CUPRINS

Organe de maini – partea a II-a


8. Lagre i ghidaje cu alunecare 5
8.1. Definire. Clasificare. Materiale, tehnologie 5
8.2. Lagre radiale cu alunecare 9
8.3. Lagre axiale cu alunecare 17
8.4. Lagre aerodinamice (gazodinamice) 19
8.5. Elemente constructive ale lagrelor 20
8.6. Ghidaje 22
Bibliografie. Întrebri recapitulative 25
9. Lagre cu rostogolire (rulmeni) 26
9.1. Caracterizare 26
9.2. Clasificare i simbolizare 28
9.3. Materiale i tehnologie 31
9.4. Fenomenul de oboseal. Fiabilitatea rulmenilor 33
9.5. Alegerea rulmenilor 42
9.6. Montajul rulmenilor 45
9.7. Ungerea rulmenilor 51
9.8. Etanarea rulmenilor 54
9.9. Ghidaje cu rostogolire 54
Bibliografie. Întrebri recapitulative 55
10. Etanarea în construciile de maini 57
10.1. Definire. Alegere 57
10.2. Etanri fixe 58
10.3. Etanri mobile 60
Bibliografie. Întrebri recapitulative 64
11. Cuplaje 65
11.1. Caracterizare. Rol funcional 65
11.2. Elemente constructive i de calcul ale cuplajelor permanente 67
11.3. Elemente constructive i de calcul ale ambreiajelor 81
Bibliografie. Întrebri recapitulative 93
12. Transmisii prin roi dinate 97
12.1. Caracterizare. Rol funcional 97
12.2. Legea fundamental a angrenrii 98
12.3. Elemente geometrice ale angrenajelor 102
12.4. Cauzele scoaterii din funciune a angrenajelor 109
12.5. Angrenaje cilindrice cu dini drepi 110
12.6. Angrenaje cilindrice cu dini înclinai 118
12.7. Angrenaje conice cu dini înclinai 121
12.8. Angrenaje melcate cu dini înclinai 130
12.9. Elementele constructive ale roilor dinate 134
Bibliografie. Întrebri recapitulative 136

13. Transmisii prin roi de friciune 140
13.1. Caracterizare. Rol funcional 140
13.2. Roi cu friciune cilindrice 141
13.3. Roi cu friciune conice 143
Bibliografie. Întrebri recapitulative 144
14. Transmisii prin curele 145
14.1. Caracterizare. Rol funcional 145
14.2. Transmisii prin curele late (TCL) 146
14.3. Transmisii prin curele trapezoidale 153
Bibliografie. Întrebri recapitulative 157
15. Transmisii prin lan 159
15.1. Caracterizare. Rol funcional 159
15.2. Elemente geometrice 160
15.3. Forele din lan 161
15.4. Calculul transmisiei prin lan 162
Bibliografie. Întrebri recapitulative 164
16. Variatoare de turaie (VT) 165
16.1. Elemente cinematice i geometrice 165
16.2. Scheme de variatoare 165
16.3. Funcionarea variatoarelor 168
Bibliografie. Întrebri recapitulative 169
17. Organe pentru conducerea i închiderea circulaiei fluidelor 171
17.1. Conducte 171
17.2. Organe de închidere (armturi) 181
Bibliografie. Întrebri recapitulative 186





























PREFA


Prezenta lucrare este destinat studenilor de la facultatea de Ingineria
Sistemelor Biotehnice care urmeaz cursul de Organe de maini i poate fi consultat
i de studeni de la alte faculti cu profil mecanic.
Cursul este prezentat ca suport de notie i devine util pentru studenii care
frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Prezentele
notie de curs trebuie completate cu discuii i comentarii indirecte sau directe în
procesul de educaie.
Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc, de la simplu la complex. Notiele
de curs sunt grupate pe dou pri, funcie de modul de predare (semestrul I sau II).
Partea I cuprinde noiunile generale privind asamblrile, arborii, osiile i unele
elemente de tribologie.
Partea a II-a cuprinde lagrele, cuplajele, transmisiile mecanice i organele
pentru închiderea i dirijarea circulaiei fluidelor.
Cunotinele necesare înelegerii cursului sunt cele de baz, însuite la cursurile
de Desen industrial, Mecanic, Tehnologie, Rezistena materialelor, Vibraii
mecanice etc.
La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de
maini i experiena didactic, tehnic i tiinific a autorului.
Autorul anticipeaz utilitatea notielor de curs ca o prim msur de studiu
permanent i ca material de comentat i discutat în timpul prelegerilor. Autorul are
convingerea c prin prezentele notie de curs i prin accentuarea studiului individual,
prelegerile vor deveni mai atractive i mai formative, astfel ca verificarea
cunotinelor s aib loc pe tot timpul semestrelor, sesiunile de examene fiind doar
etape de finalizare a întregii activiti.
Totodat, autorul accept orice sugestie pentru îmbuntirea însuirii
cunotinelor în domeniul propus.
Lucrarea poate fi consultat i pe pagina de internet a catedrei
www.omtr.pub.ro.
Andrei TUDOR





Universitatea POLITEHNICA Bucureti
Catedra Organe de maini i Tribologie



Andrei TUDOR



ORGANE DE MAINI

Note de curs

Partea a doua


Lagre
Etanri
Cuplaje
Transmisii mecanice
Conducte i armturi







2004
Universitatea VALAHIA Târgovite



Andrei TUDOR Ivona PETRE






ORGANE DE MAINI

Note de curs

Partea a doua



Lagre
Etanri
Cuplaje
Transmisii mecanice
Conducte i armturi




2004


PREFA


Prezenta lucrare este destinat studenilor de la facultile de Inginerie din
Universitaea VALAHIA din Târgovite care urmeaz cursul de Organe de maini i
Elemente Constructive de Maini i Aparate i poate fi consultat i de studeni de la
alte faculti cu profil mecanic de la alte universiti din ar.
Cursul este prezentat ca suport de notie i devine util pentru studenii care
frecventeaz orele atât sub form de prelegeri cât i de laborator i proiect. Prezentele
notie de curs trebuie completate cu discuii i comentarii indirecte sau directe în
procesul de educaie.
Capitolele sunt prezentate în ordinea fireasc, de la simplu la complex. Notiele
de curs sunt grupate pe dou pri, funcie de modul de predare (semestrul I sau II).
Partea I cuprinde noiunile generale privind asamblrile, arborii, osiile i unele
elemente de tribologie.
Partea a II-a cuprinde lagrele, cuplajele, transmisiile mecanice i organele
pentru închiderea i dirijarea circulaiei fluidelor.
Cunotinele necesare înelegerii cursului sunt cele de baz, însuite la cursurile
de Desen industrial, Mecanic, Tehnologie, Rezistena materialelor, Vibraii
mecanice etc.
La baza prezentelor note de curs stau monografii din domeniul Organelor de
maini i experiena didactic, tehnic i tiinific a autorului.
Autorii care au predat i pred aceast disciplin la universitate anticipeaz
utilitatea notielor de curs ca o prim msur de studiu permanent i ca material de
comentat i discutat în timpul prelegerilor. Autorii au convingerea c prin prezentele
notie de curs i prin accentuarea studiului individual, prelegerile vor deveni mai
atractive i mai formative, astfel ca verificarea cunotinelor s aib loc pe tot timpul
semestrelor, sesiunile de examene fiind doar etape de finalizare a întregii activiti.
Totodat, autorii accept orice sugestie pentru îmbuntirea însuirii
cunotinelor în domeniul propus.

Andrei TUDOR, Ivona PETRE

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
5

8. LAGRE I GHIDAJE CU ALUNECARE
8.1. Definire. Clasificare. Materiale, tehnologie

Lagárele cu alunecare sunt organe de masini compuse care permit sustinerea
osiilor, arborilor sau a altor organe de masini si pot transmite forte (reactiuni din
reazeme) în prezenta miscárii relative de alunecare.
Componenta unui lagár cu alunecare: fus, cuzinet, corpul lagárului, sistem de
aducere a lubrifiantului în zona de contact, sistem de etansare.
Condiiile cerute lagrului sunt legate de formá, material si prelucrare
- sá reziste la socuri statice, variat;
- sá asigure rezemarea corectá a cuzinetului pe arbore, un raport
d
l
si o
grosime a cuzinetului corespunzátoare scopului;
- cuplul de material fus-cuzinet trebuie astfel ales încât sá asigure si sá
mentiná în exploatare jocul necesar unei bune ungeri, iar în cazul încetárii ungerii
sá nu pericliteze fusul, iar cuzinetul sá reziste si fárá ungere, sau sá se distrugá el
protejând fusul;
- cuplul de material sá aibá coeficientii de dilatare apropiati între ei, cât si cu
cei ai corpului si capacului, pentru a mentine în timpul functionárii jocul si
rezemarea continuá între corp si cuzinet;
- forma lagárului trebuie sá permitá montarea si înlocuirea usoará a
cuzinetului;
- sá permitá jocul în timpul exploatárii;
- forma sá asigure împiedicárile axiale sau tangentiale ale cuzinetului;
- sá asigure evacuarea cáldurii si o eventualá rácire suplimentará a uleiului.
Clasificarea lagrelor se face dupá tipul fusurilor. Astfel, se disting:
1. Dup direcia forei (reaciunea) preluat de fus
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
6
a. fusuri radiale - forta are directia razei fusului (fig.8.1.a)
b. fusuri axiale(pivoti) forta are directia axei longitudinale (fig.8.1.b)
c. fusuri combinate (fig.8.1.c)
2. Dup poziia fusului pe arbore sau osie
a. fusuri frontale sau de capát – (fig.8.1.a)
b. fusuri inferioare sau superioare – (fig.8.1.b,c)
c. fusuri intermediare (fig.8.1.d) – supus si la un moment de torsiune(rásucire)
3. Dup forma geometric a fusurilor
a. fusuri cilindrice - (fig.8.1.a,…d, h)

b. fusuri conice - (fig.8.1.e)
d. fusuri sferice – (fig.8.1.f)– folosite atunci când sunt supuse la solicitári, miscári
oscilatorii care pot fi verticale si orizontale (teodolite etc.)
e. fusuri canelate – (fig.8.1.g)


Fig.8.1
a

b

d
F
a
c

f
g
F
r
h
F
a
F
a
F
a
F
r
F
a
F
r
ω
F
a
ω
ω
ω
ω
e
F
r
ω
F
r
ω
F
r
ω
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
7
Material i tehnologie
Fusurile se executá din acelasi material cu arborele. Ca tehnololgie, trebuie
o prelucrare mai îngrijitá si necesitá tratamente termice de suprafatá. Uneori pentru
a nu face întregul arbore din acelasi material cerut de cuplul cuzinet-fus atunci
fusurile se pot executa si separat. În acest caz fusurile se executá din otel carbon de
cementare sau îmbunátátire sau din oteluri aliate.
Ca tehnologie dupá prelucrarea prin aschiere finá, fusul poate fi întrebuintat
fárá un tratament, alteori necesitá un tratament urmat de o rectificare dupá care se
asambleazá.
Cuzineii se executá din:
Fonte speciale antifrictiune (STAS 6707): perlitice, nodulare, aliate cu Cr, Ni, Cu,
Al, No care sunt foarte rezistente dar, de asemenea, în cuplu cu otelul, dacá nu este
asiguratá o ungere buná, duc la uzura fusului. Sunt utilizate pentru presiuni medii
mai mici de 1 MPa, si viteze mai mici de 3m/s.
Bronzuri (STAS 1512) cu cupru, plumb (Cu Pb 30), cu cupru, plumb si staniu
(CuPb 22 Sn 4)
Compoziiile ( aliajele) pentru lagre
- aliaje de Sn cu Pb ( metale albe)sunt standardizate (STAS 202):Y -Sn 83, Y-Sn
80, Y-PbSn 10.
- compozitiile pe bazá de Al-Sn au µ foarte mic, foarte buná conductibilitate
termicá, rezistentá la sarcini statice, dar slabá la socuri Al Sn 6Cu Ni, Y-Pb 6 Sn 6
- compozitia pe bazá de Pb – STAS 202 : Y- Pb 98,Y- Pb 70 (restul Sn, St si
altele).
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
8
- aliaje de Al - se folosesc, atât la viteze mici, cât si la viteze mari, ele însá au
coeficient de dilatare foarte mari, ceea ce obligá la jocuri relative ψ > 2
o
/
oo
.
- Zn si aliajele lui - au calitáti bune antifrictiune, rezistá la sarcini statice, se
înmoaie la cresterea temperaturii, protejând fusul, jocul relativ ψ este relativ mare,
ψ > (1,5…2)
o
/
oo
(rezistá pâná la 100
o
).
- materiale sinterizate:
executate din pulberi metalice presate si apoi încálzite la cca 2000
o
în
cuptoare. Ca metal de bazá : Fe, Cu, se mai adaugá Zn, Pb, Sn.
prin sinterizare materialul obtinut este poros, spongios, este un avantaj
deoarece uleiul pátrunde în acesti pori saturându-se de ulei la functionarea
normalá; în cazul întreruperii lubrefiantului lagárul se încálzeste, porii se
dilatá si se strâng si expulseazá uleiul în afará, asigurând ungerea pâná se
repará instalatia.
- lemnul - este cel mai vechi, se foloseste, fie în stare naturalá, fie fiert – la masini
textile, agricole, mase cu apá sau chiar liber.
- materiale plastice - materiale macromoleculare din care fac parte : textolitul sau
lignofilul (mase plastice stratificate), teflon (politetrafluoretilená), poliamide.
au coeficient de frecare foarte redus µ = 0,01…0,04, au o rezistentá însá
relativ micá, atât la sarcini statice, cât si la sarcini dinamice, au coeficient
de dilatare mare, deci jocul relativ trebuie sá fie mare ψ > 4
o
/
oo
, pot sá
functioneze unse cu tot felul de lubrefianti si chiar neunse.
din cauza rezistentei mici la deformatii, în special s-a recurs la o solutie
de îmbunátátire, la acoperirea cuzinetilor cu strat foarte subtire de mase
platice.
bachelita – folositá la lagárele de laminoase, poduri rulante.
tehnologia de executie duce la esecuri sau la succese.
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
9
8.2. Lagre radiale cu alunecare

a) Elemente geometrice
Fus – diametrul d, lungimea B
f
Cuzinetul – diametrul D, lungimea B
c
Lungimea de contact dintre fus si cuzinet este
lungimea lagárului B si este B
c
.
Se definesc si urmátoarele elemente
geometrice:
- jocul relativ u=(R – r)/R=(D –d)/D
ca ordin de márime u=(0,5….3)10
– 3

- excentricitatea e = O
1
O
2
- excentricitatea relativá c = e / (R – r)
- grosimea minimá a peliculei de
lubrifiant h
o

- grosimea minimá relativá a peliculei
de lubrifiant o
o = h
o
/ ( R- r) = h
o
/ (u r) = h
o
/ (ud)
geometric R - r = e + h
o
sau
1 = e/(R –r) + h
o
/(R –r) sau
c + o = 1
b) Funcionarea în regim de frecare uscat (fig.8.2)
Se considerá grosimea filmului de lubrifiant h
o
= 0.
• presiunea medie de contact
p
m
= F /(B D) < p
adm
( functie de materialul
cuzinetului)
• încálzire – puterea consumatá prin frecare se transformá în cáldurá
F
F
f


e

h
o

R
r
O
2

O
1
F
r
F
e
Fig.8.2
R
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
10
P
f
= F
f
.v = µFv , v fiind viteza perifericá a
fusului ( viteza de alunecare din lagár);
Se defineste puterea specificá consumatá prin frecare
P
sp
= P
f
/ ( B D) = µp
m
v ;
comportarea materialului la încálzire se apreciazá printr-o valoare admisibilá a
produsului (p
m
v)
adm.
În timpul functionárii normale coeficientul de frecare variazá putin, astfel cá
verificarea simplificatá la încálzire a lagárului cu functionare în regim de frecare
uscat se face prin determinarea produsului (p
m
v) si compararea cu valori
admisibile specifice materialului cuzinetului



p
m
v < ( p
m
v )
adm

• durabilitatea lagárului
Se apreciazá pe baza cresterii
jocului án timpul functionárii ca
urmare a uzárii de tip adeziv. Se
considerá intensitatea de uzare liniará ca indicator al procesului de uzare:
kp kp
L
h
I
m
f
u
h
≈ = =
Se aplicá aceastá relatie celor douá elemente din contact (fus si cuzinet) si
considerând contactul de tip hertzian pentru presiunea p:
p k I
1 1 h
= p k I
2 2 h
=
Jocul din cuplá dupá un numár de ore de functionare L
h
va fi
adm 2 f 2 1 f 1 2 f 2 1 f 1 2 u 1 u
j L k L k p p L k p L k h h j ≤ + = + = + = ( (1)
v

p
m
(p
m
v)
adm
pentru L
h
= 100 ore

pentru L
h
= 1000 ore

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
11
Pentru calculul lungimilor de frecare specifice fusului si cuzinetului L
f1
si L
f2
se considerá cá fusul are aceeasi pozitie în cuzinet si sub sarcina exterioará F
semilátimea hertzianá de contact este

r
r
H
BE
FR
52 1 b , =
unde:
f
r
2
D
r R
Rr
R
ψ
=

= ,
u
f
fiind jocul în functionare;
E
r
modulul de elasicitate redus al celor douá materiale.

Dacá n

este turatia relativá dintre fus si cuzinet (în rot/min), atunci în timpul
de functionare L
h
(în ore), numárul ciclurilor de solicitare va fi

h c
nL 60 N =
Lungimile de frecare corespunzátoare acestui numár de cicluri vor fi:

H c 1 f
b 2 N L = , D N L
c 2 f
π =
Pentru presiunea de contact p se poate considera presiunea hertzianá p
H

r
r
H
BR
FE
p p = =
Din expresia jocului (relatia 1), pentru un joc admisibil acceptat j
adm
, se
deduce durata de functionare

) D b 2 ( np 60
j
L
H
adm
h
π +
=
c) Funcionarea în regim de frecare (ungere) hidrodinamic
c
1
) Formarea peliculei de lubrifiant (fig.8.3)
Transmiterea fortei de la fus la cuzinet sau invers se face prin intermediul
filmului continuu de lubrifiant. Realizarea si mentinerea acestui film de lubrifiant
sunt conditionate de :
1
2 b
h
e
2
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
12
1. existenta unei viteze relative între suprafata perifericá a fusului si suprafata
interioará a cuzinetului;
2. forma de “pana” a peliculei de lubrifiant – se poate obtine prin jocul lagárului
rezultat din diferenta dintre diametrul interior al cuzinetului si cel exterior al
fusului;
3. existenta în permanentá între suprafetele alunecátoare a lubrifiantului.

În primul moment de pornire fusul are tendinta sá urce pe cuzinet în sens
opus miscárii. Odatá cu rotirea fusului, lubrifiantul aderent este antrenat în miscare
si datoritá viscozitátii se formeazá pelicula portantá si fusul începe a fi “ purtat” de
peliculá.
c
2
) Ecuaia presiunilor
Presiunile din filmul de lubrifiant, ca urmare a fortei exterioare F ce trebuie
transmisá, sunt definite de ecuatia Reynolds ( ecuatia hidrodinamicá de bazá):
0
x
h
v 6
z
p h
z x
p h
x
3 3
=


+


η ∂

+


η ∂

) ( ) (
în care: x,z sunt coordonatele unui punct al peliculei;
h – grosimea peliculei în punctul x,y (neglijând rugozitátile);
O
2

O
1
O
2

O
1
O
2


O
O
2


O
O
2
=O
1
Grosimea minimá
a peliculei
e = 0 e | e = e
nominal

n = n
nominal
e > e
nominal

n > n
nominal
e ÷ ·
n ÷ ·

Repaos Demaraj cu
frecare uscatá
Turatie
redusá
Turatie
mare
Turatie
foarte mare
Fig.8.3
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
13
p – presiunea;
n- viscozitatea dinamicá a lubrifiantului;
v – viteza dintre cele douá elemente ale cuplei (fus – cuzinet).
Aplicarea ecuatiei Reynolds la lagárele radiale
complete cu o zoná portantá este posibilá. În
figura aláturatá sunt prezentati parametrii
geometrici specifici filmului de lubrifiant
(fig.8.4). Unghiurile u
1
si u
2
delimiteazá zona
portantá.


Cu acesti parametri, în ecuatia Reynolds se
poate scrie:
z z si r x = α =
γ + + γ − α = cos ) h r ( ) cos( e R
v este mic si cos v -1 rezultá
h

p
h
z
v
x
Cuzinet Zona neportant
d

D

Q/2
Q/2
z
y
B
A
A
Zona portant
F
α
2
α
x

α
1
h
h
o
Linia centrelor
Distrinutia presiunilor
Fig.8.4
O
2
O
1
n
Intrare
lubrifiant
h

r

R

O
2
v
α
α-v
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
14
) cos ( cos ) ( α − ε = α − − ≈ e e r R h
v = re; ω = πn; n[rot/s]
Rezultá deci cá p = p(n,v,h,x,z) = p(n,r,e,u,o,u,z) si portanta

α =
α
α − −
2
1
2 / B
2 / B
dz pd F
Din integrare se deduc:
- portanta ) B / D , ( BD
n
F
1
2
δ Φ
ψ
η
= si ) B / D , (
n
DB
F
p
1
2
m
δ Φ
ψ
η
= =
în care 4
1
(o,D/B) este o functie de parametrii adimensionali o si D/B;
- coeficientul de frecare fluidá
m
p / nη = µ
- debitul de lubrifiant ) B / D , ( d n q
2
3
z
δ Φ εψ =
c
3
) Parametrii adimensionali ai peliculei hidrodinamice
1) Cifra caracteristic de portana C
p
Din expresia presiunii medii
) B / D , (
n
BD
F
p
1
2
m
δ Φ
ψ
η
= = , se deduce
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
δ Φ =
δ Φ
=
ψ
η
=
Acest parametru
adimensional (C
p
) se numeste
cifra de portantá, reprezentatá
grafic ca functie a grosimii
relative a peliculei de lubrifiant
si a raportului B/D.



Frecare minim
B/D=0,25
B/D=1
B/D=2
o

0,01 0,1 1 10 C
p

Portantá maximá
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
15
2) Coeficientul de debit C
q

Din expresia debitului, ) / , ( ) ( ) / , ( B D D 1 n B D d n q
2
3
2
3
z
δ Φ ψ δ − = δ Φ εψ = ,
se deduce debitul specific q
z
*
si cifra de
portantá C
q
) D / B , C ( ) B / D , (
Dn
q
C
) B / D , (
B
D
) 1 ( D n
BD
q
q
p 22 21
*
z
q
2
z
*
z
Φ = δ Φ =
ψ
=
δ Φ δ − ψ = =

3) Cifra de frecare C
f

Din expresia coeficientului de frecare,
m
p / nη = µ , si a cifrei de portantá
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
δ Φ =
δ Φ
=
ψ
η
= , se
deduce
p
C ψ = µ .
Pe baza expresiei coeficientului de
frecare
se defineste cifra de frecare C
f
,
) D / B , ( C C
13 p f
δ Φ = =
ψ
µ
= ,
reprezentatá grafic aláturat.
c
4
) Metodica practic de calcul a lagrelor radiale cu alunecare
Se cunosc: sarcina F, turatia n (rot/s), felul agregatului ,conditiile specifice
de mediu
Se aleg: cuplul de material, raportul B/D
♦ Prin calcul de rezistentá simplificat se determiná diametrul D si lungimea B
♦ Se determiná presiunea medie p
m
= F/ (BD) si viteza de alunecare v = Dn.
0,01 0,1 1 10 C
p
C
q

1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
B/D=0,25

B/D=0,5

B/D=1
B/D=2
B/D=1
B/D=0,25
C
f


10

1
0,1

0
0,01 0,1 1 10 C
p
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
16
♦ Se alege uleiul si viscozitatea n la temperatura ipoteticá de functionare (50…60
o
C)
♦ Se alege jocul relativ = (1,2…3)
.
10
–3
sau 0,8
4
v , cu viteza v în m/s
♦ Se calculeazá cifra de portanta C
p
= n /(p
m

2
) si din diagrama functie de
C
p
, pentru diferite valori ale raportului B/D, se determiná grosimea relativá a
peliculei de lubrifiant si apoi grosimea minimá a peliculei h
0
= D/2
♦ Se verificá dacá grosimea minimá a peliculei de lubrifiant este mai mare decât
suma înáltimilor rugozitátilor fusului si cuzinetului; în caz contrar se realege alt
joc relativ sau alt raport B/D si se reiau calculele
♦ Se determiná coeficientul de debit C
q
din diagrama C
q
functie de cifra de
portantá, C
p,
si apoi debitul de lubrifiant Dn C q
q z
= BD
♦ Se determiná cifra de frecare C
f
din diagrama C
f
functie de C
p
si apoi
coeficientul de frecare µ
♦ Calculul temperaturii medii si compararea cu temperatura estimatá la care a
fost aleasá viscozitatea dinamicá, necesará calculului cifrei de portantá:
- puterea pierdutá prin frecarea fluidá si transformatá integral în cáldurá
Fv C Fv P
p f
ψ = µ =
- puterea evacuatá prin lubrifiant si prin carcasa lagárului
) t t ( q c ) t t ( A P
i z o o ev
− + − α =
unde u este coeficientul de convectie termicá a carcasei lagárului cu mediul
ambiant de temperaturá t
o
, A – suprafata exterioará a carcasei care poate evacua
cáldurá,
t – temperatura medie a lagárului, inclusiv a lubrifiantului,
c
o
– cáldura specificá a lubrifiantului,
t
i
– temperatura de intrare a lubrifiantului în zona de contact, se acceptá diferenta
t – t
i
= 5…8
o
C .
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
17
- din egalitatea P
f
= P
ev
, rezolvatá grafic, se deduce temperatura realá de
functionare

Pentru deducerea temperaturii de functionare
este necesar ca din startul calcului sá se
estimeze mai multe temperaturi de functionare
si sá se afle viscozitátile uleiului la aceste
temperaturi.

♦ Calculul hidrodinamic urmáreste optimizarea, în special dupá criteriul
temperaturii minime de frecare sau a coeficientului de frercare minim.

8.3. Lagre axiale cu alunecare

a) Elemente geometrice (fig.8.5)
z - numárul de sectoare z = 6…18
Functie de solutia constructivá pot fi:
cu palier – geometrie fixá (fig.8.5.a), cu treaptá (fig.8.5.b), cu sectoare oscilante
(fig.8.5.c)
b) Funcionare în regim hidrodinamic
Ipoteze
-încárcare uniformá a sarcinii axiale F
a
pe sectoare
-sector de formá dreptunghiulará
Se cunosc:
- viscozitatea si variatia sa cu temperatura =(t);
- viteza perifericá U, geometria sectorului B,L;
- modul de ungere.
Se cer:
P
ev
P
f
P
t
functionare
t

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
18
- grosimea minimá a peliculei de lubrifiant h
m
;
- debitele de lubrifiant circumferential Q
x
si radial Q
y
;
- debitul de alimentare Q
alim;
- temperatura de functionare.

Parametrii adimensionali
♦ Coeficientul de portan ) L / B , h / h ( f
h p
UL
C
m M 1
2
m m
p
=
η
=
unde MPa ) 5 ... 2 ( p
zLB
F
p
a
a
m
= ≤ =
si h
m
, h
M
sunt grosimile minime respectiv maxime ale peliculei de lubrifiant.
♦ Coeficientul de debit
circumferenial )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
2
m
x
Q
x
= =
radial (lateral) )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
3
m
y
Q
y
= =
♦ Coeficientul puterii consumate prin frecare )
L
B
,
h
h
( f
UBh p
P
C
m
M
4
m m
F
F
= =
y
D
A A
z
x
y
v
u
x
L
B

z
d
a D
i
u
u
L
h
2

h
1

h
1

h
2

h
1

u
h
2

Sectiunea A-A
a
b
c
Fig.8.5
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
19
♦ Pozitia relativá a punctului de pivotare ( pentru lagárele axiale cu sectoare
oscilante)
) , ( /
L
B
h
h
f L L
m
M
5 0
=
♦ Pozitia relativá a rezultantei câmpului de presiuni (geometrie fixá)
)
L
B
,
h
h
( f F / X
m
M
6 F
=
Pentru ipotezele fácute: h
M
= h
1
si h
m
= h
2.
Functiile f
1
, f
2,
…,f
6
sunt tabelate.
Exemplu: pentru B/L=1 si h
M
/h
m
= 1,25, rezultá f
1
=C
p
=22,03 ; f
2
= C
Qx
=0,606; f
3

= C
Qy
=0,092; f
4
=C
F
=20,80; f
6
= X
F
/L=0,531.

8.4. Lagre aerodinamice (gazodinamice)

Au apárut atunci când turatiile au depásit 10000 – 20000 rot/min si, ca
urmare, la lagárele lubrifiate cu ulei temperaturile devin foarte mari (inacceptabile).
Singura situatie era micsorarea vâscozitátii lubrefiantului. S-a gásit solutia cá
vîscozitatea cea mai micá o au gazele sau chiar aerul (10…100 ori mai micá).
S-au construit lagáre la care ungerea se face cu aerul din atmosferá, pe care
singur fusul si-l atrage sub el.
Totusi, pâná la ajungerea fusului la turatia maximá, are loc o frecare-uscatá,
ceea ce duce la uzurá – de aceea trebuie ales un cuplu de material adecvat.
Aerul si gazele fiind compresibile, presiunile aerodinamice sunt ceva mai
mici decât hidrodinamici – deci, sarcini mici.
Zona portantá se realizeazá si în partea superioará a fusului, însá presiunile
de deasupra sunt mai reduse, totusi, au efect contrar – micsoreazá portanta.


Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
20

8.5. Elemente constructive ale lagrelor

Formele constructive ale lagárului cu alunecare sunt foarte variate, de la
forma unei simple bucse pâná în cele mai complexe. Pentru exemplificare se
indicá schita unui lagár dintre cele mai complexe (fig.8.6):

Párti componente : cuzinet 1a si 1b, corp 2, capac 3, elemente de asamblat 4,
elemente de reglaj 5 – plácute de otel, surub de legat la fundatie 6, canal de ungere
7, dispozitiv de ungere 8.
Dispozitive de ungere
Depind de : - felul lubrefiantului
- natura masinii
- posibilitatea de supraveghere si alimentare.
Se disting :
1.- dispozitiv de ungere pentru unsori consistente :
a) - pentru ungere localá
b) – pentru ungere centralizatá
2. – dispozitiv de ungere pentru ulei

1a
1b
Fig.8.6
1a
1b
2
3
4
5
6
7
8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
21
a) – la presiune naturalá (fárá exces de ulei sau cu exces).
b) – cu suprapresiune – înaltá
(cu circuit închis sau deschis)
- joasá
- materialul si forma trebuie sá asigure o prelucrare usoará si ieftiná
- sá permitá o deservire usoará
- precizia de prelucrare trebuie sá asigure forma si dimensiunea corecte ale
elementului lagár, pentru functionare optimá
- când se folosesc cuzineti din 2 bucáti, planul de reparatie trebuie astfel ales încât
sá fie perpendiculará pe directia fortei pentru a nu fi în zona portantá
- când sunt mai multe lagáre pentru acelasi arbore, prelucrarea lor la interior
trebuie fácutá dintr-o singurá prindere
- sá se foloseascá lagáre standardizate (numai bucsele sunt STAS) sau sá se
foloseascá elemente standardizate.
Condiii legate de ungere
- Prin forma constructivá sá se asigure o ungere buná cu respectarea temperaturii
admisibile;
- jocul dintre fus si cuzinet trebuie asigurat;
- calitatea suprafetelor si rigiditatea cuzinetului sá asigure forma peliculei de
lubrefiant;
- locul de introducere a lubrefiantului sá nu cadá în zona portantá, nici canalele de
ungere nu se admit în zona portantá (exceptie fac lagárele hidrostatice);
- forma constructivá sá permitá introducerea uleiului în cantitate suficientá la
timpul potrivit si cu presiune corespunzátoare;
- pentru evitarea pierderilor de lubrefianti pe la capete se vor prevede etansári la
capetele cuzinetului si canale de întoarcere în cuzinet, pentru a fi readus în baia de
ulei;
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
22
- lubrifiantul trebuind sá fie controlat întâi sub aspect cantitativ si calitativ si
înlocuit din când în când;
- lagárul trebuie sá aibá aparate de control si cu dopuri de aerisire, de golire.
Lagre inverse la care stratul de compozitie sau de masá plasticá foarte subtire
se depune pe fus iar cuzinetul se face din fontá sau otel.
Eliminarea cuzineilor depunând stratul de aliaj antifrictiune direct pe corpul
lagárului, iar pe fus se monteazá o bucsá din fontá sau din Bz.

8.6. Ghidaje

Ghidajele sunt organe de rezemare care asigurá deplasarea unor
subansambluri (mese, sánii, suporti într-o anumitá pozitie, asigurând precizia
necesará si preluarea fortelor.
Un parametru important pentru functionarea unui ghidaj este variatia
coeficientului coeficientul de frecare (µ) cu viteza de alunecare (v). Forma si starea
de ungere a ghidajelor poate fi (fig.8.7):

v/2
v
v v
µ
v
µ µ
v
µ
v
µ
v
µ
Plane cu alunecare Cu rostogolire HS - hidrostatice
metale/
metale
plastic/
metale
Fárá
circulatie
Cu
circulatie
Lichid

Gaz

Fig.8.7
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
23
Presiunea medie de contact (p) se recomandá sá aibá valorile p ∈ [50…500
kN/m
2
] pentru masini unelte.
Indicatorul comportárii termice (pv) se limiteazá la o valoare admisibilá pv
< (pv)
adm
specific materialului.
Functionarea fárá aparitia miscárii sacadate (fenomenul de stick- slip) este
asiguratá când viteza de alunecare (v) este superioará uneia minime (v
min
) v > v
min
=
functie de: stick-slip, rigiditate, forta si greutatea transmisá).
Solutii constructive de rezemare sunt prezentate în fig.8.8:

Elemente de calcul: se face în functie de natura ungerii: uscat, limitá, mixt,
hidrodinamic sau hidrostatic.
Pentru ghidaje cu alunecare, distributia de presiuni poate fi ca în fig.8.9.
= ≤

=
ad
a
ned
p
L B
F
p 2,5…3 MPa pentru viteze mici → ghidaje din fontá;
0,8 MPa pentru viteze mari;
1 MPa pentru masini unelte speciale cu regimuri grele de
aschiere si viteze mici;
F
n
F
n F
n
F
n
b

F
n F
n
3 suprafete 4 suprafete 4 suprafete
2 fatete 4 suprafete 4 suprafete
Fig.8.8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
24
0,4 MPa pentru masini unelte speciale;
0,05 – 0,1 pentru masini de rectificat.

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de masini. Edit.Tehnicá, Bucuresti, 1970
2. Gafitanu M.s.a. - Organe de masini. Edit.Tehnicá, Bucuresti,1981 si 1983;
3. Pavelescu D. s.a. - Organe de masini. Edit. Didacticá si Pedagogicá,
Bucuresti, 1985;
4. Pavelescu D – Conceptii noi, calcul si aplicatii în frecarea si uzarea
solidelor deformabile, Editura Academiei R.S.România, bucuresti, 1971.
5. Sandu I. Gh., Moraru V. si Minciu C. – Ghidajele masinilor unelte,
Editura Tehnicá, Bucuresti, 1967.

?? Intrebri recapitulative
1) La temperature foarte ridicate i turaii mai mari de 10.000 – 20.000 rot/min se
utilizeaz:
a) lagre hidrodinamice;
b) lagre hidrostatice;
c) lagre aerostatice.
B

v

F
t
L
L
4
3
2
1
Distributia
presiunii
1 – distributie constantá
2 – distributietrapezoidalá
3 – distributie triunghiulará
4 – distributie alternantá
Fig.8.9
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
25
2) Care este temperature ideal de funcionare a lagrelor:
a) 60
o
… 80
o
C
b) – 20
o
… 20
o
C
a) 100
o
… 200
o
C
3) În cazul lagrelor hidrodinamice grosimea minim a peliculei de lubrifiant
trebuie s fie:
a) mai mare decât suma înlimilor rugozitilor fusului i cuzinetului;
b) mai mic decât suma înlimilor înlimilor rugozitilor fusului i
cuzinetului;
c) nu are importan înlimea rugozitilor.
4) Caracteristica de portan C
p
este o funcie dependent de:
a) grosimea minim relativ a lubrifiantului i raportul B/D;
b) viteza de deplasare a lubrifiantului i raportul B/D;
c) debitul lubrifiantului i raportul B/D;
5) Pentru ghidajele de translaie a cror cupl de frecare este de tip material
plastic/metal, coeficientul de frecare:
a) scade cu viteza de deplasare;
b) crete cu viteza de deplasare;
c) se menine constant indifferent de mrimea vitezei.
6) Cum se dorete a fi distribuia de presiuni în cazul ghidajelor cu alunecare:
a) constant;
b) triunghiular;
c) trapezoidal;
d) alternativ.

Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

26

9. LAGRE CU ROSTOGOLIRE (rulmeni)
9.1. Caracterizare

Lagrele cu rulmeni sunt acele lagre la care frecarea de alunecare este
înlocuit cu frecarea de rostogolire. Prezint urmtoarele avantaje :
- pierderi mici prin frecare chiar la porniri i opriri, deci cldura puin degajat
i randament mai mare decât la cele cu alunecare;
- nu uzeaz fusul deoarece pe ele se monteaz unul dintre inelele rulmentului;
- portan mare, raportul 1
d
l
≤ ;
- gabarit mic;
- lubrefierea se face periodic i nu necesit nici un fel de supraveghere în timpul
funcionrii - consum redus de lubrefiant;
- jocul radial, respectiv axial foarte mic, ceea ce mrete precizia de lucru a
mainii;
- nu folosesc materiale deficitare;
- se monteaz relativ uor, se înlocuiesc uor, deoarece sunt standardizai;
- nu se rodeaz în exploatare.
Dezavantajele rulmenilor sunt:
- nu pot funciona la turaii i sarcini foarte mari, deoarece ar rezulta dimensiuni
radiale foarte mari, fiind necesari rulmeni speciali i nu de serie;
- costul este relativ ridicat;
- la turaii mari produc vibraii i zgomot;
- când st pe loc i maina este supus la vibraii, bilele fac amprente pe inelele
respective;
- nu se pot monta decât pe la capete.
Elemente componente (fig.9.1)
- carcasa sau corpul lagrului A
- capacul B care se prinde cu uruburi de carcas
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

27
- dispozitiv suplimentar de fixare a rulmenului – un inel plastic, o rondea cu
urub etc.
- rulmentul format din:
- inelul interior 1, caracterizat prin diametrul alezajului su d i care se
monteaz pe fus prin strângere sau prin ajustaj intermediar, este prevzut cu ci
de rulare;
- inelul superior 2 care se monteaz în carcas i care se caracterizeaz
prin diametrul exterior D i limea b, prevzut cu ci de rulare.
- corpuri de rulare care pot fi : - bile
- role de diferite forme (3)
- colivia 4 – împiedic contactul dintre bile.

Forma corpurilor de rulare poate fi (fig.9.2):
a) sferic sau de bil (fig.9.2.a);
b) rol cilindric (fig.9.2.b)care se numete scurt când d 5 , 2 l ≤ i rol lung,
când d 5 , 2 l ≥ corpuri de rulare numite ace, caracterizate prin lungime mai mic
de 5 mm.
c) conice (fig.9.2.c);
d) butoia – inelul superior are o cale de rulare sferic (fig.9.2.d);
e) role înfurate din bande de oel din bande de elice (fig.9.2.e).

Inel fixare
axial
Cale de
rulare
d

D

1

2

3

4
Carcas
(corp lagr)
Arbore
1 – inel exterior
2 – corp rostogolire
3 - colivie
4 – inel interior

Fig. 9.1
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

28

Observaii:
1. Exist cazuri când lipsete unul din inele sau ambele.
2. Exist cazuri când lipsete carcasa.

9.2. Clasificare i simbolizare (STAS 1679)

Clasificare:
- Dup forma corpurilor de rulare : rulmeni cu bile, cu role cilindrice, cu role
conice, cu role butoia (fig.9.2);
- Dup direcia sarcinii :
b
1
– rulmeni radiali pentru sarcini exclusiv radiale cu role cilindrice.




b
2
– rulmeni radiali care pot prelua i mici sarcini axiale – pot fi oscilani cu
bile care au o cale de rulare normal i una sferic (fig.9.3).
Cum se explic faptul c rulmentii radiali cu bile pot prelua i sarcini
axiale: Când sarcina este radial, bila se gsete perpendicular pe axa de
simetrie. Datorit acestei fore, inelul interior este deplasat spre stânga cu a i
are contact cu cile de rulare în C
1
i C
2
dup normala N-N, perpendicular pe
tangenta T-T – r
c
> r
b
de ordinul 4%.
d
r
l
r
d
r

a b c d e
Fig.9.2

F
r
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

29

Se observ c fora F
a
se transmite la inele dup direcie normal i se
descompune dup direcia radial i axial.
F
ra
= F
a
tgα, F
ra
= fora radial datorit forei axiale
Dar cos α = a/ (r
c
– r
b
) din ∆ haurat din fig.9.3.
Cu cât (r
c
– r
b
) este mai mic, cu atât cos α este mai mare .
Practic, aceti rulmeni preiau sarcin axial de circa 0,3 din fora radial.
b
3
. Rulmeni radiali
– axiali (fig.9.4)
- cu bile, cu cale de rulare
adânc (fig.9.4.a);
- cu role conice pentru a
prelua sarcini radiale i
axiale (fig.9.4.b);





A
O’
O
O

c
1
r
c
r
b
a a
Fig.9.3

O’
O
O’
N
T
T
F
a
α
c
2
c
1
r
b


r
c
O’ – centrul de curbur al cii de rulare
r
c
– raza cii de rulare
α
F
ra
F
a
F
n
F
ra


F
a

F
n
F
ra
F
a

F
n

a b
Fig.9.4
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

30
b
4.
Rulmeni axiali (fig.9.5)
Preiau sarcina într-un sens Preiau sarcina în ambele sensuri
Simbolizarea rulmenului (fig.9.6):
STAS R 7760 indic simbolurile noi în corelaie cu normele
internaionale I.S.O.
Simbolul alezajelor alezajul interior ( diametrul fusului d):
- pentru diametrul d mai mare de 20 i mai mic de 500 mm, simbolul
alezajului este un numr natural ce reprezint raportul
5
d

- pentru d mai mic de 10: 10 simbol 00
12 simbol 01
15 simbol 02
17 simbol 03
- pentru d mai mare de 500 mm se prevede scrierea întregului numr sub
form de fracie 73/520 unde 520 mm – mrimea alezajului
Exemplu : 6214 alezaj 14
.
5 = 70 mm
7315 alezaj 15
.
5 = 75 mm


F
a
F
a
F
a
mobil (pe fus)

colivie


fix (în carcas)
fix (în carcas)

mobil (pe fus)

colivie

fix (în carcas)
Fig.9.5
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

31


9.3. Materiale i tehnologie

Materiale
Inelele i corpurile de rulare se execut din oel aliat cu crom (Mn, Ni, în
cantiti mai mici).
Aceste oeluri sunt standardizate în STAS 1456 / 1 în 3 categorii :
mari rulmenti pentru RUL
RUL
mici rulmenti pentru RUL
3
2
1



cu coninutul în Cr
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
65 , 1
4 , 0

În ultimul timp s-au realizat rulmeni din mase plastice, îns pentru sarcini
mai mici. S-au realizat rulmeni cu ci de rulare metalice i corpuri de rulare din
mase plastice sau din materiale ceramice (nitrura de siliciu), numii i rulmeni
hibrizi.
litere
Tip,
dimensiuni,
litere, cifre

Simbol
auxiliar
Simbol de
baz
Simbol
auxiliar
prefixe sufixe
Alte materiale
decât cele normale
Simbolul seriei
Simbolul
alezajului

Particulariti constructive ale inelelor
sau etanrilor, protejrii
Jocul radial, clasa de
precizie.
Fig.9.6
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

32
Coliviile se execut din oel, bronz i din mase plastice (ebonit,
poliamide).

Tehnologie
Inelele se execut în funcie de mrime prin forjare, laminare dintr-un
material forjat în prealabil sau prin turnare centrifugal. Se pot executa i prin
tiere din eav. Inelele în stare brut se prelucreaz pe strung pân la
dimensiuni finale. Se clesc în ulei la temperatura de 820
o
, se face o revenire
înalt i apoi rectificarea la dimensiuni finale cu toleranele respective. Duritatea
HRC = 58…65

Corpurile de rulare:
1. Bilele se execut prin matriare la rece pentru φ< 20 mm i la cald
pentru φ> 20 mm. Apoi se face o rectificare iniial pentru înlturarea crustei i
pregtire pentru tratamentul termic. Se clesc i prin revenire se obine o duritate
HRC = 60 –65.
Dup tratament se face o rectificare final, folosindu-se nite plci pe
care se aaz o past de rectificat (ulei - substane compuse). Apoi urmeaz
lustruirea care se face în tobe cu deeuri de piele. Dup lustriure se face
montarea bilelor în aa fel ca într-un acelai rulment bilele s nu difere mai mult
de (2…5) µm.
2. Rolele cilindrice se execut pe strung automat direct din bar, dup care
urmeaz aceleai faze. Rolele conice au o tehnologie apropiat de bile:
matriare, recoacere, tratament termic, lustruirea, sortare.
3. Coliviile se execut din table de oel prin tanare, bronz prin turnare,
mase plastice prin injectare.

Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

33
9.4. Fenomenul de oboseal. Fiabilitatea rulmenilor

a) Frecarea suplimentar de alunecare Dei frecarea, teoretic, este
numai de rostogolire, din cauza deformaiei elastice suferite de inele i corpurile
de rulare, apare o frecare de alunecare, în special la bile i role butoia.
Iat cum se prezint fenomenul.
Admiând c inelul este elastic iar bila rigid, atunci bila va ptrunde în
inel. În realitate i bila este elastic i, deci, se vor deforma diferit.
Din cauza acestor deformaii, vitezele periferice ale diferitelor pete de
contact nu mai sunt egale.
Vitezele fiind diferite rezult alunecri în zonele I i II (fig.9.7). La fel se
întâmpl i la role butoi. Numai în A
1
i A
2
avem rostogolire pur, în celelalte
puncte fiind alunecri. Deci apare frecarea suplimentar de alunecare. La rolele
cilindrice i conice nu avem o frecare suplimentar, cci contactul se face dup o
suprafa, îns aceast frecare apare pe margini (la capete).

- Frecarea corpurilor de rulare de colivie;
- Frecarea inelelor pe colivie;
- Frecarea corpurilor de rulare i a inelelor cu lubrefiantul.



1
A
1 A
2
II I
II
A
2 A
1
frecare
Fig.9.7
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

34
b) Repartizarea sarcinii pe elementele de rulare
Cazul 1 Rulmeni radiali cu un singur rând de bile.
Cunoaterea repartizrii sarcinii exterioare este
necesar pentru a determina fora maxim care revine
unui corp de rulare, rspectiv inelului, în scopul
dimensionrii sau verificrii corpului de rulare sau
inelului. Fora F nu se repartizeaz decât pe partea
inferioar a rulmentului (fig.9.8). Fora F se
repartizeaz în mod inegal. Fora cea mai mare revine
bilei 1 care este chiar pe direcia forei

z
360
= α
Ipoteze de calcul
- toate bilele au aceeai form i aceleai dimensiuni (exact);
- nu exist lubrefiani între bile i inel;
- nu exist joc radial între bile i inel;
- bilele sunt executate din material omogen, izotrop i sunt elastice;
- inelele i carcasa se consider rigide.
În baza acestor ipoteze, forele sunt cele artate în fig.9.9 – variabile.
Ecuaia de ehilibru, sub forma proieciei pe axe :
( ) α + + α + α + = n F 2 2 F 2 F 2 F F 1
n 2 1 0
cos cos cos
sau ( )
|
|
.
|

\
|
α + + α + α + = n cos
F
F
2 2 cos
F
F
2 cos
F
F
2 1 F F 2
0
n
0
2
0
1
0

o ecuaie cu mai multe necunoscute.
Facem apel la ecuaiile de deformaii -legtur între fore i deformaii.
În cazul bilelor care un contact punctiform (teoretic) s-a gsit de Hertz
relaiile:
Fig.9.8
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

35

¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
´
¦
= δ
= δ
= δ
3 2
n n
3 2
1 1
3 2
0 0
cF
cF
cF
/
/
/

unde c = elasticitatea

Îns o dat cu deformarea bilelor, coboar i carcasa, dup aceeai
cosinusoidal cu a forelor

α =
δ
δ
α δ = δ
|
|
.
|

\
|
=
δ
δ
α =
δ
δ
α δ = δ
2 sau 2
F
F
0
2
0 2
3
2
0
1
0
1
0
1
0 1
cos cos
cos cos
i din ecuaia lui Hertz ¬
α δ = δ n cos
0 n

F
1
F
2 F
2
F
1
F
o
F
3
F
3
Fig.9.9

o
α

1

o
α


F
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

36
deci
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦
α =
α =
α =
¬
2 3
0
n
2 3
0
2
2 3
0
1
n
F
F
2
F
F
F
F
/
/
/
cos
cos
cos

sau
2 / 3
0
1
3 / 2
0
3 / 2
1
0
1
cos
F
F
cos
F
F
α ¬ α = =
δ
δ

Înlocuind în (2) ( ) α + + α + α + = ¬ n 2 2 2 2 1 F F
2 5 2 5 2 5
0
/ / /
cos cos cos i
¬
i
n
1 i
2 / 5
2 / 5 2 / 5
0
cos 2 1
F
2 cos 2 cos 2 1
F
F
α ¯ +
=
+ α + α +
=
=

|
.
|

\
|
¯ α +
=
=
n
1 i
i
2 / 5
0
cos 2 1 z
zF
F , dac z = 10, s-a gsit 36 , 4
2 1
z
=
¯ +

z = 15, s-a gsit 37 , 4
2 1
z
=
¯ +

z = 20, s-a gsit 38 , 4
2 1
z
=
¯ +

S-a fcut media i
z
F
37 , 4 F
0
= ¬
Cazul 2: Rulmenii cu 2 rânduri de bile s-a gsit :

z
F
3
z
F
6 2 F
0
≈ = ,
Caz 3: Rulmenii cu role s-a gsit
10 / 9
1 n
10 / 9
1 1
10 / 9
0 0
F
cF
cF
= δ
= δ
= δ

i
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

37
z
F
6 4 F
0
, = ¬ pentru un singur rând de role
z
F
6 , 2 F
0
= pentru 2 rânduri de role
Caz 4: Rulmenii axiali ¬
z
F
F
0
= (teoretic), practic se constat c nu se
repartizeaz uniform sarcina pe cele z corpuri de rostogolire i se ia:
z 8 , 0
F
F
0
=
c) Solicitrile corpurilor de rulare
Între corpurile de rulare i inele, contactul are loc teoretic într-un punct la
bile i la role butoia, sau pe linii la celelalte corpuri. Din cauza deformaiilor
elastice, contactul are loc pe nite suprafee de contact mici în raportul cu
dimensiuni corpurilor de rulare. Tensiunile se numesc tensiuni de contact local
i studiul lor a fost fcut pentru prima dat de Hertz în baza urmtoarelor
ipoteze:
- corpurile de rulare sunt omogene, izotrope i perfect elastice;
- solicitarea se menine tot timpul în domeniul elastic;
- suprafaa de contact este foarte mic în raport cu dimensiunile corpurilor de
rulare;
- fora este perpendicular pe suprafaa de contact, deci nu exist fore
tangeniale;
- nu exist lubrefiant între suprafee , iar suprafaa de contact nu este plan, dar
este aplatisat.
Aplicarea acestui studiu în cazul bilelor se prezint astfel (fig.9.10) :
Notm diametrul bilei cu d
b
, cu r
c
– raza cii de rulare i R
i
, R
e
razele de
curbur ale cilor de rulare. Aceast suprafa a fost calculat de Hertz.
Repartizarea tensiunilor este spaial i are forma unui elipsoid (σ
z
):
2
2
2
2
ab
0
z
b
y
a
x
1
F
2
3
− −
π
= σ
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

38
pentru
ab
F
2
3
p 0 y , 0 x
0
max max z
π
= = σ ¬ = =

a) Solicitarea rolelor cilindrice
Contactul are loc teoretic pe o linie de lungime l (fig.9.11). În realitate,
din cauza deformaiilor elastice, contactul are loc dup o suprafa
dreptunghiular, având dimensiunile l i 2b.

Repartiia presiunii pe aceast suprafa este pe un elipsoid (plan dup o
elips).
z
y
2a
x
2
b

R
i

R
e

r
c
r
b
2
a 2
b

2b
2
a

d
b
=2r
b
Fig.9.10
D
i

2
b

d
r

l
x

z max
=p
max
2b
l

p
max

zmax
z
o

x

z

max
Fig.9.11
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

39
red
red n tn
1
E
l
F
418 0 p
ρ
= = σ , (Hertz)
2 1
2 1
rad
E E
E E 2
E
+
=
E
1
, E
2
– modul de elasticitate a materialului rolei i materialului inelului.
red
1
ρ
=
i r
R
1
r
1
+ raport de curbur redus
b
F
l
4
,
l E
F
52 , 1 b
z
π
= σ

ρ
=
În afara tensiunilor normale σ
z
exist i tensiuni tangeniale, care îns nu
sunt chiar pe o suprafa de contact, ci la o anumit adâncime sub suprafaa de
contact. Valoarea maxim a lui τ este τ
max
= 0,31 σ
z max
i se gsete la o
adâncime :
z
o
= 0,47 a pentru rulmeni cu bile
z
o
= 0,39 b pentru rulmeni cu role
a = semiaxa mic a elipsei
Datorit strii spaiale de tensiuni i timpului scurt de solicitare (contact),
valoarea tensiunii este foarte mare (fr a se produce deformaii plastice):

2 z
mm
N
5000 = σ
max
pentru bile

2
max z
mm
N
3500 = σ pentru role
Explicaia fizic: Pentru deformarea local trebuie s se deformeze întreaga
mas a bilei care este foarte mare, în raport cu dimensiunea suprafeei de
contact.
b) Fenomenul de oboseal la rulmeni
Dat fiind durata lung de funcionare i variaia permanent a mrimii
tensiunii, materialul bilelor este supus unor solicitri variate i ¬ ca efect,
oboseala în timp i, deci, uzarea.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

40
Forma de oboseal este frecvent i foarte rar spargerea sau ruperea.
Fenomenul uzual este uzarea prin gropie (pitting), deoarece sunt
satisfcute condiiile :
- existena unor mici fisuri care apar iniial la o adâncime sub suprafaa de
contact (deci, se produc din cauza tensiunii tangeniale τ);
- aceste fisuri sunt apoi lrgite de lubrefiant care ptrunde în ele i ¬ mici
cratere sau gropie.
Se face constatarea c oboseala este datorat :
- mrimii i variaiei tensiunilor (în special τ)
- numrul de solicitri în unitatea de timp (frecvena solicitat).
Se pune întrebarea: când acest fenomen apare mai repede ? Când se
rotete inelul interior sau inelul exterior al rulmentului ?
Pentru a rspunde la întrebare se
consider un rulment cu cele dou inele
(fig.9.12).
Cazul 1 - Se rotete inleul interior (1) - se
observ c fiecare punct al su vine în contact
cu corpurile rotitoare.
Reprezentm grafic variaia tensiunilor (σ,τ) în
timp cu fiecare bil rezult o variaie oarecare.


v
e
A
CIR
B
v
e
v
ci
Fig.9.12
CIR
Inel exterior rotitor
Inel interior rotitor
t
t
,
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

41

Ce se întâmpl pe inelul exterior care este fix. Variaia se face dup un
ciclu pulsator cu amplitudine mai mic sau mai mare dup punctul unde ne
gsim.
Cazul 2 - Dac s-ar roti inelul exterior, atunci punctul inelului interior ar
varia dup un ciclu pulsator rezult un fenomen invers.
Deci nu avem o concluzie definit, care este situaia cu solicitarea
maxim.
S urmrim alt aspect :
- dac se rotete inelul interior – bilele au ca centru instantaneu de rotaie
(C.I.R.) punctul A,
- dac se rotete inelul exterior – bilele au ca C.I.R punctul B.
În contactul din A, raza de curbur a inelului exterior este mai mare decât
în punctul B deci tensiunile sunt mai mici, cci suprafaa elipsei este mai mare.
Dac se rotete inelul interior, tensiunile pe corpurile de rulare sunt mai mici.
Frecvena solicitrilor este dat de numrul de rotaii ale corpurilor de rulare,
deci de turaia bilelor.
Dar cum
2 d
V
m
c
b
/
= ω unde V
c
= viteza centrului bilei, d
m
fiind acelai, viteza
unghiular va fi cu atât mai mare, cu cât viteza V
c
va fi mai mare.
- Dac se rotete inelul interior
2
1
Vc
i
= viteza periferic a inelului interior
=
i
V
2
1

- Dac se rotete inelul exterior Ve
2
1
Vc
e
= dar ¬ Vi Ve i
i e
Vc Vc ≥
i deci
i b e b
ω ≥ ω
Deci viteza unghiular i implicit frecvena este mai mare când se rotete
inelul exterior. De aici concluzia c soluia optim este s se roteasc inelul
interior.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

42

9.5. Alegerea rulmenilor

Se face pa baza capacitii dinamic de încrcare, adic pe baza
capacitii rulmentului de a suporta sarcini exterioare în timpul rotirii sale, fr
s apar pe unul din inele semne de oboseal. Se apreciaz prin aa numita
durabilitate a rulmentului sau a unei grupe de rulmeni.
Prin durabilitatea unui rulment se înelege timpul exprimat în [rot] sau în
[ore funcionare la turaie constant], pân la care nu apar pe rulment semne de
oboseal (gropie - pitting).
Durabilitatea unie grupe de rulmeni – aparent identici se exprim tot prin
numrul de rotaii sau numrul de ore funcionale la turaie constant, efectuate
de 90% din numrul de rulmeni ai grupei, fr apariia primelor semne de
oboseal.
Capacitatea dinamic de încrcare de baz a rulmenilor radiali se
definete (STAS 7160) ca sarcina pur radial de valoare i direcie constante, la
care o grup de rulmeni aparent identici, cu inelul interior rotativ (exterior fix),
ating durabilitate de 1 milion de rotaii, fr apariia vreunui semn de oboseal.
Capacitatea de încrcare dinamic pentru rulmeni axiali se exprim prin
sarcina pur axial de mrime i direcie constante, la care rulmenii sau grupa de
rulmeni axiali aparent identici, cu inelul de fus rotativ, atinge durabilitatea de 1
milion de rotaii, fr s apar semne de oboseal.
Pentru stabilirea formulei de calcul, s-au fcut o serie mare de încrcri i
s-au gsit urmtoarele relaii :
L
1
F
1
p
= L
2
F
2
p
= …= 1 C
p
= constant = LF
p
,
unde: F
1
, F
2
… forele echivalente (radiale, axiale)
L
1
, L
2
… durabilitile [milioane de rotaii].
p - exponent = 3 pentru bile
= 10/3 =3,33 pentru role.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

43
C = capacitatea de încrcare ¬ [ ]
p
p
F
c
L sau L F C N C
|
.
|

\
|
= =
6
10
nh 60
L = [milion rotaii]
unde: n = rotaii/minut
h = numr de ore.
Sarcina echivalent F este sarcina pur radial la rulmenii radiali i pur
axial la rulmenii axiali de mrime i direcie constante, la care un rulment
radial cu inelul interior rotativ, respectiv un rulment axial cu inelul de fus rotativ
atinge aceeai durabilitate, ca i în condiiile reale de funcionare.
Expresia sarcinii echivalente F depinde de felul rulmenilor.
Pentru rulmenii radiali cu bile
a r
YF XF F + =
în care: X= coeficient radial
F
r
= sarcina radial
F
a
= sarcina axial
Y = coeficient axial i are semnificaie de a transforma sarcina
axial în sarcin radial.
Valorile lui X i Y se dau în tabele în funcie de F
a
/F
r

|
|
.
|

\
|
=
r
a
F
F
f X i
o
a
C
F

unde C
0
= capacitatea static de încrcare care se exprim prin fora static (de
repaos), care produce o deformare permanent de 0,0001 d, (d = diametrul
corpului de rulare)în punctul cel mai încrcat al corpului de rulare cu inelele.
Având fora echivalent F i avînd durabilitatea L se poate calcula
capacitatea de încrcare dinamic i apoi din catalog s se aleag pentru tipul
respectiv de rulmeni, rulmentul corespunztor (pentru diametrul fusului).
Pentru rulmenii axiali formlulele de baz sunt aceleai cu deosebirea notrii:
a r a
YF XF F + = - X, Y aceleai semnificaii, dar au alte valori.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

44

p
a a
L F C =
p
a
a
F
C
L
|
|
.
|

\
|
=

Pentru rulmenii radiali axiali F = fora echivalent

a r
YF XF F + =
X,Y aceleai semnificaii, dar valori diferite.
Fora axial preluat de rulment se determin în funcie de fora axial de
pe arbore i de modul de montaj al rulmenilor.
Fora echivalent pentru sarcini i turaii variabile: În cazul în care
forele nu sunt constante ca mrime i nici turaiile de funcionare, se pune
întrebarea cum se determin fora echivalent?
Putem spune c avem un regim de funcionare care nu este constant.
Cum se procedeaz:
- Se calculeaz fora dinamic echivalent corespunztoare regimului nestaionar
i restul calculului se face la fel :
De exemplu : F
1
acioneaz cu turaia n
1
un numr h
1
de ore
F
2
acioneaz cu n
2
un numr de h
2
de ore
F
n
acioneaz cu n
n
un numr h
n
de ore.
- Se pornete de la ecuaia de baz a durabilitii: L
1
F
1
p
= L
2
F
2
p
= … = 1 C

p

(L
i
= 60 n
i
h
i
/ 10
6
cu turaia n
i
în rotaii pe minut, durata de funcionare h
i
la
aceast turaie în ore i numrul de cicluri de solicitare L
i
în milioane) i se
consider efectul de oboseal cumulativ
¬ ¯ =
i
n
1
i
p
i 6
p
6
h n F
10
60
nh F
10
60


p
n n p
n
2 2 p
2
1 1 p
1
nh
h n
F
nh
h n
F
nh
h n
F F + + + =
p =3 pentru bile i p = 10/3 pentru role
Cum lum pe n i h ?– se iau arbitrar.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

45
Se recomand n = turaia pentru care h = h
maxim
(cel mai mare numr de ore).
h = durata care vrem s o asigure rulmentul (la fel ca i în primul caz).

