Tehnologia si estetica lemnului

2011

TEHNOLOGIA ȘI ESTETICA LEMNULUI

NOTE DE CURS

Autori: Arh. Gheorghe Mihai Lect. Drd. Arh. Oana Ionescu

2011 - 2012

1

Tehnologia si estetica lemnului

2011

CUPRINS I - Generalități ...................................................................................................................................... 3 II - Structura lemnului ......................................................................................................................... 4 1 - Părți componente .................................................................................................................... 4 2 - Structura macroscopică a lemnului ....................................................................................... 4 III - Caracteristici macroscopice ale lemnului ...................................................................................... 7 IV - Compoziția chimică a lemnului ..................................................................................................... 10 V - Defectele lemnului ......................................................................................................................... 12 VI – Principalele proprietăți ale lemnului ............................................................................................. 14 A - Proprietăți fizice ...................................................................................................................... 14 B - Proprietăți mecanice ............................................................................................................... 16 C - Proprietăți tehnologice ............................................................................................................ 17 VII – Specii lemnoase utilizate în construcții ....................................................................................... 18 1 – Specii lemnoase indigene ....................................................................................................... 18 2 – Specii lemnoase exotice ......................................................................................................... 27 VIII – Prelucrarea lemnului în semifabricate ........................................................................................ 33 - Panouri înnobilate ....................................................................................................................... 36 IX – Sortimente utilizate în construcții și la fabricarea mobilei ............................................................ 37 A – Cherestea ............................................................................................................................... 37 B – Furnire .................................................................................................................................... 38 C – Placaje, panel, PAL, PFL, MDF ............................................................................................. 39 X - Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei ....... 40 - Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL .............................................................. 41 XI - Fluxul tehnologic în procesul de fabricație al mobilei și al altor elemente folosite pentru decorațiuni interioare – Panouri furniruite .............................................................................................................. 42 XII - Fabricarea mobilei din lemn masiv .............................................................................................. 46 XIII - Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație ...................... 47 XIV - Finisarea mobilei ........................................................................................................................ 49 XV - Pardoseli din lemn ....................................................................................................................... 56 XVI - Ornamentația ..............................................................................................................................63

2

Tehnologia si estetica lemnului

2011

I - Generalități Lemnul este un material cu multiple utilizări, în multe cazuri încă de neînlocuit și frecvent utilizat ca materie primă la fabricarea mobilei și în decorațiunile interioare. În această situațe îl gasim fie în structura sa naturală (lemn masiv) fie sub formă de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, plăci din așchii, plăci din fibre din lemn). El provine din plante perene lemnoase, alcătuite din celule care conțin lignina, constituent de bază rezistent la putrezire și care mărește rezistența mecanică și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvoltă atât în înălțime cât și în diametru și le găsim sub formă de: - arbori (o tulpină și o coroană ramificată, cu înălțimi totale peste 7m, la vârste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m înălțime); - arbuști (mai multe tulpini fără o coroană distinctă, cu înălțimi de cca 8m); - subarbuști ( plante lemnoase cu înălțimi până la 1m); - liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafață mare de teren, formează pădurile. După modul cum apar, pădurile pot fi: - naturale (se nasc, dezvoltă și se perpetuează după condițiile date de natură prin reimpadurire naturala din arborii unei paduri existente, de ex. fagul); - cultivate (se dezvoltă și se mențin prin acțiunea omului, împădurire prin semănare a semințelor sau sădire ori plantare a puieților sau butașilor, de ex. rasinoase). După regiunea de pe glob în care se formează, avem: A - păduri nordice și de mari altitudini, ale căror esențe sunt rășinoase, scunde, închircite de intemperii; B - păduri de altitudini mijlocii (600-1200m) în care predomină bradul și molidul (ating înălțimi de 30-40 m, molidul ajungând și până la 60 m și fiind cel mai înalt din țara noastră) dar și alte rășinoase și foioase, în special fagul; C - păduri mediteraneene, în care predomină pinii sau stejarii cu frunze persistente; D - păduri de șes, care se caracterizează prin prezența foioaselor cu frunze caduce (care cad în fiecare an); E - păduri ecuatoriale, în care se găsesc esențe de diferite specii cu frunze persistente, cu înălțimi de 15 40 m și cu diametru mic. După tipul de arbori care alcătuiesc pădurea, deosebim: 1 - păduri de rășinoase, care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad, molid, pin, larice etc. alături de foioase, mai puțin numeroase, ca mesteacăn, salcie, plop etc.;
3

frunze.. muguri vegetativi. de la nivelul solului până la coroană. 4 . stejar. cca. unde se găsesc plante agățătoare.păduri tropicale și subtropicale. liane. stejarul etc. este formată din trunchi. salcâm. structura cojii. Marea Mediterană etc. care reprezintă 50-90% din volumul arborelui. care cuprind esențe principale ca fag. nuc. nucul. Analiza elementelor se poate face pe cale macroscopică sau microscopică. în regiuni ale emisferei sudice (India. castan. măslinul. alcătuită din crăci. este partea prelucrată sub diverse produse utilizate în industrie. Majoritatea o reprezintă cele foioase. arbuști.  Mărimea. care cresc în regiuni cu veri călduroase și ierni blânde și bogate în precipitații (China. și esențe secundare ca arțar. (fag. 5 . iar restul sunt arbori rășinoși (molid. 5-25% din volumul arborelui. cu flori mici și fructe roșii).) și unde predomină laurul (arbust înalt de 2 m. frasin. pin silvestru. stejarul). Tulpina. 5-20% din volum. tei. mesteacăn..păduri de laur și cu frunze persistente. arțar etc.. culoarea. tei. cu frunze căzătoare vara. ierburi de pământ care sunt greu de pătruns. paltin.  Aspectul. Golful Mexic. 2. flori și fructe. carpen. brad. ulm etc. În țara noastră. cu frunze persistente. frasin. ulm. Trunchiul.). 75%. pin austriac.Structura lemnului 1. Cele de dimensiuni mari se pot debita în furnire estetice (de ex.păduri de foioase (de iarnă). 3 . pin cembra. duglas și tisa). și coroana. forma și aspectul frunzelor. forma și mărimea mugurilor.păduri de foioase (de vară). mesteacăn. II . cu frunze care cad iarna. lucioase. anin. Rădăcina fixează arborele în sol și reprezintă cca. ca urmare a condițiilor de climă și pământ.Tehnologia si estetica lemnului 2011 2 . Structura macroscopică a lemnului Fiecare specie lemnoasă poate fi identificată după anumite elemente specifice cum ar fi:  Aspectul. Părți componente Arborii sunt formați din două părți principale: rădăcina și tulpina. partea aeriană vizibilă. salcie. ramuri. 4 . 70 specii forestiere. nuc. pădurile sunt alcătuite din cca. plop. stejar. Java etc. larice.

poliedrice sau rotunde. inele anuale. tangentă la inelul anual). . La unele specii partea centrală a trunchiului este colorată neuniform și neregulat. . Poate fi colorat distinct sau nu față de duramen. duramen. cu conținut mare de apă. Este un țesut protector extern. . Coaja – un strat de celule solzos. trecând prin axa arborelui). raze medulare. Alburnul – totalitatea straturilor lemnoase tinere situate între inima lemnului și imediata apropiere a cojii. tisă.secțiunea radială (longitudinală. reprezentând inelele anuale din ultimii ani. format din două zone: celule vii la interior (scoarța vie sau liber) și celule moarte la exterior (ritidom).coajă Într-o secțiune transversală putem observa o alcătuire a trunchiului din: coajă. alburn. care acoperă ramurile. măduvă.secțiunea transversală (perpendiculară pe axa arborelui). este mai dur și mai rezistent la solicitările mecanice. mai elastic. prin care se face transportul apei și al sărurilor minerale. care este denumită "duramen fals" (caracteristică fagului). care rămân necolorate sau devin alb gălbui. format din celule cu pereții impregnați cu diferite substanțe.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Aspectul macroscopic al lemnului este identificat cu ochiul liber și este necesar să fie analizat funcție de trei secțiuni principale executate prin trunchi: . Specii cu duramen diferit de alburn:  5 rășinoase – pin silvestru. și care servește pentru rezistența arborelui la solicitări mecanice. Lemnul din duramen are densitate mai mare. ienupăr etc. diferită de la o specie la alta. Este mai ușor atacat de insecte și ciuperci decât restul lemnului. tulpina și rădăcina plantelor lemnoase. mai permeabil și mai puțin rezistent la solicitările mecanice. active fiziologic. duglas.secțiunea tangențială (longitudinală. colorație de natură patologică.secțiune tangențială oblică 1 – inel anual 2 – rază medulară 3 – măduvă 4 . larice. format din celule mari. Duramenul – strat lemnos situat în zona centrală a tulpinii și ramurilor. Lemnul din alburn este mai ușor. cu conținut scăzut de apă. parenchimatice. Procesul duramenificării lemnului începe numai de la o anumită vârstă. inactiv fiziologic. Secţiuni de bază prin trunchiul arborilor A – secțiune transversală B – secțiune radială C – secțiune tangențială C’ .

Razele medulare – sunt țesuturi alcătuite din șiruri de celule parenchim radial. fag. cu contur regulat (la majoritatea speciilor). molid. foioase – arin negru. compact. gorun. mahon. fag. ele apar sub forma unor inele concentrice. iar în cea tangențială apar ca suprafețe cu contur curb. arin). parabolic sau ondulat. la speciile din zona temperată. în fiecare an. tei. În secțiunea transversală apar sub formă de linii sau benzi. Pot fi dispuși radial sau în benzi. fag. plop. dud. mesteacăn. mai închis la culoare. Pot fi goi sau umpluți cu membrane celulozice (tile). În secțiunea radială. jugastru. tei etc. mai puțin dens. poros. salcie albă. mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. frasin. stelată etc.macore. ienupăr) sau retras în dreptul razelor (fag. format în a doua perioadă a sezonului activ. plop tremurător. măr. Pot fi continui sau întrerupte. cireș. ulm. rășinoase – brad. anin. radiale. salcâm. mai deschis la culoare. 6 . Funcție de așezarea lor în cuprinsul inelului anual. platan. platan. paltin. În secțiunea radială razele apar sub forma unor benzi de diferite lungimi și înălțimi. carpen. anin. nuc. ulm. mansonia. castan brun. paltin. Ele pornesc din măduvă și ajung până la coajă. ondulat grosolan (carpen. paltin). care pornesc din centru către coajă. Inelele anuale – sunt straturi lemnoase formate succesiv. prun. Sunt constituite din lemn timpuriu (lemn de primavară). În secțiunea transversală. salcâm etc. mesteacăn. exotice . salcie. fiind înconjurată de o zonă de lemn mai puțin densă. inelele anuale apar sub forma unor benzi longitudinale paralele. castan porcesc etc. amazaque. Alte elemente anatomice care pot ajuta la definirea speciei mai sunt: Porii – găuri de diferite forme și mărimi. anin și stejar). Specii cu duramen nediferit de alburn: Măduva – este situată în mijlocul secțiunii transversale a tulpinii și este formată dintr -un țesut moale și celule de parenchim afânat. plop alb. paltin. de grosimi diferite. dud. frasin. ondulat fin (tisă. nuc. fag). Specii cu pori inelari: stejar. cosipo. având culoarea diferită de a lemnului înconjurător. mutenie. mesteacăn). triunghiulară (alun. cu luciu și culoare deosebită de a lemnului înconjurător. drepte sau curbe. castan etc. format în prima perioadă a sezonului vegetativ și lemnul târziu (lemn de vară). plop negru. dar au totdeauna o continuitate prin cilindrul lemnos către coajă.Tehnologia si estetica lemnului 2011     foioase – stejar. sapeli etc. avem lemn cu pori așezați inelar și lemn cu pori împrăștiați. Specii cu pori împrăștiați: nuc. mai dens. Ea poate avea formă circulară (castan. numite "oglinzi" care dau un luciu deosebit de apreciat suprafeței lemnului (stejar.

Tehnologia si estetica lemnului

2011

După aspect și dimensiuni razele medulare pot fi:  late (anin, carpen, dud, fag, paltin, platan, stejar etc.),  înguste (brad, duglas, larice, pin, alun, arțar, frasin, jugastru, mesteacăn, nuc, plop, salcie, ulm),  fine  foarte fine (unele specii de plop, salcie etc.). Zonele de parenchim – în secțiunea transversală se observă zone de celule de culoare mai deschisă, dispuse în forme mai mult sau mai puțin regulate. Datorită conținutului mare de substanțe minerale și gume ele creează dificultăți la prelucrările mecanice (încleiere, finisare). Celulele de parenchim – zone de celule de culoare mai deschisa, grupate sub diverse forme, formând uneori desene caracteristice în cuprinsul inelului anual. Petele medulare – formațiuni patologice în urma vătămării scoarței vii de către insecte sau ger. Pete mici, rare, mate de formă neregulată ce se găsesc numai la unele specii de foioase cu porii împrăștiați (anin, arțar, jugastru, măr, mesteacăn, paltin de câmp, păr, salcie etc.). Zona de fibre – grupare care caracterizează specia lemnoasă. Se distinge cu ochiul liber mai des la speciile cu porii așezați inelar (stejar, ulm, salcâm). Zonele de fibre se întâlnesc rar, mai ales la speciile foioase cu porii dispuși tipic inelar (flăcări de stejar). Canalele intercelulare sunt formațiuni anatomice alcătuite din celule parenchimatice epiteliale care secretă rășini, gume, uleiuri etc.: Canalele rezinifere – canalele în care este depozitată rășina, mărimea și dispoziția lor diferind de la o specie la alta. Pot fi în lemnul târziu, la limita inelului anual, sau împrăștiate în toată masa inelului anual. În secțiunea transversală se observă bine cu ochiul liber, la lemnul verde fiind de culoare gălbuie și la cel uscat fiind de culoare albicioasă. În secțiunea longitudinală apar ca linii discontinue, de culoare galben-brună sau albicioasă. În secțiunea tangențială sunt dispuse în razele medulare, făcând legătura între scoarță și centrul arborelui. Specii indigene care secretă rășina: pin, molid, larice, duglas, jneapăn, zâmbru. Specii rășinoase care nu au canale rezinifere: brad, tisă, ienupăr, tuie, chiparos de baltă. Canalele gumifere – care secretă gume se întâlnesc foarte rar la speciile foioase din zona temperată, dar mai frecvent la speciile exotice (mutenie, dibetou). III - Caracteristici macroscopice ale lemnului Examinând cele trei secțiuni principale ale trunchiului unui arbore putem face o analiz ă și din punct de
7

Tehnologia si estetica lemnului

2011

vedere al: culorii, luciului, texturii, desenului, greutății, tăriei etc. Culoarea – este dată de cea a membranelor celulare și anume de culoarea substanțelor chimice de natură organică impregnată în pereții celulari. Funcție de specie poate varia de la alb până la negru. Analiza ei trebuie făcută când lemnul este proaspăt tăiat (nealterat, neoxidat etc.), ținându-se seama dacă lemnul este verde sau uscat. Culoarea poate fi uniformă sau în zone (benzi) și se referă la culoarea duramenului. Speciile din zona temperată se pot clasifica în: Lemn de culoare - albă: alun, arțar, brad, jugastru, mesteacăn, molid, plop tremurător; - alb-gălbui: paltin, salcie, alburn de pin, alburn de salcâm; - alb-gălbui-roșiatică: alburn de duglas, tei, ulm de munte, păr; - alb-gălbui-roz: cer; - alb-gălbui-cenușiu: plopi; - alb-roșiatic: anin, cireș, corn, fag, mesteacăn, pin; - alb-cenușiu: carpen; - brun deschis: frasin, castan; - brun deschis-roz-roșiatic: duglas, tisă, larice, ienupăr, ulm, corn, măr, platan, prun; - brun-gălbui: stejar, gorun; - brun-cenușiu-negricios: nuc, plop negru; - brun-verzui: salcâm.

a b Aspectul macroscopic al lemnului de răşinoase a – secţiune radială b - secţiune tangenţială

a b Aspectul macroscopic al lemnului de stejar a – secţiune radială b - secţiune tangenţială

a b Aspectul macroscopic al lemnului de cireş a – secţiune radială 8 b - secţiune tangenţială

a b Aspectul macroscopic al lemnului de fag a – secţiune radială b - secţiune tangenţială

Tehnologia si estetica lemnului

2011

Speciile exotice se pot clasifica în: Lemn de culoare - albă: balsa, koto; - alb-gălbui: framire, avodire; - roșu: santhal; - roșiatic-închis: mahon, pernambuc, palisandru; - brun-roșcat: macore, kosipo, sapeli, sipo; - brun-verzui: mansonia, guaiac; - brun-cenușiu: amazac, mutenie; - violet: amarant; - negru: abanos. Luciul – este determinat de razele medulare care în secțiune radială reflectă foarte bine lumina dar nu numai. Și zonele de fibre pot da un anumit luciu. El se pune foarte bine în evidență în secțiunea radială și mai puțin în cea tangențială. Prin similitudine cu alte materiale luciul poate fi: - mătăsos: paltin, platan; - argintiu: mesteacăn; - auriu: framire, salcâm, lămâi; - sidefiu satinat cu ape: paltin creț. Din speciile indigene, au un luciu pronunțat paltinul, stejarul, gorunul, fagul, platanul. Luciul lemnului poate ajuta la deosebirea lemnului de molid de cel de brad sau a lemnului de carpen de cel de tei și plop. Textura – este imaginea vizuală creată de elementele anatomice ale lemnului pe diverse secțiuni. Pot fi regulate, neregulate, expresive, șterse etc. Poate fi: - fină, uniformă: tei, mesteacăn, păr; - mijlocie: cireș, fag; - grosieră: stejar, frasin, ulm. Poate fi foarte expresivă la speciile lemnoase cu diferențe de culoare în cadrul inelului anual, cu raze medulare late. Desenul – este determinat de structura diferită a inelului anual, diferențe de culoare, mărimea elementelor anatomice și modul lor de grupare. Poate fi regulat sau nu, evident sau abia vizibil. Desene deosebite se obțin în secțiuni radiale sau tangențiale sau prin derulări excentrice sau conice a unor specii. De asemenea se obțin de la speciile cu fibra creață (paltin, frasin creț), noduri mici (paltin,
9

.1-10%.Compoziția chimică a lemnului Lemnul este un material complex. specii exotice). socul etc.. . cireșul.și lignina-substanță organică complexă care dă impermeabilitate și rigiditate) și compuși secundari . platanul. jugastrul. aninul. .desen riglat sau dungat (rășinoase. mesteacăn). teiul etc. Din punct de vedere chimic. frasinul. lemnul câinesc. Mirosul – este specific fiecărei specii și este determinat de seva din arbore și substanțele chimice din pereții celulari. își pierde din intensitate sau dispare. încleiere și finisare. stejarul . Compușii principali determină în mare măsură proprietățile fizice.ondulat – de la fibra creață (paltin. anizotrop (nu are aceleași proprietăți fizice în toate direcțiile).  lemn potrivit de tare – arțarul. . arin. Funcție de tărie lemnul se clasifică astfel:  lemn foarte moale – pinul strob. mirosul se schimbă. 0. sângerul.substanțe extractibile și substanțe minerale. vișinul.măzărat cu "ochi de pasăre" – de la nodurile mici din mugurii dorminzi (paltin. compatibilitatea 10 . gâlme (nuc). Tăria – este rezistența pe care o opune lemnul împotriva pătrunderii în el a altui corp.  lemn foarte tare – cornul. Prin uscare.cu flăcări (macore). rezistențele mecanice și comportarea la diferite tratamente ale lemnului. Uneori se poate identifica specia cu ajutorul lui.penat sau "coadă de păun" (paltin). IV . nucul american. prunul. stejarul. pinul. duglasul. tăiere. molidul. . fagul. Compușii chimici secundari variază ca natură și cantități în funcție de specie. paltinul. mesteacănul. dudul. eteroge n și poros.macromoleculari (hidrații de carbon. Aceasta justifică comportarea sa diferită la prelucrări mecanice (rindeluire.marmorat (kosipo). . elastice. plopul. creșteri neregulate etc. . rezistența la acțiunea dăunătorilor biologici.Tehnologia si estetica lemnului 2011 mesteacăn măzărat). deși sunt foarte mici. glădița. salcâmul galben. formați din celuloză-component principal al pereților celulari ai plantelor și hemiceluloza-amestec complex de polizaharide. Desenul este indicat prin termeni care sugerează formele obținute prin jocul de linii și suprafețe: . castanul.înflorat (mahon). carpenul. Cantitățile. bradul.  lemn tare – alunul. pot determina culoarea lemnului. ulmul. frasin). frasin.piele de șarpe – datorat razelor (paltin). ienup ărul. frezare). salcia. oțetarul. lemnul este alcătuit din compuși principali .

Tehnologia si estetica lemnului 2011 la încleiere și finisare.substanțe bazice azotate. Aceste pete pot fi îndepărtate cu soluție de acid oxalic/ citric. insolubil în apă. 11 . substanțele colorante. circular). cu întrebuințări în prepararea lacurilor.substanțe vâscoase. Influențează încleierea. lactic.substanțe organice care au proprietatea de a colora. lichid. lemnul. substanțele tanante. Specii care se pătează datorită conținutului în tanin (produs cu gust astringent și solubil în apă) sunt: stejarul. secretate de plantele lemnoase (rășinoase și în special de un salcâm exotic). Dau reacții de inhibare a lacurilor poliesterice (nu fac priză și nu se întăresc) și produc variații de culoare în timp a unor specii. insolubil în apă. care se găsește în grăsimile vegetale și animale). teak etc. gumele. frunzele și fructele unor arbori și arbuști din zona temperată și în special din zona tropicală.substanță elastică și rezistentă care se găsește în sucul unor arbori tropicali originari din America de sud. larice. Gumele . Alcaloizii . Cauciucul . incolor sau gălbui. acizii organici. coaja. cauciucul și substanțele minerale. Cei mai importanți compuși chimici sunt rășinile. Ceruri – produse insolubile în apă. rezultate prin policondensarea unor monozaharide. linoleic (acid gras nesaturat. care se înmoaie și se topesc la temperaturi destul de joase. solid la cca 4˚. și inflamabilă. acrilic. Acizii grași – oleic (acid monobazic. inodor. nucul. Substanțele tanante – se găsesc în rădăcina. polizaharidele extractibile. și la finisare. având proprietatea de a se întări în contact cu aerul. Înainte de finisare se degreseză zona respectivă cu alcool sau acetonă. grași. băițuirea și finisarea. citric etc. vâscoasă. acetic. Specii cu conținut ridicat de substanțe grase: tei. constituită din uleiuri volatile (terebentinalichid incolor cu miros pătrunzător și gust caracteristic și acizi rezinici). castanul brun. solubil în alcool și eter. care se găsește sub formă de trioleină în grăsimile naturale). solid. Polizaharidele extractibile . secretată de majoritatea rășinoaselor și de unele specii exotice. băițuirea (fuge apa) și finisarea (nu fac priză. palmitic (acid gras saturat. monobazic. cerurile. Îngreunează încleierea (nu face priză). ușor solubil în eter și în alcool cald. cleiurilor. makore. comportarea la prelucrări mecanice precum și toxicitatea acestuia. afrormorsia. adezivilor etc. de culoare albă.substanțe cu structură macromoleculară. Substanțele minerale – sunt dure și produc uzura prematură a sculelor tăietoare. Ea crează probleme la prelucrările mecanice depunându-se pe sculele tăietoare (freze. Acizii organici – formic. Substanțele colorante . folosite în industrie pentru lipit. folosite în medicină. alcaloizii. fără gust. fără miros. În prezența amoniacului culoarea acestor specii devine gri (fenomen de argintare). Rășina – este o substanță amorfă. Înlăturarea ei se face prin saponificare cu alcool sau spălare cu solvenți. conținut în uleiurile sicative). toxice. nu se lipește).

de structură.noduri. Cele mai frecvent întâlnite sunt: a . = devierea curbă a axei arborelui. într-un plan pe toată lungimea. f . trunchiul nu are formă cilindrică ci conică = descreșterea treptată a trunchiului. Acest defect îl găsim frecvent la carpen. Cele datorate condițiilor în care se dezvoltă. dacă este prea mare. Pot apărea datorită acțiunii unor factori exteriori. e . Înfurcirea = o creștere ce apare la trunchiul principal ce se desparte în 2 -3 tulpini dând naștere la ramificații care se dezvoltă ca tulpini separate. se înlătură. Ovalitatea = apare la bază sau pe o porțiune mai mare din trunchi. Apoi curbura. Devine defect când este prea pronunțată. a solului. a – un prim defect ar fi că după tăiere. Și în cazul ei. de la bază către vârf. Forma sinuoasă a conturului se transmite și la inelele anuale. b . Daca este mare curbura atunci se înlătura zona. în timpul manipulării sau prelucrării acestuia. tisa și brad. în timpul creșterii. 12 . Însăbierea = o curbură simplă la partea de jos a trunchiului (la arborii ce cresc pe terenuri în pantă).colorații și alterații. anin. Lăbărțarea = îngroșarea anormală la baza trunchiului. corn. g – depuneri anormale etc. Canelura = vălurarea conturului exterior sau apariția de denivelări longitudinale pe trunchi. Ele contribuie la scăderea valorii lemnului dar unele.Defectele lemnului Anomaliile lemnului reprezintă neregularități ale structurii sau compoziției chimice normale. Dacă este foarte pronunțată.Tehnologia si estetica lemnului 2011 V . mai multe curburi în același plan sau o curbură în mai multe planuri. naturii speciilor. Se observă în secțiunea transversală o formă de elipsă. În zona de înfurcire lemnul are o structură neuniformă.defectele de formă ale sortimentelor de lemn rotund. doborâre și înlăturarea crăcilor. cu fibrele neparalele cu axa lor și cu crăpături și deformări la uscare. Acest defect duce la un randament scăzut la debitare (pierderi). duce la micșorarea randamentului în sortimentele debitate.crăpături. tratamentelor aplicate etc. ienupăr. pot apărea la lemnul rotund de la stadiul de puiet până la maturizarea arborelui. sortimente cu dimensiuni reduse. prin aspectul lor. c .găuri și galerii de insecte. d . pot ridica valoarea lui.

Lemnul de compresiune = o formațiune care ia naștere în special la rășinoase (brad. putred. b – aceste defecte apar in structura anatomica a lemnului. Neregularitatea lățimii inelelor anuale = datorită creșterii anormale ca urmare a condițiilor de sol. mod de vegetație etc. conturul exterior având o formă eliptică sau trapezoidală. După gruparea pe suprafața cherestelei pot fi: izolate. pe trunchi. de tensiunile interne sau de uscarea rapidă la vânt sau soare. străpungătoare. c – rezultă în urma creșterii și dezvoltării crăcilor la arbori. mesteacănul. parțial concrescute. grupate. cu structura neregulată. După poziția lor în piesă pot fi: pe față. alungite. mustață. pe muchie. nestrăpungătoare. După forma secțiunii pe suprafața piesei pot fi: rotunde. aninul. Forma secțiunii este în general ovală. pin. este mult apreciat la producerea furnirelor. crăpat. Excentricitatea = o situare a măduvei excentric față de centrul secțiunii și se găsește în special la arborii crescuți pe terenuri înclinate. 13 . cu celule cu pereți groși. d – pot fi interne. îi reduce mult rezistența. Fibra răsucită = se datorează poziției elicoidale a fibrelor în jurul axei arborelui. de desprinderea parțială a inelelor anuale. normal colorat. ovale. Excrescența = o umflătură de formă variată. colorate mai intens. dar în urma tăierii sau uscării lor. Reprezintă unul din defectele cele mai frecvente și reduc valoarea de utilizare a lemnului. După gradul de aderență cu lemnul înconjurător pot fi: concrescute. larice). e – aceste defecte se întâlnesc în special la rășinoase. Creează greutăți la prelucrarea lemnului. întâlnită mai ales la paltin și fag. După gradul de sănătate. de capete. pe cant. la arborii expuși la acțiunea vântului sau la cei pe pante. Aceasta duce la un lemn slab calitativ. având noduri de diferite forme.Tehnologia si estetica lemnului 2011 secțiunea având 2-3 inimi și coaja înfundată. Pot fi cauzate de ger. Fibra înclinată = devierea fibrelor față de axa longitudinală. inelare. care se despică și prelucrează greu. Spre înclinarea terenului sau în partea opusă vântului iau naștere inele anuale mai late. Inimile concrescute = se formează când se dezvoltă două sau mai multe tulpini. nodurile sunt înglobate în trunchi fiind acoperite de inelele anuale. exterioare. Rezultă un material neomogen cu o comportare neuniformă. nevizibile. transversale. cu inima excentrică iar materialul din zona respectivă se umflă și contrage mai puternic decât cel normal. căzătoare. vicios. iar foioasele precum plopul. longitudinale. De cele mai multe ori în interiorul tulpinii se află și coajă înfundată. Fibra creață = o ondulare în creștere a fibrelor. integritate și colorație pot fi: sănătos. Deși defect. de culoare închisă.

dud. corn.80 g/cm³.40 g/cm³ (abachi). ulm. arțar.specii semigrele – de la 0.. molid. cireș.Proprietățile fizice . tei. În funcție de specie. Astfel duramenul are zone mai deschise la culoare dar care au și însușirile lui. .răscoacerea = un stadiu avansat de alterare a foioaselor ca fag. paltin. . plop. larice. paltin.inima stelată a fagului = o colorație anormală a părții centrale.40 g/cm³ (guaiac). jugastru.Tehnologia si estetica lemnului 2011 fagul. prin atacare de ciuperci xilofage. stejar.DENSITATEA APARENTĂ – este raportul. proporția de lemn târziu sau timpuriu.50 g/cm³. frasin. de lățimea inelelor anuale. Funcție de densitatea aparentă putem clasifica lemnul astfel:    14 ușor: anin.60 – 0.specii semiușoare – de la 0. salcâm. . astfel devin mai puțin durabile. paltin. duglas.albăstreala = o colorație albăstruie cenușie provocată de ciuperci. castan. existența unor substanțe de încrustare și umiditate.60 g/cm³. exprimat în g/cm³. . sunt atacate de insecte și înainte și după ce lemnul este tăiat. f – acestea sunt abateri de la culoarea și starea normală a lemnului.Principalele proprietăți ale lemnului A .inima neagră a paltinului = o colorație anormală negricioasă a zonei centrale a trunchiului de paltin. nuc american. .putregaiul interior = apare la lemnul rotund în partea centrală. mesteacăn. . nucul etc. potrivit de greu: alun.04 g/cm³ (balsa) până la 1. cu un contur neregulat.lunura = anomalie caracteristica stejarului și gorunului sub forma apariției unor inele de alburn în interiorul duramenului. platan. stejarul.specii foarte ușoare – până la 0.70 – 0. .. Sunt provocate de ciuperci. mesteac ăn. carpen. plop etc. . . . În majoritatea cazurilor colorația este urmare a fenomenului de alterare. bacterii etc.specii ușoare – de la 0. dintre masa aparentă și volumul lemnului. pin. brună-roșiatică până la cenușienegricioasă. salcie. prun.70 g/cm³. . fag. VI . cu contur stelat (stadiu avansat de alterare). . carpen. greu: anin de munte. brad. .50 – 0.80 g/cm³. densitatea variază de la cca 0.40 – 0. . tisa etc.specii foarte grele – peste 0. debitat chiar și produs finit.specii grele – de la 0.inima roșie a fagului = o colorație roșu deschis până la brun a părții centrale a trunchiului. Ea variază de la o specie la alta. ienupăr. Poate varia și la aceeași specie funcție de condițiile de creștere. anin. tei etc.

lemnul este utilizat ca material de izolare termică.UMIDITATEA este conținutul de apă. O umiditate de echilibru pentru realizarea mobilei și a obiectelor de interior este 10 ± 2%.50 g/cm³. Funcție de umiditate. PAL din fag – 0.70 g/cm³. Umflarea și contragerea lemnului diferă de la o specie la alta și chiar la aceeași specie pot fi valori diferite. ceea ce produce deformarea sau crăparea lemnului. Mărimea umflării și contragerii lemnului se exprimă prin coeficienți.PROPRIETĂȚILE ACUSTICE ale lemnului sunt: 15 . exprimat în procente. Ea influențează mai toate proprietățile mecanice și fizice ale lemnului: durabilitatea. PFL plăci moi – 0. PAL din plop – 0. .40 g/cm³-poros. Datorită structurii și compoziției chimice complexe. Un rol important îl joacă și în prelucrarea lemnului în semifabricate. impregnării. Crescând umiditatea. raportul între coeficienții de umflare sau contragere este următorul: (longitudinal) αl=1. din greutatea lemnului. longitudinală. scade rezistența electrică. Acestea sunt influențate și de alte lichide sau substanțe chimice.66-0. Acest fenomen se produce în limita absorbției sau pierderii apei legate (umiditate 0-30%). în special când este uscat. scade și mai mult rezistența electrică. (radial) αr=10. impregnarea și prelucrarea mecanică și chimică.82 g/cm³. încleierii și presării lemnului. .UMFLAREA ȘI CONTRAGEREA reprezintă mărirea dimensiunilor respectiv. .Tehnologia si estetica lemnului 2011 Densitatea aparentă a speciilor de la noi din țară este cuprinsă între 0.10 g/cm³-MDF).PROPRIETĂȚILE ELECTRICE – depind de umiditatea lemnului și de direcția fibrelor.73 g/cm³. La aceeași umiditate dar temperatură mai mare. Pătrunderea sau pierderea apei lichide în sau din golurile celulare nu influențează variațiile dimensionale ale lemnului. Datorită higroscopicității. lemnul tinde permanent să realizeze o umiditate corespunzătoare condițiilor de păstrare sau de folosință. PFL plăci dure – 1.75 g/cm³. . Mărimea coeficienților depinde de proporția de lemn timpuriu și târziu și de substanțele lichide cu care lemnul vine în contact.PROPRIETĂȚILE TERMICE cele mai importante sunt:  dilatarea termică – reprezintă schimbarea dimensiunii unei piese de lemn sub acțiunea căldurii. în raport cu poziția inelelor anuale și a fibrelor – radială. lemnul se comportă ca un material coloidal capilar. . uscarea. densitatea și umiditatea lemnului. lemnul își modifică dimensiunile. (tangențial) αt=20. placaj de fag – 0.00-1. În general lemnul este un bun izolator electric. a căror densitate este mai mare decât a lemnului masiv (placaj de plop – 0.  conductivitatea termică – este proprietatea de a conduce căldura.43-0. Coeficientul de dilatare termică depinde de specia lemnoasă. micșorarea volumului lemnului datorită creșterii sau scăderii umidității. având capacitatea de a absorbi și reține apa din atmosferă (higroscopicitate). Este un indice important în practica uscării.  difuzibilitatea termică – indică viteza de conducere a căldurii. Având o conductivitate termică redusă. funcție de variația dimensiunilor pe direcțiile de măsurare.600.40-0. PFL densitate medie – 0. tangențială.98 g/m³.35 și 0. În general.22-0.

contrabas etc. în special lemnul cu inele anuale regulate. . temperatura și defectele lemnului. B . .  Amortizarea sunetelor prin radiația energiei sonore este capacitatea lemnului de a amortiza sunetele prin frecări interne. Pentru aceasta există însă o limită de elasticitate ce nu trebuie depășită altfel. îmbătrâniri sau influența unor 16 . umiditatea și temperatura lemnului. temperatura. Rezistența la tracțiune paralel cu fibrele crește cu greutatea specifică și scade cu creșterea umidității și temperaturii.REZISTENȚA LA COMPRESIUNE reprezintă efortul unitar la care materialul solicitat la compresiune se rupe. În cazul mobilei curbate. .ELASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a reveni la forma inițială după îndepărtarea lor.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE PRIN ȘOC este o însușire care permite clasificarea lemnului pentru utilizări la care intervin solicitări dinamice și identificarea unor alterații. Este determinantă în alegerea materialelor pentru instrumente muzicale. Ea depinde de densitatea aparentă. . Rezistența la tracțiune perpendicular cu fibrele crește odată cu creșterea densității aparente și scade cu creșterea umidității și temperaturii. umiditatea.  Izolația sonoră a lemnului este un indice redus.Proprietățile mecanice . Această capacitate l-a recomandat ca material valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicale. Absorbția sonoră este mai mare la lemnul cu densitate aparentă mare. umiditatea și frecvența sunetelor.REZISTENȚA LA ÎNCOVOIERE STATICĂ apare la lemnul solicitat în special în lucrări de construcții și industrie.Tehnologia si estetica lemnului 2011  viteza de propagare a sunetelor. deosebim plasticitate la compresiune. umiditate ridicată și cu suprafețe neregulate. mărimea și distribuția porilor. Rezistența la compresiune paralelă cu fibrele este influențată de densitatea aparentă. densitatea aparentă. Cel cu inele anuale înguste (1-2mm) este apreciat pentru realizarea viorilor iar cel cu inele anuale late este recomandat instrumentelor ce produc sunete joase (violoncel. temperatura și defectele lemnului. . umiditatea.  Rezonanța lemnului este proprietatea lui de a propaga sunetele. Depinde de viteza de propagare a sunetelor în lemn și de densitatea aparentă.  rezistența acustică este cea pe care o opune lemnul răspândirii sunetelor și este proporțională cu modulul de elasticitate si densitatea aparentă.REZISTENȚA LA TRACȚIUNE este influențată de densitatea aparentă. El poate fi solicitat la tracțiune în sens paralel sau perpendicular pe fibre. pentru lemn interesează în special rezistența la compresiune perpendiculară pe fibre. care depinde de lățimea inelului anual. deformările devin remanente. mai importantă este plasticitatea la încovoiere. umiditatea. Ea este influențată de densitatea aparentă. temperatura și defectele lemnului. fibrelor.PLASTICITATEA este proprietatea lemnului de a se deforma sub acțiunea sarcinilor exterioare și de a -și menține noua formă după îndepărtarea lor. cea mai bună esență pentru realizarea mobilei curbate fiind fagul. întindere și încovoiere.). După natura solicitării.

fag = 40-100mm . molid. oțetar etc. dimensiunilor.DURABILITATEA este aptitudinea lemnului de a-și păstra nealterate caracteristicile sale naturale și însușirile de lemn sănătos în mediile în care este întrebuințat. mobilă. Cel utilizat în aer liber. Asamblarea elementelor din lemn prin cuie sau șuruburi se bazează pe forța de frecare dintre lemn și suprafața laterală a cuiului sau șurubu lui. densității aparente etc. lățimea inelelor anuale. înclinată. structura lemnului și defectele lui (fibra răsucită. evitându-se și atacul ciupercilor xilofage. brad (construcții de avioane.). plop. scăzând pe măsură ce crește umiditatea. umiditatea și temperatura mai ridicate. Cel mai bine se păstrează cel scufundat în apă. Raza minimă pentru un element din lemn de 25mm grosime: . Cel mai mult se uzează lemnul folosit la pardoseli. forma secțiunii cuiului și asperitatea suprafeței acestuia.). indicând și posibilitățile de prelucrare a lemnului cu sculele tăietoare. C . Specii cu rezistență mijlocie la șoc: stejar. noduri). . încăperi închise. ambarcațiuni etc. Rezistența depinde de densitatea aparentă. grinzi supuse efortului de încovoiere etc. Raza minimă de curbură depinde de specia lemnoasă. Ea clasifică lemnul în "tare" sau "moale". Mai bine se realizează cu piese cu secțiuni reduse. schiuri. (utilizări limitate). Specii cu rezistență mica la șoc: rășinoase. direcția de batere a cuielor față de inelele anuale. pământ. piese de mașini etc. Specii cu rezistență bună: frasin. Ea depinde de specie. . apă etc. vagoane. de densitatea aparentă. rezistența la acțiunea bacteriilor și ciupercilor xilofage. .CURBAREA este o proprietate a lemnului de care depinde utilizarea lemnului în construcții.frasin = 65mm . Lemnul poate fi folosit în aer liber. ambarcațiuni etc. Rezistența la smulgere depinde de densitatea aparentă. stejarul. umiditatea. .Tehnologia si estetica lemnului 2011 tratamente fizice sau chimice forțate. ulmul. traverse etc. în contact cu solul sau 17 . mobilă.REZISTENȚA LA DESPICARE apare datorită proprietății lemnului de a se diviza sub acțiunea unor unelte tăietoare în formă de pană.DURITATEA este proprietatea lemnului de a rezista pătrunderii unor corpuri mai tari. hicori. Cel mai bine se comportă speciile precum fagul. Ea crește cu densitatea aparentă și scade pe măsură ce crește umiditatea lemnului. castan. de natura mediului în care este folosit.REZISTENȚA LA FORFECARE intervine în construcții la asamblare prin scobituri sau buloane. densitatea aparentă mică. temperatura și unghiul de înclinare al fibrelor față de direcția longitudinală.REZISTENȚA LA SMULGEREA CUIELOR ȘI ȘURUBURILOR apare la utilizarea lemnului în construcții. frasinul. fag (vagoane. aviație.Proprietăți tehnologice .UZURA este fenomenul de distrugere a lemnului în timp prin contactul sau frecarea lui cu alte corpuri sau prin modificări ale formelor.stejar = 50mm . .

sortiment: cherestea. larice (120 ani). pin. Proaspăt tăiat are culoare alb-roșcat care devine galben portocaliu sub influența aerului. pin. crește în zonele temperate din Europa. se usucă ușor.în aer liber: stejar (80 ani). se prelucrează ușor.arbore până la 25m înălțime. șlefuiește și lăcuiește bine. America de Nord. > Anin negru 1 . Siberia și chiar și în Africa de Nord. pin (400 ani). în industria mobilei. estuare. lucitoare. mijlocie și mică. nuc (50 ani) etc. etc. lunci. coroana deasă și înflorire timpurie.sub șopron: stejar (150 ani). scoarța cenușiu-albicioasă.se întrebuințează în industria placajelor. salcâm (300 ani) etc. băițuiește. Datorită diferenței slab sesizabilă între alburn și duramen se mai spune și că este un lemn fără duramen. larice (500 ani). Lucrări interioare cu solicitări moderate. 115 specii. furnir 4 . VII . larice (60 ani). obiecte de uz casnic. fără tendințe puternice de crăpare. salcâm (100 ani) etc. Are nevoie de ape curgătoare pentru o dezvoltare completă. 4 . Durabilitatea medie a speciilor: .Tehnologia si estetica lemnului 2011 îngropat. crește pe coaste calcaroase și erodate.Specii lemnoase utilizate în construcții 1 . 2 .Specii lemnoase indigene Anin/ Arin 1 – este o specie de arbori spontani care crește în zonele reci și temperate ale Europei.arbore până la 20 m înălțime.cca.folosit în construcții la terasamente și fundații. > Anin alb 1 . 3 – sortiment: cherestea și furnir tehnic și estetic. mori și mine. . 2 – este un lemn semigreu. Se prelucrează bine prin strunjire. sculptură. Este specia care crește cel mai mult pe malurile fluviilor și ale râurilor formând arboret pe terenurile aluvionare. în mlaștini și bălți. instrumente muzicale.este semigreu. Arțar 1 . se sculptează. moale. pantofi. Asia și nordul Africii ca arbori de talie înaltă. Cere terenuri umede și zăvoaie. are o durabilitate mai redusă.scufundat: stejar. puțin durabil. . intarsie. Unele specii intră în componența pădurilor fiind utilizate pentru lemnul lor valoros (ex: jugastrul și paltinul de câmp). Culoarea este aproape 18 . altele pentru însușirile decorative (ex: arțarul american). coroană îngustă. 3 . scaune. cu tulpina dreaptă cilindrică. lemn de culoare alb-roșiatic (proaspăt tăiat) devenind roșiaticportocaliu (în contact cu aerul).

obiecte artă. pentru grinzi. se folosesc la unelte. stâlpi. Paltinul de câmp și jugastrul fiind mai tari. 4 .arbore de talie mare. port regulat-conic. cca. raze medulare late (paltinul de munte) și fine. cepuri. piloți. moale. furnir.folosit în construcții ca elemente structurale. Inelele anuale apar. de uz casnic etc. în secțiunea radială.arbore până la 30m. ca dungi fine sau vene lucioase. Se taie și se derulează ușor. fără canale rezinifere dar cu pungi de rășină. elemente strunjite și este foarte apreciat pentru finisări interioare și mobilier etc. 12-15m.sortiment: cherestea. lemn de culoare alb-gălbui.paltinul de munte se întrebuințează pentru instrumente muzicale. greu. se lăcuiește și lustruiește bine. Paltin (de munte. Suprafața șlefuită este foarte fină și ușor de finisat și băițuit. elemente masive vizibile. se usucă ușor fără deformări. furnir. abia vizibile. Se usucă cu atenție deoarece este expus la crăpături și deformări ca și la decolorare. se usucă greu. demontabile cu buloane. fără diferență de culoare între alburn și duramen. cu contrageri reduse. cu rezistențe medii. puțin durabil. sculptură.lemn fără duramen. la fabricarea 19 . >Jugastrul de Banat 1 . 4 . intarsii. 2 . jugastru) 1 . cu o înălțime de cca. >Paltin de munte 1 . decorațiuni interioare. se prelucrează ușor. de câmp. cu raze medulare fine. cu inele anuale bine delimitate. fără luciu. în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. 3 – sortiment: cherestea. rezistențe mecanice medii. se încleiază și finisează bine. 3 . cuie. >Paltin roșu 1 – crește în Europa și America. cu pori mici. 3 . 4 . >Paltin de câmp 1 .Tehnologia si estetica lemnului 2011 alb sau alb-gălbui îngălbenindu-se sub influența aerului și a luminii. uniform împrăștiați. rezistă pe soluri calcaroase. tare. prelucrări mecanice fără dificultăți dar mai greu decât la molid din cauza smulgerilor de fibre. 40m. Se comportă bine și cu rezistențe bune la îmbinări fixe.folosit la instrumente muzicale. case prefabricate. 2 . panel. de talie mare. prin băițuire se pretează la imitarea altor specii. ornamente sculptate. pane.arbore de talie mai redusă. 2 . coroana deasă. Brad 1 -specii originare din regiunile temperate ale emisferei nordice. 30m.sortiment: cherestea.este ușor.este omogen. lemn de culoare alb. strungărie. lemn de culoare alb-gălbui.este un lemn semiușor. furnir. obiecte de artă. lemn de culoare alb-gălbui-roșiatic. stabil. sensibil la geruri mari.

stâlpi de rezistență la construcții civile. 3 . > Brad grecesc 1 . rare. cu contrageri mari și rezistențe apropiate de cele ale stejarului. intarsie și pirogravură etc.este ușor. lemn cu alburn îngust albgălbui-roșiatic. puțin durabil. tâmplărie.Tehnologia si estetica lemnului 2011 celulozei și hârtiei.folosit ca elemente structurale cu solicitări reduse.sortiment: cherestea. 30m. 30m.se întrebuințează mult ca furnir în industria mobilei. umbră. Cireș păsăresc 1 . cu canale rezinifere. cenușie. cca. coroana piramidală. PFL-ului. coroana piramidală. se prelucrează ușor. șarpante cu deschideri mici și medii. rame și schelete pentru tapițerii. Carpen 1 .componentă a masivelor de foioase din țara noastră și a spațiilor verzi. obiectelor de uz casnic. 25-30m. moale. 4 . la noi răspândit în pădurile din zona dealurilor și chiar în cea montană. potrivit de greu. > Brad argintiu 1 .cca. > Brad de Caucaz 1 . furnir. 3 . se lustruiește și are aspect plăcut. cu cele mai rapide creșteri anuale. în secțiune radială cu dungi verzui-roz sau violacee. îl găsim în parcuri. sensibil la geruri mari sau secete prelungite. 2 . 10-15m.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. se prelucrează ușor. 4 . cu pori mici. rezistent la ger. șarpante pentru deschideri mici și medii. cu textură grosolană. rame panouri celulare. cu contrageri mari și rezistențe mecanice medii. > Brad alb 1 . vizibile. indigen în zonele de câmpie și coline.este omogen.originar din regiunea cuprinsă între Marea Neagră și Marea Caspică. raze medulare fine.foarte sensibil la ger. mai puțin la secetă.arbore forestier și ornamental. la fabricarea instrumentelor. scoarța netedă. Duglas verde 1 . elemente masive mobilier rustic.sortiment: cherestea. Cer 1 . rezistent la fum și gaze din atmosferă. 4 . tâmplărie.sortiment: cherestea.comun pădurilor noastre. industriale și agrozootehnice. fără luciu. lemn lamelat. a PAL-ului. 2 . coronament larg și des. tare.înălțime mai redusă.lemn greu și tare. duramen brun-gălbui-cenușiu până la roșiatic-brun. tulpina dreaptă.lemn greu și potrivit de tare. superioare fagului. până la 20m înălțime. raze medulare fine. duramen galben-trandafiriu până la brun-roșiatic. 50-55m. 2. 20 . 3 . scoarța cenușiu-verzuie și pungi de rășină. 2 .

nu este decorativ dar este greu și tare. Are culoarea alb-roșiatic. în secțiune radială cu oglinzi formate de acestea. duramen brun-roșiatic sau brun-cenușiu. Are tensiuni interne.sortiment: cherestea. Are o înălțime de 25-30 m. America de Nord. în special la elemente curbate și mulate. se defibrează ușor. in Orient la fabricarea tevilor de pipa. panel. lemn cu alburn alb-gălbui-roz. se usucă ușor. puțin durabil în condiții de umiditate necorespunzătoare. la noi creste salbatic in sudul Dobrogei. cu contur neregulat. se derulează bine. tare. Poate fi tăiat și derulat. 2 . trunchi drept și este lemnul cu cel mai mare grad de folosire. crem deschis cu nuanțe cenușii.Tehnologia si estetica lemnului 2011 3 . nerezistent la geruri mari. 65 specii răspândite în Europa. cca. se curbează bine prin aburire. cu pori împrăștiați. strunjire și finisare.sortiment: cherestea. pentru că are tendința de despicare și se deformează ușor. 4 . Inelele de creștere. Se debitează în furnir tehnic. elementelor curbate. uneori prezentând duramen fals brun-ciocolatiu.. furnir 4 . la fabricarea schiurilor. cu contrageri și rezistențe mecanice medii pentru foioase. cu dificultăți la uscare. în industria mobilei. finisare prin vopsire. furnir.15m.folosit asemenea bradului. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. Este un lemn fără duramen dar prezentând des duramen fals brun-roșiatic.se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări reduse. Ienupar 21 . cu raze medulare late și bine definite. 2 . datorită vaselor comunicante mici și a lemnului târziu închis la culoare sunt clar vizibile ca inele anuale. PFL dur. panel. cu fibra creață. Fag 1 . roșiatică. 3 . furnir. in locuri stancoase si calcaroase. ca furnir în industria mobilei. placaj. elastic. cca. rezistent. originar din Asia. șarpante cu deschideri mici și medii.arbore forestier și ornamental.este greu. Are o structură uniformă cu fibra dreaptă.. lăcuire. și se stabilizează. Se comportă bine la prinderi cu adeziv. Răspunde bine la geluire. elemente masive vizibile. furnir. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare vărgat). dens.sortiment: cherestea. Iasomie salbatica 1 – arbust catarator de 1. Frasin 1 .arbore forestier și ornamental ce crește în zona temperată în Europa și țări din Caucaz și în nordul Iranului. prin aburire se uniformizează culoarea. rezistent la presiune. ceea ce duce la crăpături interne încă de la doborâre. 3 . 4 – se poate folosi la fixarea taluzelor. Mexic și Asia. Nu e rezistent la intemperii și este sensibil la atacul insectelor și ciupercilor dacă e depozitat în spații umede. vizibili cu ochiul liber. PAF 4 – folosit ca elemente masive de rezistență la construcții provizorii. Cu proprietăți mecanice medii. se prelucrează bine și ușor cu toate uneltele. 30m.

numeroase. furnir. placaje de aviație etc. atinge 15-20 m înălțime. dur și foarte elastic. solid. cu rezistențe mecanice mari pentru o specie rășinoasă. cu textură fină. construcții sub apă. cu creștere rapidă. alburnul este îngust.20 m. eșafodaje. căptușeli interioare. cca. cu raze medulare fine.40-50m. compact si durabil. puțin durabil.este potrivit de greu. lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic. Are o înălțime de 40-50 m. Bun pentru îmbinări normale și are rezistențe bune la solicitări mecanice. 2 . ornamente sculptate. industriale și agrozootehnice.Tehnologia si estetica lemnului 2011 1 – arbore sau arbust rasinos inalt pana la 6m. fără duramen. cenusiu. Se usucă foarte încet deoarece are contracții mari. destul de rășinos. coroana lat-conică. Fără duramen. > Larice leptolepis 1 . care creste in regiunea montana. originar din zona indo-europeană. este omogen. industriale și agrozootehnice. și diametru de cca. raze medulare fine. cu canale rezinifere mici. 3 . coronament rar-luminos. galbui sau brun. răspândit la noi în toată zona forestieră. lambriuri. Trunchiul este foarte subțire. tenace.arbore forestier și ornamental. ca elemente structurale la construcții civile. drept și puternic. se prelucrează ușor. lemn alb. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). bogat în rășină. > Larice decidua 1 .sortiment: cherestea. 2 . furnir. 4 .folosit în construcții pentru tâmplărie și elemente de rezistență la clădiri civile. acoperire panouri. aproape alb. tendința de a se îngălbeni și de a se păta. sculptate. 4 – Fructele se folosesc drept condiment (ienibahar). moale. crește în regiunile submontane din Europa. elastic și durabil. cu luciu mătăsos pe secțiunea 22 . Mesteacăn 1 . Se prelucrează fără probleme. izolate sau grupate. cu luciu de sidef. intarsii etc. 3 – sortiment: cherestea. cu pori mici.semigreu. duramen brun-roșiatic.conifer forestier și ornamental. intarsii (furnirul măzărat este foarte apreciat). lemn stratificat. 4 .arbore japonez. 1-1. cu canale rezinifere mici. curbate. în centrul și nordul Asiei și America. de culoare alb-gălbui (lemnul timpuriu este alb cu un lemn târziu ușor mai închis). cu coaja roscata. 30m. duramenul are o culoare alb ivorie.folosit în industria mobilei ca elemente vizibile. Este lemnul cel mai răspândit la noi. cu pete medulare. Larice/ Zadă 1 . se debitează greu. tulpina dreaptă. ca furnir tehnic la fabricarea placajului și estetic pentru acoperiri de panouri. Molid 1 – conifer originar din emisfera nordică ce crește în Europa dar și în Asia și America. se despică greu.

2 . căptușeli interioare. case prefabricate. dar apoi devine foarte stabil. furnir. sculptură. de culoare alb-gălbui-roșiatic. lemn lamelat. Păr 1 – arbore ce crește în sudul și estul Europei. la acoperire de panouri.este omogen. Vasele comunicante si razele medulare nu sunt vizibile. taiere plana etc. cu duramen brun-închis cu dungi negricioase.este moale. stâlpi.sortiment: cherestea. rame panouri celulare. ambarcațiunilor. elastic. se prelucrează și sculptează bine. Este potrivit si pentru strunjire. cu contragere totală mică și rezistențe mecanice medii. cu unelte manuale sau mecanice. Se taie și strunjește bine. Lemn fără duramen. șarpante. 3 . ușor. raze medulare fine. cu multă rășina și foarte rezistent. intarsii. elemente de construcție. Reacționează bine la adeziv și lac.o specie de pin comun. ornamente sculptate. 4 . 2 – este un lemn de rezonanță. care crește în Europa centrală și de nord. are scoarța de culoare roșie -brună. 23 . elemente masive vizibile. tare. Este una din cele mai nobile specii. se prelucrează ușor prin tăiere și debitare.sortiment: cherestea. ornamente sculptate. intarsie și pirogravură. cu inele foarte pronunțat marcate. instrumente muzicale și elemente de precizie și imită foarte bine abanosul prin băițuire.se întrebuințează pentru decorațiuni interioare. piloți. Se usucă foarte încet datorită tendinței de deformare.sortiment: cherestea.este omogen. dens. greu. 4 . panel. furnir. despicare. rezistent. piese strunjite.folosit la mobilă. 3 . Nu este lucios. 3 . piese masivuire. 3 . în industria mobilei pentru acoperiri de panouri. 2 . cu pori mari. debitare .sortiment: cherestea. potrivit de greu. vizibili. Suprafețele rindeluite și șlefuite au un luciu frumos. împrăștiați. textura fină și uniformă. se prelucrează ușor prin tăiere. Nuc cenușiu 1 . elemente vizibile. mai puțin elastic decât cel de lariță (larice). la construcția avioanelor. rame și schelete pentru tapițerii. alburn lat. placaj. se usucă ușor și repede. furnir. duramen roșiatic-roz sau roșiatic-brun. 4 . Pin silvestru 1 . bucium etc. furnir. Se poate prelucra ușor cu toate uneltele. tâmplărie.folosit în construcții ca elemente structurale. elemente masive mobilier rustic. se prelucrează și finisează ușor. cofraje. pentru grinzi. ușor. moale.lemn cu alburn lat alb-cenușiu sau alb-brun-deschis. 2 . cu textura fină. alb-gălbui sau alb-roșiatic. Joaca un rol important în fabricarea pianelor ca înlocuitor al abanosului. se finisează greu.Tehnologia si estetica lemnului 2011 radială. sculptura. parchet. durabil. tare. intarsii (furnir din rădăcina foarte apreciat).

la cele hidraulice. acoperirea panourilor cu subfurnire. furnir. furnir rar.sortiment: cherestea. textura fină și uniformă. Alburnul este îngust și are o culoare galben deschis spre galben verzui. Salcâm 1 – arbore ce crește în sud-estul Europei și Americii.lemn cu duramen de culoare roșiatic-brun. negru) 1 .este ușor.este potrivit pentru solicitări în minerit. durabil. raze medulare numeroase și greu vizibile. ca lemn de mină. alburn alb-roșiatic. 3 .cu textura fină.lemn cu alburn alb-gălbui-roșiatic si duramen de culoare alb-roșiatic-brun.sortiment: cherestea. la fabricarea panelului. Platan 1 . se prelucrează ușor. traverse de cale ferata. pentru furnire. 2 .se întrebuințează ca lemn de construcții. mori. se usucă cu atenție pentru a nu se crăpa. cu contrageri și rezistențe mecanice mari. se prelucrează și sculptează bine. rame placate. 2 . de culoare alb.Tehnologia si estetica lemnului 2011 4 .obiecte mărunte de uz casnic. străpuns de adeziv. cu contrageri. ușor. panele. alb. răchita) 1 . în industria furnirelor. Textura este striată și decorativă. piloti. pentru tâmplarie exterioară.se întrebuințează ca elemente structurale în cazul unor solicitări mecanice reduse. 4 .sortiment: furnir.se întrebuințează la elemente nevizibile. stâlpi. navale. furnir. se prelucrează mai greu. moale. este omogen. 3 . 4 . Plop indigen (termurător. Salcia (căprească. greu. furnir. omogen. 4 . Trunchiul este adesea deformat și nu are o secțiune circulară.este moale. albă. cu pori fini. și desene apreciate. în industria mobilei la elemente nevizibile. placaje. rame și schelete de tapițerie. raze medulare foarte fine. Duramenul este galben-auriu spre verzui-brun închizându-se spre brun auriu. băițuit imită abanosul. 2 . Se usucă încet deoarece are tendința de crăpare și deformare. cu pori dispuși inelar. uniform împrăștiați.sortiment: cherestea. 4 . modelării. 2 . Are o înălțime de cca. 3 . ca elemente structurale la constructii 24 . piloți. cu pori mici uniform împrăștiați și raze medulare foarte fine. 3 . 25 m. rezistențe mecanice reduse.se întrebuințează în special în industria chibriturilor. Are un miros neplăcut atunci când se taie. fundații. Se prelucrează greu.lemn plopului tremurător este fără deosebire de culoare între alburn și duramen.este un lemn tare (dintre cele mai dure). furnirul este străpuns de clei. alb-gălbui sau puțin roșiatic-brun cand au duramen. elemente nevizibile etc.

parchet. pardoseli. 15-20m. de aceea trebuie uscat încet pentru a nu se rupe. Pentru îmbinări cu accesorii demontabile sunt necesare pregăuriri. elemente masive vizibile. și cu contrageri mari. potrivit de greu. are 900 ani. elemente de arhitectură interioară. ornamente strunjite. Stejar 1 – Arbore forestier și ornamental răspândit în general în Europa. un diametru de cca.Sortiment: cherestea. cu pori așezați tipic inelar și raze medulare late și fine. intarsie. la 70-80 km NV de Brasov. coroană ascuțită. Atinge vârste în jur de 500 ani. plăci. trunchi drept. rezistent. Este potrivit pentru elemente strunjite. Spania. > Stejar pufos 1 – 12-15m. lambriuri. 4 . duramenul este galben-cenușiu spre brun. sculptate și lăcuite. Este durabil și se impregnează ușor. scoarță groasă. > Stejar american de mlaștină 1 – originar din estul SUA. aparate gimnastică. lemn masiv pentru mobila de interior simplă sau sculptată. mobilă de exterior. 4 – întrebuințat la dopuri și plăci izolatoare. 2 . neregulată. Africa și America de Nord. rezistent la secetă. A re o înălțime de 40-50 m. Când se debitează radial razele medulare apar ca niște oglinzi de diferite forme. catarge. căptușeli.Se întrebuințează ca elemente structurale cu solicitări mecanice importante. construcții navale. placaje.crește în Europa ca și în Africa și America de Nord și Centrală. și duramen brun-gălbui până la brun. case prefabricate. de culoare alb-gălbui sau gălbui-brun deschis. 25 -30m. furnir. crește la noi în stepe (Dobrogea). cel mai batran stejar se afla in comuna Mercheașa in Homorod. trunchi drept. > Stejar roșu 1 – cca. cca. scări. Se distinge clar alburnul de duramen.Este tare. butoaie pentru coniac etc. piramidală. tâmplărie exterioară și interioară. stâlpi pentru eșafodaje și susțineri. 25-40m. Are fibra dreaptă și o textură 25 .30 m. Franța. originar din estul Americii de Nord. de rezistență în construcții. scoarță netedă. profilate etc. coroană largă. 3 m si o inaltime de cca. In Romania. la noi sunt păduri în silvostepă. piese de mașini. construcții sub apă. > Stejar brumăriu 1 – răspândit în Asia Mica și de Vest. crescut în zone de câmpie și coline joase. constructii navale. 3 . Europa. 21. Alburnul este galben-albicios. aparând vărgat. la noi în plantații forestiere și parcuri. 9 m circumferinta. > Stejar noduros 1 . lemn cu alburn diferențiat de duramen. coroană largă. 25m. echipament sportiv.Tehnologia si estetica lemnului 2011 agrozootehnice. construcții provizorii. cu numeroase oglinzi în secțiunea radială. la noi în fondul forestier. furnir natural sau băițuit. > Stejar de plută 1 – răspândit în Africa de Nord.

12-20m. pretios pentru sculptura. foarte elastic. duramen brun-roșcat. ornamente strunjite. Poate rezista multe secole. Asia. 4 . se prelucrează ușor. furnir. sculptură. obiecte mărunte. dens. cu diferențe de culoare între lemnul timpuriu și cel târziu (apare intens vărgat). stabil. chiar și 1000 ani. scoarța roșie. printre cei mai mari din zona temperată. 4 . 30m.se întrebuințează în lucrări de artă. parchet și construcții.sortiment: cherestea.este greu. cu textură fină. Tisa 1 – arbore indigen forstier și ornamental. Lemn fără duramen. de vară și de iarnă. 3 – sortiment: cherestea. Africa. Tei (alb) 1 . noduri numeroase. rechizite școlare. fin. foarte rezistent. moale. 30 specii. 3 . În Evul Mediu era asociat cu sfânta inimă a lui Iisus Cristos. 2 . trăi 300 ani și îmbătrâni 300 ani. lucios. originar din Europa. piese strunjite. 2 . profilate etc. Au aparut în perioada cretacică. În Franța în sec. planșete. > Tei cu frunza mică 1 – 18-20m. > Tei argintiu 1 – cca. coroana ovoidală. în quaternar au coborât în Danemarca. 4 . Rusia apoi spre sud și Asia. cca. > Tei cu frunza mare 1 – 25-30m. de munte. crește în zona montană. Creșterea și dezvoltarea teiului de iarnă se desfășoară fiecare în câte o treime a vieții sale respectiv. de culoare alb-gălbui spre roșiatic. cu pori mici împrăștiați și raze medulare fine.este un lemn greu și dens. În Europa se găsesc 5 specii. ușor rezistent. se prelucrează și finisează bine. Se usucă încet deoarece poate avea tendința de crăpare. 3 . obiecte mărunte de birou. originar din regiunile temperate ale emisferei nordice. Stejarul cu structura densă dă un furnir apreciat și e folosit la mobila din lemn masiv. lemn cu alburn îngust alb-gălbui. 2 . furnir. Ulm (de câmp.Tehnologia si estetica lemnului 2011 aspră. 4 specii la noi.se întrebuințează în modelărie.arbore indigen forestier și ornamental. usor atacabil de acarieni. rezistent la ger. furnir. tare. arcuri și săgeți. velniș) 1 – arbore forestier și ornamental. lemn cu alburn îngust alb26 .este omogen.sortiment: cherestea. cele mai răspândite fiind teiul argintiu.folosit înainte la mobilier dar și la construcții navale. IX au fost sursă de inspirație pentru Victor Hugo. au dobândit caracteristicile în era terțiară. 20 specii. cca. poate crește 300 ani. pentru instrumente muzicale. panel.

sortiment: cherestea. Abanos african (abanos negru.este un lemn foarte ușor (0. elemente pentru lambriuri. elemente curbate. originară din zona tropicală și subtropicală.alb gălbui. 4 . > Ulm de câmp 1 .plantă lemnoasă arborescentă. 25 -30m. recomandat la elemente interioare la saune... puțin durabil. este puțin elastic. se despică greu. Europa. negru-brun. are fibră dreaptă. la noi în zonele de cămpie și dealuri. se confundă cu cea a duramenului.50 m. Este un lemn cu duramen negru. parchete etc. rezistent. > Velniș 1 . are un luciu plăcut. kukuo) 1 . cu o rezistență medie la încovoiere. cu o înălțime de cca. 30 m și un diametru până la 1. duramen brun deschis până la brun ciocolatiu. Centrală și de Vest. greu. la noi în zonele de câmpie și dealuri. placaje. durabil.39 g/cm³). furnir. textură foarte fină. 3 . malam. Se prelucrează bine dar cu tendințe de așchiere. Africa de Nord.Tehnologia si estetica lemnului 2011 gălbui-roșiatic.se întrebuințează la acoperiri de panouri. kanran. 2 . ușor atacabil de insecte și ciuperci. rezistent la apă. 3 . elemente masive vizibile. 2 . furnir. îndeosebi din Africa. cu un aspect uniform dar brut. uși. negru-cenușiu cu dungi de culori diferite. 27 . Caucaz.este tare.sortiment: cherestea. Se finisează bine prin băițuire și lăcuire. alb . cu pori dispuși inelar.răspândit în Asia de Vest. se usucă ușor și repede. Are zone de creștere distincte. Este un lemn colorat uniform în care culoarea alburnului. cu structura fibroasă.răspândit în Europa Centrala. abanos nigerian – funcție de țară etc. 25 -30m. kayu. moale.Specii lemnoase exotice Abachi 1 – originar din Africa de Sud. seamănă cu plopul. cu pori de mărime mijlocie ce dau o structură poroasă . în construcția aeronautică și caroserii. 4 – folosit în special pentru furnir. 2 . Utilizat la ambarcațiuni. mobilă.

Textura este dungată. 3 . furnir. pentru acoperire panouri. 2 . galben-deschis până la galben-brun-auriu (expunerea îndelungată la lumină. ondulată și foarte decorativă.se usucă ușor și repede fără deformare și crăpare. intarsii. găurește și frezează bine.întrebuințat în ebenistică (tâmplărie fină). parchet și mobilă. Lemn fără duramen. furnir. instrumente muzicale de suflat. Aningre 1 . Reacționează bine la adezivi.lemn de culoare alb-gălbui. are culoarea gălbui-brun-roscat și se inchide fiind expus la aer. 4 .lemn în general greu. De preferat uscare naturală. 3 – sortiment: cherestea.Tehnologia si estetica lemnului 2011 abanos gabon abanos macassar abanos macassar abanos macassar 2 . cel maibun fiind foarte greu.sortiment: cherestea. praful este toxic. dens și tare. Structura are fibra dreaptă și textura fină. intarsii etc. Se usucă bine dar încet. Scoarța trunchiului este netedă. Suprafețele rindeluite sunt foarte netede. Alburnul are o culoare galben-albicioasă la început închizându-se în timp spre cenușiu-gălbui.crește în Africa de Vest. Duramenul este galben spre brun închis. Folosit la restaurări de mobilier. 2 . Se lucrează ușor cu mâna sau utilaje. durabil. 3 – sortiment: cherestea. Potrivit și pentru lucrări de căptușire. finisări interioare.este un lemn greu spre foarte greu. 30 m și diametru până la 80 cm. pipe. 28 . furnir.se folosește ca furnir estetic. rindeluiește. Se finisează și se băițuiește ușor. se prelucrează bine dar greu și numai după ce este aburit. mobilier de lux. Când e supus la solicitări medii poate fi folosit la construcții interioare pentru scări și structuri cadru. uzează sculele. 4 . Trunchiul este drept și neted. ornamente strunjite. 2/3 din el este fără ramuri. Se poate folosi ca înlocuitor pentru nucul european.se folosește în industria mobilei ca înlocuitor al nucului. Amazakoue 1 – arbore ce crește în vestul Africii. sculptură statuete. Avodiré 1 . incrustații mozaic. cenușiugălbuie adesea cu pete colorate. clape la pian. Are o înălțime de până la 45 m. Are o înălțime de cca. 4 . semidur și nu prea elastic. Este semiușor. Se debitează.

placaj. Se finisează bine dar pot apărea probleme la lăcuire. se finisează bine. Are un luciu frumos când e tăiat radial și raze înguste care sunt reminiscențe de la arțar. furnir.lemn cu diferență mică între duramen și alburn galben-verzui. lambriuri.arbore ce crește în vestul Africii.întrebuințat pentru interioare de lux. ocazional debitat ca furnir tehnic și estetic prin debitare tangențială oblică. Are contrast ușor între alburn și duramen. lambriuri. furniruire decorativă. Bubinga 1 . 2 . lemn cu fibra dreaptă și textură fină până la grosieră. care se închide în timp și la uscare. mobilă fină.arbore ce crește în America de Nord.este un lemn foarte greu. Ciresul american 1 . 4 . Are o înălțime de până la 40 m și diametru de până la 1. Reține bine cuiele și șuruburile. Framire 1 . 3 . 2 – este un lemn semigreu. ondulată. Se prelucrează dificil. textură uniformă destul de fină. Se șlefuiește bine rezultând o suprafață satinată. fără diferență între alburn și duramen. Lemn cu fibra dreaptă. cenușiu-roșcat spre galben pal. dungată datorită fibrelor și zone colorate înguste. tocește uneltele repede. luciu profund. mobilă. în timp devenind brăzdată. cu aspect vălurit când e tăiat. Are tendința de crăpare dar mai puțin de deformare.sortiment: cherestea.folosit pentru tâmplărie fină. De preferat uscarea la aer natural. Duramenul este brun-rozaliu. La uscare are tendința de deformare și despicare. cu vârste de cca. 3 – sortiment: cherestea. 2 . Se usucă greu și încet. praful irită. marchetărie.50 m.Tehnologia si estetica lemnului 2011 închide culoarea considerabil). furnir. intarsii. Culoarea alburnului este alb-cenușiu. 100 ani. 3 – sortiment: cherestea.lemn ușor potrivit de moale. Când e tânăr coaja este încrețită. cu o creștere rapidă. Duramenul este roșu-brun spre violet cu dungi roșu închis și violet. înălțime de 20 m și diametru de 1 m. 4 . tâmplărie fină. 4 . galben-deschis. obiecte de lux etc. foarte decorativ. se derulează bine. instrumente muzicale. Alburnul este îngust și gălbui pal. Textura este ușor aspră.folosit ca parchet. 29 .

întrebuințat pentru acoperiri panouri. conține cristale de oxalat de calciu devenind cenușie-brună cu nuanțe măslinii. Kosipo 1 . placaj. 3 . elemente vizibile. intarsii. se prelucrează ușor.Tehnologia si estetica lemnului 2011 2 . furnir. 2 . dens și tare. are luciu mătăsos cu ape. furnir.sortiment: cherestea. necesită umplerea porilor.lemn moale și uşor. se finisează bine. se debitează bine în furnire.lemn cu duramen roșu-brun-închis cu nuanțe de violaceu. Macoré 30 . necesită umplerea porilor. se prelucrează bine. crește în regiunea mediteraneană. alburnul cenușiu albicios. nu se derulează bine.lemn potrivit de greu și de tare.sortiment: furnir. se finisează bine. originar din Asia. textură fină și uniformă.lemn potrivit de greu și de tare. 4 . se debitează bine în furnire. 3 . se prelucrează ușor.lemn de culoare gălbuie-albicioasă. 4 . 4 . 3 .subtropical. intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. Lămâi 1 .sortiment: cherestea. lemn de culoare galbenă.lemn greu. Limba 1 . elastic.întrebuințat pentru intarsii. 2 . se debitează bine în furnire. elemente vizibile și nevizibile. panel. finisarea necesită umplerea porilor. 4 . placaj.întrebuințat pentru acoperire panouri. 2 . 3 .sortiment: cherestea.

întrebuințat pentru acoperire panouri. furnir. 3 . intarsii. ornamente sculptate. strungărie etc. măzărat înflorat. Duramenul este brun închis de diferite nuanțe.întrebuințat pentru acoperire panouri. se prelucrează bine. textură fină până la mijlocie. strunjite profilate. 2 . strunjite. Are 40 m înălțime cu diametru până la 2. elemente vizibile.lemn potrivit de greu și tare. Textura are un luciu mătăsos. cu o inaltime pana la 8m. praful de lemn nu este toxic.lemn semigreu.Tehnologia si estetica lemnului 2011 1 . 4 . 2 . Mahon african 1 . furnir. necesită umplerea porilor la finisaj. 2 . ornamente sculptate. desene mahon piramidal. strunjite. intarsii.lemn semigreu.duramen brun-roșu sau gălbui brun.crește în nordul și estul Americii de Nord și mai puțin spre sud-est. aspect marmorat și benzi transversale mai lucioase pe secțiunea radială. 4 . se prelucrează și finisează bine. elastic. 4 . de culoare galben-verzuie. aclimatizat pe toata coasta Marii Mediterane.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic. strunjite. intarsii. se prelucrează bine.50 m. foarte elastic. intarsii.întrebuințat pentru acoperire panouri. 2 – lemn compact și omogen.sortiment: cherestea.lemn cu duramen brun-roz până la brun-roșiatic închis. 4 .sortiment: cherestea. Alburnul este albicios și foarte îngust la arborii din păduri spre deosebire de cei crescuți izolat la care alburnul es te foarte lat. se lustruiește frumos. 4 – se folosește în gravură. se prelucrează și finisează bine. se debitează bine în furnire. 2 . furnir. Măslin 1 – arbore originar din Asia Mica.întrebuințat pentru acoperirea panourilor.sortiment: cherestea. ornamente sculptate. Fără crengi până la 8 m. Nucul american 1 . 3 . textură fină și uniformă. 3 . 3 . profilate. furnir. furnir. necesită umplerea porilor la finisaj. 3 . Mansonia 1 .duramen cenuşiu-brun până la brun-violet cu tente cenușii-verzui. Are contrast mare între alburn și duramen. praful de lemn este toxic.sortiment: cherestea. California si Australia. praful de lemn este foarte toxic. 31 . ornamente sculptate. Mahon american 1 .lemn mai puțin dens. profilate. elastic.sortiment: cherestea. elemente masivuire.

4 . aspect uleios. 32 . Paduc african 1 .sortiment: cherestea. necesită umplerea porilor la finisaj. 3 . intarsii. Se usucă bine fără probleme de despicare sau torsionare. furnir.duramen roșu-corai până la roșu brun închis.întrebuințat pentru acoperire panouri.lemn greu și tare. 2 . ornamente strunjite.duramen brun-verzui la brun-ciocolatiu spre negru.sortiment: cherestea. elastic. 3 . se prelucrează bine.sortiment: cherestea. conţine substanțe grase. se prelucrează și finisează bine.duramen colorat variat brun-purpuriu la negru-violaceu sau de la brun-gălbui deschis până la brun închis.Tehnologia si estetica lemnului 2011 2 . furnir. nu se încleiază bine.lemn semigreu. ornamente sculptate. intarsii.lemn foarte greu şi dur. Se despică ușor și se șlefuiește și finiseaza bine. 4 . Teak 1 . 4 . cu duramen de culoare variată de la roșu-deschis ca focul până la brun închis cu dungi mai închise. 3 . strunjite. intarsii. ornamente profilate. se prelucrează bine. intarsii. se prelucrează bine.întrebuințat pentru acoperire panouri. dur.se folosește la mobilier și construcții navale. Sapeli 1 .lemnul este greu. finisaj anevoios. 3 . textură foarte fină și desene decorative foarte apreciate. Este flexibil. 3 . furnir. America de Nord. 4 . profilate. intarsii.sortiment: cherestea. durabil și cu fibra dreaptă. Păr african 1 . solid. uzează sculele. praful de lemn nu este toxic. Japonia.sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri. 3 – sortiment: cherestea.întrebuințat pentru acoperire panouri.duramen roșu-corai până la roșu-brun închis prin expunere la lumină își pierde culoarea. 4 .lemn cu duramen brun-roz până la brun-roşiatic închis. 4 . 2 . 2 .întrebuințat pentru acoperire panouri. China.lemn tare. greu și elastic.lemn potrivit de greu și tare. greu și elastic. se finisează și lustruiește bine. 2 . Este o bună alternativă a nucului european. praful iritant . Palisandru 1 . lemnul are aspect uleios. furnir. elastic dar se despică ușor. 2 . Trandafir 1 – originar din Asia. furnir. se prelucrează greu.lemn tare. furnir. uzează sculele. 2 .

se prelucrează greu. 4 . VIII . Se obține cheresteaua tivită . 3 .Prelucrarea lemnului în semifabricate Cheresteaua – se obține prin tăierea bușteanului cu ajutorul gaterului – cu una sau mai multe pânze. negricioase. intarsii. rigle.Tehnologia si estetica lemnului 2011 3 .întrebuințat pentru acoperire panouri. pornind de la cea mai mică lățime pe care o are. Covor/ cherestea reconstituită – se obține din prelucrarea scândurii sau a dulapilor. cu toate cele patru laturi paralele. se trec prin mașina de rindeluit pe 4 fețe.lemn vărgat brun-deschis până la brun-cenușiu cu dungi brune. 33 . bușteanul este tăiat pe lungimea lui rezultând următoarele sortimente: scânduri. vino" a pânzelor.potrivit de tare. funcție de grosimea dorită a panoului. prezintă canale gumifere și uneori pungi de gumă. placaj. dulapi. Astfel. șipci. intarsii. Se taie sub formă de șipci de max 70mm lățime.întrebuințat pentru acoperire panouri.sortiment: furnir. printr-o mișcare de "du-te.sortiment: cherestea. După această primă tăiere urmează operațiunea de tivire. prin tăierea celorlalte două laturi. Sortimentul rezultat are forma neregulată a bușteanului (mai lat la bază și mai îngust sus). se debitează bine în furnire dar acestea sunt casante. textură uniformă și aspect decorativ deosebit. 2 . furnir. la finisare apar pete de gumă. Lemn zebra 1 . 4 .

Tehnologia si estetica lemnului 2011 rezultând șipci cu grosime și lățime uniformă.) care se înlătură. 6000mm). noduri căzătoare. Apoi li se aplică clei pe laterale și se așează una lângă alta până se obține lățimea dorită (max. Surplusul se taie și se folosește la următoarea șipcă. Se aplică un clei la rece și se lipește șipcă de șipcă până se obține lungimea dorită (max. se însemnează eventualele defecte (pete de culoare. Se așează pe o bandă transportoare. Urmează introducerea în presă rezultând un panou care va fi decupat ulterior după o diagramă de croire din care să rezulte un randament 34 . Urmează frezarea la capete pentru înnădirea în dinți. 1100mm). crăpături etc.

trandafir/ palisandru. carpen. limba (gălbui până la gălbui-brun cu benzi neregulate verzui. pot avea grosimi până la 3mm. cireș. verzui sau violete). vitrine etc. tiama etc. ulm. cu luciu auriu). anin. frezarea oblică a bucăților scurte de furnir. stejar.nuc.moi – tei. Este o foaie subțire de lemn. verzui-brune sau brune negricioase). Există și specii din lemn colorat în prealabil. uscarea și înnădirea foilor de furnir (uscarea furnirelor. după o plastifiere bună. mahon sapeli/ sapeli (duramen brun roșiatic până la roșiatic). la aer devenind brun-închis). folosite la fabricarea placajelor. cu ajutorul coronamentului. plane sau curbe ale mobilierului. așezate unele peste altele și dispuse astfel încât direcția fibrelor unei foi să fie diferită de direcția fibrelor foii de deasupra și a celei de dedesubt. avodire (gălbui până la gălbui-roz). sub presiune. furnirele estetice se produc din: .specii exotice – abachi/ samba (galben deschis cu fibre fine). . mesteacăn.08-0. ușilor. obținute de obicei prin derulare continuă. Din punctul de vedere al speciilor. fag. producerea furnirelor (derularea. Ele pot fi întregi sau pot fi înnădite din mai multe bucăți alăturate. obținută prin tăiere plană sau prin derulare. tratamentul termic al buștenilor – aburirea. paduc african (duramen roșu-brun portocaliu. păr. la cald sau la rece. Există două tipuri de furnire: decorative și tehnice. Cele estetice se taie in general prin tăiere plană dar și printr-o derulare parțială. Furnirul – este un semifabricat din lemn utilizat pentru acoperirea fe țelor exterioare/ interioare. înnădirea laterală a fâșiilor înguste de furnir. foile exterioare sunt făcute din lemn de esență indigenă mai tare sau din lemn exotic. macore/ păr african (roșu-brun până la roșu-cenușiu). lămâi (gălbui-cenușiu până la galben ca lămâia). salcie. Foile de furnir se lipesc între ele cu clei de cazeină sau de rășini sintetice. înnădirea 35 . mahon african/ acaju. dibetou. apoi încleiate prin presare pe un suport de hârtie sulfat sau pe țesături fine textile. abanos macasar (duramen negru marmorat cu nuanțe roșiatice. tavane. zebrano (benzi brune deschis și brune închis până la negricioase). în diverse culori. cojirea buștenilor – manuală sau mecanică). La unele placaje. frezarea paralelă a fâșiilor înguste de furnir. plop. după ce bușteanul a fost fasonat.1mm. Pentru o prelucrare ușoară lemnul este întâi plastifiat prin aburire sau păstrare în cazane cu apă fierbinte la temperaturi și perioade diferite funcție de specia respectivă. salcâm . în foi subțiri de numai 0. Placajul – este un semifabricat din lemn format dintr-un număr impar de foi de furnir. frasin. prin absorbția vopselei în trunchi. bubinga/ rodin. Pentru derulare bușteanul este prins la capete și se începe operația. lambriurilor etc. Cele tehnice. paltin.specii indigene – tari . mahon sipo/ sipo (duramen roșiatic-brun. primele bucăți fiind eliminate până rezultă un covor continuu. pentru a se putea lustrui frumos sau spre a fi decorative. croirea). Cel mai uzual este placajul cu fibrele alternate perpendicular. imediat după doborârea lemnului. dându-i-se o formă regulată pe toată lungimea. Operațiuni pentru fabricarea placajului: pregătirea materiei prime (tăierea buștenilor la lungimea necesară. Microfurnirul – este tăiat din specii cu textura frumoasă.Tehnologia si estetica lemnului 2011 foarte bun de utilizare. Este folosit pentru finisări interioare: pereți.

anin. Este mai rigid și se deformează mai greu decât lemnul masiv sub influența variațiilor de umiditate datorită șipcilor interioare așezate cu inelele anuale în direcții diferite. ignifugat iar după starea și aspectul suprafeței poate fi neted. sortarea furnirelor. șlefuirea. structurate (mai multe straturi de așchii diferențiate de la centru spre periferie). cu precădere a fagului. fag etc. plop. mesteacăn. format dintr-un miez gros de șipci sau miez bloc (panou din scânduri sau fâșii de furnire groase încleiate) din cherestea de rășinoase (uneori și din specii de foioase moi – tei. acoperit și încleiat pe ambele fețe cu câte un strat de furnir gros. din tei. Se obțin din lemn tocat în așchii mărunte amestecate prin suflarea într-un buncăr. aplicarea cleiului pe foile de furnir. din așchii măcinate/ zdrobite.Tehnologia si estetica lemnului 2011 longitudinală a bucăților scurte de furnir. Panelul – este un semifabricat din lemn sub formă de placă paralelipipedică . din talaș industrial. Proprietățile placajului sunt superioare plăcilor din lemn masiv (rezistențe mecanice mai mari. După modul de tratare poate fi antiseptizat. anin. canapele etc. După structură se produc panouri omogene. Poate fi lăcuit. poate fi: longitudinal sau transversal. iar după specie: de fag. După operația de formatizare (regularizarea laturilor) se depoziteaz ă în condiții care să nu permită deformarea. lemn exotic etc. acoperit cu hârtie decorativă etc. sortarea. anin. Prin conducte sunt aduse la presă pe o bandă lată din oțel inox formând un covor de așchii format din trei straturi: la margini strat de așchii fine. înlocuirea nodurilor la furnire). care se amestecă cu lianți formând o pastă vâscoasă care apoi se presează. fag etc. plop). emailat. MDF/ PAF. plop.). tei. stratificate (obișnuite). Se pot obține plăci plane în prese plane și plăci curbe în prese curbe. lipirea și presarea placajului (prepararea cleiului. Se realizează după procedee 36 . melaminat. Covorul intră în presă și se presează la temperatură mare. la mijloc un strat de așchii mai mari. Specii utilizate la fabricarea panourilor din PAL: salcie. molid. de ex. așezat cu fibrele perpendicular pe direcția fibrelor miezului și presat la cald. După modul de presare se produc panouri presate perpendicular sau paralel cu fețele (extrudate). HDF – semifabricate obținute prin defibrarea mecanică a lemnului. După forma așchiilor se produc panouri din așchii plane. brad. După direcția fibrelor straturilor exterioare de furnir. variații dimensionale și deformații datorate variațiilor de temperatură și umiditate mai mici. finisarea plăcilor de placaj (tivirea placajelor. cu fețe prelucrate. melaminat sau acoperit cu fibre decorative. rășina devenind liant și obținându-se placa de PAL. PAL – este un semifabricat produs sub formă de panouri cu dimensiuni determinate de cele ale preselor . posibilități de prelucrare mai mari etc.). plop. presarea foilor de furnir încleiate).. pentru lamele elastice folosite ca suport pentru saltele la paturi sau în tapițerii (fotolii. mesteacăn. ambalarea și marcarea). 2-4mm. în suspensie fiind cu rășini sintetice termoreactive pulverizate.

OBS) a căror specificaţie dimensională şi calitativă este precizată mai jos. PAL cașerat – pe panoul de PAL ca suport se aplica prin presare un film din hartie decor care a fost imprimat si tratat pentru a nu fi casant. -elemente ascunse -schelete tapiţerie -uşi ferestre -pardoseli -şarpante -streaşini Cherestea de răşinoase 37 . moi. realizate prin procedee de defibrare mecanică. PAL și PFL emailat – se execută cu vopsele speciale. impregnate cu rășină melamină formaldehidă. solvenți. folosite mai mult în construcții.48 mm L=1–6m Destinaţia -elemente masive vizibile (mobilier rustic -rame placate şi neplacate -elemente de masivuire protejare canturi.Cherestea Sortimente Scânduri Dulapi Sipci Dimensiuni g=12.Sortimente utilizate în construcţii şi la fabricarea mobilei Materia primă utilizată la fabricarea mobilei este constituită din diferite sortimente din lemn masiv (cherestea) şi pe bază de lemn (furnire. melaminate. apoi unul decor. emailate. 18: 24 mm l = 60 – 300 mm L=1–6m g=28. PFL. OSB – panouri cu așchii mari orientate. panel. Primul film este barieră. Ca densitate sunt moi. 68. care poate fi uni sau imprimat cu diverse texturi de furnir sau desene. Ca aspect poate fi mat sau lucios. 75 mm l = 60 – 300 mm L=3–6m g=24 mm l = 38 . După o șlefuire prealabilă se aplică emailul prin turnare: întâi un grund. Suprafața devine rezistentă la umezeală. placaj. zgârieri. se usucă la cald. Panouri înnobilate PAL și PFL melaminat – se obțin prin procedeul de melaminare care se face prin 1 -3 straturi de film/ hârtie. se șlefuiește după care se aplică emailul și iar se usucă la cald. semidure și dure. căldură. 38. Pot fi dure și extradure. covor de cherestea reconstituită. PAL. A . presate la cald pe una sau ambele fețe.Tehnologia si estetica lemnului 2011 rezultând plăci cu două fețe netede. La PAL se poate face pe doua fețe iar la PFL se melaminează pe o singură față. poroase etc. tratate împotriva apei sau ignifugate. Se presează la presiune și temperatură înaltă. Se realizează după mai multe procedee rezultând plăci cu o față netedă și dos cu urmele sitei. PFL – este un semifabricat obținut prin împâslirea și încleierea fibrelor individuale sau a fasciculelor de fibre. PAF. iar al treilea un film de acoperire transparent. IX . 48. M DF.

90 mm l => 80 mm L = 0. 32. 90 mm l = 50. 80 mm l => 100 mm L=1-4m g=25. păr şi Dulapi netiviţi ulm Scânduri Cherestea de netivite diverse g=25.Tehnologia si estetica lemnului 2011 g= 38. 40 mm l => 60 mm L=1-4m 38 . paltin.contratepte -balustrade. 90 mm netiviţi) l => 80 mm L = 0. -plafoane casetate -uşi ferestre -elemente decorative sculptate -elemente decorative presate -elemente lamelate mulate -elemente masivuire a canturilor -elemente ancadrament -elemente decorative sculptate -elemente de structură decorativă -elemente masivuire a canturilor -elemente curbate -elemente ancadrament -elemente lamelate mulate . 32.4 . 60. 40 mm Cherestea de şi netivite) l => 60 mm foioase L = 0. 40 mm L=1-3m g=50. 90 mm L=1-3m g=25. parchet -scări. parchet -scări. 80. 60.elemente din structura de rezistenţă . 60.4 m g=25.4 .4 . 58.4 m Dulapi (tiviţi şi g=50. -balustrade -lambriuri -plafoane casetate -elemente din structura de rezistenţă -elemente decorative sculptate elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente lamelare mulate -pardoseli. 40 mm L=1-3m Rigle g=50. 90 mm l = 50. 80. 80. 80. 70.4 m Sipci g=25. 60. 70. 96 mm L=1–6m Scânduri (tivite g=25. frasin. 60. 60. 60. 40 mm l => 60 mm L=1-4m g=50. -lambriuri -grinzi. 80. 60. 40 mm l = 25. 70. Dulapi netiviţi plop. trepte. 90 mm L=1-3m Rigle -lambriuri -grinzi -elemente masive din structura de rezistenţă -elemente masive sculptate -elemente de masivuire a canturilor -elemente de ancadrament -elemente curbate -elemente cu ornamente imprimate -elemente lamelate mulate -pardoseli. 80. 70.elemente decorative sculptate Scânduri (tivite Cherestea de şi stejar netivite) Dulapi (tiviţi şi netiviţi) Sipci Rigle g=25. 70. 80 mm l => 100 mm L=1-4m Scânduri Cherestea de netivite diverse specii moi: arin. 40 mm l => 60 mm L=1-4m g=50. 48. 40 mm l = 25. 40 mm l => 60 mm L=1-4m g=50. 58 mm l = 48.salcie şi tei Scânduri Cherestea de netivite cireş. 70.

1200. 2240 x 1220 Placaj de plop şi tei pentru g = 3. MDF Placaj de interior fag pentru g= 3. 10.elemente de legătură şi consolidare Placaj din paltin.1750 mm g=0. 8. 800. 0.0. 8.2.elemente de placare . mesteacăn.…2500 mm g=0. 600.6. 1830 x 1220. 100. 2000 x 1250. 12. frasin. PAL. arin. 120. 8.70. 2000 x 1220. 8.55.80 mm ulm. 9.2 mm fag g = 1.60 mm paltin. L = 980. 2200 x 1220. 0. 2240 x 1220 .elemente suport . 900 x 100.Tehnologia si estetica lemnului 2011 specii: arţar. rădăcină de nuc 0. 1200 x 120.Placaje.1 mm l = de la 100 la 1000 mm din 50 în 50 mm.6.5.15. 0.elemente de legătură şi consolidare . 4.0 mm plop. 10 interior L x l= 1530 x 1530.înlocuitor al elementelor masive din structura de rezistenţă . 4. frasin. intarsie -elemente stratificate mulate -acoperirea suprafeţelor exterioare -elemente decorative obţinute prin îmbinare artistică -elemente decorative obţinute prin încrustaţie (mozaic şi intarsie) -elemente stratificate mulate C . 5. g = 3. păr g=0.1300. 1. 6. 2240 x 1220 Placaj de răşinoase pentru g= 4. 2000 x 1250. 2. 12 interior 39 .1330. 0. 4. ulm.elemente de placare . 600 x 100. 5. 1. 6.7. 1500. 1500 x 140. 1650. jugastru. 60. 5.70. 1. 0.elemente de placare .Furnire Furnire tehnice Dulapi netiviţi g=50. 400. B.elemente compartimentare . stejar.8.1650 x 140 mm -elemente stratificate mulate -înlocuitor al masivelor pentru canturi -subfurnir -acoperiri exterioare şi interioare a panourilor -subfurnir clase inferioare -elemente decorative.elemente de legătură şi consolidare . 1. răşinoase l = 80. paltin g = 0.10.elemente de compartimentare .8 mm L x l = 600 x 80. 2000 x 1250. salcâm. D Furnire estetice indigene -radiale -semiradiale -tangenţiale Furnire estetice din specii exotice g = 0. panel.1. 80 mm l => 100 mm L=1-4m A.55 mm nuc. cireş. salcâm B . 140 mm L = 300.20 L x l= 1530 x 1530.18. PFL. 3. carpen şi salcâm L x l= 1530 x 1530. C.

2200 x 1220. 30. 20. 35. la 5 mm distanţă şi 450 Linii subţiri.lambriuri . 30. 4 . 50. 2440. 2240 x 1220 Panel de tei. 12. 2000 x 1250.2 .panouri nefurniruite pentru tapiţerii . 18 mm densitate medie din fibre l = 1220 de lemn L= 1830. continue longitu-dinale.înlocuitor PAL .înlocuitori masive cu structura de rezistenţă .elemente de placare . 6 . panel. 2750. 40 fag L x l= 2000 x 1220 2000 x 1250 2200 x 1280 2240 x 1230 PAL – Plăci din aşchii din g = 4.elemente de placare . 40 reconstituit l = 1200 L = 2400. la circa 1 mm etc.elemente de structură .elemente profilate .3050 mm Panouri covor de lemn G = 18. 40.panouri curbate . 8 mm lemn l = 1220.Reprezentări convenționale în secțiune a diferitelor materiale folosite la construcția mobilei Nr. 22. 16. 18. 10. lemn 25.elemente de compartimentare -panouri de mari dimensiuni cu decoraţiuni interioare . 14. 30. g= 12. 25. 60 mm L x l= 2750x1830 3660 x 1830. 18.elemente mulate . 40 . 3660 MDF. 3050. 5 . 6000 . 2440. 22.scări X .panouri plane şi curbe furniruite . 3600 x 1800. arin. 1700 L= 1830. 16. 19.elemente de mobilier .elemente de legătură şi consolidare . (indiferent de specia şi distanţă şi 450 înclinare direcţia secţiunii) pentru desene la scară 1:10 sau mai mici 2 Lemn masiv: -secţionat transversal -secţionat longitudinal (radial) Haşuri cu mâna liberă. crt Materialul reprezentat la scară : >1:10 Felul haşurilor şi notaţiilor Modul de prezentare 1 Lemn masiv. placaj Haşuri cu mâna liberă. PAF – plăci cu g= 12. plop. 22.elemente de placare . 8. 2750. trase cu mâna liberă Linii subţiri înunghi la cca 5 mm distanţă. 6. 2440 x 1220 PFL – Plăci din fibre de g = 3.elemente de placare .Tehnologia si estetica lemnului 2011 L x l= 2000 x 1220.înlocuitori a elementelor masive din structura ramelor .elemente cu structura compusă . 2140.elemente în structura de rezistenţă . la circa 3 mm distanţă.

direcţia de extrudere Pentru furnirul de bază. întrerupte. Pentru miez. 2. linii echidistante den-sitate medie. perpendiculare pe direcţia longitudinală. 2). subţiri. linie continuă . linie continuă longitudinală. longitudinală. cu un spaţiu secţiunii şi grosimea mai mare la mijloc placajului) Pentru furnirul de bază.secţionate perpendicular pe direcţia de extrudere longitudinală. subţiri. 3 dublu-placată simplu-placată . 1. Plăci din aşchii aglomerate extrudate. de desime medie şi perpendiculară între şipcile învecinate Pentru furnirul de bază. Plăci şi 45 înclinare.Tehnologia si estetica lemnului 2011 -secţionat (tangenţial) longitudinal trase cu mâna liberă 3 Placaj (indiferent de direcţia Linii continue longitudinale. 3) Ca la pct.secţionate paralel pe ondulate. linie continuă 4 Panel: longitudinală. linii verticale.8. ondulate. linii subţiri în unghi la cca 5 mm distanţă. trase cu mâna liberă 5 Lemn lamelat Linii longitudinale continue şi dese subţiri ondulate la cca 5 mm distanţă din aşchii Linii 0 6 A. Pentru şipci. Pentru şipci.4) şi pentru lonjeroane şi tra-verse ca la lemn bază masiv (pct. furniruite . aglomerate de lemn Pentru furnirul de bază. 7 Plăci din fibre de lemn Linii longitudinale ondulate 8 Plăci celulare cu furnir de Pentru furnirul de bază. linie continuă B. haşuri la 450 -secţionat transversal trase cu mâna liberă. 9 Plăci celulare cu placaj 10 Ramă de lemn masiv 41 Ca la pct. cu indicaţia dată pentru placaj (pct. Pentru miez. întrerupte. ca la panel (pct. de Pentru miez. linii orizontale.

-Se aplică pe canturile paralele și Pentru canturile perpendiculare cu direcția de expuse degradării extrudere prin loviri sau solicitări mecanice repetate -Se utilizează la toate grosimile de panouri. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează. . ale panourilor placaj panel plăci din aşchii de lemn Linii continue paralele cu liniile de contur ale panelului. Se utilizează la parametri cu grosimi până la 12 mm Prin îmbinarea dreaptă consolidată prin șuruburi sau cuie 42 Pentru canturile -Bordură din material plastic. Se vizibile expuse utilizează la toate grosimile de degradării prin lovire panouri. Grosimea bordurii se va stabili în funcție de accesoriile care se montează Prin îmbinarea în lambă și uluc -Pentru canturile vizibile. Linii continue paralele cu liniile de contur ale plăcilor din aşchii de lemn.Tehnologia si estetica lemnului 2011 11 Furnir aplicat pe ambele părţi Linii continue paralele cu liniile de contur ale placajului. expuse degradării prin loviri -Pentru canturile vizibile ale panourilor din PAL înnobilat -Bordură din material plastic. Reprezentarea bordurilor folosite la panourile din PAL Îmbinarea Schița îmbinării Destinația Observații -Se utilizează la toate grosimile de Pentru canturile panouri. Se folosesc furnire vizibile ale panourilor estetice sau tehnice de mobilă -Se aplică numai pe canturile paralele cu direcția de extrudere Prin dreaptă îmbinare -Se utilizează la toate grosimile de panouri.

a) Croirea panourilor ce urmează a fi masivuite pe cant. Panoul care urmează a fi furniruit poate fi din PAL. PANOURI FURNIRUITE Pe baza nomenclatorului de repere se trece la proiectarea fiecărui reper. urmează operaţia de calibrare (țanuire) pentru uniformizarea grosimii panourilor. PANEL. 2. apoi se trece la stab ilirea unui nomenclator de repere în care se precizează dimensiunile fiecărui reper în parte. După trecerea timpului cerut de adezivul folosit pentru a face priză. 1. 43 . Urmează masivuirea. b) Croirea panourilor ce urmează a fi furniruite pe canturi. Prima operație este croirea. a fost făcut un proiect.Fluxul tehnologic în procesul de fabricaţie al mobilei şi al altor elemente folosite pentru decoraţiuni interioare În prealabil. numărul de repere pentru aceeaşi dimensiune şi structura reperelor pe fiecare sortiment în parte. În cazul în care urmează a i se aplica masiv pe canturi se execută la mașina de frezat un uluc pe canturi . 3. MDF.Tehnologia si estetica lemnului 2011 XI . prin care se aplică masivul prin încleiere pe laturile scurte ale panoului (respectiv în poziţia sus şi jos) apoi se scurtează masivul exact la lăţimea panoului după care se aplică masivul şi pe părţile lungi. sau OBS. Diferenţa constă în dimensionarea mai mică în primul caz datorită grosimii masivului ce se aplică pe contur. PLACAJ.

Urmează aplicarea cleiului. Panourile trec printre doi cilindri care le aplică clei pe ambele feţe. operație în care panourile se întâlnesc cu furnirele pregătite în prealabil la dimensiunea necesară (tăiate la ghilotină. 4. 44 . prin care panourile care au fost masivuite şi cele care urmează a fi furniruite pe cant sunt trecute prin mașina de aplicat clei.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Această operaţie se face utilizând o maşină cu cilindri cu pânză abrazivă cu granulaţie mare de 80 . 5. care au o mișcare pe două direcții. îmbinate cu fir fuzibil) în alt loc de muncă. urmează furniruirea. După aplicarea cleiului. fiind apoi aşezate pe nişte discuri metalice subţiri antrenate de un lanţ. Discurile stau cu partea inferioară într-o cuvă cu apă pentru a nu permite cleiului să le blocheze.

urmează operaţia de formatizare. Funcţie de parametrii presei (care este monoetajată). În momentul în care întreaga suprafaţă a benzii transportoare a fost acoperită cu panouri dispuse cât mai uniform. După presare panourile se scot din presă şi se stivuiesc pe platforme şi lăsate la odihnă. Aceasta se face cu ajutorul unor maşini care sunt dotate cu două circulare. apoi panoul uns cu clei şi deasupra se pune furnirul de "faţă".Pregătirea panourilor pentru presare se face pe o bandă transportoare de lăţimea şi lungimea presei: se aşază furnirul de "dos". După odihnă. unul fix şi altul mobil pentru a putea regla maşina în funcţie de 45 . timpul de presare e ste de la 2 – 6 minute.Tehnologia si estetica lemnului 2011 De obicei furnirele vin pereche (faţă – dos). şarja este introdusă în presă în locul celei care tocmai a fost presată şi scoasă afară din presă. Intrarea în presă si iesirea panourilor din presa 6. Platanele presei sunt protejate cu filme de teflon care nu permit lipirea panourilor de platane prin surplusul de clei existent pe acestea.

Se Masina de slefuit dă prima oară un grund care are rolul de acoperire a porilor. panourile trebuie să aibă o umiditate de 12 % . Se lasă să se usuce cel puţin o oră după care se face o şlefuire uşoară cu o granulaţie de 160 – 180 . dispozitivul de aplicat fiind montat în linie. 7. Operaţia de finisare. 10. Panourile se desprăfuiesc şi după caz se băiţuiesc (se colorează) în cazul în care nu se doreşte un finidsaj natur. Operaţia de şlefuire cu granulaţie 100 – 150 se execută fie manual în maşini de şlefuit cu bandă. Operaţia de găurire se realizează cu ajutorul unei maşini şpeciale de găurit multiplu pentru fiecare panou în parte. După 48 de ore. Într-o linie automată de fabricare a mobilei sunt montate două astfel de maşini. 9. Formatizare şi aplicat canturi Maşină de găurit multiplu 8. XII . se face întâi dimensionarea pe o direcţie şi aplicarea furnirului pe canturile formatizate . ca apoi să se dea şi stratul al doilea de lac.Tehnologia si estetica lemnului 2011 dimensiunile panoului. Se aplică primul strat de lac după care se lasă iar o oră pentru uscare şi iar o uşoară şlefuire cu o granulaţie de 240 – 320. Printr-un dispozitiv de rotire a panoului cu 900 se trece la formatizarea şi aplicarea furnirului pe cealaltă direcţie. Lacul ajunge abia după 7 zile la rezistenţa lui cea mai bună. maşina are un multiplu de 32 mm între axele burghielor. lacul este uscat şi mobila poate fi asamblată. Aceste găuri pot fi pentru cepuri de ghidaj pentru accesorii de montaj (demontabile) de diferite tipuri. pentru îngroparea balamalelor aruncătoare pe panourile de uşi etc. cu disc sau mosor fie automat în maşini automate cu benzi abrazive. Pentru aceasta.Fabricarea mobilei din lemn masiv 46 .

În alt sector se pregătesc elementele pentru ramă din cherestea de răşinoase.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Prima operaţie este stabilirea nomenclatorului de repere. 3. Apoi reperele trec la secţia de finisaj unde se începe cu o desprăfuire. Pentru a menţine distanţa egală între cele două plăci de 47 . 2. 4. Se şlefuiesc toate reperele. XIII . se aplică cel de al doilea str at de lac. Într-un sector se realizează croirea panourilor de P. care se montează pe ambele părţi ale ramei uşii. apoi urmează o şlefuire uşoară cu hârtie abrazivă granulaţie 280 – 320. găurirea uşilor atunci când acestea se articulează cu balamale aruncătoare.Fluxul tehnologic parcurs de un panou de ușă celulară în procesul de fabricație I. scurtarea pe lungime și prelucrarea pe patru fețe. cu specificarea grosimii de cherestea de care avem nevoie pentru fiecare reper în parte. 1. altele manual (profile. rame cu tăblii. Se verifică ca toate reperele să respecte umiditatea admisă de 12%. După un timp de uscare specific tipului de lac. Se formează panouri din cherestea reconstituită (covor) pentru panourile care compun piesa de mobilier. Urmează croirea reperelor cu supradimensiune. unele pe maşini. dacă mobila este prevăzută cu acest tip de broaște. pereți laterali etc. Ambele furnire sunt considerate de faţă. Următoarea operaţie este găurirea pentru accesoriile de asmblare. Croirea elementelor din care se confecţionează uşa celulară. picioare etc). Într-un sector separat se îmbină furnirele cu care urmează a fi acoperite panourile de uşi. se lasă cel puţin o oră să se usuce. După ce au fost executate toate reperele care formează piesa de mobilier urmează operaţia de formatizare când reperele capătă forma şi dimensiunile finite. După 48 de ore se poate asambla și pregăti de expediție. Se confecționează rame cu tăblii pentru reperele care necesită aceasta – uși.F.L. formarea lăcaşurilor pentru broaşte îngropate. apoi băițuire în cazul în care se cere ca mobila să fie colorată în altă nuanță decât cea naturală. Ramele se încheie în unghi drept. Se aplică grundul. după care se aplică primul strat de lac. elementele scurte ale ramei au contraprofil pe capete iar asamblarea se face cu cepuri rotunde.

L. În momentul în care presa este încărcată la capacitate.L. şi se pun faţă la faţă după care se trec prin maşina de aplicat clei cu valţuri.F. Se aşează o foaie de P. 48 .F.F.F. se strânge şi la presiune şi temperatură mare se realizează panoul celular. acela de a păstra panoul uniform ca grosime. 2.. provizoriu. 4. 5. V.L. foaie care a stat în aşteptare până s -a format rama. Panoul este introdus într-o presă multietajată. Când uşa are falţ se masivuieşte pe contur cu cherestea de foioase pentru a se putea executa falţul.L. În interiorul ramei se mai adaugă nişte elemente de întărire acolo unde urmează a se monta broasca şi balamalele sau se dublează elementele lungi ale uşii.F.L.Tehnologia si estetica lemnului 2011 P.L. Pe contur se aşează elementele din cherestea care formează rama. Aceste fâşii au acelaşi rol cu fagurii de hârtie. frânte la ½ din lungime. 3. Pe elementele scurte sunt prevăzute nişte găuri care vor permite aerisirea panoului de uşă după presare. Se aşază deasupra şi a doua foaie de P. tot în acest scop. cu faţa în jos.F. la colţuri pentru a nu permite deformarea în timpul presării. Elementele scurte se poziţionează între cele lungi şi se prind cu nişte capse. a primit clei pe spate. în interiorul ramei se aşează faguri de hârtie care au aceeaşi înălţime cu rama sau ştraifuri din P. II. Urmează operaţiunea de formatizare şi aplicare de blind (furnir tehnic) pe părţile lungi ale viitoarei uşi. pe masa de lucru.. Umplerea golului se realizează cu fagurii de hârtie sau cu lamele din P. IV. Fiecare foaie de P. .L.F. III. Se mai prind câteva capse şi cu placa de P. Asamblarea se realizează în felul următor: 1.F. Se scot din presă şi se lasă la odihnă de la o zi la alta pentru o răcire lentă. Se iau două foi de P.L. Panoul de uşă se şlefuieşte pe ambele feţe cu pânză abraăivă de granulaţie mare (80). cu suprafaţa unsă cu clei în sus.

Furniruirea panoului. VII.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Panou MDF furniruit Fagure masiv Rama de pin PAL extrudat MDF sau Pervaz toc Rama pin acoperita cu 2 plăci din MDF furniruite Uşe cu tăblie pe toc VI. Se scoate din presă . VIII. Se aşază o foaie de furnir pe banda de cauciuc transportoare. se desprăfuiesc . în vederea cuplării cu furnirele . Se şlefuiesc suprafeţele. 49 . 1. 3. se aplică grund iar după uscarea grundului se aplică lacul în unul sau eventual 2 straturi. Separat există un flux de fabricaţie pentru elementele de toc şi pervazuri a căror asamblare se realizează pe şantier din cauza condiţiilor de transport mai avantajoase în formă demontată. se lasă la odihnă. se pune panoul uns cu clei şi apoi cel de al doilea furnir după care se introduce în presă. Panoul şlefuit este trecut prin maşina de aplicat clei cu valţuri pe ambele feţe. 2. Se practică lăcaşurile pentru broaşte şi balamale.

Folosirea lacurilor nitrocelulozice. rezultând o peliculă de protecție semilucioasă. 3 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore).Tehnologia si estetica lemnului 2011 XIV . Finisarea prin ceruire folosește ceruri minerale sau naturale. În final se lustruiește cu spirt. Ele se pot aplica prin imersie (piese mici – 2-3 cufundări cu uscări intermediare). a agenților chimici și fizico-mecanici. cu uscări intermediare șlefuirea peliculei egalizare și lustruire. Alt tip răspândit de lacuri sunt cele poliesterice a căror folosire are ca avantaje ciclu de fabricație redus. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire umedă. Generalități Finisarea transparentă Finisarea prin uleiere este un procedeu în care se folosesc uleiuri sicative. mari și de serie – 2-3 aplicări cu uscări intermediare de 4-6 ore). alcool și alți agenți chimici. care se dizolvă în solvenți cum ar fi terebentina sau white-spirt.Finisarea mobilei Prin finisare se acoperă suprafețele produsului cu o peliculă protectoare împotriva acțiunii factorilor exteriori de natură fizico-chimică (în special umezeala). ce nu se mai șlefuiește. După uscare. de exemplu. Pregătirea panourilor pentru finisarea cu lacurile nitrocelulozice necesită:      decolorarea suprafețelor băițuirea și umplerea porilor aplicarea a 2 – 3 straturi de lacuri. intregindu-se aspectul estetic prin luciu și culoare. la acțiunea factorilor fizico-mecanici. peliculă cu rezistență mai mare la apă. vălțuire (piese plane. Pentru aplicare se folosește o soluție amestec de ulei cu terebentină ce se aplică cu pensula în două straturi. Dupa aplicarea primului strat. la acțiunea căldurii. pulverizare (în cabine cu instalații de aspirare a particulelor de lac nedepuse. Peliculele rezultate sunt rezistente la apă. se șlefuiește suprafața cu hârtie abrazivă de granulație 320-380 și apoi se aplică ultimul strat de ulei. la finisare este una dintre cele mai răspândite metode. 3-4 straturi cu uscări intermediare de 4-12 ore) și turnare (în mașini cu fante ce permit scurgerea lacului sub foma de perdea pe toata lățimea. se lasă la uscat 24 ore și se freacă suprafața cu postav apoi se aplică al doilea strat. egalizare și lustruirea finală cu lichid de lustruit. 50 . căldură etc.

chituirea lemnului și șlefuire. prin pulverizare cu pistolul și prin imersie (mai rar). Coloranți solubili în apă și soluții organice cu rășini sintetice pentru rășinoase și fag (mai puțin). La unele răș inoase (brad. molid etc. bordo.) se face cu umezire în prealabil pentru a nu se ridica porii. violet. culori galben. tei etc.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Finisarea opacă Se realizează cu ajutorul vopselelor pe bază de ulei sau emailuri. trăgători. Se lasă la uscat 24-48 ore.) și specii moi (plop. cu un strat de grund care sigilează porii și nu lasă să se coloreze neuniform lemnul timpuriu și lemnul târziu pentru că absorbția se poate face diferit datorită diferențelor de structură și textură. cu peria. negru. Coloranți solubili în apă pentru lemn. Apoi se aplică un strat de vopsea prin pulverizare. Coloranți solubili în solvenți organici. roșu. se usucă și se aplică al doilea strat de email. se usucă 24-48 ore. se șlefuiește umed. dacă nu se finisează natur. Finisarea cu emailuri se face după aplicarea grundului. brun. roșu. se șlefuiește cu hârtie abrazivă și apoi cu piatra ponce. eventualele crăpături sau denivelări se chituiesc urmând șlefuirea cu hârtie abrazivă granulație 420. albastru. galben. Se aplică primul strat de email. 2. verde. Se usucă 24-48 ore și apoi se lustruiește cu lichid de lustruit. negru. portocaliu. Materiale pentru prelucrarea peliculelor de lacuri și vopsele Pregătirea suprafeţelor Suprafețele ce urmează a fi grunduite vor fi curățate în prealabil de impurități şi dacă este cazul se şlefuiesc în lungul fibrei cu hârtie abrazivă cu granula ț ie de minim 150 g/mp. 4. portocaliu. colorarea suprafețelor. brun. pentru elementele de mobilier scurte în special cele din lemn masiv (picioare de mobilă. negru. După desprăfuire se face. bordo. După colorare piesele din lemn se usucă până la umiditatea de 12 % după care se netezesc (dacă suprafață a fost băițuită) cu hârtie de granulație 280 – 320 g/mp. portocaliu. Coloranți solubili în alcool (de ex: pentru fag). culori brun. iar umiditatea lemnului trebuie să fie de maxim 12 %. rame ș. Aplicarea baițurilor se face cu pensulă lată. se aplică al doilea strat de vopsea și se usucă 48-72 ore. Pentru aceasta se folosesc: 1.).a. culori galben. bordo. Finisarea cu vopsele pe bază de ulei se face aplicând un strat de grund din uleiuri sicative. Lacurile folosite: 51 . se lasă la uscat 6-24 ore. verde. 3. gri.

la cafea. Amestecând cele două componente începe reacția chimică ce conduce la formarea peliculei de lac. bătătoare. Sunt poten țial cancerigene. cafea. cu altele care conțin grupuri reactive numite izocianice (al doilea component sau catalizator). sunt foarte elastice. cafea. PALUX și SUPERPALUX – aspect lucios sau mat. 5. Se folosesc la mobila corp. Se folosesc la pardoseli. sunt casante. Sunt rezistente la apă. POLIURETANIC Sunt printre cele mai bune (pe bază de solvenți organici) materiale de finisaj. rămâne rășina care intră în reacție de polimerizare/ policondensare și rezultă suprafața lăcuită.Au o aderență bună. tocuri fixe.Tehnologia si estetica lemnului 2011 1. au rezistențe bune la agenții chimici (alcool. NITROCELULOZICE – Se folosesc mai rar în prezent fiind condiționate de valoarea emisiilor compușilor organici volatili. șocuri termice. se aplică foarte ușor și se repară foarte ușor. Se folosesc la mobilier exterior. sunt rezistente la apă. cu o bună putere de acoperire (rezistență la solicitări chimice și mecanice). Au aderență bună. Uscarea se produce prin reacție chimică între cele două componente prin evaporarea solvenților. obiecte diverse. 3. nu sunt elastice. de ex: în caz că se lovește la transport. dar se pătează de la apă și alcool (se albesc) funcție de timpul de expunere. la 24 ore. diferite elemente de lemn masiv (scaune. au aderență bună. Dau o peliculă care se etalează foarte bine. Și în interior și în exterior. au cea mai slabă rezistență la șocuri termice și sunt elastice (se muleaza pe panou. Au o foarte mare utilizare în Italia. Nu se îngălbenește pelicula în timp. Produsele poliuretanice formează în mod obișnuit pelicule cu caracteristici generale de înaltă cali tate. sunt rezistente la apă. cafea). Acestea sunt produse de lăcuire cu două componente care se obțin din reacția unor rășini care conțin grupuri reactive numite oxidrilici (primul component). cu aderență bună. la șocuri termice. AMINOPLASTICE cu ÎNTĂRIRE ACIDĂ: Au emisie puternică de formol și din cauza asta nu se prea mai folosesc. LACURI DILUABILE ÎN APĂ Sunt ecologice. ornamente de-a-lungul streașinilor. sunt rezistente la apă. din ce în ce mai apreciate și utilizate. Se usucă foarte greu. cafea. au rezistență bună la lovire. 52 . mai puțin la alcool. apă. când se evaporă apa. Au aderență bună. zgâriere și sunt elastice. 2. rame. mobilă clasică. nu se crapă). Se aplică ușor. polițe. nu degajă vapori toxici sau inflamabili. plăci încrustate cu bucăți de sticlă perlată. 4. LACURI ALCHIDICE Pot fi lucioase sau mate. cu diferite grade de luciu. Utilizarea lor se face în toate sectoarele: producție de mobilă modernă.

Dacă se dorește se poate obține și o finisare cu porii închiși. 14%. Ø4-Ø8. care au și ele două componente. folosită în special la mobila finisată natur. 65%. 7. Apreciate pentru mobila stil de interior. 53 . Suprafața care a mai fost acoperită cu lac se slefuiește cu hârtie abrazivă cât se poate de bine și se aplică 2-3 straturi de lac. uzual este Ø4) de 100ml este de: .28 – 32 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru turnare. prin care măsor timpul de scurgere. lăsându-le 1 oră între straturi. imersie. . după care se lasă să se usuce 1 oră. . se desprăfuiește și se dau apoi 1-2 straturi de lac în funcție de încărcarea dorită și de tipul de finisaj. se șlefuiesc cu hârtie abrazivă de granulație 150 – 180 g/mp. Piesele de mobilier din lemn se degresează cu o lavetă.temperatura mediului 18 . apoi se șlefuiește cu hârtie abrazivă de granulație 320. Reacția chimică ce are loc face ca din cantitatea celor două componente să se elimine doar 5%. Pentru turnare lacul este mai gros.18 – 26 secunde cu cupa de Ø 4 mm pentru pulverizare. este foarte apreciată. Lacurile nitrocelulozice se diluează cu solvenți organici pentru a ajunge la vâscozitatea de aplicare cu cupa DIN (echipament de măsurare a vâscozității. după care se aplică în sistemul următor: un strat de grund. 6. Diluantul se amestecă în proporţie de 5 -> 20% pentru temperaturi peste 240 C. Suprafaţa lăcuită se poate da în exploatare după două zile. Se repară mai greu. POLIESTERICE Sunt un tip mai special de lacuri. umiditatea suportului max. umiditatea relativă a mediului max. Lacul nu se aplică la temperaturi mai mici de +50 C. la șocuri termice și sunt elastice. Se poate realiza și o finisare mixtă cu un lac nitrocelulozic deasupra. una roz (substanța care accelerează reacția chimică) și componenta galbenă (întăritorul cu solventul respectiv). EMAILURI SAYER LACK Aplicarea lacurilor Produsele se aplică prin pensulare.Tehnologia si estetica lemnului 2011 rezistente la surse fierbinți. șlefuire și lustruire mecanică cu pastă sau ceruri și lustruirea finală cu lichid de lustruit.250. Prelucrarea peliculei se face prin șlefuire uscată. pulverizare sau turnare. rezultând o peliculă foarte groasă (cca. 1 mm). LACURI OPACE .

Lacurile acrilice se aplică bine la vâscozitatea de 12 – 14 sec. Lacurile acrilice nu necesită o ventilație puternică pentru eliminarea aerului cu vapori ce se degajă la aplicarea lacurilor. Lacuri poliuretanice Caracteristici: aplicabilitate: produsele pot fi aplicate cu toate sistemele de aplicare din sectorul prelucrării lemnului . Nu conțin formaldehidă.prin imersie 70 – 90 gr/ m2 . Lacuri diluabile cu apă Lacurile acrilice diluabile cu apă. Lacurile acrilice se aplică la imersie mai bine decât lacurile nitro. elastice.prin pulverizare 130 – 150 gr/ m2 Duritatea peliculei la lacurile acrilice crește în timp. Aplicabile prin pulverizare Aplicabile prin turnare Aplicabile prin turnare Lacurile nitrocelulozice Duritatea peliculei la lacurile nitro rămâne staționară după 7 zile de la aplicare. După uscare se formează pelicule dure. nu conține și nu elimină formaldehidă după uscare. 54 . Consum . Consumul specific pentru acelaşi tip de finisare se situează între consumurile lacurilor nitro şi poliuretanice. Ø 4 mm. iar vara să nu depășească temperatura de 25 – 300 C. Diluant.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Sistemul de aplicare: 1: 2 – 3 straturi de lac 2: grund pentru astupat porii și după uscarea completă a stratului de grund se aplică 1 – 2 straturi de lac. diluare apă curată la 15 – 250 C. Uscare relativ bună în condițiile unei temperaturi de minim 100C iarna și 65% umiditate relativă a aerului. rezistente la șoc termic. Capacitate de șlefuire bună.

rezistivitate – pentru aplicarea electrostatică a produsului se folosesc produse potrivite (rezistivitate 10 7 – Mod de aplicare Pentru a obține cele mai bune rezultate cu produsele poliuretanice trebuie respectate următoarele reguli: a) cele două componente trebuie să fie amestecate cu grijă în momentul folosirii.stropire pneumatică. altele mai puțin. pentru a evita formarea punctișoarelor. Lacurile Poliesterice Se aplică numai prin turnare.Tehnologia si estetica lemnului 2011 . electrostatică. După ce panoul trece și prin al doilea cap de turnare are loc reacția chimică de întărire a lacului. c) se diluează cu diluanți cu o formulă adecvată pentru produsele poliuretanice. întâi o componentă și apoi cealaltă. f) produsele poliuretanice transparente pot fi colorate cu coloran ți concentrați (seria CKT) și pigmentați concentrați pentru produsele poliuretanice (seria LMT). 55 108 / cm2). e) înainte de aplicarea finisajului.valț. altele de loc. 20 %) . .cu perdea de lac. . cu mașina și cu scotch-brite. aceasta din cauza suportului pe care există niște agenți.pentru pori semideschiși sau închiși se folosesc produsele cu procent de rezidiu mai ridicat (cca 45 %) posibilități de șlefuire – cu mâna. b) să se verifice cel de al doilea component care trebuie să fie fluid și perfect transparent. nu se folosesc diluanți nitro. . Banda transportoare trece panoul prin dreptul primului cap care așterne o peliculă de lac ducând mai departe panoul și pe sub al doilea cap de turnare unde se așterne a doua componentă. Lacurile opace Acestea sunt realizate din orice tip de rășină (cele prezentate mai inainte) la care se adauga pigmenti. Lacurile poliuretanice au un luciu foarte bun dar se repară mai greu.stropire fără aer. . se șlefuiește grundul poliuretanic cu hârtie granulația 320. reziduu uscat – pentru ciclurile cu pori deschiși se folosesc produsele cu cel mai scăzut reziduu uscat (min. îngălbenire – unele produse poliuretanice se îngălbenesc mai mult. cu o mașină care are două capete de turnare. situate la un metru unul de altul. d) nu se aplică straturi prea groase. turnare. elastcitate – au o foarte bună elasticitate.

magazii etc.din covor de panouri – PAL. MDF fără a fi acoperit cu furnir.din covor de scânduri – dușumele (spații de locuit.Pardoseli din lemn Sunt structuri din lemn care constituie o parte importantă a unei construcții din punct de vedere struct ural. agrozootehnice). funcțional și estetic.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Emailurile Emailurile sunt lacuri pigmentate care acopera desenul lemnului. Pardoselile din lemn sunt cunoscute ca "pardoseli calde". lemnul având o bună capacitate de izolare termică. Funcție de fixarea în construcție pardoselile se clasifică astfel: . Suportul utilizat în acest caz poate fi PAL.) Diferențierea lor se va face funcție de solicitarea mecanică. depozitare) . socio-culturale – firme.cu fixare indirectă pe elementele de construcție. muzee etc. depozite.pentru construcții socio-culturale (firme. parter. rezistența la produsele cu care vin în contact. aducând produsul natural. și se aplică pe panouri pregătite ca și la celelate lacuri urmând aceleași operații prin turnare sau pulverizare. . Pe lângă funcțiunile tehnice (izolare termică. pardoselile se pot clasifica în: . modul de exploatare. cu structură suplimentarță (în zone reci. MDF . uzură) stratul "exterior" are un rol estetic evident completând mobilierul și decorațiile de interior. . XV . Ele crează un ambient preferat de om altor materiale.din calupuri de lemn masiv – pavele (spații industriale. școli) prevăzute totdeauna cu strat de uzură special. unde 56 . întreținere etc. Funcție de destinația spațiilor unde se folosesc.cunoscute ca pardoseli din plăci sau dușumele oarbe (spații de locuit.pentru construcții agrozootehnice (crescătorii de animale.tip covor din elemente din lemn masiv paralelipipedice – frize – cunoscute sub denimirea de parchet (spații de locuit. estetic cu culorile și desenul specific. rezultand o finisare opac ă. socio-culturale. spații expoziționale). devenind uneori un element dominant (pardoseli artistice). biblioteci. bănci.pentru construcții civile (locuințe) .cu fixare directă pe elementele de construcție (în zone calde sau la niveluri superioare unde nu sunt probleme de izolare termică) . . socio-culturale).industriale (activități de fabricație. Funcție de structura pardoselilor avem: .) . bănci. Finisajul este întotdeauna lucios.

o zona elastică (amortizare fonică sau a vibrațiilor mecanice). salcie – și material slab calitativ). Ele nu pot fi utilizate însă în cazul proceselor tehnologice care le facilitează contactul cu apa. motiv pentru care încă se folosesc mult în echiparea acestor spații. o zona bariera de vapori (strat de bitum. zona de legatură o zona de nivelare (șapa sau chitul de egalizare).cu strat de uzură asociat – care poate fi înlocuit – cu durată de exploatare nelimitată Funcție de modul de întreținere al pardoselilor pot fi: . carton bitumat sau folie de polietilena). biblioteci) . placaj – sau covor de scânduri din specii ușoare și repede crescătoare – rășinoase. frize sau dale de calupuri sau frize – fixate pe grinzișoare. Pardoseli industriale Sunt structuri din lemn folosite la partea inferioară a spațiilor industriale și care îndeplinesc foarte bine multe din condițiile necesare impuse de procesele de producție. cu rol doar de umplutură sau și de izolare termică și fonică).întreținute prin spălare cu apă (construcții agrozootehnice) .Tehnologia si estetica lemnului 2011 izolarea termică trebuie asigurată de pardoseală) Funcție de preluarea uzurii în timp avem pardoseli: . MDF. o zona de umplutură (interspațiile din rețeaua de grinzișoare. respectiv:   zona suport (placă beton/ grinzi din lemn/ metal). realizată din covor de semifabricate – PAL. pardoselile sunt structurate pe mai multe zone. 57 .întreținute prin aplicarea pe suprafețe a lacurilor și vopselelor de protecție și uzură (locuințe și construcții socio-culturale) În general.întreținute prin spălare cu substanțe petroliere și apoi tratate cu ceruri sau substanțe petroliere (școli.   zona pardoselilor propriu-zise – covor de scânduri. scânduri sau frize – cu durată de exploatare limitată . sau din alte tipuri de materiale. zona de uzură – strat de vopsea. lac dat peste pardoseala propriu-zisă. o zona oarbă (doar pentru anumite structuri. datorită caracterului biodegradabil al lemnului în aceste condiții. plop.fără strat de uzură asociat – covor de calupuri. o rețea de grinzișoare (din lemn masiv aplicate pe zona suport/ de nivelare). o zona adezivă (strat de adezivi sau chiar bitum aplicat fierbinte).

) sau în preluări de stil rustic.). asigurând o igienizare rapidă a spațiului respectiv.caracteristicile specifice spațiului (deschis/ închis. Plăcile din diversele compozite se constituie într-un covor continuu.. de suportul pe care se fixează. Există mai multe variante de fixare. Specii utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt salcâmul și stejarul (rezistente la ciuperci). întreținere etc. Pardoseli clasice – dușumele Sunt primele tipuri de pardoseli folosite în spațiile de locuit. biblioteci.120 sau prismatice 60. pin.) care se așează direct sau se fixează cu adezivi.). din compozite pe bază de lemn cu mase plastice.. învățământ etc. tei. cu trafic intens și uzură accentuată a pardoselii. care reprezintă suportul peste care se așează stratul de uzură (linoleum.. izolări etc. compozite pe bază de lemn cu materiale ceramice etc.. cilindrice -ø60. care trebuie să țină cont de: . Cele din fag le folosim doar la spații închise..150x60. mochetă. primării etc.tipul suprafeței suport. cauciuc etc. Pardoseli agrozootehnice În cazul depozitelor.120x60. pardoselile pot fi fixe sau detașabile (grătare). Ele au la baza structurii lor plăci din așchii sau fibre de lemn.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Ele sunt realizate din pavele (piese din lemn masiv. ușoare și ieftine. . . În ambele cazuri pardoselile se realizează din scânduri sau dulapi așezati longitudinal sau transversal.. și foioase ca salcâmul.120.nivelul din construcție la care se amplasează..caracteristicile de exploatare (trafic. Acestea sunt realizate dintr-un covor din scânduri fixat în diferite variante. funcție de amplasarea spațiilor (zone calde sau reci). valorificând lemnul rotund de mici dimensiuni provenit din crăci.. aceste spații necesită pardoseli rigide și etanșe (pentru evitarea rozătoarelor). restaurări etc. . vârfuri de arbori etc. 58 . În general se folosesc specii rășinoase ca pinul și molidul. Această uzură rapidă a lor necesită schimbarea lor. stejarul.). Fiind mai ieftine acum se mai folosesc în mediul rural (locuințe. încălzit/ neîncălzit etc.caracteristicile termice și de umiditate a spațiului de la partea inferioară a dușumelei. rezultând aceste tipuri de plăci cu o durată de viață suficient de mare pentru structura lor de rezistență și de fixare. cu structuri simple. În cazul spațiilor de îngrijire a animalelor. școli. Pardoseli de tip plăci Au apărut ca urmare a dezvoltării spațiilor de firme. fagul.. . plop. molid. din compozite pe bază de lemn cu tocătură din deșeuri textile. frasinul.

spații de locuit pretențioase. Efecte estetice interesante pot fi obținute și prin combinarea diferitelor specii cu culori. larice (locuințe rurale și construcții cabaniere) – 20.30mm.natura activităților care se desfășoară în spațiul respectiv. Primele forme de realizare a câmpului de frize au fost cele cu organizare unidirecțională (stilul englezesc). .).. cu ajutorul cuielor cu cap cu floare (evental estetică).zona geografică.. tei (locuințe rurale și urbane în corelație cu elemente de interior) – 20. lamba devine vizibilă rezultând un dezavantaj estetic).nivelul de dispunere al încăperii. aceasta nu se mai prelucrează la nivelul suprafețelor.). specii exotice – mahon.îmbinarea cu lambă aplicată a pieselor de cherestea (avantajos și economic și funcțional dar în cazul unei uscări necorespunzatoare. Procedee de constiture a covorului: . desene și structuri 59 . . paltin (locuințe. grinzi de lemn sau metalice).tipul spațiului (deschis. duglas. După constituirea covorului de lemn masiv al dușumelei.tipul planșeului pe care se fixează (beton. pe strat de nisip etc. birouri de reprezentare). Prin modalitatea de aranjare în covor a frizelor de parchet putem obține pardoseli cu efecte estetice deosebite. neîncălzit. . dimensionarea surselor de căldură). Au forme.30mm.. nuc.tipul fundației (la parter – placă beton. etc. foioase tari – stejar.îmbinarea în falț la jumătate de grosime (dezavantajos economic și funcțional dar avantajos estetic). Participă la asigurarea condițiilor optime de izolare termică (calcul termic. spații socio-culturale și administrative) – 20.. Fixarea dușumelei se face pe o rețea de grinzișoare. . dimensiuni și moduri de îmbinare diferite.. molid. palisandru (spații socio-culturale. .. pătrate sau dreptunghiulare. Pardoseli de tip parchet Sunt de forma unui covor din lemn masiv constituit din elemente prismatice denumite frize.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Speciile cele mai utilizate pentru acest tip de pardoseli sunt:     rășinoase – pin. foioase moi – plop. .îmbinarea în lambă și uluc a pieselor de cherestea (dezavantajos economic dar avantajos funcțional). În alegerea lor se va ține seama de: . ulterior ajungându-se la o diversitate foarte mare de modele ceea ce a impus o corelare dimensională între lungimea și lățimea frizelor. .alăturarea scândurilor sau dulapilor (economic dar dezavantajos funcțional).25mm. Au un important rol estetic chiar dominant în spațiile de locuit sau de "reprezentare". .

cu grosimea de 25mm. Specii exotice cu valoare deosebită: . alei în grădini particulare (zone calde) . Standardele românești grupează frizele astfel: . destinată a fi montată la perete în scopul formării ramei de pardoseală. păr. profilate pe părțile laterale și la capete. A . 60 . paltin. teack. tip "U") – puțin folosit. tip "L") – puțin folosit. cireș păsăresc. palisandru. Piesa de parchet cu falț în coadă de rândunică – piesa care are stratul inferior profilat în falț cu coadă de rândunică 8. lățimea 32-77mm și lungimea min. ulm. fag. carpen. Friz de perete – piesa de lemn profilată pe una sau ambele părți laterale.mahon. 2. abanos. Lamba – partea laterală și de capăt ieșită. 5. Esențe indigene recomandate pentru realizarea parchetului. nuc cenușiu. În cazul nefolosirii acestor lacuri se vor folosi obligatoriu esențe cu rezistențe echivalente la uzură (pardoseli spălate cu produse petroliere și protejate cu un strat de ceară specială). 3. 6. Poate fi de dreapata sau de stanga. Pervaz – piesa de lemn profilată pe o față. 200mm. Uluc – șant executat pe o parte laterală și de capăt al piesei de parchet. cu fețe plane paralele și netede. 7. fregastru. foioase și rășinoase: . 4. Utilizarea lacurilor de protecție a făcut posibilă utilizarea și a speciilor moi (rășinoase. cu care se realizează acoperirea rosturilor dintre pardoseală și perete. brad. Fața piesei de parchet – suprafața exterioară a stratului de uzură al piesei de parchet. molid.frize de parchet tip lambă (cu baza în formă de coadă de rândunică.Parchetul clasic Terminologie: 1. plop). în spații deschise și acoperite. frasin. (cu lambă aplicată din lemn masiv sau placaj 4mm. La început esențele folosite pentru frizele de parchet erau fagul și stejarul. 9. salcâm. plop. Friza – piesa de cherestea tivită. Strat de uzură – partea cuprinsă între fața și planul superior al ulucului. ce urmează a intra în ulucul piesei alăturate. mesteacăn.stejar.frize de parchet tip uluc. care primește lamba piesei alăturate. Piesa de parchet – friza prelucrată. planeitatea pardoselii se poate asigura prin utilizarea unor lacuri cu rezistență mare la uzură (întreținere prin ștergere uscată sau umedă și aspirare). Poate fi și aplicată.Tehnologia si estetica lemnului 2011 diferite. Având rezistențe diferite la uzură. arin.

În cazul ăsta se impune un raport între lungimea și lățimea frizelor. 17. după una din laturile încăperii (spațiu ordonat) sau după diagonale (senzație de nonconformism) – parchetul englezesc  Dispunerea în carouri pătrate.lemn rotund negaterabil obținut din trunchiuri cu diametre mai mici de 15 cm...8/ 11..0%.  Parchetul cu ancadramente.0/ 8. care se toacă de obicei și se transformă în materia primă pentru PAL.Tehnologia si estetica lemnului 2011 deoarece necesită o structură suport și duce la costuri mari. 19.8%. De aceea la un parchet realizat din specii diferite vor trebui alese specii cu contrageri aproximativ egale. fag – 0. . 19 x 30 . PAF etc). Frizele se obțin din: .5/ 3. 61 .3/ 5.. Valorile sunt foarte diferite de la specie la specie (stejar – 0. 1500 (din 50 în 50 mm) c.frize de parchet tip lambă și uluc (tip "LU") – cel mai folosit. paltin – 0..piesa parchet de foioase – 16. 75 (din 5 în 5 mm) x 200 .. în spații interioare protejate de intemperii .4/ 4. . cu orientare alternativă a frizelor. 17. pervaz . frasin – 0.lemnul rotund prevăzut cu defecte. .0/ 7.cherestea de slabă calitate.lemnul rezultat din fasonarea buștenilor. simplu și ușor de montat prin intermediul lambelor proprii. 75 (din 5 în 5 mm) x 200 . Se fixează cu adezivi de structura construcției.1/ 3.20 (lățime bază) x 30 (înălțime) x10 (lățime față superioară) x 800 .8%.  Parchetul în "W" (în brăduți). 75 (din 5 în 5 mm) x 600 ..6%) iar cele după direcțiile radială și tangențială se regăsesc la lățimea sau grosimea frizelor. .lemnul din lobde (crengi si ramuri.piesa parchet de rășinoase – 16.2/ 5. Dimensiuni a. . ... 400 (din 50 în 50 mm) b.0%. 1500 (din 100 în 100 mm) De la starea verde la cea uscată lemnul se contrage pe direcțiile longitudinală.8/ 7. cu aranjarea frizelor având vârfurile dispuse după o direcție paralelă cu laturile încăperii sau la unghi de 45˚. pentru frizele de câmp: .lemn rotund negaterabil rezultat din vârfuri și crăci..resturi de fabricație de la prelucrarea cherestelelor.0/ 8.margini rezultate de la prelucrarea cherestelelor..grosime friză câmp x 50 . 400 (din 50 în 50 mm) . radială și tangențială. frizele de perete: . paralel cu una din laturile încăperii sau la unghi de 45˚. la care se realizează prima dată câmpul central și apoi zona de încadrare.. Metode și soluții de fixare a parchetului clasic  Cea mai simplă formulă este cea a dispunerii unidirecționale. molid – 0. ... 22 x 30 . elemente de mici dimensiuni.

MDF) aceștia putând fi prelucrați direct din fabrică (calibrați. suprafața suport pentru parchet se constituie din panouri de PAL sau MDF. astfel încât. B . PFL.Parchetul lamelar A apărut ca o soluție de consum minim de material lemnos. dupa întărirea adezivului de fixare se șlefuiesc suprafețele eliminânduse și stratul de hârtie suport. fixarea se realizează cu suportul în jos. neputând fi recondiționat iar cel din lamele are o durată de viață mai lungă putând fi recondiționat prin șlefuire și apoi aplicarea unei pelicule rezistente la uzură. obținându-se astfel efecte estetice deosebite. parchetul fixându -se de aceste panouri prin adezivi de polimerizare. cu adezivi pe bază de rășini sintetice (adezivi de polimerizare).Tehnologia si estetica lemnului 2011  Parchetul în carouri cu câmp modular. În cazul fixării pe rețea de grinzișoare. fără valoare estetică și tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj. în grosime de 10mm și lățimi și lungimi diferite. dimensiuni și culori naturale variabile (dar rezistențe la uzură apropiate). cu moduli încadrați cu frize speciale realizate din alte specii. D – Parchet artistic Este o variantă a parchetului clasic dar la care elementele componente au formă. Se produce și livrează sub formă de panouri. Parchetul stratificat din furnire are o viață mai scurtă. Montarea se face în sistem radial plecându-se de la modulul central. MDF. Cunoscut și sub numele de parche t mozaic. Și în acest caz se șlefuiește suprafața parchetului după întărirea adezivului.7 și 1. formatizați și finisați). În cazul panourilor care au suport textil. format dintr-un număr impar de lamele sau lamele în combinație cu alte tipuri de materiale pe bază de lemn. Are o rezistență suficient de bună la solicitările mecanice. pe un suport de hârtie rezistentă sau pe un suport textil. adezivul pătrunzând în ochiurile rare ale țesăturii textile asigurând fixarea frizelor. Se pot realiza și moduli individuali fixați pe suport (PAL. fără lambă și uluc. este realizat din frize prismatice.5mm pentru furnire și 2-6mm când este din lemn masiv. C – Parchet stratificat Este un produs la care lemnul speciilor valoroase se regăsește doar în stratul de suprafață. pentru o mai bună planeitate. 62 . Grosimea stratului de uzură este între 0. se fixează pe rețea de grinzișoare de lemn sau direct pe placa de rezistență atunci când grosimea este mai mare de 15mm și pe dușumea oarbă când grosimea este mai mică de 15mm. Straturile inferioare pot fi realizate din lemnul speciilor repede crescătoare. Pentru panourile având ca suport hârtia. fixarea se face cu suportul în sus. PAL). Fixarea pe suport se realizează cu ajutorul adezivilor (clei de dextrină) și pe plăcile construcțiilor. sub formă de lamele sau furnire.

pătrate. fiind dependente de dimensiunile spațiilor interioare și de estetica dorită. care crează efectul artistic prin jocul de culori. dreptunghiulare. frize fixate pe panou suport din PAL sau MDF). Poate fi realizat dintr-o bandă de frize prismatice sau sub forma unor aranjamente artistice (spic de grâu. În general montarea parchetului artistic începe cu montarea câmp ului și în majoritatea cazurilor. XVI . câmp și medalion). pentru înfrumusețarea lor. Fixarea parchetului în construcție impune existența unor suprafețe suport plane (șape egalizare sau panouri PAL. 63 .Tehnologia si estetica lemnului 2011 Frizele nu au dimensiuni standardizate. ele rezultă din proiectarea lor. stabilirea speciilor participante etc. sigle etc.cuprinde partea de maximă importanță (de obicei mijlocul) a spațiului. complementar esteticii generale. În orice caz el este primul modul care se fixează în construcție. De obicei are culoare diferită și față de medalion și față de câmp. modul de consolidare a frizelor de câmp cu medalionul. basorelief etc. Astfel. modul de realizare a legăturii cu câmpul.Ornamentația Aspectul estetic al suprafețelor mobilei. întocmirea desenului la sc: 1:1 a frizelor cu forme diferite. Câteva etape din proiectarea lui:      desenul încăperii la 1:5. divizarea desenului pe culorile și formele frizelor (ancadrament. Se poate face prin extindere radială sau prin benzi succesive de la centru spre margini. 1:10. Daca există și medalion. dinspre centru spre margini. Rama de ancadrament a medalionului – delimitează medalionul în raport cu câmpul. în special a celei artistice este foarte important. lanț etc. repetitiv. Are model artistic unitar. Acesta se poate obține prin intermediul ornamentației. conține elemente decorative geometrice. jumătate sau pe sfert. Aceasta reprezintă totalitatea ornamentelor ce se aplică pe suprafața elementelor constructive și decorative ale unui obiect de mobilier sau alte obiecte finite.). Câmpul – suprafața maximă a parchetului. MDF). depinde de modul de constituire a medalionului (panou de frize. prin colorarea suprafețelor. eliptice. funcție de simetria lui). desenul parchetului (integral. ornamentația poate fi în relief (sculptură.) sau plană. stelare. zona geografică în care e amplasată clădirea cu spațiul respectiv.) Frizele de perete – delimitează spațiul acoperit cu parchet artistic. florale sau simbolice (blazoane. Ancadramentul general – are forma conturului spațiului și urmărește definirea câmpului. Formele pot fi circulare. rombice. hexagonale etc. Terminologie: Medalionul .

mozaicuri. fructe. intarsiile se reprezintă prin mai multe procedee: 64 . Furniruirea decorativă se realizează prin acoperirea suprafețelor cu furnire estetice sau aranjamente d e furnire.Tehnologia si estetica lemnului 2011 furniruire decorativă sau încrustare cu alte materiale. În desen. aripile de vultur etc. de castan etc. Cele inspirate din natură sunt alcătuite prin stilizarea în special a motivelor vegetale (frunze.Intarsia este o lucrare de artă decorativă cu forme ornamentale plane.). flori. Cele mai întrebuințate forme din domeniul animal sunt picioarele de leu. animale.Furniruirea se reprezintă prin desenarea texturii furnirelor. aștrii. . lujeri). care se așează astfel încât să formeze aranjamente în simetrie absolută sau radială. marchetărie. baroc. intarsie. Ornamentele se pot realiza prin stilizare. fileuri decorative. Ornamentele plane se realizează prin pictură decorativă. marchetărie etc. frunze. de vultur. lucrate și îmbinate în forme decorative geometrice. rococo. roman) sau prin suprafețe plane (stil grec.. folosind culorile naturale ale diferitelor esențe de furnire. lucrări de intarsie. muguri. furniruire. folosind elemente abstracte sau inspirate din natură (flori. . de căprioară. ornamente inspirate din natură sau din alte domenii. capul de leu. bizantin). Ornamentele în relief au întotdeauna o adâncime sau un relief față de suprafaț a în care se lucrează sau pe care se aplică. Relieful se poate stiliza prin suprafețe curbe (renaștere. Stilizarea florilor se folosește la creearea ornamentelor rozetă. fructe. corpul uman etc. din domeniul vegetal sunt frunzele de acant.

desenul este întocmit de proiectant cu toate amănuntele de formă și culoare. de pictură sau fotografie colorată.desenul este întocmit fără stabilirea completă a furnirelor. umbre și lumini pentru diferite esențe de furnire și cu indicarea furnirelor. . plafonul. culoarea desenului trebuie să sugereze bine eventualele furnire care trebuie să fie întrebuințate în lucrare. lucrate din plăcuțe de lemn masiv sau foi de furnire de diferite culori. Desenul de intarsie este folosit în cele mai multe cazuri direct în producție așa cum a fost întocmit de proiectant. fapt ce necesită ca aceste copii ale desenului să fie cât mai clare. cu zone de culori. formând un aranjament decorativ cu care se poate acoperi suprafața mobilierului. vegetale sau figurale. . Desenul de intarsie colorat nu are întotdeauna pe el și indicația cu esențele de furnire. în producție se folosesc copii heliografice după care se taie ornamentul. În toate cazurile.Tehnologia si estetica lemnului 2011 . cu toate amănuntele. De obicei. În acest caz. și este necesar ca forma de contur a ornamentului desenat sa apară distinct și corec t.desenul este colorat după esențele de furnire care se vor folosi. furnirul de fond trebuie reprezentat în desen prin indicație. atât cele de contur cât și cele care indică așezarea furnirelor pe desen. pentru ca lucrarea de intarsie să fie cât mai ușor și frumos realizată.desenul este prezentat sub formă de tablou. Intarsia Mozaic este o lucrare ornamentală alcătuită din motive geometrice. ci numai a formei ornamentului. cu toate liniile vizibile. lambriul. Cele mai obișnuite mozaicuri sunt alcătuite însă din figuri geometrice. 65 . . cu stabilirea tuturor furnirelor.desenul este prezentat descompus în părți de lucru. pardoseala. culoare și trasarea direcției fibrelor. . prelucrat pentru intarsie.

linii în zigzag etc. să se indice scris locul și felul materialelor de încrustare care alcătuiesc ornamentele respective. De asemenea trebuie să se indice în scris esențele de furnire sau plăcuțe lemnoase din care se execută lucrarea. marmură.Tehnologia si estetica lemnului 2011 Desenul intarsiilor mozaic trebuie să reprezinte corect așezarea plăcuțelor din lemn masiv sau furnire. Este alcătuită din motive ornamentale inspirate din natură. de asemenea. cu direcția fibrelor pentru fiecare placă sau parte componentă a lucrării. Marchetăria/ Incrustația este un procedeu de decorare a unui obiect (în special din lemn) prin aplicarea și lipirea pe suprafața lui a unor bucăți mici din lemn exotic sau prețios (de esențe și culori diferite). fildeș. formând diferite aranjamente decorative. os. Fileurile pot fi simple și compuse. liniare. Este necesar. cunoscând faptul că aceeași esență de lemn poate să aibă diferite nuanțe de culoare. metale etc. deoarece după aceste desene se va executa lucrarea în practică. cu o culoare mai închisă sau mai deschisă decât furnirul de fond în care se introduc. baga. Reprezentarea în desen a lucrărilor de marchetărie necesită o lucrare grafică foarte precisă.. geometrice sau figurale. încadrează ornamentele. pentru ca în execuție să se poată folosi esențele de lemn cu colorit apropiat de culoarea desenului. mai cu seamă atunci când mozaicul reprezintă un ornament figural stilizat în acest scop. Colorarea desenului de mozaic este uneori necesară. Cele simple sunt dintr-o singură fâșie de furnir. care în mod obișnuit mărginesc diferite panouri furniruite. Cele compuse sunt alcătuite dintr -un miez și două 66 . cu ornamente lucrate prin contururi foarte curate. care se încrustează în suprafața obiectelor. Fileurile de intarsie sunt elemente decorative plane. cu întrebuințare mai însemnată în mobilier decât mozaicul. sau formează ele însuși ornamente în formă de meandre. fâșii.

El trebuie să cuprindă forma și mărimea lor completă.Tehnologia si estetica lemnului 2011 margini mai subțiri de furnire deosebite față de miez. Reprezentarea în desen a fileului este simplă. sau uneori fiind necesar să se coloreze pentru a fi mai sugestiv în vederea executării lui în practică. având aproape întotdeauna o construcție geometrică și se poate realiza și cu instrumentele de desen. 67 . cu indicarea furnirelor care vor fi folosite în lucrare. Miezul poate fi format și din figuri geometrice.