You are on page 1of 29

Romanitatea în viziunea istoricilor 6.1.Dicţionar 2.Cronologie 3.Etnogeneza 5.Semnificaţie 4.Fişă de evaluare .

.

modul de viaţă. dar de origine diferită într-una singură. politici sau economici. Teorie istoriografică = ansamblu de idei şi ipoteze cuprinse în scrieri istorice. instituţiile. organizat şi susţinut de statul roman. Migratori = populaţii care s-au deplasat dintr-o regiune în alta datorită unor factori naturali. Interpretatio Romana = adorarea sub nume romane a unor divinităţi neromane. Colonizare = popularea unui teritoriu cu oameni din alte regiuni. astfel încât să nu le mai perceapă ca străine. lingvistic şi cultural de formare a unui popor. cultura şi tradiţiile romane.Asimilare = modificarea de către o colectivitate a persoanelor. Romanitate orientală = spaţiu etno-lingvistic ce reuneşte totalitatea populaţiilor de limbă latină din partea de est a Imperiului Roman. prin care populaţiile neromane au preluat şi asimilat limba latină. Sincretism = contopirea unor divinităţi asemănătoare. instituţiilor. dintr-o anumită perioadă de timp. Continuitate = vieţuirea neîntreruptă a unui popor unde acesta s-a constituit. Etnogeneză = proces istoric. Romanizare = proces istoric îndelungat. .. elementelor culturale etc. provenite din afara sa şi integrarea lor în propria ei civilizaţie . referitor la o anumită problemă.

.

în linii mari. 271 = “retragerea aureliană”. 313 = Edictul de la Milano prin care Constantin cel Mare recunoştea creştinismul ca religie oficială.D.Hr. 1884 = apare la Iaşi lucrarea lui A.sec. = integrarea Dobrogei în provincia Moesia. “Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană”. 101-102 . 87-106 = domnia lui Decebal. . = părăsirea Dobrogei de către romani. a procesului de formare a poporului român.82-44 î. 105-106 = războaiele dintre Decebal şi Traian finalizate prin cucerirea Daciei şi transformarea acesteia în provincie romană. sf.Hr. = domnia lui Burebista. retragerea administraţiei şi a armatei romane din Dacia.“Studii româneşti. 1871 = apare la Leipzig lucrarea lui Robert Roesler . 46 d.VIII = încheierea . Cercetări cu privire la istoria veche a României”.Xenopol. 602 = trecerea masivă a slavilor în Imperiul Roman de Răsărit unde se stabilesc.

.

 ideea stăruinţei elementului dacic/romanic.Romanitatea presupune următoarea abordare:  ideea descendenţei.  unitatea şi latinitatea limbii.  unitatea de neam.  esenţa romană a unor obiceiuri şi tradiţii.  conştiinţa românilor despre originea romanică. . a originii romane a românilor.

.

.

) .  În această perioadă geto-dacii au cunoscut o perioadă de maximă afirmare: .  Teritoriile geto-dacice au intrat sub stăpânire romană treptat: Moesia .Din cine?  Daci şi romani (colonişti şi veterani de război)  Migratori 2.1.cu Domiţian (87-88) : Pacea din 89 .Dacia devine regat clientelar.Faza preliminară ( de la primele contacte cu lumea romană până la cucerirea romană – sec. Etape ale romanizării: I. – 106 ) – sunt asimilate cu precădere elemente de cultură materială.statul dac condus de Decebal ( 87-106 d.Cum? Prin romanizare – proces de asimilare de către autohtoni a elementelor de civilizaţie şi cultură romană.Hr.statul dac condus de Burebista (82-44 î.Hr.) şi Dacia (106).  .Hr.)  Decebal – conflicte cu romanii: .Hr. Dobrogea  (46 d. . 105-106 : Dacia este cucerită şi transformată în provincie romană.războaiele din 101-102.II î.

II î. -coloniştii. III.menţinerea legăturilor economice .  Are loc o uniformizare a romanizării la scara întregii arii de locuire a daco-romanilor. . . avarii.Hr.dreptul roman. . Romanizarea propriu-zisă – elementele romane se generalizează la scara întregii societăţi ( 106 – 271/275)  Factorii romanizării: -administraţia romană. de-o parte şi de alta a Dunării. hunii. (primele contacte cu lumea romană) şi se încheie în linii generale în sec.răspândirea creştinismului ( prin misionari).Hr. (602 d.viaţa religioasă.  Această etapă are loc în condiţiile desfăşurării procesului migraţionist: goţii.  Factori: .viaţa culturală. Când? 3 Unde ? Proces îndelungat care a debutat în sec. -armata. 4. . -viaţa economică.urbanizarea.Hr. Aproximativ pe teritoriul de astăzi al României . slavii.Romanizarea postaureliană – de după retragerea stăpânirii romane. -veteranii.  Romanizarea a fost un proces ireversibil : formarea populaţiei daco-romane. gepizii. – separarea romanităţii răsăritene în romanitatea de nord şi de sud).II. politice şi militare cu Imperiul Roman. . . VII-VIII d.

STRUCTURA . .adstrat: slav meridional – elemente de vocabular şi fonetică. oltenesc.Dunării) GRAIURI – moldovenesc. DIALECTE = ramuri ale limbii : .meglenoromân (S.daco-roman (N.Dunării) -aromân (S.istroromân (S.substrat : daco-moesic .Are loc odată cu formarea poporului român şi face parte din limbile neolatine. maramureşean etc.Dunării) . .Dunării) .vocabular (păstrate 150-200 de cuvinte dacice). .strat: latin – vocabular şi structura gramaticală (80%).

.

.

 cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regelui Bela al III-lea “Gesta hungarorum” (“Faptele ungurilor”) (sec. Antonio Bonfini). la venirea lor în Pannonia. .Etnogeneza românilor a cunoscut două teorii: teoria autohtonistă şi teoria imigraţionistă. pe români. continuitatea elementului roman. în lucrarea sa “Strategikon” (sec.X). Primii autori care au susţinut-o au fost cei străini (ca.  maghiarul Simon de Geza arată. în care afirmă că atunci când ungurii . i-au găsit acolo pe români şi pe slavi. de altfel. cât şi de cea străină. conduşi de şeful lor. şi cei care au combătut-o ulterior):  împăratul bizantin Mauricius atestă pentru prima oară.  împaratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbeşte despre originea latină a populaţiei romanice de la gurile Dunării. în lucrarea “ Gesta hunorum et hungarorum” (“Faptele hunilor şi ale ungurilor” ) că ungurii i-au găsit. în sec.IX-X. populaţia de la nordul Dunării. în lucrarea sa “Despre administrarea imperiului” (sec. Enea Silvio Piccolomini. denumită cu termenul de romani. Teoria autohtonistă subliniază originea latină şi vechimea românilor pe aceste meleaguri şi a fost susţinută atât de istoriografia românească. au ajuns în Transilvania.  umaniştii secolului al XV-lea afirmă originea romanică a românilor. Tuhutum.XII). în sec.VII).XIII. originea latină a limbii române ( Poggio Bracciolini. Flavio Biondo.

Gheorghe Şincai.  Miron Costin – accentuează originea latină a poporului român şi a limbii române  ( “Letopiseţul Ţării Modovei”.a scris “Hronicul româno-moldo-vlahilor” . obiceiuri şi religie a românilor (“Hungaria”). cea mai întinsă lucrare istorică de analiză a originii românilor. “De neamul moldovenilor”).  Grigore Ureche – primul cronicar umanist moldovean din sec.XVII (“Letopiseţul Ţării Moldovei”).Istoriografia românească aduce argumente în favoarea teoriei autohtoniste :  Nicolaus Olahus – a fost primul român care a susţinut unitatea de neam.  Reprezentanţii Şcolii Ardeleane (Samuil Micu.  Stolnicul Constantin Cantacuzino – susţine că românii au credinţa că sunt urmaşii romanilor şi se mândresc cu descendenţa lor (“Istoria Ţării Româneşti”). Inaugurează efortul istoriografiei române de a fixa locul românilor în istoria universală. afirmă şi demonstrează romanitatea românilor şi latinitatea limbii române. . a vechimii şi continuităţii acestuia în spaţiul carpato-danubiano-pontic. limbă . Ion BudaiDeleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusivă) a poporului român. Petru Maior.  Dimitrie Cantemir .

.

de unde ar fi “imigrat” pe teritoriul de astăzi al României după stabilirea ungurilor în Transilvania.  J. s-au format la sudul Dunării. de unde au emigrat pe teritoriul din nordul Dunării în sec. A fost elaborată în secolul al XIX-lea de austriacul Robert Roesler fiind precedată de alte contestări ale originii şi vechimii poporului român şi limbii române:  Franz Sulzer (ofiţer în armata austriacă) susţine următoarele idei: românii nu se trag din coloniştii romani.Teoria imigraţionistă se opune ideii continuităţii de locuire a poporului român în spaţiul carpato-danubiano -pontic şi încearcă să demonstreze că acesta s-ar fi constituit la sud de Dunăre.C.XII. ca popor. părăsirea completă a Daciei de către romani în timpul retragerii aureliene.  I. Bolla Marton au susţinut şi ei idei ale teoriei imigraţioniste. românii .Eder. adaugă teoria răufăcătorilor şi exilaţilor. .Christian von Engel : neagă ideea continuităţii elementului roman în Dacia.

românii erau consideraţi toleraţi.  Argumentele lui Roesler: -dacii au fost exterminaţi în timpul celor două războaie.Teoria roesleriană reprezintă fundamentul distorsionărilor politizate ale ideii de continuitate şi vechime românească:  A fost emisă de austriacul Robert Roesler în lucrarea sa “Studii româneşti.  Apariţia ei a fost favorizată de climatul politic existent în Transilvania (deşi majoritari în această provincie. -imposibilitatea romanizării în cei 165 de ani de stăpânire romană. -lipsa cuvintelor dacice în limba română. iar naţiunile privilegiate – maghiarii. -Dacia a fost părăsită după retragerea aureliană. care să-i ateste pe români la nord de Dunăre. în mod eronat. -românii sunt un popor de păstori nomazi. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor” (1871). originea şi vechimea românilor. . -inexistenţa izvoarelor istorice anterioare secolului al XIII-lea. saşii şi secuii – au căutat să conteste. -românii s-au format ca popor la sud de Dunăre.

-caracterul fundamental romanic al poporului român. în lucrarea “Teoria lui Roesler.Xenopol. -daco-romanii s-au retras în munţi din calea migratorilor. -continuitatea procesului de romanizare după retragere.D. -suprapunerea elementului roman. .A. -există numeroase dovezi ale continuităţii dacilor şi daco-romanilor (dovezi arheologice. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană” (1884) . hidronimia).Xenopol: -elementul tracic reprezintă baza etnică a poporului român. -contribuţia elementului slav la formarea poporului şi a limbii române. toponimia.  Argumentele lui A. prin creştinism şi menţinerea legăturilor cu Imperiul Roman la sud de Dunăre. contestă teoria lui Robert Roesler.D.

mai ales după realizarea României Mari.Negarea continuităţii româneşti s-a regăsit şi în secolul al XX-lea. nefiind negată romanitatea românilor ( Mihail Roller).  Nicolae Iorga – “Istoria românilor”. istoriografia românească a cunoscut alte deformări:  în etapa prosovietică a comunismului a fost exagerată influenţa slavă.  instoriografia după 1989 a readus echilibrul în problema romanităţii – singura raportare incontestabilă la origini este oferită de limbă. la care se adaugă şi numele de român înclină balanţa spre români. esenţa romanică a limbii române.Brătianu – “O enigmă şi un miracol istoric:poporul român” După al Doilea Război Mondial şi până la Revoluţia din decembrie 1989. Istoriografia românească a contracarat această tendinţă prin opere ştiinţifice importante:  “Vasile Pârvan” – “Getica” şi “Începuturile vieţii romane la gurile Dunării”.  Gh.I. .

.

.

hidronimia (…) Daciei romane . 2.Precizaţi.Menţionaţi. 3. prin aceştia. factorul care a favorizat asimilarea slavilor de către daco-romani. în cursul convieţuirii cu slavii. descoperirile arheologice dovedesc prezenţa neîntreruptă a autohtonilor atât în Dacia. faptul că din provincie s-au recrutat numeroase trupe auxiliare şi. toponimia. două argumente ale continuităţii dacilor în timpul stăpânirii romane. şi. pe baza textului.Ştefan. cât şi în Moesia (…).Prezentaţi o teorie istoriografică care face referire la etnogeneza românească. 5. În afara triburilor geto-dace care s-au supus romanilor. Dispunând de o organizare social-politică mai adecvată împrejurărilor istorice. răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. îndeosebi. în urma micşorării numărului slavilor din nordul Dunării.Precizaţi două izvoare istorice din sec.I. la români. . După anul 602. în afara celui precizat în text.Graur.”Teza autohtoniei românilor se bazează pe continuitatea neîntreruptă a populaţiei. Gh. raportul de forţe s-a schimbat în favoarea autohtonilor (…). Dicţionar de istorie veche a României Pornind de la textul dat. 4.VIII-XIII care îi atestă pe români. de la getodaci la daco-romani. pe baza textului. daco-romanii au reuşit să-i asimileze şi să dea naştere românilor” Al.Prezentaţi un alt factor care a contribuit la romanizarea daco-geţilor. deci n-au fost exterminate.

IV. turcă. De ce? Particularizaţi cu situaţia din spaţiul românesc? . privind istoria românilor: Decebal.Argumentaţi. în care să integraţi următoarele personalităţi. pe baza dovezilor istorice şi lingvistice . germană. 105-106. date şi termeni . în aproximativ ½ pagină . sinteză etnică şi culturală. problema originii popoarelor se transformă într-o problemă politică. o listă de cuvinte româneşti de diferite origini: getodacă. apartenenţa poporului român la familia de popoare de origine romanică din Europa. Odată cu secolul al XVIII-lea . latină. romanizare. cu ajutorul dicţionarelor . provincie romană. Există cuvinte care nu mai sunt utilizate în limbajul cotidian? De ce? III. slavonă.II. maghiară. Alcătuiţi . Elaboraţi. un text istoric. V.

Scurtu. Zoe Petre (coord.).1.Enciclopedică.Vornicu. Istorie. Dondorici.Poamă. Ed. 2007 4. M. wikipedia. Ed. Editura Gimnasium. E. Romanitatea românilor. ro . manual pentru cl. 2007 5. Istoria unei idei. 2002 3. Corint. F.Adolf Armbruster.O istorie sinceră a poporului român. Editura Niculescu. Editura Univers Enciclopedic. E. V. Istorie.Stan. O. Florin Constantiniu. C. Bucureşti. I. Istorie. a XII-a. www. 1993 2.Oşanu.Stoica. 2007 6.Ionescu. manual pentru clasa a XII-a. R. Lica. manual pentru clasa a XII-a. Bucureşti.