9.6. Montajul rulmenilor

Dimensiunile rulmenilor se aleg din STAS sau din cataloage. Tot aici se
dau i ajustajele i toleranele corespunztoare rulmenilor, respcetiv se
precizeaz c inelul interior se monteaz pe fus dup sistemul alezaj unitar iar
inelul exterior se monteaz în carcas dup sistemul arbore unitar. Toate
abaterile sunt negative.
Ca ajustaje – cu strângere, dar cel mai frecvent ajustaje intermediare –
STAS 6671, sau tabele din cataloagele de rulmeni.
Clasa de precizie, de obicei 6 , 7.
Arbore Carcas
Solicitare local
h6; g6; f6 H7; H8; G7
Încrcri rotative i
oscilatoare
h5; g5; m5, 6; r5, 6 H6; J6; K6; K7;
M7; H7; R7

Scheme de montare a rulmenilor (fig.9.13)










Fig. 9.13
a b c d
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

46

Schia a) – este reprezentat montarea inelului interior pe fus cu strângere, deci
fr elementele suplimentare de evitare a deplasrilor axiale.
Schia b) – inelul interior este blocat cu ajutorul unui inel elastic între un loca
practicat în fus.
Schia c) – inelul interior este blocat cu ajutorul unei plci fixate cu urub pe
capul arborelui.
Schia d) – acelai inel fixat suplimentar cu piuli i contrapiuli.
Inelul exterior poate fi fixat în carcas, fie limitându-i deplasarea în ambele
sensuri (ca în fig.9.13.c), sau poate fi limitat numai spre capac (fig.9.13.d), ca
varianta c, dac totui trebuie s asigure deplasarea axial, atunci între capac i
carcas se monteaz o garnitur i se creeaz un mic joc.
În ceea ce privete montajul rulmenilor radiali de la ambele capete ale
arborelui, în practic se întâlnesc 2 scheme de montaj :
- flontant
- rulment conductor i condus.
În schema de montaj flotant rulmenii se monteaz pe fus fr nici un fel
de asigurare suplimentar, iar inelul exterior este limitat numai de capac.
Avantaje
- construcie simpl
- tehnologie uoar
- piese puine.
Dezavantaje
- necesit tolerane foarte precise între fus i inelul interior i între carcas
i inelul exterior, pentru a sigura montarea fr efecte duntoare.
- arborii trebuie s fie scuri.
În acest caz, forele echivalente din cei doi rulmeni se determin pe baza
forelor radiale respective (reaciunile din reazeme) i de fora axial de pe
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

47
arbore. Se consider cazul cel mai defavorabil posibil i anume c rulmentul cu
încrcarea radial cea mai mare preia i fora axial de pe arbore.
În schema de montaj cu rulment conductor i condus unul dintre
rulmeni are inelele interioare i exterioare fixate axial suplimentar (rulment
conductor), iar cellalt rulment are fixat axial numai un inel (rulment condus).
Avantaje
- universalitate – orice fel de lungime de arbore
- nu necesit tolerane prea strânse.
Dezavantaje
- construcie mai complex
- piese mai multe.
Soluia optim se obine în urma unui calcul economic i care s
corespund i scopului.
Din punctul de vedere al calculului forelor echivalente, se consider ca
încrcare optim a rezemrii, cazul în care rulmentul cu reaciunea radial cea
mai mic este complet fixat axial (rulment conductor) i va prelua i fora
axial de pe arbore, iar cellalt rulment ca fiind condus (cu reaciunea radial
preluat mai mare) i deci nu are ambele inele complet fixate axial
Scheme speciale de montaj
1. Montarea rulmenilor pe o buc conic (fig.9.14)
Pe arbore se monteaz o buc conic
elastic prin locul unde nu existumeri.
Se recomand la arborii verticali.
Deci, nu trebuie un rulment cu alezaj conic.
Piulia i contrapiulia împing rulmentul pe
buca conic.

2. Montajul rulmenilor cu strângere – de obicei rulmenii radial- axiali cu bile
sau cu role conice care se monteaz perechi. Pentru transmiterea reaciunilor
piuli
contrapiuli
Fig.9.14
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

48
este necesar strângerea inelelor cu ajutorul unor asamblri filetate, montate pe
carcas sau pe arbore.
a) Montajul în “X” (fig.9.15)












Se recomand rezemrii arborilor lungi cu forele între reazeme.
Denumirea montajului provine din forma descris de normalele la axele
corpurilor de rostogolire (aproximativ litera X).
Calculul forelor echivalente din fiecare rulment are unele particulariti,
ca urmare a forelor axiale suplimentare F
axs
din fiecare rulment.
Pentru rulmenii radiali- axiali cu role conice,
F
axs
= 0,5 F
r
/ Y
unde F
r
este fora radial din rulmentul considerat i Y este coeficientul de
echivalare a forei axiale.
Pentru rulmenii radial-axiali cu bile,
F
axs
= e F
r
Referitor la aceti coeficieni (Y, e ) se fac urmtoarele precizri:
Pentru rulmentul radial axial cu role conice, coeficientul Y este specificat
pentru fiecare rulment în parte – tabel funcie de simbolul rulmentului;
F
rA
= R
A
; F
rB
= R
B

K
l

R
B
F
axsB



B
A
a

R
A
F
axsA

R
Fig.9.15
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

49
Pentru rulmentul radial-axial cu bile coeficientul e se alege prin
interpolare, ca funcie de raportul F
a
/ C
o
, F
a
fiind fora axial posibil de a fi
preluat i se estimeaz a fi fora axial de pe arbore K
a
iar C
o
este capacitatea
static de încrcare, dat în catalogul de rulmeni sau în standarde.
De menionat c un rulment radial- axial poate prelua for axial numai
într-un singur sens, funcie de montajul su pe arbore.Astfel, rulmentul A la
montajul în X preia fora axial de arbore numai în sensul de la A spre B, iar
cellalt rulment ( B) poate prelua fora axial de la B spre A.
Pentru stabilirea forei axiale din fiecare rulment (A i B), se face
urmtorul raionament:
- se consider forele radiale preluate de fiecare rulment cunoscute
(reaciunile radiale F
r A
, F
r B
), astfel c se determin forele axiale suplimentare
F
axs A
, F
axs B
ca mrime i sens, tiind c rezultanta dintre fora radial i cea
axial este normal pe rol i pe calea de rulare (R
A tot
,
R
B tot
);
- se stabilete rezultanta celor trei fore de pe direcia axei arborelui: K
a
,
F
axs

A
i F
axs B
;
- în funcie de sensul acestei rezultante axiale, se stabilete care rulment
(A sau B) preia reultanta cu acest sens; de exemplu, presupunem c sensul
rezultantei este de la B la A: rulmentul din A poate prelua fora axial cu acest
sens i deci fora axial preluat de rulmentul A este
F
aA
= F
axs B
+ K
a

iar fora axial preluat de rulmentul B este
F
aB
= F
axs B
.
Dac sensul rezultantei este de la A la B, atunci forele axiale preluate de
cei doi rulmeni sunt
F
aB
= F
axs A
- K
a

,

F
aA
= F
axs A.
Analog se analizeaz i alte cazuri posibile de încrcare (K
a
alt sens,
reaciunile radiale cu alte mrimi i sensuri).
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

50
Dup cunoaterea forelor axiale preluate de fiecare rulment, se poate
determina fora echivalent i apoi durabiltatea fiecrui rulment.
a) Montajul în “O” (fig.9.16)









Se recomand pentru rezemarea arborilor cu fore în consol. Denumirea
montajului provine de la forma descris de normalele la axele corpurilor de
rostogolire , aproximativ litera O.
Forele axiale suplimentare F
axs A
i F
axs B
au sensuri diferite fa de cele de
la montajul în X.
Calculul forelor axiale preluate de fiecare rulment se face cu acelai
raionament, descris la montajul în X.
Condiii generale de pstrare i montaj
- înainte de montaj trebuie ferii de coroziune i ruginire.
- se recomand ca rulmenii s fie meninui în ambalajul fabricii pân ân
momentul montrii.
- Din punct de vedere al montajului :
- Se vor evita la montaj înepenirile i blocrile corpurilor de rulare.
- Se va asigura perfecta centricitate a arborelui cu gurile carcasei – se
recomand ca gurile s se dea dintr-o singur trecere i cu aceeai scul;
Fixarea poziiei axiale a arborelui se face numai cu un singur rulment, de
regul montat la jumtatea arborelui sau la rulmentul (lagrul cel mai încrcat).
Fig.9.16
B

A

l

K
a
R
B
F
axs
B


F
axsA




R
A tot
R
A
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

51
- dac se monteaz un rulment axial, atunci toi rulmenii radiali trebuie s aib
posibilitatea deplasrilor axiale.
- se va asigura deplasrile sau dilatrile axiale ale arborelui – deci unul din
rulmeni trebuie s aib posibilitatea deplasrilor axiale.
- trebuie s se asigure ungerea suficient a rulmenilor.
- rulmenii radiali axiali se vor monta perechi
- asigurarea unor rigiditi perfecte în zona de montaj prin grosimea pereilor sau
nervuri.
- asigurarea unor etaneiti sigure pentru a împiedica scurgerea lubrefianilor
sau ptrunderea impuritilor din mediul de lucru.

9.7. Ungerea rulmenilor

Ungerea rulmenilor are ca scop:
- micoreaz frecarea;
- uureaz deplasrile axiale ale rulmenilor;
- protejeaz contra coroziunii;
- evacueaz cldura – rol de rcire;
- amortizeaz vibraiile i ocurile;
Ungerea se poate face în funcie de turaie, de temperatur, de mediul ambiant,
de dimensiunea rulmenilor i de încrarecu - unsoare consistent
- uleiuri
În funcie de vitez
- la viteze de v = 5…6 m/s se pot folosi, atât uleiuri, cât i unsori, temperatura va
hotrî când se va folosi uleiul sau unsoare.
- la viteze de v > 6 m/s se folosesc numai uleiuri.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

52
În funcie de temperatur
- la temperaturi mai mici de 0
o
, se folosesc numai uleiuri, al cror punct de
congelare s fie cu 15
o
…20
o
mai jos decât temperatura de funcionare (de
regim).
- la temperaturi t = (0…70)
o
C, se folosesc uleiuri sau unsori, viteza hotrând
care.
- la temperaturi t = (70…80)
o
C, se folosesc tot unsori sau uleiuri, uleiuri cu atât
mai vâscoase, cu cât temperatura este mai mare.
- peste temperaturi mai mari de 80
o
, se folosesc uleiuri i anume foarte vâscoase.
În funcie de mediu
- în mediu cu praf, gaze, vapori de ap, se folosesc unsori, dac temperatura i
viteza permit acest lucru.
- dimensiunile rulmenilor, cu cât sunt mai mici, cu atât necesit uleiuri cu
vâscozitate mai mic.
- cu cât încrcarea este mai mare, lubrefianii sunt mai vâscoi.
Dispozitive de ungere
- în general, aceleai ca i la lagrele cu alunecare, exist îns i construcii
speciale;
- pentru unsori consistente se folosesc casete de unsoare = spaiul dintre capac i
rulment;
- pentru uleiuri se folosete foarte mult sistemul ungerii prin barbotare, stropii
sunt aruncai direct din baie sau din buzunarul lagrului;
- la rulmenii cu turaii foarte mari i de importan deosebit se folosete ungere
cu cea de ulei obinut prin pulverizare, venind prin conducte într-o priz,
unde vine i aer comprimat.
Lubrefiani - lichizi (uleiuri) → Tb, H, Te, L, K, TIN, T, M
- plastici (unsori) → RUL, UM
- solizi –coliviile din materiale autolubrifiante (teflon + bronz +
S
2
Mo, teflon + fibr sticl +S
2
Mo, teflon + Ag + Se
2
, W).
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

53
Criterii de alegere :
* - mrimea rulmentului
- turaia
- sarcina
- temperatura funcionrii
inându-se cont de condiiile de lucru:
- t< 50
o
¬ν=16-37 c St (50, 80
o
C) 37-75 c St
- t < 120 75 c St
- t < 150 220 c St
** produsul d
m
n=n (D+d)/2 (mm
.
rot/min)
≤ 50.000 → unsoare consistent.
50.000-300.000 → uleiuri minerale, unsori.
300.000-600.000 → uleiuri minerale cu vâscozitate redus, cu fitil sau
ungere cu cea.
600.000-1.200.000 → uleiuri minerale, ungere sub presiune, ungere cea.
71.200.000 → rcire obligatorie.
*** asigurarea peliculei de lubrefiant în regim EHD
Cantitatea de lubrefiant. Perioadele de ungere.
- uleiul s nu depeasc centrul corpului inferior de rostogolire;
- timp: ≈ 6 luni
- unsori – în locaul rulmenilor – 1/2…3/4 din volumul liber din carcas în
funcie de turaie: pentru n = n
lim
se introduce
3
1
din volum; d
m
n < 10.000 →
plin 1/1
Sisteme de ungere:
* cu ulei - ungere baie
- ungere prin picurare din rezervor
- ungere prin barbotare
- ungere cu cea prin barbotare
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

54
- ungere cu fitil
- ungere cu cea de ulei
- carcas
**cu unsoare- centralizat

9.8.Etanarea lagrelor cu rulmeni


Etanarea lagrelor cu rulmeni este valabil i pentru lagre de alunecare.
Scop:
- împiedicarea pierderea lubrefianilor de la rulment spre exterior
- împiedicarea ptrunderii unui exces de lubrefiant venit din interiorul mainii
- împiedicarea ptrunderii impuritii din afar spre rulment.
Metode (a se vedea capitolul 10 - Etanarea în construcia de maini )

9.9. Ghidaje cu rostogolire

Ghidajele de rostogolire sunt (ca i ghidajele cu alunecare) organe de
rezemare care asigur deplasarea unor subansambluri (mese, snii supori etc.)

3 sau 4 suprafee 4 suprafee Cu recircularea bilelor
Fig.9.17
F
n
F
n F
n
3 suprafee
F
n
4 suprafee
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

55
într-o anumit poziie, asigurând precizia necesar i preluarea forelor (a se
vedea paragraful 8.6 , fig.8.7). Ghidajele cu rostogolire pot fi cu 2, 3 sau mai
multe suprafee (fig.9.17)
Elemente de calcul: pentru ghidajele cu rostogolire se determin presiunea
de contact cu relaiile lui Hertz:
role :
adm H
0
H
p
br
E F
418 0 p ≤ = ,
max
10
3
…1,2
.
10
3
MPa pentru role din oel
bile :
adm H
3
2
2
0
max H
p
r
E F
388 , 0 p ≤ = 1,8
.
10
3
MPa pentru bile din oel
250…300 MPa pentru role din font
450 MPa .pentru bile din font

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti, 1970
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. Gafitanu .a. – Rulmeni, Editura Tehnic, Bucureti, 1987
5. Sandu I.s.a. – Ghidajele mainilor unelte, Editura Tehnic, Bucureti,
1967.
6. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Pentru aceeai sarcin radial, care dintre rulmenii de mai jos sunt mai
solicitai:
a) rulmenii cu bile;
b) rulmenii cu role.
Note de curs. Capitolul 9. Lagre cu rostogolire

56
2) Care este principala cauz de scoatere din funciune a rulmenilor:
a) deteriorarea corpurilor de rostogolire;
b) oboseala superficial (pe cile de rulare);
c) deteriorarea fusului.
3) Care este mrimea diametrului arborelui pe care se monteaz rulmentul
radial cu bile 6205:
a) 50 mm;
b) 25 mm;
c) 20 mm.
4) Coliviile rulmenilor au rolul:
a) de a ine corpurile de rostogolire echidistante între ele;
b) de a nu lsa corpurile de rostogolire s se roteasc;
c) de a nu lsa impuritile s ptrund în interiorul rulmentului.
5) Alegerea rulmenilor se face:
a) în funcie de diametrul arborelui pe care se monteaz;
b) în funcie de capacitatea dinamic de încrcare;
c) inând seama de forele care acioneaz asupra arborelui;
d) în funcie de durabilitatea rulmentului.
6) Calculul de verificare al rulmenilor const în:
a) stabilirea duratei de funcionare L
h
>L
hadm
;
b) stabilirea capacitii dinamice C > C
catalog
.


Note de curs. Capitolul 10. Etanri



57

10. Etanarea în construciile de maini
10.1. Definire. Alegere


Etanare = un element sau un ansamblu de elemente, integrate sau nu în
construciile de ansamblu, a cror funcie este de a împiedica circulaia de fluide
sau de particule între spaii separate.
Clasificare :
- fixe - fr garnitur (1)
- cu garnitur (2)
Etanri - mobile - fr contact - Interstiiu (3)
- Labirint (4)
- Efect centrifugal (5)
- cu contact - radiale - Segmeni (6)
- Inel profilat i manet (7)
- Presetup (8)
- axiale - Simple (9)
- Compensate HS
HD
THD
Criterii de alegere
a) Viteza fluidului (v) - orice vitez: (4), (9), (10)
- v < 14 m/s: (6), (8)
- v < 2…3 m/s: (3), (8)
- v < 1 m/s: (7)
b) Temperatura,
o
C - nelimitat: (4)
< 1200-1400: (6), (8), (9), (10)
- medie: (6), (8), (9), (10)
< 40: (6), (8), (9), (10)
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



58
c) Presiune, MPa < 500-600: (7), (9), (10)
- 0,3-40: (4), (6), (7), (8)
d) Etanare - Perfect: (1), (2), (7)
- Satisfctoare: (6), (7), (9), (10)
- Slab: (4)
e) Uzur - Redus: (3), (4)
- Moderat: (6), (8), (9), (10)
- Ridicat: (7), (8)

10.2. Etanri fixe

(1) Etanri fr garnituri (fig.10.1)– pentru elemente care nu se demonteaz
sau se demonteaz foarte rar: - suprafee plane
- suprafee conice (de preferat)










Presiunea de etanare : ( ) b 05 0 cp p p
0 e
, + =
p
0
= funcie de mediul de etanat = 1,5 MPa pentru ap
=5 MPa pentru abur
c = 1,2…1,5 coeficient
p
b
b
p
a) Suprafee plane b) Suprafee conice
Fig.10.1
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



59
b = element dimensional
Fora de etanare :
e e e
A p F = A
e
= aria de etanare (m)
(2) Etanri cu garnitur
Materialele pot fi moi sau tari (metalice) – fig.10.2







Se deformeaz, astfel c se creaz presiuni de contact suficient de mari ca
s depaeasca presiunile fluidului de etansat (fig.10.3).







Calculul forelor necesare
•) În funcionare
••) La montaj
•) In funcionare: F’ = 1,2 F
fluid
+ F
e
+ F
t

unde : mp b D p b D F
4
D
p F
ef m e ef m e
2
m
fluid
π = π =
π
= ;
în care b
ef
= 0,5 b pentru garnituri netede
0,38b pentru garnituri profilate
0,125b pentru garnituri ovale
Fig.10.2
p
D
m
F
p
p
e
b
Fig.10.3
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



60
m = coeficient : funcie de materialul garniturii/exemplu:
cauciuc m = 0,5+1,0
azbest m = 0,75-1
cupru m = 4
F
t
= fora determinat de dilatri termice
( )
g g
g
s s s s g g g s s s g tg s ts t
A E
L
s
A E t 1 A E A E A A F + ∆ α + = ε + ε = σ + σ =
indicii: s = urub; g = garnitur; σ
ts
, σ
tg
- tensiunile termice din urub, respectiv
garnitur; A
s
, A
.g
–ariile sectiunii urubului i garniturii; E
s
, E
g
– modulele de
elasticitate ale materialelor urubului i garniturii;α
s
– coeficientul de dilatare
liniar a materialului urubului; s
g
= grosimea garniturii; L = lungime urub
••) În condiii de montaj
' ' ' F b D F
strivire ef m
≤ σ π =
în care σ
strivire
= tensiunea de strivire, dependent de materialul garniturii:
σ
strivire
= 3,5 MPa pentru cauciuc
2,8 MPa pentru azbest
90 MPa pentru cupru
Durabilitatea = f (temperatur)



10.3. Etanri mobile
a) Fr contact
(3) Interstiii





10 ani

1 an


10
I

Propilen


teflon

400 300 200 t
o
C
0
,
2
.
.
.
0
,
5

0,2...0,3
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



61

(4) Labirint






Debit de scopri Q = kp
a
; k,a = constante, dependente de geometria
labirintului i caracteristica fluidului
(5) Etanri centrifugale







b) Etanri cu contact
b
1
) Radiale – segmeni (6)
b = (0,75…2) t
D/t = 16 – 24 instalaii hidraulice
= 25 – 37 compresoare
D/b = 9…13
Radiale – inele profilate i manet (8 fig.10.4)
Recomandari de utilizare
Mansete de etansare STAS 7950-71
p< 3 MPa p ≤ 30 MPa p < 0,1 MPa p< 1,4 MPa
Disc
Forte
centrifuge
L
r

3r
2r
d
A

1
1

d
h

1
0

r

d
A

1
1

d
h

1
0

L
3r
2r
Labirint radial cu canale
circulare
Labirint radial cu
canaledreptunghiulare

b
t
D
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



62
v < 10 m/s v ≤ 0,40 m/s v < 7 m/s v < 3,8 m/s
R
a
= 1,6 µm (rugozitatea fusului)


Radiale – cu presetup (8)





b
2
) Etanri cu contacte axiale (9)

Grupa p, MPa v, m/s pv, MPa
m/s
I ≤ 0,1 ≤ 10 ≤ 1
II ≤ 1 ≤ 10 ≤ 5
III ≤ 5 ≤ 20 ≤ 50

Fig.10.2
Inele racloare
Inele din pâsl Manete de rotaie
Inel O
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



63
IV
> 5 > 20 > 50
Elemente componente:

Materiale :
funcie de mediu :
- materiale plastice (teflon,
poliamid, cauciuc)
- materiale ceramice pe faz
de carbon impregnate cu
materiale plastice
- materiale metalice: aliaje de Ni-O
2
, oxizi (MgO, Al
2
O
3
), carburi
Fiabilitatea etanrii axiale - asigurarea rezistenei mecanice
- asigurarea contactului permanent
- uzur redus
- durabilitate
4
D D
p F
2
i
2
e
p

π = - fora axial determinat de fluid (p- presiunea fluidului de
etansat)
Fa – fora din arc
Fs – fora determinat de fluid pe suprafaa de separaie
F
f
– fora de frecare
F
e
– fora de etanare
F
e
+ Fs = Fp + F
f
+F
arc
→ pentru dimensionarea pieselor componente.
Pentru presiuni foarte ridicate, ca i pentru evitarea uzurii prea rapide, se
folosesc unele construcii speciale, care realizeaz o cretere a presiunii p
s
pe
interfa:
- introducerea prin canale adecvate a unui fluid cu rol de lubrifiant,
portan hidrostatic i etanare prin baraj de presiune
p
D
e
D
i
F
e
F
s
F
a
F
f
F
p
Carcasa
Inel fix Inel alunecator
Sistem de antrenare
Arc
Arbore Etansare
Stift
Note de curs. Capitolul 10. Etanri



64
- realizarea unei portane hidrodinamice prin practicarea unor canale pe
una dintre suprafeele de etanare care s determine deformaii termice sau
mecanice controlate i zone de portan hidrodinamic cu grosimi de film
variabile

Bibliografie
1. Cristea V. – Etanri, Edit. Tehnic, Bucureti 1973
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. Draghici I etc. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
Editura Tehnic, Bucureti, 1982

?? Intrebri recapitulative
1) Pentru alegerea unui sistem de etanare eficient trebuie s se in
seama de:
a) viteza fluidului;
b) temperatur;
c) presiune;
d) calitatea suprafeelor
e) calitatea lubrifiantului.
2) Etanarea organelor de rezemare a arborilor transmisiilor mecanice
are în vedere:
a) etanarea interioar pentru meninerea lubrifiantului în zona de
ungere;
b) evitarea ptrunderii din exterior a unor impuriti;
c) atât etanarea interioar cât i evitarea ptrunderii din exterior a unor
impuriti.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

65

11. CUPLAJE
11.1. Caracterizare. Rol funcional

Cuplajele sunt organe de maini care realizeaz legtura permanent sau
intermitent între 2 arbori, cu scopul transmiterii micrii de rotaie i a
momentelor de torsiune, fr modificarea valorilor nominale i a sensului
acestora (fig.11.1).

Cuplajele se pot utiliza i pentru realizarea legturilor între un arbore i
piesele montate liber pe acesta: roi dinate, roi de transmisie, roi pentru lan.
Cuplajele pot servi ca elemente de siguran (limitare de moment, turaie,
sens).
Obiectivele utilizrii cuplajelor:
a) cuplarea arborilor chiar în cazul existenei unor abateri de la coaxilitate
(radiale, unghiulare) sau în cazul existenei deplasrilor axiale;
b) modificarea frecvenelor proprii ale agregatului din care fac parte
(cuplaje cu elemente elastice);
c) micorarea efectului solicitrilor dinamice prin înmagazinarea unei
energii poteniale la apariia supraîncrcrilor (cuplaje elastice) ;
d) cuplarea sau decuplarea arborilor în timpul mersului i sub sarcin
(cuplaje intermitente = ambreiaje).


ω
1
M
t1 M
t2
ω
2
1
2
3
4
5
1 – arbore conductor;
2 – arbore condus;
3 – semicupl
conductoare
4 – semicupl condus;
5 – element de legtur
Fig.11.1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

66
Clasificare:
1. permanente
a) fixe (rigide) - cu buce
- cu manon
- cu flane
- dinate
b) mobile (compensatoare) – cu elemente intermediare rigide
- abateri axiale
- abateri radiale
- abateri unghiulare
- abateri combinate
- cu elemente intermediare elastice - metalice
- nemetalice
2. intermitente (ambreiaje)
- dup modul de transmitere a momentelor de torsiune
- mecanice
- electromagnetice
- hidraulice
- dup caracteristicile funcionale
- comandate - cu comand mecanic
- cu comand hidrostatic
- cu comand electromagnetic
- automate - centrifuge (ω)
- direcionale (sens)
- siguran
Într-un cuplaj acioneaz urmtoarele sarcini :
- momentul de torsiune util care trebuie transmis;
- sarcini dinamice care se manifest în timpul regimului tranzitoriu;
- sarcini datorate ocurilor i vibraiilor.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

67
Mrimea acestor sarcini depinde de :
- tipul motorului de antrenare i al caracteristicilor sale mecanice
- construcia mainii antrenate i regimului de lucru
t tc
kM M =
unde :
tc
M - momentul de torsiune de calcul

t
M - momentul de torsiune nominal : M
t
= P/ω = 30P/(πn) [N.m] cu
puterea P [W], viteza unghiular ω [rad/s] i turaia n [rot/min];
k=k
1

.
k
2
– coeficientul de suprasarcin
(k
1
-coeficient dependent de maina motoare; k
2
– coefficient dependent de
maina de lucru)
Coeficientul k este funcie de:

Exemplu: k=1,6…1,7 pentru acceleraia unei mese mici, a unei benzi
transportoare cu mers uniform, acionarea cu motor cu ardere intern (MAI) cu 4
cilindri.
11.2. Elemente constructive i de calcul
ale cuplajelor permanente
11.2.1. Cuplaje permanente

a) Cuplaje fixe - îmbin rigid doi arbori formând un tot unitar. Utilizarea
acestor cuplaje impune o coaxialitate perfect a organelor cuplate, deoarece
chiar abaterile foarte mici de la coaxialitate (radiale, unghiulare) produc tensiuni
suplimentare importante în linia de arbori i reaciuni periculoase în lagre
(contact pe muchii).

k=f mersul mainii,

-uniform…
ocuri f.mari
maina motoare)

- M.E.-M.A.I.-
(6 cil.,…1)
(masa accelerat,

-f.mic…mare
tip maina lucru,

-ventilator…,
m.ridicat
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

68
Cuplajele fixe pot prelua atât momente de torsiune M
t
cât i momente de
încovoiere M
i
.
Exemple
a1) Cuplajul cu buc (fig.11.2). La aceste cuplaje (nestandardizate),
buca se execut din font sau OT. În variant constructiv cu tift (fig.11.2.a)
sau cu pene (fig.11.2.b)-
Constructiv L=2,5 d i din condiia de egal rezisten la torsiune a
arborelui i a bucei rezult:
M
t
capabil arbore = M
t
capabil buc)
at at
'
D
d D
d τ
− π
= τ
π
4 4
3
16 16
dar ( )
at at
' τ ≈ τ 3 2
( )d , , D 7 1 4 1 = ¬
Se face verificarea penelor la forfecare i strivire.
În locul penelor se introduc câte o dat dou tifuri conice cu diametrul:
d
c
≈ (0,2…0,3)d ¬
- se face o verificare la forfecare
d
M
F
tc
= (cuplu)
af
c
f
d
F
τ
π
τ ≤ =
2
4



b
L = 2,5 d
d
c
D

d

a
Fig.11.2
Bucsa
Stift
Pana
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

69
a2) Cuplaje cu manon secionat (fig.11.4) (STAS 870-)






- simbol CMO –cuplaj pentru arbori orizontali.
- simbol CMV – cuplaj pentru arbori verticali
Avantaj – arborii nu mai sunt deplasai axial la montare. Pentru siguran
suplimentar se monteaz o pan.
Prin strângerea uruburilor cu fora
F
S
(fig.11.4), apar presiuni, p, între
semicuplaje i arbore care conduc
la fore de frecare prin intermediul
momentelor de torsiune.


dp
L
p
d L
p d
d L
F
s
2
2
2 2
cos
2 2
2
2
= ⋅ ⋅ = |
.
|

\
|
=
í

α α
π
π


Fig.11.3
F
s
/2
α
F
s
/2
p dα
Fig.11.4
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

70
µπ = µ
í |
.
|

\
|
α = =
π
p
d
d
L d
p d
d L
M M
f tc
2 2 2 2 2
2
0

s
tc
s tc f
F
d
M d
F M M =
µ π
¬ µπ = = ¬
2
2

Ce efecte are F
s
în urub? – întindere i torsiune
¬ pentru predimensionare:
STAS at S s
d d i F ,
1
2
1
4
3 1 ¬ σ
π
=
i
s
– numr de uruburi ce revine unui arbore
Dar în STAS 870 se dau: i
s total
, tipul urubului i deci se face o verificare
la solicitarea compus :
( )
at t t echiv
S
S
t
S
t
d i
' tg
d
F
;
d i
F
σ ≤ σ + σ = σ ¬
π
ϕ + α
= τ
π
= σ
2 2
3
1
2
1
2
3
3
16 2
2
4 2

Aceste cuplaje pot transmite momente de torsiune maxime de circa
M
tc
∈ (18 N m…63000 N.m) i pot cupla arbori cu diametre cuprinse
între 18…200 mm.
Turaii maxime 2250 rot/min.
Notarea unui cuplaj-manon cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mrimea cuplajului, urmat de o liniu;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 870
Exemplu de notare: Cuplaj manon tip CMO, destinat cuplrii a doi
arboriorizontali ale cror capete au diametrul d = 50 mm
Cuplaj CMO 9-50 STAS 870
a3) Cuplaje cu flane (fig.11.5) STAS 769 simbol:
- CFO – pentru arbori orizontali
- CFV – pentru arbori verticali
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

71
Cele 2 semicuplaje se centreaz cu ajutorul pragului de centrare,
dup care se asambleaz cu uruburi precise (uruburi de psuire STAS 5930-)
Material: - semicuplajele 1,5 → Fc20, OLC 35, OT 45
- uruburi OL 50, OLC 45
Toate dimensiunile cuplajului (dimensiunea uruburilor i a diametrului
de montare D
S
) sunt date în STAS 769.
Cuplajele se aleg în funcie de momentul de transmis.
Se pot monta arbori de diametre diferite dar s aib acelai diametru al
cercurilor la montare a uruburilor.
Se verific prin calcul uruburile. Pentru uruburile montate psuit,
verificarea se face la forfecare i strivire:

af
S
f
S s
tc
S
d
F
D i
M
F τ
π
τ ≤ = ¬ =
4
2
2
1
i
as
s
s
s
dl
F
σ ≤ = σ
unde l
s
este lungimea tijei urubului în contact cu una dintre semicuple (cea mai
mic lungime dintre cele dou lungimi de contact ale urubului cu semicuplele);
5 3, 4 2 1
1, 5 – semicuplaj;

2 – urub de psuire cu cap hexagonal
forma A STAS 5930;

3 – piuli hexagonal STAS 4071;

4 – aib grower MN STAS 7666
Fig.11.5
Prag (umr) de centrare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

72
D
s
-diametrul de dispunere al uruburilor; d - diametrul urubului;.i
s
– numarul
de suruburi.
Pentru uruburile montate cu joc, momentul de rasucire se transmite prin
frecarea dintre flanse. Astfel, este necesar ca la montaj, sa se stranga suficient
de bine suruburile cu piuliele ( forta F
axs
). Aceasta forta solicita suruburile la
tractiune (intindere) si torsiune, calculul de verificare facandu-se asa cum s-a
demonstrat in capitolul de asamblari filetate:
¬
¹
´
¦


¬ = ¬ =
indere
torsiune
F
F F F
t
t
s ax s ax s
int
5
σ
τ
µ
µ
se calculeaz tensiunea echivalent
2 2
3
t t echiv
τ + σ = σ
Notarea unui cuplaj cu flane cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mrimea cuplajului, urmat de o liniu;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 769
Exemplu de notare: Cuplaj cu flane, tip CFO, destinat cuplrii a doi arbori ale
cror capete au diametrul d = 40 mm
Cuplaj CFO 7-40 STAS 769

11.2..2. Cuplaje permanente mobile

Cuplajele permanente mobile pot fi:
- cu elemente intermediare rigide
- cu elemente intermediare elastice
Aceste cuplaje permit mici deplasri - axiale ∆l (fig.11.6.a)
- radiale ∆r (fig.11.6.b)
- unghiulare ∆α (fig.11.6.c)
- combinate ∆l, ∆r, ∆α (fig.11.6.d)
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

73





a) Cuplaje cu ghiare - permit deplasri axiale (fig.11.7)

Fig.11.7

i
g
- numr de ghiare
Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj; i
g
= 2…3 i se
execut din font - nu este standardizat.
Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de
centrare.
∆l

r

∆α
∆l
∆α

r

a b c d
Fig.11.6
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

74
Pe fiecare cap de arbore se monteaz câte un semicuplaj; i
g
= 2…3 i se
execut din font; cuplajul nu este standardizat.
Pentru a asigura centrarea în partea lor interioar se introduce un inel de
centrare.
Elemente de calcul :
Se face numai pentru ghiare - încovoierea în seciuni de încastrare în butuc
- strivire

2
2 2
e i
tc
m
tc
t
D D
M
D
M
F
+
= =
g
t
t
i
F
F =
1

fora ce revine unei ghiare

2
2 2
1
0 50 0 30
6 2 6 2
mm / N , ... ,
h D D
i
a F
h D D
i
) a a ( F
W
M
ai
i e
g
t
e
g
t
ig
i
i
= σ ≤






∆ + ⋅
± = ± = σ



(h = h
mediu
, deoarece seciunea exact este un trapez); a- lungimea de contact a
ghearelor corespunztoare celor dou semicuple:

2
/ 7 ... 5
2
mm N p
a
D D
i
F
A
F
p
a
i e
g
z
S
t
S
= ≤

= =
(
D
e
-
D
i
)
/
2

D
m
h

h
Mtc
F
t1
D
e

D
i

Seciunea de încovoiere
a
∆a
F
t1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

75
Deplasrile axiale sunt de ordinul a 10…12 mm la dimensiuni mici (50…60 mm
- diametru) i ajung la 25 mm pentru dimensiuni mari.
b) Cuplaj Oldham (fig.11.8) - pentru deplasri radiale - cu disc radial


Fig.11.8

Manoanele (semicuplele) 3, 3’ au locauri dreptunghiulare pentru
proeminenele discului intermediar 5.
Material - semicuplaj (3,3’) →oel
- discul intermediar 5→font
Permite deplasri radiale de ordinul de mrime ∆r = 0,01 d + 2,5 mm
Permite i foarte mici deplasri unghiulare
0
3
2
= α ∆
O dat cu transmiterea micrii apare alunecarea în ghidaje, discul
intermediar executând o micare planetar, centrul su se deplaseaz pe un cerc
cu diametrul ∆r. La o rotaie complet a arborilor, centrul discului intermediar
face 2 rotaii.
Ca urmare a alunecrii se produce uzur; randamentul are valori cuprinse
între η= 0,93…0,97 – ca urmare a alunecrii.
Verificarea acelor cuplaje – se face pentru discul intermediar – ghearele la
torsiune din contact.
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

76
b) cuplaje cardanice (fig.11.9) - permit deplasri unghiulare ∆α.


Fig.11.9
2R – diametrul mediu corespunztor fusurilor. Cele dou furci 1, 3 sunt montate
în plane perpendiculare. Unghiul α ∈ [0,45
0
] - teoretic. Practic din cauza
variaiei mari a turaiei arborelui condus în raport cu cel conductor α se
limiteaz la 7…8
0
.
α
ω
= ω
cos
max
1
2

α ω = ω cos
min 1 2

=
α
=
ω
ω
¬
2
2
2
1
cos
min
max 0 0
10 031 1 5 008 1 = α = α pentru , si pentru , .
Domeniu de utilizare: autovehicule, tractoare (la prize de putere).
Se pot lega mai multe cuplaje cardanice în serie - cuplaje bicardanice
(fig.11.10).
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

77

Fig.11.10

Elemente de calcul – se exemplific numai calculul fusurilor crucii
cardanice (2) care face legtura între cele dou furci (1, 3).
Intereseaz fora maxim, deoarece, dei M
t1
=ct, rezult o for variabil,
ca urmare a variaiei unghiului α.
Din condiia de transmitere a puterii : P
1c
= P
2c

2 2 1 1
ω ⋅ = ω ⋅
t t
M M


max min t
min max t
M
M
2 2
2 2
ω
ω

Deci:
α
=
α ⋅ ω
ω
=
ω
ω
=
cos
M
cos
M
M
M
t
t
min
t
max t
1
1
1
1
2
1 1
2

i :
α
= = ¬ =
cos R
M
R
M
F
R
M
F
t max t
max
t
2 2 2
1 2
2
2
2


α
=
cos R
M k
F
t
max
c
2
1
2

2R
F
2



F
2
F
1
F
1
M
t1
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

78
Cunoscând F
2max c
– se calculeaz fusurile i rezemarea acestora (buce sau
rulmeni). Aceste cuplaje sunt supuse la vibraii torsionale – apar vibraii
parametrice.
d) Cuplaj dinat STAS 6589 - permanent mobil (compensator) cu
elemente intermediare rigide permite deplasri combinate.
Este format (fig.11.11) din dou manoane (1) cu dantur interioar,
prinse între ele cu uruburi i doi butuci, cu dantur exterioar, fiind etanai cu
inele de etanare O (3), deoarece – pentru micorarea uzurii – cuplajul
funcioneaz cu ungere. Dantura butucului are o form sferic.
Deplasri axiale: ∆r = 1…2 mm

e) Cuplaje permanent mobile (compensatoare) cu elemente
intermediare elastice
Elementele intermediare elastice pot fi din:
- piele, cauciuc, materiale plastice
- metal sub form de arcuri foi, elicoidale, band.
Au avantajul c, pe lâng faptul c permit deplasri, amortizeaz ocurile
sau schimb frecvena proprie.
Rolul principal al cuplajelor elastice const în: atenuarea ocurilor
torsionale, prin acumularea elastic temporar a lucrului mecanic i redarea
Fig.11.11


r

1

2




3
1 – manon

2 – butuc

3 – inel
etanare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

79
acestuia sistemului, printr-o revenire treptat a elementului elastic la forma i
poziia iniial i deasemenea limitarea vibraiilor nocive, de rezonan.

ϕ ∆

=
t
M
c rigiditate
e
1
) Cuplajul elastic cu boluri (fig.11.12) STAS 5982
Se compune din 2 semicuple (3, 3’) montate prin pene paralele (2, 2’) pe arbori
1, respectiv 1’. Elementele intermediare sunt compuse din bolurile 4 i
manoanele elastice 7.

Fig.11.12

Materiale: - semicuplaje OL 37, OT 50 sau Fc 20
- bol →OLC 45
- manon 7 → cauciuc
În STAS se dau: - diametrul de dispunere a bolurilor
- nr. boluri i
b

- geometria bolului i a manonului
Calcul elementelor intermediare se face la:
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

80
- bol-încovoiere
2
0
3
70 45
2
32
mm / N
D i
M
F ,
d
l F
W
M
ai i
tc
t
t
i
i
i
= σ ≤ σ
=
π

± = ± = σ

- manon –
presiune de contact
- pe bol (p
m

- b
) -

- pe
semicuplaj (p
m

sem
)
pentru elemente STAS , max (p
m-b
, p
m-semicuplaj
) = p
m-b

2
2 2 1 mm / N , p
d l
F
p
adm
t
mb
= ≤ =
Aceste cuplaje se aleg în funcie de momentul M
tc
. Permit deplasri
unghiulare pân la 1
0
i deplasri radiale i axiale de câiva mm.
e
2
) Cuplaje cu arcuri elicoidale = cuplaje permanent mobile cu elemente
intermediare elastice metalice.
Pe periferia semicuplajelor 1 i 2 se monteaz arcuri elicoidale cu
prestrângere iniial în nite locauri (F
1
). În timpul funcionrii putem avea
urmtoarele 2 situaii :
1.
1 t 1
M R Z F ≥ ⋅ ⋅ ¬ arcurile nu se deformeaz mai mult – deci cuplajul
funcioneaz ca un cuplaj rigid
F
1
– fora de prestrângere iniial
z – numr arcuri

2.
1 1 t
M R z F ≤ ⋅ ⋅ - începe s se deformeze dup caracteristica sa liniar.
- funcioneaz ca un element elastic

d

l
l
F
t
Sectiunea de
incovoietre
Sectiunea
de strivire
d
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

81








11.3. Elemente constructive i de calcul ale ambreiajelor

Ambreiaje sau cuplaje intermitente comandate se folosesc, pe scar larg,
la sistemele de acionare care necesit cuplri i decuplri repetate, modificarea
regimurilor de funcionare, schimbarea sensului de micare. Ambreiajele pot fi
clasificate în ambreiaje rigide i ambreiaje cu friciune.

11.3.1. Ambreiaje rigide

Din aceast categorie fac parte cuplajele cu gheare frontale i cu dini.
Exemplu: ambreiaj cu gheare (fig.11.13)





1


2
f

F
1
F
f
1
F
1
F
1
R

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

82

Pe arborele 2 se monteaz pene paralele sau arborele este prevzut cu
caneluri. Ghearele, de obicei, au form trapezoidal, ferstru (transmit numai
într-un singur sens). Semicuplajul 4 este mobil pe axa arborelui 2. Deplasarea se
face cu ajutorul unor pârghii, iar apsarea se face cu ajutorul unor arcuri.
Materiale: F
c
200, mai frecvent OT 50, OLC 10, OLC 15, la care se
efectueaz un tratament termic de cementare în special în zona ghearelor.
Numr de ghiare: i
g
= 3…60
Când profilul ghearelor este dreptunghiular cuplarea i decuplarea se face
numai în gol. Pentru profilul trapezoidal, cuplarea se face în gol i decuplarea în
sarcin.
Calculul cuplejelor cu gheare se face pentru
- gheare la: încovoiere;
presiune de contact;
- fore de ambreiere i debreiere, necesare pentru dimensionarea
mecanismelor respective (arcuri).
Exemplu de calcul: considerm o ghear de profil trapezoidal.



3
4
Fig.11.13
1
2
Sistem de ambreiere
Q
Forme de
gheare
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

83


Fora se transmite prin normala la contactul ghearelor
m
tc
t f
D
M 2
F ; tg N N F = ϕ = µ = - cunoscut
( )
( ) ϕ + α
= ¬ ϕ + α =
ϕ
=
cos
F
R cos R F ;
cos
N
R
t
t

( ) ϕ + α = tg F F
t a
° = ϕ 6 5
Pentru a nu se produce blocarea ghearelor, trebuie îndeplinit condiia ca
α > 2ϕ
Mai exist frecare i pe pan în momentul când ambreim (cuplarea) .


'
t
'
t
m
t tc
F
2
d
F
2
D
F M ¬ ⋅ = = ¬ fora de ambreiere Q
( )
d
M 2
tg F F F Q
tc
t
'
t a
µ + ϕ + α = µ + =
M
t
D
m
F
t
F
a
F
f
ϕ
α
α
R
N
F’
t
F’
t
D
m
d
µF’
t
=F’
a

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

84
Fora de debreiere Q
1
este mai mic – contribuie i fora ( ) ϕ − α = tg F F
2
'
a

( ) ϕ − α − µ = − = tg F F F F Q
t
'
t
'
a
'
f 1


11.3.2. Ambreiaje cu friciune

a) Elemente geometrice
a1) Cu o suprafa de frecare (fig.11.14)

a2 Ambreiajul multidiscular (cu discuri multiple) (fig.11.15)
Fig.11.14
dρ ρ
D
i

D
e

dA

1

2
-
variabil
1 3 5 4 2
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

85

Fig.11.15

Pe arborele 1 se monteaz fix un manon 3 prevzut la interior cu o serie
de caneluri. Pe arborele condus 2 se gsete o poriune prevzut de asemenea
cu caneluri. În aceste caneluri se introduc în mod alternativ nite discuri
prevzute cu caneluri la interior sau exterior dup felul montrii.
La ambreiajele cu friciune (cu una sau mai multe suprafee de frecare)
elementul elastic este frecarea între 3 i 4, atunci când semicuplajul 4 se apas
cu fora Q pe semicuplajul 3. Viteza unghiular ω
2
nu devine instantaneu egal
cu ω
1
.
Atâta timp cât ,
D
M 2
F F
m
tc
t f
= discul 4 nu se pune în micare ω
2
=0 ¬
discul patineaz i ¬ cldur i uzur
Dac F
f
> F
t
¬ ω
2
crete

pân când ω
2
= ω
1
. Acest timp necesar creterii
lui ω
2
se numete perioad de ambreiere T.
Calculul ambreiajului cu o singur suprafa de frecare se reduce la
determinarea suprafeelor de frecare (D
e
, D
i
) i a forei de ambreiere Q.

tn t tc f
M M k M M β = = =
1 3 5.3 5.4 4 2
Q
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

86
β - coeficient de suprasarcin, explicitat pentru maina de lucru i maina
motoare.
M
tn
– momentul de torsiune nominal la maina motoare.

Momentul de torsiune se transmite prin frecare, astfel c se poate obine prin
integrare
( )
3
i
3
e
3
i
3
e
2
De
2
Di
f
D D p
12 8
D D
p
3
2
d p 2 M − µ
π
=

π µ
í
= ρ µρ πρ = ,
p fiind presiunea medie de contact, considerat constant pe suprafaa de
contact; µ- coeficientul de frecare dintre discuri; ρ- raza curent de contact; dρ-
elementul infinitezimal de raz, în funcie de care se face integrarea.
Se alege raportul 8 , 0 6 , 0 = = α
e
i
D
D

deci ( )
( )
3
3
a
tn
e
3 3
e a tn f
1 p
M 12
D 1 D p
12
M M
α − µ π
β
= ¬ α − µ
π
= β =
Fora de ambreiere:
( )
2
i
2
e
2
De
2
Di
2
i
2
e
D D
4
Q
p
8
D D
p 2 pd 2 Q

π
= ¬
í

π = ρ πρ =
Q
1
3
4
5
D
i
D
e ω
1
ω
2
=variabil
Sistem de cuplare
D
e
D
i
ρ

Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

87
sau
( )
( )
3
i
3
e
2
i
2
e
t 2
i
2
e
3
i
3
e
tn
D D
D D
M
D D
4
D D
M 12
Q


µ
= −
π

− πµ
β
=
Condiiile unei bune ambreieri
- ambreieri i debreieri s se fac fr ocuri
- contactul s fie uniform
- arborii d fie centrici
- s se asigure o bun evacuare a cldurii
- s se evite variaia coeficientului de frecare în timpul funcionrii
- durata ambreierii s fie scurt pentru a reduce înclzirile i uzura
- acionarea uoar Q < 50…100 N
- reglaj i întreinerea uoar
- gabarit redus
Observaie: Toate ambreiajele trebuie s fie cât mai aproape de lagre pentru a
nu se situa în zona deformaiilor mari ale arborelui.
b) Procesul (fenomenul) ambreierii
Considerm schema de acionare, arbore motor – ambreiaj – arbore condus
I
1
- momentul de inerie a prii conductoare, redus la arborele
conductor.
I
2
- momentul de inerie ale prii conduse redus la arborele condus.
Ecuaia de bilan energetic:
ω
1
ω
2
M
tn
M
tr
M
ta
M
f
I
1
I
2
Arbore motor
(MM)
Arbore
condus
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

88

2 r 2 p a m 1
L L L L + + ≥
unde: L
1m
= lucrul mecanic disponibil la arborele motor
L
a
= lucrul mecanic opus de forele de inerie reduse la arborii
ambreiajului
L
p2
= lucrul mecanic pierdut prin frecare în ambreiaj
L
r2
= lucrul mecanic rezistent de pe arborul condus care înglobeaz atât
rezistenele pasive din transmisia mainii de lucru cât i rezistenele utile opuse
de acesta în procesul funcionrii.
- În stare debreiat (discurile ambreiajului îndeprtate) – viteza
unghiular ω
1
a arborelui motor este constant i egal cu viteza unghiular
nominal ω
1n
a motorului, iar arborele condus este în repaos (ω
2
=0).
- La ambreiere, momentul de frecare M
f
începe s creasc treptat în
timp, dar arborele condus începe s se roteasc numai când momentul de frecare
atinge valoarea M
t rez.
(punctul A). În tot acest timp (0 - t
1
) întreaga energie
cedat de la arborele motor se transform în cldur i uzura discului de
friciune.
- În perioada urmtoare (T - t
1
), corespunztor timpului t
2,
momentul de
frecare trebuie s înving pe lâng momentul rezistent M
t rez.
i momentul dat de
forele de inerie ale maselor în micare M
ta
(M
f
= M
t rez.
+ M
ta
). Acest moment se
menine constant pân când ω
1
= ω
2

- Dup terminarea ambreierii, la timpul T, când cei doi arbori s-au
cuplat, momentul de accelerare devine 0 (M
ta
= 0), iar ambreiajul continu s
transmit momentul rezistent M
t rez.

- În toat perioada de timp t
2
– între suprafeele de frecare ale
ambreiajului exist alunecarea dat de viteza relativ a celor dou discuri (ω
1
-
ω
2
) → cldur i uzur
Intereseaz cunoaterea urmtoarelor mrimi : T, L
p
, P
f
(puterea pierdut prin
frecare), h (numrul de ore de funcionare).
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

89
Durata de ambreiere T
T = t
1
+ t
2
; t
1
= timp de patinare total =f (sistemul de ambreiere,
abilitile mecanicului)
t
1
≈ (0,2…0,7)s = f(tractor, atovehicul, automobil etc).
Ecuaia de momente

2 2 rez t f 1 1 tn
I M M I M ε ⋅ + = = ε +
admiând o variaie liniar a vitezei unghiulare
t
1 n 1 1
⋅ ε − ω = ω
t
2 2
ε = ω
pentru t =
2 1
n 1
2 2 2 2 1 n 1 2 1 2 1
t t t t t
ε + ε
ω
= ¬ ε = ε − ω ¬ ω = ω ¬ +
Din ecuaia de echilibru de momente rezult:
2
. rez t f
2
1
tn f
1
I
M M
;
I
M M

= ε

= ε
deci
2
. rez t f
1
tn f
n 1
2
I
M M
I
M M
t

+

ω
=
ε
1


ε
2
ω
1
ω
2
demarare
M
f



0

ω


0

ε


0
t
1
t
2


ambreiere
M
f



0

ω


0

ε


0
t
1
t
2


T
ω
1
ω
2
T t


ω

t




t
A
M
t

r
e
z
M
t

r
e
z

t
t
t
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

90
punând condiia c
tn max f f
M M M β = = i c motorul este folosit la
momentul nominal
tn . rez t
M M =

( ) ( )
( )
2 1
2 1
tn
n 1
2
tn
1
tn
n 1
2
I I
I I
1 M
I
M 1
I
M 1
t
+


− β
ω
=
− β
+
− β
ω
= ¬
Observaii:

( )
g 4
volant GD
2 , 1 I 2 , 1 I
2
v 1
= ≈
I
v
– momentul de inerie masic al volantului
( )
2
r m
r R
2
m
I I I
2
2 2 2 1
2 v 1 v v
+ + = + =
m
1,2
= masele corpului 1, 2 G – greutatea volantului, D – diametrul, g
– acceleraia gravitaional;
I
2
= ? din condiia de accelerare a maselor de dup ambreiaj
( ) ( )
2
2
xi x
2
i
n
1 x
2
xf x
2
f
2
n 1
2
2 a
I
2
I
2
mv
2
I
2
v m
2
I
L ¬
¯
ω
− −
¯
ω
+ =
ω
=
=

unde : m = masa total a agregatului (autovehicul + maina de lucru tractat)
v
f
, v
I
= viteza final de deplasare a autovehiculului dup ambreiere
respectiv iniial;
ω
xf
, ω
xi
– viteza unghiular final respectiv iniial a unui element
oarecare x
La autovehicule, influena maselor în micare de rotaie de dup ambreiaj
este foarte mic cca 5%
( )
2
n 1
2
i
2
t
2
i
2
t
2
n 1
2
g
v v G
05 , 1 ) v v (
m
05 , 1 I
ω

= −
ω
≈ ¬ , m fiind masa, respectiv
greutatea total (G) a autovehicului (cu, eventual, remorc);
β= f(maina motoare, maina de lucru, tip ambreiaj)
r

R

1



2
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

91
exemplu: β = 2, 5…4 pentru tractoare de transport cu ambreiaje facultativ
cuplate cu arcuri compresoare.
În cazul acionrii motoarelor cu turaie constant (maini electrice
asincrone)

ta n 1
2 a
ta
2 n 1
. rez t f
2 n 1
2 1
M
L 2
M
I
M M
I
t , 0 t
ω
=
ω
=

⋅ ω
= ≈
- Lucrul mecanic pierdut prin frecarea în ambreiaj la o ambreiere (L
p
)
dt M d M L L L L
a t t p 2 p 1 p p
ω
í
= ϕ
í
= + =
a f
1
2
1
a
1 t
0 1
f
1 p
M
t 2
t
dt t
t
M
L ω = ω
í
=
1 n 1
m
n 1 . rez t 1 p
t i
2
D
Q
2
1
t M
2
1
L ⋅ ω ⋅ ⋅ µ
β
= ⋅ ω ⋅ =
( )
2
t
M
2
t
M dt M L
2 n 1
tn
2 n 1
f 2 1
2 t
0
f 2 p
ω
β =
ω
≈ ω − ω
í
= (≈ deoarece
exist o zon de la A când M
f
variaz liniar)
dar ( )
|
|
.
|

\
|

+

− ω = ε + ε − ω = ω − ω
2
. rez t f
1
tn f
n 1 2 1 n 1 2 1
I
M M
I
M M
t t
ω
1
ω
2
ω
a
t
t
1
t
2
ω
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

92
c) Înclzirea ambreiajului
- la ambreieri repetate, puterea pierdut prin frecare la z ambreieri pe or
va fi :
3600
z L
P
p
f

= (L
p
– N
.
m; z – ambreiere/or; P
f
–W)
Transformând puterea la frecare în cldur i scriind ecuaia de bilan
termic se obine :
C 90 80
A
P
adm . med
c c
f
0 . med

= θ ≤
α
+ θ = θ

C m
W
v 8 , 2 71 , 12
2
a c

+ = α
A
c
=aria exterioar a carcasei (m
2
)
θ
0
=temperatura mediului înconjurtor
v
a
- viteza aerului de lâng carcasa ambreiajului i poate fi considerat ca
fiind viteza autovehiculului în treapta respectiv de vitez ( m/s).
- În cazul ambreierilor singulare, întreaga cantitate de cldur produs la
o ambreiere (z=1) se consider c este înmagazinat de discul de friciune
C 200 180
mc
L
adm
p
0

− = θ ≤ + θ = θ
m = masa discurilor de friciune (kg); c – cldura specific ( J / (kg .
o
C)
c = 450 J/(kg
0
C) pentru disc din oel
c = 540 J/(kg
0
C) pentru disc din font
d) Durabilitatea ambreiajului
Uzarea ambreiajului se apreciaz prin intensitatea energetic a uzrii
adm
f f
uz
q
P h
i s A
W
V
q ≤

⋅ ⋅
= = = (0,04…0,1).10
-9
[m
3
/ J] pentru oel (font)/ferodou
cu funcionare uscat
= (0,02…0,06) pentru oel (font)/ferodou cu funcionare
în ulei
q – uzura volumetric specific;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

93
V
uz
– volumul de material uzat; ;
W
f
– energia transmis prin frecare;
h - durata de funcionare ;
A – aria de contact (frecare);
s – grosimea materialului uzat;
i – numrul suprafeelor de frecare
f adm
P q
i s A
h
⋅ ⋅
= ¬

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de maini. Edit.Tehnic, Bucureti, 1970
2. Drghici I. .a. – Calculul i construcia cuplajelor. Edit.Tehnic,
Bucureti,1978;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative (exemple)
1) Cuplajele fixe se utilizeaz pentru:
a. îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi;
b. îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplasrii axiale;
2) Cuplajele cu flane se aleg în funcie de:
a. diametrul arborelui pe care se monteaz;
b. momentul de torsiune;
c. turaia arborelui;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

94
3) La cuplajele cu flane ale cror uruburi sunt montate psuit, verificarea
acestora se face la:
a. forfecare i strivire;
b. torsiune i întindere;
4) Cuplajele cu gheare permit:
a. deplasri axiale ale arborilor;
b. deplasri radiale ale arborilor;
c. deplasri unghiulare ale arborilor;
5) Cuplajele cardanice permit deplasri:
a. radiale ale arborilor;
b. unghiulare ale arborilor;
c. axiale ale arborilor;
6) La cuplajele cu gheare calculul acestora se face la
a. încovoierea i strivirea cuplajului;
b. torsiune;
c. încovoierea i strivirea ghearelor;
7) Ce cuplaje pot fi utilizate în urmtoarele condiii:
a.îmbinri ale arborilor care permit deplasri axiale;
b. îmbinri ale arborilor rigizi;
c. pentru evitarea ruperii pieselor
8) Cuplajele elastice cu boluri permit compensarea unor:
a. dezaxri radiale i unghiulare;
b. dezaxri axiale;
c. dezaxri unghiulare;
9) Alegerea dimensiunilor principale ale elementelor cuplajului cardanic se
face în funcie de:
a. momentul de torsiune nominal;
b. diametrul arborelui;
c. turaia arborelui;
Note de curs. Capitolul 11. Cuplaje

95
10) Pentru cuplajele cu flane, pragul de centrare (inelul de centrare) este
necesar pentru:
a. evitarea apariiei solicitrilor suplimentare;
b. pentru evitarea deplasrii axiale a acestuia;
c. nu are motivaie;






Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

96

IV. TRANSMISII MECANICE
Generaliti

Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de transmitere a
micrii i prin randamentul energetic:
1
2
2
1
12
P
P
n
n
i = η = unde n
1
, n
2
sunt turaiile la intrarea în transmisie,
respectiv ieire, iar P
1
i P
2
sunt puterile la intrare i ieire. Se convine notaia cu
indicele 1 pentru intrarea i cu indicele 2 pentru ieirea din transmisie.
Schema unei transmisii mecanice este indicat în fig.12.1
T.M. pot fi :
- roi cu friciune
- roi cu elemente elastice sau articulate (curele, lan)
- angrenaje - cilindrice (cu dini drepi, dini înclinai)
- conice
- melcate
sau combinaii ale acestora.

C
C
TM
MM
ML
MM – main motoare: ME; MAS; MAC; MH;
ML – main de lucru;
TM – transmisie mecanic;
C - cuplaj
Fig.12.1
i
12
η
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

97
12.Transmisii prin roi dinate
12.1. Caracterizare. Rol funcional


Angrenajul e mecanismul cu roi dinate care servete la transmiterea
direct i forat a micrii de rotaie de la un arbore conductor (1) la un arbore
condus (2).
Roile dinate sunt organe de maini care au la periferia lor dini dispui în
mod regulat pe suprafeele teoretice numite suprafee de rostogolire.
Roata dinat montat pe arborele conductor se numete pinion i se
rotete cu turaia n
1
sau viteza unghiular ω
1
, iar roata dinat condus, montat
pe arborele condus, se rotete cu turaia n
2
(viteza unghiular ω
2
).
Procesul continuu de contact între dinii roilor conjugate ale unui
angrenaj, în vederea asigurrii micrii neîntrerupte a celor dou roi dinate, se
numete angrenare.
Angrenajul poate transmite micarea în ambele sensuri.
Avantaje :
- raport de transmitere constant :
2
1
n
n
i = ;
- durabilitate i siguran în funcionare;
- dimensiuni i gabarit reduse;
- transmiterea puterii într-un domeniu larg de viteze i rapoarte de
transmitere.
Dezavantaje:
- necesitatea unei precizii înalte de execuie i montaj;
- funcionarea cu zgomot la viteze ridicate;
- rapoarte de transmitere discrete (numrul dinilor este un numr
natural).

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

98

Materiale
Roile dinilor se pot construi dintr-o gam foarte larg de materiale
metalice i nemetalice. Alegerea raional a sortimentului de material trebuie s
aib în vedere sarcinile ce se transmit prin dantur, durata total de funcionare,
viteza i precizia de execuie.
Oeluri: oel carbon de calitate pentru cementare i îmbuntire STAS 880
(OLC45)
oeluri aliate pentru construcia mainilor STAS 791-66-80 : 41MoCr11
oel carbon turnat în piese STAS 600
oel aliat turnat în piese STAS 1773
Fonte: maleabile STAS 569 : Fmp 70-02
cu grafit nodular STAS 6071 : Fgn 700-2
antifriciune STAS 6707
Metale neferoase : bronzuri – Cu Sn 10; CuSn 6Zn 4Pb4-STAS 197/2
Materiale nemetalice : bachelita, textolit, lignofol, poliamide.

12.2. Legea fundamental a angrenrii
(teorema Willis)
Legea fundamental a angrenrii arat condiia ce trebuie s-o
îndeplineasc curbele de profil care mrginesc doi dini în contact (dini
conjugai), pentru ca transmiterea micrii s se poat realiza cu un raport de
transmitere constant (fig.12.2).
0
1
, 0
2
- centre de rotaie ; a distan dintre axe
V
1M
= R
1
ω
1
(O
1
M) , V
2M
= R
2
ω
2
(O
2
M)
N-N – normala comun în punctul de contact al profilelor
T-T – tangenta comun în punctul de contact al profilelor
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

99
Se descompun vitezele : V
1M
i V
2M
dup N-N i T-T;
t
2
n
2 M 2
t
1
n
1 M 1
V V V V V V + = + = ;

Din momentul intrrii în angrenare a punctului M (primul contact) pân la
ieirea din angrenare (ultimul contact), punctul M descrie o curb plan numit
traiectoria de angrenare
Elementele 1 i 2 fiind rigide,
transmiterea micrii devine posibil
numai dac V
n
1
= V
n
2

2 2 n 2
1 1 n 1
V V
V V
α =
α =
cos
cos

2 2 2 1 1 1
2 2 1 1
R R
V V
α ω = α ω
α = α ¬
cos cos
cos cos

dar

2 2 b 1 1 b
2 b 2 2 2 2
1 b 1 1 1 1
R R
R T O R
R T O R
ω = ω ¬
¦
¹
¦
´
¦
= = α
= = α
cos
cos

deci :
1 b
2 b
2
1
2
1
12
R
R
n
n
i =
ω
ω
= =
Observaii importante:
Dac i
12
= ct, atunci trebuie ca ct
R
R
1 b
2 b
=
Se observ c O
1
O
2
taie normala N-N în punctul C i c
2 2 1 1
CT O CT O ∆ ∆ ~
(dreptunghice i unghiul C opus la vârf)

12
2
1
2
1
2 2
1 1
i
C O
C O
C T
C T
T O
T O
= = = ¬
Fig.12.2
a

C
α
1

V
1M

V
2M

V
1
n
=V
2
n

V
1
t


ω
2

O
2


α


α
2

M


C
1
T
N

α
1
α
O
1


ω
1
N
T
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

100
deci, dac
2 2
1 1
T O
T O
= ct atunci i
C O
C O
2
1
= ct, îns O
1
i O
2
sunt constante – ca atare
punctul C trebuie s fie fix.
Punctul C = polul angrenrii sau centrul de rotaie al vitezei relative.
-Se poate enuna legea fundamental a angrenrii:
Pentru ca angrenarea s fie posibil i s se realizeze cu raport de
transmitere constant, profilele conjugate ale dinilor trebuie astfel construite,
încât în timpul angrenrii, normala lor comun în punctele succesive de
contact s treac prin polul angrenrii.
Concluzii
1) Deoarece V
1
≠ V
2
, dei V
1
n
= V
2
n
¬ V
1
t

≠ V
2
t
, deci profilele dinilor în
contact se rostogolesc cu alunecare ;
2) Traiectoria angrenrii este o dreapt suprapus normalei comune N-N,
deci trece prin pol; când M ajunge în C, au loc relaiile :
V
1
este paralel cuV
2
; V
1
= V
2
= V
1
n
= V
2
n
= V
C
⊥O
1
O
2
i V
1
t
= V
2
t
= 0
(alunecare nul). În C – numai
rostogolire.
3) Cercurile tangente în C, cu
centrele O
1
i O
2
,se numesc cercuri de
rostogolire ( razele r
w1
i r
w2
)
r
w1
ω
1
= r
w2
ω
2

1 w
2 w
2
1
12
r
r
i =
ω
ω
= ¬ =
ct
4) Fora se transmite de la o roat
la cealalt prin normala de
contact
1 b
1 t
1 b
1 t
1 1
1 t
1 n
d
M 2
r
M
T O
M
F = = = r
b1
= raza cercului de baz

ω
1
ω
2
M
t1
M
t2
F
n1
F
n2
O
2
O
1
C
T
1
T
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

101
Curbe folosite pentru construcia profilurilor dinilor conjugai
Satisfacerea legii fundamentale a angrenrii este asigurat de orice pereche de
curbe reciproc înfurate : curba generat de un punct situat pe o generatoare
(rulet) care se rostogolete fr alunecare pe baz fix.
Dac baza are raza foarte mare r
b
→∞ (dreapt)¬cicloid propriu-zis
Dac ruleta R
G
→∞ iar baza este un cerc fix ( r
b
)¬ evolvent
Cea mai utilizat este evolventa
de ce ?
- angrenajul cu dini în evolvent nu este sensibil la abaterile distanei dintre axe,
deoarece profilele dinilor conjugai fiind evolvente rmân în contact pe o nou
linie de angrenare, deci raportul de transmitere nu-i schimb valoarea ;
- roile cu dini în evolvent se pot prelucra cu o
scul simpl având profil rectiliniu ;
- angrenajele evolventice se controleaz uor cu
aparate obinuite de msurat dimensiuni.
Condiia rostogolirii fr alunecare:
arcul de cerc AT = segmentul de dreapt NT
( ) α = θ + α tg r r
b b

Fig.12.3
C

R
G
M
2
R
G
M
1
G
2
G

G

G

r
b

B
B – baza; G -generatoarea
C
1
– epicicloid;
C
2
– epicicloid;
C – cicloid

R
G
C
2 C
1
M
O
T
Evolvent
N
1
N
A
θ
α
r
b
r
b1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

102
[ ]

45 ... 10 ev inv tg ∈ α α = α = α − α = θ
Functia invα se numete funcia involut sau evolvent de argumentul α. Unghiul
α se numete unghi de presiune i poate lua valori cuprinse între 10 i 45
o
.
12.3. Elementele geometrice ale angrenajelor (STAS 6522)
Se disting elemente geometrice ale fiecrei roi dinate i elemente geometrice
ale angrenajului în ansamblul su.
A. Elementele geometrice ale roii (fig.12.4)
- cercul de vârf;
- cercul de baz;
- cercul de rostogolire;
- înlimea dintelui;



Cercul de
baz
T
2
O
2
C
T
1
O
1
h
h
f





h
a

Cerc de vârf
(exterior)
Cerc de fund
(interior)
h
a
= h
*
oa
m
h
f
= h
*
of
m
c* = hg - ha
Linia de angrenare
Cerc de rostogolire
Fig.12.4
O
2
T
2
T
1
a

Cerc de rostogolire
Cerc de vârf
Cerc de fund
Cerc de fund
O
1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

103
Cremaliera de referin
Cremalier: când z →∞ roata dinat devine cremalier ¬ cercurile
devin drepte, iar evolventa devine profil rectiliniu (fig.12.5).
Elementele geometrice standardizate se definesc pe cremaliera de
referin:

m
h
h
a
a
=

(coeficientul înlimii capului dintelui)
m
c
c =

(coeficientul
jocului danturii) m /
f f
ρ = ρ

(coeficientul racordrii piciorului dintelui).
Cremaliera de referin standardizat: α=20
o
; h
*
a
=1; c
*
=0,25; ρ
*
f
=0,38

a) pasul danturii p - msurat pe cercul de divizare = distana dintre 2 flancuri
omologe consecutive
p
b
= pas pe cercul de baz;
b) modulul - parametrul principal al unui angrenaj m. Modulul m este o
mrime standardizat prin STAS 822:
d
1
= z
1
p, rezult d
1
= z
1
p/ = z
1
m ; z
1
= numrul de dini.
Observaie important: roile dinate cunjugate pot angrena numai dac sunt de
acelai fel i au acelai pas i deci acelai modul.
c) Diametrele caracteristice
- de vârf (exterior) d
a
: d
a1
= d
1
+ 2h
a
; d
a2
= d
2
+ 2h
a

α
h


p/2 p/2
p
ρ
f
Dreapta de cap

Dreapta de referin

Dreapta de picior
Fig.12.5
h
a

h
f

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

104
- de fund (interior) d
f
: d
f1
= d
1
- 2h
f
; d
f2
= d
2
- 2h
f

- de divizare (de generare) d: d
1
= m z
1
; d
2
= m z
2

- de rostogolire d
w

- de baz d
b
: d
b1
= d
1
cosα; d
b2
= d
2
cosα; (α = 20
o
)
d) Înlimea dintelui h:
- înlimea piciorului dintelui h
f
;

h
f
= h
*
f
m ; h
*
f
– coeficientul înlimii
piciorului dintelui
- înlimea capului din h
a
; h
a
= h
*
a
m; h
*
a
- coeficientul înlimii capului
dintelui
- jocul la fund danturii c = h
f
- h
a
; c = 0,25 m
Pentru roile dinate obinuite : h
a
= m; h
f
= 1,25 m
B)Elemente geometrice ale angrenajului
În procesul de funcionare, punctele succesive de contact definesc segmentul de
angrenare AE.
Puncte pe linia de angrenare: A – punctul de intrare în angrenare; E – punctul
de ieire din angrenare; B, D – punctele de angrenare unipar.
{ } { } { }
b 2 1 2 e
b
b
p E A B T T c A
cos p
z
cos d
z
d
p
− = =
α =
α π
=
π
=

{ } { } { }
{ } { }
2 1 2 1
b 2 1 1 e
T T 0 0 C
p E A D T T c E

=
− = =










p
b
p
b
A
B
C
D
E
d
a2
d
f2
d
2
d
1
d
a1
d
f1
Linia de
angrenare
O
1
O
2
ω
2
ω
1
T
1
T
2
C
e2
C
e1
1
A
1
B
1
C
1
D
1
E
1
2
A
2
B
2
C
2
D
2
E
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

105
Corespunztor celor doi dini conjugai, punctele specifice pe linia de angrenare
sunt: A
1
, A
2
, B
1
, B
2
, C
1
, C
2
, D
1
, D
2
, E
1
, E
2

Se definete :
b
p
AE
e rostogolir de cerc pe Pasul
angrenare de Arc
= = ε
ε = grad de acoperire i reprezint, sub aspect fizic, numrul mediu de
perechi de dini aflate simultan în angrenare;
ε > 1 pentru ca angrenarea s fie continu, micarea s fie uniform i raportul
de transmitere i = constant
Dac pinionul are un numr foarte mic de dini (z
1
< 17) i angreneaz cu
o roat condus cu numr mare de dini (z
2
>>17), în timpul procesului de
angrenare apare fenomenul de interferen, care const din tendina de
ptrundere a vârfului dinilor roii (z
2
) în profilul evolventic al dinilor pinionului
(z
1
).
Evitarea acestui lucru se poate face prin :
- alegerea unui numr minim de dini z
1

min

- corijarea danturii

Numr minim de dini : z
1min

În ∆BC
α
= ¬
α
=
α
=
α
=
α
= = α
2
*
a
min
o
a
*
o
*
a 0 a
0 a
sin
h 2
z
sin mz
m h 2
sin
2
d
m h
sin ) 2 / d (
h
sin OC
h
BC
C A
sin


Cum scula cremalier se caracaterizeaz prin:
( ) 17
20 sin
h 2
z 20 , 1 h
2
o
*
min o
*
a
= = ¬ = α = dini
d
b
d
h
o
N
N
α
α
C
B
A
T
T
Scula cremalier
O
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

106
Corijarea danturii
Se deplaseaz scula cremalier fa de linia de referin T-T cu distana x, care
se exprim în funcie de modulul m:
→ = ξ ξ =
m
x
m x deplasarea specific sau coeficient de deplasare (corijare)
Dac x > 0 ¬ roi corijate pozitiv (cremaliera se apropie de centrul roii
fa de poziia de referin);
x < 0 ¬ roi corigate negativ(cremaliera se îndeprteaz de centrul
roii fa de poziia de referin);
x = 0 ¬ roi necorijate.








C
x = - ξm<0
α
o C
x = ξm = 0
d
b
/2
d/2
h = h
a
+ h
f
=
= m(h
*
oa
+ h
*
of
)
h

= h

a
+ h

f
=
= h
a
- x +h
f
+x
= h
α
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

107
h = h
on
+ x + h
of
- x = h
o
h = h
on
+ h
of
= m(z+1,25) = h
o

h = h
on
- x + h
of
+ x = h
o

Forma aproximativ a unor dini necorijai (“0”) i corijai (“+”) sau (“-”) este
precizat în schema de mai jos:

Pentru a îmbunti comportarea angrenajului, deplasarea profilului se
poate face, diferit, pe cele 2 roi :
a) ( )
2 1 2 1 S
0 ξ − = ξ = ξ + ξ = ξ - angrenaj cu dantur compensat (se
schimb raportul dintre înlimile capului i piciorului dinilor)
( )
2 1 w
z z
2
m
a a + = =
b) 0
2 1 S
≠ ξ + ξ = ξ
x = ξm = 0
x = +ξm
>0
“0”
“ + “
“ – “
d
b
/2
C
d/2
h = h
a
+ h
f
=
= m(h
*
oa
+ h
*
of
)
h
’’
= h
’’
a
+ h
‘’
f
= h
= h
a
+ x +h
f
-x = h
C
α
o
α
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

108
( )
( )m a
a z z
2
m
a a a
2 1
2 1 W
ξ + ξ = ∆
∆ ± + = ∆ ± =

Necesitatea deplasrii (corijrii)
a) realizarea unor roi cu gabarit redus, deci cu numr de dini foarte mic,
astfel încât s se evite fenomenul de interferen
b) realizarea unor distane dintre axe impuse
c) creterea capacitii portante la încovoiere i la presiune contact
d) reducerea alunecrii dintre flancuri
e) creterea gradului de acoperire.
Realizarea unei roi cu un numr minim de dini

ξ + =
ξ + α =
ξ + α = + = + =
α = α α = α =
min z
2
2
z
h
m sin
2
mz
m h
m sin
2
mz
x AC x h h
sin
2
mz
sin sin ) 2 / d ( sin BC CA
1
1
a
*
2 1 *
a
2 1
ao a
2 1

dar z
min
= 2 h
a
*
/ sin
2

dac
min
min *
z
z z
1 h
1
a

= ξ ¬ =








h
a

h
a
o





N
N
α
α
C
B
A
T
T
O
+x
-x
+x
d
b
/2
d/2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

109
12.4. Cauzele scoaterii din funciune a angrenajelor

a) Cauze care duc la ruperea dinilor:
- rupere prin oboseal
- suprasarcini
- desprinderea achiilor
b) Cauze care duc la distrugerea flancurilor (suprafeelor)
- ciupire (pitting)
- gripare
- uzur atraziv
- strivire
- coroziune de contact
- fisuri pe flanc
- exfoliere
a) Ruperea dinilor prin oboseal este cauza principal a scoaterii din uz
a roilor dinate din materiale dure (HB > 350) sau a angrenajelor din materiale
plastice.
Fenomenul se datorete încovoierii repetate a
dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de
oboseal care duce în final la ruperea dintelui.
Fisura începe de obicei în zona de racordare a
dintelui cu capul roii unde se produce o puternic
concentrare de tensiuni.
b) Ciupirea (pittingul) este principala cauz care duce la reducerea
durabilitii unui angrenaj din materiale cu duriti mici i mijlocii (HB < 350).
Fenomenul se manifest prin desprinderea unor
achii fine de pe suprafeele active ale flancurilor i
apariia ca urmare a acestor desprinderi a unor gropie
localizate cu precdere pe linia polului.
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

110
c) Griparea reprezint deteriorarea rapid prin uzarea intensiv de
aderen a flancurilor active ale dinilor i este hotrât de factorii tribologici ai
angrenajului.
Transmisiile cele mai sensibile la gripare sunt cele cu
viteze mari de alunecare pe inimea dintelui
(transmisia melcat, transmisia cilindric elicoidal).


12.5. Angrenaje cilindrice cu dini drepi

a) Forele de angrenaj: Fora F
n
se deplaseaz pe flancul activ dup cum
se deplaseaz dintele de la intrarea la ieirea din angrenare.
inând seama de imprecizia de
execuie i montaj si de repartiia
sarcinii pe limea angrenajului ¬
sarcini dinamice suplimentare
Fortele nominale
1 1
1 1 1
1 1
1
1
1
1
1
sin
cos
cos
2 2
n f
t n r
n t
w
t
b
t
n
F F
tg F F F
F F
d
M
d
M
F
µ
α α
α
α
=
= =
=
= =

µ fiind mic, µ=0,08…0,1
F
f1
≈ 0.
Analog se pot scrie i forele pentru
roata 2 (F
n2,
F
t2
, F
r2
, F
f2
). Conform
principiului aciunii i reaciunii, se poate scrie F
n1
= F
n2
i apoi se poate stabili
legtura dintre momentele de torsiune i raportul de transmitere.
În calculul angrenajului se consider fora nominal de calcul F
nc
:
Fig.12.8
M
t2

ω
2


ω
1


M
t1
F
n1
T
2
F
r1
F
t1
C
T
1
α
α
α
O
1
O
2

d
b1
= 2 O
1
T
1

d
w1
= 2 O
1
C
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

111
k
d
M
k
F
k F F
w
t t
n nc
⋅ ⋅ = = ⋅ =
α α cos
1 2
cos
1

k = factor de sarcin: k = k
S

.
k
V

.
k
B

unde: k
S
= coeficient de suprasarcin, dependent de maina de lucru i de
maina motoare
k
V
= coeficient dinamic dependent de vitez i clasa de precizie a
angrenajului.
k
B
= coeficient de repartizare a sarcinii pe limea dintelui, dependent de
limea roii i de diametrul de rostogolire.
b) Calculul la solicitarea de încovoiere
Ipoteze simplificatoare :
- se consider fora normal de valoare F
nc
/ε aplicat în vârful dintelui (A
2
sau
E
1
) (ε - gradul de acoperire);
- se consider doar efortul de încovoiere în seciunea de la baza dintelui;
- seciunea periculoas de la baza dintelui se definete prin punctul de tangen
la profilul dintelui în zona de racordare cu corpul roii dinate.


E
1

D
1

C
1


B
1


E
1

D
1


C
1


B
1
2
1
30
o
30
o
F
tc
F
nc

F
rc
h
3
0

d
f
s
30
α
e
α
e
σ
ip
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

112
ε
α
α
ε
α
α ε
α
ε
σ
Y Y k
m B
F
k
m
s
m
h
m B
F
m
m
B
s
h
k
F
B
s
h
F
B s
h F
Wi
Mi
f
t
e
t
e
t
e
nc
te
ip
⋅ ⋅ ⋅

± = ⋅
⋅ |
.
|

\
|
|
.
|

\
|

⋅ ⋅
± =
= ⋅

⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ± =

⋅ ⋅
± =

± = ± =
cos
cos 6
6
cos
cos
1
6
cos
6
2
30
30
2
30
30
2
30
30
2
30
30

unde : B este lungimea dintelui; Y
f
= coeficientul de form al dintelui

ε
=
ε
1
Y = coeficientul gradului de acoperire
PN
p
p
pai f
t
ip
k k
C
Y Y k
Bm
F
⋅ ⋅
σ
= σ ≤ ⋅ ⋅ ⋅ = σ
ρ ε
min
lim
relaie ce poate fi utilizat pentru
dimensionare sau verificare;
unde : σ
p lim
- rezistena limit la oboseal prin încovoiere la piciorul dintelui
σ
p lim
= - 250…300 N/mm
2
pentru oeluri aliate îmbuntite
- 400…450 N/mm
2
pentru oeluri aliate de cementare
- 230…270 N/mm
2
pentru oeluri aliate clite superficial
- 40…60 N/mm
2
pentru fonte cenuii (F
c
)
- 150…170 N/mm
2
pentru fonte cu grafit nodular(F
gn
)
C
p min
= factorul minim de siguran la încovoiere
C
p min
= - 1,25…1,35 pentru materiale îmbuntite
- 1,75…2 pentru materiale cementate-clite
k
ρ
= factorul concentratului de tensiune : funcie de raza de racordare a
piciorului dintelui – k
ρ
= 1…1,2
k
pN
= factorul numrului de cicluri

7
7
3
9 / 1
7
10
10 1
10
10

p
p
p pN
N
N pentru
pentru
N k
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦

|
|
.
|

\
|
=
Y
f
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

113
N
p
= 60
.
n
.
h ( n – turaia în rotaii pe minut , h – numrul de ore de
funcionare).
Pentru dimensionare :
Se alege : = = ψ
m
B
m
- 6 pentru dini neprelucrai
- 10…20 pentru dini prelucrai i roi pe lagre
detaabile
= = ψ
a
B
a
0,1…0,3 angrenaj deschis
0,15…0,3 angrenaje cu duritatea HB > 350
0,3…0,4 pentru reductoare obinuite

¦
¹
¦
´
¦


= = ψ
350 HB 5 0 3 0
350 HB 1 8 0
d
B
1
d
, ... ,
... ,
0,3 pentru angrenaje
cementat clite prin CIF (cureni de înalt frecven)
- Determinarea modulului

pai f
t
ip
Y Y k
m B
F
σ σ
ε
≤ ⋅ ⋅ ⋅

=
ε
ε
ε ε
σ
σ ψ
σ
ψ
σ
Y Y k
d m
d
B
M
sau
z
Y Y k M
m
Y Y k
m m m z
M
Y Y k
m B d
M
f
t
ip
pai m
f t
ai p f
m
t
f
t
ip
⋅ ⋅ ⋅

|
|
.
|

\
|
=
⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
= ¬
≤ ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
= ⋅ ⋅ ⋅
⋅ ⋅
=
2
1
1
1
3
1
1
1
1
1
1
2
2
2 2

i 1
a 2
d iar
1
+
= , i fiind raportul de transmitere.
Dac se calculeaz modulul, atunci se standardizeaz m → STAS 822
Se calculeaz
( )
w
2 1 2 w 1 w
2
z z m
2
d d
a
α
α

+
=
+
=
cos
cos
i apoi se
standardizeaz a. STAS 6055; pentru realizarea STAS a distanei dintre axe se
face corijarea danturii (α = 20
o
, α
w
- unghiul real de angrenare).
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

114
In cazul când se calculeaz din relaia de dimensionare d
1
i apoi distana
dintre axe a
pai
2
2
1 t
a 4
d
B
i 1 M 2
m
σ
+
= ¬
) (
min

b) Calculul pe baza solicitrii de contact (ciupire, pitting)
Ipoteze simplificatoare (teoria lui Hertz)
- corpuri omogene i izotrope
- materialul respect legea lui Hooke (E = ct)
- forele exterioare acioneaz normal pe suprafa
- suprafeele sunt netede
- se neglijeaz forele de frecare
Contactul sub aciunea sarcinii este o fâie de lime 2b i lungime B
ρ ⋅

= σ

ρ ⋅
=
B
E F
418 0
E B
F
52 1 b
nc
H
nc
,
,
max
(1)
unde ρ = raza de curbur redus

2 1
r
1
r
1 1
+ =
ρ

E = modulul de elasticitate redus
Relaia lui Hertz se aplic pentru flancurile
evolventice ,considerate cilindri, în polul
angrenrii.
Identificarea mrimilor din (1) pentru
angrenajul cilindric cu dini drepi :
F
nc
= fora normal din punctul C; pentru
angrenajul cilindric cu dini drepi, fora normal de calcul este (a se vedea
punctele a i b):
2b
R
1
R
2
B σ
H
F
nc
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

115

ε
α
Y k
F
kF F
w
t
n nc
.
cos
⋅ = =
b = lungimea de contact a cilindrilor →lungimea dinilor;
R
c
= raza de curbur echivalent a cilindrilor
→ pentru angrenaj
2 1 c
R
1
R
1
R
1
+ = ,
unde R
1
= T
1
C i R
2
= T
2
C razele de curbur ale cilindrilor cu care se
aproximeaz evolventele celor dou flancuri. Dar T
1
C = O
1
C sin α
w
i T
2
C =
O
2
C sin α
w
¬
¬ ( ) ( ) i 1
d 2
d d
2
R
1
w
1 w
2 w 1 w
w c
+
α
= +
α
=
sin sin

i = raportul de transmitere

E = modulul de elasticitate redus al materialelor
cilindrilor
2
2
2
1
2
1
E
1
E
1
E
2 υ −
+
υ −
= ;

E
1,2
= modul de elasticitate; υ
1,2
= coeficientul Poisson
Înlocuind în 1) ¬ ( ) 2
1
1
max ad H c m
w
t
C H
Y Y Y k
i
i
bd
F
σ σ
ε
≤ ⋅ ⋅ ⋅
+
⋅ =
unde E 418 0 Y
m
, = - factor de material;
w w
C
2
Y
α α
=
cos sin
- factor al poziiei punctului C pe linia de angrenare
σ
H ad
= tensiunea admisibil :
N d R
H
H
Had
k k k
c
min
lim
σ
σ = , în care : σ
H lim
= tensiunea de
contact minim, dependent de material.
De exemplu:
α
w
α
w
T
2
C
T
1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

116
σ
H lim
= 2,6 HB – pentru oel, unde HB este duritatea Brinell (N/mm
2
)
= 1,5 HB – pentru font cenuie
= 1,8 HB – pentru font de înalt calitat
c
H min
= coeficient de siguran minim la oboseal superficial c
H min

1,15…1,25
k
d
= factor de duritate
k
R
= factor de rugozitate
k
N
= factor al numrului de cicluri – ine seama de oboseala
materialului (curbe tip Wohler)

( )
¦
¹
¦
´
¦
⋅ ≤ ⋅
⋅ ≥
=
7
H
6 1
H
7
7
H
N
10 5 N dac N 10 5
10 5 N dac 1
k
/
/

N
H
= 60 hL
n

N
H
– numr cicluri
h – rot/min
L
n
– ore
Relaia (2),
ad H c m
w
t
c H
Y Y
i
i
bd
Y k F
σ σ
ε

+


=
1 .
max
, poate fi utilizat pentru
verificarea angrenajului sau pentru dimensionare.
Pentru dimensionare – intereseaz distana dintre axe a = ? cunoscând: M
t1

(momentul de torsiune), i (raportul de transmitere);
Se alege materialul (σ
H ad
), se alege un raport b/d
w1
= ψ
b

b
= 0,8…1 pentru
materiale cu HB < 350 i ψ
b
= 0,3…0,5 pentru materiale cu HB ≥ 350)
În (2): Y
m
i Y
C
se determin, respectiv se estimeaz pentru α
w
≈ α = 20
o
;
1
1
2
w
t
t
d
M
F = ;
k, Y
ε
se estimeaz
ad H c m
w w
w
t
c H
Y Y
i
i
d d
d
b
k Y M
σ σ
ε
≤ ⋅
+


|
|
.
|

\
|

= ¬
1 . ) / ( 2
2
1 1
1
1
max
(3)
N
H
σ
ob
5
.
10
7
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

117
singura necunoscut este d
w1
; dar
( )
i 1
a 2
d
2
i 1 d
2
d d
a
1 w
1 w 2 w 1 w
+
= ¬
+
=
+
=
Înlocuind d
w1
în (3) i la limit
( )
3
2 2
4
2
1
1
4
). / (
c M
rad b
t
Y Y
i
i k Y M
a ⋅ ⋅
+
⋅ =
σ ψ
ε

d) Metodica de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dini drepi
Se dau : M
t1
, i, condiii de lucru
Se aleg : materialul (σ
H lim
, σ
p lim
); b/d
1
;
Calcul : a
H min
→ a
STAS 6055
; m
min încov.
→ m
STAS 822
(dac m< 1 se consider m
= 1)
¬
( )
¬ ≈ ∆ ≤
|
|
.
|

\
| −
= ∆ → = →
+
= %; , 3 i
i
i i
i
z
z
i z
i 1 m
a 2
z
a
STAS 12
ef 12 STAS 12
1
2
ef 12 2 1
calculul
elementelor geometrice.
Calcul geometric:
A) Elementele cremalierei de referin α
o
= 20
o
; h
*
oa
= 1; h
*
of
= 1,25, c
o
*
=
0,25
B) Calculul deplasrilor specifice ale danturii
- unghiul de rostogolire a cremalierei a
w
cosα
w
= a
o
cos α
a
w
- distana dintra axe standardizat,
a
o
distana de referin a
o
= m (z
1
+ z
2
)/2 )
¬ α
w

- suma deplasrilor danturii roilor
( )
α
α − α
+ = ξ + ξ = ξ
tg 2
inv inv
z z
w
2 1 2 1 s

- repartizarea deplasrilor specifice ¬ ξ
2
i se calculeaz ξ
1
= ξ
s
– ξ
2

Elementele geometrice ale angrenajului
d
1,2
= mz
1,2
; d
b1,2
= d
1,2
cos α; d
w1,2
= d
1,2
cos α/cosα
w

d
f1,2
= d
1,2
– 2 m (h
*
of
– ξ
1,2
); d
a1,2
= - d
1,2
+ 2 m (h
*
oa
+ ξ
1,2
) ( angrenaje
fr joc)
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

118
d
a1
= 2 [a + m (h
*
oa
– ξ
2
)] – d
1

d
a2
= 2 [a +m (h
*
oa
– ξ
1
)] – d
2

- unghiul de presiune la capul dintelui (α
a1,2
); arcul dintelui pe cercul de
cap (D
a1,2
)
- limea danturii b
1,2
; b
2
= d
1
(b/d
1
); b
1
= b
2
+ (2…6 mm)
- diametrele cercurilor începutului profilului evolventic d
11
, d
12
(relaiile
sunt date în Indrumare de proiectare).
- gradul de acoperire ε
α

C) Relaii de calcul pentru verificarea dimensional a danturii roilor
- lungimea (cota) peste N dini; coarda de divizare etc (relaiile sunt date
în Indrumare de proiectare).

12.6. Angrenaje cilindrice cu dini înclinai

a) Particulariti fa de angrenajele cilindrice cu dini drepi
- roata echivalent
Dac se secioneaz roata cu
planul normal N-N, angrenarea are
loc pe o poriune de elips cu 2…3
pai normali i ca urmare se
consider c aparin unei roi
dinate cilindrice cu raza cercului
de divizare egal cu raza de
curbur a elipsei în punctul C. Raza
de curbur a elipsei în punctul C este:
( )
o
2
2
0
2
e
2
d
2 d
2 d
b
a
β
=
β
= = ρ
cos /
cos /

unde a = semiaxa mare a elipsei: a = (d/2 cos β
o
)
N
N
d

o Roata
echivalent
(înlocuitoare)
Axa
roii
C
b
a
C
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

119
b = semiaxa mic a elipsei: b = d/2
Diametrul cercului de divizare al roii echivalente (înlocuitoare)
d
V
= 2ρ
e
= d / cos
2
β
o

- pasul roii echivalente (înlocuitoare) : p
n
= p
f
cos β
o

unde p
f
este pasul frontal (distana dintre dou flancuri succesive în
plan frontal)
- modulul roii echivalente (înlocuitoare) : m
n
= m
f
cos β
o
= modul normal
i este STAS 822
- numrul de dini ai roii echivalente (z
V
) : d
V
= d / cos
2
β
o
dar d
V
= z
V
m
n

i d = m
f
z ¬
o
3
V o f n
o
2
f
n V
z
z m m dar
z m
m z
β
= ¬ β =
β
=
cos
cos
cos

Elemente geometrice
Observaie : - este standardizat modulul normal m
n
→ notat m
*) pentru dinte - idem roata cilindric cu dini drepi :
h = h
a
+ h
f
= h
*
oa
m + h
*
of
m = m + 1,25 m = 2,25 m
**) pentru roat -
2 1
o
2 1
o
f
z
m
d z
m
z m d
, ,
cos cos β
= ¬
β
= =

( )
( )
o 2 1
o
f 2 1 2 1 f
o 2 1
o
oa 2 1
o
a 2 1 2 1 a
5 2 z
m
h 2 d d
2 z
m
m h 2 z
m
h 2 d d
β −
β
= − =
β +
β
= +
β
= + =

cos ,
cos
cos
cos cos
, , ,
, , , ,

* *) pentru angrenaj → distana dintre axe : ( )
2 1
o
2 1
z z
m
2
d d
a +
β
=
+
=
cos

ε - gradul de acoperire; punctele specifice pe linia de angrenare
**) roata echivalent (înlocuitoare) → modulul m; numrul de dini
z
V
= z / cos
3
β
o

** (d
V
= mz
V
)
angrenaj echivalent : m; z
1V
, z
2V

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

120
b) Forele din angrenajul cilindric cu dini înclinai se pot determina
utilizând roata echivalent.
Se d : M
t
(momentul de torsiune)
d - diametrul de divizare sau rostogolire
α
n
= 20
o
; β
o
(unghiul de înclinare a danturii)
Se cer : F
r
, F
t
, F
a











¦
¹
¦
´
¦
=
β = =
¬
?
;
r
o t a t
F
tg F F
d
M 2
F

F
r
= ? din F
tn
= F
t
/cos β
o
¬ în planul roii echivalente F
r
= F
tn
tg α
n
Ca atare rezult
o
n t
r
tg F
F
β
α
=
cos

În plan frontal :
o
n
f f t
n t
f t r
tg
tg tg F
tg F
tg F F
β
α
= α ¬ α =
β
α
¬ α =
cos cos
, deci se
cunoate i unghiul α
f

c) Calculul angrenajului cilindric cu dini înclinai – identic cu cel al
angrenajului cilindric cu dini drepi, îns calculul se aplic pentru angrenajul
echivalent (înlocuitor), deci, pentru angrenajul cu modulul
F
n
F
tn
F
r
α
n
F
a
F
tn
F
t F
nf
F
r
α
f
Planul
normal
N
N
d

o
C
C
F
t
Plan frontal
β
o
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

121
m
n
= m i numerele de dini z
1V
= z
1
/ cos
3
β
o
; z
2V
= z
2
/ cos
3
β
o

Unghiul β
o
de înclinare a danturii se recomand a fi:
β
o
= 12
o
…15
o
pentru angrenaje din materiale cu HB < 350
o
= 8
o
…10
o
pentru angrenaje din materiale durificate (HB ≥ 350
o
)
- Relaia de încovoiere a dinilor se aplic roii echivalente
( ); , ;
2
;
2 1 V V
V
t
te
te
ip
z z functie K
d
M
F Y k
bm
F
= = ⋅ =
ε ε
σ
b = lungimea dinilor (b = B / cos β
o
, B - limea roii)
- Relaia pentru solicitarea de oboseal superficial a flancurilor
i
z
z
z
z
i Y k
i
i
bd
F
v
v
e
e
e
v
tc
c H
= = = ⋅
+
⋅ =
1
2
1
2
1
max
;
1
ε
σ
i
e
= raportul de transmitere al angrenajului echivalent.

Metodica de proiectare – idem angrenajelor cilindrice cu dini drepi – cu
deosebirea c iniial se alege i β
o
(direcia dinilor fa de axa roii) – apoi
calculul se face pentru angrenajul echivalent (înlocuitor – m, z
1,2
)
Din calcule de portan ¬ m i a; se aleg z
1
i z
2
¬ celelalte elemente
geometrice

12.7. Angrenaje conice

Sunt angrenaje cu axele roilor coplanare care se intersecteaz, iar
suprafeele de rostogolire formeaz o pereche de conuri tangente care se
rostogolesc fr alunecare.




Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

122
a) Tipuri :

δ = unghiul dintre axele roilor ; δ
1,2
– unghiular roii 1, respectiv 2
Dup forma dinilor ¬

Exist, teoretic, o infinitate de conuri tangente; se consider doar dou: -
conul exterior i conul mediu.
b) Elementele geometrice standardizate
Se refer la conul exterior
¬ d
1,2
= m z
1,2
, m = modulul standardizat; z
1,2
= numerele de dini.

2

1

2

1

Exterioare Interioare Cu roat plan

1


2
δ
2
Conic dreapt Conic
înclinat

Conic în arc de
evolvent
(dantur paloid)
Conic în arc de
cerc
(dantur hipoid)
Evolvent
Arc de cerc

Dreapt
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

123
Elementele geometrice ale unui dinte :
h = h
a
+ h
f
= h
*
oa
m + h
*
of
m = m (h
*
oa
+ h
*
of
) = 2,25 m
¬ d
a1,2
= d
1,2
+ 2h
a
cos δ
1,2

(d
a1,2
– diametre exterioare sau de vârf, d
f1,2 -
- diametre interioare sau de fund)
¬ d
f1,2
= d
1,2
– 2h
f
cos δ
1,2
Ca atare rezult:
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
δ − =
δ + =
=
m 5 2 z m d
m 2 z m d
z m d
2 1 2 1 2 1 f
2 1 2 1 2 1 a
2 1 2 1
, , ,
, , ,
, ,
cos ,
cos


h
f
=1,25m
h
a
= m
δ
1
d
1
d
a1
d
f1
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

124
pe conul mediu (dus pe jumtatea
dinilor
2
B
,
2
B
)

Modulul danturii pe acest con – m
m
(modul mediu)
Ce legtur este între m (modulul exterior standardizat) i cel mediu m
m
?
M
O
2
O
1
axa roii 2
a
x
a


r
o

i
i

1

G
d
f
2

d
2

d
a
2

d
a1
d
1
d
f1
δ
2
δ
1
δ
h
h
h
a
B

con mediu
con exterior
G

1


M
e

B/2
M
e

2
G
B
Conul
mediu
M
m
M
m
δ
1
δ O O
1m
O
e
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

125
Din triunghiurile asemenea O O
1m
M
m
i O O
e
M
e
¬
g
e
e
e
m
e e
m m 1
5 0 1
G
B
5 0 1
G
2 B G
OM
2
B
OM
OM
OM
M O
M O
ψ − = − =

=

= = ¬ , ,
/

unde ψ
g
= coeficientul de lungime a dintelui : ψ
g
= 0,2…0,3
dar
( )
g m g
1
1 m 1 1
e e
1 m m 1
m m 1
5 0 1 m m 5 0 1
2 z m
2 z m
2
z m
2
d
M O i
2
z m
2
d
M O
ψ − = ¬ ψ − =
= ¬ = = = =
, ,
/
/

Ce legtur exist între δ
1
i δ
2
, atunci când se cunoate δ i raportul de
transmitere i:

1
2
2
1
d
d
i =
ω
ω
= ?
Viteza periferic într-un punct M :

2 2 2
1 1 1
ω
ω
⋅ =
⋅ =
M O V
M O V
M
M


1,2
– viteza unghiular a roii 1,2
Corpurile se rostogolesc ¬ V
1M
= V
2M
¬

( )
1
1
1
1
2
1
2
2
1
OM
OM
M O
M O
i δ ¬
δ
δ − δ
=
δ
δ
= =
ω
ω
=
sin
sin
sin
sin

Dac
2
π
δ = (cazul cel mai frecvent) ¬ δ =
δ
δ
=
δ
|
.
|

\
|
δ −
π
= ¬
1
1
1
1
1
ctg
2
i
sin
cos
sin
sin

δ
1
= arcctg i i apoi ¬ δ
2
= δ - δ
1

Deci elementele geometrice sunt :
- modulul exterior m; mediu m
m

- unghiurile δ
1
, δ
2

1
= arc ctg i pentru δ = π/2)
- diametrele
- divizare d
1,2
= m z
1,2

1
ω
2
ω
1
O

O
1
M
O
2
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

126
- de vârf sau exterioare : d
a1,2
+ 2h
a
cos δ
1,2
=
- = m(z
1,2
+ 2 cos δ
1,2
)
- de fund sau interioare : d
f1,2
= d
1,2
– 2h
f
cos δ
1,2
=
- = m(z
1,2
– 2,5 cos δ
1,2
)
- lungimea dintelui B = Gψ
g
; G = d
1,2
/ sin δ
1,2

c) Particulariti geometrice - angrenajul înlocuitor (echivalent) pe :
- conul exterior (în punctul M)
- conul mediu (în punctul M
n
)
Angrenaj înlocuitor exterior
Prin punctul M se duce un plan (N-N) perpendicular pe generatoarea comun
celor dou conuri (OM). Acest plan intersecteaz axele roilor în O
1v
i O
2v
. Se
translateaz planul N-N i punctele de intersecie O
1v
, M, O
2v
spre stânga ¬ un
angrenaj cilindric cu dini drepi numit angrenaj înlocuitor sau echivalent i se
caracterizeaz prin urmtoarele :
- modulul, egal cu cel exterior, m (modul standardizat)
- numerele de dini z
1,v
, z
2v
= ?
- raportul de
transmitere i
v

;
cos
cos
cos
cos
2
1
2
1
1
2
v 1
v 2
v
i
z
z
z
z
i
δ
δ
=
δ
δ
⋅ = =
pentru δ = δ
1
+ δ
2
=
π/2 ¬ i
v
= i
2

Analog se definete i
un angrenaj
înlocuitor (echivalent)
pe conul mediu
(determinat prin
intersectarea conurilor
A
x
a

r
o

i
i

2

d
2v
d
1v
O
2v
O
2v
O
1v
O
1v

1
O

O
1
M
O
2
Axa roii 1
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

127
medii al celor 2 roi cu un plan perpendicular pe generatoarea comun dus prin
punctul M
m
)
Acesta se caracterizeaz prin : - modulul mediu m
m
= m (1 - 0,5 ψ
g
)
- numerele de dini z
1v
, z
2v
(z
1,2v
= z
1
/cosδ
1,2
)
- raportul de transmitere i
v
= i
2

Observaie: Pentru calculele de rezisten privind capacitatea portant se
recomand utilizarea angrenajului înlocuitor (echivalent) pe conul mediu.
d) Forele din angrenajul conic
Se consider cunoscute momentele de torsiune (M
t1
, M
t2
) transmise de
cele dou roi i elementele geometrice (diametre de vârf, de divizare, de fund,
lungimile dinilor, unghiurile δ
1,
δ
2
).
Se cer forele (radiale, axiale, tangeniale) necesare verificrilor privind
capacitatea portant a angrenajului i calculul reaciunilor arborelui pe care sunt
rezemate roile.
Se consider conul mediu i angrenajul înlocuitor pe conul mediu :
Fora tangenial a roii 1 pe diametrul mediu
d
1m
= z
1
m
m
= z
1
m (1 - ψ
g
.
0,5) :
m 1
1 t
m 1 t
d
M 2
F = (direcia
perpendicular pe planul foii
x)
Pe angrenajul înlocuitor
mediu, aceast for este
tangent la cele dou cercuri
de pe diametre d
1mv
i d
2mv
i
face cu normala unghiul α =
20
o
pentru angrenaje
necorijate.


O
1mv
F
r1v
F
n1m
F
t1m
M
t2
M
t2
A
x
a

r
o

i
i

2

d
2mv
d
1mv
O
2mv
O
2mv
O
1mv

1
O

O
1
M
m
O
2
Axa roii 1
F
t1m
δ
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

128
Conform teoremei fundamentale a angrenrii, fluxul de for se transmite
prin normala la profile, astfel c F
t1m
este o component a forei normale F
n1v
,
cealalt fiind F
r1v
.
Deci F
r1v
= F
t1m
tg α. Se translateaz aceast component F
r1v
în punctul
M
m
i se descompune dup direcia radial a roii 1 i dup direcia axial a roii
1 i
¬ componentele radial F
r1
i axial F
a1


1 v 1 r 1 a 1 v 1 r 1 r
F F F F δ = δ = sin ; cos
Deci:
1 0 1 t 1 r
m 1
1 t
m 1 t
tg F F
d
M 2
F δ α = = cos ;

1 0 1 t 1 a
tg F F δ α = sin
Din principiul aciunii i reaciunii se constat c forele pentru roata 2 sunt :
m 2
2 t
m 2 t 1 a 2 r 1 r 2 a
d
M 2
F F F F F = = = ; ;
e) Metodica de calcul a angrenajelor conice
Calculul de rezisten (încovoiere la piciorul dintelui i oboseala
superficial (pitting) a flancurilor) este asemntor cu cel de la angrenajele
cilindrice cu dini drepi. Se aplic toate relaiile obinute la angrenajele
cilindrilor drepi pentru angrenajul înlocuitor (echivalent) mediu (modulul m
m
= m(1-0,5ψ
g
), z
1v
= z
1
/ cos δ
1
, z
2v
/ cos δ
2
)
- Din solicitarea de pitting se deduce d
1

- Din solicitarea de încovoiere se deduce modulul m ¬ celelalte elemente
geometrice
De exemplu : pentru solicitarea de încovoiere :

pai f
t
ip
Y
mb
KY F
σ ≤ = σ
ε
(relaie dedus la angrenaje cilindrice cu dini
drepi)

1
F
a1
F
r1v
F
r1
M
m
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

129
( ) ( ) b b m m z z f Y z z f Y
d
M 2
F F
m v 2 v 1 v 2 1
m 1
1 t
m 1 t t
→ → = → = = →
ε ε
; ; , ;
(lungimea dintelui considerat de aceeai înlime)





Deci, relaia portanei la încovoiere devine
=
⋅ ⋅ ⋅
= σ
ε
b d
Y Y K M 2
m 1
fv v 1 t
ip

( )
( )
( )
2
1
2
1 t
1
1
g g 1
1 1 t
g g 1
1 1 t
1
1
g
1 t
z m
M
k
2
d
5 0 1 mz
M
k
G 5 0 1 mz
M
k
b
z
5 0 1 m
4 k M
' ' '
sin
,
cos
' '
,
cos
' '
cos
,
'
=
δ
ψ − ψ
δ
=
ψ − ψ
δ
=
δ
ψ −

=

Deci ¬ σ ≤ = σ
pai
2
1
2
1 t
ip
z m
M
k ' ' ' modulul m pentru un z
1
cunoscut sau ¬
pai
1 t
1 1
M k
mz d
σ
= =
' '

Deci, din condiiile de portan (pitting i ruperea dinilor prin oboseal de
încovoiere) se deduc modulul exterior (modul standardizat) i numrul minim de
dini z
1
)
- Din definirea raportului de transmitere ¬ =
ω
ω
=
1
2
2
1
z
z
i z
2
i unghiurile δ
1
, δ
2
;
( )
;
sin
sin
1
1
i
δ
δ − δ
= pentru δ = π/2 ¬ δ
1
=2 arc ctg i
- Deducerea celorlalte elemente geometrice
b

b

h
m h
m

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

130
diametre - de divizare : d
1,2
= mz
1,2

- de vârf sau exterioare : d
a1,2
= d
1,2
+ 2h
a
cos δ
1
- de fund sau interioare : d
f1,2
= d
1,2
- 2h
f
cos δ
1
cu h
a
=
m; h
f
= 1,25 m
lungime dinte b = ψ
g
G = ψ
g
(d
1
/
2
) sin δ
1





12.8. Angrenaje melcate

a) Particulariti cinematice
Generarea unui angrenaj melcat este identic cu a angrenajelor cilindrice
cu dini înclinai.
Melcul se caracterizeaz printr-un numr mic de dini (z
1
) (numr de
începuturi, similar cu un urub). Se recomand z
1
= 1…4, în funcie de raportul
de transmitere i (de exemplu: z
1
= 4 pentru i = 7…8 i z
1
= 1 pentru i ≥ 40).
Pe un cilindru se înfoar mai multe spire echidistanate. Dac raza cilindrului
este r
o
(diametrul d
o
) i pasul unei elice este p
x
, la o rotaie a cilindrului pasul
total este p
E
= z
1
p
x
;

p
E

=

z
1
p
x


πd
o

0
Spira 2

Spira 1
d
o
θ
0
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

131
Din figura alturat, ;
o
x 1
o
E
o
d
p z
d
p
tg
π
=
π
= θ
θ
0
= unghiul de înclinare a elicei melcului ;
β
0
= unghiul de înclinare a dinilor în comparaie cu axa cilindrului (similar cu
angrenajul cilindric cu dini înclinai) (β
0
+ θ
0
= π/2)
Dar, p = m π, m
x
= modulul axial i este standardizat prin STAS 822
Deci, ;
/ q
z
m d
z
d
m z
tg
1
x o
1
o
x 1
o
= =
π
π
= θ parametrul adimensional q = d
o
/m
x
se
numete coeficientul diametral al melcului i este standardizat în STAS 6845.


b) Elementele geometrice
- diametrul de referin al melcului d
o1
= d
o
= m
x
q (din definirea
coeficientului diametral).
- diametrul de referin al roii melcate d
o2
: d
o2
= m
x
z
2

L
1
A
A
b
2
d
e
2

d
a
2

d
f
2

d
a
1

d
1

a
1
2

d
f
1


0
A-A
d
2
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

132
- diametrul de divizare (rostogolire) al melcului d
1
= d
o1
+ 2m
x
x
t2,

x
t2
- coeficientul de corijare a danturii roii melcate)
- diametrul de divizare (rostogolire) al roii melcate : d
2
= d
02
= m
x
z
2

- diametrele de picior (interioare sau de fund)
d
f1
= d
01
- 2 (h
*
oa
+ c
*
o
) m
x
= d
o1
- 2h
*
of
m
x
(h
*
oa
= coeficientul
capului dintelui)
d
f2
= d
o2
- 2 (h
*
oa
+ c
*
o
- ξ
t2
) m
x
(c
*
o
= coeficientul jocului)
(h
*
of
= coeficientul piciorului
dintelui)
- diametrele de cap d
a1
= d
o1
+ 2h
*
oa
m
x

d
a2
= d
o2
+ 2 (h
*
oa
+ ξ
t2
) m
x

- limea coroanei melcate b
2
= ≤ 0,75 d
a1
pentru z
1
= 1; z
1
= 2
≤ 0,67 d
a1
pentru z
1
= 3 sau 4
- lungimea melcului L
1
≈ f (m
x
, z
1
, z
2
)
de exemplu : pentru z
1
= 1 sau 2L
1
= (11 + 0,06 z
2
) m
x

c) Forele din angrenajul melcat
Viteza de alunecare este mare i nu mai pot fi neglijate efectele forelor de
frecare
;
cos
o
1 2
2
2
1 a
V
V V V
θ
= + =
pentru valori normale (θ
o
< 30
o
) ¬ V
a
> V
1
deci alunecri mari (V
1
= π d
o1
n
1

unde n
1
= turaia melcului)
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

133

Date : momentele de torsiune transmise de cele dou roi , M
t1
; M
t2
; geometria
roilor. Se determin
forele

1 a
2
2 t
2 t
2 a
1 o
1 t
1 t
F
d
M 2
F
F
d
M 2
F
= =
= =

Se poate demonstra, analog cu asamblrile filetate, c F
t1
= F
a2
tg (θ
o
+ ')
unde ' este unghiul de frecare (tg ' = µ / cos α
on
, µ = coeficientul de frecare,
α
on
= 20
o
), i ¬
( )
o
on
1 t 1 r
tg
F F
θ + ϕ
α τ
=
' sin
' cos

d) Calculul angrenajelor melcate
- Se alege q = f (P
2
) = 12 pentru P
2
< 4 kW
10…11 pentru P
2
= 4…7 kW
8…11 pentru P
2
> 7 kW
(P
2
= puterea transmis de roata melcat)
- Se alege z
1
= f (i) = 4 pentru i = 7…8
3 pentru i = 9…13
2 pentru i = 14…27
1 pentru i ≥ 40
(i = raportul de transmitere)
V
1
θ
o
V
2
V
a
Spir (dinte)
roat
Spir melc
Axa roii 1
(melc)
Axa roii 2
d
2

M
t1
M
t2
F
r2
F
t1
= F
a2
F
t2
= F
a1
F
r1
d
0
1

Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

134
- Din solicitarea de oboseal a flancurilor sau din condiia de transfer
termic, se determin distana dintre axe, a = max (a
H
, a
T
), a
H -
distana dintre axe
din condiia de oboseal superficial a flancurilor; a
T
- distana dintre axe din
condiia termic (viteze de alunecare mari) (a
T
= f (n
1
, P
2
, condiii rcire, etc)
- Determinarea modulului axial (m
x
) din condiia geometric

2 1
x
2 1 x 2 o 1 o
o
z z
a 2
m
2
z z m
2
d d
a
+
= ¬
+
=
+
=
) (
i se standardizeaz prin
STAS 822;
- Dac distana dintre axe se standardizeaz ¬ corijarea (modificarea)
danturii roii melcate
;
xSTAS
o
t t xSTAS o
m
a a
x x m a a

= ¬ + = se recomand - 0,5 ≤ x
t
≤ 0,5 (x
t
-
coeficient de corijare);
- Cunoscând modulul standardizat (m
x
), coeficientul de corijare (x
t
),
numerele de dini i coeficientul diametral standardizat q se determin toate
elementele geometrice (d
o1
, d
1
, d
2
, d
f1
, d
f2
, d
a1
, d
a2
, b
2
, L
1
).


12.9. Elementele constructive ale roilor dinate

Forma roilor dinate depinde de : - dimensiunile roii
- materialul din care se execut dantura
- posibilitile de execuie ale
întreprinderii
Pentru ca roata s se fac separat de arbore
trebuie ca :
g ≥ 0,6 p = 0,6 πm - pentru roi din oel (m =
modulul standardizat)
g

d
arbor
e
d d
f
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

135
g ≥ 0,8 p = 0,8 πm - pentru roi din font

Dac g < 0,6 p
< 0,8 p atunci se face dintr-o bucat cu arboreal
Criteriu practic : dac d ≥ 2 d
arbore
– roata se face separat de arbore.
Când se face separat, exist dou variante constructive :
a) roata în construcie masiv - execuie uoar, mas mare de amortizare
a vibraiilor.









b)roat cu obad, disc i butuc (d
a
≥ 500 mm). Discul poate fi pe ⊥ butuc
sau oblic
s
c
≈ (0,5…0,6) p ≥ (8…10) mm
s
b
= 0,4 d
arbore
+ 10 mm pentru roi din font
0,3 d
arbore
+ 10 mm pentru roi din oel turnat
0,15 d
arbore
+ 5 mm pentru roi din oel forjat
L
b
≈ (1,2 … 1,5) d
arbore
sau L
b
≈ b + 0,05 d/2
Când diametrul roii este foarte mare, roile se execut separat de arbore i se fac
din 2 jumti - execuie numai prin turnare, cu spie. Planul de secionare trece
prin golul dintre dini.

L
b

s
c

d

d
a
r
b
o
r
e

s
b

d
a
<

5
0
0

m
m

Coron
dinat

Obad

Disc

Butuc
s
c
a b c
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

136
Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Sauer L. – Angrenaje vol I i II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1970;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Transmisiile mecanice sunt organe de maini care au rolul funcional
de a:
a. transmite micarea i fluxul de for de la o main motoare la o
main de lucru;
b. de a susine diferite elemente aflate în micare pe ele;
2) Parametrii de baz ai oricrei transmisii sunt:
a. puterea taransmisiei;
b. sensul sau orientarea transmisiei;
c. turaiile i raportul de transmitere;
d. gabaritul transmisiei;
e. felul transmisiei (interioar, exterioar);
f. randamentul transmisiei;
3) Care dintre urmtoarele transmisii au raportul de transmisie cel mai
mare;
a. transmisii cu roi dinate cilindrice;
b. transmisii cu roi dinate conice;
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

137
c. transmisii cu roi dinate melcate;
d. transmisii cu elemente flexibile;
4) Care dintre urmtoarele transmisii pot transmite putere la distane
mari (a >1 m):
a. transmisii prin friciune;
b. transmisii cu elemente flexibile;
c. transmisii cu roi dinate;
5) Care dintre transmisiile de mai jos, pot proteja mecanismele la
suprasarcini:
a. transmisii cu elemente flexibile;
b. transmisii prin friciune;
c. transmisii cu roi dinate;
6) Care transmisii pot fi utilizate pentru transmiterea micrii între
arbori, care se încrucieaz
a. transmisii cu roi dinate cilindrice;
b. transmisii cu roi dinate conice;
c. transmisii cu roi dinate melcate;
7) Numii caracteristica cinematic a unei tarnsmisii mecanice:
8) Numii caracteristica geometric de baz a unei transmisii mecanice:
9) Condiia de func]ionare continu i neîntrerupt a unui angrenaj este
ca:
a. componentele vitezelor tangeniale s fie egale;
b. componentele vitezelor normale s fie egale;
c. rezultantele vitezelor în punctul de contact s fie egale;
10) Care din urmtoarele mrimi sunt standardizate:
a. modulul m;
b. pasul p;
c. numrul de dini z;
11) Gradul de acoperire al angrenajului ne indic:
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

138
a. mrimea danturii;
b. numrul de perechi de dini aflai în angrenare;
12) Prin corijarea danturii se poate modifica:
a. numrul minim de dini;
b. îmbuntirea capacitatea portant;
c. distana dintre axe;
d. gradul de acoperire;
13) Care este ordinea cresctoare a randamentului urmtoarelor
transmisii:
a. roi dinate cilindrice;
b. roi dinate conice;
c. roi dinate melcate;
14) Pasul danturii se definete ca distana dintre dou flancuri alturate
msurate pe:
a. cercul de divizare;
b. cercul exterior;
15) În relaia πd = pz, legtura dintre diametrul d i pasul p este dat de:
a. valoarea π;
b. numrul de dini;
15) Valorile coeficienilor de deplasare x
1
, x
2
se aleg din nomogramie în
funcie:
a. mrimea modulului;
b. mrimea diametrului roilor;
c. numrul de dini ai roilor;
16) În relaia forei normale necesare de calcul F
nc
= k ⋅ F
n
, k este:
a. un coeficient de siguran;
b. un factor de suprasarcin;
c. un coeficient de uniti de msur;
Note de curs. Capitolul 12. Angrenaje

139
17) Roile dinate conice au diametrul de rostogolire msurat fa de
punctul O:
a. variabil;
18) În cazul roilor melcate, mrimile standardizate sunt:
a. q – coeficientul diametrelor;
b. m – modulul axial;
c. q i m;
19) În care dintre tipurile de angrenaje enumerate mai jos nu se pot
neglija forele de frecare:
a. cilindric;
b. conic;
c. melcat;


Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

140

13. TRANSMISII PRIN ROI DE FRICIUNE
13.1. Caracterizare. Rol funcional

Transmiterea micrii de la roata conductoare 1 la cea condus 2 se
realizeaz prin contact direct, prin intermediul forei de frecare, care apare pe
periferia roilor, ca urmare a apsrii reciproce a celor 2 arbori cu fora Q.
Condiia de funcionare : M
f 12
≥ M
t
(M
t
– momentul de torsiune ce trebuie
transmis, M
f
– momentul de frecare) sau

M
f 12
= k
a
M
t

unde k
a
= coeficientul de siguran la alunecare; ca valori recomandate
k
a
= 1,05…1,2.

Clasificarea roilor prin friciune:
- dup poziia arborilor - arbori paraleli (roi cilindrice)
- arbori perpendiculari (roi conice)
ω
2
ω
1
1 2
ω
1
ω
2
D
1
M
t
M
t2
D
2
Q
b

Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

141
- dup raportul de transmitere
2
1
i
ω
ω
= : - i = constant
- i = variabil (variatoare cu friciune)
Avantaje: construcie simpl; ieftin; funcionare linitit, fr zgomot i
vibraii; posibilitatea patinrii la suprasarcini.
Dezavantaje: exercitarea unor reaciuni mari în lagre; necesit dispozitive
suplimentare pentru fora de apsare; uzur rapid; randament relativ mic =
0,85…0,9; puteri relativ mici de transmis P < 20 kW; viteze periferice mici v< 10
m/s; i = variabil cu sarcina ca urmare a alunecrii.
Materiale: cu coeficient de frecare (µ) ridicat.
Cerine: rezisten mare la uzare ¬ cuplul de material este foarte important.
Exemplu:
¦
¦
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
¦
¦
´
¦ ↑ µ
piele/otel
el ferodou/ot ntã; ferodou/fo
ã fontã/font
ã cãlit/font otel
) ( cãlit otel cãlit/ otel


13.2. Roi cu friciune cilindrice


Pot fi: - cu periferia neted
- cu periferia canelat
Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

142
Vitezele periferice într-un punct
1
2
2
1 2
2
1
1 2 1
D
D
i
2
D
2
D
v v =
ω
ω
= ¬ ω = ω ¬ =
cand se neglijeaz alunecrile; dac nu se neglijeaz alunecrile ¬
1
2
2
1
D
D
i
ξ
ω
ω
= = ;
ξ = 1,02…1,04, factor de alunecare = f (cuplu material)

Elemente de calcul
- Diametrele roilor se aleg constructiv i anume :
D
1
= (5…12) d
1
, d
1
= diametrul arborelui roii 1; D
2
= i D
1

- Fora de apsare necesar meninerii în contact i a transmiterii momentului M
t1

;
t a 12 f
M k M = dar
2
D
M k
Q
2
D
Q M
1
t a 1
12 f
µ
= ¬ µ =
- Limea de contact a roilor – b :
Se definete încrcarea specific
a
q
b
Q
q ≤ = =100…150 N/mm pentru oel/oel
=40…70 N/mm pentru ferodou/font
2 1 a
t a
a
D q
M k
q Q b
/
/
µ
= = ¬ .
Se face o verificare la presiune hertzian de contact:
( ) ( )HB 5 0 3 0 duritate HB f p
R
1
R
1
E
b
Q
418 0
a
2 1
red M
, , ,
max
= − = ≤
|
|
.
|

\
|
+ = σ ,
HB fiind duritatea cea mai mic a acelor materiale; E
red
= modulul de elasticitate
redus

|
|
.
|

\
|
= υ υ
υ −
+
υ −
= Poisson lui ii coeficient
E
1
E
1
E
1
2 1
2
2
2
1
2
1
red
, ,

Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

143
13.3. Roi cu friciune conice

δ - unghiul dintre arborii roilor: δ = δ
1
+ δ
2

1
2
1 m
2 m
2
1
12
D
D
i
δ
δ
= =
ω
ω
=
sin
sin

din condiia vitezelor periferice egale într-un punct M
2
D
2
D
2 m
2
1 m
1
ω = ω

Pentru δ = π/2 ¬ i = ctg δ
1
O problem specific: Care roat trebuie apsat (cu sistem special – de
obicei arc –) pentru a avea situaia optim ?
La montaj:
2 n 2 n 2
1 n 1 n 1
P P Q
P P Q
δ µ + δ =
δ µ + δ =
cos sin
cos sin
=
δ µ + δ
δ µ + δ
= ¬
2 2
1 1
2
1
Q
Q
cos sin
cos sin

( )
( )
1
2
1
2 2
1 1

ϕ + δ
ϕ + δ
=
δ
ϕ
ϕ
+ δ
δ
ϕ
ϕ
+ δ
=
sin
sin
cos
cos
sin
sin
cos
cos
sin
sin

1
b
µP
n
P
n
Q
1
Arc 2
Arc 1

2
D
m2
D
m
1

ω
1
ω
2
δ
δ
1
Q
1
Q
2
M
Note de curs. Capitolul 13. Transmisii prin roi de friciune

144
Deoarece δ
1
< δ
2
(ϕ = unghi de frecare) ¬ Q
1
< Q
2
; deci este bine s apsm
roata mic (va rezulta un arc mai mic) i roata mare s prezinte doar reaciune (ca
atare, arcul 2 nu va trebui).
Elemente de calcul
- Diametrele D
m1
, D
m2
; D
m1
≈ (5…10) d
1
, d
1
= diametrul arborelui 1
sau v = ω
1
D
m1
< v
a
= (5…7) m/s i rezult D
m1 ;
D
m2
= i D
m1
- Limea b – idem roile cilindrice :
a
n
q
b
F
q ≤ = unde F
n
se determin din
condiia de transmitere a momentului de torsiune M
f 12
= k
a
M
t1
;

1 m
1 t a
n
1 m
n 12 f
D
M k 2
F
2
D
F M
µ
= ¬ µ =
- Verificarea la presiune hertzian de contact – se aplic relaia lui Hertz pentru
conul mediu echivalent (înlocuitor R
1v
, R
2v
):
2
2 m
v 2
1
1 m
v 1
2
D
R
2
D
R
δ
=
δ
=
cos
;
cos

( )
2 1 adm
v 2 v 1
rad
n
max N
HB , HB f p
R
1
R
1
E
b
F
418 , 0 = ≤
|
|
.
|

\
|
+ = σ , HB
1
, HB
2
fiind duritile
suprafeelor celor dou roi;
R
1v
= D
1v
/2; R
2v
= D
2v
/2.

Bibliografie
1. Chisiu A. s.a. - Organe de maini. Edit.Did. si Pedag, Bucureti, 1978
2. Gafianu M..a. - Organe de maini. Edit. Tehnic, Bucureti ,1981 i
1983;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985.

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

145

14. Transmisii prin curele
14.1. Caracterizare. Rol funcional
Transmiterea fluxului de for de la arborele motor (1) la arborele condus se
face indirect, prin intermediul unui element flexibil (fig.14.1). Acesta poate fi curea
lat, trapezoidal, dinat, rotund.
Domenii de utilizare:
- puteri transmise P ≤ 2000 kW pentru curele late;
P≤ 1200 kW pentru curele trapezoidale
- viteze periferice v < 30 m/s pentru curele late;
v< 40 m/s pentru curele trapezoidale
- distane dintre axe a < 12 m pentru curele late;
a< 10 m pentru curele trapezoidale
- raparte de tranmsitere i ≤ 6 pentru curele late;
i ≤ 10 m pentru curele trapezoidale
h

h

h

d
b
b
ω
2
ω
1
a

1
2
TEF
Fig.14.1
TEF- transmisie cu element flexibil
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

146
Avantaje
- transmite la distane mari i poziii convenabile;
- funcionare relativ silenioas;
- amortizeaz ocurile i vibraiile;
- pre de cost sczut în comparaie cu roile dinate, lan;
- precizie de execuie relativ sczut.
Dezavantaje
- gabarit mare, comparativ cu roile dinate;
- i nu poate fi meninut constant pentru fore tangeniale variabile datorit
alunecrilor;
- produc încrcri suplimentare în lagre;
- durabilitate limitat; randament = 0,94…0,96.
Clasificare
- dup poziia relativ - cu axe paralele
- cu axe încruciate
- dup forma seciunii - late, trapezoidale, dinate, rotunde.

14.2. Transmisii prin curele late (TCL)

Materiale: În funcie de materialul din care sunt confecionate, se disting curele din
piele, textile esute (cauciucate sau necauciucate), materiale compuse (esute i
piele), band de oel etc.
b1) Elemente geometrice (fig.14.2)
Exemplu pentru arbori paraleli : - diametrele roilor: D
1
, D
2

- distana dintre axele 0
1
, 0
2
…a
- unghiurile de înfurare β
1
, β
2

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

147
- unghiul dintre ramurile curelei (γ)
β
1
= 180 - γ; β
2
= 180 + γ
În funcie de sensul vitezei unghiulare ω
1
(roata conductoare) se definete ramura
conductoare i ramura condus.
Geometric – lungimea curelei este :
2
D
2
D
2
a 2 L
2
2
1
1
β + β +
γ
= cos (β
1
, β
2
– în radiani)
dar
a 2
D D
2
1 2

=
γ
sin (cunoscut), 2
2
1
2
1
2
2
2
/ sin cos

γ
− ≈
γ
− =
γ
(descompunere
în serie) :
( )
( )! !
cos
n 2
x
1
2
x
1 x
n 2
n
2
⋅ − + − = )
Astfel, ( )
( )
a 4
D D
D D
2
a 2 L
2
1 2
2 1

+ +
π
+ ≈
a
Ramura conductoare

2

1

ω
1
/2
/2

O
1


O
2



ω
2
Ramura condus
Fig.14.2
D
1
D
2
A
B
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

148
Raportul de transmitere :
( )
1
2
2
1
D
1 D
i
ξ −
=
ω
ω
= ;
ξ = coeficient de patinare, ξ = (1…3)% = (1…3)
.
10
-2


b2) Forele din TCL
Se neglijeaz forele de inerie (fig.14.3). Pentru a transmite momente de
torsiune, cureaua trebuie întins iniial cu o for F
0
.
Cunoscând M
t1
(momentul de torsiune ce trebuie transmis), unghiurile de
înfurare, coeficientul de frecare µ i diametrele D
1
, D
2
, ne intereseaz F
0
.
F
frecare
= F
util
= 2M
t1
/D
1

Între F
1
i F
2
(forele din ramurile curelei în timpul funcionrii) se stabilete
relaia lui Euler (relaia firelor) : F
1
= F
2
e
µβ1
(cu β
1
în radiani)
Dar F
1
– F
2
= F
util
= F
u
(cunoscut)

1 l
A
F F
1 l
e
F F
1
u 2
1
1
u 1

=

=
µβ µβ
µβ
;
Dar, forele F
1
i F
2
provin din fora iniial F
0
(condiia de echilibru)

F
1
F
2
a
Ramura conductoare
ω
1

ω
2
Ramura condus
Fig.14.2
D
1
D
2
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

149
2
F F
F
2
D
F
2
D
F
2
D
F
2
D
F
2 1
0
1
2
1
1
1
0
1
0
+
= + = +
Deci :
1 e
1 e
F
2
1
F
1
1
n 0

+
=
µβ
µβ

b3) Tensiunile (efortuirle normale) din curea
- Tensiuni de întindere ca urmare a forelor F
1
i F
2
:
σ
1
= F
1
/A
c
= F
1
/(bh); σ
2
= F
2
/(bh)
unde A
c
este aria seciunii curelei A
c
= b h

dar F
1
> F
2
σ
1
> σ
2

- Tensiune de încovoiere ca urmare a îndoirii curelei în zona roilor – ecuaia
fibrei medii deformate.
EI
M 1
i
c
=
ρ

c
- raza de curbur, E – modulul de elasticitate la încovoiere, I
– momentul de inerie geometric, M
I
– momentul de încovoire)
pentru roata 1
1
1 i
i
i 1 i i
1
D
h
E
2
h
EW
W
EI
M
D
2
= σ
σ
= =
(W
I
= modulul de rezisten la încovoiere)
pentru roata 2, analog
1
2 i
D
h
E = σ , cum D
1
< D
2
σ
i1
> σ
i2

- Tensiuni de traciune ca urmare a forei centrifuge.
Fie un unghi elementar dα din zona de înfurare.
Fora centrifug a masei elementare este:

α ρ = ρ = ρ = d
2
D
A dl A dV dm
c c

F
0
F
0
A
c
b
h

Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

150
unde:ρ - densitatea
materialului curelei;
A
c
– aria seciunii curelei.
dm
2
D
dF
2
c
ω =
(dF
c
– fora centrifug a masei
elementare).

În seciunea curelei,
corespunztor zonelor MN i PQ, efectele forei dF
c
sunt fore de traciune ∆F
c
i
fore radiale preluate de roat. Unghiul elementar dα este mic, astfel c funcia
sinus a acestui unghi se poate aproxima unghiul, exprimat în radiani:
2
2
2
c
c
2
c
c
c
c
tc
c c
c
v
4
D
d A
d
2
D
A
2
D
A d
dF
A
F
d
dF
2
d
sin /
2
dF
F
ρ = ρω
α
α ρ ω
=
α
=

= σ
α

α
= ∆

unde
2
D
v ω = = viteza curelei.
Deci, în orice seciune a curelei exist tensiuni de întindere determinate de
forele centrifuge din zonele de curbur.
Efortul total (tensiunea maxim) din curea:
- reprezentm tensiunile din ramurile curelei :
- σ
tc
= constant pe toat lungimea curelei σ
tc
= ρv
2
-
σ
1
i σ
2
- σ
i1
, σ
i2
(numai în zonele unde cureaua este încovoiat = zonele roilor)
M
N
Q
P
dF
c

∆F
c
dF
c
/2
ω
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

151

La intrarea pe roata mic, apare tensiunea maxim:

1 c
1 2
1 i 1 tc t
D
h
E
A
F
v + + ρ = σ + σ + σ = σ
max

La intrarea pe roata mare, apare tensiunea minim:

c
2 2
t
A
F
v + ρ = σ
min

[ ]
max t min t t
,σ σ ∈ σ ; ca urmare a variaiei tensiunilor din curea, apare oboseala
curelei.
Deoarece tensiunile difer pe roat, vom întâlni alunecri diferite i ca atare
alunecri elastice, pot apare patinri “funcionale”.
b4) Metodica de calcul
Se dau : P
1
(puterea), turaia n
1
sau viteza unghiular ω
1 ,
raportul de transmitere i
i, eventual, distana dintre axe a.
Se cer : dimensiunile curelei (b,h,L), dimensiunile roilor.
Se alege materialul raportul
na
1
40
1
30
1
D
h
σ ≈ ; (rezistena util admisibil)

i1
ω
1

i2

tmin

2

tmax

1
ω
2

tc
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

152
Din condiia transmiterii forei utile
3
1
1
1 na
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1 1 1 1 t
c
u
u
n
P
k D
D
D
b
D
D
h
D
30
h
P 2
b D
D
h
D
30
n
P 2
hb D
P 2
hb
D M 2
A
F
= σ ≤


π
=
=


π
=
ω
= = = σ
/ /

k fiind constant, funcie de (
na
1 1
D
b
D
h
σ , , alese)
- Diametrele roilor D
1
→ D
1 STAS
D
2
= iD
1 STAS
→ d
2 STAS
L pentru a ales sau
impus;
dac L este standardizat → L
STAS
i se recalculeaz distana dintre axe a sau se alege
un sistem de întindere a curelei.
- Seciunea curelei ;
STAS 1
1
D
D
h
h

= dar
c na
c
u
u
A
A
F
σ ≤ = σ i apoi b = A
c
/h.
-Verificarea curelei
7 6 c
c
rupere
at 1 i tc 1 t
=
σ
= σ ≤ σ + σ + σ = σ ;
max
(coeficient de siguran la
rupere)
frecvena de încovoiere
1
a
s 15 5 f
L
x v
f

= ≤

=
unde x – numrul roilor peste care trece cureaua.




Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

153
- Fora exercitat de curea asupra arborilor

γ + + = cos
2 1
2
2
2
1
F F 2 F F Ra



14.3. Transmisii prin curele trapezoidale

În figura 14.3 sunt prezentate moduri de aezare a curelelor trapezoidale în
canalul lor i caracteristicile dimensionale ale curelelor.

D
p
= diametrul primitiv (similar curelelor late – fig.14.1)
L
p
= limea primitiv a curelei trapezoidale (în seciunea care nu sufer
deformaii de încovoiere)
Seciunea curelei trapezoidale este standardizat:
- curele clasice (7 tipuri) STAS 1164 : Y, Z, A, B, C, D, E
R
a
F
1
F
1
F
2
F
2
Fibre de
rezisten
h

l
p
l
α=40
o
Bine Ru Foarte ru Seciunea
curelei
Fig.14.3
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

154
- curele înguste (5 tipuri) STAS 7192-65 : 16X15; SP2; SPA; SPB; SPC

Consideraii teoretice
Ca urmare a formei trapezoidale a seciunii curelei, intervine efectul de pan,
care contribuie la creterea frecrii i implicit la creterea portanei.
Pentru o for de întindere dat F
F F
2
F
F
2
F
F
frecare n
µ µ =
α
µ =
α
= '
sin sin


deci transmite mai mult ca la curele late :
(µ’ ≈ 3…4µ)
Pentru evitarea înepenirii curelei în
canalul roii α
min
>
frecare
; α
min
= 34
o
(
frecare
= unghi de frecare)
Se pot aplica concluziile de la curelele
late i se pot face urmtoarele observaii :

O
1
O
2
D
p1
D
p2
β
2
β
1
F
F
n
/2
F
n
/2
α
F/2
F/2
α/2
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

155
1 p
c
n 2 1
2 1
D
M 2
F F F
l F F
= = −
=
µβ

dar 1
l
1 l


β µ
β µ
'
'
deoarece
n 1
F F ≈ µ µ ' i ; ,
n 2
F 1 0 F =
( )
n 2 1 0
F 55 0 2 F F F , / ≈ + =
Metodica de calcul a curelelor trapezoidale
Se cunosc : P
1
, n
1

1
), i
Alegerea curelei se face pe baza curbelor de oboseal deduse experimental
(nomograme): - nomograme pentru curele clasice
- nomograme pentru curele înguste
Cunoscand turaia n
1
i puterea ce trebuie transmis, din nomogram rezult
profilul curelei (SPZ, SPA sau Y, Z, A, B, …).
Exemplu : Nomogram pentru curele trapezoidale înguste.
Din nomogram se alege i intervalul în care se gsete Dp
1
(diametrul
primitiv al roii mici).

D
p1
=63…180
SPB
SPA
SPZ
n [rot/min]
2 10
100
200
P [kW]
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

156
- Din STAS 1162 se alege D
p1
, apoi D
p2
= i D
p1
→ D
p2 STAS

- Se alege distana axial dac nu este impus
( ) ( )
2 p 1 p 2 p 1 p
D D 2 a D D 7 0 + ≤ ≤ + ,
- Se calculeaz lungimea primitiv a curelei L
p
→ Lp
STAS
→ se recalculeaz a sau
se iau msuri de întindere a curelei
- Viteza curelei v = πD
p1
h
1
/60 ≤ 30 m/s curele trapezoidale clasice
40 m/s curele trapezoidale înguste
- Se determin numrul de curele :
- preliminar ;
0 L
f 1
0
P C C
C P
z
β
=
P
1
– puterea de transmis
P
0
– puterea ce o poate transmite o curea (se alege din STAS – funcie de n
1
);
C
f
– coeficient de funcionare = funcie de maina motoare i de maina de
lucru;
C
β
= coeficient al unghiului de înfurare;
C
L
= coeficient al lungimii curelei;
z= z
0
/C
z
; C
z
= coeficient al numrului de curele.
- Verificri durabilitate – nomograme speciale
frecvena îndoirilor 40 f
L
xv
f
a
p
≈ ≤ = îndoiri/secund, x =
numrul roilor de curea;
- Fora transmis arborelui

a
D D
sin cu cos F F F F R
p p
2 2
2
1 2
2 1
2
2
2
1

=
γ
γ + + =


Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

157
Bibliografie
1. Chiiu A. .a.- Organe de maini. Edit.Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1978.
2.Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol
III, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Roata de întindere a unei transmisii cu element flexibil se monteaz pe:
a. ramura condus;
b. ramura conductoare;
c. nu are importan pe care ramur.
2) Cureaua unei transmisii cu element flexibil se rupe datorit:
a. oboselii
b. încovoierii
c. întinderii
3) Pentru care dintre urmtoarele tipuri de curele transmiterea fluxului de
for se realizeaz prin feele laterale ale ei:
a. trapezoidal;
b. lat;
4) Alegerea curelei trapezoidale se face în funcie de:
Note de curs. Capitolul 14. Transmisii prin curele

158
a. putere i turaie;
b. moment de torsiune i turaie;
5) Pentru evitarea cderii curelei late de pe roat, aceasta din urm se
execut:
a. uor conic;
b. uor în V;
c. cu un bombament;
d. dreapt i mai lat decât cureaua.


Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

159

15.TRANSMISII PRIN LAN
15.1. Caracterizare. Rol funcional


Transmisiile prin lanuri sunt larg utilizate în construcia de maini
prezentând, comparativ cu alte tipuri de transmisii, o serie de avantaje: încrcare
redus pe arbori; randament relativ ridicat
r
= 0,86…0,98; gabarit redus;
funcioneaz i în condiii de exploatare grele (praf, temperatur, umiditate)
Ca dezavantaje putem enumera: vibraii i zgomot; montaj precis; viteze
relativ mici v < 20 m/s.
Performane : P< 4000 kW; ω < 500 rad/s; a ≤ 8 m.

Clasificarea lanurilor STAS 2577
- lanuri de transmisie
- cu eclise i boluri
- cu buce
- cu buce, eclise i boluri
- lanuri pentru variator
- lanuri de transmis
a
f

ω
1
ω
2
lan
Roat conductoare Roat condus
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

160
15.2. Elemente geometrice
- pasul (p)
- numrul de dini ai roilor (z
1
, z
2
)
- profilul dinilor
- distana dintre axe (a)
- lungimea i limea lanului i razele cercurilor caracteristice.



*) Numerele de dini ai roii mici z
1
se aleg cat mai mare posibil, pentru a mri
durabilitatea;
de exemplu : z
1
= 30…27 pentru lan cu buce i role pentru i =1…2
35…32 pentru lan cu buce i role pentru i = 1…2
z
2
= i z
1
( i = raportul de transmitere, dat sau ales).
**) Lungimea lanului se determin la fel cum s-a calculat lungimea curelei :
( )
a 4
Dd Dd
2
Dd Dd
a 2 p z
360
360 180
p z
360
180
2
a 2 L
2
1 2 2 1
2 1

+
+
π + ≈
γ +
+
γ −
+
γ
= cos

p p
Eclise
exterioare
Eclise
interioare
Bol


Rol


Buc

Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

161

π

π
= = = = =
z
p
z
p
z
180
p
D
2
180
2
p
2
D
R OA
d
d
d
sin sin sin

(aproximând sin x ≈ x, x în radiani)
a
p
2
z z
p
2
z z
a 2 L
2
2
1 2 2 1

π

+
+
+ ≈

sau în numrul de zale

a
p
2
z z
2
z z
p
a 2
p L W
2
1 2 2 1

π

+
+
+ = = /
Se poate demonstra c raportul de
transmitere
2
1
i
ω
ω
= nu este riguros constant pe lungimea unui pas (p).

15.3. Forele din lan

Forele din lan sunt similare celor de la curele – cu excepia faptului c
lanul nu este solicitat la încovoiere la trecerea peste roi (fiind format din elemente
articulate), în schimb, apar fore dinamice cauzate de acceleraiile lanului.

a
D
p1
D
p2
2α=360
o
/z
O
p
A B
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

162


; F F F F
; F F F F F ;
Dd
M
F
d g c
d c g u
t
u
2 2
1 1
1
1
2
± + =
± + + = =

unde: F
g
– fora datorat greutii proprii a lanului
F
g
≈ k
g
qa (k
g
– coeficient al poziiei lanului);
k
g
= 6 pentru transmisii orizontale, k
g
= 1 pentru transmisii verticale);
q – greutatea lanului pe metru liniar; [N/m];
F
c
– fora de traciune ca urmare a forei centrifuge:
g
qv
F
2
c
= (v – viteza lanului; g – acceleraia gravitaional);
F
d1
, F
d2
-fore dinamice ca urmare a acceleraiilor lanului (radiale i
longitudinale).

15.4 Calculul transmisiei prin lan
Se face la urmtoarele condiii de rezisten care determin durabilitatea i
portana:
- rezistena la uzare a elementelor articulaiilor (boluri i buce)
- rupere la oboseal a elementelor zalelor (eclise i boluri)
- rezistena la oc (oboseal) a rolelor (bucelor).
Ramura conductoare

Ramura condus
F
u
F
2
F
1
D
p1
ω
1
ω
2
D
p2
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

163
*) Alegerea lanului – cu ajutorul unei transmisii de referin (z
01
= 19; i
0
= 3;
α
0
= 40 p; w= 100 zale; 2 arbori paraleli; h
0
= 15ooo ore de funcionare,
alungirea ca urmare a uzrii este 3%) diagrame ale puterii limit admisibil (P
D
).
Puterea limit (puterea de diagrame) P
D
= P
n
/C
p
[ kW ], unde P
n
este puterea
nominal ce trebuie transmis [ kW ] i
C
p
– factor de încrcare = f(z
1
, i).
Din diagrama P
D
= f(n
1
) tipul de lan, de
exemplu, lan cu role 8A. Din STAS 5174,
de exemplu , celelalte elemente
geometrice ale lanului (p, geometria rolelor,
bolului, eclise etc.).
**) Verificarea lanului
- Verificarea la uzare se apreciaz prin presiunea de contact dintre buc i bol.

⋅ = ≤
+ +
= =
ca f rs u ca
g c u
a
ef c
p c c c p
d ja
F F F
jA
F
p
3 1
1

unde : j = numrul de randuri ale lanului multiplu;
a
1
= lungimea bucei; d
3
= diametrul bolului; c
u
= coeficient de ungere;
c
rf
= coeficient al regimului de solicitare;
c
f
= coeficient al drumului de frecare;
p
*
ca
= presiunea de contact de referin admisibil = f(v,z
1
).
Exemplu: p
*
ca
= 32 MPa pentru v ≥ 0,1 m/s i z
1
= 20
- Verificarea la rupere la oboseal
- static 7
F
s
c
1
r
st
≥ = unde s
r
= sarcina de rupere dat în STAS 5174
- variabil ( )
1 av
1 s
r
v
z , p f c
F c
s
c = ≥ = ;
c
s
= coeficient de suprasarcin = f(maina motoare i maina de lucru)
Lan cu role 8A
n
1
P
D
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

164
- Rezistena la oc (spargere) a rolelor (bucelor) se asigur prin limitarea turaiei
roii mici i a frecvenei angrenrii n
1
< n
1 max
= f (tip lan)
- Apsarea lanului pe arbori - R = k
p
Fn – mult mai mic decat la curele;
k
p
= 1,15 – transmitere orizontal
1,05 – transmitere vertical = coeficient de poziie a lanului.

Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol
II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Horovitz B. .a. – Transmisii i variatoare prin curele i lanuri,
Edit.Tehnic, Bucureti, 1970;
3. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
4. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
5. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

?? Intrebri recapitulative
1) Alegerea tipului de lan se face în funcie de:
a. putere i turaie;
b. putere i numr de dini;
c. putere i diametrul roii;
2) În relaia forei datorat greutii proprii a lanului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a, Kg este:
a. coeficient de siguran;
b. coeficient al poziiei lanului;
Note de curs. Capitolul 15. Transmisii prin lan

165
3) În relaia forei datorat greutii proprii a lanului Fg ≈ Kg ⋅q ⋅ a, q este:
a. greutatea pe metru liniar;
b. încrcarea specific.

























Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

165

16. VARIATOARE DE TURAIE (VT)
16.1. Elemente cinematice i geometrice

Variatoarele sunt transmisii mecanice care au proprietatea de a regal
continuu raportul de transmitere într-un interval dat.
Clasificarea variatoarelor se poate face:
- în funcie de transmisia de referin:
- cu contact direct – roi de friciune(cu variaie în trepte sau
continu)
- cu contact indirect – element flexibil (curele, lanuri speciale,
benzi cu sabot)
La orice variator exist - element conductor (1)
- element condus (2)
- sistem de reglare a turaiei (SRT)
La variator se definete în afara raportului de transmitere i
x
= ω
1
/ ω
2x
i
gama de reglare G
r

15 2 G ; G
r
min 2
max 2
r
= =
ω
ω
.
În VT exist alunecri specifice a
s
= (1…3)% randamente de ordinul
η = 0,85…0,92.
Puterile maxime transmise de un VT sunt P
max
≤ 16…20 kW.
La orice variator trebuie cunoscut raportul P
1 max
/P
1 min
(P
1
fiind puterea la
arborele de intrare).

16.2. Scheme de variatoare

Variator cu contact direct: contactul teoretic liniar al acestor variatoare,
în raport cu cel punctiform, prezint dezavantajul unor alunecri geometrice
VT
ω
1

ω
2x

Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

166
importante, cu consecine defavorabile asupra durabilitii la uzur. Acest
dezavantaj este compensat doar, parial, prin creterea capacitii de transmitere.
a) Variator frontal cu roi cilindrice.
Roata 1 are form de tor pentru a reduce alunecrile i uzurai se poate
deplasa axial pe arborele su; roata 2 este fixat axial pe arbore.
Din condiia V
1M
=V
2M
(vitezele pe cele 2
roi)
ω
1
r
1
= ω
2x
r
2x

1
x 2
x 2
1
x
r
r
i =
ω
ω
= i
min 2
max 2
max 2 1 1
min 2 1 1
min 2
max 2
r
r
r
r / r
r / r
G =
ω
ω
=
ω
ω
=

b) Variator direct cu conuri.

x 1
x 2
x 2
1
x
x 2 x 2 x 1 1 M 2 M 1
r
r
i
r r V V
=
ω
ω
=
ω = ω =

min 1 min 2
max 1 max 2
min 2
max 2
r
r r
r r
G =
ω
ω
=








r
1
1
ω
1
2
r
2x
ω
2x
r
1
ω
1x
ω
2x
r
1
x

1 2
r
2
x

M
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

167
c) Variator direct cu bile. d) Variator cu roi toroidale.


Variator cu contact direct: contactul între elemental motor i cel condus
este realizat prin intermediul unui element flexibil (curea, lan, etc.).
a) Variator indirect cu conuri: are doi tamburi tronconici, cu axele i
generatoarele paralele, peste care se înfoar cureaua (lat, trapezoidal, banda
metalic), tensionat permanent cu o rol de întindere sau prin deplasarea unui
tambur. Raportul de transmitere se modific prin translatarea curelei cu ajutorul
unei furci.

min 1
max 1
min 2
max 2
min 2
max 2
r
x 2
1
x
D
D
D
D
G ; i ⋅ =
ω
ω
=
ω
ω
=




b) Variator cu curele tip “mono”: discurile roii 1 sunt fixe pe arbore, iar
discurile roii 2 (2.1 i 2.2) se pot deplasa pe arborele su. Prin tensionarea
curelei se modific distana dintre axe i se modific diametrul de contact pe
roata 2.

min 2
max 2
min 2
max 2
r
x 2
1
x
D
D
G ; i =
ω
ω
=
ω
ω
=
r
2
x

r
1
x

bile
colivie
ω
1
x
ω
2x
ω
1x
r
2
x

r
1
x

ω
2x
D
1
x

D
2
x

ω
1
ω
2x
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

168

c) Variator cu curele tip “duo”: ambele roi au diametre reglabile în opoziie
prin deplasare în diagonal
(exemplul din schi) sau
simetric, deci se modific
poziia relativ a discurilor
pentru ambele roi (1.1, 1.2 i
2.1 , 2.2). Roile 1.1 i 2.1 sunt
fixate axial, iar 1.2 i 2.2 se pot
deplasa axial pe arborii
respectivi.




16.3. Funcionarea variatoarelor

Funcie de necesitile de lucru ale mainii de lucru, variatoarele pot
funciona :
a) la moment de torsiune constant : M
t2
= constant;
b) la putere constant P
2
= constant;
c) la momente i puteri variabile.
Întotdeauna variatorul are ω
2x
(variabil) i ω
1
= constant. Se consider
randamentul η
x
≈ constant cu turaia ω
2x.
Pentru orice variator intereseaz P
1max
,
raportul P
1max
/P
1min
(pentru alegerea corect a motorului de antrenare) i fora
util maxim (pentru dimensionarea sau verificarea elementelor intermediare:
curele, bile, role) F
n max

a) Funcionarea la M
t2
= constant;
x 2
1
x
i
ω
ω
= = variabil.
ω
2x
Sistem de
reglare
2.1 2.2
1.2 1.1
ω
1
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

169
Din
x 2
1
x 2
2 t 1 t
1 1 t
x 2 2 t
1
2
k M M
M
M
P
P
ω =
ω
ω
=
ω
ω
= = η

η
ω
=
η
=
x 2 2 t 2
1
M P
P

min min 2 2 t min 1
max
1
2 1
2 t max 2 2 t max 1
i k M P
i k M M P
= ω =
=
ω
ω ω
= ω =

;
D
M 2
F ; G
i
i
P
P
min 2
2 t
max n r
min
max
min 1
max 1
= = =

D
2 min
= diametrul minim al roii conduse.
b) P
2
= constant; din ≈
η
= = η
2
1
1
2
P
P
P
P
constant P
1 max
/P
1 min
≈ 1
min 2
max
1
2
1 min 2 min 2
1 2
min 2
max 2 t
max n
2
2 t
n
D
i P 2
D
P 2
D
M 2
F
D
M 2
F ⋅
ω
=
ω ⋅ ω
ω
= = =
c) P
2
= constant; M
t2
≠ constant; pentru determinarea P
1 max
,
min 1
max 1
P
P
i F
n max

trebuiesc cunoscute P
2 max
, M
t2 max
, P
2 min
, i M
t2 min
.

Bibliografie
1. Chiiu A. .a.- Organe de maini. Edit.Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1978
2. Rdulescu Gh. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol III, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;


?? Intrebri recapitulative
1) Gama de reglare a variatoarelor cu roi este:
M
t1
ω
2x
Note de curs. Capitolul 16. Variatoare

170
a.
min
max
ω
ω
=
r
G ;
b.
1
2
r
G
ω
ω
= ;
2. Gama de reglare a variatoarelor este:
a. o caracteristic geometric;
b. o caracteristic cinematic;
c. un indicator de performan;
3. Variatoarele au turaie de funcionare:
a. ω
1
= ct; ω
2 t
≠ ct;
b. ω
1
≠ ct; ω
2 t
= ct;
4. Pentru alegerea motorului de acionare a unui variator intereseaz raportul
(1 – r – conductoare; 2 – r – condus):
a. P
1 max
/ P
1 min
;
b. P
2 max
/ P
2 min
;
c. P
1max
/ P
2 max
;
d. P
1 min
/ P
2 max
.
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
171


V. ORGANE PENTRU CONDUCEREA I ÎNCHIDEREA
CIRCULAIEI FLUIDELOR
17.1. Conducte
17.1.1. Definire. Pri componente

Prin conduct se înelege un ansamblu de elemente montate pe un traseu
determinat, separând un spaiu închis, prin care se transport materiale în stare
fluid sau fluidizat (soluii sau corpuri solide aflate în suspensie).
De regul, fluidul transportat umple întreaga seciune transversal a
conductei. Când fluidul umple numai parial aceast seciune, conducta se
numete canal.
Prile componente.

1. tubulatur (elementul principal)
2. flane
3. piese fasonate (ramificaii)
Pomp
6
1
2 4
3
4
6
1
5
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
172
4. armturi
5. compensator de dilatri
6. supori (dispozitive de rezemare)
Forma constructiv, dimensiunile i materialul conductelor depind de
proprietile fizico-chimice ale materialelor transportate, presiune, temperatur
i debit.
Dimensiunea caracteristic a conductei i elementelor sale este diametrul
nominal care corespunde cu seciunea de trecere, fiind STAS 2099 (D =1…2000
mm). De asemenea sunt standardizate presiunile nominale (p
n)
, presiuni de
regim i presiuni de încercare ( STAS 2250 ).
p
regim
= p
n
pentru t < 120
o
C
< p
n
pentru t ≥ 120
o
C
p
încercare
= 1,5 p
n
pentru p
n
< 200 at
1,25 p
n
pentru p
n
> 200 at

17.1.2. Materialul conductelor

Materialul conductelor depinde de diametrul conductei, presiune,
temperatur i natura inelului transportat, în special sub aspectul coroziunii.
Materiale metalice :
- feroase: fier pur (garnituri), OL, OLC, OT, aliat, OLT, Fc, Fm, Fgn.
- neferoase: Cu, alam, Bz cu Sn, Pb.
Materiale nemetalice :
- anorganice : gresie antiacid, sticl i porelan, azbest (garnituri), clingherit
(garnituri), emailuri.
- organice : policlorura de …(PCV), textalitul, cauciuc în plci, polietilena,
teflon, lacuri organice.

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
173
17.1.3. Elemente constructive

1. Tubulatura
Seciunea transversal a conductei poate avea teoretic orice form, dar în
majoritatea cazurilor este circular (inelar), deoarece asigur aria maxim la
acelai perimetru.
Tuburile cu seciune inelar care au lungimea mult mai mare decât
diametrul se numesc evi.
Asamblarea conductelor se face inând seama de materialul elementelor
de îmbinat, condiii de funcionare, de montaj, de siguran în exploatare i de
aspectele economice.
Asamblrile pot fi: 1. nedemontabile, 2.demontabile
1. Asamblri nedemontabile
a) prin sudare – se aplic la evi din oel. Se evit sudura atunci când
produsul transportat corodeaz materialul de aport al sudurii, când se cere o
demontare frecvent sau când se afl într-o zon cu pericol de incendiu sau
explozie de la lucrul cu flacr sau scânteie.




b) asamblare cu muf – una din poriunile de conduct este prevzut cu
muf, în care intr captul celeilalte poriuni. Permit mici devieri de la
coaxialitate la montaj.






2 3 1 4
1 – muf
2 – umplutur de etanare
3 – rondel
4 - conduct
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
174
c) asamblri prin lipire i încleiere
Se aplic rar la tuburile de oel. La tuburile din PVC se recomand utilizarea
manonului intermediar.





2. Asamblri demontabile
a) Asamblri cu presetup





Pentru asigurarea etaneitii, umplutura moale se preseaz cu lunetele 2
filetate, sau prevzute cu flane i strânse cu uruburi de flanele montate.
Se utilizeaz pentru presiuni mici p < 16 bari (at)
Se utilizeaz, în special, pentru tuburi din materiale neelastice (font,
sticl).
Prezint avantajul unor mici devieri coaxiale i chiar mici deplasri
axiale.
b) Asamblri filetate – pentru conducte de joas presiune (p ≤ 6 at) pentru
ap, abur, aer comprimat, acolo unde îmbinarea sudat e dificil sau
neadmisibil. Etanarea se asigur prin înfurarea filetului cu câli de in
(cânep) uni cu past de minium de plumb. Pentru temperaturi mari se
utilizeaz azbestul.
c) Asamblri cu flane – este cea mai rspândit form de asamblare (dei
consumurile de material i de manoper sunt mai ridicate), deoarece e sigur în
1

2

3
1 2
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
175
exploatare, comod la montaj). În STAS 1155 se d clasificarea general a
flanelor din oel.

F
s
– fora de strângere a flanelor cu uruburile
3. Piesele fasonate
Sunt elemente de conducte care au rolul :
- de a lega evi cu acelai diametru sau diametre diferite
- de a schimba direcia traseului conductei
- de a ramifica o conduct special, sau a închide un capt sau orificiu al
acesteia.
Forma constructiv = f(rol funcional, material, proces tehnologic, dimensiune
nominal).







4. Compensatoarele de dilatare
Sunt elemente de conduct care, prin forma lor constructiv, pot prelua
deformaiile mari ale conductelor produse de variaiile de temperatur
Tub de
legtur
Cot de racordare la
90
o
Ramificaie
simpl
Ramificaie
dubl
D
F
s
D
F
s
Flane plate
sudate
Flane cu gât
pentru sudare
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
176
- fluid
- anotimp – fr a crea în pereii conductei tensiuni periculoase i fr a
periclita etaneitatea.
Dup principiul de funcionare i forma constructiv:
a) compensatoare cu evi îndoite
b) lentriculare
c) cu presetup

a) Compensatoare cu evi îndoite







Avantaje - capacitate mare de compensare ( < 400 mm)
- încrcri mici ale reazemelor
- uurin de execuie
Dezavantaje - gabarit relativ mare
- rezistene hidraulice mari
- apariia fenomenelor de oboseal în materialul compensatorului
b) Compensatoare lenticulare – funcioneaz pe baza ncovoierii elastice a
plcilor plane sau pe dilatarea ondulatorie a prilor compensatorului.
Avantaje: capacitatea i uurina manevrrii
Dezavantaje: reaciuni mari în reazeme, capacitate mic de compensare (5 – 10
mm pentru o cut i max 80)
evi îndoite
D ≤ 250 mm
evi cu cute din oel
D > 250 mm
evi ondulate evi în form de
cerc
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
177

Materiale: oel, Cu, Al
c) Compensatoare cu presetup – cel mai simplu – funcioneaz prin
posibilitatea de deplasare axial a conductelor. Funcionarea este aceeai cu a
îmbinrilor cu presetup.
Sunt indicate pentru conducte din materiale puin elastice (font, sticl,
ceramic).
Presiunea maxim 16 at i D < 150 mm
Capacitatea mare de compensare > 300 mm
Dezavantaje – eforturi axiale mari transmise reazemelor
Mrimea dilataiei liniare cauzat de variaia ∆t
o
a temperaturilor este :
∆l = α l ∆t
unde : l = lungimea iniial a poriunii de conduct ce revine compensatorului
∆l – dilataia liniar
α - coeficient de dilatare termic liniar
Dac extremitile poriunii de conduct nu au posibilitatea de deplasare liber,
în pereii conductei iau natere tensiuni σ
t
:
t E
l
t l
E
l
l
E E
t
∆ α =
∆ α
=

⋅ = ε ⋅ = σ
Reaciunea introdus de aceste tensiuni în reazemele capetelor conductei (R)
t A E A R
c c
t
∆ α = ⋅ σ = unde A
c
- aria net a seciunii conductei
Lenticulare cu o und
- în special pentru
conducte care lucreaz
în vacuum sau la
presiuni sub 6 at i D>
(100…150) mm

Lenticulare cu 2
unde
Lenticulare tip
burduf
- se execut prin
sudur din 2
discuri de tabl

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
178
Pentru un compensator dat, se poate determina diferena maxim de
temperatur ∆t

E
t
t
a
α
σ
= ∆
max
σ
t
a
- tensiunea admisibil din reazem

17.1.4. Elemente de calculul tubulaturii

Calculul tubulaturii are 3 aspecte a) calculul hidraulic
b) calculul eonomic
c) calculul de rezisten
a) Calculul hidraulic – prin care se stabilete legtura dintre caracteristicile de
transport ale fluidului (debit, vitez, presiune, temperatur) i caracteristicile
constructive ale conductei (seciune, lungime, traseu).
- diametrul interior al tubulaturii d
i
– din condiia de debit
v
Q 4
v
G 4
d vd
4
Q G
i
2
i
π
=
πγ
= ¬ γ
π
= γ =
unde : G – debitul gravimetric al fluidului (N/s)
Q – debitul volumetric al fluidului (m
3
/s)
γ - greutatea specific a fluidului (N/m
3
)
v – viteza medie recomandat a fluidului (m/s)
v = f (materialul fluidului i scop transport)
v = 0,6…5 m/s pentru ap
5…30 pentru abur
10…30 pentru aer
b) Calculul economic
Costul unei conducte C = C
1
+ C
2

C
1
– costul materialului i al întreinerii
C
2
– costul pierderilor de energie de transport în timpul exploatrii
Calculul economic const în determinarea diametrului optim (d
I

optim
) C= minim
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
179
1 m
a
2
i 1 m
a
i
i 1 m i 1 a 1
a L
p
d
2
a L
2
pd
d a L s d P C ⋅ γ ⋅ ⋅
σ

π
= γ ⋅
σ
⋅ π ≈ ⋅ γ ⋅ ⋅ ⋅ π = =
P = greutatea materialului conductei
d
i
– diametrul interior al conductei
a
1
= costul unitar al materialului i întreinerii
= =
a
i
2
pd
s
σ
grosimea pereilor → din ecuaia Laplace (tensiunile din
pereii vaselor sub presiune)
γ
m
= greutatea specific a materialului conductei
L = lungimea conductei
p= presiunea din conduct (presiune nominal - presiune hidrodinamic)
σ
a
= rezistena admisibil a materialului conductei
C
2
= ?
C
2
= W
.
a
2

a
2
- costul unitar al energiei;
W = energia cinetic a materialului transportat;
= λ
γ
= = t
d
L
g 2
v
Q t Qp W
i
2
p
5
i
3
2
i
2
2
i
d
t L Q
g
8
t
d
L
d
4
Q
g 2
Q
⋅ ⋅ γλ

⋅ π
= ⋅ ⋅ λ ⋅
|
|
|
|
.
|

\
|
π

γ

λ = coeficient de pierderi liniare
λ = f
2
(Re)
υ
=
i
e
vd
R (invariantul Reynolds)

2
i
2
i
d
4
Q
v v d
4
Q
π
= ¬ ⋅
π
=
2
5
i
3
2
a
d
t L Q
0826 0 C
⋅ ⋅ λ ⋅ γ ⋅
= ¬ ,
Deci :
2
5
i
3
1 m
a
2
i 2 1
a L t
d
Q
0826 0 a L
p
d
2
C C C ⋅ λ ⋅ ⋅ ⋅ γ ⋅ + ⋅ γ ⋅ ⋅
σ

π
= + = ,

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
180
d
i
= d
i
optim când
0
d
C
i
=


0 d a L t Q 0826 0 5 d a L
p
2
2
6
i 2
3
1 1 m
a
= ⋅ ⋅ λ ⋅ γ ⋅ − ⋅ ⋅ γ ⋅ ⋅
σ
π
¬

,
7
1
2 3
m
a
optim i
a
a
t Q
p
75 0 d ⋅ λ ⋅ ⋅ ⋅
γ
γ

σ
= ¬ ,
sau grafic


c)Calculul de rezisten
Conductele sunt expuse la solicitri complexe permanente sau accidentale,
provenite din presiunea interioar a fluidului 2 1
d
d
i
e
, ≤ = β tuburi cu perei subiri



- grosimea pereilor
a
at
i
C
p 2
pd
c s +
− σ ϕ
= + δ = (dedus din ecuaia Laplace la sudura vaselor
sub presiune)
C
a
= adaos = C
a1
+ C
a2
;
ϕ = coeficient de calitate a sudurii: dac conducta nu este sudat atunci ϕ = 1
p = presiunea interioar a fluidului – pentru conductele verticale sau înclinate se
adaug i presiunea hidrostatic.
d
e

d
i

d
i
C
2
C
C
1
d
i
optim

Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
181
Calculul complex const din calculul la stabilitate pentru tuburile supuse i unei
presiuni exterioare.

17.2. Organe de închidere (armturile)
17.2.1. Caracterizare. Rol funcional

Armturile sunt dispozitive montate pe conducte, pe instalaii similare
(recipiente, cazane, rezervoare) sau pe pri de maini (motoare, compresoare,
maini-unelte) au rolul de a închide, controla sau dirija circulaia fluidelor, de a
regla unele caracteristici ale acestora (debit, nivel, vitez, presiune).
Dup rol - armturi de închidere
- armturi de dirijare
- armturi de reinere
- armturi de reglare
- armturi de siguran
- armturi de aerisire
Din punct de vedere constructive: element de acionare
organ de execuie a comenzii primite
Armturi de închidere



Cu ventil
(supap)
Cu sertar
(van)
Cu valv Cu cep
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
182
Condiii cerute la armturile de închidere :
- rezisten mecanic suficient
- asigurarea unei bune etaneiti
- rezisten la coroziune

17.2.2. Organele de închidere (robinetele) cu ventil

Forma i dimensiunile robinetelor din font i oel turnat sunt STAS 1357,
1519

Elemente de calcul
a) Calculul hidraulic
- Diametrul nominal al ventilului este acelai cu al conductei din care se face;
- Cursa ventilului (înlimea de ridicare) h
Din condiia de continuitate a fluidului :
4
D
D 4
D
h
v h D v D
4
n
1
2
n
1
2
n
≈ = ¬
⋅ ⋅ π =
π



6

5
4

3

2


1
1 – ventil
2 – tija ventilului
3 – cutie de etanare
4 – piuli fix
5 – roata de manevr
6 – piuli de fixare
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
183
Pentru a compensa pierderile
prin schimbarea direciei fluidului, h
rezultat se majoreaz.
Pentru robinete STAS, se
majoreaz cu 70%.
Diametrul camerei D
3
trebuie s
fie suficient de mare pentru a permite
trecerea fluidului pe lâng ventilul ridicat, fr strangulare:

( )
b 2 D D
D D D v D D
4
v D
4
n 2
2
2
2
n 3
2
2
2
3
2
n
+ ≈
+ = ¬ −
π
= ⋅
π

Pentru scurgerea uoar se aplic o majorare de 10%.
b) Calculul de rezisten
- Talerul ventilului
Fore - fora F
1
– produs de presiunea fluidului p = p
n
+p
h
pe faa activ a
talerului
( ) p b D
4
p D
4
F
2
1
2
m 1
+
π
=
π
=
- fora F
2
– reprezentând reaciunea
scaunului la apsarea talerului în scopul asigurrii
etaneitii.
( )
e m e
2
1
2
2 2
bp D p D D
4
F π = −
π
=
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= + =
Bz pentru
mm
N
30
font pentru
mm
N
0 13
cp a p
2
2
e
,

Fora total ce trebuie acionat asupra talerului: F = F
1
+ F
2

- Tija ventilului
- asupra ei acioneaz fora total F = F
1
+ F
2
h

D
n
b
D
1
D
2
D
3
F
b D
1
D
2
p
e
p

p
e
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
184

Sunt cazuri când forele F
1
i F
2
au
sensuri diferite. Se trateaz cazul cel
mai defavorabil –
F = F
1
+ F
2

Pentru realizarea forei F, dirijat în
lungul tijei, este necesar un moment
de rotire a tijei la roata de manevr,
având valoarea :
M
t
= M
t1
+M
t2
+M
t3

M
t3
= momentul de frecare
dintre capul tijei de form sferic cu raza ρ i taler.
15 0 1 0
Fd
3
1
M
Hertz
E
F
2 2 d
3
c 3 3 t
3
c
, ,
,
≈ µ
µ =

ρ ⋅
=

E – modulul de elasticitate al materialului urubului
Dac tija este solidar cu ventilul, frecarea are loc pe o suprafa inelar de
etanare

2
1
2
2
3
1
3
2
3 3 t
D D
D D
F
3
1
M


µ =
( )
( )
F
3
1
D D
4
D D F
12
p
2
D D
12
2
3
r
2 r rdrp 2 M M
2
1
2
2
3
1
3
2
3
1
3
2
2
D
2
D
2
D
2
D
3
f 3 t
2
1
2
1
µ =

π

µ
π
=


µ
í
π
=
í
µ π = ⋅ µ ⋅ π = =
D
1
= 0 ¬ cazul în care tija este direct pe taler.
M
t2
– momentul de frecare al tijei în cutia de etanare
l
f

d
c
d
t2
d
1
Etanare
Lunet
h

M
t
M
t3
M
t2
M
t1
F
d
c
ρ
F
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
185

( )
( )
H t
x
n
x
f
t
g t 2 2 t
p h d
2
d
F
2
d
F
2
d
p h d M
π µ = µ =
⋅ π µ =

de regul p
g
= 0,4 p
e
→ presiunea medie dintre garnituri i tij
Presiunea de etanare obinut prin strângerea lunetei ( )
m e
p 3 25 1 p , ≈
µ
2
= coeficient frecare 0,06…0,1
M
t1
= momentul de frecare ca urmare a înurubrii tijei în piuli
( ) ' ϕ + α = =
2
2 2
1 t
tg
2
d
F
2
d
H M
d
2
– diametrul mediu al filetului în zona filetat a tijei.
Cunoscând fora total i momentele de torsiune, tija se predimensioneaz
la solicitare compus (traciune i torsiune) i se verific din flambaj (lungimea
la flambaj l
f
– fiind de la captul tijei i mijlocul înlimii piuliei).

A
i
i
50 42 OL 90
37 L 0 pentru 150
i
l
0
f min
min
min
;
,
=
¦
¹
¦
´
¦
= λ = λ pentru flambaj elastic
pentru flambajul plastic avem : 3 c c b a
a
f
f 0
=
σ
σ
= ¬ λ − = σ λ λ ' ' ;
Roata de manevr – se determin diametrul D
r
– din condiia de transmitere a
momentului M
t
.
2
D
F M
r
n t
⋅ = F
n
– fora periferic aplicat de om
n
t
r
n
F
M 2
D
N 150 100 F
= ¬
=

Luneta cutiei de etanare
Fora de strângere :
( )
e
2
t
2
2 s
p d d
4
F −
π
=
Note de curs. Capitolul 17. Conducte i armturi
186
Încovoierea în seciunile I-I i II-II
I s
r s
iI
W i
a F ⋅
= σ
i
s
– numr de uruburi
II s
s
iII
W i
2
l
F
= σ













Bibliografie
1. Rdulescu Gh. .a. - Îndrumar de proiectare în construcia de maini,
vol II, Edit.Tehnic, Bucureti, 1986;
2. Drghici I. .a. – Îndrumar de proiectare în construcia de maini, vol II,
Edit.Tehnic, Bucureti,1982;
3. Pavelescu D. .a. - Organe de maini. Edit. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1985;
4. *** Organe de maini – Standarde i comentarii, Editura Tehnic,
Bucureti, 1972.

I
I
a
r
d
2
d
t
l
II
II

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful