1

Analiza matematica
An 1 sem 2
TRUE/FALSE
1. Fie functia f:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
. Daca f este continua in punctul a, exista o vecinatate a punctului a in
care functia este marginita.
2. Fie functiile f,g:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
. Daca f si g sunt continue in punctul a atunci f +g este continua in
a.
3. Fie functia f:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
. Daca f este continua in punctul a si λ ∈ ò, atunci λf nu este continua
in a.
4. Fie functia f:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
. Daca exista lim
x →a
f(x) in ò
m
si f nu este definita in punctul a, atunci f se
poate prelungi prin continuitate in punctul a, punand f(a) = lim
x →a
f(x)
5. Fie functia f:X →ò,X ⊂ ò
n
. Daca exista lim
x →a
f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = 0.
6. Fie functia f:X →ò,X ⊂ ò
n
. Daca exista lim
x →a
f(x) in ò si f nu este definita in punctul a, atunci f se
prelungeste prin continuitate in punctul a, punand f(a) = ∞.
7. Fie functiile f:X →Y ⊂ ò
m
, g:Y →ò
p
, X ⊂ ò
n
. Daca functia f este continua in punctul a ∈ X, iar
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y, atunci functia compusa g(f):X →ò
p
este continua in
punctul a ∈ X
8. Fie functiile f:X →Y ⊂ ò
m
, g:Y →ò
p
, X ⊂ ò
n
. Daca functia f este continua in punctul a ∈ X, iar
functia g este continua in punctul b = f(a) ∈ Y, atunci functia compusa g(f):X →ò
p
este discontinua
in punctul a ∈ X
9. Fie functia reala f:X →ò, X ⊂ ò
n
; daca in punctul a ∈ X, f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V∩X sa avem f(x) ⋅ f(a) > 0.
A
A
F
A
F
F
A
F
F
2
10. Fie functia reala f:X →ò, X ⊂ ò
n
; daca in punctul a ∈ X, f este continua si f(a) ≠ 0, exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V∩X sa avem f(x) ⋅ f(a) < 0.
11. Daca functia vectoriala f:X →ò
m
, X ⊂ ò
n
este continua in punctul a ∈ X si f(a) ≠ 0, atunci exista o
vecinatate V a lui a astfel incat pentru orice x ∈ V∩X sa avem f(x) ≠ 0.
12. Functia f(x,y) =
3xy
4
2x
2
+7y
8
0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
(x,y) ≠ (0,0)
(x,y) = (0,0)
este continua in origine.
13. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ ò
n
, este marginita pe I.
14. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ ò
n
, este uniform continua pe I.
15. Orice functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ ò
n
, este diferentiabila pe I.
16. O functie vectoriala continua pe un interval compact I ⊂ ò
n
, isi atinge efectiv marginile pe I.
17. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
. Cand derivam partial in raport cu variabila x, aceasta (variabila x) este
considerata constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila: y.
18. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
. Cand derivam partial in raport cu variabila y, variabila x este considerata
constanta si derivam ca si cum am avea o singura variabila y.
19. Daca f(x,y) = sin(x
2
+y
2
), (x,y) ∈ ò
2
, atunci f
x
' (x,y) = 2xcos(x
2
+y
2
).
20. Daca f(x,y) = sin(x
2
+y
2
), (x,y) ∈ ò
2
, atunci f
y
' (x,y) = −2ycos(x
2
+y
2
).
21. Daca functia reala f(x
1
,x
2
,. . . ,x
n
) este continua partial in raport cu variabila x
k
in punctul
a = (a
1
,a
2
,. . . ,a
n
), atunci f este derivabila partial in raport cu x
k
in punctul a
F
A
F
A
F
F
A
F
A
A
F
A
3
22. Daca functia reala f(x
1
,x
2
,. . . ,x
n
) este derivabila partial in raport cu variabila x
k
in punctul
a = (a
1
,a
2
,. . . ,a
n
), atunci f este continua partial in raport cu x
k
in punctul a.
23. Daca functia reala f(x
1
,x
2
,. . . x
n
) este derivabila partial in raport cu fiecare variabila x
1
,x
2
,. . . x
n
in
punctul a, atunci f este continua in raport cu fiecare variabila in parte in punctul a.
24. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
n
. Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x
k
este de fapt derivarea
functiei in raport cu x
k
, celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca regulile de derivare
stabilite pentru functiile de o variabila se mentin si pentru derivarea partiala.
25. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
n
. Deoarece derivarea partiala in raport cu o variabila x
k
este de fapt derivarea
functiei in raport cu x
k
, celelalte variabile fiind considerate constante rezulta ca operatiile algebrice
efectuate asupra functiilor derivabile partial conduc tot la functii derivabile partial, adica suma,
diferenta, produsul, catul a doua functii derivabile partial reprezinta tot o functie derivabila partial.
26. Dacă funcŃia f e diferenŃiabilă în (x
0
, y
0
) atunci ea este continuă în acest punct.
27. Dacă funcŃia f are derivate parŃiale f’
x
, f’
y
într-o vecinătate V

a lui (x
0
,y
0
) şi dacă aceste
derivate parŃiale sunt continue în (x
0
, y
0
) atunci funcŃia f este diferenŃiabilă în (x
0
, y
0
).
28. Se considera functia f(x,y) = x +2y. Atunci f'
x
(x,y) = f'
y
(x,y)
29. Se considera functia f(x,y) = x
2
−xy +3y
2
. Atunci f
x
2
"
(x,y) = f
y
2
"
(x,y).
30. Se considera functia f(x,y) = x
2
−xy +3y
2
. Atunci derivatele mixte f
xy
"
(x,y) si f
yx
"
(x,y) sunt egale.
31. Se considera functia f(x,y) = x
3
+y
3
. Atunci derivatele mixte f
xy
"
(x,y) si f
yx
"
(x,y) sunt egale.
32. Se considera functia f(x,y) = x
2
+2xy +y
3
+4. Atunci derivatele mixte f
xy
"
(x,y) si f
yx
"
(x,y) sunt egale.
33. Orice functie f:ò
2
→ò are puncte stationare.
A
A
A
A
A
A
F
F
A
A
A
F
4
34. Orice functie f:ò
2
→ò are cel mult 1 punct de extrem.
35. Orice functie f:ò
2
→ò are cel mult 2 puncte stationare.
36. Daca functia f are derivate partiale mixte de ordinul doi f
xy
"
si f
yx
"
intr-o vecinatate V a unui punct
(a,b) si daca f
xy
"
si f
yx
"
sunt continue in (a, b), atunci f
xy
"
(a,b) = f
yx
"
(a,b).
37. Se considera functia f(x,y) = 2x +y. Atunci f nu are puncte stationare.
38. Daca functia f:ò
2
→ò are derivate partiale intr-un punct de extrem (a,b), atunci derivatele partiale
de anuleaza in acest punct '( , ) '( , ) 0
x y
f a b f a b = = .
39. Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò
2
→ò si daca f
x
2
"
(a,b) < 0, atunci (a,b) este
punct de minim.
40. Daca (a,b) este un punct de extrem local al functiei f:ò
2
→ò si daca f
x
2
"
(a,b) > 0, atunci (a,b) este
punct de maxim.
41. Daca functia f:X →ò,X ⊂ ò
2
are derivate partiale mixte de ordinul doi intr-o vecinatate V a lui
(x,y) ∈ X si daca f
xy
' ' este continua in (x,y), atunci f
xy
' ' (x,y) = f
yx
' ' (x,y)
42. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
o functie de doua variabile, derivabila partial de doua ori pe X, cu toate
derivatele partiale de ordinul doi continue. Diferentiala sa de ordinul al doilea este
d
2
f(x,y) =

