Cuprins

Banca Asiatică de Dezvoltare – obiective, resurse şi politici de credit...............................2 1. Scurt istoric..................................................................................................................2 2. Obiective strategice de dezvoltare ..............................................................................4 2.1. Promovarea creşterii economice...........................................................................4 2.2. Promovarea reducerii sărăciei...............................................................................5 2.3. Sprijinirea dezvoltării populaţiei..........................................................................6 2.4. Imbunătăţirea statutului femeii.............................................................................7 2.5. Protecţia mediului................................................................................................7 3. Managementul Băncii Asiatice de Dezvoltare.............................................................8 4. Resursele Băncii Asiatice de Dezvoltare ....................................................................9 5. Politica de creditare....................................................................................................10

atunci una dintre cele mai sărace zone din lume. şi apoi in infrastructură şi industrie. ADB s-a axat pe sprijinirea proiectele de energie.Cofinanţarea operaţiunilor au început să ofere resurse suplimentare pentru proiectele şi programele ADB.care s-a deschis. ADB a început să se folosească de rezultate pentru a mobiliza resurse 2 . pentru a stimula creşterea economică şi de cooperare în regiune asiatica si regiunea Pacific . în anii 1980 a făcut prima sa investiţie directa de capital. ADB s-a axat pe îmbunătăţirea drumurilor şi furnizarea de energie electrică.1980 Sectorul privat a fost un important aliat în creşterea economica. În perioada în care lumea a suferit primul şoc al preţului petrolului. resurse şi politici de credit 1. împrumuturi (inclusiv o primă de concesiune. ADB s-a axat mai mult pe asistenţă în producţia de alimente şi de dezvoltare rurală. Evoluţia treptă a economiei asiatice la sfârşitul 1970 a stimulat cererea pentru o infrastructură mai bună pentru a susţine creşterea economică. ADB a realizat prima emisiune de obligaţiuni în Asia in anul 1970 în valoare de 16. La aproape zece ani. cu 31 de membri pentru a deservi o regiune predominant agricola. Un reper de importanţă majora a fost înfiinţarea în 1974 a Fondului de Dezvoltare din Asia pentru a oferi împrumuturi concesionale ţărilor sărace membre ale ADB.Banca Asiatică de Dezvoltare – obiective. La jumătatea anilor “60. De asemenea. În următorii trei ani ADB s-a bazat pe asistenţă tehnică. Capitala Filipine a statului Manila a fost aleasa pentru a găzdui noua instituţie Banca Asiatică de Dezvoltare .în Japonia. în 1969) şi emiterea de obligaţiuni (în Germania). Takeshi Watanabe a fost primul preşedinte. Viziunea a fost de a realiza o instituţie financiară. Asistenţa s-a extins în anii 1970 în educaţie şi sănătate. în special cele de promovare a dezvoltării interne de surse de energie în ţările membre. Astfel ADB. la 19 decembrie 1966. unele economii asiatice sau îmbunătăţit considerabil şi au evoluat gradat datorita asistentei ADB .7 milioane dolari . Scurt istoric Banca Asiatică de Dezvoltare a fost concepută după război ca mijlocul de reabilitare şi reconstrucţie a anilor ‘60.

