1. Prezentarea generala 1.1. Hidrografia Bazinul hidrografic al Dunării ocupa circa 10% din suprafaţa continentului. Prin lungimea de 2.

780 km, suprafaţa bazinului hidrografic de peste 801.463 km2 si prin debitul mediu multianual de aproximativ 6500 m3/s, Dunărea, după Volga, este al doilea fluviu din Europa. 97.4% din suprafaţa României este situata in bazinul hidrografic al Dunării, ceea ce reprezintă 29% din suprafaţa bazinului Dunării, fiind tara cu cea mai mare suprafaţa in bazinul Dunării. De asemenea 37,7% din lungimea Dunării se afla pe teritoriul României. Datorita repartiţiei elementelor fizico-geografice cat si caracterului regimului hidrologic, Dunărea se împarte in trei sectoare: Dunărea superioara (izvor - Viena), Dunărea mijlocie (Viena – Porţile de Fier) si Dunărea inferioara (Porţile de Fier – Marea Neagra). Cursul inferior al Dunării inferioare formează graniţa de stat a României cu Serbia Montenegru si Bulgaria. Cursul inferior al Dunării se caracterizează printr-o mare complexitate, fiind constituit din mai multe sectoare cu caractere specifice (fig. 1.1.). Afluenţii importanţi ai Dunării din sunt reprezentaţi de râurile balcanice Timoc, Lom, Ogosta, Iscar, Vit, Osam si Iantra pe malul drept si Jiu, Olt, Vedea si Arges, Ialomiţa, Siretul si Prutul. Resursele de apa ale Dunării in secţiunea Baziaș sunt de 175,6 miliarde m 3 din care 30 miliarde m3 sunt resurse tehnic utilizabile. S-a constatat ca pe sectorul romanesc al Dunării s-au produs importante modificări in regimul scurgerii, aluviunilor si morfologiei. Aceste modificări se datoresc atât unor schimbări climatice la scara bazinului Dunării, dar mai ales unor schimbări generate de activitățile umane, prin executarea unor lucrări hidrotehnice de amenajare a întregului bazin si albiei Dunării. 1.2. Lunca inundabila a Dunării Sistemul de zone umede al Dunării inferioare a fost supus in special in perioada 1950-1989 unor variate si complexe presiuni antropice, care au condus la dispariţia a aprox. 80% din ecosistemele naturale si seminaturale, prin transformarea

acestora in ecosisteme controlate de om, subvenţionate energetic si material pentru producţia agricola, masa lemnoasa si pentru producţia piscicola intensiva . Pana la începutul anilor 1950 (considerata perioada de referinţa pentru aceste ecosisteme), mai mult de 90% din suprafaţa totala de peste 10.000 km2 ocupata de sistemul de zone umede al Dunării inferioare constituia un model de ecosisteme naturale si seminaturale. Acesta avea in componenta sa aproximativ 45% ecosisteme acvatice permanente (lacuri, bălti, japşe, mlaştini, canale, braţe ale Dunării), < 35% zone inundabile mai mult de 3-4 luni/ an, 15-20% grinduri fluviale si maritime, dune de nisip, precum si terenuri sărăturate inundabile 1 sau maxim 2 luni/an. La nivelul sistemului de zone umede se diferenţiau 4 complexe de ecosisteme: · Zonele inundabile in sectorul fluvial cuprins intre km 840 si km 365, cu o suprafaţa totala de aprox. 1500 km2; · Delta interioara a Dunării cu o suprafaţa de aprox. 2413 km2 distribuita in lungul sectorului fluvial cuprins intre km 365-170; · Zonele inundabile (701 km2) cuprinse intre Brăila si Ceatal Ismail; · Delta propriu-zisa a Dunării, cu o suprafaţa de peste 4178 km2 din care 1145 km2 reprezintă complexul lagunar Razelm-Sinoe. Complexele ecologice ale acestui sistem produceau anual o gama larga si cantități însemnate de resurse regenerabile (ex: > 20 KT peste; aprox. 2x10 5m3 de masa lemnoasa; > 500KT biomasa de stuf si papura; aprox. 150 KT produse agricole vegetale si animale - in principal porumb, legume, carne) si îndeplineau rolul unui sistem tampon foarte eficient intre componentele bazinului hidrografic, fluviul Dunărea si N-V Marii Negre. De asemenea îndeplineau si rolul de sistem suport pentru cuibărit, depunere a icrelor si hrănire pentru un număr mare de specii migratoare sau semi-migratoare de pasări si peşti si rolul de habitat pentru 1688 si respectiv 3735 specii de plante si animale (Antipa 1910, Baboianu 1998, Staras si colab. 1994, Vadineanu si colab. 1998). In prezent primele trei complexe de ecosisteme din lunca Dunării se caracterizează prin transformarea lor in suprafeţe predominant agricole, cel mai mare procent de suprafeţe agricole regăsindu-se intre km 840 si 170 (>80%) . Repartiţia folosinţelor din lunca Dunării este indicata in fig.1.2., unde sunt prezentate modificările structurale ale sistemului de zone umede in perioada 1950-1989.

1.1. 1. se prezinta debitele de apa medii multianuale si debitele medii multianuale de aluviuni in suspensie la principalele statii hidrometrice de pe sectorul inferior al Dunarii pentru perioada 1930 – 2000.1. Tabel 2. 2. comparativ cu regimul cursurilor de ape interioare pentru care raportul amintit anterior variaza intre 1/200 si 1/2000. Caracteristicile regimului hidrologic al Dunarii .5 septembrie 2003. se prezinta hidrografele a doi ani caracteristici pentru regimul hidroglogic al Dunarii.  Fluviul Dunarea Regimul hidrologic al fluviului Dunarii este relativ uniform. Caracterizarea apelor de suprafata 2.1. In tab. Pe Dunare cel mai mic debit inregistrat la Orsova in perioada de observatii (1838 – 2003) a fost de 1500 m3/s si s-a produs in perioada 3 . Modificari in structura sistemului de zone umede a Dunarii inferioare 2. Categorii de ape de suprafata Categoriile de ape de suprafata considerate sunt fluviul Dunarea si lacurile de acumulare Portile de Fier I si II.2.1. unul ploios 1970 cand s-a inregistrat un debit maxim de 13710 m3/s si celalalt secetos 2003 cand s-a produs cea mai severa seceta la nivelul bazinului hidrografic al Dunarii. raportul intre debitul minim si debitul maxim este de 1/10. In fig.Fig. 2.

Debitele de aluviuni in suspensie transportate de Dunăre in ultimul secol in secţiunea Isaccea au scăzut foarte mult datorita realizării de lacuri de acumulare in bazinul Dunării (fig. Braila 167 6130 1232 7.). crt.3 ori. Statia hidrometrica Lungimea (km) Debitul de apa mediu multianual (m3/s) Debitul mediu multianual de aluviuni in suspensii (kg/s) 1. Chiciu .4x106 t/an la 53x106 t/an datorita realizării a numeroase lacuri de acumulare. respectiv de la 53x106 t/an la 30x106 t/an datorita continuării intrării in funcţiune a numeroase lacuri de acumulare din tot bazinul Dunării si acumulării Porţile de Fier I. astfel: · in perioada 1900 – 1950 debitul anual de aluviuni in suspensie a scăzut de 1. respectiv de la 69. .8 ori. in special in bazinul superior al Dunării. Turnu Severin 931 5552 758 4. · in perioada 1950 – 1980 debitele anuale de aluviuni in suspensie au scăzut de 1.Calarasi 378 6134 1220 6. 2. Ceatal Izmail 80 6460 1358 Debitele maxime de apa produse pe fluviul Dunărea in secţiunea Isaccea au crescut cu 5% datorita îndiguirii luncii Dunării.2. · in perioada 1980 – 2000 s-a constatat o uşoara creştere a debitelor de aluviuni transportate de Dunăre datorita colmatării lacurilor si creşterii proceselor de eroziune.Nr.1. Bazias 1072 5491 967 2. Orsova 957 5596 711 3. Gruia 858 5565 795 5.

ce se caracterizează printr-un relief uşor ondulat la limita cu ecoregiunea 10. ce a necesitat redefiniri si precizări ulterioare ale limitelor ecoregiunilor.2.2. geologie predominant silicioasa. pedologiei.2. Definirea tipologiei abiotice a fluviului Dunărea s-a bazat pe o combinaţie a sistemului A si sistemului B prevăzut in anexa II a Directivei Cadru. Ecoregiuni. utilizând date si informaţii din domeniile geografiei. Definirea tipologiei s-a realizat prin doua abordări fundamentale :  Abordarea top-down denumita si abordare abiotica se bazează pe folosirea parametrilor presupuşi a se afla in relaţie indirecta cu compoziţia comunită ților biologice. soluri cernoziomice si soluri gri. pe baza caracteristicilor ecologice si distribuţiei geografice a faunei acvatice reprezentând o abordare generala. altitudini sub 500 m. hidrologiei. geologiei. utilizând contribuţiile naţionale ale tarilor dunărene. Tipologia Tipologia fluviului Dunărea a fost realizata pe baza unui sistem armonizat la nivelul Dunării. Pentru delimitarea si caracterizarea tipurilor abiotice ale fluviului Dunărea sau utilizat in principal următoarele elemente : . fiind elaborata in cadrul Proiectului GEF/UNDP Danube Regional Project – Tipologia si condiţiile de referinţă pentru fluviul Dunărea . In conformitate cu anexa XI a Directivei Cadru. Ecoregiuni. Delimitarea si caracterizarea ecoregiunilor reprezintă un element fundamental in definirea tipologiei apelor de suprafaţa si stabilirea condiţiilor de referinţă.  Abordarea bottom-up denumita si abordare biotica se bazează pe măsurători directe ale variabilității comunităților biologice. păduri de foioase si zone agricole. tipologia si condiţii de referinţă pentru fluviul Dunărea Ecoregiuni Delimitarea ecoregiunilor din anexa XI a Directivei Cadru 2000/60/EC a fost realizata de către Ilies (1978). reprezetând o abordare de tip ≪efect-cauza≫. climatologiei si hidrobiologiei. fluviul Dunărea aparţine Ecoregiunii Pontice* (12). tipologia si condiţii de referinţă 2. fiind o abordare de tip ≪ cauza-efect ≫ .1.

Identificarea presiunilor 2.1. respectiv: cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2).15) Criterii semnificative pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice .4.2. pietriş (D = 2 – 70 mm).2. Urbanizare Informaţiile despre tipurile si mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de apa de suprafaţa din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute si monitorizate in scopul identificării corpurilor de apa puternic modificate.05 – 0. nisip (D = 0. calcaroase si organice. Arges-Vedea. iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase. argila (D < 0.05 – 2 mm). (Fig.005 mm).Altitudinea bazinului a fost caracterizata prin domeniile <200m.005 mm). 2. Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat urmatorii constituenti: bolovăniş (D= 70 – 200 mm). Jiu. care definesc principalele unităţi de relief: câmpii. Cele mai importante folosinţe ale fluviului Dunărea sunt reprezentate de : Producerea de energie electrica. mal (D = 0.4. Olt. Surse punctuale si difuze de poluare semnificative Sursele punctuale si difuze de poluare semnificative sunt prezentate detaliat in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat. Buzau-Ialomita si Dobrogea.4. datorita lucrărilor hidrotehnice realizate. Presiuni hidromorfologice semnificative Fluviul Dunărea se caracterizează printr-un grad mare de amenajare. Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat in considerare suprafaţa bazinului. Aparare împotriva inundaţiilor. Navigatie. determinate de folosinţele pentru care au fost create. 2.

piscicultura si agrementul. Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apa care sunt afectate semnificativ de prezenta presiunilor hidromorfologice. prezentate in tabelul 2. Din multitudinea activităților desfășurate pe ape sau care au legătura cu apele. Principalele folosinţe ale sistemului sunt: producerea de energie electrica si ameliorarea condiţiilor de navigaţie.5x109m3 se întind de la confluenta cu raul Tisa până la km 863.  Sistemul hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II Sistemul hidroenergetic si de navigaţie Porţile de Fier I si Porţile de Fier II exploatat pe baza de parteneriat de partea romana si partea sarbo-muntenegreana. determinata pe baza unor criterii bine determinate. Caracteristicile acumularilor Portile de Fier I pe sectorul romanesc si Portile de Fier II sunt urmatoarele:  Portile de Fier I Suprafata acumularii la NNR: 104.4. pe teritoriul romanesc începând de la km 1075 pana la km 943 (acumularea Porţile de Fier I=PDFI) si de la km 943 (PDFI) pana la km 863 (acumularea Portile de Fier II).000 mc Construcţia sistemului hidroenergetic Porţile de Fier* s-a terminat in 1986 (pentru Porţile de Fier I in 1972 si pentru Porţile de Fier II in 1986). numai unele dintre ele exercita asupra acestora o presiune semnificativa. Lacurile de acumulare cu un volum de aprox.100. magnitudinea presiunii si efectele acestora asupra ecosistemelor.000.000 mc  Portile de Fier II Suprafata acumularii la NNR :400kmp Volumul la NNR: 800. centralele de la principal zona . 4 kmp Volumul la NNR: 2. Ca folosinţe secundare se pot enumera regularizarea debitelor pe Dunăre.Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunarii si iau in considerare tipurile de lucrări hidrotehnice. este o lucrare de barare transversală ce are ca efecte majore întreruperea conectivitatii longitudinale si alterarea caracteristicilor hidromorfologice. alimentarea cu apa industriala. cuprinzand in Defileului Dunarii (situat intre localitatile Bazias si Orsova). 3.000.

Pe teritoriul romanesc al Dunării exista 5 porturi importante: Turnu – Severin. In prezent procentul de indiguri a fost de 73% pentru sectorul situat intre Portile de Fier II – Calarasi. asigurând trecerea navelor dintr-un bief in altul pe fluviul Dunărea.  Lucrările de îndiguire Îndiguirile afectează fluviul Dunărea pe toata lungimea sa. 2001).  Ecluzele. Ecluzele sunt componente ale sistemului hidronergetic si de navigaţie Porţile de Fier. alternând din loc in loc cu zone reduse decurgere in regim liber. senalul navigabil si amenajările portuare Fluviul Dunărea este ruta de navigaţie pe tot sectorul romanesc.Porţile de Fier I cumulând o putere instalata de 2160 MW (1/2 pentru România). Principalele presiuni generate de navigaţie sunt: modificarea morfologiei albiei prin escavarea senalului navigabil si eroziunea malurilor datorita valurilor create de nave. iar cele de la Porţile de Fier II o putere instalata de 500 MW (1/2 pentru România).3. 92% pentru sectorul Calarasi – Brăila si 83% pentru sectorul situata intre Braila – Ceatal Ismail. in special la sfârșitul anilor 50 ’. exprimata prin dispariţia sistemelor naturale si înlocuirea acestora cu sisteme dominate de om (Vadineanu. Proiecte viitoare de infrastructura . Construcţia digurilor pe sectorul romanesc al Dunării a început in secolul XVI. lucrările fiind intensificate in sec.5. Digurile sunt poziţionate la o distanta de 200-300m de cursul apei si au ca scop principal apărarea împotriva inundaţiilor.4. Galaţi si Tulcea. Calarasi. Giurgiu. XIX si XX. sectorul cel mai afectat de îndiguiri fiind cel situat intre km 604-182. pentru folosinţa navigabila realizându-se numeroase lucrări care pot reprezenta presiuni importante. Construcţia digurilor a determinat la nivelul diferitelor sectoare ale luncii inundabile a Dunării schimbarea structurii si funcţiilor acesteia. 2.

Aceste viitoare proiecte de infrastructura sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art. (c) motivele acestor modificări sau degradări sunt de interes public deosebit si/sau beneficiile aduse mediului sau societății de realizare a obiectivelor stabilite in paragraful 1 (DCA-Art. apărare împotriva inundaţiilor. Totodată trebuie avuta in vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte.. in principal. exista un număr de proiecte propuse pentru navigaţie. 13 iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani.4. Este destul de dificil de a cuantifica presiunile si impactul produs de aceste proiecte.Pe lângă degradarea semnificativa produsa de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apa. si (d) obiectivele beneficiare deservite de acele modificări sau degradări ale corpurilor de apa.– in diferite stadii de planificare care pot contribui de asemenea la alterarea fizica a corpurilor de apa.Obiective de mediu) sunt depasite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sanatatii umane. (b) motivele acestor modificări sau degradări sunt stabilite in mod specific si explicate in Planul de management la nivel de bazin hidrografic.7– si anume: (a) sunt luate toate etapele posibile pentru reducerea impactului negativ asupra starii corpurilor de apa. dar este posibil ca implementarea lor sa conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apa . In consecinţa aceste proiecte vor fi supuse unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si /sau unor evaluări de mediu strategice in timpul fazelor de planificare. fiind posibil ca implementarea acestor proiecte sa conducă la deterioarea stării corpurilor de apa. La nivelul Dunării se afla o serie de proiecte in stadiu de planificare si elaborare care au ca scop.4. 2. Aceste proiecte vor genera presiuni si efecte similare celor descrise in cap. cerut conform art. imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe .5.1. care sunt o opţiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului. din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijloace. deoarece este posibil ca uneori acestea sa producă efecte transfrontaliere. menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile.

Totodată el asigura legătura intre Dunărea fluviala si canalul navigabil Dunăre – Marea Neagra ca si cu Dunărea maritima. iar cofinanţarea va fi asigurata de către Guvernul României .bulgar al Dunării si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. canalul Dunăre – Sava. si luând in considerare rezultatele celei de a treia conferinţe de Transport Pan European de la Helsinki. Lucrările sunt amplasate in albia fluviului Dunărea pe sectorul dintre Calarasi (km375) si Brăila (km 175). VII. Unitatea de Coordonare ISPA. Canalul Dunăre – Marea Neagra. Proiectul urmează a fi finanţat de către UE.fluviul Dunărea.A. Sectorul Dunării. partenerul roman. Condiţiile bune de navigaţie sunt foarte importante pentru însemnătatea strategica a Dunării de coridor de transport din porturile fluviale pana in portul Constanta.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre – Programul ISPA EUROPEAID/114893/D/SV/RO – Masura 1 : “Imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre intre Calarasi si Brăila si masuri complementare .A. braţele Dunării : Chilia si Sulina. cuprins intre Calarasi si Brăila (km 375 – km 175) este un sector important al coridorului Pan-European nr. In contextul U N “Memorandumul acordului pentru dezvoltarea coridorului VII de transport Pan – European (Dunărea)”. (Belgia). Faza de proiectare: Proiect tehnic si Documentaţie de licitaţie (Imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre intre Calarasi si Brăila – Faza 3 – 4/54) Technum – Trapec – Tractebel.A. al consorţiului susmenţionat. Proiectul este elaborate de un consorţiu de firme: Technum N. Acestea sunt prezentate succint in continuare. din iunie 1997. (Belgia) având ca lider TECHNUM N. Coridorul VII de transport Pan European se refera la navigaţia interioara pe Dunăre.Lucrări etapa I”. canalul Dunăre – Tisa precum si la principalele infrastructuri portuare situate pe aceste cai navigabile. . Aspectele privind acordurile si avizele necesare proiectului sunt coordonate de societatea Trapec S.V. (România) si Tractebel Development Engineering S. Autoritatea contractanta este Ministerul Transporturilor si Turismului. precum si redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunării.  Asistenta tehnica pentru imbunatatirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun roman. legăturile navigabile dintre Marea Neagra si Dunăre. Trapec S.

Beneficiar Agenţia de implementare ISPA – Ministerul Transporturilor. dupa cum urmează: (1) Sectiunea 1: Portile de Fier II (rkm 863) . Constructiilor si Turismului din Romania Proiectantul lucrarilor este Consortiul de firme: Technum N. Programul de redimensionare ecologică şi economică a incintelor amenajate din Lunca şi Delta Dunării a fost conceput şi lansat pentru a acorda asistenţa Guvernului Romaniei in procesul de planificare strategica pe termen lung.  Studiu de cercetare (COD CPSA 7420.nm 43) – canalul Sulina (Ceatal Sf. incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare raţionala a unui fluviu natural prin realizarea de interventii antropice minime. Desi proiectul pleaca de la ratiuni legate de navigatie. sub coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. 7420. (Romania) si Tractebel Development Engineering S. pentru .Ministerul Transporturilor din Romania.A.Faza proiectului: Memoriu Tehnic necesar emiterii Acordului de Mediu – Administraţia Naţionala pentru Protecţia Mediului . V iar beneficiarul lucrarilor . Trapec S.2 si 3 amplasarea lucrarilor care fac obiectul proiectului se gasesc in albia Dunării si sunt corespunzatoare unor sectoare critice din punct de vedere al navigatiei in conditii optime.V. Unitatea de Coordonare ISPA.Midia Navodari (4) Sectiunea 4: Portul Calafat In cazul sectiunilor 1.73. (Belgia). Proiectul va încerca sa aibă ca rezultat o combinaţie rezonabila intre condiţii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului.74) – Redimensionarea ecologica si economica pe sectorul romanesc al luncii Dunarii proiect realizat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii in colaborare cu alti parteneri.A. toate aspectele implicate vor fi avute in vedere. Gheorghe – nm 34) (3) Sectiunea 3: Canalul Dunare – Marea Neagra si Canalul Poarta Alba .Calarasi/Silistra (rkm 375) (2) Sectiunea 2: Braila (Ceatal Ismail . Proiectul este impartit pe 4 secţiuni. (Belgia) avand ca lider TECHNUM N. Inca din faza caietului de sarcini (termeni de referinta) proiectul a fost conceput sa ia in considerare aspectele de protectie a mediului si studiile si conceptele anterioare privind dezvoltarea fluviului Dunarea si conservarea valorilor sale naturale.

biologica sau bacteriologica a apei. In functie de tipul poluarilor accidentale.  Redimensionarea ecologică şi economică a unor zone desecate in scopuri agricole. precum şi in implementarea efectiva a sarcinilo rprivind prevenirea. care in prezent au fost inundate sau sunt abandonate şi nu mai corespund ţelului pentru care au fost amenajate.atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei.4. ale cărui obiective sunt:  Evaluarea stării actuale a Luncii Dunării şi elaborarea planurilor de management in scopul asigurării managementului integrat. lacuri. SCI/ SPA. peste limitele admise..  Desemnarea zonelor umede din Lunca Dunării. transfrontaliere) asupra resurselor de apa. bazinale. Protejarea diversităţii biologice şi dezvoltarea durabilă reprezintă priorităţi ale Guvernului Roman. care reprezinta alterari bruste de natura fizica. 2. care se inscriu in cerinţele Strategiei Paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi a peisajului.4. Alte tipuri de presiuni antropice Surse cu potential de producere a poluarilor accidentale Calitatea resurselor de apa este influentata intr-o anumita masura si de poluarile accidentale. zăvoaie etc. acestea pot avea magnitudini si efecte diferite (locale.zone naturale in Lunca Dunării. prin definirea metodologiei de realizare a acestui Program. .  Constituirea unor arii protejate . chimica. in scopul creării unei reţele de situri naturale. care şi-au păstrat caracteristicile iniţiale de bălţi. protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. stipulate de Strategia Naţională de Management a Riscului la Inundaţii. care indeplinesc condiţiile necesare pentru a fi declarate zone umede de importanţă internaţională conform Convenţiei de la Ramsar.

Informatiile privind poluarile accidentale cu impact transfrontalier sunt transmise cu ajutorul “Sistemului de prevenire si alarmare a poluarilor accidentelor” (Accidenta Emergency Warning System – AEWS). spargeri de conducte de transport produse petroliere datorita furturilor de combustibil sau uzurii acestora. stocheaza si evacueaza substante care pot ajunge in mod accidental in resursele de apa. sursele de poluare punctiforme ce pot produce poluari accidentale si care si-au elaborat Planuri proprii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale sunt prezentate in cadrul Planurilor de Management ale Spatiilor/Bazinelor hidrografice: Banat. Jiu.Pentru fluviul Dunarea. Buzau-Ialomita si Dobrogea. La nivelul ICPDR a fost pus la punct sistemul AEWS potrivit cerintelor din Articolul 16 al Conventiei de cooperare pentru protectia si utizarea durabila a fluviului Dunarea. Din analiza celor 6 cazuri de poluari accidentale cu produse petroliere este semnificativ faptul ca o parte semnificativa provin din surse neidentificate si apa de santina. Impactul poluarilor accidentale poate fi: local. Arges-Vedea. Producerea de poluari accidentale se explica atat prin neglijenta manifestata de unii operatori economici in timpul desfasurarii proceselor tehnologice. la nivelul Fluviului Dunarii s-au inregistrat 10 poluari accidentale. In general aceste surse de poluare sunt unitati care folosesc. Olt. In anul 2007. . scurgeri pluviale din zone infestate. produc. Evenimentele au fost de amploare mica si medie. bazinal sau transfrontalier. fara efecte severe asupra resurselor de apa sau asupra utilizatorilor. cat si prin lipsa modernizarii proceselor tehnologice la unele unitati industriale.

13 Alte presiuni relevante O alta categorie de presiuni hidro-morfologice care ar putea avea efecte asupra raurilor o constituie balastierele. . constand in modificarea regimului natural al curgerii apei si implicit al transportului de aluviuni. precum si implicatiile unei exploatari nerationale asupra raurilor si aceasta presiune trebuie supusa inventarierii si monitorizarii.La nivelul Districtului International al Dunarii. in general. Avand in vedere importanta acestei activitati desfasurata de regula in albiile minore ale cursurilor de apa. In cazul extragerii balastului si nisipului din albiile minore ale cursurilor de apa. de natura: · hidraulica. prin modificarea formei profilului longitudinal. s-a aplicat metodologia de evaluare a riscului potential (Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apa) elaborata de Grupul Experti ICPDR privind poluarea accidentala (Accident Pollution Task Group). pentru Fluviul Dunarea a fost identificata o singura locatie si anume Turnu Magurele. Efectele lor se materializeaza. in variabilitatea depozitelor din albia raului si in procesele de degradare . Prin aplicarea acestei metodologii la nivelul surselor de poluare pentru Fluviului Dunarea. Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu risc potential ridicat. nu au fost identificate surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala. unde a fost determinat un risc potential relevant (100).mai ales eroziune. aceasta presiune poate fi considerata importanta mai ales in cazul in care apar efecte negative.

constand din alterarea calitatii apelor de suprafata ca urmare a deversarilor tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor.realizarea de sectiuni optime de scurgere. De asemenea.volumele de balast extrase să nu depaseasca volumele depuse prin aport la viituri. . .regularizarea si igienizarea raului in zona de exploatare. . Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu Necesitatea de a analiza presiunile antropice si impactul acestora este prezentata in articolul 5 al Directivei Cadru. · poluanta. · hidrogeologica. putand afecta siguranta si eficienta functionarii acestora sau altor infrastructuri ingineresti destinate captarii apei sau peisajele. articol care precizeaza: Fiecare Stat Membru trebuie sa asigure trecerea in revista a impactului activitatilor umane asupra starii apelor de suprafata si subterane pentru fiecare district al .respectarea perimetrelor de exploatare.păstrarea talvegului natural al raului. constand din declansarea si/sau amplificarea unor procese de eroziune si/sau depunerea aluvionara in sectorul de influenta al balastierei. aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales in cazurile in care conditiile specifice impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor nu sunt respectate. de protectie sau de traversare a albiei. .5. si anume: .· morfologica. · a afecta lucrarile de amenajare. etc. 2. constand din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane din zona adiacenta.

avand in vedere parcurgerea urmatoarelor etape importante (figura nr. 2. In figura nr.bazinului hidrografic sau pentru o portiune a unui district al unui bazin hidrografic international care se afla pe teritoriul sau. Etapele necesare analizei presiunilor si impactului asupra apelor Totodata.17): · Identificarea activitatilor si a presiunilor. cat si raspunsul (masurile de baza ce vor fi luate pentru a imbunatati starea corpului de apa).18 Ilustrarea conceptului DPSIR Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de informatii ce vor fi utilizate in analiza de risc si in caracterizarea starii apelor in conformitate cu Anexa V a Directivei Cadru Apa. pentru analiza presiunilor si a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-PressureState-Impact-Response astfel a fost necesar sa se utilizeze informatii/date despre activitatile antropice si schimbarile la nivelul starii corpului de apa. · Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu. · Evaluarea impactului. 15 Evaluarea riscului neindeplinirii obiectivelor de mediu – Activitate antropica-Presiune-Stare-Impact-Raspuns). 2. 14 Fig. 2. 2. Fig. · Identificarea presiunilor semnificative.17. . Acest proces de evaluare al presiunilor antropice si al impactului acestora la nivelul corpurilor de apa conduce la identificarea acelor corpuri de apa care risca sa nu atinga obiectivele Directivei Cadru.18 este ilustrata schema analitica DPSIR.

de nutrienti Raspunsul Controlul evacuarii /masuri Presiune Evacuarea apelor uzate Activitate Cresterea populatiei Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la baza compararea starii corpului de apa cu obiectivele de mediu aferente corpului de apa analizat. .Descrierea corpului de apa si a bazinului Obiective Date furnizate de sistemul de monitoring Evaluarea impactului Identificarea activitatilor si a presiunilor Identificare a presiunilor semnificative Impact Dezvoltare algala Stare Cresterea conc. in cazul in care exista date de monitoring disponibile.

poluarea cu substante periculoase. . ca aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate.In Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice. precum si identificarea masurilor de baza care aplicate pana in 2015 ar putea conduce la atingerea obiectivelor Directivei Cadru Apa. atat la nivelul Districtului International al Dunarii. In anul 2008. Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa de suprafata a fost evaluat avand in vedere corpurile de apa delimitate.poluarea cu substante organice. riscul neatingerii obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apa permanente.4). cat si la nivel national. reactualizarea informatiilor privind presiunile semnificative si impactul acestora asupra apelor.alterari hidromorfologice. precum si de evaluarea impactului acestora. avand in vedere. . ca fiind cele mai importante probleme de gospodarirea apelor. . in cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane” s-au realizat Elementele metodologice privind identificarea presiunilor semnificative si evaluarea impactului acestora asupra starii apelor de suprafata – Identificarea corpurilor de apa care prezinta riscul de a nu atinge obiectivele Directivei Cadru Apa. in anul 2008. Ca si in anul 2004. la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa s-a tinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 2.poluarea cu nutrienti. . care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spatiilor hidrografice. Pentru evaluarea riscului s-au luat in considerare urmatoarele categorii de risc: .

1. considerand valorile prag propuse in noua Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei si care amendeaza Directiva Cadru a Apei (lista celor 33 substante si grupe de substante prioritare si lista altor poluanti.Elementele metodologice mai sus mentionate au fost aplicate avand ca obiectiv atingerea starii ecologice si a starii chimice aferente anului 2015. precum si de alterarile hidromorfologice). Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimica buna) este definit de o singura categorie si anume poluarea cu substante prioritare si cu alti poluanti. Pentru riscul ecologic. poluarea cu nutrienti. . Corpurile de apa la nivelul carora exista presiuni semnificative si/sau impact semnificativ si pentru care nu se vor implementa masurile necesare pentru atingerea obiectivelor pana in 2015 sunt identificate ca fiind la risc. evaluarea realizata pe baza elementelor biologice are un rol primordial. poluarea cu nutrienti. insa in lipsa unor corelatii exacte dintre presiune/masuri si impact. precum si valorile prag propuse sunt prezentate in anexa 3. Riscul ecologic se cuantifica avand in vedere cea mai proasta situatie regasita in categoriile de risc (poluarea cu substante organice. luand in considerare scenariul de baza (implementarea masurilor de baza pana in 2015 pentru activitatile antropice cauzatoare de presiuni semnificative). precum si de alterarile hidromorfologice. s-au utilizat si parametrii abiotici (elemente fizico-chimice si hidromorfologice). Riscul ecologic (riscul de a nu atinge starea ecologica buna) este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substante organice.

sursele industriale si agricole.15 si in figura 2. 2. cat si de presiunile existente in tot bazinul Dunarii (sectorul superior si mijlociu). 16 2. scaderea biodiversitatii speciilor.19. Pentru corpurile de apa de la nivelul fluviului Dunarea evaluarea tine cont atat de presiunile semnificative din Romania. Evaluarea impactului poluarii cu substante organice s-a realizat utilizand indexul saprob pentru macrozoobentos. precum si reducerea populatiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola in contextul reducerii drastice a concentratiei de oxigen. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante organice. avand in vedere ca Dunarea este colectorul tuturor evacuarilor/emisiilor de poluanti.5. iar evaluarea este data de cea mai proasta situatie regasita la cele 2 categorii de risc.1. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea organica la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentat in tabelul nr. . Lipsa sau insuficienta epurarii apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafata cu substante organice.Riscul total este compus din riscul ecologic si riscul chimic. care odata ajunse in apele de suprafata incep sa se degradeze si sa consume oxigen. Poluarea cu substante organice Poluarea cu substante organice se datoreaza emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme si difuze. element considerat reprezentativ pentru cursurile de apa. in special aglomerarile umane. Poluarea cu substante organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor.

in special a corpurilor de apa stagnante sau semistagnante (lacuri naturale si de acumulare.2.3. Nutrientii conduc la eutrofizarea apelor (imbogatirea cu nutrienti si crestere algala excesiva). cat si surselor difuze (in special. luandu-se in considerare si manifestarea procesului de eutrofizare.15 si in figura 2.). industriale si agricole neepurate sau insuficient epurate). rauri putin adanci cu curgere lenta). recreere. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu nutrienti.2. etc.5. Referitor la impactul generat de poluarea cu nutrienti in cazul lacurilor de acumulare PF I si PF II. utilizarea fertilizantilor). persistenta si .20. 2. evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin indicatori specifici. Poluarea cu substante periculoase Poluarea cu substante prioritare/prioritare periculoase se datoreaza evacuarilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce contin poluanti nesintetici (metale grele) si/sau poluanti sintetici (micropoluanti organici). scaderea biodiversitatii speciilor. Ca si in cazul substantelor organice. Poluarea cu nutrienti O alta problema importanta de gospodarirea apelor este poluarea cu nutrienti (azot si fosfor). emisiile de nutrienti se datoreaza atat surselor punctiforme ( ape uzate urbane. Substantele periculoase produc toxicitate. ceea ce determina schimbarea compozitiei speciilor. 2.5. cele agricole: cresterea animalelor. precum si reducerea utilizarii resurselor de apa (apa potabila.

Presiuni hidromorfologice Aceste presiuni influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafata si produc un impact asupra starii ecosistemelor acestora. Prelevarile si restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin afectarea migrarii speciilor de pestilor migratori. Astfel. transportului de sedimente. Se . Constructiile hidrotehnice cu barare transversala (baraje.5. lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii. dar mai ales asupra migrarii biotei. reducerea biodiversitatii si abundentei speciilor.15 si in figura 2. dar si asupra biotei. precum si alterarea compozitiei populatiilor. stavilare.bioacumulare in mediul acvatic In procesul de analiza a riscului privind poluarea cu substante periculoase trebuie subliniata lipsa sau insuficienta datelor de monitoring care sa conduca la o evaluare cu un grad de incredere mediu sau ridicat. declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti. praguri de fund) intrerup conectivitatea longitudinala a raurilor cu efecte asupra regimului hidrologic. 2. Lucrarile in lungul raului (indiguirile.21. 17 2.4. Se specifica ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind ca risc datorita poluarii cu substante periculoase.

facand dificila decelarea efectului fata de tipul de presiune. Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Poluare organica Poluare cu nutrienti Poluare cu subst. respectiv lacurile de acumulare PF I si PF II sunt evaluate ca fiind ca risc. % Nr. Riscul neatingerii obiectivelor pentru poluarea cu nutrienti la nivelul corpurilor de apa pentru Fluviul Dunarea este prezentata in tabelul nr. de multe ori variatele tipuri de presiuni actioneaza sinergic. ape costiere) conform cerintelor Directivei Cadru Apa 2000/60/EC pe baza elementelor biologice. ape tranzitorii. lacuri. periculoase Presiuni hidromorfologice Nr. corpurile de apa “in curs de evaluare” vor fi clasificate in cele doua clase (“la risc” sau “fara risc”).remarca insuficienta cunoastere si la nivel european a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul acestora.15 si in figura 2. iar celelalte doua fiind in curs de evaluare. % Nr. % Nr. % . chimice si hidromorfologice” si caracterizarea starii la nivel de corp de apa.22. 2. Se specifica ca cele 2 corpuri de apa. Dupa finalizarea studiului stiintific “Metodologie pentru elaborarea sistemelor de clasificare si evaluare globala a starii apelor de suprafata (rauri.

19 .“la risc” 4 100 4 100 4 100 2 50 “in curs de evaluare” 0 0 0 0 0 0 2 50 “fara risc” 0 0 0 0 0 0 0 0 Clasificare corpuri de apa Categoria de risc Risc ecologic Risc chimic Risc total Nr. % Nr. avand in vedere impactul produs de poluarea cu substante organice. se prezinta riscul de a nu atinge starea ecologica buna (riscul ecologic) in anul 2015. % “la risc” 4 100 4 100 4 100 “in curs de evaluare” 000000 “fara risc” 0 0 0 0 0 0 Tabelul 2.23. Situatia corpurilor de apa ce prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru Fluviul Dunarea 18 In figura 2. cat si starea chimica buna. atat starea ecologica buna. Se precizeaza ca toate cele 4 corpuri de apa analizate sunt evaluate ca fiind la risc sa nu atinga. poluarea cu nutrienti si presiunile hidromorfologice.16. % Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful