You are on page 1of 16

PMMA Tema1.

Problemele organizator-juridice a securitatii si sanatatii in munca

1. 2. 3. 4.

Obiectul si continutul cursului Protectia Muncii/Securitatea si sanatatea in munca. Notiunile de baza a PM Instruirea lucratorilor in domeniul PM Baza normativa si sfera ei de actiune

1. Obiectul si continutul cursului Protectia Muncii/Securitatea si sanatatea in munca PM/SSM este o sistema de acte legislative si corespunzator lor de masuri si mijloace socialeconomice organizatorice, tehnice, sanitaro-igienice care asigura securitatea angajatilor, pastrarea sanatatii si a capacitatii de munca in procesul de lucru. Scopul disciplinei consta in capatarea cunostintelor teoretice si deprinderi practice pentru a lua decizii corecte in diferite situatii concrete. Disciplina PM include urmatoarele capitole: 1. Baza legislativa si organizatorica a PM/SSM 2. Igiena muncii si sanitaria de productie 3. Tehnica securitatii 4. Securitatea antiincendiara In activitatea de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale un rol important ii revine activitatiii de instruire a tuturor angajatilor, atit a celor ce organizeaza, conduc si controleaza procesul de producere cit si a personalului de executie pentru cunoasterea si respectarea stricta a actelor normative de PM. Dispunind de un colectiv de salariati bine instruiti in domeniul PM, unitatile economice pot evita enorme pagube materiale, ca urmare a unor accidente de munca. 2. Notiunile de baza a PM Dupa schimbarea legii din 10.07.2008 sunt urmatoarele notiuni principale: - Angajator- orice persoana fizica sau juridica care este titularul unui raport de munca cu lucratorul si care poarta raspunderea pentru unitatea respectiva. - Echipament de lucru- orice masina, aparat, unealta, instalatie folosita la locul de munca - Echipament individual de productie- orice echipament destinat sa fie purtat/tinut de lucrator pentru a proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri ce-ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca. - Loc de munca- loc destinat sa adaposteasca posturi de lucru in cladirea unitatii si orice alt loc din interiorul unitatii la care lucratorul are acces in timpul executarii sarcinilor sale de lucru - Mediu de lucru- totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care lucratorul isi desfasoara activitatea. - Pericol de accidentare/de imbolnavire profesionala- sursa a unei posibile leziuni/afectari a sanatatii lucratorului la locul de munca. - Prevenire- ansamblu de dispozitii/masuri adoptate/planificate la toate etapele de lucru din unitate precum prevenirii/reducerii riscurilor profesionale

lectii. In conformitate cu regulamentul pus in vigoare. Angajatorul se va asigura ca lucratorii unitatilor din exterior care desfasoara activitati in unitate sa fie instruiti in ce priveste riscurile profesionale pe durata desfasurarii activitatilor in aceasta unitate.La introducerea oricarei noi tehnologii/procedee de lucru . sanatatii. Instruirea la locul de munca in diferite organizatii se efectueaza in urmatoarele faze: a. transferului/permutarii . Instruirea periodica Instriuirea introductiv-generala si la locul de munca la angajare se efectueaza in urmatoarele cazuri: . Instruirea la locul de munca c. In cazul in care resursele unitatii respective nu sunt suficiente pentru organizarea. apararea vietii. .Adaptat in functie de evolutia riscurilor profesionale/de aparitie a unor riscuri noi . instructiuni.Periodica si pe masura necesitatii Instruirea periodica a muncitorilor se efectueaza de cite ori este necesar.La executarea unor lucrari speciale Instruirea lucratorilor in domeniul SSM trebuie sa fie: . Instruirea introductiv-generala b. instruirea lucratorilor din lipsa personalului specializat. 3. Instruirea lucratorilor in domeniul PM Instruirea in domeniul SSM se efectueaza in conformitatea cu legea 9 data in vigoare in 2009. incepind cu invatamintul general si terminind cu institutiile de stat.- Risc profesional. Angjatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta adecvata. angajatorul este obligat sa recurga la servicii extreme de protecie si prevenire. se insusesc si se verifica cunostinetele. Securitatea si sanatatea in munca.ansamblu de activitati avind ca scop asigurarea celor mai bune conditii de lucru. dar nu mai rar de o data la 180 zile. Instruirea lucratorilor prevazuta in prezentul articol are loc in timpul programului de lucru in interiorul/ in afara unitatii.La introducerea unui echipament de lucru. Instruirea personalului din intreprinderi. la modificarea echipametului de lucru existent .La schimbarea locului de munca. instruirea se petrece la toate nivelurile. organizatii. teoretica si practica in domeniul SSM in special sub forma de informatii. constituie activitati cu caracter didactic prin care se transmit. integritatii psihice si fizice a lucratorilor. in scopul formarii deprindelor in domeniul SSm. institutii.combinatia intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni/afectari a sanatatii intr-o situatie profesionala. Costul instruirii se suporta de catre angajator si la finele oricarui curs al instrurii se incheie cu verificarea cunostintelor persoanelor date.