ADB a aprobat cel mai mare împrumut in valoare de 4 miliarde dolari. au fost aprobate. ADB a răspuns cu proiecte si programe de consolidare a sectoarelor financiare şi a creat fonduri de protecţie socială pentru cei săraci.proiectate pentru a proteja drepturile persoanelor afectate de un proiect . a continuat să se extindă. Sri Lanka lovite de tsunami asiatic din decembrie 2004 şi 1 miliard de dolari pentru a ajuta victimele cutremurului din Pakistan . la sfârşitul Războiului Rece. ADB văzând că dezvoltarea în regiune a fost prea mult timp ocolită a adoptat ca obiectiv general reducerea sărăciei. angajând mai mult de 850 de milioane de dolari pentru recuperare în zone din India. Indonezia. o gravă criză financiară a lovit regiunea. crearea de legături strânse între ţările vecine printr-un program de cooperare economică în Greater Mekong Subregion. la mijlocul anului 1997. pentru a ajuta ţările să răspundă mai eficient la HIV / SIDA şi la ameninţarea gripei aviare. ceea ce face evident faptul că lupta împotriva bolilor infecţioase cere cooperare regională. reinstalare involuntară. ADB a continuat sprijinul său în 1980. In anul 2003 regiunea a fost lovita de sindromul respirator acut sever (SARS) .suplimentare pentru dezvoltare in sectorul privat. În 2007 ADB a sărbătorit 41 de ani de cooperare fructuoasă 3 . în special la proiectele de energie.pentru a aduce operatiunile mai aproape de beneficiari.de asemenea. În 1995. Politicile privind controlul funcţiei. ADB a devenit prima organizaţie multilaterale care avea o politica de guvernare aprobată pentru a se asigura că asistenţa pentru dezvoltare îi avantajează pe deplin pe cei săraci. ADB a aprobat o politica de colaborare cu organizaţiile nongovernmentale pentru a redresa nevoile de bază ale grupurilor dezavantajate. ADB a început furnizarea de sprijin la nivel naţional şi regional. În 1999. scazand spectaculoasa creşteri economică a Asiei. ADB începe promovarea cooperării regionale. În 1982. Mai târziu. Comunitatea ADB. În urma celei de-a doua criză a petrolului. cu adaos a mai multe ţări din Asia Centrala. ADB a deschis primul birou în Bangladesh . la dezvoltarea infrastructurii. ADB a trebuit să răspundă la alte dezastre naturale. în zece ani. împrumut de urgenţă în Republica Coreea. şi a populaţiilor indigene . Dar. fără precedent. ale ţărilor membre în curs de dezvoltare. Maldive. La începutul anilor 1990.

1. şi agricultură. industrie. evoluţia populaţiei. şi protectia mediului. ADB îşi planifică viitorul cu strategia 2020. s-a axat pe realizarea unor proiecte economice în ramuri precum energie. ADB continuă să desfăşoare activităţi de promovare a creşterii economice. îmbunătăţirea statutului femeii şi protejarea mediului. în scopul dezvoltării economice a ţărilor din regiune. În prezent. 2. îmbunătăţirea statutului femeii. privind inapoi la fenomenal de creştere economică în regiune. 4 .cu guvernele şi popoarele din Asia şi Pacific. dezvoltarea resurselor umane. • acordarea asistenţei tehnice în pregătirea şi executarea programelor şi proiectelor de dezvoltare şi a unor servicii consultative. ce au fost urmărite de aceasta încă din 1999. Banca Asiatică de Dezvoltare are 57 de membri din care 41 din regiune şi 16 din afara regiunii. reducerea sărăciei. care va determina viitorele direcţii şi viziuni. Banca Asiatică de Dezvoltare are drept misiuni principale: • extinderea creditelor şi a investiţiilor în vederea dezvoltării economice şi sociale a ţărilor membre din regiune. transport şi comunicaţii. Acum.A. • furnizarea de asistenţă în coordonarea planurilor şi politicilor de dezvoltare ale ţărilor membre din zona Asiei. Promovarea creşterii economice În promovarea creşterii economice B. • susţinerea şi facilitarea investiţiilor în sectorul public şi privat. în 2008. pentru următorii doisprezece ani. 2.D. Obiectivul prioritar în cadrul ADB îl constituie lupta împotriva sărăciei. Obiective strategice de dezvoltare Obiectivele strategice ale Băncii Asiatice de Dezvoltare sunt reprezentate de promovarea creşterii economice. finanţe.

• o bună guvernare pentru a se asigura că cei săraci au un acces mai bun la servicii de bază şi o mai mare participare la luarea deciziilor care îi afectează. Creşterea economică şi investiţiile în dezvoltarea umană în sine nu sunt suficiente pentru a eradica sărăcia în regiune. şi paticiparea la proiectarea şi implementarea de programe care implica organizatii nonguvernamentale (ONG-uri). care poate permite săracilor să beneficieze pe deplin de oportunităţile de a-şi îmbunătăţi standardul de viaţă.D a adoptat o nouă strategie de reducere a sărăciei. şi alte grupuri de participanţi. pe baza politicilor şi a programelor de ocupare a forţei de muncă şi care facilitează generarea de venituri pentru cei săraci. gestionarea resurselor naturale.7% din resursele ordinare de capital ale B. Acest împrumut a reprezentat 50% din toate proiectele aprobate în cursul anului şi 60% din volumul total de împrumuturi în sectorul public. Preşedintele B.6 miliarde $ şi 11. protecţia mediului.A.Intervenţiile acesteia au combinat şi .D. ADB împrumutat 2.A. precum şi programe care se adresează direct reducerii sărăciei. Proiectele din agricultură axate pe producţie sunt un element-cheie pentru reducerea sărăciei.9 miliarde dolari pentru 23 de proiecte de finanţare publică (cu excepţia asistenţei tehnice de creditare) avand ca principal obiectiv d dezvoltare creşterea economică. Investiţiile din agricultură tind să creeze mai multe locuri de muncă decât celelalte investiţii echivalente în alte sectoare.6% Fondul Asiatic pentru Dezvoltare în valoare de 124. B.D. servicii de susţinere a sectorului agricol. îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri.A. 5 . milioane $ în 1999. • dezvoltarea socială. a anunţat că reducerea sărăciei obiectivul principal. Noua strategie se bazează pe trei piloni: • pro-săraci. Politica de creditare pe bază de program a reprezentat 41. În 1999.2. Promovarea reducerii sărăciei . o creştere economică durabilă. iar în noiembrie 1999. Ca răspuns la această ordine de zi. 2. În valoare de 1.

este reducerea sărăciei prin îmbunătăţirea sănătăţii. precum şi furnizarea de împrumuturi şi de asistenţă tehnică în educaţie. În situaţia ăn care atenţia a fost directionată spre educarea femeilor de pe urma aceasta s-au obtinut nenumarate beneficii precum: reducerea ratei natalitaţii si a ratei privind mortalitatea infantilă. • Accelerarea dezvoltarii socio-economică prin cooperare regională şi subregională 2. Ca şi orientări principale în reducerea sărăciei se vizează: • • • echitatea în accesul la şi de utilizare a factorilor de producţie. economice şi de sectorul de lucru. asistenţă tehnică. consolidarea capacităţilor. cum ar fi terenurile.D.A. a sectorului urban Nici o ţară sau regiune nu a putut reduce sărăcia fără a se axa în primul rand pe furnizarea pe scară largă a învăţământului de bază şi serviciile de sănătate. Persoanele cu educaţia de bază sunt mai productive şi au şanse mai multe de a câştiga venituri mai mari. precum şi politica de dialog-contribuie la reducerea sărăciei în fiecare sector de activitate.Strategia prevede că toate operaţiunile B. cum ar fi inflaţia. de cunoştinţe. Aceasta se poate realize prin consolidarea instituţiilor.A. tarifele şi preţurile. standardelor de viaţă.3. . de alimentare cu apă şi canalizare. coordonare a donatorilor. de capital. fără competenţe şi cunoştinţe de bază –săracii vor duce lipsă de instrumentele esenţiale pentru întreruperea ciclului sărăciei.. de muncă. Copiii din familii sărace nu numai că nu au posibilitatea de a urma cursurile de 6 . promovarea dezvoltării economice care generează venituri şi ocupare a forţei de muncă pentru cei săraci luarea în calcul a constrângerilor macroeconomice care îi afectează pe cei săraci. reforma politică. Sprijinirea dezvoltării populaţiei Principalul scop al B.creditare. şi altor factori ai pieţei. precum şi politicile de la nivel naţional privind comerţul extern. Fără un învăţământ de bază.D. sănătate şi de nutriţie. şi de trai ale oamenilor.

dar avand in vedere amploarea problemelor de mediu. Totuşi.A. În multe regiuni femeile. ADB şi partenerii săi au realizat progrese semnificative. B. 2.4. Ponderea cea mai mare a poăpulaţiei sărace este ocupată de către femei. axată pe activităţile de punere în aplicare a revizuirii politicii de sex şi Dezvoltare (DGA) s-a orientat spre: • • • Redactarea unui plan de acţiune A recrutat ]în funcţii de conducere specialişti indifferent de sexul acestora A angajat specialişti locali în 6 misiuni rezidente DGA a promovat politica egalitaţii intre sexe legate de operaţiuni precum: infrastructură. precum şi de la luarea deciziilor. precum şi oportunităţile de ocupare a forţei de muncă şi venituri. sănătate precum şi de alimentare cu apă şi canalizare.bază în educarea lor dar sunt afectaţi şi din punct de vedere nutriaţional înregistrând şi deficienţe cronice mintale diminuând capacitatea de învăţare a acestora. Schimbările politice şi investirea în toate sectoarele de lucru ale femeilor trebuie crescută pentru a oferi un acces mai mare la educaţie. Imbunătăţirea statutului femeii O nouă latură a reducerii sărăciei se axează pe îmbunătăţirea statutului femeilor. silvicultură şi gestionarea resurselor naturale precum şi sectoare sociale precum învăţamant. În 1999. Protecţia mediului . agricultură. ele contribuie la economie şi la lupta împotriva sărăciei prin intermediul muncii lor remunerate. Furnizarea de oportunităţi economice pentru îmbunătăţirea veniturilor femeilor sărace este. sunt excluse de la accesul la resurse. o stategie critică de reducere a sărăciei.5. impactul acestor programe de mediu la scară largă nu a fost cel scontat la summitul de la Rio. 2. .D. 7 . prin urmare. servicii de sănătate primare. precum şi neachitate de lucru la domiciliu şi în comunitate.

) În Greater Mekong Subregion.N. Zonele urbane sărace sunt expuse la boli care rezultă din supraaglomerarea. este important să fie împuterniciţi cei săraci şi să le acorde o miză în gestionarea mediului şi a resurselor naturale. Managementul Băncii Asiatice de Dezvoltare Conducerea Băncii Asiatice de Dezvoltare analizează evoluţiile economiilor ţărilor membre şi identifică proiectele şi misiunile. ploile acide în Asia de nord-est. inadecvarea serviciilor de bază precum şi condiţiile de viaţă poluate. pentru a ajuta ţările cu probleme de mediu B. preşedinte. trei vicepreşedinţi.D. un Grup de lucru pentru Mediu. în cooperare cu alte organizaţii.A. Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. ADB a continuat să ofere ajutor pentru a îmbunătăţi capacitatea de planificare şi de management de mediu prin garanţii de asistenţă tehnică. în asistenţă tehnică includ schimbările climatice.A. sprijinit tehnic de către BAD a continuat să conducă eforturile de cooperare între ţările participante în abordarea comună a problemelor de mediu. Banca Asiatică de Dezvoltare este condusă de către Consiliul Guvernatorilor. BAD a abordat problema schimbării climatice. aborda probleme commune pentru mai multe nivele regionale si subregionale.În zonele rurale sărace cetăţenii sunt adesea nevoiţi să trăiască pe terenurile fragile şi în apropierea apelor care necesită un management al resurselor ce sunt din ce în ce mai degradate. care răspund de anumite departamente: agricultură şi sectorul social. şi impactul atmospheric adus de către incendierea pădurilor din ţările member ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (A. De asemenea. economie şi dezvoltare. 3. Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii şi. 8 . Aceste eforturi au fost realizate în colaborare cu agenţii de finanţare bilaterală şi de organizaţiile internaţionale. selectează proiectele prioritare care contribuie la dezvoltarea economico-socială a unei ţări şi care sunt în conformitate cu strategia ţării şi a băncii.D. Consiliul executiv.S. În colaborare cu Fundaţia Hans Seidel. sectorul grupurilor private. Pentru a redresa sărăcia.E.A. Problemele de mediu abordate de către B. În 1999. În plus.

Principalele domenii de activitate susţinute de politica de credit a Băncii Asiatice de Dezvoltare sunt: agricultura şi resursele naturale. energia. buget. respectiv efectele din punct de vedere economic şi social. 9 . După realizarea unui proiect se evaluează eficienţa implementării. Banca Asiatică de Dezvoltare administrează Fondul Asiatic de Dezvoltare şi Fondul Special de Asistenţă Tehnică. industria.infrastructură. la implementarea proiectului. infrastructura socială. accesul pe pieţele financiare. Politica de cofinanţare şi de garantare a băncii urmăreşte să completeze resurselebăncii şi să stimuleze îmbunătăţirea fluxurilor financiare către ţările din regiune. strategii şi politici. să îmbunătăţească capacitatea de realizare a proiectelor. rezerve şi împrumuturi contractate de pe pieţele de capital. Banca Asiatică de Dezvoltare urmăreşte ca prin proiectele pe care le finanţează în ţările din regiune să stimuleze reformele politice. energie. Calitatea proiectului se apreciază din punct de vedere al criteriilor economice şi sociale. Instituţii financiar-bancare internaţionale Creditele din Fondul Asiatic de Dezvoltare sunt acordate ţărilor membre cu un PIB/locuitor redus şi capacitate de rambursare limitată. 4. mediul şi dezvoltarea socială. să reducă presiunea fiscală. personal. Banca Asiatică de Dezvoltare susţine proiectele care au un impact important asupra dezvoltării economico-sociale a unei ţări din regiune. transporturile şi telecomunicaţiile. consultaţie şi asistenţă tehnică regională pe planul dezvoltării economice şi sociale. Asistenţa tehnică acordată de către Banca Asiatică de Dezvoltare se referă la realizarea proiectului de investiţie. al impactului social şi al implementării. Resursele Băncii Asiatice de Dezvoltare Resursele Băncii Asiatice de Dezvoltare sunt formate din: capitalul subscris de ţările membre. organisme de creditare a exporturilor. Banca Asiatică de Dezvoltare cofinanţează şi garantează proiecte de investiţii împreună cu agenţii oficiale. management.

D. ADB urmăreşte maximizarea randamentului investiţiilor. mediului. B. În 2008. şi garanţii nu pot depăşi suma totală de capital. Ca rezultat. B.Subiect la atingerea acestui obiectiv.A.D. transportul.Credite limitate: angajamentele ordinare împrumutate. urmată de populatia din China.A. banca nu se limitează la studierea proiectelor prezentate de ţările menbre sau iniţiate de ea. sunt următoarele . Politica de creditare B. Pakistan. precum şi de transport şi comunicaţii. dezvoltarea sectorului financiar. cooperare şi integrare regională. acordă finanţare numai pentru proiectele care se încadrează în programele generale de dezvoltare economică regională. finanţe. Indonezia. în vederea rezolvării problemelor lor de dezvoltare. Obiectivul principal al strategiei de investiţii ale ADB este de a asigura un nivel optim de lichiditate si de capital conservat. si Filipine. 10 împrumuturile acordate.49 miliarde dolari pentru 86 de proiecte. investiţiile de angajamente restante la capital. are ca scop acordarea de asistenţă tehnică şi de mijloace de finantare ţărilor membre din regiune. ci se angajează în elaborarea unei strategii mai largi a dezvoltării regionale. precum şi de educaţie.D. La data de 31 decembrie 2007. infrastructură. si investiţiile de capital. BAD a inregistrat acordat. îşi menţine cea mai mare reputaţie ca împrumutător de pe pieţele financiare ca urmare a unui management puternic de guvernate financiară.5. Timp de 40 de ani. BAD a aprobat împrumuturi în valoare de 10.5 milioane $. energie.D. India a fost cel mai mare debitor.9% din plafonul . în domenii cum sunt: comerţul exterior. la echivalentul a 76. BAD a sprijinit proiecte de agricultură. resurse naturale. plătită de non-membri . politica producţiei etc.A. Asistenţa tehnică folosită în aplicarea proiectelor regionale s-a ridicat la 274. Lichiditatea constă din 21 monede gestionate în portofoliile specifice desemnate unui scop. industrie. portofoliu de lichidităţi a BAD este administrat cu prudenţă.A. inclusiv schimbari climatice. Principiilor fundamentale care stau la baza politicii de creditare a B.ADB monitorrizează continuu solvabilitatea membrilor şi gestionează riscurile. ADB se va concentra pe cinci domenii de operaţiuni în anii 2020 -infrastructurii.

3 145 1403.6 167.0 50. Tabel nr.2 2734.7 1063.8 210.1 401.0 2008 mil $ 443.0 50.5 11 . rambursări de împrumuturi şi contribuţiile membrilor. Aproape 74% din resursele cumulate prin creditare provin din resursele ordinare ale bancii.2 130.5 1945.Operaţiunile BAD sunt finanţate prin emiterea de obligaţiuni.1 Sectoarele finanţate de Banca Asiatică de Dezvoltare în perioada 2007-2008 Sectoare finanţate Agricultura şi resurse naturale Educaţie Energie Finanţe Sănătate şi protecţie socială Industrie economic Transport şi comunicaţii Aprovizionare cu apă gestionarea deşeurilor 3925.6 2007 mil $ 146.8 şi 408.0 2462.5 117.0 Politici publice şi management 1179.

org 12 . 2009 *** www. Voinea Gheorghe “ Instituţii financiar-bancare internaţionale”.Bibliografie : 1.adb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful