UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA FACULATATEA DE MEDICINĂ

CURS DE ACUPUNCTURĂ
Format electronic

CONF. DR.MED. DAN NEMEŞ

TIMIŞOARA 2006

1

1.NOŢIUNI DE BAZĂ Rezumatul istoric al datelor transmise până în zilele noastre evidenţiază bazele teoretice ale acupuncturii şi aceste feluri de gândire explică şi justifică metodele medicale chinezeşti. Într-adevăr, toată acupunctura şi terapeuticile sale anexe: moxibustia şi masajul chinezesc, nu pot fi studiate fără a se explica o concepţie particulară despre fiziologia umană şi raporturile sale cu organizarea universului. 1.1.Generalităţi Trei mari principii domină medicina chineză: -omul este studiat în calitate de individ complet -omul răspunde cerului şi pământului (noţiunea de Yin şi Yang) -viaţa omului este guvernată de regula celor Cinci Elemente (noţiunea de concordanţă). 1.Omul văzut în ansamblul său – Medicina chineză studiază omul în ansamblul său psiho-fiziologic, gândurile sale, sentimentele sale şi ansamblul său de celule nereproductive (soma). Ea studiază o fiinţă vie, nu pe plan static şi analitic, ci fiecare organ şi fiecare funcţie în relaţie cu celelalte pe un plan de perpetuă evoluţie şi transformare, ceea ce explică marea sa complexitate. 2.Omul cosmic şi teoria lui „Yin” şi „Yang” – Chinezii înfăţişează omul nu numai în ansamblul său, ci şi în mediul său înconjurător, sensibil la diferite climate, la anotimpuri, la razele care acţionează asupra lui, provenind de la Soare, de la Lună sau de la Pământul pe care trăieşte. Omul este pentru ei un reflex al arhitecturii lumii şi al mişcării universului; „el răspunde cerului şi pământului”. El se află în întregul său corp în partea cea mai intimă a funcţionării sale vitale, supus marilor legi fundamentale: ca orice obiect la suprafaţa Pământului, el este supus influenţelor cosmice şi telurice. Există un simbol în scrierea chineză care reprezintă cerul, pământul şi omul, care se află undeva între cer şi pământ. Cer Om Pământ Figura 1 De altfel, Yang-ul atrage Yin-ul şi Yin-ul atrage Yang-ul şi această complementaritate binară se regăseşte peste tot. Ea este în toate ştiinţele: în electricitate (poli pozitivi şi poli negativi ai curentului); în biologie (helioterapia pozitivă şi negativă a vegetalelor); în chimie (baze şi acizi); în cristalografie şi în optică (eviaţii levogire şi dextrogire ale luminii)În univers, Yin-ul şi Yang-ul se aplică anotimpurilor şi ciclurilor nopţilor şi zilelor; la miezul nopţii, Yin-ul este la maximum; în acel moment se naşte Yang-ul care creşte până la amiază când atinge maximum; este ora la care se naşte Yin-ul. Astfel, când creşte Yang-ul, Yin-ul descreşte şi această evoluţie se aplică în mod egal ciclurilor anotimpurilor; primăvara, Yang-ul creşte până vara, epoca maximului său, apoi este naşterea Yin-lui care creşte până la maximul său: iarna.La om corpul este Yin şi sufletul Yang; „corpul său are nevoie de Yin şi Yang, aşa cum pământul are nevoie de apă şi de soare (Neiking-So-Ouen), şi fiziologia sa reflectă Yin-ul şi Yang-ul din univers.Trup – suflet = omul = o dualitate, omul fiind o subtilitate de energii. INFORMAŢIE

ENERGIE Figura 2 Omul este un biosistem (fiintă vie=sistem fizic deschis). Caracteristica de bază este antientropia. (entropie = dezordine,antientropia sau negentropia= tendinţa de a lupta împotriva dezordinii în sistem) Chinezii spun ca omul trăieşte in energie ca şi peştele în apă.În Nei Jing sau Tratatul interioarelor, toate noţiunile dezbătute - unele doar menţionate sau clarificate parţial - sunt prezentate ca un schimb de idei între împăratul legendar, Huang Ti şi medicul său. De fapt, pe vremea respectivă, se afirmă tot în tratate, că împăraţii erau foarte buni agricultori, foarte buni filozofi şi chiar medici. De asemenea, au existat dinastii, care probabil că stau la originea răului în transmiterea cu dificultate a noţiunilor de acupunctură, care, pur şi simplu, au strâns aceste manuale, le-au ars, ulterior acestea fiind reconstituite pe baza cunoştinţelor rămase în memoria maeştrilor din vremea respectivă. "Yin-ul şi Yang-ul sunt legea Universului, Principiul de bază al creaţiei, Mama şi tatăl oricărei transformări, Raţiunea vieţii şi morţii, Palatul inteligenţei. Pentru a vindeca bolile, Este necesar să studiem principiul. Yang-ul concentrat este Cerul, 2

MATERIE

Yin-ul concentrat este Pământul. Yin-ul este calm, Yang-ul este impetuos. Yang-ul produce naşterea, Yin-ul produce creşterea. Yang-ul omoară, Yin-ul conservă. Yang-ul transformă energia, Yin-ul crează forma." Din acest citat, se constată la chinezii din antichitate o capacitate de sinteză dublată de un accentuat spirit de observaţie. Recunoscând existenţa energiei umane, ei se aflau în faţa unei noi şi complicate probleme: de ce alternanţa somnului şi a stării de veghe ? de ce frig şi căldură ? care este diferenţa dintre forţa fizică şi forţa mentală ? ce diferenţă este între materia solidă, lichidă, emanaţiile solare, vânt etc.? Deşi aparent contrare, fenomenele etichetate Yin sau Yang au fost abordate de chinezii din antichitate prin prisma complementarităţii, pe când europenii de mai târziu au abordat fenomenologia contrariilor prin incompatibilitate: DumnezeuDiavol, bine-rău, materie-spirit.Într-un citat celebru, Lao Tse spune: " Omul a luat binele drept bine. Aceasta este obârşia răului". Se remarcă, în această afirmaţie, mugurii unei relativităţi, care nu poate izvorî decât dintr-o unitate fenomenologică.Faţetele aparent contrare ale manifestărilor naturii au fost, pentru chinezi, mărturia unităţii de origine. Considerând că materia nu este decât energie concentrată, iar spiritul materie vaporizată, ei au acceptat unitatea structurală a Universului.Mult mai târziu, Einstein declara: "Teoria relativităţi demonstrează că masa nu are nici o semnificaţie fizică distinctă faţă de energie". Yin şi Yang, până la urmă, sunt doar etichete, care sunt atribuite aspectelor pereche. Chinezii nu fac o diferenţiere clară de compatibilitate, prin polarizare, ci, în mod armonios, unul decurge din celălalt, mărturie a unităţii de origine şi a unităţii energetice.Această unitate energetică (Yin-ul şi Yang-ul – cele două faţete complementare ale unităţii) prezintă totuşi opoziţii temporare aparente, alternanţe şi oscilaţii în mişcare, manifestate ca sincronism sau succesiune fenomenologică.Lao Tse (secolul 6 înainte de Isus Cristos) a consemnat: “ Sus nu este sus decât în raport cu josul, iar jos nu este jos decât în raport cu susul”.Deci extremele au fost denumite Yin şi Yang, în sensul relativităţii şi nu al stării propriu-zise. Orice poate fi la un moment dat Yin sau Yang, doar in raport cu o altă stare, dar nimic nu este absolut Yin sau Yang.În Da Chreng, vol.4, p. 13, se afirmă: "Calea cerului şi a pământului este Yin-ul şi Yang-ul. Aceasta este totul. Pentru corpul uman există de asemenea Yin şi Yang. Aceasta este totul pentru corpul uman. Yin şi Yang reprezintă pivotul şi nodul transformărilor, rădăcina diferenţelor.” Se revine, în mod constant, aproape obsedant, asupra ideilor de relativitate şi mişcare.Da Chreng, vol. 4, p. 16:"Rădăcina este supremul tot (Tai Qi - Marea Energie). El se distinge în două energii: repausul - Yin, care are inclus ca tezaur mişcarea, care este Yang şi care are Yin inclus ca rădăcină.Rădăcina Yin-ului este Yang-ul ? Atunci există un du-te vin-o fără sfârşit, o transformare şi naştere a tot ceea ce are corp.Rădăcina Yang-ului este Yin-ul ? Atunci există o tezaurizare, care se află la rădăcină, care se transformă, naşte şi iese.Nu putem nega opoziţia repaus-acţiune.Nu putem nega apariţia frig - căldură.,dar, este mai întâi frig şi după aceea cald sau mai întâi cald şi după aceea frig?" Faţetele Yin-ului şi Yang-ului în organismul uman, sunt următoarele: -Cuplul energie – materie. Yang-ul este energia mentală, sau morală, energia pură, inteligenţa şi conştiinţa. Yin-ul este sângele, materia, instinctele primare şi inconştientul. -Perechile sau cuplurile de organe din organism . Chinezii împărţeau organele din corpul uman în organe Yang şi organe Yin. Organele Yang se numesc organe atelier, sau organe goale: stomac, vezicula biliară, vezică urinară, intestin subţire, intestin gros, deci organele cavitare. Organele pline (tezaur): cordul, plămânul, splina, ficatul şi rinichiul. Organele cavitare preiau energia din exterior şi o transformă în energie umană. Organele pline controlează, fac să circule şi purifică sângele. -Cuplul căldură – frig . Yang-ul tinde spre căldură, mai ales căldura externă. Yin-ul tinde spre frig, mai ales spre frig intern.Da Chreng vol III, p. 3:"Când Yang-ul este abundent - căldură extremă. Când Yang-ul este abundent - căldură externă. Când este vid de Yang - frig intern.Când Yin-ul este abundent - frig extrem. Când Yin-ul este abundent - frig intern. Vid de Yin, atunci căldură internă." -Mişcare – repaus. Yang-ul este activitate, psihic activ, de unde insomnie în caz de exces. Yin-ul este tendinţa la repaus şi somnolenţă în caz de exces. -Sensibilitate – insensibilitate. Yang-ul dă sensibilitatea; în exces, hipersensibilitate şi durere. Yin-ul dă insensibilitatea. Persoanele cu un fizic dezvoltat, care depun activităţi fizice intense, deţin un prag crescut la emoţii şi durere. Au un exces de Yin. -Ziua – noaptea. Yang-ul corespunde zilei, soarelui şi verii. În mod normal viaţa, activitatea trebuie să crească în paralel cu soarele şi să decline împreună cu acesta. Yin-ul corespunde nopţii, lunii şi iernii. Normal tendinţa la repaus apare odată cu lăsarea serii şi dispare odată cu răsăritul soarelui. Cei care au exces de Yin îşi prelungesc amorţeala în cursul dimineţii. La extrem, au agravări şi accentuări ale durerilor la mijlocul zilei. Pe parcursul celor 24 de ore ale zilei raportul dintre Yin şi Yang variază. Da Chreng, vol. VI, p. 4: “După miezul nopţii naşte Yang-ul. După miezul zilei naşte Yin-ul. Din zori la miezul zilei este Yang in Yang (yang deplin). De la miezul zilei la crepuscul este Yin în Yang. De la crepuscul la cântatul cocoşului este Yin în Yn (Yin deplin). De la cântatul cocoşului până în zori este Yang în Yin.” -Suprafaţă – profunzime, interior – exterior Yang-ul este exteriorul, suprafaţa. Feţele postero-externe ale membrelor sunt Yang. Yin-ul este interiorul, profunzimea. Feţele antero-interne ale membrelor sunt Yin. Faţa anterioară a trunchiului este Yin,iar faţa posterioară a trunchiului este Yang. Bărbatul este Yang, în raport cu femeia, care este Yin. -Stânga – dreapta, sus – jos .Da Chreng, vol. VII, p. 28: “Dreapta este Yang; stângă este Yin. Sus este Yang, jos este Yin”. -Boli Yang şi boli Yin. Bolile Yang sunt acute, violente ca manifestare, de scurtă durată, localizate mai la suprafaţă. Bolile Yin sunt cronice, îndelungate, profunde. 3

Originea Yin-ului şi Yang-ului. Admiţând că totul este energie activă sau latentă, chinezii din vechime au căutat originea dublei energii alternante. Da Chreng, vol. XI, p. 11:“ Energia Yin se ridică din centrul Pământului. Ea hrăneşte cerealele, energia Yang, energia pură, energia stomacului şi energia originară. Energia Yang se perfectează în afară. Ori, în afară este Cerul. Ea, energia Yang curge în jos şi întră în Pământ, aducând focul în Yin .”Deci există doi poli energetici: Cerul, care este Yang şi Pământul care este Yin. Yang-ul coboară şi hrăneşte Pământul, Yin-ul urcă şi hrăneşte vegetaţia. Energia uşoară a Soarelui şi Cerului se menţine sus, dar şi coboară şi se concretizează în Pământ. Există un schimb continuu între fracţiunea uşoară care devine grea şi invers. Alternanţa Yin - Yang. Deci, Yin-ul şi Yang-ul fiind fazele unei mişcări neîncetate şi în fiinţa umană energia circulantă trece din Yin în Yang şi din Yang în Yin. Cu alte cuvinte, Yin-ul devine Yang iar, Yang-ul devine Yin. Yang-ul comandă Yin-ul , iar Yin-ul hrăneşte Yang-ul. a).Viscerele corpului uman au fost catalogate de multă vreme de către chinezi în două categorii: -unele cu funcţie de atelier (Fou) sau „măruntaie”: stomac, intestin gros, intestin subţire, vezică biliară, vezică urinară; ele guvernează absorbţia şi triajul alimentelor ca şi eliminarea deşeurilor; funcţia lor este de a produce energie; ele sunt numite Yang; -altele, cu funcţie de tezaur (Tsang) sau „organe”: plămân, ficat, inimă, splină, rinichi; ele au drept funcţie epurarea şi redistribuţia şi se presupune că păstrează şi concentrează energia; ele sunt numite Yin. b)În afară de acestea se mai adaugă la această împărţire Yang şi Yin, -sistemul triplu încălzitor (Trei Focare) care se adaugă grupului atelier; -sistemul stăpân al inimii-sexualitate (Pericard, Vase-Sex), care se adagă grupului tezaur. c)Fiziologia chineză grupează două câte două aceste elemente diferite, realizând şase formaţii funcţionale Yin-Yang de organe şi măruntaie „cuplate”: Inimă Plamân Ficat Splină Rinichi Intestin Intestin Vezica Stomac Vezică subţire gros biliară şi patologia răspunde la această bipolaritate – căci boala este dezechilibrul în aces ritm binar – la fel ca diagnosticul şi terapeutica, care încearcă s-o pună în evidenţă şi să o corijeze. 3.Regula celor Cinci Elemente. Ea se integrează strâns consideraţiilor precedente şi pentru a fi bine înţeleasă trebuie să fie reclasată în contextul Chinei antice (nu aşa de îndepărtat de cel al Chinei actuale, de altfel), al Chinei muncii câmpului, a cărei viaţă este ritmată de natură, prin succesiunea anotimpurilor, a zilelor şi a nopţilor. Pentru început, ne vom ocupa de simbolistica energetică a filozofiei antice chineze, care are implicaţii largi în acupunctură, pentru că întreaga lor fiziologie şi fiziopatologie se bazează pe observarea naturii şi a fenomenelor cosmice. Quintesenţa raţionamentului filozofico-energitic al Chinei Antice este redată de Da Chreng,în " Cântecul manipulării acelor":“Calea Cerului şi a Pământului nu este alta decât Yin - Yang. Pentru corpul uman raţionamentul este acelaşi. Yin Yang este balamaua transformării, temelia umanităţii. Conform raţionamentului Yin - Yang, când există un echilibru al energiei există un echilibru al formei. Dacă energiile nu sunt in echilibru, nici forma nu este în echilibru. În caz contrar, Creatorul nu va putea să fixeze centrul Cerului şi al Pământului, iar oamenilor nu le vor putea fi salvate vieţile. Acesta este motivul pentru care savanţii admiră natura. Atunci de ce se apreciază că practicanţii medicinii sunt spirite înguste? Eu nu sunt inteligent, dar privind transformările, Universul este tot ce poate fi mai grandios, el născând cele 10 000 de fiinţe (toate manifestările vieţii). Naşterea celor 10 000 de fiinţe depinde de circulaţia energiei originare (Yuan Qi). Când energia originală circulă între Cer şi Pământ, între închidere şi deschidere nu există sfârşit. Când ea circulă, acesta este Yin - Yang; când ea se dispersează, acestea sunt cele 5 elemente; când ea pătrunde, acestea sunt cele 4 sezoane, sau anotimpuri; atunci şi numai atunci cele 10 000 de fiinţe iau naştere şi, plecând de aici, cele 10 000 de fiinţe variază. Aceasta este funcţionarea normală a Cerului şi Pământului. Nu este necesar să adăugăm la aceasta admiraţia noastră.” Lumea imaginilor şi formelor a fost pentru tradiţia orientală suficientă mărturie a unităţii compoziţionale a Universului, a reflectării, rezonanţei şi integrării reciproce a micro - şi macrocosmosului.Gândirea şi practica simbolistică stau la baza accesului spre domeniul invizibil al reglării, transformării şi mutaţiei energetice.Chinezii din antichitate au realizat, cu ajutorul simbolurilor, o sinteză a fenomenologiei cosmice şi terestre. Au plasat Omul în mijlocul acestei fenomenologii, intuind cauzele şi măsura dependenţei faţă de aşa-numita " Cale (Tao) a Cerului şi a Pământului ". De respectarea ei depind: pacea, armonia, starea de sănătate şi longevitatea. Implicaţiile medicale ale unei filozofii cosmologice au fost imediate şi străbat din toate tratatele clasice ale medicinii tradiţionale chineze, iar legea celor 5 elemente sau legea celor 5 mişcări este una dintre multiplele concepte clădite pe acest fundament solid pentru că este etern. Regula generală pare să fie o maximă sinteză a fenomenologiei în concepte cât mai cuprinzătoare, interconectate, cu corespondenţe, atât cosmice, cât şi terestre. Astfel, au apărut noţiunile de Yin şi Yang, veritabile etichete, care exprimă totul, din perspectiva unei relativităţi, care nu devine prizonieră decât punctelor de referinţă de genul pârghiei, care ar putea răsturna, cu un ipotetic punct de sprijin în spaţiul cosmic, Pământul, ca idee, dar niciodată practic. Putem cataloga orice ca Yin şi Yang, dar nimic nu este Yin sau Yang, pentru că totul este în mişcare, totul se transformă.Dar, dacă această mişcare perpetuă nu are opriri, în schimb i se descriu etape, direcţii, amplitudini, caracteristici. Pornind de la aceste premise, se dovedeşte că acupunctura, care îşi asumă, la rândul ei, ca şi întreaga tradiţie chineză, simbolistica energetică, evoluează pe un teren mişcător. Aceasta nu înseamnă că este mai puţin precisă decât chirurgia sau mai limitată decât biochimia sau fiziologia. În acest context, dificultăţile alegerii şi subtilităţile aplicării tratamentului o definesc ca pe o artă şi, în acelaşi timp, o ştiinţă. Este arta armonizării multiplilor şi submultiplilor, arta integrării bioritmului la ritmul cosmic. Numai în aceste condiţii, ale armoniei, o entitate existenţială poate evolua ca un microcosmos, reproducând, la nesfârşit viaţa, centrul creaţiei. 4

Conceptele de Yin şi Yang sunt componentele unui " sistem binar " de organizare şi reprezentare a momentelor postcreaţioniste, adică după "sacrificarea Originii ". Menţinerea dualităţii şi simetriei este şi condiţia pentru reîntoarcerea la Origine, mărturie stând cele două jumătăţi simetrice ale corpului. Între aceste două repere efemere, cel de Origine şi cel aparent terminus, viaţa se desfăşoară pe firul spiralat al " pulsaţiei energetice ", la rândul ei o manifestare binară, cu evenimente simetrice, dar inegale. Dacă simetria este dovada originii comune, inegalitatea este rezultatul existenţei excesului sau insuficienţei energetice, adică interferenţa energetică, suma sau diferenţa ambianţelor energetice cosmice şi/sau terestre. În acest mod, apar anotimpurile, a căror expresie biologică sunt: naşterea (primăvara), creşterea (vara), maturitatea (toamna) şi îmbătrânirea (iarna). De aceea, în Nei Jing, capitolul 6 scrie: " Cerul acoperă, Solul suportă, Între ele se situează creaţia. Viaţa este Yin Şi, mai precis, Yin în Yin. Dacă ea se manifestă la nivelul Solului, Atunci este Yang în Yin. Singur Yang-ul este activ, Controlat totuşi de Yin. Raporturile lor variază şi, de aceea, Primăvara este naştere, Vara înflorire, Toamna fructul, Iar iarna sămânţa. " Sunt descrişi "operatori" de reglare a pulsaţiei primare energetice, care să evite mutaţia pe un nivel impropriu vieţii şi, în acelaşi timp, să-i asigure un domeniu al frecvenţei care să inhibe sau să stimuleze transformările aflate la baza dezvoltării armonioase a fiinţei. Cele două faze ale respiraţiei şi pulsaţia cardiacă sunt expresia vie, palpabilă, a pulsaţiei energetice. Acceptând idea evoluţiei de la simplu la complex, dar afirmând primatul concentrării sau sublimării de la multiplu la unitate (conform principiului stipulat în Tao Te King: " ... singura mişcare a lui Tao este de reîntoarcere ") textele antice afirmă : " Sfinţii înţelepţi, de altădată, au atribuit Cerului numărul 3, iar Pământului numărul 2 şi au numărat, cu ajutorul lor, toate celelalte numere. " Adică, 3 şi 2 devin măsura simbolică a energiei Cerului şi Pământului, având la mijloc Omul, care fiinţează numai dacă le asimilează şi le reflectă periodic, de asemenea pulsatil (adică binar), în funcţie de condiţii. Apare, deci, în tradiţia chineză, o motivaţie a bioritmului, pe când în medicina alopată găsim numai o constatare a lui.Următorul citat reprezintă o admirabilă sinteză a tradiţiei (Nei Jing, cap. 66): " Cerul poate avea cinci stări diferite, Care se succed, trecând de la una la alta: Frigul, căldura, uscăciunea, umiditatea Şi, în final, vântul. La rândul său, omul posedă cinci organe, Care transformă cele cinci energii cereşti În bucurie, furie, tristeţe, Simpatie şi teamă. Se spune că toate acestea se succed ciclic Şi, la sfârşitul fiecărui ciclu, Ca în ultima zi a anului, Un ciclu identic reîncepe. ........................................ Aceste cicluri în cinci etape Sunt modalităţile cuplului Yin-Yang, Tao, legea Cerului şi a Solului, Marea carte a creaţiei, Tatăl şi mama oricărei transformări, Cauza oricărei morţi şi a oricărei naşteri. În aceasta rezidă Spiritul Universal, Impenetrabil, Prin Care totul naşte şi se transformă, Totul ajunge la maturitate, Totul suferă, obligatoriu, procesul Mutaţiei. " Deci, anticii descriu: 5 • • 5 (3 + 2) stări ale cerului: frig, căldură, uscăciune, umiditate şi vânt; 5 (3 + 2) elemente, mişcări sau dinamisme ale Pământului: Apă, Foc, Metal, Pământ şi Lemn.