2
f
∂x
2
dx
2
−2

2
f
∂x∂y
dxdy +

2
f
∂y
2
dy
2
43. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
o functie de doua variabile, care are in X toate derivatele partiale de ordinul n si
toate aceste derivate partiale sunt continue. Diferentiala sa de ordinul n este
d
n
f(x,y) =

n
f
∂x
n
dx
n
+C
n
1

n
f
∂x
n − 1
∂y
dx
n − 1
dy +. . .+C
n
k

n
f
∂x
n − k
∂y
k
dx
n − k
dy
k
+. . .+

n
f
∂y
n
dy
n
F
F
A
A
A
F
F
A
F
A
5
44. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct stationar pentru f, atunci
(a,b) este punct de extrem al lui f.
45. Fie f:X →ò,X ⊂ ò
2
o functie de doua variabile. Daca (a,b) ∈ X este punct de extrem pentru f,
atunci (a,b) este punct stationar pentru f.
46. Fie f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) o functie definita pe X ⊂ ò
p
, derivabila de trei ori pe X. Fie (a
1
,. . . ,a
p
) o solutie
a sistemului
∂f
∂x
1
= 0,. . . ,
∂f
∂x
p
= 0.
Daca toate numerele ∆
1
= A
11
, ∆
2
=
A
11
A
12
A
21
A
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
p
=
A
11
A
12
. . . A
1p
A
21
A
22
. . . A
2p
. . . . . . . . . . . .
A
p1
A
p2
. . . A
pp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
A
ij
=

2
f
∂x
i
∂x
j
(a
1
,a
2
,. . . ,a
p
), sunt pozitive, atunci functia f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) are in punctul (a
1
,. . . ,a
p
)
un minim.
47. Fie f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) o functie definita pe X ⊂ ò
p
, derivabila de trei ori pe X. Fie (a
1
,. . . ,a
p
) o solutie
a sistemului
∂f
∂x
1
= 0,. . . ,
∂f
∂x
p
= 0.
Daca toate numerele ∆
1
= A
11
, ∆
2
=
A
11
A
12
A
21
A
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
p
=
A
11
A
12
. . . A
1p
A
21
A
22
. . . A
2p
. . . . . . . . . . . .
A
p1
A
p2
. . . A
pp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
A
ij
=

2
f
∂x
i
∂x
j
(a
1
,a
2
,. . . ,a
p
), sunt pozitive, atunci functia f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) are in punctul (a
1
,. . . ,a
p
)
un maxim.
F
A
A
F
6
48. Fie f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) o functie definita pe X ⊂ ò
p
, derivabila de trei ori pe X. Fie (a
1
,. . . ,a
p
) o solutie
a sistemului
∂f
∂x
1
= 0,. . . ,
∂f
∂x
p
= 0.
Daca toate numerele ∆
1
*
= −A
11
, ∆
2
*
=
A
11
A
12
A
21
A
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
p
*
= (−1)
p
A
11
A
12
. . . A
1p
A
21
A
22
. . . A
2p
. . . . . . . . . . . .
A
p1
A
p2
. . . A
pp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
A
ij
=

2
f
∂x
i
∂x
j
(a
1
,a
2
,. . . ,a
p
), sunt pozitive, atunci functia f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) are in punctul (a
1
,. . . ,a
p
)
un minim.
49. Fie f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) o functie definita pe X ⊂ ò
p
, derivabila de trei ori pe X. Fie (a
1
,. . . ,a
p
) o solutie
a sistemului
∂f
∂x
1
= 0,. . . ,
∂f
∂x
p
= 0.
Daca toate numerele ∆
1
*
= −A
11
, ∆
2
*
=
A
11
A
12
A
21
A
22
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
,..., ∆
p
*
= (−1)
p
A
11
A
12
. . . A
1p
A
21
A
22
. . . A
2p
. . . . . . . . . . . .
A
p1
A
p2
. . . A
pp
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
, unde
A
ij
=

2
f
∂x
i
∂x
j
(a
1
,a
2
,. . . ,a
p
), sunt pozitive, atunci functia f(x
1
,x
2
,. . . ,x
p
) are in punctul (a
1
,. . . ,a
p
)
un maxim.
50. Integrala curbilinie de primul tip nu depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.
51. Integrala curbilinie de primul tip depinde de sensul de parcurgere a drumului de intregrare.
52. Integrala curbilinie de al doilea tip isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere a
drumului de integrare.
53. Integrala curbilinie de al doilea tip nu isi schimba semnul atunci cand se schimba sensul de parcurgere
a drumului de integrare.
A
F
A
A
F
A
7
MULTIPLE CHOICE
1. Alege raspunsul care completeaza cel mai bine spatiul liber din enuntul urmator.
Fie I ⊂ ò un interval necompact si functia f:I →ò. Spunem ca functia f este ..................... daca
∀ [a,b] ⊂ I, f|
[a,b]
este integrabila.
a. liber integrabila;
b. local integrabila;
c. global integrabila;
d. continua.
2. Un drum cu lungime finita se numeste
a. juxtapozabil;
b. inversabil;
c. rectificabil;
d. poligonal.
3. Fie drumul d:[a,b] →X. Drumul (−d):[a,b] →X, definit prin (−d)(t) = d(a +b −t) se numeste
a. inversul lui d;
b. concatenatul lui d;
c. imaginea lui d;
d. alt raspuns.
4. Fie (X,τ) un spatiu topologic. O functie continua d:[a,b] →X astfel incat d([a,b]) este multime
compacta si conexa se numeste
a. bijectie in X;
b. drum in X;
c. homeomorfism in X;
d. alt raspuns.
8
5. Sa se completeze urmatoarea teorema cu concluzia corecta.
Fie M ⊂ ò
2
, un domeniu simplu in raport cu una din axe si fie ∂M un drum simplu, inchis, de clasa
C
1
pe portiuni, pozitiv orientat (sensul de parcurgere pe ∂M lasa domeniul M in stanga), a carui
imagine este frontiera topologica a lui M.
Fie D o multime deschisa astfel incat M ⊂ D si fie functiile P,Q:D →ò, derivabile cu derivatele
continue. Atunci
a.
∂Q
∂x
+
∂P
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx +Qdy
∂M
ÿ
M
∫∫
;
b.
∂Q
∂x

∂P
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx +Qdy
∂M
ÿ
M
∫∫
;
c.
∂P
∂x

∂Q
∂y
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx −Qdy
∂M
ÿ
M
∫∫
;
d.
∂Q
∂y

∂P
∂x
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dxdy = Pdx +Qdy
∂M
ÿ
M
∫∫
.
6. Fie f:[a,b] →ò,g:[a,b] →ò doua functii integrabile Riemann. Atunci:
a. functia fg este continua;
b. functia fg este integrabila Riemann;
c. functia fg este derivabila.
7. Fie f:[a,b] →ò o functie integrabila Riemann. Atunci
a. f are proprietatea lui Darboux;
b. f este continua;
c. f este marginita.
8. Fie f:[0,∞) →ò si g:[0,∞) →ò functii continue cu proprietatea ca | f(x)| ≤| g(x)| pentru orice
x ∈ [0,∞) si | g(x)| dx
0


este convergenta. Atunci:
a. | f(x)| dx
0


este convergenta;
b. | g(x)| dx
0


este convergenta;
c. | f(x)| dx
0


este convergenta.
9
9. Fie functia f:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
si a un ....................... al multimii de definitie X. Se spune ca un vector
b ∈ ò
m
este limita functiei f in punctul a daca pentru orice ε > 0 exista η > 0 astfel incat oricare ar fi
x ≠ a,x ∈ X si x −a Ä Ä < η sa avem f(x) −b Ä Ä < ε .
a. punct izolat
b. punct de acumulare
c. punct aderent
10. Fie functia f:X →ò
m
,X ⊂ ò
n
si a ∈ X. Se spune ca functia f este ..................... in punctul a, daca
pentru orice ε > 0 exista η
ε
> 0 astfel incat oricare x ∈ X sa avem f(x) −f(a) Ä Ä < ε daca x −a Ä Ä < η
ε
a. constanta
b. derivabila
c. continua
11. Fie f:[a,b] →ò o functie continua. Expresia π f
2
(x)dx
a
b

ne da
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
= f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
≤| f(x)| }
12. Fie f:[a,b] →ò o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 1+(f '(x))
2
dx
a
b

