You are on page 1of 55

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA 1.Bronsita acuta este: a.

o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea; b. sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice; c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor. 2.Bronsita acuta poate fi provocata de: a. factori infectiosi; b. factori alergici; c. aer viciat prin scaderea de O2 sau excesul de CO2. 3.Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt: a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale; b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca; c. scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie. 4.Simptomatologia bronsitei cronice este caracterizata de: a. faza de coriza, faza de cruditate, faza de coctiune; b. tuse si sectie bronsica, cel putin 3 luni pe an; c. frison unic, junghi toracic, febra. 5.Faza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin: a. tuse uscata, spasmodica; b. durere vie retrosternala; c. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6.Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin: a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie; b. tuse uscata spasmodica; c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta. 7.Tratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezentat de : a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice; b. dezinfectante nazo faringiene; c. expectorante. 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in : a. corticoterapie; b. siropuri expectorante; c. bauturi calde. 9.Tratamentul bronsitelor cornice consta in:

a.
b. c.

combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene; corticoterapie; combaterea componentei alergice, antibioterapie.

10. Ca tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste: a. Codenal, Tusarmag; b. Berotec, Ventalin; c. Bromhexin, Bisolvan. 11. Bronsita a. b. c. acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu exceptia: haemophilus influentzae; streptococci, stafilococi, pneumococi; bacilul Koch.

12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori: a. factori iritanti; b. factori alergici;

c.
13. Bronsita a. b. c.

factori imunologici. acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia: tuberculoza pulmonara; viroza respiratorie; cancer bronho- pulmonar.

14. Urmatoarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute: a. azot; b. fum de tutun; c. clor si amoniac. 15.Aspectul clinic de rinobronsita evolueaza in : a. 2 faze; b. 3 faze; c. 4 faze. 16.Catarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza: a. 1-3 zile; b. 6-8 zile; c. 2-4 zile.

17. Componenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente, cu exceptia: a. Nilfan; b. Feniramin; c. Miofilin. 18.Bronsita cronica este definita ca :

a.
b. c.

sindrom clinic caracterizat prin tuse permanenta sau intermitenta, insotita de cresterea secretiilor bronsice; inflamatie acuta a mucoasei bronsice; afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii.

19.Caracteristic bronsitei cronice este: a. tuse 3 luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie; b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulenta abundenta; c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa. 20.Bronsita cronica apare mai frecvent la: a. femei peste 40 ani;

b.
c.

barbati peste 40 ani; barbati peste 50 ani.

21.Bronsita cronica este provocata de : a. factori iritanti, factori alergici; b. factori infectiosi; c. inhalarea unor pulberi minerale sau organice. 22.Simptomele principale in bronsita cronica sunt: a. tusea;

b.
c.

expectoratia mucopurulenta; febra.

23.Care dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizarile din bronsita cronica: a. streptococ; b. Haemoplilus infulumzae; c. Klebsiella. 24.Factorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de: a. tabagism, alcoolism; b. pulberi minerale sau organice; c. frig,umezeala,curenti de aer. 25.In bronsita cronica expectoratia este de obicei: a. mucopurulenta; b. viscoasa, albicioasa; c. rosie ruginie. 26.Bronsita cronica afecteaza: a. bronhiile mici; b. bronhiile mari, mijlocii; c. bronhiile mici si mijlocii. 27.Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de : a. tuse violenta; b. dispnee; c. expectoratie purulenta. 28. Infectia din bronsita cronica: a. poate fi microbiana sau virala; b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterata de iritatia cronica; c. poate fi determinata de pneumococ. 29. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni; c. nu este un factor cauzal. 30.Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent; b. se accentueaza in anotimpul rece ; c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta; 31.In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce. 32.In bronsita cronica, ascultator se deceleaza:

a.
b. c.

raluri ronflante si sibilante; raluri subcrepitante; raluri crepitante si ronflante.

33.Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. starea generala este buna;

b. toracele nu este de aspect normal; c. persista febra. 34.Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. cresterea VEMS; b. semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut. 35.Primele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt: a. agitatia, transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea TA; b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea TA; c. agitatia, transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia, cresterea TA. 36.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic de BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale. 37.Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:

a.
b. c.

scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea VEMS; semne de disfunctie ventilatorie restrictive; cresterea debitului ventilator maxim pe minut, cresterea VEMS.

38. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. In bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu exceptia: a. agitatie si polipnee; b. somnolenta si transpiratii profuze; c. dispnee, eventual cianoza. 40.Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin: a. reducerea generalizata,variabila si reversibila a calibrului bronhiilor;

b

b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante; c. dispnee inspiratorie severa survenita brusc, polipnee zgomotoasa, raluri subcrepitante.

41. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza: a. edemului mucoasei bronsice; b. hipersecretiei bronsice; c. unui agent patogen. 42.Diagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii: a. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero-nocturna; b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator (in special scaderea VEMS); c. persistenta crizelor sub influenta corticoizilor si simpaticomimeticelor. 43.Factorii determinanti ai astmului bronsic sunt: a. alergeni alimentari, medicamentosi, pulberi, praf; b. toxici (gaze sufocante: clor, benzen, CO2); c. infectiosi (bronsite, sinuzite). 44.Conceptul de bronhopneumonie cronica obstructiva nespecifica cuprinde: a. astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonar; b. astmul bronsic, bronsita cronica si edemul pulmonar acut; c. insuficienta respiratorie, astmul bronsic, pneumotoraxul. 45.Complicatiile bronsitei cronice sunt: a. obstructive si alergice; b. infectioase; c. respiratorii. 46.Astmul bronsic este: a. o boala; b. un concept; c. un sindrom. 47.Etiopatogenia astmului se bazeaza pe : a. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita la antigene; b. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici; c. factori iatrogeni (hipervolemie prin supraincarcarea sistemului c vascular). 48.Criza de a. b. c. astm bronsic se caracterizeaza prin: dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata, suieratoare; tuse si expectoratie mucoasa filanta,eliberatoare; tuse uscata (in prima faza) urmata de sputa spumoasa, aerata, rozata.

49.Semnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt: a. pozitie sezanda, capul pe spate si sprijinit in maini,ochii injectati,narile dilatate, jugulare turgescente;

b.

pozitie sezanda, toracele impins inainte, polipnee cu expir prelungit si tiraj, cianoza, transpiratii profuse; c. pozitie sezanda cu gambele atarnand, polipnee zgomotoasa, sete de aer, turgescenta jugularelor. 50.In astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice: a. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat; b. astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intrinsic; c. astmul cardiac, bronsita astmatiforma, dispneea faringiana, dispneea nevrotica. 51.In cazul a. b. c. unui prim acces de astm bronsic se intervine cu: simpaticomimetice; antispastice; bronhodilatatoare.

52.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu: a. bronhodilatatoare; b. corticoterapie in doze minime; c. miofilin. 53. In starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu:

a.

hemisuccinat de hidrocortizon 25-100 mg i.v urmat de 200-400 mg/24 ore in perfuzii cu solutii de glucoza; b. oxigenoterapie; c. traheotomie,respiratie asistata. 54.In tratamentul astmului bronsic de electie sunt: a. opiaceele, tranchilizantele si neurolepticele; b. corticoterapia; c. antitusive. 55.Astmul bronsic se complica cu: a. infectii bronhopulmonare; b. edem pulmonar acut; c. emfizem pulmonar. 56. Educatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde: a. propaganda antitabagica; b. evitarea expunerii la noxele respiratorii; c. respectarea igienei bucale si a tegumentelor. 57.Insuficienta respiratorie acuta este : a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze; b. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala; c. inundarea brutala a alveolelor de catre un transudat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare . 58.In cadrul insuficientei respiratorii acute apare : a. hipoxie; b. hipercapnie; c. sindrom asfixic. 59. Insuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de : a. infarctul miocardic; b. astmul cardiac; c. BPOC. 60.In etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a . o singura cauza; b. neaparat sa se nasca din parinti cu IRA; c. o cauza multifactoriala . 61.Cauzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de : a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare; b. edem pulmonar acut ; c. alterarea functiei centrului respirator . 62.Dispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie; b. polipnee; c. tahipnee. 63.Cianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in : a. anemii,stari de soc hipovolemic; b. intoxicatii cu CO, cianuri ; c. intoxicatii cu barbiturice. 64. In insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu : a. tiuitul vintului ; b. zgomotul ce se aude cand se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa; c. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par . 65.Miscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi: a. rare si ample ; b. frecvente si superficiale ; c. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii.

66.Ce rol joaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute : a. apare ca fenomen compensator; b. este primul semn ce apare ; c. nu are semnificatie in IRA. 67.Care sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta: a. hipersalivatie; b. uscaciunea gurii; c. hipersonoritate . 68.Cum trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a limbii : a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie; b. in decubit ventral; c. in decubit lateral cu capul mai jos fata de trunchi. 69.In orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica unele masuri terapeutice. Dintre acestea distingem : a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda ; b. curatarea orofaringelui cu ajutorul degetelor infasurate in tifon; c. intubatie orofaringiana cu canula Guedel . 70. La un pacient cu insuficienta respiratorie acuta, la administrarea oxigenului , asistenta medicala trebuie : a. sa verifice debitul oxigenului ; b. sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa si 1/3 alcool etilic ); c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului . 71.Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu : a. morfina; b. miofilin 2 – 3 fiole in 24 ore, in caz de spasm bronsic ; c. HHC (100-300mg iv in perfuzie ). 72. Pneumonia acuta pneumococica este o afectiune pulmonara acuta: a. frecventa la batrani, indivizi tarati si cu multe focare diseminate in ambii plamani; b. provocata de pneumococ, care afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie ciclica; c.datorata unor virusuri, caracterizate prin infiltrate pulmonare inflamatoare; 73. Clinic si etiologic, pneumonia acuta pneumococica face parte din categoria: a. pneumoniilor atipice; b. pneumoniilor bacteriene; c. pneumoniilor de alta natura; 74. In pneumonia acuta pneumococica, debutul: a. este brutal cu frison unic, intens, generalizat;

b.
c.

cu junghi toracic submamelonar sau posterior; este caracterizat prin afebrilitate.

75. Perioada de stare in pneumonia acuta pneumococica se carcterizeaza prin: a. dispnee, tuse uscata la inceput apoi cu expectoratie rosie-ruginie, aderenta, vascoasa; b. fata vultuoasa, buze cianotice, herpes in jurul buzelor; c. raluri subcrepitante diseminate in ambii plamani; 76. Ca forma clinica, pneumonia batranilor se caracterizeaza prin: a. semne discrete, febra redusa, apatie, inapetenta; b. aspect subacut, crestere moderata a temperaturii, expectoratie mucopurulenta sau hemoptoica; c. spute hemoptoice, cianoza si dispnee intense, lucopenie. 77. Pneumonia acuta pneumococica are printre formele clinice: a. pneumonia stafilococica; b. pneumonia cu bacilli Friedlander; c. congestiile pulmonare; 78. Antibioticul de electie in pneumonie este: a. ampicilina; b. streptomicina; c. penicilina; 79. Congestia pulmonara, ca forma clinica cea mai intalnita de pneumonie acuta pneumococica, se caracterizeaza prin:

a.
b. c.

debut mai putin brutal, temperatura moderata si sindrom de condensare uneori absent; participare pleurala; junghi abdominal si varsaturi;

80. Pneumococul, agentul patogen implicat in pneumonia acuta pneumococica:

a.
b. c.

se gaseste frecvent la persoanele sanatoase in cavitatea bucala si faringe; se gaseste la bolnavi in sputa si la nivelul plamanului; actioneaza separat sau in asociatie cu alti germeni saprofiti (stafilococ, streptococ, hemofil, pneumococ).

81. Complicatiile pneumoniei acute pneumococice sunt: a. pleureziile;

b.
c.

edemul pulmonar; cancerul pulmonar.

82. Cauzele favorizante aparitiei pneumoniei sunt:

a.

infectii virotice ale cailor aeriene;

c. c.Tuberculoza primara se defineste ca: a. antibioterapia.NIELSEN.Leziunile a.Examenul bacteriologic al bacilului Koch: a. imagine caracteristica hidroaerica sau o cavitate fara lichid. subfebrilitate. o forma clinica a pneumoniei acute. cu varful in hil. b. b. Pneumonia acuta pneumococica. astenie. caracterul contaminarii. debut cu leziuni nodulare apicale. “hepatizare cenusie”. cu alveolele pline de exudat de fibrina. b. pe cale digestiva. 97. frig. evolutie tacuta. indeosebi de la bazele plamanilor. nu apare in absenta sancrului de inoculare. unele boli cronice (insuficienta cardiaca. uscaciune. 94.Adenopatia traheo-bronsica este: forma aparte a tuberculozei.b.Tuberculoza miliara se caracterizeaza prin : a. c. b. b. c. 89. in cele doua campuri pulmonare. b. amenoree. cu contururi difuze de dimensiuni reduse. 87. aparitia complexului primar. reactie cutanata la tuberculina. mai frecvent la partea stanga. c. leucocite. combina semne de pneumonie si pleurita. 86. Examenul radiologic in pneumonia acuta pneumococica arata: a. o opacitate cu topografie lobara sau segmentara.Sindromul de impregnare bacilara se manifesta prin: a. reactie pozitiva la tuberculina. c. prezenta complexului primar. prin contact sexual. c. perforatii ganglio-bronsice. 91. Corticopleurita reprezinta: a. pneumonie fibrocavitara. praful.Bacilul Koch este sensibil la : a. provocate de tuberculoza sunt de tip: exsudativ. 83. infectie totdeauna endogena. . ansamblu de modificari clinice si anatomice la primul contact cu bacilul Koch. b. 88. productiv. pe cale aeriana. polenul. hematii. b. in lobii inferiori si plamanul drept. c. uneori triunghiulara. se caracterizeaza: a. 92. printr-o “hepatizatie rosie”. b. c. 90. nu produce nici o leziune.Factorii care contribuie la aparitia tuberculozei sunt: a. evidentiaza BK sub forma de bastonase fine. raze ultraviolete. umbre multiple. b. b. ciroza. pierderi ponderale.Primoinfectia TBC se defineste ca: a. 98. 95. Patrunderea bacilului Koch in organism produce: a. malign. diseminare pe cale sanguina a bacilului Koch. inapetenta. o metoda de tratament a pneumoniei acute. la fierbere. in primele faze. b. b. inflamatie alveolara. c.Complicatiile primoinfectiei sunt: a. 84. b. 93. a. b. c.Contaminarea cu bacilul Koch se face: a. prognostic benign. c. Localizarea predilecta in pneumonia acuta pneumococica este: a. c. b. cu febra 390 Celsius. 96. evidentiaza BK in coloratie galben pe fond verde. c. sancru de inoculare. bronhiile mici si mijlocii. corticoterapia. adesea fiind descoperita radiologic. debut brusc. c. printr-un stadiu de congestie alveolara. c. se face utilizand coloratia ZIEHL. aparitia nodulilor miliari egal dispusi in ambii plamani. c. bronho-pneumonii cazeoase. diabetul zaharat). in special leziuni interstitiale 85.

114. mucopurulenta. c. nitroglicerina. dispneea.Cardiopatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara aterosclerozei: a. hipercolesterolemia. b. dieta hiperlipidica. sindromul intermediar si infarctul miocardic. 113. b. DZ. c.Perioada de stare in infarctul miocardic acut dureaza 4-5 saptamini si se caracterizeaza prin : a. AVC ischemic. algocalmin. b. tuberculoza cariochinetica. b. c. dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde : angina pectorala de efort . dieta hiperglucidica. sindrom ischemic. c. c.manifestari clinice (insuficienta cardiaca. 105. b. de risc in cardiopatia ischemica sunt: hipercolesterolemia.Manifestari clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin : a.Cardiopatia ischemica este: a. 106. c. tuberculoza infiltrativa. HTA. c.99. endocardita bacteriana. marirea nevoilor metabolice. 103. insuficienta cardiaca stanga . infarctul miocardic. c. boala a arterelor coronariene. 107. mialgin. ischemie miocardica de origine aterosclerotica. modificari EKG . 50-55 de ani . b.Principala cauza determinanta a infarctului miocardic : a. Infarcul miocardic este provocat de: a. b.coronaritele. ameliorarea starii generale. b. manifestari simptomatice. moarte subita). 108. b. DZ. c. .Combaterea durerii in IMA se face cu : a. 110. scaderea debitului cardiac. 104. forma ischemica .Clasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de OMS: a. b. disparitia febrei. 45-50 de ani . b. c. durerea. b. cu aspect floconos.forma nedureroasa. dislipidemie cu hipercolesterolemie.Forma a. 115. 101. forma dureroasa.In IMA repausul va fi: a.Cardiopatia ischemica afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile cu maxim de incidenta intre : a. b. asteniei si normalizarea TA .Expectoratia in tuberculoza secundara este: a. necroza ischemica in miocard prin obstruarea brusca a unei vene coronare. boala de nod sinusal. obezitatea. hipercolesterolemia. c. 111. 100. necroza ischemica a unei portiuni din miocard. b. c. mobilizarea bolnavului. scaderea TA. ischemie periferica. 109. stresurile emotionale. 45-55 de ani. c. deoarece nu toate formele de IMA au evolutie imprevizibila . partiala. fumatul. b. obezitatea. c.Factori a. HTA.Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica prezinta : a. b. c. prin obstruarea brusca a unei artere coronare. b. c. aritmii si blocuri. 102. absolut in primele ore si zile (2-3) . insotit de administrarea de sedative . febra. hipotiroidismul. tuberculoza fibroasa. emboliile sau anomaliile congenitale ale arterelor coronare.Formele clinice ale tuberculozei sunt: a. ateroscleroza . redusa in perioada de stare.Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de: a.In IMA simptomul cel mai caracteristic este : a. c. anginele pectorale si dislipidemiile . 112.

c. b. HTA ischemica. VSH. b. c. paloare . disparitia durerii dupa 2-3 min. cu iradiere in mandibula. palpitatii. ateroscleroza coronariana . 121. 129. c. durerea cu carater constrictiv ca “o gheara”. coronarita rickettsiana. 117. b.In afara formei clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca: a.116. efort fizic. c. mai rar pina la 15-20 min . emotional. 126. administrarea unor medicamente. coronarografie-metoda de exceptie. mai rar pina la 10-15 min. 132. radioscopie toracica. EKG si examen echocardiografic . glicemie.Cauze favorizante in angorul pectoral : a. in repaus la pat .Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cea din infarct si sindromul intermediar. b. criza anginoasa se instaleaza concomitent cu : a. tulburarile de ritm. d. EKG si transaminaze. c. cu intreaga palma . angina de efort. EKG . leucocite. expuneri solare. efortul fizic . trombangeita obliteranta.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita: a. b. dispneea. c. angina pectorala instabila (sindrom intermediar). lipsa de aer. durerii anginoase se incadreaza intre : de 2-3 min. determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul coronarian . bolile aparatului digestiv. intreaga cantitate de singe primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului. c. consta in : a. regiunea retrosternala mijlocie si inferioara . c.Sediul durerii in angorul pectoral : a. de 4-5 min. frigul este un factor precipitant al durerii . alcool. b. efort.Precizarea diagnosticului in angorul pectoral se face pe baza : a. 123. b. efort fizic.In majoritatea cazurilor.Criza anginoasa e insotita de : a.Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza : a. c. cu ambele palme. edemelor pulmonare repetate. cu virful unui deget. de 2-3 min. arsura sau sufocare. tabagismul. b. 122. etc . 118. de la durere sau disconfort. regiunea precordiala. coronarelor stenozate. la dureri atroce.Durerea din angorul pectoral.digestiv. 124. b. lipotimie. crizele asmatiforme. mai rar pina la 10-15 min . in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare . transpiratii. b. disparitia durerii dupa administrare de mialgin .Angorul pectoral este: a. palpitatii. 120. 130. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare. 119.Semne a.In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazul angorului pectoral prin : a. 127. b. valvulopatiilor.Simptomatologia caracteristica a angorului pectoral e reprezentata de: a. coronarita reumatismala. dispnee. regiunea gitului. emotii. b. c. c. cafea in exces. DZ. clinice esentiale in IMA: durerea.Criza dureroasa in angorul pectoral apare de obicei dupa: a. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana. caldura excesiva si expunerile solare. varsaturi. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardica. simptomatologiei clinice . sufocare nocturna si la eforturi mici . . 128. bolnavul o poate indica: a. EKG si radiografie pulmonara . b.Durata a. hipotensiunea arteriala. 125. frig. transpiratii . hipertensiunea. b. durere variabila ca intensitate. disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2-3 min. mese copioase. diabetul zaharat. b. hipotensiunea. 131. c. c.Cauza determinanta a angorului pectoral include : a. c. eructatii. angina pectorala Prinzmetal (spontana sau cu orar fix). b. c.

10 min. HTA se clasifica in: a. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului . b. reducerea muncii inimii prin activitate normala. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste : a.Insuficienta cardiaca are : a. administrare de cortizon . strofantina . de la administrare. reducerea muncii inimii prin repaus. 145. 134. HTA medie. lipsa singelui in organe si tesuturi . 140.Cauze determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. efortul fizic .Mentionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul insuficientei cardiace : a. 147. la solicitari obisnuite si chiar in repaus. sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si a celei d diastolice. 133. b. unilaterala. turgescenta jugularelor si ritm de galop . b. c. in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare. dispneea. inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite . c. de la administrare . b. .Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca : a. furosemidul. a singelui in organe si tesuturi . peste valori normale. 3-15 min. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoilor organismului. b. c. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in: a. scaderea volemiei . digitala . b. IV stadii. peste valori normale. controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare. la efort. b. a furosemidului in insuficienta cardiaca.Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt: a. in exces. c. c.Scaderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la : a. 137. lipsa O2 in tesuturi si organe. b. insuficienta cardiaca stanga. III stadii . c.v. 144. dreapta. 143. c. b. 139. c. 148. 136. 141. aportul mare de sodiu. c. c. c.Semne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta: a. existenta. c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice.In cazul administrarii i. precipitanti in insuficienta cardiaca: aportul mare de lichide . c. de la administrare . administrare de diuretice . 135. efectul incepe in: a. globala. insuficienta cardiaca globala. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice. inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite . hepatomegalie.Insuficienta cardiaca este compensata cind: a.In functie de cauza determinanta. c.Factori a. 138. cauze mecanice ce afecteaza miocardul . 142. scaderea debitului cardiac. V stadii. durerea si transpiratia .Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este: a. b. b. b. b. in timpul unui efort de intensitate mica . insuficienta cardiaca bilaterala. tusea. 146. c.b. globala. scaderea debitului de umplere venoasa . HTA este: a. 12-15 min. b. edeme declive. inima este capabila sa faca fata eforturilor mari. b.Insuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar : a. procesele inflamatorii si metabolice. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul . c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii singelui in artere.

toracice si abdominale. c. midriaza fixa.b. numai la bolnavii inconstienti. c. numai la bolnavii constienti. c. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare . 156. c. 154. 2-7 minute. c. lipsa curentului de aer la nas sau gura . oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei. etapele fiind parcurse in : a. 5-10 ani . 155. insuficienta cardiaca si insuficienta renala. deseori. vasodilatatia arteriala. prehipertensiv poate fi afirmat pe baza : ascendentei ereditare hipertensive . 1-5 minute. b. fara ascendenta ereditara. 163. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare . b. c. c.Modificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt : a. 151. Semne cerebrale in HTA maligna sunt: a. b. pierderea constientei.Stadiul a. b. c. infarctului de mezenter . b. 164. absenta miscarilor respiratorii normale. c. cardio-respirator corespunde cu: moartea clinica. HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor: a. vasoconstrictia arteriala . 1-5 ani . b. benigna.In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio-respirator.Introducerea pipelor oro. cat si cele introduce: a. torace si abdomen imobile. incetarea batailor inimii. reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp: a. leziuni ireversibile in creier si in alte organe . dispnee zgomotoasa.In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne clinice: a. b. b. complicatii cardiace. complicatii cerebrale si renale . c.In stadiul al III -lea. 157.In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii. HTA secundara. pipele orofaringiene. astenie.In HTA a. 158. coronariene. nici un raspuns nu este corect. 153. c. 1. 149. e b. intotdeauna. oprirea respiratiei si oprirea inimii . c. moartea biologica. absenta pulsului la artera carotida. b. 3-10 sau chiar 12 minute.Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia: a. c.Stopul a. oprirea miscarilor respiratorii. 152.si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti: nazofaringiene se pot .Etapele a. complicatiile se datoreaza : trombozei cerebale . oboseala. c. b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala . stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 20-30secunde. stopului cardio-respirator au urmatoarea succesiune: stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 20-30 secunde. tulburari de comportament . tulburari de memorie . 1-3 ani.Stopul cardio-respirator este determinat de : a. b.In forma maligna. b. b. b. 150. 162. c. 160. maligna se intilnesc frecvent : diabetul zaharat . insomnie.In HTA a. complicatii abdominale. 161. c. indiferent de starea de constienta a bolnavului. oprirea respiratiei. cornee opaca si aparitia petelor cadaverice. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp. infarctului miocardic. mioza cu globi oculari mobili. niciodata. c. 165. 159.Semnele obstruarii cailor aeriene sunt: a. HTA are evolutie rapida.Moartea biologica se caracterizeaza prin : a. b. cefalee occipitala. HTA esentiala.

b. dopamina. Edemul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie: a.La inceputul reanimarii oricarui stop cardio-respirator: a. Eficienta respiratiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin: a. de natura anafilactica. datorata ruperii capilarelor pulmonare. in stanga sternului.Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt: a. 181. b. 172. reflexe periculoase de tuse. c. tulburari de rimt cardiac paroxistice. c. c. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde: a. scoaterea pacientului din mediu nociv. c. disparitia miozei . c. Tratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este: a.Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de : a. la adulti. diuretice. aparitia pulsului la vasele mari. ventilatie artificiala. 177. expir greu. preinfarctul miocardic . 169. 80-100/min. b. morfina. de transudat sanguinolent necoagulabil. 170. c. b. c. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar. b. dopamina. pe 1/3 inferioara a sternului. severa. malformatii ale oaselor cutiei toracice. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de : a. b. b. respiratie polipneica zgomotoasa. b. corticoterapie. b. peste 120/min la adulti. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala. morfina. brusca. 171. 166. hipertensiune arteriala. de natura lezionala. c. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale. 60-70/min. la copii mici. 173. hipotensoare. balans intre torace si abdomen. Edemul pulmonar acut este declansat de : a. c. dispnee. 174. 168. c. zgomotos. b. in mijlocul regiunii presternale. 179. b. c. de la o inaltime de 20-32 cm. c. se aplica garouri la radacina a trei membre. tonicardiace. b. c. se efectueaza masajul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala. 176. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde : a. oxigenoterapie pe sonda endotraheala. antibiotice. pentru reluarea functiei respiratorii cat mai repede. b. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este: . c. de natura cardiogena. b. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul. gaze sufocante toxice. embolie gazoasa masiva. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii. pe coaste. Tratamentul in edemul pulmonar acut cu TA crescuta este: a. cauze neurologice. 180. varsaturi. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt: a. insuficienta vebtriculara stanga. dispnee intensa. digitalice. 175. c. c. intubatie oro-traheala. 178. In tratamentul edemului pulmonar acut cu TA scazuta sunt contraindicate: a.Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor: a. spre apendicele xifoid. oxigenoterapie.a. b. b. 167.Compresiunea din masajul cardiac extern se face: a. se aspira secretiile si se curata orofaringele.

intarirea factorilor agresivi. 183. oxigenoterapie. b. b. . de cauze toxice. transfuzii. anticoagulante. c. Ulcerul gastro-duodenal este mai frecvent la: a. alimentatie neadecvata. c. continuitate . Ulcerul gastro-intenstinal se manifesta prin: a. se practica pe respiratie asistata. b. foame dureroasa . deoarece creste presiunea in alveole. cardiogen. In ce forma de EPA este contraindicata morfina: a. perfuzii. b. c. 185. 195. pofta de mancare scazuta. copii mici. c. 193. EPA cardiogen. contraindicata. infectii pulmonare. c. c. 188. gastroscopie . Examenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastro-intenstinal sunt: a. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului . c. c. morfina. c. de cauze uremice. EPA uremic. c. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de : a. Edemul pulmonar acut iatrogen este provocat de : a. 190. intoxicatii cu plumb. pe stomac si portiunea superioara a duodenului . scaderea secretiei peptice . se administreaza numai dupa umidificare . durere postprandiala. Edemul pulmonar acut de deglutitie apare la : a. sangerare 300-500 ml . gripa. durere nocturna. varsta de 20-50 ani . SIDA. 191. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este: a. 197. Tratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este: a. b. 194. EPA infectios. 187. dextran 70. c. pe partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat . b. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin: a. c. c. b. b. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de : a. b. 192. 186. b. comatosi. intoxicatii cu CO. diureza osmotica. b. barbati . 182. oxigenoterapie. b.Durerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin: a. c. c. paraplegici. ecografie . c. pirozis. 189.a. intoxicatii organo-fosforice. c. periodicitate. aerosoli antispumanti. b. varsaturi postprandiale cu continut alimentar . sangerare 300-500 ml. Clasificarea EPA lezional este: a. slabirea factorilor de aparare. 184. b. ritmicitate. b. b. examen radiologic. Ulcerul gastro-duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii: a. Conditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezentate de : a. 196. femei. Oxigenoterapia in EPA este: a. b.

dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula . 210. b. c. 209. accelerarea pulsului. b. tatuaj.Hepatita virala B. b. ocluzia intestinala. b.Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii: a. 2 saptamani. in peritoneul liber. sta la baza teoriei : a. c. 2-6 saptamani. 201. barbierit. 211. c. b. 206. dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice .198. c. 10 zile. ulcerul duodenal perforat.Daca un bolnav se prezinta in urgenta. ingestia de substante alcaline (bicarbonat de sodiu). starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive. Prezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului. digestiva. c. in organele din vecinatate. b. Transmiterea neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin : a. declarare nominala . mecanice . fiind obligatorie: a. pancreatita acuta. cand orificiul de perforatie este mic si suplu. apendicita acuta. digestiva. hepatita B. clorhidroptice. b. c. semnele de peritonita si antecedentele ulceroase. formand asa.zisul “abdomen de lemn”. ingestia de alimente. c. apendicita acuta perforata. Purtatorii cronici de virus hepatitic sunt in : a. 203. declarare numerica. punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului. c. 200. 1 saptamana. cauza a ulcerului gastroduodenal. hepatita A. b. 212. 45 zile – 6 luni. caracterul durerii si fenomenele digestive. b. c. c. b. avand o durere violenta in epigastru. Incubatia in hepatita A este de : a. b. lipotimie. ca o “lovitura de pumnal”. caracterul durerii. lunar. c. antecedente ulceroase.Litiaza biliara este o afectiune provocata de : a. Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe: a. parenterala. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin. imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior. ulcerul micii curburi .Durerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de : a. b. c. disparitia matitatii hepatice. ulcerul juxtacardial. c. b. sarut. paloare. sexuala . circumcizie. ulcer gastro-duodenal perforat. 207. digestiv. 214. ne gandim la: a.Hepatitele acute virale sunt boli infectioase.Senzatia de „foame dureroasa” apare in : a. c. perforatia acoperita. C si D se transmite pe cale : a. Autodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric. Incubatia in hepatita B este: a. 204. parenterala. 208. se intalneste in: a. b. inflamatorii . contact intim. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat. 213. izolare in spital. 202. c. ulcerul duodenal. inhibitori de antireceptori H2. Diagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe: a. cu iradiere in hipocondrul drept. hepatita C. c. b. 199. b. manechiura. E se transmite pe cale : a. Hepatita virala A. 6 luni. b. respiratorie. 205. . Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este: a. caracterul durerii si fenomenele digestive.

Diagnosticul diferential al litiazei biliare se face cu: a. abuzul de antibiotice cu eliminare biliara . favorizanti ai litiazei biliare sunt . administrarea obligatorie de antibiotice . tumori ale organelor de vecinatate . La nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate da urmatoarele complicatii : a. hepatita cronica colostatica. b. 215. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta. c. colecistita cronica necalculoasa.Forma latenta a litiazei biliare se manifesta prin : a. . b. 217. durere in omoplatul drept si umarul drept. duodenocolecistografia . tineri sub 30 de ani. b. calculi in rinichiul drept. c. b. b.Examenele de laborator in litiaza biliara arata : a. 230. In litiaza biliara tratamentul hidromineral : a. obstructii cistice sau oddiene . ileus biliar. 226. piocolecist . durere violenta in epigastru. 223. pancreatita acuta hemoragica. evitarea ortostatismului prelungit. hipocolesterolemie.Colica biliara se manifesta prin: a. c. c. b. b. este recomandat imediat dupa ultima colica. regim hipoglucidic. administrarea de antispastice. abuzul de grasimi si proteine . transpiratii si extremitati reci.Dieta unui pacient cu litiaza biliara consta in : a. b. b. 228.Factorii a. senzatie de plenitudine in hipocondrul drept. nu este recomandat. c. b. c. 219. hepatita supurata difuza. 222. evitarea abuzurilor alimentare . agitatie. sedentarismul . tulburari functionale la nivelul pilorului . b. c. 225. 221.Litiaza a. declansarii colicii biliare sunt : prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice. angiocolita acuta . b.Tratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in : a. coleretice. Examenele radiologice care deceleaza litiaza veziculara sunt : a. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci. b. calculi in vezicula biliara. hepatita cronica colostatica. c. durere acuta violenta in hipocondrul drept. c. c. colecistografia. Complicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentate de : a. biliara este mai des intilnita la: barbati decat la femei. ileus biliar . c. formare de calculi in canalul Wirsung. reducerea consumului de grasimi.c. sarcina . se recomanda la 1 luna de la ultima colica . b. hiperbilirubinemie . hipercalcemie .Cauzele a. c. Masurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de : a. cistografia . Staza in litiaza biliara se realizeaza prin : a. b. 224. c. ocluzia intestinala. jena dureroasa in hipocondrul drept. c. 216. 218. 227. femei decat la barbati. b. c. duodenite si gastrite cronice . 220. Complicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt: a. c. 229. tratarea corecta a tulburarilor endocrine .

interzicerea sosurilor. b. este obligatoriu : a. b. b. c. infectioase. parazitoza intestinala. dupa 24-36 de ore de la debut. c. cu hiperazotemie si oligurie sau anurie. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie. 240. de cateva minute pana la 2-3 ore. b. greturi. Pacientul cu ciroza hepatica prezinta: a. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie. 242.Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de : a. nitroglicerina. 236. cand fenomenele nu cedeaza . c. 245. b. regimul hiperlipidic. 233. La un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza sau melena. hipertensiune portala . Cauzele declansarii cirozei hepatice sunt: a. in colica biliara este indicat : a. cu exceptia : a. c. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. c. sindrom meningian. 246. b. administrarea de antibiotice. Edemele unui bolnav cu ciroza hepatica : a. b. durere in hipocondrul drept sau epigastru . b.231. Debutul cirozei hepatice se manifesta prin: a. suferinta acuta a ficatului. c. c. scaderea TA. 243. facies vultuos . 234.In colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza : a. 237.Ciroza hepatica este: a. se efectueaza: a. c. ciroza ascitogena. sunt cianotice numai periferic. 244. ascita. prajelilor . suferinta cronica cu evolutie progresiva. b. 235. c. 247. oliguria pana la anurie. Ciroza hepatica apare preponderent : a. nicturia. intre 45 – 60 ani . disfunctie hepatocitara. la debutul colicii. b. in peritonita biliara. sunt albe. c. b. b.Semnul esential al insuficientei renale acute este: a. administrare hemostatice . b.In tratamentul igieno-dietetic al cirozei hepatice. . c. scobutil compus. 238. c. insotesc ascita. c. consum excesiv de alcool.In colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie.Simptomatologia colicii biliare este reprezentata de : a. varsaturi cu continut alimentar sau bilios. sindrom asteno-nevrotic. ciroza hipersplenomegalica. condimentelor. 232. aplicarea pernei electric in regiunea hipocondrului drept. aplicarea sondei Blackmore. c. b. anurie temporara. c. b. inflamatia acuta a peretelui vezicii biliare. ciroza biliara tertiara .Formele clinice ale cirozei hepatice sunt : a. la femei . diskinezia biliara. repaus la pat. c. moi. in functie de gravitate. icter. la barbati. morfina. administrarea citostaticelor . Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta: a. 241. 239. b. cauze dismetabolice. b.Pentru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei. tulburari majore de tranzit intestinal. stelute vasculare si eritroza . fenomene hemoragipare.

pielonefritei acute. densitatea urinei oscileaza intre : a. b. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie . b. c. c. aritmii. dupa corectarea volemiei. bradicardie. c. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator. b. izostenurie. temperatura. b. diureticele se vor administra: a. b. scaderii reabsorbtiei tubulare . 248. prevenirea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se controleaza zilnic: pulsul arterial. in functie de examenul sumar de urina. 259.In faza de izostenurie. c. insuficienta renala cronica. de catre medic .Interventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in : a. 257. c. efectuarea bilantului hidric. sub 400ml urina/zi. 255. In insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi stabilite: a. 1017-1020 . fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente. 253. b. .In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale: a. hematuria. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala.Uremia este stadiul terminal al : a. dupa administrarea de vasodilatatoare. glomerulonefrita.c.Insuficienta renala cronica se caracterizeaza prin: a. reducerii permeabilitatii glomerulare. b. c. b. c. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a: a. b. 260. 254. calculoza ureterala bilaterala. glomerulonefrita. 262. 249. b. b.In insuficienta renala acuta. hipostenurie. 1015-1017 . 251. peste 1000ml urina/zi. in functie de ionograma. b. tahicardie. c.Care dintre urmatoarele tulburari cardio-vasculare apare in insuficienta renala acuta? a. inainte de corectarea volemiei. deficitul calitativ consta in: a. reducerii filtratului glomerular.Pentru a. uree sangvina. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere. c. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata: a. c. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale. insuficientei renale cronice . 252. c. aplicatii calde in regiunea lombara . acidul uric. hematurie. 261. 256. greutatea corporala. c. c. b. combaterea varsaturilor . c.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta? a. insuficienta renala acuta.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? a. 263.In cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata. sub 50ml urina/zi. b.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: a. 250. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic. In insuficienta renala acuta diureza este : a. b. pielonefritei cronice . c. 1010-1011. calcemia. oligo-anuria. c. 258. b. disuria.

273. b. usturimi la mictiune. 276. intoleranta digestiva . igiena riguroasa a tegumentelor . durere cu caracter de colica nefretica. poliurice si hipercrome. 269. 266. toleranta digestiva. b. Educarea pacientilor se refera la : a. c. c. b. fosfati. necesitatea restrictiilor alimentare . c. c. 280. in exces. b. insuficienta renala cronica . 279. TGO –TGP. adenomul de prostata. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea functiei tubulare . edemul pulmonar . 275.Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. constipatie. obstructia cailor urinare.A. frison. 267. balonari abdominale. hiperlipoproteinemie. hematurie si uneori eliminarea calculului. insomnia . prezenta in urina. populatie la care se poate intalni mai frecvent litiaza renala este : barbati intre 30-50 ani. hiperlipidemie . c. b. poliurice si palide . 272. c. b. mictiuni frecvente si dureroase. c. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara . disurice si hematurice . b. b. b. 278. valori scazute ale ureei si creatininei . neliniste. disuria . 277. diabetul .Cel mai a. stari confuzionale . b. c. glomerulonefrita cronica . b.264. durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi. c.Corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice in I. miros amoniacal al aerului expirat. stare generala profund alterata. edemul cerebral.Care dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica ? a. creatininei sanguine . important semn in insuficienta renala cronica este : nicturia . insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie este simptomul principal in : infectii urinare . b. sustinute . anemia si unele tulburari hemoragice . bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica . c. femei intre 30-50 ani.Dintre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte : a. c. staza urinara). ureei sanguine . c. c. diuretice in deshidratarea extracelulara .Insuficienta renala cronica este o boala provocata de : a. colica nefretica. barbati intre 50-70 ani. 274. c. 265. c. somnolenta. insuficienta cardiaca acuta . se face cu : a. contractii musculare.In retentia azotata intalnim in sange valori crescute ale : a. c. agitatie.Categoria de a. pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe : polakiurie. acid oxalic. calciu). febra.Care dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica ? a. hipolipidemie .Poliuria a.In insuficienta renala cronica urinile sunt : a. stare generala alterata. exercitii fizice intense.R. conditii fizico-chimice care favorizeaza cristalizarea (oligurie. poliuria. b. a unor substante care pot cristaliza (acid uric. cefalee precoce.Analiza sangelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta : a.Diagnosticul a.Etiopatogenia litiazei renale este reprezentata de : a. b. 270. 271. b. valori crescute ale ureei si creatininei .Evolutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori: . dispnee. Manifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinare este: a. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea. alterarea integritatii pielii . 268. b.Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi : a.

Caracteristicile durerii in colica renala sunt: a. anuria.Hematuria reprezinta: a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare. c. 285. localizare lombara unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului spre organele genitale externe. c. eliminarea de urina cu sange. analgezice antispastice. dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare : a. malformatia cailor urinare. 289. uneori febra moderata . atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate. durere. 284. colica renala. c. manifestarea acuta. b. b.Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt: a. c. hematurie. c. opiacee (Mialgin. hipertensiune.In colica renala. c. meteorism . laptele. . regiunea suprapubiana. compozitia calculului. tenesme vezicale.Renogal). varsaturi. polakiuria. c. infectia urinara. neliniste. b. la producerea unei recidive. insuficienta renala. 291. 292. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara. b. b. analgezice (Aminofenazona.Prin tenesme vezicale se intelege: a. b.Morfina). hipostenuria. icre). diurocard sau acid mandelic. ceaiuri diuretice si ape minerale 2000 – 3000 ml/24 ore . c. decubit ventral. ciocolata. 290.Alimentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt : a. 295. cele sarace in acizi nucleici (carne. antalgica in colica renala este: culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat. 282. alcalinizanta urinara (bicarbonat de sodiu). fasole. acidifianta urinara (acid fosfaric). Scobutil). c.Tratamentul a. decubit dorsal . 296. 286. obstructia cailor urinare. boala de baza. c. b. b. c.Sediul durerii in colica renala se afla in: a.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este: a. mictiuni nocturne. regimul alimentar. mictiuni frecvente. 287. c. aparitia infectiei. durere. c. substante cu actiune litica asupra calculilor (Cystenal. bilaterala. regiunea lombara. principalele semne sunt : a.Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt: a. c.Medicatie indicata in litiaza urica este: a. b. numarul si marimea calculilor. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp. izostenuria. numarul calculilor renali. la indicatia medicului . regiunea toracala. b. b. 281. c. disurie. b. c.Pozitia a. antiinflamatoare. cafea. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare. mictiuni frecvente. Algocalmin). localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.Conduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de: a. cu iradiere anterioara in tot abdomenul. b. colicii nefretice in litiaza renala consta in: antispastice (Papaverina. 293. 283. infectia urinara. radacina coapsei .Litiaza renala se defineste ca fiind: a. hidronefroza. si infiltratii paravertebrale cu Novocaina. poliurie. nevoia imperioasa de mictiune. durere. mictiuni frecvente si dureroase.In colica renala. c. b. b. b.a. b. localizare lombara.In tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de: a. 294. 288. anxietate.

repaus la pat. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ? a. administrarea de analgezice-antispastice la indicatia medicului . consumand grasimi animale in cantitate mare inca din copilarie. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara. radiografie renala pe gol. urografie . c. b. numai la copil. in diabetul zaharat avem hiperglicemie. numai litiaza reno. colica renala. c. 302. insuficientei secretiei absolute sau relative a insulinei . tuse cu expectoratie muco-purulenta. 307. sunt : a. In etiologia diabetului zaharat intervine : a. inflamatii urogenitale . insuficientei secretiei absolute a insulinei. b. tumorile renale si ale organelor de vecinatate . la adolescent. mineral. glucidic. polidipsie. 298.In colica renala examinarile de urgenta sunt : a. supraalimentatie. la copil. calmarea durerii. Diabetul zaharat insulinodependent apare : a. b. slabire progresiva. c. insuficientei renale acute . Diabetul zaharat insulinodependent poate debuta uneori prin : a. b. o singura cauza. insuficientei secretiei relative a insulinei. Investigatiile de laborator in diabetul zaharat arata : a. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere. 300. Diabetul zaharat se datoreste : a. c. ingerarea de lichide din abundenta. 301.Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica: a. 309. ca este un bolnav tanar. Diabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea metabolismului : a. este o interventie multifactoriala. transaminaze crescute. b.ureterala . in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta. indiferent de natura alimentelor. 303. 311. glucidic. printre rudele bolnavului s-au aflat sau se afla bolnavi de diabet zaharat.Colica renala este : a. lipidic.In colica renala. mineral .Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala.297. b. numai la adolescent. . c. c. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare. 304. 308. b. sonda uretro-vezicala. b b. b. glicozurie. b. Bolnavul cu diabet zaharat are : a. 306. insotit de agitatie si iradieri uretero-vezicogenitale.Principalele cauze ale colicii renale sunt reprezentate de : a. c. examen complet de urina . 299. tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat. c. b. consumand exagerat zahar si dulciuri concentrate inainte de masa. insuficientei renale cronice. c. c. paroxistic. la varstnici. un sindrom dureros acut. de obicei apiretic. c. c. c. neaparat sa se nasca din parinti diabetici. b. polifagie. b. c. ca este un bolnav in varsta. b. Cum motivam la un bolnav cu diabet zaharat ca are componenta ereditara ? a. hiperglicemie. coma diabetica. poliurie. b. colicii renale. litiaza reno-ureterala. b. protidic. c. 312. 310. 305. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare . combaterea durerii. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta . c. Cum intervine alimentatia in etiologia diabetului zaharat ? a.

In coma hipoglicemica debutul este: a. ciroza hepatica. c. In coma diabetica. b. 326. In cadrul examenului fizic general. 20 ui S. c. tratamentul cu tiazidice (Nefrix). 315. polidipsie.V. lent (mai multe zile). in diabetul renal poliuria este nocturna. in coma diabetica.Faza prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin: a. c. brusc. 324. de 3 ori pe zi. 24. agitatie psiho-motorie si dezorientare psihica. b. acetona. Astfel. dupa mesele principale. Complicatiile acute ale diabetului zaharat sunt : a.. 329. c. b. 10 ui insulina. polipnee cu halena acetonica. Deci un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : a. hiperemice. c. inaintea meselor principale. imediat dupa administrarea de insulina. diagnosticul se poate stabili prin administrarea a: a. b. Starea a.313. amoniac. 325. In cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut. 319. 328. la 15 min. Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizata clinic prin: a. 323. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala. 20-30 ml glucoza hipotona(5%). 10 ui insulina . 12. enterocolita acuta. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt : a. 20 ui I. glicemie. 20 ui I. fibrinogen. c. la 15 min. Conduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator: a. b. mamele care nasc copii cu o greutate peste 4. de 2 ori pe zi. corticoterapie. la un pacient diabetic. 316. b. c. 317. anorexie totala. retinopatia diabetica. coma diabetica acidocetozica. brusc. unul dintre parinti are ciroza hepatica. coma hipoglicemica. 322. b. b. sau la cateva ore dupa administrarea de insulina. In diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate : a.5 ui insulina. c. c. senzatie de foame. Tratamentul de urgenta in coma diabetica consta in administrarea de insulina in doza de : a. clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se caracterizeaza alaturi de alte manifestari si prin: tegumente uscate. c.5kg. mirosul este de: a. si 20 ui S. c. 318. b. b.C. c. anxietate. glucoza administrata in PEV se tamponeaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. b. 20-30 ml glucoza hipertona( 20-40%). transpiratii. In ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet ? a. 320. astenie. c.. c. In mod obisnuit. usturoi.V. Coma diabetica poate fi declansata de: . 327. c. cu 15 min. Ce deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal ? a.C. c. dupa micul dejun si cu 15 min. Administrarea insulinei la un bolnav diabetic se face in general dupa urmatoarea schema: a. b. b. glomeruloscleroza diabetica. inaintea meselor de pranz si de seara. b. 321. pupile dilatate . mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. ambii parinti sunt diabetici. fructe coapte. somnolenta pana la coma. b. b. 314. antibioticoterapia prelungita. de 3 ori pe zi.5 ui insulina. poliurie. pierderea cunostintei. tensiune arteriala normala sau crescuta. in diabetul zaharat exista hiperglicemie. dupa caz si doza. ionograma. simptomele evolueaza cu: a.

c. greturi. 338. b. Pretratamentul socului se aplica: a. Dextran 70 cu timp de injumatatire 8-12 ore. antibioterapie. in cursul evolutiei I. combaterea durerii. 339. c.A. Coma a. infarctul miocardic acut. este necesara mentinerea unei cai venoase libere . combaterea hipoxiei cerebrale. Socul cardiogen se poate instala : a. 343. sedeaza bolnavul .M. Babinski pozitiv bilateral). c. Factorii etiologici in socul cardiogen sunt : a.M. cardiogen. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin: a. septicemic. c. b. c. c. nu preintampina decompensarea socului.U si T. Refacerea volemiei in socul traumatic se face cu : a. in cursul aparitiei edemului pulmonar acut. toxico. hipovolemic. 332.A. reactie organica post-agresiva decompensata. inlatura frica si agitatia . anafilactic. 330. vizeaza: a. b. neurogen. 340.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului: a. b. bradipnee superficiala. c. c.Punctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece : a. grava tulburare functionala a intregului organism.Socul este definit ca: a.. hipertermia. Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a. 342. psihogen. c. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale. 341. evaluarea rapida a leziunilor.a. b. b. c. b. neurogen. hipoglicemica are tablou caracteristic de coma: “uscata”(tegumente si mucoase uscate) si “calma”.Conduita de urgenta in socul traumatic cuprinde : a. varsaturi. b. b. Dextran 40 cu timp de injumatatire 6-8 ore . numai in unitati U. cardiogen. combaterea alcalozei. combaterea acidozei. combaterea insuficientei cardiovasculare. culcarea si sedarea bolnavului. 331. c. . corticoterapie. Conduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica. Clasificarea etiologica a socului este urmatoarea: a. embolia pulmonara cu tromb sanguin. hiperreflexie osteo-tendinoasa. faza imediat postagresiva. perioada in care nu se face tratament antisoc. infectios.septic. o data cu debutul I. c. insuficienta cardiaca acuta. hipertona (convulsii. 334. c. toxic. b. facies palid. anafilactic. b. hidratarea.Obiectivul principal al tratamentului in soc este: a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva . hipovolemic. b. 344. b. 337. c. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat. b.I. c. 345. oxigenarea pe sonda nasofaringiana. cand nu se manifesta semne de gravitate. 335. buze uscate si cianotice. c. b. cardiogen. . in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor. b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina. 333. preparate de gelatina.P. Fenomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt urmatoarele: a. hemoragic. 336. imediat dupa agresiune. Terapia analgetica in soc : a. ”umeda” (tegumente acoperite de transpiratii profuze). la locul accidentului si pe timpul transportului . anafilactic. inlaturarea factorului socogen. hipertonia globilor oculari. senzatie de foame.. b.

c. tahicardie. prevenirea unor noi cazuri secundare. supravegherea functiilor vitale : TA. 352. corticoterapie . b. tahipnee. masurarea T. aplicarea de garouri . b.Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin : a. de catre asistenta medicala . infectii asociate fungii-bacterii . stafilococi. 357. sinuciderile etc. neoplaziile. Socul septic este provocat indeosebi de : a. termometrizarea. imunitatii scazute a pacientului. ce creeaza probleme de sanatate publica. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate . preexistenta altor leziuni . puls. vasoconstrictie. are loc o exsudare de lichid interstitial. 355. diureza. c. tegument uscat si cald. saptamanal. b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni .c. supraveghere directa 24 ore . c. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara . b. calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin. 349. b. zilnic. se administraza adrenalina subcutan 0. inainte de intrarea in colectivitate. fortral. tegumentelor. Profilaxia generala presupune : a. c. administrare de antipiretice . patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lor.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. enterococi . respiratie. b. Clostridium. Conduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde: a. la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite . c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .Triajul epidemiologic se efectueaza : a. 361. boli cardiovasculare. Debutul clinic al socului anafilactic cuprinde: a. c. dupa intrarea copiilor in colectivitate.5-1 mg. informarea privind eventualele contacte la domiciliu . c. intubatie endotraheala .Profilaxia speciala se refera la : a. 356. antibiotice .Termometrizarea zilnica.Dezinfectia urmareste : . c. tulburari metabolice. aparitiei insuficientei vasculare acute. hipertermie. tulburari digestive. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului . incheierea o data cu limitarea focarului . in crese si gradinite. 348. 347. perturband dezvoltarea normala a societatii. Socul septic apare ca urmare a : a. se efectueaza : a. 358. c. acidoza marcata. b. 346. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase. cavitatii bucale si conjunctivelor . accidentele rutiere. tulburari cardiovasculare. hipotermie. anxietate. b. la copiii din crese si gradinite. soc hiperdinamic. b. c. rx. este efectuata de catre medicul de familie . 353. c. 351. ex. 360. b. boli psihice. manevra efectuata in cadrul triajului epidemiologic. b. c. 354. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie. Triajul epidemiologic presupune : a. zilnic. 362. c. examene clinice . 359.Ancheta epidemiologica definitiva presupune : a. Stadiul I al socului septic se caracterizeaza prin : a. b. compensat. puls. c. heparina. c. RBW.A. b. bolile cu raspandire mare in populatie. facies. prabusirea tensiunii arteriale. hipotensiune arteriala. diureza. c. ecografie abdominala . vasodilatatie. b. Tratamentul socului septic se face cu: a. 350. b. bolile cu raspandire in populatie . Neisserii. in crese si gradinite.cianoza. Tratamentul socului cardiogen presupune : a. In socul anafilactic : a. b. coproculturi.pulmonar.

Eruptia a. b. c.Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. false membrane .Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de : a. 370. angina. c. c. stergerea umeda a suprafetelor. ulceronecrotica. albe . 371. folosind agenti chimici. angine : rosii. doxiciclina. b. 365. ca forma a anginei streptococice. chimice si mecanice. Masca Filatov. 368. 372. odinofagia. radiatii ultraviolete . atenuati. 369. aspra la pipait. 377. febra moderata. albe. niciodata. b. b.v. varsaturi. metode genetice . streptococul alfa hemolitic din grupa B. b. b. ventilatia. b. c.Angina a. stafilococul auriu. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern.Anginele sunt : a. 366. metode fizice. 376. b. 363. 364. micropapuloasa. c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante . frecvent. angine: rosii . 367. hidroliza si precipitare . tetraciclina si cloramfenicol. inflamatii ale istmului faringian. tahicardie. cele mai frecvente infectii streptococice. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului . angine : rosii . vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati.Pentru a. scarlatina distinctiv este semnul : Grozovici – Pastia.Scarlatina este o boala infectioasa produsa de : a. varsaturi. c. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate. 378. se intalneste : cu mult mai rar. se bazeaza pe reactia de oxidare. b.Din punct de vedere clinic. ulceroase.Metodele fizice de dezinfectie : a. c. transformate in anatoxine.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. semnul Pastia si ciclul lingual. b. veziculara . c. prin mijloace fizice. afectiuni intalnite numai la copii . streptococul beta-hemolitic din grupa A.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. cefalee. b. b. pentru eficienta sporita. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii. Koplik – roseata difuza a mucoasei bucale. umeda si radiatii u.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata. anginele se clasifica astfel: a.Dezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent : a. distrugerea agentilor patogeni din profunzime. 373. penicilina . c. febra mare. c. aerisirea. c.Sterilizarea urmareste : a. c. angina. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare medicala. prin mijloace fizice si chimice. cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal. b. febra. c.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: . c. c. ambele raspunsuri sunt corecte . b. b.. c. catifelata la pipait. necrotice. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern. in scarlatina este: micropapuloasa. 375. scufundarea in substante dezinfectante. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .a. congestia intensa a fundului de gat . eruptie fugace . inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale . b. o dunga alba pe gingii (dunga Appert). 374. spalarea. chimice si biologice . neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul.Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. angina.

glomerulonefrita difuza acuta. febra +catar + semnul Koplick. limba smeurie. diaree. postinfectioase. cu scarlatina este tratat: obligatoriu in spital de catre medical specialist . c. 3-6 zile . de 2 ori pe ora. 382. b. enemtem. fata anterioara a toracelui si abdomen. ocular).Tratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza : a. toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta. c. 388. b. toxice.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina sunt : a. asuri de izolare. de catre medical scolar. febrei.hemolitic grupa A. la externare tratamentul se continua cu moldamin . aplicarea de comprese reci pe frunte. 1-2 zile . 393. b. b. cel putin 7 zile . regim hiperprotidic. b. c. encefalita. smeurie. b. 392. rosie sau eritemato-pultacee. poliartrita. limba saburala. bronsic.hemolitici. respectand fata. hiperdinamie. efect teratogen. poliadenopatiei occipitale . alterarea confortului legat de durerea de cap si febra. extensive la pilieri. imunitate.a.Complicatiile scarlatinei pot fi: a. c. 386. 1-10 zile. din scarlatina are urmatoarele caractere: rosie. c.Angina a. c. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. 389. reliefare a papilelor fungiforme. b. c. crup. rujeola. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. b. la indicatia medicului. va sugereaza : varicela.Profilaxia scarlatinei include : a. rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi. 384. b.Copilul a. b. de supraveghere a contactilor timp de 10 zile .Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 – 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. 385. b. c. septice. 391. scarlatina . administrarea de hidrocortizon acetat . supraveghere facultativa a bolnavului . streptococilor alfa.In scarlatina. 380. sangerande.Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea : a. eritromicina. cu false membrane aderente care se refac rapid. cat si in locuinte . pe gat si torace. eritematoasa difuza. c. c. 394. 387. testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick. tratament cu penicilina al purtatorilor . febrei si catarului respirator . nici una dintre afirmatii nu este corecta . repaus la pat. catar nazal. reumatismul articular acut . cefaleeei si durerilor la deglutitie. c. c. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. agitatie legata de starea toxica . febra moderata. 381. test de: a. atat in colectivitati. membre superioare. lucioasa. c. 379. colica biliara . suprainfectii bacteriene. limba saburala ce se descuameaza in sens antero-posterior . streptococci beta –hemolitici.Exantemul scarlatinos apare mai intai : a.In dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici: a. b. la domiciliu . varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios. 383. . b. lueta. combatarea pruritului . catar (nazal. c. c. febrei. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal. rar ulcero-necrotica . febra inalta. administrarea de penicilina. c. 390. rosie inchis. alergie . combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat. b. ingrijirea cavitatii bucale.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. c.Angina a. b.

nu produce prurit. c. b. dispare: in prima zi de eruptie . septice postinfectioase . c.Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei : a. aerogen. in perioada de convalescenta .Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. c. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale . in a treia zi dupa ce eruptia paleste. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii. 8-11 zile. tahipnee. c. . apatie. c. 403. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala . eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile .Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. cu izolare la domiciliu .La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la : a. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. este normala. 401. 408. este lipsita de importanta . pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina .In perioada eruptiva din rujeola apare: a.Rubeola este o boala : a. gat – torace. c. eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta .395. digestiv. reechilibrarea hidro-electrolitica.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor respiratorii.Eruptia a. reci. ce evolueaza favorabil . c. exantemul – macule de culoare rosie (pe fata. greturi. in lambouri tardiva. b. tusei. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact. b. perioada de incubatie dureaza : a. b. membre . cresterea mare a febrei. gat). tegumente palide. nazo-bronsic. este insotita de prurit . 400. 396. hipotermie . patognomonic in rujeola. potential de deficit de lichide legat de varsaturi. c. b.Evolutia eruptiei in rujeola este: a. b. c. imobilitate. 407. b. nu este insotita de prurit. b. modul de transmitere este : a. pe frunte si obraji . c. 411. In rujeola. b. c.Semnul a. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.In rubeola. 397. stare de neliniste. 3-6 zile. c. descuamatie furfuracee precoce. c. maculopapuloasa in rujeola incepe la : fata – dupa urechi. 406.In rujeola eruptia : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii. c. b. izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii. frisoane. 402. b. b. 14-21 zile.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. imobilizarea pacientului in perioada eruptive. cu adenopatii. 405. 398. nervozitate. administreaza medicatia prescrisa de medic . este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana. aplica comprese hipotermizante . 410. 409. aspra la pipait. umidifica aerul din incapere. semnul Barsieri. b. c. dupa urechi. febra. dispnee cu polipnee cauzata de febra. Koplick. inapetenta. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv. complicatiile toxice. infectioasa. Patagnomonic pentru rujeola este : a. virala. b. varsaturi. semnul Koplick. c. 399. polipneei sunt: a. b. evolutie asimptomatica . transpiratii. b. c.Importanta rubeolei este data de : a. b. 404. catar ocular. fara urme. dureri abdominale.

simptomatic. c. 1-2 saptamani. b. rubeola. varsat. 419. urliana. In perioada de stare. 420. pojar. aerogena. oreion.Tratamentul rubeolei este : a. febra. injectie conjunctivala. poliartrita. Orhita a. b. clinic cu debut relativ brusc. c. c. Semne a.Legislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze: a. igienic . Eruptia este pruriginoasa in : a. prin maini murdare . ciclul lingual . subfebrilitate. b. nominal . baieti. b.In tusea convulsiva. b. etiologic. c. Tusea convulsiva. 418. b.Febra + catar respirator + adenopatie va sugereaza : a. 425. angina. evolueaza endemo-epidemic cu “ ingrosari” epidemice la sfarsitul : a. c. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apar in : a. b. tuse.412. c. sursa de infectie este : a. c. digestiva. c. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de : a. eruptia cu aspect polimorf: macule. 424. c. 426. in 24 ore de la depistare. animalele. varicela. varicela. cu fond congestiv . apar in : rujeola. rujeola. 422. lunar. 423. 416. primaverii. dupa pubertate . prin obiecte recent contaminate . cu tendinte la confluente . micropapuloasa. 2-3 saptamani. c. iernii. maculopapuloasa. c.Tabloul a. . b. febra inalta la adulti. 1 saptamana . b. b. scarlatina. complicatie a parotiditei epidemice. b. c. c. tuse convulsiva. b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita. rubeola. nominal . purtatorii faringieni de streptococ . b. 428. b. catarale respiratorii : rinita. aspect “facies plans”. c. un alt simptom cardinal in rubeola este : poliadenopatia. numeric. omul bolnav cu forme tipice si atipice. papule. c. rubeola. varicela. fara tendinte la confluente. b. 415. rubeola. parotidita epidemica. scarlatina. cefalee si jena in lojile parotidiene apare in: spondiloza cervicala. trimestrial. c. 414. 421. scarlatina . b. in rubeola are urmatoarele caracteristici : macule mici de culoare roz. 413. Distributia centripetal a eruptiei (sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor) apare in : a. prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse.Incubatia in rubeola dureaza : a. 417. rubeola.Alaturi a. de eruptie. reumatism articular acut . apare la: fete.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. 427. rujeola. raguseala.Eruptia a. b.

440. 430. c. toxiinfectie alimentara. c. vara. b. b.Meningita pneumococica detine prioritate ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. apare in : a. aerogena . epidemilogic in poliomielita este omul infectat. hematogena . c. agitatie. meningita seroasa . tratament la domiciliu si izolare obligatorie . Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. Sindromul encefalitic . fotofobie. c. 435. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate. copii. 443. c. c. imunoterapia cu imonoglobuline specifice . c. verii. scaune diareice. 431. c. b. aerogena. b. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. varsaturi si somnolenta pana la coma. 444. 436. b. calea de transmitere fiind : fecal-orala.Izvorul a. 429. toxiinfectia alimentara. toxiinfectie alimentara. in lunile de : a. subfebrilitate. b. 438. scarlatina. iarna-primavara. c. c.care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa si postinfectioasa. c. encefalita. prin contact intim la inceputul bolii . febra. varicela. copii. varsaturi. prin contiguitate . 445. hepatita virala A. 437. apare in : a.toamna. chimioterapie antivirala. A treia a. diverse paralizii . c. b. meningita tuberculoasa. 433.o inmanunchere de semne si simptome. adulti peste 40 ani.c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica . cefalee puternica. greata. tetanos . b. adulti peste 40 ani. Tablou a. toamna – iarna . Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. clinic cu varsaturi. tineri . oligurie. 432. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. rujeola. b. colici abdominale. c. c. la 2 luni interval. b. liceu. internare si tratament obligatoriu in spital . b. cu declarare nominala obligatorie. c. parotidita epidemica. b.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. 442. 434. Toxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situatii patogenice : . b. rujeola.Sindromul meningean – un grup de simptome si semne. hepatita acuta virala. nou-nascut si sugar . c. convulsii. Primovaccinarea in poliomielita se face in doua administrari orale.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. maturitate. cefalee. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa. 439. defineste : hepatita acuta virala.Tratamentul encefalitei consta in : a. b. vaccinare pentru poliomielita se face : in primul an de scoala. greturi. urmareste combaterea vectorilor. b. 441. b. parenterala. Profilaxia encefalitelor virale : a. tulburari de senzoriu. febra.

Scaune diareice verzi ca in “ zeama de mazare”. imobilizarea pacientului. boala transmisibila cu declarare obligatorie. varstnici. 456. 5 coproculturi. b. Rol primar in transmiterea dizenteriei il au: a. . parenterala. b. c. mai mare la : a. tenesme si uneori febra. tific are patogenitate exclusiva pentru : animal. -10 grade C. tetanos. izolarea obligatorie in spital . anatoxina tetanica. Solul. aerogen. 3 coproculturi. c. mijlocesc patrunderea sporilor prin: a. barbati. 458. c. leziuni ale tegumentelor. declararea nominala. in egala masura. 450. cu “trismus” precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonic pentru : a. 457. o boala produsa de Rickettsia Prowazekii. b. cu aspect omogen. c. Receptivitatea la dizenterie este generala. b. c. holera. prin recoltarea de : a. c. 451. c. 461. digestiva. b. subliniaza sindromul clinic din : a. regim alimentar strict . c. stare toxica. digestive. b. 462. b. copii sub 5 ani. -5grade C. obiectele contaminate. Tetanosul impune : a. de obicei lent. 5grade C. sardonic” apare in : scarlatina. moi. b. specifica omului . b. 459. b. c. scarlatina. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente. anatoxia difterica. b. 449. c. 455. b.a. rujeola. “Rasul a. tetanos. 460.Febra tifoida este: a. sallmoneloza. b. de culoare galben verzui. peritonita. In febra tifoida este obligatorie: a. b. dizenterie. apare in : a. omogene. b. mustele. prin ingestia toxinei eliberata in aliment. 453. dupa tratament. om si animal. dizenterie. tetanos. 446. abundente. c. dizenterie. aerogena. 447. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de : a. mainile murdare. 448. febra tifoida.Bacilul a. Febra tifoida se transmite pe cale : a. parazitoza intestinala . declarare nominala obligatorie. c. c. b. 1 coprocultura. verorab. c. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar. om. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate. este obligatoriu controlul. Debutul. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu: a. lichide. colectivitati de copii. b. c. apare in: a. 452. Scaune numeroase. c. c. contaminarea hainelor. spitalizarea. hepatita virala. sallmonela. praful. mucopiosanguinolente.

Imbracarea si dezbracarea unui pacient cu fractura de membre. c. c. 469. 477.Imobilizarea gipsata a unei fracturi trebuie sa cuprinda: a. b. 466. b. 470. b.Hemartroza se intalneste in : a.La un pacient cu luxatie de police. oblice. artroza. luxatia de genunchi. c. 476. c. police asezat in forma de L. c.In ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rotatie interna. de gradul II are ca semn caracteristic: flictena „alba”. fractura cominutiva. luxatia soldului. persoanele in varsta. luxatie. luxatie postero-inferioara. cu continut sanguinolent.463.Se considera cea mai buna atela pentru imobilizare : a.Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este: a. b.Semnele vindecarii fracturii sunt: a. 475. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar. nu are importanta ordinea . c. articulatia situata deasupra focarului de fractura. 473. b. luxatie postero-superioara. copii. recidivare. dezbracarea se incepe cu membrul sanatos. imobilizare in aparat gipsat femuropodal. intrerupere a continuitatii unui os. 471. fractura extremitatii inferioare a radiusului. police asezat in forma de Z. fractura Pouteau – Colles. 465. dezbracarea se incepe cu membrul bolnav. osteosinteza centromedulara. articulatia situata dedesubtul focarului de fractura. intindere a ligamentelor si a capsulei articulare. fractura olecranului. luxatie antero-superioara. b. b. b. bandaj Dessault.Fracturile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: a. c. spiroide. c.Fractura de col femural este mai frecventa la: a. 468. c. hipertermie. cu coapsa in flexie de 900 pe bazin: a. bandaj compresiv. flictena. reluarea miscarilor. 474. cu continut serocitrin. varsta bolnavului. c. atela Cramer.O entorsa incorect tratata poate determina: a. deplasare permanenta a extremitatilor articulare. cu infundare. iar imbracarea se incepe cu membrul sanatos. . c. adolescenti. police asezat in forma de U. b. se face astfel: a. 478. b.In fractura diafizei femurale tratamentul consta in: a. c. b. fractura prin infundare. b. b. b. semnul caracteristic este : a.Arsura a. c. b. c. 472. b. disparitia edemului. iar imbracarea se incepe cu membrul bolnav.Cea mai frecventa fractura a antebratului este: a. atela gipsata. imobilizare la pat. 464.Imobilizarea pentru luxatia scapulo-humerala este: a. tulbure. fractura spiroida. atela din material plastic. fractura in 1/3 medie a radiusului. c. c.Prin entorsa se produce: a. 467. articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. usturime.

Care dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura: a. 492. c. spalaturi abundente cu apa sterila. hemoragie digestiva. c. regiunile perineale. b. epitelizare spontana la o suprafata de peste 5 cm2. 491. profunzimea arsurii. 481. 36%.Gravitatea unei arsuri se apreciaza dupa : a. 487. b. se insoteste de usturime. prin acoperirea cu o patura. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat. are o culoare ce variaza de la alb la negru. aplicarea unui pansament umed. inaltimea si greutatea arsului. b. b. 493.In acordarea primului ajutor in arsura: a.Tratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu: a. .479. 480. 488.Prelucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in: a. arsuri circulare ale trunchiului. poate aparea edemul pulmonar acut. se caracterizeaza prin hipoxie.Traheostomia trebuie practicata la bolnavul cu : a. se considera primele trei zile de la arsura. este in functie de locul unde se produce arsura. c. 485.Stingerea arsului cuprins de flacari se face: a. insuficienta renala acuta. c.Evolutia unei arsuri: a. cuprinde epidermul si dermul. nu se acopera cu pulberi. fata. c. toracele posterior reprezinta: a. gradul de profunzime a arsurii. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen. varsaturi. se unge cu substante grase. cu exceptia: a. b. traumatic. c. recoltarea probelor de laborator. 486. arsuri profunde ale fetei si gatului. b. cicatrici vicioase. c. b. 484. 489. b. c. c. 490. prin rostogolire prin nisip.Arsura de gradul IV evolueaza cu: a. c. b. c. 18%. c. arsuri. c. invaliditati grave. marimea suprafetei arse. b. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului. este influentata de suprafata arsa. anafilactic.Tratamentul arsurilor incepe cu: a. edem pulmonar acut. este prezenta in prima perioada. oligoanurie. b.Complicatiile arsurii prin erori de tratament sunt. zonele de flexie. hipovolemic. prin stropire cu apa. natura agentului etiologic. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat.Escara din arsura de gradul IV : a. b.In calcularea suprafetei arse. 9%.Faza de soc postcombustional: a. b. 483. 495.Prognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de: a. intinderea in suprafata a arsurii. b. 482. badijonare cu alcool 70%. c. administrarea de ATPA si sedative. b. b. c. indepartarea flictenelor. c. ser fiziologic. neutralizarea acizilor cu amoniac 1% sau bicarbonat de sodiu. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.Hemoconcentratia din arsuri: a. complicatii hepatice. 494. b.Socul din arsuri este: a. c. dupa explozii in spatii inchise.

hemoragia venoasa. 500. 505. pierderea de 1l sange la un adult de 90 kg. b. 497. creier. 509. b. cat si melena. intratisulara. ca zatul de cafea . b. culoare rosu inchis. hidratata. tasneste sincron cu sistola cardiaca. culoare rosu deschis.In functie de locul unde se dezvolta.496.In hemoragiile arteriale. b. 510. considerata hemoragie interna urmatoarea situatie: hematom la nivelul mezenterului. 511. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa X greutatea corporala. c.Cantitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se calculeaza: a. b.Hemoragiile pot fi clasificate in functie de: a. c. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta. b. 506. unui barbat cu greutatea de 80 kg contine urmatoarea cantitate de sange: 6 l. 501. hemoragie externa. 502. hemoragia care se dezvolta numai sub piele. b. toate sunt de aceeasi gravitate. b. b.Gravitatea unei hemoragii este data: a. b. sange aerat cu elemente caracteristice sputei. sangerare difuza greu de stapanit. hemoragia arteriala. pot fi cu sange rosu in urmatoarele situatii: a. pericardica). b. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac.Poate fi a. sangele are urmatoarele caracteristici: a. c. hemoragia venoasa si capilara. 499. se pierde 1/3 – 1/2 din cantitatea de sange din organism. b. intratisulara. se pierde mai mult de 1/2din cantitatea de sange din organism. hemoragie externa. c. c. 507. revarsarea sangelui in cavitatea pericardica. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala. hematurie. c. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta. scaderea brusca a tensiunii arteriale. 508.Corpul a. 512. polakiurie. 503. Se considera o hemoragie mica atunci cand: a. c. nu tine seama de examenul de laborator. se pierde 1/3 din cantitatea de sange din organism. numai de cantitatea de sange pierduta. c. 498. 504. culoare rosu inchis. interna.Atat hematemeza. intratisulara. c. interna exteriorizata. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe (ficat. . greutatea corporala a individului si viteza cu care se produce pierderea de sange.In cazul hemoragiei venoase. 7l. produsa de acizi se caracterizeaza prin: escara alba. sange incoagulabil. moale. mai mult sau mai putin dureroasa. tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu TA . arteriala. exteriorizata. hemoragia este numai capilara. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia. b. se pierde numai 1/3 din cantitatea de sange din organism. nu este influentata de evolutia clinica.Intr-o hemoptizie caracteristic este : a. hemoragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati (pleurala. 5 l. escara galben-bruna. se pierde o cantitate neinsemnata de sange.Arsura a. c. c. hemoragie capilara. c. c.In cazul hemoragiilor de mai jos. b. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange. b.Consideram o hemoragie mare atunci cind: a. b.Hemoragia din caile urinare se evidentiaza prin: a. pierderea de 400 ml sange la un copil de 10 kg.Hemoragia intratisulara este: a.Cantitatea de sange pierdut intr-un timp scurt este mai mare in: a. b. c. cea mai grava este: a. c. sangele are urmatoarele caracteristici: a. hemoragia poate fi clasificata astfel: a. flictena cu continut sanguinolent. felul hemostazei. muschi). daca singele este evacuat foarte repede. c.

c. scaderea masei circulante. c. formarea coagulului rosu. vasoconstrictia arteriala. oprirea fara vreo interventie a unei hemoragii. b.A. etapa hematologica. b. b. pulsul este aritmic. paloare. dureaza 3-4 luni . vasoconstrictie. sange amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu. aparitia dupa un acces de tuse. 521. formarea trombusului alb. apar tulburari de irigatie a cordului.Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta: a. cand T. oprirea hemoragiei prin aplicarea unei compresiuni pe vas. 513. b. senzatie de caldura in regiunea retrosternala. ritmul cardiac este foarte rapid : 120 – 130 batai / minut.In cazul in care garoul a stat aplicat mai mult de 30 de minute. este: a.Cauza tahipneei in cazul unei hemoragii este: a.Intr-o hematemeza intalnim: a. oxigenare insuficienta a creierului. scaderea CO2 din sange si tesuturi . meteorim accentuat. matitate abdominala deplasabila. c. vasoconstrictiei. dupa oprirea hemoragiei. vasele mici si mai ales pentru vene. ameteli in ortostatism.In cazul unei hemoragii mari. c. . 519. c.Hemostaza spontana este posibila numai pentru: a. contractura si aparare musculara. senzatie de caldura in regiunea epigastrica. apare insuficienta renala acuta. etapa volemica.Mentinerea sau chiar o usoara crestere a T. mobilizarii singelui din depozite (ficat. c. urina este hiperconcentrata. 1-2 ore. functioneaza normal. b. vasodilatatia. 524. 529. b. etapa de refacere a fierului. cauterizare. c. oprirea singerarii prin inchiderea vasului care singereaza.Etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei poate avea urmatoarea durata: a. rinichiul reactioneaza astfel: a. refacerea este imediata.Etapa de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei care are loc in primele 5-6 zile. c. acumularii de CO2. c. minute.In cursul unei hemoragii mari. 520. 523. filifaorm. 526. c. b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb. garoul poate fi mentinut maxim: 20 minute. comprimarea pe plan osos. b. muschi). oprirea singerarii pentru 24 de ore.A. 527.La hemostaza spontana contribuie urmatorii factori: a. scade sub 60-80 mm Hg. a realiza hemostaza provizorie.Pentru a. oprirea singerarii pentru un timp limitat. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza: a. c. lipotimie in clinostatism. b.c. b. brusc. artere si capilare.Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a. b. 518. pina la hemostaza definitiva. c.Hemostaza provizorie este: a. in 2-3 minute. pulsul este slab batut. c. 522. manevra prin care se poate opri pentru un timp limitat o hemoragie. dureaza 1-2 luni. 517.Hemostaza spontana este: a.In cazul unei hemoragii intraperitoneale pot apare: a. 528. 516. b. ridicarea lui se va face : a. ritmul cardiac si pulsul au urmatoarele caracteristici: a.Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de : a. c. c. b. b. splina. 525. 515. care duc la ischemie si infarct cardiac. b. b. b. capilare. c. compresiunea pe vas. 514.

toaleta locala minutioasa.In segmentul de sub garou se pot produce urmatoarele fenomene: a.Pansamentul absorbant este indicat in: a. b. b. c.Pansamentul ce izoleaza complet o plaga de exterior este: a. ligatura si sutura vaselor. cauterizare. 546.Pot realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: a. calmarea durerii. tinctura de iod. partial.O plaga a. b. b. b. c. 534. toate plagile murdare cu pamant. b. cu scaderea brusca a TA. plagile infectate. se toaleteaza plaga cu solutii dezinfectante. 530. forcipresura si legarea vaselor.c.Pentru a. c. 539. b. 537. compresiune pe vas. c. in 4-5 minute. c. termocauterul.Badijonarea cu iod: a. 533. c. daca este mai veche de 6 ore. 532. b. nu se scot fragmente osoase. cauterizarea si forcipresura. aplicarea garoului. 544. c. . 536. c. compresiv.ATPA se administreaza la: a.Hemostaza definitiva se poate realiza prin : a. substante chimice (nitrat de argint sau perclorura de fier 4%). 542.In cazul unei plagi. a preveni socul prin garou vor fi luate urmatoarele precautii: mentinerea garoului pe o durata cit mai mica. 538. per primam se realizeaza: la plaga recenta. b. c.Sutura a. 540. b. tromboza vaselor. oprirea provizorie a hemoragiei. 531.La un bandaj nodul prin care se termina fasa: a. navalirea singelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia. plagi cu edem. va fi cat mai strans pentru a asigura hemostaza. numai la plagile infectate. c. se va plasa la distanta de plaga. secretante. putind duce chiar la moarte. plagi operatorii. este prima etapa in toaleta plagii. c. ridicarea rapida a garoului. b. b. se considera infectata: daca sunt mai putin de 6 ore de la accident. 543. prin muscatura de animale. b. la o plaga cu semne de inflamare.Pentru a. stabilirea felului si gradului leziunilor. pansament compresiv. se exploreaza plaga. se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga. identificarea agentului causal. b. b. protector. ocluziv.Hemostaza definitiva se realizeaza prin : a. scoaterea accidentatului din mediul nociv. 535. b.Tratamentul plagilor nepenetrante este urmatorul: a. la o plaga ce pare curata si a fost pansata steril dupa producere. b. administrarea de hemostatice. dilatarea paralitica a vaselor. pansament cu scop antiflogistic se foloseste: rivanol. 541. 545. radiatii ultraviolete. se incepe circular din jurul plagii. daca nu s-a administrat ATPA. ridicarea cit mai incet a garoului. la locul accidentului: a.Cauterizarea in scopul hemostazei definitive se face cu : a. inchiderea vasului care singereaza. c.Primul ajutor in cazul unui accidentat incepe cu: a. c. cloramina. fracturi deschise. c. c. comprimarea pe plan osos. c.

c.Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare (A si α sau B si β ) la aceeasi persoana : a. c. amestecarea serului sau a plasmei primitorului cu eritrocitele cunoscute din grupele A(II) si B(III). determinarea grupei sanguine a primitorului. intrucat incompatibilitatea de factor Rh poate produce accidente posttransfuzionale . 547. izo-Rh. c. 559. amestecarea eritrocitelor primitorului cu serurile standard 0. 558. nu mai este necesara determinarea grupei primitorului. 557. 550. c. b. 560. femeile gravide Rh-negative. c.Sangele destinat ptr. Compatibilitatea de grup intre sangele din punga si sangele primitorului implica determinarea (atat in sangele primitorului. determina aglutinarea hematiilor de care sunt fixate aglutinogenele. se imbiba cu alcool sanitar.Pentru a desface compresele aderente de plaga: a. nu este posibila . la flacara . plaga trebuie sa fie curata. fara secretii. c. pansament: se realizeaza cu materiale sterile. c. A si B cu plasma primitorului. b. c.Aglutininele de imunizare anti.Plasma a.Rh apar la: a. cat si in sangele din punga) : a. important de cunoscut. infectiile : a. 554. HIV. b. reprezinta conditia pe care trebuie sa o indeplineasca o compatibilitate de grup. 555. se pastreaza in sticle de culoare inchisa. sangele face parte din grupul O(I). 556. transfuzia de sange 0(I) : a. daca donatorul are grupa sanguina 0(I) Rh negativ. sa fie cat mai strans ca sa nu alunece. deasupra caloriferului. 549. se face numai in cantitati limitate : 500-600ml sange. c. femeile gravide Rh-pozitive. b. A si B. nu este compatibila cu viata. transfuzia de sange este verificat inainte de recoltare ptr.Determinarea grupelor sanguine in sistem OAB prin proba directa. b. se face o baie calduta in vas steril cu solutie diluata de KMnO4 .Solutiile folosite in pansamentul plagilor: a. b. a probei de compatibilitate directe Jeanbreau si a probei biologice Oelecker. Prezenta aglutinarii intre picatura de ser anti-Rh si picatura din eritrocitele de cercetat : a. 553. sa nu aiba sfaceluri. HCV. pe lama se observa aglutinare intre picatura de plasma din sangele de cercetat si eritrocitele standard din grupele A (II) si B (III) : a. b. in termostat. bolnavului si donatorului se obtine recoltand sange : prin inteparea pulpei degetului. consta in: a. 551. c. b. b. bacil Koch. in eprubete cu citrat de sodiu. 548.Sangele care urmeaza sa fie transfuzat intr-un ritm rapid. in eprubete fara anticoagulant. 561. amestecarea serurilor standard 0. va fi incalzit: a. a grupei sanguine prin metodele Beth-Vincent si Simonin . b. nu are importanta .c.Un bun a. prin punctie venoasa. sangele face parte din grupa B(III). al caror fat este Rh-negativ. c. sangeranda. pentru a evita reactia de aglutinare a aglutininelor α si β cu hematiile primitorului. deoarece eritrocitele celor cu grupa 0(I) sunt lipsite de aglutinogene. a valorii hemoglobinei. nu se face in zona pe care sta bolnavul. 562. arata ca persoana este Rh-pozitiva. Daca la o proba de determinare a grupei sanguine.La sfarsitul pansamentului: a. sangele face parte din grupul AB(IV). c. c. observand unde se produce aglutinarea. b.Conduita fundamentala a oricarei transfuzii este : a. c. al caror fat este Rh-pozitiv. arata ca persoana este Rh-negativa. in cantitati mari. b. persoanele Rh-negative dupa transfuzii repetate cu sange Rh-pozitiv. se vor schimba zilnic. determinarea grupei sanguine a donatorului. absoarbe secretiile plagii. HBV. c. . b. vor fi pregatite in cantitate mare. b. aglutinina prezenta in plasma sanguina.In conditiile in care nu este posibila transfuzarea de sange izogrup. continand aglutinogenul Rh. b. un aglutinogen care se poate gasi in eritrocite .Factorul Rh este: a. b. prin punctie venoasa. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxigenata. c. 552.

durere. stare generala alterata. hemoliza intravasculara cu blocaj renal. c. anemii. insuficienta cardiaca. poate provoca hemoliza intravasculara cu blocaj renal . c. c. înrosirea si tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv. c. anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%).Hipofaringoscopia si laringoscopia indirecta se executa: a. unei plagi neglijate. administrarea cu 10 minute înainte de hemostatice. reactiile metabolice ale organismului. badijonari locale cu tinctura de iod. b. cefalee. c. intensificarea schimburilor celulare. subfebrilitate. pirozis.Condro-pericondrita se caracterizeaza prin: a. b. bolnav afebril. 567. trocar. c. b. nu este urmata de accidente. administrarea unui calmant-somnifer cu 30 de minute înainte. 576. b./min. febra. intreruperea imediata a transfuziei. c. b. nu se face pregatire prealabila. radiatii cu raze ultrascurte.Embolia pulmonara cu cheaguri. 577. c. acidoza metabolica sau chiar stop cardiac. canula de aspiratie cu apasator perforat. unui traumatism violent al pavilionului urechii. c.Tratamentul în furunculoza conductului auditiv extern consta în: a. 574. B. 570. diabet zaharat. 578. 572. b. acumularea in cantitate mare de substante toxice exogene sau autogene. instiintarea neintarziata a medicului. vitaminoterapie. temperatura se ridica la: a. b. seringa Guyon. tub Kehr. b.Pregatirea prealabila în vederea laringoscopiei directe consta în: a. foarte puternic si apare de obicei la 1-2 ore de la terminarea transfuziei de sange.Transfuzia de sange stimuleaza: a.Instrumentele cele mai frecvent utilizate în sfera O. edem pulmonar acut.Tratamentul otitei medii acute supurate consta în: a. reactiile antitoxice si antiinfectioase .Simptomele otitei medii supurate sunt: a.În otita medie supurata acuta. 569. 10-15 pic. specule nazale. cand patul vascular trebuie umplut repede. fatigabilitate. 37-38 grade Celsius. frison. de administrare a sangelui este de: 30-60 pic. daca administrarea se va face picatura cu picatura (perfuzie). precedat de senzatie de frig si apare chiar in timpul transfuziei de sange.Transfuzia de sange are urmatoarele indicatii: a. 575. b. senzatii de pulsatii arteriale în ureche. dureri lombare. chiuretarea portiunilor de cartilaj necrozat. stimularea hematopoiezei. unei otite supurate netratate. 568. 565.563.RL.In cazul incompatibilitatii de grup 0. anxietate. 566. b. c./min. 573. . 579. oglinda frontala./min. semn precoce al socului hemolitic . stare generala alterata. restabilirea nivelului normal al glicemiei.Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afectiuni: a. administrarea de antibiotice. diminuarea ritmului de administrare a sangelui si injectarea intravenoasa de Cortizon sau Romergan. la temperatura joasa: a. b. c. pense cudate. c. b. c. pirozis. antibioterapie. sub anestezie generala. sialoree. soc posttransfuzional. frisoane. accident superacut al transfuzarii unui sange alterat. diapazon. stilete. insomnie. asistenta medicala trebuie sa ia urmatoarele masuri: a. sunt: a. instilatii auriculare cu glicerina boricata 3% sau Boramid. dureri toracice si tuse chinuitoare insotita de hemoptizie si febra. specule auriculare. 564. frisonul este: a. c. febra. cianoza brusca. b. hipoacuzie de transmisie. aplicatii de caldura local. b. c. c.In cazul aparitiei unui accident transfuzional sau posttransfuzional.Transfuzarea sangelui neincalzit. se manifesta astfel: a. restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de eritrocite necesare pentru transportul oxigenului in caz de hemoragii. b. 39-40 grade Celsius. c. stari de soc. b. apasatoare de limba. 571.Ritmul a. jet continuu. acufene. rahianestezie. b. A.Condro-pericondrita se datoreaza: a. eventual 80 pic. durere.

torticolis. usturime locala. senzatie de corp strain. sialoree. 581. c. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt: a. 596. 587. 594. paralizii ale nervului facial. abcese extradurale. c. acufene. b. hipotensiune. puls filiform. b. paralizia nervului facial. Escherichia Colli. ulceratie corneana cu aspect dendritic. frison. care contribuie la cresterea riscului operator sunt: interventiile de urgenta si asociatia de boli.Otomastoidita supurata acuta se caracterizeaza prin: a. neutralizarea agentului caustic si administrarea unui calmant. b.PEV.Factorii a. vertije. b. castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si-l va opera. sindrom Meniere. senzatie de arsura si usturime.Labirintita este: a. Stafilococul. c. fotofobie. leucocitoza ridicata. durerea.O infectie oculara se poate recunoaste prin: a. 597. c.Miopia a. 591. Proteus. inflamatia glandei Meibomius. 589. debut brusc. febra. hipoacuzie. complicatie a otitei medii supurate netratate. febra. c.Simptome pe care le intalnim in keratita herpetica: a. instilarea de miotice.In ingrijirea preoperatorie a bolnavului se tine cont de urmatoarele reguli: a. 586. anxietate.580. b. disfagie. stafilococul. meningite.Tratamentul osteoflegmonului consta în : a. de corp strain in ochi. administrarea locala si generala de antibiotice. 585. c.Dupa schema lui Adriani. durerea. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice. conditiile de viata si munca.Principalele complicatii ale mastoiditei acute sunt: a. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor. frisoane. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii ca: a. febra de tip inflamator-supurativ. frison. Simptomatologia Sindromului Meniere consta în: a. disfagie. surditate. tumefactie la nivelul sinusurilor. b. odinofagie. respiratie dificila. tromboflebite ale sinusurilor cavernos. 595. b. lacrimare intensa. disfonie. c. biconcave . dispnee.Conjunctivita acuta se manifesta prin: a. angina Ludwig.Atitudinea de urgenta in arsurile oculare: a. 593. 582. c. administrarea de antiemetice orale in caz de varsaturi. putem incadra in Riscul II (B) urmatoarele afectiuni: . trismus. cilindrice-convergente. b. nistagmus.Manitol 20%. b. tulburari ale mirosului. 592. epistaxis. disfonie.Agentul a. 583. b. b. c. pneumococul. vertij accentuat. disfagie. infectie a labirintului urechii interne.Tratamentul antiglaucomatos consta in: a. b. b. tratament medicamentos. c. osteoperiostite. 588. c. c. antiinflamatorii. osteomielita temporala/occipitala. se corecteaza cu lentile: biconvexe . c. eritemul conjunctival sau periocular. hiperemia vaselor conjunctivale si secretie conjunctivala care se aduna in unghiul intern al ochiului. infectie a celulelor mastoidiene. microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este: Escherichia colli. b. 584. septicemie. scaderea acuitatii vizuale. explorarea clinica si paraclinica pentru stabilirea diagnosticului. labirintita. 590. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt: a. streptococul. secretia purulenta la nivelul conjunctivei si a tesuturilor adiacente. c. c. antromastoidectomie. simpaticomimetrice. timpanotomie. c. b. b. b. Haemophilus influentzae. tulburari de echilibru. c. neregular. administrarea de miotice.

bolnavi sa fie de aceeasi categorie. hemoragii. b. EKG de efort in cardiopatie ischemica. V. cu deviere spre stinga poate fi intalnita in: a. fibroza pulmonara. c. c. glicemia este de 80-120 mg%. bolnavii tineri sa fie asezati linga cei in virsta. c. CO2/100 ml sange arterial. apa. aport mare de lichide: bere.Analizele de laborator si examinarile paraclinice au ca scop: a. astm. insuficienta renala acuta . b. 613. c.S. b. c. 610. soc septic si alergic. interventie chirurgicala mica sau mijlocie la un pacient fara tare organice.La amplasarea unui bolnav in salon se va tine cont ca : a. are valorile cele mai mari in: apendicita acuta. operatie majora la un pacient cu boala de sistem decompensata.Analizele hematologice cuprind determinarea : c a. hipertensiune arteriala. neutrofilelor. diabet zaharat. 604. Cresterea anarhica a numarului leucocitelor. . 50-60 vol. glicemia depaseste 1. inregistrarea pe banda EKG in timpul unei zile de activitate a bolnavului. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti. 45.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni: a. poliglobulie esentiala. e c. c. Electrocardiograma Holter reprezinta: a. b. 607. b. b. 606. stabilirea datei si felul interventiei chirurgicale. 608. 602. b. b. vitezei de sedimentare a hematiilor. 599. numarului de hematii . Hemoglobina poate avea valori scazute in urmatoarele afectiuni: a. infectii cronice. leucemii. depistarea celulelor neoplazice. eozinofilelor. In infectiile cronice intalnim o crestere a : a. soc hemoragic si traumatic. b. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii: a. b. CO2/100 ml sange arterial. agentilor patogeni prezenti in sange. b. cu preocupari asemanatoare. c. 612. depistarea sediului si cauzei unei septicemii. 611.Valorile a. c. diabet insipid. b. identificarea germenilor din sputa. operatie majora la un pacient care prezinta o boala de sistem nepericuloasa sau compensata. pneumonie. apare glicozuria in urmatoarele situatii: a. EKG efectuata cu electrocardiograf cu 6 canale. insuficienta cardiaca .7 g%. stabilirea diagnosticului. glicemia este de 125-140 mg%. d b. c. c. limfocitelor. b. c. c. scleroze pulmonare. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloanele cu bolnavi operati. c. 600. soc cu hipovolemie si hipotensiune. 605. arsuri. 598. 601. intoxicatii. traumatisme toracice. La pacientul cu diabet. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua activitatea anterioara in conditii mult mai bune.Pregatirea pshihica a bolnavului chirurgical internat are ca scop: a. agranulocitoza. Co2/100 ml sange arterial. aprecierea starii functionale si modul de raspuns la anestezie si interventia chirurgicala. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in: a. c. disfunctie ventilatorie obstructive. neoplazii. hemoragii. c. 603.a. b. a. normale ale rezervei alcaline in sangele arterial sunt: 70-80 vol.Oliguria a. cu evolutie normala. b. b. anemii.50 vol. Examenul citologic al sputei are ca scop: a. 609. si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni: diabet insipid. c.H. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital.

se asaneaza focarele de infectie si dupa asanare se poate practica apendicectomie. c. operator la un cardiac. c. intestin. c. se face tratament cu antibiotice si se opereaza de apendicita. c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. b. Avantajul principal al explorarilor endoscopice ale tubului digestive este: a. 623. b. b.Irigografia poate evidentia: a. stenozele esofagiene postcaustice si tumorale. c. masa eritrocitara. 622. 627. 619.K. palpabile. pot duce la denutritie. 615. adenom toxic tiroidian. 628. reci tiroidieni pot fi dati de: cancer tiroidian. In cadrul pregatirii preoperatorie a bolnavilor anemici in etapa hipovolemica se va efectua : a. precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv. . In cazul in care este greu sau imposibil de acorectat denutritia. perfuzie cu ser fiziologic si glucozat 5-10%. transfuzie cu singe. anemia acuta se produce prin pierdere importanta de sange intr-un timp scurt. stabilirea naturii chistice sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale. b. normalizarea diurezei. boala Crohn. se procedeaza la: a. icter cu bilirubinemie ce depaseste 2. c. rinichi etc. In cazul unui cancer de stomac putem intalni urmatoarele semne radiologice: a. ocluzie intestinala. 630. b. anomalii congenitale ale ureterelor si rinichilor. b. c. transfuzie de sange total conservat. anemia cronica apare cand pierderea de sange este in timp.Efectuarea colecistocolangiografiei are urmatoarele contraindicatii : a. stenoza pilorica. stricturilor ureterale.614.) se stabileste in functie boala de inima este compensata. normalizarea TA si EKG. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este: a. Ecografia abdominala are ca scop: a. c. 624. b. afectiunea pentru care se opereaza. fistule digestive. chist hidatic hepatic. prezenta de tumori si calculi vezicali.. aducerea la normal a starii de denutritie postoperator. tumorilor renale. ajutind la stabilirea diagnosticului histopatologic. Riscul de: a. 616. Pregatirea preoperatorie a bolnavului cu HDS cu anemie severa cu tendinta la soc consta in: a. imagine lacunara. existenta hidronefrozei. cancer de colon. c. administrare de anticoagulante: vit. diverticuli colici. b. b. b. care necesita interventie pe alt organ (stomac. rigiditatea unui segment al peretelui gastric. c. 625. hematocritului. inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia. 626. afectiunile de mai jos. permite prelevarea de biopsii. Ureteropielografia retrograda si pielografia ascendenta ne dau informatii referitor la: a. c. adrenostazin. c. 617. b. transfuzie de sange total. b. arteriografia). c. polipoza colica. c. Radiografia abdominala pe gol ne poate furniza date suplimentare in vederea precizarii diagnosticului in urmatoarele afectiuni: a. sinusal) se va proceda astfel: a. 621. perforatie de organe cavitare. ionogramei. c. necesitand un tratament preoperator pentru combaterea acesteia: bolnavii cancerosi in stadiul I. hipertrofia mucoasei gastrice. b. In cazul unui bolnav cu apendicita cronica.Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand: a. urmarirea in timp a unor aspecte patologice.Ca. ulcer gastro-duodenal in criza. 629. dinamica colica. 620. nu folosesc raze X. transfuzie intra si postoperator. interventie precoce. bolnavul are TBC renal. preoperator. b. chist tiroidian. b.C. care are focare de infectie (dental. c. ambele se produc prin pierdere de sange. interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale. hipertiroidism. boala de inima este decompensata. c. intraoperator si postoperator se face tratament cu antibiotice. intoleranta la iod. Dintre a. b. Nodulii a.5 mg%. 618. regim alimentar hipercaloric si apoi interventie chirurgicala. Interventie chirurgucala intr-o stenoza pilorica ulceroasa se va face in functie de urmatoarele elemente: a. nu folosesc substante de contrast. densitatea urinei este sub 1015. urea depaseste 70 mg%. b.

638. cel putin 3 luni de la accident. perna electrica si punga cu gheata alternativ. tremuraturilor necontrolate. Regimul alimentar al bolnavului in preziua operatiei consta in: a. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintea operatiei. incertitudine cu privire la reusita operatiei. reechilibrare hidroelectrolitica. 634. anesteziei locale. antibioterapie. c. c. Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia: frisonului. 646.Pentru a. primele 3 zile. Restrictia alimentara este impusa in cazul : a. b. b. La un a. 641. asezarea acestuia pe partile dureroase. iar seara regim hidric. 639. chiar compensat. 637. b. deraparea unui fir. . 633. c. aspiratie gastrica. c. b. 645. uscarea completa a secretiilor. bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: hipotensiunea arteriala. c. b. linistirea bolnavului.631. b. enumeram: schimbarea pozitiei. calmarea durerii in postoperator se va recurge la: linistirea bolnavului. calmarea durerii se recurge la: mobilizare imediata . 644.T. In seara percedenta interventiei chirurgicale se va administra: a. acupunctura. b. c. c. b. a. Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de: intensitate. tipul de operatie. Dintre cauzele care pot exacerba durerile pacientului prin stres si anxietate fac parte: pierderea obisnuintelor zilnice. infarct miocardic. b. In pregatirea preoperatorie a unui bolnav pulmonar ce urmeaza a suferi o interventie pe alt organ. b.Dintre agentii fizici folositi in combaterea durerii mentionam: a.bazic. b. fenobarbital. paracetamol. punga cu gheata. hipoproteinemia. dezechilibrul hidroelectrolitic si acido. a. Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor. b.Risc mare in producerea hematoamelor prezinta bolnavii tratati cu : a. cel putin 2 luni de la reducerea ei. 643. c. indicatiei operatorii. insuficienta cardiaca. aspirina. primele 24 ore. 647. regim hidric. a. romergan. c. 642. tulburari de coagulare. asezarea lui in pozitii de menajare a partilor dureroase. c. a. 636. dimineata si prinz regim obisnuit. c. perna electrica. 640. c. c. tratament medicamentos calmant. Intensitatea maxima a durerii postoperatorii apare in: primele 2 ore.Sangerarea imediata in postoperator poate fi data de : a. b. c. 632. a. Interventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in urmatoarele situatii: a. tonicardiace.Pentru a. c. se va urmari: a. edemele si H. 635. b. punga cu gheata pe abdomen. durata. oprirea sau rarirea tusei. b. c.A secundara. reducerea secretiilor sub 50ml/24 ore. utilizarea agentilor mecanici si fizici. b. 1 an de la producerea lui. heparina.Tratamentul general in evisceratii consta in : a. b. realizarea tehnicilor de respiratie si tuse. hipotensiune postoperatorie. infarct miocard. forma de administrare a anesteziei. anesteziei generale. c. propranolol. infectiei acute.

agitatie.Scoaterea firelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica. prevenirea infarctului miocardic postoperator se iau urmatoarele masuri : executarea EKG la bolnavii chirurgicali care depasesc 45-50 de ani. sutura partiala a inciziei pentru efectuarea hemostazei.Printre interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si: stimularea expectoratiei. b. c. b.Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in : a. b. 661. 3-a – 4-a zi. c. b. administrare pe sonda nazala a unui amestec de 5%CO2 si 95%O2 cite 5 minute pe ora. localizarea plagii. hipertermie.Pentru a. starea confuzionala are ca manifestari: a. in perspectiva sondajelor repetate se va prefera sonda a demeure. pansament. operatii ce se executa in cavitatea toracica. b. c.Postoperator. b.648. monitorizare E. mobilizarea precoce a bolnavului. c. b. Pentru a. a. b. a. administrare de sedative centrale. suprimarea durerii. Tratarea sughitului se face prin: a. b. b. mobilizare precoce si imediat ce este posibil miscarea bolnavului pe propriile picioare. aspiratia secretiilor. mobilizare.C. evacuarea puroiului. 649. aplicarea sondei vezicale la toti bolnavii indiferent de tipul operatiei. 658. 659. administrare de medicatie antisecretorie. starea nutritionala a pacientului.Tratamentul profilactic al infectiilor urinare in postoperator consta in: a. obezi. b. evitarea operatiilor de lunga durata.Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in: interzicerea consumului de alcool. c.Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in urmatoarele operatii: a. aplicarea de pipa orofaringiana. 655. c. c. monitorizarea functiilor vitale. b. 662. b. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg. b. 651. prevenirea meteorismului postoperator se vor lua urmatoarele masuri: administrare de purgative postoperator. mobilizare precoce. 654. rezectia gastrica. hipertensivi. aspiratie gastrica. se ancoreaza tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfirsitul operatiei.In postoperator atelectazia pulmonara se combate prin: a. c. 5-a – 6-a zi. 650. corectarea tulburarilor hidroelectrolitice. spalarea cu apa oxigenata. c. se introduce intraoperator o sonda de aspiratie continua. stadiul de inflamare. somnolenta. schimbarea pozitiei si miscari pasive in cazul imobilizarii la pat timp mai indelungat. amputatia de mamela. aplicarea sondei vezicale in conditii de asepsie perfecta.Pentru a. a. 663. diabetici.La efectuarea pansamentului unei plagi. c. pregatirea preoperatorie corespunzatoarea bolnavilor cu cardiopatie ischemica. administrare de mialgin si algocalmin. aerosoli. 4-a – 5-a zi. c. clisma seara dinaintea operatiei si in dimineata operatiei. b.Combaterea ileusului paralitic in postoperator se face prin: a. 660. 664. . 652. a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: se fixeaza cu leucoplast.Tratamentul preventiv al bolii troboembolice este: a. c. b. se face in a: a. c. tuse comandata. asistenta trebuie sa cunoasca: caracterul durerii. drenaj. 656. a. scurtarea tubului. incizie larga in partea cea mai decliva a colectiei. desfiintarea fundurilor de sac. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: suprimarea durerii. 657.Dupa operatiile pe stomac si intestin prevenirea stazei gastrice se face prin: a. spalaturi gastrice.G. c. infiltrarea nervilor frenici cu novocaina. c. se va aplica pe tub un ac de siguranta. c. aseptizarea plagii. b. 653. c. gimnastica respiratorie.

c. c. a. b. b.665. c. 4-6 ore. b. necrotice. alcool iodat. 678. iaurt. peretele abdominal contractat. in functie de tipul de anestezie efectuat. apendicita cronica.Contuziile abdominale pot provoca peretelui abdominal urmatoarele leziuni: a.In urma interventiei chirurgicale bolnavul urineaza spontan dupa : a. pulsul nu se mai simte. echimoze.Inspectia unui pacient cu traumatism abdominal arata: a. Pentru puctionarea unei vene. 667. dilatatie anala facuta la sfirsitul inteventiei chirurgicale. Contuziile abdominale pot provoca organelor viscerale urmatoarele leziuni: a. c. La pacientii inconstienti. c. din prima zi dupa operatie. piureuri semilichide. b. rupturi musculare si aponevrotice. administrare de ulei de ricin 15 – 20 grame in 2 prize zilnic. 666. 1-2 ore. hemoragie in “doi timpi”. 677. intinse. pancreatita acuta necrotica. b.Dupa operatie tranzitul intestinal se reia in mod obisnuit: a. 671. c. b. a. soc. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic. prezenta lichidului peritoneal la punctia abdominala. Leziunile peretelui abdominal pot fi: a. 674. la 48-78 de ore. b. 681. Folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverse ca: greata. clisma zilnic. c. 668. c. echimoze. 682. c. c. rupturi partiale sau complete de organe. c. 669. 670. hematoame subcutanate. medicamentele sunt introduse in stomac: a. b. c. b. alimentarea orala consta din : lichide in cantitati mici. circulatia venoasa se opreste complet. rupturi musculare si aponevtotice. peristaltica va fi stimulata prin: a. hemoragie masiva. c. hematoame subperitoniale. 680. 673. peritonita. hematoame subcutanat. prin sonda impreuna cu alimentele.Masurile adoptate pentru tulburarile de mictiune postoperatorii sunt: introducerea tubului de gaze. b. 672. b. operatie pentru varice. 676.Alimentatia va fi reluata mai rapid in: a. c. c. b. apa oxigenata. durerea extinsa in tot abdomenul.Care semne conduc la diagnosticul de peritonita. c. in cazul unui traumatism abdominal inchis: a. rezectie gastrica.Dupa operatia pe colon. hematoame periviscerale. masarea zonelor reflexogene. . a. b. la 4-5 zile dupa interventiile efectuate cu rahianestezie. b.La 6 ore dupa operatie. b. 2-3 ore. numai in perfuzie. stimulare medicamentoasa. voma. a. Tegumentele sanatoase din jurul unei plagi se dezinfecteaza cu: cloramina “B”. infarctul intestinal si torsiunile de organe. c. 675. b. 679. b. uneori excavat. a. hipertensiune. hematoame periviscerale. operatie pentru hemoroizi. hematoame periviscerale. afectiunile care evolueaza catre stare de soc grav sunt: a. garoul se strange pana cand: pulsul radial ramane perceptibil. se administreaza doar medicatie injectabila. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor: infectate.Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva minute prin: a.

b. peritoneul dar nu lezeaza organe. peritonita. 683. a. ruptura de varice esofagiene. b. b. ale splinei. c. 696. b. c.Plagile a. cele perforante. c. 698. semisezanda. intereseaza si deschide peretele abdominal.Care dintre afectiuni evolueaza catre o hemoragie interna: a. nu arata nici o modificare. c. cu genunchii flectati.A. cele penetrante. reechilibrare hidroelectrolitica. organe intraabdominale. pentru a asigura compresiunea abdomenului. c. peritonita plastica. b. muschi. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie. sarcina extrauterina rupta. produce leziuni viscerale. administrare de antialgice.La hemoragia interna “in doi timpi”. Colectia lichidiana in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin: a. c. 699. hemoragie lenta. dureri la tuseu rectal s vaginal. paloare accentuata. b. 687. c.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal.. dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal. locul si marimea plagii abdominale.Care dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav. 694. 689. b. timpul intai consta in: a. c. interventie chirurgicala. de decubit lateral drept sau stang. b. 684. pancreatita necrotica. prabusirea T. 688. palpare.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care: a. 692. b. . sarcina extrauterina.sau subcapsulara. 693. de partea traumatismului. b. contractura abdominala. mobitate deplorabila abdominala. tinut sub observatie si tratament. c. aerul patruns in cavitatea peritoneala. b. Dezvoltarea unui sindrom hemoragic in cazul unui traumatism abdominal se caracterizeaza prin: a.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac. daca radiografia abdominala (pe gol) arata: a. b. 697.Conduita de urgenta in cazul unui pacient cu traumatism abdominal care prezinta contractura abdominala. 690. nu intereseaza peretele abdominal. b.Cele mai frecvente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a. apendicita gangrenoasa.a. abdomen imobil in timpul respiratiei. de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o perna). infarctul intestinal. c. ale pancreasului. 686. sangele curge liber in abdomen. ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala.Contuzia abdominala poate determina moartea in citeva zile prin: a. c. cele care intereseaza numai peretele abdominal. prezenta unui corp strain metalic in cavitatea abdominala. b. se externeaza pacientul.Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat corect in pozitia: a. urme de echimoze sau hematoame parietale. hemoragie in “doi timpi”. c. hemoragia intra. c.este: a. b. prezenta lichidului in cavitatea peritoneala. tact rectal. aponevroze. 685. c. nici nu se amelior nu se inrautateste: a.Plastronul apendicular este: a. se administreaza antialgice si se reia alimentatia. ale ficatului. torsiunile de organe. b. b. abdominale penetrante sunt plagi care intereseaza: pielea.Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate: a. c. 695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumatism abdominal pune in evidenta: a. tact vaginal. c. tumora apendiculara. c. prezenta aerului in cavitatea peritoneala. disparitia mobitatii hepatice.

perforatia in peritoneul liber.Un plastron colecistic se poate trata astfel: a. c. b. rasucirea anselor. fecaloame. 713. b. transpiratii reci. apendicita acuta pelviana. o brida de neoformatie. apare in fosa iliaca dreapta. 714. disparitia matitatii hepatice. punga cu gheata. apare in hipocondrul drept. completat cu tratament chirurgical.Obstacolele intrinseci care determina ocluzia mecanica sunt reprezentate de : a. 705. Care este cea mai frecventa forma de perforatie a ulcerului: a. c. b. b. c. interventie chirurgicala de urgenta. este accentuata de miscarea membrului inferior drept. b. colecistectomie.De obicei durerea in apendicita acuta : a.In cazul plagilor penetrante cu evisceratie posttraumatica vor fi luate urmatoarele masuri: a. disparitia matitatii hepatice. c. b.Semnele functionale in ulcerul perforat sunt : a. colecistostomie. 711. peste 6-8 saptamani. antispastice. un inel de eventratie sau hernie. c. c. 706. lombara sau lomboabdominala. fosa iliaca de multe ori nedureroasa. b. 709. 704. contractura pe toata aria abdominala. b. apendice marit de volum. imobilitate respiratorie in etajul abdominal superior. c. 707.patologic al unei apendicite acute flegmonoase este: a. b. un proces tuberculos. b. vor fi aplicate campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica. colecistocolangiografie. c. peritonita acuta poate aparea: a.In evolutia unei apendicite acute. 701. c.Durere a.Diagnosticul de certitudine al ulcerului perforat se pune pe: a. regim alimentar. b.verzuie si aspect de “frunza vesteda”. b. dupa “racire”. contractura abdominala . disparitia matitatii hepatice. b. antispastice. vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. c. c. antibioterapie. invaginarea unei anse intestinale. apendicectomie. b. pneumoperitoneu evidentiat radiologic. tratament medical. c. c.700. b. b. nu vor fi executate manevre de reducere a anselor in interior. urmarirea evolutiei. completa si persistenta a tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze apare in : colecistita acuta.Tratamentul medical in cazul colecistitei acute este reprezentat de: a. 710. antibiotice. c. antibioterapie.Obstacolele extrinseci care determina ocluzia mecanica sunt: a. 716. 708. durere violenta in epigastru. apendice de culoare neagra.In cazul unui plastron apendicular se impune : a. perforatia acoperita. apendicita acuta retrocecala. apendice congestionat.Prin termenul de “abdomen de lemn” intelegem: a. ulcerul perforat. inaintea declansarii simpomatologiei apendiculare. apare in epigastru. semen urinare sau genitale intalnim in : apendicita acuta la copii.Tratamentul chirurgical al colecistitei acute consta in : a. antialgice. 702. 703. iradiaza in omoplat si umarul drept. c. c. apare in etajul abdominal superior.In colecistita acuta durerea are urmatoarele caractere: a. durere violenta in epigastru. regim alimentar. perforatia in peritoneul inchistat. odata cu peritonita plastica localizata. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare. b. ocluzia intestinala.Aspectul anatomo. corticoizi. 712. accelerarea pulsului.Oprirea a. . c. cu aspect de “limba de clopot”. 715.

Ocluzia intestinala functionala poate fi: a. intestinale inalte.Pancreatita acuta apare la persoanele: a. tratamentul causal al afectiunii abdominale. sunt: a. abord venos pentru recoltarea sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru reechilibrarea hidroelectrolitica.Care din urmatoarele semene sugereaza o ocluzie intestinala: a. 718. 722. 723. 726. hemoconcentratia. c. durere “in bara”. 725. intestinale joase. stare de soc. varsaturile sunt: a. greturi. b. alterarea marcata a starii generale. 729. c.Alte semene de ocluzie sunt: a. functionala este determinata de excitatii date de : intoxicatii voluntare sau profesionale. b. . varsaturi alimentare.717. alimentare. b. montarea unei sonde de aspiratie gastrica. amilazurie crescuta. intestin.Tratamentul ocluziei functionale consta in: a. 721. numar mare de hematii si hematocrit crescut. constipatie alternata cu diaree.Pancreatita acuta se manifesta prin : a. interventie chirurgicala.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: a. b.Ocluzia a. insuficienta respiratorie.Semnele intalnite in pancreatita acuta sunt : a. spastica. bilioase.In ocluziile intestinale vechi. c. anselor intestinale subtiri. hematemeza.In ocluzia intestinala examenele de laborator releva: a. care consuma in exces alcool. b. reechilibrare hidroelectrolitica. b. 732. c. intestinale functionale. b. scaderea Ca+. forma hemoragica. paretica. c.In evolutia sindromului ocluziv. b. c. contractura musculara. 727. c. cresterea K+ si a ureei. varsaturi. oprirea tranzitului intestinal. peste 45 ani. forma edematoasa. 724. 719.Volvulusul intestinal apare la nivelul: a. b. c. c. obstructiva. c. b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala. b. c. b. rasucirea anselor intestinale. forma necrotica. scaune sanguinolente. b. scaderea Cl+ sanguin. b. dureri abdominale violente in etajul abdominal superior. b. se face direct interventia chirurgicala. 730. recoltarea sangelui in vederea determinarii unor probe de laborator si calmarea durerii. reechilibrare hidroelectrolitica. c. b.Tratamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in: a. 720. c.Forma cea mai grava a pancreatitei acute este : a. sigmoidului. 728. alimente. b. ducand la soc. c. 733. oprirea tranzitului intestinal. contractura abdominala. c. colonului ascendent. antibioterapie. c. aspiratie gastro-intestinala. 731.In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de mai multa vreme. fecaloide. cu litiaza biliara. tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea bolnavului. tulburarea constantelor ionice.Volvulus intestinal se traduce prin: a. toxicomanii. c. atitudinea de urgenta consta in: a. meteorism abdominal.

dar pentru anularea efectului spast acestuia se mai adauga: a. sangerare provocata sub presiunea hematomului splenic. 741. melena. b. interventia chirurgicala este obligatoriu sa se practice in: a. c. b. uterului.La un pacient cu pancreatita acuta. leucopenie. “de lemn”. xilina. prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi duc la: a. internat in spital.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt: a. In cazul unui abdomen acut chirurgical. regim alimentar.In pancreatita acuta este caracteristica: a. piafen. 739. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita. durerea este violenta. . b. c. abdomenul devine rigid. c. perfuzie . b. 745.734. adultii obezi. stomacului si duodenului. nitroglicerina. tripsina. b. Forma acuta a hemoragiei digestive superioare se exteriorizeaza prin: a. c. 737. scobutil. hematocritul. c. Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre: a. d c. 746. se intervine chirurgical pentru tratarea litiazei biliare.Intr-o pancreatita acuta este indicata interventia chirurgicala in urmatoarele situatii: a. hiperglicemie. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita. 736. durerea este continua si de intensitate mare. stomacului. In perforatia carui organ din cavitatea abdominala nu apare radiologic pneumoperitoneul: b a. colonului. c b. 743. amilazemie si amilazurie crescute. administrarea de calmante per oral. durerea abdominala cu localizare in etajul superior “in bara”. c. se poate administra mialgin. Pancreatita acuta hemoragica se caracterizeaza printr-o: a. 748. repaos la pat.In pancreatita acuta administrarea de mialgin sau morfina poate da: a. 740. atropina. autodigestia pancreasului. intestinului mezenterial si colonului. bolnavii subponderali. completarea investigatiilor si pregatire in vederea interventiei chirurgicale. papaverina. 738. b. cand pancreatita acuta se datoreaza unui vechi proces litiazic biliar. cand bolnavul se prezinta la medic imediat dupa debut si procesul acut nu evolueaza. in caz de dubiu. hematemeza. spasmul sfincterului Oddi. 735. sangerare subcapsulara masiva si ruperea capsulei sub presiunea hematomului. c. gheata. necrozarea pancreasului. b. b. b. cand se oscileaza intre diagnosticul de pancreatita acuta si alta afectiune acuta abdominala. mascarea procesului inflamator acut. c. 744. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita. c. veziculei biliare. proteinemia. amilaza. b.Pentru calmarea durerii din pancreatita acuta internata in spital. sangerare peritoneala. c. tulburari de tranzit. c. cu semne de peritonita instalate. hemoragie oculta. atitudinea de urgenta consta in: a. 742. b. Care dintre examenele de laborator permit aprecierea gravitatii hemoragiei digestive superioare: a. atropina. c. recoltare de sange pentru probe de laborator de urgenta. inflamarea pancreasului. 747. b. c. hemoglobina . c. tripsinogen. bolnavii cu ulcer perforat. calmarea durerii. b. b. papaverina. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian arata o perforatie a: a. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden. sonda de aspiratie gastrica.Examenele de laborator in pancreatita acuta arata: a. cu iradiere in spate .

leziuni superficiale intre proeminentele osoase . un alt medicament inlocuitor. 757.Prelungirea intervalului de administrare a medicamentelor: a. sa corecteze dozele prescrise. asistenta medicala: a. b. c. poate inlocui cu un alt medicament cu efect asemanator.a. picaturile pentru ochi si nas. 752.Pentru a. c. c. 761.Asistenta medicala: a. 763. nu influenteaza intensitatea efectului medicamentelor. efectuarea de exercitii active si pasive (dupa caz). calcaneana . c. este nevoita sa trezeasca bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice. regiunea trohanteriana. respecta intocmai medicamentele prescrise. muschi. b. regiunea occipitala.Asistenta medicala: a. Pacientul imobilizat poate prezenta: atrofie musculara. c. la preluarea acestora. b. la externarea pacientului. are efecte nedorite. 755. degradarea acestora. se efectueaza pansamente bio-oclizive. scapulara. administreaza personal supozitoarele.Printre factorii cei mai favorizanti ai aparitiei escarelor sunt: obezitatea. b. ofera supozitoarele pacientului pentru administrare. b. sacrata. sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor. 756. a.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate: a. b. c.Pentru prevenirea escarelor: se asigura alimentatie si hidratare adecvata.Escarele sunt: a. 751.Ulceratia necrotica din cadrul escarei poate ajunge pana la : vase. 753.Asocierea mai multor medicamente in aceeasi seringa: a. administreaza intai tabletele. trezeste bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice. . a. leziuni superficiale ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate. inainte de administrare. b. c. b. regiunea ischiatica. doza ce insumeaza necesarul pe 24 de ore. priveste in mod direct medicul. c. precipitarea.Asistenta medicala noteaza in condica de predare: a. b. 765. menajeaza bolnavul de intepaturi. 758. b. evitarea escarelor de decubit se indica urmatoarele.interna si externa a genunchilor. stabileste orarul de administrare respectind somnul pacientului. b. caldura si transpiratiile abundente.Nerespectarea cailor de administrare a medicamentelor: a. c. b. b. utilizeaza preparate identice care circula sub diferite denumiri. mioclonie.cu exceptia: asigurarea igienei tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp. c.In administrarea medicamentelor. c.Cind administreaza tratamentul. 749. apoi injectiile. leziuni profunde ale tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita comprimarii lor mai indelungate. 754. 764. duce la scaderea nivelului util al medicamentelor in singe. 760. b. se face toaleta pacientului. duce la transformarea. b. incontinenta de urina si fecale. doza prescrisa. c. asistenta medicala: a. c. 759. administreaza imediat fiolele deschise. schimbarea pozitiei pacientului la interval de cateva zile. 750. lasa la pacient intreaga doza zilnica. c. c. medicamentul. sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala efectul medicamentelor. solutiile si picaturile. os. favorizeaza eliminarea relativ rapida a medicamentelor. b. ataxie. respecta ordinea succesiva de administrare a medicamentelor. a. c. Regiunile predispuse escarelor in decubit dorsal sunt: a. determina fenomene cumulative. duce la complicatii locale la locul injectiilor. b. c.Asistenta medicala are grija: a. 762.

c. c. astupare vremelnica a cailor respiratorii. resorbtiei neregulate din tesutul subcutanat. compatibilitatea tesuturilor organismului cu substanta injectata. tumefierea brusca a tesutului perivenos.La stabilirea antibioticului ce urmeaza a fi administrat trebuie sa se tina seama de anumite reguli: a. Regulile generale de pregatire si administrare a injectiilor prevad: a. b. Injectia cu oxigen se administreaza in caz de : a. Caile de administrare a medicamentelor pe cale parenterala sunt : a. inundarea alveolelor pulmonare cu exudate . fiind expus la: a.Stabilirea diagnosticului de alergie la un antibiotic se bazeaza pe: 1. vitamine din grupul B. b. supuratia aseptica. dermite profesionale. alegerea unui singur antibiotic. bolnavul refuza inghitirea medicamentelor . c.Efectele medicamentelor administrate pe cale bucala pot fi : a. b. b. urticarii. 779. c.Personalul care manevreaza antibiotice poate sa se sensibilizeze fata de aceste substante.Calea subcutanata nu se utilizeaza pentru administrarea antibioticelor din cauza: a. atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale.Medicamentele se administreaza pe cale rectala in caz de : a. vitamina A. verificarea solutiei injectabile. b. b. b. toleranta bolnavului la medicamente. generale. stop cardiorespirator . 778. intravenoasa. cel mai activ si mai putin toxic. Accidentele survenite la administrarea injectiilor intramusculare sunt: a. diuretica. manifestarile aparute la testele de provocare (cutanate si serologice). imediate.Calea de administrare a medicamentelor se alege in functie de : a. b. c. c. 3. 780. b. 772. durata tratamentului . c. 774. c. 776. c. antibioticul folosit sa expuna cel mai putin la aparitia rezistentei microbiene. c. b. 2. asocierea a doua antibiotice pe baza antibiogramei in scopul acoperirii unui spectru cat mai larg de germeni. resorbtiei rapide din acest tesut. hematom. terenul alergic. c. cantitatea exacta a unei doze. 773. pregatirea cu 30 min. c. rapiditatea necesara instalarii efectului prescris. nefrotoxica.Alegerea caii de administrare a injectiilor depinde de : a. 770. injectarea imediata a continutului seringii. patrunderea cu acul intr-un vas sanguin. 777. scopul urmarit. Caile de administrare a injectiei cu oxigen pot fi : a. doza totala pe zi de antibiotic ce trebuie administrata unui pacient.Intrucat antibioticele distrug de obicei si flora intestinala care suntetizeaza unele vitamine. b. atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale. ototoxica. intrarectala. vitamina C.Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt: a. administrarea per orala a antibioticului cu spectru larg se va face impreuna cu: a. asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. 781. intradermica . 767. c. pe baza antibiogramei. 771. toxicitatii antibioticelor . intravenoasa. preferinta bolnavului. intoleranta digestiv. b. 775.Cu ocazia administrarii antibioticului. b. 782. calea de administrare . inainte de administrare. b. c.Gentamicina. diaree . 768. subcutanata. b. c. c. flebalgia. soc anafilactic. . greutatea pacientului. subcutanata.766. Kanamicina au actiune: a. locale. b. 769.

identificarea germenului patogen cauzator al bolii. c. bactericid. c. 786. 794.Calcularea dilutiilor atat pentru ACTH. c. in doze egale.Antibioticele sunt substante obtinute: a. inhiba numai inmultirea lor. b. in primele zile in doze progresive. c. coma diabetica. prin perfuzie lenta. 790. afectiuni alergice. c.ACTH si cortizonul: . bacteriostatic.ACTH se administreaza in primele zile: a. egal cu timpul necesar pentru dezvoltarea unei generatii microbiene. b. permanenta. c. in doze mai mari de la inceput.Administrarea antibioticului trebuie sa fie precedata de: a. 792. 787. mai mare decat perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene. prednisolon . b. pentru ca stimularea scoartei suprarenale sa nu se faca brusc. hidrocortizon.In caz de insuficienta hepatica. cortizonului. la inceput in doze mai mari. b. distruge microbii si inhiba inmultirea lor . in functie de durata tratamentului. osteoporoza. scazand apoi cantitatile pana la doza minima de intretinere .Contraindicatiile corticoterapiei sunt: a. cortizonului si a altor hormoni ai glandelor suprarenale. b. b. b. scazand apoi cantitatea pana la doza minima de intretinere. distruge microbii. hormonilor glandelor suprarenale cu exceptia cortizonului. 799. afectiuni reumatice. permanenta. in doze progresive.783. b. hipertensiune arteriala severa. 800. c. c. intre administrarile de antibiotice sa existe un interval de cel putin 2-3 ore. mai ales din ciuperci. 788. b. determinarea sensibilitatii germenului patogen la antibiotic. b.Toleranta organismului fata de ACTH se testeaza prin: a. 798.Administrarea hormonilor corticosuprarenali este indicata in: a. prin sinteza chimica. c.Intervalul dintre doua administrari de doze de antibiotic trebuie sa fie: a. b. hipotensiune arteriala. prin perfuzie rapida. b. de solutie . 793. mililitri de solutie. administrarea sa se faca per os.Antibioticele sunt medicamente cu efect: a. 795. 784. b. in doze egale. c.Un nivel constant ideal de antibiotic in sange se poate obtine: a. administrarea medicamentelor cu efect antipiretic si antiemetic.Hidrocortizonul intrebuintat sub forma de hemisuccinat de hidrocortizon fiole de 25 mg. soc. la fel ca in cazul antibioticelor. numar de tablete sau capsule.Cantitatile de antibiotice si chimioterapice se exprima intotdeauna in: a. este bine ca: a. pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei suprarenale. 785. c. metoda reactiei intracutanate. proba Thorn . grame sau submultipli ai acestora. b. c. fiecare substanta sa fie administrata separat. apoi in doze egale pana la sfarsitul tratamentului. 796. de stimulare a imunitatii. b. 791. 789. c. are indicatie in urgentele : a. c. tinand cont de cantitatea de ACTH exprimata in unitati cuprinsa in fiecare ml. c. unitati. stare de rau astmatic. prin selectarea tulpinilor de germeni foarte rezistenti . c.In cazul in care sunt indicate asociatii de antibiotice. cat si pentru preparatele de cortizon se face: a. b. pentru a obtine o stimulare constanta a scoartei suprarenale. c.Un antibiotic sau chimioterapic are efect bactericid daca: a. prin perfuzii la intervale de 6 ore.Cortizonul se administreaza: a. cortizon acetat. metoda reactiei subcutanate. 797.Hormonul corticotrop sau adrenocorticotrop hipofizar (ACTH) stimuleaza secretia : a. ulcer gastric sau duodenal. tratamentul cu cortizon se face cu: a. b. din culturi de celule vii. mai mic decat perioada de dezvoltare a unei generatii microbiene.

jumatatea superioara a abdomenului. inaintea meselor principale. glucoza in 24 ore. c. nu dau rezistenta. 804. b. 812. 12.Locurile a.a. 814. tinctura de iod. lipodistrofia hipertrofica sau atrofica. c. c. b. In mod obisnuit. b.Accidentele dupa administrarea de insulina sunt: a. retin potasiul si spoliaza organismul de sodiu. la loc uscat. 808. in 1 ora de la injectare .Inainte de administrarea insulinei pe calea subcutanata trebuie respectate urmatoarele reguli de asepsie: a. in momentul injectarii. si-o va face bolnavul. Locul injectiei precum si dopul de cauciuc al flaconului de insulina. el va avea nevoie de : a. dupa micul dejun si cu 15 min. procese tromboembolice. fractura. Deci un flacon de 500 ml de glucoza 5% va fi tamponat cu : a. spalare pe maini cu apa si sapun. b. in 20-30 min. apa sterila. prezinta avantajele: a. b. 807. 815. sterilizarea dopului de cauciuc de la flaconul de insulina cu alcool. de 3 ori pe zi. la 10 min. marind eliminarea lui. infectii bronhopulmonare. spre deosebire de insulina romaneasca. inaintea e meselor de pranz si de seara. de obicei in acelasi loc.Daca un bolnav diabetic elimina prin urina 20 gr.Insulina administrata subcutanat isi incepe activitatea hipoglicemianta: a. in functie de glicozurie. Administrarea insulinei la un pacient diabetic se face in general: a. de 3 ori pe zi. la temperatura camerei.5 ui insulina. c. solutie rivanol. de la injectare. de la injectare. . eritem la locul injectarii. b. la 15 min. dupa o schema pe care c. cu complicatii renale . c. nu dau reactii alergice.La copii a. c. Insulina este inactivata de: a. 802. c. b. b. 805. dupa curatire si degresare chimica. c. c. numite monocomponente. insulina cu actiune lenta care administreaza intr-o singura priza pe zi. c. alcool. fetele anterioare si laterale ale bratelor. 816. la intuneric. b. entorsa. b. dupa mesele principale. glucoza administrata in PEV se tampmoneaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. c. insulina cu actiune medie. c. b.Insulinele pure. b. de electie pentru administrarea subcutanata a insulinei sunt: fata anterioara si latero-externa a coapselor. solutie cloramina 1/°°. b. in functie de diureza . la un pacient diabetic. de la injectare . cu 15 min. in locuri indicate de catre medic . si adolescenti se contraindica tratamentul cu: insulina cu actiune rapida care se administreaza in doze repartizate pe 24 ore. 20 ui insulina obisnuita. dupa caz si doza. c. 806.Insulina administrata intravenos isi incepe activitatea hipoglicemianta : a. la 15 min. numai dupa valorile glicemiei. la 15 min. vor fi spalate cu : a. stergerea aceteia cu un tampon de vata fiert in apa si apoi uscarea regiunii de injectare. 809. 24. b. 813. c. este condus : a. 810. b. fie si in cantitati infime. 803. b. rivanol. c. 50 ui insulina obisnuita. retin sodiul in organism . 801.Flacoanele de insulina se pastreaza tot timpul: a. 10 ui insulina obisnuita.5 ui insulina. pot fi administrate in doza unica. b. c. 10 ui insulina . spoliaza organismul de potasiu. infectii locale (flegmoane) datorita lipsei de asepsie. la frigider.Tratamentul cu insulina la bolnavii varstnici. 811.Injectiile subcutanate cu insulina se fac: a. sterilizarea zonei de electie cu alcool. imediat dupa injectare. de 2 ori pe zi. in locuri de electie care se schimba periodic.Asistenta medicala semnaleaza complicatiile datorate repausului la pat ca fiind: a.

833. c. b. lipsa mobilizarii. c.Reactiile adverse idiozincrazice sunt: a. . apar si fenomenele secundare mentionate . betablocante. c.Medicamentele care se prezinta sub forma de TIZANE sunt: a. b. chinina. indicatiile si contraindicatiile .Efectul a. c.Se cunosc urmatoarele incompatibilitati medicamentoase: a. soc anafilactic. stupefiante. c. b. c. mobilizarea de mai multe ori pe zi a diferitelor articulatii . c. c. de administrare. c. anticoagulantele.alcool.Regulile de administrare ale medicamentelor precizeaza ca: a. de asociere.Complicatiile infectiilor bronhopulmonare apar la: a. 831. b.Nefropatia tubulara apare dupa administrarea : a.Medicamentele pentru care este necesara supravegherea biologica sunt: a. b.817. b. c. b. potiuni in solutii zaharate. 826. caderea parului.Insuficienta cardiaca poate apare dupa administrarea de: a.Eliminarea medicamentelor din organism se face prin: a. 830.Ce reprezinta doza maxima: a. dozajul si orarul de administrare. c. reactii de intoleranta. singe venos. doza care determina fenomene toxice. b. anemii. b. preparate pe baza de solvent. c. bolnavii imobilizati. de prescriere. b. bolnavii cu eroziune corneeana. independente de doza. 827. cea mai mare doza suportata de organism.La administrarea medicamentelor asistenta medicala trebuie sa cunoasca : a. rectii imunologice. 825. b. 823. schimbarea de pozitie la 10 ore. b. se respecta calea. c. ergotamina. bolnavii tineri.Dupa gradul de toxicitate medicamentele se clasifica astfel: a. aerul expirat . 818. extinderea tumorilor maligne. paracetamol. 822.Retentia acuta de urina se produce frecvent la : a. fenomenele de intoleranta . schimbare de pozitie la 2-3ore. b. c. b. chimioterapiei impiedica: cresterea tumorilor maligne. febra. se respecta intocmai medicamentul prescris . masaje locale pentru evitarea flebitelor. 824. b.Supravegherea membrelor pelviene comporta: a. 819. analgetice in doze medii. 828. epicriza. b. schimbarea frecventa a lenjeriei. 832. b. urina . 821. bolnavii cu staza pulmonara pronuntata. c. doza ce se administreaza in 24 ore . anticonceptionalele orale. indelungata de aminoglicozidice. la vechii prostatici.Evitarea escarelor se face prin: a. 829. c. bolnavii casectici.Intoleranta la medicamente poate provoca : a. fara sa apara fenomene toxice. vincristina. oficinale. c. 820. toxice. preparate prin infuzie in apa fierbinte.

aminoglicozidele. examen radiologic. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor . Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la : a. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie . b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati. secretii nazofaringiene . c.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat la risc contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse : a. prevenirea transmiterii infectiilor. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar. tulburare care apare la intreruperea administrarii unui medicament. Scopul a. c. b. b.Infectia a. b. calea de administrare. bariera intre lucrator si sursa de infectie. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor . intepare cu obiecte ascutite. b. de tip idiosincrazic. terapiei combinate.Sterilitatea ca efect secundar este data de administrarea de: a. 838. anticoagulante. b. radiologice si de laborator . Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere. 847. 848. citotoxice anticanceroase. utilizarea echipamentului de protectie adecvat. toti pacientii sunt potential sanatosi . lichid amniotic. b. dupa scoaterea manusilor de protectie . 842. 836. sputa. c. b. c. b. acnee.Dupa mecanismul producerii.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie. lupus eritematos diseminat. Efectele toxice ale medicamentelor pot fi provocate de : a. cu cale de transmitere aerogena. c. c. Reactiile cutanate diverse aparute ca urmare a administrarii medicamentelor sunt: a. Efectele cancerigene ale medicamentelor pot apare in cazul: a. nozocomiala este : infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi . cel mai important mod de prevenire a contaminarii cu agenti microbieni. asocieri medicamentoase. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala . c. efect benefic terapeutic scazut. combinatii diferite ale unor dovezi clinice. patologice ale sistemului respirator produse de administrarea de medicamente sunt: lupus eritematos cu determinari pulmonare. 844. c. b. LCR. c. ca infectie nozocomiala. se efectueaza : a. astmul bronsic.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera: a. de tip endogen. 841. infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa iesirea din spital. includ: a. . Starile a. 846. de tip toxic. toti pacienti potential infectati. 837. prevenirea transmiterii infectiilor nozocomiale . Echipametul de protectie este : a. lichid sinovial. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor . respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise. constau in : a. b. b.Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind: a. corect. lichid peritoneal. existentei unei predispozitii. 835. 840. antisecretoriile. personal infectat cu Hbs. 839. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere. Toleranta la medicamente este: a. sindrom Cushingoid. c. alopecie. stare de necesitate de a administra permanent un medicament. b. reactiile adverse se clasifica astfel: a. c.834. b. b. c. examen de sputa. c. recapacirea acelor folosite. 850. amplasate la indemana si marcate corespunzator . utilizarii indelungate. c. la locul de munca al personalului . sperma si secretii vaginale. complet. in unitatile sanitare cu paturi . aplicarii Precautiunilor Universale este: prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina . b. alcatuit din halat si incaltaminte de spital . 843. c. c. 845. numai la intrarea in serviciu . supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia clinica a bolnavului . 849. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare . c. b.

58. ab 3. 116. 16. 73. 84. 130. 131. 43. 20. 68. 132. 56. 99. 139. 57. 21. ac 10. 101. 47. 49. 52. a 2. 76. 22. 104. 80. 59. 128. 138. 145. 66. 129. 115. 77. 136. 24. ab a ab bc b ab b ac ab a ab ab c a ab ab c ab a ac a bc ab bc b b ab ab a c c ab ab ab ab ab a c bc ab ab ac bc ac bc ab bc ac ab 97. 37. 70. 117. 96. 31. 93. 112. 36. 102. 54. 60. 72. 42. 91. 87. 17. 44. 142. 82. 137. 41. ab 6. 30. 135. c 7.Raspunsuri corecte: 1. a c c b a b a c a a b ab ab ab ac a a b a a c a a a b c a a b c ab ab ab ab ab ab c ab 48. 45. 120. 12. 110. 69. 98. 83. 127. 61. a 5. 140. 35. 125. 14. 113. 32. 19. 105. 28. 50. 108. 46. 38. 126. 63. 78. 85. 89. 109. 29. 111. ab 8. 79. 26. 90. 65. 143. 71. 121. 74. 27. 106. bc 9. 34. 40. 23. 114. 25. 55. 94. 11. 124. 134. 118. 86. 119. 39. 62. 107. 141. 51. 81. 144. 122. 13. 88. bc ac ab ac a a bc ab ac bc b c bc a b b ac c ab ab b bc bc bc bc ab bc a ab c bc c a c c a c a a bc bc c c a bc ab bc bc c . 103. 15. 95. 33. 75. 123. 67. 92. 133. 100. 64. a 4. 18. 53.

263. 161. 315. 208. 266. 182. 195. 192. 322. 262. 255. 188. 244. 152. 216. 382. 205. 268. 269. 294. 289. 370. 218. 331. 353. 243. 345. 385. 219. 384. 264. 388. ab c bc ab ab c ab ac bc bc c a c a bc ab a ab b b ab a ab ab ab ac bc ab ab ac ab ab ab ac bc ab bc ab ab ab ab ac ab bc bc ab ab ac ab ac ac ab b ab a c a c a c c b bc ab bc ab b c ab b ab ab ab ab ac ac ac ab ac b bc ab bc ac ac ac 232. 154. 248. 399. 158. 164. 287. 237. 247. 274. 267. 175. 282. 239. 241. 214. 204. 163. 314. 299. 169. 357. 235. 259. 349. 337. 265. 149. 156. 217. 261. 251. 351. 304. 207. 389. 177. 174. 283. 346. 276. 300. 206. 302. 354. 312. 347. ab bc ac bc bc ab ac ab ac ac ab ab ab ab a a ab ab ab ab a ab c bc ac ab bc a ab bc a c c bc ab bc ac a b ab ab bc ab ab a bc b b bc ab ab b c ab ac ab b ab a a c a a ac a ac ab c a ac ab c c c c c ac c ac ac ab ab ab bc ac bc 318. ab c bc b a b b ab ab b b c bc bc bc ac bc ac ab ab ac ac ac bc ab ac ab ab ac ab ab ab bc bc ac ac ab ab ab c ac ac ac b c ab ac ab b a ab ab ab a a a a b a c bc a c a c b a ab ab ab ab bc ab a a a ac ab bc b a bc c b a ab . 220. 201. 340. 197. 293. 178. 155. 291. 256. 310. 298. 157. 292. 258. 223. 392. 172. 396. 359. 280. 278. 202. 381. 379. 271. 386. 229. 319. 321. 242. 369. 301. 395. 358. 363. 260. 257. 341. 167. 181. 151. 230. 228. 373. 224. 339. 397. 168. 306. 238. 173. 326. 189. 342. 190. 194. 360. 245. 153. 362. 210. 328. 374. 290. 186. 311. 249. 402. 285. 166. 344. 148. 236. 325. 380. 367. 372. 343. 211. 296. 179. 352. 401. 213. 227. 309. 297. 295. 273. 254. 185. 162. 368. 225. 371. 176. 147. 231. 313. 338. 212. 183. 350. 198. 221. 329. 303. 203. 196. 160. 193. 209. 332. 184. 281. 215. 305. 234. 316. 383. 170. 330. 191. 288. 187. 365. 403. 279.146. 375. 377. 400. 364. 376. 391. 390. 275. 361. 333. 366. 317. 159. 250. 199. 327. 222. 348. 335. 355. 336. 246. 252. 307. 150. 356. 180. 272. 387. 320. 393. 378. 308. 284. 240. 226. 165. 286. 394. 171. 270. 200. 398. 324. 233. 323. 253. 334. 277.

545. 647. c b a bc bc ab bc bc a a bc ab ac ac ac a ab b ab ac ac c c ac ab ab ac b b a b bc bc b b bc c b bc bc bc ac c ac bc ac ab b bc bc ac b ac b. 439. 633. 566. 426. 475. 611. 406. 452. 535. 446. 653. 579. 565. 513. 641. 503. 415. 630. 591. 492. 625. 429. 547. 618. 598. 469. 626. 427. 485. 557. 527. 540. 661. 648. 515. 622. 531. 594. 573. 526. 563. 470. 458. 556. 474. 580. 553. 506. 617. 424. 525. 602. 644. 649. 568. 530. 501. 433. 494. 497. 637. 645. 484. 444. 445. 460. 561. 419. 499. 438. 479. 514. 467. 519. 463. 631. 549. 537. 655. 456. 481. 509. 442. 468. 650. 615. 482. 464. 436. 477. 454. 542. 616. 508. 632. 659. 614. ab ab ab ab bc ab a ab a a ab ab ac b a c a c a b bc a ac b ab ab ab a a ab ac b ab ab b ab ab ab ab b b ab b b ab ab b a b b b bc b ab ab a a b c b bc b c b bc a a ab a b bc c c a a ab ab ac ac ab bc b ab ac bc ac 490. 612. 620. 604. 539. 605. 421. 450. 511. 533. 529. 491. 590. 550. 636. 588. 595. 430. 412. 524. 606. 560. 449. 555. 500. 510. 564. 516. 428. 543. 489. 570. 476.404. 609. 575. 496. 551. 587. 559. 453. 583. 478. 431. 432.c ac bc ac bc b ab bc ac ab ab bc b b bc b a b ac bc ac bc ac ab c ac bc ac ab bc ab ab bc . 640. 518. 571. 423. 577. 634. 541. 461. 652. 544. 488. 520. 425. 624. 409. 473. 414. 457. 546. 646. 567. 471. 569. 552. 408. c bc ab ac bc ac b a ab bc c b a c b b b c c bc b bc ac ab ab c ac a ab bc ab b b b b bc c ab b c bc ab b ab ab bc b bc a c ab bc b a a ab ac ab ac ab ac ab bc a b b b ac bc b ab ab c ab ac ab ac bc ac bc bc ab c a b ac 576. 578. 416. 607. 434. 599. 658. 582. 642. 623. 472. 443. 597. 657. 418. 528. 629. 440. 635. 448. 643. 507. 596. 437. 417. 589. 600. 523. 581. 493. 420. 608. 522. 512. 628. 654. 562. 558. 651. 593. 465. 422. 495. 521. 574. 638. 610. 435. 585. 601. 548. 410. 486. 532. 413. 466. 441. 505. 480. 483. 502. 517. 660. 498. 639. 538. 447. 536. 534. 613. 451. 462. 586. 405. 487. 455. 627. 407. 411. 572. 621. 584. 603. 619. 504. 656. 592. 554. 459.

785. 824. 720. 766. 825. 683. 734. 848. 789. 803. 719. 805. 797. 704. 684. 705. 689. 757. 712. 723. 708. 809. 741. 736. 817. 695. 813. 755. 674. 725. 829. 676. 801. 778. 717. 749. 763. 669. 724. 671. 810. 770. 714. 665. 727. 716. 702. b bc b b b bc bc ab a ab bc a a bc ab ac bc ab ab ab ab ab ab ab ac ac ab ab ab ac b ac c ac ab ab a a ab ab ac c b ab ac ab ab ab bc b a a ab b a a c a a ab ac ab b a c b ab ab ab ab ac ac ab a bc ac ab ab bc a ab ac ab ab ab ab 834. 790. 758. 681. 788. 839. 845. 754. 799. 832. 742. 756. 721. 795. 694. 780. 847. 791. 670. 781. 783. 746. 828. 691. 738. 672. 831. 804. 784. 664.c bc ac a a ab ab bc ab bc c ac ac ab ab ab ab c a c a c ab ac ac c 748. 713. 685. 794. 776. 765. 767. 753. 730. 700. 811. 728. 747. 807. 773. 826. 750. 774. bc bc b c bc a b b ac b b ac ab b a ac ab bc ab ab ac bc c ac a a a c a c a b ab ab a b ac b ab c a ac ab b a ab ab ac c ab b c b ab bc a a a ac ab a. ab ab ab ab ab ab b ac c ab a ab ac ac ab ab ab . 737. 762. 846. 677. 743. 761. 687. 688. 818. 806. 668. 787. 822. 827. 782. 710. 823. 819.662. 709. 796. 732. 711. 686. 842. 751. 698. 675. 745. 840. 768. 850. 752. 836. 843. 706. 701. 696. 759. 830. 678. 693. 792. 779. 666. 841. 798. 722. 682. 775. 667. 771. 837. 844. 697. 680. 731. 703. 718. 786. 835. 733. 692. 726. 764. 735. 816. 729. 715. 838. 820. 690. 815. 740. 812. 849. 814. 679. 769. 707. 833. 777. 772. 663. 760. 793. 808. 699. 802. 800. 821. 744. 739. 673.