You are on page 1of 36

CE ESTE UN

CUTl\EMUR?
U
n cutremur este 0 zguduire a Pamin­
tului cauzata de miJcarile produse sub
nivelul scoarfei terestre. Un cutremur
puternic poate duce la dorimarea dodirilor, a
podurilor ~i a altor structuri, provocind numeroase
pagube ~i pierderi de vieti omene~ti. Suprafata
ARISTOTEL Pomintului este formatO dintr-un strat exterior de
Aristotel (384-322 i.Hr.), marele
filozof ~i om de ~tiin,a grec, stinci, care reprezinto scoarta. Aceasta este impor­
tredea ca Pamintul se dezvoltase ritO in portiuni ce se inlind pe suprafete imense, care se irnbino ca
ca 0 fiin,a vie pina a ajuns 10 un uria~ mozaic. Aceste portiuni, numite ploci tectonice, se mi~co
dimensiunile sale aduale. EI
considero, de asemenea, co planefa lent, frecindu-se una de alta, comprimind ~i intinzind rocile ~i
noosfro sflncooso ero sfrobofufa de pe~feri cauzind mari acumulori de presiune. Gnd aceasta ajun ge extrem
subferane, In cOle erau ospirafe vlnfurile
planefei. Gnd focul din inferiorul
de mare, rocile subterane plesnesc ~i se deplaseazo. Eliberorile de
Piimlnfului incolzea vinfurile dincolo de un presiune se propago sub forma unor unde de ~oc ce produc un
onumif puncf, acesfea explodau. Arisfofel cutremur ~i fac Pomintul so se zguduie la suprafal0 . In fiecare an
credea co ocesfe explozii provocau
cufremurele. Abia dupo mi i de ani oamenii
au loc in intreaga lume cea 11 milioane de cutremure, dintre care
de Ifiin)o au lncepuf so descopere couza 34 000 sint destul de puternice pentru a se face simtite.
realo acUfremurelor.

aceastli fotografie a unei vci

MUN TII ANII


Anzii constituie eel
mai lung Ian,
muntos din lume,
strabatind intreaga
America de Sud, pe
o lungime de 7 200
km. Muntii au apo ruf In
urma ciocnirii Plocii
Oceanice Nazca cu Placo
(ontinen falo Sud­
Americano. in 1970, un
DINCOLO DE SCOARTA TERESTRA
cufremu r din lorgul
cooslei peruo ne 0
Dincolo de scoar,a terestra se afla 0 manta provoco t 0 aluneca re de
moale, formata din roca fierbinte, par,ial topita. leren pe 0 cu ime andino
Nucl eu l pomintului este compus di nfier Ii nichel ~i este solid in
foa rtelnalto Ii mai mu lt
ce ntru l sou. Scoa~a pooteajunge ~i 10 grosim i de 70 km sub
de 66 000 de oameni au
muntii cei mai inal ti. Majaritatea cutrem ure lor l~i au ariginea 10 Unele dintre eele mai mari'
fost uci~i.
nivelu l scoa ~ei , nu departe de suprofa to, dar uneori ele pot cele doua placi se cioen
aporea 10 distante mult mai mari ­ plno 10 700 km- de continentalii, moi grooso, acope
suprofata pomlntului.
19C'OOlce, se mi~cij
rocile ~i
ojunge extrem
Eliberorile de

Radle din care se compun pliidle tectonice sint formate


din mai multe straturi. lind plod Ie se mi~cjj, stroturile sint impinse,
trose, lndoite sou increlite. fo~ele subterane sint urio~e, dar mi~corile de
10 suprofoto sint oproape imperceptibile ~i incretirea poote duro mii de
SIralurile care se increlesc sinl laarle clar ariilale in ani. Doco stroturile sint alit de mult indoite In cit pot so se rupo, ele
aceaslii lo/ogralie a unei viii uscale de riu din Namibia. formeozo 0 folie.
MUNTII ANZI
Anzii constituie cel
mai lung lant
muntos din lume,
striibiitind intreaga
Americii de Sud, pe
a lungime de 7 200
km. Munlii ou oporut in
urmo ciocnirii Plocii [.
Oceonice Nozca cu Ploeo
(onti nentoloSud·
Americana. in 1970, un
cutremurdi nlorgu l
coastei peruone a
provocot 0 oluneeo re de
teren pe 0 culme ondina
foorte inalto ~i moi mult
de 66 000 de oomeni ou
PLACI TEClONICE CARE SE DEPLASEAZA UNELE SUB ALlELE
fost uci~i. Unele dintre cele mai mari cutremure din lume apar in regiuni in care una din pliicile scaartei este impinsii sub alta sau cind
cele dauo plod se docnesc. intregul proces se nume,te subduc,ie. in generol, 0 ploco oceanica, ocoperito de opo, se love~te de uno
cantinentolo, moigrooso, oeoperito de uscot. Ploco oceonico, moi joosa, se deploseozo sub ceo continentolo, moi inaIto, topindu-se ostfel porti dinombele
ploci ~i creindu-se vulconi ~i cutremure.

J
>. '
'. ' "
FRETU
C
u aproximati'J
nume Robert I
referitoare la
Mediteranei. EI ainr
Aeeasfa este 0 imagine descoperit ni~te structl
prin sate/it a n Cercu/ui ~tim acum (a aproxim l
de Foe" a/ Paeifieului.
Loeurife in core au loc lume opor intr-o zona
eutremure mari sint deoorece este impinzit
marcate cu r01u, iar
marginife pliicitor sint
trasate cu go/ben.
PLACILE TECTONICE
Placile care formeaza scoarfa terestra sint in continua mi~(are, dar nu se deplaseaza cu mai mult de (ifiva (entimetri pe an.
Totu)i oceste mi)cori u)oore provooco opori!io cutremurelor )i 0 vulconilor, crelnd In ocelo)i timp lon/uri munloose )i gropi oceonice adlnci. liniilede pe harto
oro to unde se oRa morginile plocilor tectonice -Iocuri In care opor mojoriloleo cutremurelor. r

in 1556, UI
de oame
aproape in
000 de oome
nord-estul 10
ora)e core de[
un numBr
aproape unii (
cutremurele p

in
(ulrem
Itali
priibu~irea
a Bazilicii SI
din Assisi. ­
au cozut a
Sao Miguel este cea mai mare dintre insulele care oameni, printr
alcutuiesc Arhipelagul Azorelor. Acest grup de insule vulconice Ie colugori fronei!
ofla In Allonticul de Nord, 10 cco 1300 km sp re vest de coosto Portugoliei. fresce semn
Ele sint plosole pe crestele lon,ului muntas din mijloculAtlonlicului, un lon, fiind distru~
muntos subocvotic format di nroco topila 0 dota cu Indeportoreo plocii frescele slnt r
americone de ceo eurosiotico )i de ceo africono. Insulele slnt continuu bucoto cu bur
zguduile de culremure.

4
~

PRETU'TINDENI IN LUME
C
u aproximativ 1SO de ani in urmo, un inginer irlandez pe

nume Robert Mallet a in(eput 50 (uleago informatii

referitoare 10 lo(alizarea exado a (utremurelor din jurul

Mediteranei. EI ainregistrat pe 0 horto aproape 7000 de cutremure ~i 0

descoperit ni~te structuri recurente, dor nu 0 ~tiut cum so Ie interpreteze. Noi

~tim ocum co oproximativ trei sferturi din cutremurele petree ute in intreogo

lume opar intr-o zona a Oceanului Pacific numito Cercul de Foe 01 Pacificului,

deoarece este impinzitO de vulcani activi. 0 altO centuro vulconico pal'curge NOUA ZEELANDA
Este posibil co eruptia
sudul Europei ~i Asia, de la vulcanului Ruapehu, in 1996,
Marea Mediterano, prin Orientul so fi fost cauzalo de un
Mijlodu ~i Himalaya pino in culremur. Ploco Pacifica Ii ceo Indo­
oustraliono se intilnesc in opropiere de
mult de citiva (entimetri pe an Indonezia. Cele douo centuri cu insulele Noii Zeelonde. Aceoslo
gropi oceonice odinci. liniile de pe harto activitate seismico intenso se coliziune provooco numeroose
intilnesc lingo Insulo Nouo cutremure Ii vulconi. ln Nouo
Zeelondo ou locoproximotiv 400 de
Guinee. Ambele sint situate la culremure onuol, dOl numoi
marginile unor plod tectonice. aproximaliv 100 dintle ele sint destul
de putelnice penlru a Ii sim!ile.
CHINA
In 1556, un cutremur a ucis 830 000
de oomeni in centrul Chinei, numor
aproape incredibil ln 1976, eel purin 240
000 de oomeni au fost uci~i de un cutremur in
nord-estul Firii. Astozi, in Chino exislo multe
oro~e core depolesc un milion de locuilori. Cind
un numor more de oomeni troiesc foorte
oproope unii de ollii, in sou lingo clodiri inolte,
cUlremurele prezinto un ri se foorte more pentru
oce/lio.

STAHLE UNITE
Reelfoot Lake, in
In 1997, 0 serie de
Tennessee, a fost creat de
cutremure din cenlrul cutremure in secolul 01 XIX­
Italiei au dus 10
lea. in 1811 Ii 181 2, cutremurele
probu~irea unei porti
din sudul Sialelor Unile ou losl alit
a Bazilicii Sf. Francisc
de puternice incil ou focut fluviul
din Assisi. Zidurile core
Mississippi so curgo invels, in
ou cozut ou ucis potru
amante, timp de 0 jumolale de 010.
oomeni, printre care Ii doi
Apa fluviului s-o scurs in poduli
colugori froncisconi, multe
of/ole pe terenuri joase Ii a creot
fresce semnole de GioNo
noi lacuri . Unele moi exislo Ii
fiind dislruse.ln prezent,
ostozi. Se spune co zguduiturile
frescele sint refocute cu glijo,
erou atit de pulernice incil ou
bucoto cu bucoto, Ii reslourole.
inceput so boto ciopolele de 10 sine
in Boston, 10 1 700 km deporlare.

j
FALlIcm

SE MAREsc

in cauza mi~carii ~i

D ciocnirii placilor
tedonice, rocile sufera
presiuni atit de mari incit
uneori ele plesnesc. Aceste
locuri se numesc falii ~i liniile de-a
Dovado clorii a unei falii orizontale lungul carom se formeaza faliile se numesc
a poate constitui marcajul rutier
din aceastii fotografie (lingii
linii de falie. Faliile mari pot fi foorte odinci ~i
Landers, California, in 1992). se pot intinde pe continente intregi. Cele mai
Cutremurele care au loc de-a lungul mari falii din lume, co ~i cele mai mari
liniilor orizontale au un efect
devastator asupra cliidirilor 1i
cutremure, se formeaza 10 marginile placilor.
asupra altor structuri, ele fiind Unele dintre faliile mari fac so se deschida

destul de obi1nuite in California,


Pomintul atunci cind se mi~co, ior oltele foe so
China sou Turcia.
se ridice sou so coboore mari suprafete de
pamint. Dupa un cutremur, cind energia a fost deja eliberata, masele de
roca aflate de ambele parti ale foliei se unesc intr-o pozitie nouo.
Presiunile care au provoc,at cutremurulincep so se formeze din nou ~i so
creasco, pina cind provoaco, eventual, un nou cutremur.

i~ Islanda, 0

priipastie adincii

marcheazii locul in

care marginea esticii I;


a Pliic;; Nord­

americane (in partea :;

stingii a fotografiei) :,

intilne1te marginea I
vesticii a Pliieii

Eurasiatice (in partea

dreaptii). Cele douii


pliici se indepiirteazii '

cu 2,5 cm pe on,

miirind liifimea

Atlanticului cu

acelea1i dimensiuni.

6
VALEA MARII fALII

Din Morea Ra~ie pini in Mozambic, un sistem imens de falii

briizdeazii adine suprafa,a Afrieii de Est. In anumite locuri, Morea Folie

ajunge 10 lOO 'km lolime. Aid se potintilni unele dintre cele mai spectaculoase

peisaje din Africa, induzind lacuri ~i vulcani. Mi~djrile plocii africane ~i ale celei

somaleze au modelot ceo mai more parte a voii, iocind pomintul so se deschido tot

mai mult. In Kenia, acest lucru se intimplo de miide ani.

DIFERITE TIPURI DE FALII


Existii tipuri diferite de falii, in func,ie de mi~carea racilor, ~i ele se dasificii in trei mari grupuri. 0 folie "normalii" apare
atund tind tensiunile din seoar,a terestrii separii douii blocuri de rocii astfel intit un bloc alunecii in jos, de-a lungul faliei. Gnd
tensiunile imping douo blocuri unul spre ollul, unul dintre blocuri este fo~ot so se ridice de-o lungul foliei, formind osriel 0 folie "inverso". Foliile "orizontale"
. se formeozo cind blocurile de roco oluneco unul pe lingo ollulloterol.
FALIASAN
ANDREAS
U
nUI dintre cele mai vestite
fenomene geologice, folio Son
Andreas, se deschide de-a Iungul
coastei Padficului, in California, Statele
NORTHRIDGE, 1994 Unite. Aceasto folie orizontala are 0 lungime de
La ora 4.30, in dimineata zilei de '1 1 200 km, afllndu­se 10 granita dintre cele doua
ianuarie 1994, un cutremur a zguduit
ora~ul Northridge, la 30 km spre nord
plod : Pacifica ~i Nord-americana. Cele doua plod
de Los Angeles. Cutremurul, core adurot 20 aluneca In mod constant una pe Ill1ga aha, cite 5 cm
de secun de, adistrus 10 poduri rutiere si a dus pe an. Multe alte falii mai mid strobat regiunea,
10 lnchidereo a trei outostro zi im portan te.
$aizeci de oameni au fast ucisi si 25 000 au
unele aVlnd legatura cu folia San Andreas. Aceasta
ramo sforo locuinto Northridge esteplosot pe 0 este una dintre zonele cele mai expuse 10 cutremure
folie core pornes te din folio Son Andreas si se din Intreaga lume, aid fiind Inregistrate mai mult de
lndreapto spre ocean.
20 000 de cutremure anual.
Copiii din California sint obi~nui1i cu exercil,ile de apiirare impotriva
cutremurelor, aceastii ameninlare fiicind porte din viola lor cotidianii ~i
.din {utina ~cola{ii.

SAN FRANCISCO, 1906


Un cutremur devastator a zguduit ora~ul San
Francisco la ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906
Cutrem urul aoiuns so dureze oproape 1 minut, coci folia Son
supralncolzite revile de opo au fost
Andreas aoluneca t cu cco 6 mde-o lungu l a 430 km din lungimea
cutremur 10 marginile orosului, apa
so. Au fast distruse aproximoti v28 000 de ciodiri, strozi lntreg i
sti ngerii incendiilor deveni nd osriel foorte
aiunglnd niste rui ne. Di ntr-o populatie de 400 000 de locuitori, cel
sou chior inexistento . Incendiile nu au
putin 3000 de oameni au fost ucisi si 225 000 au roma sfaro
stinse timp de trei zi le, supro vietui tarii I
ado past.
aiungii In zone sigure, aAate doar In
San
lungul

Folia San Andreas poate Ii


vozuta loarte clar din aer, co 0
cicatrice adinca la supralala
pamintului. Oamen;; de 1tiin1a
cred ca cele doua capete ale
laliei San Andreas - Cape
Mendocino, la nord de San
Francisco, 1i Imperial Valley, la
sud de Los Angeles - pot Ii 1;
mai periculoase decit Mia insa1;.
Aceasta harta arato cum Mia San Andreas
strabate coasta calilorniano. Oceanul Pacific
1i (;1ia de pamint allata la vest de lalie se
0110 pe placa pacilica, ce se deplaseaza
spre nord-vest. Restul teritoriului se
deplaseazo U10r spre sud-est. Los Angeles,
°
cu populafie de 14,5 milioane, esle loarte
aproape de lalie, iar San Francisco este a1ezat
chiar pe lalie.

FRISCO iN FLACARI
in 1906, majoritatea diidirilor din San
Francisco care au rezistat cutremurului,
devastator a zguduit ora~ul San
nu au putut rezista incendiilor. Multe
ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906.
dintre ocesteo ou fost coulote de sobele
sO dureze oproope I minut, coei folio Son
suprolncolzite. revile de opo ou fost sportede
co cco 6 mde-o lungul 0 430 km din lungimeo
cutremur 10 rnorginile oro)ului, opo necesoro
oproximotiv 28 000 de clodiri, stroli Intregi
stingerii incendiilor devenind ostlel foorte putino
. Dintr-o populotie de 400 000 de locuitori, cel
sou chiOf inexislento. Incendiile nu ou putut fi
oomeni ou fost uci~i ~i 225 000 ou romos foro
slinse timp de trei zile, suprovietuitorii lncercind so
odopost.
ojungo In zone sigure, ollote door in oforo oro)uluL

9
c
ALASKA, 1974
La 27 marlie 1964, un culremur a lovil putin dedt solul n
ora~ul Anchorage din Alaska, provocind Cind rocile incep SO
o alunecare de leren ~i ucigind 131 de
oameni. Cosele ce fu sesero constru ite pe ro ca propoga de obicei un
friobilo ~i pe po mint au fa st purtote 10 mori inointe de cutremurul
di stonte de olunecoreo de teren- unele chior 10 cutremure ~i constituie
diston te de 600 m. Ep ice ntrul a fast descoperi t 10
130 kmde An chorage, ior hipocentrullo 20 km pentru 0 couto un loc
ornn cime lula de suprofota. Cutremurul a COUlot ~i
un fen omen de tip tsunami (vezi p. 16-17), core a
lovit coosto Alo skai cu voluri moi lnolte de
5 m, oiunglnd plna In California .

'~~=-- HIPOCENTRU

SAU FOCAR

HIPOCENTRU $1 EPICENTRU
Hipocenlrul (focarul) unui culremur se afla 10 more adincime, in punctul de pe
folie in core rocile plesnesc ~i se mi~ca. Epi centrul este punctul de 10 suprafoto pomlntului
allot exact deasupro hip ocentrului. Adeseori, undel e seismice nu se prapogo 0111 de simplu pe cit
poreai ci. undel e pot fi di storsianate dnd trec de 10 un tip de roco 10 oltul ~i undele de odlncime pot
fi tron smise din nou spre adlncul pomlntului cind oiung 10 suprofato .

IO
UNDE DE ADiNCIME

UNDE SEISMICE Vibrofiile core se propoga in oa.ncime, pornintl


tlinspre hipocentrul unui cutremur, se numesc untie
tie oa.ncime. Ele sint tie tloua leluri: untie primare
(sou untie P) 1i untie secuntlore (sou untie 5).

L
Untlele Pse propoga moi repeae, cu oproximotiv
ocul subteran exact in care placile 21 600 km /h (viteza tie multe ori moi more
tectonice se ciocnesc ~i produc un tlecit vitezo sunetului). Ele imping 1i trog blocurile
cutremur se nume~te hipocentru tie roca, blocur; core se mi1ca osemeneo
vogoonelor unui tren extrem tie rop;tI. Untlele 5
sau locar. Acest loc se poate afla 10 mii de zgutluie rocile in sus 1i in jos precum ~; loterol,
kilometri sub pamint sou sub apa. Mi~carea lacintlu-Ie sa se m;1te osemen; unu; 10rpe.
rocilor genereaza vibratii, numite unde

~j-((I - --jll~J

seismice, care se propaga in toate directiile


pornind dinspre hipocentru. Undele seismice
se mi~ca foarte repede, iar noi Ie simitim cind
ojung 10 suprafata. Ele ajung 10 mognitudinea UNDA P
moxima In punctul de 10 suprofata aflot exoct
deasupra hipocentrului (epicentrul). (u cit se
indeparteaza de hipocentru, undele devin mai
slabe. Distrugerile provocate de undele
seismice depind in oarecare masura de tipul
'(
UNDA 5
de roci core alcatuiesc suprofata ce transmite
vibratiile. Granitul sou straturile mosive de UNDE DE SUPRAFATA
ALASKA,1974 gresie, de exemplu, se zguduie mult mai Lo suprmofa ex;sta tot tloua leluri tie untie
putin decit solul nisipos, aflat de obicei Iinga riuri ~i pe coasta. seism;ce, purtintl numele oomen;/or tie 1t;;nfa
La 27 marlie 1964, un culremur a lavit
core le-ou tlesu;s. Undele Rayleigh se m;1ca in
oraJul Anchorage din Alaska, provocind Gnd rocile Incep sa plesneasca de-a lungul unei fa Iii, se sus ~; in jos, in t;mp ce undele Love, core se
o alunecare de teren ~i ucigind 131 de
oameni. Cosele ce fusesero conslruile pe roca
propoga de obicei un cutremur moi slab sou chior moi multe tleploseoza tlrept ino;nte, imp;ng rocile loterol.
Untlele tie suprolofa sint mo; lente tlecit cele tie
friobilO ~i pe pomlnl au fosl pu rtole 10 mori Inainte de cutremurul principal. Aceste zguduiri slnt pre­
oa.nc;me, tlor ele provooca cele mo; multe
dislonte de olunecoreode leren - unele chim 10
cutremure ~i constituie un avertisment pentru oamenii din zona pagube structur;/or tie 10 suprolofa tocmo;
dislonte de 600 m. Epicenlrul 0 fosl descoperit 10
130 kmde Anchorage, iar hipocentrullo 20 km pentru a cauta un loc mai sigur. tlotor;ta loptulu; ca ou nevo;e tie mo; mult t;mp
pentru 0 se propago.
odlncimefoto desuprofoto. Cutremurul a couzat ~i
unfenomende li pIsu nomi (vezi p. 16-17), core a
lovil cooslo Aloskoicu voluri mai Inolle de DISTRUGERI LA MARl DISTANTE
5 m, oiunglnd plnoln California.
intr-o seara din 1989, la 5.04
~g!!!l7i 7;~ _S! . ' '~ p.m., paminlul a incepul sa se
;:::;:::ril·. .~ ~:L.;:."'; ...: '- . ----:--;1:'i ':." - .
~. zguduie pulernic in San
Francisco ~i acesl
fen omen a dural 15 UNDA RA YLEIGH
secunde. Mai mull de
28 000 de case au fosl
dislruse, 63 de oameni
u ci~i ~ i oproape 4000 de
oomeni roni)i. Oome nii de
~Ii into au descoperil ulterior
co epicentrul se otiose 10 130
kmspresud de Son Francisco, In
UNDALOVE
muntii Sonto Cruz.

II
\

Un seismograf modern inregislreala


mi1carile paminlului pe 0 coala de
hirlie fixata pe 0 ,oba rolaliva. Liniile
sinl/soida/e relullale a/call/iesc 0
seismograma (vezi supra), care poale
fi sludiala in forma grafica liparita
sau pe ecranul unui compuler. Cu cit
este mai mare culremurul, cu aliI mai
mari sint 1i mi1carile paminlu/u; 1;
mai inalle s;nl/soidele seismograme;.

Pentru a miisura cele mai mari cutremure,


seismologii folosesc ~i scara de magnitudine a
momentului. Aceasta se bazeazo pe lnregistriirile morimii
Jaliei, ole mi$corii 10 suprafo)o$i ale duratei cutremurului.
Graficul rezultat este oproximotiv acelo)i cu cel reolizot pe
scara Richter plno 10 mognitudineo 7. Ceo mai more
mognitudine a momentului lnregistrato vreodato a fast
oceeo de 9,5 pentru un culremur ce 0 ovut loc pe coasto
chileanoIn 1960, core 0 provocat )i erup)ia unui vulcan si 0
ucis 5 700 de oomeni. Mognitudmeo oceslui cutremur pe
scora Richter 0 fosl 8,3.

SCAR ARICHTER
Se;smalogul american Charles F. R;chler (1900­ MAGNITUDINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA
I985) ~;-a dezvollat s;stemul de PE AN LiNGA EPICENTRU
masurare in 1935. F;ecare
numiir de pe scara
R;chter reprez;nta 0
0-',' 100000 iNREGISTRAT DAR NU ~I S/MTIT

2-2,' 300000 iNREGISTRAT DAR NU ~I SIMTIT


cre~tere de zece or; a
m;~ciir;/or terestre 3-3,' MINOR 40000 S/MTIT DE UN"
inreg;strate de
se;smograf. Astfel, 4-4,' U~OR 6200 S/MTIT DE MULTI
intr-un cutremur 5-5,' /r10DERAT 800 PAGUBE U~OARE
de magnitud;ne 7,
pamintu/ se m;~cii 6-6,' PUTERNIC 120 PAGUBEMARI
de 100 de or; 7-7,' MAJOR 18 DISTRUGATOR
ma; pl/tern;c
dec;t ;ntr-unu/ cu B-B,' FOARTE PUTERNIC I iN 10·20 DE ANI DEVASTATOR
magnitudinea 5.
MAsuRATOru
amenii de ~tiinfii spedolizaJi in

O studiul (utremurelor se numes(

seismologi_ Ei folosesc instrurnenle

de masura numite seismografe sou

seismometre pentru a Inregistro structuro

undelor seismice ~i a prevedeo forto ~i

duroto fiecarui cutremur. inregistrarile

se culeg din moi multe puncte

diferite ostfellnclt so se poota

locolizo corect hipocentrul ~i epicentrul.


Forto mi~carilor unui cutremur, stobilila pe SEISMOGRAFUL LUI MILNE
bozo efectelor ~i pogubelor provocote, este Inginerul ~i seismologul britanic
redota sub forma unui numar pe 0 scora_ 0 John Milne (1850-1913) a devenit
profesor de geologie la
prima ostfel de scora a fost inventota de Universitatea din Tokio ~i in prima
Giuseppe Mercolli, In 1902_ Astazi, ceo moi sa zi in Japonia a fost intimpinat
cunoscuta closificore a cutremurelor este scara de un (utremur. Milne a lncepu tSO -ii
creeze propriulseismogrof, core lnregistro
Richter, core folose~te masuratorile reolizote miicorile unui pendul mai lntli pe 0 hlrtie
de seismogrofe pentru a descrie ~i campara afumatoii mai apoi pe un filmfotog rafic.
Milne 0 lnregistrot rezultotele 0 moi mult de
forto ~i dimensiunile cutremurelor. 8000 de cutremu re door InJa ponia . Apus
bozele unei Societoti Seismologice In 1880
- primo orgonizatie de acest tip din lume

Acest instrument a fast inventat in iurul anului 130 d_Hr_

de un astranom ~i matematician chinez pe nume IlCLI!!!!!!I--==

Chang Heng (78-139 d_Hr.). in interiorul

vasului se of/a un pendul, care era

DINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA


acfionat de orice mi~care a pamintului.

PE AN I. LiNGA EPICENTRU
Pendulullovea bila de bronz plasata

in gura unuia tlintre dragoni. Silo

9 700000 iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT


cadea in gura unei broa~te. Pozifia

9 300000 acestei broa~te arata direcfia din care

,
iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT
se propaga cutremurul. Se

MINOR 40000 S/MTIT OE UNII spune ca in anul 138 d.Hr.

9 6200 seismograM i-a permis

,
U$OR S/MTIT DE MULTI
lui Chang Heng sa

MODERAT 800 PAGUBE U$OARE


, PUTERNI( 120 PAGUBE MARl
anunfe un cutremur

putemic of/at 10 600

, MAJOR 18 DISTRUGATOR
km distanfa, cu mult

inainte co ve~tile

9 FOARTE PUTERNIC I iN 10-20 DEAHl DEVASTATOR


despre distrugerile

pro vocate de acesta sa

aiunga, aause ae mesageri

calare.

IJ
LISABONA, 1755

I
n dimineata zilei de 1
noiembrie 1755, 0 mare
parte a (elor 275 000 de
(etoteni ai Lisabonei se aflau in
LlSABONA MODERNA biseri(o, aprinzind luminori
Lisabana a fost rapid
pentru Sorbotoarea Tuturor
re(onstruitii dupii (utremur ~i ea
Sfintilor. La 9.40, credincio~ii din
are astiizi 0 populatie de 1,8

milioane ~i este un ora~ foarte

catedrala portughezo centrolo au auzit


(iiutat de turi~ti . Porleo moi veche a
deodato un zgomot asurzitor.
oro~u l ui are stroziIngusle Ii obrupte, dar
Cotedrola s-a zguduit ~i oomenii ou
In cortierele noi slnl slrozi drepte, lorgi ~i

piele spa)ioose. Docurilese Inlind pe a


fugit In strado pentru 0 vedeo cum
distonto de 10 km pe molul oceonului. In
pomlntul se ridicoln mi~cori ondulate.
1966 s-a construit un pod cu suspensie
Clodirile din tot oro~ul ou Inceput dintr­
peste fluviul lajo.

odoto so se dorlme uciglnd mii de


oomeni. Multi suprovietuitori ou fugit spre port, dor ocolo ou privit
(U oroare cum se ridicou vol uri urio~e pe fluviul laio dinspre

Oceonul Atlantic. Primul dintre ocestea 0 lovit portullo oro 11 .00.


Dor ce ero mai rou obio urmo. in cHeva ore, sobele suprolncolzite ~i
lompile de iluminot ou provocot incendii, rosplndite ropid de
vlnturile puternice. Un incendiu urio~ 0 cuprins oro~ul orzlnd toote rOl11o~itele din lemn ale clodirilor
precum ~i corpurile celor decedoti. Acest cutremur teribillmpreuno cu inundotiile ~i incendiile core ou
urmat au ucis oproximotiv 60 000 de oomeni.
~~?rr.E:::.JB

LISABONA 1755
DIN ROMANUL CANDIDE

(1759) AL LUI VOLTAIRE

Au sim,it cum tremurfl pflmintul sub

ei. Marea c1ocotea in port 1i izbea

vasele ancarate. Virte;uri de f/iiciiri


KANT
1i cenu1ii cuprinseserfl striizile 1i

piefele, casele se priibu~eau, ./

acaperi1urile ciideau pinii la temelii


inainte de (utremur (u
1i temeliile insele se sfiirimau ...
zile, la Cadiz, un port
"Acest cutremur nu este ceva nau",
nu depart. de
a remarcat Pangloss. "Ora1ul Lima
pamintul s-a umplut de
din America a trecut prin acela1i
care au ieJit bruse din
$OC anul trecut. Acelea1i cauze, ORA~UL iN RUiNE
Aceosla nu era primo davadii
acelea1i efecte; existii, desigur, un Aproape trei sferturi dintre diidirile Lisabonei au fost distruse. Se ~tie din compo rtamente ci udate ale
ziiciimint de sull subteran, ce documenle co loaIe cele 40 de biserici porohiole ole o ra~u lui au ovul de suleril, jumolalefiind sou inseclelor Inainte de cutremure
a;unge din Lima pinii la Lisabana. " complel dislruse. Incendiile nu au pulul fi slinse zile de-a rindul. loblouri nepretuile reolizole de olte lipu ri de dezastre ~i eoa
lilian, Rubens sou Correggio ou losl orse. MOjorilolea suprovietuilorilor au parosillisobona, mulli foarte importantii pentru oomenii
slobilindu-ii lobaro pe deoluri. itiinta.

I4
Aceasta gravura arata
cum valurile se napustesc
asupra navelar ~i portolo;.
Unele cladiri au fast deja
luate de voluri ~i incendiile
sint tot mai puternice. Se
erede ca unul dintre voluri
a ojuns chior 10 12 m
iniilfime. Pentru
cutremurul de 10 Lisabona,
seismol09ii au estimat 0
mognitudine de 8,7 pe
scara Richter. Ei ered ca
epicentrul a fast undeva
pe fundul Oceanului
Atlantic, poote in
apropiereo locului de
inti/nire dintre Ploco
Eurosiotica ~i ceo Africona.
Se spune, de asemenea, ca
clopotele bisericilar au
inceput sa bota 10 m;; de
kilometri distanfa. Loch
Ness, in Scofia, a inceput
sa fie inerefit de valuri 10
suprofofa, ior barcile cu
core se circulo pe canalele
din Amsterdam au fast
desprinse de 10 chei.

din lemn ole cliidirilor


e ~i incendiile core au

KANT
Filozoful german Immanuel
Kant (1724-1804) relata (ii
inainte de (utremur (u opt
zile, la Cadiz, un port spaniol
nu departe de Lisabona,
piimintul s-a umplut de viermi,
• (are au ieJit brus( din piimint.
JL IN RUiNE Aceosto nu era primo dovoda de
me Usabonei au' fost distruse. 5e ltie din comportomente ciudate ale animalelor
[hiale ale ora~ului ou ovut de sulerit, iumotote liind sou insectelor inointe de cutremure sou •
,nse zile de-a rindul. Toblouri nepretuite reolizote de olte tlpuri de d~zostre ~i eo 0 f~st In ~"st tahlou se ~te v~ cu~ orato po~ul Lisobollo illointe de cutremur. EI devenise
ljoritoleo suprovietuitorilor ou piirasit lisobono, multi foorte Importonta pentru oamenll de capItola Porlugaliei In 1256 ~I rapid a develllt ~i ullul dintre eele mai importante oro~e din
~ lahOre pe deo luri. lti into. Europa, fiiml principalul port care deservea vastullmperiu Portughez.

- IJ
TSUNAMI

C utremurele care au loe


pe fund ul oceanului
pot crea val uri ur-ia~e
la suprafata. Aceste voluri se
numesc tsunami, dupo termenul
joponez core Inseomno "voluri In
port". Au prim it ocest nume pentru co
sint deosebit de distructive moi oles otund
INSULA PA~TELUI cind ojung In porturi sou pe coosto. Ele slnt numite
Marele cutremur chilean din ~i va/uri seismice marine sou va/uri de moree, dor
1960 a provocat trei valuri
tsunami care au traversat ocest nume este ombiguu pentru co ele nu ou nimic
Pacificul. in drumullar, au lavi t de-o foce cu moreele. Tsunomi sint provocote de
Insula Pa~ lelu i, a micii insula
vuleonico de oproape 3 BOO km,
undele seismice tronsmise prin opa, core zguduie
din lorgul coostei sud -omericone. fundul oceol1ului ~i opo de deosupro . in lorgul
Tsunami 0 (Uleot 10 pominl c1levo oceonului tsunami se propago foorte repede, cu
dinlre misterioosele stotui de piotro
penlru core insula esle veslito.
viteze de pino 10 1 000 km/h. Acolo unde opele
sint odinci volul poote otin ge door Inaltimi de 30
em . Dor rind volul ojunge in ope moi putin odinci,
lingo coostO, vitezo lui scode ~i inaltimeo lui cre~te
pina 10 30 muneori.

NICARAGUA, 1992
in seara de 1 septembrie 1992, doi
oameni se allau in barco lor, in
portul nicaraguan San Juan del Sur.
Se lasa intunericul. Au auzit
deodata a lovitura ~i barco lor a
atins lundul apei intr-un punel in
care apa avea in mod normal cel
putin 6 m. Cei doi au lacut toate
elorturite pentru a impiedica barco
sa se rastoarne ~i apoi au privit
spre port. Au putut vedea luminite
ora~ului prin creasta valului care
tocmai trecuse de barco lor. Apoi
luminile s-au stins. Portullusese
lovit de un tsunami.
DIST RUGERI PE MARE
Aceasta corabie a e~uat din cauza unui tsunami care a lovit insula Kodiak, in largul
coastelor Alaskai, Statele Unite. Tsunami sint foarte periculoose pentru navigafie, mai ales
daca vasul se afla in apropiere de coasta.

r6
Impresii/e redate de ocest artist
orata lelul in core se monilesta un
tsunami pe caastele Asiei de Sud­
Est. Muntele din lundal arata
legatura impartanta dintre
vu/cani, cutremure ~i tsunami
avind in vedere ca arice 19uduire
de pe lundul mar;; poote ontrena
va/uri uria~e. Cladirile din planul
apropiat vor Ii maturate de lorta
teribila a apei. Se relateala ca un
tsunami core alovit Japonia in
1771 a ajuns pina 10 inaltimea
de 85 m.

NICARAGUA, 1992
La I septembrie 1992, un cutremur oceanic cu magnitudine 7
pe scara Richter a zguduit fundul Oceanului Pacific, la I00 km
de coasta nicaraguanil, in America Centralil. Muln nicaroguani nici
mocor nu au simtit pamlntul mi~cindu-\e, dar in curind caasta a fast lavita, pe
a lungime de 300 km, de un tsunami de 10m inoltime Valurile au ucis 170
de aameni ~i au lasat mai mult de 13 000 de oameni foro ado post

CUM SE FORMEAZA
Un culremur zguduie lunduloceanului, punind aSllel in
mi1care apa de deasupra. A,a se lormeaza un Isunami,
care devine 101 mai inalt pe miisura ce se apropie de
port. Aproape Irei slerturi dintre ce/e mai tlistruga­
ERI PE MARE toare tsunami apar in Pacific, 1i Hawaii este lowl itkal
Itsunami care a /ovit insula Kadia'" in largul pentru Centrul de avertizare impatriva lenamenelor tie
~ foarte perkuloase penlru navigatie, mai ales tip tsunami. Un averlisment lansat 10 vreme Ie dii timp
Iii apropifre de coosla. oamenilar sa evacueze regiunile de coastif.

I7

IABARA DE
REFUGIATI
Gnd casele
oamenilor sinl
dislruse de
culremure sau
de aluneciiri de
leren, ei au
nevoie de
adiiposl lem­
porar pinii cind
C utremurele
de teren
(ale, mai
de (oasto. Acolo
slaba vibrafie poate
pol incepe sD-~i
reia viata nor­
cutremur din cenlrul
maiD. Corturile sou ucis 200 000.
olte tipuri de
locuin)e temporore
sint, de osemeneo,
moi sigure dupo un
cutremur puternic, in
cozul opari)iei unor
replici

KAZAHSIAN
Alma-Ata, eel mai mare ora~ din
Kazahstan, in Asia CentralD,
are 0 populatie mai mare de
un milion de oameni. Oro~ul se
ollii intr-o vole, 10 poolele lon)ului
muntos lion-Shon Si
regiuneo este continuu
omenin)otii de oluneeiiri
de teren. Oro~ul Almo-Ato
Insu~i 0 lost oproope
distrusde eutremure in 1887
~i 1911, iar un volde noroi din 19210
provocot mori distrugeri intr-un elort de a evito ostlel de Intimpliiri In
viitor, inginerii au aruncot in oer in mod deliberot 0 parte dintr-un versant
in 1966. Alunecoreo de teren a bloeot 0 crevosii ~i c1nd 0 pornit urmiitorul
vol de noroi, In 1973, electele sale osupro locolnicilor au lost mult reduse.

(AUTiND SUPRAVIETUIIORI

in 1970, ora~ul peruan Yungay a dispiirul complel sub un val de

noroi ~i 66 000 de oameni au fost uci~i Aluneeorile de teren sint un

eveniment atit de eomun in Anzi inc1t Uniuneo Interno)ionolii a Studiilor Geologiee 0

demorot un program de depistore 0 lor cu oiutorul sotelitilor radar ostfelinc1t oomenii

de ~tiin)ii so aile moi multe despre oluneeiirile de teren si volurile de noroi Si sa

Ineeree sii Ie prevodii in viitor.

Ace1t; oomen; couto suprov;elu;tor; in urmo une; olunecar; de teren in Peru,


in 1963, cu 1~pte on; ina;nte de teribilul dezastru de pe virful Huascaran.
ALUNECAru DE TEREN
SI, VALuru DE NOROI

C utremurele determina adeseori alune(ari


de teren (are due (u ele tot (e Ie iese in
(ale, mai ales in munfii abrupti ~i pe stindle
I

de (Oasta_ Acolo unde existo sol nisipos sou orgilo, ceo moi
slobo vibroJie poote foce so olunece Intregul versant. In 1920, un OPERATIUNI DE SAlVARE
cutremur din centrul Chinei a dedon~ot 0 olunecore de pomint care 0 in Anzi Ji oriunde oltundeva, una
ucis 200 000_ Coderile de roco pot fi ~i ele cotostrofole_ In 1970, un din marile probleme este de a
ojunge cit moi repede 10 oomenii
cutremur cu mognitudineo de 7,8, din lorgul coostelor peruone, 0 (are ou nevoie de ajutor .
provocot 0 olunecore de teren ~i gheolo, proven itO de 10 gheJorul de Alunecarile de teren Ii volurile de noroi
distrug drumurile Ii co ile ferate .
pe virful Huoscoron, eel moi Inolt vlrf din Anzii peruoni. Oro~ul de 10 Elicopterele reprezinta ceo moi efi cienta
poole a fost ocoperit In intregime_ Ploile torenJiole pot ~i ele modolitote de salvore. Chior Ii otunci c1nd
determino olunecareo solului ~i a rocilor deja nu pot oterizo, ii po t ridi co pe oomeni
in aer sou pot orunco alimente Ii
desprinse In urmo cutremureloL Acesteo slnt medico mente.
volu rUl e noroi.

KAZAHSTAN
Alma-Ata, (el mai mare oraJ din
Kazahstan, in Asia Centrolii,
are 0 populatie moi more de
un milion de oameni. Oro~ul se
aflo intr-a vale, 10 poalele lantului
muntas Tian-Shan ~i
regiunea este continuu
amenintoto de oluneco ri
de teren. Oro ~ul Almo-Ata
insuii afost aproape
strus de cutremu re in 1887
Ide noroidin 1921 0
:fel de intimplori in
' porte dintr-un versant
cinda pornit urmotarul
lorau fost mult red use.

DSUPRAVIETUITORI
arut (omplet sub un val de
IdJi. Alunecorile de teren sint un
·nationalo aStudiilor Geologice a
telitilor radar asrlelincit oamenii
Ie teren Ii valurile de noroi Ii so
incerce so Ie prevado in viitor.
._eift; de teren in Peru,
virlul HUlIsellrlln.
'nI de pe
CUTREMURE
PROVOCATE DE OM
C utremurele sint provoeate de for,e naturale,
dar ~i oamenii Ie pot provoea sou, eel pu,in,
favoriza atund dnd intervin brutal asupra
stratului exterior 01 seoartei terestre. Exploziile
nucleore au loc, de obicei, in zonele de~ertice, eliberind 0
cantitate uria~o de energie ~i actionind co ni~te cutre­
mure. Deversorea apei in pomint poate ~i eo cauza
cutremure. Acest lucru a fost descoperit atund cind
apa rezidualo de 10 0 fabrico a fost pompato
subteran lingo Denver, Colorado, in Statele Unite.
Operatiunea a incetat atund cind oamenii de ~tiinto
au observat co frecventa cutremurelor cre~tea pe
mosuro ce se pompa mai multo apo in pomint.
Multe proiecte de boraje au fost de asemenea
considerate responsabile pentru aparitia
cutremurelor, deoarece greutatea apei din
rezervoore apaso asupra terenului aflat dedesubt.
AMENAJAREA NILULUI
Inainte co barajul de 10 Assuan sa fie construil pentru a opri apele Nilului, templullui
Ramses alII-lea, de 10 Abu Simbel, [gipt, construit cu mai mult de 3000 de ani in urmo, a
fast dezasomblot ~j mutat pe un teren mai Inalt pentru a evita inundarea lui. Borojulde 10 Assuon a fo st dot In fo losinto In
1971 , Cle1nd u·se ostfellocu l Nosser. un rezervo rde moi mu ll de 500 km lungi me. In zono respedivo nu existosero cu trem ure inoin te, do rin 198 1,
lacul a fost zgud uit de un cu tremur cu mog nitudi neo 5,6. Epicentrul era 10 oproximotiv 60 km in oval de baro j, sub fundu llocului.

in 1997, satenii
BARAJUL af/ali in apropierea
HOOVER unui nou rezervor,
Barajul Haover in Lesotho, in suduf
opre~te apele AIricii, au fuat-o la
riului (olorado fuga atunci cind a
'0 capiitul aparut 0 crapatura
Marelui (anion, fungo de 1,51cm 1i
10 graniJa dintre lata de 7 em. De
Arizona ~i cind incepuse so se
Nevada, in Statele umple rezervorul
Unite. Gnd baroju l a fost Katse, in 1995,
termina tin 1936, s-o creot un muntenii din
rezervo renorm ­ lacul Mead. Pe mosu ro ce se Lesotho simlisera
ump leo ocest reze rvo r, au incep ut so se simto cu trem ure in reg iune. Gnd rezervo rul numeroase mici
era aproo pe plin, un cutremur cu mog nitudi neo 5 a zgudu it ora sullos Vegas, oflot eutremure.
10 40 km distonto. Din fericire, boraju l nu a fos t ovariot si cutremurele s-ou oprit.
Astozi, barojul Hoover osiguro opo si energio electrico lntr-o zono foorte intinso.

20
I
I LACUL KARIBA
I
Barajul Kariba, pe fluviul Zambezi, 10

OM granifa dintre Zambia ~i Zambezi, in


sudul Africii, a creat un lac de opt ori
mai mare dedt eel creat de barajul
e naturale, Hoover. Pe dnd Lo(ul Koriba se umpl eo, lntre
1958 Ii 1961 , regiuneo a fost zguduito de mai
I, eel purin, mult de 2 000 de cutremure. Ce l mai mare a
al asupra ovut magnitudineo de 5,8. Cutremurele au
incetot clnd rezervorul 0 lost plin .
Exploziile
e, eliberind 0
ni~le wlre­
eo couzo
Ilunci cind
)mpola
i'o'e'e Unile . \
renii de ~Iiinta J
1r cre~leo pe
in pamin!.
semeneo
r.
ItlO
.i din
I dedesubl.

aapri apele Nilului, templullui


mult de 3000 de ani in urmo, a Anumite zone din jurullacului Kariba au devenit
Ide 10 Assuon afast dot in folosin!o In rezervoare naturale.
existosera cutremure lnointe, do rIn 1981,
boroj, sub fundul lo cu lui.

'siteD PRESIU NEA APEI


~tim acum co apa subterano
poate genera cre~teri ale
presiunii ~i alunecori ale
rocilar . Lo Rangely, In Colorodo,
oomenii de Itiinro ou lncercot un
ex periment con trolot pomplnd opo 10
presiuni loorte mori prin intermediul
sondelor petro li ere existente. Ei au
mosurot contitoteo obsorbito de roci le
subt erone Ii ou folosit seismogrofe
pentru 0 observa eventuolele
cu tremure. Ei au observo t co 0 doto cu
crejtereo presiunii opei se inregistrou
tot moi multe mid cutremure. Se pOle
co apa, umezind zo nele in core roco
preze nto fi suri, provoco oluneciiri ole
ocesteio Ii mid cu tremu re.

2I
MEXICO, 1985

C oasta vestidi a Mexicului face parte din


"Cer(ul de Fo(Ji al Padficului. Aici, Ploca
Cocotierilor, oflota sub ocean, oluneeo ineet pe
sub Ploca Nord-americana, moi u~ooro, formind un
canion tot moi more in odincurL La ora 7.18, in dimi­
neoto zilei de 19 septembrie 1985, rocile au olunecat
de-o lungul unei folii de 200 km din oceosto regiune,
pe 0 distonto de 2 m, in douo zvicniri separate, 10
distonto de 26 secunde uno foto de alto. Hipoeentrul
cutremurului se oflo 10 20 km odincime, lingo (Oosto
statului mexican Michoocon . Cutremurul a eliberat 0
energie de 0 mie de ori moi mare declt a bombei otomice
de 10 Hiroshima, ovind 0 mognitudine de 8,1 pe scora
Richter. Un minut moi tirziu, undo seismico, deplosindu­
se cu 0 vitezo de 24 139 km/h, a otins oro~ul Mexico,
of10I 10 380 km distonto. in cinci minute, moi mult de
400 de dodiri s-ou probu~it in ora~ ~i olte 3 000 au fost
grav ovoriote. Numorul oEiciol 01 mortilor a fost de 9 500,
dar este posibil ca cifrele exocte so nu se ofle niciodoto .

MONITORIZAREA CUTREMURELOR
La Centrul american national de informafii des pre
CAPITALA AZTECA cutremure din Golden, Colorado, alarma a inceput su
sune 10 7.23, 10 4 minute dupu cutremurul din Mexico.
Conform legendei, oztecilor Ii se spusese su i~i
Undele de suprafol oau fosl monilorizole dnd au ojunslo cenlru, 10
stabileoscu a~ezarea ocolo unde guseau un semn
oproope 2 500 km de epicenlru, dupo ioco 5 minule. Cenlrul transmile
special - un vultur a~ezat pe un cactus cu un
ropoorle despre culremure in ln lreogo lume ii 0 locolizot moi mull de un
~arpe in gheare In preajmo anului 1325, ei au gosit acest
sfert de milion de culremure incepind din 1973.
semn pe a insula mlostinooso 0 Lacului Tex(oco si au construit
ocolo co pilolo imperiului lor, Tenochlillon. Copitala azteco 0
fosl dislruso de cucerilorii sponioli in 1521 si In locul ei a fost
conslruit orasul Mexico. Gnd cutremurul a lovil ora~ul in 1985, Capitola aztecii Echipele de solvore au reu~,
vibroliile din vechiullac s-ou inlensificot, zguduind pulernic Tenochtitlan era mulfi supravietuitori I
ciodirile orosului de deosupro construitii pe mai apartamentelor prubu~ite. Mo i
multe insule legate de oomeni au fo sl ron iIi ii ce l pulin 101
intre ele printr-o foro odoposl Suprovie)uilorii pol Ii prin;
refea de canale. timp de moi mulle zile. So lvo lorii au son
Canalele ~i locolizo su provieluilorii ii de ain dep1
griit/inile din faro so -i roneo sco. Penlru a-i ajula,
Xochimilco, in sudul speciol ontreno)i ii echipoment cu ro
ora~ului Mexico de echipomenl cu senzori pen lru de
astiili, sint dego jole de oo meni. ln regiunile mai :
singurele vestigii und e un asMel de echipamenl nu esle I
ale vechilor canale. echipelor de salvare esle n
, 1985
ifxicului face parte din
Pacificului. Aici, Placo
ocean, alunedi incet pe
moi u~ooro, formind un
. La ora 7.18, in dimi­
1985, rocile au alunecat
km din oceasto regiune,
zvicniri separate, la
foto de alta. Hipocentrul
adincime, lingo coasta
Cutremurul aeliberat 0
dedt abombei atomice
de 8,1 pe scara
ndo seismico, deplasindu­
aatins ora~ul Mexico,
minute, mai mult de
~i alte 3000 au fost
mortilor afost de 9 500,
(U RATA REA

nu se afle niciodato. DAR iMATURILOR

in 1985, Mexico avea 0

(UTREMURELOR populatie de 18 milioane.

Majoritatea locuitorilor

ora~ului au fost afectati

mai mult sau mai putin

c1nd ou oiuns 10 centru, 10 de cutremur. Multi dintre cei

5minute. Centrul tronsmite


romoli forii odopost ou fost

~i 0 locolizot moimull de un
coloti In corturi plno dnd s-ou

de cutremure Inceplnd din 1973. putut gosi noi locuinte. Lo

Inceput, oceltio ou fost nevoiti

pur li simplu so se descurce

(AUTARI PRINTRE DARiMATURI sing uri. Bolile se pot 10sp1ndi

Echipele de salvare au reu~it sii salveze foorte Ulor dupo orice dezostru

multi supravietuitori dintre ruinele natural, doco opo curoto ?i

apartamentelor priibu~ite. Moi mull de 30 000 hrono sonotooso lipses( Unele

de oomeni ou fost roniti li eel putin 100 000 ou romos dintre ciodirile probulite erou

fora odapost Supravietuito rii pot fi prinli sub dorlmaturi spitale li salvatarii au gosilln

timp de moi multe zile. Solvotorii ou sorcino dificilii de 0 total 58 de nou-nosc uti sub

locolizo supravietuitorii li de 0 Indep5rto diirimoturile ruine. Unii romosesero sub

fiirii sii-i raneosco. Pentru o-i oiuto, se folosesc dini dorlmOturi chior $i lapte zile. Se

speciol ontrenoti $i echipoment cu raze infrorolli sou , considerii co ei ou supravietuit,

echipoment cu senzori pentru detedoreo coldurii deoorece corpullor s-o

degoiote de oomenL in regiunile moi sorace ole lumii, comportot co li cum or fi fost

unde un os~el de echipoment nu este occesibi l, munco Inca In plntecele momelor.

echipelor de solvore este mult moi dificilo.

2J
HONSHU, JAPONIA

..........................................

J
aponia este situata la intilnirea a patru
TOKIO, 1923
plad tectonice - placa eurasiatica ~i cea
Ace~li supravietuilori au
nord-americana la nord, cea filipineza ~i
tiiulal prin ruine incertind padfica la sud. De oceeo nu trebuie so ne

sa gaseasca obiede ce Ie
mirom co insulele orhipelogului joponez au oHt de
apartineau. Douo incendii urio~e
izbucnisero In oro~ din couzo unor
multi vulconi, oici oVlnd loc In jur de 1000 de
sobe suprolocolzite, core cutremure pe on. Mojoritoteo ocestoro slnt destul

oprinsesero (osele de lemn.

de slobe, dar In 1923 un cutremur cu mognitu­


Incendiile au provocot cele moi

multe decese sou roni .1n ocelo~i dineo 8,3 a zguduit Honshu, ceo moi more insulo

timp, unele zone din oforo oro~ului a orhipelogului, ~i Tokio, capitola Joponiei. Moi
au fost ridicote cu 2 m, ior fundul
Golfului Tokios-o mutot cu 3 mmoi
mult de 0 jumotote de milion de case au ojuns
10 nord. Oro ~ul vecin Yokohama a ni~te ruine ~i au murit 143 000 de oomeni, dintre
fast, de osemeneo, foorte puternic core 100000 numoi In Tokio. Apoi, In 1995, su­

lovit. Corespondentul ziorului

London Times nota co Yokohama

dul insulei, 10 oproximotiv 440 km de Tokio, a


.fusese ,,~Iers de pe harIa". fost lovit de un cutremur. Porlul industrial Kobe a

suferit cele moi mori pogube, dodirile probu~ite ~i

conductele de gaze izbucnind In flocori In tot oro~ul. Multe dintre dodirile

moi noi ole oro~ului au rezistot totu~i, deoorece fusesero construile tinlndu­

se cont de m05urile de protectie Impotrivo cutremurelor.

KOBE, 1995
Culremurul care a incepul la ora
5.46, in dimineata zilei de 17
ianuarie 1995, a avul 0 magni­
ludine de 7,2 pe scara Richler
Oro ~ul Kobe a fosl zguduillimp de 20 de
secunde, limp In core pilonii de belon ce OBI~NUlNTA CU

susJineou 0 sec)iune de 600 ma liniei expresului Honshin, CUTREMURELE

ce leogo Kobe de Osoko, au cedol. Expresul suspendol s-o


roslurnol ~i s-o pro bu~i l ln gol Au muril, In loloi, 5 500 Copiii din Japonia fac

de oomeni. exercitii de aparare

impolriva cUlremurelor

ca 0 malerie obi~nuilii

Conform unei vechi legende japoneze,


de sludiu ~i invatu cum

. culremurele sinl provocale de namazu, un


sa foloseascu

pe~le-pisica uria~, ce Iraie~le in namo!. 1n


echipamenlul rezistent

1855, un cutremur a lovil oio~ul Tokio, numil Edope


la foe ~i la apa. La Tokio,

ziuo de 1 septembrie esle Cutremurul din Kobe a distrus


otunci, ~i oomenii au crezut co nomozu era prin

ziuo prevenirii dezostrelor. La fast gray avariate. Moimult de


preojmo Se spune co Inoinle de culremurul din 1923

comemororeo leribilului lacuit In taberele de refugiali saptomini


au pulul fi vozuJi pe~li-pisico sorind In diferite loculi. 1n

culremur din Tokio au loc de mai locuiau Inca In labere. 1n oceoslli


ultimii ani, au fast focule sludii ?liinJifice penlru avedeo

obiceiservicii religioose In focut pe mulJi so creodo co va urmo un


daco, Intr-adevor, pol fi folosiJi pe$lii-pisico pentru a prevedeo

ominlirea viclimeloL nu s-o


culremurele, dar nu s-ou ob)inul suc(ese preo mori.

ru
La
~
~i
~
de

;ul

10

tre
I

eo
e ~i
e
du­

ra

i-

de
ce OBI~NUINTA CU
expresului Honshin, CUTREMURELE a distrus conductele
.resul suspendot s-o de apa ale ora1ului.
lit, in total, 5 500 Copiii din Japonia fac
Aproximativ un
exercilii de apiirare
milion de locuinfe au
impotriva cutremurelor
TamaS IOTa apa timp
ca 0 moterie obi~nuitii
de 10 zile, astlel
de studiu ~i invalii cum
inc;t oamen;; au lost
sii foloseascii
obligafi so stea la
echipamentul rezislenl
EVACUATI coada pentru mici
10 foe ~i 10 opii. LaTokio,
rezerve de apa.
ziuo de 1septembrie este (ulremurul din Kobe a dislrus 100 000 de case ~i aile 88 000 au
lost gray avariate. Moi rnult de 300 000 de oorneni ou fost evocuoti ~i mu lti ou Gazul1i
ziuo prevenirii dezostrelor. Lo
electTicitatea au lost
comemororeo teribilului locuit in toberele de refugioti saptarnini 10 rind . Dupa doua luni, 70 000 de oomeni
1i ele oprite, 1i 2
cutremur din Tokio ou loc de moi locuiou inca in tobere. in oeeosta periooda, ou ovu! loc mii de rep lici, core i-ou
milioane de case au
obicei servicii religioose in fowt pe multi sa creoda ea vo urmo un nou cutremur puternic Din fe ricire, mest lucru
Tamas lara energie
omintireo victimelor. nu s-oinlimplot.
electrica.

2.f
in mitologia greadi, Poseidon
a fost initial zeul cutremure­
DESCOPERlREA
lor ~i ulterior 01 miirii. EI era
uneori cunoscut Ii sub numele de
"eel ee zguduie pamintul".
TRECuruLUI
Poseidon era frotele lui Zeus Ii era

C
odeseori reprezentat co un zeu
Ufremurele au lo( de
ototputernie, implieot in multe
batalii. Greeii eonsiderau ea el milioane de ani. in
reprezinta lorlele violente ole vremurile de demult se
noturii Ii socrifieou touri in
cinsteo lui.
credea (0 foote dezastrele
naturale se daforeazo
inferventiei divine.
Cutremurele tunetut
t

fulgerul inundatiile ~i secetele erau semne ale mlniei zeilor.


t

Trei dintre cele ~apte minuni ale lumii antice - Mausoleul Colosul ~i Farul ­
t

au fost distruse de cutremure. Primul more palat din Knossos construit de


t

civilizatia minoidi avusese aceea~i soarta In jurul anului 1700 i.Hr. Ceta)enii
t

ora~elor romane Pompei ~i Herculaneum au resimtit cutremure foarte


puternice ~i au suferit de pe urma distru­
gerilor cauzate de acestea
PRIMUL MAUSOLEU In anul 63 d.Hr.t cu 16
Mausol era regele
ani Inainte de erup)ia
(ariei, 0 parte a
Vezuviului care Ie-a
t
Imperiului Person.

EI a proiectot un
distrus pe amlndoua.
monument funeror Dar In acea perioada
impozont pentru sine nu se ~tia prea mult
Ii regino so,

Artemisia.
despre legatura
Monumentul a fast
dintre cutremure ~i
terminot 10 seurta

vulcani.
vreme dupa moorteo so,

in 3531.Hr. In secalul 01

XIII-lea d. HI. Mousoleul a Farul a fost cons'rui, in secolul allll-lea


fast distrus de un i.Hr. pentru a indruma coriibiile astlel Se eredea eli
eutremuf. Lasute de ani incit sii aiungii in siguranlii in portul insula RI
dupa aeeea, statui )i Alexandria, Egip,. Acesta a las' statui
sculpturi co aeestea, probabil primul far din lume. in
despre core arhealogii
'firfulilli era ° f/acara ref/eela,ii de . . . . numitu
ered eo ii reprezinta pe
folii de bronz astlel incit sii paata
CU I
rege )i regina, au fast fi vazutii de pe mare. in '324,
portului,
excavate intr-un sit Farul a fost dis'rus de un cutremur
zguduita
orheologie din Tureia ,i, dupii cifi'fa ani, musulman;; au de 10 genund
de ostazi. folos;' blocurile de piatrii din ruine pen'ru spus de catre
a constru; un for'. statuia, 0)0 co
KURION, ClPRU
La 21 iulie 365, un cutremur foarte puternic a
I lovit regiunea esticii a Mediteranei. Cer(etalolii (fed
co epicentrul souse 0110 pe lundul morii, 10 oproximoliv60
km de coosto Ciprului. Cutremurul 0 ucis mii de oameni de pe
insulo ~i in portul Kurian arheolog ii au descoperil schelele,
vase, potire ~i multeolte obiecte de orto, cum or Ii mozoicul
allot sub ruine.

TEMPLULLUI lEUS
Grecii antici se rugau lui Zeus, zeullor suprem, la
Olimpia. 0 stotuie imenso 0 ocestuio, seulplolo in lilde~, OUI
Ii pietre pre)ioose, se oflo in templul sou Ii eo devenise uno
dintre minunile Iumii. Slotuio a fost Iri­
misa cu 0 corobie 10 Constontino­
pol in onul 462 d.H!. Ii 10 0 sula
de oni dupo o(eeo lntreogo regiu­
ne din iurul Olimpiei a losl zguduilo
de culremure. Templul ~i slodionul ou
fost dislluse de olunecari de lelen Ii
de incendii, ele fiind excovote doar In
perioodo re(enlo. Tot ce a moi romos
oslozi se leduce 10 eilevo coloone.
mult
Astiizi, de fieeare parte a
a intriirii in porlul Mllndrafci,

~re ~i in locul unde se affa (olosul, se

allii doar ni,te eerbi de bronz in

virlul unor coloane.

f,._"­ ,dille astfel


sigurantll in porlul
o STATUIE (AlUTA
Se credea co portul Mandraki, de pe
insula Rhodos, era proteiat de 0
I. Acesla a fasl
I • statuie uria~o, de bronz, a lui
~ fllr din lume. In
Helios, zeul Soarelui. SIOluio, o~o­
C4r1l ref1ectalll de
numitul Colos di n Rhodos, eroplasolo
~ incil 511• poalll
I cu cite un picior de fiecore porte 0
lit/illite. In 1324,
portului, dor in onul 226 i.Hr. eo 0 fost
b de un cutremur
zguduilo de un culremur, fiind relezoto
rr alii, musu/man;; au
de 10 genunehi Oamenilor din Rhodos Ii s-o
It pilltrll din ruine pentru
spus de colre un oraeol so nu reeonslruiosco
I a eanstrui un fort.
stotuio, 010 co au losot-o oeolo unde ciizuse.
TEHNOLOGIA CU LASER
in California, laserele sint folosite pentru a miisura
cele mai mid mi~ciiri cu 0 acurateJe totalii , Din oceosto PREVJ
stotie slnt trimise ro ze loser spre rell ectooreleollote de ceololto
porte 0 foli ei , Instrumenteextrem de sensibile mosooro limpul
necesar pentru co raze Ie so olungo 10 rellectaa re si inopai osriel
Incit s6 se pooto detecto orice schimbare 0 distan)ei, COUlOtO de
cun
miscarile pamlntuluL Aces lo es le un sistem de amore ocuralete, ce

S
poote fi monitorizo t consta nt. eismOI~~ii
(are sa-I I
vor oveo
cercetiitori cred
cutremur puterr
cutremure slabe
presiunea ce ar
(U rise mare din

experimente pe
de-a lungul falii
experimente i-a
cutremur puter
evacuati din lor
asemenea co sci
din sol pot spun
fisuri ale rocilor

p
HAICHENG Parkfield se aflii pe falia Son And
La inceputul anului 1975, seismologii au observat cil Los Angeles, Este zona ceo moi in tens
nivelul opei In fintinile din jurul oro~ului Haicheng, in
nord-estul Chinei, se schimbii, Apoi au Inceput mici o Un seismometru subteran miisoal
cutremure, Aproximotiv un milion de oomeni ou fost evocuo)i din 8 Un magnetometru miisoarii schim
regiunein dimineoto de 4 februori e, ior in oceeosi seoro un cutremur cimpului magnetic 01 Piimintului,
cu mognitudineo de 7, 5 0 devo stot regiuneo, Mii de cladiri s-ou BEUING indicii presiunea rocilor subteron!
probusit Si ou fo st uciSi 1 328 de oamenL Foro overtismentul e Un seismometru plasat aproape I
seismologilor, or fi fost inca multe olte mii de morti , suprafafii inregistreazii vibratiil
puternice.

VERIFICAREA APE I
e Un instrument ce produce vibrato
creeazii unde de 10C pentru ain
DIN SOL zona seismicii.
(ereetiitorii au RECOHStRU(JIE
(II CIIIIStr./ , . /lOll'
o Un alt aparat (creepmeter) miislH
abservat cum precizie mi1ciirile de la supra/atlli
cantitatea de
TANGSHAN
o Un aparat de miisurat presiunea
minerale 1i de deformare subteranii a roci/or, gl
gaze prezente in La mai pUJin de 18 luni de la cutremurul din Haicheng, un dezastru presiunii, 1i transmite informatii/.
apa din sol se poate ~i mai mare a lovit ora~ul Tangshan, la 400 km distantil Dedata & Un senzor verificii continuu nive/.
schimba inaintea unlli aceasta nu 0 mai exista t nici 0 prognoza si nici un avertisment. Epi cen trul unui asemenea trimise ciitre satelit.
cutremllr 0 datii ce racile se cu lremur cu magnitudinea 7,9 a fosl chiar in ora s, rezultatele fiind cotastrofa le Cifra 9 Un satelit spatial prime1te date 0
mi1cii 1i apa treee dintr-a fisurii intr-alta. De oficio lii 0 mortilor 0 fost de 242 000, dor esle posibil co rnoi mult de 1milion de stafie importantii de studii geo/o!
aceea, nivelul apei este constant verificat. oomeni so ~ murit. o Laserele miisoarii orice mi,care
PREv!ZIUNI ALE
CUTREMURELOR

S eismologii (outa (ontinuu noi metode


(ore sa-i ajute sa prevada dnd ~i unde
vor avea lo( (utremure puterni(e. Unii
cerceHitori ned co este pulin probobil so oporo un
cutremur puternic Illtr-o zona In core ou loc multe
cutremure slobe, deoorece ocesteo mic~oreozo
presiuneo ce or puteo duce 10 cutremure mori. In zonele
cu rise more din Stotele Unite ~i Joponio ou loe CREEPMETER
experimente pentru detectoreo celor moi mid mi~cori A(estea sint aparate (are miisoarii
mi~(area (creep) unei falii (u mare
de-o lungul foliilor. Oomenii de ~tiinfo spero co oceste
precizie, fiind (apabile sii detedeze
experimente i-or puteo ojuto so prevo do un posibil schimbiiri infime. Cercetotorii conlidero co
cutremur puternic pe viitor, ostfellnclt oomenii so fie moi muhe dote delpre m i ~(o ri l e infime ole
pomlntului de-o lungul a moi multi ani Ii VOl
evocuoti dill zonele periculoose. Ei OIJ descoperit de
oiuto 10 recunoosco moi u~or Ichimborile din
osemeneo di schimborile nivelului sou continutului opei st ructu rile normo le. Acelte Ichimbiiri or puleo
din sol pot spune multe despre mi~(Oreo ~i posibilele sugero co se opropie un cutremur more.
fisuri ole rod lor.

PAR KFI ELD, CALIFORNIA


Parkfield se atlii pe falia San Andreas, aproape la jumiitatea distantei dintre San Francisco ~i
Los Angeles. Esle zona ceo moi intens mo nito rizolo dinl re 100Ie zonele seism ice ole lumii. Siige)ile indico direc)io In
(are se deploseozo folio.
o Un seismometru subteran miisoarii cele moi mici vibralii.
8 Un magnetometru miisoarii schimbiirile
cimpului magnetic 01 Piimintului, care
intlicii presiunea rocilor subterane.
o Un seismometru plasat aproape tie
suprafalii inregistreazii vibrafiile mai
puternice.
o Un instrument ce protluce vibralii
creeazii untie tie ~oc pentru a investiga
zona seismicii.
o Un alt aparat (creep meter) miisoarii cu mare
precizie mi~ciirile tie la suprafalii.
o Un aparat tie miisurat presiunea inregistreazii orice
tleformare subteranii a rocilor, generatii tie cre~terea
din Haicheng, un dezastru presiunii, ~i transmite informaliile ciitre satelit.
la 400 km distantii De data fI Un senzor verificii continuu nivelul apei tlin sol; rezultatele sint tie
ni ci un overtilment. Epicentrulunui asemenea trimise ciitre satelit.
rezultotele fiind cotoltrolole. CitIO o Un satelit spalial prime~te tlate tlin Par/cfieltl ~i transmite informalia ciitre °
stafie importantii tie stutlii geologice.
murit. o Laserele miisoarii orice mi~care a piimintului in zona faliei prin intermetliul unor raze reflectate. tIl).

29
SAPRIVIM SPRE
VIITOR

C ercetotorii au incereat so goseasco


metode de a reduce forta
cutremurelor - de exemplu, prin
pomparea de apo in sol pentru a umezi
faliile ~i a Ie permite so alunece u~or,
MATERIALE CAPABILE
scozind astfel presiunea ~i morind
SA REDUcA ~OCUL posibilitatea de a avertiza populatia. Plna
Perne de eaueiue ~i afel, numife ocum, oceste ex perimente IlU s·ou dovedit preo
izalanfi, pDf fi insfalafe sub da­ reu~ite ~i probobil co nu yom reu~i niciodota so
dirile noi sau sub eele deja exis­
fenfe penfru a Ie mari rezisfenfa oprim cutremurele. Cu toote ocesteo, putem
la eufremure, la fel ca in acesf invato mult moi multe lucruri despre ele astfel
expanaf din Muzeul Californian inclt so putem overtizo ~i luo moi multe masuri
Izolon)ii obsorb locul, iar spoJiul din iurul
lor loso clodirea so se mille foro so se de siguronta, solvind vieti omene~ti ~i, de
dO rlme. Clodirile lnolle Irebuie so bolanseze osemeneo, oro~e de distrugereo totola. Cladirile
foro 0 se fisuro, 10 fel cum se inllmplo cind
pot fi construite tinrnd cont de riscul seismic, ior
vlnlul e pulernic. Penlru 0 Ie mori
siguran)a, zidurile Irebuie ridicole din beton tehnologio moderna poote fi folosit6 pentru 0
armal, Inliirile cu bore de olel. prevedeo unde ~i cind pot opareo dezostre.

ECHIPAMENT DE

SALVARE

in zonele seismice, mulle


case ~i birouri defi"
echipome,,' de solvore.
Aceslo poole ojulo
oomenii sii riiminii in vio!ii
docii sinl bloco!i in cliidire
penlru 0 perioodG mo;
lungii.

SA AFLAM MAl MULTE

Cu eif afliim mai mulfe despre cufremure, eu afif sinfem

mai pregafifi sale faeem fafa Exislo numeroose seismografe

li aile tipuri de echipomenlln loboroloorele omericone de cerceliiri

geologice din Menlo Pork, Californ io. Seismologii din10lreogo lume

impiirlojesc informo)ii despre cutremurele Irecule ji cele posibile10

viilor. Ei folosesc de osemeoeo progrome compulerizole peolru a vedeo

ce se poole 10t1mplo10 diferile zone daco are loc uo culremur.

Fortele nalurii i~i dezvaluie secrelele unui cercelalor


japonez care se afla prinlre liderii mondiali in cercelarea
seismologica. Institutul de Cercetari pentru Constru ctii din Tsukubo are
cele moi importonteechi pom ente pentru studiereo cutremurelor. Arhitectii Ii
inginerii folosesc echipomente core exercita vibrotii pentru testareo modelelor
de ciadiri noi, produc1nd oceloli elect co Ii cutremurele Ii putind fi reglote 10
dierite mognitudini. Modelele sint testate pentru 0 vedeo rezistento lor 10
distrugere - intensitoteo vibrotiilor pe core 0 pot suporto . Tehnicienii
morcheoza fiecore fisura oparuta dup6 oceste vibro)ii induse deliberol.

ECHIPAMENT DE

SALVARE

in zonele seismice, multe

case ~i birouri delin

echipament de salvare.

Aeesta poate ajuta

oamenii so ramina in viala

daca sint bloeali in cladire

pentru 0 perioadii mai

lunga.

Acest Igirie·nori in forma de piramida, cu 48 de


etaje, este cea mai inalta dadire din San Francisco,
avind 260 m. Forma sa a fost intentionat aleasii
pentru a rezista la cutremure. Cladirea a fost
terminata in , 972 ~i este folosita pentru birouri.

JI