ne da
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
= f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
≤| f(x)| }
13. Fie f:[a,b] →ò
+
o functie derivabila cu derivata continua. Expresia 2π f(x) 1+(f '(x))
2
dx
a
b

ne da
a. lungimea graficului functiei f
b. aria suprafetei de rotatie S = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
= f(x),x ∈ [ab]}
c. volumul corpului de rotatie C = {(x,y,z) ∈ ò
3
| y
2
+z
2
≤| f(x)| }
1
AM: lungimea unui drum, integrale curbilinii
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
1. Fie functia f:[0,1] →ò, f(x) = x
2
+1. Lungimea graficului lui f este
a.
1
2
2 +ln(1+ 2)
Ê
Ë
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
;
b. 2 +ln(1+ 2);
c.
1
2
1
2
ln(2+ 5) + 5
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d.
4
3
.
2. Lungimea curbei y = x
3 / 2
, unde x ∈ [0,4], este
a.
8
27
(10 10 −1);
b.
4
9
( 10 −1);
c. 2.
3. Fie curba data de
x = 3cost
y = 3sint
z = 4t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, unde t ∈ [0,
π
2
]. Lungimea acestei curbe este
a.
π
2
;
b. 5;
c.

2
;
d.
π
2
.
2
4. Lungimea curbei data de
x =
cosx
x
dx
1
t

y =
sinx
x
dx
1
t

Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
, t ∈ 1,
π
2
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
este
a.
π
2
4
;
b. ln
π
2
;
c.
π
2
−1.
5. Lungimea curbei data de
x = a(t −sint)
y = a(1−cost)
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, t ∈ [0,2π] este
a. a;
b. 2a;
c. 4a;
d. 8a.
6. Lungimea curbei data de
x = a ⋅ cos
3
t
y = a ⋅ sin
3
t
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, t ∈ [0,2π], a > 0 este
a. 3a;
b. 6a;
c.
3a
2
.
7. Lungimea curbei data de
x = 2sint
y = 2cost
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, t ∈ 0,
π
3
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
este
a.
π
6
;
b.

3
;
c. 1.
3
8. Lungimea curbei data de
x = a(cost +t sint)
y = a(sint −t cost)
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, t ∈ [0,2π],a > 0 este
a. 2π;
b. π
2
−1;
c. 2π
2
a;
d. 4πa.
9. Fie I = xydl
C

, unde C: x = t, y = t
2
, t ∈ [−1,1]. Valoarea lui I este
a. 0;
b. 2 −1;
c.
1
3
;
d. 2.
10. Fie I = xydl
C

unde C:
x =
a
2
cosθ
y =
a
2
sinθ
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
, θ ∈ 0,
π
2
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
. Valoarea lui I este
a. 0;
b.
a
3
16
π
2
−1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c.
a
3
16
.
11. Fie I =
dl
x
2
+y
2
+z
2
C

, unde C este prima spira a elicei x = acost, y = asint, z = bt, t ∈ [0,2π].
Valoarea acestei integrale este
a.
a
2
+b
2
ab
arctan
2πb
a
;
b.
a
2
+b
2
ab
arctan
2πa
b
;
c.
a
2
+b
2
ab
ln
2πb
a
;
d.
a
2πb
arctan
2πb
a
.
4
12. Fie I = xyzdl
C

, unde C:
x = t
y = t
2
z =
2
3
t
3
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
, t ∈ [0,1]. Valoarea lui I este
a.
2
21
;
b.
4
27
;
c.
46
189
;
d.
6
27
.
13. Fie I = xydl
C

, C fiind sfertul din elipsa
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1 situat in primul cadran. Valoarea lui I este
a.
ab(a
2
+ab +b
2
)
3(a +b)
;
b. ab(a +b);
c.
ab(a
3
+b
3
)
3
;
d. 1.
14. Fie I = xyz(x
2
+y
2
+z
2
) dl
C

, C =
x = t
y =
4
3
t
3
2
z = t
2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
, t ∈ [0,1]. Valoarea lui I este
a.
13935
1875
;
b.
13936
1875
;
c.
13937
1875
.
5
15. Fie I = y(2−y) dl, C =
x = t −sint
y = 1−cost
, t ∈ 0,
π
2
È
Î
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
Í
˘
˚
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
˙
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô C

. Valoarea lui I este
a.
2 2
3
;
b.
2 3
2
;
c.
2 5
2
.
16. Fie I = (x
2
+y
2
) dl
C

, unde C este segmentul de dreapta AB, A(a,a), B(b,b), b>a. Valoarea lui I este
a.
2 2
3
(b −a);
b.
2 2
3
(b
2
−a
2
);
c.
2 2
3
(b
3
−a
3
);
d.
2 2
3
(b
3
+a
3
).
17. Fie I = (x +y) dl
C

, unde C este segmentul OA; O(0,0), A(1,2). Valoarea lui I este
a.
3 3
2
;
b.
3 5
2
;
c.
3 7
2
;
d.
3 6
2
.
6
18. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea 3xydx −y
2
dy
Γ

, unde
Γ = (x,y) ∈ ò
2
| y = 2x
2
, x ∈ [0,2]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. −
110
3
;
b.
440
3
;
c. −
440
3
;
d. 0.
19. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea (3x
2
+6y) dx −14yz dy +20xz
2
dz
Γ

, unde
Γ = (x,y,z) ∈ ò
3
| x = t, y = t
2
, z = t
3
, t ∈ [0,1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 5;
b. 10;
c. 15;
d. 20.
20. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = xy dx −y
2
dy
Γ

, unde
Γ = (x,y) ∈ ò
2
| x = t
2
, y = t
3
, t ∈ [0,1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 0;
b.
1
21
;
c. −
1
21
;
d.
2
21
.
7
21. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dy
Γ

, unde
Γ = (x,y) ∈ ò
2
| x = e
t
, y = ln(1+e
t
), t ∈ [0,ln2]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 1+ln
3
2
;
b. 1+ln
2
3
;
c. 2+ln
2
3
;
d. 2−ln
2
3
.
22. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = yz dx + xz dy + xy dz
Γ

, unde
Γ = (x,y,z) ∈ ò
3
| x = t, y = t
2
, z = t
3
, t ∈ [0,1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a.
59
42
;
b.
60
42
;
c.
61
42
;
d.
62
42
.
23. Valoarea integralei curbilinii de tipul al doilea I = x dx +xy dy +xyz dz
Γ

, unde
Γ = (x,y,z) ∈ ò
3
| x = e
t
, y = e
−t
, z = 2t, t ∈ [0,1]
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
¸
˝
˛
Ô
Ô
Ô
Ô
este
a.
e
2
2
+
1
e

1
2
;
b.
e
3
3
+
1
e

1
2
;
c.
e
2
2
+
1
e
2

1
2
;
d.
e
2
2
+
1
e
2
+
1
2
.
8
24. Fie integrala curbilinie de tipul al doilea I = (y +1) dx +x
2
dy
C

, unde C este curba simpla si
rectificabila care are ca imagine portiunea din parabola y = x
2
−1, cuprinsa intre punctele A(−1,0) si
B(1,0), care are primul capat in B. Valoarea ei este
a.
2
3
;
b. −
2
3
;
c. 2;
d. π.
25. Fie I =
dl
x −y
C

unde C este segmentul de dreapta y =
1
2
x −2 cuprins intre punctele A(0,−2) si
B(4,0). Valoarea lui I este
a. 5 ln2
b. 5 ln3
c. 5 ln8
26. Fie I = xydl
C

unde C este conturul dreptunghiului ale carui varfuri sunt
A(0,0),B(4,0),C(4,2),D(0,2). Valoarea lui I este
a. 22
b. 23
c. 24
27. Calculeaza (x −y)dl
C

unde C este circumferinta x
2
+y
2
= ax.
a.
πa
2
2
b.
πa
2
3
c.
πa
2
4
28. Calculeaza 2ydl
C

, unde C este primul arc al cicloidei x = a(t −sint), y = a(1−cost)
( t ∈ [0,2π] )
a. 0
b. 4a aπ
c. sina
9
29. Calculeaza (x
2
+y
2
)
n
dl
C

, unde C este circumferinta x = acost, y = asint.
a. 2πa
2n + 1
b. 2πa
2n
c. 2π
2
a
2n + 1
30. Calculeaza integrala
z
2
x
2
+y
2
dl
C

unde C este prima spira a elicei x = acost, y = asint, z = at, a > 0.
a.

