You are on page 1of 8

Tema 6 COMPORTAMENTE NOCIVE PENTRU SĂNĂTATE

1. ALCOOLISMUL

1.1.

Definiții

În cadrul Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale IV- revizuit (DSMIV-TR), există două definiții complementare, care fac referință la “alcoolism”: “abuzul de alcool” și “dependența de alcool”.

“Abuzul de alcool” se referă la „consumul recurent de băuturi alcoolice, în ciuda consecințelor negative ale acestuia” .

A doua accepțiune,“dependența de alcool”, este mai complexă și constă în observarea prezenței, în intervalul temporal de 12 luni, a trei din cele șapte criterii: - Toleranța la alcool (diminuarea progresivă a efectului scontat, la o doză constantă); - Sindrom de abstinență (două sau mai multe din simptomele următoare, generate de încetarea sau diminuarea consumului, la un consumător cronic: potențarea tremorului extremităților, hiperactivitatea sistemului vegetativ (transpirații profuze, tahicardie), insomnie, greață sau vomă, halucinații, agitație psihomotorie, anxietate, crize convulsive de tip grand mal); - Consumul de alcool pe durată mai lungă de timp decât cea dorită; - Dorința persistentă, cuplată cu incapacitatea de a renunța la consumul de alcool; - Cheltuirea disproporționată de resurse materiale, temporale, energetice pentru procurarea alcoolului sau pentru recuperarea post-consum;
1

fiind denumit și “psihiatric”. dependența fizică și psihică de alcool și sindromul de abstinență. Forme clinice O clasificare folositoare a categoriilor alcoolismului. profesionale) ale consumului de alcool.  DELTA: are aceleeași trăsături ca și tipul gamma.  EPSILON: este sinonim conceptului de “ dipsomanie”. diferența constând în faptul că nu poate să reziste mai mult de 24 de ore fără să bea. aceste manifestări durând cu aproximație 7-15 zile sau mai mult uneori. în acest caz. este cel mai nefavorabil din punct de vedere al recuperării somatice și psihologice.  BETA (alcoolismul somatic) : prezintă trăsături similare alcoolismului alfa. Persoana poate să reziste câteva zile fără să consume alcool. Recăderile pot fi de 1-2 pe an. În practica medicală. putem întâlni și alte forme clinice de alcoolism: 2 . . mai ales din perspectiva tratamentului .Persistența consumului. situații solicitante.). etc.2. dar nu există dependență fizică sau sindromul de abstinență. este cea concepută de Jellinek:  ALFA (alcoolismul nevrotic sau de stress): individul are o dependență psihologică de alcool. Prognosticul. gastrită.. dar revine la acesta în pofida faptului că își dorește să abandoneze acest comportament patogen. caracterizat de nevoia imperioasă de a consuma cantități mari de alcool (uneori 4-8 sticle de vin/ zi). Consumul de alcool este relativ neregulat și circumstanțial.Prezența efectelor negative (sociale. cu unele diferențe legate de afectarea somatică datorată consumului îndelungat: afectare gastrică (esofagită. în pofida conștientizării consecințelor nocive (somatice și psihice) ale consumului de alcool. reflux gastro-esofagian. Poate fi catalogat ca toxicomanie. 1. generată de efectul tranchilizant al acestuia în situații critice (examene.  GAMMA: apare afectarea somatică. Dependența fizică și sindromul de abstinență nu sunt instalate în această etapă. ciroză) și neurologică (polinevrită). dar nedepășind o lună.

sindrom neurologic (interesarea nervilor cranieni V. se caracterizează prin febră 40-41 grade. PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ Urmărește o schimbare pozitivă a nivelului cognitiv și comportamental. .3.. transpirații. semne piramidale). halucinații (în special zoomorfe. Manifestările debutează cu o fază prodromală (anorexie.Beția patologică: datorită unei intoxicații cronice sau a unei sensibilități toxice la alcool. declanșată de un factor acut (traumatism. sindrom motor (hipertonie. deshidratare. amnezie și confabulare compensatorie) și prin sindrom neurologic (polinevrită. Această etapă este urmată de un somn profund și amnezia episodului. amenințătoare). chiar la consumul unei cantități insignifiante: violență.Psihoza Korsakov : se manifestă prin sindrom psihiatric (confuzie onirică. cu sindrom psihiatric (apatie. halucinații. indiferență.Delirul acut (delirium tremens): manifestarea cea mai agresivă a sindromului de abstinență la o persoană cronic alcoolică (de tip delta). confuzie onirică. intervențiii chirurgicale). VII și IX). faze excitomotorii. insomnie) urmate de starea encefalopatică propriu-zisă. sindrom ocular (fotofobie. paralizii ale muschilor oculari). 3 . manifestări psihotice cu delir.3. tulburări afective. Evoluția se poate ameliora sub tratament. poate apărea. atitudine auto sau hetero-agresivă.Encefalopatía Wernicke: la o persoană consumatoare de alcool în mod cronic. boli infecțioase. Modalitățile de intervenție psihoterapeutică la persoanele alcoolice 1. hiperestezii algice și atrofii musculare). delir. agitație. diminuarea acuității vizuale. abolirea / diminuarea reflexelor osteo-tendinoase. mioză cu anizocorie. tendințe suicidare.1. la vârsta de 40-60 de ani. . . paralizie. sau somnolență). Poate evolua rapid spre exitus. confuzie. Recidiva poate apărea în mod frecvent. pot să apară manifestări clinice negative și ample. diskinezii. 1.

3. 2004): durată relativ scurtă de timp și cu efecte pozitive.2. decondiționarea. oferindu-i persoanei afectate posibilitatea de a găsi și experimenta alte modalități de a face față stressului. Această modalitate psihoterapeutică este eficientă dacă o privim sub aspectul raportului investiție-beneficiu (Carroll. deoarece atenția pacientului nu poate fi canalizată pe mesajele hipnotizatorului și nu poate intra în transă.. acest fapt influenţând indirect şi consumul de alcool. de a opta pentru alte surse benefice de plăcere şi fericire. Pacientul poate apela mai des la aceste tehnici ca o modalitate de coping pozitiv. etc. 1993). PSIHOTERAPIA DE GRUP Popularizată sub denumirea de “Alcoolicii Anonimi”. Acest gen de intervenții se pretează în alcoolismul avansat. fără ca terapeutul să se confrunte cu rezistențele pacientului. sau la persoanele care au un grad redus de conștientizare a bolii. Alt beneficiu al acestor metode este legat de starea de relaxare și combaterea stressului (Spiegel. durabile. Dificultatea acestor terapii constă în efectele reduse în cazul deteriorării majore a compartimentului cognitiv. Între tehnicile folosite frecvent în această modalitate de intervenție se situează modelarea. obținându-se o diminuare semnificativă a nivelului de stress.Palierul comportamental este modificat prin înlocuirea automatismelor corelate alcoolului și a contextelor favorizante consumului cu alternative atitudinale salutogenetice.3.“ stressul meu este învins de alcool”. a fost înființată în anul 1935. HIPNOZA ȘI RELAXAREA Cele două terapii prezintă avantajul că pot opera la nivelul inconștientului schimbări care presupun aversiune legată de consumul alcoolului. . Varianta clasică propunea 12 pași care urmăreau realizarea conștientizării că dependența de alcool este o problemă care a scăpat de sub control și că este nevoie de un ajutor calificat. având ca obiectiv principal realizarea abstinenței de durată și a reintegrării sociale. “alcoolul imi generează fericirea”. 4 .3. 1. 1.Palierul cognitiv este abordat prin tehnicile de schimbare a convingerilor și ideilor iraționale de genul: “alcoolul imi dă putere” .

în rândul bărbaților. renal.la persoanele tinere.6%. în țările în curs de dezvoltare are loc o continuă creștere a diseminării acestui comportament patogenetic.4 milioane decese estimate pentru anul 2020. cu un trend ascendent de 8. 2007).2. sinucideri. Numărul de decese generate de fumat depășește numărul cumulat al morților produse de alcool.  AVC (accidentul vascular cerebral). conform Center for Disease Control. faringian. de páncreas. chiar dacă în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă descrescătoare.risc de 12-13 ori mai crescut comparativ cu nefumătorii. Prevalență Este în continuare elevată (20. crimelor și accidentelor de circulație! 5 . . gastric. Prevalența este mai ridicată: . În contrast. conform statisticii OMS: 4 milioane pe an. uterin.  Boală coronariană.1. esofagian.la persoanele cu statut socio-economic scăzut. Implicații clinice Boli produse direct sau indirect de fumat:  Cancere (bronhopulmonar -80-90% din totalitatea cazurilor de cancere. Cífrele care atestă decesele cauzate de fumat sunt extrem de îngrijorătoare.  BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă). consum de droguri.2. . 2. mai ales în țările industrializate. de vezică urinară). FUMATUL 2.cervical.

Modalități de intervenție terapeutică Eșecurile renunțării la fumat sunt destul de ridicate (90%) şi impun o abordare multidisciplinară. prin schimbarea modalității de a gândi. 6 .3. etc. iraționale de genul : “țigara mă face să arăt cool”. TRATAMENTUL FARMACOLOGIC . PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ Vizează modificarea palierului cognitiv și comportamental. 1997). Gândurile negative. sunt înlocuite treptat cu gânduri alternative pozitive. calculat prin înmulțirea numărului de pachete fumate pe zi cu numărul anilor în care s-a fumat.3.2. Dacă acest nivel este situat peste cifra 20.la cafea.3. Eficacitatea acestei intervenții.administrarea de bupropionă și nortriptilină. de scurtă durată (două ore săptămânal.Speranța de viață la fumători este mai scăzută cu 8 ani față de nefumători. timp de cinci săptămâni) a fost demonstrată în multiple studii. etc. .nicotine replacement theory). iar apari ția de boli degenerative este mai accelerată cu 12 ani comparativ cu persoanele nefumătoare.Tratamentul nicotinic substitutiv (NRT. 2. Mortalitatea și morbididatea este corelată direct proporțional cu numărul de țigări fumate și timpul de expunere. dezirabile.. indicatorul relevant în acest sens fiind numărul de pachete pe an (PA). Asocierea acestor metode terapeutice dublează posibilitatea de reușită a dorinței abandonării fumatului. a produs o abstinență de 28% (Richmond et al. 2. riscul îmbolnăvirii crește simțitor. “fumatul mă ajută să mă concentrez”. rata abstinenței s-a situat la 12 luni de 12%. a convingerilor negative și a comportamentelor devenite automatisme (prima țigara “de trezire” . iar combinația cu NRT. de natură farmacologică și psihologică. la socializare. 2.1. a acestui comportament nociv.).

este superioară strategiilor educaţionale sau counselling-ului. se urmărește și optimizarea încrederii în sine și potențarea dorinței de a reuși. 2. Hipnoza reușește. obținută în urma tratamentului farmacologic.5. unii autori susțin faptul că efectele pozitive ale psihoterapiei de grup sunt potențate de intervenția farmacologică (NRT). Din aceste considerente la ora actuală se uzitează 7 . 2.Această psihoterapie este eficace. Comparativ cu terapiile individuale. prin utilizarea de mesaje aversive fumatului.3. utilizate cu succes de alți participanți la grup. PSIHOTERAPIA DE GRUP Avantajele acestei modalități terapeutice: • • • Crearea sentimentului de solidaritate.3. fiind mai puțin intensivă. sub aspectul eficacității. Facilitarea exprimării. COLABORAREA CU MEDICUL CURANT În ecuația relațională medic-pacient. Această intervenție . tehnicile persuasive ale doctorului. 2. comparativ cu alte terapii. HIPNOZA Únele cercetări au relevat faptul că eficacitatea hipnozei în renunțarea la fumat este deosebită (36%). comparativ cu media abstinenței de 17%. De asemenea. Inițiativa formării de specialiști în acest domeniu ( smoking cessation specialists) a fost un deziderat optimist dar neviabil economic. Însușirea unor strategii de coping.4. cu precădere la fumătorii înveterați. să evite mecanismele de rezistență ale fumătorului. abilitățile comunicaționale sunt elemente-cheie în dorința de abandonare a fumatului. descărcării emoționale (catharsis). în demersul său preponderent inconștient.3. grup de persoane cu o prevalență crescută a fumatului și cu o rată a recăderilor crescută. și în cazul acelor fumători cu un status socio-economic mediocru.3.

a psihologului clinician și altor persoane de suport. abordându-se în această modalitate chiar și cazurile de dependență avansată.acțiunea în echipă a medicului pneumolog (de familie). 8 .