You are on page 1of 25

PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA PENTRU EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a ( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR Prof. CRISAN MARIA


SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

1. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice 2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obinerea amestecurilor 3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic 4. realizarea unor compoziii libere si a unora dup model

CLASA I 1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referin Exemple de activiti de nvare

1.1. familiarizarea cu materialele si disciplinele de lucru 1.2. mnuirea in mod corect, a materialelor si a instrumentelor de lucru 1.3. organizarea paletei cu tipurile de culori pigment 1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii culorilor , a colajului si a modelajului

identificarea materialelor (pensule , pastile si tuburi de culori , paleta - etc.) si a modului de aezare pe banca ; - exerci ii de folosire a pensulelor si a culorilor pigment ; - exerci ii de fluidizare a culorilor pigment ; - exerci ii de aezare a culorilor pigment (din tuburi) intr-o anumita ordine , pe paleta - exerci ii de aternere a culorilor pigment pe suport (umed si uscat) cu diferite consecine ale pigmentului ; - compozi ii in care sa foloseasc tehnici diferite etc.

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obinerea amestecurilor


Obiective de referin Exemple de activiti de nvre

2.1 recunoaterea grupelor de culori si nonculori in natura , pe plane didactice si pe imagini (reproduceri de arta) 2.2 obinerea culorilor binare prin amestecul celor primare 2.3 compunerea unor suprafee cu fiecare din grupele de culori nvate si cu nonculori 2.4 obinerea tonurilor nchise si deschise prin amestecarea culorilor cu alb sau negru , in urma recunoaterii lor pe reproduceri

exerci ii de identificare a grupelor de culori (primare , binare , calde , reci) ; - exerci ii de ob inere a culorilor binare , prin amestecul a doua culori primare si a griurilor din alb si negru ; - compozi ii cu elemente figurative si nonfigurative in care s foloseasc : - grupa culorilor calde ; - grupa culorilor reci ; - grupa culorilor primare si binare ; - exerci ii de observare a tonurilor de culoare ; exerci ii de ob inere a cel puin trei tonuri spre nchis si trei tonuri spre deschis , prin amestecul acestora cu alb si negru ; -

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referin Exemple de activiti de nvare exerci ii de identificare a diferitelor forme din natura pe imagini (reproduceri de arta) ca : forme de obiecte , forme geometrice , forme plastice ; - exerci ii de ob inere a formelor spontane prin plierea hrtiei ; - dialog privind interpretarea formelor spontane ob inute ; - exerci ii de prelucrare a formelor obinute prin adugarea unor elemente ; compozi ii cu forme spaiale realizate din plastilina , carton etc. -

3.1 obinerea unele forme spontane folosind culorile si nonculorile 3.2.obinerea formelor elaborate pe baza prelucrrii formelor spontane , valorific nd diferena dintre acestea si folosind toate culorile si amestecurile

4.Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model


Obiective de referin 4.1 compunerea un spa iu folosind forme spontane si forme elaborate Exemple de activitati de invatare exercitii de observare pe imagini (reproduceri de arta) a formelor plastice ;

4.2. realizarea unor compozi ii echilibrate din culori si amestecurile lor

exerci ii de organizare a spaiului plastic cu ajutorul formelor ; compozi ii folosind grupele de culori si amestecuri , cu elemente reale si fantastice etc. -

B. CONTINUTURILE INVATARII
Materialele de lucru si folosirea lor Grupele de culori si nonculori Amestecuri de culori Forma spontana si elaborata Compunerea spaiului plastic Compoziii

CLASA A II-A
1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referin Exemple de activit i de nvare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi , pastile,pensule,carioca,pasteluri) si tehnici(acuarela,tempera,guae,colaj,mixta) variate

- exerci ii de diferite materiale si tehnici de lucru

2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilor n natur , pe imagini si pe paleta si obinerea amestecurilor Obiective de referin Exemple de activiti de nvare 2.1. recunoaterea grupelor de culori in diferite contexte ]2.2. recunoaterea pe imagini a amestecurilor dintre culorile vecine din steaua culorilor 2.3. obinerea amestecurilor intre culorile vecine din steaua culorilor 2.4.obinerea amestecului unei culori cu fiecare din celelalte in parte , una dintre ele fiind n calitate mai mare 2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei culori cu fiecare din celelalte culori , in care una este in calitate mai mare 2.6.compunerea un spa iu plastic cu amestecurile studiate exerci ii de identificare

compozi ii figurative realizate prin folosirea nuanelor si a tonurilor acestora (pe grupe de culori) exerci ii de ob inere a amestecurilor ; exerci ii de deschidere si nchidere a amestecurilor men ionate ;

compozi ii figurative nonfigurative , folosind amestecul dintre culori si tonurile lor etc.

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referin 3.1.obinerea petei uniforme i a petei picturale(vibrata), pe baza diferenelor Elemente de activiti de nvare exerci ii de realizare exerci ii de compunere a unei

dintre acestea , identificate pe imagini

3.2.realizarea unei suprafee decorative si un spa iu plastic folosind punctele , liniile si formele

suprafee decorative cu pata uniforma si a unui spa iu plastic cu pata picturala; - compozi ii nonfigurative si figurative , folosind adecvat petele de culoare; compozi ii nonfigurative , folosind punctele , liniile si formele etc.

4. Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model


Obiecte de referin Exemple de activiti de nvare 4.1 organizarea echilibrat a elementelor de - compoziii figurative , urmrind limbaj studiate, intr-un spaiu plastic organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind amestecurile de culori si nonculori etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII Materiale si tehnici de lucru Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori Pata uniforma si pata picturala (vibrata) Compoziia echilibrata a suprafeelor decorative si a spatiilor plastice

CLASA A III A 1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiecte de referin 1.1. folosirea unor materiale (tuburi , pastile,carioca,pastel,plastilina,hrtie colorata) si tehnici specifice (acuarela,tempera,guaa,colaj si mixta,modelaj) Exemple de activiti de nvare compozi ii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru ; exerci ii de modelare si forme spa iale etc. -

2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, si obinerea amestecurilor


Obiecte de referin 2.1. recunoaterea grupelor de culori (primare,binare,calde,reci si a nonculorilor) si semnifica iile acestora 2.2. obinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , att ca amestec , cat si ca ntindere pe suport 2.3. compunerea un spa iu plastic cu amestecurile obinute si cu tonurile acestora Exemple de activiti de nvare exerci ii de identificare ; dialog provocat privind semnifica iile culorilor (pe imagini,reproduceri de arta); - exerci ii de ob inere a amestecurilor - compozi ii figurative si nonfigurative folosind amestecurile si dominanta de culoare; compozi ii figurative sau nonfigurative folosind amestecurile dintre culori si tonurile lor etc. -

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referin 3.1.obinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori (tonuri,nuane) in tehnici diferite Exemple de activiti de nvare - exerci ii de ob inere a petei picturale , folosind tonurile , nuanele si fluidizarea culorii(acuarela) ; - compozi ii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrat) in tehnici diferite ; - exerci ii de recunoatere si folosire a punctului ca element plastic ; - exerci ii de recunoatere si difereniere a liniei ca element de construcie (contur) si ca element decorative ; - compozi ii figurative si nonfigurative prin folosirea liniei cu rol de construcie folosind instrumente si tehnici adecvate ( pix,carioca,penia,marker); - compozi ii folosind linia cu rol decorative (ornamentarea unei suprafee de forma ptrat , dreptunghiulara,rotunda etc.)

3.2. cunoaterea punctului ca element de limbaj plastic 3.3. cunoaterea liniei ca element de limbaj plastic cu rol de construcie (contur) si cu rol decorativ

4.Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model


Obiecte de referin 4.1.organizarea echilibrat a suprafeei folosind elementele de limbaj plastic (forma,pata,linia) Exemple de activiti de nvare - compozi ii figurative urmrind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuane, tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII

Materialele si tehnici de lucru Amestecuri de culori si nonculori dominanta cromatica Pata picturala ( vibrata) Punctul , element plastic Linia cu rol constructive si decorative Compozi ia echilibrata a suprafeei decorative si a spa iului plastic

CLASA A IV-A
1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referin 1.1. utilizarea materialelor (tuburi pastile,carioca,pastel,plastilin, lut, hrtie, placa) si a tehnicilor de lucru (acuarele,tempera,guaa,colaj,mixta,modelaj) pentru realizarea unor compoziii Exemple de activiti de nvare - compozi ii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru; - exerci ii de modelare si ob inerea unor basoreliefuri si forme spaiale; - realizarea unui proiect de mozaic sau paviment din forme ptrate (colaj) asamblate intr-o compozi ii decorative etc.

10

2. Recunoaterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, precum si obinerea amestecurilor Obiecte de referin Exemple de activiti de nvare 2.1. recunoaterea grupelor de culori , - peisaj , portret , compozi ie componena fiecruia , precum si figurative realizate cu o dominanta semnifica iilor acestora de culoare avnd o anumit 2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si semnifica ie ; nonculoare si dintre culorile vecine din - compozi ii figurative sau steaua culorilor nonfigurative realizate intr-o singura culoare si tonurile ei ; - compozi ii figurative sau nonfigurative din nuanele grupei de culori calde si ale grupei de culori reci ; 2.3. obinerea unei dominante de culoare - compozi ie figurative sau prin folosirea unei culori in cantitate mai nonfigurative realizata din mare , att ca amestec , ct i ca ntindere amestecul nonculorilor , dozate pe suport diferit , etc.;

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


Obiective de referina 3.1.utilizarea punctului ca element de limbaj plastic , cu rol constructiv si rol decorativ Exemple de activitatea de nvare - exerci ii de observare a punctului in natura , pe imagini (reproduceri de arta), pe plane didactice; - exerci ii de ob inere a punctelor de diferite forme , mrimi , culori folosind diferite instrumente (creion,pix,carioca,pensula); - compozi ii figurative si nonfigurative in care punctual sa aib rol constructiv; - exerci ii de recunoatere si difereniere a liniei ca elemente de construire si elemente decorative - exerci ii de ob inere a petei picturale-fluidizarea culorii - compozi ii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrata)

3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj plastic cu rol constructiv si decorativ 3.3.obinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori in tehnici diferite

4. Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model

11

Obiective de referin 4.1.organizarea echilibrat a unei suprafee folosind elemente de limbaj plastic (forma , pata , linia)

Exemple de activiti de nvare - compozi ii figurative urmrind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuane , tonuri)

B. CONINUTURILE NVRII Materiale si tehnici de lucru Amestecuri de culori si nonculori Dominanta cromatica Pata picturala Punctul si linia cu roluri constructive Compoziia echilibrata a suprafeei decorative si a spaiului plastic

12

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru
1. Cunoaterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice 2. Recunoaterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta i obinerea amestecurilor -

Standarde
Folosirea adecvat a materialelor si instrumentelor de lucru pentru realizarea crea iilor plastice Aplicarea unor tehnici specifice , unui anumit con inut plastic Identificarea culorilor pe grupe Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb sau negru in compozi ii Folosirea nuanelor culorilor si realizarea unei compozi ii cu dominanta cromatica Aplicarea amestecurilor dintre alb si negru intr-o compozi ie Recunoaterea elementelor de limbaj in crea ii ale elevilor si pe imagini (picturi originale si reproduceri de arta) Organizarea echilibrata a compozi iei (elemente de limbaj) Folosirea tuturor elementelor de limbaj plastic in compozi ii

3. Cunoaterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic -

Realizarea unor compoziii libere si a unora dup model -

13

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE (pentru elevii deficieni de auz)

AUTORI: Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C. Coordonator Profesor Crina Bouleanu coala pentru Surzi nr.2 Profesor Liana Nedeianu - coala pentru Surzi nr.2 Profesor Aurelia Stnuic- coala pentru Surzi nr.2 Profesor Constana Mari- coala pentru Surzi nr.2

14

NOTA DE PREZENTARE - Punctul de plecare n elaborarea ac estei programe pentru terapii specifice de compensare l constituie convingerea c o cunoatere profund i real a copilului cu deficiene de auz n ansamblul dezvoltrii sale va determina corecta ancorare n structura programei propuse. - Orice dezvoltare fizic, psihic i social se nscrie i se desfoar n timp, n ceea ce se exprim prin conceptul de VRST. Vrsta este un fapt real, nluntrul cruia se produc evenimente, transformri cantitative i calitative care se convertesc n comportamente n procesul viu al dezvoltrii. Pe longitudinea sa, acest proces este nu numai uniform i continuu, ci i un proces polimorf i discontinuu. Aceast din urm caracteristic va determina intervenii pe parcursul programului individual de terapie special de compensare i de demutizare. - Componentele terapiei specifice de compensare se regsesc ntr -un sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de clas, dar mai ales pe profil psihoindividual, n raport cu care profesorul psihopedagog, specialist, adopt tehnica de terapie conform unui program individual. - Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul colar pn la absolvire este considerat ca un palier n procesul dezvoltrii cu cel puin dou repere majore: a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic s dein, conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea intelectual pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de mielinizare, ca proces de maturaie, are consecine psihice legate de funcionarea sistemului nervos central,

15

care n aceast perioad (clasele I-VIII) prezint un mare grad de plasticitate. b - pubertatea i adolescena sunt etape de maturizare biologic, dar care n plan psihoindividual cunoate mari seisme n raport cu sinele, cu valorile sociale i cu comunicarea. - Pe msura achiziiilor n plan verbal se cristalizeaz comportamente verbale rspunztoare deformarea imaginii de sine i raportarea ei n diferite medii de relaionare comunicaional ( familie, grup colar, grupuri formale, societatea n ansamblul ei ). - Interesul crescnd pentru social l mobilizeaz pe elevul deficient de auz n efortul de a dobndi continuu abiliti, capaciti, comportamente de comunicare determinante pentru consolidarea rolului i statutului su social n societatea vorbitorilor.

16

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaterea ct mai complet i obiectiv a profilului individual al persoanei cu deficien de auz; 2. Stimularea permanent a oricrei forme de comunicare a copilului/elevului deficient de auz; 3. nsuirea limbajului verbal oral i scris n aa fel nct s devin instrumentul principal att pentru achiziia cunotinelor din curriculumul parcurs n coal, ct i pentru comunicare n societate.

Obiectiv 1 Obiective de referin 1. Valorificarea situaiilor concrete de via ca pretext pentru comunicarea de orice tip (verbal, mimico-gestual, dactil)

Exemple de activiti de nvare - dramatizarea - denumire de obiecte - comunicare verbal, n asociere cu gestul, de diferite nivele de complexitate: - ntrebare-rspuns cu schem operaional dat: cine? Ce? Ce face? Unde? Cnd? Cu ce? etc. - ordonarea secvenelor unui coninut verbal - dialog dirijat - conversaie tematic - exprimare liber, spontan - repovestire - compunere

17

2. Implementarea vocabularului specific nsuit la diferite obiecte de nvmnt n situaie de comunicare independent (interdisciplinar, transdisciplinar)

3. Valorificarea informaiilor oferite de mass-media, formarea i exprimarea propriei opinii II. Obiective de referin Cunoaterea elevului prin studiul documentelor personale de identitate - medicale - socio-familiale

- exersarea unor coninuturi specifice unui domeniu i extinderea lor ctre alte domenii - ex. fluviul Dunrea n geografie, literatur, istorie, ecologie; - puiul n literatur, biologie, desen etc.; - apa n geografie, chimie, literatur, ecologie, etc.; - florile n botanic, literatur, desen, ecologie etc.; - programe TV, meteo, cultural-artistice, sportive, socio-politice; - presa scris Exemple de activiti de nvare - starea aparatului fonator - capacitatea respiratorie - starea vocii - potenial auditiv - dominanta comunicaional - nivelul capacitii de labiolectur - nivelul general al dezvo ltrii psihointelectuale - cunoaterea, stimularea i exersarea potenialului auditiv Exemple de activiti de nvare - exerciii de respiraie - exerciii de palpare a laringelui profesorului n timpul fonaiei - imitarea fonaiei prin palparea concomitent a laringelui propriu i al profesorului - permanent se realizeaz controlul vizual n oglind al aparatului fonarticulator n fonaie - emiterea unei voci naturale - Fonemul a - articularea: buzele deschise, limba st pe planeul bucla, maxilarul inferior cobort, iar vrful limbii este aproape de dinii inferiori, palatul moale este ridicat; - Fonarea: coardele vocale vibreaz, aerul cald uor poate fi perceput pe mn

III. Obiective de referin 1. Contientizarea zonelor vibratorii optime pentru reglarea micrilor articulatorii specifice unor elemente sau structuri fonetice

2. Formarea capacitii de a emite corect fonemele limbii romne (articulare, fonaie)

18

3. Formarea capacitii de a prelua modelul fono-articulator al rostirii cuvintelor i structurilor simple/dezvoltate i de a decodifica prin labiolectur un mesaj verbal

4. nlturarea distorsiunilor privind confuziile, omisiunile i substituirile de foneme

5. Asocierea ntre articularea sunetului, semnul grafic i semnul dactilic

- Corectarea nazalizrii: prin rostirea silabei pa lungind pronunia lui a pn la izolarea sa. - Fonemul p articularea: gura nchis, maxilarele ntredeschise, buzele bine nchise. Se emite prin explozia aerului la ieirea din cavitatea bucl. Aerul expirat se simte pe mn. Coardele vocale nu vibreaz; - Corectarea: n cazul n care sonorizeaz, se face prin palparea laringelui profesorului. Se contientizeaz i se imit rostirea lui p fr s vibreze coardele vocale - Exerciii de antrenare a ateniei n preluarea modelului fonoarticulator al profesorului, de la silabe, cuvinte i de a-l imita n: - comenzi verbale - dialog profesor-elev - dialog elev-elev - Citire labial: frontal, profil, cu ecran (faa ascuns, gura vizibil) - Exersarea prin scris, citit, labiolectur a straturilor verbale nsuite i contientizate global i contextual: - Mama-tata-baba - Fat-vat - Lat-lad - Pot-pod - Mtur-ptur etc. - Dictare cu suport dactil - Dictare - Citire cu susinere dactil - Citire - Verbalizarea de imagini cu susinere dactilic - Verbalizarea de imagini cu susinere n scris

19

VALORI I ATITUDINI

Implicarea total a elevului n implementarea fonemelor n structuri concepute gradual( silab cuvnt propoziie fraz - text) i exersate oral i n scris n contexte comunicaionale diferite; Dorina elevului deficient de auz de a comunica verbal independent, spontan i la cerere; Formarea capacitii de mbogire a vocabularului i activizarea lui n structuri verbale cu rigoare gramatical; Formarea i stabilizarea unui comportament verbal care i confer elevului deficient de auz statutul de partener egal n relaiile de comunicare social; Interes i motivaie pentru comunicarea verbal astfel nct limba romn vorbit i scris s devin limba matern ca la toi elevii.

20

CONINUTURI TEMATICE Exersarea cuvntului i a structurilor de comunicare se va realiza pe coninuturi specifice ncepnd cu clasa I i se vor extinde, diversifica i aprofunda la clasele urmtoare. Se vor aduga i coninuturi tematice noi, specifice fiecrui nivel de clas, n funcie de particularitile fiecrui elev. CLASA COALA FAMILIA ANOTIMPURILE TIMPUL MBRCMINTEA NCLMINTEA ALIMENTE MIJLOACE DE TRANSPORT PLANTE ANIMALE FENOMENE ALE NATURII CASA SATUL COMUNA ORAUL JUDEUL
21

ARA ROMNIA SRBTORI TRADIII MESERII COMPORTAMENT REALIONAL N CONTEXTE SOCIALE DIFERITE: LA MAGAZIN LA GAR LA POT LA SPITAL LA MUZEU N SALA DE SPECTACOL LA PIA LA CUMPRTURI LA VOT LA INSTITUII PUBLICE

22

SUGESTII METODICE - Bugetul de timp este stabilit prin planul de nvmnt. - Activitatea de terapie specific de compensare se va desfura n cabinete cu izolare fonic sau spaii special amenajate, cu tehnic modern de protezare individual i/sau colectiv. - Principala modalitate de desfurare a terapiei specifice de compensare este cea INDIVIDUAL. Cnd se desfoar activitatea n microgrupuri, numrul de elevi este de 2-3, n funcie de gradul de pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziiilor verbale i de motivaia pentru comunicare verbal ale elevului deficient de auz. - Activitatea parcurge anumite etape: Dezvoltarea motricitii aparatului fono-articulator prin: gimnastic facial gimnastic labial gimnastic lingual gimnastic pentru vlul palatin gimnastic pentru obraji Respiraie neverbal i verbal Emitere, corectare i stabilizare a vocii Emiterea sunetelor specifice limbii romne Exersarea i consolidarea fonemelor n configuraii fonetice diferite ca structur i dificultate Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice i grupuri
23

consonantice Antrenament foniatric pentru corectarea tulburrilor de articulaie Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice ale comunicrii orale: accent, ritm, intonaie, coarticulaie Stimularea nsuirii i mbogirii vocabularului prin exersare i extindere spre arii curriculare diferite - Sistemul global al terapiei specifice de compensare formeaz i exerseaz urmtoarele componente: 1 ortofonia, care se definete ca nsuirea limbajului verbal pe stadii i nivele diferite: foneme izolate, configuraii fonetice(silabe, cuvinte, sintagme, propoziii etc.) 2 - labiolectura, care se definete ca lectura/citirea vorbirii prin simboluri de susinere: verbale ideo-vizual-fonetice (labioleme) nonverbale ideo-vizuale (expresii faciale i atitudinale) paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaie convenional, dactileme, dramatizare 3 - tehnica vorbirii, care se definete ca formarea i dezvoltarea controlului i autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic i al auzului rezidual pe care se desfoar actul complex al articulrii, fonaiei i al comunicrii verbale 4 - antrenamentul auditiv i audiologia educaional, care se concretizeaz n: nvarea auditiv detectarea prezenei sau absenei sunetului discriminare identificarea i recunoaterea sunetului, silabei, cuvntului (contientizare auditiv) audiometria tonal determinarea pragurilor auditive subiective la tonuri pure audiometria vocal antrenarea auzului social pe diferite configuraii verbale dup spectograme elaborate(liste de cuvinte i structuri) 5 - comunicarea total i stimularea limbajului verbal ca filozofie a comunicrii bazat pe anse egale la comunicare, conform creia fiecare elev cu deficien de auz i fiecare nevoie a lui au forme specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaia convenional. 6 - stimularea oricrei forme de comunicare va parcurge un

24

traseu individualizat, pe parcursul colarizrii cu scopul major al dobndirii unui comportament verbal rspunztor de gradul de inserie social, perfectibil ulterior, de-a lungul ntregii viei. 7 - programul individual de terapie specific (PIT) este rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele specifice din curriculum i nlocuiete tradiionala planificare calendaristic mult mai rigid n raport cu intervenia special. PIT va permite un demers n care specialistul are posibilitatea s intervin prin exersri, consolidri i chiar reveniri n funcie de rezultate, progresul elevului n comunicare, de starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic att pentru elev ct i pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea unei motivaii optime pentru dobndirea competenelor de comunicare verbal de ctre toi elevii cu deficiene de auz.

25