3
a 2
3
b.
π
3
a 2
3
c.

3
2
3
31. Calculeaza (2z − x
2
+y
2
)dl
C

unde C este prima spira a spiralei conice x = t cost, y = t sint, z=t.
Indicatie: se ia t ∈ [0,2π]
a.
2 2
3
(2π
2
+1)
3
2
−1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
b.
2 2
3
(2π
2
+1)
3
2
+1
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
c.
2 2
3
32. Calculeaza integrala xydl
C

unde C este conturul patratului | x|+| y| = a, a > 0.
a. 0
b. 1000
c. a
2008
10
33. Calculeaza integrala
dl
x
2
+y
2
+4
C

unde C este segmentul AB A(0,0), B(1,2).
a. ln
5 +3
2
b. ln
5 −3
2
c. ln
5 +3
254
34. Sa se determine lungimea curbei date prin parametrizarea , , .
35. Sa se determine lungimea curbei date prin parametrizarea , , .
36. Sa se scrie integrala care reprezinta lungimea curbei data prin parametrizarea

37.
Sa se scrie integrala care reprezinta lungimea curbei data prin parametrizarea

38.
Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este curba data prin parametrizarea
.
39. Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este curba data prin parametrizarea
.
40. Sa se evalueze integrala curbilinie unde C este jumatatea dreapta a cercului .
41. Sa se evalueze integrala curbilinie , unde C este segmentul de dreapta care uneste (1,2) cu (4,7).
1
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
1. Daca Γ(a) = x
a − 1
e
−x
dx
0 + 0


, pentru a>0, atunci
a. Γ(2) = 0;
b. Γ(2) = 1;
c. Γ(2) = 2;
d. Γ(2) = 3.
2. Daca Β(a,b) = x
a − 1
(1−x)
b − 1
dx
0 + 0
1 − 0

, cu a,b>0, atunci
a. Β
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= e;
b. Β
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= π;
c. Β
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= π ;
d. Β
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
π
2
3. Stiind ca Β(a,b) = x
a − 1
(1−x)
b − 1
dx
0 + 0
1 − 0

, cu a,b>0, si ca Γ(a) = x
a − 1
e
−x
dx
0 + 0


, pentru a>0, sa se
calculeze Γ
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
(eventual se poate folosi legatura dintre Β si Γ).
a. π;
b. π ;
c. π
2
;
d. π
2
π .
AM: integrale euleriene
2
4. Daca Β(a,b) = x
a − 1
(1−x)
b − 1
dx
0 + 0
1 − 0

, cu a,b>0, atunci
a. Β(3,4) =
1
120
;
b. Β(3,4) =
π
2
;
c. Β(3,4) =
1
60
;
d. Β(3,4) =
π
2
6
.
5. Daca Γ(a) = x
a − 1
e
−x
dx
0 + 0


, pentru a>0, atunci (folosind eventual faptul ca Γ
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
= π ) rezulta ca
a. Γ
3
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
π
2
;
b. Γ
3
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
π
4
;
c. Γ
3
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
π
8
;
d. Γ
3
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
=
π
16
.
6. Valoarea integralei de tip Gamma
5 4 2
0
x
x e dx



este
a.
5
1 9 4
5 5 2 16
 
⋅ Γ
 
 
b.
5
1 4 9
5 5 2 16
 
⋅ Γ
 
 
c.
5
1 9 9
5 5 2 16
 
⋅ Γ
 
 
d.
1
2 2
4 5
Γ
9
5
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
3
7. Valoarea integralei de tip Beta ( )
1
2
3
0
1 x x dx −

este
a.
( )
5
3
2
9
2
 
Γ Γ
 
 
 
Γ
 
 
b.
5 12
3 7
92
21
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
c.
16
693
d.
( )
5
3
2
5
2
2
 
Γ Γ
 
 
 
Γ +
 
 
8. Folosind proprietatile integralei Gamma, obtinem ca
7
0
x
x e dx



este egala cu
a. 8!
b. 7!
c. 6!
d. 9!
4
9. Folosind proprietatile integralei Beta, obtinem ca ( )
1
5
3 5
7
0
1 x x dx ⋅ −

este egala cu
a.
8 5
3 7
71
21
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
b.
5 12
3 7
71
21
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
c.
8 12
3 7
92
21
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
d.
5 8
3 7
59
21
   
Γ Γ
   
   
 
Γ
 
 
10. Daca , pentru a>0, atunci ( ) ... 9 = Γ ?
11. Daca , cu a,b>0, atunci ...
2
3
,
2
3
= 





B ?
12. Daca , cu a,b>0, atunci B(3,7)=…?
13. Valoarea integralei de tip Beta este…?
1
AM: integrala dubla
An 1 sem 2
MULTIPLE CHOICE
1. Se considera I = xy dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul limitat de parabola y = x
2
si de dreapta y = 2x +3.
Valoarea lui I este
a.
160
3
;
b.
161
3
;
c.
162
3
;
d.
163
3
.
2. Aria domeniului plan marginit de curbele y = x si y = x
2
, este:
a. 1;
b.
1
2
;
c.
1
3
;
d.
1
6
.
3. Se considera I = (1−y) dxdy
D
∫∫
unde D = (x,y) ∈ ò
3
| x
2
+(y −1)
2
≤ 1, y ≤ x
2
,x ≥ 0
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
. Valoarea lui I
este:
a.
1
13
;
b.
1
14
;
c.
1
15
;
d.
1
16
.
2
4. Valoarea integralei duble I = 2(x +y) dxdy
D
∫∫
, unde D = (x,y) ∈ ò
2
| 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
, este
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 4.
5. Prin calcul direct sau folosind formula lui Green rezulta ca integrala (1−x
2
)y dx +x(1+y
2
) dy
γ

unde
γ(t) = (rcost,rsint), cu r > 0 si t ∈ [0,π] este egala cu
a.
πr
4
2
;
b.
πr
4
3
;
c.
πr
4
4
;
d.
πr
4
5
.
6. Valoarea integralei duble (x
2
+y) dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul plan marginit de curbele y = x
2
si
y
2
= x, este
a.
31
140
;
b.
32
140
;
c.
33
140
;
d.
34
140
.
7. Valoarea integralei x
2
ye
xy
dxdy
D
∫∫
, unde D = (x,y) ∈ ò
2
|0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
este
a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.
3
8. Fie integrala dubla I =
x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul marginit de dreptele x = 2, y = x si de
hiperbola xy = 1. Valoarea lui I este
a.
9
4
;
b.

4
;
c.

2
4
;
d.

