Inceputurile Iasului: o incursiune in istoria timpurie a orasului

Acum 600 de ani pe locurile pe care astazi se ridica cladirile Iasilor, calatorul ce cobora dinspre Polonia spre Marea Neagra intilnea un tirgusor mic si prafuit, la capatul caruia se ridica o curte domneasca, cu aspect de cetatuie. Aceasta mica asezare, aflata la margine de codri, la o raspintie de drumuri, pe terasa unui deal ce domina valea mlastinoasa a Bahluiului, se va dezvolta pina la a deveni capitala Moldovei. In rindurile care urmeaza, ne propunem sa prezentam povestea inceputurilor Iasului. Vom lasa deoparte celebrele biserici si manastiri ale urbei si ne vom referi mai mult la oras si la orasenii sai, asa cum se prezentau pina la inceputul secolului al XIX-lea. Nu vom lasa deoparte controversele istoricilor legate de prima datare, de numele Iasului sau de functia initiala a asezarii.

Plan al vechiului Iasi, realizat de C. Cihodaru Orice discutie privitoare la istoria Iasilor nu poate porni trecind cu vederea inceputurile sale. Orasul nu a aparut intimplator. Locul in care se afla a fost locuit din vechime, mai multe asezari umane fiind descoperite in aceasta zona, unele urme fiind din paleolitic. Dintre dealurile din zona, oamenii au fost atrasi in mod special de unul, si anume de cel care domina dinspre nord valea riului Bahlui si se prelungea spre aceasta printr-o terasa cu o inclinare molcoma, dar mai accentuata in evul mediu decit vedem noi astazi. La marginea dinspre sud-est a acestei terase, s-a ridicat curtea domneasca. Ce a fost intii: orasul sau curtea domneasca Ca si in alte cazuri, istoricii au pareri impartite cind vine vorba de ce a fost aici mai intii, asezarea urbana sau curtea. Unii sustin ca prezenta unui oras in devenire ar fi determinat pe vechii voievozi sa instaleze aici o mica resedinta, in timp ce altii cred ca prezenta curtii ar fi dus la dezvoltarea in preajma a unui oras. O asezare rurala exista aici cu siguranta cu mult timp inainte de ridicarea unei resedinte voievodale, insa instalarea acesteia din urma a dat un impuls decisiv urbanizarii. Ramine un mister ctitorul acestei curti, cu toate ca ipotezele nu lipsesc. Probabil, dupa cum crede prof. I. Caprosu in lucrarea Iasii vechilor zidiri (scrisa impreuna cu D. Badarau), este vorba de unul din voievozii sau boierii de dinainte de formarea tarii Moldovei. Domnii de mai apoi au refacut si extins curtea, ce a devenit una dintre cele mai importante din zona. Sapaturile arheologice, inclusiv cele ce se vor incepe cu ocazia constructiei complexului Palas, din imediata apropiere a vechii curti, pot confirma aceasta teorie. Se pune fireasca intrebare: de ce s-ar fi construit o curte in acest loc? Pe linga faptul ca pozitia geografica era prielnica, izvoarele istorice arata ca aici s-a stabilit si o importanta rascruce de drumuri. Un mare drum comercial venea dinspre Polonia, dupa ce trecea prin Hotin, Dorohoi, Botosani si Hirlau si intra in oras, ca si astazi, prin Pacurari. Dinspre nord,

mai venea un drum, ce patrundea pe la Sararie si care mergea de-a lungul Prutului spre stefanesti si Hotin. Din Iasi se mergea spre sud pe doua cai. Negustorii puteau alege sa treaca Prutul pe la tutora spre Cetatea Alba sau sa mearga spre Vaslui si Galati traversind Codrii Iasilor, pe la Scinteia. Cel din urma drum cobora dinspre oras nu pe actuala strada Palat (fostul Pod al Spinzuratorilor, apoi al Gunoaielor), ci pe strada Sfintul Lazar de azi (Podul Lung). Pina la mijlocul secolului al XIX-lea, riul Bahlui curgea mult mai aproape de dealul pe care se afla orasul, de-a lungul sau fiind amenajate mai multe iazuri. Prima atestare: 1395 sau 1408

Iasul vechi, vedere generala Ample discutii s-au dus in jurul datei cind Iasii au fost mentionati pentru prima data. S-au vehiculat mai multi ani, printre care si 1395, ce este prezent pe o inscriptie din biserica armeana Sf. Maria, refacuta in 1803. O buna parte din specialisti contesta validitatea acestei inscriptii, pentru ca armenii consemnau trecerea timpului dupa calendarul lor, ce incepe la anul 551 al calendarului gregorian. Desi inscriptia este probabil falsa, acest lucru nu inseamna ca armenii nu erau deja prezenti la Iasi la sfirsitul secolului al XIV-lea. Ei erau deja sositi si in alte orase ale Moldovei, unde au venit la chemarea domnilor ce aveau nevoie de mesteri si negustori specializati. Toti istoricii sint de acord ca anul 1408, cind Iasii figureaza ca loc de taxare pentru negustorii polonezi carora Alexandru cel Bun le daduse un privilegiu comercial, reprezinta data cea mai sigura pentru prima pomenire a asezarii. Probabil la 1408, Iasii erau cel putin un tirg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile tarii, altfel domnia nu ar fi stabilit aici un punct vamal. Citeva decenii mai tirziu, in 1434, asezarea apare numita sub forma „tirgul Iasilor".

Cum arata Iasul la inceput
In primele sale doua secole de existenta certa (secolele XV-XVI), orasul a cunoscut o dezvoltare lenta. In perioada sa de inceput, orasul nu era foarte intins si nici populat peste masura. Vatra asezarii era in apropierea curtii domnesti, iar prima ulita mai importanta pornea de la poarta acesteia si mergea spre rasarit. Este vorba de Ulita Ruseasca, ce se continua cu Ulita Trapezeneasca (sau a „schimbatorilor de bani", actualele strazi Grigore Ureche si Grigore Ghica Voda), al caror vechi traseu a fost schimbat de constructiile din zona Teatrului

Luceafarul de azi. Aici se afla piata orasului („dricul" tirgului), unde negustorii isi vindeau marfurile, dar si vama (linga biserica Sfintul Lazar). Strainii au reprezentat un izvor permanent de populatie pentru oras, ca si o sursa de venituri pentru domnie. Pe linga romani, au venit aici armeni, unguri, polonezi, nemti sau rusi, grupati in functie de religie si ocupatie. Armenii, sositi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, locuiau in mahalaua din jurul bisericii Sf. Maria de linga Hala Centrala de azi, zona care, in momentul asezarii lor aici, se afla la marginea orasului. Catolicii stateau in mahalaua din jurul bisericii catolice, tot la periferia orasului de atunci. Se pare ca se ocupau cu viticultura, caci toponime ca ticau, Copou sau Ciurchi, unde erau multe vii, au rezonanta maghiara. O a treia strada importanta apare acum, Podul Vechi (azi Costache Negri), ce ducea spre iesirea dinspre nord-est a orasului. Intre Ulita Ruseasca si Podul Vechi exista o alta strada, veche si ea, Sfinta Vineri (azi Anastasie Panu). Reperele amintite arata intinderea destul de redusa a Iasilor in secolul al XV-lea. Orasul nu se mai putea intinde spre rasarit, deoarece era oprit de valea Cacainei (actualul bulevard Tudor Vladmirescu), al carei nume vine tocmai de la faptul ca aici se aruncau gunoaiele. Singurele spatii ramase disponibile se aflau spre nord si vest. Iasul devine capitala

Palatul Administrativ, aflat pe locul vechii Curti Domnesti, actualul Palat al Culturii Un moment important in istoria Iasilor il reprezinta alegerea de catre domnie a curtii de aici ca principala resedinta domneasca a tarii. Pina la jumatatea veacului al XVI-lea, domnii au stat temporar in Iasi, ca si in Vaslui, Hirlau sau Husi. Se pare ca Stefan Rares a urmarit sa intareasca curtea de la Iasi, pe care o vedea ca o potentiala cetate, cu doi pircalabi in frunte. In a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu decide sa se stabileasca aici, in defavoarea Sucevei, ce ramine resedinta secundara. Alegerea Iasilor ca resedinta principala confirma cresterea in importanta a orasului. Daca privim o harta a Moldovei medievale, observam ca Iasii sint situati aproximativ in centru, astfel ca, pentru o administrare mai eficienta a statului, domnia a preferat acest loc. Decizia lui Lapusneanu nu face din asezarea de pe Bahlui capitala Moldovei, caci vreme de inca un secol asistam la un „duel" pentru intiietate intre Iasi si Suceava, din care invingator va iesi, inevitabil, cel dintii. Abia din momentul in care si mitropolitul tarii se muta la Iasi (1687) putem vorbi de acest oras ca fiind capitala Moldovei. Statornicirea domnului in Iasi duce in mod firesc la stabilirea aici a tot mai multi boieri. Apare astfel o noua strada, dominata de casele boierilor, Ulita Mare, actualul Bulevard stefan cel Mare. Orasul capata o noua directie de dezvoltare, spre nord si vest, si ocupa treptat restul

spatiului dintre capatul Ulitei Mari si Manastirea Golia. Marginea de nord va fi reprezentata de o noua strada, Ulita Hagioaiei (Bulevardul Independentei), dincolo de care se formeaza o mahala, ce urca pe pantele Copoului, Muntenimea. Iasii aveau acum doi poli comerciali, Tirgul Vechi sau de Jos, lateral de curte, si Tirgul Nou sau de Sus, de pe Ulita Hagioaiei. Alte piete mai mici se aflau in preajma celor doua, Tirgul lui Barnovschi, respectiv Tirgul Fainei (Tirgul Cucului, mai tirziu).

Extinderea orasului
Pe strazile orasului, pe linga romani si mai vechii armeni si unguri, s-au stabilit si alti straini, ca in orice oras medieval european. Sporeste numarul grecilor, dar vin si turci, polonezi, italieni, raguzani (provenind din Raguza, Dubrovnik-ul de astazi) si evrei. Pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cei din urma erau in numar mic, insa din momentul in care incep sa soseasca in numar mai mare, se stabilesc in mahalaua din Tirgul Fainii spre Cacaina, unde se aflau si principalele sinagogi. tiganii erau prezenti la marginea tirgului, bordeiele lor din Brosteni, aproape de intrarea in Iasi dinspre vama, impresionind neplacut pe calatori. Cu totul, in oras in secolul al XVII-lea nu erau mai mult de 4-5.000 de case si 20-25.000 de locuitori. Populatia creste in secolul urmator, insa cifre precise nu avem la dispozitie. Faptul ca orasul incepe din a doua parte a secolului al XVII-lea si in secolele urmatoare sa urce lent spre Copou arata ca terasa pe care s-a format nucleul urban nu mai era suficienta. Cacaina limita extinderea spre rasarit, Bahluiul spre sud, in timp ce ripe adinci (Ripa Pevetoaiei si Ripa Galbena) margineau asezarea spre sud-vest. Copoul si strada sa centrala (Bulevardul Carol - Podul Verde) sint ocupate insa incet, orasul apropiindu-se de locul viitoarei Gradini Publice imediat dupa 1800. Expansiunea Iasilor continua dincolo de hotarele sale naturale si spre rasarit si sud. Tatarasii devin mahala a orasului, iar in jurul manastirii Frumoasa se formeaza un nou cartier. In preajma sau sub controlul unor manastiri apar asa-numitele „tirgusoare", in realitate asezari gindite ca locuri de negot, cu regim administrativ si fiscal separat de oras. La marginea de nord, se afla tirgusorul Copou (de aici numele Tirgusorului de azi), alte doua fiind spre sud, tirgusoarele Socola si Nicolina.

Indeletnicirile orasenilor
Locuitorii din Iasi aveau ocupatii dintre cele mai diverse. Majoritatea erau negustori si mesteri, insa orasenii nu se fereau sa practice si agricultura. Printre mesteri intilnim arcari, caldarari, potcovari, sabieri, dar si pietrari, dogari, blidari, blanari, croitori sau cizmari. Dupa specificul vremii, nu lipseau mestesuguri mai putin cunoscute astazi, precum cel al sahaidacarilor, ce confectionau tolbele de piele in care se puneau sagetile, cel al cepragarilor, ce faceau podoabe din matase, lina sau bumbac pentru vestmintele boierilor sau cel al poturarilor, ce confectionau nadragii pentru arnauti. Putini stiu ca in Iasii evului mediu existau si multi berari. Chiar si Manastirea Galata avea instalatii de preparat bere. Paul de Alep ne spune ca lui Vasile Lupu ii placea berea: „de fiece data dupa ce golise mai multe pahare de vin, domnul mai bea un pocal de bere, caci aceasta era rece". Bere se dadea si bolnavilor, dupa cum aflam dintr-un act din 1799, in care o anume

Tudora se obliga sa dea bere pacientilor de la Sfintul Spiridon. Femeile erau implicate si in facerea rachiului. Ion Neculce ne spune ca o tinara rachierita de pe Podul Vechi l-ar fi atras in mrejele ei pe batrinul domn Dumitrascu Cantacuzino. In secolul al XVIII-lea, se inmulteste numarul cafegiilor si al cofetarilor, ce raspund dorintelor tot mai rafinate, dar si mai orientalizate ale boierilor si domnilor. In rindul mestesugurilor mai noi intra si ceasornicaria, practicata de obicei de straini, precum Petru neamtul sau francezii Gaspar Caillé si Jean Violier, ultimul numit „Ioan Violie" in documentele veacului al XVII-lea. Primul orologiu din tarile Romane a fost cel instalat pe la 1638 de acelasi Vasile Lupu in turnul de la Trei Ierarhi. Domnii tarii aveau medic personal, care acorda consultatii si in oras, primind in schimb favoruri si bani. Au existat si situatii cind medicii straini adusi de domni au dat gres, precum in 1753, cind diagnosticul gresit al lui Giuseppe Pisani a dus la moartea Doamnei Sultana a lui Constantin Racovita. Doctorul vinovat a sfirsit in lanturi, nefiind eliberat nici macar la insistentele ambasadorului Frantei la Istanbul sau ale electorului Saxoniei.

Razboaie si molime
In lunga sa istorie, orasul nu a fost scutit de nenorociri, caci atacurile si jafurile tatarilor sau ale altor neamuri, precum si incendiile si cutremurele au fost frecvente. O buna bucata de vreme, tatarii au fost o adevarata calamitate pentru Iasi. Uciderea tragica a lui Ion voda, in 1574, a fost urmata de un atac tatarasc, ce a devastat regiuni intregi si a ars majoritatea oraselor, motiv pentru care Petru schiopul, domnul ce a urmat la tron, a fost numit si „voda al cimpurilor". Unul din cele mai dramatice momente pentru oras a fost distrugerea din 1650, cind cazacii si tatarii au atacat Moldova, raspunzind refuzului lui Vasile Lupu de a-si casatori fiica cu Timus Hmelnitchi. Miron Costin ne spune ca „au ars atunce tot orasu", curtea fiind abandonata de darabanii lasati de domn pentru paza. Singura salvare a locuitorilor erau Codrii Iasilor, din apropiere. De obicei, astfel de atacuri erau urmate de perioade de foamete si saracie. In a doua domnie a lui Dumitrascu Cantacuzino, dupa citiva ani de razboaie, sint pomenite cazuri de canibalism, dupa cum ne spune tot Neculce: „era oameni tot lesinati si morti pe drumuri si pe uliti, cit sa minca om pe om". Din cind in cind bintuia ciuma, flagel de care spatiul romanesc nu a scapat decit in secolul al XIX-lea, care insa a adus holera. De obicei, cei atinsi de ciuma erau izolati in Codrul Iasilor, la schitul lui Tarita. Pirlea voda Expeditiile tatarilor, polonezilor sau cazacilor, dar si lipsa de organizare si neglijenta orasenilor duc deseori la incendii, ce au efecte devastatoare, in conditiile in care majoritatea cladirilor erau ridicate din lemn si erau o prada usoara pentru foc. Dupa jaful si incendiul din 1650, orasul trece printr-un alt mare incendiu, provocat de polonezi in 1686. Oamenii se ascundeau prin manastiri, singurele locuri fortificate din oras, alaturi de curte, insa chiar si asa nu scapau de foc sau de pericolul robiei.

Din acest secol dateaza mai multe cladiri civile. in care se vindea vin. cu cerdac lung si deschis. cu scara interioara si cu bolta de trasuri incorporata in constructie. Casa Catargi (corpul H al Universitatii). unele intinse pe doua sau chiar trei niveluri. Nici dughenile negustorilor. dar si la palatul Roznovanu (azi Primaria). marii boieri preferau case cu parter inalt. care a cumparat-o pe cind era in ruina in 1849 si a modernizat-o. si aveau pretentia de a urca in trasura direct din casa. dupa cum cu ironie amintesc unii calatori straini. boierii ridicindu-si case din piatra si caramida. Daca la suprafata orasul aparea ca fiind din lemn. Orasenii au dat o folosinta acestor pivnite. In zona Copoului. in subteran el era din piatra. fapt vazut ca o rusine. Mai intii. de unde intr-un ceas s-a intins spre curte. chiar si orasenii mai instariti. nici cumparaturile nu si le faceau dindu-se jos din trasura. s-au ridicat dupa . Mai mult. zis si Pirlea voda.Un alt incendiu devastator a fost in 1723. Curtea Veche este abandonata. uneori si mai des. Asa se explica si de ce aproape peste tot in centrul vechi al Iasilor de azi se descopera pivnite. se va muta in mai multe rinduri. pentru ca era mai ieftin si casa se ridica mai repede. sprijinit pe stilpi de lemn. In afara bisericilor. pleaca la resedinta mitropolitului. Orasenii mai saraci isi ridica in continuare case din nuiele acoperite cu stuf sau sindrila. ce au suferit insa diverse transformari datorita distrugerilor si renovarilor. dar si boierii. preferau sa isi refaca locuintele tot din lemn. fiind prezent in Iasi la „Curtea din Sararie" (azi cladire in cadrul Liceului Mihai Eminescu). De altfel. Alexandru Mavrocordat. nu sint facute altfel. Din secolul al XVIII-lea. ale carei case egumenesti iau si ele foc. Iasul subteran Incendiile frecvente au imprimat un anumit specific asezarii. moda orientala introdusese obiceiul ca boierii importanti sa fie urcati tinuti de subsuori la sala principala de la curte. Boierii si boieroaicele nu mergeau prea mult pe jos. Focul a izbucnit de la o casa din sus de biserica Sfintul Dumitru-Bals. Iasii nu au cladiri mai vechi de veacul al XVIII-lea. Sub casele de lemn se aflau imense pivnite de piatra. obicei extins apoi prin aducerea de la trasura in casa tot de subsuori. Marele incendiu din 1785 preface in scrum palatul principelui. Ultimul element amintit este un specific al caselor nobile din Moldova. astfel incit nici una nu mai pastreaza infatisarea originala. aproape la nivelul solului. fiind darimata si refacuta in 1806 sub alta forma. Cladirile care ne-au ramas Cei cu mai putina stare isi ridicau case cu parter simplu. inghesuite la strada in front continuu. ce arde la putin timp. unde s-a semnat pacea din 1792. domnul de atunci. pentru ca in cele din urma sa ajunga la asa-numita „Curte din Sararie" (Casa Mavrocordat). Dupa ce focul le mistuia casele. O alta cladire veche a orasului se afla la maternitatea de pe strada Cuza-Voda. Incendii de acest fel aveau loc in fiecare deceniu. Urmarit parca de foc. situatia cladirilor din oras incepe incetul cu incetul sa se schimbe. dar forma ce o vedem azi se datoreaza lui Alexandru Ghica. In schimb. Constructia dateaza din 1745. apoi la manastirea Galata.

istorie ce ne rezerva inca multe surprize. avansa o alta teorie: numele de Iasi ar deriva din numele dat in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul. Locurile temute ale Iasului In apropierea portii principale a curtii domnesti. In secolul al XVII-lea. vazuta in epoca ca o pedeapsa mai nobila. locul unde se faceau executiile. cunoscute astazi publicului larg dupa sediile de institutii. intr-o perioada greu de determinat. . Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei. cu capetele in gios cu pielea goala". Іашіі. Prima deriva numele de la iasi. Acestea sint doar citeva frinturi din istoria tumultuoasa a Iasilor. iar o a doua leaga toponimul Iasi de un nume de persoana. Dintre teoriile fanteziste. Indiferent ca e nume etnic sau cu origine ce deriva din numele de persoane. de un anume Ias (derivat de la Ioan sau Iacob). Filarmonica se afla in casa Alecu Bals. Starea Civila in casa Cantacuzino-Pascanu. Oamenii din popor erau executati prin spinzurare. dar mai putin dupa originea lor. in Istoria orasului Iasi. se afla un loc ce avea o faima trista. numire data alanilor (tot populatie iraniana) de rusi. intemeietorul sau stapinul asezarii. Gorj sau Brasov). In cadrul curtii se afla si temnita in care erau tinuti cei ce asteptau judecata. insa trei sint ipotezele demne de a fi luate in seama. azi corp al Universitatii de Medicina) in fosta casa a lui Matei Cantacuzino. Sediul Junimii se afla in casa vistiernicului Dimitrie Ghica. ce nu erau amestecati unii cu ceilalti. De unde vine numele orasului Numele orasului Iasi reprezinta o alta sursa de controversa pentru istorici. Ion Neculce scrie ca Mihai Racovita ar fi hotarit sa se instaleze patru furci linga curte. temnita era intr-o cladire din perimetrul gradinii din fata Mitropoliei de azi. Municipiul Iasi (istoric Iassi.Iasi a fost capitala Moldover în perioada 1564 – 1859. una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 si 1862 si capitala Romaniei între 1916-1918. de care „in mai toate dzilele spinzura tilhari de picioare sau de susiori. Mai in centru. Calatorii straini se aratau mirati sa vada spinzuratorile atit de aproape de palatul domnesc. toponime cu aceasta denumire sint prezente in tot spatiul romanesc (in Arges. in timp ce in cazul boierilor se proceda la taierea capului. Pornind de la izvoarele pe care le avem la ora actuala. firme sau restaurante pe care le gazduiesc. in timp ce Casa Universitarilor este gazduita de cladirea ridicata inainte de 1800 pentru logofatul Neculae Canta si refacuta complet pe la 1840. nici in aceasta privinta si nici in chestiunea inceputurilor orasului nu se pot da raspunsuri definitive.1800 mai multe case boieresti. iar la sfirsitul secolului urmator o gasim in zona intersectiei Bulevardului stefan cel Mare cu strada Palat. Constantin Cihodaru. altele cauta o origine slava. resedinta temporara a domnilor dupa 1795. unele pun originea numelui pe seama tribului iazigilor (populatie iraniana). si aici se facea deosebire intre boieri si oamenii din popor. insa in anumite perioade aceasta s-a aflat in oras. iar „Universitatea Veche" (cea de la 1860.

mentionati de Ovidiu ca " Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas " si "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". Aici funcsionează Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Iasi număra 320.000 de locuitori. O altă explicatie ar fi că numele are originea în tribul alanic al jassilor.888 de locuitori si era astfel al doilea oras ca mărime din Romania. O inscriptie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek. ar putea avea aceeasi semnificatie. a treia fiind roxolanii. 1. numele vechi românesc.ISTORIE Veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaţa Unirii) . care au origine comună cu limba sarmasilor. avea o populatie de aproximativ 400.yazigii.Conform datelor recensământului din anul 2002. Trebuie mentionat aici că iazygii si alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmasilor. Târgul Iesilor (si forma alternativă Iasii).ETIMOLOGIE Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Iasi este centrul cultural. una din cele mai prestigioase institusii academice din Romania . precum si alte patru universităti publice si sapte particulare. înseamnă "faimă". economic si academic al Moldovei. Putem presupune că la origini numele avea o semnificatie razboinică pornind de la faptul ca "ijász" în limba maghiară înseamnă "arcas" în timp ce "yash" în limbile sanskrită si hindi. Zona Metropoliana Iasi care include 13 localităti învecinate. Unii afirmă că numele provine de la un trib sarbat. Croatia în secolul al XVIII-lea mentionează existenta unui Jassiorum municipium. 2. Numele maghiar al orasului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piata (Târgul) jassilor".

dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. În 1640. clădirile de lemn si chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră si cărămidă. capitală a redevenit orasul Bucuresti.150 lei orasului. Orasul a fost incendiat de tătari în 1513. În timpul primului război mondial. prin schimbarea sediului guvernului. si de rusi în 1686. între 1859 si 1862. Au fost construite edificii noi. În 1822. domnitorul Alexandru Lăpusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. Între 1565 si 1859. pentru doi ani. Cuza". Totusi. Pentru a compensa pierderile provocate orasului în 1861. Vasile Lupu a înfiintat aici prima scoală în limba română si o tipografie în biserica Trei Ierarhi. s-a votat plata a 148. după ce Bucuresti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În 1862. turcii au luat cu asalt orasul.I. În 1643. de otomani în 1538. Iasi a fost capitala României neocupate. După 1860. În 1734. cel pusin cu câteva decenii. apoi. a fost afectat de o epidemie. capitala tării a fost stabilită la Bucuresti.Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi) Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. se crede că orasul este mult mai vechi. În 1564. Prin Pacea de la Iasi. precum Palatul Culturii. atât Iasi cât si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395). În noiembrie 1918. pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei. când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România. cel de-al saselea război ruso-turc a luat sfârsit în 1792. orasul a fost capitala Moldovei. Teatrul National sau Universitatea "Al. condusi de Alexandru Ipsilanti. prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iasi. de această dată. . si reteaua de străzi îmbunătătită.

cea mai veche din tară la acest moment • 1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir. În perioada postbelică orasul a continuat să se dezvolte. Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume. monumentul Regulamentului Organic (prima constitutie a Moldovei) • 1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iasi • 1839 – prima expozitie românească: "Expozitia plantelor si florilor exotice" • 1848 – reprezentatia primei operete românesti. iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Iasul ar putea obtine titlul de "oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989”. “Baba Hârca” de Alexandru Flechtenmacher • 1848 – Iasul este initiatorul Revolutiei de la 1848. În mai 1944. celebrele “Cap de bour” • 1859 – prima Universitate de Medicină din România . În iulie. 2. Piata Unirii era strict supravegheată de militieni si securisti în civil. prea putin cunoscut iesenilor însisi atât înainte. „Divanul sau Gâlceava înteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul” • 1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii. După căderea comunismului. La momentul fixat. prima bancă de credit ipotecar din România • 1857 – se introduc in circulatie primele timbre postale.1 EVENIMENTE ISTORICE Evenimente istorice • 1600 – Mihai Viteazul a consfintit la Iasi unirea Principatelor Române • 1638 – primul orologiu din tările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de la Trei Ierarhi • 1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. în apropiere de Iasi. dupǎ Bucuresti. Iasul era ocupat de fortele staliniste. orasul a fost scena unor lupte grele între fortele româno-germane si Armata rosie. care au împiedicat orice manifestatie. În timpul regimului Antonescu. construindu-se noi cartiere si întreprinderi industriale. prin ordonantă guvernamentală. Planul revolutionarilor a fost însă aflat de Securitate. în 14 decembrie '89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru că organizaseră o manifestatie împotriva regimului comunist. orasul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic. în 22 decembrie 1989. zile în care o mare parte din zona istorică a orasului a fost distrusă.Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieseană. Academia din Berlin • 1816 – prima reprezentatie de teatru în limba româna. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română. “Mirtil ai Hloe”. intitulată „Carte românească de învătătură de la pravilele împărătesti si de la alte jiudete" • 1671 – înfiintarea Sinagogii Mari. cât si după Revolutia română din 1989. care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc • 1856 – prima Grădina Botanică din România • 1857 – infiintarea Băncii Nulandt. jucată în casa hatmanului Constantin Ghica • 1821 – izbucneste la Iasi miscarea de eliberare a Greciei de sub dominatia otomană • 1834 – primul monument din tările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obtinut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos. Ei au fost eliberati câteva zile mai târziu.

Au fost ucisi 13.266 de evrei.2 Topografie Iaşi . 1974). deoarece aici se aruncau gunoaiele). Popa 1862 – prima lucrare românească de geologie: “Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu 1868 – se naste la Iasi Emil Racovită. pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. Orasul mai este traversat de râul Nicolina si de pârâul torogari (numit în evul mediu Cacaina. T. prima universitate română.Geografie Municipiul Iasi se află în partea de Est a Moldovei. la răsărit de oras. Orasul se află pe râul Bahlui. în clădirea actualei Universităti de Medicină si Farmacie Gr. sorogari. Independentei (Podul Hagioaiei). un afluent al Jijiei. 1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă 1941 – între 27 si 29 iunie. Galata. în casa vornicului Alecsandri 3. Cetătuia. Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cetătuia. Principalele coline sunt Copou.1 Asezare geografică Prin extinderea lui. în Câmpia Moldovei. infiintat de Avram Goldfaden 1887 – prima publicatie medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală 1912 – se naste la Iasi George Emil Palade. 3. curge pârâul Ciric. orasul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Stefan cel Mare (Ulita Mare).panorama spre Centru Civic şi Palatul Culturii Situat la nord de Codrii Iasilor. Pogromul de la Iasi a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României. care se varsă în râul Prut. singurul de acest gen din tară. 3. Alexandru Lăpusneanu. primul savant român participant la o expeditie stiintifică internatională 1876 – primul Teatru Evreiesc din lume. 1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului. cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Păun si Dealul Repedea. Repedea si Breazu. Tătărati si Galata. singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie si Medicină. . Copou. Bucium-Păun. initiat de generalul Ion Antonescu si secondat de autoritătile publice locale.• • • • • • • • • 1860 – inaugurarea Universitătii din Iasi.

Galata si partial Nicolina si Păcurari. în a doua fază (secolul XX). cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou. Costache Negri (Ulita Veche).0° 3.5° 21.5° 27.0° 40. Bârnova. în timp ce minima a fost de . la acestea adăugându-se Zona Industrială.U. Mircea cel Bătrân.0° 33.5° . Miroslava. de vest). Valea Lupului si Breazu. Temperatura medie a aerului (media lunară si anuală)* Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual Perioada Ian 1901-3.8° 20. Orasul are ca suburbii câteva localităti care.7° 1. 3.3° 22. fiind influentată de masele de aer cu provenientă răsăriteană. Tendinta urbană este de extindere a Iasilor.3 °C (1 februarie 1937). Horpaz.6° 16.5° 15.7° 22.5° 2000 2005 0.Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Rusească).5° 36.2° 16. Ciurea si Lunca Cetătuii.0° 19.1° 10.2° 20.1° 3.5° Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921.5° -9.3° 4. se prezintă ca asezări urbane: Dancu.4° -3.9° Maxima si minima absolută lunară în perioada 1901-2000 Anul 1921 1990 1926 1948 1960 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989 Maxima 16.0° 31.6° 30.9° 29.5° -1. Tomesti.3° -3.6° -3. Socola. Tătărasi.1° -0.1931 1912 1993 1946 Minima -9. În urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu.6° 36. sunt considerate încă asezări rurale.7° 10.1° 29. din punct de vedere edilitar. Frumoasa-Poitiers.4° 38.0° 39. Sărărie.8° 2.7° 21.9° 10. Ciurchi. unele dintre aceste localităti sunt astăzi practic unite cu orasul.G. Canta.3 Clima Clima prezintă un caracter continental pronuntat. Orasul nou s-a extins în toate directiile. iernile sunt geroase. din punct de vedere administrativ. Sicău. Bucium.0° 19.3° 16. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C (27 iulie 1909). iar verile călduroase.8° 9. au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă. aceste localităti fiind incluse în zona metropolitană.). alături de alte localităti: Păun. Dacia si Grădinari.5° 6. azi numită C.3° 18.36.0° 9. Alexandru cel Bun.8° 3. nucleul orasului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) si str. de sud.7° 38. dar.7° 21. Nicolina (partea nouă.8° 10.0° 4.

4 Orase apropiate Iaşi. Canta. vedere spre spre cartierele Autogară. Păcurari • Târgu Frumos (45 km V) • Vasli (72 km S) • Pascani (73 km V) • Roman (83 km SV) • Bălsi (104 km NE) • Chisinău(110 km E) • Bacău (120 km SV) • Bârlad (120 km S) • Bototani (130 km NV) • Suceava (150 km NV) • Piatra Neamt (150 km V) 4.3. Demografie .

având 320. XVIII: 30.888 de locuitori. de 315. în anul 2009. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului National de Statistică.000-50.1 Populatia istorică • sec. populatia se situează in jurul valorii de 400.745 • 1912: 75.649 locuitori (a doua după Bucuresti). Iasul era ca număr de locuitori al doilea municipiu al României după Bucuresti.000 • 1831: 59.880 • 1859: 65. Împreună cu zona metropolitană. populatia municipiului Iasi era.000 locuitori. 4.229 • Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi .Palatul Roznovanu sediul Primăriei Municipiului Iaşi În momentul recensământului din 2002.

Catedrala Metropolitană Ortodoxă şi Catedrala Catolică Populatia după religie.2 Structura confesională Iaşi .662 evrei. potrivit recensământului din 2002: • • • români: 98. 980 germani. 543 maghiari. 918 rusi.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile) Evolutia populatiei la recensăminte: Structura etnică a populatiei.a.872 locuitori.1% tigani: 1.888 2007: 315. 1992: 344.425 2002: 320.panorama spre Centru .• • • • 1930: 102.214 plus 90. conform recensământului din 1930: . dintre care 63.2% alte nationalităti: 0. 34. s.7% 4. 170 armeni.168 români. 340 tigani. 505 polonezi.

34%) greco-catolici: 190 (0. România ce cuprinde municipiul Iasi si 13 comune învecinate acestuia.27 7.662 6.178 (3. Rediu.22 47.843 3.5% romano-catolici: 4.073 6.39 10.26%) mozaici: 35.55 82.08%) luterani: 356 (0.323 locuitori Nume Populatie (2002) 320.57 69.935 10.6% 4. potrivit recensământului din 2002: • • • ortodocsi: 92.496 Populatie (2009) 308. fără religie: 2. si comunele Aroneanu.620 8. Schitu Duca. Moldova.113 +25.18%) Populatia după religie.37 58.85 4.00 41.735 6.75 +7.111 Variatie Suprafată (km²) 93.413 +13.47%) romano-catolici: 3. al atragerii de investitii mai consistente.130 -36.092 11.977 +5.26 43. Ungheni. Holboca.72 59. Miroslava.• • • • • ortodocsi: 63. pe lângă municipiul Iasi.842 +23.9% alte religii.888 2. si cuprinde.59 4.91 33. si al coordonării mai bune a proiectelor de mediu si infrastructură.854 +10.09 12. La 1 ianuarie 2009 populatia estimată a Zonei metropolitane Iasi era de 400. Zona metropolitană Iasi a fost constituită la 8 aprilie 2004. Lescani.465 (34.22 6.884 3.42 . Bârnova. al constructiei si amenajării de locuinte si locuri de recreere. Tomesti.207 73 85. Ciurea.023 (61.05 11. Popricani. Valea Lupului si Victoria.20 Densitate (loc/km²) 2.852 +16. constituită în scopul creării de noi oportunităti de afaceri.5 211 196 94 97 97 157 Iasi Aroneanu Bârnova Ciurea Holboca Lescani Miroslava Popricani Rediu -3.3 Zona Metropolitană este o regiune din judetul Iasi.

323 +4. I.73 +0.00 4.563 4. universitatea are astăzi 15 facultăti. se află cea mai veche universitate din România.14 324 3.84 120.496 400. cu peste 40. al primei mari uniri.16 46. continuatoare a vechii Academii Mihăilene. pe dealul Copoului.370 +5.337 4.65 13.00 37 Tomesti Ungheni Valea Lupului Victoria Total 11. numită azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Universitatea din Iasi.63 62.44 +4.293 397.800 4. Educaie Universitatea “Al. al primului spectacol de teatru în limba română si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Sicău). Cuza” Iasul este orasul marilor idei.866 4.512 4.26 70 504. În oras.182 12. .263 +19. Clădirea principală.50 62.16 832.9 5.000 de studenti.Schitu Duca 4.547 +4. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza.

Titu Maiorescu (4 cămine). Principalele campusuri studentesti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) . . medicamentele (SC Antibiotice SA). 6. Economie Hotel Europa . cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare. Asachi" cu peste 25. SC Iasitex SA) si industria alimentară. Codrescu (5 cămine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 cămine). Universitatea de Medicină si Farmacie "Grigore T. SC Tehno Steel).monument de arhitectură. Universitatea Petre Andrei.000 de studenti.World Trade Center Iasi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products. Popa". s-a ridicat clădirea Fundatiei Culturale Regale. Universitatea de stiinte Agricole si Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad". în perioada interbelică. În oras.unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei. se mai află si alte institutii de învătământ superior: Universitatea Tehnică "Gh. În Piata Eminescu. textilele (SC IasiConf SA. numeroase bănci si companii de software fiind prezente în oras. ce astăzi găzduieste Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu". a fost ridicată în 1896. TârgusorCopou (4 cămine). Universitatea de Arte "George Enescu". Sectorul bancar si cel al informatiei au luat avânt în ultimii ani. unele foarte rare.

Selgros. Plus. Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall. Arabesque. Billa.) si mai multe hyper si supermarket-uri (Metro. Gima. Bricolage). Dedeman. Kaufland. Hala Centrala. Axa Niciman. vedere aeriană Casa Dosoftei Catedrala Mitropolitană . Felicia Shopping Center. Mobexpert. Era Shopping Center etc. Baumax. 7. Moldova Mall. Praktiker. Green Plaza Iasi etc. Maximall.). Institutii si puncte de interes Palatul Culturii. Mr. aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall. Carrefour.Iasi este de asemenea un centru comercial regional important.

fără a se tine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Casele memoriale "Mihail Sadoveanu".. Moara de Vânt. mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu. filozofiei. aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"). Casa Dosoftei.. Sărărie. Însă adevăratele ravagii orasul le-a suferit în perioada comunistă.” —Nicolae Iorga „Iasul este orasul care face impresia unui bătrân gânditor. Mănăstirea Cetătuia . în cartierul C. Sf. Sf. Casa Pogor cu "Masa Umbrelor". Talpalari. Unele demolări aveau ca scop curătirea orasului de clădirile insalubre si mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului.Oancea. Buctinescu. cea mai veche din oras. În constiinta lui nationala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orasul care a fost si-ti zice încă astăzi. Sf. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944). întrebat numai la zile mari si la nevoi. Sutora. Sf. (înc. îmbrăcat în zdrente. "Mihai Codreanu".2 se află Parcul Tehnologic Iasi. Pantelimon. Gradinari. Chiar si în aceste conditii.. stiintei. Teodor. Primul spital din oraa a fost întemeiat la jumătatea sec. istoriei sau politicii românesti. cu mândrie. Zona Industrială .Agronomie. „Sunt români care n-au fost niciodată la Iasi. Podu de Fier. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata. Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu". De asemenea.. fost cartier evreiesc. Ciurchi. XVIII. Dimitrie. Ioan Zlataust. nu se poate pătrunde după cuviintă de spiritul trecutului nostru care trăieste în acest loc mai viu si mai bogat decât oriunde aiurea [.În Iasi. când s-a distrus o bună parte a centrului vechi. "George Topârceanu". bisericile Bărboi. în fiecare colt al său se simt urmele trecerii unei personalităti de seamă a literaturii. Iasii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou si vechi. Sicău.U. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. capitala Moldovei. au rămas în picioare multe clădiri importante si. Sf. ctitorie a lui Stefan cel Mare. din timpul lui Petru Schiopul. Metalurgie. Catedrala Mitropolitană. Târgu Cucului.sau Mănăstirea Frumoasa. Palatul Culturii.G. Târgu Cucului • Est: Tudor Vladimirescu. sec. pe bună dreptate. de iarbă. din sec. mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Mănăstirea Golia.ctitorie a lui Gheorghe Duca . XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon. Barnovschi. Bulevardul Stefan cel Mare si altele. de istorie si modernitate. Biserica Sfântul Sava. Nicolae Domnesc". În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. restaurată integral la sf. si uitat când este vorba de bine si belsug. În zona de sud a orasului.1Cartiere • Nord: Copou. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai pusin moderne). Din punct de vedere arhitectonic.]. căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înselegere foile celor mai frumoase cronici. Independentei. XIX.Dispecer . beton si sticlă. Aviatiei. XVII). Iasii sunt considerati un adevărat muzeu. desi n-ar trebui să fie nici unul. se află Biserica "Sf. fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene.” —Nicolae Hortolomi 7. sec. altele aveau alte scopuri. Tătărasi Nord si Sud. Andrei. Constantin. "Otilia Cazimir". al cărui nume îl poartă ai astăzi. în apropierea căruia se construieste Centrul Expozitional Moldova.

Galata 1 si 2. Păcuret. Păcurari. Olimp. Gară. Socola.• • Sud: Baza 3. Zona Industrială Sud Vest: Mircea cel Bătrân. Minerva. Dimitrie Cantemir. Poitiers-Siraj. Canta. Dacia. Tesătura. Zimbru. Bucium. Nicolina 1 și 2. C.G. Tigarete.U. Bicaz. Frigorifer. Podu Ros.azi sediul UTMF • Institutul de Anatomie • Grand Hotel Traian • Biserici din Iasi • Baia Turcească Biserici si mănăstiri • Catedrala mitropolitană din Iasi • Catedrala romano-catolică "Sfânta Fecioară Maria. Arcu Obiective istorice si turistice Monumentul Unirii din 1918 grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa Olga Sturza în 1927 Clădiri si monumente istorice • Obeliscul cu lei • Bojdeuca lui Ion Creangă • Palatul Roznovanu • Casa Pogor • Crucea lui Ferentz • Palatul Calimachi . Manta Rosie. Regină" • Catedrala romano-catolică veche • Mănăstirea Bucium . Clopotari. Bularga. Moara de Foc. Frumoasa. Alexandru cel Bun. Podu de Piatră. 1 si 2.

Moara de Vânt . Trei Ierarhi" • Biserica "Sf.Turnul mănăstirii Golia • Mănăstirea Cetătuia • Mănăstirea Frumoasa • Mănăstirea Galata • Mănăstirea Golia • Mănăstirea Podgoria Copou • Mănăstirea "Sf. Nicolae Domnesc" • Biserica Bărboi • Biserica Sfintii Teodori • Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Iasi .cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decât Eternitatea) • Biserica Sfântul Sava • Biserica Sfântul Spiridon • Biserica Barnovschi • Biserica Armenească • Biserica Lipovenească • Biserica Banu .

Strada Lăpuşneanu • Biserica Talpalari • Biserica Sfântul Nicolae-Copou • Biserica Toma Cozma • Biserica Mitocul Maicilor • Biserica Curelari • Biserica Buna Vestire Parcuri. grădini • Parcul Copou • Grădina Botanică din Iasi • Parcul Expozitiei Obiective istorice si turistice din împrejurimi • Mănăstirea Bârnova • Mănăstirea Dobrovăs • Mănăstirea Hadâmbu • Mănăstirea Hlincea .

Hotel Traian . Piaţa Naţiunii . Institutul de Anatomie • Mănăstirea Piatra Sfântă • Mănăstirea Vlădiceni • Biserica Aroneanu. institutii culturale Piaţa Unirii . fostă mănăstire • Regiunea viticolă Bucium • Zona de agrement Ciric În judetul Iasi se mai află: • • • • • • • • Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza Castelul Sturdza de la Miclăuseni Palatul Sturdza de la Miroslava Conacul Cantacuzino-Pascanu de la Ceplenita Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircesti Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu Ruinele de la Cucuteni Regiunea viticolă Cotnari Viata culturală Muzee.Iaşi .

În prezent. au fost deschise la Iași mai multe centre culturale străine. funcționează în municipiul Iași: .I.Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" • Palatul Culturii • Teatrul National • Opera Natională Română • Filarmonica de Stat Moldova • Teatrul Luceafărul • Ateneul Tătărasi • Casa Dosoftei • Biblioteca Centrală Universitară • Universitatea "Al. Cuza" • Colegiul National • Muzeul Literaturii Române (Casa Pogor) • Muzeul Teatrului • Muzeul Etnografic al Moldovei • Muzeul de Istorie a Moldovei • Muzeul de Artă • Muzeul Unirii • Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu" • Muzeul "Mihai Eminescu" • Biblioteca Judeteană Gheorghe Asachi • Filarmonica Moldova • Universitatea de arte"George Enescu" • Muzeul "Mihail Kogălniceanu" Reprezentante culturale După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990.

Parhon" Spitalul pentru elevi si studenti Spitalul Clinic de Recuperare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie .C. Spiridon" Spitalul Clinic de Urgente Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf.Strada Cuza Vodă • Centrul Cultural Francez • Centrul Cultural German Iasi • Centrul Cultural Britanic (British Council) • Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor • Centrul Cultural Elen "Panellinion" Case memoriale • Bojdeuca lui Ion Creangă • Casa Mihail Sadoveanu • Casa George Topârceanu • Casa Otilia Cazimir • Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet") • Casa Petru Poni .I.Radu Cernătescu Sănătate • • • • • • • • • Spitalul Universitar "Sf.Maria" Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Elena Doamna" Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Cuza-Vodă" Spitalul Clinic "Dr.

Municipiul Iaai este conectat prin legături directe cu principalele oraae ale tării si cu Republica Moldova.Tecuci . George I. Transporturi si comunicatii Cartierul Alexandru cel Bun (sus) şi zona Gării Iaşi Transportul feroviar Iasi este un nod feroviar aflat la intersecsia dintre Magistrala Făurei.Pascani si ramificatiile Iasi . cu termen de finalizare neasumat. Gara Socola ai o staaie de triaj la Socola.Parascheva" Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Spitalul Clinic de Neurologie Spitalul Militar Spitalul Clinic CFR Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Iași.Ungheni. . început în anul 1989. în conditiile în care peste 6. Georgescu" Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf. Gara Iasi se află într-un proces de renovare. Iasi . În oras sunt patru gări: Gara Iasi. Gara Internatională Nicolina.Dorohoi.Hârlău. Dr.000 de ieseni sunt diagnosticati cu această boală. În prezent.M.• • • • • • Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. linia principală Iasi . Gara Nicolina.Iasi .

Baza 3. autobuze si maxi-taxi. aceasta nefiind îngropată si putând fi folosită. Tramvaie Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orasului. care să facă legătura între cartierele Alexandru si Păcurari. . Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai. Transportul rutier Reteaua de străzi a orasului. reteaua electrică de tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare. Berlin. de către Regia Autonoma de Transport Public RATP Iasi si prin autobuze si maxi-taxi de catre operatorul privat Unistil. pentru realizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi. fiind îngropat în unele părti sub pământ. Printr-un imprumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului si a căilor de rulare tramvai. o continuă pe cea din evul mediu. desi este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Ros. dezvoltată în ultimii 50 ani. cu o aerogară modernizată si cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m. Tesătura). Rondul Vechi CUG I este abondonat si nefunctional. În 1989. cu exceptia orelor de vârf. Din Iasi se asigurǎ legǎturi directe cu Bucuresti. începute în 2008. a unei sosele de centură.Aeroportul Internaţional Iaşi Transportul aerian În partea de răsărit a orasului se află Aeroportul International Iasi. cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. la Târgu Mures. Elena Doamna. asigurând un trafic fluent. care să preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă. primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului. Podu Ros. Podu de Piatră. Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4).CUG II a fost desfiintată.G. cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008.E. Budapesta. În 1997 linia de tramvai Podu Ros . Timisoara si Viena iar în timpul sezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter. Gară. circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. Toată reteaua din Iasi are ecartament metric. Transportul în comun În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană A. Fundatie. transportul în comun este asigurat prin tramvaie. ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3). Astazi. când numărul tot mai mare al masinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersectiile din Centru.

Tramvai GT4 pe traseul 2 Tramvai GT4 pe traseul 5 Parcul actual de tramvaie detinut de catre RAPT Iasi: Nr. total în uz conservare casate Model Provenientă Observatii GT4 95 95 0 0 Stuttgart. în Nr. Augsburg. Halle GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese . Nr. Nr.

restul fiind casate si descompletate AEG 2 1 1 0 restaurată la RATP Iasi. au mai rămas doar 6 în depou. Oradea modernizate la Nicolina S. Iasi. vagonul 711 este folosit pentru piese Tatra T4R 26 2 9 15 Cehoslovacia cumpărate noi Tatra T4D 25 7 18 0 Halle Timis 6 0 2 4 Timisoara cumpărate noi. una în curs de reabilitare ITB 1 1 0 0 restaurată la RATP Iasi. restul fiind casate si descompletate V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca. restul fiind casate si descompletate . un singur vagon în depou.A. ultimul vagon ITB rămas.ST7 10 10 0 0 Darmstadt ST8 6 5 0 1 Darmstadt ST10 7 7 0 0 Darmstadt ST11 1 1 0 0 Darmstadt Be 4/4 9 9 0 0 Berna aduse prin programul "Donatie de tramvaie" Be 8/8 5 4 0 1 Berna aduse prin programul "Donatie de tramvaie"..

Frigorifer .Nicolae Iorga .Podu Rod .60 km RATP Iasi 30 Rond Canta .Podu Ros .Total 206 153 31 22 Troleibuze În 2005 circulatia troleibuzelor a fost sistată.20 km RATP Iasi .60 km RATP Iasi 28 Rond Copou .Rond CUG I 27. 30 autobuze de tip Renault R312 achizitionate din Paris si 9 autobuze Mercedes O405 achizitionate din Sa Sebastian.Rond Dacia 19. Autobuze Autobuz MAZ al RATP Parcul de autobuze RATP Iasi este format din 50 autobuze noi tip MAZ. dar pe unele trasee s-a început dezafectarea acesteia. Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze. desi exista aici o retea foarte extinsă. Traseele de autobuz din Iasi: Linie Traseu Lungime Operator 19 Rond Canta .Bucium 21.Piata ACB . Reteaua a intrat în conservare.

Podu Rou. 25 km RATP Iasi 43c Era Shoping Center .Blocuri Ciurea cca.Podu Ros .Rond Păcurari .Rond CUG II 20 km RATP Iasi 41b Rond Copou.60 km RATP Iasi 43b Rond Copou .Piata Independentei .Podu Ros .CUG I 27.Tătărasi Sud Politică Consiliul local al municipiului Iasi este compus din 27 de consilieri.Iulius Mall .Podu Ros Unistil 44 Piata Dacia .Tătărasi Sud Unistil 29 Tomesti .41 Rond Copou .Piata Independentei . împărtiti astfel: Unistil Partid Locuri Componența Consiliului PD-L 12 Partidul Social Democrat 11 Partidul National Liberal (PNL) 4 . 30 km RATP Iasi Mall .CUG I cca. 25 km RATP Iasi 43 Rond Păcurari .CUG I 27 CUG II .Pasajul Nicolina.Iulius cca.CUG II Unistil 121 Dacia .Baza 3 .Rond CUG II .Piata Independentei .Iulius Mall .

A locuit în cartierul Sicău. considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. echipă de fotbal în Liga II • • • • • • • • • • Alte sporturi: Asociatia Universitară Shotokan Karate Iasi publică revista de arte martiale „Samurai magazine”. Echipa de rugby Poli Agro Iasi. Scoala de zbor WeFlyRo . născut la Iasi . terenul Politehnicii Iasi • Fotbal: • Clubul sportiv Politehnica Iasi. Argus Târgu Frumos si Asociatia Clubul Sportiv „West Moldavia” Comunitatea Parkour Iasi Echipa de scrimă Clubul Sportiv Municipal Iasi (CSMI). • • • . biolog american de origine română. povestilor si povestirilor sale. datorită operei autobiografice "Amintiri din copilărie". născut la Iasi în anul 1868 . Echipa de volei feminin Penicilina Iasi.Sport Stadionul „Emil Alexandrescu”.S. biolog si explorator român . în principal. socotit de cititorii români si de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română. Ion Creangă (1837 . laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie. în special pentru functionarea ai structura celulelor (ribozom). savant . considerat întemeietorul biospeologiei . Cluburi de scrabble: C. povestitor român. Echipa de baschet feminin National Iasi. Una din insulele descoperite de expeditionari a fost numită după numele profesorului lui Emil Racovită . primul român ajuns în Antarctica. Recunoscut datorită basmelor. ca membru al expeditiei "Belgica" (1897-1899) . Emil Racovită . în asa-numita Bojdeucă George Emil Palade (1912).poet. Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române. geologul Grigore Cobălcescu .Iasi Personalităti marcante • Mihai Eminescu (1850-1889) .1889). academician si presedinte al Academiei Române. Echipa de baschet Poli Millenium Iasi.

Iran Kozani. Dimitrie Ioan Mangeron medicii celebri. Nicolae Tonitza. D.Teoctist Arăpasu si Daniel Ciobotea fotbalisti. Ovidiu Lipan. Caragiale. Adrian Paduraru.Petru Poni .Florica Musicescu. Iacob Negruzzi. Alexandru Arsinel.Grigore Ureche. Xenopol. Statele Unite Chisinău. Vasile Pogor. Stefan Dimitrescu. Vasile Conta. I. Alecu Russo. Italia Forano. Grecia . Constantin Ciopraga. George Topîrceanu.Vasile Iordache matematician si astronom român. Mihail Sadoveanu. Grigore Cobălcescu . Grecia Isfahan.Călin Alupi.I. Neculai Culianu • • • • • • • • • • Orase înfrătite cu Iasi Municipiul Iasi este înfrătit cu 20 localităti din întreaga lume: • • • • • • • • • Assiut. Ion Iancus. Camil Ressu. Italia Ierihon. Brătianu. Constantin Stahi. Barbu Fundoianu. Alexandru Philippide.C. precum: • autori si oameni de cultură români . nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare . Ion Neculce si Dimitrie Cantemir importanti oameni de stat . Petru Poni. Emil Brumaru. Alina Mungiu-Pippidi. Mihai Codreanu. Iosif Sava. membru corespondent din 1889 al Academiei Române. Ioan Petru Culianu. Carp. Garabet Ibrăileanu. Petre P. Nicolae Gane. artistii -Theodor Pallady .Varlaam . Popa scriitori. Vasile Alecsandri. Nicolae Iorga. A. Alexandru Ioan Cuza. L. De Iasi si-au mai legat destinul importante personalităti. Ionel Teodoreanu.• Emanoil Bardasare . Gheorghe I.Constantin Stamati. Marian Râlea. Otilia Cazimir. Octav Băncilă. Spiru Haret. Israel Ilioupoli. Egipt Atlanta.Sabin Bălasa cronicarii. Ernest Juvara . Parhon si Grigore T. Lelia Mossora. Miron Costin. Cristian Mungiu patriarhii. Veniamin Costachi si Iosif Naniescu savanti celebri precum. Emil Gârleanu. Dimitrie Gusti . pictor . Lascăr Catargiu mitropolitii. Ion Ionescu de la Brad . Gheorghe Asachi. Dosoftei. Corneliu Baba.Stefan Procopiu . Nicolae Milescu Spătarul.Mihail Kogălniceanu. Costache Negruzzi. artisti si intelectuali contemporani . Republica Moldova Filacciano. Titu Maiorescu.

consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873). cât si după Unirea Principatelor din anul 1859. Italia Peristeri. 5 ianuarie 1859 . Italia Torrita Tiberina. Italia Padova.prima atestare a Iasului intr-un document emis la curtea domnitorului Alexandru cel Bun 1565 . Curtea Regala. Parlamentul si Guvernul Romaniei se retrag din Bucuresti la Iasi. fiind un puternic centru economic.Colonelul Al.• • • • • • • • • • • Morlupo. În prezent. Franta Québec. 1860 . Iasul a functionat ca o capitala a Moldovei pana la unificarea administrativa din anul 1862. I. Italia Nazzano. ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis în 1798). China Consulate in Iasi Atât înainte.este infiintata la Iasi prima universitate din Romania de catre domnitorul Al. Ucraina Xī'ān. Grecia Poitiers. politic si cultural al vremii. Franta Vinita. au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei. Cuza 11 noiembrie 1916 . Italia Villeneuve d'Ascq. • • • • • . functionează la Iasi următoarele reprezentante diplomatice: • Consulatul General al Moldovei Consulate Onorifice: • • • Consulatul Onorific al Republicii Ungare Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia Consulatul Onorific al Republicii Pakistan Iasi. Canada Sant'Oreste.in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.puncte de referinta istorica • • sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor omenesti pe actualul teritoriu al Municipiului Iasi inca din paleolitic 1408 . Cuza este ales la Iasi domn al tarii Moldovei de catre Camera Electiva dupa Unirea Principatelor Romane la 24 ianuarie 1859. Iasul devine capitala Moldovei.in timpul Primului Razboi Mondial. I.

este legendarul oras al celor 7 coline: Cetătuia. Assiut (Egipt). Jerico (Palestina) Municipiul Iaşi este cel de-al doilea oraş din ţară ca număr de locuitori. afluent al Jijiei care se varsă în Prut. 3 orase (Hârlău. Peristeri (Grecia). Podu Iloaiei. Filacciano (Italia). Pascani). Bucium. Târgu Frumos). 93 comune Oraşe înfrăţite: Poitiers (Franţa). Torrita Tiberina (Italia).978 locuitori Sprafaţa: 5. Isfahan (Iran). Nazzano (Italia).476 km² Coordonate: 47°9′44″N 27°35′20″E Cuprinde: 2 municipii (Iasi. Athens (Grecia). Copou.Informatii generale • • • Regiune: Nord Est Resedinta: Iasi Asezare: în partea de est a Moldovei. Forano (Italia). Georgia (USA). Padova (Italia). Morlupo (Italia). Sant’Oreste (Italia). Repedea si Breazu Populaţia: 305. Al doilea centru universitar din România • • • • • • • . Sorogari. Vinita (Ukraina). Xi’an (China). pe râul Bahlui. dar şi din punct de vedere culural. Galata. Quebec (Canada). Villeneuve d’Ascq (Franţa). istoric şi academic.

Situat in NE tarii. Cale ferata. fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. capitala a Moldovei. Aici se afla biserica Trei Ierarhi. case memoriale. prin comorile de istorie si de arta pe care le are. al celei mai vechi universitati. Aeroport. Tot de .770 ha . prin numarul mare de manastiri.889 locuitori (recensamant 2002) Istorie Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. "George Toparceanu". Alexandru Lapusneanu. aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"). Mihai Viteazul. Miron Costin. nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste în acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [. . Desi a cunoscut multe momente de cumpana. Casa Pogor cu "Masa Umbrelor".Asezare geografica Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Casele memoriale "Mihail Sadoveanu". De aceea. se intinde pe sapte coline domoale. Personalitati In Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam. devenind astazi un oras modern. Ion Neculce. Populatia 339. La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut". Cai de acces Drum national DN28 (de la Roman) si DN24 (de la Vaslui). capitala Moldovei. al marii uniri.]. Palatul Culturii. Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu". Stefan cel Mare. caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici. Catedrala Mitropolitana. putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national. cu mandrie. . al primului spectacol de teatru in limba romana.. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi.. Iasul a renascut de fiecare data. Casa Dosoftei. "Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi. muzee." Nicolae Iorga Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi. Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei. Suprafata 3. "Mihail Codreanu". Dosoftei. Iasul este si orasul marilor idei. al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau). Pe aici au pasit Alexandru cel Bun.. timp de trei secole (1564-1862).. desi n-ar trebui sa fie nici unul. Nicolae Milescu Spatarul. Grigore Ureche. savantul de renume european Dimitrie Cantemir. ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori de-ai nostri. "Otilia Cazimir". asemenea orasului Roma.

Horia Hulubei. Ion Creanga. Titu Maiorescu. I. Emil Racovita.aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. C. Vasile Conta. . Ibraileanu. M. A. Alecu Russo. D. Iorga. Gr. Ioan Cuza. Cobalcescu. Asachi. Costache Negruzzi. I. Al. Teodoreanu. George Emil Palade. Otilia Cazimir. N. Al. Parhon. Mihail Kogalniceanu. G. Philippide. M. Mihai Eminescu. Radu Cernatescu. Xenopol. dr. Petru Poni. Ralea. Vasile Alecsandri. Sadoveanu. s-a nascut in Iasi. Singurul roman care a primit premiul Nobel.

.

Palatul Culturii .

Stema Pozitia .

imprumut de publicatii la domiciliu. La data de 1 februarie 2006 biblioteca detinea in total 2. adusa de domnitorul Vasile Lupu in 1641. Astazi gazduieste filiale iesene a trei institutii: British Council. fiind cea mai veche carte romaneasca existenta la Iasi. Biblioteca construita intre 1930-1934 de inginerul Emil Pragner. Biblioteca urmeaza Colegiului Trei Ierarhi si Academiei Mihailene pastrandu-si rangul de biblioteca universitara din 1860 si ridicata la rang de biblioteca centrala. cercetare si cultura contribuind la renumele Iasului de "capitala culturala". Aceste doua carti sunt printre cele mai valoroase lucrari aflate in patrimoniul bibliotecii ce se pot vizita in sectia de colectii speciale din cadrul Bibliotecii Centrale. cercetand cu aviditate rafturile de carti si manuscrise. aceasta biblioteca a fost conceputa ca Institut geografic(de aici provine constructia cupolei. destinata sa adaposteasca "o vasta biblioteca cu cea mai moderna organizare".209 unitati bibliografice ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare si cercetare. Dimensiunea comorilor culturale e completata la superlativ de pagini din "Cazania lui Varlaam". initial. Biblioteca Germana Iasi. organizarea si asigurarea accesului la o mare varietate de informatii. coordonarea metodologica si cercetarea bibliologica si biblioeconomica. iar exteriorul este impodobit cu sobre si elevate coloane in stil ionic. Isi va inchide portile deseori datorita cutremurelor sau a razboiului din 1944 dar se redeschide si are in plan tezaurizarea memoriei culturale. unde s-ar fi instalat lunete si o statie de radio) sau Institut de stiinte-Fundatia "Regele Ferdinand I"-asa cum a fost construita era in primul rand. de dimineata pana tarziu noaptea. . prima carte aparuta in 1643 la prima tipografie din Moldova. Desi. Centrul de consiliere educationala al comisiei Fullbright. invatamant. mici frontoane triunghiulare si medalioane cu ctitori ai neamului nostru si intemeietori ai culturii nationale. dupa planurile arhitectului C-tin Jotzu e una din cele patru biblioteci centrale din Romania. Biblioteca Central Universitara adaposteste in depozitele sale o piesa rara. reviste si lucrari ce au vazut cerneala tiparului sub nestinsa lumina a batranului nostru targ se pastreaza ca adevarate comori pe rafturile primitoare ale Bibliotecii "Mihai Eminescu". pilastri neodorici. Marele poet Eminescu a fost pentru un timp directorul constiincios al Bibliotecii ce ii poarta astazi cu fala numele. Biblioteca Central Universitara asigura baza documentara necesara procesului de invatare. realizand aceasta prin achizitionarea. la Casa Dosoftei. acces la colectii in sali de lectura. Traia mai mult in Biblioteca.426.Obiectiv turistic: Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu” Prezentare: Noiane de jurnale. Interiorul acestui monument arhitectonic este lucrat in marmura de Carrara si mozaic venetian. Cititorii au acces la cataloage pentru toate categoriile de documente. Biblioteca "Mihai Eminescu" inseamna traditie si continuitate. o lucrare de o exceptionala valoare pentru cultura romaneasca: "Evanghelia cu invatatura de Coresi" tiparita in 1581. Lacas de cultura. Multe carti iesite din tiparnitile vremii ce au contribuit la ridicarea culturala a Balcanilor se adauga unei impresionante colectii de carti.

atestata documentar din anul 1638. fiind construita din piatra in jurul anului 1800 la initiativa mitropolitului Iacob Stamatti. Hee Leopold. de catre banul Savin Smuncila. Biserica e situata intre strada Lapusneanu si strada Banu. este amplasata pe o suprafata de 365 metri patrati. care a conceput un edificiu grandios in spirit baroc. Deasupra nartexului se afla turnul clopotnita ridicat in 1882. In ornamentatia exterioara stilul baroc este evident la ferestrele mari si luminoase. a fost inlocuita cu una din piatra. Gheorghe si altor monumente din jur. Actualul edificiu religios. pe platforma ce se intindea pana la marea "rapa" din marginea orasului. a fost inaltat in anul 1802 si este considerat drept reprezentativ pentru barocul tardiv romanesc. denumita biserica "calicilor".5m latime iar inaltimea acoperisului de 16m si turnul clopotnita ridicat cu inca 3m. avand 37m lungime. Pictura si sculptura din catapeteasma este realizata in stil neoclasic de pictorul Eustatie Altine. . biserica din lemn a lui Savin Banu. iar in interior are trei bolti concave cu amvon iesit din perete. ca dimensiuni. din barne de stejar. in perioada domniei lui Vasile Lupu. asemanatoare. 12. ale carui origini dateaza din 1705. Pentru planurile si supravegherea constructiei. Biserica a fost arsa in timpul invaziei cazace. Biserica Banu a ramas in istoria Iasului ca un lacas care se ingrijeste in mod deosebit de cei nevoiasi. Biserica anterioara. Devenind foarte neincapatoare si deteriorandu-se. bisericii Sf. mitropolitul Iacob Stamate a apelat la un arhitect vestit din Ardeal. cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor". avand ca vecini o gradina de vara si terenul sportiv al Liceului National. astazi Rapa Galbena. cu cornisa baroca si cu acoperis in sarpanta. a fost ridicata de Savin Zmucila vel ban la 1705.Biserica Banu Un important monument istoric si de arhitectura al Iasului este biserica Banu. Aceasta impozanta constructie.

care ating numarul de 60. cutremure si vicisitudini care au adus-o intr-o stare grava de ruinare. Sfanta Varvara.]. in trei capele la rand: in mijloc se slujea in limba veche greceasca. Antonie Russet a fost cel care facuse in zidul manastirii si o cismea pentru indestularea credinciosilor cu apa. biserica lui Stefan cel Mare sarbatorea vreo cinci hramuri: Sfantul Niculae. pe langa cele ce se vad in afara orasului [. Mina si Ecaterina.Remarcabil exemplu de arhitectura urbana ce a trecut dincolo de perioada stilului baroc atingand noul stil al secolului al XVII-lea. biserica Banu poarta amprenta culturii si civilizatiei europene. Restaurarea radicala o incepe in 1884 arhitectul Lecomte de Nouy. in N era inchinat Sfantului Arhidiacon Stefan slujindu-se in limba slavona si rusa." Paul Beke La restaurarea bisericii Iasul a suferit o mare pierdere arhitecturala. demna de catedrala mitropolitana (dupa mutarea capitalei la Iasi). Datorita vechimii sale a infruntat o multime de incendii. Biserica Sfantul Nicolae era atat de cunoscuta in lumea ortodoxa deoarece "la aceeasi ora dinaintea acelorasi ochi se oficia Sfanta Liturghie a ortodoxiei in trei limbi. de alta parte in limba romana. A fost construita din vointa lui Stefan cel Mare intre 1 iunie 1491 si 10 august 1492. cele trei limbi principale ale ortodoxiei vorbeau deodata in lauda Domnului". Descoperita si ruinata ramanea astfel pana la domnia lui Antonie Ruset care prin 1676 incepea repararea ei. Datorita celor trei altare si icoane. de o parte in limba slavona. Altarul din dreapta fusese inchinat Sfintei Mucenite Varvara si se slujea in limba greaca.. la care se rugau mii de credinciosi pentru vindecare de boli. cat si sapte manastiri mai vestite. facatoare de minuni.. Marea atractie o provoca in lumea credinciosilor si icoana Sfantului Mina. imbogatind patrimoniu spiritual si artistic al Iasului. ca la moscheile turcesti. lua forma constructiilor vechi moldovenesti iar tabloul familiei domnitorului Antonie . clasicismul. in care se infiinta inca doua altare. la dreapta si stanga vechiului monument" pentru a-i da infatisare mai impunatoare. Rezidita cu caramizi si ocnite. Biserica Sfantul Nicolae Domnesc "Toata podoaba acestui oras este multimea bisericilor. Sfantul Stefan. Astfel se prefacea artexul mai mare decat biserica adaugand la intrare "dinaintea bisericii cladite de Stefan cel Mare o alta biserica.

cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga. intr-una dintre chilii a locuit mitropolitul Dosoftei si a functionat o tipografie si o scoala. pentru invatura preotilor. In mahalaua Ticau. "catedrala incoronarii voievodale". Tot aici. cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt. cuprinzand o tinda la mijloc. "Biserica Curtii". cu prispa si cerdac. Eminescu ii povestea lui Creanga "atatea lucruri frumoase". Bojdeuca lui Ion Creanga ne ofera marturii ale traditiilor noastre. cu cerdac. Sfantul Nicolae fiind patronul negustorilor. Barbatul ce pacatuise mergand la teatru. I. Bojdeuca "Ion Creanga" Se zice ca Iasul a creat cei mai multi poeti si povestitori si cele mai multe muzee fiind un "oras-muzeu" si "o cetate a poetilor". spre cerdacul unde. pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara. scoala fiilor de preoti mazili si micul Seminariu . cele doua incaperi sunt asezate la dreapta si la stanga unei tainice tinde care duce undeva in spatele casei. Cuza(1859. iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca. Iubitorul de cultura poate contempla aici exponatele originale care au ramas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asemanator celui din casa parinteasca de la Humulesti si cea de "curat". mahalaua Ticau. Intre anii 1989 si 1993 facandu-se mai multe mici reparatii se trecea si la spalarea picturilor.P. biserica este cea mai veche din Iasi. modesta.Ruset si al familiei domnitorului Gh Duca se inlocuiau cu cele ale familiei regale. dupa divortul de Ileana. In interior se remarca o fresca care o infatiseaza pe Stefania din Kiev. Emilie Mempiot si P.una dintre cele mai renumite din Moldova . Biserica restaurata a fost pictata de Boris Bernard. breasla faclierilor(producatori de lumanari)avea sediul aici. de intoarcere la propriul nostru inceput. inconjurata de flori si arbori. In coasta ei se instala o fabrica de lumanari. iar incaperile situate de o parte si de alta a ei. Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania. biserica a slujit pentru ungerea cu mir a noilor domnitori intre care Despot voda si Al. la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani. ne infatiseaza elemente . "Bojdeuca de casuta". Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii. sotia lui Stefan cel Mare si Sfant. cu o perspectiva incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari. uitandu-se "pe cerul plin de minunatii".reorganizata de mitropolitul Iacov Putneanul. zise si putrede. o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate.S Daniel Mitropolitul Moldovei si Sucevei. Sfintirea s-a savarsit in 16 octombrie 1994 de I. tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Tg Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (18721889). In cazul de fata. doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. unde a fost gazduit Mihai Eminescu in anul 1876.1866) lacasul numindu-se Biserica Domneasca. Biserica fiind cea mai insemnata din buricul targului. constituind un loc de popas si meditatie. in apropierea Curtii Domnesti. Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale romanesti. Cea mai remarcabila ctitorie a voievodului Stefan cel Mare si Sfant. Mauretal.

pictat de V. Langa Bojdeuca o cladire spatioasa adaposteste o biblioteca si o expozitie documentara ce ilustreaza drumul vietii lui Creanga: scolar. covoarele din lana vopsita in culori naturale. pentru a-l mari. tocul si calimara cu care si-a scris opera. solid.ziua inmormantarii. toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean. scriitor. A costat. preot. vase de lut din sec XIX. de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii. Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului. "Colinde la Bojdeuca. cand a ars Teatrul National din Copou. precum si colectia revistei "Convorbiri literare". soba cu horn. realizat de Iftimie Barleanu in 1968 precum si de o statuie realizata de studenti ai Academiei de Arte plastice. invatator. 31 decembrie-ziua mortii. Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie ." Astazi in bojdeuca turisti de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al "Amintirilor" Teatru National Prin anii 1890 construirea unui teatru era la ordinea zilei. "Construit dupa planurile si prevederile cele mai noi. Constructia incepe in 1894 si se sfarseste abia dupa 2 ani. Aici s-a cunoscut si imprietenit cu Eminescu la indemnul caruia a scris intrega sa opera: Povestirile. Musnetanu. ceasul si tabachera. comod si luxos. Veronica Micle si Mihai Eminescu ii vor trece des pragul bojdeucii in ultimii ani de viata. Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889.caracteristice caselor populare de deal. adus din . masuta rotunda din lemn. in 2 decembrie 1896 la inaugurare prezentandu-se spectacole cu piese de Alecsandri. nisipernita. linguri. cu inzestrarea sa completa. pe locul fostei primarii avea sa ia fiinta Teatrul National "Vasile Alecsandri" sub conducerea tehnica a renumitilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer. in mijlocul targului. Astfel. Povestile si Amintirile. decoruri si mobilier nou. dupa care tanjeau iesenii inca din februarie 1888. Negruzzi si Millo. Astfel. pe terenul aflat cam in fata Filarmonicii azi si daramat in 1869.ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau". 14-15 aprilie zilele Bojdeucii . Primaria a propus demolarea propriului sediu. cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn. Teatrul National din Iasi este un adevarat juvaer de arhitectura si un fermecator local de petrecere pentru vizitatorii sei. 1 martie .inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania.

Negruzzi. cel care a initiat primul spectacol in limba romana. Al. Esplanada teatrului a fost imbogatita cu doua fantani arteziene intr-un elegant scuar ce se intinde in fata teatrului. pictata de Al. Mihail Sadoveanu. Gh. format din patru coloane de ordin compozit. inconjurat de gradini frumoase. Asachi. volume de teatru. Alecsandri. iar spre nord. costume noua asemenea. Alecsandri. obiecte de arta.strainatate. ne infatiseaza o scena mitologica. in spatiul restrans dintre varfurile ascutite ale frontonului. In restul compozitiei sunt reprezentati oameni. Deasemea un candelabru impresionant cu 109 becuri.000 lei. Facandu-se chip din bronz lui Vasile Alecsandri. inlocuind-o pe cea a lui Gh. . prezenti cu lucrarile expuse in parc. lei si tigri destul de expresivi. edilii acelui timp socoteau ca cea mai potrivita asezare se cuvenea pentru bust la usa teatrului. De acest teatru se leaga numele unor mari personalitati ale culturii noastre: Kogalniceanu. fie iarna. eleganta si intimitate. Somptuoasa fatada a monumentului este impodobita cu balcoane. In spatiul mai inalt din centrul frontonului este reprezentata zeita Diana tronand pe un car alegoric. Matei Millo in Barbu Lautaru. Monumentul arhitectural adaposteste adevarate comori: Cortina pictata in 1896. ale carei personaje si animale sunt surprinse in plina miscare. care constituie podoaba exterioara cea mai atragatoare a cladirii. ce prezinta o alegorie a vietii cu cele trei varste si alegoria Unirii Principatelor Romane. Cu o mie de locuri. instalatia speciala de lumina electrica.cu patru fatade monumentale. o suma de peste 2. personajele ne apar culcate. iar. cu statui gratioase. Goltz cu motive ornamentale dispuse simetric. Goltz in culori pastelate ce reprezinta alegorii paradisiatice fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in structura rococo. statuia de bronz a lui Alecsandri. sala de spectacole este una din cele mai reusite constructii ale arhitectilor vienezi. costume purtate de actori. Fastuoasa sala de spectacole a Teatrului National "Vasile Alecsandri" a fost renovata in anul 1957. lumineaza salonul principal. Dorind animarea spatiului se va accepta ca pictorii amatori sa isi expuna aici tablourile. Desi multe lucrari sunt considerate kitch-uri pe artisti ii intalnim si astazi. bogat ornamentata cu elemente in stil baroc sau rococo si cu holuri in marmura colorata.000. avand in fata. o acustica dintre cele mai bune. arhitectii au recurs la un portic clasic. de vienezul Lenz. Cladirea adaposteste astazi si Opera Romana. din cristal. tablouri ori obiecte de arhitectura. incalzirea cu aburi si ventilatoare automate. autografe. Vederea exterioara a Teatrului este tot asa de impunatoare ca si cea interioara. candelabre si capete aurite. Expuse in holul de la parter gasim costume purtate de Gr. In 110 ani de existenta Teatru National a fost un mediu cultural unde publicul iesean a fost familiarizat cu cele mai noi si interesante scrieri transpuse in piese de teatru. Asachi. Manolescu in rolul Hamlet. manuscrise cu note muzicale ale lui Ciprian Porumbescu. cea a lui Miron Costin. Plafonul e pictat de Al. Pentru a marca intrarea principala in cladirea teatrului." La 140 de ani de la prima reprezentatie teatrala in limba romana. Russo. Frontonul. Muzeul teatrului ilustreaza dezvoltarea fenomenului teatral de la primul spectacol in limba romana la colectii de afise teatrale. teatrul iesean primeste numele marelul poet si dramaturg. fie vara. Cortina de fier. Miluta Gheorghidiu in celebra Chirita. C. creand o atmosfera de feerie. iar in anul 1969. adus din Venetia. teatrului i s-a construit o noua aripa. sculpturi in altorelief si coloane ionice angajate.

stravechiul Palat Roznovanu. in casa lor. Acesta era locul unde era "Vinu prea bunu" si "mici indestulu de mancatu". gherghir. saloane inalte. fala Ulitei Mari construit in stil neo-clasic se inaugura la 1823. Neculai Roznovanu se indragosteste de Maria Sturza. "al regilor din Belgrad". dar mai bun domn decat un pamantean". Palatul avea holuri mari. matase colorata pe peretii laterali. balustrade elegante si influente din palatele occindentale. cel care. Palatul se ridica dupa planul arhitectului Gustave Freiwald. Diana) taiate in piatra sfaramicioasa de Repedea si asezate la intrare. om politic ambitios si influent. in Ulita Mare. actual sediu al Primariei si fosta resedinta a vistiernicului Iordache Roznovanu-Rosetti. Blestemul ce va urma avea sa fie neindurator si ii condamna pe cei doi la izolare si dispret. numit Roznovanu dupa resedinta de la Roznov. Maretul si splendidul salon al Palatului a primit multe personalitati intre care si regele Carol. tainite si stravechi hrube adanci ramasa pustie era noaptea cutreierata de hoti si spargatori ce cautau comori. Palatul din Iasi. pana sus. pline cu mobile vechi ascund azi o romantica si palpitanta istorie. Cantacuzino scria ca zidirea era cea mai frumoasa din Moldova "intrecand in proportii si lux Palatul de la Deleni. balustradele aurite. Cladirea a fost printre primele care a avut amenajari de confort si instalatii moderne. peste 4-5 ani a proiectat si catedrala mitropolitana. Ruset ori Roset. cu care fuge si se casatoreste." Dupa moartea lui Matei Cantacuzino aici se asezau Roznovanii. Odaile. care a dominat viata politica in Moldova in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Odaile au fost zugravite de Ludovic Stavschi iar Paraclisul de pictorul Ioan Balomir. aici locuia cea mai bogata familie a acelor vremuri. totul era mult mai bogat si mai pretios." Asezarea ocupa "o mahala intreaga a orasului pe Ulita Mare. Al. Frumosul asezamant. Impozanta cladire. in fata Mitropoliei. .." Inalt si luminos fusese inconjurat candva de ziduri laterale si era pazit de statui din Olimp (Apollo.Palatul Roznovanu(Primaria) Rasfoind prin gradina amintirilor unor pitoresti cotloane iesene gasim. cu o multime de incaperi. "grec si strain tarigradean. lespezi de marmura. impreuna. Asa cum sustine ghidul palatului. preaiubita nevasta a lui Costache Sturza. cladirea este un adevarat muzeu: "picturi murale pe tavan.

cate povesti are fiecare cladire si martora a cator evenimente a fost fiecare. Incaperea in care se afla acum cabinetul primarului isi avea biroul regele Ferdinand. Celalalt gang ducea in curtea cu bucatarii si in grajdul cailor."Fatada simpla. In forma lui actuala palatul seama putin cu cel din anii trecuti. Elegantele saloane roznovanesti modernizate. de care palatul se va desparti printr-o frumoasa gradina". fiecare tavan infatisa cate o scena mitologica: moartea lui Icar. aprigul primar sub administratia caruia Iasul a fost inzestrat cu acest impozant "Hotel de Ville". ocupat acum de Sala Ovala adaposteste mici serate de 30-40 perechi. Scara de intrare se inlocuia cu una "monumentala". In locul gradinei avea in fata o piata larga intre care atarna un lant gros. De pe pereti priveau chipul in marime naturala a marelui vistiernic Nicolae Roznovanu si al "cucoanei Marghiolita". in cocheta gradina din fata cu o cismea artistica poruncita de domnitorul Grigore Ghica. deschiderea a inca 2 fatade. modificarea fatadelor si ridicarea unui etaj-mansarda. I se schimbase si numele in "Palatul Princiar " sau "Palatul Ferdinand". Pictat deosebit. "opere scump platite artistului vienez Winterhalter. Fizionomia exterioara a palatului urma sa fie "una din cele mai frumoase si mai marete" prin forma arhitectonica. Sala era de o "splendoare neintrecuta". ba liliachiu. Fantana impozanta si modernizata se pastreaza si azi. Din 29 mai 1895 batranul Palat se reinnoieste sub conducerea arhitectului Mandrea. numit acum Sala Mare. se ocupau de Curtea Apelurilor si Tribunalele sectiilor I si II. La Roznovanu ramanea Primaria si dupa 1989. cu dorinta pastrarii infatisarii incaperilor considerate "splendide". Fiecare odaie era zugravita in alta culoare cu "vapsea de apa". Se pregatea "inaltarea putin a cladirii. Trecand anii frumosul Palat din Ulita Mare a cucoanei Marghiolita incepea sa-si piarda farmecul si sa intre in uitare. refacerea acoperamantului. "ba verde cu chenarele rosii (culorile Roznovestilor). prevazut cu mansarde bogat impodobite. adaposteste sedintele Consiliului Municipal si primeste oaspeti din toata lumea: Bartolomeu 1. de alaturi si daruirea locului mult asteptatei institutii: Teatrul. Cladirea e amintita astazi ca "Palatul aducerilor aminte." Salonul ei. primarul Vasile Pogor intra in tratative cu Neculai Roznovanu si obtine Palatul. Povestea palatului roznovesc aduce in prim plan o legenda romantica in "orasul amintilor" ce te face sa te gandesti cate inca mai ascunde "dulcele targ". Prin gangul din dreapta se ajungea in gradina Palatului.mitropolitul Iosif Naniescu. Astfel. fostul suveran Mihai I. Primaria a propus demolarea propriului sediu. Patriarhul teoctist al Romaniei. prefacera cu totul a fatadei dinspre Mitropolie. carul lui Apolo ori Venera.una spre Teatru. La finalizare regele Carol felicita constructorul pentru "maiestria cu care a executat lucrarile de arta din sala coloanelor". Arhitectul francez P. In 1994 se aseaza de veghe si Vasile Pogor. Pana in toamna anuluiu 1891 palatul golit se incredinta noului proprietar. cuprindea la mijloc intrarea principala. Cautandu-se alt loc pentru conducerea orasului se gasea potrivit vechiul palat roznovanesc. intinsa ca o pajiste si umbrita de arbori batrani si stufosi. Vechiul salon. Gottereau a fost insarcinat cu reamenajarea spatiilor.." .

Cuza la domnia Moldovei. Tot din aceasta perioada dateaza si un herbar constituit dintr-o colectie de 2844 de plante din Moldova. tratata ca un portic iesit in rezalit. . cumparat de Mihai Sturza se adauga colectiei de piese. Aceasta cladire are un plan de forma patrata. se pastreaza in colectiile muzeului.I. biblioteca si laboratoarele prezente in cladire. iar apoi. cu trei rezalite: doua laterale. Muzeul joaca un rol didactic deosebit de important. 3000 de moluste si insecte. Rezalitele laterale exprima.I. donate de mitropolitul Veniamin Costache precum: o colectie de oase de mamut si rinocer paros. gasite agatate drept contra greutate la cumpana unei fantani din Rasca. construita. elefantul indian Gaba.Muzeul de Istorie Naturala Fosta casa a logofatului Vasile Rosetti. construit din initiativa unor membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi. In "Sala elefantului" din aceasta cladire. Piese datand din sec al XIX-lea. precum si curiozitati din alte parti ale lumii". tinutul Falticenilor. doua. adaposteste incepand cu anul 1844. Principalele intrari puse cap la cap. in acest local a functionat prima societate de medici si naturalisti. inegale ca lungime. Gheorghe Asachi. din anul 1841. 795 vertebrate. simetrice si unul pe fatada principala. locul saloanelor. in frunte cu Iacob Cihac. Acest monument arhitectonic rememoreaza si un monument important din zilele in ce au premers actului Unirii. Baza de studiu e asigurata de colectiile stiintifice. Muzeul de Istorie Naturala. 1500 minerale. in stilul neoclasic al vremii si cu elemente originale locale. fiind luminate prin laturile lor inguste. Cladirea Muzeului de Istorie Naturala. se dezvolta de-a lungul axei cladirii. prezinta si o importanta istorica prin aceea ca. contrinuind activ la desfasurarea procesului de invatamant biologic si stiintific. sala a fost denumita "Al. decrosate. Deasemenea. In legatura cu acest mare eveniment. pe la 1800. avand drept scop prezentarea "bogatiilor pamantene si subpamantene ale Moldovei. in fatade.Cuza". in seara zilei de 3 ianuarie 1859. primul muzeu de istorie naturala din tara. iar in doua vitrine s-au pastrat o serie de obiecte ramase de la domnul Unirii. deputatii partidei nationale au hotarat sa sustina candidatura lui Al. In centrul fatadei principale a muzeului se afla intrarea.

am zidit aceasta ruga. a fost construita intre anii 1635-1639. o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana". in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti. pe fata sudica a bisericii:"Io Vasile voievod. Iacob Gavrilov impreuna cu . perla a arhitecturii feudale e asemator cu manastirea din Galata dar nu are proportiile acesteia. dupa cum o descria turcul Evlia Celebi. Grigore Teologul si Ion Gura de Aur. Ctitorie a fericitului domnitor destoinic al Moldovei vreme de 20 ani. Goticul se face vizibil la contraforturi. Bolta cuprinde doua registre suprapuse de patru. in numele Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare. Se inalta aici biserica Trei Ierarhi. S-a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6. profilul usilor. nu departe de Curtea Domneasca. combinand structuri si forme traditionale cu materiale pretioase si o decoratie fastuoasa.Manastirea Sfintii Trei Ierarhi Pe o veche si pitoreasca strada ieseana. Monumentul. Finalizarea bisericii a notat-o ctitorul in placa de piatra. in limba slavona. reflectand aspiratia spre lumea bizantina." Biserica "Treisfertitelor" implineste o dorinta a ctitorului.. "visul bizantin". la armatura de piatra a ferestrelor. Vasile Lupu. respectiv opt arce de bolta dispuse oblic care reduc diametrul clopotnitei. Pictura a fost realizata de cei mai vestiti mesteri: Sidov Pospeev..

Nisele sepulcrale in care se afla osemintele se gasesc in peretii laterali ai pronaosului. "Ascunzand spartaturile acoperisului si crapaturile peretilor." Tot exteriorul bisericii fusese imbracat in dantelarie din piatra sculptata. numai la Atena. unele mobile fiind incrustate cu fildes din Orientul indepartat si din Turcia. Pentru strane. Putini sunt vizitatorii care banuiesc dureroasele ei trairi si ale ctitorului.". Acestia au invesmantat peretii exteriori cu "aur si lazur" si au uimit pe cei mai pretentiosi cunoscatori de arta. picturi ca la Trei Ierarhi se gaseau mai rar: "asemenea zugraveli impodobite. boltile turlei Trei Sfetitelor afumate de lumanarile si facliile a patru secole. Exteriorul imbina modele orientale.. Stilul renascentist se imbina armonios cu cel baroc.nu este nici cat un deget. cu inflorituri negre. imbracata in borangic de raze palide veghea taina catorva cruci si pietre roase de vreme din vechiul cimitir. Aici si-au gasit odihna alaturi de ctitori voievodul Dimitrie Cantemir si primul domn al Tarii Romanesti. Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate. jefuita si arsa. . "In intregime din piatra fatuita. La finalizare pietrele ei de marmora poleita straluceau si scanteiau "de parca ar fi frunzele de pe un pergament luminos." Timpul s-a facut resimtit estompand din stralucirea decoratiei de altadata dar i-a lasat in schimb sobrietatea varstei. Era impodobit cu pietre taiate cu sculpturi si cu "marmura neagra prinsa intr-un fel de coroana. Usa de la intrare avea canaturile "lucrate in sidef curat. zguduita de cutremure prin lucrarile de restaurare biserica si-a vazut distrusa pictura interioara originala. geometrice din Georgia si Armenia. ca sa nu fie acoperit cu sculpturi" (Paul din Alep) Aceasta fastuoasa dantelarie in piatra ii confera marea originalitate si frumusete. Tablourile erau "aidoma cu niste fiinte insufletite". A trecut prin grele incercari.. daca se mai gasesc. Atinsa de napastile bataliilor. clatinat de unde noptii sau de aripa prea cucernicelor buftnite. incendiata de tatari.." Tronul era lucrat cu foi de aur si acoperit cu o cupola pe care se afla o cruce si doi vulturi. in templul divinului Platon." Locasul e inconjurat de un zid ca o cetate. un turn patrat la intrare cu "un orologiu si clopote mari".pictorii moldoveni Nicolae Zugravul cel batran si Stefan. Timp de o vreme o importanta si mai mare o capata biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva. temelia viitoarei Academii Domnesti si o tiparnita unde se imprima Marturia ortodoxa si Cazania mitropolitului Varlaam. ocrotitoarea Moldovei. peste care zbura vaietul surd al unui clopot. cu ograda adormita dupa zidurile zdrelite de nenumaratele asedii si parjoluri ramand azi marturie a unui stralucitor locas din Ulita Mare. cu fir si solzi de argint si cu frumoasa argintarie in relief. ctitoria lui Vasile Lupu. Pradata de trupele straine. cu brauri deosebite si aurite ce uimeau pe toti vizitatorii impresionati de migala sculturilor si stralucirea ce i-o dadeau razele de soare in zilele luminoase. incrustate cu lacrimi de sange in piatra peretilor dantelati. sfesnice si alte mobile se folosise abanosul si chiparosul. Socotita catedrala mitropolitana pe vremuri aici au luat fiinta colegiul Vasile Lupu. de ostile polone. deteriorata de cutremure. Cel care le priveste ramane uimit de felul cum mesterul sculptor a cioplit marmura cu dalta sa. Al I Cuza. iar pe dinafara este toata sculptata cu o maiestrie artistica ce uimeste mintea.

alte religii 2. Repedea si Breazu.1%romi: 1. Clima Clima orasului este continentala. catzedrale (Mitropolitana.888 locuitori si are o densitate de 3. sorogari. cu influente din est. iar iernile geroase.6%.109 loc.7%.Asezare geografica Orasul Iasi este resedinta judetului cu acelasi nume. Date administrative Orasul Iasi are o suprafata totala de 145 km². orasul mai este traversat si de raul Nicolina si de paraul sorogari. Temperatura medie anuala este de 9. Trei Ierarhi). Obiective turistice biserici (Sf Nicolae Domnesc. Sf Ioan Botezatorul.2%. George Toparceanu. Populatia sa este de 320.9%. . Orasul Iasi poate purta totlul de oras initiator al Revolutiei din 1989 pirn Ordonanta de Guvrern in 14 decembrie 1989. Iasiul prezinta urmatoarea situatie: romani: 98. Este unul dintre cele mai mari orase din Romania si cel mai mare din Moldova. Mihai Codreanu. Altitudinea medie este de 200 m. Galata. Frumoasa. Socola. cel mai mare din Romania. romano-catolici 4. intr-un privilegiu commercial emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun. Verile sunt calde. Structura confesionala a orasului este ortodocsi: 92. Este situat in nord-estul tarii. manastiri (Cetatuia. Orasul a devenit capitala Moldovei in locul Sucevei in anul 1564 sub domnia lui Alexandru Lapusneanul. Relief Orasul este situat pe Valea Bahluiului si este numit si Urbea celor sapte coline: Cetatuia.5%.9 grade Celsius. Otilia Cazimir). Din punct de vedere al structurii etnice. Istoric Prima atestare documentara a orasului a fost facuta in anul 1408. Romano-Catolica). alte nationalitati 0. Sf Sava. Bucium-Paun. la intersectia coordonatelor geografice 47°09′44″ latitudine nordica si 27°35′20″ longitudine estica. Copou-Aurora. case memoriale (Ion Creanga./km². Mihail Sadoveanu.

Galata. statui )Al Ioan Cuza. rezervatii (Valea lui David. Dealul Repedea). Universitatea Al Ioan Cuza. muzee (Mihail Kogalniceanu. Muzeul Unirii). Muzeul de Istorie a Moldovei. Mihai Eminescu. Casa Vasile Pogor. . Palatul Culturii. Golia). vestigiile curtii domnesti). monumente arhitecturale (Casa Dosoftei. Muzeul etnografic. Teatrul National Vasile Alecsandri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful