You are on page 1of 23

1.

Detaliati caracteristicile tipurilor de imunitate innascuta/dobandita; activa/pasiva (comparati) Mecanisme innascute (Imunitatea Innascuta) –Prima linie de aparare –Nespecifica Mecanismele Adaptative (Imunitatea Adaptativa) –A doua linie de aparare –Specificitate inalta si memorie

Imunitatea Activa • Lmfocitele sunt activate prin Ag de pe suprafata patogenilor • Imunitatea Activa Naturala - dobandita ca urmare a unei infectii • Imunitatea Activa Artificiala – vaccinare • Necesita un timp suficient pt producerea unor cantitati suficiente de celule B & T pentru a obtine un raspuns eficient. Imunitatea Pasiva (avem Ac) •Organismul nu este trebuie sa intalneasca Ag pentru a produce Ac. •Celulele B & T nu sunt activate iar plasmocitele nu produc Ac. • Ac apar imediat in sange dar efectul lor protector este doar temporar. Imunitatea Pasiva Naturala (Ac materni) •Ac materni traverseaza placenta spre fat unde persista cateva luni. •Colostrum (primul lapte matern) contine cantitai importante de IgA care se ataseaza pe suprafata intestinala a n -n si apoi trec in sange Imunitatea Pasiva Artificiala Utilizata in cazul necesitatii unui RI rapid (ex dupa infectia tetanica). • Sunt injectati Ac umani (tetanos: antitoxina tetanica). • Ac provin din sangele donatorilor sanatosi vaccinati antitetanic recent. • ofera o protectie de scurta durata (Ac sunt distrusi de fagocite in splina si ficat). 2. Prezentati caracteristicile generale ale receptorilor imunitatii innascute (tipuri, liganzii lor exemple) Liganzii microbieni recunoscuti in RII •Pot fi recunoscuti in starea lor naturala* numai de celulele SII •Cunoscuti drept pathogen-associated molecular patterns (PAMPs)

Memorie imunologica .1st line of defense SGR S adaptativ Generati somatic -recunosc self & non-self .Nr limitat ((102) -detecteaza molecule de pe bacterii .Fiecare individ are propriul set de receptori . -”mosteniti genetic”→ comuni tuturor indivizilor .Asemanatori pe toate celulele II.Nr enorm** .2nd line of defense Recunoasterea self-ului Este importanta pentru ca permite celulelor unui organism multicelular sa (se) recunoasca daca •celulele cu care vin in contact apartin aceluiasi organism •interactiunea cu ele este sigura •Structurile caracteristice self-ului lipsesc in mod normal de pe •Celulele microbilor invazivi •Celulele anormale proprii (maligne) •Celulele altor indivizi din aceeasi specie .•Sunt prezenti la toti microbii •PAMPs sunt recunoscute nu numai de animale dar si de plante > RII a aparut inaintea impartirii in regnuri RECEPTORI CELULARI PRR S.Fiecare celula efectoare B/T are receptor unic . Innascut Receptori preformati -recunosc structurile straine (non-self) .

•Celulele care se transforma (malign /infectios) devin “anormale” → isi reduc/ elimina expresia moleculelor MHC I 3.Recunoasterea self-ului si a absentei self-ului •Fiecare celula proprie (self) prezinta o “CI” reprezentata de un set de molecule de suprafata denumite “major hstocompatibil ity complex I” (MHC I) •MHC I trebuie sa fie prezente pe toate celulele normale nucleate din organism. Definiti antigenul si explicati clasificarile sale (exemplificati) Antigen: • orice substanta* • origine exogena/ endogena care poate fi recunoscuta de prin receptorii specifici ** (SGR) • membranari (ai limfocitelor) • solubili (Ac) si este capabla sa stimuleze un RI specific Ag bacteriene –Ag capsulare (a) –Ag membranare (b) –Ag flagelare (c) –Ag struct fimbrii/pili (d) –Ag rezultate in urma eliberarii de toxine (e) *Toxine: endo/exotoxine Ag parazitare .

–Ag somatice (f) externe/interne –Secretii (polipeptide cu propietati Ag) (g) Ag Exogene •Exotoxine: •Polipeptide ← bacterii G+/• ligand+ toxic •Efecte directe: citopat.Tumor associated Ag (TAA): exprimate pe suprafata celulelor tumorale (conc crescute) si pe suprafata celulelor normale (concentratii scazute) ex CEA. Antigene Virale : Molecule exprimate pe suprafata celulelor infectate ale gazdei 3. neurotoxic •Endotoxine: •LPS ← bacterii G•Efecte sistemice indirecte (CK): febra.Ag Tumorale : Ag prezente pe suprafata celulelor tumorale a. CID Antigene Endogene 1. citotoxic. b.Tumor specific Ag (TSA): exprimate doar pe suprafata celulelor tumorale NU si pe cea a celulelor normale. hTA.Imunogene/Ag complete: . 2. Autoantigene: Ag care declanseaza reactii imune impotrica structurilor self: -proprietatile imunologice1.

Haptene/Ag incomplete: –Caracterizate doar prin specificitate –Da recunoastere specifica → Nu activare → Limfocite efectoare → Ø RI Ag T-dependente : –Necesita prezenta Th –Declaseaza RIU si/sau RIC –Determina producerea de IgG.–Caracterizate prin: specificitate & imunogenicitate –Da recunoastere specifica→ Da activare → Limfocite efectoare → Da RI 2. IgM. IgA –Natura: proteica (majoritatea) –Prezinta n tipuri de DA Ag T-independente: —NU necesita prezenta Th —Declaseaza numai RIU —Determina producerea de IgM —Natura: polizaharidica (majoritatea) —Prezinta DA unic /DA repetitiv .

Complexitatea & Heterogenicitatea 4. Specificitatea/Antigenicitatea capacitatea unui Ag de a se combina in mod specific cu Ac corespunzator (sau cu receptorul specific al limfocitului T). solubili-Ac si/sau receptori membranari) Ex: Haptenele = molecule care se leaga specific la Ac sau la receptori membranari.Imunogenicitatea capacitatea unui Ag de a stimula sistemul imun propriu pentru a induce un RI specific.Fondul genetic 2.4.Foreignness 2.Procesabilitatea Extrinseci1. Definiti carcteristicile antigenului si prezentati conditiile de obtinere ale acestora 1. 2.Gradul de maturitate si imunocompetenta 1. Doza imunogenului 2. Adjuvanti . Specificitatea/Antigenicitatea “Capacitatea Ag de a interactiona specific numai cu receptorii antigenici a carui producti e a fost declansata de acel stimulul antigenic” (ex.Dimensiunea (GM) 3. Calea de administrare 3. totusi nu pot induce RI specific independent (non-imunogenice) Toate moleculele imunogenice prezinta specificitate/antigenicitate Reversul nu este adevarat Conditii de imunogenicitate -Intrinseci 1. Imunogenicitatea = Capacitatea de a declansa un RIU/RIC II.Proprietatile chimice 5.

steozii si lipidele sunt slab imunogene Aminoacizii : non-imunogene Haptenele : non-imunogene Extrinseci A. Factori genetici (individ.Dimensiunea (GM): •Proteine cu GM > 10 kDa sunt puternic imunogene •Proteine cu GM <500-10 kDa sunt slabe imunogen 3.Conditii de imunogenicitate -IntrinseciOrice molecula care nu este recunoscuta drept self Gradul de imunogenicitate depinde de nivelul de indepartare pe scara evolutiei filogenetice 1. Phe) creste imunogenicitatea • Proteinele : structurile primara. tertiara si cuaternara →cresc imunogenicitatea Procesabilitatea: Macromoleculele care nu pot fi degradate enzimatic sunt slab imunogene Macromoleculele mari insolubile sunt mai puternic imunogene decat cele mici si solubile Polipeptidele ce contin L-AA sunt mai puternic imunogene decat polipeptidele ce contin D-AA Carbohidratii. Complexitatea & Heterogenicitatea • Homopolimerii sunt lipsiti de imunogenicitate in ciuda GM mari • Copolmerii (diferiti AA) prezinta imunogenicitate • + AA aromatici (Tyr. specie) . Rh • Autoantigen: Agntigene proprii care in anumite conditii (trumatisme)→ RI 2. secundara.Factori care tin de gazda 1. Foreignness/ Non-self • Ag xenogenic: Antigene provenite de la o alta specie ex: LPS • Antigen allogenic: Antigene provenite de la indivizi diferiti care apartin aceleiasi specii ex : Ag sistemului ABO.

Doza 2. sex. T 2. Definitia si clasificarea epitopilor .2. Gradul de maturitate si imunocompetenta 3.Calea de administrare 3. Factori care tin de administrarea Ag 1. starea de sanatate B. Calea de administrare Subcutanata > intraperitoneala > intravenoasa / digestiva Ex: subcutanata → gg limfatici intravenoasa → splina 3.Adjuvanti Imunoresponsivitatea este codificata intr-o subregiune a genelor MHC Proteinele codificate de MHC joaca un rol central in determinarea gradului de imunoresponsivitate la un antigen Intensitatea Raspunsul imun este influentat de genele ce codifica: 1.Receptorii celulelor imunocompetente B.Proteinele implicate in mecanismele imune Factori care tin de administrarea Ag 1. Adjuvanti Substante care cresc imunogenicitatea unui Ag atunci cand este amestecata si injectata impreuna cu acesta. Adjuvanti sunt utilizati pentru a amplifica RI atunci cand: •Ag are imunogenicitate scazuta •Cantitatile de Ag disponibile sunt foarte mici 5.Doza imunogenica -Dozele scazute de Ag → nu reusesc sa activeze suficiente clone cellare → lipsa de RI -Dozele foarte mari de Ag → Limfocitele intra in stare de non-responsivitate -Doza unica → RI redus/0 -Dozele repetate amplifica proliferarea clonala B&T 2. Varsta.

numar & conformatie) poate afecta specificitatea Ag. dupa accesabilitate I. Determinantul antigenic reprezinta locusul de combinare a Ag cu Ac→ baza structurala chimica a legarii Ac Clasificarea epitopilor 1. dominanti (functionali): -DA dispusi pe suprafata Ag c . dupa structura si localizare liniari / secventiali • constituiti 8-15 AA dispusi “in serie” • caracter amfipatic: contin AA hidrofili si hidrofobi • localizati in interiorul structurii Ag nativ • recunoscuti in urma cooperarii celulare de catre L T conformationali: • constituiti 8-20 AA → juxtapunere prin foldare → structura tertiara/cuaternara • caracter hidrofil • localizati la exteriorul Ag nativ • recunoscuti de receptori solubili ai limfocitelor B (Ac) 2.pot fi usor accesibili BCR II.Determinantii Antigenici (epitopi) = unitatea structurala si functionala elementara a unei molecule antigenica Decide specificitatea antigenului o modificare mica (compozitia chimica. sechestrati: -DA dispusi in interiorul Ag si c nu pot fi recunoscuti de (BCR/Ac) fara prelucrare prealabila .

Interne: mucoase tract GI. respirator.6. RNA-ze. φ -defensine. • Atasarea microbilor • Dezvoltarea microbilor Glandele cutanate→ pH acid. Biologice Suprafete epiteliale A.b. sare • Substante antibacteriene Dermis: • Molecule : a.Externe: tesut cutanat B. Mφ) Microbii Comensali – inhiba colonizarea cu alti microbi Mucoasa epiteliala • Localizare → tracturi: – Respirator – Digestiv – Urogenital • jonctiuni stranse interepiteliale • mucus: mucine . urogenital Incorporeaza si •barierele chimice & biologice Epidermul (stratul cornos): impiedica: • Deshidratarea. Fizice II. Chimice III. Prezentati tipurile de bariere naturale de aparare si detaliati componentele si caracteristicile lor Bariere naturale: I. cathelicidine. DNA-ze • Celule (fagocite: Ne.

fungica Cathelicidine: . Sare 2. β defensine.5 (cutanat Secretii antibacteriene: 1.• cili epiteliali: miscari • miscari peristaltice pH: ~1. DNA-aze. •enzime: RNA-aze. cathelicidine.5 (stomac)-~ 5. biliari) • enzime Defensine •Structura: -35AA)→3 lanturi •Produse: •Actiuni: -bacter.Tract gastrointestinal: •α defensine (criptidine) •Acizi (HCl.Cutanat: •α. Lizozim •AG.

Factori solubili III.•Structura: -37)* •Produse: •Actiuni: -bact. Precizati sistemele componente ale apararii innascute.Plasmocite: celule B secretoare Ac . descrieti caracteristicile functionale ale principalelor tipuri de celule care apartin imunitatii innascute A doua linie Componente: I. NK 2. B.Limfocite: T. NK B. Celule 1. Mecanisme: inflamatie Celulele A. fungi eutralizarea LPS Factori fiziologici: •Temperatura corpului •Presiunea pulmonara a oxigenului 7. Fagocite II.

2% limfocitele din splina Functii: Celulele tumorale Celulele infectate viral Bacterii. eozinofile si bazofile: granulocite circulante in sange Monocite: in sange •Nuclei cu forma asemanatoare cu boabele de fasole •Precursorii macrofagelor Macrophage: in tesuturi: •Celulele fagocitare mononucleare MACROFAGELE sunt MONOCITE care au iesit din circulatie si s-au stabilit in tesuturi Celulele NK Definitie : limfocite granulare mari limfocite citotoxice ale II Sursa : Precursori din maduva osoasa Localizare: 10% .Celule dendritice: fagociteaza. ingerarea si distrugerea microorganismelor patogene Tipuri –Leucocite polimorfonucleare: –Neutrofile. paraziti .Monocite/macrofage: fagocite (circulatie/tesuturi) D.C. proceseaza si prezinta Fagocitele nespecifice Neutrofile Eozinofile Macrofage Celulele fagocitare Definitie: Celule specializate pentru capturarea. fungi.15% limfocitele periferice 1% .

Origine 2.structura chimica 2.Localizarea 3.DAMPs 1.PAMPs 1.Citotoxice pt Responsabile pt citotoxicitatea celulara dependenta de Ac (Ab –dependent cell mediated cytotoxicity.HSP* 2. cai de semnalizare (enumerare) TLR Recunosc: 1. ADCC) 8. HMGB1* . distributie. TLR: clasificare. liganzi.

. IFN 9. CC. low in NK cells and T cells Plasmacytoid percursor DCs. NK.Activarea kinazelor 5. DCs. PMLs. CAM. PMLs.Activarea factorilor de transcriptie 6. Detaliati caractersticile receptorilor non-TLR Receptorii tip C lectinici (C-Type lectin Receptors) •Structura: -recognition domains. and T cells High expression in B cells. plasmacytoid percursor DCs Monocytes. but not on lymphocytes Monocytes. NK cells. plasmacytoid precursor DCs Not Determined TLR-L •Activarea cailor de semnalizare intracelulara→ •+ factorilor de transcriptie (Nfkβ/ IRF)→ •↑ rata de transcriptie a genelor → •Produsi: protein –Raspuns inflamator –Activitate antivirala Recunoasterea L 2. PMLs. B cells. upregulated on epithelial and endothelial cells Macrophages. ECs.Dimerizarea TLR (TIR) 3. CRD). immature DCs.Distributia TLR Receptor TLR1 TLR2 TLR3* TLR4 TLR5 TLR6 TLR7 TLR8 TLR9 TLR10 TLR11 cell type Ubiquitous DCs. macrophages.Recrutarea proteinelor adaptor 4. lower on monocytes and NK cells B cells. and microglial cells B cells. epithelial.Cresterea ratei de transcriptie a genelor CK. and monocytes DC and NK cells.

CD206) -manoza. CD Scavenger – receptori Structura eterogena: •Rol: fagocitoza Receptorii N-formil Structura : Domeniul de recunoastere: bucle etracelulare responsabile →legarea rest N-for-Met-Leu-Phe (Nfor-MLF) Domeniul “efector” :helix transmembranar + → semnalizare intracelelara •Rol: .•Rol: stimuleaza Tip I: -like fagocitoza Tip II Dectinele: • Structura: 1 CRD • Rol: Leaga componente fungice→ + secretia CK pro-inflamatorii→+ inflamatia Tip III: receptorul pentru manoza (MBL. L-fucoza si N-actil-D-glucozamina •Rol: se ataseaza membranelor patogenelor → +fagocitoza Mφ.

PAMPs: 2. M. 7-9 Liganzi PAMs DAMPs Molecule microbiene: CpG (DNA prokaryote). ATPextracelular* . LPS: DAMP cristale urat RNA viral Citoplasma fagocitelor NOD 1. ssRNA Peptidoglicani (perete bact). muramil dipeptide. flageline.-MLF) → chemoatractie → + fagocitoza inflamatia 10. altele) exemple TLR3. calciul pirofosfat deshidratat (CPPD).2 NALP fam (inflamazomi) Citoplasma CD.Produse de mediu: monosodic (MSU**). alte cellule: fibroblasti RIG-I MDA-5 NOD-like receptor (NLR) •Nomenclatura: Nucleotide Oligomerization Domain R •Structura: familie ~ 20 proteine citosolice diferite •Liganzi: 1.Detaliati caracteristicile receptorilor citosolici Receptori citosolici localizare Membrane endosome: fagocite (CD.DAMPs: 3. Ac nucleici virali:dsRNA.

Structura generala: de recrutarea a caspazelor Protein Membrii: Cs (den. anterioara: receptori NA*LPs) Functii: –Recunosc moleculele endogene (DAMPs) / PAMPs –Formeaza oligomeri care activeaza caspazele inflamatorii ( inflamazomi) –Determina clivarea → activarea IL-1→inflamatie RIG-like R (RLR) •Receptori pentru –dsRNA: recunosc virusurile RNA –ssRNA: recunosc virusurile DNA (transcriere) Structura: Domeniu recunoastere: RNA-helicaze: Domeniu efector: 2 domenii de recrutare al caspazelor (CARD-like) MDA-5: melanoma diffrentiation-associated gene 5. RIG-I: retinoic acid-inducible gene I Functii RLR –RIG-I –MDA-5 Functii: •Recunosc moleculele de origine virala citosolice •Semnalizare →→ .2) Ps (den. anterioara: receptori NOD→NOD1.

Distrugerea / degradarea Activarea Fagocitelor Distrugerea patogenului 1.Celulelor tumorale 2.Celulelor infectate viral 3.Respingerea grefei .Fagocitoza 1.Recunoasterea si atasamentul 2.Captarea 3.Activarea IRFs: Mecanisme efectoare ale fagocitelor (II) •Distrugerea patogenului: –fagocitoza → inflamatie –Captarea patogenului → procesare →prezentare de Ag •Secretie: – CKs.Activarea NfκB: –Activarea altor celule SII & SIA –Stimularea activitatii celulelor II –Chemotaxis alte celule –Semnale activatoare celule SIA 1. CCs:→ Inflamatie (acuta) –CK→ semnale activatoare pt celulele SIA – CK: IFNs → Antiviral defense •Altele: –participa la homeostazia lipidica (scavenger R ) Celule NK •Prima line de aparare impotriva: 1. CAMs.Altor patogeni intracelulari •Implicate in: 4.

IL-10) •Activitate citolitica redusa –Rare: CD3-CD56-CD16+ •Activitate citolitica foarte redusa •Secreta numai cant scazute de CK Receptori* Kill Activator Receptors (KAR) caracteristici Kill Inhibitor Receptors (KIR) Recunoastere: celulele proprii infectate celulele proprii modificate Recunoastere: Lig (P/DAMP) → cel proprii modificate (KAR) (Nespecifica) Lig (MHC I) → cel proprii nucleate N (KIR) Activare: echilibru semnalele activatoare ~ inhibitoare Actiuni: liza celulelor-tinta secreta CK implicate in apararea antivirala ce recunosc NK? Prezenta & absenta Selfului : MHC I: HLA-A. -Cw.Avortul Spontan caracteristici Denumirea: semnalizeaza functia citotoxica Localizari: 5-15% populatia limfocitelor circulante splina. MIC-A. TNFα.& CD56+ & CD16 CD3: implicat in transducerea semnalului prin TCR CD56: ? CAM CD16: receptor tip Ig FcγRIIIA →rec reg ct a molec IgG→ fctie efectoarea NK (ADCC) 3 Subseturi –Majoritatea: CD3.5. MIC-B.Autoimunitate 6. ficat. -Bw. B) Receptorii Activatori ai NK (KAR) •Celulele nucleate self N (sanatoase) . uter Identificare: CD3. (MHC I chain-related proteins type A. -G •Self-ul indus/ modificat: proteine care semnalizeaza stresul celular: HSP.CD56dimCD16+ •Contin perforine si granzyme→fctia principala:citolitica •Moduleaza secretia CK –Minoritate: CD3_CD56brightCD16•Secreta cant crescute de CK (IFNγ.

HSP ) –NK “recunoaste” tinta ca ‘non-self’ ex proteine virale + molecule MHC-like –DA liza celulara: degranularea perforinei & granzimelor Receptorii Inhibitori ai NK (KIR) •Celulele nucleate self N (sanatoase) –Legarea ligandului la receptorul NK → semnal inhibitor –NK ‘recunoaste’ tinta drept celula self + N (sanatoasa)→ –NK se detaseaza fara sa lizeze celula •Celule infectate/transformate malign –Pierderea ligandului inhibitor (ex moleculele HLA cls I)→ Nu semnal inhibitor → –NK ‘recunoaste’ tinta drept celula self absent ‘missing self’ –DA liza celulara: degranularea perforinei &granzimelor Mecanisme efectoare NK 1. Interferoni: caracteristici.Secretie de citokine: 14.Citotoxicitate directa 2. B. efecte Familie de proteine & glicoproteine secretate in mod natural → – fiecare tip de proteina prezinta efecte biologice similare dar nu identice virusuri . mecanism de actiune. sanatoasa –NK se detaseaza fara sa lizeze celula-tinta •Celule infectate/transformate malign –Legarea ligand la NK → Da semnal activator –NK “recunoaste” tinta ca fiind “self indus” (ex proteine de stres MIC-A.–Nu ligand pt a fi legat de KAR → Nu transmite semnal activator –NK “recunoaste” tinta ca fiind N.

tumori.mobilizeaza NKs Mecanism general de actiune al IFN tesut infectat viral → secretie IFN → difuza in mediul extracelular→ celulele adiacente→ IFN se leaga de receptorii pt IFN de pe mb acestor celule→ activeaza productia PKR*→ blocheaza sinteza proteinelor proprii virusului Interferonii tip I Alpha: produs de leucocite Beta: produs de fibroblaste •Receptori: interferon cell receptors type 1: • stimul pt expresie: infectie virala • afinitati de legare diferite • efecte biologice similare •Rol •Mobilizeaza linia I de aparare impotriva μorganismelor patogene Tip II (gamma) Gamma: produs de •TH1.• celulel sistemului imun : NK. alti stimuli biologici Principalele functii ale familiei IFN 1. lymphocytes • celulele eukaryotice ca raspuns la infectii virale.stimuleaza celulele sanatoase care se afla in vecinatatea unor celule infectate viral 1. CTLs NK •L B & APC profesionale • activarea imuna •Statusul inflamator* . activeaza macrofagele 2.