3
4
.
9. Sa se calculeze integrala dubla xy
2
dxdy
D
∫∫
, D fiind domeniul marginit de curbele y = x
2
si y = x.
a.
π
3
;
b. e
2
−1;
c. ln2;
d.
1
40
.
10. Sa se calculeze integrala dubla xy dxdy
D
∫∫
, D fiind domeniul marginit de curbele y = x
2
si y = x,
x ∈ [0,1].
a.
e
27
;
b.
4
27
;
c. e
2
−ln3;
d. 5.
4
11. Sa se calculeze integrala dubla y dxdy
D
∫∫
, unde D:
x
2
+y
2
≤ 4
3y ≥ x
2
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
ÔÔ
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô
.
a.
12 3
5
;
b.
13 3
5
;
c.
14 3
5
;
d. 3 3.
12. Folosind o schimbare de variabila adecvata, calculati integrala dubla (x +y)
2
dxdy
D
∫∫
, unde
D = (x,y) ∈ ò
2
| x
2
+y
2
≤ 1
Ï
Ì
Ó
Ô
Ô
ÔÔ
¸
˝
˛
Ô
Ô
ÔÔ
.
a.
π
6
;
b.
π
4
;
c.
π
3
;
d.
π
2
.
13. Folosind o schimbare de variabila adecvata, sa se calculeze integrala dubla x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este
domeniul marginit de elipsa
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1.
a.
a
3
b
3
24
;
b.
a
3
b
3
24
π;
c.
a
3
b
3
24
π
2
;
d.
a
3
b
3
24
π
3
.
5
14. Calculeaza integrala dubla xy dxdy
D
∫∫
, unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 2.
a. 0;
b. 1;
c. 2;
d. 3.
15. Calculeaza integrala dubla e
x + y
dxdy
D
∫∫
, unde 0 ≤ x ≤ 1 si 0 ≤ y ≤ 1.
a. 0;
b. (e −1)
2
;
c. (e −1)(e −2);
d. e
2
−1.
16. Calculeaza integrala dubla
x
2
1+y
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ 1.
a.
π
2
;
b.
π
3
;
c.
π
4
;
d.
π
12
.
17. Calculeaza integrala dubla
1
x +y +1
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
dxdy
D
∫∫
, unde D este dreptunghiul 0 ≤ x ≤ 1,0 ≤ y ≤ 1.
a. e
2
;
b. ln2−ln1;
c. ln2−ln3;
d. ln
4
3
.
6
18. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
x

.
a.
3a
1 / 3
2
;
b.
3a
2
;
c.
2a
3 / 2
3
;
d.
2a
2 / 3
3
.
19. Calculeaza integrala dx
2
4

y
x
dy
x
2x

.
a. 5;
b. 7;
c. 9;
d. 11.
20. Calculeaza integrala dy
1
2

e
x
dx
0
lny

a.
1
4
;
b.
1
3
;
c.
1
2
;
d.
3
2
.
7
21. Calculeaza integrala (x
2
+y) dxdy
D
∫∫
, unde D este domeniul marginit de parabolele y = x
2
si y
2
= x.
a.
75
140
;
b.
42
140
;
c. 1;
d.
33
140
.
22. Calculeaza integrala dubla
x
2
y
2
dxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de dreptele x = 0,y = π si de
hiperbola xy = 1.
a.
9
4
;
b.
9 π
4
;
c.
e
7
;
d. 1.
23. Calculeaza integrala dx
0
1

dy
0
2

dz
0
3

.
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. 6.
24. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
b

(x +y +z)dz
0
c

.
a.
abc
2
;
b.
a +b +c
3
;
c.
abc(a +b +c)
2
;
d.
abc(a +b +c)
3
8
25. Calculeaza integrala dx
0
a

dy
0
x

xyz dz
0
y

.
a.
a +1
a −3
;
b.
a
8
94
;
c.
324
a
2
;
d.
a
6
48
.
26. Calculeaza integrala x
3
y
2
z dxdydz
V
∫∫∫
, unde domeniul V este definit de inegalitatile
0 ≤ x ≤ 1, 0 ≤ y ≤ x, 0 ≤ z ≤ xy.
a.
1
110
;
b.
3
19
;
c.
πe
2
3
;
d. ln5−ln2.
27. Trecand la coordonate sferice, calculeaza integrala x
2
+y
2
+z
2
dxdydz
V
∫∫∫
, unde V este bila
centrata in origine de raza R.
a. πR
3
;
b.
πR
3
3
;
c. πR
4
;
d.
πR
5
5
.
9
28. Să se evalueze integrala dublă:
[ ] [ ]
( 2 ) , D= 1,4 2, 5
D
x y dxdy + ×
∫ ∫
a.
171
2
b.
153
2
c. alt răspuns
d.
91
2
29. Să se calculeze valoarea integralei duble:
{ }
2
( ) D= (x,y) / 0 2, 0 1
D
x y dxdy x y x − ∈ℜ ≤ ≤ ≤ ≤ +
∫ ∫
a.
2
3
b.
1
3

c.
1
6

d. alt răspuns
30. Să se calculeze integrala dublă: (x +y)dxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de curbele
x = 0,x = 1,y = x,y = 2x
a.
2
3
b. alt răspuns
c.
5
6
d.
1
6
10
31. Să se calculeze integrala dublă:
[ ] [ ]
2 2
, D= 0,1 1, 2
D
xy
dxdy
x y
×
+
∫ ∫
a.
2
3
b.
5
3
c. alt răspuns
d.
1
3
32. EvaluaŃi integrala dublă: xydxdy
D
∫∫
unde D este domeniul marginit de curbele
x = 0,x = 3,y = x
2
,y = 2x +3
a. 52
b. 53
c. 54
d. alt răspuns
33. Să se calculeze: ( ) { }
2 2
( ) , D= x,y | 1 3, 1 2 1
D
x y dxdy x y x + ∈ℜ ≤ ≤ ≤ ≤ +
∫∫
a. Alt răspuns
b.
783
20
c.
183
20
d.
103
20
34. Să se calculeze:
( ) [ ] [ ]
2
, D= 0,1 1, 3
D
x y dxdy + ×
∫∫
a.
19
3
b.
25
3
c.
29
3
d. Alt răspuns
11
35. Să se calculeze :
( ) [ ] [ ]
2
, D= 0,1 1, 3
D
x y dxdy + ×
∫∫
a. Alt răspuns
b.
4
3
c.
7
3
d.
14
3
36. Să se calculeze :
( ) [ ] [ ]
2 2
, = 1,1 0, 3
D
x y xy dxdy D + − ×
∫∫
a. 3
b. Alt răspuns
c. -1
d. 12
37. Să se calculeze : , D
D
xydxdy
∫∫
este mărginit de dreptele: , 0, 1 y x y x = = = .
a.
1
5
b.
1
8
c. Alt răspuns
d.
1
5
38. Să se calculeze : ,
D
xdxdy
∫∫
unde ( ) { }
2 2 2
, , 1, 0 D x y x y x = ∈ℜ + ≤ ≥
a.
1
3
b.
5
3
c.
2
3
d. Alt răspuns
12
39. Să se calculeze: ( ) { }
2 2 2
, , , 1, y 0
D
ydxdy D x y x y = ∈ℜ + ≤ ≥
∫∫
a. Alt răspuns
b.
1
3
c.
5
3
d.
2
3
40. Să se calculeze: ( ) { }
2
, , , 0 3, 2 y 2
D
dxdy D x y x x = ∈ℜ ≤ ≤ − ≤ ≤
∫∫
a.
9
2
b. 5
c. 0
d. Alt răspuns
41. Să se calculeze: ( ) { }
2 2 2 2 2
1 , , , 1
D
x y dxdy D x y x y − − = ∈ℜ + ≤
∫∫
a.
2
3
π
b.
3
π
c. Alt răspuns
d.
7
3
π
42. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dy
−6
2

f(x,y)dx
y
2
4
− 1
2 − y

sunt
a. y =
y
2
4
−1,y = 2−y,x = −6,x = 2
b. x =
y
2
4
+1,x = 2+y,y = −6,y = 2
c. x =
y
2
4
−1,x = 2−y,y = −6,y = 2
13
43. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx
1
3

f(x,y)dy
x
3
2x


sunt
a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
b. y =
x
3
,y = 2x,x = 100,x = 3
c. x =
x
3
,x = 2x,y = 1,y = 3
44. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx
1
3

f(x,y)dy
x
2
x + 9


sunt
a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
b. y =
x
3
,y = 2x,x = 100,x = 3
c. y = x
2
,y = x +9,x = 1,x = 3
45. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dx
0
3

f(x,y)dy
0
25 − x
2

sunt
a. y =
x
3
,y = 2x,x = 1,x = 3
b. y = 0,y = 25−x
2
,x = 0,x = 3
c. y = x
2
,y = x +9,x = 1,x = 3
46. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla
dy
0
4

f(x,y)dx
y
10 − y

sunt
a. y = 4,y = 0,x = y,x = 10−y
b. y = 4,y = 0,x = y,x = 0
c. x =
y
2
4
−1,x = 2−y,y = −6,y = 2
14
47. Ecuatiile curbelor care delimiteaza domeniul pe care se calculeaza integrala dubla dx
−1
2

f(x,y)dy
x
2
x + 2


sunt
a. y = x
2
,y = 2+x,x = −1,x = 2
b. y = x,y = 2+x,x = −1,x = 2
c. y = x
2
,y = 2+x,y = −1,y = 2
48. Schimbati ordinea de integrare in integrala dubla dx
0
4

f(x,y)dy
3x
2
12x

a. dy
0
4

f(x,y)dx
3x
2
12x

b. dx
0
48

f(x,y)dy
y
12
y
3

c. alt raspuns
49. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este paralelogramul ale carui laturi sunt
x = 3,x = 5,3x −2y +1 = 0,3x −2y +4 = 0.
a. dx
3
5

f(x,y)dy
3x + 1
2
3x + 4
2

b. dy
3
5

f(x,y)dx
3x + 1
2
3x + 4
2

c. alt raspuns
50. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este triunghiul ale carui laturi sunt
x = 0,y = 0,x +y = 2
a. dy
0
2

f(x,y)dx
0
2 − x

b. dx
0
2

f(x,y)dy
0
2 − x

c. alt raspuns
15
51. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de
x
2
+y
2
≤ 1,x ≥ 0,y ≥ 0
a. dy
0
1

f(x,y)dx
0
1 − y
2

b. dy
0
1

f(x,y)dx
0
1 − y
2

c. alt raspuns
52. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de
y ≥ x
2
,y ≤ 4−x
2
a. dy
0
1

f(x,y)dx
x
2
4 − x
2

b. dx
0
1

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

c. dx
− 2
2

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

53. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este domeniul marginit de parabolele
y = x
2
,y = x
a. f(x,y)dxdy
x
2
x

b. dx
0
1

f(x,y)dy
x
2
x

c. dx
− 2
2

f(x,y)dy
x
2
4 − x
2

16
54. Determinati limitele integralei duble f(x,y)dxdy
D
∫∫
daca D este triunghiul ale carui laturi au suport
dreptele de ecuatii y = x,y = 2x,x +y = 6
a. dx
0
2

f(x,y)dy
x
2x

+ dx
2
3

f(x,y)dy
x
6 − x

b. dy
0
2

f(x,y)dx
x
2x

+ dx
2
3

f(x,y)dy
x
6 − x

c. dx
2
3

f(x,y)dy
x
2x

+ dx
0
2

f(x,y)dy
x
6 − x

55. Sa se evalueze integrala
.
56. Sa se evalueze integrala dubla , unde
.
57.
Sa se calculeze integrala dubla , unde
.
58.
Sa se calculeze integrala , unde S este domeniul marginit de si .
59. Sa se calculeze integrala , unde D este regiunea din semiplanul superior marginita de
cercurile si .
60. Sa se calculeze integrala , unde
.
61.
Sa se calculeze integrala , unde
.
62.
Sa se calculeze integrala tripla , unde
.
1
Analiza matematica
Continuitate, derivate partiale puncte de extrem
MULTIPLE CHOICE
1. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila x este egala cu
a. 2x +y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
2. Derivata partiala la lui f(x, y) = x
2
+xy +y in raport cu variabila x este egala cu
a. 2x +y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
3. Derivata partiala la lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila y este egala cu
a. 2x c. xy
b. 2x +y d. x
4. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
y +xy +1 in raport cu variabila y este egala cu
a. x
2
+x c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
5. Derivata partiala a lui f(x, y) = x
2
+xy +y
2
in raport cu variabila y este egala cu
a. x +2y c. 2x +y
2
b. 2x +y +1 d. x +y
6. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
2
+xy +1 in raport cu variabila y, notata f
y
2
' '
este egala
cu
a. 2x c. xy
b. 2x +y d. 0
7. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+xy +1 in raport cu variabila x este egala cu
a. 6x c. xy
b. 2x +y d. 0
2
8. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+xy +y
3
in raport cu variabila y este egala cu
a. 6x c. xy
b. 2x +y d. 6y
9. Derivata partiala de ordin 2 a lui f(x, y) = x
3
+2xy +y
3
in raport cu variabila y este egala cu
a. 6x c. xy
b. 2x +y d. 6y
10. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy +y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y d. 6y
11. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y d. 2y
12. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
yx
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y d. 2y
13. Se considera functia f(x, y) = x
3
+xy
2
+7y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y d. 2y
14. Se considera functia f(x, y) = 5x
3
+xy
2
+y
3
. Atunci derivata mixta de ordin 2 data de f
xy
' '
(x, y)
este egala cu
a. 6x c. 1
b. 2x +y d. 2y
3
15. Se considera functia f(x, y) = x
2
+xy +y
2
. Atunci punctele stationare(numite deasemenea puncte
critice) ale lui f(x,y)
sunt
a. (0,0) c. (1,1,),(0,0)
b. (1,0),(0,1) d. nu exista puncte stationare
16. Se considera functia f(x, y) = x
2
−2x +y
2
−4y +11. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (1,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare
17. Se considera functia f(x, y) = x
2
−4x +y
2
−6y −10. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (2,3)
b. (2,3),(0,0) d. nu exista puncte stationare
18. Se considera functia f(x, y) = x
2
−10x +y
2
−4y +11. Atunci punctele stationare(numite
deasemenea puncte critice) ale lui f(x,y) sunt
a. (0,0) c. (5,2)
b. (1,2),(0,0) d. nu exista puncte stationare
19. Se considera functia f(x, y) = x
2
+2x +y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-1,2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu e punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
20. Se considera functia f(x, y) = x
2
+4x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-2,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
21. Se considera functia f(x, y) = −x
2
+2x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (1,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
22. Se considera functia f(x, y) = x
2
+y
4
. Atunci
punctul (0,0) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y) c. nu este punct de extrem local
b. de maxim local pentru f(x,y)
4
23. Care din urmatoarele functii are o o infinitate de puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x,y)=sin(x) d. f(x, y) = x
2
+y
2
24. Care din urmatoarele functii are exact 2 doua puncte stationare
a. f(x,y)=x+y c. f(x,y)=x+2y
b. f(x, y) = x
3
−3x +y
2
d. f(x, y) = x
2
+y
2
25. Se considera functia f(x, y) = x
2
+10x −y
2
−4y +11. Atunci
punctul (-5,-2) este un punct
a. de minim local pentru f(x,y)
b. de maxim local pentru f(x,y)
c. nu este puncte de extrem local
26. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 10x – 10y + 5 (x, y) ∈ R
2
a. P(5,5) punct de maxim c. P(5,-5) punct de maxim
b. P(5,5) punct de minim d. M(5,-5) punct de maxim
27. Se da functia f(x, y) = 2xy +y
3
. Cat este f
x
,'
(1, 2)
a. 4 c. 6
b. 5 d. 7
28. Se da functia f(x, y) = 2xy +x
3
. Cat este f
y
,'
(1, 2)
a. 2 c. 4
b. 3 d. 5
29. Se da functia f(x, y) = 4xy +5x
3
. Cat este f
y
,'
(1, 2)
a. 4 c. 6
b. 5 d. 7
5
30. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
( )
2 2
, = 2 f x y x xy y + −
a. ( ) ( ) ( , ) 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /
b. ( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = − = +
/ /
c. ( ) ( ) ( , ) 2 2 ; ( , ) 2
x y
f x y x y f x y x y = + = −
/ /
d. alt răspuns.
31. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul întâi pentru următoarea funcŃie:
( )
2 2 2
, = ( ) f x y x y +
a.
2 2 2 2
( , ) ( ); ( , ) ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
b.
2 2 2 2
( , ) 4 ( ); ( , ) 4 ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
c.
2 2 2 2
( , ) 2 ( ); ( , ) ( )
y
f x y x x y f x y y x y
x
= + = +
/ /
d. alt răspuns.
32. Să se calculeze derivatele parŃiale de ordinul al doilea pentru următoarea funcŃie:
) ln( ln ln ) , ( y x x
y x
x
y x f + − =
+
=
a. f
x
2
"
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −
1
x
2
+
1
x +y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜
2
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ =
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
′′ =
+
,
c. 2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
′′ = +
+
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ = −
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y

′′ =
+
,
b. 2
2 2
1 1
( , )
( )
x
f x y
x x y
′′ = −
+
2
1
( , )
( )
yx
f x y
x y
′′ =
+
2
2
1
( , )
( )
y
f x y
x y
′′ = −
+
,
d. alt răspuns.
6
33. Să se găsească punctele staŃionare ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R
2
a. M(2,1) c. M(-2,1)
b. M(2,-1) d. M(-1,2)
34. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare:
f(x, y) = x
2
+ y
2
– 4x – 2y + 5 (x, y) ∈ R
2
a. M(2,1) punct de maxim c. M(-2,1) punct de maxim
b. M(2,1) punct de minim d. M(-1,2) punct de maxim
35. Să se găsească punctele de extrem ale funcŃiei următoare
y
1
x
1
) y , x ( f + = cu condiŃia x+y=1 definit pe R
2
\{(0,0)`
a. P
1
2
,
1
2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
pentruλ = 4 punct de minim
b.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
= −
|
\ ¹
punct de maxim
c.
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− − =
|
\ ¹
punct de minim
d. d)
1 1 1
, pentru
2 2 4
P λ
| |
− =
|
\ ¹
punct de maxim
36. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
f(x,y) = x+3y+2(x
2
+y
2
-5)
a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 4x +1 ( )dx + 4y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +1 ( )dx + 4y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 4x −1 ( )dx + y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +1 ( )dx + y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
7
37. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei
1 1
( , ) 2( 1) f x y x y
x y
= + + + −
a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx +
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
+2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ =
1
x
2
−2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dx + −
1
y
2
−2
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
dy
38. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − =
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:

a. f

x
= 2x −y c. f

x
= 2x −y −3
b. f

x
= −y d. f

x
= 2x
39. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − =
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:

a. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +2y +3 c. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +3
b. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2y +3 d. f

y
x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = −x +y
40. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . f are punct stationar pe:
a. M(1,-1) c. M(0,0)
b. M(-1,1) d. M(3,0)
41. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu x este:
a. ( ) 2
, 2
x
f x y =
//
c. ( ) 2
, 0
x
f x y =
//
b. ( ) 2
, 1
x
f x y = −
//
d. ( ) 2
, 2
x
f x y x = −
//
8
42. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . Derivata parŃială de ordinul
al doilea a lui f în raport cu y este:
a. ( ) 2
, 1
y
f x y = −
//
c. ( ) 2
,
y
f x y y = −
//
b. ( ) 2
, 2
y
f x y =
//
d. ( ) 2
,
y
f x y x =
//
43. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = .Alege valoarea corectă pentru
( ) ,
xy
f x y
//
a. ( ) , 0
xy
f x y =
//
c. ( ) ,
xy
f x y xy =
//
b. ( ) ,
xy
f x y
//
nu există d. ( ) , 1
xy
f x y = −
//
44. Se dă funcŃia de două variabile y x y xy x y x f 3 3 ) , (
2 2
+ − + − = . Estimând valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 1) (1, 1) (1, 1)
xy
x y
f f f − − − −
// // //
şi Ńinând cont de valoarea
2
(1, 1)
x
f −
//
, stabileşte natura punctului
critic M(1,-1):
a. punct de minim local c. nu se poate spune nimic despre
natura punctului M(1,-1)
b. punct de maxim local d. nu este punct de extrem local
45. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( ) , 2 1
x
f x y x = −
/
c. ( ) , 2
x
f x y x =
/
b. ( ) , 6
x
f x y y = +
/
d. ( ) ( ) , 2 1
x
f x y x = −
/
46. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f .
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( ) , 6
y
f x y y = +
/
c. ( ) , 2
y
f x y y =
/
b. ( ) ( ) , 2 6
y
f x y y = +
/
d. ( ) , 1
y
f x y x = −
/
9
47. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f .
FuncŃia f x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜are punct stationar pe:
a. M(1,-6) c. M(0,0)
b. M(-1,6) d. M(1,0)
48. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Derivata parŃială de ordinul al
doilea a lui f în raport cu x este:
a. ( ) 2
, 1
x
f x y =
//
c. ( ) 2
, 0
x
f x y =
//
b. ( ) 2
, 2
x
f x y =
//
d. ( ) 2
, 2
x
f x y x =
//
49. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Derivata parŃială de ordinul al
doilea a lui f în raport cu y este:
a. ( ) 2
, 1
y
f x y = −
//
c. ( ) 2
,
y
f x y y = −
//
b. ( ) 2
, 2
y
f x y =
//
d. ( ) 2
,
y
f x y x =
//
50. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Alege valoarea corectă pentru
( ) ,
xy
f x y
//
a. ( ) , 0
xy
f x y =
//
c. ( ) , 2
xy
f x y =
//
b. ( ) ,
xy
f x y
//
nu există d. ( ) , 1
xy
f x y =
//
51. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) 6 ( ) 1 ( ) , ( + + − = y x y x f . Estimând valoarea expresiei
( ) 2 2
2
(1, 6) (1, 6) (1, 6)
xy
x y
f f f − − − −
// // //
şi Ńinând cont de valoarea
2
(1, 6)
x
f −
//
, stabileşte natura punctului
critic M(1,-6):
a. punct de maxim local c. punct de minim local
b. nu este punct de extrem local d. nu se poate spune nimic despre natura
punctului (1,-6)
10
52. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , (
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( ) , 1
x
f x y =
/
c. ( ) ,
x
f x y y =
/
b. ( ) ,
x
f x y x =
/
d. ( ) , 0
x
f x y =
/
53.
Fie f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
, x >0, y >0 . Derivatele partiale de ordin I sunt:

a.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
− + =
− + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
y x
y y x f
y
x
c.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
2 2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
y x
x y x f
y x
y y x f
y
x
b.
¦
¹
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2 2
'
'
400
2 10 ) , (
2 4 10 ) , (
y x
y x y x f
y x y x f
y
x
d.
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
+ + =
+ + =
2
'
2
'
400
2 4 ) , (
400
2 10 ) , (
xy
x y x f
xy
y y x f
y
x
54.
Punctul stationar pentru functia:
f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 este
a. M(2, 5) c. M(-2, -5)
b. M(2, 3) d. nu exista
55. Functia f(x,y) = 10x + 4y + 2xy +
xy
400
cu x >0, y >0 admite

a. punct de maxim local M(2, 5) c. nu admite puncte de extreme local
b. punct de minim local M(2, 5) d. punct de minim local M(2, 3)
11
56. Rezolvand sistemul obtinut prin anularea derivatelor de ordin I rezulta:

a. puncte de maxim local c. puncte stationare
b. puncte de minim local d. matricea hessiana
57. Diferentiala de ordin I pentru functia f(x, y, z) = x
2
+ y
2
+ z
2
– xy + x - 2z,
(x, y, z)∈R
3
este

a. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y – x)dy + (2z – 2)dz
b. d f(x, y, z) = (2x
2
- xy + x)dx + y
2
dy + (z
2
-2z)dz
c. d f(x, y, z) = (x
2
+ y
2
+ z
2
)dx + (1-xy)dy + (x-2z)dz
d. d f(x, y, z) = (2x- y +1)dx + (2y - xy)dy+(2z - 2)dz
58. Functia f (x,y)= arctg(x
2
+ y
2
) verifica

a. y f
'
x
(x ,y) + xf
'
y
(x ,y) = 0
b. y f
'
x
(x ,y) - xf
'
y
(x ,y) = 0
c. f
'
x
(x ,y) + f
'
y
(x ,y) = 0
d. 2x f
'
x
(x ,y) - 2yf
'
y
(x ,y) = 0
59. Functia f (x,y) = x
3
+ y
3
- 3xy definita pe R
2
a. admite punct de minim local M(1, 1)
b. admite punct de maxim local M(-1, 1)
c. nu admite puncte de extrem
d. admite punct de minim local M(1, 1)si N(-1, 1)
12
60. Functia f (x,y) = x
3
+ y
3
- 3xy definita pe R
2
a. are valoarea minimului egala cu -1 c. are 3 puncte stationare
b. are valoarea maximului egala cu 1 d. nu are puncte de extreme local
61.
Functia f(x, y, z) = x
2
+y
2
+z
2
- 2x – 4y – 6z definita pe R
3
are:
a. toate derivatele de ordin 2 nule c. toate derivatele de ordin 2 egale cu 2
b. toate derivatele mixte de ordin 2 nule d. toate derivatele de ordin 2 strict
pozitive
62. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , (
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( ) , 1
y
f x y =
/
c. ( ) ,
y
f x y y =
/
b. ( ) ,
y
f x y x =
/
d. ( ) , 0
y
f x y =
/
63. Se dă funcŃia de două variabile xy y x f = ) , ( .
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. dy dx df + = c. dy ydx df + =
b. xdy dx df + = d. xdy ydx df + =
64. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
Derivata parŃială a lui f în raport cu x este:
a. ( )
2
,
x
f x y y =
/
c. ( ) , 2
x
f x y y =
/
b. ( ) , 2
x
f x y x =
/
d. ( )
2
,
x
f x y x =
/
65. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
Derivata parŃială a lui f în raport cu y este:
a. ( )
2
,
y
f x y x =
/
c. ( ) , 2
y
f x y y =
/
b. ( ) , 2
y
f x y x =
/
d. ( )
2
,
y
f x y y =
/
13
66. Se dă funcŃia de două variabile
2 2
) , ( y x y x f + =
DiferenŃiala de ordinul I a lui f este
a. dy y dx x df
2 2
+ = c. 0 = df
b. dy dx df + = d. ydy xdx df 2 2 + =
67. ScrieŃi diferenŃiala de ordinul intai a funcŃiei f x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x
2
−xy +y
2
−3x +3y
a. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x +2y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
b. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + −x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
c. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = 2x −y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x +y +3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
d. df x,y
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜ = x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dx + x +2y −3
Ê
Ë
ÁÁ
ˆ
¯
˜˜dy
68. Punctele de extrem local ale functiei f:ò
2
→ò, f(x,y) = x
3
+3xy
2
−15x −12y sunt
a. (2,1) punct de maxim local, (-2,-1) punct de minim local;
b. (2,1) punct de minim local, (-2,-1) punct de maxim local;
c. (-2,1) punct de maxim local, (2,-1) punct de minim local;
d. (2,-1) punct de maxim local, (-2,1) punct de minim local.
69. Pentru functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = 2x
2
+y
3
−6xy +1, A
9
2
,3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
este
a. punct de maxim local;
b. punct de minim local;
c. punct sa.
70. Pentru functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = (x −1)
2
+2y
2
, punctul A(1,0) este
a. punct de minim local;
b. punct de maxim local;
c. punct sa;
71. Pentru functia f:(0,∞)
2
→ò, f(x,y) = xy +
50
x
+
20
y
, punctul M(5,2) este
a. punct sa;
b. punct de maxim local;
c. punct de minim local.
14
72. Functia f:ò
2
→ò, f(x,y) = x
2
−xy +y
2
−2x −y
a. are punctul de minim local M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
b. are punctul de maxim local M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c. are punctul sa M
5
3
,
4
3
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d. nu are puncte de extrem.
73. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = 4(x −y) −x
2
−y
2
. Determinati punctele stationare ale lui f.
a. (-2,2);
b. (2,2);
c. (-2,-2);
d. (2,-2).
74. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
2
+xy +y
2
+x −y +1. Determinati punctele stationare
ale lui f.
a. (-1,-1);
b. (-1,1);
c. (1,-1);
d. (1,1).
75. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = 2x
3
+xy
2
+5x
2
+y
2
. Determinati punctele stationare ale
lui f.
a. (-1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
b. (1,2), (-1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
c. (-1,2), (1,-2), (0,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
d. (1,0) si −
5
3
,0
Ê
Ë
Á
Á
Á
Á
Á
Á
Á
ˆ
¯
˜
˜
˜
˜
˜
˜
˜
;
76. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
3
+y
3
−3xy. Pentru functia f
a. (0,0) este punct de maxim;
b. (0,0) este punct de minim;
c. (0,0) este punct sa.
15
77. Fie functia f:ò
2
→ò definita prin f(x,y) = x
3
+y
2
−6xy −39x +18y +20. Functia f
a. are (1,-6) punct de maxim si (5,6) punct de minim;
b. are (1,-6) punct de minim si (5,6) punct de maxim;
c. are (1,-6) si (5,6) puncte de minim;
d. are (5,6) punct de minim;
78.
( ) ( )
( )
, 1,2
lim 4 3
x y
xy

+
a. exista si este egala cu 1
b. exista si este egala cu 10
c. nu exista
d. exista si este egala cu 11
79.
( ) ( )
3
2 2
, 0,0
lim
x y
xy
x y

+
a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 2
80.
( ) ( ) , 0,1
1
lim sin
x y
y
x


a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 0
d. exista si este egala cu 1
81.
( ) ( ) , 0,0
1 1
lim sin cos
x y
x y
y x

⋅ + ⋅
a. nu exista
b. exista si este egala cu 1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0
82.
( ) ( )
2 2
, 0,0
sin 2
lim
4
x y
y x
x y


+
a. nu exista
b. exista si este egala cu -1
c. exista si este egala cu 2
d. exista si este egala cu 0
16
83. Fie ( )
2 2 3
( , , ) 32 , x,y,z . f x y z x y yz x z = + + − ∈ℜ Atunci:
a. M(2,-8,-4) nu este punct de extrem
b. M(2,-8,-4) este punct de maxim local
c. functia are doua puncte critice
d. alta varianta
84. Fie ( )
4 3 2 3 2 2
( , ) 8 18 8 3 3 , , f x y x x x x y y y x y = − + − + − − ∈ℜ si fie punctele
( )
1
2 3,1 2 , M − −
( ) ( )
2 3
2 3,1 2 , 2 3,1 2 M M − + + −
( ) ( ) ( )
4 5 6
2 3,1 2 , 2,1 2 , 2,1 2 . M M M + + − + Atunci
a.
1
M este punct sa,
5
M este punct de minim local
b.
3
M este punct de minim local,
5
M este punct de minim local
c. M
1
este punct sa, M
5
este punct de maxim local
d. alt raspuns
85. Fie ( ) ( )
2 3 3
( , , ) 2 3 , , , . f x y z xy z a x y z x y z = − − − ∈ℜ si a > 0. Daca , ,
7 7 7
a a a
M
| |
|
\ ¹
este
punct critic pentru functia data, atunci:
a. M este punct de minim local
b. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = ∆ = ∆ =
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de minim local
c. Minorii matricei hessiene sunt:
5 10 10
1 2 3
2 8 18
7 7 7
a a a
| | | | | |
∆ = − ∆ = ∆ = −
| | |
\ ¹ \ ¹ \ ¹
si deci punctul M este punct de maxim
local.
86. Se considera functia de doua variabile ,
. Sa se calculeze derivatele partiale si
diferentialele de ordinal 1 si 2 ale lui f.

87. Se considera functia de doua variabile ,
. Sa se calculeze derivatele sale
partiale de ordinul 1.

88. Se considera functia de doua variabile , . Diferentiala de ordinul al doilea a lui
este… ?
89. Se considera functia de trei variabile , . Ce se poate spune despre
numarul de puncte de extrem ale lui f ?
90. Se considera functia de trei variabile , . Diferentiala de ordinul al doilea
a lui este…?
91. Fie , . Ce fel de punct este M(2,-8,-4) pentru f?
92. Sa se gaseasca punctele de extrem ale functiei f(x, y) = x
2
+ y
2
– 4x – 2y + 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful