ICOANA PE STICLĂ -simbol al ortodoxiei româneștiI.

Temeiul cinstirii icoanelor
Noțiunea de icoană vine de la grecescul eikon, cuvânt ce înseamnă: asemănare, model, chip. Primele icoane au apărut deodată cu creștinismul. Trebuie de precizat de la început și pentru totdeauna, că noi nu cinstim icoana ca obiect, ci cinstim icoana ca reprezentare, sau nu cinstim propriu-zis icoana, ci cinstim persoana reprezentată în ea. Fără îndoială că nu se poate face abstracție și de icoană ca obiect, dar noi când zicem că suntem cinstitori de icoane, ne gândim întotdeauna la cei pe care îi reprezintă acestea:cinstim icoana Mântuitorului, cinstim icoana Maicii Domnului și așa mai departe. Icoana este și un mijloc de legătură între persoana pe care o reprezintã și între credinciosul care stă în fața icoanei cu cinstire, deci icoana nu este realitate în sine, ci ultima realitate este persoana reprezentatã pe icoanã, iar icoana este prima realitate care ne duce la persoana reprezentată pe icoană. Icoanele ne ridică mintea de la cele pământești la cele cerești. Icoana este fereastra către cer spune Sfântul Ioan Damaschin. Se spune că ceea ce Evanghelia învață prin cuvânt, icoana vestește prin imagine. Regăsim în icoane toată istoria mântuirii, precum și mărturia concretă a sfințeniei, la care suntem, cu toții, chemați.

II.

Tipuri de icoane
A. Icoanele Mântuitorului Hristos

Reprezentarea Mântuitorului în iconografie s-a făcut de-a lungul timpului, atât sub formă de simboluri (miel, pește, viță de vie), cât și sub forma portretului, adică reprezentare directă. În iconografia creștină apar două reprezentări ale Mântuitorului despre care tradiția spune că datează chiar din vremea Sa. Sunt icoanele „ nefăcute de mână”. - Năframa Sfintei Veronica – pe drumul spre Golgota o femeie evlavioasă i-a dat o năframă Mântuitorului să-si șteargă chipul însângerat. - Icoana craiului Abgar din Edesa – acesta își dorea să-L vadă pe Mâtuitorul Hristos dar nu putea pentru că era bolnav, așa se face că însuși Mântuitorul Hristos îi trimite o năframă cu chipul său. La vederea ei craiul se face sănătos.

B. Icoanele Maicii Domnului
Tradiția atribuie Sfântului evanghelist Luca primele reprezentări iconografice ale Sfintei Fecioare. Originale acestora nu s-au păstrat dar se crede că ele au servit ca prototipuri pentru iconografia de mai târziu. Cele mai cunoscute sunt: Hodighitria, Călăuzitoarea Glykofilusa, Dulce-iubitoare Oranta, Rugătoare

- e reprezentată cu pruncul în brațe, amândoi cu fața spre cel ce o privește.

- Pruncul e stâns lipit cu fața – fără prunc în brațe lângă obrazul Maicii Domnului, pe care o îmbrățișează.

icoanele acestea pe sticlă au avut un rol bine definit. cea a Mântuitorului: Pantocrator sau cu vița. întăresc primitivismul acestor fermecătoare realizări. apărător de boală ș. (s-a pictat în Italia. sfinți protectori precum Sfântul Nicolae. sat asezat la 4 km de orăşelul Gherla. Sfântul Haralambie. XX. deci aceste icoane nu pot avea o existență autonomă în afara contextului lor. Coloritul icoanelor vechi de la Nicula este particularizat prin tonuri subtile de roz. armonizate cu brun. au plasat apariția acestui gen de artă populară în România în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Franța. cât și biserica din sat. Sfânta Treime. dar foarte sugestiv şi printr-o compoziţie simplă şi clară. îndeosebi în jurul glăjăriilor. galben-ocru şi albastru. a manufacturilor de sticlă – Glasshuten) ea se dezvoltă la noi pe o linie artistică proprie. Cu toate că pictura pe sticlă a fost preluată ca tehnică şi meşteșug de la alte popoare. o icoană a Sf. roz-mov şi verde-oliv. Icoana pe sticlă trebuie înțeleasă în spațiul pentru care a fost ea concepută inițial. ocrotitorul familiei. . Țăranul român zugrav de icoane pe sticlă explică în graiul său simplificat tot ceea ce putea percepe din existenţa reală înconjurătoare şi tot ceea ce puterea sa de înţelegere îi îngăduia să intuiască din lumea biblică.. Sfântul Gheorghe – al pământului. în care libertatea faţă de anatomie şi legile perspectivei. subiect transpus pe sticlă încă de atunci de unii dintre ţăranii zugravi şi comercializat pelerinilor doritori să se închine acestei icoane. din judeţul Cluj. acesta fiind atât casa tradițională. raportate la idealul de frumuseţe al epocii. Sfântul Dumitru – al păstoritului. determinată de tradiţii culturale bine închegate.III. a lăcrimat.a. fără a împărtaşi o unitate deplină de păreri şi având drept criterii de judecată caracterele unor inscripții pe cele mai vechi icoane. din secolul al XVIII-lea și până în prima jumătate a sec. Arta meşterilor din acest centru este caracterizată printr-un desen naiv. Culorile sunt dispuse în pete mari iar tonurile mai închise ale fondului susţin verdele şi roşul veşmintelor personajelor. Maria "Maica Domnului Indrumătoarea" . cercetătorii. Icoana pe sticlă de la Nicula Cel mai vechi centru de pictură cunoscut este cel de la Nicula. Icoana pe sticlă Începuturile picturii pe sticlă la români n-au putut fi determinate până acum cu precizie.aflată în patrimoniul mănăstirii de la Nicula. La loc de cinste erau icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Faima Niculei este legată de miracolul de la Nicula din 1699 când. Sfântul Ilie – al recoltei. Austria și în toate țările din Europa Centrală. şi care impresionează pe oricine ia contact cu icoanele populare lucrate pe sticlă de către români prin originalitatea și unitatea stilului lor. Germania. Picturile pe sticlă înșirate în cameră erau pentru țăranul analfabet o importantă Carte Sfântă. Fie că este vorba despre țăranii din Transilvania sau despre țăranii din Europa Centrala. .

Icoana pe sticlă . Potrivit lui Horia Bernea . deși fără intenție.expresia unei teologii populare Aceste icoane reflectă un mod de gândire specific țăranului român transilvănean. Icoana pe sticlă . sticlă.). esențial reper teologic ortodox.” La Nicula s-au întâlnit Orientul și Occidentul. In mod diferit față de icoanele din Europa Centrală. chiar pe parcursul dezvoltării acestei arte în Transilvania și în diferite centre din Transilvania. Primele icoane pe sticlă autohtone. ceea ce producea efecte speciale. o icoană țărănească. Culorile tari.spre exemplu chiar de la Muntele Athos. Acestea reflectau lumina într-un mod neregulat. unduitoare și plină de balonașe de aer.Negrul se prepara din negru de fum frecat cu clei şi cu alcool. în acest loc devenit simbol s-a născut icoana pe sticlă din Transilvania. printr-o compoziție sintetică.tehnica picturală In pictura pe sticlă se foloseau culori pregătite manual. Defectele sticlei măreau valoarea picturii. Sticla folosită la pictură avea o suprafață dură. Cu toate că sunt juxtapuse culori uneori violente.“icoana țărănească este o categorie generică ce ascunde o multitudine de influențe. simplitatea și primitivismul desenului. pânză sau piatră. în Transilvania s-au folosit mai ales la Nicula și culori tip tempera obținute din pigmenți naturali. încărcate cu contraste puternice încântă privirea”. în Transilvania. expresii și stiluri asimilate. de obicei cu pigmenți și ulei de in. dinspre Muntele Athos și important. Inainte de începerea picturii. cele de la Nicula. printr-un chenar de factură populară alcătuit din spirale sau cârlige. Aceasta tehnică asigură o rezistență considerabilă și împiedică exfolierea stratului pictural. efectul acestora pare surprinzător și agreabil. căci trebuie avut în minte că materialul pictorilor era reprezentat de sticla nefolosită. Ele sunt și o expresie a interferenței gândirii religioase răsăritene cu .sursele de inspirație Icoana pe sticlă este. ci și prin calitățile formale și cromatice intrinseci. mentalitatea şi modul de viaţă specifice ale ţăranilor români. în diferite zone și diferite momente ale istoriei țăranului (oare când începe istoria țăranului?!…) cu un duh aparte.a. sticla era curățată cu atenție de orice pete de grăsime. dar mai cu seamă prin intensitatea cromatică și sinceritatea sentimentului. aceasta s-a manifestat dinspre icoana rusă prin Moldova. "impresionează nu numai prin conținutul lor. Celelalte culori se frecau îndeosebi cu ulei. din cauza faptului că era defectuoasă. Cea mai veche icoană datată cunoscută din Nicula este din anul 1802 şi aparţine Muzeului etnografic al Transilvaniei din Cluj. au trecut mai bine de două secole și povestea ei încă mai fascinează. Particularitățile tranșante ale acestor icoane se exprimă prin stângacia. Esențială este și utilizarea foiței de aur sau aurii. Sursele de inspirație ale icoanelor pe sticlă transilvănene. elemente de arhitectură. în momentul în care urma să se aştearnă pe sticlă. amestecându-se de obicei şi cu puţin galbenuş de ou. trăitor întrun spațiu intercultural. Cât privește influența tradiției bizantine și post-bizantine. provin atât din aria centraleuropeană (ipoteza emisă de mai mulți cercetători). iar pentru a se usca mai repede. Temele atacate la Nicula sunt exclusiv religioase. respective argintii. motive florale s. trăite și așezate pe suprafața de lemn. Icoana pe sticlă . In alegerea lor se reflectă într-o bună măsura condiţiile locale istorice. dar cu referiri şi la aspecte inspirate din viaţa de toate zilele (chenare geometrice. toate de un efect decorativ încântător. unic și inconfundabil prin directitatea sa. cât și din zona culturii iconografice răsăritene. se adauga puţină terebentină şi acetat de plumb. dinspre iconografia de tradiție bizantină a Țării Românești. care se întretaie din loc în loc. prin excelență.

drumul spre sud al icoanei ardelene întâlnește mistica răsăriteană. sursele de inspirație ar putea fi și icoane de tradiție bizantină. Duh).a. unele variante ale Bunei Vestiri. sau icoane cu scene în miniatura. treptat. icoane pe lemn de mari dimensiuni și frecvente în zona. Apoi.a. Maica Domnului tip Maria Zell. Inima lui Iisus și Inima Mariei. nu în ultimul rând. pot sta la origine atât modele locale dar mai ales icoane de tradiție bizantină aduse din Țara Românească. în cazul Maicii Domnului cu Proorocii. Sfânta Treime (în varianta Tatăl. sunt teme precum Maica Domnului cu Proorocii. Maica Domnului cu Apostolii. Răstignirea lui Iisus în care apare profilată Sfânta Treime dar și Iisus răstignit (fără Sf. o variantă barocă a Arhanghelului Mihail. fără a elimina creativitatea personală. Gheorghe sau Prohodului. litografiilor catolice și datorită de asemenea unor xilogravuri autohtone de Hajdate – luate ca model pentru icoane pe sticlă. Fiul și Porumbelul Sf. În cazul praznicarelor cu scene din viața lui Hristos. Reprezentări mai complexe. Invierea lui Iisus ie șind din mormânt. specifice icoanei pe sticlă. In acest sens. Aceste modele au pătruns în Transilvania prin intermediul icoanelor central europene. Sf. precum Judecata de Apoi sau compozițiile cu praznicare. Incoronarea Fecioarei. Acest tip de icoane pot avea ca surse de inspira ție. și pictura bisericilor ortodoxe și. precum Sf. altarele poliptice transilvănene. Ioan la picioarele crucii).. de asemenea sunt posibile analogiile compoziționale. fragilul material al sticlei este adoptat pentru realizări iconografice de mare amploare.iconografia populară apuseană. Nicolae Arhiereu (înconjurat de 12 scene din viața sa). Pentru icoanele cu Sfântul Nicolae Arhiereu (foarte popular în Transilvania) sau Sfântul Gheorghe. dar și praznicare cu scene din viața lui Iisus și sfin ți (praznicare simple și “praznicare duble”) sau cu Patimile lui Iisus. unele variante ale Sf. icoane împărătești ortodoxe din bisericile transilvănene. Gheorghe (înconjurat de 14 scene din via ța și martiriul său) s. și nu în ultimul rând o oarecare influență asupra reprezentărilor: Iisus cu vița de vie (pornind de la tema “Teascul mistic”) și mai mult o predispoziție estetică pentru tema Maica Domnului Indurerată s. dogmatica și erminia sa. Icoanele pe sticlă transilvănene ale căror modele tematice sunt în mod evident de proveniență apuseană (catolică) ar fi: Ioan Botezătorul și Iisus copii (sau Ioan cu mielul și Iisus cu globul). respectiv cu Apostolii. Maria și Sf. .

în vreme ce în Europa centrală pictura pe sticlă (de fapt „pe dosul sticlei” ) are atât subiecte religioase cât și laice. Brașov . în Transilvania este aproape exclusiv religioasă. Dar. O altă distincție care se impune este că. al XVIIIlea și. cu specific național și în care totuși un loc important îl ocupă iconografia ortodoxă de tradiție bizantină. jud. Brașov Prof. Orzan Ionuț. pictura pe sticlă din Transilvania își are începuturile în decursul sec. jud. Liceul Teoretic Zărnești.In concluzie. din punct de vedere tehnic (și artistic). aparține fenomenului respectiv central-european. Grup Școlar Industrial Zărnești. cu deosebirile specifice. în Transilvania este o creație mai ales individuală. în vreme ce în Europa Centrală creația este industrială. Orzan Cornelia-Alina. Prof.