Tema2: 1. organizatii si tuturor persoanelor oficiale si angajatilor.Elaboreaza programele de imbunatatire a conditiilor de munca si organizeaza indeplinirea lor . mai mic de 50 angajati. instalatiilor. 4. Actele legislative si normative a SSM sunt obligatorii pentru toate organele de stat.a. proceselor tehnologice.Organizeaza si coordoneaza cercetarile stiintifice. Baza normativa a SSM o constituie prezenta lege.4. Sa asigure conditii igienico-sanitare corespunzator la fiecare loc de munca c.Elaboreaza o politica de stat in domeniul SSM. Bazele Legislatiei a SSM Conducerea si organizarea serviciului de SSM Garantiile angajatilor in executarea dreptului SSM Planificarea si finantarea masurarilor de SSM Responsabilitatea materiala a intreprinderilor pentru zdruncinarea angajatilor in rezultatul unui accident/imbolnaviri profesionale. Pentru coordonarea lucrului de protectie muncii la intreprinderi se organizeaza serviciul de SSM. Sa asigure siguranta cladirilor. 1. unitatilor economice. regulile. Sa asigure regimuri optimale de munca si odihna d. Baza normativa si sfera ei de actiune Dreptul la SSM beneficiaza cetatenii RM. Conducerea si organizarea serviciului de SSM Conducerea de stat in domeniul SSM o efectueaza guvernul RM prin departamentul SSM care: . proceselor tehnologice si lucrarilor de munca. inspectoratelor care coordoneaza activitatea de asigurare a conditiilor de munca sanatoasa si exercita controlul asupra acestei activitati . standardele. cetatenii straini si persoanele fara cetatenie. institutii. . Sa distribuie gratuit echipamentul si mijloacele individuale de protectie e. determina functiile ministerelor. unionale si internationale care stabilesc cerintele de securitate si igiena fata de organizarea muncii. precum si actele normative si juridice. utilajelor s. elaboreaza actele normative de productie a muncii . intreprinderi. 2. La intreprinderile cu nr. La intreprinderile unde lucreaza mai mult de 1000 de angajati pe linga SSM se include functia de medic pentru igiena muncii si se organizeaza laboratorul sanitar industrial. 3. departametelor. Codul Muncii. b. normele.Stabileste inlesniri fiscale pentru intreprinderile care produc mijloace de protectie a muncii . acest serviciu nu se organizeaza.Organizeaza pregatirea specialistilor in domeniul SSM Unitatile sunt obligate: a. Sa organizeze instruirea si verificarea cunostintelor a tuturor angajatilor.

Masurile prevazute de mai sus vor fi formulate astfel in cit fiecare lucrator daca doreste sa poata benificia cu regularitate de control medical. despre existenta riscului profesional precum si despre masurile de protectie in potriva influentii factorilor de risc profesionali -sa refuza efectuare lucrarilor in cazul aparitiei unui pericol pentru viata sau sanatate pina la inlaturarea acestuia -sa fie asigurat dind contul angajatorului cu echipament individual de protectie -sa fie instruit in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sa benificieza de reciclare profesionala pentru motivele date de securitatea si sanatatea in munca din contul angajatorului -sa se adreseze catre angajator sindicate.2. autoritatile publice centrale si locale. Angajatului caruia i sa stabilit gradul de reducere a unei imbolnaviri profesionale i se plateste din contul intreprinderii o indemnizatie unica luinduse ca baza un salariu mediu lunar din RM pentru fiecare procent de pierdere a capacitatii profesionale de munca dar nu mai putin de un salariu anual al accidentatului. Se tine cont de realizarea planelor precedente in rezultatul controlurilor efectuate. de imbunatatirea onditiilor de munca si de pastrarea sanatatii angajatilor. de mijloacele financiare si materiale necesare actiunilor si serviciului . Responsabilitatea pentru elaborarea planului se impune inginerului sef. Subtemele 3 si 4: Planificrea si finantarea Administratia intreprinderilor elaboreaza si realizeaza planul de perspectiva. costul tratamentului si sa compenseze in intregime organelor de asigurare sociala cheltuielile pentru plata pensiei si altor indemnizatii. In caz de deces a angajatorului in urma unui accident de munca sa imbolnavire profesionala. Intreprinderile sunt obligate in urma unui accident de munca sau imbolnavire profesionala sa repare paguba adusa angajatilor conform legii si normelor stabilite precum sa plateasca institutiilor curative si de internare. -sa fie supus unui control medical extraordinar potrivit recomandarilor medicale. instantele de judecata pentru solutionarea probkemelor ce tin de securitatea si sanatatea in munca -sa participe personal sau prin intermediul angajatilor sai la examinarea problemelor legate de asigurarea unor conditii de munca nepericuloase la postul sau de munca. Angajarea si transferul unor categorii de salariati la alt lo de munca se vor face conform certificatelor eliberate in temeiul examenelor medicale.. de la dirctia muncii si se finanteaza din contul statului si din cel al intreprinderilor. Cheltuieli legate de organizarea si efecturea controlului medical sunt suportate de angajator... de nivelul traumatizmului. Garantiile angajatilor Fiecare lucrator are dreptul: -sa aiba un post de lucru corespunzator actelor normative de securitate si sanatate in munca -sa obtina de la angajator informatii veridice despre conditiile de lucru. la cercetarea accidentului de munca sau a bolii profesionale contactate de el. Se interzice cheltuirea acestor mijloce in alte scopuri. intreprinderea care poarta vina in modul si in marimea . Administratia intreprindelor aloca anual in dependent de conditiile de munca si de starea securitatii muncii. cu mentinerea postului de lucru si a salarului mediu pe durata efectuarii controlului respectiv. Masurile prin care se asigura lucratorilor este controlul medical corespunzator riscurilor profesionale cu care se confrunta la locul de munca si se stabilesc potrivit reglementarilor emise de ministerul sanatatii cu consultarea patronatelor si sindicatelor.

stabilita de legislatie le plateste din contul mijloacelor proprii o indemnizatie unica luinduse ca baza salarariu mediu anul decedatului inmultind la nr anilor completi pe care acesta nu ia trait pina la virsta de 60 de ani dar nu mai putin de 10 salarii medii anuale. zile de odihna saptaminale.sa respecte disciplina muncii . La incheierea contractului de munca se poate controla prin intelegerea partilor incercarea de a verifica daca salariatul corespunde muncii care i se incredinteaza. Munca femeilor 3. Fiecare salriat are dreptul la: . Sarcinile Codului muncii a RM.conditii de munca ce corespund cerintelor securitatii si igienii muncii .sa aiba atitudine gospodoreasca fata de averea intreprinderii. Conditia cu privire la incercare trebuie sa fie mentionata in ordinul de organizare la locul de munca. Munca fortata este interzisa.la socierea in si dicatelor . Sarcinile Codului muncii a RM. zile reduse de munca pentru anumite profesii. Daca reducerea capacitatii de munca sau decesul angajatului a survenit in urma unui accident de munca nu numai din vina intreprinderii dar si a accidentatului se aplica asigura mixta conform legislatiei si marimea indemnizatiei unice se reduce in dependenta de gradul de vinovatiei al accidentatului.odihna asigurata prin stabilirea maxima a timpului de munca. Incercarea nu se stabileste cind se angajeaza la lucru urmatoarele persoane: . In perioada incercarii asupra salariatilor se extinde in intregime legislatia. la idemnizatii unice se efectueaza in baza hotaririi instantei judecatoresti din contul caruia se plateste angajatului si se ia din contul oricarii averi sau mijloace al intreprinderii.recuperarea prejudiciului cauzat prin vatamarea sanatatii in vederea cu munca . Munca tineretului 1. dreptul de a dispune de capacitatile sale de munca. zilelor de sarbatoare precim si al concediilor anuale. drepturile si obligatiunile de munca a salariatilor Codul muncii al RM reglementeaz raporturile de munca al tuturor salariatilor care controbuie la cresterea productivitatii muncii si la ridicarea nivelului material si cultural de viata al oamenilor muncii. In cazul in care lipsesc persoanele mentionate indemnizatia unica se plateste in parti egale satului sau sotiei ramase in viata. dreptul de asi alege profesia si ocupatia precum si la dreptul de somaj. . copiilor si parintilor decedatului indiferent de virsta si capacitatea lor. RM.la apararea judiciara a drepturilor sale de munca Salariatul este obligat: -sa-si indeplineasca in mod constiintios obligstiile de munca . In cazul lipsei mijloacelor respective la intreprindere. Platirea indemnizatiilor persoanelor care au dreptul la aceasta o efectueaza intreprinderea care poarta vina pentru accidentul de munca sau imbolnavirea profesionala in modul stabilit de Guv. drepturile si obligatiunile de munca a salariatilor 2. Legislatia muncii este alcatuita de prezentul cod si din alte acte legislative a securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu constitutia RM fiecare om are dreptul la o munca pe care o alege liber sau pe cre o accepta liber. Tema3: Codul muncii 1.

Luind in consideratie particularitatile organizarii femeilor ai interesele maternitatii statul stabileste pentru aceasta categorie urmatoarele inlesniri: . Femeilor gravide li se acorda concediul de maternitate cu durata de 70 zile inainte de nastere inainte de nastere si 56 dupa. Munca femeilor Particularitatile de reglementare a muncii dreprezinta un ansamblu de norme ce specifica aplicare fata de anumite categorii de salariati sau stabilesc pwntru aceste categorii reguli suplimentare ce vizeaza domeniul mentionat. Se interzice folosirea muncii tineretului la lucrari fizice grele cu conditii primejdioase la lucrari subterane.persoanele care nu au iplinit 18 ani .este interzisa folosirea muncii femeilor la lucrari subterane cu exceptia unor lucrari de deservire sanitara si sociala. Femeilor care au copil de la 3 -14 ani nu pot fi atrase la munca suplimentara in zilele de repaus precum si trimise in deplasare fara acordul ei. Minorilor li se acorda concediu cu durata de o luna calindaristica in timp de vara sau la cerea lor in oricre perioada a anului. camera pentru alaptarea copiilor precum si camere pentru igiena personala a femeilor. Particularitatile de reglamentare muncii femeilor a persoanelor cu obligatii famialea salariatilor in virsta <18 ani. Si pe timp de noapte cubexceptia ramurilor economice unde aceste lucrari sunt dictate de anumita necesitate. pastrarea bauturilor spirtoase si de comertul lor. Femeilor care au copii pina la 3 ani li se acorda pauze suplimentare pentru alimentarea copiilor 30 min la fiecare 3 ore pentru un singur copil.. a persoanelor ce presteaza munca prin cumul si altor categorii de salariati se stabilesc de prezentul cod si alte acte normative. bunel si alte rude apropiate. La intreprinderea unde este folosit pe larg munca femeii se organizeaza cresa si gradinita pentru copii.invalizii repartizati la lucru in conformitate cu recomandarile expertizei medico sociale 2. pe timp de noapte precum si la lucrari la fabricarea.se interzice folosirea muncii femeilor la lucrari fizice grele si cu conditii daunatoare de munca . Munca tineretului Salariatii in virsta de pina la 18 ani sunt angajati numai dupa ce au fost supusi unui examen medical preventiv. a conducatorilor de unitati. Durata saptaminii de lucru pentru minori este urmatoarea: 15-16 ani ~24 ore pe saptamina 16-18 ani~35 ore pe saptamina Este limitata greutatii incaracaturii ridicate sau deplasate de catre minori dupa cum urmeaza: Fete 16-18 ani~ 10 kg >18 ani~ 15 kg Baieti 16-18 ani ~ 16 kg >18 ani~ 50 kg . Este interzisa angajarea in cimpul muncii a persoanelor mai tinere de 16 ani iar in cazuri exceptionale cu acordul sindicatelor se admite angajarea persoanelor care au virsta de 15 ani. de bunica. Femeilor gravide li se acorda concediul partial platit pina la implinirea virstei copilului un an jumate si cu pastrarea locului de munca pina la 3 ani Concediul partial platit pentru ingrijirea copilului poate fi folosit si de tatal copilului. 3. ulterior la atingerea 18 ani acestea vor fi supushi examenului medical oblicatoriu in fiecare an.

Denumirea si adresa unitatii. Accident de munca este accidentul survenit: in timpul indeplinirii srcinii de munca. Data si ora producerii accidentului.Accident mortal. Accident de munca eveniment care a produs vatamarea violenta a organismului salariatului (leziune. In timpul instruirii de productie sau practicii profesionale in baza de contract incheiat intre angajator si institutie de invatamint.eveniment care a provocat vatamarea violenta a organismului salariatului chiar daca sa produs in timpul muncii dar cauza directa a caruia este determinata de fapte ce nu au legatura cu indeplinirea sarcinii de munca. Comunicarea accidentelor Fiecare accidentat sau martor ocular este obligat sa anunte imediat despre accidentul produs conducatorului sau direct sau oricarui conducator superior.Tema 4: Cercetarea accidentelor de munca 1. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprinde urmatoarele date: 2. Conducatorul fiind anuntat despre accident: va organiza accordarea ajutorului medical si daca va fi necesar il va transporta la o institutie medicala de la care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vatamarii violente a organismului acestuia. Accident in afara muncii . leziuni corporale provocate de calamitati naturale) ca urmare a actiunii unui factor de risc propriu unui element al sistemului de munca si care a condus la pierderea temporara sau permanenta a capacitatii de munca ori la decesul salariatului. . In cazul in care se impune modificarea situatiei reale in care s-a produs accidentul in prealabil se vor face fotografii si scheme ale locului unde s-a produs accidentul. starea familiala.Accident grav. intoxicatie acuta. electrocutare. sportive sau la alte activitati organizate de unitate in baza ordinului sau dispozitiei emise de angajator. in cadrul participarii la actiuni culturale. 7. 4. Accidentele de munca si accidentele in afara muncii se clasifica in 3 tipuri: . 1. 2. degerare. 6. Numele si functia persoanei care a transmis comunicarea depre accident. in timpul deplasarii de la domiciliu la lucru si invers. Cercetarea accidentelor. Comunicarea accidentelor. in timpul pauzelor stabilite. . Numele prenumele. Inregistrarea si evidenta accidentelor de munca. Clasificarea si definirea accidentelor Accidentele se clasifica in accident de munca si accident in afara muncii. va mentine neschimbata situatia reala in care sa produs accidentul pina la primirea acordului persoanelor care efectuiaza cercetarea. 3. 4. Caracterul vatamarii violente. asfixiere. 3. 2.Accident care produce incapacitate temporara de munca. Accidentele se clasifica in accident individual si colectiv. 5. 1. arsura. virsta si profesia accidentatului. stres psihologic. Clasificarea si definirea accidentelor. va evacua dupa caz personalul de la locul accidentului. Locul si circumstantele in care s-a produs accidentul. .

folosind dupa caz materialele de cercetare intocmite de organele de supraveghere a traficului. umeditatea relativa. clasificarea. masurile si mijloacele individuale de protectie 1. Evenimentul produs in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu cu transport auto. influenta parametrilor miroclimatului asupra organismului uman. poate duce la deces. iar institutia de expertiza medico-legala. naval sau feroviar.3. Cercetarea accidentelor Accidentele grave si mortale vor fi cercetate de inspectia muncii care va desemna inspectorii de munca ce vor efecua cercetarea accidentelor fara a se preta influientelor de orice fel. Substantele daunatoare. La cererea inspectiei muncii sau unitatii. pierderea cunostintei si deces. in termen de 5 zile dupa finalizarea expertizei. masurile si mijloace individuale de protectie 4. Temperatura ca factor meteorologic influenteaza negativ la valori atit sporite cit si valori joase. 2. 2. va elibera inspectiei muncii in mod gratuit concluzia din raportul de expertiza medico-legala asupra cauzelor decesului accidentatului. pierderea lichidului si a sarurilor din organism. institutia medicala care acorda asistenta accidentatului va elibera in termen de 24 ore certificatul medical cu privire la caracterul vatamarii violente a organismului acestuia. viteza aerului. Capitol 2 : Sanitarie industriala Tema 1 Cerintele egienico-sanitare fata de aerul zonei de munca 1. Prin microclimatul aerului zonei de munca se subintelege totalitatea elementelor meteorologice(temperatura. va fi cercetat in conformitate cu prevederile a regulamentului privind accidentele de munca. Normarea parametrilor microclimatului 3. Microclimatul aerului zonei de munca Prin zona de munca se intelege spatiul cu inaltimea de 2 m de la nivelul solului unde se afla locul de munca. Prafurile de productie. aerian. La normarea parametrii microclimatului sunt stabilite conditiile meteorologice optime si admisibile pentru zona de lucru in incaperi in functie de perioada anului si categoria lucrarilor. Umeditatea relativa daca este scazuta de 18% duce la uscarea mucoasei ceea ce provoaca dereglarea functiilor organelor respiratorii si organelor de vedere. Tepmeraturile joase pot duce la imbolnavirea organelor respiratorii.2-1 m/s este bine venita numai daca temperatura nu depaseste 360C. clasificarea. presiunea atmosferica si nivelul de radiatie) care influenteaza asupra organismului uman.Microclimatul aerului zonei de munca. fluvial. supraracirea grava care duce la somnolenta. . La temperatura mai mare de 400C miscarea aeeului are actiuni negative asupra organismului uman. Viteza miscarii aerului in anumite limite de 0. socul termic. La fel si umdeitatea relativa daca este sporita mai mare de 85 % la fel influenteaza negativ asupra organismului uman. Temperaturile sporite pot duce la supraincalzirea organismelor. Normarea parametrilor microclimatului In cele expuse mai sus rezulta ca omul se simte normal in conditii de comfort cind parametrii microclimatului sunt in careva limite.

temperatura medie zilnica mai mare de 100C 2. plumb. cremuri speciala . particole solide si lichide care actioneaza daunator asupra organismului uman. Perioada rece.Grele Conditiile meteorologice optime sunt combinarea parametrilor microclimatului care actionind sistematic si in timp indelungat asupra organismului uman asigura starea termica si functionarea normala a muncitorului.) -substante iritante(Irita caile respiratorii) .Usoare . manusi. toate substantele nocive se impart: -substante oxice(are suc lntoxicrea organismuli Co2. .1-1 mg 3) moderat periculoase CMA 1-10 mg 4)putin periculoase CMA > 10mg Daca concentratia reala a substantelor depaseste normativele trebui de luat massuri de protectie: -ventilatia locala si generala -curatirea aerului -ermetizarea utilajului unde se degajeaza substantele nocive -mecanuzarea si automatizarea procesului tehnologi -folosirea echipamentului si mijloacelor de lrotectzid anti gaze. vapori. masurile si mijloace individuale de protectie Ca angajatii sa demonstreze o productivitate de munca maxima este necesar de asigursat puritatea aerului si conditii meteorologice optime in zona de lucru.1 mg 2)inalt periculoase CMA 0. Conditiile meteorologice admisibile sunt la fel o imbinare parametrilor microclimatului care actionind sistematic si in timp indelungat asupra organismului uman pot provoca schimbari in starea termica si functionala a muncitorului ce se normalizeaza si trec intr-un timp relativ scurt. hzlate de cauciuc. respiratoare. Substantele daunatoare. Perioada calda. Conform caracterului actiunii asupra organismului uman.substante alergene( solvehi pe baza de nitro) -substante mutagene (radioactive) -substante cancerogene In conformitte cu graful de pericol si dependenta CmA. 3. In cimpul muncii un sir de procese tehnologice sunt insotite de degajari de diferite substante sub forma de gaze. clasificarea.Medii . Puritatea aerului se apreciaza prin componenta lui si componeta naturala a aerului. substantele nocive se impart in 4 clase de pericol: 1)extrem de periculoasa CMA<0.Sunt 2 perioade a anului: 1.temperatura medie mai mica de 100C Categoria lucrului fizic care in functie de eforturile fizice depuse in timpul lucrului se divizeaza in 3 categorii: . Ele asigura senzatia comfortului termic si creeaza conditii pentru capacitatea de munca soprita.

compresoare. grine.Iermitizarea conductelor . Praful este particulele minuscule ale subst solide capabile in dependenta de dimensiune si densitatea lor. turnatoare de beton.masini pentru compactarea betonului(instalatii de dozare..) .Cai respiratori-masti. conducte de lichide.masini mobile (excavatoare. Sursele de zgomot si vibratie asupra org uman 2. Normare zgom si vibr la locurile de munca 4. motoare electrice si alte utilaje tehnologice. In constructie si industrie sursele de zgomot si vibratie pot fi grupate in felul urmator: . pompele.Masurile de combTere a zgomotelor Mijloace de protectie 1. dispersitate si concentrati 1) dupa provinuenta prafurile pot fi: -organice. sa se afle in aer in stare de echilibru sau supensie. fkltre .instrumente mecanice de mina cu motoare electrice sau pneumatice .4.Pentru ochii-ochelari de diferite constructii . gaze. vibratoare.Pentru corp/costume speciale Tema2 Protectie de zgomot si vibratii 1. diferite instaltii de macinat si maruntit. de toxicitate. Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde de proprietatile lui fizicochimice.. Cu cit praful e mai marunt cu atit esge mai activ chimic si fizic Masurile principale de protectie sunt: . Praf de zahar) -prafuri agresive care poseda proprietati toxice(plumb.Amenajarea sistemelor locale de ventilatie. arseniu) Partiulele de praf sunt in miscare permanenta in aer iar viteza de depunere a prafului depinde de dimensiunile si forma patrticulelor de praf. macarale de diferite tipuri. prafuri. oase) -neorganice cimentul calcar. vegetale si anmale( praf de lemn. ipsos si prafuri metalice -combinat (Cind in meeiul de luxru exista in acelashi timp prfuri organice si neorganice) 2) dupa dispersitate prafurile pot fi: -microscapice cind particulele de praf sunt cu diametrul<10 m -vizibile d>10 m 3) dupa agresivitate prafurile se clasifica: -inerte ce nu au actiune toxica( funingine. elementele sistemelor de ventilatie. tavaluci. Notiunile de baza si caracterjsticele zgomotului zi vibratiei 3.Inlocuirea prcedeelor uscate de prelucrare a materialelor cu procedee umede . Mijloacele individuale sunt: . instalatii de fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare) . buldozere. Praful de productie Un sir de profecese tehnologice insotite insotite de formares si raspindirea in mediu de productie a prafului. Sursele vibratiilor sunt compresoarrle.

. vizuale. Valorile presiunii sonore sunt diferite pentru sunetele de diferita frecventa (63. Zgomotul este o imbinare haotica ale sunetelor.sunete auzite (16-20000 hz) . aparitia si progresarea schimbarilor degenerative a coloanei vertebrale. Unele din primele simptome ale patologiei vibratiei la operatorii ce lucreaza cu masini de mina se consudera schimbarea analizatorului epidermic sau cresterea pragului sensitiv. solid si lichid ce se raspindesc in forme de unde. deplasarea organelor abdominale. caracteristicile de baza a vibratiei prezinta urmatorii parametri: . La cresterea intensitatii. Cele mai cracteristice manifestari ale patologiei vibratiei sunt considerate dereglarile neurovasculare ale membrelor superioare. Cel mai simplu tip de oscilatii sunt oscilatiile armonice sau sinosoidale. de spectrul frecventelor si de particularitatile fiziologice ale corpului uman. degetelor. oscilatii si duratei actiunii lor apar schimbari care in multe cazuri duc la dezvoltarea patologiei profesionale numita boala vibratiei. accelerarea cicatrizarii ranilor. moiificari in functionarea sisremului nervos vegetativ si altele. In dependenta de frecventa. schimbarea ritmulii muscularurii stomacale si intestinelor. Caracteristice fizice a zgomotului su t frecventa oscilatiilor. reactivitatii vaselor si a distonitei generale. intensitatea sunetelor si presiunea sonora. Notiunile de baza si caracterjsticele zgomotului zi vibratiei Vibratia prezinta prin sine niste oscilatii mecanice a corpurilor solide percepute de om ca niste tripetatii. 2. Vibratie locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismului uman(restabilirea schimbarilor trofice. sunetele sint oscilatii elastice ale particulelor mediului gazos.4000.amplitudinea m . Vibraria generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloanei vertebrale si a tesaturilor osoase.surditatea profesioanala este rezultatul expunerii la actiunea zgomotului dar nu se cunoaste in intregime modul ei de producere Efecele asupra sistemului nervos in urma actiunii zgomotylui duce la tulburari ale somnului. sunetele se impart: -infrasunete (cu frecventa <16 hz) .Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor.oboseala auditiva care este difinita ca o scadere temporara a sensibilitatii auditive si duce la aparitia surditatii de percepere .frecventa Hz . . Gradul de scimbare a vibrosensibilitatii este determinat de parametrii vibratiei.500.ultrasunete (>20000hz) Nivelul presiunii sonore este folosit pentru masurarea zgomotului si apreciere actiunii lui asupra omului.acceleraria m2/s Drept nivel zero a vitezii oscilatorii este luata valoarea 5*10 la puterea -8 m/s care corespunde mediigeometrice a vitezii oscilatorii la pragul standart a presiunii sonore. Imfluenta zgomotului asupra corpului uman: .2000.125. imbunatatirea starii normale a sist nervos.250. durata actiuni: Racirea minii. Ele se manifesta in schimbarile asigurarii cu singe a tesaturilor antibratului.1000.vibriviteza m/s .8000hz) ce fac parte din diapazonul auditiv al omului. supra incalzirea muschilor.

Iluminarea se caracterizeaza cu indicii cantitativi si calitativi ce caracterizeaza aprecierea lucrului vizual.indicile de orbire .a. Pentru combaterea zgomotolui pot fi folosite urmatoarele metode si mijloace de protectie: -masuri tehnic organizatoric -arhitectural plajificatoare -mijloace acustice Ca mijloace indi iduale de protectie se folosesc bucshe. Valorile limita admisibile a parametrilor normati pentru vibratie sunt indicate in tabel in dependenta de frecventele medii geometrice a octavei de tipul si categoria vibratiei. In conditiile vibratiilor generale muncitorii vor fi asigurati cu incaltaminte speciala conform normelor sanitare. Marimile de baza ce carcterizeaza ilumninatul Insuficienta iluminarii la locurile de munca duce la scaderea productivitatii muncii iar in unele cazuri provoaca pierderea vederii si poate fi cauza traumarii.generale (totale) se transmit prin suprafetele de sprijin ale corpului uman care sede sau sta. Normarea zgomotului si vibratiilor la locurile de munca Normele sanitare stabilesc clasificarea vibratiei. 4.coeficientul de pulsatie . manus de diferite tipuri de vibroprotectie.3. metodele aprecierii igienice a vibratiei. Tema3 Iluminatul de productie.Mijloace de protectie Principalele metode de combatere a vibratiilor masinilor si utilajelor sunt: -micsorarea vibratiei prin actiunea sursei de excitare -reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationala a sursei sau rigiditatii sistemului oscilatoriu -vibroamortizarea -modificarea elementelor constructive ale masinilor si instalatiilor Mijloace individuale de protectie sunt: -pentru maine. Indicii cantitativi sunt: -fluxul de lumina.vibratie locale se transmite prin maini. . -gradul de iluminare. Notiunea de ergonomie. Marimile de baza ce carcterizeaza ilumninatul 2. Masurile de combatere a zgomotelor . Clasificarea iluminatului 3. casti. Normarea iluminatului la locurile de munca 4. coifuri antizgomot s. parametrii normati si valorile lor admisibile si regulile sanitare la lucrarile cu utilaj vibrant.a. Conform STAS12. Indicii calitativi sunt: -fonul -contrastul obiectulii cu fonul -viizibilitatea . Notiunea de ergonomie 1. -coeficientul de reflectare s. Cerintele ergonomice fata de organizarea locului de munca 1.012-78 dupa modul de transmitere asupra omului vibratiile se clasifica: .

. transformatoare de reducere. Clasificarea iluminatului Dupa modul de organizare iluminatul poate fi:  Natural  Artificial  mixt Iluminatul natural se clasifica: -lateral(iluminarea prin fereastra. ne periculoase din punct de vedere a electrocutarii.Marimile de baza a iluminatului sunt: -intensitatea luminii (I) (raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid in likitele caruia fluxul de lumina se repartizeaza uniform) -iluminarea (E) (raportul dintre fluxul de lumina si area suprafetei iluminata) . sa nu cauzeze incendii si explozii. 2. adica lumina directa si reflectata a boltei ceresti) -superior(iluminarea prin diferite tipuri si constructii a lucalnilor) -combinat(iluminarea prin ferestre si lucarne) Iluminatul artificial poate fi: -General( se ilumineaza suprafata intregii incaperi si poate fi uniform sau localizat) -Local(se ilumineaza doar la locurile de munca) -Combinat(iluminarea locala si generala) Dupa destinarea functionala iluminatul artificial se mai imparte in urmatoarele tipuri: -iluminarea de lucru -de avarie -de evacuare -de paza -de serviciu Cerintele fata de sistemele de iluminat Principalele cerinte sunt: -iluminarea sa fie uniforma -sa nu creeze umbre puternice pe suprafetele de lucru -sa nu orbeasca -sa transmita corect culorile -sa fie cit mai econom -sa fie constanta in timp valoarea iluminarii -toatele elementele instalatiilor de iluminat(luminatoare. retele) trebuie sa fie durabile.luminanta (caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza si este raportul dintre intensitatea luminii catre suprafata ce este iradiata) -coeficientul de reflectare( raportul dintre fluxul de lumina reflectat de suprafata catre fluxul de lumina ce cade pe suprafata.

In tabelul normelor sanitare este data valoarea normativa a coeficientului zilei pentru raionul 1 climateric in depende ta de destinatia incaperii analizate. se tine cont de caracterul vizual al lucrarilor. Pentru celelalte zone climaterice coeficientul zilei se determina (formula) m. conducerea sau deservirea masinii . La organizarea locului de munca trebuie prevazute masuri care preintimpina sau reduc oboseala muncitorului si exclud stresului psiho-fiziologic. Constructia locului de munca trebuie sa mai asigure securitatea simplitatatea si economia deservirii tehnice in conditii normale si in caz de avarie. Ergonomia este organic legata de constructia artistica( designerul) scopul careia este crearea unui mediu obiectiv armonios care ar corespunde cerintelor materiale si spirituale ale omului. Unul din cele mai insemnate elemente este aranjarea spatiului locului de munca. Ergonomia este disciplina stiintifica care studiaza posibilitatile functionale ale omului in procesele de munca care dezvaluie posibilitatile creerii conditii optime pentru o munca inalt productiva si asigurarea comfortului ce contribuie la dizvoltarea capacitatii omului. Coeficientul fotoclimei se ia in dependenta de situatia geografica si zona climaterica.asigurarea trecerilor ne periculoase pentru muncitori . La eluminatul natural lateral se normeaza valoarea minima coeficientului zilei iar in incaperile cu eluminatul superior sau combinat se normeaza valoarea medie a cieficientului zilei atit si la eluminarea eluminatulu. De factorii periculosi si nocivi si se vor respecta urmatoarele conditii de baza: -prezenta spatiului suficient pentru executarea miscarilor de lucru la executarea muncii.asigurarea suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj .8-1.8) Pentru celelate raione climaterice coefi ientul fotoclimei poate primi valori de la 0. 4. Normarea iluminatului la locurile de munca Iluminatul natural este caracterizat ca faptul ca iluminarea creata de el se schimba in limite extrem de largi. Interiorul incaperii catre iluminatul exterior exprimat in (%) La eluminrea .spatiu pentru depozitarea materialelor si pieselor nemijlocit la locurile de munca .. La organizarea si construurea locului de munca este necesar de prevazut: -alegerea pozei rationale de lucru ..spatiul pentru odihna in pauze cind se lucreaza din picioare .3.amplasarea optima a locurilor de munca in incaperile de productie sau pe santier.coeficientul fotoclimei si este o valoare constanta Pentru RM coeficientul fotoclimei (m=0.asigurarea cimpului de vedere optim a elementelor -lucrului de munca -spatiul suficient pentru picioare . anului si proprietatile reflectoare de scoarta terestra.2. La normarea iluminatului natural se afla coeficientul zilei care este raportul dintre ilumintaul i. Aceste schimvari sunt conditionate de prioada zilei. Organizarea locului de munca trebuie sa asigure mijloace necesare de protectie.asigurarea iluminatului natural si artificial in conformittea cu cerintele normative. .

plaminilor) Diversitatea actiunulor curentului electric deseori duce la diverse traume electrice care conditional pot fi reduse la traume de 2 feluri:traume electrice locale si generale. 2.conectarii la . cerintelor.se manifesta in excitarea tesaturilor vii ale organismului precum si in dereglarea proceselir bioelectrice interne ce decurg in organism sanatos si strins legat de functiile principale ale organelor vitale(inimii.incalcarea regulilor de constructie a instalatiilor electrice. Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei.apropierii omului la distanata periculoasa de instalatiile cu tensiunea >1000 w . curentul electric provoaca actiunea termica..se manifesta in descompunerea plasmei singelui si a altor lichide ale corpului ce duce la schimbari a componentii chimico-fizice a lor.influentii electricitatii atmosfericei in timpul descarcarilor electrice atmosferice . Clasificarea incaperii dupa pericolul electrocutarii 5.instruirea necalitativa. Actiunea Termica. nirmelir si regulilir de secutitate .se manifesta in arsuri ale unor sectoare ale corpului.. electrolitica si bilogica.folosirea utilajului electric. Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii 1.Capitolul 3 : Tehnica securitatii Tema1: Electrosecuritatea 1.lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber . Pericolul electrocutarii in diferite retele electrice. incalzirea vaselor sanguine. cablurilor electrice defectate . Actiunea curentului electric asupra organismului uman Trecind prin corpul omului. gradul de izolare a partilor conductoare fata de pamint precum si de capacitatea lor fata de pamint. Actiunea curentului electric asupra organismului uman 3. Factorii ce influenteaza efectul 4. . 2. controlul intirziat al cunostintelor Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina pa 1000 voltz care au raspindire larga in constructie si sunt deservite de un perzsonal mai putin calaificat. Protectia prun legare la pamint si protectie prin legare la conductor neutru 6. In zona de scurgere a curentului la sol .atungerii unei din faze sub tensiune neizolat de pamint a omului .organizarea incorecta a muncii .eliberarii persoanei ce se afla sub actiunea curentului electric.executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protectie sau folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat . Pericolul electrocutarii in diferite retele electrice Electrotrauma cauzata de influenta arcului electric poate fi rezultatul: . Analiza accidentelor produse de influenta curentului electric a permis determinarea urmatoarelor cauze a lor: . Cauzele electrotraumatizmului in constructie. Actiunea Bilogica. nervilor si a altor tesuturi si organe interne Actiunea Electrolitica.

oftalmiile electrice. Socul electric este axcitarea tesuturilor vii al organismului provocata de scurgerea curentului electric prin corpul uman.Traumele electrice locale. .sunt afectiuji locale ale tesuturilor organismului clar evedentiate cauzate de actiunea curentului sau arcului electric.metalizarea pielii.) .semnele electrice. Se manifesta prin contractii ale muschilor fara pierdere de cunostinta II.Afectiuni mecanice.inflamarea invelishului exterior a ochilor in urma influentii unui torent deraze ultraviolete provocat de arcul electric. Sint cunoscute urmatoarele traume electrice: .Se rupe pielea vasele sanguine si tesuturile nervoase si pot avea loc chiar fracturi ale oaselor. Traumele electrice generale se include doar socul electric. Afectiunile mecanice apar foarte rar. .se manifesta prin pete de culoare gri sau galben vu diametru de 15mm pe suprafetata pielii accidentatului .arsurile electrice (cauzate de scurgerea curentului prin corp si transformarea energiei electrice in energie termica sau de a arcul electric ce provoaca temperaturu de mii grade Celsius.patrunderea in straturile de sus ale pielii a particuleleor minuscule de metal topit sub influenta arcului electric. Moartea clinica adica lipsa respiratiei si circulatiei singelui . Prin contractii ale muschilor cu pierdere de cunostinta dar cu pastrarea lucrului inimii si plaminilor III. Cu timpul piele afectata se cojeste si sectorul afectat capata infatisare normala. Boala dureaza citeva zile in caz de afectare a corneii tratarea ete mult mai indelungata si complicata. Pierderea cunostintei si dereglarea activitatii inimii sau plaminilor (si a inimii si aplaminilor) IV. Sunt stabilite 4 grade ale socului electric: I.