You are on page 1of 13

Pregătirea pacienţilor pentru explorări radiologice şi funcţionale ale aparatului renal Explorarea radiologică a rinichiului şi a căilor urinare se efectuează

prin radiografie,renală simplă, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie. Scop- evidenţierea conturului rinichilor cavităţilor pielocaliceale ale acestora, precum şi a căilor urinare. A.=Pregătirea bolnavului pentru radiografia renală simplă = Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor şi prezenţa unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci. Materiale necesare:
• • •

cărbune animal; ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.

1. Pregătirea materialelor necesare: • se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus. 2. Pregătirea psihică a bolnavului: • se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului. 3. Pregătirea alimentară a bolnavului:

• • •

cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine] şi ape gazoase; în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită; înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide; după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit.

4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:
• •

cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi triferment câte 2 tablete de 3 ori pe zi; în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin.

Atenţie! • în dimineaţa zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu apă caldă. Aerul din tubul irigator trebuie să fie complet evacuat pentru a nu ti introdus în colon. • înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i se va efectua un sondaj vezical. 5. Pregătirea pentru examinare:

bolnavul este condus la serviciul de radiologie;

unde va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare. 2. bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie. îngrijirea bolnavului după tehnică: • • după efectuarea radiografiei. = Pregătirea bolnavului pentru pielografie = Pielografia – radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast administrată prin cateterism ureteral sub control citoscopic. îngrijirea bolnavului după tehnică: . sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast: • se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodură de sodiu 10%. a bolnavului. 3. medicamentoasă]. Pregătirea bolnavului: • se efectuează. se introduce substanţa de contrast uşor încălzită. Dacă toleranţa organismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie. 5-10 ml în fiecare parte presiune mică. bolnavul este ajutat să se îmbrace şi să se întoarcă în salon unde va fi instalat comod în pat. alimentară. B. se notează. 5. 4. substanţă de contrast Odiston – 30% sau iodură de sodiu – 10%. Dacă bolnavul prezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea substanţei de contrast şi se administrează antihistaminiee. anunţându-se imediat medicul.O. 6. simplă [psihică. 1. medicamente antihistaminice. Materialele necesare: • • • • cele pentru radiografie renală simplă. Administrarea substanţelor de contrast: • • • • spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. medicamente pentru urgenţă. Pregătirea materialelor necesare: • se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus. pregătirea bolnavului ca şi pentru radiografia renală.• bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă.examenul în F.

seringa Guyon sterilă. 3. Pregătirea materialelor necesare: ♦ se pregătesc toate materialele necesare. se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă. 1. Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace. bolnavul este condus la serviciul radiologie. tăviţă renală. eventual amestecată cu aer. sonda Nelaton sterilă.O. Materiale necesare: • • • • • • • • materiale pentru efectuarea unei clisme. 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon]. Participarea la cistografie: . substanţa de contrast. a bolnavului. ioduri de sodiu 10% sau soluţie Odiston. pensă hemostatică. Pregătirea bolnavului: • • • se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii. C = Pregătirea bolnavului pentru eistograiîe= Cistografia. Atenţie! • • • Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă. soluţie sterilă de acid booric. 2. Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se. mănuşi de cauciuc sterile. se notează examenul efectuat în F. produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal]. Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale bazinetului. radiografie după umplerea vezicii urinare cu substanţe de contrast sterilă [iodura de sodiu 10-20%.• • după terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă. substanţă de contrast. ajutat să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică. va fî condus în salon şi instalat comod în pat.este o metodă de exploatare radiologică a vezicii urinare care se poate executa prin: • • radiografie simplă vezicală.

Se avertizează bolnavul. E. se introduce sonda Nelaton sterilă în vezica urinară şi se spală vezica cu soluţie sterilă de acid boric. = Arteriografia renală = Este o metodă de explorare a aparatului renal prin administrarea substanţei de contrast pe cale arterială. în seringa Guyon se aspiră 100-200 ml iodura de Na sterilă sau Odiston şi se introduce în vezică. administrarea rapidă provoacă durere intensă de-a lungul venei. explicându-i necesitatea tehnicii şi inofensivitatea. sau femurală. = Pregătirea bolnavului pentru examen radiologie al rinichilor prin retropneumoperitoneu = Retropneumoperitoneu. . a doua radiografie la 6 secunde şi a treia la 8 secunde.reprezintă introducerea de aer sau oxigen în spaţiul retroperitoneal pentru evidenţierea contururilor rinichilor. se închide sonda cu o pensă hemostatică • • bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea examenului cistografic. Materiale necesare: • • • materiale necesare efectuării unei clisme. în seara precedentă intervenţiei se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare. se îmbracă mănuşile sterile. durerea provocată pe durata injectării fiind suportabilă.v. Atenţie! • • substanţa de contrast se injectează. renală. Prima radiografie se execută la 2-3 secunde de la începerea administrării substanţei de contrast. S instrumente şi materiale necesare efectuării unei puncţii.• • • • • spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. i. medicul execută imediat radiografia D. se anunţă bolnavul că nu trebuie să mănânce nimic în dimineaţa zilei de examinare. aparat de pneumotorax 1. Efectuarea tehnicii: • • • se anunţă bolnavul.

corpilor străini. explicându-i-se necesitatea tehnicii. apoi la locul puncţiei. sonde uretrovezicale sterile. 1. citoscop de irigaţie de cateterism sau cistoscopul operator [în funcţie de scopul urmărit] sterilizat. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor: • • • • • • • • • • • • Caselote cu câmpuri sterile şi mănuşi de cauciuc sterile costum steril pentru medic [halat. este ajutat să se urce pe masa specială [ de cistoscopie sau ginecologică] şi să se aşeze în poziţie ginecologică. tampoane de vată sterile. cu o oră înainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar]. Pregătirea psihică şi fizică a pacientului: • • • • se anunţă pacientul. un sedativ. nespecifice. soluţie de acid boric 3%. pense sterile. eprubete pentru recoltarea urinei. soluţie de novocaină 0.• • • • • bolnavul va fi condus în sala de radiografie.5% 40-50 ml. spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. se îmbracă mănuşile sterile. Scop – indentificarea proceselor patologice endovezicale. ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa radiografieă. inflamaţiilor specifice. pacientul îşi va goli vezica urinară. două sonde uretrale radioopace. 2. soluţii dezinfectante. se serveşte medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua puncţia în loja perineală. calculilor. i se suprimă micul dejun şi va ingera 500 ml lichid. mască] seringa Guyon cu oliva uretrală sterilizată. = Pregătirea bolnavului pentru cistoscopie = Cistoscopia – metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului. tumorilor. . două tavite renale. la nevoie cu o jumătate de oră înainte de exploatare. seringă de 20 ml sterilizată. malformaţiilor anatomice. F. lungi de 60-70 cm şi groase de 4-8 cm [scara Cherier]. va fi condus în sala de examinare şi ajutat să se dezbrace [regiunea inferioară a trunchiului]. cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1 gaz şi se execută apoi radiografia. se ajută bolnavul să se îmbrace şi este condus la pat. i se administrează. se efectuează un pansament.

la bărbaţi. starea de curăţenie a lentilelor. se acoperă membrele inferioare cu câmpuri sterile. tară pernă timp de 12 ore. . biopstice. se spală vezica cu o soluţie de acid boric 3% până când lichidul de spălare devine perfect limpede. se verifică fucţionalitatea sistemului de iluminat. sau procaină hidroclorhidrică 4%. rejecţie de prostată sau tumori. cu apă şi săpun. sau pe mască. medicul umple vezica cu 150 ml apă sterilizată sau soluţie dezinfectantă slabă [la bărbaţi] sau 250 ml [la femei] şi înlocuieşte canula de irigaţie cu sistemul optic. cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil să se facă în rahianestezie. lăsându-se accesibilă regiunea perineului. se poate utiliza şi anestezia i. sau 30 ml borat de procaină 2%. se racordează sistemul de iluminat la reţeaua electrică [medicul efectuează inspecţia pereţilor vezicali]. necesită anestezie regională sau generală. anestezia locală [folosirea substanţelor anestezice amintite mai sus] este suficientă pentru efectuarea citoscopiei -în scop diagnostic. se oferă eprubetele pentru recoltările urinare. unde va sta în decubit dorsal. se oferă medicului succesiv – la cerere – cateterele de dimensiuni diferite [dacă examinarea continuă cu cateterismul ureterelor]. se recomandă preparatul din import Instigel. orice manevră fibroscopică [cistolitolapaxie]. se oferă aparatul medicului. apoi. se efectuează toaleta organelor genitale externe şi perineului. antispastice. aici este aşezat comod în pat. pentru anestezie locală se introduc în uretră 20 ml soluţie novocaină 0.5%. • • • • • • • • • • • • anestezia locală cu Xilocaină este suficientă pentru investigaţiile cu fibroscopul. se lubrefiază instrumentul care urmează să fie introdus cu Instagel. Precizare : • • la femei. etanşeizarea asamblărilor. se administrează la nevoie. 3. pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa şi transportat în salon. Participarea la tehnică: • • se dezinfectează meatul urinar.• • • i se fixează picioarele pe suporturile mesei. calmante. mai nou.v. pentru urocultură sau examene biochimice. anestezia locală se mai poate efectua prin badijonarea meatului şi instilaţie de Xilocaină sau Lidocaină.

fiincă se deteriorează. se sterilizează numai în soluţie apoasă de Glutaraldehidă 2%. sistemul optic nu se sterilizează prin fierbere sau autoclavare.• • la femei. Cidex. -mici hemoragii produse spontan sau în urma spă lăturii vezicale cu apă CRl(i8). la robinet. dureri lombare asemănătoare cu colica renală. sistemul optic se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă sau prin păstrarea în vapori de formaldehidă cel puţin două ore. toate instrumentele se aşează în cutiile în care se păstrează. frisoane. se insuflă aer sub presiune. I. Explorarea funcţională a aparatului renal Scopul explorării funcţiei renale stabileşte dacă rinichiul satisface funcţiile în mod normal sau nu. se spală bine cu apă sterilă. interiorul se curăţă minuţios cu tampoane de vată montate pe portampon. 4. nu necesită supraveghere specială. Incidente şi accidente -accese febrile trecătoare. să se obţină relaţii asupra mecanismului perturbat calitativ şi cantitativ. pentru a se îndepărta urmele substanţelor sterilizante care sunt iritante. cu apă şi săpun şi se clătesc sub jet. . Atenţie! • • • cistoscopia se execută în condiţiile de asepsie caracteristice intervenţiilor chirurgicale. cu uretroragie. tuburile cistoscoapelor se sterilizează prin imersie în soluţie dezinfectantă – Clorhexidină 5% [10 ml la 100 ml apă] = 30′. sau prin sterilizare cu etilen dioxid [în etuvă]. vapori de formol sau de etilenoxid. perfotaţia vezicii urinare. după dezinfecţie şi sterilizare. înainte de întrebuinţare. • • • • • lentilele se şterg cu apă şi săpun. Reorganizarea locului de muncă: • se aruncă deşeuri le. pentru îndepărtarea unor eventuale reziduri. depozitele se îndepărtează cu o perie moale. hemolitice. -ruptura de uretră. iar instrumentele se spală cu o perie moale. Metode şi mijloace de explorare a funcţiei renale Activitatea rinichiului trebuie explorată pe trei direcţii principale: • analiza urinei. cistoscopia efectuându-se şi ambulator – acestea vor fi ajutate să coboare de pe masa de examinare şi să se îmbrace.

aceeleaşi ca şi pentru examenul bacteriologic. se notează ora exactă. se recoltează întreaga cantitate de urină şi se măsoară volumul. se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele două micţiuni şi volumul urinei la a doua micţiune. Examenul sângelui: Explorarea modului în care rinichiul îşi îndeplineşte funcţiile sale se poate face urmărind concentraţia în sânge a produselor de catabolism azotat. un examen bacteriologic. 2. urmărind izotonia. un examen microscopic. explorarea mecanismelor tubulare.• • examenul sângelui. d] Interpretare: • normal se elimină prin urină 1000 hematii/min şi 1000-2000 leucocite/min. Stadiul cantitativ al elementelor figurate şi ai cilindrilor din urină se face prin testul ADDIS-HAMBURGER. se recomandă regim tară lichide cu două ore înainte. funcţionale renale propiuzise glomerulare şi Analiza urinei: Examenul de urină poate furniza date asupra stării funcţionale a rinichilor şi asupra homeostaziei organismului. dimineaţa bolnavul este rugat să urineze. c] Recoltarea urinei: • • • după 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apă şi săpun. b] Pregătirea materialelor pentru recoltarea materialelor: • se pregătesc materialele sterile pentru recoltare. Examenul cuprinde: • • • • un examen macroscopic. în acest moment bolnavul este rugat să rămână culcat de 100-180 minute. izohidria. bolnavul nu bea nimic în tot acest timp. un examen fizico-chimic. Stadiul funcţiei renale de depurare a cataboliţilor . a] Pregătirea bolnavului: • • • • • se anunţă bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei. această urină se aruncă. 1.

Exporarea mecanismelor funcţionale propiu-zise Se efectuează cu ajutorul Clearence-urilor renale.A. Stadiul funcţiei renale de menţinere constantă a concentraţiei ionilor.N. în mod continuu.proteici Pentru aceasta se determină: • • • ureea sangvină : valorea normală 20-40 mg%. II. creşterea peste 75% vol.5 mEq/1 sau 9-11 mg%.] care este eliminat integral de către glomeruli şi tubi la o singură trecere prin rinichi.V. în tuburi heparinizate livrate odată cu aparatul.A.N.5/5. Ca+ = 4.N.3 mg% 3. 4.Cl]: • • • • Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%. Se determină cu ajutorul Clearence-ului.A. P= concentraţie plasmatică a substanţei [mg/ml]. CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.Ca.se recoltează l0ml sânge pe 50 mg oxalat de potasiu.=7.0. K.. Ph-ul şi R. Determinarea concentraţiei se face fotometric şi are V. Este volumul de plasmă [în ml] depurat de o substanţă în unitatea de timp [1 minut]. în condiţiile de strictă anaerobioza.=53-75 voi. Creatinina se elimină prin urină.H. pe heparină.H.H. acidului paraminohipuric [P. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acidobazic se face prin: • determinarea pH-ului sangvin – se recoltează sânge tară garou. se efectuează prin perfuzarea P. K+ = 3. [rezerva alcalină] se determină mai exact la aparatul Astup. Această funcţie renală se apreciază prin modificările ionogramei serice [Na.6-1.N.30-7. în seringi perfect etanşe.=500-700 ml/minut. • determinarea R. Clearence-ul P. în acest aparat se recoltează sânge capilar în condiţii de anaerobioză. Scăderea sub 50% arată o stare de acidoză. prin filtrare .5 mEq/1 sau 15-21 mg%. A.A. eprubeta va fi foarte bine închisă pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat în plasmă .3-5 mg%. IV. III. acidul uric: V. Se calculează după formula: OUxV/P U= concentraţie urinară [mg/ml]. V.40. CO2/100ml sânge sau 27 mEq/1.% reprezintă alcaloză. Fluxul plasmatic renal Este volumul de plasmă care perfuzează cei doi rinichi în decurs de 1 minut. Explorarea filtratului glomerular Se face prin măsurarea unor substanţe ca: creatinina endogenă sau insulina exogenă care se elimină prin filtrare glomerulară. creatinina: V. V= volumul urinar [ml/minut].N.

•înaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apă. a] Pregătirea bolnavului: • se anunţă bolnavul cu o zi înainte să mănânce în dimineaţa examinării şi să stea culcat în pat 12-h peste noapte şi în tot timpul examenului.glomerulară tară să mai fie reabsorbită sau secretată de tubi. se consemnează greutatea şi înălţimea bolnavului. după care bolnavul va ingera încă. Valori scăzute sub 70 ml/minut apar în insuficienţa renală. . va urina măsurându-se volumul urinei. se măsoară volumul urinei. prima urină se aruncă. a] Pregătirea bolnavului: • • • bolnavul este anunţat cu o zi înaintea probei. urina se aruncă.N. bolnavul va urina în alt vas. se recoltează 5 ml sânge prin puncţie venoasă. c] Interpretare: V. b] Efectuarea recoltării: • • • • • • • • • la ora 7 după ce bolnavul a terminat de băut apa. bolnavul va bea 300 ml ceai neîndulcit sau apă. va urina. după care bolnavul urinează încă odată. această urină. 250 ml apă. se va culca. apoi se va trezi şi va urina din nou. Reabsorţia tabulară Ureea trece prin filtrarea glomerulară fiind parţial reabsorbită la nivelul tubilor proximali. se măsoară volumul urinei emise. în dimineaţa examinării nu va mânca nimic. va sta culcat peste noapte precum şi în dimineaţa examinării pe tot parcursul examinării. din cele două emisii de urină se trimit la laborator 10 ml împreună cu sângele recoltat pentru determinarea creatininei. se păstrează şi se măsoară volumul. V. iar bolnavului i se dă să ingereze 250 ml apă. se recoltează 5 ml sânge prin puncţie venoasă. este de 140 ml/minut. b] Efectuarea recoltării: • • • • • la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze.

bolnavul putând mânca înainte probei.• din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urină împreună. intravenos izotopul şi se înregistrează radiaţiile emise de 1530 minute cu ajutorul a două sonde de scintilaţie dispuse la nivelul regiunii lombare.v. colorantul apare în vezica urinară la 5-7 minute de la administrare.v. Se injectează. Se utilizează Hippuran marcat cu 131 iod. b] Recoltarea urinei: • • bolnavul este rugat să urineze la 15 şi 75 minute de ia administrarea substanţei.crornocitoscopie Această probă apreciază capacitatea de eliminare a fiecărui rinichi în parte. VI.carrnin. VII. VIII. Apariţia colorantului în urină se urmăreşte prin cistoscop. cu radioizotopi.N. . Proba se execută dimineaţa şi nu necesită pregătirea prealabilă a bolnavului. iar în următoarele 70 de minute între 55-70% din substanţa injectată. Nefrograma permite depistarea tulburărilor functionale ale fiecărui rinichi tară a da informaţii cu privire la cauza acestora. a] Interpretare: In mod normal. Scintigrafie renală Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. determinarea se face colorimetric. Nefrograma Urmăreşte capacitatea fiecărui rinichi în parte de a capta. Nu se execută la femei gravide sau în lactaţie . Se injectează i. c] Interpretarea: In mod momial o persoană sănătoasă elimină în primele 15 minute 20% din substanţ injectată. cu ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor radioactive în parenchiul renal. cu sângele recoltat. administrarea substanţei – în dimineaţa zilei de examinare i se injectează bolnavului i. Leziunile glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasmă. c] Interpretarea: V. secreta şi excreta o substanţă marcată. 1 ml de substanţă. soluţie 0. IX. a] Pregătirea bolnavului: • • se anunţă bolnavul să nu mănânce în ziua examinării. Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleină].4% indigi-carmin steril. Explorarea secreţiei tubulare Se bazează pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substanţe introduse în organism. după care. Proba cu indigo.

X. Atenţie! La bolnavii la care încărcarea cu lichid este contraindicată se face numai proba de concentraţie apreciindu-se că un rinichi care concentrează bine are capacitatea de diluţie normală. Proba de concentraţie a] Pregătirea bolnavului • la ora 12 bolnavul primeşte alimentaţie solidă [ouă. densitatea variază puţin în jurul valorii de 1010 izostenurie. c] Interpretare • în cursul după-amiezii şi noaptea ca răspuns la proba de concentraţie. 16. Explorarea capacităţii de dilufie şi concentraţie Metodele executate în acest scop au la bază faptul că un rinichi sănătos are capacitatea de a produce urină mai diluată sau mai concentrată . b] Recoltarea urinei: • din 2 în 2 ore [la orele 14. B. în ziua examinării bolnavul va sta în repaus la pat. De la orele 20 până la orele 8 urina se colectează într-o singură probă. diureza scade mult iar densitatea trebuie să. are voie să bea lichide câte vrea. 20] se colecteză 4 eşantioane. Proba de diluţie a] Pregătirea bolnavului • • cu 2 zile înainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar. pâine. şuncă. crească depăşind 1028 cel puţin într-o probă. concentraţia. In insuficienţa renală severă. carne] fară lichide. dacă concentraţia este mai bună. 18. evident ca şi diluţia este mai satisfăcătoare. . Practic este cel mai comod să se facă întâi concentraţia şi apoi diluţia. A. Se notează la toate eşantioanele de urină volumul şi cantitatea. Capacitatea de diluţie şi concentraţie a rinichiului poate fi determinată prin mai multe probe: • • • proba de diluţie şi concentraţie Volhard Are două etape: diluţia. în funcţie de gradul de deshidratare al organismului.

b] Golirea vezicii şi ingerarea lichidului • • la ora 7. In cel puţin una din probele de dimieaţă volumul urinar depăşeşte 300 ml iar densitatea urinei trabuie să fie sub 1005 în cel puţin una din probe. bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apă timp de 1/2h. se administrează regim alimentar şi hidric normal. d] Interpretare: In mod normal. . Proba Zimniţki a] Pregătirea bolnavului • • bolnavul este menţinut la pat. ca răspuns la hidratare. XI. b] Recoltarea urinei se recoltează urina din 3 în 3 ore timp de 24 h. timp de 4 h se recoltează din 30-30 minute. se A elimină întreaga cantitate de lichid ingerată. In primele 2 ore se elimină mai mult de jumătate din cantitatea totală. c] Interpretare Normal – cu cât cifrele obţinute sunt mai îndepărtate între ele cu atât capacitatea de adaptare a rinichiului este mai bună. c] Recoltarea urinei între orele 8-12. • se notează densitatea şi volumul fiecărei probe. în primele 4 ore. Se notează cantitatea şi densitatea urinei din fiecare probă.30 îşi evacuează vezica urinară.