5

. Elementul de bază al acestui ritm este ziua de 24 ore. În texte se menţionează 5 puncte ale spaţiului. vezica biliară este mama intestinului subţire şi fiul vezicii.. funcţionarea intestinului subţire. reţeaua meridianelor sau canalele reţelei ( Jing Luo). Şi este exact la fel Pentru energia Organelor energetice. 5 dinamisme... 9) găsim : " Există. care.. 5 direcţii. şi vezica biliară va ameninţa stomacul.. 2. Est. apa stinge focul. Care domină toamna. acest gaz cu propietatea metalică -Lavier). acest ciclu „pentagonal” de producţie constituind ceea ce numim în acupunctură „legea Mamei şi a Fiului”. Tae Yang. respectiv multiplii zilei sunt : • 1 perioadă de 5 zile formează un climat .O lege de inhibiţie: ciclul Ko sau de distrugere care va servi drept frână. ficatul este mama inimii şi fiu al rinichiului. cele 5 dinamisme şi cele 6 energii.. Aceste 5 influxuri se mişcă. Care domină iarna. Există.. -inima bolnavă va pune în pericol plămânii. care se domină reciproc "hrănind" germenii unor influenţe binare. cea a splinei şi pancreasului.. pe care energia Pământului este ordonată. lemnului. Care domină primăvara.... în cazul evoluţiei armonioase a energiilor. plămânul este mama rinichiului şi fiu al splinei. îşi păstrează caracteristicile. de unde reiese că: -pentru organele tezaur: inima este mama spinei şi fiul ficatului. conform simbolului Dao. în care lemnul produce focul. Aceste direcţii se suprapun punctelor cardinale: Sud. Vest şi Centrul. şi stomacul va ameninţa vezica. -rinichii cea a ficatului şi vezica cea a vezicii biliare.. în aşa fel încât submultiplii anului.intestinul gros este mama vezicii şi fiul stomacului. principiul dominaţiei " : " Primăvara domină sezonul central. Care se succed într-un ciclu fără sfârşit.. în texte. Care domină vara. descrise ca cei 3 Yin şi cei 3 Yang: Tae Yin. pe care o găsim etichetată. 6 .Aceste 5 dinamisme generează 5 influxuri.. iar cele 5 dinamisme sau mişcări.. -pentru organele atelier: intestinul subţire este mama stomacului şi fiul vezicii biliare.. în interiorul fiecărui ciclu care trece prin cele Cinci Elemente succesive o altă lege de frânare. În Nei Jing (cap. Astfel.... şi intestinul gros cea a vezicii. splina este mamă a plămânului şi fiu al inimii. cea a plămânilor. simbolizate prin cele 5 elemente. Yang Ming şi Shao Yang. " Mecanismul logic al acestui ciclu fără sfârşit.. şi apa.. " Fiecare din aceste perioade ale anului are proprii săi inductori.. -rinichii bolnavi vor pune în pericol inima. Ciclul Cheng se va traduce astfel: -focul va susţine funcţionarea inimii şi vezica biliară. şi vezica va ameninţa intestinul subţire.. • 6 Qi formează un sezon (90 zile) . stomacul este mama intestinului gros şi fiul intestinului subţire. deci. deci. În cadrul sezoanelor. prin 2 cicluri: 1.... supuse unor legi precise.. metalul taie lemnul. aşa cum apa stinge focul.. vezica este mama vezicii biliare şi fiul intestinului gros. Succesiunea ciclică a influenţelor dominante ale energiei specifice fiecărui punct cardinal dă naştere anotimpurilor... Jue Yin. pământul absoarbe apa. -inima.6 • 6 (3x2) energii ale Cerului. lemnul acoperă pământul. tot aşa cum este ordonată şi energia Cerului. Trecând de la plenitudine la depleţie Şi invers. -splina. Încât fiecare domină un altul. • 4 sezoane formează un an (360 zile).. . aşa cum focul topeşte metalul. rinichiul este mama ficatului şi fiu al plămânului.. reţeaua transformărilor (tratatul Yi Jing)... pământul produce metalul minereu. este " .. momente de exces sau insuficienţă ale Yin-ului şi Yang-ului. Se spune că „fiecare element inhibă pe cel care succede fiului său”. Ciclul Ko sau distructiv ar putea să se exprime în felul următor: -ficatul bolnav va pune în pericol splina şi pancreasul aşa cum lemnul acoperă pământul.. Shao Yin... deşi supuse unor variaţii de intensitate. devin operatorii reţelei. adică învăluirea reciprocă şi ritmică a Yin-ului şi Yang-ului.. -splina bolnavă va pune în pericol rinichii aşa cum pământul absoarbe apa. ca Jing: reţeaua internă (tratatul Nei Jing).. şi intestinul subţire va afecta intestinul gros. şi intestinul subţire cea a stomacului. şi stomacul cea a intestinului gros.... • 3 climate formează un Qi (15 zile) .. focul stimulează pământul. metalul dă naştere apei (explicaţia poate fi în hidrogen.O lege de producţie: ciclul Cheng sau de zămislire care evocă natura. de asemenea după Nei Jing. -plămânii cea a rinichilor.. Iată legea de dominare între cele 5 elemente. care realizează un echilibru intern ce interzice dominaţia unui element în raport cu altul: este „ciclul stelat”: focul opreşte metalul. le ordonează. Nord.

ele sunt armonizate în 2 categorii specifice: • energia Cerului (Yang) : 6 nivele energetice. care în realitate nu este de sine stătător şi se adaugă celorlalte pentru a constitui sistemul Wou-Hing: cele „ cinci puteri potenţiale” care se înscriu. -apă – simbolul lui Yin suprem şi al iernii. • Loja Apă: Rinichi (Shen) şi Vezica urinară (Pang Koang). noaptea. simbol pe care-l integrăm în ciclu la sfârşitul verii. pe plan nictemeral şi sezonier. repaosului şi nordului.. chinezii au stabilit (noţiune de concordanţă) că naşterea soarelui dimineaţa corespunde primăverii şi estului. organele şi viscerele energetice au fost grupate în 5 loje energetice: • Loja Lemn: Ficat (Kan) şi Vezicula biliară (Tan).. constatăm că axa verticală este axa solstiţiilor. ca Legea celor cinci elemente sau mişcări. Pulsaţia este proprietate intrinsecă manifestării Energiei Cosmice şi o regăsim în toate mişcările componentelor binare complementare şi simetrice. • Loja Metal: Plămân (Fei) şi Intestinul subţire (Da Chang). Prin apartenenţa la cele 5 mişcări şi 6 energii.Dacă unim. În organismul uman. -pământ – în sfârşit. integrate organelor anatomice. axa orizontală este axa echinoxurilor.. perioade de activitate maximă a verii în timpul cărora se fac muncile şi perioada de repaos în timpul iermii.Dar acest ciclu dinamic nu poate să se învârtească fără un centru fix: şi aceasta. apusul. va fi Pământul. dar distincte conceptual. Pentru antici. -lemn – simbolul creşterii şi al primăverii. • ciclul de dominare-D ( inhibare) : LemnPământApăFoc Metal Lemn . toamnei şi vestului. Transpunând alternanţa ritmurilor observate. referinţă generală conţinând toate elementele. plămânii bolnavi vor pune în pericol ficatul aşa cum metalul taie lemnul şi intestinul gros va ameninţa vezica biliară. • Loja Pământ: Splină (Pi) şi Stomac (Wei). iernii. amiezii şi sudului. printr-o linie verticală nordul cu sudul. -metal – semn al îngrămădirii şi al concentraţiei. fiecare. sub rubricile celor „Cinci Elemente”: -foc – simbolul lui Yang suprem şi al verii. ele justifică apariţia a 5 organe şi 6 viscere energetice. Toate acestea le regăsim în Om. Figura 3 ciclul de producţie-P (stimulare) : LemnFoc Pământ Metal Apă Lemn . estul cu vestul. un al cincilea dinamism pur de necesitate.. culminaţia solară. • Loja Foc: Cord (Xin) şi Intestinul subţire (Xiao Chang). simbol al muncii (căci el serveşte la făcut unelte) şi al toamnei.-în sfârşit. • 7 . dar supuse variaţiilor conjuncturale generatoare de exces sau insuficienţă. baza fiziologiei acupuncturale chineze.

9 care împart porţiunea distală a traseului format din 5 puncte de asemenea în 3 şi 2 puncte: 3 puncte (P7. la nivelul pulsurilor radiale. În concluzie. 8. în dreptul punctelor de acupunctură P7. • 6 puncte pe meridianele Yang : Jing-distal.stăpân în sensul de apărător sau mesager al cordului. În figura următoare. 11 ). în dreptul punctelor de acupunctură ale meridianului Plămânului. cele 5 dinamisme interne. nu mai trebuie să amintim decât că : " Circulaţia energiei începe la Plămâni ". o organizare unitară a structurilor energetice ale organismului. percepută ca bioritm. Figura 4 În faţa unui asemenea aranjament. în acelaşi timp. barieră. încă.• energia Pământului (Yin): 5 organe energetice Între ele. 5 şi 6: • meridianul Plămânului are 6 + 5 = 11 puncte. respectând repartiţia numerică simbolică 3 şi 2. reprezentate prin 6 meridiane unitare a câte 2 meridiane principale. care sunt situate. considerate rezonante la energiile externe.P8 şi P9. între 6 şi 5 există o asimetrie şi o neconcordanţă structurală.5 (3 + 2 = 5) punctele P7-11 • pulsurile radiale sunt situate în dreptul punctelor de acupunctură P7. al cărui dinamism mutagen este cel mai violent.6 (3x 2 = 6) punctele P1-6 . Efectul este o rezonanţă continuă cu pulsaţia cosmică. asigură corespondenţa între 6 şi 5. la membre. Shu. 8. Ying. Găsim o reflectare clinică a inter-relaţiilor dintre cele 6 energii ale Cerului şi cele 5 dinamisme ale Solului. iar solul produce prin 5 " . Stăpânul Cordului . deci. care este suveranul). cu valenţe negentropice. între energiile externe şi organele energetice. pe traiectul meridianului Plămânului. Pe traiectele meridianelor principale. 9 ) şi 2 puncte (P10. Yuann. He . sub coate şi genunchi sunt descrise 5 categorii de puncte de acupunctură. conform simbolisticii extrem-orientale. informaţia energetică evoluează pe meridianele principale de acupunctură. între împărat şi popor. deloc întâmplător. ivindu-se întrebarea: de ce 6 nivele energetice. opunând celor 6 energii externe. cu poziţia următoare: .Aparent. care prin componentele sale Trei Focare şi Pericard. pe baza principiilor de mişcare ale Cerului şi Pământului. care realizează legătura dintre nobil şi vulgar sau. sub influenţele integratoare ale Cosmosului. constituind nivelul Central sau nivelul Om . Jing proximal. Focul Ministerial îl regăsim în superfuncţiile Trei Focare (San Jiao) şi Pericard (Xin Bao) (sau Vase-sex sau. nivelul central (Om) este cel al meridianelor principale de acupunctură . numite generic Shu antice. asigurând bazele unei coordonări cu scopul de susţinere a unor funcţii complementare armonizante. lojele energetice fiind interconectate şi. primul fiind suveranul. Shu-Yuann. Ying. ceea ce se confirmă prin repartiţia lor: • 5 puncte pe meridianele Yin : Jing-distal. Anticii "disting" un Foc Imperial şi un Foc Ministerial. iar cel de al doilea ministrul. sunt prezentate corespondenţele sezoniere şi apartenenţa celor 5 grupe de puncte la lojele energetice : 8 . şi numai 5 organe energetice (5 organe şi 5 viscere) ? Din texte aflăm : " Cerul înlănţuie prin 6. Legătura şi simetria între 5 şi 6 este asigurată de energia Focului. He .Se remarcă. Jing proximal. conectate energiilor externe la nivelul meridianelor unitare. picior). • pulsurile radiale au 3 nivele (police.

umiditatea. corpul său reacţionează prin mobilizarea energiei de veghe. focul. defensive. de exemplu: lemnul care arde şi atomul care pierde din volumul său eliberează energie.Figura 5 În tabelul următor sunt sistematizate corespondenţele celor 5 mişcări energetice cu fenomenologia cosmică şi terestră cu implicaţii în teoria şi practica acupuncturii. Ea provine din asocierea: -energiei prenatale zisă energia ancestrală (T sai She yuan t’chi) transmisă ereditar de celulele sexuale. de asemenea. pentru că ştiinţa modernă ne învaţă că materia şi energia fac corp comun. o nouă particularitate a energiei. ele intercalează.materia esenţială şi universală comună pentru tot ceea ce există. Energia Toate aceste tentative de explicaţii: legea lui Yin şi a lui Yang. superficiale. Când agresiunea se prelungeşte. Dacă aceste energii ale cerului şi pământului sunt în concordanţă în timp şi spaţiu evoluţia se va face perfect şi va exista producere. care circulă în carne. Această teorie se dovedeşte a fi de mare actualitate. Dar. simbol al hranei venind din pământ. Ea are drept scop să evite pătrunderea energiei „perverse” agresive. ar dubla reţeaua nutriţională a circulaţiei sangvine). 1. de răspunsul eşalonat. după legile pe care le cunoaştem. Chinezii spun: „totul în univers este constituit de T’chi”. numită energie Yong (Yong T’chi). sunt unul şi acelaşi lucru şi pot prin urmare să se transforme una în cealaltă. Energia care se găseşte sus este energia cerului. dar în această energie difuză care scaldă cele mai neînsemnate celule se formează curenţi preferenţiali al căror ansamblu realizează reţeaua circulaţiei energiei (reţea dinamică care în oarecare măsură. fie unei tulburări interne fizice sau psihice. atunci când aceste energii sunt dereglate. în muşchi. Ea este astfel prezentă la suprafaţa corpului şi în adâncimea ţesuturilor organelor. reacţii pe care le putem apropia.Energia omului.T’chi apare ca simbol al forţei. întreţinută de activitatea lor şi purtătoare a tuturor achiziţiilor fizice şi psihointelectuale ale neamului. în aponevroze. 2. marchează în mod durabil gândirea medicală a Extremului Orient. dar este. cea care se găseşte jos este energia Pământului. legea celor Cinci Elemente. frigul. nu sunt posibile şi coprehensibile decât dacă presupunem existenţa a ceea ce chinezii numesc T’chi (Qi): energia. apoi în organe. căldura. fie a unui deciclaj al energiilor cosmice normale. nu este în pofida acestui lucru o entitate metaforică. în mod progresiv mai sever al centrilor neurovegetativi la diverse agresiuni. În ideograma reprezentând pe T’chi alături de bobul de orez. există riscul unor puternice perturbări ale circulaţiei energiei vegetative puternic nutritive. sau în cazul insuficienţei acţiunii energiei Oe. De unde. -energiei alimentare (suflul celor cinci seminţe) elaborată şi conservată de activitatea măruntaielor şi a organelor. 9 . în fiziologia occidentală. desincronizate. În stare de sănătate energia circulă în aceste traiecte care îi sunt proprii după un ritm imuabil şi după un echilibru diferit prin calităţile sale Yin şi Yang. evoluează şi se transformă pentru a crea energiile cosmice: vântul. în mod simbolic prezentată ca o emanaţie a suflului original.Conceptul acestei energii. pentru că fenomenul este anormal. dar aceste energii nu sunt stabile. în timp ce medicina noastră occidentală rămâne în mod esenţial marcată de noţiunea organică. numită Oe (Wei.Energiile cosmice vin de la elementele naturii şi pot fi. bază a acupuncturii. -energiei respiratorii care îşi are izvorul în atmosferă (sufletul aerian). Yin sau Yang. Ele poartă numele de energii perverse (Sie-T’chi).T’chi). ele vor deveni nocive.2. uscăciunea. se găseşte termenul de „abur” simbol al energiei impalpabile” venind din cer. în meridiane. Când omul este atacat de o anumită energie perturbatoare datorită. dinamismul său. Puncte cardinale Anotimpuri Energii Stări Organe (Zang) Viscere (Fu) Ţesuturi Savori Sentimente Organe de simţ Culori Puncte Su antice -Yin -Yang Planete Lemn Est Primăvară Wei Vânt Ficat Vezicula biliară Muşchi Acru/acid Furie Ochi Verde Ting Yu Jupiter Foc Sud Vară Shen Căldură Cord Intestin subţire Sânge Amar Bucurie Limbă Roşu Iong King Marte Pământ Centru Sezon central Yong Umiditate Splină Stomac Ţesut conjunctiv Dulce Simpatie Gură Galben Yu-Yunn Ho Saturn Metal Vest Toamnă Exogene Uscăciune Plămân Intestin gros Piele Picant Tristeţe Nas Alb King Ting Venus Apă Nord Iarnă Zong Frig Rinichi Vezica urinară Os Sărat Teamă Ureche Negru Ho Iong Mercur Tabel 1 1.

omul se apără. Energii de întreţinere (dobândite) 1. din contră. să restabilim echilibrul rupt.Figura 6 Atâta timp cât raportul Yin-Yang se menţine în echilibru. Zong Qi (energia ancestrală) 2. Xue (Sângele. pentru vindecare. orice orice dezechilibru între cei doi termeni va alterna cursul energiei şi va antrena tulburări în raport cu natura Yin şi Yang a funcţionării fiziologice active. Energia ciclică exogenă (energia de schimb) c. asupra punctelor determinate de circuitul său. şi pentru aceasta să acţionăm asupra energiei şi. energia structurată) Figura 7 10 . cursul energiei rămâne regulat. Shen Qi (energia psihică. trofică) 2. imprimă particularităţile de dezvoltare şi funcţionare a organismului) 1. Clasificarea energiilor organismului a. psiho-informaţională) b. de la caz la caz. Energii fundamentale (înăscute. defensivă) 3. boala nu apare. în momentul acestor manifestări. Wei Qi (energia de apărare. Ying Qi (energia nutritivă. Va trebui.

micile articulaţii energetice sau paznicii frontierelor. George S. Astfel suntem determinaţi să tratăm însăşi vitalitatea. dar şi în strânsă legătură cu punctele de acupunctură .” 11 . tot aşa şi energia vitală prezentă. Acest ceva greu descriptibil parcurge întotdeauna aceeaşi direcţie. pârâuri. putem considera că meridianele principale de acupunctură sunt acele trasee de pe suprafaţa corpului pe care se află situate punctele de acupunctură.3. pag.9) aceste manifestări sunt rezumate astfel: “Când răul are sediul în organe. pe o anumită zonă a corpului. În To Tchang (vol. meridianul respectiv devine dureros.Dacă un organ este afectat. iar aceste puncte sunt dispuse liniar. aşa cum apa este răspândită pe toată suprafaţa solului după ploaie apoi se concentrează în băltoace. persoanele obişnuite să se analizeze. 2. Generic. Dacă pentru punctele de acupunctură avem o dovadă aproape materială. Apropo de vitalitatea organismului. această înşiruire este dureroasă la palpare. în tot corpul omenesc. Chinezii le mai numesc marile articulaţii energetice. Într-adevăr. Manevrarea vitalităţii organismului depinde de aceasta. pe de o parte. fluvii. în contrast. în schimb pentru meridianele de acupunctură trebuie să ne bazăm pe cunoştinţele transmise de tradiţia orientală. de Morant argumentează existenţa prin fapte constatate clinic: 1. semnalează o senzaţie de-a lungul traseului meridianului înţepat. pulsează energia specifică unuia dintre organele sau viscerele energetice. japonezul Nokoyama sugerează următoarea imagine: “Boala nu este invazia ci slăbiciunea care atrage invazia”. 3. descriind-o ca un curent electric.Sensibilitatea traseului meridianului şi a punctelor sale slăbeşte în paralel cu ameliorarea funcţiei organului energetic.1. în succesiune. o anumită serie de puncte şi nu altele devin sensibile. În ele circulă. la rândul lor. cunoaşterea meridianelor şi localizarea punctelor de acupunctură este la fel de importantă ca şi anatomia pentru orice medic. pârâiaşe. Căile Aceste căi le evocă pe cele ale circulaţiei apei la suprafaţa Pământului. lacuri.3.La persoanele hipersensibile. ele fiind decelabile palpatoric. râuri. Fără aceste cunoştinţe este imposibil să înţelegem circulaţia energiei. între ele şi regiunile organice cele mai profunde şi zonele cele mai superficiale ale tegumentelor. denumite.Cu ocazia înţepării unui punct de acupunctură. după cum am văzut. Căile energiei şi punctele chineze 1. pe de altă parte. Toate acestea vin în acelaşi timp şi se duc în acelaşi timp. un curent de căldură sau chiar de răceală.I. uneori atât de dureroasă încât ne înşelăm asupra amplasamentului punctelor şi suntem tentaţi să confundăm o zonă de meridian cu un punct de acupunctură.Figura 8 1. circuite pe care le putem clasa actualmente în două serii: -o serie de meridiane principale -o serie de meridiane secundare Pentru un acupunctor. se canalizează în diferite circuite care ţes o reţea. între ele însele. 4.

având un maxim cirvulator întru-n interva de 2 ore B. Yin Qiao Mai (Vasul forţei şi mişcării) 6. în special. În ansamblu meridianele sunt desenate prin ideogramele Jing-Mai. constituind energia interstiţială (intermediară. 12 . de rezervă) 1. Termenul de reţea. unde Mai reprezintă vas. ele constituie pivotul acupuncturii şi descrierea lor a fost motivată de cunoaşterea topografiei punctelor cutanate ale căror calităţi deosebite au fost apreciate încă de la origini. Dai Mai (Meridianul Centură) 4. plasă are valenţe de constrângere întro ordine. creer. Meridianele secundare a. bilă) . Meridianele tendino-musculare(12x2): acţiune asupra muşchilor b. arteră. sau altfel spus. cordon. unde aceasta este depozitată. os-sistem hidroelectrolitic şi mineral. meridianele Fo Lo. către diferitele părţi ale corpului şi. care are sensurile: reţea ordonată. Meridianele Extraordinare: transportă energia ancestrală Zong Qi din regiunea pelviană. Sun Lo. Du Mai (Vasul Guvernor) 2.Meridianele principale sau „King”. reţea de vase. pe când vasul este mai material cu sensul deîntâlneşte şi denumirea Jing Luo.VB-F*: circulă sângele arterial (meridianele Yang) şi cel venos (meridianele Yin). vasele Lo Mai longitudinale: circulaţia limfatică 2. Chong Mai (Marea celor 12 meridiane) 5.VS.TF. vasele Lo Mai transversale: anastomoza arterio-venoasă 3. măduvă-sistem hematopoetic. Sesizăm şi aici dualitatea sau polarizarea energie – materie. În număr de douăsprezece. Yang Wei Mai (Vasul Yang de legătură) Tabel 2 Caracteristici 1. Meridianele Lo Mai: sisteme complexe de conexiuni energetice alcătuite din 3 categorii de vase 1. către “organele curioase” (“vicerele curioase”:uter. canal. plasă. Yang Qiao Mai (Vasul accelerator Yang) 7. ca nişte fluvii. Ren Mai (Vasul Concepţie) 3. unde Luo introduce subtilitatea altui sens: Luo este acţiunea de a prinde cu o plasă.IS-V-R. Meridianele Distincte (divergente. este Jing. pentru a numi ceea ce noi traducem cu termenul de meridian. Meridianele principale (12x2) )* P –IG-S-SP-C. meridianele principale (apare o mişcare energetică de tip flux-reflux). de control central): acţiune neurală d. fiind ca nişte lacuri energetice în care vin să se verse. plasăcare nu este alta decât Jing-ul (reţeaua meridianelor). Yin Wei Mai (Vasul Yin de legătură) 8. spre care converg sinuozităţi. totodată energia lor traversează şi spaţiile dintre meridiane.Ideograma chineză folosită încă din cea mai îndepărtată antichitate. Xue Lo: primele două vehiculează Qi (Yang) şi ultimul Sânge (Yin) c. Clasificarea meridianelor energetice şi principalele caracteristici A.

abdomenul şi membrele. fiind ca şi acestea de natură Yin. . . vezcă biliară. unor anume viscere sau unei funcţii al cărei nume îl poartă: . rinichi. ele parcurg capul. vezică.meridianele corespunzând celor două funcţii speciale sunt meridianul: „dominant al inimii” (instinctelor). şi meridianul „triplu încălzitor” de natură Yang.meridianele care au drept corespondent cinci organe. formând un sistema de circulaţie închis. când pe partea anterioară a corpului. plămâni. Figura 9 În aceste traiecte circulaţia energiei se efectuează urmând un orar imuabil.Tabel 3 Dispuse simetric în raport cu axul sagital al corpului. intestin subţire. splină. trunchiul. sexualitate.în cele douăzeci şi patru de ore ea evoluază într-o progresie invariabil centrifugă apoi centripetă între corp şi membre (de cincizeci de ori parcursul total). sunt:meridiane de ficat.şi pancreas. . când pe partea posterioară. intestin gros.meridianele corespunzând celor cinci viscere. fiin ca şi acestea de natură Yang. Fiecare prezintă traiectul său propriu. de natură Yin. orarul său energetic determinat. sunt meridianele: stomac. inimă. 13 . şi corespunde unui organ.

-urmează marginea superior-externă a degetului. ca în ciclul celor Cinci Elemente. trahee. criza de astm din zori. a).1: P 1. supusă legii alternanţei universale. de partea degetului mic (punctul IG1). dar într-o ordine diferită. şi aici. pe faţa antero-laterală a genunchiului şi a gambei (punctul S36). pentru a ajunge la plămân şi la intestinul gros.. până în regiunea inghinală (punctul S30). din patru în patru ore. b). apoi. cei doisprezece vectori ai săi şi şi-a luat elementele din energia maternă îşi capătă. c). din două în două ore variaţia fluxului său care la fiecare meridian acordă o perioadă de activitate maximă şi această perioadă de plenitudine care corespunde orelor la care se situează de preferinţă manifestările patologic inerente funcţionării de bază a acestui meridian (noi cunoaştem toate crizele hepato-veziculare din timpul nopţii. De-abia în momentul naşterii. ajunge la cot (punctul IG11) -trece la faţa anterioară a umărului (punctele IG14 şi IG15) -apoi la marginea postero-superioară a articulaţiei (punctul IG16). „Cheou-Tae-Yin” (purtător de 11 puncte): -începe în centrul stomacului -traversează diafragma -intră în plămâ. în cursul vieţii embrionare. coboară trecând prin mamelon (punctul S17). care. în rezumat. ajunge la faţa dorsală a piciorului (punctul S42). În acelaşi timp. punctele SP ): 14 - . Meridianul „Yin” al splinei şi splină. Astfel. în afara colţurilor gurii (punctul S7). la marginea externă a tibiei.P9) şi se termină în unghiul intern al degetului mic (punctul P11).P8. o mutaţie Yin-Yang sau Yang-Yin. astfel. o dată cu primul strigăt şi prima respitaţei toată autonomia sa în meridianul plămânului. ea suportă.În acelaşi timp. energia: -Yin: de la 1h la 5h este în plenitudine. periplul energiei împrumutate succesiv fiecare din meridianele legate de următorul printr-o anastomoză: . Din acest moment. Fluxul energetic venind din meridianul intestinului gros parvine în primul său punct şi un vas plecat din al patruzeci şi doilea punct către faţa dorsală a piciorului stabileşte comunicaţia cu meridianul splinei care-i urmează. -trece apoi pe faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (punctul P 6). sistemelor şi aparatelor senzoriale. apoi să coboare pe coapsă. un altul pleacă din S12 şi se înfundă adânc către stomac şi splină. apoi coboară pe partea antero-laterală a gâtului până la baza sa (punctul S11-S12). şi atinge unghiul ungveal extern al celui de-al doilea deget de la picior (punctul S45). pentru a ieşi la suprafaţa cutanată în punctul său nr. ajunge la încheietura mâinii (punctele IG4 şi 5) -merge de-a lungul feţei posterioare a radius-ului. manifestările cardio-vasculare de la amiază şi seara) condiţionează de asemenea pe cea a celor mai bune răspunsuti la terapeutica prin ace.pancreas: „Tsou-Tae-Yin”(purtător a 21 de puncte. Meridianul „Yang” al stomacului: „Tsout-Yang-Ming” (purtător a 45 de puncte): -începe pe frontal cu o lăţime de un deget în urmă şi patru deasupra unghiului extern al orbitei (punctul S1) -coboară înaintea tragusului (punctul S2) apoi către unghiul maxilarului inferior (punctul S3) -urcă din nou în mijlocul rabordului inferior al orbitei (punctul S4) -trece la un lat de deget în spatele extemităţii pliului naso-genian (punctul S6). Fluxul energetic venind din meridianul plămînului parvine în al patrulea punct şi un vas plecat de la punctul douăzeci stabileşte comunicaţia cu meridianul stomacului care îl urmează. de unde o ramură trece pe faţa antero-laterală a gâtului (punctele IG17 şi 18) pentru a-şi încheia drumul pe faţă la extremitatea pliului naso-genian (punctul IG20) -în timp ce o altă ramură pătrunde în profunzime în scobitura sus-claviculară. un meridian este mama celui care urmează şi fiul celui care îl precede. trasând. de la 1h la 3h este în meridianul: Ficat de la 3h la 5h este în meridianul: Plămân -Yang: de la 5h la 9h este în plenitudine de la 5h la 7h este în meridianul: Intestin gros de la 7h la 9h este în meridianul:Stomac -Yin: de la 9h la 13h este în plenitudine de la 9h la 11h în meridianul: Splină – Pancreas de la 11h la 13h în meridianul: Inimă -Yang: de la 13h la 17h este în plenitudine de la 13h la 15h în meridianul: Intestin subţire de la 15h la 17h în meridianul: Vezică -Yin: de la 17h la 21h este în plenitudine de la 17h la 19 în meridianul: Rinichi de la 19h la 21h în meridianul: Sexualitate -Yang: de la 21h la 1h este în plenitudine de la 21h la 23h în meridianul: Triplu (pre)încălzitor de la 23h la 1h în meridianul: Vezică biliară. d).→P→IG→E→RP→C→Ig→V→R→MSC→TR→VB→F→…şi. Fluxul energetic venind din meridianul ficatului care îl precede în ciclu i-a parvenit în primul său punct şi un vas plecat din al şaptelea punct către index stabileşte comunicarea cu meridianul Yang cuplat: meridianul intestinului gros care îl urmează. ea suportă. gât şi coboară ăe faţa anterioară a subsoarei. Un vas pleacă din punctul S3 şi intră în gât. pentru ca. a trebuit să urmeze linia de forţă ale dezvoltării organelor. Meridianul „Yin” al plămânului. Meridianul „Yang” al intestinului gros: „Cheou-Yang-Ming” (purtător a 20 de puncte): -începe în unghiul exterior al indexului. energia. -merge pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului apoi în gutiera radială (punctele P 7.

în pancreas şi stomac la dreapta. de unde coboară din nou până la al şaselea spaţiu (punctul SP 21).7.9) -pe coapsă şi în regiunea inghinală (punctul SP 13) -pe abdomen. apoi trece în mod succesiv la articulaţia metarsofalangiană a degetului mare.8. Figura 10 15 . înaintea maleolei interne (a tibiei) în punctul SP5) -pe faţa internă a gambei (punctele SP 6. 15) -apoi pe coşul piptului până la al treilea spaţiu intrecostal (punctul SP 20). Fluxul energetic venind din meridianul stomacului. lateral (punctele SP 14. urcă în gât şi ajunge la baza limbii.-începe în unghiul ungveal intern al degetului mare de la picior (1 splină). O ramură detaşată de SP 16 pătrunde în splină şi stomac la stânga. parvine în primul său punct şi un vas plecat din punctul douăzeci şi unu stabileşte comunicarea cu meridianul inimii car îi urmează.

apoi de-a lungul feţei interne a braţului. Fluxul energeic venind din meridianul inimii ajunge în primul punct şi un vas plecat din al optsprezecelea punct stabileşte comunicarea cu medianul vezicii. ajune la extremitatea auriculară alături de inelar (punctul C9) Fluxul energetic venind din meridianul splinei ajunge din primul său punct şi un vas scurt plecat din punctul nouă stabileşte comunicaţia cu meridianul intestinului subţire care îi urmează. din antebraţ până la încheietura mâinii (punctul C7) şi prin palma mâinii.Figura 11 e). 16 . din cuta făcută de cot (punctul C3). la nu’ivelul arcadei zigomatice (punctul IS 18) şi se tremină înaintea urechii (la punctul IS 29). Meridianul „Yin” al inimii: „Cheou-Chao-Yin” purtător a nouă puncte: -începe în mijlocul inimii -îşi detaşează repede un vas care coboară de-a lungul diafragmei şi intră în intestinul subţire. 12. apare la subsuoară (punctul C1) -coboară. la obraz. care îi urmează. 13) -trimite un vas care coboară în scobitura sus-claviculară şi alunecă direct în viscere (adică intestinul subţire) în sfârşit. întâlnind plămânul. şi un vas care urcă spre gât şi spre ochi -apoi. urcă la gât în unghiul maxilarului inferior (punctul IS 17). f). Meridianul „Yang” al intestinului subţire: „Cheou-Tae-Yang” (purtător a 19 puncte): -începe în unghiul ungveal al auricularului (punctul IS 1) -merge de-a lungul marginii interne a mâinii până la încheietura mâinii -ajunge la cot în gutiere cubitală (punctul IS 8) -merge de-a lungul părţii postero-interne a braţului -trece la partea posterioară a articulaţiei umărului (punctul IS 11.

Meridianul „Yang” al vezicii: „Tsou-Tac-Yang” (purtător a 67 puncte) -învepe în unghiul interior al ochiului (V 1) -urcă spre frunte apoi spre craniu (punctele V 4 către 9). în întâmpinarea precedentei în mijlocul brazdei subfesiere (punctul V 50) merge de-a lungul feţei posterioare a genunchiului (punctul V 54). Fluxul energetic venind de la meridicanul vezicii parvine în punctul său prim şi un vas plecat din al douăzeci şi doilea punct al său stabileşte comunicaţia cu meridianul „stăpânil inimii” care îi urmează. la încă două laturi de deget de linia mediană. h). Fluxul energetic venind din meridianul intestinului subţire ajunge în punctul unu şi un vas plecat din punctul şaizeci şi şapte stabileşte comunicaţia. trece prin spatele maleolei externe a piciorului (punctele V 62 până la 65) şi se termină în spatele şi în afara unghiului ungveal extern al celui de-al cincilea deget mic (punctul V 67). apoi la faţa anterioară a toracelui (punctul R 22 până la R 27) Din el se desprind. în mijlocul plantei piciorului.Figura 12 g). pentru a coborî vertical. 5) -urmează marginea internă a tibiei (punctul R 7) -ajunge la extremitatea internă a cutiei genunchiului (punctul R 10) -ajunge prin faţa postero-internă a coapsei. O ramură detaşată din punctul V 7 porneşte către creier. şi pentru a ajunge pe faţa posteroară a fesei şi a coapsei. ramură foarte importantă pe care sunt situate punctele „Yu” metamerice ale spatelui care corespund tuturor funcţiilor organice -o ramură externă care coboară pe un traiect în mod sensibil paralel la patru laturi de deget de la linia mediană. între picior şi meridianul rinichiului care-i urmează. merge de-a lungul apofizei spinale cervicale la distanţă de două laturi de deget de linia mediană. apoi la vezică. la faţa anterioară a abdomenului (punctul R 12 până la R21). 4. plecând de la punctul V 11 situat între apofizele transversale ale primei şi celei de-a doua vertebre dorsale. vasul director în punctul 14. după ce a atins un vas secundar meridian. pe o linie para-medială şi ajunge la ceafă (punctul V 10) unde se împarte în două ramuri: -o ramură internă care. Meridianul „Yin” al rinichiului: Tsou-Chao-Yin (purtătorul a 27 de puncte): -începe la mijlocul plantei piciorului (punctul R 1) -ajunge la marginea internă a piciorului -urcă în spatele maleolei interne (punctul R 6) -face o buclă între maleola internă şi tendonul lui Achile (punctele R 3. la pubis (punctul R 11). între puctele 11 şi 27: -un vas mergând de la perineu la vezică şi la rinichi -un vas mergând la ficat -un vas ajungând la gât şi la rădăcina limbii -un vas mergând la inimă. apoi pentru a ajinge la cuta subfesiană. 17 . O a doua ramură detaşată din punctul V 23 ajunge la rinichi. şi a gambei cu importantul V 58 în decalaj pe partea laterală.

Meridianul Yin al stăpânului inimii: sexualitatea Cheou-Tsiue-Yin (purtător a 9 puncte): -începe în mijlocul pieptului -urmează al patrulea spaţiu inercostal şi răsare pe marginea superioară a coastei a cincea la un lat de deget în afara mamelonului (punctul VS 1) -ajunge la subsoară şi merge de-a lungul feţei interne a braţului între meridianul plămânului şi cel al inimii -ajunge la cot (punctul VS 3) -la încheietura mâinii (punctele VS 6. 7) -la mijlocul palmei mâinii (punctul VS 8) -se termină la extremitatea mediusului. merge de-a lungul antebraţului între cubitus şi radius. unghiului ungveal extern în partea radiusului (punctul VS 9). în scobitura inferioară TF 23). 20) -ajunge la tâmplă puţin deasupra şi în spatele extremităţii externe a sprâncenei (punctul TF 21) pentru a se termina la baza tragusului (punctul TF 22). Fluxul energetic venind din meridianul rinichilor vine în punctul său prim şi un vas plecat din palma mâinii în punctul său opt ajunge la extremitatea inelarului pentru a stabili comunicaţia cu meridianul triplului încălzitor care îi urmează. Fluxul energetic venind din meridianul „stăpânul inimii” parvine în punctul său prim şi un vas scurt plecat din al douăzeci şi treilea punct al său strabileşte comunicaţia cu meridianul vezicii biliare care îi urmează. j). înconjoară urechea (punctele TR(I) 17. în scobitura superioară (punctul TF 23).Figura 13 i). 18 . până la cot (punctul TF 10) -apoi pe faţa posterioară a braţului ajunge la umăr (punctele TF 14 şi 15) -coboară în scobitura supraclaviculară -trimite un vas care pătrunde în pipt şi se leagă de meridianul dominant al inimii -apoi trece prin spatele cefei. 19. Meridianul Yang al triplului încălzitor Cheou-Chao-Yang (purtător a 23 de puncte): -începe în unghiu ungveal intern al inelarului alături de degetul cel mic (punctul TF 1) -trece pe spatele mâinii şi a încheieturii. 18.

Meridianul Yang al vezicii biliare: Tsou-Chao-Yang (purtător a 44 de puncte): -începe în unghiul extern al ochiului (punctul VB 1) -ajunge în faţa urechii. 7) 19 . urmează partea laterală a craniului în afara medianului vezicii. ajunge pe faţa laterală a gâtului (punct VB 21) -trimite un vas în scobitura supraclaviculară care ajunge la ficat şi la vezica biliară -trece. 38) şi ajunge la laba piciorului şi la al patrulea deget de la picioare (punctul VB 44) unde se termină.1 şi un as plecat din punctul patruzeci şi unu stabileşte comunicaţia cu meridianul ficatului care îi urmează. Fluxul energetic care vine din meridianul triplului încălzitor soseşte în punctul său nr. de la gambă (punct VB 37. ceafa (punct VB 20). Figura 15 l). apoi în regiunea temporală descriind mai multe curbe (punctele VB 2 până la 11). apoi la subsuoară (punct VB 22) şi coboară pe faţa laterală a abdomenului până la şold (punct VB 30) -pe faţa laterală exterioară a coapsei. 6. de la genunchi (punct VB 34). Meridianul Yin al ficatului: Tsou-Tsiue-Yin (purtător a 14 puncte): -începe în unghiul ungveal extern al degetului mare -merge de-a lungul feţei dorsale a piciorului până la gleznă (puntul F 4 în mijlocul articulaţiei scafoide cu astragalul) -trece prin faţa internă a gambei (punctele F 5.Figura 14 k).

la ochi. (Meridianele ale căror traiecte se succedă pe feţele opuse ale fiecăruia din membre sunt chiar cele ale organelor şi funcţiilor Yin. Atunci reîncepe revoluţia. energia nu va înceta să circule decât în momentul morţii. încă. ajunge la vârful inferior al triunghiului lui scarpa (punctul F12). pentru a termina ciclul marii circulaţii a energiei. deci. -Pe de altă parte. în acelaşi timp cu acestă noţiune liniară. Fluxul energetic venind din meridianul vezicii biliare ajunge în punctul doispezece al său şi un vas care pleacă din al patrusprezecelea punct stabileşte comunicaţia cu meridianul plămânilor. ea este de sens contrar în meridianele Yin ale membrului superior şi meridiane Yang ale membrului inferior. Yang-Yin la nivelul picioarelor. Sensul variaţiei specifice nu este. sensul circulaţiei energiei fiind centripet în cele trei meridiane Yang ale membrelor superioare cetrifug în cele trei meridiane Yang ale membrelor inferioare. se încrucişează cu ramura externă a pubisului. 20 . astfel. trebuie să subliniem că. la frunte. şi se va putea remarca: -Pe de o parte că: -cele şase meridiane Yin sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor. sensulcirculaţiei energiei fiind centrifug în cele trei mediane Yin ale membrelor inferioare -cele şase meridiane Yang sunt dispuse pe faţa externo sau postero-externă a membrelor. această variaţie în mod rapid progresivă a extremităţilor către cot sau genunchi este afirmată şi practic stabilă îndată ce ajunge la articulaţii.-la extremitatea internă a cutei genunchiului (punctul F 8). trimite un vas care urcă la gât. intervine o noţiune de nivel şi de plan: -meridianele Yang formează trei planuri superficiale: -Tae Yang (Yang superficial): meridianele intestin subţire – vezică -Chao-Yang (Yang mijlociu): meridianul triplului încălzitor–vezica biliară -Yang-Ming (Yang profund): meridianele intestinului gros – stomacului -meridianele Yin formează trei planuri profunde: -Tae Yin (Yin superficial): meridianele splină-plămâni -Tsiue Yin (Yin mediu): meridianele ficat-stăpânul inimii-sexualitate -Chao Yin (Yin profund): meridianele rinichi – inimă. Proporţia de energie dominantă a fiecăruia va merge. energia care a străbătut succesiv prin două meridiane Yin apoi prin două meridiane Yang nu-şi face mutaţia specifică decât la extremităţile distale ale acestor vectori: Yin-Yang la nivelul mâinilor. Yin la torace. din acest motiv sunt numite şi meridiane „cuplate”) -Pe de altă parte. în acelaşi timp. în revoluţia sa. crescând de la extremitatea sa distală către extremitatea sa proximală (degete către faţă. degete de la piciare cătr torace) unde va atinge maximum de specificitate. -În sfârşit. Yang la faţă. superpozabil celui al circulaţiei energiei circuitului: în acelaşi sens ca acesta în meridianele Yin ale membrului inferior. şi se termină pe linia mediană către vârful craniului. merge de-a lungul părţii externe a abdomenului până la extremitatea liberă a celei de-a unsprezecea coaste (punctul F13) şi se termină în torace pe marginea superioară a celei de-a şasea coaste (punctul F14) unde pătrunde în torace şi.Yang „cuplate” în tabloul corespondenţelor de care sunt legate.

care prin anatomo-fiziologia lor se apropie mai ales de vasele longitudinale. IG6. VS6. VB37. C5. C5→IS4. de altfel. aceste meridiane care au un rol foarte determinant şi a căror existenţă explică. deci: • P7→IG4. Traiectele lor respective sunt. şold – genunchi. V58. F5. IS7. plecate din punctul Lo de la un meridian Yin sau Yang. Plecând de la punctul „Lo” direcţia lor este ascendentă cu excepţia meridianelor plămânului şi vezicii biliare. R4. dar se desprind la nivelul marilor articulaţii: centură scapulară.Figura 16 2. Nepătrunzând deloc în profunzime. ca şi precedentele. pe de o parte pentru că sunt importante purtătoare de energie O é de alertă şi de apărare. drenează ca şi ele energia superficială defensivă a corpului. TF5→VS7. alunecă spre viscerele corespunzătoare meridianului lor de origine. S40. extremităţi. Căi de unire cu traiecte lungi. mereu acelaşi: punctul Yin. pe de altă parte. dar le ating într-un mod mai puţin profund. ajungându-le sau oprindu-se mai înainte. Meridianele tendino-musculare. SP4. ele se nasc ca vasele Lo ale meridianelor cuplate. unul aparţine meridianului splinei: marele Lo al splinei. IS7→C7. c). vase. S40→SP3. V58→R3. F5→VB40 -vasele Lo li se adaugă trei vase numite de asemenea Lo. 21 . se reunesc în extremităţile lor proximale: -pentru cele trei meridiane Yang ale mâinii pe faţa laterală a craniului în zona VB 13 -pentru cele trei meridiane Yang ale piciorului. Meridianele distincte formează de asemenea ca o reţea de comunicaţie între meridianele principale. bilaterale şi simetrice sunt de două feluri: douăsprezece vase Lo longitudinale şi douăsprezece vase Lo transversale. şi. intră în raport cu toate celelalte Lo. Ele urcă apoi către gât. torace. în sfârşit. TF5. ele merg (şi prin aceasta se deosebesc foarte mult de vasele longitudinale) mereu către un alt meridian: meridianul cuplat de natură opusă pe care ele îl întâlnusc într-un punct al acestuia. -vasele Lo transversale sunt vase scurte care pun în comunicaţie două meridiane principale cuplate la extremităţile lor distale. IG6→P2. ceafă şi craniu. se spune că ele „ling” organul sau viscerele. VB37→F3. unde vasele distincte de origine Yin şi vasele distincte de origine Yang se unesc pentru a se vărsa în meridianele principale Yang. foarte lungi. şi noi le vom descrie cu acestea. cu o zonă de impact mai mare decât zona periarticulară a vaselor distincte. către masivul facial. ele merg în direcţia viscerelor corespunzătoare şi adesea cuplate. Vasele Lo sau Lo Bie . al feţei la nivelul apofizei zigomatice în zona punctului IG 18 -pentru cele trei meridiane Yin ale mâinii. sau pe masivul facial sau pe craniu. fac obiectul studiilor celor mai precise. b). pe feţele laterale ale toracelui în regiunea VB 22 -pentru cele trei meridiane Yin ale piciorului în regiunea genito-pubiană din punctul VC 3. Topografia lor dă de gândit. • SP4→S42. în mare parte. care se desprinde din punctul SP 21 şi. două aparţin nu unor meridiane principale. singure cunoscute în Europa mult timp. răspândită în piele. fiziologia energetică. Formând un adevărat păienjeniş de reţele între meridianele principale pe de o parte. Alături de meridianele principale. abdomen. ele acoperă traiectele meridianelor principale cu o reţea subţire care adună pe tot parcursul său energia superficială a regiunilor pe care le traversează şi atinge în puncte numite „puncte de inserţie” articulaţiile pe care le întâlneşte. sunt: -vasele Lo sau Lo Bie -meridianele distincte sau de conexiune sau colaterale -meridianele tendino-musculare -meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare a). tendoane şi muşchi. Ele debutează la extremităţile celor patru membre la punctul Su cel mai distal al meridianelor principale situat pe degetele de la măini şi de la picioare: punctul Ting. diferite organe şi straturi de energie Oé şi Yang. dispersându-se imediat în multiple ramuri în toate direcţiile. între reţeaua astfel constituită. pentru că prin inermediul lor. dar punctul lor de origine situat pe fiecare fin meridianele principale este acelaşi pentru cele două varietăţi: este punctul Lo situat pe antebraţ şi pe gambe:P7. R4→V64. Meridianele secundare. -vasele Lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare parte a traiectului lor. ci a două alte meridiane secundare foarte importante: meridianul Tou-Mo şi Jen-Mo (vas „dominant” şi vas „concepţie”). pe de altă parte. • VS6→TF4. se explică acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale ale căror traiecte nu ating regiunile interesate.

Vasele sale de relaţie cu Tou-Mo constituie o cale de echilibrare Yin-Yang antero-posterioară. Yang –Kèo. pentru a urma. după traiectul său intern. trimite ramuri către ceafă. către teritoriile energetice ale tubului digestiv şi ale aparatului urogenital. pe de altă parte. punctele VG 13 şi 19: puncte centre de unire a lui Yang) şi vase de comunicaţie cu Jen-Mo simetricul său pe faţa anterioară a corpului. Două din aceste meridiane sunt mediane şi au un traiect propriu. sunt Tou-Mo sau vasul dominant(guvernor) situat pe linia mediană a spatelui. sau vasul concepţie situat pe partea anterioară a corpului. Yin-O é. Celelalte se situează fie în Yin fie în Yang şi îşi împrumută traiectele de la câteva din meridianele principale. Meridianele curioase sau vasele miraculoase sau vasele extraordinare îşi datorează numele unei erori de traducere a termenului extraordinar care semnifică simplu un meridian diferit de vase obişnuite: meridianele principale. către meridianele secundare ale splinei şi stomacului şi către teritoriile energetice genito-urinare. drumuri de penetraţie a energiei perverse. prin epidermă. Yang-Oé. -Jen-Mo sau vasul concepţie prezintă 24 de puncte proprii. la începutul testiculelor la bărbat şi la comisura (încheietura) vulvară posterioară la femeie. pe de altă parte. el îşi are punctul de emergenţă cutanată în punctul VC 1 la perineu pe linia mediană. Punctul său cheie este punctul P 7.VG20 şi pentru a coborî în sfârşit pe linia mediană a feţei până pe gingia superioară: punctul VG 27 între rădăcinile incişivilor mediani. aceste meridiane sunt evident. într-un traiect ascendent linia mediană posterioară a coccisului în vârful craniului: punctele VG2 . născut de asemenea din rinichiul Yang. el se detaşează de punctul VG 1. Provenind ca şi vasul dominant din rinichiul Yang . dar ele sunt de asemenea elementele care îi formează baraj şi dau adesea primele semne de alarmă care permit o acţiune terapeutică imediată în general uşoară. d). El comportă: pe de o parte un vas numit: Lo. bilateral. El urmează apoi. el merge la perineu pentru a atinge în mod superficial punctul său de emergenţă cutanată punctul VG 1. ele joacă rol de rezervoare care captează preaplinul energiei când este în exces şi îl cedează când acesta devine insuficient.Yin-Kèo. numeroase anastomoze care drenează către el energia yang şi Oè a celor trei Yang: el este marea tuturor Yang-urilor (punctul VG 1 este umit punctul Lo general al lui Yang. tocmai înaintea vârfului coccisului. prezintă 27 puncte proprii. El comportă două vase secundare bilaterale: unul descinzân din punctul său VC 15 ramificându-se în peretele abdominal. apoi. cap şi craniu. -Tchong-Mo sau vasul central (concepţie). Jen-Mo. dar pe linia mediană a corpului un traiect ascendent punctului său VC 2 la două laturi de deget deasupra marginii superioare a pubisului până lîn ultimul său punct VC 24 în marginea superioară a gropiţei bărbiei. celălalt plecând din punctul său terminal către regiunea oculo-orbitală. Loc al deversării energiei celor trei Yin el este marea tuturor Yin-urilor (punctul său VC 1 este numit punctul Lo general al lui Yin). Din el se desprind importante ramificaţii. către gât şi gură. dar care nu are funcţia regulatoare inter-meridiane a adevăratelor vase Lo. Punctul său cheie este punctul IS 3. „a domina”. -Ton-Mo(vasul guvernor) al cărui nume semnifică „a comanda”. din punctul de vedere al originii lor sau a traiectelor lor ele transportă în tot organismul cea mai mare parte a energiei ancestrale. către membrele inferioare. Punctul său cheie este punctul SP 4. Sunt vase foarte importante: pe de-o parte. între punctele R11-R27. acestea sunt: Tchong-Mo. Născut în profunzimea rinichiului Yang al chinezilor (glanda suprareanală). Tae-Mo. ca şi Tou-Mo. Numele lor explică funcţia lor. incorporează parcursul său meridianului rinichiului.Prin topografia lor superficială. Figura 17 22 .

Punctul său cheie este punctul TF 5. Traiectul său în spaţiul Yin leagă toate Yin.Punctul cheie al lui YangKeo este punctul V 62. -Yang-Keo. de la care energia este stabilizată. E19. 9. atunci când sunt iritate (şi acul acupunctorului dirijează şi reglează iritarea). de a determina un efect curativ asupra tulburărilor observate. dar despre ai cărei termeni suntem îndreptăţiţi să credem aşa cum ne sugerează Choain. psihic şi pe plan psiho-intelectual ale căror fiecare meridian poartă un reflex. El ia naştere în punctul său nr. ele se califică în acelaşi timp pe plan fizic. primăvară. urcă vertical prin punctele R 6. abordează primăvara) ca meridian Yin meridianul ficatului (ora 1). 14. unde el este al patrulea -punctul King (Yuan): situat chiar deasupra încheieturilor şi a gleznelor -punctul Ho (He): situat la nivelul coatelor şi al genunchilor. V 1 pentru a se termina în VB 20. IG15. că sunt rezonanţă armonică cu cei ai precedentei şi. Ele dirijează toate mişcările corpului şi prin punctul V1 ţin sub dependenţa lor deschiderea pleoapelor. în regiuni elective câteodată apropiate. punctul cheie al lui Yin-Keo este punctul R 6. regiuni pe care se grupează în serii lineare mereu aceleaşi. între extremităţile degetelor de la picioare şi genunchi (segmentul terminal al meridianelor Yang. o parte din meridianul splinei: 15 şi 16 splină. 17. -punctul King: pentru meridianle Yin: metal şi toamnă. fluxul energetic abordează. ele au. 19. toate eşalonate în sensul creşterii energiei dominante a fiecăruia dintre meridianele care. meridian secundar al meridianului vezicii.-Tae-Mo. punctul său cheie este punctul VB 41.Acţiunea de comandă directă a energiei. după cum o sugerează Cazis. segmentul de origine al meridianelor Yang a membrului superior). bolnavul le semnalează adesea singur şi medicul le pune în evidenţă în raport cu anumite repere anatomice riguroase. prin două ordine de acţiuni: o acţiune de comandă directă a energiei care decurge în mod obieciv din sisematizarea circulaţiei energetice aşa după cum am descris-o o acţiune simptomatică căreia chinezii nu i-au modificat modalitatea de transfer energetic. Unele. ele sunt în număr de cinci pe meridian: -punctul Tsing:(Jing distal) punct al extremităţilor mâinilor şi picioarelor. sau vasul centură. În număr de 800. VB 29. Punctele: Graţie calităţilor lor foarte speciale. pentru a se termina în punctul VB 13. 16-VB 20. deci acolo unde este cel mai uşor să-l modifici. pentru meridianele Yang: lemn şi primăvară. cu ocazia atingerii aceloraşi organe sau aceloraşi funcţii -posibilitate. acestea sunt: a). I. el se întretaie cu multe meridiane şi „tulburările sale sunt mereu nefaste pentru meridianele care sunt sub comanda sa”. -punctul Yong: pentru meridianele Yin: foc şi vară. însă. Raportul lor cu elementele variază după natura meridianelor. Ele au: -proprietatea de a deveni dureros. 29-IG. primul sau ultimul punct al meridianelor după cum este vorba de un meridian centrifug sau centripet. pentru meridianele Yang: apă şi iarnă. -punctul Yu: pentru meridianle Yin: pământ şi caniculă. 23 . meridian secundar al meridianului rinichiului care începe în punctul R 2. este un meridian care face turul taliei într-un singur cerc.Cele şaizeci de puncte antice sau puncte elementare care sunt de mare valoare căci sunt toate situate pe extremitatea distală a membrelor în zona în care echilibrul energetic este cel mai instabil . Nici un semn Inn Oè fără durere la inimă). o parte în meridianul ficatului: 14 ficat şi o parte în meridianul rinichiului: 22 şi 23 rinichi. într-adevăr. sunt meridianele mişcării (Keo semnifică agilitate). dispusă după ciclul celor Cinci Elemente. 12. fie în mod spontan. toamnă. pentru meridianele Yang: pământ şi caniculă. în primele ore ale zilei (aşa cum energia anotimpurilor. dar câteodată foarte îndepărtate de la un organ bolnav. în această „scară de raporturi”. 21-VG 15. ca meridian Yang (ora 5) meridianul intestinului gros. 16. -punctul Yong (Ying): al doilea sau penultimul -punctul Yu (Shu): al treilea numărat de la începutul sau sfârşitul meridianului.64 şi trece succesiv în punctele VB 35. la răscrucea tuturor Yin este un meridian secundar al meridianului rinichilor care se detaşează din punctul R 9. punct de schimb de polaritate şi energie. (Ele sunt uşor de folosit după regula ciclului Cheng sau de ciclul Ko pentru corectarea celor mai multe dintre dezechilibrele energetice într-unul sau altul din sensuri). -Yang-Oè uneşte toate energiile Yang. care tocmai se naşte. corespondenţă: lemn. pentru a se termina în V1. Punctul său cheie este punctul stăpân al inimii C6. segmentul de origine al meridianelor Yin). 8. exceptând meridianul vezicii biliare. Existenţa lor este de netăgăduit. E 4.Pe traiectul însuşi al meridianelor: 1. şi Yin-Keo. Este un vas secundar al meridianului vezicii. care începe în punctul V 63 trece în V 61. corespondenţă: metal. 10-TR. că ei răspund la dezechilibre tip. pentru meridianele Yang: foc şi vară. 3. 15-VB. 15. El depinde de meridianul principal al vezicii biliare pe care o atinge în punctul VB 26.Prin puncte care sunt comune tuturor meridianelor şi au asupra acestora o acţiune identică .2. el are un traiect segmentar. şi se termină în punctul 22 al vasului concepţie. pentru meridianle Yang: metal şi toamnă. drept corespondente: -punctul Tsing: pentru meridianle Yin: lemn şi primăvară. Aliniate între extremităţile degetelor şi cot (segmentul terminal al meridianelor Yin. 59. 1. fie la presiune. 1.3. -Yin-Oè care începe deasupra maleolei interne. din care cea mai mare parte sunt puncte bilaterale. deci. după cum am spus. principiul esenţial al unui tratament cu acele şi element capital al duratei rezultatului obţinut este asigurată: A). -punctul Ho: pentru meridianele Yin: apă şi iarnă. creşte cu începerea chiar de la această extremitate distală şi. aceste puncte ale învelişului cutanat corporal au contribuit la edificarea terapeuticii prin ace. Unele din aceste puncte posedă şi una şi cealaltă calificare. (Un simptom are o valoare deosebită pentru diagnostic: „durerea la inimă”. nu posedă decât una din ele.

“Cea ce iese”) 1.pe meridianele principale Yang: accelerarea liniară a circulaţiei energetice în meridianele principale 3. rol în schimburile energetice: Yong Qi trece din meridianele principale Yang în cele Yin şi invers. Puţ. Îmbarcare. util în tulburările funcţionale ale organismului: disfuncţii glandulare. “Cea ce circulă”) 1. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. -punct numit „de dispersie”: punct pe acest meridian „fiu” care este considerat a se hrăni din el. Yuan 1. Fluviu. diskinezii e. sunt puncte . rol în :absorbţia în meridianele principale a Ying Qi din spaţiile extrameridian. reglează viteza de circulaţie în meridianele principale : o scade în meridianelor principale Yang şi o creşte în cele Yin c. Ying (Yong. ale meridianelor tendino-musculare şi distincte . Vas. “Cea ce intră”) 1. Shen Qi este direcţionată în meridianele distincte.pe meridianele principale Yin: energia se concentrează înainte de a pătrunde din porţiunea superficială în cea profundă şi invers.pe meridianele principale Yang: asigură echilibrul energetic între porţiunea superficială şi cea profundă .pe meridianele principale Yin: exteriorizarea Ying Qi şi Wei Qi necesare irigării ţesuturilor adiacente . se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene şi numai pe meridianele principale Yang 2. Transport. pătrunderea energiei patogene ce ajunge până aici pe calea meridianelor principale d. 24 . rol . “Cea ce trece”) 1.de debut ale meridianelor principale Yang de la membrele superioare şi Yin de la membrele inferioare. se găsesc în spaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. homeostazie energetică a 2 meridiane principale cuplate într-o lojă energetică prin receptarea vasului Lo transversal 3. Jing distal (Tsing. Unire. se găsesc la extremităţile degetelor 2. “Cea ce umple”) 1. Râu. Jing distal (King. se găsesc la cot şi genunchi 2.Punctele Shu antice şi caracteristicile lor (se găsesc numai pe meridianele principale sub cot/genunchi: 6 pe meridianele Yang şi 5 pe meridianele Yin): a. distonii vasculare. se găsesc la articulaţiile metacarpiene şi metatarsiene 2. Debarcare. dat fiindcă un meridian primeşte energia celui care îl precedă şi o transmite celui care îl urmează. Shu (Yu. Zong Qi iese din meridianele principale de la membrele inferioare. rol în homeostazia energetică . calificarea punctelor adesea utilizată în occident: -punctul numit „de tonificare”: punct pe un meridian dat de elementul corespunzând meridianului său „mamă” care e considerat „hrănitorul” său. util în tratamentul bolilor reumatismale şi a infecţiilor acute respiratorii f. He (Ho. Pârâu.armonizarea energiei între meridianul rpincipal şi organul intern corelat Anumiţi autori au dedus din ciclul acestor puncte capitale.terminus ale meridianelor principale Yang de la membrele inferioare şi Yin de la membrele superioare 3. rol în :absorbţia în meridianele principale a Wei Qi din spaţiile extrameridian. cu încetinirea energiei . energiile exogene pătrund prin meridianele principale de la membrele inferioare Figura 18 b.

Tabloul punctelor antice 2.Punctele Yu ale spatelui (Shu dorsale) sau puncte asentiment care.VC 12: punct Mo al stomacului . puncte.VB 25: punct Mo al rinichiului . eşalonate paralele în lanţul ganglionilor simpatici paravertebrali. b).V 13: punct Yu al plămânului . 3.Punctele Lo generale care acţionează asupra echilibrului general Yin-Yang şi care.V 22: punct Yu al triplului încălzitor . situîndu-se pe torace sau abdomen. fie între punctele King şi Ho. În afara traiectului meridianelor: 1.Punctele Penn sau puncte orare care corespund punctului elementului de care este legat organul în tabloul de corespodenţă şi de la care se vor obţine cele mai bune rezultate dacă sunt înţepate la ora inflexului energetic maximum al meridianului. punctul său de tonificaţie va fi punctul Tsing=al nouălea punct. punctele Yang: TF 5. 1. VC 1.S 25: punct Mo al intestinului gros . Foarte interesante mai ales din punct de vedere terapeutic. Acestea sunt: . ele răspund punctului consecutiv punctuluiYu pentru meridianele Yang. 25 .V 15: punct yu al inimii . vor fi mereu înţepate la începutul şedinţei de tratament.V 25: punct Yu al intestinului gros . deci. sunt puncte de acţiune directă asupra diferitelor funcţii organice şi asupra funcţiilor psihomentale ale meridianelor corespunzătoare.P 1: punct Mo al pământului.F 14: punct Mo al ficatului . Ele sunt situate fie între punctele Yu şi King.V 21: punct Yu al stomacului . Meridiane „Yin” Plămân Splină-pancreas Inimă Rinichi Dominant al inimii – sexualitate Ficat Meridiane „Yang” Tsing Lemn P 11 SP 1 C9 R1 VS 9 Yong Foc P 10 SP 2 C8 R2 VS 8 Yu Pământ P9 SP3 C7 R3 VS 7 King Metal P8 SP5 C4 R 7 VS 5 Ho Apă P5 SP9 C3 R 10 VS 3 F1 F2 F3 F4 F8 Tsing Yong Yu King Ho Lemn Foc Pământ Metal Apă Intestinul gros IG1 IG2 IG3 IG5 IG11 Stomac S 45 E 44 S 43 S 41 S 36 Intestin subţire IS 1 IS 2 IS 3 IS 5 IS 8 Vezică V 67 V 66 V 65 V 60 V 54 Triplu încălzitor TF 1 TF 2 TF 3 TF 6 TF 10 Vezica biliară VB 44 VB 43 VB 41 VB 38 VB 34 Tabel 4.V 14: punct Yu al stăpânului inimii .V 20: punct Yu al splinei şi pancreasului .VC 14: punct Mo al inimii .F 13: punct Mo al splinei (la stânga).De exemplu. dacă sunt indicate.VC 3: punct Mo al vezicii . VG 1.Punctele Mo (Mo anterioare) sau puncte „mesager” care.aceste fiind: 1. P 7. Aceste puncte coincid cu punctele Yu sau punctele pământ în ceea ce priveşte meridianele Yin.V 28: punct Yu al vezicii B). punctul său de răspândire (dispersie) va fi punctul său şapte – Yu. meridianul său „fiu” fiind meridianul splinei şi pancreasului=element pământ=punct Yu. pentru meridianul Inimă: meridianul „mamă” în ciclul Cheng al elementelor fiind meridianul ficatului=element lemn=punctul Tsing. pe ramura internă a vezicii.V 23: punct Yu al rinichiului .V 19: punct Yu al vezicii biliare . ele întăresc între altele acţiunea punctelor descrise mai înainte. Prin puncte care aparţin numai anumitor meridiane şi care posedă o acţiune deosebită . foarte preţioase pentru diagnostic şi terapeutică.VC 4: punct Mo al intestinului subţire . punctele Yin: VS 6. 2.V 27: punct Yu al intestinului subţire .VB 24: punct Mo al vezicii biliare . puncte de plecare ale vaselor Lo al căror rol este de a se stabili echilibrul între două meridiane de organecuplate dintre care unul ar fi în exces. În mod special indicate în prezenţa simptomelor organice.Punctele Lo sau puncte de trecere . pancreasului (la dreapta) . aceste puncte sunt: . sunt puncte de condensare energetică a unui organ care le e subiacent şi devin sensibile în caz de atingere a acestuia.V 18: punct Yu al ficatului .Punctele Yunn sau punctele „sursă” care au drept caracter esenţial o acţiune directă asupra organismului sau chiar funcţiunii de care este legat meridianul.

cinci puncte „Unire a energiei generale”: E 36. 17. 4. Ig 3.ale simpaticului: puncte: V 10 – R 2 – VB 20 . o funcţie.ale sângelui: puncte: V 17 – V 38 .dorsale: punct: V 54 . 1. la fiecare din membre. regiunea dorso-lombară şi care se comportă ca şi când ele ar cataliza efectul reechilibrării energetice la nivelul compartimentului pe care ele le comandă. legate de o maladie.ale pielii: puncte: V 54 – IG11 .ale inimii: puncte: V 17 – VS 7 . la care acţiunea terapeutică obişnuită a permis să le ataşăm. oase.ale vagului (pneumogastricului): puncte: V 10 – VC 12 .ale nutriţiei: punct: S 30 . IG4.la membrul inferior: punct: V 52 . F 13. abdomenul. 15. Acţiunea simptomatică a punctelor.ale arterelor: puncte: VS 9 – VS 6 – P 9 .ale articulaţiilor: puncte: SP 5 – TF 5 – VB 38 . R 6. articulaţii. S 2 . complementară acţiunii energetice.ale stomacului: puncte: S36 – VC 12 .2. MC 6. faţa.ale funcţiilor genitale: puncte: SP 6 – S 30 – VB 26 – VC 4 .Ele interesează anumite afecţiuni: .Punctele cheie care leagă meridianele curioase de meridianele principale de care depind. puncte Yin: MC 3. de un anumit sindrom. P 7. artere şi vene.Punctele specializate care au o acţiune puternică asupra unui ansamblu de ţesături. o regiune a corpului : muşchi.la membrul superior: puncte: IG4. puncte guvernând capul şi gâtul.Nomenclatura lor depăşeşte cadrul acestei lucrări dar le găsim numite în numeroase repertoare. puncte Yang: TR 8. V 62. IG3.ale intestinului: puncte: S 30 – E 25 . pentru meridianele Yang: TR 5. VB 39.dentare: puncte: IG12. IG4. VG 13 şi 19. IG11 b).cervicale: puncte: IG 3. energia celor trei meridiane Yin şi a celor trei meridiane Yang corespunzăroare.ale plămânului: puncte: V 13 – VC 17 . de un anumit simptom. P 7 . Punctele de simptome.Punctele centru de unire generală care au acţiune globală asupra energiei: trei puncte „Unire a lui Yang”. este asigurată de către: a). prin care energia în exces care circulă în primele se întoarce în marea circulaţie Yong: noi le-am indicat studiind meridianele curioase: pentru meridianele Yin: RP 4.ale muşchilor: punct: VB 34 . 26 . VB 41. 3.ale nervilor: punct: V 60 . un punct „Unire a lui Yang şi Yin”: V 17. VC 12.lombare: punct: V 54 . RP 6.ale venelor: puncte: V 31 – VB 38 – SP 5 2. V 19 biliară 24 Tabel 5 -Tablou complementar al punctelor comune II.ale oaselor: puncte: V 11 – VB 34 . sânge.Anumite localizări: .Punctele Lo de grup care echilibreză. Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yin” (fortificaYunn re Penn Mo Yu re) Lo Plămân P9 P5 P9 P7 P8 P1 V 13 Splină SP 2 SP 5 SP 3 SP 4 SP 3 F 13 V 20 Pancreas Inimă C9 C7 C7 C5 C8 VC 14 V 15 Rinichi R7 R1 R3 R4 R 10 VB 25 V 23 Stăpân al VS 9 VS 7 VS 7 VS 6 VS 8 VS 1 V 14 inimii – R 11 sexualitate Ficat F8 F2 F3 F5 F1 F 14 V 18 Meridiane Tonificare Dispersie Sursă TreceOrar Mesager Asentiment „Yang” Yunn re Lo Penn Mo Yu Intestin IG11 IG2 IG4 IG6 IG1 S 25 V 25 gros Stomac S 41 S 45 S 42 S 40 S 36 VC 12 V 21 Intestin IS 3 IS 8 IS 4 IS 7 IS 5 VC 4 V 27 subţire Vezică V 67 V 65 V 64 V 58 V 66 VC 3 V 28 Triplu TF 3 TF 10 TF 4 TF 5 TF 6 VC 5 V 19 încălzitor Vezică VB 43 VB 38 VB 40 VB 37 VB 41 VB 23.

IS3 V32 V23. Ting ( a asculta).TF17.1. VB41.IS19 Gât P10. a palpa traiectele meidianelor şi punctelor Mo. altele putând să constituie meridiane aparţinând unor funcţii necunoscute de către primii observatori.P7 VB20.S44 VG20 VG14 Tâmple TF5.V7 IG20. VB20 TaiYang(EM).1. Wen (a interoga).F3.VG16 TaiYang(EM1) Febră VG14.R1 Tabel 6 –Tablou complementar al punctelor cu acţiune simptomatică şi locală Rămâne să adăugăm noi puncte zise în afara meridianelor(extrameridian-EM) . (vezi anexa-pag.V60 VG14 V10 Ochi IS6.S45 VG223.S25 VC12 Abdomen inferior SP6.S6 Ureche TF3.EXAMENUL BOLNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL Cum procedează medicul acupunctor. ca în orice medicină.1. Figura 19 Tabel 7 27 .S41 IS8 S4. cunoscând toate aceste date.S40 P1 VC17 Regiunea costală TF6. diferitele faze ale explorării clinice chineze se rezumă la patru cuvinte : Wang (a examina). care se găsesc într-adevăr în afara traiectelor clasice descrise.Examenul clinic 2.V25 Rect V57 V30 VG1 Cefalee IG4.VB43 VB20 VB2.F2 VB16 V1.S36 S25 VC4 Regiunea lombară V40.R6 V10 VC23. a palpa pulsurile. Tsie (a palpa) – a palpa zonele corespunzând examenului occidental.IG11 Leşin VG26.) 2.S36 F13.IS17 Piept VS6. dar dintre care multe par a putea fi ataşate meridianelor apropiate.F8.S21.F8.V2 Nas P7.VB34 F13 F14 Abdomen superior VS6.Zona afectată Puncte distale Puncte adiacente Puncte locale Frunte IG4.VB8 Ceafă IS3.Mai întâi. pentru a pune un diagnostic şi pentru a pune la punct un tratament? 2.S3 Gură şi obraz IG4.

Figura 20 Tabel 8 28 .

al interiorului şi al exteriorului. din contră.Apoi studiul mai profund al lui Yin şi al lui Yang . Figura 21 1. fie în senzaţia de frig sau de căldură pe corp. Bolnavii care prezintă un exces de energie. care este agitat. 3. respirator. două principii fundamentale pentru diagnostic şi tratament. al golului şi al plinului. care este palid. Simptomele de hiperactivitate sau de spasodicitate a sistemului interesat: digestiv. Echilibrul lor înseamnă sănătate şi orice dezechilibru.Deja pentru primele.Yin-ul şi Yang-ul sunt în mod continuu avute în vedere în medicina chineză şi noi ştim că ele sunt complementare şi relative. cardiovascular. predispus la oboseală. va ajuta să răspundem la întrebarea care se pune de a găsi punctele interesante de utilizat. interiorul. Modificările lui Yin şi ale lui Yang pot fi de ordin general sau pot interesa numai un sistem organic sau funcţional. genital sau urinar. paloare. care „în patul său se întoarce cu faţa la perete” este un bolnav Yin. la spasme. tot ceea ce evoluează spre profunzime se agravează. la contracţii. vorbăreţ.Frigul şi căldura legate de asemenea de marea lege fundamentală constă fie în teama de frig sau de căldură. friguros. are tendinţă la apatie şi somnolenţă.2. calor sunt Yang. o stare convulsivă sunt consideraţi ca fiind întro stare de plenitudine. Distincţia între interior şi exterior ne informează nu numai despre localizarea bolii. în sfârşit. frigul şi vidul în Yin. opusul său. gârbovit.Vidul şi plenitudinea sunt. 2. nervos. ci şi despre tratamentul şi evoluţia sa: tot ceea ce este exterior este de o bună prognoză. 4. căldura şi plenitudinea sunt clasate în Yang. evocă starea lor yang şi. este un bolnav Yang.2. este marca bolii. căruia îi e cald şi caută răcoarea.1. extravertit. o evoluţie acută. o alergie. care are tendinţă la insomnii. b)Cele din a doua categorie se traduc printr-un dezechilibru calitativ al unuia sau al mai multor organe în stare de exces sau de insuficienţă. vorbeşte puţin. aspectul bolnavului este în mod deosebit evocator: cel care are un ten colorat. simptomele de hiperfuncţionare sau de atonie traduc starea lor Yin. care detestă compania şi zgomotul. cheia sistemului care va permite să se stabilească o terapeutică valabilă. al frigului şi al căldurii. adică predominanţa unuia sau a altuia dintre termenii care antrenează deficienţa celuilalt. 29 . o stare de retenţie sau de stagnare. a). Rubor. Relativitate acestor două principii este deci noţiunea esenţială şi ele sunt cu atât mai importante cu cât înglobeză celelalte principii pentru că suprafaţa. frig sunt Yin.

Figura 22 Bolnavii cronici cu slăbire a energiei. INTERIOR. cu degenerescenţă şi atrofie. transpiraţie limbii roşii 30 .Aceste principii fac apel la noţiunile de energie esenţială a omului şi de energia perversă venită din exterior. dacă energia perversă este în plenitudine. FRIG ŞI CALDURĂ Tablou clinic Indicaţiile Indicatiiie de Patogeneza Tratament limbii puls Aversiune la frig. În patologia chineză boala se produce întotdeauna prin diminuarea energiei de apărare. uşoară marginile sete. Într-adevăr. albicios puls superficial şi afecţiune diaforeza cu droguri încordat externă a calmante revulsive frigului patogen (înţepătoare) puls superficial şi afectiune diaforeza. impotenţă şi paralizie sunt consideraţi ăn stare de vid. lipsa aversiunii varful şi la vânt. lipsa transpiraţiei depozit subţire. Sindromul SINDROAMELE DE EXTERIOR.exterior Sindromul de caldură exterioara Febra. durere în întregul corp. aceasta nu poate „intra” decât dacă energia esenţială a corpului este în insuficienţă (în vid). frig. cu droguri rapid externă caădurii caimante patogene revulsive (înţepătoare) Sindromul de frig . febră.

în cuvinte Voce sonoră cu respiraţie aspră. galben putermc patogenă purgaţia focului abdomen în distensie. puls adânc. logoree. arţăgos. febră şi prefetinţa pentru frig.frig Teama de frig. slab Scaune urât mirositoare. oboseală. astenie.Sindromul de interior . depozit lingual galben. gura uscată. lasitudine prin deficienţa Qi Sindromul inabilitatea sau tonifierea Yang Qi deficienţa Yang QI de a încălzii corpul IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-CĂLDURĂ SAU DEFICIENŢĂCĂLDURĂ Exces – Febră puternică. apetit. ţipă. ca inşirat pe sfoară. gura limba roşie agitat şi rapid uscată. şi strâns în pat. exces de clarificarea căldurii căld polidipsie. în scăzut.rapidă.frig IDENTIFICAREA SINDROAMELOR DE EXCES-FRIG SAU DEFICIT-FRIG Aversiune la frig. limba roşie puls rapid şi emaciere. puls adânc. picioare reci. dureros. constipaţie. scaune moi. uscat. puternic obstrucţia Yang QI dată de excesul frigului patogen dezobstrucţia prin încălzire şi disiparea frigului patogen Deficienţa . caldură pernicioase şi ură mentală. urină clară şi scaune moi limba puls înfundat decolorată. confuzie lingual alunecos.febră pe cu puţin superficial piept. apoase. puţine. urina clară. întunecat umed. lucios şi gros. scaune uscate Transpiraţii nocturne. durere abdominală agravată la presiune. agravat la presiune. cu teamă. palme şi tălpi. urina galben-închis Sindromul Exces .frig Picioare si corp reci. dorinţă de cu depozit băuturi reci. urină puţină roşu-întunecat profuză. Tabel 9 -O privire sinoptică a celor 8 reguli diagnostice 31 . vorbire înceată. picioare reci. este capricios transpiră. lasitudine buze uscate. spirit redus. astmatică. şi lent cu depozit alb deficicienţa încălzirea Yang-ului Yang sau atac şi disiparea intern al frigului frigului patogen patogen exces de clarificarea căldura în internă căldurii şi disiparea focului Sindrom de interior -caldură Faţa roşie. crăpat. lipsa setei. abundentă sau puţină. ascuns. polidipsie cu preferinţa pentru lichide calde. urina roşuînchis. delir. urina dorinţa de a bea. limbă albă. respiraţie scurtă. manie. galben iritabilitate. depozit gura uscată. depozit puls rapid. calm. astenie. durere strălucitoare încet abdominală ameliorată prin presiune. scaune uscate sau urât mirositoare. gă t uscat consumarea tonifierea Yinului şi fluidelor Yin şi clanficarea căldurii febră cauzată pernicioase prin deficienţa de YIN-QI Deficienţă – căldură Metode Inspecţia Ascultaţieolfacţie Anamneză IDENTIFICAREA SINDROAMELOR YIN ŞI YANG Sindromul Yin Sindromul Yang Faţă palidă. întunecată. alunecos Vorbeşte încet. Constipaţie.spinos. profuză. limba roşie-întunecată sau cu depozit generalizată. flegma profuză. respiraţie asmatică depozit lingual alb. febră. fără polidipsie sau extremă anorexie. corpul greu Faţa roşie.

Pulsul încheieturii radiale (părţile stângă şi dreaptă) partea cea mai accesibilă. Din toate aceste consideraţii.Pulsurile în ansamblul lor sunt ample. în profunzime: rinichi -la gutiera radială dreaptă: . au observat asta.Studiul pulsurilor După ce a practicat un interogatoriu precis şi a examinat bolnavul. 2º că dacă consideră raportul între meridianle ale căror pulsuri bat în acelaşi loc şi la acelaşi nivel pe fiecare încheietură a mâinii. Pulsul de la stânga este. JOS> SUS) Prezentăm patru situaţii caracteristice 1. bariera. rapide. trei pulsuri la picioare. progresie geometrică a apei către foc în jumătatea sa stângă putând într-adevăr săfie considerată ca Yang. Primele fenomene constatate au fost acelea că pulsurile variază după anotimpuri şi le reproduc dinamismele. Există. Totuşi. la nivelulapofizei siloide şi piciorul deasupra siloidei. focul ministru Yin. 3. încheietura mâinii drepte. Pulsurile ne-ar indica dacă este vorba de o deregrare izolată a unuia sau mai multor meridiane în raport cu celelalte sau în raport cu meridianul lor cu care sunt cuplate. există un decalaj între pulsul drept şi cel stâng. Există un belşug al lui Yin şi Yang şi va fi mai bine să se înfăţişeze o altă terapeutică. de altfel. pulsul cel mai slab). la suprafaţă: stomacul. deci: -la gutiera radială stângă: . după numeroase discuţii şi aspectul pulsologiei este acelaşi de la acea dată până în prezent.la barieră: element pământ. de orarul influxului energetic. au fost alese. se suprapune ciclului Cheng şi aceleiaşi reguli a Mamei şi Fiului. ca. DREAPTA STÂNGA XUE (JOS) QI(SUPERFIXUE(PROXUE(PROQI(SUPERFICIAL) FUND) FUND) CIAL) TF VS R V S SP F VB QI (SUS) IG P C IS QI XUE Tabel 10. 2. Pulsologia chineză este o artă de o extremă complexitate: în principiu. în profunzime: splină şi pancreas . la suprafaţă: vezică biliară. ele însele sunt divizate în parte superioară şi parte profundă. PROFUND>SUPERFICIAL. numai cu 500 de ani î.la degetul mare: element foc prinţ. Suntem în prezenţa unui vid energetic Yin şi Yang total. atunci când regresiunea focului către pământ şi metal la dreapta este Yin. ele bat în urma localizării lor normale în direcţia antebraţului. Tot ceea ce este înaintat este Yang.Pulsurile sunt extrem de slabe. au fost stabilite relaţiile pulsului radial cu cele Cinci Elemente. încheietura mâinii stângi: pulsul cel mai tare. Chinezii. sexualitate Toate pulsurile superficiale corespund funcţiilor organice Yang. la suprafaţă: triplu încălzitor. ei remarcă nouă zone unde e posibil să simţi bătăile arteriale. 32 .la degetul mare: element metal. primul ges al medicului acupunctor este examenul pulsurilor.Hr. tot ceea ce este întârziat este Yin. la suprafaţă: intestin subţire. fie douăsprezece pulsuri radiale şi fiecare din cele şase poziţii corespunde unui din cele Cinci Elemente. dure.3. răspunzătoare de boli sau de sindroame. Chinezii au cunoscut cu milenii înaintea noastră caracterul circulator al sângelui şi au descoperit pulsurile în acelaşi timp cu vasele sangvine. deci. fini observatori.la picior: element foc ministru. pentru că trei degete apăsate pe artera radială reprezintă trilogia: Cerul. Palpând corpul.2. „soţie”. trei pulsuri la cap. Omul şi Pământul. Cazul ţine mai mult de farmacopee decât de acupunctură.1. de asemenea. Antomic vorbind. în profunzime: inimă . toate pulsurile profunde funcţiilor organice Yin.la picior: element apă. datorat unei disimetrii vasculare care crează triunghiul comun brahiocefalic. elementul foc fiind reprezentat prin două expresii: focul prinţ Yang. între stiloida radială şi încheietura mâinii.Schema pulsologiei(PULSOLOGIA NORMALĂ: STÂNGA>DREAPTA. şi se constată: 1º că ciclul urmând ordinea pulsurilor în sensul curentului arterial. 3º în sfârşit. la suprafaţă: intestinul gros. În acest caz trebuie să cercetăm dacă pulsurile superficiale sau profunde sunt acelea care domină. ca mijloc princeps de studiu pentru motive practice. deci. ele bat în afara amplasării în direcţia mâinii. din păcate. 4. ar trebui să studiem pulsurile dimineaţa pe nemâncate atunci când echilibrul energetic nu este încă perturbat de contingenţele cotidiene. amintindu-ne că pulsurile superficiale sunt Yang şi că pulsurile profunde sunt Yin. Ea contribuie într-o largă măsură la diagnosticul de dezechilibru energetic şi permite să se recunoască organele sau funcţiile deritmate. acest raport este acelaşi ca acela care reprezintă pentagonul înstelat după ciclul Ko al celor Cinci Elemente (este regula „soţ”. trei pulsuri la braţe. Aceasta dă. trei nivele şi şase pulsuri de fiecare parte. reiese marele interes despre pulsologie.Dezechilibrul general Yin şi Yang este însoţit foarte adesea de dezechilibre locale. fiecare gutieră radială ese divizată în trei nivele: degetul mic. în profunzime: ficat . întâlnim rar aceste condiţii ideale şi va trebui să ţinem seama de elementele circumstaţiale. în profunzime: stăpân al inimii. la suprafaţă: vezică. Yang şi pulsul de la dreapta este Yin. inexistente. în profunzime: plămânul .la barieră: element lemn. Pe de altă parte. dar.Suntem în prezenţa unui dezechilibru Yin şi Yang susceptibil să dea naştere unei boli Yin şi Yang. rportul între meridianele a căror pulsuri bat suprapus în aceeaşi încheietură a mâinii în acelaşi segment răspunzând meridianelor organelor ciplate care sunt reunite de vasele lor Lo.

intră în domeniul gustului. pulsologia ne dă posibilitatea de a depista micile semne prevestitoare ale unei stări patologice care nu se exprimă încă şi de a practica o terapie preventivă. este. de caracter Yin. deoarece energia este una. realizând idealul medicului chinez.Bolile sezoniere (specifice anotimpurilor) sau exterioare. mai puţin de cealaltă parte.Fu-ul. Bolile sezoniere sunt clasate după natura energiei perverse cosmice care le-a dat naştere. ceea ce este prea mult într-o parte. Dacă se produce o tulburare.Bolile de origine alimnetară. mai uşor de tratat. ale umidităţii şi ale frigului. O alimentaţie dezechilibrată provoacă o plenitudine a organului considerat. ea dă un ansamblu de simptome mai grave şi mai rebele faţă de terapeutică. primesc impulsul vascular în momentul în care se reduce presiunea. sunt cauzate de energiile „perverse” cosmice care au pătruns în organism. în meridianele tendino-musculare. implicit. de împietare şi de dispreţ asupra ciclului celor Cinci Elemente.Tchin-ul care corespunde percepţiei observate atunci când degetele. Dar această metodă fructuoasă nu e un examen facil şi e nevoie de un lung şi răbdător antrenament pentru a ajunge să „prinzi” informaţiile pe care le aduce analiza celor trei timpi ai săi: . Energiile perverse nu pot ataca omul decât dacă energia vitală esenţială este în deficienţă.Bolile de origine internă. 1. ale căldurii.2. „în plenitudine”. de asemenea. . de la care trebuie să exceptăm indigestiile şi intoxicaţiile care sunt infecţii acute şi de origine perversă. 2. două mari capitole tratând despre etiologia bolilor: bolile sezoniere. de caracter Yang. Tabel 11 2. ele sunt relativ benigne.Patologia energetică Organele şi viscerele sunt în interrelaţii energetice după legea celor Cinci Elemente. o funcţie devenind preponderentă. Se spune că splina cuplată cu stomacul răspândeşte energia pură a „gusturilor”.Pe de altă parte.Chu-ul este percepţia transmisă prin cele trei degete care „zdrobesc” uşor artera . Această stare de lucruri poate să se producă fie prin pătrunderea energiei exterioare cosmice. Dacă această energie perversă se localizează la suprafaţă. Lemn Foc Pământ Metal Apă Savori Acru/acid Amar Dulce Picant Sărat Tabel 12 b). fie printr-o perturbare a energiei esenţiale a corpului. de exemplu. îşi diminuează presiunea. ceea ce ne permite să înfăţişăm patologia energetică chineză sub două aspecte. bolile de origine internă. dar dacă ea pătrunde în „organ” provocând o plenitudine de energie perversă. un dezechilibru. Noi ştim că. bolnavul care detestă zahărul. grijă Tristeţe 33 . în ciclul celor „Cinci Elemente”: Elemente Concordanţe Lemn (ficat) Foc (inimă) Pământ (splină) Metal (plămâni) Furie Bucurie Reflecţie. Ele evoluează după legea Mamei şi a Fiului. Se disting bolile vântului. de distrugere. puls de-abia imperceptibil resimţit atunci când degetele. are o plenitudine a splinei. după ce au întrerupt unda sangvină. sunt de origine alimentară sau fizică şi crează un dezechilibru energetic între organe şi viscere. după tabloul corespondenţelor în ciclul celor Cinci Elemente. a). ştim că aceste raporturi dinamice şi discontinue asigură echilibrul corpului omenesc. Bolnavul detestă gustul care îl are din plin.Bolile de origine psihică se repartizează. fiecare element corespunde unui gust dat. perceptând pulsul Chu. funcţia cuplată este „în vid”.

stările depresive. cu parezele membrelor. anosmie. durerile lor nevralgice şi articulare. ci o insuficienţă care va fi un vid al energiei Yin a organului. preocupările. urmărind vidul şi plenitudinea şi care va evolua după legea celor Cinci Elemente. rinite. şi joacă un mare rol în laringite. cu epiderma şi tot ceea ce se referă la calităţile pieii şi ale firelor (protectorale epidermei: păr. sinuzite. meridian de epurare. până la cele ale membrelor inferioare. de la cefaleele frontale şi occipitale. cu modificările tensoinare hiper sau hipo şi durerile precordiale. în sfârşit. palpitaţiile.Rinichiul reprezintă. dorsale. cu meridianul său cuplat cu viscere – meridianul vezicii el este în relaţii cu sistemul osos. el comandă astenia şi oboseala.Plămânul în afară de funcţia sa respiratorie este „stăpânul absolut al energiei omului”. amigdalite. braţele. cefalee. organul de filtrare şi. organul de conservare a energiei ancenstrale rinichiul Yang care. incluzănd şi degetele ( de la picioare. o acţiune asupra tuturor lichidelor din organism. în acelaşi timp. este în relaţie. dar care se va studia. a meridianelor principale şi secundare şi a cuplajului lor: 1. unghii. cuplul format de acest meridian cu cel al intestinului gros. emotivitatea. în afara metodei noastre calsice. cu diabetul. o obstrucţie şi fenomeme de eliberare a lui Yang. de asemenea. durerile cervicale. lombo-sacrale. răspunde corticosuprarenalei şi aparatului genital ale căror primi observatori recunoscuseră funcţia dar nu şi individualizaseră anatomo-patologia. contractările şi crampele. cu tulburările cutanate. împreună cu viscerele sale: vezica. cu vocea.3. cu toate rigidităţile. Figura 23 b)O simptomatologie a traiectelor care e aceea. de fapt. pe plan psihic. pentru chinezi. el provoacă nu o plenitudine. pe de o parte. cu sau fără ameţeli. mai întinsă. pe de o parte.Apă (rinichi) Voinţă Tabel 13 Ca şi pentru „gusturi”excesul este dăunător („furia dăunează ficatului”). cu hemoragile. el atinge memoria. pentru că este cea pe care o cunosc occidentalii. pe de altă parete. producând un blocaj. etc). pe de altă parte. angine. contractările în general.Patologia oraganelor şi viscerelor Fiecare cuplu organ-viscere prezintă o patologie deosebită care permite: a)O simptomanie viscerală pe care e de prisos să o descriem aici. 2. De altfel. faringite. cu afecţiunile aparatului genital feminin 34 . încă. cu mirosul.de evacuare a produselor de dezasimilare pe care le împarte cu intestinul gros. cu gâtul. pe de altă parte. bineînţeles). 2. cu tot masivul facial anterior. este vorba de rinichiul Yin care posedă. dureri oculare. umerii. proasta dispoziţie. În afară de această patologie viscerală specială. cu tot ceea ce este durere.

3. b). cefaleele cu îngreunarea capului. şi punctele centru-reunire generală ale lui Yang: VG 19-13 şi IG4. torticolisul. el atinge. neînsoţite de afecţiunea caracteristică. bronşitele şi gripa. nu trebuie evident să se lipsească de mijloacele moderne de diagnosticare: radiografii şi examene de laborator şi. ureică. de altfel. nu poate fi atinsă de energia perversă căci. făcând să intervină noţiunile pe care i le-am indicat să practice marea acupunctură. cea evacuatoare a bilei. forţei morale (acţiunea corticosuprarenală).dominaţia lui Yang: trebuie să-l tonificăm pe Yin „în partea de sus” prin VS 6 şi P7 ca şi înainte. contractările şi durerile de ceafă. obsesiile. de degete.exces general al lui Yin sau insuficienţă a lui Yang: de tonificat punctul Lo general al lui Yang: TF 5. tendinţă. crampe.TERAPEUTICA 3. dispersia termenului aflat în exces). spun chinezii. în care occidentalii recunosc sistemul simpatic. el este în relaţie cu tot ceea ce este contractură musculară. şi aceasta rezumă toate funcţiile sale.coriza. durerile constrictive toracice. regularea fluxului menstrual. în plus.exces general al lui Yang sau insuficienţă a lui Yin: o tonificare a punctelor Lo general ale lui Yin: VS 6. 3. prin ramura sa dreaptă. care domină. fie Yin. cu mirosurile urâte ale corpului. zumzetul din urechi. medicul acupunctor se găseşte în prezenţa a două cazuri diferite: 1). teama de viitor. . vezica biliară. dar. răspunzând importanţilor plexuşi nervoşi toraco-abdominali el atinge. a prieteniei şi a dragostei.Ficatul are proprietatea de a „conserva sângele” şi de a meţine compoziţia sa constantă. tremurul extremităţilor. este „meridianul sângelui”. pe linia cercetării meridianelor interesate.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yang „în partea de sus” prin punctul Lo al grupului Yang al braţului TF 7. căminul mediu: digestiv. 5. în funcţia pancreatică. de altfel. necazurile. biliară. cu acţiune asupra sindromurilor hemoragice. Cuplul acesor meridiane atinge. conjunctivitele. suditatea. caută trei factori: -pH-ul: factor de ionizare (magnetică) -Rh²-ul: factor de electronizare (electrică) -Ro-ul: factor de rezistivitate. stările depresive severe. scotoamele pâlpâitoare sau durerile oculare. tendinţa spre mânie.Splina. lâncezeala intelectuală. apoi de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului: SP 6 -partea inferioară: 35 . melancolia. În sfârşit. pe plan psiho-intelectual. căminul superior: respirator şi vascular. obstrucţia nazală. cu zgomotele din urechi şi cu ameţelile.Caz de dezordini energetice pure. aşa cum tocmai l-am văzut. prin punctele de acţiune directă asupra lui Yin şi Yang bilateral: . dar numai pe plan psihic el are cea mai bunp activitate paralelă: el determină emotivitatea. cu acuitatea vizuală. mania persecuţiei.pancreasul: în funcţia splină. Prin meridianul viscerei cu care este cuplat. ameţelile.O dată stabilit diagnosticul. frilozitatea. bioelectronica care prin stabilirea bioelectronigramei. palpitaţiile. ar avea după Niboyet o acţiune asupra inteligenţei. numai în mod scundar se va putea ajunge la dispersa punctului Lo general al lui Yang: TF 5 . la acţiunea endocrină a glandei adaugă un rol important în patologia digestiei.1. agravarea bolilor prin umuditate. ale membrului superior şi ale regiunii dorso-lombare. durerile de braţe. în mod secundar dacă este necesar să se disperseze punctul Lo general al lui Yin: IS 6. torticolisul. surditatea. Cuplat cu triplul încălzitor care reprezintă şistemul pneumogastric şi joacă un rol de protecţie în trei cămine. prin intermediul rolului său în vasoconstricţie şi vasodilataţie. 4. pentru chinezi o altă concepţie fiziologică decât a noastră. rinitele şi anginele.sau masculin. spasme arteriale. „palatul regal este apărat de două rânduri de ziduri”. Pe plan psiho-intelectual punctele sale de imact sunt oboseala cerebrală. amigdalitele.Inima(cordul). insomnia. P 7. indigestiile severe. conjunctivitele. şi punctele şefe Yang al braţului TF 5 şi IS 3. dorinţei de izolare. căminul inferior: genito-urinar. coşmarurile dificultăţilor de caracter ale copiilor. -partea superioară: . fie că este vorba despre excesul unuia sau altuia dintre termeni sau de insuficienţa unuia sau altuia şi vom avea interes să practicăm „tratamentul în partea opusă”. tracul artiştilor şi candidaţilor la examene. dispneele. Activitaea sa psiho-intelectuală determină ipohondria. căci „face să digere grijile”. el dă tonus şi curaj. apoi pe Yang „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. între altele: cefaleele frontale. meridianul stomacului care are funcţie de digestie fizică şi psihică. chiar să introducă câteva tehnici de avant-gardă: termografia. suprimă anxietatea declanştă de circumstanţe exterioare psihologic traumatizante.Este vorba despre un dezechilibru într-o parte a corpului. după cum nici. 6. gastritele cronice . aerocolie şi constipaţie. medicul acupunctor va găsi cum s-a instalat boala şi la ce stadiu evolutiv a ajuns şi va putea să nu se mulţumească ca micul muncitor (texte antice) – să pună un ac pe zona dureroasă. modificările tensionale. Cu meridianul său cuplat cu viscerele. Diagnosticul chinez. antitoxică. IG4. termo-reglarea. păstrează pentru chinezi funcţia sa esenţială de a ţine sub dependenţa sa motricitatea arterelor şi venelor – se spune că el „protejează inima” – şi.Stăpânul inimii – sexualitatea. a)Este vorba despre un dezechilibru general între Yin şi Yang . în afara funcţiilor vasculare şi sexuală pe care noi le cunoaştem. constipaţia. anumite afecţiuni cutanate. paralel. pe linia energetică. fie Yang. de încheietura mâinii. îngrijorării. Studiindu-şi în felul acesta bolnavul pe linia explorărilor complete după moda occidentală. nevralgiil membrlor inferioare. cuplul rinichi-vezică acţionează asupra nehotărârii. instabilităţii. . prin ramura stângă a meridianului. Nu comportă. inapetenţa cu aerogastrie. viscera sa cuplată: intestinul subţire. Trebuie atunci să tonificăm termenul scăzut (va exista. şi punctele centrureunire generală ale lui Yang: VG 19-13. este în relaţie cu sexualitatea. parezele membrelor şi pe plan psihic toată faţa profundă a afecţiunii. glicogenică. adesea. Stăpână a tuturor organelor aşa cum plămânul este stăpânul energiei.

• fie al unuia sau mai multor sisteme organ energetice. şi. c)Este vorba de un dezechilibru mai focalizat: • fie al unuia sau mai multora sisteme organ – meridian sau funcţie – meridian în raport cu unul sau cu mai multe. Făcând bilanţul sistemelor atinse. tonificăm Yang-ul la dreapta prin punctele Lo Yang ale grupului TF 8 şi VB 39 -partea stângă a corpului: . ale grupului TF 8 şi VB 39. şi sprijinul eventual al celorlalte puncte energetice cărora noi le-am dat atribuţii.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la dreapta prin punctele Lo Yang al grupului TF 8 şi VB 39 şi.dominanţa lui Yin: tonificăm Yin-ul la dreapta prin punctele Lo Yin al grupului VS 6 şi SP 6 şi dacă e necesar îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang şi al grupului TF 8 şi VB 39. făcând să prevaleze tonificaţia asupra unui sistem atacat de o „energie perversă” sau „pus în pericol” de un alt ansamblu funcţional. . pe Yin pe partea dreaptă prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6.Dominanţa lui Yin: de tonificat Yin-ul la stânga prin punctele Lo Yin ale grupului VS 5 şi SP 6 şi.dominanţa lui Yang: îl tonificăm pe Yang la stânga prin punctele Lo Yang. În acest caz reechilibrarea energetică. se va reechilibra energia. al punctelor Lo şi al jocului meridianelor distincte şi al regulii celor Cinci Elemente aplicate în ciclul Cheng şi în ciclul Ko. dacă e necesar. apoi pe Yin „în partea de sus”prin punctul Lo al grupului Yin al braţului: VS 5. fie între două meridiane cuplate. apoi Yang-ul „în parte de sus” prin punctul Lo Yang al braţului: TF 8 . prin jocul punctelor de comandă Yu-antice. pe Yin la stânga prin punctele Lo Yin al grupului VS 5 şi SP 6 . a organului şi terapia simptomalogiei determinate de dezechilibrul specific. -partea dreaptă a corpului: . dacă e necesar.dominanţa lui Yang: de tonificat Yin-ul „în partea de jos” prin punctul Lo al grupului Yin al piciorului SP 6. prin punctul Lo al grupului Yang al piciorului VB 39. mai degrabă decât dispersia. dacă este necesar. se va putea realiza prin abordarea terapeutică a „ microsistemelor” Craniopunctura - Figura 24 36 . fie între ramuri ale aceluiaşi meridian .dominanţa lui Yin: de tonificat pe Yang „în partea de jos”.

organe genitale externe. 14 .ombilic. 4 .vezicula biliară. 19 – lombe. 14 .coapsă. 5 . 6 .vezica biliară. 15 .gambă. 13 .rinichi.splină. Figura 25 Rinopunctura Cele 23 de puncte de proiecţie nazală 1 . 20 . 9 . 24 .stomac.piept.membru superior. Figura 26 Auriculopunctura 37 . 2 .picior.intestin gros. 16 . 22 – rotulă.şold şi coapsă.braţ.genunchi şi gambă.splină. 23 .sân. 13 .Faciopunctura Cele 24 de puncte faciale 1 . 10 .uter. 21 . 12 .umăr. 19 .stomac. 7 .cord. 23 . 8 . 10 .ovar sau testicol. veziculă.intestin subţire.ceafă şi spate. 11 .coapsă.lombe.gât. 5 ficat.sân.ureche. 9 . 21 .ficat.cord. 20 . 6 . 16 .craniu şi faţă. 8 . 12 .picior şi degete.genunchi. 3 .plămân.mână.plămân. 11 . 17 .rinichi. 18 .vezică.craniu şi faţă. 17 . 2 . 15 . 18 .intestin gros.gât. 4 . 3 .intestin subţire. 22 . 7 .

13 .occipit. 5 .vertex. 4 . insomnie. neurastenie. 7 . 6 .tuse.frunte.antipiretic. 16 .nas. 11 .eczeme. hipertensiune arterială. 7 .1 . 10 . 3 odontalgii. 8 .rinite.Pe punctele de acupunctură specifice locale Figura 28 Cele 17 puncte ale mâinii şi cele 15 ale piciorului. polakiurie. 14 .sciatică. 2 . 38 . 2 . folosite pentru mano şi pedopresură : 1 . isterie. urticarie. 11 .isterie. 8 . 14 ficat.ulceraţii bucale. dureri abdominale.epilepsie. 15 cefalee.Proiecţia auriculară a sistemului musculo-scheletal şi senzorial Proiecţia auriculară a sistemului nervos Proiecţia auriculară a funcţiilor generale Proiecţia auriculară a organelor interne Figura 27 Mano şi podopresura . 13 . hepatită. 12 . 4 migrenă. 12 . 6 .sughiţ. 3 .umăr.astenie.lombalgii. 10 odontalgii. 9 .amigdalite.nerv sciatic. răceli.hiperhidroză.enurezis.hipotensiune arterială.metroragii funcţionale. 15 .nevroză.cefalee.redoare cervicală. 9 .ceafă. 5 . 17 – anticonvulsivant.

dar mai ale ale umărului. depresiune fizică şi mentală.. dureri toracice. tulburări atinice renale. dureri articulare scapulo-humerale. P3: hipertensiune arterială. vasul dominant. amorţeli ale degetelor). ar trebui să dispersăm bilateral punctul său cheie: -punctele cheie Yin: . Se vor folosi punctele Yu ale spatelui în caz de afecţiune cronică sau recidivantă. dureri periombilicale. G5: dureri de şold şi glezne. G3: dureri mediale de genunchi. G2: dureri în zona hepatică.V 62: pentru Yang-Keo. senzaţia de plenitudine toracică.tulburări circulatorii. tulburări ale somnului. cervicalgii. patologie: dureri şi contractări în general. paralizii ale membrului superior. va fi bine.Caz de afecţiune caracteristică: Mai întâi. 2. dureri ale umărului. vasul centură. cefalee. degetelor. P5: cefalee temporală posterioară. surditate. cefalee congestive. vasul concepţie. balonarea abdomenului. disfuncţii ale articulaţiei temporo-mandibulare.SP 4: pentru Tchong-Mo. boli generalizate (hipertensiune arterială. insomnie. patologie: tulburări ale somnului. aerogastrită. practica acupuncturii. dureri ale călcâielor. Apoi vom trata simptomele bolii prin punctele cutanate sensibile. dermatoze . mare a tuturor Yin. dureri oculare. în afară de aceasta. patologie: dorso-lombargii. nutriţională şi sexuală . transpiraţii. .IS 3: pentru Tou-Mo. patologie: se spune că el ţine sub dependenţa sa axul endocrin talamohipofizo-ovarian.R 6: pentru Yin-Keo. genitale . în poeme mici. vezicale. tulburări menstruale.Pe sistemul pumn-gleznă Figura 29 Punctele din jurul pumnului şi din jurul gleznei P1: boli bilaterale (cefalee. a cărui intensitate şi localizare ar putea modifica anumite date ale diagnosticului. patologie: hemoragii de orice origine. patologie: vomă. G6: dureri lombare acute. G4: dureri de genunchi.VS 6: pentru Yin-Oé. diminuarea energiei fizice şi morale . angină. durere locală sau durere reflex la distanţă. tuse. au permis să se stabilească repertoriile ale căror întrebuinţare facilitează mult. tulburări de vedere. leucoree. dacă putem recunoaşte simptomatologia care răspunde patologiei unuia dintre „vasele extraordinare”. lombosciatică. odontalgii. dureri palmare. paralizii ale membrelor inferioare. diaree. pumnului. P4: cefalee în vertex. mare a tuturor Yang. astm. pentru începători. odontalgii. alterarea stării generale. vasul central. atonie digestivă . 39 . răceală. la un bolnav care suferă să se înceapă prin a se şterge simptomul durere. prin topografia sa. lombalgii. dureri ale cotului. artralgii. anumite tulburări genitale.VB 41: pentru Tae-Mo. contractări.P 7: pentru Yin-Mo. se vor înţepa aceste puncte bilaterale afară doar dacă este vorba de atingerea unilaterală a unui organ. Apoi. contractura musculaturii lombare. tremurături ale degetelor. sughiţ. ale cefei. patologie: încetinirea funcţiilor de termogeneză (el poartă nenumărate puncte mesager ale triplului încălzitor) funcţiilor respiratorie. ale spatelui. dureri abdominale laterale. enurezis. nevralgii de trigemen). şi prin „punctele specializate” şi „punctele de simptome”. patologie: hemiplegii prin hemoragie cervicală. P2: boli apărute de o parte a corpului (cefalee temporală. învăţate în China. ale căror atribuţii foarte bine precizate.TF 5: pentru Yang-Oé. orice durere la inimă -punctele cheie Yang: . aerocolită. redoare de ceafă. dureri generalizate. G1: dureri şi distensii abdominale superioare. urticarie). percepute de meridianele în cauză.

a trata înseamnă a vindeca. de exemplu. În anumite servicii spitaliceşti. ace speciale numite şapte stele utilizate pentru copii. e de la sine înţeles că vom modifica dint-o dată o terapeurică stabilită cum trebuie (tratament antidiabetic. este un procedeu care se foloseşte la localizările „exterioare” ale „energiei perverse reci”. tonificând energia esenţială a corpului. ca în chirurgie ori în medicină. f)Refrigerarea care constă. aceasta a devenit una din problemele principale ale acupuncturii. acele mai sunt încă curăţate şi trecute prin autoclavă din motive de economie. a împrăştia ceea ce este grupat. 4 până la 10 cm şi de 2/10 până la 4/10 milimetri diametru).54). 3. ea tratează febra. Nu vom vorbi aici de enorma farmacopee chinezească. era evident că nu se puteau puntura punctele superficiale cu aceleşi instrumente decât pentru tulburările care răspundeau unei tulburări de organ în care trebuie să cauţi energia Yang în profunzime. Până în ultimii cinci ani. De altfel So Ouen conchide astfel: „Cunoscând tipul şi originea bolilor. împingându-se acul mai mult sau mai puţin după afecţiune. balonat. şapte capete foarte fine de ace încrustate într-un suport şi numite. tehnică ce se utilizează în orice caz în care se remarcă un vid al energiei sau al Yang-ului.Ele sunt. Ea joacă în mod secundar rolul de a dispersa „energia perversă”. eliminând pericolul de contaminare. fie într-un mod indirect prin procedeul Mamei şi al Fiului în legea celor Cinci Elemente. prin acest procedeu se va trata ceea ce este acumulat. dar această practică tinde să dispară prin înlocuirea cu ace de unică folosinţă. înţepând punctele su-antice. e)Calorificarea care se adresează bolilor datorate frigului. Pentru tonificare. 95% din practicieni recurg la acele de unică folosinţă. cu senzaţii de „lovitură de pomp㔺i de corp spart. poetic. Mei King evocă textul decretului său impunând metalul: „îmi pare rău. Se înţeapă punctele de dispersie corespunzând meridianelor de tratat. trebuie să o facem să izbugnească”. poate deveni agravantă. c)Purgaţia. g)Tonificarea. Nei-King (cap. Ele sunt prezetate în ambalaje de plastic conţinând 2 ori 3 ace sau în condiţionare sub film plastic pe unitate. h)Dispersia: după So-Ouen.2. Bolnavul este astenic. b)Vomificarea. ale Pământului şi ale Omului. dar. au fost utilizate acele.În sfârşit. pe a noastră dacă este necesar şi cu un impact în mod sigur excelent. Dorinţa mea este să nu i se mai dea medicamente care să-l otrăvească şi să nu se mai folosească anticele posoane de piatră. existenţa lui nu era neapărat adusă la cunoştinţa pacienţilor care s-ar fi ferit de tratamentele cu acupunctură.Chinezii nu puteau să se mulţumească cu un singur model de ace. dezinfectarea se făcea cu ajutorul căldurii autoclave. încălzitorii uperior. trebuie să acţionăm. a dispersa înseamnă a sparge ceea ce este dur.3. semn de „îngrămădeală a umidităţii”. pe care le păstrează la el după dezinfectare. antidepresiv sau cortizonic. flori de prun. Cum se puncturează: Apariţia acului de unică folosinţă n-a schimbat felul de a punctura.în sfârşit. 78). spune el. Pacientul trebuie să fie instalat confortabil. asupra organelor fie într-un mod direct.2. Pentru a fi compleţi. Acestea sunt: a)Sudorificarea. Yin. de sus în jos. dreapta şi stânga. că poporul meu. Ea acţionează deci asupra lui Yin şi asupra lui Yang. ea poate fi utilizată la sfârşitul tratamentului pentru a „mătura” ultimele simptome şi a echilibra bolnavul.”. în a lupta contra febrei şi este utilizată în toate maladiile care prezintă semne de căldură. pentru a tonifica. Aceasta permite. să se evite orice contaminare. Organizaţiile profesionale de acupunctură au trebuit să informeze publicul de existenţa acelor de unică folosire. argint. din oţel. pentru a împrăştia. În ce priveşte acul cu folosire unică. care trebuie să fie luată într-un sens foarte larg. unde 90% din material este în prezent jetabil. Trebuie să-i redăm energia Yang tratând organele care o produc: stomacul şi splina. pentru a se evita îmbolnăvirile cu viruşi. Scopul său este de a armoniza interorul şi exteriorul Yin-ului şi Yang-ului. Asepsie şi folosire a acelor: Dacă textele vechi nu zăboveau asupra asepsiei acelor. tehnică de urgenţă: „dacă energia perversă se găseşte în partea de sus a corpului. Unele sunt chiar de tungsten. trebuie să enunţăm „cele opt reguli terapeutice” chinezeşti în care se încorporează acupunctura. pe de altă parte. mijlociu şi inferior şi. 2. un dezechilibru energetic care va fi putut fi punctul de plecare al bolii şi pe care va trebui să-l reglăm pentru a obţine un rezultat durabil. anumite edeme. după autori vechi. un fel de pioneze care sunt lăsate în acelaşi loc mai multe zile pe un punct determinat în mod electiv. după cum o indică numele. întârziat de către boli. În principiu se puncturează tot de la Yang spre Ying.Acele. tehnică vecină. asupra energiei. de preferinţă trebuie înţepat în 40 . ace foarte scurte. de exemplu). ea diminează energia esenţială a corpului. Graţie împăratului Houang Ti. metodă care constă în a face bolnavul să transpire. 3. Importanţa dezinfectării este esenţială pentru acele din metale preţioase şi ea trebuie semnalată pacientului. aduce energia Oé la suprafaţă. în Europa se utilizează multe metale preţioase:aur. Practicienii care ţin la cele de metale preţioase folosesc ace personalizate: fiecare pacient îşi procură acele. Ea constă în a utiliza punctele su-antice care corespund apei şi focului. Scopul este acela de a face energia să circule. după această punere la punct. Fabricanţii s-au adaptat perfect şi pun la dispoziţie toate tipurile de ace de unică folosinţă (ace de 1. de asemenea. Ea se adresează mai multor afecţiuni cronice decât celor acute. 3. îngheţat. ar fi nouă feluri de ace descrise de So Ouen (cap. se va verifica dacă persistă. 1. bineînţeles. destins. Cu acele el va face să varieze energia omului în funcţie de energia universului. Ea nu se utilizează decât în caz de aglomerare alimentară în stomac.Tehnica Medicul acupunctor joacă rolul de intermediar între energiile Cerului. scopul căutat este să atragă Yin-ul spre exterior. În afară de aceasta. nu se mai achită de taxele şi corvezile care mi le datorează. dacă ne referim la profunzimea cunoaşterii bolnavului care cere punerea la punct a tratamentului prin ace. pe meridianele atinse care corespund focului (ciclul celor Cinci Elemente). de la stânga la dreapta. în piele şi muşchi. Doresc să se utilizeze numai misterioasele ace de metal cu care se dirijează energia. îndeosebi hepatitele şi mai cu seamă sida. noi utilizăm. este o terapeutică utilizată de mult de către medicii tuturor timpurilor d)Regularizarea. În prezent.Există actualmente toate felurile de ace: ace rigide sau foarte suple de toate lungimile. inapetent. Yang. a nu le cunoaşte înseamnă a acţiona la voia întâmplării”. cel mai adesea.El acţionează asupra pielii care este organul în contact cu unul şi cu altul.Cele opt reguli. adică să-i dilatăm porii pielii. partea de sus şi partea de jos. Asfel se născură diferite feluri de ace. dacă ea este utilizată greşit. din spate în faţă.

Se utilizează frunze de pelin uscate (artemia sinensis)transformate în pulbere şi numite catifea de pelin. Apropierea stabilită între ureche şi foetus a fost remarcată în bazinul mediteranean acum 2000 de ani. de asemenea. la nivelul punctelor. usturoiul în lamele fine pe care le plasă între piele şi conul de pelin care arde încet. În afară de unele excepţii nu există incidente în pucturare. acesta primea onorarii pentru a-şi menţine clientul cu o sănătate bună. Medicii occidentali nu au obiceiul să-şi primescă pacienţii înainte ca boala să se declare. printr-o lungă observaţie şi o riguroasă experimentare a putut determina la nivelul urechii o serie de puncte care au o acţiune la distanţă. valoarea presiunii exersate.sensul circulaţiei energiei. ca toate tehnicile de masaj în Extremul-Orient. La 1 mai 1850.Mai uşoară este moxa indirectă. chimionul. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII 4. în fond. Scopul său este să tonifice.Este interzis să se practice aceste moxe pe obraz. medicină energetică. Ei sunt interesanţi în mod deosbit în tratamentul dermatozelor şi. în mare parte se suprapun. auriculoterapia. adică lobul urechii reprezintă capul şi partea înaltă a pavilionului. dr. Tehnici foarte vechi folosesc substanţele care aduc terapeuticii o valoare suplimentară.Acest masaj este adesea folosit la copii şi la bătrâni care pot să se teamă de ace. Trebuie să se ştie totuşi că anumite puncte sunt interzise şi că se cere foarte mare prudenţă în cazul femeii însărcinate. dar aceste metode sunt supuse aceloraşi legi şi aceleiaşi doctrine explicate deja: a)Moxibustia ( „moxa” este un termen portughez – mecha=meşă). 4. Pentru dispersare. el este de asemenea folosit asupra anumitor puncte interzise acelor. căci este dificil să se evite arsurile. dar un manipulator expert poate să pună trei până la cinci conuri pe acelaşi meridian. a meridianelor principale. fie prin masaje cu stiletul. b). Acest procedeu este delicat. de aceeaşi asepsie şi anumite puncte sunt interzise.Aceste puncte se repartizează pe pavilionul urechii. fie cu aparate de detecţie şi tratament electronice sau laser. rulouri de dimensiunea unei ţigări. la copii sau persoane care se tem sau nu suportă punctura. 2. poate fi jenantă. Este uşor de înţeles că aceste ultime forme de Kao sunt puţin întrebuinţate de medicii occidentali care. dar este vorba de aceeaşi tehnică. era o metodă preventivă şi era asociată cu o dietă adecvată. c)Masajul chinez este foarte folosit. Nu se înţeapă punctele. se împinge încet şi se scoate repede acul. moxe directe dacă se depune conul de palin direct pe piele. asfel. profilaxia bolilor este partea slabă a medicinei.Luciano a prezentat un memoriu intitulat „Despre cauterizarea urechii în tratamentul radical al sciaticii”. din acest punct de vedere.Este. Acupunctura. trebuie puncturat în contracurent. însă la noi. reflexul auriculo-cardiac care pune în evidenţă relaţiile urechii organe. Sunt utilizate două feluri de aparate: laser cu gaz heliu-neon acţionând în banda de 623 de nanometri şi laseri cu infraroşu în banda de 940 nanometri. de la facultatea din Montpellier. se fac mici conuri a căror mărime variază de la un bob de orez la o nucă. cu totul aparte. acolo unde circulă energia inimii. Se utiliza cauterizarea pavilionului urechii în nevralgia sciatică. masajul chinez. Se cunoaşte. Se utilizează exploatarea terapeutică a punctelor fără a implanta acele. ci ele sunt încălzite sau masate. sub formă de ţigări de pelin. se aplică extremitatea incandescentă la punctul ales al meridianului şi se îndepărtează când căldura devine insuportabilă. Aceştia din urmă por fi consideraţi ca o variantă modernă a moxibustiei. de asemenea. la nivelul tendoanelor şi peste tot unde o arsură. de a căuta energia în cazul vidului sau frigului: aceasta în afecţiunea acută şi a anumitor afecţiuni cronice (paralizia). În China. Kao este termenul chinez. dându-se o mişcare rotită de la dreapta la stânga.Metodele anexe ale acupuncturii: Acestea sunt moxibustia. d)Auriculoterapia este bazată pe utilizarea zonelor reflexe ale urechii. explică această acţiune prin faptul că aceasta are o inervaţie în relaţie directă cu cortexul. rotind de la stânga la dreapta.Ritmul.Indicaţiile acupuncturii nu pot fi văzute din punctul de vedere al medicinei occidentale. Această terapeutică. având proprietăţi curative. vor folosi mai uşor acul încălzit la bricheta cu gaz sau ţigara de pelin. Se regăsesc la Hipocrate şi la auorii vechi câteva relatări despre aceste analogii. Aceste procedee sunt împrumutate de la medicina chineză. sângerarea şi. Doctorul Paul Nogier este acela care.Profesorul Rabichong. se aprinde conul şi se ia (de pe piele) imediat ce pacientul acuză o senzaţie de căldură. Stimularea se face fie prin ace de acupunctură. Este un masaj energetic care utilizează proprietăţile deosebite ale unor puncte cutanate ale corpului omenesc şi ale meridianelor. bolnavii erau abonaţi la medicul lor. fie ea uşoară. prin piele. se împinge încet şi se scoate repede acul. sarea. sensul masajului dau efecte diferite. al expiraţiei. deşi.1. o acupunctură practicată cu degetele şi mâna . dacă sunt obligaţi să se folosească de moxibuţie. Avem. Este o terapeutică de încălzire care constă în a introduce căldură în organismul bolnavului. 41 . de asemenea.Sângerările se fac cu acul triunghiular pe care-l înfigem şi îl retragem rapid la nivelul capilarelor congestionate care sunt mărturia pătrunderii unei energii perverse la acest nivel. fiind un act chirurgical. se fabrică. în inspiraţie. destinată să întărească energia esenţială a corpului omenesc şi să conserve o stare psihologică normală.trebuie să fie însoţită. invers decât cele din corp. restul corpului.

anestezistul trebuie să îndeplinească cinci roluri: -să asigure analgeza. Amintim caraceristicile anesteziei clasice. De aceea el îi sfătuieşte pe pacienţii săi să ia câteva şedinţe de reechilibrare în momentul marilor perturbări atmosferice.Anestezia prin acupunctură Este un subiect de actualitate foarte contriversat. Janine Mirabel). marele public se nelinişteşte de folosirea crescândă a chimioterapiei. Avantajele indicate de chinezi sunt absenţa materialului complicat. pentru a o compara cu anestezia prin acupunctură (lucrările dr. bolnavii vor găsi medicul acupunctor când afecţiunile au ajuns la un stadiu lezionar şi adesea. 4. diminuarea infecţiilor. echinoxurilor de primăvară şi de toamnă. simplificarea urmărilor operatorii. În prezent. 1.2. adică să suprime facultatea de a simţi -să verifice conţtiinţa pacientului în sensul unei indiferenţe vis-a-vis de el însuşi şi de lumea exterioară -să diminueze sau să suprime tonusul muscular. aşa cum le înţelege medicul anestezist. de unde patima pentru acupunctură. În sensul modern al termenului.Figura29 Numai datorită unor semne insuficient cunoscute de medicii occidentali şi pulsologiei. terapeutică mai naturală. Italia şi în Austria. acupunctorul detectează dezechilibrele care traduc vidul şi plenitudinea şi poate interveni înainte ca boala să se declare. în locurile izolate şi în caz de război. posibilitatea de anestezie la subiecţii alergici şi la anumiţi cardiaci. reechilibrarea va cere atunci mult timp. Din păcate. multe mii de anestezii de acest gen au fost practicate în Franţa. posibilitatea în anesteziile oculare şi ale anumitor articulaţii. când toate celelalte terapeutici au eşuat. facilitatea de a fi aplicată la ţară. ceea ce procură chirurgului confort operator 42 .Elementele unei anestezii.

foarte de dorit să potenţializăm efectele acupuncturii prin sofronizare. pentru că într-adevăr. reanimarea cardiacă. dacă nu este neglijată complet. În afecţiunile microbiene. a căror utilizare a fost neglijată de medicina clasică sunt. Un fapt important şi neexploatat a apărul în cursul ultimilor ani.Problema conştiinţei.3. de influenţă socio-culturală. de a linişti. Ele sunt încâ exploatate cu ocazia întrebuinţării placebo-ului şi ar fi o greşeală monumentală să nu le recunoaştem.Este. în plus să tonifice energia vitală a corpului omenesc. Aceste noţiuni. acupunctura începe să devină explicabilă în limbaj neurofiziologic. a sudorii. adică să oxigeneze. După toate aparenţele. de asemenea. Dar această proprietate a acupuncturii este adesea neglijată şi se vorbeşte de sugestie. în stările acute şi infecţioase. Înaintea erei ştiinţifice a anesteziei mii de bolnavi au putut fi operaţi sub hiponoză şi. medicul acupunctor trebuie să rămână medicul alopat şi să se servească de antibioterapie dar el poate . mai recent. 4. adică încrederea bolnavului în medicul său sau într-o idee -semnul – semnal acului: prin sugestie subiectul este învăţat că după câteva minute acele manipulante îi vor aduce analgeza. a ameţelilor. reechilibrarea hidroelectrică şi nutriţională prin aportul echilibrat de apă. acupunctura . Multe incertitudini apăreau încă asupra acestor mecanisme de transmisie dar s-a hotărât ca şi cum ar fi fost necesar şi indispensabil pentru a obţine analgezia să tăiem aceste căi ascendente ale transmisiei dureroase de la periferia către creier prin anestezia locală sau anesteziile chimice generale. în mod sigur. 3. Aparent este pentru pacient problema cea mai importantă. să transfuzeze. Ne gândim că ar fi o greşeală să dispreţuim aceste fenomene şi este evident că acest mecanism intervine într-o oarecare măsură în cursul anesteziei prin acupunctură. dar progresela analgezei chimice nu încetează să evolueze şi în Occident aceasta va rămâne. Este evident mai confortabil pentru pacient să-şi piardă conştiinţa în timpul fiecărei faze operatorii şi anestezia generală care introduce hipnotice în „cocktail-urile” sale răspunde la ceea ce se aştepta. de motivaţie. 43 . elemente intervenind în procesul sofronizării: -motivaţia: subiectul doreşte să nu sufere şi speră că procereul va fi eficace -transferul sau alianţa sofronică.Limitele acupuncturii Este evident că indicaţia acupuncturii se opreşte atunci când tulburările sunt în mod profund organice cu modificarea şi distrugerea organelor. experienţe asemănătoare au fosr reproduse atât în Franţa cât şi în Spania sub titlul de sofronizare. acupunctura anestezistă va dobândi o stăpânire din ce în ce mai mare a noii sale tehnici şi-şi va ameliora peformanţele.Problema analgezei. după toate probabilităţile.Aceste sisteme inhibitorii. au totuşi o importaţă extremă. Se regăsesc aici întradevăr. al doilea rol al anestezistului poate fi într-o măsură anumită satisfăcut de tehnica sa. pentru multă vreme. din contră. anestezia trebuie să poată „reanima”. sugestia poate ea însăşi să permită o intervenţie fără nici o formă de anestezie. Aceste fenomene sunt în mod curent puse în joc în mod conştient prin îngrijiri cotidiene pe care poate să le aducă medicul bolnavului.Neurolept-analgezia. uneori neînţelese sau chiar dispreţuite. la diferite nivele ale sistemului nervos au fost puse în evidenţă sisteme inhibitorii care sunt zone de control putând să împiedice să se difuzeze informaţiile dureroase de la periferia către creier. de săruri minerale. Este o noţiune foarte clasică. tehnica majoră.-să izoleze sistemul neuro-vegetativ al agresiunii pe car o reprezintă intervenţia şi care se traduce prin modificări brutale ale tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac. Plecând de la aceste date. Într-adevăr. adică îtrerupe căile capabile să transmită dererea creierului. probabil totdeauna. să practice respiraţia artificială. acelea care sunt stimulate de acupunctură. în stările degenerative. aceasta nereprezentând decât unul din aspectele sale. cancerul sau tuberculoza. 2. nu poate decât să aline bolnavul în algiile secudare. Acupunctorul este capabil. de vitamine şi de calorii. De aceea. după cum spuneau chinezii: ”la ce serveşte să alungi duşmanul dacă laşi uşa deschisă?” În sfârşit. etc -în sfârşit. de exemplu. de a calma bolnavul. ca. altă formă de anestezie care utilizează un analgezic puternic în combinaţie cu un neuroleptic (adică cu un produs deprimant la nivelul conştiinţei) atinge de asemenea acest scop. dacă o manevrăm în mod convenabil. căci. Acupunctura stopează durerea. Este deci evident că anestezia nu este sinonimă cu analgezia.

IS 4.VB41.TF10. Contracturi: V62.în dureri cu iradiere în ceafă: VB 37. Membrului inferior 1. IS 11 • puncte la distanta: IG 14.cu dureri în inelar sau auricular: C 7 . V 54.P9. V 11. V 62.TF5. Crampe 1. IG 4 44 . VB34. cu folosirea întregii game de mijloace terapeutice aflate la dispoziţia sa. IS 10. S 7 • puncte la distanta: IG 4. EM 51.V17 2. SP 6. Capului 1. S 31 • puncte la distanţă: S 44. PROGRAME TERAPEUTICE Vom prezenta câteva scheme terapeutice minimale în tipurile de afecţiuni cel mai curent întâlnite în practica medicală de zi cu zi. ale muşchilor membrului superior: IS3. în funţie de diagnosticul energetic şi de concepţia proprie.VS3 5. . V 40. SP 11 2. R 6. VB41. Mialgii 1. S 34. TF 3.2. Acestea reprezintă un barem absolut necesar practicării curente a acupuncturii şi se bazează pe acţiunea asupra punctelor de pe meridiane ± de pe microsisteme. IS 3 3.1. Cot • puncte locale: P 5. de partea opusă. Umăr • puncte locale: IG 15. V 64. TF 5. TF 2 • puncte circumstanţiale: . 5.IG4. puncte locale dureroase • puncte la distanţă: S 44. F 5. V 60.TF5.Bolile musculo-osteo-articulare 5.IG15. Pumn • puncte locale: IG 4.VB40. Hipertonii musculare: P5. EM (Extrameridian) 28. VB 34.TF10. IG 14. VB 34.Gleznă • puncte locale: V 60.IS3.în dureri cu iradiere exterioara: VB 34 .TF3.VB34. IS 9. V 65 – în dureri pe faţa interna: SP 2.IG11. în speţă auriculoterapia. IG 11 • puncte la distanţă: IG 4. Tulburări musculare a. Tremurături. V 32. VB 41. Metatars • puncte locale: EM 56. Genunchi • puncte locale: S 35. V62 b. Membrului superior 1.cu dureri în medius şi index: VS 7 c. VB 20.S36 e.în dureri cu iradiere în triunghiul Scarpa: SP 2.V40.C3.TF5.în dureri anterioare: VS 7 . P 9 • puncte la distanţă: S 44.în umăr blocat: VB 34 sau S 38 în timp ce bolnavul execută mişcări din umăr 2. VB 34 • puncte circumstanţiale – în dureri posteriore: TF 10 – în blocarea cotului: VB 42 3. Terapeutul acupunctor. Şold • puncte locale: VB 30. S 41. ale muşchilor membrului inferior: S36. Artrita tempero-mandibulara: • puncte locale: IS 11. F 8.în dureri cu iradiere posterioara: V 40 . S 44.IS8.IG11. cu exepţia celor datorate bolii Parkinson: IS3.C5. V60.1. SP 10. Osteoartrita a. ale muşchilor membrului inferior: SP3. VB 2. VB 12. VB 34 b. VS 5. VB 41 de partea opusă. V 57.VN41. IS 18. îşi poate alcătui programe terapeutice complexe personale. EM 29 • puncte la distanţă: TF 5.1.în dureri cu iradiere în braţ: VB 42 . V 13 .în dureri posterioare: TF 5 4. VB 37 d. R 3. SP 5 • puncte la distanţă: IG 4 • puncte circumstanţiale – în dureri pe faţa dorsală: VB 40 – în dureri pe faţa externa: V 63. C 7.1. S 44. VB41. TF 14. IG 4 • puncte circumstanţiale: . VB 21. SP 3 4.IG4. VB 20. VS 7. P 6 • puncte circumstanţiale . V 62.5. S38 de aceeasi parte.VS6. ale muşchilor membrului superior: VS7 2.VB40.în dureri cu iradiere în spate: VB 38.P7.VB30. SP4. Degete mână • puncte locale: IS 4. R6 c. SP 9 • puncte la distanţă: F2.F8. IG 11. R 4 de partea opusă • puncte circumsatanţiale: . S 36. C 3.

V60. Torticolois 1. VG 3.5. V23. V 23.V31. Lumbago • puncte cheie: IS 3. Nevralgia intercostală . S 44. R 2. R 4. TF 10. VB 20. IG 10. VB25.5. TF 14. VB 41 • puncte locale: VG 4. V 32. V 11. V 62. VB 43.algii cervicale sub C 3 : SP 4. SP 18. VB 40 • tehnica Zhang: înţeparea orizontală a VG 26 şi V 1 + mobilizarea coloanei 2. Coloana cervicală 1. pentru membrul superior:IG11. V 10. IS 10. VG 15. tonifierea Zong Qi:VC4.puncte corespunzătoare zonei afectate: VB 22. VC 12.V24. simpaticolitice pt impl ples simpatic abdominal: VG 16. VB 31. IG 15 2. Coloana lombo-sacrată 1. IS 8. VG 14. IS 3. puncte de pe meridianele intereste 2. V 65. punct al Marii inţepături: IS 7 de partea opusă c. V 10. VB 30. punct cheie: TF 5. IS 6.V53 2. V 60. VB 41. punctul de reuniune al oaselor:V11 4.V52 45 . VB 28. P 7. VC 15 e. echilibrarea lojei Apă: V40. SP 15. Tratament local: 1. VC 17 . VB 34. TF 5. V 11.VG4 3. V 11. S 44. combaterea Umidităţii:VC12. VB 20.Dureri sacrate • puncte cheie: V 62 • alte puncte: V 40.V26 b. VG 20. puncte la distanţa: P 7. VG 15. C 2. V 10. TF 5 3. EM 21 .V27. VB 11. coloana sacrată:VG1.V51. Spondilita anchilozantă a. VB 39. V 44 – cu redoare în regiunea omoplatului: V 62.1. alte puncte: V 11. VG 11 – cu redoare în spate şi umăr: V 42. pentru membrul inferior:VB34. C 7. EM 21 • puncte la distanţă: V 40. TF 10.1. Algoneurodistrofia membrului superior 1. IS 3. SP 17. IS 10 3 puncte • antialergice: V 60. pentru spate: EM21 b. Poliartrita reumatoidă a.algii cervicale deasupra C 3 : IS 3 . V52. S 14. V 36. S 44 3. V 25. VC 16. Shenmen. V 40. VB 37. VB 34. V 57. IS 9. puncte la distanţă: IS 3. V 23.1. F 3. V 58 • neurosedative (care au şi o acţiune importantă pe coloana cervicală): VB 20. TF 2. Secreţie internă 5. puncte circumstanţiale: . V 60. Coloana dorsală 1. IG 11. combaterea Frigului:moxă pe VG4. IS 9.4. Tratament de fond: 1. V 11 (punct specializat al oaselor) d. V 43. R3 2.V22. V 32.VB39 3. VB 20 2.puncte la distanţă: VB 34. R 33. V 62 2. VG 4. V 54. V 53→V 54 3. coloana lombară:VG4. R 24. EM 7 2. puncte ale meridianului pe care se proiectează durerea: C 3. VB 40. SP 21.V34. IG 4 • miorelaxante: VB 34. V 37. Puncte auriculare: puncte corespunzătoare articulaţiilor afectate. VB 34. EM 21 • puncte la distanţă: IG 4. F 14. VB 40 • puncte locale: V 25→V 35. IG 4. Puncte principale 1. C 5.V23.VG3. V40. VB 34. VB 37. Nevralgia cervico-brahiala 1. F 3. Dorsalgiile – puncte cheie: IS 3 – pentru algii mediane (de coloană): VG 25 – pentru algii paramediane: V 43.VG2.VG2. V 17. puncte locale: IS 3. V 11. IG 4. IS 11. Lombosciatica • puncte cheie: V 42. V 58. VB 38. V 23. TF 5. Leziuni degenerative ale coloanei a. V 62. V 67 f. IG 4. IG 15.S40 5.puncte locale: VG 16. VG 25 b. SP 4 • puncte locale: VG 2. F 3. VB 39 3. puncte locale: VG 14. V 10. V 18. R 7.. V 25. S 44. TF5 2.3. VG 14.V28. F 2 • puncte auriculare: în raport cu regiunea afectată + Shenmen +Subcortex 5.V26. C 3. VG 14.

Shenmen. Zonă faciomandibulară. VB 8. VB 1. EM 3. umăr:VB21. IS 6.TF5. S 6. VB 2. TF 17. IG 11 • renală: SP 6.2.V62 7. S 44 • cefalee occipitală de tip Tai Yang (afecteaza V şi IS): VB 20. F 3. VG 14. Indiferent de tipul cefaleei: VG 20. EM 2. VB 37.SP9. Puncte circumstanţiale în raport cu etiologia • de origine oculară: V 1. R 2. coloana cervicală:VG14.2. IG 20.R10 5. V 58. TF 5. V 1. S 36. F 3. V 10. TF 23.S33. S 36. V 1. TF 5. F 3. genunchi:V38. F 8.F7. TF 23 • dificultăţi în fluerat: IG 20 • deviaţia cloazonului nazal: VG 26 • masticaţie dificilă: S 3 • tinitus şi hipoacuzie: VB 2 • spasme ale pleoapei şi comisurii bucale: F 3 • dureri în regiunea mastoidiană: VB 12. IS 6 • cefalee de vertex tip Jue Yin (afecteaza F şi VS): Extra 6.puncte de moxibustie în cazurile cronice: F 3. VB 8. TF 5. VC 24. VG 26 • inferioară (mandibulară): VB2. Strabism 1. EM 6.puncte suplimentare: IG 11. VB 20.puncte principale: S 40. V 2.puncte auriculare: Shenmen. IG 4 2.puncte circumstanţiale asociate cu • cefalee: VB 20 • salivaţie abundentă: S 40 • dificultăţi în mişcarea sprâncenei: V 2. VB 34 3.V50 4. Zona faciomandibulară. IG 11. IG 4. VB 14. Forma hipertonă (spastică) 46 .S35. V 2. VS 6. EM 7.IS9.2. Ochi 2.R3. S 8.puncte suplimentare: EM 6. S 6. EM 2. S 8. VB 20. P 7 sau IG 4. S 3. S 4.Nevralgia de trigemen (se utilizează puncte de partea opusă: atit transversal dreapta-stânga cât şi longitudinal sus-jos → apoi puncte de partea afectată) 1. Bolile neurologice 5.2. F 8.2. VS 6. EM 3 2. coloana dorsală: VG5. S 44 sau VB 34 2. VB 34. IG 4.V13. Simpatic 5. EM 8. TF 10 • meteorosensibilitate: P 1. F 2. Zona faciomandibulară 5. S 5.SP10. TF 17 4. IG 4.7. VG 20. VB 34 3.VG16 5. Mandibulă.TF15. V 23. IG 5. VB34. EM 3.V39. IG 4 • cu greţuri şi vărsături: punctele de mai sus + C 7. Ochi 1. S 8.IS15 6.3. S 8.6.puncte principale: S 2.IG16. S 4.V41.S34.Hemiplegia 1. TF 17. S 8. S 41 • hipertensivă: R 2. EM 5. R 7. IG 4. VB 20 2 puncte suplimentare: IG 4. VB 8. VB 8. EM 9. VB 1. V 3. V 67.puncte locale în raport cu ramura afectata • superioară (oftalmică): VB14. VB33. Shenmen 5. TF 23.V40.puncte auriculare: Ochi. EM 2. VB34. IS 18. V 2.Diplopie. C 7 3. S 4.3. P 7. S 7 3. S 8.2. puncte principale: VG 20. VB 34. S 36. S 3. S 44. TF 23. V 60 • cefalee parietală tip Tai Yin (afecteaza SI şi P): S 8. TF 2 • cefaleea capului în întregime tip Shao Yin (afecteaza R şi C): P 7. VB 34 • cefalee frontală tip Yang Ming (afecteaza S şi FG): S 8. TF 5 5. IG 4. P 8 3 puncte circumstanţiale: • cu greţuri şi inapetenţă: EM 6. VB 20.VB41.VS 26 5. TF 2.VG13. D (dispersie)-VB 38 3. EM 2. IS 6.5.V60. EM 1.V11. Întrucât în majoritatea cefaleei există exces energetic în meridianul VB şi o insuficienta energetica în meridianul F: T(tonifiere)-F 8.puncte auriculare: Ochi.puncte auriculare în raport cu localizarea nevralgiei: Maxilar. EM 2.IG15. În raport cu localizarea cefaleei (în funcţie de axul energetic interesat) • cefalee temporală tip Shao-Yang (afecteaza VB şi TF): S 8. VB 34 2. şold:VB29.Paralizia facială a frigore 1.4.Ptoza palpebrală 1.Migrena 1.VB30.Cefaleea 1. EM 6. Subcortex 5. VB 41. TF 23 2. C 7 • hipotensivă: P 7.TF13. TF 10. TF 5 • mijlocie (maxilară): S 2.S36.2.2. EM 5. TF 17.F8. TF 23 • închiderea incompletă a ochiului: V 2. VB 20. VG 14. S 7 5. VC 12.IG14.VB34.2.puncte suplimentare: F 3. S 6. EM 1. V 58. V 18 • spondiloză cervicală: TF 5.1.puncte principale: Extra 1. VB 14.puncte principale: VB 14. IG 4. EM 2 4.

2. VB 34 • pentru combaterea sindromului spastic / de flaciditate: EM 21. puncte utile: S 36. V 25 (=punctul Shu al IG). 40) urmat de SP (4. VG 3. V 57. puncte auriculare • Zona lombosacrartă. Tehnica Sun: stimularea VG 20 cu ac îndreptata spre VB 7 5. VG 26. Prevenirea noilor atacuri • dietă echilibrată Ying-Yang. R 3. VB 34 • pentru tulburări de tranzit intestinal: S 25. Shenmen – în tulburări de tranzit intestinal 5. S 36. TF 6. VB 34. R 4. 60) urmat de R (2. VG 15 şi VC 23 şi C 5 (puncte penru limbă) 2. VS 3. VB 39-D – puncte suplimentare: VS 6. V 62. F 3. IG 11. S 32. V 43 • puncte ce influenteaza tonusul sistemului vegetativ paravertebral din regiunea cervicotoracică: VG 17. VB 34 • paralizia extremităţilor inferioare: – pe S (pricipal afectat): S 31. S 41. VB 30. Cardio-vasculara (manifestata predominent prin hipotensiune ortostatică) • puncte utilizate în hipotensiune – puncte principale: TF 5. TF 5 • pentru membrul inferior: VG 4. TF 14 – pe IS: IS 5. C 9. puncte de pe meridianele ce traveresează membrul inferior şi de pe VG • pe VB: VB 30. VS 9. V 25.8.12. Neuropatii vegetative 1. C 7 – pe P: P 2. R 5 – peF: F 6. S 40. VS 7. R 7. P 9 5. S 36. S 41. IG 11.2. V (10. VG 3. sângerarea punctelor Jing distale ale membrului superior (sidpersia Căldurii din partea superioară a corpului ⇒ potolirea Vântului endogen). V 60. IG 15 – pe TF: TF 2. S 36 5. In raport cu sediul predominent al paraliziilor • paralizia extremităţilor superioare – pe IG (principal afectat): IG 4. Vezică – în retenţie urinară • Intestin Gros.9). SP 9 – pe R: R 3. activitate fizică zilnică.9. P 9. VG 15. Picior 5. puncte circumstanţiale • pentru retenţie urinară: V 23. V 40.Neuropatii senzitiv-motorii: Se utilizeaza electroacupuctura si fiindcă se manifestă predominent la membrele inferioare se stimulează pe rând meridianele Yang şi Yin de la membrele inferioare în acord cu circulatia energetica din cuplaje: VB (34.• faza acută: VG 26 şi VG 20 (echilibrare energetica în VG efect de resuscitare). IG 4. ace lungi de 20-30 cm introduse dea lungul meridianelor afectate la nivelul coapsei) 1. puncte utile: TF 2. SP 6. VC 22 şi S 40 („calmarea Energiei” şi combaterea congestiei în extremităţile superioare). S 44 – pe V: V 36. V 37. S 29. P 5.2. puncte folosite de Zhao • pentru membrul superior: VG 14. VC 2. 58.Neuropatii periferice a. S 36. IG 15 şi IG 11 TF 5 şi IG 4 (reechilibrarea energetica in merifianele membrelor superioare). 7. VB 34 5. puncte utile: de folosite la tratamentul hemiplegiei 2. R 1 (dirijează căldura către părţile inferioare) • faza post acută: S 6 şi S 7 şi IG 4 (combaterea convulsiilor). VG 5. V 62 – pe VB: VB 30. VC 6 47 . VG 20 2. VB 31. TF 3. V 54. P 9. VB 34. puncte auriculare: Gleznă. V 20. S 39 •în sindromul de Insuficienţă: VG1. P 9 – pe VS: VS 6. V 25 • pe VG: VG 2.în tulburări musculare • Rinichi. EM 20 • cu febră mare: VG 14 6. 5. IS 9. IS 10 – pe C: C 3.Paraplegia (durată îndelungată de tratament. VC 4. VB 39. VG 16 2. VB 37 • pe S: S 31. VG 3. IG 11. S 39 • pe V: V 37. VB 30 şi VB 34 şi S 36 şi S 41 ( reechilibrarea energetica in merifianele membrelor inferioare) 4. IG 15. V 23. R 3. VC 6.Paralizia de radial 1. SP 6. Membrul inferior. Puncte circumstanţiale: • cu spasticitate exagerată: VG 6. VB 39 – pe SP: SP 6. V 32. VS 7 – alte puncte cu influenta asupra membrelor superioare dar situate la distanta: VB21. TF 5. V 40.Paralizia de picior (de nerv peroneal) 1. S (36. 8). VC 4. Forma hipotonă (flacidă): moxibustie indirectă cu sare a VC 6 şi VC 4 şi VC 8 (restabilesc fluxurile vitale) 3. 31) urmat de F (1. 38. SP 6. F 8 – alte puncte cu influenta asupra membrelor inferioare dar situate la distanţa: IG 41. S 36.Paraliziile din polimielită 1.10.11. IS 6. V 40.8. TF 5. V 57.2. 10) b. V 60. Digestivă (manifestată în special prin diaree nocturnă) •în sindromul de Exces-Frig: S 25 (=punctul Mu al S). S 32. Forma medie (hemiplegică): VG 20 şi VG 16 şi V 7 (pentru eliminarea Vântului din partea superoară a corpului). V 60. S 37. VB 31.2. TF 10. VB 43 (stimulaer usoara/stimulare profunda) 3. IG 14. S 40. evitarea stresului • moxa pe S 36 şi VB 30 7. IG 4. VB 34. EM 36 2. C 7.

craniopunctura: Zona Correi şi a tremorului 5. dureri toraco-lombare. Cord. senzaţia de opresiune toracică. Clasificarea în raport cu faza evolutivă • astm acut: VG 22 (cupează criză. TF 3. EM 5 2. S 40 • rinoree: EM 1.afectarea P de Flegmă-Căldură (polipnee. frisoane. Reuniune faringiană. Urinară („vezica neurogenă” de tip paretic) :combaterea insuf icientei energetice Yin în R şi P • puncte utilizate: VC 6. IS 6 • astm cronic între crize . EM 8. absenţa secreţiilor bronşice. tuse cu expectoraţie abundentă. TF 10 • astm de tip insuficienţă (respiraţie superficială = polipnee. anhidroza. VC 22. Cord b. evoluţie cronică. asociere cu rinoreefaringită cefalee): D-P 5. V 39 • moxă pe: VG 4. IG 11. P 7. Gura.„astm. VC 23. C 5. F 14 2.Parkinsonism 1. V 13. IG 4. VC 22. puncte principale: VG 20. IG 4. VC 23 • febră de origine respiratorie: VG 14. puncte suplimentare: VC 24. VS 6. puncte principale: P 7. S 36. S 36 . R 27. Tratament în funcţie de clasificarea astmului bronşic 1. IS 3 • răceală cu cefalee: G 20.14.puncte principale: P 7.„astm. depozit lingual albicios): V 13. Cord. agitatie”: F 14 .2. V 13. VG 22. depozit lingual gălbui.Bolile aparatului respirator 5. astm cu secreţii: S 40 – astm în mijlocul nopţii: S 32 – astme ce impiedică somnul: S 10 – crize de dispnee şi hipersecretie bronşică: S 20 – crize de tuse: SP 20 – dispnee. transpiraţii.3. Simpatic 5.3. S 28. puls superficial. VS 6 3. IG 11.deficienţa de P (respiraţie scurtă. VC 17 3. Afazia 1.afectarea P de Vânt-Frig (tusea expectoratie seroasa si neaderenta. V 29.3. SubcOrtex. EM 5 2. puncte suplimentare: VS 6. Clasificare in raport cu afectarea lojilor energetice • astm F/P (Lemn/Metal)= insuficienţă de F şi exces de P: majoritatea forme alergice . EM 9.Infecţiile tractului respirator 1. EM 17. IG 20. EM 17 2. S 44 3. dureri toracice. C 7. lipsa de energie: SP 1 • astm R/P (Apă/Metal): cel mai de plenitudine la R – crize de astm: R 1 – astm agravat de mişcare: R 2 – astm cu secreţii: R 3 – orice tulburare agravată în mijlocul zilei: R 6 – forme medii: R 23. TF 5. C 5. puls slab): V 13. VG 4. Subcortex.3. dispnee la eforturi mici”: F 8 .13. P 9.„astm. puls slab-profund): V 23. EM 17 • tipul Xu (semnificând insuficienţa): . toate spasmele”: F 3 . IG 4. este însă punct periculos). puncte auriculare: Shenmen. IG 4 3. Rinichi 4. P 9 48 . Clasificare simptomatică • astm de tip Exces (dispnee expiratorie. puncte circumstanţiale în • obstrucţia nazală: EM 1. P 9. V 10. frisoane cu extremităţi reci. R 6. puls mic-rapidsuperficial): T-P 9. V 23. puls rapid-puternic): S 43. VC 17. R 3. V 57. R 25 sau R 26. SP 6 3. IG 4. VC 23. S 8. P 7. VC 17. V 62. IS 6. P 7. V 20 . puncte auriculare: Shenmen.2. R 27 4. V 10 • status astmaticus (persistenta astmului > 48 ore): VC 17.deficienţa de R (dispnee de efort.Tulburări de vorbire a. P 10. Laringe. IG 20. R 24. P 1. IG 20 5. C 6. P 6. V 35. IG 18. TF 3. expectoraţie prulentă si adezivă. VB 34. IG 4 . S 40.puncte suplimentare: VC 12. VB 20 2. IG 11. Simpatic.„crize de astm”: VB 38 • astm SP/P (Pământ/Metal) – astm cu dureri toracice insuportabile. puncte principale: VC 23. IS 17. puncte auriculare: Shenmen. puncte suplimentare: VG 15. VC 4 5. IS 6. VC 24. puncte principale: VG 20. voce slabă. VC 24. EM 17. Bâlbâială 1.Astmul bronşic a. puncte suplimentare: IG 4. SP 10. IG 4 • dureri faringiene: IS 17.2. IG 18. Clasificare etiopatogenică • tipuil Shi (semnificând excesul) . P 6. S 40.1. VC 17. VC 17. febră. EM 6. R 3.

Bolile digestive 5. •cu balonare: VC 12 şi S 40. •cu insomnie: VG 20. Bolile cardio-vasculare 5. lasitudine. •în deficienţă de SP şi S: se adaugă S 36 şi SP 6. VB 26 * cu fenomene alergice: SP 10. puncte circumstanţiale: •cu ameţeli şi cefalee: VB 20. S 36. IS 17. C 7. F 14 2. Cord 5. P 7.Constipaţia a. VG 26.4. •cu amorţeli în membrele superioare: VS 9 şi C 7 şi IS 9 •cu amorţeli şi senzaţii de rece în membrele inferioare: R 1 şi R 3 şi F 10 4. anorexie) 2. •cu astenie: S36 şi SP 6. C 7 * cu distensie abdominală: S 25. puncte principale: VG 20. S 40. F 3. R 16. V 20 5. limba palidă. •în etiologia Umiditate-Căldură: S 44 şi SP 9 şi IG 4. Secreţie internă b.2. puncte principale: SP 6. P 9. Tratament 1. R 3. Diareea cronică indusă de 1. insuficienta energeticaYang a R ( borborisme. F 13 3. V 23 2.Tratament 1. VG 20. SP 15. puls rapid. Simpatic. insuf icienta energetica Yang a SP ( scaune cu alimente nedigerate. puncte principale: VC 12. S 25. puncte suplimentare: S 36. Tradiţional: indusă de deficienţa de Yin sau exces de Yang (Căldura „consumă” lichidele intestinale) ⇒ deficienţă energetica în cuplajul SP/S b. Diareea acută indusă de 1. usturimi anale. S 30 2. •cu dureri în membrele inferioare: S 36 şi S 44. 49 - puncte circumstanţiale: . S 42 3. S 36 2. VB 30. SP 6 * cu rinită: EM 1 * cu obstructie nazală: IG 10 . puncte auriculare: Shenmen. VS 9. •cu febră: VG 14. Umiditate-Căldură (diaree gălbuie-fetidă-acidă. V 20 5. SP 9. puncte circumstanţiale: •în etiologia Frig-Umiditate: VC 12 şi VC 6. SP 15.Arteropatia membrelor inferioare 1. V 18 3. S 28 si S 29 stang. R 7. Cord. puncte suplimentare: VS 6. P 9. Punctul hipertensor 5. absenţa setei. VB 39. puncte suplimentare: S 36. frisonete abdominale sau în extremităţi. Shenmen. TF 6. P 9. F 3. puls slab şi profund) b.* cu dureri în regiunea interscapulară: V 13 * cu dureri toracice şi tuse: P 1 * cu expertoratie abundent: S 40 * cu dureri lombare: V 23 * cu palpitaţii şi dispnee: VS 6. puncte principale: S 25.Hipertensiunea arteriala esenţială 1.4. F 3. •cu colici puternici: S 34 5. Suprarenal. SP 6. V 20.5.Hipotensiunea arteriala esenţială 1. SP 15.5. S 36. puncte suplimentare: V 40. C 6.3. Subcortex. Profilaxie: Moxa pe V 13.1.1.Ulcerul gastro-duodenal 1. S 44. S 36.5. S 34. VC 6. •cu ameţeli şi vertije: VG 20 şi TF 17 şi Extra 6 şi TF 21 şi IS 19 şi VS 2 4. diaree matinală. puls profund şi lent) 2. VB 34.4. V 25. VS 6. S 25. 2. S 36. Subcortex. •în insuficienta Yang a R: V 23 şi VG 4 şi R 3 şi VC 4 şi VG 20. Frig-Umiditate (diaree apoasă cu dureri abdominale. puncte suplimentare: IG 4. borborisme. C 9. puncte circumstanţiale: •cu dureri în membrele superioare:IG şi P 9 şi VG 20.3. F 8. Plămân. F 2. VC 12.4. Tradiţional 1. •cu crampe şi tenesme: VG 1. puncte circumstanţiale: •în deficienţa de SP şi S cu dezechilibru între F şi S: VC 12 şi F 13 şi V 21 şi V 20. Dingchuan. V 21.2. V 57.puncte auriculară: Plămân. •în insuficienta Yang a SP: V 20 şi F 13 şi SP 3 şi VC 12. VB 39-D 2.Diareea a. puncte principale: TF 5. S 36. puncte principale: S 40. uneori febră) 2. sete. S 44. destensie abdominală. V 43 5. puncte auriculare: Shenmen.5.

Rinichi. •în dezechilibru F / S cu exces de Căldură: VB 34 şi F 14 şi VS 7. Shenmen. F 2. R 3 3.5. EM 6. (punct de intersecţie a meridianelor Yin ale membrelor inferioare cu VC). S 29. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 28 şi VG 3. •prin iritaţie vezico-ureterală: V 23 şi F 2 şi S 36 şi VB 34. puncte principale: V 23. VB 34. •în atac energetic patogen Vânt = VC 13 4. puncte circumstanţiale: •în retenţie alimentara cu stagnarea energiei: S 44 şi F 3 şi VC14.Boala ticurilor 50 . puncte circumstanţiale: •prezenta factorilor psihici: C 7 şi V 62 şi VS 6. Bolile aparatului urinar 5.puncte circumstanţiale: •cu cefalee: VG 20 şi IG 4. V 32. •cu palpitaţii: VS 6 şi G şi V 45. puncte auriculare: Vezică. F 3 3. S 36. Subcortex 5. •cu somnolenţă: R 6 şi R 8 (punct Xi al R). •cu hematemeză = C 7 şi VB 18 4. Shenmen 5.Nevroza astenică 1. V 40. puncte auriculare: Shenmen. moxa pe: VC 4. puncte secundare: F 1.puncte suplimentare: S 36. SP 6.Ennrezisul 1. V 17. •prin „prea plin”: R 2 şi F 3 şi V 23 şi VG 2. Vezică. •în stagnare a energiei: S 36 şi F 2. •prin pareză vezicală: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. Bolile psihice 5. puncte auriculare: Simpatic. V 25.moxă pe V 32 5. •cu tulburări digestive: VS 6 şi S 36 şi VC 12.2. R 7. •cu surmenaj fizic: moxă pe VG 14 şi VC 4 şi VB 39 şi V 23 şi VG 4. puncte circumstanţiale: •în adenom de prostată: V18 şi SP 6 şi R 6 şi V 31. EM 9 2. Zona senzomotorie a psihicului 5. SP 9. puncte principale: VS 6.craniopunctura: Zona motorie. VC 3. puncte suplimentare: VC 3.•în deficienţă energetica cu simptome de Frig = moxă pe VC 12 şi S 36. puncte auriculare: Stomac. Splină 5. VC 12. Splină. puncte suplimentare: VG 26.1. VC 4. Diafragm. •iritaţia mucoasei: SP 6 şi R 6 şi F 2 •cu astenie: S 36 şi VB 34 4. SP 17. VC 4.2. puncte principale: S 36. VG 20. Shenmen. •cu spasme pilorice: VC 12 şi R 21 şi S 36. V 28 3. R 2.4. S 3. SP 6. R 6. EM 8. moxibustie pe VC 2 şi VC 4 5. VS 6 2.Incontenenţa urinară 1.7.6. •cu nod în gât: VC 21. •cu plâns uşor: VS 3 şi P 3 4. SP 6.Sughiţul 1.7. VC 3. R 36. V 28 2. VC 6. puncte auxiliare: Shenmen.6. Zona senzitivă. puncte principale: VC 4.6. SP 9.1. •cu teamă: R 4. •cu lesitudine şi digestii (afectarea lojei Pământ): V 49 („loja ideilor”) şi moxă pe V 20 (pentru tonifierea SP) şi SP 8 (punct Xi al SP) •astenie cu pierderea bucuriei de a trăi: C 3 şi VC 14 şi S 3 •astenie cu dificultatea suportarii greutăţilor vieţii: VC 12 şi F 13. V 40. Rinichi. V 25 2. Subcortex 5. VG 3 2. R 3.Retenţia de urină 1. •prin iritaţie uretrală: VG 4 şi V 23 şi R 2 şi VG 4. S 21. S 36 5. C 7.7. puncte secundare: SP 6. •cu indecizie: R 1. SP 9.3. puncte circumsatnţiale: •prin prostatism: V 12 şi SP 6 şi R 6 şi VB 37. VC 2. VC 2. •prin pareză: VB 34 şi S 36 şi F 3 4. VB 34. V 23. VC 22.6. SP 19 3. R 3. VC 6 3. R 11. Rinichi 5. SP 6. Subcortex. Simpatic. •regurgitaţii acide: S 45 şi VC 7. puncte principale: V 23. Secreţie internă.

8.2. DZ tip I: tulburări în loja Apă (V/R): atingerea R-Yin prin Frig duce la exacerbarea R-Yang →afectarea secundara a SP 2.EM4. C 7. VB 20 şi VG 25 (reglează excesul Yang în partea superioară a corpului). V 21. V 27. VC 12. VG 20. •cu diaree: S 25 şi V 20 şi S 36.3. R 6-T (comandă Yin Qiao Mai). V 20. Fotofobia 1. puncte suplimentare:V2.F3. VC 12. puncte utile: VS 6. Frunte. Boli ORL 51 . puncte auriculare: Ficat. Ochi (în ticul ochilor). VG 3 („bariera Yang” care dirijează energia Yang). -în poliurie excesivă: VC 4 şi R 5 şi R 7 2. puncte circumstanţiale: •cu disfuncţie de SP (diaree.10. Cord.8. IG 4 3. TF 5 + VS 7 + V 40 + SP 2 + SP 9 + VB 34 + VG 15 5.Sindrom premenstrual 1. Stomac. Cord. Zona faciomandientară (în ticurile feţei). (cu actiune importanta asupra „energiei pelviene”). acupunctura clasica • dispersia Yang prin puncte Shu post: V 13. P 7 5. Pancreas. punct extraordinar al Pancreas.9. VG 2-D (comandă Yang Qiao Mai). S 36. puncte principale: F 3.9. •ticuri ale gâtului: VB 20 şi VB 21 şi V 11 şi P 7 şi V 62 4. IG 4. •cu retenţiehidrica marcată: VC şi SP 9. VC 6. C 7 („poarta spiriutului”ce calmează energia C). Shenmen 5.EM7.VB14. puncte suplimentare: C 7. balonare abdominală): V 20 şi S 36. puncte secundare: S 36. Simpatic. puncte circumstanţiale: •ticuri ale ochilor: VB 14 şi VB 20 şi EM 1 şi EM 2 şi S 8 şi EM 3 şi C 7 şi F 2 şi V 58. Subcortex.3. Tradiţional 1.Diabet zaharat a.Tratamentul DZ tip II (singurul cu indicatie la acupunctură) 1. EM 6 2.5 cun in afara V16) • actiune asupra SP şi S: SP 6 şi SP 2 – T + S 36-D. Subcortex. Boli oftalmologice 5. 7. EM 6 2. 11. DZ tip II: tulburări în loja Pământ (SP/S): predispoziţiei constituţionale (insuficienta de SP-Yin) i se adaugă execerbarea SP-Yang („încălzire” datorată excesului alimentar) ⇒ deficiente în activitatea TF • afect FS (P): polidipsie şi anorexie • afect FM (SP): polifagie • afect FI (R): poliurie b.1. 6.S2. SP 6-T (stmul energia Yin în cele 3 meridiane Yin ale membrelor inferioare) 5. 2. 4. Creier. Bolile endocrino-metabolice 5. 9. puncte auriculare: Shenmen.8. puncte principale: V 11. VS 6 (punct tranchilizant important). puncte auriculare: Shenmen. V 47 2.Hipoparatinoidism (spasmofilie) 1. V 17. moxibustia: • pe punctele de mai sus • pe 1 punct situat la extremitatea pliului de flexie interna a genunchiului când gamba este întinsă 3. puncte principale:V1.IG11 3. EM 6 şi EM 8 şi EM 9 (efect sedativ central) 12. Shenmen 5. V 62.Anorexia nervoasă 1. pentru „Căldura Splinei” (la 1.8.VB1.3. •cu constipaţie: VB 34 şi R 6 şi S 25 şi V 25.S1. V 20. S 37 (coboară plenitudinea Yang din partea superioară a corpului).1. Zona cefei (în ticul gâtului) 5. V 15-D (asentimentul C). •cu dismenoree: VC 6 5. SP 6.8. SP 8. 3. •ticuri ale feţei: S 4 şi M 5 şi TF 17 şi IS 18 şi IS 19. F 15 (punct Mu al SP) • actiune asupra excesului de Căldură în P: P 10 • actiune asupra excesului de căldură în R (prin „revarsarea” energiei SP): R 3 • puncte circumstanţiale: -în polidipsie marcată: IG 10 şi IG 11 şi V 17 -în polifagie: V 21 şi VC 12.Insomnia 1. Ochi 1 si 2.puncte auriculare: Ochi. 10. VB 34.8. VC 7 (punct de încrucişare a energiei Yin). Splină 5.EM1 2. VS 6 (cu actiune psihica) 2. . SP 6. EM 7.IG4. Vezică biliară.7.VB37. puncte principale: VS 6. VB 20. S 36.

V14.VG20.S44 3. EM1.S8 . Testicol. F8. VB14.IG15 5.V23.TF2.lipsa dorintei sexuale: VS1.F8. VB20.in astenia marcata:S36. puncte suplimentare: VG20.in algii care insotesc ciclul: R6.VC12 3. puncte auriculare: Nas.EM2. folosindu-se ace fine .V12.V1 -sinuzita frontala: VB14.S8.11.asociate cu carii dentare: IG4.V32.TF3.TF9.asociate cu varsaturi sau tensiune psihica: VS6 . IG11.F3 4.11.S45. puncte auriculare: Organe genitale externe. IG4. puncte auriculare: Shenmen.EM2.V2 -sinuzita cu componenta alergica:SP10 -pentru degajarea energiei Yang cefalice:EM1.5.VG23 -pentru drenarea secretiilor: IG20 -pentru anosmie cu obstructie nazala: V7.VG14. puncte principale:IG4.V7.astenie fizica:S36.V23.V7.F3 3.pentru dintii superiori:IS18.VC3 2. EM1 2. V10.EM6 2. puncte suplimentare:VC4. Shenmen.5-1 cun si indreptate spre baza penisului 4.EM7 2. puncte suplimentare: VS6.S36. IG4.R3.VC4.S36.VS7 .V22 .SP2.VC4. insomnia):S36.absenta dorintei sexuale:VS6.V32.IG4. Uter 5.2. puncte suplimentare: SP9.C5. Secretie interna. R6. Boli obstetrica-ginecologie 5. puncte circumstantiale: .TF5.in tulburari de ejaculare: VC2.IG10.10. puncte principale:P7.C7.SP5 . S36.S42.F11.VG14.VC15 2. puncte principale:SP6.puncte principale: IG1. Sinuzitele 1. puncte auriculare:Ovar. anxietatea.S36.EM6 -hiperexcitabilitatea sexuala:VS6.TF23 .1. puncte circumstantiale: .SP8.P9. Ureche interna.IG4 5.IG11. puncte suplimentare:VC14.TF3. puncte circumstantiale: .S45. la o adincime de 0.VC2 2.R6.V17. VB20. Odontalgiile 1.12.10.IS3. TF20 5.Rinita alergica 1. Suprarenale 52 . puncte principale:IG4.R7 3.R7 .C7.VS6.S36.R3.VG20 .C5.TF21.asocierea de factori psihici (teama. Rinichi 5.Tulburari de dinamica sexuala (impotenta) 1. inclusiv in circulatia cerebrala: F2sau F3 -asociate cu somnolenta:SP6 4.11. Frunte 5.P9.12.TF17.TF5 3.TF5 2.sinuzite maxilare: IG19.S36. puncte auriculare: Shenmen.pentru dintii inferiori: TF8.1.EM3.S6.puncte suplimentare: IG11.VG14.S3. puncte principale:IG19.Vertijele 1.VG26. puncte circumstantiale: -cu obstructie nazala: IG19. puncte principale:SP6.4. puncte circumstantiale: . puncte circumstantiale: .IG20. IG4.V2.3.VG14 5.asociate cu spasme.VB34.V62 . puncte circumstantiale: . VG14.IS18. puncte principale:SP6.asociate cu trismus: P7.VB14.Manifestari ORL in sindromul Barre-Liou 1.R7 4.Frigiditatea 1. Boli genitale la barbati 5.EM3. Shenmen. Rinichi.S5.5.1. Simpatic. Subcortex 5. Shenmen.10.S29. R6.VG3. IG20 2. puncte suplimentare: IG4.VG20.V67 4.in algii care preced menstrele: R6.VG4.IG4.VG23.10. puncte suplimentare: EM3.VB20. Secretie endocrina.SP10.Dismenoreea 1.SP6 3.VB2 -sinuzita etmoidala: EM1. Suprarenala.10. Secretie interna.S3 -cu epistaxis: IG19.S30 3.2.S29. puncte locale: 4 puncte simetrice situate la baza penisului (1 superior si 1 inferior se plaseaza la baza penisului si alte 2 la 90 ◦ lateral).TF17. VG25.

violent. puncte suplimentare:F8.V40. puncte analgezice:IG4.herpes zoster intercostal: P1.IG4.IG11.R2.VB20 2. craniopunctura: linia senzitiva de partea opusa.pentru eliminarea Vint si Caldura din Pulmon:singerare P11 4. Boli infectioase 5.VC17.F3.generalizat: R2. puncte principale:IG4. continuu): 1.VS6.Pruritul a.14.VC6 5.VG20 3. Analgezia cu destinatie specifica-principii 1. puncte principale:VS6.3.IG11 3.VG14 3. puncte circumstantiale: .V13. Boli de piele 5.S18. puncte suplimentare:puncte locale in jurul segmentului dureros.V40.S8.VC1.S30.S44 2.F3.5.in alergii medicamentoase: EM6.cu absenta transpiratiei:R7 .IS19 .R6 -ocular:VB37.VS6.VG16.TF23.SP6 53 .14.2.13.SP10.V40.VG14 4.VG20.SP6.13.C7.R7.V40 -senil:V40 5. Transpiratia excesiva 1.VC3. puncte circumstantiale: . puncte principale:VG20.1.VB20.F8. puncte suplimentare:V12. Pentru forma Yin (prurit nocturn. puncte circumstantiale: .Urticaria si edemul angioneurotic 1. suparator.R7 2. corespunzand zonei afectate 5.VB14. Coloana vertebrala coresunzand zonei afectate 5.F2 -vulvar:C9.V62 . puncte „ orificiale”: moxa pe V12. puncte principale:IG11.VG14.13.14. Pentru forma Yang (prurit diurn.SP6.”Raceala” (viroza cailor aeriene superioare) 1.cu obstructie nazala: IG20 .in crizele severe: stimulare puternica a V16 si SP10 5.P10. puncte tranchilizante:C7.SP10.herpes zoster oftalmicus: VG20. puncte EM la nivelul segmentului vertebral afectat 3.V60 2.S13.VC1.TF5.15.SP9.IS18. singerare V40 si P5 2.P11 3. intermitent):TF5 b.puncte hemostatice si cu efect de echilibrare neurovegetativa: S36.EM6. puncte auriculare: Shenmen.1.cu cefalee: EM2 .VS4. P7.VC2 -violent:F5 .F3. puncte principale:C7.C7.F14.VB38.V15. puncte circumstantiale: .14.anal: C9.2.IS5.Herpes Zoster 1.S36 5.VB8.IG11. Subcortex.VB26.V13. puncte circumstantiale nocturne: V15.S36.

ANEXA 54 .

55 .

Pârvu Elena : “Diagnosticul în acupunctură. C. Editura Paco..T. Editura Orizonturi Universitare . Ionescu-Tîrgovişte: „Acupunctura .:”Note de curs pentru studiul acupuncturii”. Staicu M. :”Tratamentul bolilor prin acupunctură”.. Ciucă Ştefania: “Manual de acupunctură”. Bucureşti 1995. Academia de medicină tradiţională chineză : “Manual de acupunctură”. Editura Litera. Editura Cartimex. Jupâneanţ C. 1974 7. Bucureşti. Guillaume Madeleine J. 1982 Brătilă Fl. Editura Medicală. Bucureşti. Nemeş Ion Dan Aurelian: “Masoterapie (masaj şi tehnici complementare)-Ediţia a II-a revizuită şi adăugită”. 1976 Caba M. Pătru Reghina. 1992 8.. Răuţ C. Moldovan C. Editura Omegapres.. Bucureşti 1993.. Bucureşti 1988.BIBLIOGRAFIE 1. :”Practici diverse în acupunctură”..T.-C.. Dumitraşcu V.. 6.N. Bucureşti. Sabin Ivan: „Sănătatea fără medicamente”. 56 ..: „Teoria şi practica acupuncturii moderne”. 1995 Caba M. Editura RAI.de la tradiţie la ştiinţele moderne”. Gheorghiu N.. 4. 3. Bucureşti.. 2. De Tymowski J. Bucureşti. Fiezet-Izard Madeleine : “Acupunctura”.. Ionescu-Tîrgovişte C. Dragomirescu Cr. 5. Ionescu-Tîrgovişte C. Editura Medicală.Berger S. Timişoara 2002 11. Editura Academiei Române. Bucureşti 2001 10.Bărbulescu P. 1994 Constantin D-tru. 9. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti.

TERAPEUTICA– pag. Punctele– pag.1. 2 1.3. 2 1. Energia – pag. Anestezia prin acupunctura– pag. 40 4.2.52 BIBLIOGRAFIE– pag.43 ANEXA-pag. 34 3. 22 2. PROGRAME TERAPEUTICE – pag.3.1.CUPRINS 1.2. Terapeutica in funcţie de cazuistică– pag. Patologia organelor şi viscerelor-pag. 34 3. Indicaţii– pag. Patologia energetica– pag. Limitele acupuncturii – pag.2. Examneul clinic – pag.2. Cele 8 reguli– pag. 40 4. 42 5.1. Tehnica– pag. 39 4.3. 26 2. 55 57 . EXAMENUL BILNAVULUI ŞI DIAGNOSTICUL– pag.2.3.1. Căile energiei şi punctele chineze– pag. 54 CUPRINS– pag. 41 4. 11 1. 34 3. Generalităţi– pag.3. 11 1. 32 2. 9 1.3. INDICAŢIILE ŞI LIMITELE ACUPUNCTURII– pag. NOTIUNI DE BAZĂ – pag.33 3.1. 26 2. Căile– pag.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful