul de aterizare. 2. Dispersia (variatia) câstigurilor. Alaturi de medie, care da informatii asupra modului cum se grupeaza valorile evenimentelor observate, trebuie sa se cunoasca si modul de împrastiere, dispersia lor cu ajutorul indicatorilor: dispersia ( δ 2 ), abaterea standard (δ ) , coeficientul de variatie (c). Dispersia ofera informatii asupra gradului de împrastiere a valorilor probabile. O dispersie zero înseamna uin singur câstig posibil – cert, deci riscul este nul.

208

Orice valoare a dispersiei diferita de zero semnifica o anumita doza de risc, cu cât valorile sunt mai mari cu atât riscul de nerealizare va fi mai mare. δ 2 = ∑ [B h - E(B)] 2 ⋅ Ph Se obtine deci, ca produs între suma patratelor abaterilor valorilor probabile de la valoarea asteptata (speranta matematica) si probabilitatea de aparitie a fiecarui câstig posibil. & Pentru studiul de caz nr. 10: Se va calcula dispersia câstigurilor:
Tabelul 6.2
Câstiguri posibile (Bh ) Varianta I [E(B)=17] 25 20 15 Varianta II [E(B)=16,3] 30 22 13
[Bh – E(B)] [Bh – E(B)]2

δ
64 9 4

2

= [Bh -E(B)] 2 · P h

25 - 17 = 8 20 - 17 = 3 15 - 17 = -2 30 - 16,3 =13,7 22 - 16,3 = 5,7 13 - 16,3 = - 2,7

187,69 32,49 7,29

11,0 64 x 0,1 = 6,4 9 x 0,2 = 1,8 4 x 0,7 = 2,8 30,37 187,69 x 0, 1=18,77 32,49 x 0,2 = 6,5 7,29 x 0,7 = 5,1

mare dispersie se înregistreaza în cazul variantei II, deci aceasta prezinta riscul cel mai ridicat.
Cea mai

3. Abaterea standard sau ecartul tip este mai utilizat decât dispersia, desi nu ofera informatii suplimentare mai pertinente, dar este un parametru de calcul al coeficientului de variatie. Este masura standard a dispersiei fluxurilor probabile în raport cu speranta matematica:

209

(δ ) =

[Bh - E(B)]2 Ph
solutia. I = 3,31 solutia II = 5,51

&

Pentru studiul de caz nr. 10:
(δ ) =

Cu cât este mai mare ecartul tip cu atât este mai mare riscul (varianta II). 4. Coeficientul de variatie (c) este raportul dintre abaterea medie standard si speranta matematica de câstig δ C= x 100 E(B) & În cazul studiului de caz nr. 10: pentru solutia I: C = (3,31 : 17) x 100 = 19,47% pentru solutia II : C = (5,51 : 16,3) x 100 = 33,8% În mod evident solutia cea mai riscanta este solutia a doua, de dezvoltare prin leasing, cu o sansa de nerealizare este de 33,8%, fata de numai 19,4% în prima varianta. Coeficientul de variatie da masura riscului unitar – pe unitatea monetara de valoare asteptata, si este un instrument util de masurare comparativa a riscului între proiecte sau variante de proiect. De pilda, putem avea o varianta cu un câstig sperat mare, dar care are si o dispersie/abatere standard ridicata. Trebuie respins ? Nu ne putem pronunta pâna nu corelam cele doua criterii contrare.

210

5. Rata rentabilitatii asteptate (a*) este acea rata de actualizare pentru care speranta matematica a Venitului net/profitulu i actualizat este nula [E(B) = 0]. Calculul sau este conform algoritmului folosit la stabilirea Ratei Interne de Rentabilitate a proiectului. Ea nu trebuie confundata cu speranta matematica a ratei de rentabilitate. Pentru simplificare, sa consideram ca avem o cheltuiala de investitii la momentul zero (I 0) care aduce un venit în anul urmator (B1). Rata interna de rentabilitate a acestei afaceri se determina pe baza relatiei: B1 B1 −1 I0 + = 0, de unde: a = I0 (1 + a) Rata rentabilitatii asteptate rezulta din relatia: - E(I 0) +
E (B1 ) =0 (1 + a* )

Dezvoltând relatia pe durata ciclului de viata al proiectului se ajunge la a determina o “rata interna de rentabilitate asteptata“ pe baza sperantei matematice a parametrilor economici de calcul ai cash flow-ului.

211

&

Studiu de caz nr.11: Analiza riscului de exploatare în cazul realizarii unei uzine de tratare a apei potabile

Odata adoptata o varianta (“A”) pentru realizarea uzinei de tratare a apei potabile (vezi studiu l de caz nr. 2, capitolul II), se pune problema unei analize asupra viabilitatii economice a exploatarii în conditiile concrete ale perioadei primilor ani de exploatare. Din datele oferite de compartimentul de marketing reiese ca, în functie de numarul de abonati si de consumul mediu anual de apa realizat, consumul mediu anual de apa, în primi ani, va fi de 3.412.000 m.c./an, cu perspectiva cresterii sale graduale pe masura ce sporeste numarul de abonati, dar si consumul mediu anual pe abonat. Deasemenea, Consiliul de Administratie a fixat ca norma de eficienta interna un nivel al cheltuielilor de 960 lei la 1000 lei venituri, având în vedere nevoia de a întari capacitatea financiara a regiei. Din documentatia de proiect si din studiile suport anterioare extragem urmatoarele date: Capacitate de prelucrare proiectata - 3.921.490 mc/an, Pret unitar de livrare a apei tratate - 415.000 lei/mc, Cost unitar de prelucrare a apei - 388.144 lei/mc, Cheltuieli variabile unitare - 258.000 lei/mc, Bugetul anual al cheltuielilor fixe - 510 x 109 lei/an. Studiul trebuie sa ofere raspuns la întrebarea: Este posibila o exploatare profitabila a instalatiei, cu respectarea celor doua conditii impuse ale perioadei ? Analiza se desfasoara având ca puncte de referinta conditiile de exploatare pe perioada unui exercitiu. REZOLVARE:

212

a) Determinarea intervalului de utilizare a capacitatii instalatiei de tratare a apei care asigura o activitate profitabila - determinarea punctului critic (qcrt) si a indicelui critic de încarcare (Iucrt);
q crt. = Cf α- v = 510 ⋅ 10 9 415 ⋅ 10 - 258 ⋅ 10
3 3

= 3.248.407 mc/an

q crt 3.248.407 x 100 = ⋅100 = 82,84% q 3.921.490 Deci, la nivelul unui exercitiu (an) tratarea apei trebuie sa atinga un minim de 3,248 mil. mc. apa potabila livrata în retea pentru ca sa se realizeze o activitate profitabila. Aceasta înseamna un indice de încarcare a capacitatii proiectate de 82,84% (figura 7.5.), ceea ce consideram ca si aceasta analiza punctuala, la nivel de exercitiu demonstreaza fezabilitatea solutiei tehnologice alese. Indicele de securitate este 20,72% care, în opinia noastra, apreciem ca este un nivel satisfacator. Iu crt =
Qh Ch

Cf Iucrt = 82,84%
87% Iu = 100%

qcrt Cp q Figura 7.5. Reprezentarea grafica a punctului critic/prag de rentabilitate

213

Dupa cum observam în fig.7.5, capacitatea de absorbtie (Cp) estimata pentru primii ani de exploatare a instalatiei este o marime fezabila deoarece: q crt. ≤ Cp ≤ q, în care: Cp – nivelul estim at al consumului apei potabile pompata în retea estimat q – capacitatea de tratare a noii instalatii proiectate Vom estima parametrii economici si de eficienta a activitatii în perioada analizata (tabelul 7.1). Tabelul 7.1
Nivel activitate Indicatori 1. Volum de apa prelucrata (q) 2. Indice de încarcare (Iu) 3. Venituri anuale (Qh= α q) 4. Chelt.anuale de expl (Ch =Cf+vq) 5. Profit anual (Ph = Qh – Ch) 6. Rata de rentabilitate r = Ph/Ch · 100 7. Cheltuieli la 1000 lei venit C’ = ch/Qh· 1000
mc/ an % mild. lei „ „ % 3.248.407 82,84% 1.348 1.348 0 0

UM

minim

La nivelul cererii
3.412.000 87% 1.415,98 1.390,00 25,98 1,87%

Respecta rea ambelor cond.
87%

maxim

3.412.000

3.921490 100% 1.627,42

1.390,00

1.521,74 105,78 6,94%

1.000

981,65

960

935,06

Asa cum se observa în tabelul 7.1, uzina de apa va desfasura o activitate profitabila daca va atinge un indice de încarcare a capacitatii proiectate de tratare de minim 82,84% respectiv, va pompa în reteaua de alimentare 3.248.407 mc apa potabila pe an. La acest nivel minim veniturile, egale cu costurile de exploatare, vor fi de 1.348 mild. lei.

214

La nivelul maxim de utilizare a capacitatii proiectate de 3.921.490 mc/an se va realiza o cifra de afaceri de 1.627,42 mild. lei ceea ce va permite obtinerea unei rentabilitati rezonabile de 6,94%, ceea ce presupune ca, la 1000 lei venituri se vor înregistra 935,06 lei cheltuieli de exploatare. Pe baza celor spuse mai sus putem enunta doua concluzii: - conditiile proiectate (ipotezele) ale perioadei permit o activ itate eficienta în plaja de utilizare a capacitatii de tratare; 82,84% - 100%, deci qcrt. < q. 8 - cererea manifestata de apa potabila de 3.412.000 mc/an este fezabila în conditiile date ale perioadei9: qcrt = qp, deci si aceasta constrângere permite o activitate eficienta. Si totusi, un program de exploatare a instalatiei de tratare la nivelul cererii (3.412.000 mc/an) nu este fezabil deoarece nu este respectata conditia de eficienta stabilita de factorul de decizie. Astfel la acest nivel de încarcare a capacitatii de tratare a apei se va realiza cu 981,65 lei cheltuieli la 1000 lei venituri respectiv cu + 21,65 lei mai mult decât nivelul predeterminat. In aceste conditii este de datoria analistilor de a recomanda cai de respectare a conditiei fixate de Consiliul de Administratie, în esenta fiind vorba de modificarea parametrilor de volum, tarif si cost de exploatare. Bineînteles, recomandarile sunt punctuale, dar se poate face si combinatii de masuri.
8

Daca qc r t > q (nivelul critic de activitate mai mare decât capacitatea de tratare) problema trebuie returnata spre reevaluare beneficiarului studiului (factorul de decizie abilitat). 9 Daca q < qcrt – cererea solvabila nu acopera nici cel putin nivelul critic de p activitate, atunci proiectul se va returna pentru reevaluare.

215

O abordare logica a fiecarei propuneri presupune raspuns la urmatoarele probleme: - Care este directia de actiune, - Evaluarea cantitativa a masurii, - Ce este responsabil de aplicarea masurii, - Riscurile ce decurg din nerespectarea sarcinilor fixate. Sa pornim de la ipoteza respectarii volumului estim at al cererii si, în aceste conditii, pârghiile de realizare a constrângerii de eficienta se refera la modificarea tarifului de livrare a apei si la reducerea costurilor de exploatare a) Modificarea tarifului de livrare : ? α= α’ -

α , respectiv I α = a

'

a

⋅ 100 ,

Identificam si separam parametrul “ α ” din formula de calcul a cheltuielilor la 1000 lei venituri:
α= Ch 1.390 ⋅ 109 = = 424.360 lei/mc 0, 96 ⋅ q p 0,96 ⋅ 3,412 ⋅ 106

? α = 424.360 – 415.000 = + 9.360 lei/mc I α = (424.360: 415.000) ·100 = 102,25% Deci, daca se adopta procedura de scumpire a apei potabile, cresterea unitara de tarif trebuie sa fie minim 9.360 lei/m.c. adica, o crestere procentuala de 2,25%. Este o crestere rezonabila, responsabilitatea aplicarii masurii revenind departamentului comercial în cooperare cu cel economic. Riscul major al acestei masuri este totusi de respingere a sa de catre consumatori si cei mai grav posibilitate ca unii sa se debranseze, sau sa caute solutii nelegale de alimentare cu apa ceea ce s-ar reflecta nefavorabil în volumul încasarilor. b) Reducerea costurilor de exploatare. Este o masura controlabila în totalitate de managementul regiei, deci

216

riscurile sunt ca si inexistente, exceptând riscul de incompetenta manageriala. În acest context, ramâne la latitudinea conducerii care capitol de cheltuieli sa fie redus: fixe sau variabile, materiale sau salariale, etc. De regula, managerii merg pe linia reducerilor salariale pentru ca impactul implicit este mai mare având în vedere fiscalitatea aplicata acestora. c) Cresterea volumului de apa livrata – masura cea mai facila dat fiind faptul ca potentialul de tratare al instalatiei este superior. Pentru a determina necesarul suplimentar de apa ce ar trebui prelucrata facem urmatorul rationament: O capacitate de regim egala cu nivelul estimat al cererii se va realiza cu un nivel de 981,65 lei cheltuieli la 1000 lei venituri ceea ce înseamna de fapt 18,35 lei profit la 1000 lei venituri. Dar, conditia de eficienta este fixata la 960 lei deci, un nivel al profitului la 1000 lei de 40 lei. Trebuie deci sa facem conversia acestui plafon pe unitate valorica în plafon pe unitate fizica de capacitate. B’ = 415.000 · 0,040 = 16.600 lei/mc, Cf 510 ⋅ 109 = = 3.632.479mc / an q’ = α − (v + q' ) 415.000 - 274.600 q = q’ – qp = 3.632.479 – 3.412.000 = + 220.479 mc/an Iq = 106,5% Este o solutie admisibila a carei punere în practica este de competenta serviciului comercial prin cresterea numarului de abonati, astfel încât sa poata fi absorbita aceasta cantitate suplimentara de apa potabila. Daca compartimentul respectiv va trata cu superficialitate aceasta problema exista riscul unor pierderi ca urmare a unui surplus de apa prelucrata si necomercializata.

217

&

Studiu de caz nr.12 : Calculul punctului critic pentru o unitate de productie industriala

Exploatarea unei unitati de productie industriala se caracterizeaza prin urmatoarele date: - Capacitatea de productie proiectata Cp = 120 mii buc/an - Indice de încarcare Iu = 95% - Volumul de productie q = 114 mii buc/an - Pret de vânzare unitar α = 75 mii lei/buc - Costuri variabile unitare v = 60 mii lei/buc - Marja pe cheltuieli variabile unitare m v= 15 mii lei/buc - Cheltuieli fixe Cf = 1.350 mil lei Contul de rezultate: - Valoarea productiei Q = 8.550 mil lei din care: productie stocata S = 450 mil lei - Cheltuieli variabile, Cv = 6.840 mil lei din care: aferente vânzarilor 6.390 mil lei - Marja pe costurile variabile Mv = 1.710 mil lei - Ponderea marjei în valoarea prod. 20% 10 - Marja neta (Mv – Cf) Mn = 360 mil lei
F Sa se calculeze punctul critic/pragul de rentabilitate si sa

se realizez analiza economica. REZOLVARE:
q crt = Cf 1350 ⋅ 10 6 = = 90 . 000 buc / an α −v 15 ⋅ 10 3

10

Marja neta (beneficiul real/net dupa impozitare) – beneficiul ramas intreprinderii dupa plata impozitului aferent.

218

Pr =

1350 ⋅ 10 0 ,2

6

= 6 . 750 mil .lei / an

Sau: 90.000 buc x 75 mii lei/buc = 6.750 mil lei/an Punctul critic de pret (pret minim admisibil) 6.840 + 1350 − 450 7740 = = 67.894,7lei / buc αcrt = 114 114 Deci, volumul critic de productie este de 90 mii buc/an, ceea ce înseamna un indice minim de încarcare a capacitatii de productie proiectate de 75%. Pragul valoric de rentabilitate este dat de un volum al vânzarilor de minim 6.750 mil. lei, iar pretul de vânzare minim admisibil este de 67.894,7 mii lei /buc (90% din pretul de vânzare) ceea ce înseamna ca posibilitatile de manevra pe aceasta linie sunt limitate. Pe baza datelor de mai sus putem calcula “indicele de securitate” ca raport între diferenta dintre cifra de afaceri reala (CA) si cifra de afaceri critica (CAcrrt) si cifra de afaceri critica: CA − CAcrt 8550 − 6750 Is = = = 0,26 - situatie relativ stabila CAcrt 6750

219

&

Studiu de caz nr.13: Analiza comparativa a elasticitatii si flexibilitatii rezultatului

Activitatea a doua unitati de productie de acelasi profil si volum de productie, dar cu cheltuieli variabile diferite, se caracterizeaza prin urmatoarele date:
Intrep. 1 Intrep. 2 Valoarea productiei vândute 8.550 mil.lei 8.550 mil.lei Cheltuieli variabile unitare 60 mii lei/buc 52,5 mii lei/buc Cheltuieli variabile 6.840 mil lei 5.985 mil lei Marja pe cheltuielile variabile 1.710 mil lei 2.565 mil lei Cheltuieli fixe 1.350 mil lei 2.115 mil lei Marja neta 360 mil lei 450 mil lei Punctul critic de rentabilitate 6.750 mil lei 7.050 mil lei Coeficient de flexibilitate (Cv/Q) 80% 70% Coeficient de elasticitate 4,75 5,7 Indice de securitate 0,27 0,21

REZOLVARE: Admitând o evolutie liniara a costurilor, calculele se desfasoara astfel: Intreprinderea 1 δ M n CA EMn/CA = δ ⋅ Mn CA

δ M n Mv 1.710 ⋅ 10 6 = = = 0,2 δ C A CA 8 .550 ⋅ 10 6
EMn/CA= 0 ,2 ⋅
8 . 550 ⋅ 10 6 = 0 ,2 ⋅ 23 , 75 = 4 , 75 360 ⋅ 10 6

220

Intreprinderea 2 δ M v Mv = = 2565/8550 = 0,30 δ C A CA EMn/CA = 0,30 ·
8550 ⋅ 10 6 = 0,30 ⋅ 19 = 5, 7 450 ⋅ 10 6

La acelasi nivel al valorii productiei vândute, nivelul mai ridicat al marjei cheltuielilor variabile determina un coeficient de elasticitate mai mare la întreprinderea nr.2. La întreprinderea nr. 1, evolutia elasticitatii se prezinta conform tabelului 7.2
Tabelul 7.2.
Volumul de productie Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja pe chelt. variabile Cheltuieli fixe Marja neta Indice de securitate Elasticitatea mii buc mil. lei mil. lei mil. lei mil. lei 114 110 100 94 90 80 6.000 4.800 70 60 8.550 8.250 7.500 7.050 6.750 6.840 6.600 6.000 5.640 5.400 1.710 1.650 1.500 1.410 1.350 5.250 4.500 4.200 3.600 950 1.350 - 450

1.200 1.050

1.350 1.350 1.350 1.350 1.350 1.350 1.350 360 300 150 60 0 - 150 - 300 0,27 4,75 0,22 5,5 0,11 0,04 10,0 23,5 0 /

- 0,11 - 0,22 -0,33 - 8,0 - 3,50 - 2,0

În reprezentare grafica, pe baza datelor din tabelul 7.2, evolutia elasticitatii în raport cu flexibilitatea la întreprinderea I, se prezinta conform figura 7.6.

221

E L A S T I C I T A TE A

30 20

mn = 360 mn = 684 20% mn = - 684 40% 50% 70% 80% 90% 100%

10

0

-10 -20 -30 mn = -360 Ponderea costurilor variabile în costul total Figura 7.6.

Influenta volumului de activitate asupra elasticitatii: Cresterea volumului de productie antreneaza reducerea elasticitatii, dar functia de elasticitate în raport cu cifra de afaceri nu evolueaza liniar (figura 7.7). Curba are doua parti în jurul punctului de rentabilitate: La stânga sa elasticitatea variaza pe intervalul (0, − ∞ ), la dreapta punctului de rentabilitatea de la (+ ∞ ,0), iar în punctul critic elasticitatea nu este definita.

222

-

. Indicele de securitate . flexibilitatea (Cv/Ct)

- /4500
-

/5250

/6000

. \6750 \7050 \7500 \8250 \ 8550 Curbele de elasticitate Pragul de rentabilitate (punctul critic)

.

Figura 7.7. Evolutia elasticitatii în raport cu modificarea volumului de activitate

Elasticitatea este un indicator de evaluare a riscului în masura în care da informatii asupra modificarii rezultatului (profitului) în raport cu evolutia volumului activitatii de productie. La o întreprindere care lucreaza pe profit, o elasticitate înalta arata ca, scaderea volumului de activitate va antrena o diminuarea a profitului, pe când la, o întreprindere ce lucreaza în pierdere, o elasticitate înalta va arata ca sporirea volumului vânzarilor va antrena o reducere a pierderilor. De notat însa ca legatura între elasticitatea activitatii si riscul de exploatare este destul de fragila. Elasticitatea se poate exprima în functie de pragul de rentabilitate (Qcrt):

223

CA CA − Qcrt Ambii indicatori depind de structura cheltuielilor de productie, respectiv de raportul dintre cheltuielile variabile si cele fixe. Pentru o întreprindere cu profit, o diminuare a flexibilitatii activitatii prin reducerea ponderii cheltuielilor variabile (corespunzator are loc o crestere a ponderii cheltuielilor fixe) va conduce la cresterea valorii punctului critic si implicit a riscului. Implicit va creste elasticitatea ca parametru opus flexibilitatii. Pentru o întreprindere în dificultate o diminuarea a flexibilitatii prin reducerea ponderii cheltuielilor variabile va coborî punctul critic, ceea ce înseamna o diminuare a riscului. In aceasta situatie elasticitatea este negativa si tendinta este de crestere (vezi fig. 7.6). Spre deosebire însa de punctul critic (qcrt), elasticitatea variaza în raport cu volumul de activitate. Daca întreprinderea lucreaza sub punctul critic, degajând pierderi, toate cresterile de activitate sporesc elasticitatea, dar si riscurile. In jurul punctului critic riscul este foarte ridicat. Depasind punctului critic, orice crestere de activitate va conduce la diminuarea atât a elasticitatii, cât si a riscului. Deci, în valori absolute, elast icitatea indica nivelul de risc, s emnificatia sa concreta fiind de efect multiplicator al variatiei volumului de activitate asupra profitului. Semnul sau arata starea profitabila sau deficitara a activitatii. Relatia elasticitate – indice de securitate: ambii indicatori permit caracterizarea pozitiei activitatii întreprinderii în raport cu punctul critic, dar elasticitatea este inversa indicelui de securitate.
E Mn/CA =

224

&

Studiu de caz nr.14: Calculul necesarului de fond de rulment

Se cunosc urmatoarele informatii referitoare la stocurile de materii prime si produse finite: - Cifra de afaceri: 40.000 buc/luna la un pret unitar de 50 mii lei/buc, - Materii prime: 15 mii lei/buc, durata de stocaj normata este Ts = 10 zile, - Manopera: 14 mii lei/buc ; 90 mil lei salarii administratie, - Amortismente: 60.mil lei/luna - Durata ciclului de fabricatie 15 zile, - Costul de productie al produselor finite = cheltuieli variabile (manopera directa) 14 mii lei/buc, - Cheltuieli fixe: salarii administratie – 90 mil. lei/ luna Amortizarea nu se include în NFR. F Se cere sa se calculeze necesarul de fond de rulment. Calculul NFR: Durata în zile de acoperire
Stoc materii prime 10 zile

Ponderea

NFR z
3 zile

pret ⋅ de ⋅ cumparare 15 ⋅ 10 3 = = 0,3 CAneta 50 ⋅ 10 3
chelt ⋅ de ⋅ prod(var iab ) 14 ⋅ 10 3 = = 0, 28 CAneta 50 ⋅ 10 3

Stoc de produse

15 zile

2,8 zile

TOTAL

5,8 zile

225

NFRz este de 5,8 zile din cifra de afaceri, ceea ce înseamna lunar: Partea variabila: NFRv = 5,8 zile ·
40.000buc / luna ⋅ 50 .000 lei / buc = 30 zile / luna

= 386.667 lei/luna La care se adauga incidenta cheltuielilor fixe pla tibile (partea fixa): 15 · 90. Mil.lei/30 = 45 mil lei/luna NFR total = 386.67mil.lei + 45mil lei = 431.67 mil lei/luna Daca de exemplu, pentru luna urmatoare se prevede o sporire cu 13% a cifrei de afaceri, atunci si fondul de rulement va spori astfel: NFRv = 386,67 x 0,13 = 436,97 mil lei/luna, NFR = 436,97 + 45 = 481,97 mil lei/luna

226

ANEXA: TABELE DE COMPUNERE SI DISCONTARE
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.010000 1.020100 1.030301 1.040604 1.051010 1.061520 1.072135 1.082857 1.093685 1.104622 1.115668 1.126825 1.138093 1.149474 1.160969 1.172579 1.184304 1.196147 1.208109 1.220190 1.232392 1.244716 1.257163 1.269735 1.282432 1.295256 1.308209 1.321291 1.334504 1.347849

a=1%
(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.010000 3.030100 4.060401 5.101005 6.152015 7.213535 8.285671 9.368527 10.462213 11.566835 12.682503 13.809328 14.947421 16.096896 17.25 7864 18.430443 19.614748 20.810895 22.019004 23.239194 24.471586 25.716302 26.973465 28.243200 29.525631 30.820888 32.129097 33.450388 34.784892

a (1 + a) h − 1
1.000000 0.497512 0.330022 0.246281 0.196040 0.162548 0.138628 0.120690 0.106740 0.095582 0.086454 0.078849 0.072415 0.066901 0.062124 0.057945 0.054258 0.050982 0.048052 0.045415 0.043031 0.040864 0.038886 0.037073 0.035407 0.033869 0.032446 0.031124 0.029895 0.028748

1 (1 + a) h
0.990099 0.980296 0.970590 0.960980 0.951466 0.942045 0.932718 0.923483 0.914340 0.905287 0.896324 0.887449 0.878663 0.869963 0.861349 0.852821 0.844377 0.836017 0.827740 0.819544 0.811430 0.803396 0.795442 0.787566 0.779768 0.772048 0.764404 0.756836 0.749342 0.741923

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.990099 1.970395 2.940985 3.901966 4.853431 5.795476 6.728195 7.651678 8.566018 9.471305 10.367628 11.255077 12.133740 13.003703 13.865053 14.717874 15.562251 16.398269 17.226008 18.045553 18.856983 19.660379 20.455821 21.243387 22.023156 22.795204 23.559608 24.316443 25.065785 25.807708

1.010000 0.507512 0.340022 0.256281 0.206040 0.172548 0.148628 0.130690 0.116740 0.105582 0.096454 0.088849 0.082415 0.076901 0.072124 0.067945 0.064258 0.060982 0.058052 0.055415 0.053031 0.050864 0.048886 0.047073 0.045407 0.043869 0.042446 0.041124 0.039895 0.038748

227

a=2%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.020000 1.040400 1.061208 1.082432 1.104081 1.126162 1.148686 1.171659 1.195093 1.218994 1.243374 1.268242 1.293607 1.319479 1.345868 1.372786 1.400241 1.428246 1.456811 1.485947 1.515666 1.545980 1.576899 1.608437 1.640606 1.673418 1.706886 1.741024 1.775845 1.811362

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.020000 3.060400 4.121608 5.204040 6.308121 7.434283 8.582969 9.754628 10.949721 12.168715 13.412090 14.680332 15.973938 17.293417 18.639285 20.012071 21.412312 22.840559 24.297370 25.783317 27.298984 28.844963 30.421862 32.030300 33.670906 35.344324 37.051210 38.792235 40.568079

a (1 + a) h − 1
1.000000 0.495050 0.326755 0.242624 0.192158 0.158526 0.134512 0.116510 0.102515 0.091327 0.082178 0.074560 0.068118 0.062602 0.057825 0.053650 0.049970 0.046702 0.043782 0.041157 0.038785 0.036631 0.034668 0.032871 0.031220 0.029699 0.028293 0.026990 0.025778 0.024650

1 (1 + a) h
0.980392 0.961169 0.942322 0.923845 0.905731 0.887971 0.870560 0.853490 0.836755 0.820348 0.804263 0.788493 0.773033 0.757875 0.743015 0.728446 0.714163 0.700159 0.686431 0.672971 0.659776 0.646839 0.634156 0.621721 0.609531 0.597579 0.585862 0.574375 0.563112 0.552071

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.980392 1.941561 2.883883 3.807729 4.713460 5.601431 6.471991 7.325481 8.162237 8.982585 9.786848 10.575341 11.348374 12.106249 12.849264 13.577709 14.291872 14.992031 15.678462 16.351433 17.011209 17.658048 18.292204 18.913926 19.523456 20.121036 20.706898 21.281272 21.844385 22.396456

1.020000 0.515050 0.346755 0.262624 0.212158 0.178526 0.154512 0.136510 0.122515 0.111327 0.102178 0.094560 0.088118 0.082602 0.077825 0.073650 0.069970 0.066702 0.063782 0.061157 0.058785 0.056631 0.054668 0.052871 0.051220 0.049699 0.048293 0.046990 0.045778 0.044650

228

a=3%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.030000 1.060900 1.092727 1.125509 1.159274 1.194052 1.229874 1.266770 1.304773 1.343916 1.384234 1.425761 1.468534 1.512590 1.557967 1.604706 1.652848 1.702433 1.753506 1.806111 1.860295 1.916103 1.973587 2.032794 2.093778 2.156591 2.221289 2.287928 2.356566 2.427262

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.030000 3.090900 4.183627 5.309136 6.468410 7.662462 8.892336 10.159106 11.463879 12.807796 14.192030 15.617790 17.086324 18.598914 20.156881 21.761588 23.414435 25.116868 26.870374 28.676486 30.536780 32.452884 34.426470 36.459264 38.553042 40.709634 42.930923 45.218850 47.575416

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.492611 0.323530 0.239027 0.188355 0.154598 0.130506 0.112456 0.09843 4 0.087231 0.078077 0.070462 0.064030 0.058526 0.053767 0.049611 0.045953 0.042709 0.039814 0.037216 0.034872 0.032747 0.030814 0.029047 0.027428 0.025938 0.024564 0.023293 0.022115 0.021019

1 (1 + a) h
0.970874 0.942596 0.915142 0.888487 0.862609 0.837484 0.813092 0.789409 0.766417 0.744094 0.722421 0.701380 0.680951 0.661118 0.641862 0.623167 0.605016 0.587395 0.570286 0.553676 0.537549 0.521893 0.506692 0.491934 0.477606 0.4636 95 0.450189 0.437077 0.424346 0.411987

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.970874 1.913470 2.828611 3.717098 4.579707 5.417191 6.230283 7.019692 7.786109 8.530203 9.252624 9.954004 10.634955 11.296073 11.937935 12.561102 13.166118 13.753513 14.323799 14.877475 15.415024 15.936917 16.443608 16.935542 17.413148 17.876842 18.327031 18.764108 19.188455 19.600441

1.030000 0.522611 0.353530 0.269027 0.218355 0.184598 0.160506 0.142456 0.128434 0.117231 0.108077 0.100462 0.094030 0.088526 0.083767 0.079611 0.075953 0.072709 0.069814 0.067216 0.064872 0.062747 0.060814 0.059047 0.057428 0.055938 0.054564 0.053293 0.052115 0.051019

229

a = 4%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.040000 1.081600 1.124864 1.169859 1.216653 1.265319 1.315932 1.368569 1.423312 1.480244 1.539454 1.601032 1.665074 1.731676 1.800944 1.872981 1.947900 2.025817 2.106849 2.191123 2.278768 2.369919 2.464716 2.563304 2.665836 2.772470 2.883369 2.998703 3.118651 3.243398

(1 + a)h −1 a
1.000000 2.040000 3.121600 4.246464 5.416323 6.632975 7.898294 9.214226 10.582795 12.006107 13.486351 15.025805 16.626838 18.291911 20.023588 21.824531 23.697512 25.645413 27.671229 29.778079 31.969202 34.247970 36.617889 39.082604 41.645908 44.311745 47.084214 49.967583 52.966286 56.084938

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.490196 0.320349 0.235490 0.184627 0.150762 0.126610 0.108528 0.094493 0.083291 0.074149 0.066552 0.060144 0.054669 0.049941 0.045820 0.042199 0.038993 0.036139 0.033582 0.031280 0.029199 0.027309 0.025587 0.024012 0.022567 0.021239 0.020013 0.018880 0.017830

1 (1 + a) h
0.961538 0.924556 0.888996 0.854804 0.821927 0.790315 0.759918 0.730690 0.702587 0.675564 0.649581 0.624597 0.600574 0.577475 0.555265 0.533908 0.513373 0.493628 0.474642 0.456387 0.438834 0.421955 0.405726 0.390121 0.375117 0.360689 0.346817 0.333477 0.320651 0.308319

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.961538 1.886095 2.775091 3.629895 4.451822 5.242137 6.002055 6.732745 7.435332 8.110896 8.760477 9.385074 9.985648 10.563123 11.118387 11.652296 12.165669 12.659297 13.133939 13.590326 14.029160 14.451115 14.856842 15.246963 15.622080 15.982769 16.329586 16.663063 16.983715 17.292033

1.040000 0.530196 0.360349 0.275490 0.224627 0.190762 0.166610 0.148528 0.134493 0.123291 0.114149 0.106552 0.100144 0.094669 0.089941 0.085820 0.082199 0.078993 0.076139 0.073582 0.071280 0.069199 0.067309 0.065587 0.064012 0.062567 0.061239 0.060013 0.058880 0.057830

230

a=5%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.050000 1.102500 1.157625 1.215506 1.276282 1.340096 1.407100 1.477455 1.551328 1.628895 1.710339 1.795856 1.885649 1.979932 2.078928 2.182875 2.292018 2.406619 2.526950 2.653298 2.785963 2.925261 3.071524 3.225100 3.386355 3.555673 3.733456 3.920129 4.116136 4.321942

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.050000 3.152500 4.310125 5.525631 6.801913 8.142008 9.549109 11.026564 12.577893 14.206787 15.917127 17.712983 19.598632 21.578564 23.657492 25.840366 28.132385 30.539004 33.065954 35.719252 38.505214 41.430475 44.501999 47.727099 51.113454 54.669126 58.402583 62.322712 66.438848

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.48 7805 0.317209 0.232012 0.180975 0.147017 0.122820 0.104722 0.090690 0.079505 0.070389 0.062825 0.056456 0.051024 0.046342 0.042270 0.038699 0.035546 0.032745 0.030243 0.027996 0.025971 0.024137 0.022471 0.020952 0.019564 0.018292 0.017123 0.016046 0.015051

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.952381 0.907029 0.863838 0.822702 0.783526 0.746215 0.710681 0.676839 0.644609 0.613913 0.584679 0.556837 0.530321 0.505068 0.481017 0.458112 0.436297 0.415521 0.395734 0.376889 0.358942 0.341850 0.325571 0.310068 0.295303 0.281241 0.267848 0.255094 0.242946 0.231377

0.952381 1.859410 2.723248 3.545951 4.329477 5.075692 5.786373 6.463213 7.107822 7.721735 8.306414 8.863252 9.393573 9.898641 10.379658 10.837770 11.274066 11.689587 12.085321 12.462210 12.821153 13.163003 13.488574 13.798642 14.093945 14.375185 14.643034 14.898127 15.141074 15.372451

1.050000 0.537805 0.367209 0.282012 0.230975 0.197017 0.172820 0.154722 0.140690 0.129505 0.120389 0.112825 0.106456 0.101024 0.096342 0.092270 0.088699 0.085546 0.082745 0.080243 0.077996 0.075971 0.074137 0.072471 0.070952 0.069564 0.068292 0.067123 0.066046 0.065051

231

a=6%
An (1+a)h

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.060000 3.183600 4.374616 5.637093 6.975319 8.393838 9.897468 11.491316 13.180795 14.971643 16.869941 18.882138 21.015066 23.275970 25.672528 28.212880 30.905653 33.759992 36.785591 39.992727 43.392290 46.995828 50.815577 54.864512 59.156383 63.705 766 68.528112 73.639798 79.058186

a (1 +a)h −1
1.000000 0.485437 0.314110 0.228591 0.177396 0.143363 0.119135 0.101036 0.087022 0.075868 0.066793 0.059277 0.052960 0.047585 0.042963 0.038952 0.035445 0.032357 0.029621 0.027185 0.025005 0.023046 0.021278 0.019679 0.018227 0.016904 0.015697 0.014593 0.013580 0.012649

1 (1 + a) h
0.943396 0.889996 0.839619 0.792094 0.747258 0.704961 0.665057 0.627412 0.591898 0.558395 0.526788 0.496969 0.468839 0.442301 0.417265 0.393646 0.371364 0.350344 0.330513 0.311805 0.294155 0.277505 0.261797 0.246979 0.232999 0.219810 0.207368 0.195630 0.184557 0.174110

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.060000 1.123600 1.191016 1.262477 1.338226 1.418519 1.503630 1.593848 1.689479 1.790 848 1.898299 2.012196 2.132928 2.260904 2.396558 2.540352 2.692773 2.854339 3.025600 3.207135 3.399564 3.603537 3.819750 4.048935 4.291871 4.549383 4.822346 5.111687 5.418388 5.743491

0.943396 1.833393 2.673012 3.465106 4.212364 4.917324 5.582381 6.209794 6.801692 7.360087 7.886875 8.383844 8.852683 9.294984 9.712249 10.105895 10.477260 10.827603 11.158116 11.469921 11.764077 12.041582 12.303379 12.550358 12.783356 13.003166 13.210534 13.406164 13.590721 13.764831

1.060000 0.545437 0.374110 0.288591 0.237396 0.203363 0.179135 0.161036 0.147022 0.135868 0.126793 0.119277 0.112960 0.107585 0.102963 0.098952 0.095445 0.092357 0.089621 0.087185 0.085005 0.083046 0.081278 0.079679 0.078227 0.076904 0.075697 0.074593 0.073580 0.072649

232

a=7%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.070000 1.144900 1.225043 1.310796 1.402552 1.500730 1.605781 1.718186 1.838459 1.967151 2.104852 2.252192 2.409845 2.578534 2.759032 2.952164 3.158815 3.379932 3.616528 3.869684 4.140562 4.430402 4.740530 5.072367 5.427433 5.8073 53 6.213868 6.648838 7.114257 7.612255

(1 + a)h −1 a
1.000000 2.070000 3.214900 4.439943 5.750739 7.153291 8.654021 10.259803 11.977989 13.816448 15.783599 17.888451 20.140643 22.550488 25.129022 27.888054 30.840217 33.999033 37.378965 40.995492 44.865177 49.005739 53.436141 58.176671 63.249038 68.676470 74.483823 80.697691 87.346529 94.460786

a (1 + a) h − 1
1.000000 0.483092 0.311052 0.225 228 0.173891 0.139796 0.115553 0.097468 0.083486 0.072378 0.063357 0.055902 0.049651 0.044345 0.039795 0.035858 0.032425 0.029413 0.026753 0.024393 0.022289 0.020406 0.018714 0.017189 0.015811 0.014561 0.013426 0.012392 0.011449 0.010586

1 (1 + a) h
0.934579 0.873439 0.816298 0.762895 0.712986 0.666342 0.622750 0.582009 0.543934 0.508349 0.475093 0.444012 0.414964 0.387817 0.362446 0.338735 0.316574 0.295864 0.276508 0.258419 0.241513 0.225713 0.210947 0.197147 0.184249 0.172195 0.160930 0.150402 0.140563 0.131367

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.934579 1.808018 2.624316 3.387211 4.100197 4.766540 5.389289 5.971299 6.515232 7.023582 7.498674 7.942686 8.357651 8.745468 9.107914 9.446649 9.763223 10.059087 10.335595 10.594014 10.835527 11.061240 11.272187 11.469334 11.653583 11.825779 11.986709 12.137111 12.277674 12.409041

1.070000 0.553092 0.381052 0.295228 0.243891 0.209796 0.185553 0.167468 0.153486 0.142378 0.133357 0.125902 0.119651 0.114345 0.109795 0.105858 0.102425 0.099413 0.096753 0.094393 0.092289 0.090406 0.088714 0.087189 0.085811 0.084561 0.083426 0.082392 0.081449 0.080586

233

a=8%
An (1+a)h

(1 + a)h −1 a
1.000000 2.080000 3.246400 4.506112 5.866601 7.335929 8.922803 10.636628 12.487558 14.486562 16.645487 18.977126 21.495297 24.214920 27.152114 30.324283 33.750226 37.450244 41.446263 45.761964 50.422921 55.456755 60.893296 66.764759 73.105940 79.954415 87.350768 95.338830 103.965936 113.283211

a (1 + a) h − 1
1.000000 0.480769 0.308034 0.221921 0.170456 0.136315 0.112072 0.094015 0.080080 0.069029 0.060076 0.052695 0.046522 0.041297 0.036830 0.032977 0.029629 0.026702 0.024128 0.021852 0.019832 0.018032 0.016422 0.014978 0.013679 0.012507 0.011448 0.010489 0.009619 0.008827

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.080000 1.166400 1.259712 1.360489 1.469328 1.586874 1.713824 1.850930 1.999005 2.158925 2.331639 2.518170 2.719624 2.937194 3.172169 3.425943 3.700018 3.996019 4.315701 4.660957 5.033834 5.436540 5.871464 6.341181 6.848475 7.396353 7.988061 8.627106 9.317275 10.062657

0.925926 0.857339 0.793832 0.735030 0.680583 0.630170 0.583490 0.540269 0.500249 0.463193 0.428883 0.397114 0.367698 0.340461 0.315242 0.291890 0.270269 0.250249 0.231712 0.214548 0.198656 0.183941 0.170315 0.157699 0.146018 0.135202 0.125187 0.115914 0.107328 0.099377

0.925926 1.783265 2.577097 3.312127 3.992710 4.622880 5.206370 5.746639 6.246888 6.710081 7.138964 7.536078 7.903776 8.244237 8.559479 8.851369 9.121638 9.371887 9.603599 9.818147 10.016803 10.200744 10.371059 10.528758 10.674776 10.809978 10.935165 11.051078 11.158406 11.257783

1.080000 0.560769 0.388034 0.301921 0.250456 0.216315 0.192072 0.174015 0.160080 0.149029 0.140076 0.132695 0.126522 0.121297 0.116830 0.112977 0.109629 0.106702 0.104128 0.101852 0.099832 0.098032 0.096422 0.094978 0.093679 0.092507 0.091448 0.090489 0.089619 0.088827

234

a=9%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.090000 1.188100 1.295029 1.411582 1.538624 1.677100 1.828039 1.992563 2.171893 2.367364 2.580426 2.812665 3.065805 3.341727 3.642482 3.970306 4.327633 4.717120 5.141661 5.604411 6.108808 6.658600 7.257874 7.911083 8.623081 9.399158 10.245082 11.167140 12.172182 13.267678

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.090000 3.278100 4.573129 5.984711 7.523335 9.200435 11.028474 13.021036 15.192930 17.560293 20.140720 22.953385 26.019189 29.360916 33.003399 36.973705 41.301338 46.018458 51.160120 56.764530 62.873338 69.531939 76.789813 84.700896 93.323977 102.723135 112.968217 124.135356 136.307539

a (1 + a)h −1
1.000000 0.478469 0.305055 0.218669 0.167092 0.132920 0.108691 0.090674 0.076799 0.065820 0.056947 0.049651 0.043567 0.038433 0.034059 0.030300 0.027046 0.024212 0.021730 0.019546 0.017617 0.015905 0.014382 0.013023 0.011806 0.010715 0.009735 0.008852 0.008056 0.007336

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.917431 0.841680 0.772183 0.708425 0.649931 0.596267 0.547034 0.501866 0.460428 0.422411 0.387533 0.355535 0.326179 0.299246 0.274538 0.251870 0.231073 0.211994 0.194490 0.178431 0.163698 0.150182 0.137781 0.126405 0.115968 0.106393 0.097608 0.089548 0.082155 0.075371

0.917431 1.759111 2.531295 3.239720 3.889651 4.485919 5.032953 5.534819 5.995247 6.417658 6.805191 7.160725 7.486904 7.786150 8.060688 8.312558 8.543631 8.755625 8.950115 9.128546 9.292244 9.442425 9.580207 9.706612 9.822580 9.928972 10.026580 10.116128 10.198283 10.273654

1.090000 0.568469 0.395055 0.308669 0.257092 0.222920 0.198691 0.180674 0.166799 0.155820 0.146947 0.139651 0.133567 0.128433 0.124059 0.120300 0.117046 0.114212 0.111730 0.109546 0.107617 0.105905 0.10438 2 0.103023 0.101806 0.100715 0.099735 0.098852 0.098056 0.097336

235

a=10%
An
h (1+a)

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.100000 3.310000 4.641000 6.105100 7.715610 9.487171 11.435888 13.579477 15.937425 18.531167 21.384284 24.522712 27.974983 31.772482 35.949730 40.544703 45.599173 51.159090 57.274999 64.002499 71.402749 79.543024 88.497327 98.347059 109.181765 121.099942 134.209936 148.630930 164.494023

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.476190 0.302115 0.215471 0.163797 0.129607 0.105405 0.087444 0.073641 0.062745 0.053963 0.046763 0.040779 0.035746 0.031474 0.027817 0.024664 0.02 1930 0.019547 0.017460 0.015624 0.014005 0.012572 0.011300 0.010168 0.009159 0.008258 0.007451 0.006728 0.006079

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.100000 1.210000 1.331000 1.464100 1.610510 1.771561 1.948717 2.143589 2.357948 2.593742 2.853117 3.138428 3.452271 3.797498 4.177248 4.594973 5.054470 5.559917 6.115909 6.727500 7.400250 8.140275 8.954302 9.849733 10.834706 11.918177 13.109994 14.420994 15.863093 17.449402

0.909091 0.826446 0.751315 0.683013 0.620921 0.564474 0.513158 0.466507 0.424098 0.385543 0.350494 0.318631 0.289664 0.263331 0.239392 0.217629 0.197845 0.179859 0.163508 0.148644 0.135131 0.122846 0.111678 0.101526 0.092296 0.083905 0.076278 0.069343 0.063039 0.057309

0.909091 1.735537 2.486852 3.169865 3.790787 4.355261 4.868419 5.334926 5.759024 6.144567 6.495061 6.813692 7.103356 7.366687 7.606080 7.823709 8.021553 8.201412 8.364920 8.513564 8.648694 8.7715 40 8.883218 8.984744 9.077040 9.160945 9.237223 9.306567 9.369606 9.426914

1.100000 0.576190 0.402115 0.315471 0.263797 0.229607 0.205405 0.187444 0.173641 0.162745 0.153963 0.146763 0.140779 0.135746 0.131474 0.127817 0.124664 0.121930 0.119547 0.117460 0.115624 0.114005 0.112572 0.111300 0.110168 0.109159 0.108258 0.107451 0.106728 0.106079

236

a=11%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a )h 1.110000 1.232100 1.367631 1.518070 1.685058 1.870415 2.076160 2.304538 2.558037 2.839421 3.151757 3.498451 3.883280 4.310441 4.784589 5.310894 5.895093 6.543553 7.263344 8.062312 8.949166 9.933574 11.026267 12.239157 13.585464 15.079865 16.738650 18.579901 20.623691 22.892297

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.110000 3.342100 4.709731 6.227801 7.912860 9.783274 11.859434 14.163972 16.722009 19.561430 22.713187 26.211638 30.094918 34.405359 39.189948 44.500843 50.395936 56.939488 64.202832 72.265144 81.214309 91.147884 102.174151 114.413307 127.998771 143.078636 159.817286 178.397187 199.020878

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.473934 0.299213 0.212326 0.160570 0.126377 0.102215 0.084321 0.070602 0.059801 0.051121 0.044027 0.038151 0.033228 0.029065 0.025517 0.022471 0.019843 0.017563 0.015576 0.013838 0.012313 0.010971 0.009787 0.008740 0.007813 0.006989 0.006257 0.005605 0.005025

1 (1 + a) h
0.900901 0.811622 0.731191 0.658731 0.593451 0.534641 0.481658 0.433926 0.390925 0.352184 0.317283 0.285841 0.257514 0.231995 0.209004 0.188292 0.169633 0.152822 0.137678 0.124034 0.111742 0.100669 0.090693 0.081705 0.073608 0.066314 0.059742 0.053822 0.048488 0.043683

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.900901 1.712523 2.443715 3.102446 3.695897 4.230538 4.712196 5.146123 5.537048 5.889232 6.206515 6.492356 6.749870 6.981865 7.190870 7.379162 7.548794 7.701617 7.839294 7.963328 8.075070 8.175739 8.266432 8.348137 8.421745 8.488058 8.547800 8.601622 8.650110 8.693793

1.110000 0.583934 0.409213 0.322326 0.270570 0.236377 0.212215 0.194321 0.180602 0.169801 0.161121 0.154027 0.148151 0.143228 0.139065 0.135517 0.132471 0.129843 0.127563 0.125576 0.123838 0.122313 0.120971 0.119787 0.118740 0.117813 0.116989 0.116257 0.115605 0.115025

237

a = 12%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.120000 1.254400 1.404928 1.573519 1.762342 1.973823 2.210681 2.475963 2.773079 3.105848 3.478550 3.895976 4.363493 4.887112 5.473566 6.130394 6.866041 7.689966 8.612762 9.646293 10.803848 12.100310 13.552347 15.178629 17.000064 19.040072 21.324881 23.883866 26.749930 29.959922

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.120000 3.374400 4.779328 6.352847 8.115189 10.089012 12.299693 14.775656 17.548735 20.654583 24.133133 28.029109 32.392602 37.279715 42.753280 48.883674 55.749715 63.439681 72.052442 81.698736 92.502584 104.602894 118.155241 133.333870 150.333934 169.374007 190.698887 214.582754 241.332684

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.471698 0.296349 0.209234 0.157410 0.123226 0.099118 0.081303 0.067679 0.056984 0.048415 0.041437 0.035677 0.030871 0.026824 0.023390 0.020457 0.017937 0.015763 0.013879 0.012240 0.010811 0.009560 0.008463 0.007500 0.006652 0.005904 0.005244 0.004660 0.004144

1 (1 + a) h
0.892857 0.797194 0.711780 0.635518 0.567427 0.506631 0.452349 0.403883 0.360610 0.321973 0.287476 0.256675 0.229174 0.204620 0.182696 0.163122 0.145644 0.130040 0.116107 0.103667 0.092560 0.082643 0.073788 0.065882 0.058823 0.052521 0.046894 0.041869 0.037383 0.033378

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.892857 1.6900 51 2.401831 3.037349 3.604776 4.111407 4.563757 4.967640 5.328250 5.650223 5.937699 6.194374 6.423548 6.628168 6.810864 6.973986 7.119630 7.249670 7.365777 7.469444 7.562003 7.644646 7.718434 7.784316 7.843139 7.895660 7.942554 7.984423 8.021806 8.055184

1.120000 0.591698 0.416349 0.329234 0.277410 0.243226 0.219118 0.201303 0.187679 0.176984 0.168415 0.161437 0.155677 0.150871 0.146824 0.143390 0.140457 0.137937 0.135763 0.133879 0.132240 0.130811 0.129560 0.128463 0.127500 0.126652 0.125904 0.125244 0.124660 0.124144

238

a = 13%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.130000 1.276900 1.442897 1.630474 1.842435 2.081952 2.352605 2.658444 3.004042 3.394567 3.835861 4.334523 4.898011 5.534753 6.254270 7.067326 7.986078 9.024268 10.197423 11.523088 13.021089 14.713831 16.626629 18.788091 21.230542 23.990513 27.109279 30.633486 34.615839 39.115898

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.130000 3.406900 4.849797 6.480271 8.322706 10.404658 12.757263 15.415707 18.419 749 21.814317 25.650178 29.984701 34.882712 40.417464 46.671735 53.739060 61.725138 70.749406 80.946829 92.469917 105.491006 120.204837 136.831465 155.619556 176.850098 200.840611 227.949890 258.583376 293.199215

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.469484 0.293522 0.206194 0.154315 0.120153 0.096111 0.078387 0.064869 0.054290 0.045841 0.038986 0.033350 0.028667 0.024742 0.021426 0.018608 0.016201 0.014134 0.012354 0.010814 0.009479 0.008319 0.007308 0.006426 0.005655 0.004979 0.004387 0.003867 0.003411

1 (1 + a) h
0.884956 0.783147 0.693050 0.613319 0.542760 0.480319 0.425061 0.376160 0.332885 0.294588 0.260698 0.230706 0.204165 0.180677 0.159891 0.141496 0.125218 0.110812 0.098064 0.086782 0.076798 0.067963 0.060144 0.053225 0.047102 0.041683 0.036888 0.032644 0.028889 0.025565

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.884956 1.668102 2.361153 2.974471 3.517231 3.997550 4.422610 4.798770 5.131655 5.426243 5.686941 5.917647 6.121812 6.302488 6.462379 6.603875 6.729093 6.839905 6.937969 7.024752 7.101550 7.169513 7.229658 7.282883 7.329985 7.371668 7.408556 7.441200 7.470088 7.495653

1.130000 0.599484 0.423522 0.336194 0.284315 0.250153 0.226111 0.208387 0.194869 0.184290 0.175841 0.168986 0.163350 0.158667 0.154742 0.151426 0.148608 0.146201 0.144134 0.142354 0.140814 0.139479 0.138319 0.137308 0.136426 0.135655 0.134979 0.134387 0.133867 0.133411

239

a = 14%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.140000 1.299600 1.481544 1.688960 1.925415 2.194973 2.502269 2.852586 3.251949 3.707221 4.226232 4.817905 5.492411 6.261349 7.137938 8.137249 9.276464 10.575169 12.055693 13.743490 15.667578 17.861039 20.361585 23.212207 26.461916 30.166584 34.389906 39.204493 44.693122 50.950159

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.140000 3.439600 4.921144 6.610104 8.535519 10.730491 13.232760 16.085347 19.337295 23.044516 27.270749 32.088654 37.581065 43.842414 50.980352 59.117601 68.394066 78.969235 91.024928 104.768418 120.435996 138.297035 158.658620 181.870827 208.332743 238.499327 272.889233 312.093725 356.786847

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.467290 0.290731 0.203 205 0.151284 0.117157 0.093192 0.075570 0.062168 0.051714 0.043394 0.036669 0.031164 0.026609 0.022809 0.019615 0.016915 0.014621 0.012663 0.010986 0.009545 0.008303 0.007231 0.006303 0.005498 0.004800 0.004193 0.003664 0.003204 0.002803

1 (1 + a) h
0.877193 0.769468 0.674972 0.592080 0.519369 0.455587 0.399637 0.350559 0.307508 0.269744 0.236617 0.207559 0.182069 0.159710 0.140096 0.122892 0.107800 0.094561 0.082948 0.072762 0.063826 0.055988 0.049112 0.043081 0.037790 0.033149 0.029078 0.025507 0.022375 0.019627

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.877193 1.646661 2.321632 2.913712 3.433081 3.888668 4.288305 4.638864 4.946372 5.216116 5.452733 5.660292 5.842362 6.002072 6.142168 6.265060 6.372859 6.467420 6.550369 6.623131 6.686957 6.742944 6.792056 6.835137 6.872927 6.906077 6.935155 6.960662 6.983037 7.002664

1.140000 0.607290 0.430731 0.343205 0.291284 0.257157 0.233192 0.21 5570 0.202168 0.191714 0.183394 0.176669 0.171164 0.166609 0.162809 0.159615 0.156915 0.154621 0.152663 0.150986 0.149545 0.148303 0.147231 0.146303 0.145498 0.144800 0.144193 0.143664 0.143204 0.142803

240

a=15%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.150000 1.322500 1.520875 1.749006 2.011357 2.313061 2.660020 3.059023 3.517876 4.045558 4.652391 5.350250 6.152788 7.075706 8.137062 9.357621 10.761264 12.375454 14.231772 16.366537 18.821518 21.644746 24.891458 28.625176 32.918953 37.856796 43.535315 50.065612 57.575454 66.211772

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.150000 3.472500 4.993375 6.742381 8.753738 11.066799 13.726819 16.785842 20.303718 24.349276 29.001667 34.351917 40.504705 47.580411 55.717472 65.075093 75.836357 88.211811 102.443583 118.810120 137.631638 159.276384 184.167841 212.793017 245.711970 283.568766 327.104080 377.169693 434.745146

a (1 + a)h − 1
1.000000 0.465116 0.287977 0.200265 0.148316 0.114237 0.090360 0.072850 0.059574 0.049252 0.041069 0.034481 0.029110 0.024688 0.021017 0.017948 0.015367 0.013186 0.011336 0.00 9761 0.008417 0.007266 0.006278 0.005430 0.004699 0.004070 0.003526 0.003057 0.002651 0.002300

1 (1 + a) h
0.869565 0.756144 0.657516 0.571753 0.497177 0.432328 0.375937 0.326902 0.284262 0.247185 0.214943 0.186907 0.162528 0.141329 0.122894 0.106865 0.092926 0.080805 0.070265 0.061100 0.053131 0.046201 0.040174 0.03493 4 0.030378 0.026415 0.022970 0.019974 0.017369 0.015103

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.869565 1.625709 2.283225 2.854978 3.352155 3.784483 4.160420 4.487322 4.771584 5.018769 5.233712 5.420619 5.583147 5.724476 5.847370 5.954235 6.047161 6.127966 6.198231 6.259331 6.312462 6.358663 6.398837 6.433771 6.464149 6.490564 6.513534 6.533508 6.550877 6.565980

1.150000 0.615116 0.437977 0.350265 0.298316 0.264237 0.240360 0.222850 0.209574 0.199252 0.191069 0.184481 0.179110 0.174688 0.171017 0.167948 0.165367 0.163186 0.161336 0.159761 0.158417 0.157266 0.156278 0.155430 0.154699 0.154070 0.153526 0.153057 0.152651 0.152300

241

a=20%
An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 (1+a)h 1.200000 1.440000 1.728000 2.073600 2.488320 2.985984 3.583181 4.299817 5.159780 6.191736 7.430084 8.916100 10.699321 12.839185 15.407022 18.488426 22.186111 26.623333 31.948000 38.337600 46.005120 55.206144 66.247373 79.496847 95.396217 114.475460 137.370552 164.844662 197.813595 237.376314

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.200000 3.640000 5.368000 7.441600 9.929920 12.915904 16.499085 20.798902 25.958682 32.150419 39.580502 48.496603 59.195923 72.035108 87.442129 105.930555 128.116666 154.740000 186.688000 225.025600 271.030719 326.236863 392.484236 471.981083 567.377300 681.852760 819.223312 984.067974 1181.881569

a (1 + a)h −1
1.000000 0.454545 0.274725 0.186289 0.134380 0.100706 0.077424 0.060609 0.048079 0.03 8523 0.031104 0.025265 0.020620 0.016893 0.013882 0.011436 0.009440 0.007805 0.006462 0.005357 0.004444 0.003690 0.003065 0.002548 0.002119 0.001762 0.001467 0.001221 0.001016 0.000846

1 (1 + a)h
0.833333 0.694444 0.578704 0.482253 0.401878 0.334898 0.279082 0.232568 0.193807 0.161506 0.134588 0.112157 0.093464 0.077887 0.064905 0.054088 0.045073 0.037561 0.031301 0.026084 0.021737 0.018114 0.015095 0.012579 0.010483 0.008735 0.007280 0.006066 0.005055 0.004213

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

0.833333 1.527778 2.106481 2.588735 2.990612 3.325510 3.604592 3.837160 4.030967 4.192472 4.327060 4.439217 4.532681 4.610567 4.675473 4.729561 4.774634 4.812195 4.843496 4.869580 4.891316 4.909430 4.924525 4.937104 4.947587 4.956323 4.963602 4.969668 4.974724 4.978936

1.200000 0.654545 0.474725 0.386289 0.334380 0.300706 0.277424 0.260609 0.248079 0.238523 0.231104 0.225265 0.220620 0.216893 0.213882 0.211436 0.209440 0.207805 0.206462 0.205357 0.204444 0.203690 0.203065 0.202548 0.202119 0.201762 0.201467 0.201221 0.201016 0.200846

242

a=25%
An (1+a)h

(1 + a) h − 1 a
1.000000 2.250000 3.812500 5.765625 8.207031 11.258789 15.073486 19.841858 25.802322 33.252903 42.566129 54.207661 68.759576 86.949470 109.686838 138.108547 173.635684 218.044605 273.555756 342.944695 429.680869 538.101086 673.626358 843.032947 1054.791184 1319.488980 1650.361225 2063.951531 2580.939414 3227.174268

a (1 + a)h −1
1.000000 0.444444 0.262295 0.173442 0.121847 0.088819 0.066342 0.050399 0.038756 0.030073 0.023493 0.018448 0.014543 0.011501 0.009117 0.007241 0.005759 0.004586 0.003656 0.002916 0.002327 0.001858 0.001485 0.001186 0.000948 0.000758 0.000606 0.000485 0.000387 0.000310

1 (1 + a) h
0.800000 0.640000 0.512000 0.409600 0.327680 0.262144 0.209715 0.167772 0.134218 0.107374 0.085899 0.068719 0.054976 0.043980 0.035184 0.028147 0.022518 0.018014 0.014412 0.011529 0.009223 0.007379 0.005903 0.004722 0.003778 0.003022 0.002418 0.001934 0.001547 0.001238

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.250000 1.562500 1.953125 2.441406 3.051758 3.814697 4.768372 5.960464 7.450581 9.313226 11.641532 14.551915 18.189894 22.737368 28.421709 35.527137 44.408921 55.511151 69.388939 86.736174 108.420217 135.525272 169.406589 211.758237 264.697796 330.872245 413.590306 516.987883 646.234854 807.793567

0.800000 1.440000 1.952000 2.361600 2.689280 2.951424 3.161139 3.328911 3.463129 3.570503 3.656403 3.725122 3.780098 3.824078 3.859263 3.887410 3.909928 3.927942 3.942354 3.953883 3.963107 3.970485 3.976388 3.981111 3.984888 3.987911 3.990329 3.992263 3.993810 3.995048

1.250000 0.694444 0.512295 0.423442 0.371847 0.338819 0.316342 0.300399 0.288756 0.280073 0.273493 0.268448 0.264543 0.261501 0.259117 0.257241 0.255759 0.254586 0.253656 0.252916 0.252327 0.251858 0.251485 0.251186 0.250948 0.250758 0.250606 0.250485 0.250387 0.250310

243

a=30%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.300000 3.990000 6.187000 9.043100 12.756030 17.582839 23.857691 32.014998 42.619497 56.405346 74.326950 97.625036 127.912546 167.286310 218.472203 285.013864 371.518023 483.973430 630.165459 820.215097 1067.279626 1388.463514 1806.002568 2348.803338 3054.444340 3971.777642 5164.310934 6714.604214 8729.985479

a (1 + a)h −1
1.000000 0.434783 0.250627 0.161629 0.110582 0.078394 0.056874 0.041915 0.031235 0.023463 0.017729 0.013454 0.010243 0.007818 0.00 5978 0.004577 0.003509 0.002692 0.002066 0.001587 0.001219 0.000937 0.000720 0.000554 0.000426 0.000327 0.000252 0.000194 0.000149 0.000115

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.300000 1.690000 2.197000 2.856100 3.712930 4.826809 6.274852 8.157307 10.604499 13.785849 17.921604 23.298085 30.287511 39.373764 51.185893 66.541661 86.504159 112.455407 146.192029 190.049638 247.064529 321.183888 417.539054 542.800770 705.641001 917.333302 1192.533293 1550.293280 2015.381264 2619.995644

0.769231 0.591716 0.455166 0.350128 0.269329 0.207176 0.159366 0.122589 0.094300 0.072538 0.055799 0.042922 0.033017 0.025398 0.019537 0.015028 0.011560 0.008892 0.006840 0.005262 0.004048 0.003113 0.002395 0.001842 0.001417 0.001090 0.000839 0.000645 0.000496 0.000382

0.769231 1.360947 1.816113 2.166241 2.435570 2.642746 2.802112 2.924702 3.019001 3.091539 3.147338 3.190260 3.223277 3.248675 3.268211 3.283239 3.294800 3.303692 3.310532 3.315794 3.319842 3.322955 3.325350 3.327192 3.328609 3.329700 3.330538 3.331183 3.331679 3.332061

1.300000 0.734783 0.550627 0.461629 0.410582 0.378394 0.356874 0.341915 0.331235 0.323463 0.317729 0.313454 0.310243 0.307818 0.305978 0.304577 0.303509 0.302692 0.302066 0.301587 0.301219 0.300937 0.300720 0.300554 0.300426 0.300327 0.300252 0.300194 0.300149 0.300115

244

a=35%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.350000 4.172500 6.632875 9.954381 14.438415 20.491860 28.664011 39.696415 54.590160 74.696715 101.840566 138.484764 187.954431 254.738482 344.896951 466.610884 630.924694 852.748336 1152.210254 1556.483843 2102.253188 2839.041804 3833.706435 5176.503687 6989.279978 9436.527970 12740.312759 17200.422225 23221.570004

a (1 + a)h −1
1.000000 0.425532 0.239664 0.150764 0.100458 0.069260 0.048800 0.034887 0.025191 0.018318 0.013387 0.009819 0.007221 0.005320 0.003926 0.002899 0.002143 0.001585 0.001173 0.000868 0.000642 0.000476 0.000352 0.000261 0.000193 0.000143 0.000106 0.000078 0.000058 0.000043

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.350000 1.822500 2.460375 3.321506 4.484033 6.053445 8.172151 11.032404 14.89 3745 20.106556 27.143850 36.644198 49.469667 66.784051 90.158469 121.713933 164.313809 221.823643 299.461918 404.273589 545.769345 736.788616 994.664631 1342.797252 1812.776291 2447.247992 3303.784789 4460.109466 6021.147779 8128.549501

0.740741 0.548697 0.406442 0.301068 0.223014 0.165195 0.122367 0.090642 0.067142 0.049735 0.036841 0.027289 0.020214 0.014974 0.011092 0.008216 0.006086 0.004508 0.003339 0.002474 0.001832 0.001357 0.001005 0.000745 0.000552 0.000409 0.000303 0.000224 0.000166 0.000123

0.740741 1.289438 1.695880 1.996948 2.219961 2.385157 2.507523 2.598165 2.665308 2.715043 2.751884 2.779173 2.799387 2.814361 2.825453 2.833669 2.839755 2.844263 2.847602 2.850076 2.851908 2.853265 2.854270 2.855015 2.855567 2.855975 2.856278 2.856502 2.856668 2.856791

1.350000 0.775532 0.589664 0.500764 0.450458 0.419260 0.398800 0.384887 0.375191 0.368318 0.363387 0.359819 0.357221 0.355320 0.353926 0.352899 0.352143 0.351585 0.351173 0.350868 0.350642 0.350476 0.350352 0.350261 0.350193 0.350143 0.350106 0.350078 0.350058 0.350043

245

a=40%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.4000 00 4.360000 7.104000 10.945600 16.323840 23.853376 34.394726 49.152617 69.813664 98.739129 139.234781 195.928693 275.300171 386.420239 541.988334 759.783668 1064.697136 1491.575990 2089.206386 2925.888940 4097.244516 5737.142322 8032.999251 11247.198951 15747.078532 22046.909945 30866.673923 43214.343492 60501.080889

a (1 + a)h −1
1.000000 0.416667 0.229358 0.140766 0.091361 0.061260 0.041923 0.029074 0.020345 0.014324 0.010128 0.007182 0.005104 0.003632 0.002588 0.001845 0.001316 0.000939 0.000670 0.000479 0.000342 0.000244 0.000174 0.000124 0.000089 0.000064 0.000045 0.000032 0.000023 0.000017

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.400000 1.960000 2.744000 3.841600 5.378240 7.529536 10.541350 14.757891 20.661047 28.925465 40.495652 56.693912 79.371477 111.120068 155.568096 217.795334 304.913467 426.878854 597.630396 836.682554 1171.355576 1639.897806 2295.856929 3214.199700 4499.879581 6299.831413 8819.763978 12347.669569 17286.737397 24201.432355

0.714286 0.510204 0.364431 0.260308 0.185934 0.132810 0.094865 0.067760 0.048400 0.034572 0.024694 0.017639 0.012599 0.008999 0.006428 0.004591 0.003280 0.002343 0.001673 0.001195 0.000854 0.000610 0.000436 0.000311 0.000222 0.000159 0.000113 0.000081 0.000058 0.000041

0.714286 1.224490 1.588921 1.849229 2.035164 2.167974 2.262839 2.330599 2.378999 2.413571 2.438265 2.455904 2.468503 2.477502 2.483930 2.488521 2.491801 2.494144 2.495817 2.497012 2.497866 2.498476 2.498911 2.499222 2.499444 2.499603 2.499717 2.499798 2.499855 2.499897

1.400000 0.816667 0.629358 0.540766 0.491361 0.461260 0.441923 0.429074 0.420345 0.414324 0.410128 0.407182 0.405104 0.403632 0.402588 0.401845 0.401316 0.400939 0.400670 0.400479 0.400342 0.400244 0.400174 0.400124 0.400089 0.400064 0.400045 0.400032 0.400023 0.400017

246

a=45%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.450000 4.552500 7.601125 12.021631 18.431365 27.725480 41.201946 60.742821 89.077091 130.161781 189.734583 276.115145 401.366961 582.982093 846.324035 1228.169850 1781.846283 2584.677110 3748.781809 5436.733623 7884.263754 11433.182443 16579.114543 24040.716087 34860.038326 50548.055573 73295.680581 106279.736843 154106.618422

a (1 + a)h −1
1.000000 0.408163 0.219660 0.131559 0.083183 0.054255 0.036068 0.024271 0.016463 0.011226 0.007683 0.005271 0.003622 0.002491 0.001715 0.001182 0.000814 0.000561 0.000387 0.000267 0.000184 0.000127 0.000087 0.000060 0.000042 0.000029 0.000020 0.000014 0.000009 0.000006

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.450000 2.102500 3.048625 4.420506 6.409734 9.294114 13.476466 19.540876 28.334269 41.084691 59.572802 86.380562 125.251815 181.615132 263.341942 381.845816 553.676433 802.830827 1164.104699 1687.951814 2447.530131 3548.918689 5145.932100 7461.601544 10819.322239 15688.017247 22747.625008 32984.056262 47826.881579 69348.978290

0.689655 0.475624 0.328017 0.226218 0.156013 0.107595 0.074203 0.051175 0.035293 0.024340 0.016786 0.011577 0.007984 0.005506 0.003797 0.002619 0.001806 0.001246 0.000859 0.000592 0.000409 0.000282 0.000194 0.000134 0.000092 0.000064 0.000044 0.000030 0.000021 0.000014

0.689655 1.165279 1.493296 1.719515 1.875527 1.983122 2.057326 2.108500 2.143793 2.168133 2.184920 2.196496 2.204480 2.209986 2.213784 2.216403 2.218209 2.219454 2.220313 2.220906 2.221314 2.221596 2.221790 2.221924 2.222017 2.222081 2.222125 2.222155 2.222176 2.222190

1.450000 0.858163 0.669660 0.581559 0.533183 0.504255 0.486068 0.474271 0.466463 0.461226 0.457683 0.455271 0.453622 0.452491 0.451715 0.451182 0.450814 0.450561 0.450387 0.45026 7 0.450184 0.450127 0.450087 0.450060 0.450042 0.450029 0.450020 0.450014 0.450009 0.450006

247

a=50%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.500000 4.750000 8.125000 13.187500 20.781250 32.171875 49.257813 74.886719 113.330078 170.995117 257.492676 387.239014 581.858521 873.787781 1311.681671 1968.522507 2953.783760 4431.675640 6648.513460 9973.770190 14961.655285 22443.482928 33666.224392 50500.336588 75751.504882 113628.257323 170443.385985 255666.078977 383500.118466

a (1 + a)h −1
1.000000 0.400000 0.210526 0.123077 0.075829 0.048120 0.031083 0.020301 0.013354 0.008824 0.005848 0.003884 0.002582 0.001719 0.001144 0.000762 0.000508 0.000339 0.000226 0.000150 0.000100 0.000067 0.000045 0.000030 0.000020 0.000013 0.000009 0.000006 0.000004 0.000003

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.500000 2.250000 3.375000 5.062500 7.593750 11.390625 17.085938 25.628906 38.443359 57.665039 86.497559 129.746338 194.619507 291.929260 437.893890 656.840836 985.261253 1477.891880 2216.837820 3325.256730 4987.885095 7481.827643 11222.741464 16834.112196 25251.168294 37876.752441 56815.128662 85222.692992 127834.039489 191751.059233

0.666667 0.444444 0.296296 0.197531 0.131687 0.087791 0.058528 0.039018 0.026012 0.017342 0.011561 0.007707 0.005138 0.003425 0.002284 0.001522 0.001015 0.000677 0.000451 0.000301 0.000200 0.000134 0.000089 0.000059 0.000040 0.000026 0.000018 0.000012 0.000008 0.000005

0.666667 1.111111 1.407407 1.604938 1.736626 1.824417 1.882945 1.921963 1.947975 1.965317 1.976878 1.984585 1.989724 1.993149 1.995433 1.996955 1.997970 1.998647 1.999098 1.999399 1.999599 1.999733 1.999822 1.999881 1.999921 1.999947 1.999965 1.999977 1.999984 1.999990

1.500000 0.900000 0.710526 0.623077 0.575829 0.548120 0.531083 0.520301 0.513354 0.508824 0.505848 0.503884 0.502582 0.501719 0.501144 0.500762 0.500508 0.500339 0.500226 0.500150 0.500100 0.500067 0.500045 0.500030 0.500020 0.500013 0.500009 0.500006 0.500004 0.500003

248

a=55%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.550000 4.952500 8.676375 14.448381 23.394991 37.262236 58.756466 92.072522 143.712409 223.754234 347.819062 540.119547 838.185297 1300.187211 2016.290177 3126.249774 4846.687150 7513.365083 11646.715879 18053.409612 27983.784899 43375.866594 67233.593220 104213.069491 161531.257711 250374.449452 388081.396651 601527.164809 932368.105454

a (1 + a)h −1
1.000000 0.392157 0.201918 0.115256 0.069212 0.042744 0.026837 0.017019 0.010861 0.006958 0.004469 0.002875 0.001851 0.001193 0.000769 0.000496 0.000320 0.000206 0.000133 0.000086 0.000055 0.000036 0.000023 0.000015 0.000010 0.000006 0.000004 0.000003 0.000002 0.000001

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.550000 2.402500 3.723875 5.772006 8.946610 13.867245 21.494230 33.316056 51.639887 80.041825 124.064829 192.300484 298.065751 462.001914 716.102966 1109.959597 1720.437376 2666.677933 4133.350796 6406.693733 9930.375287 15392.081694 23857.726626 36979.476271 57318.188220 88843.191741 137706.947199 213445.768158 330840.940645 512803.458000

0.645161 0.416233 0.268537 0.173250 0.111774 0.072112 0.046524 0.030016 0.019365 0.012493 0.008060 0.005200 0.003355 0.002164 0.001396 0.000901 0.000581 0.000375 0.000242 0.000156 0.000101 0.000065 0.000042 0.000027 0.000017 0.000011 0.000007 0.000005 0.000003 0.000002

0.645161 1.061394 1.329932 1.503182 1.614956 1.687068 1.733593 1.763608 1.782973 1.795466 1.803527 1.808727 1.812082 1.814246 1.815643 1.816544 1.817125 1.817500 1.817742 1.817898 1.817999 1.818064 1.818106 1.818133 1.818150 1.818161 1.818169 1.818173 1.818176 1.818178

1.550000 0.942157 0.751918 0.665256 0.619212 0.592744 0.576837 0.567019 0.560861 0.556958 0.554469 0.552875 0.551851 0.551193 0.550769 0.550496 0.550320 0.550206 0.550133 0.550086 0.550055 0.550036 0.550023 0.550015 0.550010 0.550006 0.550004 0.550003 0.550002 0.550001

249

a=60%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.600000 5.160000 9.256000 15.809600 26.295360 43.072576 69.916122 112.865795 181.585271 291.536434 467.458295 748.933271 1199.293234 1919.869174 3072.790679 4917.465086 7868.944138 12591.310621 20147.096994 32236.355190 51579.168304 82527.669286 132045.270857 211273.433371 338038.493394 540862.589431 865381.143089 1384610.828943 2215378.32630

a (1 + a)h −1
1.000000 0.384615 0.193798 0.108038 0.063253 0.038030 0.023217 0.014303 0.008860 0.005507 0.003430 0.002139 0.001335 0.000834 0.000521 0.000325 0.000203 0.000127 0.000079 0.000050 0.000031 0.000019 0.000012 0.000008 0.000005 0.000003 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.600000 2.560000 4.096000 6.553600 10.485760 16.777216 26.843546 42.949673 68.719477 109.951163 175.921860 281.474977 450.359963 720.575940 1152.921505 1844.674407 2951.479052 4722.366483 7555.786373 12089.258196 19342.813114 30948.500982 49517.601571 79228.162514 126765.060023 202824.096037 324518.553658 519229.685853 830767.497366 1329227.99578

0.625000 0.390625 0.244141 0.152588 0.095367 0.059605 0.037253 0.023 283 0.014552 0.009095 0.005684 0.003553 0.002220 0.001388 0.000867 0.000542 0.000339 0.000212 0.000132 0.000083 0.000052 0.000032 0.000020 0.000013 0.000008 0.000005 0.000003 0.000002 0.000001 0.000001

0.625000 1.015625 1.259766 1.412354 1.507721 1.567326 1.604578 1.627862 1.642413 1.651508 1.657193 1.660745 1.662966 1.664354 1.665221 1.665763 1.666102 1.666314 1.666446 1.666529 1.666581 1.666613 1.666633 1.666646 1.666654 1.666658 1.666662 1.666663 1.666665 1.666665

1.600000 0.984615 0.793798 0.708038 0.663253 0.638030 0.623217 0.614303 0.608860 0.605507 0.603430 0.602139 0.601335 0.600834 0.600521 0.600325 0.600203 0.600127 0.600079 0.600050 0.600031 0.600019 0.600012 0.600008 0.600005 0.600003 0.600002 0.600001 0.600001 0.600000

250

a=65%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.650000 5.372500 9.864625 17.276631 29.506442 49.685629 82.981287 137.919124 228.566554 378.134815 624.922444 1032.122033 1704.001354 2812.602234 4641.793686 7659.959582 12639.933310 20856.889961 34414.868436 56785.532919 93697.129316 154601.263371 255093.084562 420904.589528 694493.572721 1145915.394989 1890761.401732 3119757.312857 2215378.326308

a (1 + a)h −1
1.000000 0.377358 0.186133 0.101372 0.057882 0.033891 0.020127 0.012051 0.007251 0.004375 0.002645 0.001600 0.000969 0.000587 0.000356 0.000215 0.000131 0.000079 0.000048 0.000029 0.000018 0.000011 0.000006 0.000004 0.000002 0.000001 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.650000 2.722500 4.492125 7.412006 12.229810 20.179187 33.295659 54.937837 90.647430 149.568260 246.787629 407.199589 671.879321 1108.600880 1829.191452 3018.165896 4979.973728 8216.956651 13557.978475 22370.664483 36911.596397 60904.134055 100491.821191 165811.504965 273588.983193 451421.822268 744846.006743 1228995.91112 2027843.25335 1329227.99578

0.606061 0.367309 0.222612 0.134916 0.081 767 0.049556 0.030034 0.018202 0.011032 0.006686 0.004052 0.002456 0.001488 0.000902 0.000547 0.000331 0.000201 0.000122 0.000074 0.000045 0.000027 0.000016 0.000010 0.000006 0.000004 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000001

0.606061 0.973370 1.195982 1.330898 1.412666 1.462222 1.492255 1.510458 1.521490 1.528176 1.532228 1.534683 1.536172 1.537074 1.537620 1.537952 1.538153 1.538274 1.538348 1.538393 1.538420 1.538436 1.538446 1.538452 1.538456 1.538458 1.538459 1.538460 1.538461 1.666665

1.650000 1.027358 0.836133 0.751372 0.707882 0.683891 0.670127 0.662051 0.657251 0.654375 0.652645 0.651600 0.650969 0.650587 0.650356 0.650215 0.650131 0.650079 0.650048 0.650029 0.650018 0.650011 0.650006 0.650004 0.650002 0.650001 0.650001 0.650001 0.650000 0.600000

251

a=70%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.700000 5.590000 10.503000 18.855100 33.053670 57.191239 98.225106 167.982681 286.570557 488.169947 830.888910 1413.511148 2403.968951 4087.747216 6950.170268 11816.289456 20088.692074 34151.776526 58059.020095 98701.334161 167793.268074 285249.555727 484925.244735 824373.916050 1401436.657285 2382443.317384 4050154.639553 6885263.887239 11704949.60830

a (1 + a)h −1
1.000000 0.370370 0.178891 0.095211 0.053036 0.030254 0.017485 0.010181 0.005953 0.003490 0.002048 0.001204 0.000707 0.000416 0.000245 0.000144 0.000085 0.000050 0.000029 0.000017 0.000010 0.000006 0.000004 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.700000 2.890000 4.913000 8.352100 14.198570 24.137569 41.033867 69.757574 118.587876 201.599390 342.718963 582.622237 990.457803 1683.778266 2862.423052 4866.119188 8272.402619 14063.084452 23907.243569 40642.314066 69091.933913 117456.287652 199675.689009 339448.671315 577062.741235 981006.660099 1667711.32216 2835109.24768 4819685.72106 8193465.72581

0.588235 0.346021 0.203542 0.119730 0.070430 0.041429 0.024370 0.014335 0.008433 0.004960 0.002918 0.001716 0.001010 0.000594 0.000349 0.000206 0.000121 0.000071 0.000042 0.000025 0.000014 0.000009 0.000005 0.000003 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000

0.588235 0.934256 1.137798 1.257528 1.327958 1.369387 1.393757 1.408092 1.416525 1.421485 1.424403 1.426119 1.427129 1.427723 1.428072 1.428278 1.428399 1.428470 1.428512 1.428536 1.428551 1.428559 1.428564 1.428567 1.428569 1.428570 1.428571 1.428571 1.428571 1.428571

1.700000 1.070370 0.878891 0.795211 0.753036 0.730254 0.717485 0.710181 0.705953 0.703490 0.702048 0.701204 0.700707 0.700416 0.700245 0.700144 0.700085 0.700050 0.700029 0.700017 0.700010 0.700006 0.700004 0.700002 0.700001 0.700001 0.700000 0.700000 0.700000 0.700000

252

a=75%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.750000 5.812500 11.171875 20.550781 36.963867 65.686768 115.951843 203.915726 357.852520 627.241910 1098.673342 1923.678349 3367.437111 5894.014945 10315.526153 18053.170768 31594.048845 55290.585478 96759.524587 169330.168027 296328.794047 518576.389583 907509.681770 1588142.943097 2779251.150419 4863690.513234 8511459.398159 14895054.94677 26066347.15686

a (1 + a)h −1
1.000000 0.363636 0.172043 0.089510 0.048660 0.027053 0.015224 0.008624 0.004904 0.002794 0.001594 0.000910 0.000520 0.000297 0.000170 0.000097 0.000055 0.000032 0.000018 0.000010 0.000006 0.000003 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.750000 3.062500 5.359375 9.378906 16.413086 28.722900 50.265076 87.963882 153.936794 269.389390 471.431432 825.005007 1443.758762 2526.577833 4421.511209 7737.644615 13540.878076 23696.536634 41468.939109 72570.643440 126998.626020 222247.595535 388933.292187 680633.261327 1191108.20732 2084439.36281 3647768.88492 6383595.54861 11171292.2100 19549761.3676

0.571429 0.326531 0.186589 0.106622 0.060927 0.034815 0.019895 0.011368 0.006496 0.003712 0.002121 0.001212 0.000693 0.000396 0.000226 0.000129 0.000074 0.000042 0.000024 0.000014 0.000008 0.000004 0.000003 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000

0.571429 0.897959 1.084548 1.191170 1.252097 1.286913 1.306807 1.318176 1.324672 1.328384 1.330505 1.331717 1.332410 1.332806 1.333032 1.333161 1.333235 1.333277 1.333301 1.333315 1.333323 1.333327 1.333330 1.333331 1.333332 1.333333 1.333333 1.333333 1.333333 1.333333

1.750000 1.113636 0.922043 0.839510 0.798660 0.777053 0.765224 0.758624 0.754904 0.752794 0.751594 0.750910 0.750520 0.750297 0.750170 0.750097 0.750055 0.750032 0.75 0018 0.750010 0.750006 0.750003 0.750002 0.750001 0.750001 0.750000 0.750000 0.750000 0.750000 0.750000

253

a=80%
An (1+a)h

(1 +a)h −1 a
1.000000 2.800000 6.040000 11.872000 22.369600 41.265280 75.277504 136.499507 246.699113 445.058403 802.105126 1444.789227 2601.620608 4683.917095 8432.050771 15178.691387 27322.644497 49181.760094 88528.168169 159351.702705 286834.064869 516302.316764 929345.170175 1672822.306316 3011081.151368 5419947.072462 9755905.730432 17560631.31477 31609137.36660 56896448.25987

a (1 + a)h −1
1.000000 0.357143 0.165563 0.084232 0.044704 0.024233 0.013284 0.007326 0.004054 0.002247 0.001247 0.000692 0.000384 0.000213 0.000119 0.000066 0.000037 0.000020 0.000011 0.000006 0.000003 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000

1 (1 + a)

h

(1 + a) h − 1 a(1 + a) h

a(1 + a) h (1 + a) h − 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1.800000 3.240000 5.832000 10.497600 18.895680 34.012224 61.222003 110.199606 198.359290 357.046723 642.684101 1156.831381 2082.296487 3748.133676 6746.640616 12143.953110 21859.115597 39346.408075 70823.534536 127482.362164 229468.251895 413042.853411 743477.136140 1338258.84505 2408865.92109 4335958.65797 7804725.58434 14048506.0518 25287310.8932 45517159.6079

0.555556 0.308642 0.171468 0.095260 0.052922 0.029401 0.016334 0.009074 0.005041 0.002801 0.001556 0.000864 0.000480 0.000267 0.000148 0.000082 0.000046 0.000025 0.000014 0.000008 0.000004 0.000002 0.000001 0.000001 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000 0.000000

0.555556 0.864198 1.035665 1.130925 1.183847 1.213249 1.229583 1.238657 1.243698 1.246499 1.248055 1.248919 1.249400 1.249667 1.249815 1.249897 1.249943 1.249968 1.249982 1.249990 1.249995 1.249997 1.249998 1.249999 1.249999 1.250000 1.250000 1.250000 1.250000 1.250000

1.800000 1.157143 0.965563 0.884232 0.844704 0.824233 0.813284 0.807326 0.804054 0.802247 0.801247 0.800692 0.800384 0.800213 0.800119 0.800066 0.800037 0.800020 0.800011 0.800006 0.800003 0.800002 0.800001 0.800001 0.800000 0.800000 0.800000 0.800000 0.800000 0.800000

254

Bibliografie:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

A.F.I.T.E.P., Le management de project. Principes et practiques, 2eme édition, A.F.N.O.R., Paris, 1998 A.F.I.T.E.P.– A.F.N.O.R., Vocabulaire de gestion de projets, 2eme édition, ed. A.F.NO.R., Paris, 1992, (cf. norme A.F.N.O.R., NF X 50 – 105) Alexandru Ioan, Administratia publica. Teorii, realitati, perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999 Andreica Marin, Stoica Marcel, Luban Florica, Metode cantitative în management, Editura Economica, Bucuresti, 1998 Bancel F, Alban Richard, Les choix d`investissement: methodes traditionnelles, flexibilite et analyse strategique, Ed. Economica, 1995 Boutinet J. P., Psychologie des conduites a projet, Collection “Que sais-je ?” nr. 2770, Paris, 1993 Cândea Dan, Farcas Doru, Diagnosticul si decizia strategica, Editura Expert, FIMAN, Bucuresti, 1998 Cocris Vasile, Isan Vasile, Economia afacerilor, Editura Graphix, Iasi, 1995 Collection MEANS: Évaluer les programmes socio-économiques , Vol. , 3 - Principales techniques et outils d´évaluation, Vol 4 - Solutions techniques pour évaluer dans un cadre de parteneriat, Fonds structurels communautaires, Commission européenne, 1999 Courtot Herve, La gestion des risques dans les projets, Collection Gestion, serie “Production et techniques quantitatives appliques a la gestion”, Ed. Economica, Paris, 1998 Dijmarescu Ion, Managementul proiectelor, Academia Româna de Management, Bucuresti, 1997 Francis J. C., Investments, analysis and management, 5th ed., Mc Graw Hill Inc., 1991 Giard Vincent, Gestion de projets, Collection Gestion, Ed. Economica, Paris, 1991 Gilles Vallet, Techniques de suivi de projets, Ed. Dunod, Paris, 1997 Haim Levy, Marshall Sarnat, Capital investment and financial decisions, 3r d edition, Prentice Hall International, 1986 Halpern Paul, Weston Fred, Brigham Eugene, Finante manageriale. Modelul canadian (traducere în limba româna a cartii Canadian managerial finance, 4th ed., 1994, Dryden, Canada), Editura Economica, 1998

255

17. Hugh J Miser , Edward S. Quade, Handbook of systems analysis, vol 1 – Overwiew of uses, procedures, applications and practice, John Wiley & Sons, 1997 18. Negoescu G., Risc si incertitudine in economia de piata, Ed. Alter ego Cristian, Galati,1995 19. Nicholas John M., Managing Business & Engineering Projects. Concepts & Implementation, Prentice Hall International, 1990 20. Prior D., Verges J., Vilardell I., La evaluación de la eficiencia en los sectores privado y público, Ministerio de Economia y Hacienda, Instituto de Estudios Fiscales, Madrid, 1993 21. Ratiu – Suciu Camelia, Modelarea & simularea proceselor economice. Teorie si practica editia a II a, Editura Economica, Bucuresti, 2002 , 22. Românu Ion, Vasilescu Ion (coordonatori), Managementul Investitiilor, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997 23. Shanghnessy O`, Wilson, La Faisabilite de Project. Les Edition SMG, Paris,1992 24. Staicu Fl.(coord), Pârvu D., Dimitriu M., Stoian M., Vasilescu I., Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995 25. Stoian Marian, Ene Nadia, Evaluarea - fundament al deciziei de realizare a proiectului, comunicare la Simpozionul International “Investitiile si relansarea economica”, editia a IV-a, 24-26 mai 2001, aparuta în volum, Editura ASE, Bucuresti, 2001, pg. 735 -743 26. Stoian Marian, Ene Nadia, General si particular în evaluarea eficientei în sectorul public, comunicare la Simpozionul International “Investitiile si relansarea economica”, editia a IV-a, 24-26 mai 2001, aparuta în volum, Editura ASE, Bucuresti, 2001, pg. 726 -734 27. Stoian Marian, Pilotajul proiectelor de investitii în administratia publica, Editura Economica, Bucuresti, 2000 28. Stoian Marian, Gestiunea investitiilor publice, Biblioteca virtuala, ASE, 2002 29. Stoian Marian, s.a., Riscul proiectelor în “Politica industriala si , comerciala în Republica Moldova” Ed. ASEM, Chisinau, 1997 30. Trueba I., Cazorla A., Gracia J, Proyectos Empresariales. Formulación, evaluación, Ediciones Mundi - Prensa, Madrid, 1995 31. Vasilescu Ion, Tabele si formule de compunere si discontare. Indicatii metodologice de aplicare, Editura Economica, Bucuresti, 1999 32. Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000

256

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful